Index 
Texte adoptate
Miercuri, 17 aprilie 2019 - Strasbourg
Redactarea sau modificarea titlului unei rezoluții depuse pentru încheierea unei dezbateri (interpretare cu privire la articolul 149a alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului)
 Declarație politică pentru înființarea unui grup politic (interpretare cu privire la articolul 32 alineatul (5) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul de procedură al Parlamentului)
 Protocolul la Acordul CE-Danemarca privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil și „Eurodac” ***
 Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare ***I
 Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa ***I
 Supravegherea pieței și conformitatea produselor ***I
 Promovarea echității și a transparenței pentru furnizorii prin servicii de intermediere online ***I
 Mai buna asigurare a respectării normelor UE de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme ***I
 Transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar ***I
 Certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente ***I
 Programul spațial al Uniunii și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial ***I
 Programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027 ***I
 Programul „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal ***I
 Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) ***I
 Programul „Justiție” ***I
 Programul „Drepturi și valori” ***I
 Numărul delegațiilor interparlamentare, al delegațiilor la comisiile interparlamentare mixte și al delegațiilor la comisiile parlamentare de cooperare și la adunările parlamentare multilaterale
 Adaptarea la articolele 290 și 291 din TFUE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control - partea II ***I
 Adaptarea la articolele 290 și 291 din TFUE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control - partea I ***I
 Adaptarea la articolul 290 din TFUE a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control ***I
 Execuția și finanțarea bugetului general al UE pentru 2019 în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune ***
 Acordul UE-Rusia de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei ***
 Modificarea statutului Băncii Europene de Investiții *
 Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ***I
 Codul de vize ***I
 Măsuri de conservare și control care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest ***I
 Norme de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip ***I
 Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare ***I
 Mecanismul pentru Interconectarea Europei ***I
 Prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ***I

Redactarea sau modificarea titlului unei rezoluții depuse pentru încheierea unei dezbateri (interpretare cu privire la articolul 149a alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului)
PDF 105kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind redactarea sau modificarea titlului unei rezoluții depuse pentru încheierea unei dezbateri (interpretare cu privire la articolul 149a alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului) (2019/2020(REG))

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 3 aprilie 2019 a președintei Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 226 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la articolul 149a alineatul (2) din Regulamentul său de procedură:"„Redactarea sau modificarea titlului unei rezoluții depuse pentru încheierea unei dezbateri în temeiul articolului 123, 128 sau 135 nu reprezintă o modificare a ordinii de zi, cu condiția ca titlul să rămână subsumat subiectului supus dezbaterii.”"

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.


Declarație politică pentru înființarea unui grup politic (interpretare cu privire la articolul 32 alineatul (5) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul de procedură al Parlamentului)
PDF 104kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind declarația politică pentru înființarea unui grup politic (interpretare cu privire la articolul 32 alineatul (5) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul de procedură al Parlamentului) (2019/2019(REG))

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 3 aprilie 2019 a președintei Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 226 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la articolul 32 alineatul (5) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul său de procedură:"„Declarația politică a unui grup prevede valorile pe care le susține grupul și principalele obiective politice pe care membrii săi intenționează să le urmeze împreună în exercitarea mandatului lor. Declarația descrie orientarea politică comună a grupului într-un mod substanțial, distinctiv și autentic.”"

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.


Protocolul la Acordul CE-Danemarca privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil și „Eurodac” ***
PDF 112kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice al stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin în ceea ce privește accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii (15822/2018 – C8-0151/2019 – 2018/0423(NLE))
P8_TA(2019)0394A8-0196/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15822/2018),

–  având în vedere proiectul de Protocol la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice al stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin în ceea ce privește accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii (15823/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 87 alineatul (2) litera (a), articolul 88 alineatul (2) primul paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0151/2019),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0196/2019),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Danemarcei.


Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare ***I
PDF 820kWORD 200k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare (COM(2018)0435 – C8-0252/2018 – 2018/0224(COD))
P8_TA(2019)0395A8-0401/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0435),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1) și articolele 183 și 188 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0252/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0401/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(1);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare

P8_TC1-COD(2018)0224


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1), articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale de excelență științifică și tehnologică, în cadrul cărora cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologia circulă liber, și încurajarea competitivității sale, inclusiv în ceea ce privește industria, precum și consolidarea Spațiului european de cercetare și promovarea tuturor activităților de cercetare și inovare pentru îndeplinirea priorităților strategice și a angajamentelor Uniunii, care au ca obiectiv final promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a bunăstării popoarelor sale.

(2)  În cadrul acestui obiectiv general, pentru a obține un impact științific, economic și societal și pentru a maximiza valoarea adăugată a investițiilor Uniunii în CDI, Uniunea ar trebui să investească în cercetare și inovare prin Orizont Europa - programul-cadru pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „programul”), astfel încât să sprijine crearea, difuzarea și transferul de cunoștințe și tehnologii de înaltă calitate în Uniune, să consolideze impactul cercetării și inovării asupra abordării provocărilor globale, inclusiv asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă și asupra schimbărilor climatice, precum și asupra dezvoltării, sprijinirii și punerii în aplicare a politicilor Uniunii, să sprijine utilizarea unor soluții inovatoare și durabile în industria și în societatea de la nivelul Uniunii, pentru a crea locuri de muncă și a promova creșterea economică și competitivitatea industrială. Programul ar trebui să stimuleze toate formele de inovare, ▌ să consolideze introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare, precum și să optimizeze realizarea de investiții.

(2a)  Programul ar trebui să contribuie la creșterea investițiilor publice și private în C&I în statele membre, contribuind astfel la realizarea obiectivului global de a investi 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare. Realizarea acestui obiectiv va necesita ca statele membre și sectorul privat să completeze programul cu propriile lor acțiuni consolidate de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare.

(2b)  În vederea realizării obiectivelor prezentului program și respectând totodată principiul excelenței, programul ar trebui să vizeze consolidarea, printre altele, a legăturilor de colaborare în Europa, contribuind astfel la reducerea decalajului în materie de C&I.

(3)  Promovarea activităților de cercetare și de inovare considerate necesare pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii ar trebui să țină seama de principiul inovării, ca factor esențial în transformarea mai rapidă și mai intensivă a capitalului substanțial de cunoștințe al Uniunii în inovații.

(4)  Menținerea „Științei deschise, a inovării deschise și a deschiderii către lume”, protejând totodată interesele științifice și socioeconomice ale Uniunii ar trebui să garanteze excelența și impactul investițiilor Uniunii în cercetare și inovare și să consolideze capacitatea de C&I a tuturor statelor membre. Acest lucru ar trebui să conducă la o punere în aplicare echilibrată a programului ▌.

(5)  Știința deschisă ▌ are potențialul de a spori calitatea, impactul și beneficiile științei și de a accelera dezvoltarea cunoștințelor, făcându-le mai fiabile, mai eficiente și mai precise, mai ușor de înțeles de către societate și capabile să răspundă provocărilor societale. Ar trebui prevăzute dispoziții prin care să se asigure faptul că beneficiarii oferă acces liber la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele de cercetare și la alte rezultate ale cercetării într-un mod deschis și nediscriminatoriu, gratuit și cât mai devreme posibil în cadrul procesului de diseminare, pentru a permite utilizarea și reutilizarea pe scară cât mai largă a acestora. În ceea ce privește datele de cercetare, principiul ar trebui să fie „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”, asigurând, astfel, posibilitatea introducerii unor excepții, luând în considerare interesele socioeconomice ale Uniunii, drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal și a confidențialității, preocupările legate de securitate și alte interese legitime. Ar trebui să se acorde o importanță sporită ▌ gestionării responsabile a datelor de cercetare, care ar trebui să respecte principiile FAIR (să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile), în special prin integrarea în politici a planurilor de gestionare a datelor. Acolo unde este cazul, beneficiarii ar trebui să utilizeze posibilitățile oferite de Cloudul european pentru știința deschisă și de infrastructura europeană de date și să respecte alte principii și practici ale științei deschise. Ar trebui încurajat accesul deschis reciproc la acordurile de cooperare în domeniul științei și tehnologiei (S&T) și la acordurile de asociere relevante.

(5a)  IMM-urile beneficiare sunt încurajate să utilizeze instrumentele existente, cum ar fi serviciul de asistență pentru IMM-uri în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, care sprijină întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană să își protejeze și să beneficieze de drepturile de proprietate intelectuală care le revin, furnizându-le informații și servicii gratuit, sub forma unei consilieri confidențiale privind proprietatea intelectuală și chestiunile conexe, precum și formare, materiale și resurse online.

(6)  Conceperea și elaborarea programului ar trebui să răspundă necesității de stabilire a unei mase critice de activități sprijinite, la nivelul întregii Uniuni și prin cooperare internațională, încurajând participarea tuturor statelor membre la program, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris. Punerea în aplicare a programului ar trebui să consolideze urmărirea acestui obiectiv.

(7)  Activitățile sprijinite în cadrul programului ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor, priorităților și angajamentelor Uniunii și ale programului, la monitorizarea și evaluarea progreselor în raport cu aceste obiective, priorități și angajamente și la dezvoltarea unor priorități noi sau revizuite.

(7a)   Programul ar trebui să vizeze alinierea cu foile de parcurs și strategiile europene în materie de cercetare și inovare deja existente.

(8)  Programul ar trebui să mențină un echilibru între o finanțare ascendentă (bazată pe cercetători sau pe inovatori) și o abordare descendentă (determinată de priorități definite strategic), în funcție de tipul cercetării și de comunitățile de inovare care sunt implicate în întreaga Uniune, de ratele de succes în funcție de domeniu de intervenție, de tipurile și scopul activităților realizate, de principiul subsidiarității și de impacturile așteptate. Combinația acestor factori ar trebui să determine alegerea abordării pentru diferitele părți ale programului, care contribuie la îndeplinirea tuturor obiectivelor generale și specifice ale programului.

(8-a)   Bugetul global pentru componenta dedicată extinderii participării și răspândirii excelenței din cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” din programul Orizont Europa ar trebui să reprezinte cel puțin 3,3 % din bugetul global al programului Orizont Europa. Acest buget ar trebui să aducă beneficii în principal entităților juridice din țările vizate de extinderea participării.

(8-b)  Inițiativele de excelență ar trebui să aibă drept obiectiv sprijinirea excelenței în materie de cercetare și inovare în țările eligibile, inclusiv, spre exemplu, prin sprijinirea formării pentru îmbunătățirea competențelor manageriale în materie de C&I, acordarea de premii, consolidarea ecosistemelor de inovare, precum și prin crearea de rețele de C&I, inclusiv pe baza infrastructurilor de cercetare finanțate de UE. Solicitanții trebuie să demonstreze în mod clar că proiectele sunt legate de strategii naționale și/sau regionale de C&I pentru a fi în măsură să solicite finanțare în cadrul componentei dedicate extinderii participării și răspândirii excelenței din cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” din programul Orizont Europa.

(8a)  Mai multe acțiuni de cercetare și inovare ar trebui să aplice o cale rapidă spre cercetare și inovare, în care intervalul de timp până la acordarea granturilor ar trebui să fie de maximum șase luni. Aceasta ar trebui să permită un acces la fonduri mai rapid, de la bază spre vârf, pentru consorțiile mici implicate în colaborare, acoperind acțiuni de la cercetarea fundamentală la intrarea pe piață.

(8b)  Programul ar trebui să sprijine toate etapele cercetării și inovării, în special în cadrul proiectelor de colaborare. Cercetarea fundamentală constituie un bun esențial și o condiție importantă pentru creșterea capacității Uniunii de a atrage cei mai buni oameni de știință, astfel încât să devină un centru global de excelență. Ar trebui să se asigure un echilibru între cercetarea fundamentală și cea aplicată. Odată cu inovarea, acest lucru va sprijini competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Uniune.

(8c)  Pentru a maximiza impactul programului Orizont Europa, ar trebui acordată o atenție deosebită abordărilor multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, ca elemente necesare pentru un progres științific major.

(8d)  Implicarea în societate este cultivată printr-o cercetare și inovare responsabilă, ca element transversal ce vizează consolidarea unei cooperări eficiente între știință și societate. Aceasta le-ar permite tuturor actorilor societali (cercetători, cetățeni, decidenți politici, întreprinderi, organizații din sectorul terțiar etc.) să colaboreze pe parcursul întregului proces de cercetare și inovare pentru o mai bună aliniere a procesului și a rezultatelor acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene.

(9)  Acțiunile de cercetare din cadrul pilonului „Știință deschisă și excelentă” ar trebui să fie stabilite în funcție de necesitățile și oportunitățile din domeniul științei. Agenda de cercetare ar trebui să fie stabilită în strânsă colaborare cu comunitatea științifică și ar trebui să pună accentul pe atragerea unor noi talente în domeniul C&I, a unor cercetători tineri, consolidând în același timp Spațiul european de cercetare (SEC) și evitând exodul creierelor. Cercetarea ar trebui finanțată în funcție de criteriul excelenței.

(10)  Pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar trebui să fie stabilit prin intermediul unor clustere de activități de cercetare și inovare, în vederea maximizării integrării în domeniile de activitate respective, asigurând totodată un nivel ridicat și durabil al impactului pentru Uniune în raport cu resursele utilizate. Aceasta va încuraja colaborarea între mai multe discipline, sectoare, politici și țări, în vederea atingerii obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și a angajamentelor Uniunii în conformitate cu Acordul de la Paris și, după caz, în vederea abordării provocărilor societale și a creșterii competitivității industriilor Uniunii. Activitățile incluse în acest pilon ar trebui să acopere întreaga gamă de activități de cercetare și inovare, inclusiv C&D, proiectele-pilot, activitățile demonstrative și sprijinul pentru achizițiile publice, cercetarea prenormativă, stabilirea standardelor și accesul pe piață al inovațiilor, pentru a garanta că Europa se menține în avangarda cercetării în domenii prioritare definite strategic.

(11)  Implicarea deplină și în timp util a industriei Uniunii în program, la toate nivelurile, de la antreprenori individuali și întreprinderile mici și mijlocii la întreprinderi de mari dimensiuni, ar trebui menținută în special pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile în Europa. ▌

(12)  Este important să sprijinim industria Uniunii să rămână sau să devină un lider mondial în domeniul inovării, digitalizării și decarbonizării, în special prin investiții în tehnologiile generice esențiale care vor sta la baza întreprinderilor de mâine. Tehnologiile generice esențiale (TGE) vor juca un rol central în cadrul pilonului II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, și ar trebui să fie conectate în continuare la inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor emergente și viitoare, pentru a permite proiectelor de cercetare să acopere întregul lanț al inovării. Acțiunile programului ar trebui să reflecte strategia de politică industrială a Uniunii, pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, pentru a încuraja investițiile în mod proporțional și transparent, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară și să asigure un randament public al investițiilor. Aceasta va asigura coerența acțiunilor programului cu normele UE privind ajutoarele de stat în domeniul CDI, care ar trebui să fie revizuite pentru a stimula inovarea.

(13)  Programul ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea în mod integrat, respectând toate dispozițiile relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului. Conceptul de cercetare, inclusiv dezvoltarea experimentală, ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Frascati elaborat de OCDE, în timp ce conceptul de inovare ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Oslo, elaborat de OCDE și Eurostat, urmând o abordare largă care acoperă inovarea, proiectarea și creativitatea socială. Ca și în cazul programului-cadru anterior Orizont 2020, ar trebui să fie luate în considerare definițiile OCDE cu privire la nivelul de maturitate tehnologică ▌. Programul de lucru pentru o anumită cerere de propuneri din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar putea permite granturi pentru validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață.

(14)  Comunicarea Comisiei privind evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 (COM(2018)0002) și Raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării la jumătatea perioadei a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru (2016/2147(INI)) au oferit un set de recomandări privind prezentul program, inclusiv privind normele de participare și de diseminare, bazându-se pe lecțiile învățate din programul precedent, precum și pe contribuțiile din partea instituțiilor UE și a părților interesate. Printre recomandări se numără realizarea de investiții mai ambițioase, pentru a atinge o masă critică și pentru a maximiza impactul; sprijinirea inovării revoluționare; acordarea de prioritate investițiilor Uniunii în cercetare și inovare (C&I) în domenii cu valoare adăugată ridicată, în special printr-o abordare bazată pe misiuni, prin implicarea deplină, conștientă și la timp a cetățenilor și comunicarea extinsă; raționalizarea cadrului de finanțare al Uniunii pentru folosirea integrală a potențialului de C&I al tuturor statelor membre, inclusiv prin simplificarea gamei de inițiative de parteneriat și de programe de cofinanțare; dezvoltarea unor sinergii sporite și mai concrete între diferitele instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu scopul de a contribui la mobilizarea potențialului neexploatat de C&I în întreaga Uniune; implicarea mai susținută a infrastructurilor de cercetare finanțate de Uniune, în special din FEDR, în proiectele programului, întărirea cooperării internaționale și consolidarea deschiderii în vederea participării țărilor terțe, apărând în același timp interesele Uniunii și extinzând participarea la program a tuturor statelor membre, precum și continuarea simplificării bazate pe experiența dobândită în urma punerii în aplicare a programului Orizont 2020.

(15)  Politica de coeziune ar trebui să contribuie în continuare la cercetare și inovare. Prin urmare, trebuie să se acorde o atenție deosebită coordonării și complementarității dintre cele două politici ale Uniunii. Programul ar trebui să urmărească alinierea normelor și realizarea de sinergii cu alte programe ale Uniunii, astfel cum sunt menționate în anexa IV la prezentul regulament, din etapa de concepere și planificare strategică, până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, monitorizare, audit și guvernanță. În vederea evitării suprapunerilor și a dublării eforturilor și pentru a crește efectul de levier al finanțării din partea Uniunii, precum și pentru a reduce sarcina administrativă pentru solicitanți și beneficiari, toate tipurile de sinergii ar trebui să urmeze principiul „fiecare acțiune respectă un set unic de norme”:

   pot avea loc transferuri din alte programe ale Uniunii, inclusiv din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) către activitățile Orizont Europa, în regim voluntar. În aceste cazuri, ele vor respecta normele programului Orizont Europa, dar vor fi utilizate numai în beneficiul statului membru sau, după caz, al autorității de management care a decis să efectueze transferul;
   ar putea fi avută în vedere, de asemenea, cofinanțarea unei acțiuni de către Orizont Europa și de către un alt program al Uniunii, fără a se depăși însă costurile eligibile totale ale acțiunii. În astfel de cazuri, s-ar aplica doar normele Orizont Europa, iar auditurile duble ar trebui evitate;
   tuturor propunerilor care au trecut pragul de „excelență” în Orizont Europa, dar care nu pot fi finanțate din cauza unor constrângeri bugetare, ar trebui să li se acorde automat mărci de excelență. În astfel de cazuri, ar trebui să se aplice normele fondului care oferă sprijin, cu excepția normelor privind ajutoarele de stat.

(16)  Pentru a obține cel mai mare impact posibil al finanțării acordate de Uniune și cea mai eficientă contribuție la obiectivele de politică și la angajamentele Uniunii, programul poate institui parteneriate europene cu parteneri din sectorul privat și/sau public, pe baza rezultatului planificării strategice. Printre parteneri se numără părțile interesate din domeniul cercetării și inovării din sectorul public și cel privat, centrele de competențe, incubatoarele de afaceri, parcurile științifice și tehnologice, organismele aflate în serviciul public, fundațiile și organizațiile societății civile și, după caz, ecosistemele regionale de inovare, care susțin și/sau desfășoară activități de cercetare și inovare, cu condiția ca impacturile dorite să poată fi atinse mai eficient prin intermediul unui parteneriat decât exclusiv de către Uniune.

(17)  Programul ar trebui să întărească cooperarea dintre parteneriatele europene și partenerii din sectorul public și/sau privat la nivel internațional, inclusiv prin reunirea programelor pentru cercetare și inovare și a investițiilor transfrontaliere în cercetare și inovare, ceea ce oferă avantaje reciproce cetățenilor și întreprinderilor, permițând, în același timp, Uniunii să-și apere interesele.

(17a)  Inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) s-au dovedit a fi un instrument eficace și eficient, aducând beneficii societății într-un efort comun coordonat al Uniunii și al statelor sale membre. Activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) privind grafenul, proiectul „Creierul uman” și tehnologia cuantică, care sunt sprijinite în cadrul programului Orizont 2020, vor continua să fie sprijinite în cadrul programului Orizont Europa prin cereri de propuneri incluse în programul de lucru. Acțiunile pregătitoare sprijinite în cadrul părții referitoare la inițiativele emblematice în domeniul FET a programului Orizont 2020 vor contribui la procesul de planificare strategică din cadrul programului Orizont Europa și vor sprijini lucrările cu privire la misiuni, la parteneriatele cofinanțate/programate în comun și la cererile de propuneri obișnuite.

(18)  Centrul Comun de Cercetare (JRC) ar trebui să ofere în continuare politicilor Uniunii cunoștințe științifice independente și orientate către client și asistență tehnică pe parcursul întregului ciclu al politicilor. Acțiunile directe ale JRC ar trebui să fie puse în aplicare în mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de necesitățile relevante ale utilizatorilor JRC, de constrângerile bugetare și de necesitățile politicilor Uniunii și asigurând protecția intereselor financiare ale Uniunii. JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare.

(19)  Pilonul „O Europă inovatoare” ar trebui să stabilească o serie de măsuri de sprijin integrat pentru nevoile antreprenorilor și antreprenoriatului orientat spre cercetare, menite să dezvolte și să accelereze inovarea revoluționară pentru creșterea rapidă a pieței, precum și să promoveze autonomia tehnologică a Uniunii în domenii strategice. Acesta ar trebui să atragă întreprinderile inovatoare, inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, cu potențial de extindere la nivel internațional și la nivelul Uniunii și să ofere granturi și coinvestiții rapide și flexibile, inclusiv cu ajutorul investitorilor privați. Aceste obiective ar trebui să fie urmărite prin crearea unui Consiliu european pentru inovare (CEI). Acest pilon ar trebui să sprijine, de asemenea, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), Schema de Inovare Regională a EIT și ecosistemele europene de inovare în general, în întreaga Uniune, în special prin parteneriate de cofinanțare cu actori de la nivel național și regional, atât publici, cât și privați, care sprijină inovarea.

(20)  Pentru a satisface nevoia de sprijin pentru investiții în activități cu risc mai ridicat și în activități nelineare, cum ar fi cercetarea și inovarea, este esențial ca programul Orizont Europa, în special CEI, dar și EIT cu CCI-urile sale, să își desfășoare activitățile în sinergie cu produsele financiare care urmează să fie instituite în cadrul programului InvestEU. În acest sens, experiența dobândită cu instrumentele financiare executate în cadrul programului Orizont 2020, cum ar fi InnovFin și garanția pentru împrumuturi acordată IMM-urilor, ar trebui să servească drept fundament puternic pentru acordarea acestui sprijin specific; CEI ar trebui să dezvolte activități de informare strategică și de evaluare în timp real, pentru gestionarea și coordonarea în timp util a diferitelor sale acțiuni.

(21)  CEI, împreună cu alte părți ale programului Orizont Europa, ar trebui să stimuleze toate formele de inovare care variază de la inovare incrementală la inovații revoluționare și disruptive, vizând în special inovarea creatoare de piețe. Prin instrumentele sale, Pathfinder și Accelerator, CEI ar trebui să urmărească identificarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor inovații cu risc ridicat de toate tipurile, incluzând inovația incrementală, cu un accent solid pe inovații revoluționare, disruptive și deep-tech care au potențialul de a deveni inovații creatoare de piețe. Printr-un sprijin coerent și raționalizat acordat inovării revoluționare, CEI ar trebui să umple golul existent în ceea ce privește sprijinul public și investițiile private pentru inovațiile revoluționare. Instrumentele CEI necesită funcții de gestionare și juridice specifice, pentru a reflecta obiectivele sale, în special activitățile de introducere pe piață.

(21a)  În sensul prezentului regulament și, în special, în contextul activităților desfășurate în cadrul CEI, o întreprindere nou-înființată este o IMM aflată într-o etapă timpurie a ciclului său de viață (inclusiv întreprinderile de tip spin-off provenite din mediul universitar), care urmărește să pună în aplicare soluții inovatoare și un model de afaceri scalabil și care este autonomă în sensul articolului 3 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(5); iar „întreprindere cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, și care are un număr de angajați cuprins între 250 și 3 000, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea susmenționată; o întreprindere mică cu capitalizare medie este o întreprindere cu capitalizare medie al cărei număr de angajați nu depășește 499.

(22)  Prin finanțarea mixtă în cadrul CEI, Acceleratorul CEI ar trebui să permită depășirea „văii morții” existente între cercetare, comercializarea înainte de producția de masă și extinderea întreprinderilor. Completând programul InvestEU instituit prin Regulamentul …(6), Acceleratorul ar trebui să ofere sprijin operațiilor care prezintă riscuri tehnologice sau comerciale de așa natură încât nu sunt considerate rentabile și nu pot mobiliza investiții semnificative de pe piață.

(22a)  IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont Europa, este necesară participarea largă a IMM-urilor, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei. Valorificând bunele practici din cadrul Orizont 2020, Orizont Europa ar trebui să încurajeze în continuare participarea IMM-urilor la programul-cadru într-o manieră integrată.

(22b)   În condițiile în care principala utilizare a bugetului destinat Acceleratorului CEI ar trebui să fie asociată cu finanțarea mixtă, în sensul articolului 43, sprijinul exclusiv sub formă de granturi din partea Acceleratorului CEI care este acordat IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, ar trebui să corespundă sprijinului acordat prin intermediul bugetului atribuit instrumentului pentru IMM-uri din cadrul fostului Program-cadru Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7).

(22c)   În strânsă sinergie cu InvestEU, ar trebui ca Acceleratorul CEI, care poate îmbrăca forma finanțării mixte sau a sprijinului financiar bazat pe capitaluri proprii, să finanțeze IMM-urile, inclusiv întreprinderile nou-înființate, și, în cazuri excepționale, proiectele derulate de întreprinderi mici cu capitalizare medie, care fie nu sunt încă în măsură să genereze venituri, fie nu sunt încă profitabile, fie nu sunt încă în măsură să atragă suficiente investiții pentru a pune în aplicare integral planul de afaceri al proiectelor lor. Se va considera că astfel de entități eligibile nu au acces la sistemele normale de creditare, în condițiile în care o parte din nevoile lor în materie de investiții ar fi putut sau ar putea fi acoperite de către unul sau mai mulți investitori, cum ar fi o bancă privată sau publică, un birou familial, un fond de capital de risc, un investitor providențial etc. În acest mod, permițând depășirea unei disfuncționalități a pieței, Acceleratorul CEI va finanța entități promițătoare, care derulează proiecte axate pe inovarea revoluționară creatoare de piețe, dar care nu sunt încă eligibile pentru finanțare din partea băncilor. Odată ce vor deveni eligibile pentru finanțare din partea băncilor, proiectele respective pot fi finanțate, într-o etapă ulterioară a dezvoltării lor, prin programul InvestEU.

(23)  Institutul European de Inovare și Tehnologie, în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI) și prin Schema de Inovare Regională a EIT, ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea ecosistemelor de inovare pentru dezvoltarea unei capacități globale a Uniunii pentru inovare, care abordează provocările globale, prin stimularea integrării întreprinderilor, cercetării, învățământului superior și antreprenoriatului. În conformitate cu actul său de înființare, Regulamentul privind EIT(8) și Agenda strategică de inovare a EIT(9), prin activitățile sale, EIT ar trebui să stimuleze inovarea și să sprijine integrarea învățământului superior în ecosistemul de inovare, în special prin: stimularea educației antreprenoriale, stimularea unor colaborări strânse fără caracter disciplinar între industrie și mediul academic și identificarea posibilelor competențe ale viitorilor inovatori pentru a aborda provocările globale, care includ competențele digitale și de inovare avansate. Beneficiarii CEI ar trebui să poată avea acces la programele de sprijin oferite de EIT, iar întreprinderile nou-înființate generate de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT ar trebui să aibă acces rapid la acțiunile CEI. În timp ce accentul pus de EIT pe ecosistemele de inovare ar trebui să-l facă să se încadreze în mod natural în pilonul „O Europă inovatoare”, acesta ar trebui totodată să sprijine, după caz, toți ceilalți piloni, iar planificarea comunităților sale de cunoaștere și inovare ar trebui să fie aliniată prin intermediul procesului de planificare strategică cu pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”. Ar trebui evitată suprapunerea dintre comunitățile de cunoaștere și inovare și alte instrumente din același domeniu, în special alte parteneriate.

(24)  Asigurarea și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care concurează pe o piață dată ar trebui să constituie o cerință esențială pentru succesul inovării revoluționare sau disruptive, permițând astfel în special întreprinderilor inovatoare mici și mijlocii să profite de beneficiile investițiilor realizate și să obțină o cotă de piață. În mod similar, un anumit grad de deschidere în gradul de inovare al acțiunilor finanțate – care se adresează unei rețele ample de beneficiari – poate avea o contribuție substanțială la consolidarea capacităților IMM-urilor, furnizându-le mijloacele necesare pentru a atrage investiții și pentru a avea succes.

(25)  Programul ar trebui să promoveze și să integreze cooperarea cu țările terțe și cu organizații internaționale și inițiativele bazate pe interesele Uniunii și pe avantaje reciproce și angajamente globale pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Cooperarea internațională ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării, a atractivității și a competitivității economice și industriale a Uniunii, abordarea provocărilor globale, astfel cum reies din obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și susținerea politicilor externe ale Uniunii. Este necesar să se aplice o abordare de deschidere generală în ceea ce privește excelența în materie de participare internațională și acțiuni de cooperare internațională specifice, precum și criterii de eligibilitate adecvate, luând în considerare diferitele niveluri de capacități în materie de C&I, pentru finanțarea entităților stabilite în țări terțe cu venituri scăzute și medii ▌. În același timp, ar trebui să se promoveze asocierea țărilor terțe la program acolo unde se are în vedere reciprocitatea și cu condiția protejării intereselor Uniunii și a promovării unei participări crescute a tuturor statelor membre la program.

(26)  Pentru a aprofunda legătura dintre știință și societate și a maximiza beneficiile interacțiunii dintre acestea, programul ar trebui să implice cetățenii și organizațiile societății civile în conceperea și crearea în comun a unor agende și conținuturi responsabile de cercetare și inovare (CIR), care vin în întâmpinarea preocupărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și societății civile, prin promovarea educației științifice, prin oferirea unui acces liber la cunoștințele științifice și prin facilitarea participării cetățenilor și a organizațiilor societății civile la activitățile sale. Măsurile adoptate pentru îmbunătățirea implicării cetățenilor și a societății civile ar trebui să fie monitorizate.

(26a)  Orizont Europa ar trebui să sprijine noile tehnologii care contribuie la depășirea obstacolelor ce împiedică accesul și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități și care, în consecință, împiedică dezvoltarea unei societăți cu adevărat incluzive.

(27)  În temeiul articolului 349 din TFUE, regiunile ultraperiferice ale Uniunii au dreptul la măsuri specifice (ținând cont de situația lor structurală, socială și economică) în ceea ce privește accesul la programele orizontale ale Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale regiunilor respective, în conformitate cu Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” [COM(2017)0623], aprobată de Consiliu la 12 aprilie 2018, și, în măsura în care este posibil, ar trebui să promoveze participarea acestor regiuni la program.

(28)  Activitățile desfășurate în cadrul programului ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților de gen, evitarea prejudecăților de gen, integrarea în mod adecvat a dimensiunii de gen în conținutul de cercetare și inovare, având ca scop îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, și promovarea egalității între femei și bărbați, inclusiv principiul remunerației egale menționat la articolul 141 alineatul (3) din TFUE și în Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, precum și asigurarea accesului la cercetare și inovare al cercetătorilor cu dizabilități. ▌

(29)  Având în vedere specificitățile industriei apărării, dispozițiile detaliate privind finanțarea de către Uniune a proiectelor de cercetare în domeniul apărării ar trebui să fie stabilite prin Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare(10), care definește normele de participare pentru cercetarea în domeniul apărării. Deși sinergiile dintre programul Orizont Europa și Fondul european de apărare ar putea fi încurajate, evitând în același timp dublarea eforturilor, acțiunile din cadrul Orizont Europa ar trebui să se concentreze în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile.

(30)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program. Suma indicată pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) va constitui principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(11)].

(31)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) (12)se aplică prezentului program, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(31a)  Simplificarea administrativă, în special reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari, ar trebui să fie urmărite continuu pe parcursul derulării programului. Comisia ar trebui să își simplifice în continuare instrumentele și orientările, astfel încât să impună o sarcină minimă asupra beneficiarilor. În special, Comisia ar trebui să ia în considerare emiterea unei versiuni prescurtate a orientărilor.

(31b)  Pentru a asigura faptul că Europa ocupă în continuare un loc de frunte la nivel mondial în cercetarea și inovarea din domeniul digital și pentru a ține cont de necesitatea de a majora investițiile, cu scopul de a beneficia de oportunitățile tot mai mari oferite de tehnologiile digitale, ar trebui să se aloce resurse bugetare suficiente priorităților digitale fundamentale.

(32)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(13), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(14), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(15) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(16), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(33)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la țările și teritoriile de peste mări: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(18)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de particularitățile acestor teritorii, pentru a asigura participarea lor efectivă și pentru a sprijini cooperarea și sinergiile, în special cu regiunile ultraperiferice, precum și cu țările terțe din vecinătatea lor.

(34)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre și a beneficiarilor programului. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(35)  În vederea completării sau a modificării indicatorilor căilor de impact, acolo unde se consideră necesar, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(36)  Coerența și sinergiile dintre Orizont Europa și programul spațial al UE vor promova un sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial, vor consolida autonomia Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și vor consolida rolul Europei pe scena mondială. Soluțiile inovatoare în cadrul Orizont Europa vor fi susținute prin date și servicii puse la dispoziție prin programul spațial.

(36a)  În vederea finanțării unei acțiuni specifice, programul de lucru ar trebui să țină seama de rezultatele proiectelor specifice anterioare și de nivelul de progres al științei, tehnologiei și inovării la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și de nivelul evoluției politicilor relevante, a pieței și a societății.

(37)  Normele de participare și de diseminare ar trebui să reflecte în mod adecvat nevoile programului, luând în considerare preocupările exprimate și recomandările făcute de diferitele părți interesate.

(38)  Normele și cerințele comune aplicabile întregului program ar trebui să asigure instrumente simplificate și comune de punere în aplicare, inclusiv pentru monitorizare și raportare, și un cadru coerent care să faciliteze participarea la programele finanțate prin bugetul programului, inclusiv participarea la programe gestionate de organisme de finanțare cum ar fi EIT, întreprinderile comune sau orice alte structuri în temeiul articolului 187 din TFUE, precum și participarea la programe lansate de statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE. Adoptarea de norme specifice ar trebui să fie posibilă, dar excepțiile trebuie să fie limitate la strictul necesar și să se justifice în mod adecvat.

(39)  Acțiunile care intră în domeniul de aplicare al programului ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceste acțiuni ar trebui să fie în conformitate cu orice obligație juridică, inclusiv cu legislația internațională și cu orice decizii relevante ale Comisiei, ca de exemplu informarea Comisiei din 28 iunie 2013(19), precum și cu principiile etice, care includ evitarea oricărei încălcări a integrității cercetării. Ar trebui să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. În cadrul activităților de cercetare ar trebui să se țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să se limiteze utilizarea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor.

(40)  În concordanță cu obiectivele de cooperare internațională, astfel cum se prevede la articolele 180 și 186 din TFUE, ar trebui promovată participarea entităților juridice stabilite în țări terțe, precum și a organizațiilor internaționale în interesul științific, societal, economic și tehnologic al Uniunii. Punerea în aplicare a programului ar trebui să fie în conformitate cu măsurile adoptate în conformitate cu articolele 75 și 215 din TFUE și ar trebui să respecte legislația internațională. Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, participarea la anumite acțiuni ale programului poate fi limitată la entități stabilite doar în statele membre sau la entități stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.

(41)  Recunoscând schimbările climatice ca fiind una dintre cele mai mari și mai importante provocări globale și societale și reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca cel puțin 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele climatice în perioada CFM 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Dimensiunea climatică ar trebui să fie integrată în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării și să fie aplicată în toate etapele ciclului de cercetare.

(41a)  În contextul căii de impact legate de climă, Comisia va raporta cu privire la rezultatele, inovațiile și efectele estimate agregate ale proiectelor care sunt relevante pentru climă, inclusiv în mod defalcat în funcție de partea vizată a programului și de modul de punere în aplicare. În analiza sa, Comisia ar trebui să țină seama de costurile și beneficiile economice, societale și de mediu pe termen lung pentru cetățeanul european, rezultate din activitățile programului, inclusiv de adoptarea de soluții inovatoare în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, de impactul estimat asupra locurilor de muncă și creării de întreprinderi, asupra creșterii economice și competitivității, energiei curate, sănătății și bunăstării (inclusiv a calității aerului, a solului și a apei). Rezultatele acestei analize de impact ar trebui să fie făcute publice și ar trebui să fie evaluate în contextul obiectivelor Europei în domeniul climei și al energiei, contribuind la elaborarea unui feedback care va fi utilizat în cadrul procesului de planificare strategică ulterior și al viitoarelor programe de lucru.

(42)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu pe baza articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Normele sunt stipulate în Regulamentul financiar și prevăd, în special, procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă, instituind totodată controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate pe baza articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

(43)  Utilizarea unor informații preexistente sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultatele sensibile și la date de cercetare poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei(20) care stabilește dispozițiile privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate.

(45)  Este necesar să se stabilească termenele și condițiile de acordare a finanțării din partea Uniunii pentru participanții la acțiuni în cadrul programului. Granturile vor fi principalul tip de finanțare din cadrul programului. Alte tipuri de finanțare ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de utilizarea unor sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar, ▌cu scopul de a continua procesul de simplificare. Înainte ca orice nou sistem de rambursare a costurilor să poată fi considerat o reală simplificare pentru beneficiari, acesta ar trebui să fie precedat de o evaluare extinsă și pozitivă.

(47)  În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”)(21), programul ar trebui să prevadă o acceptare mai largă a practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului în ceea ce privește costurile cu personalul și costurile unitare pentru bunuri și servicii facturate intern (inclusiv în cazul infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, definite astfel în contextul programului Orizont 2020). Utilizarea costurilor unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern, calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale beneficiarilor, care combină costurile directe și costurile indirecte ar trebui să fie o opțiune care să poată fi aleasă de toți beneficiarii. În acest sens, beneficiarii ar trebui să poată include costurile indirecte reale calculate pe baza unor chei de repartizare în astfel de costuri unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern.

(48)  Actualul sistem de rambursare a costurilor reale cu personalul ar trebui să fie simplificat și mai mult pornind de la abordarea privind remunerația pe bază de proiect dezvoltată în cadrul programului Orizont 2020 și ar trebui să fie aliniat la Regulamentul financiar, urmărind să elimine decalajul în materie de remunerare dintre cercetătorii din UE implicați în program.

(49)  Fondul de garantare pentru participanți, înființat în cadrul programului Orizont 2020 și gestionat de Comisie, s-a dovedit a fi un important mecanism de garantare, care atenuează riscurile asociate sumelor datorate și nerambursate de participanții care nu își respectă obligațiile. Prin urmare, Fondul de garantare pentru beneficiari, redenumit Mecanismul de asigurare reciprocă („Mecanismul”) ar trebui să fie continuat și extins la alte organisme de finanțare, în special la inițiativele în temeiul articolului 185 din TFUE. Mecanismul ar trebui să permită participarea beneficiarilor altor programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe.

(50)   Ar trebui să se prevadă norme de reglementare a exploatării și diseminării rezultatelor, pentru a se asigura faptul că beneficiarii protejează, exploatează, diseminează și asigură accesul la rezultate, după caz. Ar trebui acordată mai multă atenție exploatării rezultatelor, iar Comisia ar trebui să identifice oportunitățile care le permit beneficiarilor să exploateze rezultatele și să ajute la valorificarea maximă a acestora, în special în Uniune. Exploatarea ar trebui să țină seama de principiile acestui program, inclusiv de promovarea inovării în Uniune și de consolidarea Spațiului european de cercetare.

(51)  Ar trebui menținute elementele-cheie ale sistemului de evaluare și selecție a propunerilor din programul anterior Orizont 2020 care acordă o atenție deosebită criteriilor legate de excelență, „impact” și „calitatea și eficiența implementării ”. Propunerile ar trebui să fie selectate în continuare pe baza unei evaluări efectuate de experți independenți proveniți din cât mai multe state membre. Comisia ar trebui să organizeze, atunci când este necesar, evaluări anonime și să analizeze rezultatele acestora pentru a asigura imparțialitatea selecției. Acolo unde este cazul, necesitatea de a asigura coerența globală a portofoliului de proiecte ar trebui să fie luată în considerare de către experți independenți.

(52)  Ar trebui introdusă, în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, pentru toate părțile programului, o valabilitate transversală sistematică a auditurilor și evaluărilor ▌ cu alte programe ale Uniunii, în scopul de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor din partea Uniunii. Valabilitatea transversală ar trebui să fie prevăzută în mod explicit prin luarea în considerare și a altor elemente de asigurare, precum auditurile sistemelor și proceselor.

(53)  Provocările specifice în domeniile cercetării și inovării ar trebui să fie soluționate prin intermediul premiilor, inclusiv premii finanțate sau implementate în comun, dacă este cazul, organizate de Comisie sau de organismul de finanțare împreună cu alte organisme ale Uniunii, țări terțe, organizații internaționale sau entități juridice nonprofit. În special, ar trebui acordate premii proiectelor care atrag oameni de știință în țările vizate de extinderea participării, precum și proiectelor de succes, pentru a le mări vizibilitatea și pentru a permite o mai bună promovare a acțiunilor finanțate de Uniune.

(54)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În acest context, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezentul regulament instituie programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa („programul”) și normele de participare și de diseminare pentru acțiunile indirecte în cadrul programului și stabilește cadrul care reglementează sprijinul Uniunii pentru activitățile de cercetare și inovare.

(2)  El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

(3)  Programul este pus în aplicare prin:

(a)  programul specific instituit prin Decizia.../.../UE(22) ;

(aa)  printr-o contribuție financiară pentru EIT, înființat prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008;

(b)  programul specific privind cercetarea în domeniul apărării instituit prin Regulamentul .../.../UE al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare.

(4)  Termenii „Orizont Europa”, „programul” și „programul specific” utilizați în prezentul regulament se referă la chestiuni relevante numai pentru programul specific menționat la alineatul (3) litera (a), cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod explicit.

EIT pune în aplicare programul în conformitate cu obiectivele sale strategice pentru perioada 2021-2027, astfel cum se prevede în Agenda strategică de inovare a EIT, ținând seama de planificarea strategică.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.  „infrastructuri de cercetare” înseamnă instalații care oferă resurse și servicii comunităților de cercetare pentru a desfășura activități de cercetare și pentru a stimula inovarea în domeniile lor. Această definiție include resursele umane asociate și acoperă principalele echipamente sau seturi de instrumente; instalații legate de cunoștințe cum ar fi colecțiile, arhivele sau infrastructuri de date științifice; sisteme informatice, rețele de comunicare, precum și orice altă infrastructură, având un caracter unic și deschis pentru utilizatorii externi, care este esențială pentru obținerea excelenței în cercetare și inovare. Atunci când este cazul, acestea pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele de cercetare, de exemplu pentru educație sau servicii publice, și pot fi „amplasate într-un singur loc”, „virtuale” sau „distribuite”;

2.  „strategie de specializare inteligentă” are același înțeles ca și strategia de specializare inteligentă definită în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(23) și îndeplinește condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune];

3.  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă în cadrul căreia Uniunea, în urma unor pregătiri cu implicarea timpurie a statelor membre și/sau a statelor asociate, împreună cu parteneri privați și/sau publici (cum ar fi industria, universitățile, organizații de cercetare, organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional sau organizațiile societății civile, inclusiv fundații și ONG-uri), se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program de activități de cercetare și inovare, incluzând activități legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;

4.  „acces liber” înseamnă practica de a furniza utilizatorului final acces online la rezultatele cercetării generate de acțiunile finanțate în cadrul programului, ▌ în mod gratuit, în conformitate cu articolul 10 și articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament;

4a.   „știință deschisă” înseamnă o abordare a procesului științific bazată pe o cooperare și pe instrumente deschise și pe diseminarea de cunoștințe, inclusiv pe elementele menționate la articolul 10;

5.  „misiune” înseamnă un portofoliu de acțiuni de C&I bazate pe criteriul excelenței și orientate asupra impactului, întreprinse la nivel interdisciplinar și intersectorial, menite să:

–  obțină ▌, într-un interval de timp stabilit, un obiectiv măsurabil care nu ar putea fi obținut prin acțiuni individuale,

–  aibă un impact asupra societății și a procesului de elaborare a politicilor prin intermediul științei și tehnologiei; și

–  să fie relevante pentru o parte semnificativă a populației europene și pentru o gamă largă de cetățeni europeni;

6.  „achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;

7.  „achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o achiziție publică în cadrul căreia autoritatea contractantă acționează în calitate de client care lansează bunuri sau servicii inovatoare care nu sunt încă comercializate pe scară largă și pot include teste de conformitate;

8.  „drepturi de acces” înseamnă drepturi de utilizare a rezultatelor sau a informațiilor preexistente ținând cont de termenele și condițiile stabilite în conformitate cu prezentul regulament;

9.  „informații preexistente” înseamnă orice date, know-how sau informații indiferent de natura sau forma acestora, tangibile sau intangibile, inclusiv orice drepturi, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală, care: (i) sunt deținute de beneficiari înainte de aderarea acestora la acțiune; și (ii) sunt identificate de beneficiari printr-un acord scris, ▌ după cum este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii sau pentru exploatarea rezultatelor acesteia;

10.  „diseminare” înseamnă comunicarea publică a rezultatelor prin mijloace adecvate (în afară de diseminarea care rezultă din protejarea sau exploatarea rezultatelor), inclusiv prin publicații științifice în orice mijloc de informare;

11.  „exploatare” înseamnă utilizarea rezultatelor în alte activități de cercetare și inovare decât cele acoperite de acțiunea vizată inclusiv, printre altele, în activități de exploatare comercială, precum elaborarea, crearea, producerea și comercializarea unui produs sau proces, crearea și furnizarea unui serviciu sau în activități de standardizare;

12.  „condiții echitabile și rezonabile” înseamnă condiții corespunzătoare, inclusiv eventualii termeni financiari sau eventualele condiții de scutire de redevențe, având în vedere circumstanțele specifice ale cererii de acces, de exemplu valoarea reală sau potențială a rezultatelor sau a informațiilor preexistente la care se solicită acces și/sau sfera de aplicare, durata sau alte caracteristici ale exploatării prevăzute;

13.  „organism de finanțare” înseamnă un organism sau o organizație, alta decât Comisia, menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, care a primit sarcini de execuție bugetară în cadrul programului din partea Comisiei;

14.  „organizație internațională de cercetare europeană” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau țări asociate și al cărei obiectiv principal este promovarea cooperării științifice și tehnologice în Europa;

15.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

15a.  „țări vizate de extinderea participării”/„țări cu un nivel scăzut de C & I” înseamnă acele țări în care trebuie să fie înființate persoane juridice pentru a fi eligibile în calitate de coordonatori în cadrul subcomponentei „Extinderea participării și difuzarea excelenței” din cadrul componentei „Extinderea participării și consolidarea SEC” a programului Orizont Europa. Dintre statele membre ale UE, aceste țări sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia, pe întreaga durată a programului. Pentru țările asociate, lista țărilor eligibile va fi definită pe baza unui indicator și publicată în programul de lucru. În temeiul articolului 349 din TFUE, persoanele juridice din regiunile ultraperiferice vor fi, de asemenea, pe deplin eligibile pentru a îndeplini funcția de coordonatori în cadrul prezentei componente.

16.  „entitate juridică non-profit” înseamnă o entitate juridică care, prin forma sa juridică, nu are scop lucrativ sau care are o obligație juridică sau statutară de a nu distribui profituri acționarilor sau membrilor săi individuali;

16a.  „IMM” înseamnă o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

17.  „întreprindere mică cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie („IMM”), astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, și care are cel mult 499 de angajați, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea respectivă;

18.  „rezultate” înseamnă orice efect tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

18a.  „rezultatele cercetării” înseamnă rezultatele generate de acțiunea la care poate fi acordat accesul sub formă de publicații științifice, date sau alte rezultate și procese obținute pe cale tehnică, cum ar fi programe informatice, algoritmi, protocoale și agende electronice;

19.  „marcă de excelență” înseamnă o etichetă certificată care arată că o propunere prezentată ca urmare a unei cereri de propuneri a depășit toate pragurile de evaluare stabilite în programul de lucru, dar nu a putut fi finanțată din cauza lipsei resurselor bugetare disponibile pentru cererea de propuneri respectivă în cadrul programului de lucru, însă care ar putea primi sprijin din altă sursă de finanțare națională sau a Uniunii;

19a.  „plan strategic de C & I” înseamnă un act de punere în aplicare prin care se stabilește o strategie de realizare a conținutului în programul de lucru, care acoperă o perioadă maximă de patru ani, în urma unui amplu proces de consultare obligatorie cu participarea mai multor părți interesate. Acesta definește prioritățile, tipurile de acțiuni adecvate și modalitățile de punere în aplicare.

20.  „program de lucru” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru punerea în aplicare a programului specific(24) în conformitate cu articolul 12 din acesta sau un document cu un conținut și o structură echivalente adoptat de un organism de finanțare;

21.  „avans rambursabil” înseamnă partea dintr-o finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI care corespunde unui împrumut în temeiul titlului X din Regulamentul financiar, dar care este acordat direct de Uniune fără scop lucrativ pentru a acoperi costurile activităților corespunzătoare unei acțiuni de inovare și care trebuie să fie rambursat de către beneficiar Uniunii în condițiile prevăzute în contract;

22.  „contract” înseamnă acordul încheiat de Comisie sau de un organism de finanțare cu o entitate juridică care pune în aplicare o acțiune de inovare și de introducere pe piață și care beneficiază de finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI;

23.  „informații clasificate” înseamnă informații UE clasificate astfel cum sunt definite la articolul 3 din Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, precum și informații clasificate ale statelor membre, informații clasificate ale țărilor terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate și informații clasificate ale organizațiilor internaționale cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate;

24.  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

25.  „finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa ▌” înseamnă un singur sprijin financiar pentru un program de asigurare a sprijinului pentru activități de inovare și de introducere pe piață, constând într-o combinație specifică alcătuită dintr-un grant sau un avans rambursabil și o investiție în capitaluri proprii sau în orice altă formă de sprijin rambursabil;

25-a.  „finanțare mixtă în cadrul CEI” înseamnă un sprijin financiar direct acordat în baza CEI unei acțiuni de inovare și de introducere pe piață, constând într-o combinație specifică alcătuită dintr-un grant sau un avans rambursabil și o investiție în capitaluri proprii sau în orice altă formă de sprijin rambursabil;

25a.  „acțiune de cercetare și inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal din activități prin care se urmărește crearea de noi cunoștințe și/sau explorarea fezabilității unor tehnologii, produse, procese, servicii sau soluții noi sau îmbunătățite. Aceasta poate include cercetarea de bază și cea aplicată, dezvoltarea tehnologică și integrarea, testarea, demonstrarea și validarea unui prototip de mici dimensiuni într-un laborator sau într-un mediu simulat;

25b.  „acțiune de inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal din activități care vizează în mod direct elaborarea unor planuri și măsuri sau proiecte de produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite, care poate include crearea de prototipuri, testarea, demonstrațiile, crearea de proiecte-pilot, validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață;

25c.  „cercetare de frontieră a CEC (inclusiv validarea conceptului de către CEC)” înseamnă acțiuni de cercetare conduse de un cercetător principal, găzduite de unul sau mai mulți beneficiari exclusiv din cadrul CEC;

25d.  „acțiuni de formare și mobilitate” înseamnă acțiuni axate pe îmbunătățirea competențelor, a cunoștințelor și a perspectivelor de carieră ale cercetătorilor, pe baza mobilității între țări și, dacă este relevant, între sectoare sau discipline;

25e.  „acțiune de cofinanțare a programului” înseamnă o acțiune de asigurare a cofinanțării multianuale pentru un program de activități stabilit și/sau pus în aplicare de entități de management și/sau de finanțare a programelor de cercetare și inovare, altele decât organismele de finanțare ale Uniunii. Un astfel de program de activități poate sprijini acțiunile de creare de rețele și de coordonare, de cercetare, de inovare, acțiunile-pilot și acțiunile de inovare și introducere pe piață, acțiunile de formare profesională și de mobilitate, creșterea gradului de sensibilizare și comunicarea, diseminarea și exploatarea, orice sprijin financiar relevant, cum ar fi granturi, premii, achiziții publice, precum și finanțare mixtă în cadrul programului Orizont Europa sau o combinație a acestora. Acțiunea de cofinanțare a programului poate fi pusă în practică direct de entitățile respective sau de către părți terțe în beneficiul acestora;

25f.  „acțiune de achiziție înainte de comercializare” înseamnă o acțiune care are ca scop principal realizarea de achiziții înainte de comercializare, pusă în aplicare de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante;

25g.  „acțiune de achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o acțiune care are ca scop principal realizarea de achiziții publice comune sau coordonate de soluții inovatoare, pusă în aplicare de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante;

25h.  „acțiune de coordonare și de sprijin” înseamnă o acțiune care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, cu excepția activităților de cercetare și inovare, în afara cazului în care acestea sunt întreprinse în cadrul subcomponentei „Extinderea participării și partajarea excelenței” a părții „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”; și coordonarea de jos în sus fără cofinanțare a activităților de cercetare din UE care permite cooperarea dintre entitățile juridice din statele membre și din țările asociate în vederea consolidării Spațiului european de cercetare;

25i.  „premiu de stimulare” înseamnă un premiu care încurajează investițiile într-o anumită direcție, prin precizarea unui obiectiv înainte de începerea activității;

25j.  „premiu de recunoaștere” înseamnă un premiu de recompensare a realizărilor anterioare și a activității remarcabile după executarea acesteia;

25k.  „acțiune de inovare și de introducere pe piață” înseamnă o acțiune care include o acțiune de inovare și alte activități necesare introducerii unei inovații pe piață, inclusiv extinderea întreprinderilor, asigurarea unei finanțări mixte în cadrul programului Orizont Europa (o combinație de finanțare de tip grant cu finanțare privată);

25l.  „acțiuni indirecte” înseamnă activitățile de cercetare și inovare pentru care Uniunea asigură asistență financiară și care sunt efectuate de către participanți;

25m.  „acțiuni directe” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de Comisie prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (CCC);

27.   „achiziție” înseamnă o achiziție, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 49 din Regulamentul financiar;

28.  „entitate afiliată” înseamnă orice entitate juridică, astfel cum este definită la articolul 187 alineatul (1) din Regulamentul financiar;

30.  „ecosistem de inovare” înseamnă un ecosistem care reunește actori sau entități la nivelul UE al căror obiectiv funcțional este de a permite dezvoltarea tehnologică și inovarea. Acesta include relațiile dintre resursele materiale (cum ar fi fondurile, echipamentele și facilitățile), entitățile instituționale (cum ar fi instituțiile de învățământ superior și serviciile de asistență, OCT-urile, întreprinderile, investitorii de capital de risc și intermediarii financiari) și entitățile responsabile cu elaborarea de politici și cu finanțarea la nivel național, regional și local.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Obiectivul general al programului este ca investițiile Uniunii în cercetare și inovare să genereze un impact științific, tehnologic, economic și societal care să permită consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale Uniunii și stimularea competitivității sale în toate statele membre, inclusiv în industrie, îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, contribuția la realizarea obiectivelor și politicilor UE, contribuția la abordarea provocărilor globale, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă prin aplicarea principiilor Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris, precum și consolidarea Spațiului european de cercetare. Programul urmărește, astfel, să maximizeze valoarea adăugată europeană, concentrându-se asupra obiectivelor și activităților care nu pot fi realizate efectiv doar prin acțiunea individuală a statelor membre, ci în cooperare.

(2)  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  să dezvolte, promoveze și favorizeze excelența științifică, să sprijine crearea și difuzarea unor cunoștințe, competențe, tehnologii și soluții fundamentale și aplicate noi de înaltă calitate, formarea și mobilitatea cercetătorilor, să atragă talente la toate nivelurile și să contribuie la angajamentul deplin al rezervei de talente a Uniunii în acțiunile sprijinite în cadrul acestui program;

(b)  să genereze cunoaștere, să consolideze impactul cercetării și inovării în ceea ce privește elaborarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și să sprijine accesul la soluții inovatoare și recurgerea la acestea în industria europeană, mai ales în IMM-uri și în societate pentru a aborda provocările mondiale, inclusiv schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă;

(c)  să stimuleze toate formele de inovare, să faciliteze dezvoltarea tehnologică, activitățile demonstrative și transferul de cunoștințe și de tehnologie, să consolideze ▌introducerea și exploatarea soluțiilor inovatoare;

(d)   să optimizeze rezultatele programului în vederea accentuării și creșterii efectului și atractivității Spațiului european de cercetare, să promoveze participarea pe bază de excelență a tuturor statelor membre la programul Orizont Europa, inclusiv a celor cu performanțe scăzute în cercetare și inovare, și să faciliteze legături de colaborare în domeniul cercetării și al inovării europene.

Articolul 4

Structura programului

(1)  Programul este alcătuit din următoarele părți care contribuie la obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3:

1.  Pilonul I, „Excelență științifică”, ▌cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC);

(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA);

(c)  infrastructurile de cercetare.

2.  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, ▌ cu următoarele componente, ținând seama că științele sociale și umaniste (SSU) joacă un rol important în toate clusterele:

(a)  clusterul „Sănătate”;

(b)  clusterul „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii;

(ba)  clusterul „Securitate civilă pentru societate”;

(c)   clusterul „Domeniul digital, industrie și spațiu”;

(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”;

(f)   Clusterul „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”:

(g)   acțiunile nenucleare directe ale Centrului comun de cercetare (JRC).

3.  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI);

(b)  ecosistemele europene de inovare;

(c)  Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

4.  Partea „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european al cercetării”, ▌ cu următoarele componente:

(a)  extinderea participării și difuzarea excelenței;

(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.

(2)  Liniile generale ale activităților sunt stabilite în anexa I.

Articolul 5(25)

Cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării

(1)  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) și care sunt prevăzute în Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare sunt axate exclusiv pe cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, având următoarele obiective și linii generale de activitate:

—  activități menite să stimuleze competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a bazei tehnologice și industriale a sectorului european al apărării.

(2)  Prezentul regulament nu se aplică programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), cu excepția prezentului articol, a articolului 1 ▌și a articolului 9 alineatul (1).

Articolul 6(26)

Planificarea strategică și punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele de finanțare menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate furniza finanțare pentru acțiunile indirecte sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi care sunt principala formă de sprijin din cadrul programului. De asemenea, poate furniza finanțare prin premii, achiziții și sub forma instrumentelor financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă și de sprijin sub formă de capitaluri proprii desfășurate prin Acceleratorul CEI.

(3)  Normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament se aplică acțiunilor indirecte.

(4)  Principalele tipuri de acțiuni care urmează să fie folosite în cadrul programului sunt stabilite și definite la articolul 2. ▌Formele de finanțare, menționate la alineatul (2), sunt folosite într-un mod flexibil în cadrul tuturor obiectivelor programului, utilizarea lor fiind determinată pe baza nevoilor și a caracteristicilor obiectivelor specifice.

(5)  Programul sprijină, de asemenea, acțiunile directe întreprinse de JRC. În cazul în care aceste acțiuni contribuie la inițiativele stabilite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE, această contribuție nu este considerată ca făcând parte din contribuția financiară alocată inițiativelor menționate.

(6)  Punerea în aplicare a programului specific și comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT sunt sprijinite de o planificare ▌ strategică a activităților de cercetare și inovare, astfel cum se prevede în programul specific, în special în ceea ce privește pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și acoperă, de asemenea, activitățile relevante din alți piloni și partea „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european al cercetării”.

Comisia asigură implicarea timpurie a statelor membre și un dialog extins cu acestea, precum și cu Parlamentul European, la care se adaugă consultarea părților interesate și a publicului larg.

Planificarea strategică asigură alinierea cu alte programe relevante ale Uniunii și coerența cu prioritățile și angajamentele UE și crește complementaritatea și sinergiile cu programele și prioritățile naționale și regionale de finanțare, consolidând astfel SEC. Domeniile pentru posibile misiuni și domenii pentru posibile parteneriate europene instituționalizate urmează să fie stabilite în anexa Va.

(6a)  Dacă este cazul, pentru a permite un acces mai rapid la fonduri pentru consorțiile de colaborare de mici dimensiuni, se poate propune o procedură accelerată de cercetare și inovare (FTRI) în cadrul unora dintre cererile de propuneri vizând alegerea unor acțiuni de cercetare și/sau de inovare în cadrul părților „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și „Instrumentul Pathfinder al CEI” din programul-cadru.

O cerere de exprimare a interesului în cadrul procedurii FTRI prezintă următoarele caracteristici cumulative:

—  cereri de propuneri ascendente

—  un timp de acordare a granturilor mai scurt, care să nu depășească șase luni;

—  un sprijin acordat doar unor consorții mici de colaborare, compuse din cel mult șase entități juridice eligibile, diferite și independente;

—  un sprijin financiar maxim pe consorțiu care să nu depășească 2,5 milioane EUR.

Programul de lucru identifică apelurile utilizând procedura FTRI.

(7)  Activitățile Orizont Europa sunt realizate prin cereri de propuneri deschise și competitive, inclusiv în cadrul misiunilor și parteneriatelor europene, cu excepția activităților menționate la articolul 39 referitor la premii.

Articolul 6a

Principiile programului

(1)  Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) și în cadrul EIT sunt axate exclusiv pe aplicații civile. Transferurile bugetare între suma alocată programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) și EIT și suma alocată programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) nu sunt permise, iar suprapunerea inutilă a celor două programe se evită.

(2)  Orizont Europa asigură o abordare multidisciplinară și prevede, după caz, integrarea științelor sociale și umaniste în toate clusterele și activitățile desfășurate în cadrul programului, inclusiv apelurile specifice pe teme legate de științele sociale și umaniste.

(3)  Părțile programului care se bazează pe colaborare asigură echilibrul între nivelurile mai scăzute și mai ridicate de maturitate tehnologică, acoperind astfel întregul lanț valoric.

(3a)  Programul asigură promovarea și integrarea eficace a cooperării cu țările terțe și cu organizațiile și inițiativele internaționale, pe baza beneficiilor reciproce, a intereselor UE, a angajamentelor internaționale și, după caz, a reciprocității.

(4)  Programul sprijină țările vizate de extinderea participării să își crească participarea la programul Orizont Europa și să promoveze o largă acoperire geografică în cadrul proiectelor de colaborare, inclusiv prin răspândirea excelenței științifice, prin stimularea de noi legături de colaborare, prin stimularea „circulației creierelor”, precum și prin punerea în aplicare a articolului 20 alineatul (3) și a articolului 45 alineatul (4). Aceste eforturi se reflectă în măsuri proporționale adoptate de statele membre, inclusiv stabilirea de salarii atractive pentru cercetători, cu sprijinul fondurilor UE, naționale și regionale. Se acordă o atenție specială echilibrului geografic, în funcție de situația din domeniul cercetării și inovării în cauză, a comitetelor de evaluare și a organismelor de tipul comitetelor și grupurilor de experți, fără a submina criteriile de excelență.

(5)  Programul asigură promovarea egalității de șanse efective pentru toți, precum și punerea în aplicare a integrării perspectivei și dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării și urmărește tratarea cauzelor dezechilibrului de gen. Se acordă o atenție specială asigurării, în măsura posibilului, a echilibrului de gen în comitetele de evaluare și în alte organisme consultative relevante, cum ar fi comitetele și grupurile de experți.

(5a)  Programul Orizont Europa este implementat în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii, urmărind totodată o simplificare administrativă maximă. O listă neexhaustivă de sinergii cu alte programe de finanțare ale Uniunii este inclusă în anexa IV.

(5b)  Programul contribuie la creșterea investițiilor publice și private în C&I în statele membre, contribuind astfel la realizarea obiectivului global de a investi 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare.

(6)  În implementarea programului, Comisia urmărește o simplificare administrativă continuă și reducerea sarcinii pentru solicitanți și beneficiari.

(7)  Ca parte a obiectivului general al UE de integrare a acțiunilor climatice în politicile sectoriale ale UE și în fondurile acesteia, acțiunile din cadrul programului contribuie cu cel puțin 35 % din cheltuieli la atingerea obiectivelor în domeniul climei, după caz. Integrarea aspectelor legate de climă este inclusă în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării.

(8)  Programul promovează crearea în comun și co-proiectarea prin implicarea cetățenilor și a societății civile.

(9)  Programul asigură transparența și responsabilitatea finanțării publice în cadrul proiectelor de cercetare și inovare, protejând astfel interesul public.

(10)  Comisia sau organismul relevant de finanțare se asigură că sunt puse la dispoziția tuturor participanților potențiali suficiente orientări și informații în momentul publicării cererii de propuneri, în special modelul de acord de grant aplicabil.

Articolul 7

Misiuni

(1)  Misiunile sunt programate în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, dar pot, de asemenea, beneficia de acțiunile desfășurate în cadrul altor părți ale programului, precum și de acțiuni complementare desfășurate în cadrul altor programe de finanțare ale Uniunii. Misiunile trebuie să permită soluții concurente, având ca rezultat o valoare adăugată și un impact paneuropene.

(2)  Misiunile sunt definite și puse în aplicare în conformitate cu regulamentul și cu programul specific, asigurând implicarea activă și timpurie a statelor membre și un dialog extins cu Parlamentul European. Misiunile, obiectivele, bugetul, țintele, domeniul de aplicare, indicatorii și obiectivele de etapă sunt identificate în planurile strategice de C & I sau în programele de lucru, după caz. Evaluarea propunerilor aferente misiunilor se efectuează în conformitate cu articolul 26.

(2a)  În timpul primilor trei ani ai programului, maximum 10 % din bugetul anual al pilonului II este programat prin cereri specifice de realizare a misiunilor. În ultima parte programului și numai după o evaluare pozitivă a procesului de selecție și management al misiunii, acest procent poate fi majorat. Comisia comunică cota bugetară totală din fiecare program de lucru alocată misiunilor.

(3)  Misiunile:

(a)  utilizează ODD ca surse pentru conceperea și implementarea lor, au un conținut clar axat pe cercetare și inovare, o valoare adăugată europeană ▌ și contribuie la îndeplinirea priorităților Uniunii și angajamentelor și obiectivelor programului Orizont prevăzute la articolul 3;

(aa)  acoperă domenii de relevanță europeană comună, sunt favorabile incluziunii, încurajează implicarea largă și participarea activă a diferitelor tipuri de părți interesate din sectoarele public și privat, inclusiv cetățeni și utilizatori finali și dau rezultate în domeniul C & I de care ar putea beneficia toate statele membre;

(b)  sunt îndrăznețe și constituie surse de inspirație, ▌, prin urmare, au o largă relevanță și un mare impact științifice, tehnologice, societale, economice, ecologice și în materie de politici;

(c)  indică o direcție clară și obiective clare specifice, măsurabile, cu un calendar precis și au un cadru bugetar clar;

(d)  sunt selectate în mod transparent și sunt axate pe obiective și activități de cercetare, dezvoltare și inovare ambițioase, bazate pe criteriul excelenței și orientate asupra impactului, dar realiste;

(da)  au anvergura, amploarea și capacitatea de mobilizare a resurselor necesară și pot dispune de fondurile publice și private suplimentare necesare pentru îndeplinirea misiunii;

(e)  stimulează activități care implică mai multe discipline (inclusiv științe sociale și umaniste) cuprinzând activități aferente unei game largi de niveluri de maturitate tehnologică, inclusiv unor niveluri mai scăzute de maturitate tehnologică;

(f)  sunt deschise unor abordări și soluții multiple și ascendente, luând în considerare nevoile și beneficiile umane și societale și recunoscând importanța diversității contribuțiilor la îndeplinirea acestor misiuni.

(fa)  beneficiază în mod transparent de sinergii cu alte programe ale Uniunii, precum și cu ecosistemele de inovare naționale și, după caz, regionale.

(4)  Comisia monitorizează și evaluează fiecare misiune în conformitate cu articolele 45 și 47 și cu anexa V la prezentul regulament, inclusiv progresele în îndeplinirea unor obiective pe termen scurt, mediu și lung, care să acopere punerea în aplicare, monitorizarea și eliminarea treptată a misiunilor. Cel târziu în 2023 și înainte de luarea oricărei decizii privind crearea de noi misiuni, continuarea, finalizarea sau redirecționarea misiunilor aflate în desfășurare, va avea loc o evaluare a primelor misiuni din cadrul programului Orizont Europa. Rezultatele acestei evaluări sunt făcute publice și includ, dar fără a se limita la aceasta, analiza procesului lor de selecție și a administrării, a orientării și progreselor realizate.

Articolul 7a

Consiliul european pentru inovare

(1)  Comisia instituie un Consiliu european pentru inovare (CEI) ca un punct unic gestionat central pentru implementarea acțiunilor prevăzute în cadrul pilonului III „Europa inovatoare”, care sunt legate de CEI. CEI se concentrează în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, care vizează în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv cele graduale. CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: valoare adăugată europeană clară, autonomie, capacitate de a-și asuma riscuri, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere.

(2)  CEI este deschis tuturor tipurilor de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și întreprinderi (IMM-uri, inclusiv cele nou-înființate, și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie) și de la beneficiari unici la consorții multidisciplinare. Cel puțin 70 % din bugetul CEI este dedicat IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate.

(3)  Consiliul și caracteristicile managementului CEI sunt definite în Decizia (UE) ... [Programul specific] și anexele la aceasta.

Articolul 8

Parteneriate europene

(1)  O serie de părți ale programului Orizont Europa pot fi puse în aplicare prin parteneriate europene. Implicarea Uniunii în parteneriatele europene poate lua oricare dintre următoarele forme:

(a)  participarea la parteneriate create pe baza unor memorandumuri de înțelegere și/sau a unor angajamente contractuale între Comisie și partenerii menționați la articolul 2 alineatul (3), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente provenind de la toate părțile implicate privind contribuțiile financiare și/sau contribuțiile în natură ale partenerilor, indicatori-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute și modalități de raportare. Acestea includ identificarea activităților de cercetare și inovare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de program (parteneriate europene programate în comun);

(b)  participarea și contribuția financiară la un program de activități de cercetare și inovare care să precizeze obiectivele, indicatorii-cheie de performanță și indicatorii de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute, pe baza angajamentului partenerilor privind contribuții financiare și/sau în natură și a integrării activităților relevante ale acestora utilizând o acțiune de cofinanțare a programului (parteneriate europene cofinanțate);

(c)  participarea și contribuția financiară la programe de cercetare și inovare desfășurate de mai multe state membre în conformitate cu articolul 185 din TFUE sau de către organisme instituite în temeiul articolului 187 din TFUE, cum ar fi întreprinderile comune, sau de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT în conformitate cu Regulamentul privind EIT (parteneriate europene instituționalizate). Astfel de parteneriate urmează să fie puse în aplicare numai în cazurile în care alte părți ale programului Orizont Europa, inclusiv alte tipuri de parteneriate europene nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera impacturile preconizate necesare și dacă acest lucru este justificat de o perspectivă pe termen lung și de un grad ridicat de integrare ▌. Parteneriatele în conformitate cu articolul 185 din TFUE sau în baza articolului 187 din TFUE instituie o gestionare centralizată a tuturor contribuțiilor financiare, cu excepția cazurilor bine justificate. În cazul gestiunii financiare centrale, contribuțiile la nivel de proiect ale unui stat participant vor fi efectuate pe baza finanțării solicitate pe baza propunerilor entităților stabilite în statul participant respectiv, cu excepția cazului în care se convine altfel între toate statele participante în cauză.

Normele pentru astfel de parteneriate specifică, printre altele, obiectivele, indicatorii-cheie de performanță și indicatorii de impact, rezultatele care trebuie obținute, precum și angajamentele aferente privind contribuțiile financiare și/sau în natură ale partenerilor.

(2)  Parteneriatele europene:

(a)  sunt stabilite în vederea soluționării problemelor europene sau mondiale numai în cazurile în care vor permite atingerea obiectivelor Orizont Europa în mod mai eficient decât Uniunea singură și raportat la alte forme de sprijin ale programului-cadru. Părțile respective dețin o cotă adecvată din bugetul programului Orizont Europa. Cea mai mare parte a bugetului din pilonul II se alocă pentru acțiuni din afara parteneriatelor europene;

(b)  aderă la principiul valorii adăugate a Uniunii, al transparenței, deschiderii, al impactului în Europa și pentru aceasta, al obținerii unui puternic efect de pârghie pe o scară suficient de largă, al angajamentelor financiare pe termen lung asumate de toate părțile implicate, al flexibilității în implementare, al coerenței și al complementarității cu inițiativele Uniunii și cu inițiative locale, regionale, naționale și, dacă este relevant, internaționale sau cu alte parteneriate și misiuni;

(c)  au o abordare clară bazată pe ciclul de viață, sunt limitate în timp și includ condiții pentru eliminarea treptată a finanțării din partea programului.

(2a)  Parteneriatele europene în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul regulament sunt identificate în planurile strategice de C&I înainte de punerea în aplicare a programelor de lucru.

Dispozițiile și criteriile privind selecția, punerea lor în aplicare, monitorizarea, evaluarea și eliminarea treptată sunt stabilite în anexa III.

Articolul 8a

Analizarea misiunilor și a domeniilor de parteneriat

Până cel târziu în 2023, Comisia efectuează o revizuire a anexei Va ca parte a monitorizării globale a programului, inclusiv a misiunilor și a parteneriatelor europene instituționalizate, în temeiul articolului 185 din TFUE sau al articolului 187 din TFUE, și prezintă Consiliului și Parlamentului European un raport privind principalele constatări.

Articolul 9

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului-cadru pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR la prețurile din 2018 pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a), la care se adaugă suma pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), astfel cum este prevăzută în Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare.

(2)  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) prima jumătate a propoziției este următoarea:

(a)  27,42 % pentru pilonul I, „Știință deschisă și excelentă”, pentru perioada 2021-2027, din care:

1.  17,64 % pentru Consiliul European pentru Cercetare;

2.  7,23 % pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie;

3.  2,55 % pentru infrastructurile de cercetare;

(b)  55,48 % pentru pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pentru perioada 2021-2027, din care

1.  8,16 % pentru clusterul „Sănătate”;

2.  2,50 % pentru clusterul „O societate sigură favorabilă incluziunii și creativă”;

2a.  2,00 % pentru clusterul „Societăți sigure”;

3.  15,94 % pentru clusterul „Domeniul digital, industrie și spațiu

4.  15,84 % pentru clusterul „Climă, energie și mobilitate”;

5.  9,00 % pentru clusterul „Alimente și, resurse naturale și agricultură”;

6.  2,04 % pentru acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC);

(c)  12,71 % pentru pilonul III, „O Europă inovatoare”, pentru perioada 2021-2027, din care:

1.  8,71 % pentru Consiliul european pentru inovare (CEI) inclusiv până la 0,53 % pentru ecosistemele europene de inovare;

2.  4 % pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).

(d)  4,39 % pentru partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:

1.  4,00 % pentru difuzarea excelenței și extinderea participării la nivelul Uniunii;

2.  „0,39 % pentru reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare”.

(3)  Pentru a răspunde situațiilor neprevăzute sau unor nevoi și evoluții noi, Comisia poate, în cadrul procedurii bugetare anuale, să se abată de la valorile menționate la alineatul (2) până la o limită maximă de 10 %, inclusiv alocarea contribuțiilor din partea țărilor asociate.

(3c)  45 % din bugetul clusterului „O societate incluzivă și creativă” sprijină cercetarea din sectoarele culturale și creative, inclusiv patrimoniul cultural al Uniunii, dispunând de 300 de milioane EUR care urmează să fie alocate pentru crearea unei platforme tip cloud pentru patrimoniul cultural european, astfel cum se stabilește în anexa I la programul specific, în urma unei evaluări a impactului care urmează să fie prezentată Parlamentului European.

(3d)  Cel puțin 1 miliard EUR este destinat cercetării cuantice în cadrul clusterului „Domeniul digital, industrie și spațiu” din cadrul pilonului II.

(4)  Suma menționată la alineatul (1) pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) și pentru EIT mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului, inclusiv toate cheltuielile administrative, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale. Cheltuielile administrative aferente acțiunilor indirecte nu trebuie să depășească 5 % din bugetul total al programului. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

(5)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la alineatul (4), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(6)  Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(7)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 10

Știința deschisă

(1)  Programul încurajează știința deschisă ca abordare a procesului științific bazat pe cooperare și pe diseminarea cunoașterii, în special în concordanță cu următoarele elemente:

—  accesul liber la publicațiile științifice care rezultă în urma cercetării finanțate prin program▌;

—  accesul deschis la datele de cercetare, inclusiv la cele care stau la baza publicațiilor științifice.

Aceste elemente se stabilesc în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament. Acesta din urmă este în concordanță și cu principiul „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”.

(1a)  Principiul reciprocității în știința cu acces deschis va fi promovat și încurajat în toate acordurile de asociere și de cooperare încheiate cu țări terțe, inclusiv în acordurile semnate de organismele de finanțare însărcinate cu gestionarea indirectă a programului.

(2)  Gestionarea responsabilă a datelor de cercetare este asigurată în conformitate cu principiile FAIR (datele trebuie să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile). Se acordă atenție și conservării datelor pe termen lung.

(3)  Alte practici ale științei deschise ▌sunt promovate și încurajate, inclusiv în beneficiul IMM-urilor.

Articolul 11

Finanțare complementară▌, combinată și cumulativă

(1)   Programul Orizont Europa este implementat în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii, urmărind totodată o simplificare administrativă maximă. O listă neexhaustivă de sinergii cu alte programe de finanțare este inclusă în anexa IV. În cazul unei acțiuni CDI cofinanțate se aplică setul unic de norme al programului Orizont Europa.

(2)   „Marca de excelență” se acordă pentru toate părțile programului. Acțiunile care au primit certificarea „marca de excelență” sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative și comparative:

(a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri din cadrul programului;

(b)  respectă cerințele de calitate minime ale cererii de propuneri respective;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective ca urmare a unor constrângeri bugetare;

pot primi sprijin din fondurile naționale sau regionale, inclusiv din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], fără a fi necesare alte cereri sau evaluări și cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Cu excepția normelor privind ajutoarele de stat, se aplică normele fondului din care este oferit sprijinul.

(2a)   În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX [... Regulamentul privind dispozițiile comune], în mod voluntar, autoritatea de management poate solicita transferul unor părți ale alocărilor sale financiare către Orizont Europa. Resursele transferate sunt cheltuite în conformitate cu normele Orizont Europa. În plus, Comisia se asigură că fondurile transferate sunt alocate în totalitate programelor și/sau proiectelor care vor fi implementate în statul membru sau regiunea, după caz, din care provin.

(2b)   Cu autorizarea prealabilă a solicitanților, Comisia include alocările menționate la prezentul articol în sistemul de informare privind proiectele selectate, pentru a face posibil un schimb rapid de informații și a permite autorităților financiare să acorde finanțare acțiunilor selectate.

O acțiune care a beneficiat de o contribuție dintr-un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din program, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri.

Articolul 12

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul permite asocierea următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)  țări în curs de aderare, țări candidate și candidați potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  țările terțe și teritoriile care îndeplinesc toate criteriile următoare:

i.  dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării;

ii.  se angajează în favoarea unei economii de piață deschise, bazate pe norme, incluzând un tratament corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea drepturilor omului, susținută de instituții democratice;

iii.  promovează în mod activ politici menite să amelioreze bunăstarea economică și socială a cetățenilor.

Asocierea completă sau parțială la program a oricărei țări terțe de la litera (d) se bazează pe evaluarea beneficiilor pentru Uniune. În special, aceasta se realizează în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–  să confere dreptul de a coordona o acțiune în cadrul programului, cu condiția ca aceasta să aducă beneficii Uniunii și să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe Program, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la (sub-) programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

–  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(2)  Domeniul de aplicare al asocierii fiecărei țări terțe la program trebuie să ia în considerare obiectivul de stimulare a creșterii economice în Uniune prin intermediul inovării și să evite exodul creierelor din Uniune. În consecință, cu excepția membrilor SEE, a țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali, anumite părți monobeneficiare ale programului pot fi excluse de la un acord de asociere pentru o anumită țară, în special cele destinate unor entități private.

(3)  Acordul de asociere stabilește și urmărește, dacă este cazul, participarea reciprocă a entităților juridice stabilite în Uniune la programele echivalente din țările asociate, în conformitate cu condițiile stabilite în acesta.

(4)  Condițiile acordului de asociere care determină nivelul contribuției financiare asigură o corecție automată, o dată la doi ani, a oricărui dezechilibru semnificativ comparativ cu suma pe care entitățile stabilite în țara asociată o primesc prin participarea la program, ținând seama de costurile de gestionare, execuție și exploatare a programului.

(4a)  Contribuțiile tuturor țărilor asociate sunt incluse în părțile relevante ale programului, cu condiția să fie respectată defalcarea bugetului, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2). Comisia raportează Consiliului și Parlamentului, în cursul procedurii bugetare anuale, bugetul total al fiecărei părți a programului, identificând fiecare dintre țările asociate, contribuțiile individuale și balanța lor financiară.

TITLUL II

NORME DE PARTICIPARE ȘI DE DISEMINARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 13

Organisme de finanțare și acțiunile directe ale JRC

(1)  Organismele de finanțare pot deroga de la normele stabilite în prezentul titlu, cu excepția articolelor 14, 15 și 16, în cazuri justificate corespunzător și numai dacă acest lucru este prevăzut în actul de bază prin care este instituit organismul de finanțare sau prin care acesta primește sarcini de execuție bugetară sau, pentru organismele de finanțare în temeiul articolului 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii) sau (v) din Regulamentul financiar, dacă acest lucru este prevăzut în acordul de contribuție și este necesar ca urmare a nevoilor lor specifice de funcționare sau a naturii acțiunii.

(2)  Normele prevăzute în prezentul titlu nu se aplică acțiunilor directe întreprinse de JRC.

Articolul 14

Acțiuni eligibile și principii etice

(1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele alineatul (2) ▌din prezentul articol, numai acțiunile care pun în aplicare obiectivele prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

Sunt excluse de la finanțare următoarele domenii de cercetare:

(a)  activități de cercetare care urmăresc clonarea umană în scop de reproducere;

(b)  activități menite să modifice moștenirea genetică a ființelor umane care pot duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare(27);

(c)  activități destinate să creeze embrioni umani doar în scopul cercetării sau în scopul recoltării de celule stem, inclusiv prin intermediul transferului nuclear de celule somatice.

(2)  Cercetarea asupra celulelor stem umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare, nici în interiorul, nici în afara UE, pentru activitățile de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă.

Articolul 15

Norme etice(28)

(1)  Acțiunile desfășurate în temeiul programului respectă principiile etice și legislația relevantă la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale adiționale.

Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viața privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritatea fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și necesității de a asigura protecția mediului și niveluri ridicate de protecție a sănătății umane.

(2)  Entitățile care participă la acțiune furnizează:

(a)  o autoevaluare privind etica care identifică și prezintă în detaliu toate aspectele legate de etică previzibile în legătură cu obiectivul, punerea în aplicare și impactul probabil al activităților care urmează a fi finanțate, inclusiv o confirmare a respectării dispozițiilor de la alineatul (1) și o descriere a modului în care va fi asigurat acest lucru;

(b)  o confirmare a faptului că activitățile vor respecta Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare publicat de ALLEA (All European Academies) și că nu vor fi desfășurate activități excluse de la finanțare;

(c)  pentru activitățile desfășurate în afara Uniunii, o confirmare a faptului că aceleași activități ar fi fost autorizate într-un stat membru și

(d)  pentru activitățile care utilizează celule stem embrionare umane, după caz, detalii privind măsurile legate de licențe și control care vor fi luate de autoritățile competente ale statelor membre implicate, precum și detalii referitoare la aprobările privind etica care trebuie obținute înainte de începerea activităților în cauză.

(3)  Propunerile sunt verificate în mod sistematic pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice complexe sau grave și pentru a le supune unei evaluări privind etica. Evaluarea privind etica se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare. Pentru acțiunile care implică utilizarea de celule stem embrionare umane sau embrioni umani, evaluarea privind etica este obligatorie. Verificările și evaluările privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică. Comisia și organismele de finanțare asigură transparența procedurilor privind etica fără a aduce atingere caracterului confidențial al conținutului procedurii.

(4)  Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările sau alte documente obligatorii din partea comitetelor de etică locale sau naționale relevante sau din partea altor organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Documentele respective sunt păstrate la dosar și sunt transmise Comisiei sau organismului de finanțare la cerere.

(5)  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează controale privind etica. În cazul problemelor etice grave sau complexe, controalele se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare.

Controalele privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică.

(6)  Acțiunile care nu îndeplinesc normele etice menționate la alineatele (1) - (4) și, ca atare, nu sunt acceptabile din punct de vedere etic și, de aceea, sunt respinse sau încheiate din momentul stabilirii caracterului lor inacceptabil din punct de vedere etic.

Articolul 16

Securitate

(1)  Acțiunile desfășurate în cadrul programului respectă normele de securitate aplicabile și în special normele privind protecția informațiilor clasificate împotriva divulgării neautorizate, inclusiv orice act legislativ relevant din legislația națională și legislația Uniunii. În cazul cercetării efectuate în afara Uniunii folosind și/sau generând informații clasificate, pe lângă respectarea cerințelor respective, este necesar să se încheie un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea de cercetare.

(2)  Dacă este cazul, propunerile cuprind o autoevaluare de securitate care identifică orice probleme de securitate și prezintă în detaliu modul în care aceste probleme vor fi soluționate pentru a respecta legislația relevantă națională și a Uniunii.

(3)  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate pentru a identifica propunerile care prezintă probleme de securitate.

(4)  Dacă este cazul, acțiunile respectă Decizia (UE, Euratom) 2015/444 și normele sale de aplicare.

(5)  Entitățile care participă la acțiune asigură protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate utilizate și/sau generate de acțiune. Înainte de începerea activităților în cauză, ele trebuie să prezinte dovada autorizării de securitate a persoanelor și/sau instalației, emisă de autoritățile naționale de securitate.

(6)  În cazul în care experții externi trebuie să lucreze cu informații clasificate, este necesară acordarea autorizației de securitate corespunzătoare înainte de numirea experților respectivi.

(7)  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare poate efectua controale de securitate.

Acțiunile care nu respectă normele de securitate prevăzute la acest articol pot fi respinse sau încheiate în orice moment.

CAPITOLUL II

Granturi

Articolul 17

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.

Articolul 18

Entități eligibile pentru participare

(1)  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, inclusiv entitățile juridice din țări terțe neasociate, sau orice organizație internațională poate participa la acțiuni în cadrul programului cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul regulament, precum și a oricăror condiții prevăzute în programul de lucru sau în cererea de propuneri.

(2)  Entitățile fac parte dintr-un consorțiu care cuprinde cel puțin trei entități juridice independente, fiecare fiind stabilită într-un alt stat membru sau țară asociată, dintre care cel puțin una este stabilită într-un stat membru, cu excepția cazului în care:

(a)  programul de lucru prevede altfel, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător;

(3)  Acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului European pentru Cercetare (CEC), acțiunile Consiliului european pentru inovare (CEI), acțiunile de formare profesională și de mobilitate sau acțiunile de cofinanțare a programului pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe persoane juridice, fiind necesar ca una dintre acestea să fie stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată, în temeiul unui acord încheiat în conformitate cu articolul 12.

(4)  Acțiunile de coordonare și de sprijin pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe entități juridice, care pot fi stabilite într-un stat membru sau țară asociată sau într-o altă țară terță.

(5)  Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, programul de lucru poate prevedea că participarea poate fi limitată la entități juridice stabilite doar în statele membre sau la entități juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.

(6)  În cazul în care acest lucru este oportun și justificat în mod corespunzător, programul de lucru poate prevedea și alte criterii de eligibilitate decât cele prevăzute la alineatele (2), (3), (4) și (5), în funcție de cerințe de politică specifice sau de natura și obiectivele acțiunii, inclusiv privind numărul de entități juridice, tipul de entitate juridică și locul de stabilire.

(7)  Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 11, participarea este limitată la o singură entitate juridică stabilită în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea, cu excepția cazului în care se convine altfel cu autoritatea de management și acest lucru este prevăzut în programul de lucru.

(8)  Dacă se indică acest lucru în programul de lucru, JRC poate participa la acțiuni.

(9)  JRC, organizațiile internaționale de cercetare europeană și entitățile juridice înființate în temeiul legislației Uniunii sunt considerate ca fiind stabilite într-un alt stat membru decât cele în care sunt stabilite celelalte entități juridice care participă la acțiune.

(10)  Pentru acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului european pentru cercetare (CEC) și acțiunile de formare profesională și mobilitate și, când se prevede astfel în programul de lucru, organizațiile internaționale cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată sunt considerate ca fiind stabilite în statul membru sau țara asociată în cauză.

Pentru alte părți ale programului, se consideră că organizațiile internaționale, altele decât organizațiile europene de cercetare internațională, sunt stabilite într-o țară terță neasociată.

Articolul 19

Entități eligibile pentru finanțare

(1)   Entitățile sunt eligibile pentru finanțare dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, astfel cum se prevede la articolul 12.

Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 11 alineatul (3), numai entitățile stabilite în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea sunt eligibile pentru finanțare din aceste sume.

(1b)  Entitățile din țări cu venituri scăzute și medii și, în mod excepțional, din alte țări terțe neasociate ar putea fi eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni dacă:

(a)  țara terță este identificată în programul de lucru; și

(b)  Comisia sau organismul de finanțare consideră că participarea lor este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii;

(2)  Entitățile stabilite în alte țări terțe neasociate ar trebui ▌ să suporte costurile aferente participării lor. Acordurile pentru cercetare și dezvoltare dintre aceste țări terțe neasociate și Uniune se pot încheia oricând se consideră util și se poate institui un mecanism de cofinanțare similar celor convenite în cadrul programului Orizont 2020. Respectivele țări asigură accesul reciproc al entităților juridice din Uniune la programele de finanțare a CDI ale respectivelor țări, precum și reciprocitatea în materie de acces deschis la rezultatele și la datele științifice, precum și la condiții corecte și echitabile în privința drepturilor de proprietate intelectuală.

(3)  Entitățile afiliate sunt eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni în cazul în care sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată ▌.

(3a)  Comisia prezintă Parlamentului și Consiliului un raport, specificând, pentru fiecare țară terță neasociată, valoarea contribuțiilor financiare ale Uniunii acordate entităților participante și valoarea contribuțiilor financiare acordate de aceeași țară entităților din Uniune care participă la activitățile sale.

Articolul 20

Cereri de propuneri

(1)  ▌Conținutul cererilor de propuneri pentru toate acțiunile este inclus în programul de lucru.

(3)  Dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor lor, cererile de propuneri pot fi limitate, în situații excepționale, la dezvoltarea de activități suplimentare sau la adăugarea de noi parteneri la acțiunile existente. În plus, programul de lucru poate prevedea posibilitatea ca unele entități juridice din statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I să se alăture unor acțiuni de colaborare în domeniul C&I deja selectate, sub rezerva acordului din partea consorțiului respectiv și cu condiția ca la acesta să nu participe deja alte entități juridice din statele membre respective.

(4)   Nu este necesară o cerere de propuneri pentru acțiunile de coordonare și de sprijin sau pentru acțiunile de cofinanțare a programului care:

(a)  urmează să fie desfășurate de JRC sau de entitățile juridice menționate în programul de lucru și

(b)  nu intră în domeniul de aplicare al unei cereri de propuneri, în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar.

(5)   Programul de lucru precizează cererile de propuneri pentru care vor fi acordate „mărci de excelență”. Cu autorizarea prealabilă din partea solicitantului, informațiile privind cererea și evaluarea pot fi comunicate autorităților financiare interesate, sub rezerva încheierii unor acorduri de confidențialitate.

Articolul 21

Cereri de propuneri comune

Comisia sau organismul de finanțare poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu:

(a)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;

(b)  organizații internaționale;

(c)  entități juridice non-profit.

În cazul unei cereri comune, solicitanții respectă cerințele prevăzute la articolul 18 din prezentul regulament și se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Procedurile implică un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte.

Articolul 22

Achiziții publice înainte de comercializare și achiziții publice de soluții inovatoare

(1)  Acțiunile pot să vizeze sau să aibă ca obiectiv principal achizițiile publice înainte de comercializare sau achizițiile publice de soluții inovatoare efectuate de către beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE(29), 2014/25/UE(30) și 2009/81/CE(31).

(2)  Procedurile privind achizițiile publice:

(a)  sunt conforme cu principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare, proporționalității și cu normele privind concurența;

(b)  când este cazul și fără a aduce atingere principiilor enumerate la litera (a), se poate utiliza o procedură simplificată și/sau accelerată și se pot prevedea condiții specifice, precum limitarea locului efectuării activităților care fac obiectul achizițiilor publice înainte de comercializare la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;

(c)  pot autoriza atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori) și

(d)  prevăd atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care oferă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând, în același timp, absența conflictelor de interese.

(3)  Dacă un contractant produce rezultate în cadrul achizițiilor publice înainte de comercializare, acesta deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru a exploata rezultatele în numele autorității contractante în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a acorda sublicențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele în decursul unei perioade date după achiziția înainte de comercializare, astfel cum s-a prevăzut în contract, autoritățile contractante îi pot solicita contractantului să transfere autorităților contractante drepturile de proprietate asupra rezultatelor, după ce l-au consultat pe acesta în legătură cu motivele neexploatării.

Articolul 24

Capacitatea financiară a solicitanților

(1)  În plus față de excepțiile prevăzute la articolul 198 alineatul (5) din Regulamentul financiar, capacitatea financiară este verificată numai pentru coordonator și numai dacă finanțarea solicitată din partea Uniunii pentru acțiune este egală sau mai mare de 500 000 EUR.

(2)  Cu toate acestea, dacă există motive de îndoială cu privire la capacitatea financiară sau dacă există un risc mai ridicat ca urmare a participării la mai multe acțiuni în curs finanțate prin programele de cercetare și inovare ale Uniunii, Comisia sau organismul de finanțare verifică, de asemenea, capacitatea financiară a altor solicitanți sau a coordonatorilor sub pragul menționat la alineatul (1).

(3)  În cazul în care capacitatea financiară este garantată din punct de vedere structural de către o altă entitate juridică, capacitatea financiară a acesteia din urmă trebuie să fie verificată.

(4)  În cazul unei capacități financiare reduse, Comisia sau organismul de finanțare poate să condiționeze participarea solicitantului de furnizarea unei declarații privind răspunderea în solidar de către o entitate afiliată.

(5)  Contribuția la Mecanismul de asigurare reciprocă prevăzut la articolul 33 este considerată o garanție suficientă în temeiul articolului 152 din Regulamentul financiar. Nicio garanție sau cauțiune suplimentară nu poate fi acceptată din partea beneficiarilor sau impusă acestora.

Articolul 25

Criteriile de atribuire și selecție

(1)  O propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii de atribuire:

(a)  excelența;

(b)  impactul;

(c)  calitatea și eficiența punerii în aplicare.

(2)  În cazul propunerilor de acțiuni ale CEC privind cercetarea de frontieră, se aplică numai criteriul menționat la alineatul (1) litera (a).

(3)  Programul de lucru stabilește detalii suplimentare privind aplicarea criteriilor de atribuire prevăzute la alineatul (1), inclusiv ponderările, plafoanele și, dacă este cazul, regulile relevante tratarea propunerilor ex-aequo, luând în considerare obiectivele cererii de propuneri. Condițiile de tratare a propunerilor ex-aequo pot include următoarele criterii, lista nefiind exhaustivă: IMM-urile, genul, diversitatea geografică.

(3a)  Comisia și alte organisme de finanțare iau în considerare posibilitatea unei proceduri de depunere în două etape și, dacă este cazul, propunerile anonimizate pot fi evaluate în prima etapă de evaluare, pe baza criteriilor de atribuire menționate la alineatul (1).

Articolul 26

Evaluare

(1)  Propunerile sunt evaluate de comitetul de evaluare, care este alcătuit din experți externi independenți.

Pentru activitățile CEI, pentru misiuni și în cazuri justificate în mod corespunzător, astfel cum se prevede în programul de lucru adoptat de Comisie, comitetul de evaluare poate fi alcătuit parțial sau, în cazul acțiunilor de coordonare și sprijin, parțial sau integral, din reprezentanți ai unor instituții sau organisme ale Uniunii, astfel cum sunt menționate la articolul 150 din Regulamentul financiar.

Procesul de evaluare poate fi urmărit de către observatori independenți.

(2)  Ori de câte ori este cazul, comitetul de evaluare ierarhizează propunerile care au atins pragurile aplicabile, în conformitate cu:

(a)   punctajele de evaluare;

(b)   contribuția lor la îndeplinirea unor obiective de politică specifice, inclusiv la constituirea unui portofoliu coerent de proiecte pentru activitățile din cadrul instrumentului Pathfinder al CEI, pentru misiuni și în alte cazuri justificate corespunzător, astfel cum este prevăzut în detaliu în programul de lucru adoptat de Comisie.

Pentru activitățile CEI, pentru misiuni și în alte cazuri justificate în mod corespunzător, astfel cum se prevede în detaliu în programul de lucru adoptat de Comisie, comitetul de evaluare poate, de asemenea, să propună ▌modificări ▌ale propunerilor, în măsura în care sunt necesare pentru coerența abordării portofoliului. Aceste modificări sunt în conformitate cu condițiile de participare și respectă principiul egalității de tratament. Comitetul programului este informat cu privire la astfel de situații.

(2a)  Procesul de evaluare este conceput astfel încât să evite conflictele de interese și părtinirea. Se garantează transparența criteriilor de evaluare și a metodei de punctare a propunerii.

(3)  În conformitate cu articolul 200 alineatul (7) din Regulamentul financiar, solicitanților li se furnizează feedback în toate etapele procesului de evaluare și, atunci când este cazul, motivele respingerii.

(4)  Entitățile juridice stabilite în statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I care au participat cu succes la componenta „Extinderea participării și partajarea excelenței” primesc, la cerere, o evidență a acestei participări, care poate însoți propunerile pentru părțile colaborative ale programului pe care le coordonează.

Articolul 27

Procedura de reexaminare a evaluării, întrebări și plângeri

(1)  Un solicitant poate solicita o reexaminare a evaluării, dacă acesta consideră că procedura de evaluare aplicabilă nu a fost corect aplicată în ceea ce privește propunerea sa(32).

(2)  Reexaminarea evaluării vizează doar aspectele procedurale ale evaluării, nu și evaluarea pertinenței propunerii.

(2a)  O cerere de reexaminare se referă la o propunere specifică și este prezentată în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor evaluării.

Un comitet de reexaminare a evaluării își comunică opinia privind aspectele procedurale, fiind prezidat de un funcționar al Comisiei sau al organismului de finanțare relevant, care nu a fost implicat în evaluarea propunerilor. Comitetul poate recomanda una dintre următoarele acțiuni:

(a)  reevaluarea propunerii, în special de către evaluatori care nu au fost implicați în evaluarea anterioară;

(b)  confirmarea evaluării inițiale.

(3)  Reexaminarea evaluării nu trebuie să întârzie procesul de selecție a propunerilor care nu fac obiectul reexaminării.

(3a)  Comisia se asigură că există o procedură prin care participanții pot adresa în mod direct întrebări și plângeri cu privire la participarea lor în cadrul Orizont Europa. Informațiile privind modul de înregistrare a întrebărilor sau a plângerilor sunt ușor accesibile online.

Articolul 28

Durata procedurilor de acordare a granturilor

(1)  Prin derogare de la articolul 194 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar, se aplică următoarele perioade:

(a)  pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatul evaluării cererii lor, o perioadă maximă de cinci luni de la data limită de depunere a propunerilor complete;

(b)  pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanții, o perioadă maximă de opt luni de la data limită de depunere a propunerilor complete.

(2)  Programul de lucru ▌poate stabili perioade mai scurte.

(3)  În plus față de excepțiile prevăzute la articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, perioadele menționate la alineatul (1) pot fi depășite pentru acțiunile CEC, pentru misiuni și atunci când acțiunile sunt supuse unei evaluări privind etica sau de securitate.

Articolul 29

Execuția grantului

(1)  În cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu punerea în aplicare tehnică a acțiunii, ceilalți beneficiari respectă obligațiile respective fără nicio finanțare suplimentară din partea Uniunii, cu excepția cazului în care sunt exonerați în mod expres de această obligație. Responsabilitatea financiară a fiecărui beneficiar se limitează la propria sa datorie, sub rezerva dispozițiilor privind Mecanismul de asigurare reciprocă.

(2)  Acordul de grant poate stabili obiective de etapă și tranșele de prefinanțare aferente. Dacă obiectivele de etapă nu sunt îndeplinite, acțiunea poate fi suspendată, modificată sau, cu o justificare corespunzătoare, încheiată.

(3)  Acțiunea poate fi, de asemenea, încheiată dacă rezultatele așteptate și-au pierdut relevanța pentru Uniune din motive științifice sau tehnologice sau ▌, în cazul instrumentului Accelerator al CEI, din motive economice, datorită relevanței lor ca parte a unui portofoliu de acțiuni. Comisia realizează o procedură împreună cu coordonatorul acțiunii și, după caz, cu experți externi înainte de a decide încheierea unei acțiuni, în conformitate cu articolul 133 din Regulamentul financiar.

Articolul 29a

Modele de acord de grant

(1)  Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, elaborează modele de acorduri de grant între Comisie sau organismul de finanțare relevant și beneficiari, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, revizuiește în mod corespunzător modelul de acord de grant, în cazul în care este necesară o modificare semnificativă a acestuia, printre altele pentru o simplificare în favoarea beneficiarilor.

(2)  Acordul de grant stabilește drepturile și obligațiile beneficiarilor, precum și ale Comisiei sau ale organismului de finanțare relevant, în conformitate cu prezentul regulament. Acesta stabilește, de asemenea, drepturile și obligațiile entităților juridice care devin beneficiari în cursul perioadei de punere în aplicare a acțiunii, precum și rolul și sarcinile unui coordonator de consorțiu.

Articolul 30

Rate de finanțare

(1)  Se aplică o rată de finanțare unică per acțiune pentru toate activitățile care sunt finanțate în cadrul acțiunii. Rata maximă per acțiune este stabilită în programul de lucru.

(2)  Programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale ale unei acțiuni, cu excepția:

(a)  acțiunilor de inovare: până la 70 % din costurile eligibile totale, cu excepția entităților juridice non-profit, în cazul cărora programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale;

(b)  acțiunilor de cofinanțare a programului: cel puțin 30 % din costurile eligibile totale și, în cazuri specifice și justificate în mod corespunzător, până la 70 %.

(3)  Ratele de finanțare stabilite în prezentul articol se aplică, de asemenea, acțiunilor pentru care se stabilește o finanțare pe baza ratei forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare pentru întreaga acțiune sau pentru o parte a acesteia.

Articolul 31

Costuri indirecte

(1)  Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.

Dacă este cazul, costurile indirecte incluse în costurile unitare sau în sumele forfetare se calculează utilizând rata forfetară stabilită la alineatul (1), cu excepția costurilor unitare pentru bunuri și servicii facturate intern care se calculează pe baza costurilor reale, în conformitate cu practica obișnuită de contabilitate analitică a beneficiarilor.

(2)  Cu toate acestea, în cazul în care programul de lucru prevede acest lucru, costurile indirecte pot fi declarate sub formă de sumă forfetară sau de costuri unitare.

Articolul 32

Costuri eligibile

(1)  În plus față de criteriile stabilite la articolul 186 din Regulamentul financiar, pentru beneficiarii care primesc o remunerație pe bază de proiect, costurile cu personalul sunt eligibile în limita remunerației pe care o persoană ar primi-o pentru activitatea desfășurată în cadrul unor proiecte C&D finanțate prin programe naționale, inclusiv contribuțiile la asigurările sociale și alte costuri legate de remunerarea personalului alocat acțiunii, care derivă din dreptul național sau din contractul de muncă.

Remunerație pe bază de proiect înseamnă o remunerație care este legată de participarea unei persoane la proiecte, face parte din practicile obișnuite de remunerație ale beneficiarului și este plătită în mod constant.

(2)  Prin derogare de la articolul 190 alineatul (1) din Regulamentul financiar, costurile resurselor puse la dispoziție de părți terțe prin intermediul unor contribuții în natură sunt eligibile în limita costurilor directe eligibile ale părții terțe.

(3)  Prin derogare de la articolul 192 din Regulamentul financiar, veniturile generate de exploatarea rezultatelor nu sunt considerate încasări generate de acțiune.

(3a)  Beneficiarii pot utiliza practicile lor contabile obișnuite pentru a identifica și declara costurile suportate în legătură cu o acțiune, respectând toți termenii și condițiile stabilite în acordul de grant, în conformitate cu prezentul regulament și cu articolul 186 din Regulamentul financiar.

(4)  Prin derogare de la articolul 203 alineatul (4) din regulamentul financiar, un certificat referitor la situațiile financiare este obligatoriu pentru plata soldului dacă suma declarată drept costuri reale și costuri unitare, calculate în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate analitică, este egală sau mai mare de 325 000 EUR.

Certificatele privind declarațiile financiare pot fi întocmite de un auditor extern autorizat sau, în cazul organismelor publice, de un funcționar public competent și independent, în conformitate cu articolul 203 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

(4a)  Dacă este cazul, pentru bursele de formare și de mobilitate MSCA, contribuția UE ține seama în mod corespunzător de toate costuri suplimentare ale beneficiarului legate de concediul de maternitate sau de creșterea copilului, de concediul medical, de concediul special sau de schimbarea organizației gazdă de recrutare ori a statutului familial al cercetătorului pe durata acordului de grant.

(4b)  Costurile legate de accesul liber, inclusiv planurile de management al datelor, sunt eligibile pentru rambursare, conform acordului de grant.

Articolul 33

Mecanismul de asigurare reciprocă

(1)  Se stabilește un mecanism de asigurare reciprocă („mecanismul”) care înlocuiește fondul stabilit în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 și îi succede acestuia. Mecanismul acoperă riscul legat de nerecuperarea sumelor datorate de beneficiari:

(a)  Comisiei în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE;

(b)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului Orizont 2020;

(c)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului.

Acoperirea riscului privind organismele de finanțare menționate la primul paragraf litera (c) poate fi realizată prin intermediul unui sistem de acoperire indirectă prevăzut în acordul aplicabil și ținând cont de natura organismului de finanțare.

(2)  Mecanismul este gestionat de Uniune, reprezentată de Comisie, care acționează ca agent executiv. Comisia stabilește norme specifice de funcționare a mecanismului.

(3)  Beneficiarii contribuie cu 5 % din finanțarea Uniunii pentru acțiune. Pe baza unor evaluări periodice transparente, această contribuție poate fi majorată de Comisie până la 8 % sau poate fi redusă sub 5 %. Contribuția beneficiarilor la mecanism este dedusă din prefinanțarea inițială și ▌plătită la mecanism în numele beneficiarilor și nu depășește în niciun caz cuantumul prefinanțării inițiale.

(4)  Contribuția beneficiarilor se restituie la momentul plății soldului.

(5)  Orice câștig financiar generat de mecanism este atribuit mecanismului. În cazul în care câștigul este insuficient, mecanismul nu intervine și Comisia sau organismul de finanțare va recupera direct de la beneficiari sau părți terțe orice sumă datorată.

(6)  Sumele recuperate vor constitui venituri atribuite mecanismului în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar. După încheierea tuturor granturilor ale căror riscuri sunt acoperite direct sau indirect prin mecanism, orice sume restante sunt recuperate de Comisie și sunt înregistrate în bugetul Uniunii, sub rezerva deciziilor autorității legislative.

(7)  Mecanismul poate fi extins la beneficiarii altor programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe. Comisia adoptă modalitățile de participare ale beneficiarilor altor programe.

Articolul 34

Dreptul de proprietate și protecție

(1)  Beneficiarii sunt proprietarii rezultatelor pe care le generează. Ei se asigură că orice drepturi ale angajaților lor sau ale oricărei alte părți asupra rezultatelor pot fi exercitate într-un mod compatibil cu obligațiile beneficiarilor în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant.

Doi sau mai mulți beneficiari dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor dacă:

(a)  le-au generat în comun și

(b)  dacă nu este posibil:

(i)  să se determine contribuția respectivă a fiecărui beneficiar

sau

(ii)  să se separe rezultatele atunci când se solicită, se obține sau se menține protecția rezultatelor.

Coproprietarii încheie un acord în scris privind alocarea și condițiile de exercitare a drepturilor lor de proprietate comună. Cu excepția cazului în care se convine altfel în cadrul acordului de consorțiu sau în cadrul acordului de proprietate comună, fiecare coproprietar poate să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru exploatarea rezultatelor deținute în comun (fără dreptul de a acorda sublicențe) dacă ceilalți coproprietari sunt informați în prealabil și primesc o compensație echitabilă și rezonabilă. Coproprietarii pot conveni în scris să aplice un alt regim decât proprietatea comună.

(2)  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii își protejează în mod adecvat rezultatele în cazul în care acest lucru este posibil și justificat, luând în considerare toate aspectele relevante, inclusiv perspectivele de exploatare comercială și orice alte interese legitime. Atunci când decid cu privire la protecție, beneficiarii iau în considerare, de asemenea, interesele legitime ale celorlalți beneficiari ai acțiunii.

Articolul 35

Exploatare și diseminare

(1)  Fiecare participant care a primit finanțare din partea Uniunii depune toate eforturile pentru a exploata rezultatele pe care le deține sau pentru a se asigura că acestea sunt exploatate de o altă entitate juridică. Exploatarea poate fi realizată în mod direct de către beneficiari sau în mod indirect, în special prin transferul rezultatelor sau acordarea de licențe în conformitate cu articolul 36.

Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind exploatarea.

În cazul în care, în pofida eforturilor depuse, beneficiarul nu reușește să-și exploateze rezultatele în mod direct sau indirect în cursul unei perioade date stabilite în acordul de grant, acesta utilizează o platformă online adecvată, astfel cum a fost stabilită în acordul de grant, pentru a găsi părți interesate în vederea exploatării rezultatelor respective. La cererea justificată a beneficiarului, se poate renunța la această obligație.

(2)  Beneficiarii își diseminează rezultatele imediat ce este fezabil, într-un format accesibil public, sub rezerva unor eventuale restricții ca urmare a protejării drepturilor de proprietate intelectuală, a unor norme de securitate sau a unor interese legitime.

Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind diseminarea, protejând totodată interesele economice și științifice ale Uniunii.

(3)  Beneficiarii se asigură că accesul liber la publicațiile științifice este oferit în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant. În special, beneficiarii se asigură că ei înșiși sau autorii dețin suficiente drepturi de proprietate intelectuală pentru a respecta cerințele privind accesul liber.

Termenele și condițiile stabilite în acordul de grant prevăd, ca regulă generală, un acces liber la datele de cercetare, dar oferind și posibilitatea aplicării unor excepții, conform principiului „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”, ținându-se seama de interesele legitime ale beneficiarilor, inclusiv exploatarea comercială, și de orice altă constrângere, cum ar fi normele privind protecția datelor, viața privată, confidențialitatea, secretele comerciale, interesele competitive ale Uniunii, normele de securitate sau drepturile de proprietate intelectuală.

Programul de lucru poate să prevadă stimulente sau obligații suplimentare privind adoptarea practicilor științei deschise.

(4)  Beneficiarii gestionează toate datele de cercetare generate de acțiunea Orizont Europa, cu respectarea principiilor FAIR și în conformitate cu termenele și condițiile stabilite în acordul de grant și instituie un plan de gestionare a datelor.

Programul de lucru poate să prevadă, dacă se justifică, obligații suplimentare privind utilizarea Cloud-ului european pentru știința deschisă (EOSC) pentru stocarea datelor de cercetare și acordarea accesului la acestea.

(5)  Beneficiarii care intenționează să disemineze rezultatele informează în prealabil ceilalți beneficiari ai acțiunii. Orice alt beneficiar poate prezenta obiecții în cazul în care poate să demonstreze că diseminarea preconizată i-ar prejudicia în mod semnificativ interesele legitime legate de rezultatele sale sau de informațiile preexistente. În astfel de cazuri, diseminarea nu poate avea loc decât dacă se iau măsuri corespunzătoare pentru protejarea respectivelor interese legitime.

(6)  Cu excepția cazului în care programul de lucru prevede altfel, propunerile cuprind un plan de exploatare și de diseminare a rezultatelor. În cazul în care exploatarea preconizată presupune dezvoltarea, crearea, fabricarea și comercializarea unui produs sau a unui proces sau crearea și furnizarea unui serviciu, planul include o strategie pentru respectiva exploatare. Dacă planul prevede o exploatare în principal în țări terțe neasociate, entitățile juridice explică de ce exploatarea este totuși în interesul Uniunii.

Beneficiarii actualizează planul în cursul și după încheierea acțiunii, în conformitate cu acordul de grant.

(7)  Pentru a asigura monitorizarea și diseminarea de către Comisie sau de către organismul de finanțare, beneficiarii furnizează orice informație solicitată privind exploatarea și diseminarea rezultatelor lor, în conformitate cu condițiile prevăzute în acordul de grant. Sub rezerva intereselor legitime ale beneficiarilor, aceste informații sunt făcute publice.

Articolul 36

Transferul și acordarea de licențe

(1)  Beneficiarii pot să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor lor. Ei se asigură că obligațiile lor se aplică și noului proprietar și că acesta are obligația de a le transmite mai departe în cazul oricărui transfer ulterior.

(2)  Beneficiarii care intenționează să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor informează în prealabil orice alt beneficiar care are drepturi de acces la rezultate, cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru părți terțe identificate în mod specific, inclusiv pentru entitățile afiliate, sau cu excepția cazului în care este imposibil în temeiul legislației aplicabile. Notificarea trebuie să includă suficiente informații cu privire la noul proprietar pentru a permite oricărui beneficiar să evalueze efectele asupra drepturilor sale de acces.

Cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru anumite părți terțe identificate în mod specific, inclusiv pentru entitățile afiliate, un beneficiar poate prezenta obiecții cu privire la transfer dacă poate să demonstreze că transferul ar avea un efect negativ asupra drepturilor sale de acces. În acest caz, transferul nu poate avea loc până când nu se ajunge la un acord între beneficiarii în cauză. Acordul de grant stabilește termene în acest sens.

(3)  Beneficiarii pot să acorde licențe cu privire la rezultatele lor sau pot să acorde sub o altă formă dreptul de a le exploata, inclusiv în mod exclusiv, dacă acest lucru nu afectează respectarea obligațiilor lor. Se pot acorda licențe exclusive pentru rezultate, cu condiția ca toți ceilalți beneficiari implicați să își dea acordul că renunță la drepturile lor de acces la rezultate.

(4)  În cazul în care acest lucru este justificat, acordul de grant stabilește dreptul Comisiei sau al organismului de finanțare de a formula obiecții cu privire la transferurile de proprietate asupra rezultatelor sau cu privire la acordarea unei licențe exclusive privind rezultatele, dacă:

(a)  beneficiarii care generează rezultatele au primit finanțare din partea UE;

(b)  destinatarul transferului sau licenței este o entitate juridică stabilită într-o țară terță neasociată; și

(c)  transferul sau licența nu este în conformitate cu interesele Uniunii.

Dacă se aplică dreptul de a formula obiecții, beneficiarul transmite o notificare în prealabil în acest sens. Se poate renunța în scris la dreptul de a formula obiecții cu privire la transferuri sau licențe acordate unor entități juridice identificate în mod specific în cazul în care se instituie măsuri de apărare a intereselor Uniunii.

Articolul 37

Drepturi de acces

(1)  Se aplică următoarele principii privind drepturile de acces:

(a)  cererea de obținere a drepturilor de acces sau renunțarea la drepturile de acces se realizează în scris;

(b)  cu excepția cazului în care se convine altfel cu entitatea care acordă drepturile de acces, acestea nu includ dreptul de a acorda sublicențe;

(c)  beneficiarii se informează reciproc, înainte de a adera la acordul de grant, cu privire la orice restricții privind acordarea de acces la informațiile lor preexistente;

(d)  în cazul în care un beneficiar nu mai este implicat într-o acțiune, acest lucru nu îi afectează obligațiile de acordare a accesului;

(e)  în cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile, beneficiarii pot decide să îi retragă drepturile de acces.

(2)  Beneficiarii acordă acces:

(a)  la rezultatele lor fără să perceapă redevențe oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de rezultate pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini;

(b)  la informațiile lor preexistente oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c); accesul respectiv se acordă cu scutire de redevențe, cu excepția cazului în care participanții convin altfel înainte de aderarea lor la acordul de grant;

(c)  la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente, oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a exploata propriile sale rezultate; accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.

(3)  Cu excepția cazului în care se convine altfel de către beneficiari, aceștia acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente unei entități juridice care:

(a)  este stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată;

(b)  se află sub controlul direct sau indirect al unui alt beneficiar sau se află sub același control direct sau indirect ca și beneficiarul respectiv sau controlează direct sau indirect beneficiarul respectiv; și

(c)  are nevoie de acces pentru a exploata rezultatele beneficiarului respectiv, în conformitate cu obligațiile de exploatare ale acestuia.

Accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.

(4)  Se poate formula o cerere de obținere a drepturilor de acces în scopul exploatării în termen de maxim un an după încheierea acțiunii, cu excepția cazului în care beneficiarii convin cu privire la un alt termen.

(5)  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor Uniunii. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale.

Aceste drepturi de acces nu se extind asupra informațiilor preexistente ale beneficiarilor.

În cazul acțiunilor din clusterul „Securitate civilă pentru societate”, beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe autorităților naționale din statele membre, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor lor în acest domeniu. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale și se acordă în baza unui acord bilateral care definește condiții specifice menite să asigure faptul că drepturile respective vor fi utilizate numai în scopul preconizat și că sunt prevăzute obligații de confidențialitate corespunzătoare. Statul membru, instituția, organismul, oficiul sau agenția Uniunii care formulează solicitarea informează toate statele membre cu privire la solicitarea respectivă.

(6)  Programul de lucru poate prevedea, după caz, obligații suplimentare privind drepturi de acces suplimentare.

Articolul 38

Dispoziții specifice ▌

Se pot aplica norme specifice privind dreptul de proprietate, exploatarea și diseminarea, transferul și licențele, precum și drepturile de acces, pentru acțiuni CEC, acțiuni de formare profesională și mobilitate, acțiuni legate de achizițiile publice înainte de comercializare, acțiuni legate de achizițiile publice de soluții inovatoare, acțiuni de cofinanțare a programului, precum și pentru acțiuni de coordonare și de sprijin.

Aceste norme specifice sunt stabilite în acordul de grant și nu modifică obligațiile privind accesul liber.

Articolul 39

Premii

(1)  Premiile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul IX din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.

(2)  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, poate participa la un concurs, cu excepția cazului în care se prevede altfel în programul de lucru sau în regulile concursurilor.

(3)  Comisia sau organismul de finanțare poate organiza, dacă este cazul, premii împreună cu:

(a)  alte organisme ale Uniunii;

(b)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;

(c)  organizații internaționale; sau

(d)  entități juridice non-profit.

(4)  Programul de lucru sau regulile concursului precizează obligațiile în ceea ce privește comunicarea și, dacă este cazul, exploatarea și diseminarea, dreptul de proprietate și drepturile de acces, inclusiv dispozițiile privind licențele.

CAPITOLUL IV

Achiziții publice

Articolul 40

Achiziții publice

(1)  Achizițiile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VII din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.

(2)  Achizițiile publice pot lua și forma unor achiziții publice înainte de comercializare sau a unor achiziții publice de soluții inovatoare efectuate de Comisie sau de organismul de finanțare pe cont propriu sau în colaborare cu autoritățile contractante din statele membre și țările asociate. În acest caz, se aplică normele prevăzute la articolul 22.

CAPITOLUL V

Operațiuni de finanțare mixtă și finanțarea mixtă

Articolul 41

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă prevăzute în cadrul prezentului program sunt implementate în conformitate cu programul InvestEU și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

Articolul 42

Finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI

(1)  Grantul și avansul rambursabil care alcătuiesc finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI fac obiectul articolelor 30-33.

(2)  Finanțarea mixtă în cadrul CEI este executată în conformitate cu articolul 43. Sprijinul din finanțarea mixtă în cadrul CEI poate fi acordat până când acțiunea poate fi finanțată ca o operațiune de finanțare mixtă sau ca o operațiune de finanțare și de investiții acoperită în întregime de garanția UE în cadrul InvestEU. Prin derogare de la articolul 209 din Regulamentul financiar, condițiile prevăzute la alineatul (2) și, în special, la literele (a) și (d) nu se aplică la momentul acordării finanțării mixte în cadrul CEI.

(3)  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa poate fi acordată pentru o acțiune de cofinanțare a programului în cazul în care un program comun al statelor membre și al țărilor asociate prevede utilizarea instrumentelor financiare în sprijinul acțiunilor selectate. Evaluarea și selecția unor astfel de acțiuni se efectuează în conformitate cu articolele 11, 19, 20, ▌24, 25 și 26. Modalitățile de execuție a finanțării mixte în cadrul Orizont Europa trebuie să fie în conformitate cu articolul 29 și, prin analogie, cu articolul 43 alineatul (9), precum și cu condițiile suplimentare, justificate, definite în programul de lucru.

(4)  Rambursările, inclusiv avansurile rambursate și veniturile din finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI sunt considerate venituri alocate interne, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) și cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

(5)  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și al CEI se furnizează într-un mod care promovează competitivitatea Uniunii și nu denaturează concurența pe piața internă.

Articolul 42a

Pathfinder

(1)  Pathfinder acordă granturi pentru proiecte de vârf cu grad ridicat de risc, conduse de consorții sau de beneficiari unici, vizând realizarea unor inovații radicale și crearea unor noi oportunități de piață. Pathfinder oferă sprijin în etapele incipiente ale cercetării și dezvoltării științifice, tehnologice și deep-tech, inclusiv validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.

Pathfinder este implementat în principal prin intermediul unei cereri deschise de propuneri ascendente cu termene-limită periodice în fiecare an și oferă provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice esențiale1a care să facă apel la tehnologii bazate pe inovare aprofundată („deep-tech”) și gândire radicală.

(2)  Activitățile de tranziție ale Pathfinder ajută toate tipurile de cercetători și inovatori să-și găsească cai de dezvoltare comercială în Uniune, cum ar fi activități demonstrative și studii de fezabilitate pentru a evalua afacerile potențiale și a sprijini crearea unor întreprinderi spin-off și start-up.

(a)  Lansarea și conținutul cererilor de propuneri se stabilesc având în vedere obiectivele și bugetul stabilite în programul de lucru pentru portofoliul de acțiuni vizat.

(b)  Se pot acorda granturi suplimentare pentru o sumă fixă care nu depășește 50 000 EUR fiecărei propuneri deja selectate în cadrul instrumentului Pathfinder al CEI, prin intermediul unei cereri de propuneri, pentru desfășurarea de activități complementare, inclusiv acțiuni urgente de coordonare și sprijin și pentru consolidarea comunității de beneficiari ai portofoliului, cum ar fi evaluarea eventualelor spin-off-uri, a posibilelor inovații creatoare de piață sau elaborarea unui plan de afaceri. Comitetul programului instituit în temeiul programului specific este informat cu privire la astfel de situații.

(3)  Criteriile de atribuire, astfel cum sunt definite la articolul 25, se aplică instrumentului Pathfinder al CEI.

Articolul 43

Instrumentul Accelerator ▌

(1)  Instrumentul Accelerator al CEI urmărește în primul rând susținerea inovării creatoare de piețe. Acesta sprijină doar beneficiarii unici și oferă în principal finanțare mixtă. În anumite condiții, poate oferi și sprijin exclusiv sub formă de grant sau capitaluri proprii.

Instrumentul Accelerator al CEI propune două tipuri de sprijin:

—  sprijin financiar pentru IMM-uri, inclusiv pentru startup-uri și, în cazuri excepționale, pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie care realizează inovații radicale sau disruptive și care nu au acces la sistemele normale de creditare;

—  sprijin exclusiv sub formă de granturi pentru IMM-uri, inclusiv pentru startup-uri, care realizează orice tip de inovare, de la inovare progresivă la cea radicală sau disruptivă, urmărind extinderea pe viitor.

De asemenea, se poate acorda sprijin exclusiv sub formă de capital propriu IMM-urilor, inclusiv startup-urilor, care au primit deja un sprijin exclusiv sub formă de granturi.

În cadrul instrumentului Accelerator al CEI se acordă sprijin exclusiv sub formă de grant numai sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a)  proiectul cuprinde informații cu privire la capacitatea și disponibilitatea de extindere ale solicitantului;

(b)  beneficiarul poate fi doar o întreprindere nou-înființată sau un IMM;

(c)  în cadrul instrumentului Accelerator al CEI se poate acorda unui beneficiar un sprijin exclusiv sub formă de grant o singură dată pe parcursul desfășurării programului Orizont Europa, cu un plafon maxim de 2,5 milioane EUR.

(1a)  Beneficiarul instrumentului Accelerator al CEI este o entitate juridică care îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o întreprindere nou-înființată, un IMM sau, în situații excepționale, o întreprindere cu capitalizare medie de mici dimensiuni care intenționează să se extindă, stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată. Propunerea poate fi prezentată fie de către beneficiar fie, cu condiția acordului prealabil al beneficiarului, de către una sau mai multe persoane fizice sau entități juridice care intenționează să înființeze sau să sprijine beneficiarul respectiv. În cazul din urmă, acordul de finanțare va fi semnat numai cu beneficiarul.

(2)  O singură decizie de atribuire acoperă și finanțează toate formele de contribuție a Uniunii prevăzute în cadrul finanțării mixte a CEI.

(3)  În temeiul articolelor 24 și 26 și sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4), propunerile fac obiectul unei evaluări a valorii lor individuale de către experți externi independenți și sunt selectate în cadrul unei cereri deschise permanent cu date-limită.

(4)  Criteriile de atribuire sunt:

(a)   excelența;

(b)   impactul;

(c)   nivelul de risc al acțiunii care ar împiedica investițiile, calitatea și eficiența realizării și necesitatea sprijinului din partea Uniunii.

(5)  Cu acordul solicitanților în cauză, Comisia sau organismele de finanțare care pun în aplicare programul Orizont Europa (inclusiv comunitățile sale de cunoaștere și inovare ale EIT) pot să prezinte în mod direct, în vederea evaluării pe baza ultimului criteriu de atribuire, o propunere pentru o acțiune de inovare și de introducere pe piață care îndeplinește deja primele două criterii, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții cumulative:

(a)   propunerea rezultă din orice altă acțiune finanțată prin programul Orizont 2020, prin prezentul program sau, sub rezerva derulării unui proiect-pilot în cadrul primului program de lucru al Orizont Europa, prin programe naționale și/sau regionale, pornindu-se de la o trecere în revistă a cererii pentru un astfel de mecanism. Dispozițiile detaliate se prevăd în programul specific.

(b)   propunerea se bazează pe o evaluare anterioară a proiectului, efectuată cu cel mult doi ani în urmă, care examinează excelența și impactul propunerii și face obiectul condițiilor și procedurilor detaliate în programul de lucru.

(6)  Poate fi acordată o marcă de excelență, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a)   beneficiarul este o întreprindere nou-înființată, un IMM sau o întreprindere cu capitalizare medie de mici dimensiuni;

(b)   propunerea a fost eligibilă și a atins pragurile aplicabile pentru primele două criterii de atribuire menționate la alineatul (4);

(c)   activitățile în cauză ar fi eligibile în cadrul unei acțiuni de inovare.

(7)  În cazul în care o propunere a îndeplinit criteriile de evaluare, experții externi independenți propun un sprijin corespunzător în cadrul instrumentului Accelerator al CEI ▌, pe baza riscului asumat și a resurselor și timpului necesar pentru a aduce și a introduce inovația pe piață.

Comisia poate respinge o propunere reținută de experți externi independenți, pe baza unor motive justificate, incluzând conformitatea cu obiectivele politicilor Uniunii. Comitetul programului este informat cu privire la motivele unor astfel de respingeri.

(8)  Componenta „grant” sau „avans rambursabil” a sprijinului prin instrumentul Accelerator al CEI nu depășește 70 % din costurile totale eligibile ale acțiunii de inovare selectate.

(9)  Modalitățile de execuție pentru componentele „capitaluri proprii” și „sprijin rambursabil” ale sprijinului prin instrumentul Accelerator al CEI sunt prezentate în detaliu în Decizia [programul specific].

(10)  Contractul pentru acțiunea selectată stabilește obiective de etapă specifice măsurabile și prefinanțarea și plățile în tranșe corespunzătoare ale sprijinului prin instrumentul Accelerator al CEI.

În cazul finanțării mixte în cadrul CEI, activitățile care corespund unei acțiuni de inovare pot fi lansate și se poate plăti prima tranșă de prefinanțare a grantului sau avansul rambursabil înainte de execuția altor componente ale finanțării mixte în cadrul CEI atribuite. Execuția respectivelor componente este condiționată de realizarea obiectivelor de etapă specifice stabilite în contract.

(11)  În conformitate cu contractul, acțiunea este suspendată, modificată sau, dacă se justifică, încheiată, dacă obiectivele de etapă măsurabile nu sunt atinse. De asemenea, ea poate fi încheiată dacă nu se poate realiza introducerea pe piață preconizată, în special în Uniune.

În cazuri excepționale și la recomandarea comitetului CEI, Comisia poate decide să mărească sprijinul prin instrumentul Accelerator al CEI sub rezerva evaluării proiectului de către experți externi independenți. Comitetul programului este informat cu privire la astfel de situații.

Capitolul VI

Experți

Articolul 44

Numirea experților externi independenți

(1)  Experții independenți externi sunt desemnați și selectați pe baza unor cereri de candidaturi individuale și a unor cereri adresate unor organizații relevante precum agențiile de cercetare, instituțiile de cercetare, universitățile, organizațiile de standardizare, organizațiile societății civile sau întreprinderi, în vederea stabilirii unei baze de date cu candidați.

Prin derogare de la articolul 237 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în mod excepțional și în cazuri justificate corespunzător, Comisia sau organismul de finanțare relevant pot selecta, într-un mod transparent, experți individuali dispunând de competențele adecvate care nu sunt incluși în baza de date, cu condiția ca în urma invitației de manifestare a interesului să nu fi fost găsiți experți externi independenți potriviți.

Acești experți își declară independența și capacitatea de a susține obiectivele programului Orizont Europa.

(2)  În conformitate cu articolul 237 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, experții externi independenți sunt remunerați pe baza unor condiții standard. Dacă acest lucru este justificat, în cazuri excepționale, poate fi acordat un nivel adecvat de remunerare care depășește condițiile standard, pe baza standardelor relevante ale pieței, în special pentru anumiți experți la nivel înalt.

(3)  În plus față de dispozițiile de la articolul 38 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, numele experților externi independenți numiți cu titlu personal pentru a evalua cererile de grant sunt publicate, împreună cu domeniul lor de competență, cel puțin o dată pe an pe site-ul Comisiei sau al organismului de finanțare. Informațiile respective sunt colectate, prelucrate și publicate în conformitate cu normele UE privind protecția datelor.

(3a)  Comisia sau organismul de finanțare relevant iau măsurile corespunzătoare pentru a preveni conflictele de interese în implicarea experților externi independenți, în conformitate cu articolul 61 și articolul 150 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Comisia sau organismul de finanțare relevant se asigură că un expert, care se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu o chestiune cu privire la care este solicitat să se pronunțe, nu oferă evaluare, consiliere sau asistență cu privire la chestiunea în cauză.

(3-b)  La numirea experților independenți externi, Comisia sau organismul de finanțare relevant ia măsurile corespunzătoare pentru a încerca să asigure o componență echilibrată în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor de evaluare din punctul de vedere al competențelor, experienței, cunoștințelor, inclusiv în privința specializării, în special în domeniul științelor sociale și umaniste (SSU), al diversității geografice și genului, ținând seama de situația din domeniul acțiunii.

(3b)  Atunci când este cazul, pentru fiecare cerere de propuneri se asigură un numărul de experți independenți necesar pentru a garanta calitatea evaluării.

(3c)  Nivelul de remunerare al tuturor experților independenți și externi este comunicat Parlamentului European și Consiliului. Acesta este acoperit din cheltuielile programului.

TITLUL III

MONITORIZAREA, COMUNICAREA, EVALUAREA ȘI CONTROLUL PROGRAMULUI

Articolul 45

Monitorizare și raportare

(1)  Comisia monitorizează permanent managementul și implementarea programului Orizont Europa, a programului său specific și a activităților EIT. Pentru o mai mare transparență, aceste date sunt făcute publice, într-un mod accesibil, și pe pagina de internet a Comisiei, în conformitate cu ultima actualizare.

În special, datele privind proiectele finanțate în cadrul CEC, parteneriatele europene, misiunile, CEI și EIT sunt incluse în aceeași bază de date.

Acestea includ:

(i)  indicatori pentru raportările anuale privind progresele înregistrate de program în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și prezentate în anexa V, precum și căi de impact;

(ii)  informații privind nivelul de integrare a științelor sociale și umaniste, raportul dintre nivelurile mai scăzute și mai ridicate de maturitate tehnologică din cadrul cercetării colaborative, progresul extinderii participării țărilor, componența geografică a consorțiilor în proiectele colaborative, evoluția salariilor cercetătorilor, utilizarea procedurii de depunere și evaluare în două etape, măsurile pentru facilitarea legăturilor de colaborare în cercetarea și inovarea europeană, utilizarea reexaminării evaluărilor și a numărului și tipurilor de plângeri, nivelul de integrare a aspectelor legate de climă și cheltuielile aferente, participarea IMM-urilor, participarea sectorului privat, distribuția de gen în participarea la acțiunile finanțate, comitetele de evaluare, comitetele și grupurile consultative, mărcile de excelență, parteneriatele europene, precum și rata de cofinanțare, finanțarea cumulativă și complementară din alte fonduri ale Uniunii, infrastructurile de cercetare, termenul de acordare a granturilor, nivelul cooperării internaționale, implicarea cetățenilor și participarea societății civile;

(iii)  nivelurile de cheltuieli defalcate la nivel de proiect, pentru a permite o analiză specifică, inclusiv pentru fiecare zonă de intervenție;

(iv)  nivelul de subscriere excesivă, în special numărul de propuneri pentru fiecare cerere de propuneri, punctajul mediu și ponderea propunerilor peste și sub pragurile de calitate.

(2)  Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 50, cu privire la modificarea anexei V în scopul completării sau modificării indicatorilor aferenți căilor de impact și pentru a stabili valori de referință și ținte.

(3)  Sistemele de raportare cu privire la performanță garantează că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, fără a crește complicațiile administrative pentru beneficiari. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii, inclusiv la nivelul cercetătorilor implicați în acțiuni, pentru a le putea monitoriza cariera și mobilitatea, și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale(33).

(3a)  Analiza calitativă efectuată de Comisie și de organismele de finanțare ale Uniunii sau naționale completează cât mai mult datele cantitative.

(4)  Măsurile care vizează facilitarea relațiilor de colaborare din cadrul cercetării și inovării europene sunt monitorizate și revizuite în contextul programelor de lucru.

Articolul 46

Informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, inclusiv în ceea ce privește premiile), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. În plus, Comisia comunică statelor membre și beneficiarilor informații detaliate, în timp util. Sunt oferite entităților interesate servicii de corelare a activităților pe baza analizei datelor concrete și a afinităților din cadrul rețelelor, pentru a alcătui consorții pentru proiecte colaborative, acordându-se o atenție specială identificării oportunităților de stabilire de contacte pentru entitățile juridice din state membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I. Pe baza unei astfel de analize, pot fi organizate evenimente speciale pentru corelarea activităților în funcție de cererile de propuneri specifice. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(3)  Comisia instituie, de asemenea, o strategie de diseminare și exploatare menită să crească disponibilitatea și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării și a cunoștințelor generate de program, pentru a accelera exploatarea în vederea introducerii pe piață și a crește impactul programului. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, precum și a activităților de informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 47

Evaluarea programului

(1)  Evaluările programului se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante pentru cercetare și inovare.

(2)  Evaluarea intermediară a programului se realizează cu sprijinul unor experți independenți selectați pe baza unui proces transparent, imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a acestuia. Ea include o analiză a portofoliului și o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente și constituie baza de ajustare a punerii în aplicare a programului și/sau a revizuirii acestuia, după caz. Se evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a programului la nivelul Uniunii.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente.

(4)  Comisia publică și comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale și le prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 48

Audituri

(1)  Sistemul de control al programului asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor de la toate nivelurile, în special pentru beneficiari. Normele de audit sunt clare, uniforme și coerente pe tot parcursul programului.

(2)  Strategia de audit a programului se bazează pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din ansamblul programului. Eșantionul reprezentativ este completat de o selecție bazată pe evaluarea riscurilor legate de cheltuieli. Acțiunile care beneficiază de finanțare comună din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care vizează toate programele implicate și normele aplicabile acestora.

(3)  În plus, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe evaluări combinate ale sistemelor la nivelul beneficiarilor. Aceste evaluări combinate sunt facultative pentru anumite tipuri de beneficiari și constau într-un audit al sistemelor și al proceselor, completat de un audit al operațiunilor, realizat de un auditor independent care are competența de a efectua audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE(34). Ele pot fi utilizate de Comisie sau de organismul de finanțare pentru a determina asigurarea globală în ceea ce privește buna gestiune financiară a cheltuielilor, precum și pentru a reexamina nivelul auditurilor ex-post și al certificatelor referitoare la situațiile financiare.

(4)  În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe auditurile cu privire la utilizarea contribuțiilor Uniunii efectuate de alte persoane sau entități independente și competente, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii.

(5)  Auditurile pot fi efectuate în termen de maximum doi ani de la plata soldului.

(5a)  Comisia publică orientări de audit, pentru a asigura o aplicare și o interpretare fiabile și uniforme a procedurilor și normelor de audit pe întreaga durată a programului.

Articolul 49

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

(1)  Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a efectua audituri sau, în cazul organizațiilor internaționale, competența de a efectua verificări în conformitate cu acordurile convenite cu acestea, atât pe bază de documente, cât și la fața locului, în ceea ce privește toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

(2)  Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua anchete administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului, cu scopul de a identifica cazurile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu finanțarea din partea Uniunii sau cu garanțiile bugetare în temeiul prezentului regulament.

(3)  Autorităților competente din țările terțe și organizațiilor internaționale li se poate solicita, de asemenea, să coopereze cu Parchetul European (EPPO), în conformitate cu acordurile de asistență juridică reciprocă, atunci când acesta efectuează investigații referitoare la infracțiuni care intră în sfera sa de competență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939.

(4)  Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și alte angajamente juridice, precum și acordurile de stabilire a unei garanții bugetare, rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament, conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului, în limitele competențelor lor respective. Este vorba inclusiv despre dispoziții menite să garanteze că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii sau a unei operațiuni de finanțare sprijinite, în totalitate sau parțial, de o garanție bugetară acordă drepturi echivalente.

Articolul 50

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate prevăzută la articolul 45 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 45 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 45 alineatul (2) intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

TITLUL IV

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 51

Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 și Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 52

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 și al Regulamentului (UE) nr. 1290/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor. Planurile de lucru și acțiunile prevăzute în planurile de lucru adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1290/2013 și în temeiul actelor de bază ale organismelor de finanțare corespunzătoare sunt în continuare reglementate, de asemenea, de Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 și de actele de bază până la finalizarea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentului anterior (UE) nr. 1291/2013 la programul actual.

Articolul 53

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

LINII GENERALE ALE ACTIVITĂȚILOR

Obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3 sunt urmărite la nivelul întregului program, prin intermediul domeniilor de intervenție și al liniilor generale de activitate descrise în prezenta anexă, precum și în anexa I la programul specific.

1.  Pilonul I, „Excelența în știință”

Prin intermediul următoarelor activități, în conformitate cu articolul 4, acest pilon promovează excelența științifică, atrage cele mai mari talente în Europa, furnizează un sprijin adecvat cercetătorilor în etapa incipientă și sprijină crearea și difuzarea excelenței științifice, a unor cunoștințe, metodologii și competențe, tehnologii și soluții de înaltă calitate la provocările la nivel global în domeniul social, al mediului și în domeniul economic. De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3.

(a)  Consiliul european pentru cercetare: Furnizarea de finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi, cu un accent pus pe cercetătorii debutanți, și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, indiferent de cetățenia sau țara lor de origine și pe baza concurenței la nivelul Uniunii bazate exclusiv pe criteriul excelenței.

Domeniu de intervenție: Știința de frontieră

(b)  Acțiunile Marie Skłodowska-Curie: Echiparea cercetătorilor cu cunoștințe și competențe noi prin mobilitate și expunere transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare, consolidarea sistemelor de formare și de dezvoltare a carierei, precum și structurarea și îmbunătățirea recrutării la nivel instituțional și național, ținând seama de Carta europeană a cercetătorilor și de Codul de conduită privind recrutarea cercetătorilor; în acest sens, acțiunile Marie Skłodowska-Curie ajută la crearea bazelor excelenței europene în cercetare în întreaga Europă, contribuind la stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, precum și la soluționarea provocărilor societale prezente și viitoare.

Domenii de intervenție: Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor; încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale de nivel excelent a cercetătorilor; consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării; îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor; promovarea informării publicului.

(c)  Infrastructurile de cercetare: înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare durabile de talie mondială, care să fie deschise și accesibile pentru cei mai buni cercetători din Europa și din afara acesteia. Încurajarea utilizării infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv a celor finanțate din fondurile ESI. Procedând astfel, potențialul infrastructurii de cercetare de a sprijini progresul și inovarea științifice și de a favoriza știința deschisă și excelența științifică, care respectă principiile FAIR, va fi consolidat, alături de activitățile legate de politicile conexe ale Uniunii și de cooperarea internațională în domeniu.

Domenii de intervenție: consolidarea și dezvoltarea peisajului de infrastructuri europene de cercetare; deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare; Potențialul de inovare al infrastructurilor de cercetare europene și activitățile vizând inovarea și formarea; consolidarea politicii europene privind infrastructurile de cercetare și a cooperării internaționale;

2.  Pilonul II „Provocări la nivel global și competitivitate industrială europeană

Prin următoarele activități, în conformitate cu articolul 4, acest pilon sprijină crearea și mai buna difuzare a unor cunoștințe, tehnologii și soluții sustenabile noi de înaltă calitate, consolidează competitivitatea industriei europene, intensifică impactul cercetării și inovării în ceea ce privește dezvoltarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și sprijină preluarea soluțiilor inovatoare în industrie, mai ales în rândul IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, precum și în societate pentru a aborda provocările mondiale. De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3.

SSU vor fi integrate pe deplin în toate clusterele, cu includerea unor activități specifice dedicate acestor discipline.

Pentru a spori la maximum flexibilitatea, impactul și sinergiile, activitățile de cercetare și inovare sunt organizate în șase clustere, interconectate prin infrastructuri de cercetare paneuropene, care, în mod individual și împreună, vor stimula cooperarea transfrontalieră, internațională, la nivelul mai multor discipline, sectoare și politici. În cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa vor fi incluse activități situate într-o gamă largă de niveluri de maturitate tehnologică, inclusiv niveluri mai scăzute.

Fiecare cluster contribuie la realizarea mai multor obiective de dezvoltare durabilă, iar multe ODD sunt sprijinite de mai multe clustere.

Activitățile de cercetare și inovare sunt puse în aplicare în cadrul următoarelor clustere și între acestea:

(a)  Clusterul „Sănătate”: îmbunătățirea și protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor de toate vârstele, prin generarea de noi cunoștințe, prin dezvoltarea de soluții inovatoare și prin asigurarea integrării, acolo unde este relevant, a unei perspective de gen în vederea prevenirii, diagnosticării, monitorizării, tratării și vindecării bolilor și dezvoltarea de tehnologii în domeniul sănătății; atenuarea riscurilor pentru sănătate, protecția populațiilor și promovarea unei stări bune de sănătate și a bunăstării, inclusiv la locul de muncă; eficientizarea sistemelor de sănătate publică și creșterea gradului de echitate și de sustenabilitate al acestora; prevenirea și combaterea bolilor legate de sărăcie; și sprijinirea și permiterea participării pacienților și autogestionarea.

Domenii de intervenție: sănătate pe tot parcursul vieții; factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății; bolile netransmisibile și bolile rare; bolile infecțioase, inclusiv bolile legate de sărăcie și bolile neglijate; instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire, inclusiv medicină personalizată; sistemele de sănătate.

(b)  Clusterul „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii”: consolidarea valorilor democratice ▌, inclusiv statul de drept și drepturile fundamentale, protejarea patrimoniului nostru cultural, explorarea potențialului sectoarelor culturale și creative și promovarea schimbărilor socioeconomice care contribuie la incluziune și la creștere economică, ▌inclusiv gestionarea migrației și integrarea migranților.

Domenii de intervenție: democrație și guvernanță; cultură, patrimoniu cultural și creativitate; transformări sociale și economice. ▌

(c)   Clusterul „Securitatea civilă pentru societate”: răspunsul acordat provocărilor generate de persistența amenințărilor la adresa securității, inclusiv a criminalității cibernetice, precum și de catastrofele naturale și cele provocate de om.

Domenii de intervenție: societăți reziliente în caz de catastrofe; protecție și securitate; securitate cibernetică.

d)   Clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”: consolidarea capacităților și asigurarea suveranității Europei în domeniul tehnologiilor generice esențiale pentru digitalizare și producție, precum și în ceea ce privește tehnologia spațială, de-a lungul întregului lanț valoric, pentru a construi o industrie competitivă, digitală, cu emisii reduse de carbon și circulară; asigurarea aprovizionării durabile cu materii prime; dezvoltarea de materiale avansate și oferirea unei baze pentru progrese și inovare cu privire la ▌ provocările societale la nivel global.

Domenii de intervenție: tehnologiile de producție; tehnologiile digitale esențiale, inclusiv tehnologiile cuantice; tehnologiile generice emergente; materialele avansate; inteligența artificială și robotica; internetul de nouă generație; tehnica de calcul avansat și volumele mari de date (Big Data); industriile circulare; industriile curate și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; spațiul, inclusiv observarea Pământului.

(e)  Clusterul „Climă, energie și mobilitate”; combaterea schimbărilor climatice printr-o mai bună înțelegere a cauzelor, evoluției, riscurilor, efectelor și oportunităților acestora, prin asigurarea faptului că sectoarele energiei și transporturilor dobândesc un caracter mai favorabil climei și mediului, mai eficient și mai competitiv, mai inteligent, mai sigur și mai rezilient, prin promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, prin îmbunătățirea rezilienței Uniunii față de șocuri externe și prin adaptarea comportamentului social în vederea îndeplinirii ODD-urilor.

Domenii de intervenție: climatologia și soluții în domeniul climei; aprovizionarea cu energie; sistemele și rețelele energetice; clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică; comunitățile și orașele; competitivitatea industrială în domeniul transporturilor; mobilitate și transporturi curate, sigure și accesibile; mobilitatea inteligentă; stocarea energiei.

(f)   Clusterul „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”: protejarea mediului, refacerea, gestionarea și utilizarea în mod durabil a resurselor biologice și naturale de pe uscat, din apele interioare și din mare pentru a stopa erodarea biodiversității, a aborda problema securității alimentare și nutriționale pentru toți și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și circulară și către o bioeconomie sustenabilă.

Domenii de intervenție: observarea mediului; biodiversitate și resurse naturale; agricultura, silvicultura și zonele rurale; mările, oceanele și apele continentale; sistemele alimentare; sistemele de bioinovare din bioeconomia UE; sistemele circulare.

(g)   Activități nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare: generarea de dovezi științifice de înaltă calitate pentru politici publice bune, eficiente și cu costuri accesibile. Noile inițiative și propuneri legislative ale UE au nevoie de date transparente, complete și echilibrate, care să fie proiectate în mod atent, în timp ce punerea în aplicare a politicilor are nevoie de dovezi pentru evaluare și monitorizare. JRC va furniza politicilor Uniunii dovezi științifice independente și asistență tehnică pe parcursul întregului ciclu al politicilor. JRC își va concentra cercetarea pe prioritățile de politică ale UE.

Domenii de intervenție: sănătatea; cultura, creativitatea și societatea favorabilă incluziunii; securitatea civilă pentru societate; domeniul digital, industrial și spațial; climă, energie și mobilitate; alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu; sprijinul pentru funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii; sprijinul pentru statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației și dezvoltarea de strategii de specializare inteligentă; instrumentele și metodele analitice pentru elaborarea politicilor; gestionarea cunoștințelor; transferul de cunoștințe și tehnologie; sprijinul pentru știință pentru platforme politice.

3.  Pilonul III, „O Europă inovatoare

Prin intermediul următoarelor activități, acest pilon promovează, în conformitate cu articolul 4, toate formele de inovare, inclusiv inovarea netehnologică, în special în interiorul IMM-urilor, inclusiv întreprinderile nou-înființate, prin facilitarea dezvoltării, activităților demonstrative și transferului de cunoștințe în domeniul tehnologic, și consolidează aplicarea soluțiilor inovatoare. De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3. CEI va fi pus în aplicare, în principal, prin două instrumente: Pathfinder, pus în aplicare în principal prin cercetare colaborativă, și Accelerator.

(a)  Consiliul european pentru inovare: axarea în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, care vizează în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv cele incrementale.

Domenii de intervenție: „Pathfinder” pentru cercetarea avansată, pentru sprijinirea tehnologiilor revoluționare viitoare și emergente, creatoare de piețe și/sau „deep tech”; „Accelerator”, pentru reducerea decalajului de finanțare dintre fazele înaintate ale activităților de cercetare și inovare și pătrunderea pe piață, pentru a permite introducerea eficace a inovării revoluționare creatoare de piețe și extinderea societăților atunci când piața nu oferă o finanțare viabilă; ▌ activități suplimentare, cum ar fi premiile și bursele, precum și serviciile cu valoare adăugată pentru întreprinderi.

(b)  Ecosisteme de inovare europene

Domenii de intervenție: activitățile vor include în special conectarea, atunci când este relevant împreună cu EIT, cu actorii regionali și naționali în domeniul inovării și sprijinirea punerii în aplicare a programelor de inovare transfrontaliere comune de către statele membre, regiuni și țările asociate, de la schimbul de practici și de cunoștințe cu privire la reglementarea în domeniul inovării la îmbunătățirea competențelor non-tehnice pentru inovare și până la acțiuni de cercetare și inovare, inclusiv inovare deschisă sau ghidată de utilizator, pentru a spori eficiența sistemului de inovare european. Aceasta ar trebui pusă în aplicare în sinergie, printre altele, cu sprijinul din partea FEDR pentru ecosistemele de inovare și pentru parteneriatele interregionale în legătură cu subiecte referitoare la specializarea inteligentă.

(c)  Institutul European de Inovare și Tehnologie

Domenii de intervenție: ecosisteme de inovare sustenabile în întreaga Europă; ▌ competențe antreprenoriale și de inovare din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv creșterea capacităților instituțiilor de învățământ superior în toată Europa; furnizarea pe piață de noi soluții pentru abordarea provocărilor la nivel global; sinergiile și valoarea adăugată în cadrul programului „Orizont Europa”.

4.  Partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”

▌ Prin intermediul următoarelor activități, acest pilon urmărește obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (d). De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3. Stând la baza întregului program, această parte va sprijini activitățile care contribuie la atragerea talentelor, stimularea circulației creierelor și prevenirea exodului de creiere, o Europă mai ancorată în cunoaștere, mai inovatoare și cu o mai mare egalitate de gen, în prima linie a concurenței mondiale, stimulând cooperarea transnațională și optimizând astfel punctele forte și potențialele naționale din întreaga Europă în cadrul unui Spațiu european de cercetare (SEC) performant, în care cunoștințele și forța de muncă de înaltă calificare circulă liber în mod echilibrat, în care rezultatele C&I sunt diseminate pe scară largă către cetățeni bine informați, sunt înțelese și acceptate cu încredere de aceștia și aduc beneficii societății în ansamblu și în care politicile UE, în special politica în domeniul C&I, se bazează pe probe științifice de înaltă calitate.

Ea sprijină, de asemenea, activitățile care au ca scop îmbunătățirea calității propunerilor din partea entităților juridice din statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I, cum ar fi verificarea și consultanța profesionistă înaintea depunerii propunerilor, și pe cele vizând stimularea activităților punctelor naționale de contact pentru a îmbunătăți stabilirea internațională de contacte, precum și activitățile care urmăresc sprijinirea entităților juridice din statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I să se alăture unor proiecte colaborative deja selectate în care nu participă entități juridice din astfel de state membre.

Domenii de intervenție: extinderea participării și diseminării excelenței, inclusiv prin formarea de echipe, programe de înfrățire, catedre SEC, COST, inițiative în domeniul excelenței și activități de stimulare a circulației creierelor; reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, de exemplu prin sprijinirea reformelor în ceea ce privește politica națională în domeniul cercetării și inovării, prin furnizarea de medii atractive pentru desfășurarea carierei și prin sprijinirea dimensiunii de gen și a inițiativelor științifice cetățenești.

ANEXA Ia

INSTITUTUL EUROPEAN DE INOVARE ȘI TEHNOLOGIE (EIT)

La punerea în aplicare a activităților programului din cadrul EIT se aplică următoarele dispoziții:

1.  Motivare

Așa cum indică în mod clar raportul grupului independent la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor de cercetare și inovare ale UE (grupul la nivel înalt Lamy), calea de urmat este „educația pentru viitor și investițiile în oameni care vor contribui la schimbări”. În special, instituțiile europene de învățământ superior sunt chemate să stimuleze spiritul antreprenorial, să elimine granițele dintre discipline și să instituționalizeze colaborări puternice interdisciplinare între industrie și mediul academic. Potrivit unor studii recente, accesul la persoane talentate este, de departe, cel mai important factor care influențează alegerea sediului întreprinderilor nou-înființate de către antreprenorii europeni. Oportunitățile de educație și formare în domeniul antreprenoriatului și dezvoltarea de competențe creative joacă un rol esențial pentru crearea unei noi generații de inovatori și consolidarea aptitudinilor celor existenți de a-și dezvolta afacerea la niveluri mai mari de succes. Accesul la antreprenori talentați, alături de accesul la servicii profesioniste, la capital și la piețe la nivelul UE, precum și reunirea de actori-cheie din domeniul inovării în jurul unui obiectiv comun reprezintă principalele ingrediente necesare pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare. Este necesară coordonarea eforturilor din întreaga UE, pentru a crea o masă critică de clustere și ecosisteme antreprenoriale interconectate la nivelul UE.

În prezent, EIT este cel mai mare ecosistem integrat de inovare al Europei, reunind parteneri din domeniul afacerilor, al cercetării și al educației, dar nu numai. EIT va continua să sprijine comunitățile sale de cunoaștere și inovare (CCI), care sunt parteneriate europene la scară largă care abordează provocări la nivel global specifice și consolidează ecosistemele de inovare din jurul acestora. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării educației, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de antreprenori și prin stimularea creării unor întreprinderi inovatoare, aflate în strânsă sinergie și complementaritate cu CEI.

Sunt necesare eforturi suplimentare în întreaga Europă, pentru a dezvolta ecosisteme în care cercetătorii, inovatorii, industriile și guvernele să poată interacționa cu ușurință. În realitate, ecosistemele de inovare nu funcționează încă în mod optim din mai multe cauze, printre care:

–  interacțiunea dintre actorii din domeniul inovării este încă împiedicată de barierele organizaționale, de reglementare și culturale existente între ei;

–  eforturile de consolidare a ecosistemelor de inovare beneficiază de pe urma coordonării și a unei orientări clare asupra unui impact și a unor obiective specifice.

Pentru a face față provocărilor societale viitoare, a valorifica oportunitățile oferite de noile tehnologii și a contribui la creșterea economică ecologică și durabilă, la crearea de locuri de muncă, la competitivitate și la bunăstarea cetățenilor Europei, este necesar să se consolideze în continuare capacitatea de inovare a Europei, prin consolidarea mediilor propice colaborării și inovării existente și crearea de noi medii propice colaborării și inovării; consolidarea capacităților de inovare ale universităților și ale sectorului cercetării, sprijinirea unei noi generații de antreprenori, stimularea creării și a dezvoltării de întreprinderi inovatoare, precum și consolidarea vizibilității și a recunoașterii activităților de cercetare și inovare finanțate de UE, în special a finanțării acordate de EIT publicului larg.

Natura și amploarea provocărilor din domeniul inovării impun stabilirea de contacte și mobilizarea actorilor și a resurselor la nivel european, prin promovarea colaborării transfrontaliere. Este necesar să se elimine barierele dintre discipline și din cadrul lanțurilor valorice și să se stimuleze crearea unui mediu favorabil pentru un schimb eficace de cunoștințe și de expertiză, precum și pentru dezvoltarea și atragerea talentelor antreprenoriale. Agenda strategică de inovare a EIT asigură coerența cu provocările programului Orizont Europa, precum și conformitatea cu CEI.

2.  Domenii de intervenție

2.1.  Ecosisteme de inovare sustenabile în întreaga Europă

În conformitate cu Regulamentul privind EIT și cu Agenda strategică de inovare a EIT, EIT va juca un rol mai important în consolidarea ecosistemelor de inovare sustenabile bazate pe provocări în întreaga Europă. În special, EIT va continua să opereze în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), parteneriatele europene de mare anvergură care abordează provocări societale specifice. EIT va continua să consolideze ecosistemele de inovare din jurul acestora prin deschiderea lor și prin încurajarea integrării dintre cercetare, inovare și educație. În plus EIT va consolida ecosistemele de inovare în întreaga Europă, prin extinderea Sistemului său de Inovare Regională. EIT va colabora cu ecosistemele de inovare care prezintă un înalt potențial de inovare, bazate pe strategii, aliniere tematică și impact anticipat, în strânsă sinergie cu strategiile și platformele de specializare inteligentă.

–  Consolidarea eficacității și a deschiderii către noi parteneri a CCI-urilor existente care permit tranziția către autosustenabilitate pe termen lung și analizarea necesității de a crea altele noi pentru a face față provocărilor la nivel global. Domeniile tematice specifice vor fi definite în Agenda strategică de inovare, ținând seama de planificarea strategică;

–  Accelerarea progresului regiunilor către excelență în țările care sunt definite în Agenda strategică de inovare, în strânsă cooperare cu fondurile structurale și alte programe de finanțare relevante ale UE , după caz.

2.2.  Competențe antreprenoriale și de inovare din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv creșterea capacităților instituțiilor de învățământ superior în toată Europa

Activitățile educaționale ale EIT vor fi consolidate pentru a încuraja inovarea și spiritul antreprenorial prin orientarea sistemului de educație și formare. Un accent mai puternic pe dezvoltarea capitalului uman va fi întemeiat pe extinderea programelor educaționale existente ale CCI-urilor EIT, pentru ca acestea să ofere în continuare studenților și profesioniștilor programe de învățământ de înaltă calitate, bazate pe inovare, creativitate și spirit antreprenorial, în conformitate, în special, cu strategia industrială și în materie de competențe a UE. Aceasta poate include sprijinirea cercetătorilor și inovatorilor de către alte părți ale programului Orizont Europa, în special de MSCA. De asemenea, EIT va sprijini modernizarea instituțiilor de învățământ superior în toată Europa și integrarea acestora în ecosisteme de inovare, prin stimularea și sporirea potențialului și a capacităților lor antreprenoriale și prin încurajarea acestora să anticipeze mai bine noile cerințe în materie de competențe.

–  Elaborarea de programe de învățământ inovatoare, luând în considerare nevoile viitoare ale societății și industriei, precum și de programe transversale destinate studenților, antreprenorilor și profesioniștilor din Europa și din afara acesteia, în care cunoștințele specializate și specifice fiecărui sector să fie combinate cu competențe antreprenoriale și orientate spre inovare, precum competențe de înalt nivel tehnologic legate de tehnologiile digitale și de tehnologiile generice esențiale sustenabile;

–  Consolidarea și extinderea etichetei EIT pentru a îmbunătăți vizibilitatea și recunoașterea programelor educaționale cu eticheta EIT bazate pe parteneriate între diferite instituții de învățământ superior, centre de cercetare și societăți, îmbunătățind calitatea ei generală prin oferirea de programe de învățare prin practică și educație antreprenorială orientată, precum și mobilitate la nivel internațional, interorganizațional și intersectorial;

–  Dezvoltarea capacităților de inovare și de antreprenoriat din sectorul învățământului superior, prin mobilizarea și promovarea expertizei comunitare a EIT în cea ce privește crearea de legături între educație, cercetare și mediul de afaceri;

–  Consolidarea rolului comunității de absolvenți ai EIT, ca model pentru noii studenți și ca un instrument puternic de comunicare a impactului EIT.

2.3.  Furnizarea pe piață de noi soluții pentru abordarea provocărilor la nivel global

EIT va facilita cooperarea dintre antreprenori, inovatori, cercetători, cadre didactice, studenți și alți actori din domeniul inovării în cadrul unor echipe interdisciplinare și îi va capacita și răsplăti pe aceștia pentru a genera idei și a le transforma în inovații atât graduale, cât și disruptive, garantând, în același timp, integrarea perspectivei de gen. Activitățile vor fi caracterizate printr-o inovare deschisă și o abordare transfrontalieră, acordând o atenție deosebită includerii activităților din triunghiul cunoașterii care sunt pertinente pentru asigurarea succesului lor (de exemplu, promotorii proiectului își pot îmbunătăți accesul la: absolvenți calificați într-un anumit domeniu, utilizatori principali, întreprinderi nou-înființate cu idei inovatoare, societăți din exterior care dețin active complementare relevante etc.).

–  Sprijinirea dezvoltării de noi produse, servicii și oportunități de piață unde actorii din cadrul triunghiului cunoașterii vor colabora pentru a furniza soluții la provocările la nivel global;

—  Integrarea completă a întregului lanț valoric al inovării: de la student la antreprenor, de la idee la produs, de la laborator la client. Este avut în vedere și sprijinul pentru întreprinderile nou-înființate și cele aflate în creștere.

–  Furnizarea de servicii și sprijin de nivel înalt întreprinderilor inovatoare, inclusiv asistență tehnică pentru perfecționarea produselor sau a serviciilor, mentorat intensiv, sprijin pentru atragerea clienților țintă și mobilizarea de capital, în vederea unei introduceri rapide pe piață și a accelerării procesului lor de creștere.

2.4.  Sinergiile și valoarea adăugată în cadrul programului „Orizont Europa”

EIT își va intensifica eforturile de valorificare a sinergiilor și a complementarităților între CCI-urile existente și diferiți actori și diferite inițiative de la nivelul UE și de la nivel mondial și își va extinde rețeaua de organizații cu care colaborează atât la nivel strategic, cât și operațional, evitând în același timp duplicările.

–  Cooperarea strânsă cu CEI și InvestEU în vederea canalizării sprijinului (și anume, a finanțării și a serviciilor) oferit întreprinderilor ▌ inovatoare aflate atât în stadiul de întreprindere nou-înființată, cât și în stadiul de extindere, în special prin intermediul CCI-urilor;

–  Planificarea și punerea în aplicare a activităților EIT pentru a maximiza sinergiile și complementaritățile cu alte părți ale programului;

–  Colaborarea cu statele membre ale UE, atât la nivel național, cât și la nivel regional, stabilirea unui dialog structurat și coordonarea eforturilor pentru a permite crearea de sinergii cu inițiativele naționale și regionale, inclusiv cu strategiile de specializare inteligentă, potențial și prin implementarea ecosistemelor europene de inovare, pentru a identifica, partaja și disemina cele mai bune practici și învățăminte;

–  Partajarea și diseminarea practicilor și învățămintelor inovatoare în întreaga Europă și dincolo de ea, pentru a contribui la politica în domeniul inovării în Europa, în coordonare cu alte părți ale programului Orizont Europa;

–  Contribuții la discuțiile referitoare la politica din domeniul inovării, precum și la conceperea și punerea în aplicare a priorităților de politică ale UE, prin colaborarea continuă cu toate serviciile relevante ale Comisiei Europene, cu alte programe ale UE și cu părțile interesate participante la acestea, precum și prin explorarea oportunităților din cadrul inițiativelor de punere în aplicare a politicilor;

–  Exploatarea sinergiilor cu alte programe ale UE, inclusiv cele care sprijină dezvoltarea capitalului uman și inovarea (de exemplu, COST, FSE+, FEDR, Erasmus +, „Europa creativă” și COSME Plus/Programul pentru piața unică, InvestEU);

–  Crearea de alianțe strategice cu actorii-cheie din domeniul inovării de la nivelul UE și de la nivel internațional, precum și sprijinirea CCI-urilor pentru a dezvolta relații de colaborare și legături cu partenerii-cheie din cadrul triunghiului cunoașterii din țările terțe, cu scopul de a deschide piețe noi pentru soluțiile sprijinite de CCI și pentru a atrage finanțare și talente din afara granițelor. Participarea țărilor terțe este promovată în ceea ce privește principiile reciprocității și avantajelor reciproce.

ANEXA III

PARTENERIATE

Parteneriatele europene sunt selectate și implementate, monitorizate, evaluate, încheiate treptat sau reînnoite pe baza următoarelor criterii:

1.  Selecție:

(a)   demonstrarea că parteneriatul european este mai eficace în atingerea obiectivelor conexe ale programului prin implicarea și angajarea partenerilor, în special în ceea ce privește realizarea unor impacturi clare pentru UE și cetățenii săi, în special cu privire la răspunsul la provocările la nivel mondial și realizarea obiectivelor de cercetare și inovare, asigurarea competitivității UE, a sustenabilității și contribuția la consolidarea Spațiului european de cercetare și inovare și, acolo unde este relevant, respectarea angajamentelor internaționale;

În cazul parteneriatelor europene instituționalizate, instituite în conformitate cu articolul 185 din TFUE, participarea a cel puțin 40 % din statele membre ale UE este obligatorie;

(b)  coerența și sinergiile parteneriatului european cu peisajul cercetării și inovării din UE, urmând în măsura cea mai mare posibilă normele programului Orizont Europa;

(c)  transparența și caracterul deschis al parteneriatului european în ceea ce privește identificarea priorităților și a obiectivelor, formulate în termeni de rezultate și impact preconizate, și în ceea ce privește implicarea unor parteneri și părți interesate din întregul lanț valoric, din diferite sectoare, contexte și discipline, inclusiv la nivel internațional, atunci când este relevant și fără a aduce atingere competitivității europene; modalități clare pentru a promova participarea IMM-urilor și pentru diseminarea și exploatarea rezultatelor, mai ales de către IMM-uri, inclusiv prin organizații intermediare;

(d)  demonstrarea ex-ante a adiționalității și direcționalității parteneriatului european, inclusiv o viziune strategică comună cu privire la scopul parteneriatului european. Această viziune va conține, în special:

–  identificarea prestațiilor, rezultatelor și impacturilor măsurabile preconizate a fi realizate în termene specifice, inclusiv valoarea economică și/sau societală majoră pentru Uniune.

–  demonstrarea unor efecte de levier calitative și a unor efecte de levier cantitative semnificative scontate, inclusiv o metodă pentru măsurarea indicatorilor-cheie de performanță;

–  abordări pentru a asigura flexibilitatea punerii în aplicare și posibilitatea de adaptare la evoluția politicilor, a nevoilor societale și/sau ale pieței ori la progresele științifice în vederea sporirii coerenței politicilor între nivelul regional, cel național și nivelul UE;

–  strategii de ieșire și măsuri pentru eliminarea treptată din program.

(e)  demonstrarea ex-ante a angajamentului pe termen lung al partenerilor, incluzând o cotă minimă de investiții publice și/sau private;

în cazul parteneriatelor europene instituționalizate, instituite în conformitate cu articolul 185 sau cu articolul 187 din TFUE, contribuțiile financiare și/sau în natură ale partenerilor, alții decât Uniunea, vor fi cel puțin egale cu 50 % și pot atinge până la 75 % din angajamentele bugetare agregate ale parteneriatului european. Pentru fiecare astfel de parteneriat european instituționalizat, o parte din contribuțiile oferite de parteneri, alții decât Uniunea, va fi sub formă de contribuții financiare. Pentru partenerii diferiți de Uniune și de statele participante, contribuțiile financiare ar trebui să vizeze în principal acoperirea costurilor administrative, precum și activitățile de coordonare și sprijin și alte activități fără caracter concurențial.

(ea)  În acord cu autoritățile regionale, FEDR este acceptat ca o contribuție națională parțială pentru acțiunile de cofinanțare a programului care implică statele membre.

2.  Punerea în aplicare:

(a)  abordare sistemică care să asigure implicarea activă și timpurie a statelor membre și obținerea efectelor scontate ale parteneriatului european prin punerea în aplicare flexibilă a unor acțiuni comune cu o valoare adăugată europeană ridicată, care merg și dincolo de cererile comune de propuneri pentru activitățile de cercetare și inovare, incluzând activități legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;

(b)  măsurile corespunzătoare pentru asigurarea continuă a deschiderii inițiativei și a transparenței punerii sale în aplicare, în special în ceea ce privește stabilirea priorităților și participarea la cererile de propuneri, informații privind funcționarea guvernanței, vizibilitatea Uniunii, măsurile de comunicare și de sensibilizare, diseminarea și exploatarea rezultatelor, inclusiv o strategie clară privind accesul liber/utilizatorii de-a lungul întregului lanț valoric; măsuri corespunzătoare de informare a IMM-urilor și de promovare a participării acestora;

(c)  activități de coordonare și/sau activități comune cu alte inițiative de cercetare și inovare relevante care să asigure un nivel optim de interconectări și sinergii efective, printre altele pentru a se depăși eventuale obstacole în materie de punere în aplicare la nivel național și pentru a se spori eficiența din punctul de vedere al costurilor;

(d)  angajamente ▌ pentru contribuțiile financiare și/sau în natură din partea fiecărui partener, în conformitate cu dispozițiile de la nivel național, pe întreaga durată de viață a inițiativei;

(e)  în cazul parteneriatului european instituționalizat, accesul Comisiei la rezultate și la alte informații legate de acțiune, în scopul dezvoltării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor Uniunii.

3.  Monitorizarea:

(a)  un sistem de monitorizare în conformitate cu cerințele stabilite în articolul 45, pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării unor obiective de politică specifice și rezultatele și indicatorii-cheie de performanță care să permită o evaluare de-a lungul timpului a realizărilor, efectelor și eventualelor măsuri corective necesare;

(b)  raportarea dedicată periodică privind efectele de levier cantitative și calitative, inclusiv privind contribuțiile financiare și în natură angajate și cele furnizate efectiv, vizibilitatea și poziționarea în context internațional și impactul investițiilor din sectorul privat asupra riscurilor legate de cercetare și inovare;

(c)  informații detaliate privind procesul de evaluare și rezultatele obținute în toate cererile de propuneri din cadrul parteneriatelor, puse la dispoziție în timp util și în mod accesibil într-o bază de date online comună.

4.  Evaluare, încheiere treptată și reînnoire:

(a)  evaluarea impacturilor înregistrate la nivelul Uniunii și la nivel național în ceea ce privește țintele definite și indicatorii-cheie de performanță, care contribuie la evaluarea programului prevăzută la articolul 47, inclusiv o evaluare a modului de intervenție politică cel mai eficace pentru o eventuală acțiune viitoare și poziționarea oricărei eventuale reînnoiri a unui parteneriat european în peisajul parteneriatelor europene și al priorităților sale politice;

(b)  în absența reînnoirii, măsuri corespunzătoare care să asigure eliminarea treptată a finanțării din programul-cadru, în conformitate cu condițiile și calendarul convenite cu partenerii angajați legal ex ante, fără a aduce atingere posibilității de continuare a finanțării transnaționale prin programe naționale sau alte programe ale Uniunii și fără a aduce atingere investițiilor private și proiectelor în curs.

ANEXA IV

SINERGII CU ALTE PROGRAME

1.  Sinergiile cu Fondul european de garantare agricolă și cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (Politica Agricolă Comună - PAC) se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare din sectorul agricol și în zonele rurale din UE sunt identificate în special în cadrul parteneriatului european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”(35) și vor fi luate în considerare în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului și în cadrul programelor de lucru;

(b)  PAC utilizează în mod optim rezultatele cercetării și ale inovării și promovează utilizarea, punerea în aplicare și implementarea unor soluții inovatoare, inclusiv a celor care derivă din proiecte finanțate prin programele-cadru pentru cercetare și inovare, din parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii” și comunitățile relevante ale cunoașterii și inovării (CCI) ale EIT;

(c)  FEADR sprijină utilizarea și diseminarea de cunoștințe și soluții care decurg din rezultatele programului care duc la sporirea dinamicii sectorului agricol și la noi oportunități de dezvoltare a zonelor rurale.

2.  Sinergiile cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) se vor asigura că:

(a)  programul și FEPAM sunt interconectate în mare măsură, pe măsură ce necesitățile UE în materie de cercetare și inovare în domeniul politicii marine și maritime vor fi luate în considerare în procesul de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului;

(b)  FEPAM sprijină dezvoltarea de noi tehnologii și produse, procese și servicii inovatoare, în special cele care rezultă ca urmare a aplicării programului în domeniul politicilor marine și maritime; FEPAM promovează, de asemenea, colectarea datelor de bază și prelucrarea datelor și diseminează acțiunile relevante sprijinite în cadrul programului, care, la rândul său, contribuie la punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii maritime a UE, a guvernanței internaționale a oceanelor și a angajamentelor internaționale.

3.  Sinergiile cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) se vor asigura că:

(a)  normele de finanțare combinată din partea FEDR și a programului Orizont Europa sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care furnizează o punte de legătură între programele operaționale regionale, strategiile de specializare inteligentă și excelența internațională în domeniul cercetării și inovării, inclusiv programele transnaționale și transregionale comune/infrastructurile de cercetare paneuropene, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării;

(aa)  Fondurile FEDR pot fi transferate pe bază de voluntariat pentru a sprijini activitățile din cadrul programului, în special marca de excelență;

(b)  FEDR se axează, printre altele, pe dezvoltarea și consolidarea ecosistemelor regionale și locale de cercetare și inovare și a transformării industriale, inclusiv pe sprijinirea utilizării rezultatelor și a dezvoltării de noi tehnologii și soluții inovatoare din Programele-cadru pentru cercetare și inovare prin FEDR.

(ba)  ecosistemele regionale, rețelele de platforme și strategiile regionale existente sunt îmbunătățite.

4.  Sinergiile cu Fondul social european plus (FSE+) se vor asigura că:

(a)  FSE+ poate integra și extinde programe de studiu inovatoare sprijinite de program, prin programe naționale sau regionale, pentru a dota cetățenii cu calificările și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului;

(b)  modalitățile de finanțare complementară din partea FSE+ pot fi utilizate în mod voluntar pentru a sprijini activitățile programului care promovează dezvoltarea capitalului uman în cercetare și inovare, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării; [Am. 148]

(c)  componenta Sănătate din cadrul Fondului Social European+ integrează tehnologii inovatoare și noi modele de afaceri și soluții, în special cele care rezultă din programe, astfel încât să contribuie la crearea de sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile în statele membre și să faciliteze accesul la asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii europeni.

5.  Sinergiile cu Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare în domeniul transportului, energiei și în sectorul digital în cadrul UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului;

(b)  Mecanismul pentru interconectarea Europei sprijină desfășurarea pe scară largă și introducerea de noi tehnologii inovatoare și soluții în domeniile transporturilor, energiei și infrastructurii fizice digitale, în special a celor care decurg din programele-cadru pentru cercetare și inovare;

(c)  schimbul de informații și de date între programul-cadru și proiectele MIE va fi facilitat, de exemplu, prin evidențierea tehnologiilor din programul-cadru aflate într-un stadiu avansat de pregătire pentru introducerea pe piață care ar putea fi utilizate prin MIE.

6.  Sinergiile cu Programul Europa digitală (DEP) se vor asigura că:

(a)  în timp ce mai multe domenii tematice abordate de program și de DEP sunt convergente, tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica lor intervenție sunt diferite și complementare;

(b)  necesitățile de cercetare și inovare legate de aspectele digitale sunt identificate și stabilite în planurile strategice în domeniul cercetării și inovării ale programului; ele includ cercetarea și inovarea în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al tehnologiilor registrelor distribuite, al tehnologiilor cuantice, prin combinarea tehnologiilor digitale cu alte tehnologii generice și inovații netehnologice; sprijin pentru extinderea întreprinderilor care introduc inovații revoluționare (multe dintre care vor combina tehnologiile digitale și cele fizice; integrarea componentei digitale la toate nivelurile pilonului „Provocări la nivel global și competitivitate industrială europeană” și sprijinul pentru infrastructurile de cercetare digitală;

(c)  DEP se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale pe scară largă în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al tehnologiilor registrelor distribuite, al tehnologiilor cuantice și al competențelor digitale avansate, în scopul utilizării și introducerii pe scară largă, în toată Europa, a soluțiilor digitale inovatoare de mare importanță care există sau sunt testate în cadrul UE, în domenii de interes general (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și învățământul) sau ca răspuns la disfuncționalități ale pieței (precum digitalizarea, în special a întreprinderilor mici și mijlocii); DEP este pus în aplicare în principal prin investiții strategice și coordonate cu statele membre - în special prin intermediul achizițiilor publice comune - în capacități digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei, precum și în acțiunile la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, ca parte a dezvoltării unei piețe unice digitale;

(d)  capacitățile și infrastructurile DEP sunt puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru activitățile finanțate prin intermediul programului, inclusiv pentru testare, experimentare și demonstrații în toate sectoarele și disciplinele;

(e)  noile tehnologii digitale dezvoltate prin intermediul programului sunt preluate în mod progresiv și puse în aplicare de DEP;

(f)  inițiativele programului pentru dezvoltarea programelor de formare pentru abilități și competențe, inclusiv cele asigurate în centrele în colocație ale ▌Institutului European de Inovare și Tehnologie și în comunitățile de tehnologie, cunoaștere și inovare, sunt completate prin consolidarea capacităților în ceea ce privește competențele digitale avansate sprijinite prin programul Europa digitală;

(g)  mecanismele puternice de coordonare pentru programarea strategică și procedurile operaționale pentru ambele programe sunt aliniate și structurile lor de guvernare implică serviciile respective ale Comisiei, precum și alte servicii vizate de diferitele părți ale programelor respective.

7.  Sinergiile cu Programul privind piața unică se vor asigura că:

(a)  Programul privind piața unică abordează disfuncționalitățile pieței care afectează toate IMM-urile și promovează spiritul antreprenorial și crearea și dezvoltarea întreprinderilor. Există o deplină complementaritate între Programul privind piața unică și acțiunile EIT și ale viitorului Consiliu european pentru inovare pentru societățile inovatoare, precum și în domeniul serviciilor de sprijin pentru IMM-uri, în special în cazul în care piața nu oferă o finanțare viabilă;

(b)  Rețeaua întreprinderilor europene, precum și alte structuri existente de sprijin pentru IMM-uri (punctele de contact naționale, agențiile pentru inovare, DIH, centrele de competențe, incubatoarele certificate) pot furniza servicii de sprijin sub tutela programului Orizont Europa, inclusiv a Consiliului european pentru inovare.

8.  Sinergiile cu LIFE - Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) se vor asigura că:

necesitățile de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie în UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al programului de cercetare și inovare. Programul LIFE va continua să acționeze ca un catalizator pentru punerea în aplicare a politicilor și a legislației relevante ale UE în domeniul mediului, climei și energiei, inclusiv prin adoptarea și aplicarea rezultatelor cercetării și inovării din cadrul programului și prin sprijinirea aplicării acestora la nivel național și (inter)regional în cazul în care aceasta poate contribui la abordarea schimbărilor climatice, a mediului sau a problemelor de tranziție energetică curată. În special, programul LIFE va continua să stimuleze sinergiile cu programul, prin acordarea unui bonus în timpul evaluării pentru propunerile care prevăd utilizarea rezultatelor din cadrul programului. Proiectele de acțiuni standard din cadrul programului LIFE vor sprijini dezvoltarea, testarea sau demonstrarea unor tehnologii sau metodologii adecvate pentru punerea în aplicare a politicii UE privind mediul și clima, care pot fi ulterior utilizate la scară largă, finanțate din alte surse, inclusiv prin intermediul programului. EIT, precum și viitorul Consiliu european pentru inovare din cadrul programului poate oferi sprijin pentru extinderea și comercializarea de noi idei revoluționare care pot rezulta din punerea în aplicare a proiectelor LIFE.

9.  Sinergiile cu Programul Erasmus se vor asigura că:

(a)  resursele combinate ale programului și ale programului Erasmus sunt utilizate pentru a sprijini activități destinate consolidării și modernizării instituțiilor europene de învățământ superior. Programul va completa sprijinul acordat prin programul Erasmus pentru inițiativa „Universitățile Europene”, în special în dimensiunea sa de cercetare, ca parte a creării unor noi strategii pe termen lung, comune, integrate și durabile în domeniile educației, cercetării și a inovării, bazate pe abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, oferind un impuls pentru creșterea economică; activitățile educaționale ale EIT ar putea fi o sursă de inspirație pentru inițiativa „Universitățile Europene” și ar putea fi interconectate cu aceasta.

(b)  programul și programul Erasmus stimulează integrarea învățământului și cercetării prin facilitarea formulării și stabilirii de către instituțiile de învățământ superior a unor strategii de învățământ, de cercetare și inovare comune, prin includerea în programele de învățământ a noilor descoperiri și practici de cercetare, pentru a oferi experiență de cercetare activă tuturor studenților și personalului din învățământul superior și în special cercetătorilor, precum și pentru a sprijini alte activități care permit integrarea învățământului superior, a cercetării și a inovării.

10.  Sinergiile cu Programul spațial european se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare în sectoarele din aval și din amonte ale industriei spațiale a UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului; acțiunile în domeniul cercetării spațiale puse în aplicare prin programul Orizont Europa vor fi puse în aplicare ținând cont de dispozițiile programului spațial privind procedurile de achiziții publice și eligibilitatea entităților, după caz;

(b)  datele și serviciile spațiale puse la dispoziția publicului ca un bun public de către Programul spațial european sunt utilizate pentru a dezvolta soluții revoluționare prin intermediul cercetării și inovării, inclusiv în cadrul programului-cadru, în special în ceea ce privește alimentația durabilă și resursele naturale, monitorizarea climatică, orașele inteligente, vehiculele automatizate, securitate și gestionarea dezastrelor;

(c)  serviciile de acces la datele și informațiile Copernicus contribuie la Cloud-ul european pentru știința deschisă și facilitează astfel accesul cercetătorilor și al oamenilor de știință la datele programului Copernicus; infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ vor constitui elementele esențiale pentru infrastructura de observare in situ care permit furnizarea serviciilor Copernicus și, la rândul lor, beneficiază de informațiile produse de serviciile Copernicus.

11.  Sinergiile cu țările incluse în Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională („instrumentul extern”) se vor asigura că activitățile de cercetare și inovare ale programului desfășurate cu participarea unor țări terțe, precum și acțiunile dedicate de cooperare internațională urmăresc alinierea și coerența cu activități paralele de comercializare și de consolidare a capacităților desfășurate în cadrul instrumentului extern, pe baza definirii în comun a necesităților și a domeniilor de intervenție definite de obicei în cursul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului.

12.  Sinergiile cu Fondul pentru securitate internă și cu instrumentul pentru gestionarea frontierelor, ca parte a Fondului pentru gestionarea integrată a frontierelor, se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare în domeniul securității și al gestionării integrate a frontierelor sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului;

(b)  Fondul pentru securitate internă și Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor sprijină introducerea de noi tehnologii și soluții inovatoare, în special a celor care decurg din programele-cadru pentru cercetare și inovare în domeniul cercetării în materie de securitate.

13.  Sinergiile cu Fondul InvestEU se vor asigura că:

(a)  programul asigură din bugetul propriu finanțări mixte în cadrul Orizont Europa și CEI pentru inovatori, cu un nivel ridicat de risc și pentru care piața nu asigură finanțarea viabilă și durabilă relevantă și, în același timp, oferă o coordonare adecvată în sprijinul furnizării și gestionării eficiente a părții de finanțare privată a finanțării mixte prin fonduri și intermediari sprijiniți de programul InvestEU;

(b)  instrumentele financiare pentru cercetare și inovare și IMM-uri sunt grupate în fondul InvestEU, în special printr-o componentă tematică dedicată C&I, precum și prin intermediul produselor dezvoltate în cadrul componentei pentru IMM-uri care vizează întreprinderile inovatoare, contribuind, în acest fel, la realizarea obiectivelor programului. Între InvestEU și Orizont Europa se vor stabili legături complementare puternice.

14.  Sinergiile cu Fondul pentru inovare în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („Fondul pentru inovare”) se vor asigura că:

(a)  Fondul pentru inovare va viza în mod specific inovarea în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv captarea și utilizarea carbonului care să fie sigure pentru mediu și care contribuie în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice, precum și substituirea produselor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, și va stimula elaborarea și exploatarea proiectelor care au ca scop captarea sigură pentru mediu și stocarea geologică a CO2, precum și energia din surse regenerabile și tehnologii de stocare a energiei; Va fi creat un cadru adecvat pentru a permite și a stimula vânzarea de produse „mai verzi”, cu o valoare adăugată sustenabilă pentru consumatori și utilizatorii finali.

(b)  programul va finanța dezvoltarea, demonstrarea și implementarea de tehnologii, inclusiv de soluții inovatoare, care pot realiza o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pot îndeplini obiectivele Uniunii privind decarbonizarea, energia și transformarea industrială, în special în cadrul pilonului 2 și prin EIT;

(c)  Fondul pentru inovare poate, sub rezerva îndeplinirii criteriilor de selecție și de atribuire, să sprijine faza de demonstrație a proiectelor eligibile. Proiectele care beneficiază de sprijin din partea Fondului pentru inovare ar trebui să fie eligibile pentru sprijin din partea programelor-cadru pentru cercetare și inovare și viceversa. Pentru a completa programul Orizont Europa, Fondul pentru inovare se poate concentra asupra inovațiilor apropiate de piață care contribuie la o reducere semnificativă și rapidă a emisiilor de CO2. Între Fondul pentru inovare și Orizont Europa se vor stabili legături complementare puternice.

15.  Sinergiile cu Programul pentru cercetare și formare al Euratom se vor asigura că:

(a)  programul și Programul pentru cercetare și formare al Euratom dezvoltă acțiuni cuprinzătoare în sprijinul educației și al formării profesionale (inclusiv acțiunile Marie Skłodowska-Curie), cu scopul de a menține și dezvolta competențe relevante în Europa;

(b)  programul și Programul pentru cercetare și formare al Euratom dezvoltă acțiuni comune în domeniul cercetării axate pe aspectele transversale ale utilizării în condiții de siguranță și securitate a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante în sectoare precum medicina, industria, agricultura, spațiul, schimbările climatice, securitatea și pregătirea pentru situații de urgență și contribuția științei nucleare.

16.  Sinergiile potențiale cu Fondul european de apărare vor contribui la evitarea dublării eforturilor.

16a.  Sinergiile cu programul „Europa creativă” vor sprijini competitivitatea și inovarea, contribuind la creșterea economică și socială și promovând utilizarea eficientă a fondurilor publice.

16b.  Se pot avea în vedere sinergii cu proiectele importante de interes european comun (PIIEC).

ANEXA V

INDICATORI AFERENȚI CĂILOR DE IMPACT PRINCIPALE

Căile de impact și indicatorii aferenți căilor de impact principale structurează monitorizarea progreselor realizate de programul-cadru (PC) în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3. Căile de impact țin cont de factorul timp și cuprind trei categorii de impact complementare, reflectând caracterul nelinear al investițiilor în C&I: științific, societal și tehnologic/economic. Pentru fiecare dintre aceste categorii de impact vor fi folosiți indicatori indirecți pentru a monitoriza progresele, făcând o distincție între impactul obținut pe termen scurt, mediu și mai lung, inclusiv dincolo de încheierea perioadei programului, cu posibilitatea defalcării, inclusiv în funcție de state membre și țări asociate. Acești indicatori vor fi elaborați pe baza unor metodologii cantitative și calitative. Părțile individuale ale programului vor contribui la acești indicatori într-o măsură diferită și prin diverse mecanisme. Indicatorii suplimentari pot fi utilizați pentru monitorizarea unor părți individuale ale programului, după caz.

Microdatele care stau la baza indicatorilor aferenți căilor de impact principale vor fi colectate pentru toate părțile programului și pentru toate mecanismele de punere în aplicare într-un mod centralizat și armonizat și la un nivel adecvat de granularitate, cu un minimum de raportare impus beneficiarilor.

În plus, dincolo de indicatorii-cheie privind căile de impact, datele privind optimizarea punerii în aplicare a programului pentru consolidarea Spațiului european de cercetare, stimularea participării pe bază de excelență a tuturor statelor membre la program, precum și facilitarea legăturilor de colaborare în domeniul cercetării și inovării europene vor fi colectate și raportate aproape în timp real ca parte a datelor de punere în aplicare și de gestionare menționate la articolul 45. Aceasta va cuprinde, printre altele, monitorizarea relațiilor de colaborare, analizarea datelor din rețea, date referitoare la propuneri, cereri, participări și proiecte; solicitanții și participanții (inclusiv tipul de organizație (cum ar fi organizațiile societății civile, IMM-urile și sectorul privat), țara (de exemplu, o clasificare specifică pentru grupuri de țări, cum ar fi statele membre, țările asociate și țările terțe), genul, rolul în proiect, disciplina științifică/sectorul științific, inclusiv SSU); și nivelul de integrare a aspectelor legate de climă și cheltuielile aferente.

Indicatorii căilor de impact științific

Se preconizează ca programul va avea un impact științific prin crearea de noi cunoștințe de înaltă calitate, consolidarea capitalului uman din domeniul cercetării și inovării, precum și prin promovarea și difuzarea cunoștințelor și a științei deschise. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.

Indicatorii căilor de impact societal

Se preconizează că programul va avea un impact societal prin abordarea priorităților de politică ale UE și a provocărilor de la nivel global, inclusiv a ODD-urilor ONU, în conformitate cu principiile Agendei 2030 și cu obiectivele Acordului de la Paris, prin intermediul C&I, producând beneficii și impact prin misiuni de C&I și parteneriate europene și consolidând utilizarea inovării în societate, contribuind în cele din urmă la bunăstarea oamenilor. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.

Indicatorii căilor de impact tehnologic/economic ▌

Se preconizează că programul va avea un impact tehnologic/economic în special în Uniune, prin influențarea creării și dezvoltării întreprinderilor, în special a IMM-urilor, inclusiv a start-up-urilor, crearea de locuri de muncă directe și indirecte, în special în Uniune, precum și prin mobilizarea investițiilor pentru cercetare și inovare. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.

Anexa V - tabelul 1

Obținerea unui impact

științific

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

Crearea de noi cunoștințe de înaltă calitate

Publicații -

Numărul de publicații științifice ale PC evaluate inter pares

Citări -

Indicele de citare FWCI (Field-Weighted Citation Index) a publicațiilor PC evaluate inter

pares

Știință de talie mondială -

Numărul și ponderea publicațiilor evaluate inter pares din

cadrul proiectelor PC care reprezintă o contribuție esențială la domeniile științifice

Consolidarea capitalului uman în C&I

Competențe -

Numărul de cercetători implicați în activități de îmbunătățire a competențelor (formare, îndrumare/mentorat, mobilitate și acces la infrastructurile de C&I) în cadrul proiectelor PC

Cariere -

Numărul și ponderea

cercetătorilor din cadrul PC care și-au îmbunătățit impactul individual în domeniul lor de cercetare și inovare

Condiții de muncă -

Numărul și ponderea cercetătorilor din cadrul PC ▌ care se bucură de condiții de muncă mai bune, inclusiv salariile cercetătorilor

Promovarea difuzării cunoștințelor și a științei deschise

Cunoștințe partajate -

Ponderea rezultatelor cercetării în cadrul PC (date deschise/publicații/programe informatice etc.) partajate prin intermediul unor

infrastructuri de cunoștințe deschise

Difuzarea cunoștințelor -

ponderea rezultatelor cercetării cu acces deschis din cadrul PC care sunt utilizate/citate în mod activ

Noi colaborări -

Ponderea beneficiarilor PC care au dezvoltat noi colaborări transdisciplinare/transsectoriale cu utilizatorii rezultatelor activităților lor deschise de cercetare și inovare din cadrul PC

Anexa V - tabelul 2

Obținerea unui impact

societal

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

Abordarea priorităților de politică ale UE și a provocărilor la nivel global prin intermediul C&I

Rezultate -

Numărul și ponderea rezultatelor menite să răspundă unor priorități de politică ▌ale UE și unor provocări la nivel global identificate (inclusiv ODD) (multidimensional: pentru fiecare prioritate identificată)

Inclusiv: Numărul și ponderea rezultatelor cu impact asupra climei care vizează îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris

Soluții -

Numărul și ponderea inovărilor și rezultatelor cercetării care răspund unor priorități de politică ▌ale UE și unor provocări la nivel global identificate (inclusiv ODD) (multidimensional: pentru fiecare prioritate identificată)

Inclusiv: Numărul și ponderea inovațiilor și rezultatelor de cercetare cu impact asupra climei care reflectă îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris

Beneficii -

Efecte estimate agregate rezultate din utilizarea/exploatarea rezultatelor finanțate prin PC, privind abordarea priorităților de politică ▌ale UE și a provocărilor la nivel global identificate (inclusiv ODD), inclusiv contribuții la elaborarea politicilor și la ciclul legislativ (cum ar fi norme și standarde) (multidimensional: pentru fiecare prioritate identificată)

Inclusiv: Efectele estimate agregate ale utilizării/exploatării rezultatelor cu impact asupra climei finanțate prin PC asupra îndeplinirii angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris, inclusiv contribuția la ciclul de elaborare a politicilor și de legiferare (cum ar fi normele și standardele)

Producerea de beneficii și impact prin misiuni de C&I

Realizările misiunilor de C&I -

Realizări ale misiunilor de C&I

specifice

(multidimensional: pentru fiecare misiune identificată)

Rezultatele misiunilor de C&I -

Rezultate ale misiunilor de C&I

specifice

(multidimensional: pentru fiecare misiune identificată)

Țintele atinse ale misiunilor de C&I -

Țintele atinse ale misiunilor de C&I specifice

(multidimensional: pentru fiecare misiune identificată)

Consolidarea utilizării cercetării și inovării de către societate

Creare în comun -

Numărul și ponderea proiectelor PC în cazul cărora cetățenii și utilizatorii finali din UE contribuie la crearea în comun a unui conținut de cercetare și inovare

Implicare -

Numărul și ponderea entităților beneficiare ale PC care au prevăzut

mecanisme de implicare a cetățenilor și a utilizatorilor finali după încheierea proiectului din cadrul PC

Utilizarea rezultatelor cercetării și inovării în societate -

Utilizarea și difuzarea rezultatelor științifice și a soluțiilor inovatoare create în comun în cadrul PC

Anexa V - tabelul 3

Obținerea unui impact tehnologic/economic ▌

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

Generarea creșterii economice bazate pe inovare

Realizări inovatoare -

Numărul de produse, procese sau metode inovatoare din cadrul PC (pe tip de inovare) și de cereri de acordare a unor drepturi de proprietate intelectuală (DPI)

Inovații -

Numărul de inovații rezultate din proiectele din cadrul PC (pe tip de inovare), inclusiv din DPI atribuite

Creștere economică -

Creare, creștere și cote de piață ale întreprinderilor care au dezvoltat inovații finanțate de PC

Crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate

Sprijin pentru ocuparea forței de muncă -

Numărul de locuri de muncă ENI create și numărul de locuri de muncă menținute în entitățile beneficiare pentru proiectul PC (pe tip de loc de muncă)

Menținerea ocupării forței de muncă -

creșterea numărului de locuri de muncă ENI din entitățile beneficiare în urma unui proiect PC (pe tip de loc de muncă)

Ocuparea totală a forței de muncă

Numărul de locuri de muncă directe și indirecte create sau menținute datorită difuzării rezultatelor PC (pe tip de loc de muncă)

Mobilizarea investițiilor în C&I

Coinvestiții -

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate cu ajutorul investiției inițiale a PC

Amplificare -

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate pentru valorificarea sau amplificarea rezultatelor PC (inclusiv investițiile străine directe)

Contribuția la „obiectivul de 3 %” -

progresul UE privind atingerea obiectivului de 3 % din PIB datorită PC

ANEXA Va

Domenii pentru posibile misiuni și domenii pentru posibile parteneriate europene instituționalizate care urmează să fie instituite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE

În conformitate cu articolele 7 și 8 din prezentul regulament, domeniile pentru posibile misiuni și posibile parteneriate europene care urmează să fie instituite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE figurează în prezenta anexă.

I.  Domenii pentru posibile misiuni

Domeniul de misiune 1: Adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societății

Domeniul de misiune 2: Cancerul

Domeniul de misiune 3: Oceane, mări și ape de coastă și interioare sănătoase

Domeniul de misiune 4: Orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei

Domeniul de misiune 5: Sănătatea solului și alimentele

Fiecare misiune va urma principiile prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament.

II.  Domenii pentru posibile parteneriate europene instituționalizate în temeiul articolului 185 din TFUE sau al articolului 187 din TFUE

Domeniul de parteneriat 1: O dezvoltare mai rapidă și o utilizare mai sigură a inovațiilor în domeniul sănătății pentru pacienții europeni, și sănătatea la nivel global.

Domeniul de parteneriat 2: Realizarea de progrese în tehnologiile generice și digitale esențiale și în utilizarea acestora, inclusiv în noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, fotonica și tehnologiile cuantice, dar fără a se limita la acestea.

Domeniul de parteneriat 3: Poziția de lider a Europei în domeniul metrologiei, inclusiv într-un sistem integrat de metrologie.

Domeniul de parteneriat 4: Accelerarea competitivității, îmbunătățirea siguranței și a performanței de mediu în privința traficului aerian, a aviației și a sistemului feroviar ale UE.

Domeniul de parteneriat 5: Soluții ecologice sustenabile, incluzive și circulare.

Domeniul de parteneriat 6: Tehnologii bazate pe hidrogen și pe stocarea sustenabilă a energiei cu o amprentă de mediu mai redusă și cu o producție mai puțin consumatoare de energie.

Domeniul de parteneriat 7: Soluții curate, conectate, întemeiate pe cooperare, autonome și automatizate pentru cererile viitoare în materie de mobilitate a persoanelor și a mărfurilor.

Domeniul de parteneriat 8: Întreprinderi mici și mijlocii inovatoare și puternic axate pe cercetare și dezvoltare.

Procesul de evaluare a necesității unui parteneriat european instituționalizat în cadrul unuia dintre domeniile de parteneriat sus-menționate poate conduce la o propunere în temeiul articolului 185 din TFUE sau al articolului 187 din TFUE, în conformitate cu dreptul de inițiativă al Comisiei Europene. Altfel, domeniul de parteneriat respectiv poate face, de asemenea, obiectul unui parteneriat în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 8 alineatul (1) litera (b) din programul-cadru sau poate fi pus în aplicare prin cereri de propuneri în cadrul programului Orizont Europa.

Întrucât posibilele domenii pentru parteneriate europene instituționalizate acoperă domenii tematice ample, acestea pot fi puse în aplicare prin mai multe parteneriate, pe baza nevoilor evaluate.

(1) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0509).
(2)JO C […], […], p. […].
(3)JO C […], […], p. […].
(4)Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(5) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(6)
(7) Se preconizează că următoarea declarație a Comisiei va fi publicată în JO seria C după adoptarea textului final al prezentului regulament: „Comisia intenționează să execute bugetul Acceleratorului CEI într-un mod care să garanteze faptul că sprijinul exclusiv sub formă de granturi acordat IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, corespunde sprijinului acordat prin intermediul bugetului atribuit instrumentului pentru IMM-uri din cadrul Programului Orizont 2020, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 43 alineatul (1) și în considerentul X din Regulamentul privind programul Orizont Europa.”
(8) Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 (JO L 97, 9.4.2008, p. 1), modificat de Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 174).
(9) Regulament (UE) al Parlamentului European și al Consiliului.
(10)
(11)JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(12) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(13)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(14)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(15)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(16)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(17)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(18)Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(19)JO C 205, 19.7.2013, p. 9.
(20)Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(21) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(22)
(23) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.
(24)JO…
(25) Se preconizează că următoarea declarație a Comisiei va fi publicată în JO seria C după adoptarea textului final al prezentului regulament:„Comisia ia act de compromisul la care au ajuns colegiuitorii cu privire la formularea articolului 5. În opinia Comisiei, programul specific privind cercetarea în domeniul apărării menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) este limitat la acțiunile de cercetare din cadrul viitorului Fond european de apărare, în timp ce acțiunile de dezvoltare sunt considerate în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament”.
(26) Se preconizează că următoarea declarație a Comisiei va fi publicată în JO seria C după adoptarea textului final al prezentului regulament, în sensul următor: „La cerere, Comisia intenționează să facă schimb de opinii cu comisia competentă din Parlamentul European cu privire la: (i) lista candidaților potențiali la parteneriate pe baza articolelor 185 și 187 din TFUE care vor fi cuprinși în evaluări de impact (inițiale); (ii) lista misiunilor provizorii identificate de comitetele misiunii; (iii) rezultatele planului strategic înainte de adoptarea sa oficială și (iv) va prezenta și va partaja documente referitoare la programele de lucru.”
(27) Pot fi finanțate cercetările privind tratamentul cancerului gonadelor.
(28) Sub rezerva actului legislativ final, Comisia va emite, de asemenea, o declarație privind cercetarea în domeniul celulelor stem embrionare umane, la fel ca în cazul programului Orizont 2020 (Declarația 2013/C, 373/02).
(29) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.03.2014, p. 65).
(30) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(31) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(32) Procedura va fi explicată într-un document publicat înainte de începerea procesului de evaluare.
(33) Dispozițiile privind monitorizarea parteneriatelor europene sunt stabilite în Anexa III la regulament.
(34) Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).
(35)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii” (COM(2012)0079).


Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa ***I
PDF 681kWORD 249k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (COM(2018)0436 – C8-0253/2018 – 2018/0225(COD))
P8_TA(2019)0396A8-0410/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2018)0436),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3) și articolul 182 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0253/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0410/2018),

A.  întrucât s-a ajuns la un acord politic parțial cu privire la programul specific de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa; întrucât acest acord se bazează pe un text modificat în mod semnificativ în comparație cu propunerea Comisiei; întrucât acest lucru are un impact asupra temeiului juridic; întrucât instituțiile au avut un schimb de opinii în această privință, în temeiul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(1); întrucât temeiul juridic ar trebui, prin urmare, să fie adaptat într-o etapă ulterioară a procedurii pentru acest dosar;

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Deciziei (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa

P8_TC1-COD(2018)0225


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3) și articolul 182 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

având în vedere raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării la jumătatea perioadei a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 182 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul Orizont Europa”), instituit prin Regulamentul (UE) nr. ... al Parlamentului European și a Consiliului din ... privind FP/RfP(6), urmează să fie pus în aplicare prin intermediul unor programe specifice care precizează condițiile de realizare, stabilesc durata și prevăd mijloacele considerate necesare.

(2)  Regulamentul (UE) nr. ... privind FP/RfP stabilește obiectivele generale și specifice ale programului Orizont Europa, structura și liniile generale ale activităților care urmează să fie realizate, în timp ce prezentul program specific de punere în aplicare a programului-cadru de cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul specific”) ar trebui să definească obiectivele operaționale și activitățile specifice pentru părțile programului Orizont Europa. Dispozițiile privind punerea în aplicare stabilite în Regulamentul (UE) nr. ... privind FP/RfP se aplică în întregime programului specific, inclusiv cele legate de principiile etice.

(3)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului specific, este necesar să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta programe de activitate pentru punerea în aplicare a programului specific. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(7).

(4)  Consiliul de administrație al Centrului Comun de Cercetare (JRC), instituit prin Decizia 96/282/Euratom a Comisiei(8), a fost consultat cu privire la conținutul științific și tehnologic al programului specific privind acțiunile nenucleare directe ale JRC.

(5)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program specific va contribui la integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și la atingerea obiectivului general ca cel puțin 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele în domeniul climei în perioada CFM 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile din cadrul prezentului program specific vor contribui cu cel puțin 35 % din pachetul financiar general al programului specific la îndeplinirea obiectivelor climatice. În cursul pregătirii și al punerii în aplicare a programului specific, vor fi identificate acțiuni relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire. Se va acorda atenție zonelor mari consumatoare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon din Uniune aflate în tranziție.

(6)  Acțiunile programului specific ar trebui să fie utilizate pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

(7)  Reflectând contribuția importantă a cercetării și inovării la abordarea provocărilor din domeniul alimentelor, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei, precum și pentru a valorifica oportunitățile corespunzătoare în materie de cercetare și inovare, în strânsă sinergie cu politica agricolă comună, acțiunile relevante din cadrul programului specific vor fi sprijinite prin clusterul dedicat „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu” pentru perioada 2021-2027.

(8)  Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun o accelerare a investițiilor. Programul Orizont Europa va contribui la aceste eforturi printr-un(9) ▌cluster dedicat pentru a garanta rămânerea Europei în avangarda cercetării și a inovării în domeniul digital la nivel mondial.

(9)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezenta decizie sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, se ține seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.

(10)  Statele membre ar trebui implicate într-un stadiu incipient în procesul de definire a misiunilor.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește programul specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul specific”), în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul …/…/UE privind FP/RfP.

Decizia stabilește obiectivele operaționale ale programului specific, bugetul pentru perioada 2021-2027, normele de punere în aplicare a programului specific și activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul acestuia.

Articolul 2

Obiective operaționale

(1)  Programul specific contribuie la obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.

(2)  Programul specific are următoarele obiective operaționale:

(a)   consolidarea cercetării fundamentale și a cercetării de frontieră la nivel de excelență; consolidarea și răspândirea excelenței, inclusiv prin încurajarea unei participări mai largi în întreaga Uniune;

(b)   consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare și, după caz, educație și alte politici, inclusiv a complementarității cu politicile și activitățile de cercetare și inovare naționale, regionale și de la nivelul UE;

(ba)   sprijinirea punerii în aplicare a priorităților politicilor Uniunii, inclusiv, în special, a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris;

(c)   promovarea cercetării și inovării responsabile, ținând seama de principiul precauției;

(ca)   consolidarea dimensiunii de gen în cadrul întregului program;

(cb)   aprofundarea legăturilor de colaborare în domeniul cercetării și inovării europene și în toate sectoarele și disciplinele, inclusiv în domeniul științelor sociale și umaniste;

(d)   consolidarea cooperării internaționale;

(da)   conectarea și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din întregul Spațiu european de cercetare, precum și furnizarea de acces transnațional la acestea;

(e)   atragerea talentelor, formarea și păstrarea cercetătorilor și a inovatorilor în Spațiul european de cercetare, inclusiv prin intermediul mobilității▌;

(f)   încurajarea științei deschise și asigurarea vizibilității pentru public a publicațiilor științifice și a datelor de cercetare, incluzând excepțiile corespunzătoare, precum și a accesului liber la acestea;

(g)  încurajarea exploatării rezultatelor în domeniul cercetării și inovării (C&I) și diseminarea activă și exploatarea rezultatelor, în special pentru mobilizarea investițiilor private și elaborarea politicilor;

(j)   atingerea, prin intermediul misiunilor C&I, a unor obiective ambițioase într-un interval de timp stabilit;

(k)   îmbunătățirea relației și a interacțiunii dintre știință și societate, inclusiv a vizibilității științei în societate și a comunicării științifice, și promovarea implicării cetățenilor și a utilizatorilor finali în procesele de proiectare și creare în comun;

(m)  accelerarea transformării industriale, inclusiv prin îmbunătățirea competențelor necesare pentru inovare;

(o)  stimularea activităților de C&I în cadrul IMM-urilor, a creării de întreprinderi inovatoare și a extinderii acestora, în special startupuri, IMM-uri și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie;

(p)   îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, inclusiv prin intermediul sinergiilor cu InvestEU, în special acolo unde piața nu furnizează finanțare viabilă.

(3)  În cadrul obiectivelor menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de implementare a programului specific. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de elaborarea unor noi politici ale Uniunii.

Articolul 3

Structură

(1)  În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, programul specific cuprinde următoarele părți:

(1)  Pilonul I, „Excelență științifică”, cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC), astfel cum este descris în pilonul I secțiunea 1 din anexa I;

(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 2 din anexa I;

(c)  infrastructurile de cercetare, astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 3 din anexa I;

2.  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, cu următoarele componente:

(a)  clusterul „Sănătate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 1 din anexa I;

(b)  clusterul „Cultură, creativitate și societate ▌favorabilă incluziunii”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 2 din anexa I;

(c)  clusterul „Securitate civilă pentru societate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 3 din anexa I;

(d)   clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 4 din anexa I;

(e)   clusterul „Climă, energie și mobilitate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 5 din anexa I;

(f)   clusterul „Bioeconomie, alimente, resurse naturale, agricultură și mediu”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 6 din anexa I;

(g)   acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), astfel cum sunt descrise în pilonul II secțiunea 7 din anexa I;

3.  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 1 din anexa I;

(b)  ecosistemele europene de inovare, astfel cum sunt descrise în pilonul III secțiunea 2 din anexa I;

4.  Partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”, cu următoarele componente:

(a)  extinderea participării și răspândirea excelenței, astfel cum sunt descrise în partea „Consolidarea Spațiului european de cercetare” secțiunea 1 din anexa I;

(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 2 din anexa I.

(2)  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul părților menționate la alineatul (1) sunt descrise în anexa I.

Articolul 4

Buget

(1)  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului specific pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR, la prețurile din 2018.

(2)  Suma menționată la alineatul (1) din prezentul articol se distribuie între componentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP. Se aplică dispozițiile de la articolul 9 alineatele (3)-(8) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.

CAPITOLUL II

PUNERE ÎN APLICARE ȘI PROGRAMARE

Articolul 4a

Plan strategic

(1)  În conformitate cu articolul 6 alineatul (6) din [Regulamentul privind programul-cadru], punerea în aplicare a programului specific este facilitată de un plan strategic multianual al activităților de cercetare și inovare, care promovează, de asemenea, coerența dintre programele de lucru, prioritățile UE și prioritățile naționale. Rezultatul procesului de planificare strategică este prezentat în cadrul unui plan strategic multianual, în scopul pregătirii conținutului programelor de lucru (astfel cum se prevede la articolul 11), care acoperă o perioadă maximă de patru ani, păstrând, în același timp, un grad suficient de flexibilitate pentru a răspunde rapid la provocările noi și la cele emergente, precum și la oportunitățile și crizele neașteptate.

(2)  Procesul de planificare strategică se axează în special pe pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și acoperă, de asemenea, activitățile relevante din cadrul altor piloni și din partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”.

Comisia asigură implicarea timpurie a statelor membre și schimburi extinse cu acestea, precum și cu Parlamentul European, la care se adaugă consultarea părților interesate și a publicului larg. Acest lucru va contribui la intensificarea dialogului cu cetățenii și cu societatea civilă.

Statele membre pot sprijini procesul de planificare strategică inclusiv prin furnizarea unei imagini de ansamblu a consultărilor naționale/contribuțiilor cetățenilor care sunt utilizate la elaborarea planului strategic.

(3)  Planul strategic se adoptă de către Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Planul strategic corespunde obiectivelor și activităților descrise în anexa I. Respectivul act de punere în aplicare conține următoarele elemente referitoare la perioada acoperită:

(a)  orientări strategice esențiale pentru sprijinirea C&I, inclusiv o descriere a efectelor scontate, a aspectelor transversale specifice mai multor clustere și a domeniilor de intervenție vizate;

(b)  identificarea parteneriatelor europene în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din [Regulamentul privind FP];

(ba)  identificarea misiunilor în conformitate cu articolul 5 din programul specific, cu articolul 7 din Regulamentul de instituire a programului Orizont Europa și cu anexa Va la acesta.

(c)  domeniile de cooperare internațională, acțiunile care trebuie aliniate cu activitățile de cercetare și inovare din alte state și regiuni ale lumii pe scară largă sau acțiunile care trebuie desfășurate în cooperare cu organizații din țări terțe;

(d)  aspecte specifice, cum ar fi echilibrul dintre cercetare și inovare; integrarea științelor sociale și umaniste; rolul tehnologiilor generice esențiale și al lanțurilor valorice strategice; egalitatea de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în conținutul de C&I; respectarea celor mai înalte standarde de etică și integritate; prioritățile vizând diseminarea și exploatarea.

(4)  Planul strategic ține seama de o analiză care vizează cel puțin următoarele elemente:

(a)  factorii politici, socioeconomici și de mediu care sunt relevanți pentru prioritățile de politică ale UE și ale statelor membre;

(b)  contribuția cercetării și inovării la realizarea obiectivelor de politică ale UE, valorificând totodată studiile, alte dovezi științifice și inițiativele relevante la nivelul UE și la nivel național, inclusiv parteneriatele instituționalizate, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) din [Regulamentul privind programul-cadru];

(c)  baza de dovezi care rezultă din activitățile prospective, indicatorii referitori la știință și tehnologie și la inovare, evoluțiile la nivel internațional, cum ar fi punerea în aplicare a ODD-urilor și feedbackul obținut ca urmare a punerii în aplicare, inclusiv ca urmare a monitorizării punerii în aplicare a unor măsuri specifice în ceea ce privește extinderea participării și partajarea excelenței, precum și participarea IMM-urilor;

(d)  prioritățile care au potențialul de a fi puse în aplicare în sinergie cu alte programe ale UE;

(e)  o descriere a diferitelor abordări privind consultarea părților interesate și implicarea cetățenilor ca parte a activității de elaborare a programelor de lucru;

(f)  complementaritatea și sinergiile cu planificarea comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

(5)  Procesul de planificare strategică este completat de un proces strategic de coordonare a parteneriatelor europene, cu participarea statelor membre și a Comisiei, pe picior de egalitate. Procesul strategic de coordonare funcționează ca punct de intrare pentru analiza prospectivă și pentru analiza și consilierea cu privire la dezvoltarea portofoliului și la posibila instituire, punere în aplicare, monitorizare și eliminare treptată a parteneriatelor de C&I și este ghidat de criterii-cadru cuprinzătoare, pe baza anexei III la Regulamentul privind programul Orizont Europa.

Articolul 5

Misiuni

(1)  Misiunile de cercetare și inovare pot fi stabilite în cadrul domeniilor de misiune identificate în anexa Va la Regulamentul de instituire a programului Orizont Europa.

(2)   Pentru fiecare misiune se stabilește un comitet al misiunii, cu excepția situației în care se pot utiliza structurile consultative existente, caz în care comitetul programului este informat în prealabil. Comitetul misiunii este alcătuit din maximum 15 persoane independente de nivel înalt, cu o experiență vastă, inclusiv, după caz, experți din domeniul științelor sociale și umaniste, din întreaga Europă și din afara acesteia, inclusiv reprezentanți ai utilizatorilor finali relevanți. Membrii comitetelor misiunilor sunt numiți de Comisie, pe baza unei proceduri transparente de identificare a acestora, care include o cerere deschisă de exprimare a interesului. Comitetul programului este consultat, în timp util, cu privire la procedurile de identificare și de selecție, inclusiv la criteriile utilizate. Mandatul membrilor care alcătuiesc comitetele misiunilor este de până la cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată.

(3)   Comitetul misiunii, fără a avea competențe decizionale, oferă consultanță Comisiei cu privire la următoarele:

(a)  identificarea și conceperea uneia sau mai multor misiuni în domeniul de misiune respectiv, în conformitate cu dispozițiile și criteriile prevăzute la articolul 7 din [Regulamentul privind programul-cadru];

(b)   conținutul programelor de lucru și revizuirea acestora, după caz, pentru realizarea obiectivelor misiunii, cu contribuția părților interesate și, dacă este cazul, a publicului;

(c)   caracteristicile portofoliilor de proiecte pentru misiuni;

(d)   acțiunile de ajustare sau întreruperea misiunii, dacă este cazul, pe baza evaluărilor punerii în aplicare conform obiectivelor definite ale misiunii;

(e)  selectarea unor evaluatori experți independenți în conformitate cu dispozițiile articolului 44 [din Regulamentul privind programul-cadru], informarea evaluatorilor experți, precum și criteriile de evaluare și ponderarea acestora;

(f)   condițiile-cadru care contribuie la atingerea obiectivelor misiunii;

(g)   comunicarea, inclusiv cu privire la rezultatele și realizările misiunii;

(h)  coordonarea politicilor între actorii relevanți de la diferite niveluri, în special în ceea ce privește sinergiile cu alte politici ale Uniunii;

(i)  indicatorii-cheie de performanță.

Recomandările comitetelor misiunilor sunt făcute publice.

(4)  Pentru fiecare domeniu de misiune, comitetul programului este implicat în pregătirea și în ciclul de viață al misiunilor, luând în considerare aspectele relevante din contextul național și oportunitățile de a îmbunătăți alinierea cu activitățile de la nivel național. Interacțiunile cu comitetele misiunilor au loc în timp util și de o manieră cuprinzătoare.

(5)  Programul de lucru prevăzut la articolul 11 cuprinde, pentru fiecare misiune identificată în planul strategic, proiectarea, caracteristicile portofoliilor de proiecte din cadrul acestora și dispoziții specifice pentru facilitarea unei abordări eficiente bazate pe portofoliu.

Articolul 6

Consiliul European pentru Cercetare

(1)  Comisia înființează un Consiliu European pentru Cercetare (denumit în continuare „CEC”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului I, „Excelență științifică”, legate de CEC. CEC îi succedă CEC-ului instituit prin Decizia C(2013) 1895(10).

(2)  CEC este format din Consiliul științific independent prevăzut la articolul 7 și din structura specifică de punere în aplicare prevăzută la articolul 8.

(3)  CEC are un președinte ales din rândul oamenilor de știință cu experiență și recunoscuți la nivel internațional.

Președintele este numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent, realizat de un comitet independent instituit în acest scop, pentru un mandat limitat la patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Procesul de recrutare și candidatul selecționat trebuie să aibă aprobarea Consiliului științific.

Președintele prezidează Consiliul științific, asigură conducerea acestuia și legătura sa cu structura specifică de punere în aplicare și îl reprezintă în lumea științifică.

(4)  CEC funcționează conform principiilor sale de bază: excelența științifică, știința deschisă, autonomia, eficiența, eficacitatea, transparența, răspunderea și integritatea în cercetare. Acesta asigură continuitatea cu acțiunile CEC desfășurate în temeiul Deciziei .../CE.

(5)  Activitățile CEC sprijină cercetarea de frontieră, urmând o abordare ascendentă, realizată în toate domeniile de către cercetători principali și echipele acestora aflate în competiție la nivel european, inclusiv de către cercetători aflați la începutul carierei.

(6)  Comisia acționează ca garant al autonomiei și integrității CEC și asigură îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care i-au fost încredințate.

Comisia se asigură că punerea în aplicare a acțiunilor CEC este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, precum și cu strategia generală pentru CEC, menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (a), stabilită de Consiliul științific.

Articolul 7

Consiliul științific al CEC

(1)  Consiliul științific este format din oameni de știință, ingineri și savanți independenți de renume, care dețin expertiza corespunzătoare, sunt atât femei, cât și bărbați, fac parte din grupe de vârstă diferite, garantând diversitatea domeniilor de cercetare și varietatea originilor geografice, și care acționează în nume propriu, independent de orice interese externe.

Comisia desemnează membrii Consiliului științific pe baza unui proces independent și transparent de identificare a acestora convenit cu Consiliul științific, incluzând consultarea deschisă a comunității științifice și prezentarea unui raport Parlamentului European și Consiliului.

Mandatul acestora este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată, pe baza unui sistem de rotație, asigurând astfel continuitatea activității Consiliului științific.

(2)  Consiliul științific stabilește:

(a)  strategia globală a CEC;

(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a activităților CEC;

(c)  metodele și procedurile privind evaluarea inter pares și evaluarea propunerilor, pe baza cărora se selectează propunerile care urmează a fi finanțate;

(d)  poziția sa cu privire la orice aspect care, din punct de vedere științific, poate ameliora rezultatele și impactul CEC, precum și calitatea activităților de cercetare;

(e)  un cod de conduită care are drept scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese.

Comisia se distanțează de pozițiile stabilite de Consiliul științific în conformitate cu primul paragraf literele (a), (c), (d) și (e) doar atunci când consideră că dispozițiile prezentei decizii nu au fost respectate. În acest caz, Comisia adoptă măsuri pentru a menține continuitatea punerii în aplicare a programului specific și pentru îndeplinirea obiectivelor sale, indicând aspectele în legătură cu care se distanțează de pozițiile Consiliului științific și prezentând justificări corespunzătoare.

(3)  Consiliul științific acționează în conformitate cu mandatul prevăzut în pilonul I secțiunea 1 din anexa I.

(4)  Consiliul științific acționează exclusiv în interesul ▌CEC, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 6. Consiliul științific acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de maximă transparență.

Articolul 8

Structura specifică de punere în aplicare a CEC

(1)  Structura specifică de punere în aplicare este responsabilă pentru punerea în aplicare administrativă și pentru executarea programului, conform pilonului I secțiunea 1.3.2 din anexa I. Aceasta sprijină Consiliul științific în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale.

(2)  Comisia se asigură că structura specifică de punere în aplicare urmează cu strictețe, cu eficiență și cu flexibilitatea necesară exclusiv obiectivele și cerințele CEC.

Articolul 9

Consiliul european pentru inovare

(1)  ▌CEI, instituit în conformitate cu articolul 7a din [Regulamentul privind programul-cadru], include comitetul la nivel înalt („comitetul CEI”) prevăzut la articolul 10.

(2)   Comisia se asigură că instituirea CEI:

(a)  este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (1) de la prezentul articol, ținând seama în mod corespunzător de avizul comitetului CEI cu privire la strategia globală a CEI, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și

(b)  nu duce la denaturarea concurenței într-o măsură care să contravină interesului comun.

(3)   În scopul gestionării finanțării mixte a CEI, Comisia recurge la gestiunea indirectă sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, poate institui un vehicul cu scop special, care urmează să fie gestionat în conformitate cu normele aplicabile în materie de răspundere. Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.

(4)   Comisia asigură complementarități efective între CEI, EIT și InvestEU.

Articolul 10

Comitetul CEI

(1)  Comitetul CEI oferă consultanță Comisiei cu privire la:

(a)  strategia globală a componentei CEI din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare”;

(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor CEI;

(c)  criteriile de evaluare a naturii inovatoare și a profilului de risc al propunerilor, precum și a echilibrului corespunzător dintre granturi, capitaluri proprii și alte forme de finanțare ale instrumentului Accelerator al CEI;

(d)  identificarea portofoliului strategic de proiecte;

(e)  profilul administratorilor programului.

(2)  Comitetul CEI poate să adreseze Comisiei, la cerere, recomandări cu privire la:

(a)  orice aspect care, din perspectiva inovării, poate consolida și stimula ecosistemele de inovare din întreaga Europă, realizarea și impactul obiectivelor componentei CEI și capacitatea firmelor inovatoare de a-și implementa soluțiile;

(b)  identificarea, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei și, dacă este cazul, cu autoritățile naționale și regionale și cu alte entități relevante, cum ar fi consiliul de conducere al EIT, a eventualelor bariere în materie de reglementare cu care se confruntă antreprenorii, în special cei care au primit sprijin în cadrul componentei CEI;

(c)  tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI, pentru a contribui la programarea din cadrul altor părți ale programului specific;

(d)  identificarea aspectelor specifice în privința cărora este nevoie de consultanță din partea comitetului CEI.

Comitetul CEI acționează în interesul atingerii obiectivelor componentei CEI. Acesta acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de transparență.

Comitetul CEI acționează în conformitate cu mandatul său, prevăzut în pilonul III secțiunea 1 din anexa I.

(3)  Comitetul CEI este format dintr-un număr cuprins între 15 și 20 de persoane independente de nivel înalt, provenind din diverse părți ale ecosistemului de inovare din Europa, inclusiv antreprenori, directori de întreprinderi, investitori, experți din administrația publică și cercetători, inclusiv experți universitari în domeniul inovării. Comitetul CEI contribuie la acțiunile de comunicare, membrii săi depunând toate eforturile pentru a spori prestigiul mărcii CEI.

Membrii comitetului CEI sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, sau a ambelor, în funcție de procedura pe care Comisia o va considera ca fiind cea mai adecvată, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru din punctul de vedere al experienței, genului, vârstei și distribuției geografice.

Mandatul membrilor CEI este limitat la doi ani și poate fi reînnoit de două ori, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (membrii sunt numiți o dată la doi ani).

(4)  Președintele comitetului CEI este numit de către Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate publică de marcă din domeniul inovării, posedând o înțelegere profundă a cercetării și dezvoltării.

Mandatul președintelui este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.

Președintele prezidează comitetul CEI, pregătește reuniunile acestuia, alocă sarcini membrilor și poate crea subgrupuri specializate, în special pentru a identifica tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI. Acesta reprezintă CEI în lumea inovării. De asemenea, președintele promovează CEI și acționează ca interlocutor în discuțiile cu Comisia, prin intermediul comitetelor relevante ale programelor, precum și cu statele membre. Comisia va furniza sprijin administrativ președintelui în îndeplinirea sarcinilor sale.

(5)  Comisia instituie un cod de conduită care vizează, printre altele, evitarea conflictelor de interese și evitarea încălcării confidențialității. Membrii comitetului CEI vor accepta codul de conduită în momentul preluării funcției.

Articolul 11

Programe de lucru

(1)  Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la alineatul (2) în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul financiar) (11). Acestea prezintă impactul scontat și sunt elaborate ca urmare a unui proces de planificare strategică, astfel cum este descris în anexa I la prezenta decizie. Comisia informează periodic și din timp comitetul menționat la articolul 12 cu privire la evoluția generală a punerii în aplicare a acțiunilor indirecte ale programului specific, inclusiv în ceea ce privește misiunile, precum și cu scopul de a permite comitetului să furnizeze informații adecvate într-un stadiu timpuriu în cursul procesului de planificare strategică și informații referitoare la pregătirea programelor de lucru, în special cu privire la misiuni.

Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

(2)  Comisia adoptă programe de lucru separate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul următoarelor componente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie:

(a)  CEC, în cazul în care programul de lucru este instituit de Consiliul științific în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 12 alineatul (3). Comisia se distanțează de programul de lucru instituit de Consiliul științific numai în cazul în care consideră că acesta nu este în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii. În acest caz, Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Comisia justifică în mod corespunzător această măsură;

(b)  toate clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitatea industriei europene”, MSCA, infrastructuri de cercetare, sprijin pentru ecosistemele de inovare, extinderea participării și răspândirea excelenței și reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4);

(c)  CEI, în cazul în care programul de lucru este elaborat ca urmare a avizului comitetului CEI în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 aliniatul (4);

(d)  JRC, în cazul în care programul de lucru multianual ține seama de avizul furnizat de Consiliul de administrație al JRC menționat în Decizia 96/282/Euratom.

(3)  În plus față de cerințele de la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru menționate la alineatul (2) de la prezentul articol conțin, după caz:

(a)  o indicație a sumei alocate pentru fiecare acțiune și misiune, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;

(b)  pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale.

(c)  suma alocată pentru finanțarea mixtă în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP;

(d)  orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din Regulamentul privind FP/RfP.

(4)  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4), măsurile următoare:

(a)  decizia privind aprobarea finanțării acțiunilor indirecte, în cazul în care cuantumul estimat al contribuției Uniunii în cadrul programului specific este mai mare sau egal cu 2,5 milioane EUR, cu excepția acțiunilor din cadrul obiectivului specific „Consiliul European pentru Cercetare (CEC)”; pentru finanțarea acțiunilor indirecte din clusterul 2, decizia privind aprobarea finanțării acțiunilor indirecte, în cazul în care cuantumul estimat al contribuției Uniunii în cadrul programului specific este mai mare sau egal cu 1 milion EUR;

(b)  decizia privind aprobarea finanțării acțiunilor care implică utilizarea embrionilor umani și a celulelor stem embrionare umane, precum și a acțiunilor din cadrul clusterului „Securitate civilă pentru societate” menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 2 litera (c).

Articolul 12

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet(12). Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Comitetul se întrunește în diferite formațiuni, astfel cum prevede anexa II, în funcție de subiectul în discuție.

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(5)  În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă a membrilor comitetului solicită acest lucru.

(6)   În cazul actelor de punere în aplicare care urmează a fi adoptate în temeiul articolului 4a alineatul (3), atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(7)   Comisia informează periodic comitetul cu privire la evoluția generală a punerii în aplicare a programului specific și îi furnizează informații în timp util cu privire la toate acțiunile și componentele propuse sau finanțate în temeiul programului Orizont Europa și al părților externalizate ale acestuia, astfel cum este indicat în anexa III, inclusiv informații/analize detaliate ale statisticilor privind cererile individuale.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 13

Abrogare

Decizia 2013/743/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 14

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezenta decizie nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor vizate până la încheierea acestora, în temeiul Deciziei 2013/743/UE, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

Dacă este necesar, orice sarcini rămase ale comitetului stabilit prin Decizia 2013/743/UE sunt preluate de comitetul menționat la articolul 12 din prezenta decizie.

(2)  Pachetul financiar pentru programul specific poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între programul specific și măsurile adoptate în temeiul Deciziei 2013/743/UE care l-a precedat.

Articolul 15

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI

Următoarele elemente se utilizează la punerea în aplicare a programului.

Planificarea strategică

În conformitate cu articolul 4a, punerea în aplicare a programului specific este facilitată printr-o planificare strategică multianuală pentru activitățile de cercetare și inovare. Procesul de planificare strategică se axează în special pe pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, inclusiv pe activitățile relevante din alți piloni, precum și pe partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”, inclusiv în strânsă coordonare și sinergie cu planificarea CCI-urilor EIT instituit prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

Rezultatul procesului de planificare strategică este prezentat într-un plan strategic pentru crearea de conținut în cadrul programului de lucru.

Procesul de planificare strategică își propune:

–  să pună în aplicare obiectivele programului Orizont Europa într-un mod integrat și să asigure axarea pe impact a programului în ansamblu, precum și coerența dintre diferiții piloni ai acestuia;

–  să promoveze sinergii între programul Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, inclusiv [fondurile de coeziune] și programul Euratom, devenind astfel un punct de referință pentru cercetarea și inovarea din toate programele conexe din cadrul instrumentelor bugetare și nefinanciare ale UE; ▌

–  să contribuie la elaborarea și la punerea în aplicare a politicii UE privind domeniile vizate relevante și să completeze elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în statele membre;

–  să reducă fragmentarea eforturilor și să evite duplicarea și suprapunerile între posibilitățile de finanțare;

–  să furnizeze cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului, inclusiv utilizarea rezultatelor și a datelor pentru sprijinirea politicilor;

–  să adopte o abordare echilibrată și amplă a cercetării și inovării, în toate etapele de dezvoltare, care să nu se limiteze la stimularea cercetării de frontieră, la elaborarea unor noi produse, procese și servicii pe baza cunoștințelor și progreselor științifice și tehnologice, ci să includă și utilizarea tehnologiilor existente în cadrul unor aplicații noi, ameliorarea continuă și inovarea de ordin netehnologic și social;

–  să adopte o abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de cercetare și inovare pentru a înfrunta provocările, determinând totodată crearea unor întreprinderi și sectoare competitive noi, încurajând concurența, stimulând investițiile private și menținând condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței interne.

ALTE ACTIVITĂȚI ALE PROGRAMULUI

În cadrul pilonilor „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și „O Europă inovatoare”, cercetarea și inovarea sunt completate cu activități apropiate de utilizatorii finali și de piață, precum demonstrația, testarea sau validarea conceptului, excluzând însă activitățile de comercializare care depășesc faza cercetării și a inovării. Aceasta include, de asemenea, sprijin pentru activitățile de pe partea cererii care contribuie la accelerarea implementării și a difuzării unei game largi de inovații. Accentul se pune pe cereri de propuneri fără caracter obligatoriu.

În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pe baza experienței dobândite în cadrul programului Orizont 2020, științele sociale și cele umaniste sunt pe deplin integrate în toate clusterele, inclusiv activitățile specifice și specializate. În mod similar, activitățile care implică cercetare și inovare în domeniul marin și maritim sunt puse în aplicare într-un mod strategic și integrat, în conformitate cu politica maritimă integrată, cu politica comună în domeniul pescuitului și cu angajamentele internaționale ale UE.

Activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) privind grafenul, proiectul „Creierul uman” și tehnologia cuantică, care sunt sprijinite în cadrul programului Orizont 2020, vor continua să fie sprijinite în cadrul programului Orizont Europa prin cereri de propuneri incluse în programul de lucru. Acțiunile pregătitoare sprijinite în cadrul părții referitoare la inițiativele emblematice în domeniul FET a programului Orizont 2020 vor contribui la procesul de planificare strategică din cadrul programului Orizont Europa și vor sprijini lucrările cu privire la misiuni, la parteneriatele cofinanțate/programate în comun și la cererile de propuneri obișnuite.

Dialogurile din cadrul Cooperării în domeniul științei și tehnologiei cu partenerii internaționali ai UE și dialogurile de politică cu principalele regiuni ale lumii contribuie semnificativ la identificarea sistematică a oportunităților de cooperare care, atunci când sunt combinate cu diferențierea în funcție de țară/regiune, sprijină stabilirea priorităților. Se va continua solicitarea de avize într-un stadiu incipient din partea structurii de consiliere aferente SEC.

Diseminare și comunicare

Programul Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, universități, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale UE. În acest scop, programul Orizont Europa poate utiliza tehnologii și instrumente de informații avansate.

Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanismele de comunicare a programului către potențialii candidați (de exemplu, punctele de contact naționale).

De asemenea, Comisia va pune în aplicare activități de informare și de comunicare legate de programul Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor UE. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța cercetării și a inovării și la impactul și relevanța mai largă a cercetării și inovării finanțate de UE, de exemplu, prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a rețelelor sociale. De asemenea, programul Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-i ajuta să își comunice activitățile și impactul acestora asupra societății în general.

Exploatarea și introducerea pe piață

Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului Orizont Europa și a cunoștințelor produse. Aceasta va accelera exploatarea în vederea adoptării masive pe piață și va spori impactul programului.

Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de cercetare și de inovare din cadrul programului și va transfera sau va disemina aceste rezultate și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, universități, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată europeană a programului.

Cooperarea internațională

Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte țări și regiuni ale lumii, în cadrul unor eforturi consolidate de cooperare internațională ▌. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii UE privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării și competitivitatea.

Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor societale globale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, accesul la cele mai bune talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare.

Metodologii de lucru pentru evaluare

Utilizarea unei expertize independente de mare calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la program a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.

Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului și va evita conflictele de interese, în concordanță cu articolul 61 din Regulamentul financiar. De asemenea, acesta sau aceasta urmărește să asigure diversitatea geografică a componenței comitetelor de evaluare, a grupurilor de experți și a grupurilor consultative.

În mod excepțional, atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare iau toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele particulare.

PILONUL I

EXCELENȚA ȘTIINȚIFICĂ

Progresul științific, economic, social și cultural, sub toate formele sale, depinde de existența unei oferte adecvate de cercetători de excelență, de urmărirea obținerii de progrese în înțelegerea lumii și de dobândirea de cunoștințe la toate nivelurile și de existența unor instalații de anvergură mondială necesare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv infrastructuri fizice și de cunoștințe pentru cercetare și inovare, precum și a unor mijloace de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor (știință deschisă), a metodologiilor și a competențelor.

Realizarea unei inovări de vârf la nivel mondial este legată de progresele științei deschise și bazate pe excelență. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice pot fi vectori esențiali de creștere a productivității, de competitivitate, bunăstare, dezvoltare durabilă și progres social. De-a lungul timpului, astfel de schimbări de paradigmă au provenit, în general, din baza științifică a sectorului public, constituind ulterior fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare și pentru realizarea unor progrese societale ample.

Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare (IPC) și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc desfășurate pe termen mai lung și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de resurse umane cu înaltă calificare, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.

Știința europeană și cercetătorii stabiliți în Europa au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Însă nu putem considera că această poziție este imuabilă. ▌ La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.

1.  CONSILIUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE (CEC)

1.1.   Motivare

Deși UE rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, ea are▌, comparativ cu dimensiunile sale, un număr redus de centre de excelență de nivel mondial și un nivel de performanță mediu sau slab într-o serie de domenii vaste. Spre deosebire de SUA și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, UE urmează un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. Crearea unor condiții ▌atractive pentru cei mai buni cercetători va contribui la sporirea interesului față de Europa în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.

Peisajul global al cercetării este în curs de a evolua dramatic și de a deveni tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare și dezvoltare proveneau din UE și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013.

CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători, inclusiv pe cercetătorii talentați aflați la începutul carierei, cu finanțare flexibilă, pe termen lung, pentru ca aceștia să poată efectua lucrări de cercetare revoluționare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc, în principal în Europa. Acesta funcționează autonom, fiind condus de un Consiliu științific independent format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poată să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.

Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial dovedit, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de muncă și de colaborare pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.

▌CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific ▌ridicat. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare în care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.

Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de nivel excelent prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domeniile emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, activitatea beneficiarilor de granturi CEC este în mare măsură interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale, al artelor și al științelor umaniste.

De asemenea, există deja dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor cercetători recunoscuți, cu înaltă calificare, și a unor titulari de diplome de doctorat, asupra sporirii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Acest efect este deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al UE, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate constitui un indicator mai exact al calității cercetării decât recunoașterea bazată pe statutul conferit de instituții și, deci, se poate substitui acesteia. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.

1.2.  Domenii de intervenție

1.2.1.  Știința de frontieră

Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate care să conducă la obținerea de rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal și economic, concomitent cu stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din UE, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme UE într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii UE în cadrul primelor 1 % dintre publicațiile cel mai des citate din lume și sporirea numărului de cercetători de excelență, inclusiv din afara Europei, pe care îi finanțează.

Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.

Linii generale

–  finanțare pe termen lung pentru a sprijini ideile excelente ale cercetătorilor de orice vârstă sau gen, din orice țară din lume, și echipele lor de cercetare să deruleze activități de cercetare revoluționare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;

–  oferirea de mijloace cercetătorilor debutanți sau aflați la începutul carierei care au idei excelente pentru a-i ajuta să facă trecerea către statutul de lideri de cercetare independenți de sine stătători prin furnizarea de sprijin adecvat în stadiul critic în care aceștia își creează sau își consolidează propria echipă sau propriul program de cercetare;

–  noi modalități de lucru în mediul științific, inclusiv abordarea bazată pe știința deschisă, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială al cercetării finanțate;

–  schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării și stabilirea de legături cu alte părți ale programului-cadru, în special cu MSCA, pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de excelență;

–  sporirea vizibilității cercetării de frontieră în Europa, precum și a vizibilității programelor CEC pentru cercetătorii din întreaga Europă și de la nivel internațional.

1.3.  Punerea în aplicare

1.3.1.  Consiliul științific

Consiliul științific este garantul calității activităților dintr-o perspectivă științifică și deține autoritatea deplină asupra deciziilor privind tipul de activități de cercetare care urmează să fie finanțate.

În contextul punerii în aplicare a programului-cadru și pentru a-și îndeplini sarcinile, în conformitate cu articolul 7, Consiliul științific:

1.  Strategia științifică:

–  va stabili strategia științifică generală a CEC, ținând seama de posibilitățile și de necesitățile științifice ale Europei;

–  va stabili programul de lucru și va elabora ansamblul măsurilor de sprijin ale CEC, în concordanță cu strategia sa științifică;

–  va stabili inițiativele necesare de cooperare internațională, inclusiv activitățile de comunicare, pentru a spori vizibilitatea CEC pentru cei mai buni cercetători din restul lumii, în concordanță cu strategia sa științifică.

2.  Gestionarea științifică, monitorizarea și controlul calității:

–  va asigura un sistem de evaluare inter pares de nivel mondial, bazat pe excelența științifică și pe un tratament pe deplin transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, prin stabilirea pozițiilor privind punerea în aplicare și gestionarea cererilor de propuneri, a criteriilor de evaluare, a proceselor de evaluare inter pares, inclusiv selecționarea experților, a metodelor de evaluare inter pares și de evaluare a propunerilor, precum și a normelor și orientărilor necesare privind punerea în aplicare pe baza cărora vor fi stabilite propunerile eligibile pentru finanțare, sub supravegherea Consiliului științific;

–  în cazul acțiunilor de cercetare de frontieră ale CEC, experții vor fi numiți pe baza unei propuneri din partea Consiliului științific al CEC;

–  se va asigura că granturile CEC sunt puse în aplicare în conformitate cu proceduri simple și transparente, care mențin accentul pe excelență, încurajează inițiativa și combină flexibilitatea cu răspunderea prin monitorizarea continuă a calității acțiunilor și a punerii în aplicare;

–  va revizui și va evalua realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și, în consecință, va formula recomandări și orientări cu privire la acțiunile corective sau viitoare;

–  va stabili poziții cu privire la orice aspect care afectează rezultatele și impactul activităților CEC, precum și calitatea cercetării efectuate.

3.  Comunicarea și diseminarea:

–  va spori vizibilitatea globală a CEC prin activități de comunicare și informare, inclusiv conferințe științifice pentru promovarea activităților și a realizărilor CEC, precum și a rezultatelor proiectelor finanțate de CEC, în rândul comunității științifice, al părților interesate esențiale și al publicului larg;

–  acolo unde este necesar, va consulta comunitatea științifică, tehnologică și academică, agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării și alte părți interesate;

–  va prezenta rapoarte periodice Comisiei cu privire la activitățile sale.

Membrii Consiliului științific sunt remunerați pentru sarcinile pe care le îndeplinesc printr-un onorariu și, după caz, prin rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere.

Președintele CEC va locui la Bruxelles pe durata mandatului său și va consacra cea mai mare parte a timpului său de lucru(13) activității CEC. Președintele va fi remunerat la un nivel corespunzător conducerii de vârf din cadrul Comisiei și va primi, din partea structurii specifice de punere în aplicare, sprijinul necesar pentru îndeplinirea funcțiilor sale.

Consiliul științific alege dintre membrii săi trei vicepreședinți care asistă președintele la îndeplinirea sarcinilor sale de reprezentare și la organizarea activității sale. Aceștia pot deține și titlul de vicepreședinte al CEC.

Se va oferi sprijin celor trei vicepreședinți, astfel încât să se asigure o asistență administrativă adecvată la nivel local în cadrul institutelor lor de origine.

1.3.2.  Structura specifică de punere în aplicare

Structura specifică de punere în aplicare va fi responsabilă pentru toate aspectele legate de punerea în aplicare administrativă și de realizarea programului, în conformitate cu programul de lucru al CEC. Ea va pune în aplicare, în special, procedurile de evaluare, procesul de evaluare inter pares și de selecție, în conformitate cu strategia stabilită de Consiliul științific, și va asigura gestionarea financiară și științifică a granturilor. Structura specifică de punere în aplicare va sprijini Consiliul științific în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale, astfel cum sunt stabilite mai sus, inclusiv elaborarea strategiei științifice a acestuia, acțiunile sale de monitorizare a operațiunilor și revizuirea și evaluarea de către acesta a realizărilor CEC, precum și în activitățile sale de comunicare și de informare, va furniza accesul la documentele și datele necesare pe care le deține și va informa Consiliul științific cu privire la activitățile pe care le desfășoară.

Pentru a asigura o coordonare eficace cu structura specifică de punere în aplicare în ceea ce privește strategia și aspectele operaționale, conducerea Consiliului științific și directorul structurii specifice de punere în aplicare vor participa la reuniuni periodice de coordonare.

CEC va fi gestionat de către personalul recrutat în acest scop, inclusiv de către funcționari ai instituțiilor UE, dacă este necesar, și va acoperi numai nevoile administrative reale, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea necesare unei administrări eficiente.

1.3.3.  Rolul Comisiei

Pentru a-și îndeplini responsabilitățile stabilite la articolele 6, 7 și 8 și în contextul propriilor sale responsabilități privind execuția bugetului, Comisia:

–  va asigura continuitatea și reînnoirea Consiliului științific și va furniza sprijin unui comitet de identificare permanent, pentru identificarea viitorilor membri ai Consiliului științific;

–  va asigura continuitatea structurii specifice de punere în aplicare și delegarea de sarcini și responsabilități acesteia, ținând seama de punctele de vedere ale Consiliului științific;

–  se va asigura că structura specifică de punere în aplicare își îndeplinește întreaga gamă a sarcinilor și responsabilităților sale;

–  va numi directorul și membrii conducerii structurii specifice de punere în aplicare, ținând seama de opiniile Consiliului științific;

–  va asigura adoptarea la timp a programului de lucru, va formula pozițiile privind metodologia de aplicare și normele de punere în aplicare necesare, inclusiv normele CEC privind depunerea și modelul de acord de grant al CEC, ținând seama de poziția Consiliului științific;

–  va informa și va consulta în mod regulat și în timp util comitetul programului cu privire la punerea în aplicare a activităților CEC;

–  în calitate de responsabilă cu punerea în aplicare generală a programului-cadru de cercetare, va monitoriza structura specifică de punere în aplicare și îi va evalua rezultatele.

2.  ACȚIUNILE MARIE SKŁODOWSKA-CURIE (MSCA)

2.1.  Motivare

Europa are nevoie de o bază de capital uman rezilient și cu un nivel înalt de calificare în domeniul cercetării și al inovării, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările actuale și viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.

Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și societăți ▌. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, UE va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027, pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru creșterea investițiilor în cercetare și inovare. Această nevoie este deosebit de acută în afara sectorului academic (cum ar fi în industrie și în întreprinderi, inclusiv în IMM-uri, guverne, organizații ale societății civile, instituții culturale, spitale etc.) și necesită colaborarea dintre diferitele sectoare pentru a oferi noi cercetători instruiți în mod adecvat. UE trebuie să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră în cercetare, pentru a fi mai incluzivă și a promova atingerea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține propriii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii. În plus, pentru o răspândire mai largă a excelenței, condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul Spațiu European al Cercetării (SEC). În această privință, sunt necesare legături mai puternice în special cu Spațiul european al educației (SEEd), cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul social european (FSE+).

Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul UE, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) se axează pe cercetarea de nivel excelent, care este pe deplin ascendentă, deschisă oricărui domeniu de cercetare și inovare, de la cercetarea de bază, până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot încerca să stabilească legături cu anumite activități legate de provocări specifice (inclusiv misiunile identificate), anumite tipuri de instituții de cercetare și inovare sau anumite locuri geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de evoluție a carierei și de schimb de cunoștințe.

MSCA reprezintă principalul instrument la nivelul UE pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursierii, fie foști supraveghetori MSCA.

Prin intermediul concurenței la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie mai ales la îndeplinirea obiectivelor agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și ale strategiei globale a UE, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest obiectiv se realizează prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel înalt de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga UE și din afara acesteia, inclusiv prin încurajarea tranziției acestora către alte componente ale programului, cum ar fi CEC și EIT; prin încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, printre altele prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și informare a publicului; prin facilitarea cooperării între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin publicarea pe baza principiilor științei deschise și datelor FAIR, precum și prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă, transparentă și bazată pe merit pentru toți cercetătorii, în conformitate cu Carta europeană a cercetătorilor și cu Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor.

2.2.  Domenii de intervenție

2.2.1.  Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor

UE trebuie să rămână un punct de referință pentru cercetarea de excelență și, deci, atractivă pentru cei mai promițători cercetători, fie din Europa, fie din afara ei, în toate etapele carierei lor. Acest obiectiv poate fi atins dacă se permite cercetătorilor și personalului din domeniul cercetării să fie mobili, să colaboreze între țări, sectoare și discipline și, prin urmare, să beneficieze de o formare și de o carieră de calitate. Aceasta va facilita mobilitatea profesională între sectorul academic și alte sectoare și va stimula activitatea antreprenorială.

Linii generale

–  experiențe de mobilitate în interiorul sau în afara Europei, pentru a le permite celor mai buni sau mai promițători cercetători, indiferent de naționalitate, să întreprindă activități de cercetare de excelență și să își dezvolte competențele și carierele, precum și să își lărgească rețeaua atât în sectorul academic, cât și în alte sectoare (inclusiv în cadrul infrastructurilor de cercetare).

2.2.2.  Încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale de nivel excelent a cercetătorilor

UE are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea, responsabilitatea, deschiderea față de societate și spiritul antreprenorial, precum și conștientizarea aspectului dezvoltării durabile. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să-și îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare.

Linii generale

–  programe de formare în scopul dotării cercetătorilor cu o varietate de competențe relevante pentru a face față provocărilor globale actuale și viitoare.

2.2.3.  Consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu european de cercetare

Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie să se introducă, la nivelul întregului SEC, standarde de formare și de mentorat de înaltă calitate, condiții bune de lucru și o evoluție efectivă a carierei cercetătorilor. Dacă este oportun și justificat pe baza unui studiu, se acordă sprijin cercetătorilor pentru a se întoarce în țara lor de origine după desfășurarea de activități fie în interiorul Uniunii, fie în afara acesteia, în contextul liniilor generale existente. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la creșterea atractivității la nivel mondial a instituțiilor.

Linii generale

–  programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor, al infrastructurilor de cercetare și al sistemelor de cercetare și inovare;

–  cooperarea interdisciplinară și transdisciplinară, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul UE și cu țări terțe.

2.2.4.  Îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor

Este necesar să se continue dezvoltarea sinergiilor dintre sistemele și programele de cercetare și inovare de la nivelul UE și de la nivel regional și național. Acest lucru poate fi realizat în special prin sinergii și complementarități cu alte părți ale programului Orizont Europa, cum ar fi Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și alte programe ale UE, în special Erasmus și FSE+, inclusiv printr-o „marcă de excelență”.

Linii generale

–  programe de formare și inițiative similare de dezvoltare a carierelor în domeniul cercetării, sprijinite prin intermediul unor surse de finanțare publice sau private complementare la nivel regional, național sau la nivelul UE.

2.2.5.  Promovarea informării publicului

Sensibilizarea cu privire la activitățile programului și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățite în întreaga UE și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea MSCA și pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat prin derularea de activități bazate pe principiul științei deschise, care duce la o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor. Inițiativele științifice cetățenești ar putea juca, de asemenea, un rol important.

Linii generale

–  inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor, indiferent de mediul din care ei provin;

–  activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a sensibiliza cu privire la acestea;

–  difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte, prin proiectele punctelor de contact naționale (PNC) și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari.

3.  INFRASTRUCTURILE DE CERCETARE

3.1.  Motivare

Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de cercetare și inovare, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii și punând bazele pentru contribuțiile în domeniul cercetării și inovării, cu scopul de a face față provocărilor globale și competitivității industriale. Sprijinirea infrastructurilor de cercetare la nivelul UE contribuie la atenuarea unei stări de fapt frecvent întâlnite la nivel național și regional, și anume a dispersării infrastructurilor de cercetare și a centrelor de excelență științifică, consolidând astfel SEC și intensificând totodată circulația cunoștințelor de la o disciplină la alta. Progresul științific depinde din ce în ce mai mult de colaborările dintre infrastructurile de cercetare și sectorul industrial care conduc la crearea de instrumente necesare bazate pe noile tehnologii generice esențiale și pe alte tehnologii noi.

Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemului de cercetare și de inovare, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a proiectării, a dezvoltării, a accesibilității și a utilizării infrastructurilor de cercetare, inclusiv a celor finanțate din FEDR. De asemenea, este crucial să se sprijine accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni, printre altele prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă (denumit în continuare „EOSC” – European Open Science Cloud), precum și accesul îmbunătățit la resursele de cercetare digitale, pentru a stimula în mod specific adoptarea practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise.

De asemenea, este important să se îmbunătățească durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare, care ar trebui să elaboreze planuri în vederea asigurării unui sprijin continuu și stabil, dată fiind durata lor de funcționare, care se întinde de regulă pe mai multe decenii.

De asemenea, UE trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială. Creșterea competitivității și a capacităților de inovare ale industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, prin sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățindu-se astfel condițiile pentru furnizarea de soluții inovatoare.

Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor de cercetare de la nivel național și au dezvoltat, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare coerentă și strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare. Mobilitatea în domeniul cercetării joacă un rol important în facilitarea utilizării infrastructurilor de cercetare; prin urmare, trebuie să fie luată în considerare crearea de sinergii cu sistemele de mobilitate naționale și europene.

Activitățile sprijinite de UE vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea actualului peisaj al infrastructurilor de cercetare din Europa, în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor noi infrastructuri de cercetare de nivel paneuropean din punctul de vedere al importanței și al impactului; asigurarea faptului că seturi similare de infrastructuri de cercetare colaborează pentru a soluționa problemele strategice care afectează comunitățile de utilizatori; stabilirea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu eficace, adaptabil și durabil pentru cercetarea bazată pe date; interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; promovarea unei acoperiri paneuropene a infrastructurilor de cercetare distribuite, inclusiv pentru a permite o comparație transnațională a datelor de cercetare, de exemplu în domeniul științelor sociale și umaniste și cel al mediului; promovarea interoperabilității infrastructurilor de cercetare; îmbunătățirea și consolidarea transferului de cunoștințe și a formării profesionale a resurselor umane cu înaltă calificare; promovarea utilizării infrastructurilor de cercetare paneuropene de nivel mondial existente în toate domeniile vizate de programul Orizont Europa și, după caz, modernizarea acestora; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din Europa; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe co-inovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.

De asemenea, trebuie consolidată și dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare din UE, încurajând cooperarea mai strânsă cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.

Activitățile vor contribui la atingerea a diferite obiective de dezvoltare durabilă (ODD), cum ar fi: ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.

3.2.  Domenii de intervenție

3.2.1.  Consolidarea și dezvoltarea peisajului infrastructurilor europene de cercetare

Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare identificate de ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare de nivel mondial relevante la nivel paneuropean sunt esențiale pentru ca UE să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, formarea cercetătorilor și îmbunătățirea competențelor acestora, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.

Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să furnizeze comunităților de cercetători din Europa următoarea generație de servicii de date pentru colectarea, stocarea, prelucrarea volumelor mari de date științifice (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de astfel de date, în conformitate cu principiile FAIR. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa acces la majoritatea datelor generate și colectate de infrastructurile de cercetare, precum și la resursele HPC și „exascale”, inclusiv la cele implementate în cadrul infrastructurii europene de date (EDI – European Data Infrastructure)(14).

Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de cercetare și inovare la nivelul UE, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele de partenere din lume.

Linii generale

–  ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de punere în aplicare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte surse de finanțare, în cazul infrastructurilor de cercetare susținute din fondurile structurale, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin raționalizarea practicii de monitorizare a reperelor ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare paneuropene și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor, a acoperirii paneuropene sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;

–  cloudul european pentru știința deschisă, inclusiv: adaptabilitatea și durabilitatea canalului de acces; în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, reunirea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, confidențialitatea prin intermediul proiectării); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;

–  rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.

3.2.2.  Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare

Peisajul cercetării va fi îmbunătățit ▌prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii europeni și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este necesar, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.

Linii generale

–  rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;

–  rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, care să abordeze provocările globale în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor de cercetare.

3.2.2a  Potențialul de inovare al infrastructurilor de cercetare europene și activitățile vizând inovarea și formarea

Pentru a stimula inovarea atât în cadrul infrastructurilor de cercetare în sine, cât și în sectoarele industriale, va fi încurajată cooperarea cu industria în domeniul cercetării și dezvoltării în vederea dezvoltării capacităților Uniunii și a stimulării cererii de aprovizionare industrială în domenii de înaltă tehnologie ▌precum aparatura științifică. În plus, va fi încurajată utilizarea infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală sau ca centre fondate pe cunoaștere. Pentru dezvoltarea și exploatarea infrastructurilor de cercetare, va fi necesar ca directorii, cercetătorii, inginerii și tehnicienii, precum și utilizatorii acestora să dețină competențe adecvate. În acest scop, finanțarea acordată de Uniune va sprijini formarea personalului care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare de interes paneuropean, schimbul de personal și de bune practici între instalații și disponibilitatea unor resurse umane adecvate în disciplinele-cheie, inclusiv elaborarea unor programe de studii specifice. Vor fi încurajate sinergiile cu acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Linii generale

–  rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru pregătirea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune în vederea dezvoltării tehnologice și a creării de instrumente tehnologice;

–  formarea personalului care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare de interes paneuropean.

3.2.2b  Consolidarea politicii europene privind infrastructurile de cercetare și a cooperării internaționale

Este nevoie de sprijin pentru ca factorii de decizie, organismele de finanțare sau grupurile consultative, precum ESFRI, să se alinieze corespunzător în vederea dezvoltării și a punerii în aplicare a unei strategii europene pe termen lung coerente și durabile privind infrastructurile de cercetare.

În mod similar, facilitarea cooperării internaționale strategice va consolida poziția infrastructurilor europene de cercetare la nivel internațional, asigurând crearea de rețele între acestea, interoperabilitatea lor și accesul la nivel mondial.

Linii generale

–  supravegherea, monitorizarea și evaluarea infrastructurilor de cercetare la nivelul UE, precum și studii de politică, acțiuni de comunicare și de formare profesională, acțiuni de cooperare internațională strategică privind infrastructurile de cercetare, precum și activități specifice ale organismelor relevante de politică și consultative.

PILONUL II

PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ EUROPEANĂ

UE se confruntă cu numeroase provocări, unele dintre acestea fiind, de asemenea, provocări globale. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste, trebuie abordate împreună, mobilizând resurse umane adecvate, bine pregătite și calificate și resurse financiare suficiente, precum și un efort proporțional în vederea găsirii de soluții. Tocmai acestea sunt domeniile în care UE trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor noștri.

Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii în cadrul cooperării internaționale, în concordanță cu indicațiile trasate de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, de obiectivele de dezvoltare durabilă și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a cercetării și inovării în vederea dezvoltării durabile.

Cercetarea și inovarea reprezintă principalii vectori ai creșterii durabile și favorabile incluziunii, precum și ai competitivității tehnologice și industriale▌. Acestea vor contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, precum și la problemele de mâine, pentru a inversa cât mai curând posibil tendința negativă și periculoasă care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică cu utilizarea pe o scară tot mai largă a resurselor naturale și provocările sociale din ce în ce mai mari. Acest lucru va transforma provocările în noi oportunități de afaceri și în beneficii rapide pentru societate.

UE va obține beneficii ca utilizator și ca producător de cunoștințe, tehnologii și industrii și va demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, creative, reziliente, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și al mediului, în domeniul economiei ▌durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, fie că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, fie despre societăți reziliente, creative și incluzive▌, fie despre societăți consolidate grație securității civile, fie despre energia și mobilitatea accesibile și curate, fie despre o economie și o societate digitalizate, fie despre o industrie transdisciplinară și creativă, fie despre soluții maritime, terestre sau legate de spațiu, fie despre o bioeconomie care funcționează bine și care include soluții privind alimentele și alimentația sau despre utilizarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; toate acestea generează bunăstare în Europa și oferă locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială, la fel ca și dezvoltarea de lanțuri valorice industriale inovatoare la nivelul UE.

Noile tehnologii afectează, practic, toate domeniile de politică. Pentru fiecare tehnologie separată există adesea o combinație de oportunități sociale și economice, oportunități de îmbunătățire a eficienței și a calității administrației, consecințe pentru ocuparea forței de muncă și pentru educație, dar și riscuri posibile pentru siguranță, viața privată și etică. Prin urmare, politica în domeniul tehnologiei necesită neapărat cântărirea deplină a intereselor, precum și o cooperare transsectorială și formularea de strategii.

Cercetarea și inovarea din cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa sunt grupate în clustere de activități integrate, ample, necompartimentate. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de durabilitate. Aceste obiective vor fi atinse numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a cercetării și inovării, reunind astfel utilizatori finali, oameni de știință, ingineri, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, factori de decizie, cetățeni și organizații ale societății civile. Prin urmare, niciunul dintre clustere nu este destinat unui singur set de actori și toate activitățile vor fi puse în aplicare în primul rând prin proiecte de cercetare și inovare bazate pe colaborare și selectate pe baza unor cereri de propuneri competitive.

Pe lângă abordarea provocărilor globale, activitățile din clustere vor dezvolta și vor aplica, de asemenea, tehnologiile ▌generice esențiale și emergente (digitale sau non-digitale), ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial și social a UE. Dacă este cazul, UE va folosi date și servicii bazate pe tehnologii spațiale. Acest pilon al programului Orizont Europa va viza toate nivelurile de maturitate tehnologică până la 8, fără a aduce atingere dreptului Uniunii în materie de concurență.

Acțiunile vor genera noi cunoștințe și vor dezvolta soluții tehnologice și netehnologice, vor scoate tehnologia din laborator și o vor aduce pe piață, vor dezvolta aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, și vor include măsuri de stimulare a pătrunderii pe piață și de impulsionare a implicării sectorului privat, precum și de motivare a activităților de standardizare în cadrul Uniunii. Tehnologiile necesită ca o masă critică de cercetători europeni și industria să creeze ecosisteme de vârf la nivel mondial, care să includă infrastructuri tehnologice de ultimă generație, de exemplu pentru testare. Sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa, precum și cu EIT, dar și cu alte programe, vor fi sporite la maximum.

Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în UE, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de cercetare și inovare, care vor fi orientate către investitorii publici și privați, precum și către alte programe pertinente de la nivelul UE și de la nivel național sau regional. În această perspectivă, vor fi dezvoltate sinergii cu cel de al treilea pilon al programului Orizont Europa.

Egalitatea de gen este un factor esențial în vederea obținerii unei creșteri economice durabile. Prin urmare, este important ca perspectiva de gen să fie integrată în toate provocările globale.

1.  CLUSTERUL „SĂNĂTATE”;

1.1.  Motivare

Potrivit Pilonului UE al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă care să fie sigură și de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și la toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.

O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru înfruntarea provocării reprezentate de îmbătrânirea societății europene, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit OCDE, o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată unei intensificări a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din UE a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, mediului, educației, sănătății și îngrijirii cetățenilor săi. În 2015, în ansamblu, speranța de viață la naștere a fost de 80,6 ani în UE, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în UE cu 3 luni pe an, în medie. Pe lângă aceste îmbunătățiri, pot fi observate diferențe sociale și de gen în ceea ce privește speranța de viață între grupuri specifice, precum și de la o țară europeană la alta.

Cercetarea și inovarea din domeniul sănătății au jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii. Cu toate acestea, UE continuă să se confrunte cu provocări noi sau persistente care îi amenință cetățenii, sănătatea publică, și durabilitatea serviciilor de sănătate și a sistemelor de protecție socială, precum și competitivitatea industriei de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în UE se numără: accesibilitatea serviciilor de sănătate și de îngrijire la prețuri abordabile; lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; creșterea numărului cazurilor de cancer; creșterea incidenței bolilor psihice; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate, inclusiv a aspectelor legate de sărăcie, într-un mediu social, urban, rural și natural în rapidă schimbare; schimbările demografice, inclusiv problemele legate de îmbătrânirea populației, precum și creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene ▌și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire ca să rămână competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial. În plus, reticența față de vaccinare poate reduce acoperirea vaccinală în rândul anumitor grupuri de populație.

Aceste provocări în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, tehnic și netehnic, transsectorial și transnațional. Activitățile de cercetare și inovare vor crea legături strânse între cercetarea bazată pe descoperire, cercetarea clinică, translațională, epidemiologică, etică, ecologică și socioeconomică, precum și între acestea și științele reglementării. Acestea vor aborda domenii cu nevoi clinice nesatisfăcute, ca, de exemplu, bolile rare sau dificil de tratat (cancerul, cum ar fi cancerul pediatric și cancerul pulmonar). Activitățile respective vor valorifica competențele combinate ale mediului academic, ale practicienilor, ale organismelor de reglementare și ale industriei și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu serviciile sociale, cu pacienții, cu factorii de decizie și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate, ținând seama de competențele statelor membre în ceea ce privește organizarea și finanțarea sistemelor lor de sănătate. Se va profita pe deplin de pe urma cercetării de frontieră în domeniul genomic și în alte domenii ale multiomicii, precum și a introducerii treptate a unor abordări personalizate în domeniul medicinei, relevante pentru tratarea unei varietăți de boli netransmisibile și pentru digitalizarea în domeniul sănătății și îngrijirii.

Cercetarea și inovarea vor promova colaborarea strategică la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unui spațiu de manevră, sporirea vitezei de acțiune și realizarea de economii de scară▌, precum și pentru exploatarea sinergiilor, evitarea duplicării eforturilor și partajarea beneficiilor preconizate și a riscurilor financiare implicate. Se promovează sinergiile în ceea ce privește cercetarea și inovarea în domeniul sănătății în cadrul programului Orizont Europa, în special cu componenta Sănătate din cadrul Fondului social european Plus.

Soluțiile digitale de sănătate au creat numeroase oportunități de soluționare a problemelor legate de serviciile de îngrijire, precum și de abordare a altor aspecte emergente specifice unei societăți aflate în proces de îmbătrânire. Ar trebui să se profite pe deplin de oportunitățile pe care le poate oferi digitalizarea în domeniul sănătății și îngrijirii, fără a se pune în pericol dreptul la viață privată și la protecția datelor. Au fost elaborate dispozitive digitale și programe informatice pentru a diagnostica, a trata și a facilita autogestionarea bolilor de către pacienți, inclusiv a bolilor cronice. Tehnologiile digitale sunt, de asemenea, utilizate din ce în ce mai mult în formarea și educația medicală, precum și de către pacienți și alți consumatori de servicii de asistență medicală în vederea accesării și a partajării informațiilor medicale, precum și a creării de astfel de informații.

Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor dezvolta baza de cunoștințe, vor exploata cunoștințele și tehnologiile existente, vor crea și vor consolida capacitatea de cercetare și inovare și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul, reabilitarea și vindecarea integrată a bolilor, precum și pentru îngrijirile paliative și de lungă durată. Rezultatele cercetării vor fi transpuse în recomandări de acțiune și vor fi comunicate părților interesate relevante. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la creșterea bunăstării și a speranței de viață, la o viață activă și sănătoasă, la îmbunătățirea calității vieții și a productivității, la creșterea speranței de viață sănătoasă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijire. În conformitate cu articolele 14 și 15 din regulament și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, etica, protecția demnității umane, aspectele etnice și cele referitoare la gen și nevoile persoanelor dezavantajate și vulnerabile se vor bucura de o atenție specială.

Prin abordarea principalelor provocări în materie de sănătate se vor sprijini angajamentul UE față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv al strategiilor și planurilor de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Vor fi aduse contribuții la obiectivele de politică și la strategiile UE, în special la Pilonul UE al drepturilor sociale, la piața unică digitală a UE, la Directiva UE privind asistența medicală transfrontalieră, precum și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) și la punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale UE.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 13 – Acțiuni climatice.

1.2.  Domenii de intervenție

1.2.1.  Sănătatea pe tot parcursul vieții

Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (perioada perinatală, naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate, luându-se în considerare aspectele etice și cele legate de gen. Aceasta va permite reducerea inegalităților conexe în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate în beneficiul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, inclusiv printr-un start sănătos în viață și un regim alimentar sănătos care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mintale și fizice. Prevenirea și comunicarea vor avea în vedere caracteristicile tipurilor specifice de public.

Linii generale

–  înțelegerea dezvoltării timpurii și a procesului de îmbătrânire pe durata întregii vieți;

–  sănătatea prenatală și neonatală, sănătatea mamelor, a taților, a sugarilor și a copiilor, precum și rolul părinților, al familiei și al cadrelor didactice;

–  necesitățile în materie de sănătate ale adolescenților, inclusiv factorii care influențează sănătatea mintală;

–  consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;

–  cercetarea în ceea ce privește măsurile de planificare, punere în aplicare și monitorizare a reabilitării pe parcursul întregii vieți și, în special, un program individual de reabilitare timpurie pentru copiii afectați de boli invalidante;

–  îmbătrânirea în condiții bune de sănătate, viața independentă și activă, inclusiv participarea socială a persoanelor în vârstă și/sau cu handicap;

–  educația și alfabetizarea ▌în domeniul sănătății, inclusiv din perspectivă digitală.

1.2.2.  Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății

O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, cultural, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al mobilității umane (cum ar fi migrația și călătoriile), al poluării, al nutriției, al schimbărilor climatice și al altor aspecte legate de mediu, va contribui la identificarea, la prevenirea și la reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; la reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; la sprijinirea unor medii de viață și de muncă sigure, ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; la promovarea unui stil de viață și al unui comportament de consum sănătoase și la dezvoltarea unei societăți echitabile, sigure și favorabile incluziunii. Aceasta se va baza, de asemenea, pe studii efectuate pe grupe de populație, pe biomonitorizarea umană și pe studii epidemiologice.

Linii generale

–  tehnologii și metodologii pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanții din aerul interior și exterior și de alți factori de stres legați de schimbările climatice, de locul de muncă, de stilul de viață sau de mediu și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;

–  factorii de mediu, ocupaționali, socioeconomici, culturali, genetici și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mintală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordându-se o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate, chestiunilor specifice vârstei și aspectelor legate de gen, acolo unde este cazul, incluzând impactul asupra sănătății al proiectării clădirilor, produselor și serviciilor;

–  evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, sprijinite de abordări transdisciplinare, după caz, și de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv înlocuirea testelor efectuate pe animale și alternative la aceste teste;

–  capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea, utilizarea, reutilizarea și combinarea, în condiții de siguranță, a datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv referitoare la expunerea oamenilor, precum și pentru asigurarea legăturii lor cu bazele de date privind parametrii de mediu, stilurile de viață, starea de sănătate și bolile la nivelul UE și la nivel internațional;

–  promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară, inclusiv aspectele profesionale.

1.2.3.  Bolile netransmisibile și bolile rare

Bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită îmbunătățirea înțelegerii și a taxonomiei, precum și abordări mai eficace▌, inclusiv abordări bazate pe medicina personalizată (denumită și „medicina de precizie”), în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul, reabilitarea și vindecarea, precum și înțelegerea multimorbidității.

Linii generale

–  înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezvoltării bolilor netransmisibile, inclusiv a bolilor cardiovasculare;

–  studii longitudinale asupra populației pentru a sprijini înțelegerea parametrilor referitori la sănătate și la boli și pentru a ajuta la stratificarea populațiilor în sprijinul dezvoltării medicinei preventive;

–  instrumente și tehnici de diagnosticare pentru diagnosticarea timpurie și mai precisă și pentru un tratament adaptat la pacient, acordat în timp util, care să permită întârzierea și/sau inversarea evoluției bolii;

–   programe de prevenire și de depistare medicală, care corespund recomandărilor OMS, ONU și UE sau care depășesc aceste recomandări;

–   soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității, inclusiv a bolilor neurodegenerative și a celor cardiovasculare;

–   tratamente, remedii sau alte intervenții terapeutice, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;

–   îngrijire paliativă;

–  domenii în care nevoile clinice nesatisfăcute sunt ridicate, precum bolile rare, inclusiv cancerul pediatric;

–   evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor, inclusiv pe baza datelor din practica medicală reală;

–   cercetarea privind punerea în aplicare în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate;

–  dezvoltarea cercetării și îmbunătățirea informațiilor despre bolile rare, precum și a îngrijirii și a tratamentului acestora, inclusiv prin intermediul medicinei personalizate.

1.2.4.  Bolile infecțioase, inclusiv bolile legate de sărăcie și bolile neglijate

Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru sănătatea mondială și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru va presupune înțelegerea și prevenirea epidemiilor, pregătirea pentru ele și detectarea lor timpurie și răspunsul cercetării în fața epidemiilor, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, inclusiv a bolilor legate de sărăcie și a bolilor neglijate, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) urmând o abordare de tip „O singură sănătate”.

Linii generale

–  înțelegerea mecanismelor privind infecțiile;

–  factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni, precum și impactul schimbărilor climatice și al evoluțiilor ecosistemelor asupra dinamicii bolilor infecțioase;

–  previziunea, detectarea timpurie și rapidă, controlul și supravegherea bolilor infecțioase, a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;

–  combaterea rezistenței la antimicrobiene, inclusiv epidemiologia, prevenirea, diagnosticarea, precum și dezvoltarea de noi antimicrobiene și vaccinuri;

–  vaccinuri, inclusiv platforme tehnologice pentru vaccinuri, metode de diagnosticare, tratamente și remedii pentru bolile infecțioase, inclusiv comorbidități și coinfecții;

–  abordarea gradului scăzut de vaccinare, înțelegerea reticenței față de vaccinare și consolidarea încrederii în vaccinuri;

–  pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților, și coordonarea măsurilor și a strategiilor respective la nivel regional, național și la nivelul UE;

–  barierele din calea punerii în aplicare și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;

–  aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri mici și medii, precum SIDA, tuberculoza și bolile tropicale, luând în considerare și malaria, inclusiv în ceea ce privește fluxurile de migrație și, în general, creșterea mobilității umane.

1.2.5.  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire, inclusiv medicina personalizată

Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în UE în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea▌, punerea în aplicare și evaluarea unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure, ușor de utilizat și rentabile pentru sistemele de sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără tehnologiile generice esențiale, de la noile biomaterii la biotehnologie, precum și la metodele bazate pe studiul celulelor individuale, multiomica și abordările bazate pe medicina sistemică, inteligența artificială și alte tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de cele existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este unul dintre sectoarele economice critice ale UE, reprezentând 3 % din PIB și având 1,5 milioane de angajați. Este necesar ca părțile interesate relevante să fie implicate cât mai devreme posibil și să fie luat în considerare aspectul netehnologic pentru a asigura acceptabilitatea noilor tehnologii, metodologii și instrumente. Printre acestea se numără cetățenii, furnizorii de servicii medicale și profesioniștii din acest domeniu.

Linii generale

–  instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății și orice indicații medicale relevante, inclusiv tulburările funcționale;

–  instrumente, tehnologii, dispozitive medicale, imagistică medicală, biotehnologie, nanomedicină și terapii avansate (inclusiv terapia celulară și genică), precum și soluții digitale integrate pentru sănătatea și îngrijirea oamenilor, inclusiv inteligența artificială, soluțiile mobile și serviciile de sănătate de la distanță, abordând totodată, atunci când este cazul, aspectele legate de rentabilitatea producției încă dintr-un stadiu incipient (pentru a optimiza stadiul de industrializare și pentru ca potențialul de inovare să se concretizeze în medicamente accesibil);

–  testarea, introducerea pe scară largă, optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice în domeniul inovării vizând astfel de tehnologii și instrumente, în condiții reale, inclusiv trialuri clinice, cercetarea privind punerea în aplicare, inclusiv diagnosticarea bazată pe medicina personalizată;

–  procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor și tehnologiilor din domeniul sănătății și al îngrijirii;

–  siguranța, eficacitatea, rentabilitatea, interoperabilitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social, inclusiv aspectele legate de acceptarea socială;

–  știința reglementării și standarde pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății și al îngrijirii;

–  gestionarea datelor din domeniul sănătății, inclusiv interoperabilitatea și integrarea datelor, metodele analitice și de vizualizare a acestora, procesele de luare a deciziilor, având la bază inteligența artificială, explorarea datelor, tehnologiile de lucru cu volume mari de date, bioinformatica și tehnologiile de calcul de înaltă performanță pentru a stimula medicina personalizată, inclusiv prevenirea, și pentru a optimiza parcursul în materie de sănătate.

1.2.6.  Sistemele de sănătate

Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din UE, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală a statelor membre este de a face ca sistemele de sănătate să devină sigure și securizate, accesibile pentru toți, integrate, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile, de încredere și să ofere servicii pertinente și la timp, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijirii orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene de date deschise și sigure. Noile oportunități, cum ar fi implementarea tehnologiei 5G, conceptul de „gemeni digitali” și internetul obiectelor, vor face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii.

Linii generale

–  sprijinirea bazei de cunoștințe pentru reformarea sistemelor și a politicilor de sănătate din Europa și din afara acesteia;

–  noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire, inclusiv abordări bazate pe medicina personalizată, aspecte organizatorice și de gestionare, și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară/regiune la alta;

–  îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;

–  evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;

–  viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale, inclusiv competențele digitale;

–  îmbunătățirea furnizării de informații oportune, fiabile, sigure și demne de încredere referitoare la sănătate și a utilizării/reutilizării datelor privind sănătatea, inclusiv a fișelor medicale electronice, acordându-se atenția cuvenită protecției datelor, inclusiv utilizării abuzive a informațiilor personale privind stilul de viață și sănătatea, securității, accesibilității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;

–  reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;

–  soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu profesioniștii din domeniul asistenței medicale și sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator, luându-se în considerare accesul egal;

–  date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul UE și la nivel mondial, având ca punct de plecare cunoștințele și bazele de date existente.

2.  CLUSTERUL „CULTURĂ, CREATIVITATE ȘI O SOCIETATE FAVORABILĂ INCLUZIUNII”

2.1.  Motivare

UE reprezintă o modalitate unică de a combina creșterea economică cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de globalizare și de schimbările tehnologice, precum și de creșterea inegalităților.

UE trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, încurajând educația, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și a integrării migranților vor rămâne aspecte prioritare. Rolul cercetării și al inovării în domeniul științelor sociale, al științelor umaniste și al artelor, precum și în sectoarele culturale și creative, în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor UE este fundamental. În special, aspectele legate de științele sociale și umaniste sunt incluse în toate domeniile de intervenție ale acestui cluster.

Amploarea, complexitatea și caracterul intergenerațional și transnațional al acestor provocări necesită măsuri pe mai multe niveluri din partea UE. Abordarea acestor aspecte sociale, politice, culturale și economice critice numai la nivel național ar implica riscul de utilizare ineficientă a resurselor, de adoptare a unor abordări fragmentate și a unor standardele diferite în materie de cunoștințe și de capacități.

Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor fi aliniate, în general, la prioritățile UE în materie de schimbări democratice, locuri de muncă, creștere și investiții; justiție și drepturi fundamentale; migrație; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; piața unică digitală. Acest lucru constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. Aceasta va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale, precum și Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine. Vor fi exploatate sinergiile cu programul „Justiție” și cu programul „Drepturi și valori”, care sprijină activități în domeniul accesului la justiție, al drepturilor victimelor, al egalității de gen, al nediscriminării, al protecției datelor și al promovării cetățeniei europene, precum și cu programele Europa creativă și Europa digitală, Erasmus, Erasmus+ și Fondul social european Plus.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 - Egalitatea de gen; ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.

2.2.  Domenii de intervenție

2.2.1.  Democrația și guvernanța

Încrederea în democrație și în instituțiile politice consacrate pare să scadă. Deziluzionarea cu privire la politică este din ce în ce mai articulată de partidele antisistem și populiste și de revenirea la nativism. Această stare de fapt este agravată de inegalitățile socioeconomice, de fluxurile migratorii considerabile și de preocupările de securitate, printre altele. Reacția la provocările prezente și viitoare necesită o nouă reflecție privind modul în care instituțiile democratice de la toate nivelurile trebuie să se adapteze în contextul unei mai mari diversități, al concurenței economice la nivel mondial, al evoluțiilor tehnologice rapide și al digitalizării, în care experiența cetățenilor legată de discursurile, practicile și instituțiile democratice este esențială.

Linii generale

–  istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme; rolul politicilor educaționale, culturale și de tineret ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;

–  rolul capitalului social și al accesului la cultură în consolidarea dialogului democratic și a participării civice și în clădirea de societăți deschise și bazate pe încredere.

–  abordări inovatoare și responsabile pentru a sprijini transparența, accesibilitatea, capacitatea de reacție, răspunderea, credibilitatea, reziliența, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, precum și a statului de drept;

–  strategii de abordare a populismului, a rasismului, a polarizării, a corupției, a extremismului, a radicalizării și a terorismului, precum și de includere, capacitare și implicare a cetățenilor;

–  analiza și dezvoltarea incluziunii sociale, economice și politice și a dinamicii interculturale în Europa și în afara acesteia;

–  o mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;

–  rolulidentităților multiculturale, inclusiv al celor spirituale, în raport cu democrația, cu cetățenia și cu angajamentul politic, precum și valorile fundamentale ale UE, cum ar fi respectul, toleranța, egalitatea de gen, cooperarea și dialogul;

–  sprijinirea cercetării pentru a înțelege identitatea și apartenența la nivelul tuturor comunităților, regiunilor și națiunilor;

–  impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al volumelor mari de date, al rețelelor sociale online și al inteligenței artificiale, asupra democrației, a vieții private și a libertății de exprimare;

–  democrația și guvernanța deliberative, participative și directe și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;

–  impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a guvernanței democratice și cercetarea privind măsura în care acesta poate contribui la reducerea inegalităților și la combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, precum și la o democrație mai rezilientă;

–  dimensiunile umană, socială și politică ale criminalității, ale dogmatismului și ale radicalizării, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau potențial afectate;

–  combaterea dezinformării, a știrilor false și a discursurilor de incitare la ură și impactul acestora în modelarea spațiului public;

–  UE ca actor internațional și regional în guvernanța multilaterală, inclusiv noi abordări ale diplomației științifice;

–  eficiența sistemelor de justiție și îmbunătățirea accesului la justiție pe baza independenței și a principiilor sistemului judiciar, precum și a drepturilor omului, prin metode procedurale echitabile, eficiente și transparente, atât în materie civilă, cât și în materie penală.

2.2.2.  Patrimoniul cultural

Sectoarele culturale și creative europene construiesc punți între arte, cultură, convingeri și experiențe spirituale și patrimoniu cultural, întreprinderi și tehnologie. Mai mult, industriile culturale și creative joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte de propagare inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul, mass-media și tehnologiile digitale și ingineria. Patrimoniul cultural face parte integrantă din sectoarele culturale și creative și reprezintă țesutul vieții noastre, fiind important pentru comunități, grupuri și societăți și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre. O mai bună înțelegere a patrimoniului nostru cultural și a modului în care acesta este perceput și interpretat este esențială pentru crearea unei societăți favorabile incluziunii în Europa și în întreaga lume. Acesta constituie, de asemenea, o forță motrice a economiei europene și a economiilor naționale, regionale și locale și o sursă puternică de inspirație pentru industriile culturale și creative. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniul cultural, material și imaterial, este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, creative și antreprenorialecare reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior. În acest sens, atât inovarea, cât și reziliența patrimoniului cultural trebuie să fie luate în considerare în colaborare cu comunitățile locale și cu părțile interesate relevante. Acesta poate servi, de asemenea, ca agent al diplomației culturale și ca factor de formare a identității și de coeziune culturală și socială.

Linii generale

–  studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf și metodologii inovatoare, inclusiv digitale;

–  accesul la patrimoniul cultural și partajarea acestuia, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;

–  cercetarea vizând accesibilitatea patrimoniului cultural prin intermediul noilor tehnologii, cum ar fi serviciile de cloud, inclusiv un spațiu de colaborare în domeniul patrimoniului cultural european, fără a se limita însă la acesta, precum și încurajarea și facilitarea transmiterii know-how-ului și a competențelor. Aceasta va fi precedată de o evaluare a impactului;

–  modele de afaceri durabile pentru consolidarea bazelor financiare ale sectorului patrimoniului;

–  crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente, inclusiv mass-media interactivă, și inovarea socială;

–  contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea UE într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural durabil;

–  conservarea, protejarea, consolidarea, reabilitarea și gestionarea durabilă a patrimoniului cultural și lingvistic, inclusiv prin utilizarea aptitudinilor și a meșteșugurilor tradiționale sau a tehnologiilor de vârf, inclusiv a celor digitale;

–  influența amintirilor culturale, a tradițiilor, a modelelor comportamentale, a percepțiilor, a convingerilor, a valorilor, a sentimentului de apartenență și a identităților. Rolul culturii și al patrimoniului cultural în societățile multiculturale și modelele de incluziune și excluziune culturală.

2.2.3.  Transformările sociale și economice

Societățile europene suferă transformări socioeconomice și culturale profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene(15). Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, egalitatea de gen, bunăstarea și reducerea inegalităților, de a spori productivitatea (incluzând progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia), de a aborda inegalitățile socio-spațiale și de a promova capitalul uman, de a înțelege și răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și de a sprijini solidaritatea între generații, dialogul intercultural și mobilitatea socială. Sunt necesare sisteme de educație și de formare accesibile, favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.

Linii generale

–  o bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, în vederea dobândirii de competențe cu valoare adăugată ridicată, a productivității, a mobilității sociale, a creșterii, a inovării sociale și a creării de locuri de muncă. Rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților și în sprijinirea incluziunii, inclusiv în prevenirea eșecului școlar;

–  sustenabilitatea socială dincolo de indicatorii exclusivi ai PIB-ului, în special noi modele economice și de afaceri și noi tehnologii financiare;

–  instrumente statistice și alte instrumente economice în scopul unei mai bune înțelegeri a creșterii și a inovării, în contextul unei creșteri lente a productivității și/sau al unor schimbări economice structurale;

–  noi modele de guvernanță în domenii economice emergente și instituții de piață;

–  noi tipuri de activități, rolul muncii, îmbunătățirea competențelor, tendințe și schimbări pe piața forței de muncă și veniturile în societatea modernă, precum și efectele acestora asupra distribuției veniturilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, medii de lucru, nediscriminarea, inclusiv egalitatea de gen și incluziunea socială;

–  o mai bună înțelegere a schimbărilor societale din Europa și a impactului acestora;

–  efectele transformărilor sociale, tehnologice și economice asupra accesului la o locuință sigură, sănătoasă, accesibilă financiar și durabilă;

–  sistemele fiscale și de prestații sociale, împreună cu politicile privind securitatea socială și investițiile sociale, în vederea eliminării inegalităților într-un mod echitabil și durabil și a abordării efectelortehnologiei, ale demografiei și ale diversității;

–  modele de dezvoltare și creștere durabile și favorabile incluziunii pentru mediul urban, semiurban și rural;

–  înțelegerea mobilității umane și a efectelor acesteia în contextul transformărilor sociale și economice, luate în considerare la nivel mondial și local, pentru o mai bună guvernanță în materie de migrație, respectarea diferențelor, integrarea pe termen lung a migranților, inclusiv a refugiaților, și impactul intervențiilor de politică conexe; respectarea angajamentelor internaționale și a drepturilor omului, precum și aspectele legate de ajutorul pentru dezvoltare și de cooperare; creșterea și îmbunătățirea accesului la educație, la formare profesională, la piața forței de muncă, la cultură, la servicii de asistență, precum și la cetățenia activă și incluzivă, în special pentru persoanele vulnerabile, inclusiv pentru migranți;

–  abordarea provocărilor majore legate de modelele europene privind coeziunea socială, imigrația, integrarea, schimbările demografice, îmbătrânirea, handicapul, educația, sărăcia și excluziunea socială;

–   strategii avansate și metode inovatoare vizând egalitatea de gen în toate domeniile sociale, economice și culturale, precum și pentru a aborda prejudecățile de gen și violența bazată pe gen.

–  sisteme de educație și formare profesională care să promoveze și să utilizeze în mod optim transformarea digitală din UE și care, în plus, să poată gestiona riscurile generate de interconectarea globală și de inovațiile tehnologice, în special riscurile emergente online, preocupările legate de etică, inegalitățile socioeconomice și schimbările radicale din cadrul piețelor;

–  modernizarea sistemelor de guvernanță și de gestionare ale autorităților publice, cu scopul de a implica cetățenii și de a răspunde așteptărilor lor legate de furnizarea serviciilor, transparență, accesibilitate, deschidere, răspundere și orientarea către utilizator.

3.  CLUSTERUL „SECURITATEA CIVILĂ PENTRU SOCIETATE”

3.1.  Motivare

Cooperarea europeană a contribuit la o epocă de pace, stabilitate și prosperitate fără precedent pe continentul european. Cu toate acestea, Europa trebuie să răspundă provocărilor generate de amenințări persistente la adresa securității societății noastre din ce în ce mai complexe și digitalizate. Atacurile teroriste și radicalizarea, precum și atacurile cibernetice și amenințările hibride ridică probleme de securitate majore și pun o presiune deosebită asupra societăților. Amenințările noi, emergente, la adresa securității, care se profilează în viitorul apropiat din cauza noilor tehnologii, necesită, de asemenea, atenție. Securitatea și prosperitatea viitoare depind de îmbunătățirea capacităților de protejare a Europei împotriva unor astfel de amenințări. Acestea nu pot fi abordate doar prin mijloace tehnologice, ci necesită cunoștințe despre oameni, istoria, cultura și comportamentul acestora și includ considerații etice cu privire la echilibrul dintre securitate și libertate. În plus, Europa trebuie să își asigure independența în ceea ce privește tehnologiile critice din punctul de vedere al securității și să sprijine dezvoltarea unor tehnologii revoluționare în domeniul securității.

Cetățenii europeni, instituțiile de stat, organismele UE și economia trebuie să fie protejate împotriva amenințărilor continue reprezentate de terorism și criminalitatea organizată, inclusiv traficul cu arme de foc, traficul de droguri, traficul de ființe umane și traficul de bunuri culturale. Dimensiunile umane și sociale ale criminalității și radicalizarea violentă necesită o mai bună înțelegere, pentru a se îmbunătăți politicile publice în materie de securitate. Consolidarea protecției și a securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor, inclusiv a frontierelor maritime și terestre, este, de asemenea, esențială. Criminalitatea cibernetică este în creștere și riscurile conexe se diversifică, în paralel cu digitalizarea economiei și a societății. Europa trebuie să își continue eforturile de îmbunătățire a securității cibernetice, a protecției vieții private în mediul digital, a protecției datelor personale, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja stabilitatea democratică, socială și economică. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a limita efectele asupra vieții și a condițiilor de trai provocate de fenomenele meteorologice extreme, care se intensifică din cauza schimbărilor climatice, precum inundațiile, furtunile, valurile de căldură sau secetele care conduc la incendii forestiere, la degradarea terenurilor, precum și alte dezastre naturale, de exemplu cutremurele. Catastrofele, fie naturale sau provocate de om, pot pune în primejdie funcții societale importante și infrastructuri-cheie, cum ar fi comunicațiile, sănătatea, hrana, apa potabilă, furnizarea energiei, transportul, securitatea și guvernarea.

Acest lucru necesită atât cercetare tehnică, cât și cercetare în ceea ce privește factorii umani implicați pentru îmbunătățirea rezilienței în fața dezastrelor, inclusiv, după caz, testarea de aplicații, formare, precum și igiena cibernetică și educația cibernetică. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a evalua rezultatele cercetării în domeniul securității și pentru a promova adoptarea acestora.

Acest cluster va urmări crearea de sinergii, în special cu următoarele programe: Fondul pentru securitate internă, Fondul de gestionare integrată a frontierelor și Europa digitală, precum și îmbunătățirea cooperării în materie de cercetare și inovare între agențiile și organizațiile interguvernamentale, inclusiv prin mecanisme de schimb și consultare, de exemplu în domeniul de intervenție „Protecția și securitatea”.

Cercetarea în domeniul securității face parte din răspunsul cuprinzător mai amplu al UE la amenințările de securitate. Aceasta contribuie la procesul de dezvoltare a capacităților prin faptul că permite disponibilitatea în viitor a unor tehnologii, tehnici și aplicații care să elimine lacunele în materie de capacități identificate de factorii de decizie, precum și de practicieni și de organizațiile societății civile. Finanțarea cercetării prin programul-cadru al UE a reprezentat deja aproximativ 50 % din totalul finanțării publice alocate pentru cercetarea în domeniul securității în UE. Se vor folosi la maximum instrumentele disponibile, inclusiv programul spațial european (Galileo și EGNOS, Copernicus, cunoașterea situației spațiale și comunicarea guvernamentală prin satelit). Deși activitățile de cercetare și inovare din cadrul acestui program vor fi axate exclusiv pe aplicațiile civile, se va urmări coordonarea cu cercetarea în domeniul apărării finanțată de UE în vederea consolidării sinergiilor, recunoscând că există domenii de tehnologie cu dublă utilizare. Se evită duplicarea în materie de finanțare. Colaborarea transfrontalieră contribuie la dezvoltarea unei piețe unice europene a securității și la îmbunătățirea performanței industriale, punând astfel bazele autonomiei UE. Se va acorda atenția cuvenită înțelegerii și percepției oamenilor asupra securității.

Cercetarea în domeniul securității reprezintă un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă sigură și securizată”, contribuind la o uniune a securității veritabilă și eficace.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.

3.1.1.   Societăți reziliente în caz de catastrofe

Catastrofele pot apărea din mai multe surse, fie naturale, fie cauzate de om, printre care atacurile teroriste, fenomenele climatice și alte fenomene extreme (inclusiv creșterea nivelului mării), incendiile forestiere, valurile de căldură, inundațiile, secetele, deșertificarea, cutremurele, tsunami și fenomene vulcanice, crizele hidrologice, fenomenele meteorologice din spațiu, catastrofele industriale și din domeniul transporturilor, evenimentele CBRN și riscurile în cascadă generate de acestea. Scopul este de a preveni și de a reduce pierderea de vieți omenești, daunele aduse sănătății și mediului, traumele, precum și daunele economice și materiale cauzate de catastrofe, de a asigura securitatea alimentară, aprovizionarea cu medicamente și securitatea serviciilor și a apei, precum și de a îmbunătăți gradul de înțelegere și de reducere a riscurilor generate de catastrofe și de a accelera redresarea în urma catastrofelor. Acest lucru implică acoperirea întregului spectru al gestionării crizelor: de la prevenire și formare la gestionarea crizelor și la gestionarea și reziliența în perioada de după criză.

Linii generale

–  tehnologiile, capacitățile necesare și guvernanța pentru personalul de primă intervenție pentru intervenție din cadrul operațiunilor de urgență desfășurate în situații de criză, de catastrofă și în urma catastrofelor și faza inițială de redresare;

–  capacitatea societății de a preveni, gestiona și reduce mai eficient riscul de catastrofe, inclusiv prin soluții bazate pe natură, prin îmbunătățirea capacităților de prognozare, a prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la riscurile existente și la cele noi și la efectele în lanț, evaluarea impactului și o mai bună înțelegere a factorului uman în strategiile de gestionare a riscurilor și de comunicare a riscurilor;

–  sprijinirea într-o manieră mai eficace a filosofiei Cadrului de la Sendai privind o mai bună reconstrucție, printr-o mai bună înțelegere a redresării în urma catastrofelor și cercetarea în vederea unei evaluări mai eficace a riscurilor în urma dezastrelor.

–  interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră și o piață integrată a UE.

3.1.2.   Protecția și securitatea

Este necesar să se asigure protecția cetățenilor și un răspuns adecvat la amenințările de securitate generate de activitățile infracționale, inclusiv teroriste, și la amenințările hibride; să se asigure protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice, atât împotriva atacurilor fizice (inclusiv CBRN-E), cât și a atacurilor cibernetice; să fie combătute terorismul și radicalizarea violentă, inclusiv prin înțelegerea și abordarea ideilor și convingerilor teroriștilor; să se prevină și să se combată criminalitatea gravă, inclusiv criminalitatea cibernetică, și criminalitatea organizată (cum ar fi pirateria și contrafacerea produselor); să se acorde sprijin victimelor; să fie urmărite fluxurile financiare ilicite; să se dezvolte noi capacități criminalistice; să fie sprijinită utilizarea datelor în scopul asigurării aplicării legii și să se asigure protecția datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a aplicării legii; să se consolideze capacitățile de protecție a frontierelor, să fie sprijinită gestionarea frontierelor aeriene, terestre și maritime ale UE în scopul circulației persoanelor și a bunurilor și să se înțeleagă factorul uman în toate aceste amenințări la adresa securității, precum și în prevenirea și atenuarea acestora. Este esențial să se mențină flexibilitatea pentru a răspunde cu rapiditate la noile provocări neprevăzute în materie de securitate care pot apărea.

Linii generale

–  abordări și tehnologii inovatoare pentru practicienii din domeniul securității (cum ar fi forțele de poliție, pompierii, serviciile medicale, poliția de frontieră și garda de coastă, birourile vamale), în special în contextul transformării digitale și al interoperabilității forțelor de securitate, operatorii de infrastructură, organizațiile societății civile și cei care gestionează spații deschise;

–  analiza fenomenelor infracționale transfrontaliere, metode avansate prin care schimbul de date și colectarea datelor se efectuează în mod rapid, fiabil, standardizat și îmbunătățit din punctul de vedere al protecției vieții private, precum și bune practici;

—  dimensiunile umane și socioeconomice ale criminalității și ale radicalizării violente, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau care ar putea fi afectate, inclusiv înțelegerea și combaterea ideilor și convingerilor teroriste, precum și a infracțiunilor bazate pe gen, orientare sexuală sau discriminare rasială;

—  analiza aspectelor de securitate ale noilor tehnologii, cum ar fi secvențierea ADN-ului, editarea genomului, nanomaterialele și materialele funcționale, inteligența artificială, sistemele autonome, dronele, robotica, informatica cuantică, criptomonedele, imprimarea 3D și dispozitivele portabile, tehnologia blockchain, precum și creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor, a autorităților publice și a industriei, în vederea prevenirii apariției de noi riscuri de securitate și a reducerii riscurilor existente, inclusiv a celor generate de aceste noi tehnologii;

–  îmbunătățirea capacităților prospective și de analiză pentru elaborarea politicilor și la nivel strategic în ceea ce privește amenințările la adresa securității;

–  protecția infrastructurilor critice, precum și a spațiilor deschise și publice împotriva amenințărilor fizice, digitale și hibride, inclusiv a efectelor schimbărilor climatice;

–  monitorizarea și combaterea dezinformării și a știrilor false cu implicații în materie de securitate, inclusiv dezvoltarea unor capacități de detectare a surselor de manipulare;

–  dezvoltarea tehnologică pentru aplicații civile, cu posibilitatea de a consolida, după caz, interoperabilitatea dintre forțele de protecție civilă și forțele militare;

–  interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră, interguvernamentală și între agenții și pentru a dezvolta o piață integrată a UE;

–  dezvoltarea de instrumente și metode pentru o gestionare integrată eficace și eficientă a frontierelor, în special pentru a spori capacitatea de reacție, și o capacitate îmbunătățită de a monitoriza traversările frontierelor externe, în vederea îmbunătățirii detectării riscurilor, a răspunsului la incidente și a prevenirii criminalității;

–  detectarea activităților frauduloase la punctele de trecere a frontierei și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv identificarea documentelor false sau manipulate în alt mod și detectarea traficului de ființe umane și de bunuri ilicite;

–  asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a respectării legii, având în vedere, în special, rapidele evoluții tehnologice, inclusiv confidențialitatea și integritatea informațiilor, precum și trasabilitatea și prelucrarea tuturor tranzacțiilor;

–  elaborarea de tehnici pentru identificarea produselor contrafăcute, pentru consolidarea protecției pieselor și mărfurilor originale și pentru controlul produselor transportate.

3.1.3.   Securitatea cibernetică

Activitățile cibernetice ostile amenință nu numai economiile noastre, ci însăși funcționarea democrațiilor, a libertăților și a valorilor noastre. Amenințările cibernetice sunt adesea infracționale, motivate de profit, dar ele pot fi, de asemenea, politice și strategice. Securitatea, libertatea, democrația și prosperitatea noastră viitoare depind de îmbunătățirea capacității noastre de a proteja UE împotriva amenințărilor cibernetice. Transformarea digitală necesită îmbunătățirea substanțială a securității cibernetice, pentru a asigura protecția numărului enorm de dispozitive IoT care se preconizează că vor fi conectate la internet, precum și funcționarea în condiții de siguranță a rețelelor și a sistemelor informatice, inclusiv pentru rețelele electrice, furnizarea și distribuția de apă potabilă, vehicule și sistemele de transport, spitalele, finanțele, instituțiile publice, fabricile, locuințele. Europa trebuie să își consolideze reziliența la atacurile cibernetice și să creeze mecanisme eficace de disuasiune în spațiul cibernetic, asigurându-se totodată că protecția datelor și libertatea cetățenilor sunt consolidate. Este în interesul Uniunii să se asigure că dezvoltă și menține capacități strategice esențiale în domeniul securității cibernetice cu scopul de a securiza piața unică digitală și, în special, a asigura protecția rețelelor critice și a sistemelor informatice și pentru a furniza servicii esențiale de securitate cibernetică. Uniunea trebuie să fie în măsură să își securizeze în mod autonom activele digitale și să concureze pe piața mondială a securității cibernetice.

Linii generale

–  tehnologii de-a lungul lanțului valoric digital (de la componente sigure și criptografie cu rezistență cuantică la software și rețele cu capacitate de autoregenerare);

–  tehnologii, metode, standarde și bune practici pentru abordarea amenințărilor la adresa securității cibernetice, anticipând nevoile viitoare și sprijinind competitivitatea industriei europene, inclusiv instrumente de identificare electronică, de detectare a amenințărilor, de igienă cibernetică, precum și resurse de formare și educație;

–  o colaborare deschisă pentru o rețea europeană și un centru european de competențe în materie de securitate cibernetică.

4.   CLUSTERUL „DEZVOLTAREA DIGITALĂ, INDUSTRIA ȘI SPAȚIUL

4.1.   Motivare

Pentru a asigura competitivitatea industrială și capacitatea de a aborda provocările mondiale în perspectivă, UE trebuie să își consolideze suveranitatea tehnologică și capacitățile științifice, tehnologice și industriale în domeniile esențiale care stau la baza transformării economiei, a locului de muncă și a societății noastre.

Sectorul industrial al UE asigură unul din cinci locuri de muncă și două treimi din investițiile în C&D ale sectorului privat și generează 80 % din exporturile UE. Un nou val de inovare, implicând o fuzionare a tehnologiilor fizice și digitale, va genera oportunități uriașe pentru industria UE și va îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din UE.

Digitalizarea reprezintă un factor determinant major. Având în vedere faptul că aceasta continuă într-un ritm rapid în toate sectoarele, investițiile în domenii prioritare, de la inteligența artificială fiabilă la internetul de următoare generație, tehnica de calcul de înaltă performanță, fotonica, tehnologiile cuantice, robotica și micro-/nano-electronică, devin esențiale pentru soliditatea economiei noastre și pentru durabilitatea societății noastre. Investițiile în tehnologii digitale, precum și producerea și utilizarea acestora oferă un impuls major creșterii economice a UE, reprezentând o creștere de 30 % numai în perioada 2001-2011. În acest context, rolul IMM-urilor rămâne fundamental în UE, în ceea ce privește atât creșterea economică, cât și locurile de muncă. Adoptarea digitalului în rândul IMM-urilor promovează competitivitatea și durabilitatea.

Tehnologiile generice esențiale(16) stau la baza fuzionării mediului digital cu cel fizic, care reprezintă un element esențial al acestui nou val de inovare la nivel mondial. Investițiile în cercetare, dezvoltarea, demonstrarea și implementarea tehnologiilor generice esențiale, precum și asigurarea unei aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile cu materii prime și materiale avansate vor asigura autonomia strategică a UE și vor ajuta industria UE să își reducă în mod semnificativ amprenta de carbon și amprenta de mediu.

Vor fi abordate, după caz, și tehnologii viitoare și emergente specifice.

Spațiul prezintă o importanță strategică; aproximativ 10 % din PIB-ul UE depinde de utilizarea serviciilor spațiale. UE dispune de un sector spațial de anvergură mondială, cu o industrie solidă de fabricare a sateliților și un sector dinamic al serviciilor în aval. Spațiul oferă instrumente importante pentru monitorizare, comunicare, navigație și supraveghere și deschide numeroase oportunități de afaceri, în special în combinație cu tehnologiile digitale și cu alte surse de date. UE trebuie să profite din plin de aceste oportunități, prin exploatarea la maximum a potențialului programelor sale spațiale Copernicus, EGNOS și Galileo, precum și prin protejarea infrastructurilor spațiale și terestre împotriva amenințărilor din spațiu.

UE are șansa unică de a fi un lider mondial și de a-și mări cota pe piețele mondiale, prin demonstrarea modului în care transformarea digitală, poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice esențiale și a celor spațiale, tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și competitivitatea se pot consolida reciproc prin intermediul excelenței științifice și tehnologice.

Pentru ca economia circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de altă natură să devină realitate, este necesară acțiunea la nivelul UE, din cauza complexității lanțurilor valorice, a caracterului sistemic și multidisciplinar al tehnologiilor și a costurilor ridicate aferente dezvoltării acestora, precum și din cauza naturii intersectoriale a problemelor care trebuie abordate. UE trebuie să se asigure că toți actorii din sectorul industrial și societatea în general pot beneficia de tehnologii avansate și curate și de digitalizare. Dezvoltarea de tehnologii nu este suficientă în sine. Înțelegerea societală a acestor tehnologii și evoluții este esențială pentru implicarea utilizatorilor finali și favorizarea schimbărilor comportamentale.

Infrastructurile orientate către industrie, inclusiv liniile-pilot, vor ajuta întreprinderile din UE, în special IMM-urile, să implementeze aceste tehnologii și să își îmbunătățească performanța în materie de inovare și pot fi de asemenea facilitate de alte programe ale UE.

O implicare puternică a industriei și a societății civile este esențială pentru stabilirea priorităților și dezvoltarea agendelor de cercetare și inovare, sporind efectul de levier al finanțării publice, prin investiții private și publice, și asigurând asimilarea mai bună a rezultatelor. Înțelegerea și acceptarea la nivel societal, inclusiv luarea în considerare a proiectării produselor, bunurilor și serviciilor, reprezintă elemente esențiale pentru reușită, la fel ca o nouă agendă pentru competențe relevante pentru industrie și pentru standardizarea în acest sector.

Reunirea activităților legate de tehnologiile digitale, spațiale și generice esențiale, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime vor permite o abordare mai sistemică și o transformare digitală și industrială mai rapidă și mai profundă. Se va asigura astfel faptul că cercetarea și inovarea în aceste domenii contribuie la punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul industriei, al digitalizării, al mediului, al energiei și climei, al economiei circulare, al materiilor prime și materialelor avansate și al spațiului.

Se va asigura complementaritatea cu activitățile desfășurate în special în cadrul programului Europa digitală și al Programului spațial, respectând delimitarea dintre programe și evitând ▌suprapunerile.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 8 - Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 - Acțiuni climatice.

4.2.   Domenii de intervenție

4.2.1.   Tehnologiile de producție

Industria prelucrătoare reprezintă principalul factor determinant al ocupării forței de muncă și al prosperității în UE, producând peste trei sferturi din exporturile mondiale ale UE și oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă directe și indirecte. Principala provocare pentru industria prelucrătoare a UE este de a rămâne competitivă la nivel mondial, prin realizarea de produse mai inteligente și mai personalizate, cu valoare adăugată ridicată, și care necesită cheltuieli mult mai reduse cu energia și resursele materiale și care au o amprentă de carbon și de mediu redusă. Contribuțiile sectoarelor culturale și creative, precum și perspectivele din domeniul științelor sociale și umaniste asupra relației dintre tehnologie și oameni în cadrul procesului de producție, vor fi esențiale pentru generarea valorii adăugate. Va fi studiat, de asemenea, impactul asupra vieții profesionale și a ocupării forței de muncă.

Linii generale

–  tehnologii de producție revoluționare precum producția biotehnologică, fabricația aditivă, robotica industrială, colaborativă, flexibilă și inteligentă, sistemele de producție umane integrate, promovate, de asemenea, prin intermediul unei rețele a UE de infrastructuri orientate către industrie, care furnizează servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria UE;

–  inovații revoluționare care utilizează diferite tehnologii generice de-a lungul întregului lanț valoric. Printre exemple se numără tehnologiile convergente, inteligența artificială, „gemenii digitali”, analiza datelor, tehnologiile de control, tehnologiile bazate pe senzori, robotica industrială, colaborativă și inteligentă, sistemele centrate pe om, producția biotehnologică, tehnologiile avansate pentru baterii și tehnologiile bazate pe hidrogen, inclusiv hidrogen provenit din surse regenerabile, precum și tehnologiile bazate pe pile de combustie, tehnologiile avansate cu plasmă și laser;

–  competențe, spații de lucru și întreprinderi pe deplin adaptate la noile tehnologii, în concordanță cu valorile sociale europene;

–  instalații de fabricație cognitive flexibile, de înaltă precizie, fără defecte, puțin poluante și care generează puține deșeuri, durabile și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, în concordanță cu abordarea privind economia circulară, precum și sisteme de producție inteligente și eficiente din punct de vedere energetic, care să răspundă exigențelor clienților;

–  inovații revoluționare în domeniul tehnicilor de explorare a șantierelor de construcții, în scopul automatizării utilajelor de asamblare la fața locului și de producție a componentelor prefabricate.

4.2.2.   Tehnologiile digitale esențiale

Menținerea și dezvoltarea autonomă a unor capacități solide de proiectare și de producție în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi microelectronica și nanoelectronica, microsistemele, fotonica, software-ul și sistemele ciber-fizice și integrarea acestora, precum și materialele avansate necesare pentru aceste aplicații vor fi esențiale pentru o UE competitivă, socială și orientată asupra cetățenilor.

Linii generale

–  microelectronică și nanoelectronică, inclusiv concepte de proiectare și prelucrare, componente și echipamente de producție care să răspundă unor cerințe specifice în materie de transformare digitală și provocări globale, în ceea ce privește performanță, funcționalitate, consum de energie și de materiale și integrare;

–  tehnologii eficiente și securizate de detecție și acționare și cointegrarea acestora cu unități de calcul, ca factori favorizanți ai industriei și ai internetului obiectelor, inclusiv soluții inovatoare privind materiale flexibile și corespunzătoare pentru obiecte care pot interacționa ușor cu oamenii;

–  tehnologiile ca alternative la sau complemente ale nanoelectronicii, cum ar fi informatica, transmisia și detecția cuantică integrată, precum și componentele de inginerie neuromorfică și spintronica;

–  arhitecturi și acceleratoare de calcul, procesoare cu consum redus de energie pentru o gamă largă de aplicații, inclusiv sisteme informatice neuromorfe care alimentează aplicații de inteligență artificială, calcul de vârf, digitalizarea industriei, volumele mari de date și tehnologia de tip cloud computing, energia inteligentă și mobilitatea conectată și automatizată;

–  proiectarea hardware-ului de calcul astfel încât să ofere garanții solide de execuție fiabilă, având integrate măsuri de protecție a vieții private și a securității pentru datele de intrare/ieșire, informatică cuantică, precum și instrucțiuni de procesare și interfețe om-mașină adecvate;

–  tehnologii în domeniul fotonicii care să faciliteze crearea de aplicații, cu progrese revoluționare în ceea ce privește funcționalitatea, integrarea și performanța;

–  tehnologii de inginerie a rețelelor și de control, care să sprijine sisteme flexibile, evolutive și complet autonome în vederea realizării unor aplicații fiabile care să interacționeze cu mediul fizic și cu oamenii, inclusiv în domeniile industriale și în cele critice pentru siguranță;

–  tehnologii de software, pentru a îmbunătăți calitatea, securitatea cibernetică și fiabilitatea software-ului și durata serviciilor, a spori productivitatea în materie de dezvoltare și a introduce în software și arhitectura acestuia inteligență artificială și reziliență integrate;

–  tehnologii emergente de extindere a tehnologiilor digitale .

4.2.3.  Tehnologiile generice emergente

Tehnologiile generice esențiale și-au demonstrat potențialul de a stimula inovarea în și între mai multe sectoare(17). Pentru a facilita dezvoltarea unor noi tehnologii generice și a alimenta fluxul de inovare, temele de cercetare transformațională trebuie să fie identificate și sprijinite de la un stadiu incipient de explorare la demonstrații în aplicații-pilot. În plus, comunitățile emergente, adesea interdisciplinare, trebuie să fie asistate pentru a ajunge la o masă critică, care să le permită să dezvolte în mod sistematic și să aducă la maturitate tehnologii promițătoare. Obiectivul este de a aduce tehnologiile generice emergente la niveluri de maturitate care să permită includerea în foile de parcurs privind cercetarea și inovarea în sectorul industrial.

Linii generale

—  sprijinirea tendințelor viitoare și emergente în ceea ce privește tehnologiile generice esențiale;

—  sprijinirea comunităților emergente care implică încă de la început o abordare centrată pe om;

—  evaluarea potențialului disruptiv al noilor tehnologii industriale emergente și a impactului acestora asupra oamenilor, a industriei, a societății și a mediului, construind interfețe cu foi de parcurs industriale;

—  extinderea bazei industriale pentru adoptarea tehnologiilor și a inovării cu potențial revoluționar, inclusiv dezvoltarea de resurse umane și în contextul global.

4.2.4.   Materialele avansate

UE este un lider mondial în domeniul materialelor avansate și al proceselor conexe, care reprezintă 20 % din baza sa industrială și se află la originea a aproape tuturor lanțurilor valorice, prin transformarea materiilor prime. Pentru a rămâne competitivă și a satisface nevoile cetățenilor privind materiale durabile, sigure și avansate, UE trebuie să investească în cercetarea privind materiale noi, inclusiv biomaterii și materiale de construcție inovatoare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, și trebuie să îmbunătățească durabilitatea și capacitatea de reciclare a materialelor, să reducă amprenta de carbon și amprenta de mediu și să impulsioneze inovarea industrială transsectorială, prin sprijinirea noilor aplicații în toate sectoarele industriale. În plus, materialele avansate au un impact enorm în ceea ce privește nevoile cetățenilor.

Linii generale

–  materiale [inclusiv polimeri, biomaterii, nanomateriale, materiale bidimensionale, materiale inteligente și multimateriale (inclusiv materiale lignocelulozice), materiale compozite, metale și aliaje] și materiale avansate (de exemplu materiale bazate pe tehnologia cuantică, materiale inteligente, fotonice și supraconductoare) care să fie concepute cu proprietăți și funcționalități noi și să respecte cerințele de reglementare (fără a cauza însă creșterea presiunilor asupra mediului de-a lungul întregului lor ciclu de viață, de la fabricare la utilizare sau scoatere din uz);

–  procese și producție integrate ale materialelor, care să urmărească o abordare etică și orientată către client, inclusiv activități prenormative și evaluări ale ciclului de viață, procurarea și gestionarea materiilor prime, durabilitatea, capacitatea de reutilizare și de reciclare, siguranța, evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu și gestionarea riscurilor;

–  factori care permit crearea de materiale avansate, precum caracterizarea (de exemplu pentru asigurarea calității), modelarea și simularea, experimentarea și dezvoltarea;

–  un ecosistem inovator al UE de infrastructuri tehnologice(18), în rețea și accesibil tuturor părților interesate relevante, identificat și prioritizat în acord cu statele membre, care să furnizeze servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria UE, în special de către IMM-uri; acesta va conține toate tehnologiile esențiale necesare pentru a permite inovarea în domeniul materialelor;

–  Soluții bazate pe materiale avansate pentru patrimoniul cultural, proiectare, arhitectură și creativitate generală, cu o puternică orientare către utilizator, pentru creșterea valorii adăugate a sectoarelor industriale și a industriilor creative.

4.2.5.   Inteligența artificială și robotica

Transformarea oricărui obiect sau dispozitiv într-unul inteligent și conectat reprezintă una dintre megatendințele actuale. Cercetătorii și inovatorii care dezvoltă inteligența artificială și oferă aplicații în domeniul roboticii și în alte domenii vor fi principalii factori determinanți ai viitoarei creșteri economice și de productivitate. Multe sectoare, printre care sănătatea, industria prelucrătoare, construcția de nave, construcțiile, industriile serviciilor și agricultura, vor utiliza și vor dezvolta în continuare această tehnologie generică esențială, în alte părți ale programului-cadru. Evoluțiile din domeniul IA trebuie să se desfășoare în mod deschis în întreaga UE, să garanteze siguranța, soliditatea societală și de mediu a aplicațiilor bazate pe IA, să țină seama de aspectele etice încă de la început, să evalueze riscurile și să atenueze potențialul ei de utilizare răuvoitoare și de discriminare neintenționată, cum ar fi discriminarea pe criterii de gen, rasă sau dizabilitate. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că inteligența artificială este dezvoltată într-un cadru bine coordonat care respectă valorile UE, principiile etice și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest program va fi completat de activitățile prevăzute în cadrul programului Europa digitală.

Linii generale

–  facilitarea tehnologiilor bazate pe IA, precum IA explicabilă, IA etică, IA controlată de om, învățarea automatizată nesupravegheată și eficiența datelor, precum și interacțiuni om-mașină și mașină-mașină avansate;

–  robotică sigură, inteligentă, colaborativă și eficientă și sisteme integrate și autonome complexe;

–  tehnologii bazate pe IA centrată pe om, pentru găsirea de soluții bazate pe IA;

–  dezvoltarea competențelor de cercetare în domeniul IA în întreaga Europă și crearea de rețele ale acestor competențe, în cadrul unei perspective deschise bazate pe colaborare, dezvoltând totodată capacitatea de testare închisă;

–  utilizarea IA și a roboticii pentru a sprijini persoanele afectate de dizabilități și incluziunea persoanelor marginalizate;

–  tehnologii pentru platforme IA deschise, inclusiv algoritmi pentru software, depozite de date, sisteme bazate pe agenți, robotică și platforme de sisteme autonome.

4.2.6.   Internetul de următoare generație

Internetul a devenit un factor esențial al transformării digitale în toate sectoarele economiei și societății noastre. UE trebuie să preia conducerea în orientarea internetului de următoare generație în direcția unui ecosistem centrat pe om, în conformitate cu valorile noastre sociale și etice. Investițiile în tehnologii și software pentru internetul de următoare generație vor ameliora competitivitatea industrială a UE în cadrul economiei globale. Optimizarea asimilării la nivelul UE va necesita o cooperare pe scară largă între părțile interesate. Ar trebui, de asemenea, avute în vedere norme etice de reglementare a internetului de următoare generație.

Linii generale

–  tehnologii și sisteme pentru infrastructuri de rețele și servicii de încredere, inteligente și eficiente din punct de vedere energetic (conectivitate mai mare de 5G, infrastructuri definite prin software, internetul obiectelor, sisteme de sisteme, infrastructuri de tip cloud, rețele optice de următoare generație, tehnologie cuantică, clouduri cognitive și internet bazat pe tehnologie cuantică, integrarea comunicațiilor prin satelit), care să permită capacități, virtualizare și gestionare descentralizată în timp real (utilizarea ultrarapidă și flexibilă a spectrului de frecvențe radio, calculul de vârf, partajarea de contexte și cunoștințe), pentru a asigura o performanță a rețelelor scalabilă, eficientă, fiabilă și de încredere, adecvată pentru o implementare masivă a serviciilor;

–  aplicații și servicii de internet de următoare generație destinate consumatorilor, industriei și societății, bazate pe încredere, echitate, interoperabilitate, un control mai eficient al datelor de către utilizatori, acces transparent la limbaj, noi concepte de interacțiune multimodală, accesul incluziv și foarte personalizat la obiecte, informații și conținut, inclusiv mijloace de comunicare, platforme de comunicare socială și crearea de rețele sociale care să fie imersive și fiabile, precum și modele de afaceri pentru tranzacții și servicii în cadrul unor infrastructuri partajate;

–  tehnologie middleware bazată pe software, inclusiv tehnologii ale registrelor distribuite cum ar fi tehnologiile blockchain, care funcționează în medii de lucru distribuite pe scară largă, facilitează cartografierea datelor și transferul datelor la nivelul infrastructurilor hibride cu protecție inerentă a datelor, integrează inteligența artificială, analiza datelor, securitatea și controlul în aplicațiile și serviciile de internet bazate pe libera circulație a datelor și a cunoștințelor.

4.2.7.  Calculul avansat și datele masive

Calculul de înaltă performanță și datele masive au devenit indispensabile în noua economie mondială bazată pe date, în care a calcula mai bine înseamnă a concura mai eficient. Calculul de înaltă performanță și analiza volumelor mari de date sunt încurajate pe tot cuprinsul UE și sunt esențiale pentru a sprijini elaborarea de politici, poziția de lider științific, inovarea și competitivitatea industrială, precum și pentru a menține suveranitatea națională, respectând totodată aspectele etice. Aceste activități vor fi completate de activități desfășurate în cadrul programului Europa digitală.

Linii generale

–  calculul de înaltă performanță (HPC): următoarea generație de sisteme și tehnologii și exascale și post-exascale (de exemplu, microprocesoare cu consum redus de energie, software, integrarea sistemelor); algoritmi, coduri și aplicații, precum și instrumente analitice și bancuri de încercare; bancuri de încercare și servicii pilot în sectorul industrial; sprijinirea cercetării și inovării, de preferință cu participarea tuturor statelor membre, în scopul creării unei infrastructuri HPC de anvergură mondială, inclusiv primele infrastructuri hibride de HPC/informatică cuantică, și în scopul creării unor servicii partajate în UE;

–  datele masive: Analiză de date extrem de performantă; „protejare a vieții private din faza de proiectare” în cadrul analizei datelor masive cu caracter personal și confidențial; tehnologii pentru platforme de date la scară completă pentru reutilizarea datelor industriale, a celor cu caracter personal și a datelor deschise; Instrumente de gestionare, de interoperabilitate și de conectare a datelor; aplicații de date pentru abordarea provocărilor globale; metode pentru știința datelor;

–  reducerea amprentei de carbon a proceselor TIC, care includ hardware, arhitectură, protocoale de comunicare, software, senzori, rețele, centre de depozitare și de date, inclusiv evaluări standardizate.

4.2.8.  Industriile circulare

Europa se află în avangarda tranziției globale către o economie circulară. Industria Europei ar trebui să devină o industrie circulară: valoarea resurselor, a materialelor și a produselor ar trebui menținută mult mai mult timp decât este în prezent și ar trebui chiar să se deschidă noi lanțuri valorice. Implicarea cetățenilor este esențială.

Materiile prime de bază vor continua să joace un rol important în economia circulară și trebuie să se acorde atenție procurării, utilizării și producției durabile a acestora. Trebuie asigurate cicluri ale materialelor sigure și durabile. În plus, ar trebui concepute noi materiale, inclusiv biomaterii, produse și procese, adecvate pentru circularitate. Crearea unei industrii circulare va aduce mai multe beneficii Europei: va duce la o aprovizionare sigură, durabilă și la prețuri accesibile cu materii prime, care, la rândul său, va proteja industria împotriva penuriei de resurse și a volatilității prețurilor. De asemenea, aceasta va permite crearea de noi oportunități de afaceri și a unor modalități de producție inovatoare și mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. Cercetarea și dezvoltarea axate pe dezvoltarea de substanțe mai puțin periculoase vor fi încurajate și stimulate.

Obiectivul este de a dezvolta inovații revoluționare accesibile din punctul de vedere al costurilor și de a implementa o combinație de tehnologii și procese avansate și procese pentru a extrage valoarea maximă din toate resursele.

Linii generale

–  simbioza industrială cu fluxurile de resurse între unitățile de producție din toate sectoarele și comunitățile urbane; procese și materiale pentru transportul, transformarea, reutilizarea și depozitarea resurselor, combinând valorificarea produselor secundare, a deșeurilor, a apelor uzate și a dioxidului de carbon;

–  valorificarea și evaluarea ciclului de viață al fluxurilor de materiale și produse, recurgând la noi materii prime alternative, la controlul resurselor, la urmărirea materialelor și la sortarea lor (inclusiv metode de testare validate și instrumente pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu);

–  produse, servicii și noi modele de afaceri proiectate ecologic pentru îmbunătățirea performanței ciclului de viață, a durabilității, a capacității de modernizare și a ușurinței de reparare, dezmembrare, reutilizare și reciclare;

–  o industrie a reciclării eficace, maximizarea potențialului și a siguranței materialelor secundare și reducerea la minimum a poluării (cicluri de materiale netoxice), a degradării calității și a pierderilor cantitative de după tratare;

–  eliminarea sau, dacă nu există alternativă, manipularea în condiții de siguranță a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare în fazele de producție și de scoatere din uz; substitute sigure și tehnologii de producție sigure și rentabile;

–  aprovizionarea durabilă cu materii prime și substituirea acestora, inclusiv a materiilor prime esențiale, care acoperă întregul lanț valoric.

4.2.9.  Industrii curate și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Sectoarele industriale, inclusiv industriile energointensive, cum ar fi industria oțelului, oferă milioane de locuri de muncă, iar competitivitatea lor este esențială pentru prosperitatea societăților noastre. Cu toate acestea, ele sunt responsabile pentru 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și au un impact ridicat asupra mediului (în special în ceea ce privește poluanții aerului, ai apei și ai solului).

Tehnologiile revoluționare necesare pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluanților, precum și ale cererii de energie a UE, adesea combinate cu tehnologiile utilizate de industria circulară prezentate mai sus, vor conduce la crearea unor lanțuri valorice industriale puternice, vor revoluționa capacitățile de producție și vor îmbunătăți competitivitatea globală a industriei; în același timp, ele contribuie în mod esențial la îndeplinirea obiectivelor noastre privind combaterea schimbărilor climatice și calitatea mediului.

Linii generale

–  tehnologii ale proceselor, inclusiv cele de încălzire și răcire, instrumente digitale, automatizare și demonstrații pe scară largă privind performanța proceselor, precum și eficiența energetică și a resurselor; reduceri substanțiale sau evitarea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră și de poluanți, inclusiv particule în suspensie;

–  valorificarea dioxidului de carbon din industrie și din alte sectoare;

–  tehnologii de conversie pentru utilizarea durabilă a surselor de carbon cu scopul de a spori utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce emisiile, inclusiv sisteme hibride de producere a energiei electrice pentru industrie și sectorul energetic, cu potențial de decarbonizare;

–  electrificarea și utilizarea surselor de energie neconvenționale în instalații industriale și schimburi de energie și de resurse între instalațiile industriale (de exemplu prin simbioza industrială);

–  produse industriale care necesită un nivel scăzut sau zero emisii de dioxid de carbon în procesele de producție pe întreaga durată a ciclului de viață.

4.2.10.   Spațiul, inclusiv observarea Pământului

Sistemele și serviciile spațiale ale UE permit reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței, oferă soluții la provocările societale, sporesc reziliența societății, contribuie la monitorizarea și la combaterea schimbărilor climatice și promovează o economie competitivă și durabilă. Sprijinul UE a contribuit în mod esențial la obținerea acestor beneficii și efecte. Activitățile de cercetare și inovare ar trebui, de asemenea, să sprijine evoluția Programului spațial al Uniunii, care trebuie să rămână în avangardă.

UE va sprijini sinergiile dintre sectorul spațial și tehnologiile generice esențiale (sistemele avansate de fabricație, internetul obiectelor, volumele mari de date, fotonica, tehnologiile cuantice, robotica și inteligența artificială); va promova un sector spațial în amonte și în aval prosper, antreprenorial și competitiv, inclusiv industria și IMM-urile; va stimula aplicarea tehnologiilor, a datelor și a serviciilor spațiale în alte sectoare și va contribui la asigurarea independenței tehnologice în materie de accesare și de utilizare a spațiului, în condiții de siguranță și securitate și în mod strategic; și va promova măsuri de consolidare a capacităților. Activitățile se vor baza în general pe foi de parcurs, ținând seama de procesul de armonizare al ESA și de inițiativele relevante ale statelor membre, și vor fi puse în aplicare împreună cu ESA și cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, în conformitate cu Regulamentul de instituire a Programului spațial al Uniunii Europene. Cu toate acestea, partea referitoare la spațiu va sprijini, de asemenea, cererile de propuneri ascendente pentru a permite apariția unor viitoare tehnologii spațiale.

Este necesară implementarea, exploatarea și actualizarea la scară mai largă a noilor tehnologii, precum și continuarea cercetării și inovării în scopul eliminării lacunelor în materie de observare a Pământului pe uscat, pe mare și în atmosferă (de exemplu sănătatea mărilor și a oceanelor, protecția ecosistemelor), beneficiind de Copernicus și de alte programe europene relevante ca surse esențiale și coordonându-se prin intermediul Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului (GEOSS) și al componentei sale europene, EuroGEOSS.

Linii generale

–  sisteme globale de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS): aplicații inovatoare, asimilarea globală, inclusiv partenerii internaționali, soluții de îmbunătățire a solidității, a autentificării și a integrității serviciilor de dezvoltarea unor elemente fundamentale, precum chipset-uri, receptoare și antene, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, în condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor și de accesibilitate din punctul de vedere al prețurilor, noile tehnologii (de exemplu, tehnologiile cuantice, fibră optică, sarcini utile reprogramabile), în vederea exploatării sistematice a serviciilor pentru a răspunde provocărilor societale. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul soluționării unor noi provocări, precum securitatea sau conducerea autonomă;

–  sistemul european de observare a Pământului (Copernicus): valorificarea politicii privind date complete, gratuite și deschise, dezvoltarea de aplicații inovatoare, asimilarea europeană și globală, incluzând actorii din afara sectorului spațial, și parteneriate internaționale, cercetare necesară pentru a întreține, a îmbunătăți și a extinde servicii de bază și cercetare pentru asimilarea și exploatarea datelor spațiale, soliditatea și evoluția serviciilor, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, senzori, sisteme și concepte de misiuni (de exemplu, platforme de mare altitudine, drone, sateliți ușori); calibrare și validare; exploatarea sistematică a serviciilor și impactul asupra provocărilor societale; tehnici de prelucrare a datelor de observare a Pământului, inclusiv volume mari de date, resurse informatice și instrumente algoritmice. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul abordării unor provocări precum schimbările climatice, regiunile polare și securitatea; extinderea portofoliului de produse și servicii al programului Copernicus;

–  cunoașterea situației spațiale: evoluții pentru a susține o capacitate solidă a UE de a monitoriza și de a prevedea starea mediului spațial, de exemplu condițiile meteorologice din spațiu, inclusiv riscurile de iradiere, deșeurile spațiale și obiectele din apropierea Pământului. Dezvoltarea unor tehnologii bazate pe senzori și a unor noi concepte de servicii, precum gestionarea traficului spațial, aplicații și servicii de protecție a infrastructurii critice din spațiu și de pe Pământ;

–  comunicații securizate prin satelit pentru actorii guvernamentali din UE: soluții care să sprijine autonomia UE pentru utilizatori guvernamentali, inclusiv echipamentele aferente pentru utilizatori și soluții arhitectonice, tehnologice și sistemice pentru infrastructura spațială și terestră ;

–  comunicații prin satelit pentru cetățeni și întreprinderi: integrarea unor comunicații avansate prin satelit, eficiente din punctul de vedere al costurilor, în rețelele terestre, pentru a conecta active și persoane din zone insuficient deservite, ca parte a conectivității ubicue bazate pe tehnologia 5G , internetul obiectelor (IoT - Internet of Things), și care să contribuie la crearea infrastructurii pentru internetul de următoare generație (NGI - Next Generation Internet). Consolidarea echipamentelor pentru segmentul terestru și pentru utilizatori, a standardizării și a interoperabilității, precum și pregătirea unei rețele de comunicații prin satelit bazate pe schimbul de chei cuantice, pentru a asigura poziția UE de lider industrial;

–  independența și durabilitatea lanțului de aprovizionare: creșterea nivelurilor de pregătire ale tehnologiei din sateliți și lansatoarele de vehicule spațiale; asocierea segmentului terestru cu cel spațial și instalații de producție și de testare în complementaritate cu ESA. Pentru a asigura poziția de lider și autonomia tehnologică a UE, îmbunătățirea durabilității lanțului de aprovizionare, în condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor și de accesibilitate din punctul de vedere al prețurilor, reducerea dependenței de tehnologiile spațiale critice din afara UE și îmbunătățirea cunoașterii modului în care tehnologiile spațiale pot oferi soluții pentru alte sectoare industriale și viceversa;

–  sistemele spațiului: servicii de validare și demonstrare în orbită, inclusiv servicii de lansare în comun pentru sateliții ușori; demonstratori spațiali în domenii precum sateliții hibrizi, inteligenți sau reconfigurabili, prestarea de servicii, producția și asamblarea pe orbită, aprovizionarea cu energie utilizând surse diversificate; noi procese industriale și instrumente de producție; sisteme terestre; inovații revoluționare și transferul de tehnologie, în domenii precum reciclarea, o industrie spațială ecologică, utilizarea durabilă și în scopuri pașnice a resurselor spațiale, inteligența artificială, robotica, digitalizarea, eficiența din punctul de vedere al costurilor, miniaturizarea;

–  accesul la spațiu: tehnologii inovatoare pentru creșterea compatibilității tehnice și a eficienței economice a sistemelor europene de lansare spațială, în ceea ce privește lansarea de sateliți ai Uniunii Europene: procese de producție cu costuri reduse, tehnologii de reutilizare a lansatoarelor și concepte pentru reducerea costurilor; concepte pentru viitoare segmente terestre de lansare și adaptări ale infrastructurilor terestre existente (de exemplu, digitalizare, gestionarea avansată a datelor); servicii/concepte inovatoare de transport spațial, inclusiv sisteme de lansare dedicate sateliților ușori (de exemplu, microlansatoare), în complementaritate cu ESA.

–  științele spațiului: exploatarea datelor științifice furnizate de misiunile științifice și de explorare, combinată cu dezvoltarea de instrumente inovatoare într-un mediu internațional și interdisciplinar; contribuția la misiunile științifice anterioare, pentru evoluția programului spațial.

5.   CLUSTERUL „CLIMĂ, ENERGIE ȘI MOBILITATE”

5.1.   Motivare

Prin intersectarea cercetării și inovării din domeniul climei, al energiei și al mobilității va fi abordată, într-un mod foarte integrat și eficient, una dintre cele mai importante provocări globale pentru durabilitatea și viitorul mediului nostru înconjurător, ale economiei și ale modului nostru de viață.

Pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, UE va trebui să realizeze tranziția către economii și societăți neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și reziliente. Acest lucru va presupune modificări profunde în ceea ce privește tehnologia, procesele, produsele și serviciile, precum și comportamentele întreprinderilor și ale consumatorilor. Transformarea pieței energiei va avea loc prin interacțiunea dintre tehnologie, infrastructură și piață, precum și prin cadre de politică și de reglementare, inclusiv noi forme de guvernanță. Continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C necesită progrese rapide în decarbonizarea sectoarelor energetic, precum și a sectoarelor transporturilor, clădirilor, industrial și agricol. Este necesar un nou impuls pentru accelerarea ritmului de elaborare a inovațiilor de următoare generație, precum și a ritmului de demonstrare și implementare a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare și eficiente din punctul de vedere al costurilor, folosind, de asemenea, oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, cele spațiale și biotehnologii, precum și de tehnologiile generice esențiale și de materialele avansate. Acest obiectiv va fi urmărit prin intermediul unei abordări integrate, care va include decarbonizarea, utilizarea eficientă a resurselor, îmbunătățirea recuperării, a reutilizării și a reciclării, reducerea poluării aerului, accesul la materii prime și economia circulară în cadrul programului Orizont Europa.

Pentru a se înregistra progrese în aceste sectoare - dar și în întregul spectru al industriei din UE, inclusiv în infrastructurile energetice, transporturi, agricultură și silvicultură, turism, clădiri, procesele industriale și utilizarea produselor, gestionarea deșeurilor și reciclare (19)- va fi necesar să se continue eforturile de a înțelege mai bine mecanismele și dinamica schimbărilor climatice, precum și efectele conexe asupra economiei și a societății, exploatând sinergiile cu activitățile de la nivel regional și național, alte tipuri de acțiuni ale UE și cooperarea internațională, inclusiv prin Misiunea Inovare.

În ultimele decenii, s-au înregistrat progrese considerabile în domeniul climatologiei, în special în ceea ce privește asimilarea observațiilor și a datelor și modelarea climatică. Cu toate acestea, complexitatea sistemului climatic și necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a Acordului de la Paris, a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a politicilor UE necesită un efort consolidat pentru a umple lacunele rămase în materie de cunoștințe, pentru a consolida în continuare granularitatea spațială și temporală a climatologiei, asigurând în același timp o interacțiune adecvată cu cetățenii și cu alte părți interesate.

UE a instituit, în Strategia privind uniunea energetică, un cadru de politică cuprinzător, cu obiective obligatorii, acte legislative și activități de cercetare și inovare menite să ducă la dezvoltarea și implementarea de sisteme eficiente de producție a energiei bazate pe surse regenerabile și alternative de energie(20).

Sectorul transporturilor, inclusiv vehiculele, asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, necesară pentru o piață unică europeană integrată, pentru coeziune teritorială și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii. În același timp, transporturile pot avea efecte semnificative asupra sănătății umane, a congestionării traficului, a terenurilor, a apei, a climei, a calității aerului și a nivelului de zgomot, precum și asupra siguranței, ceea ce cauzează numeroase decese premature și creșterea costurilor socioeconomice. Cererea de bunuri și de mobilitate va continua să crească. Prin urmare, inovarea va trebui să creeze o punte între cererea în creștere și sistemele de mobilitate și transport mai curate și mai eficiente care trebuie să fie, de asemenea, sigure, inteligente, securizate, silențioase, fiabile, accesibile, favorabile incluziunii și abordabile, să asigure un serviciu de la ușă la ușă (door-to-door) integrat și neîntrerupt pentru toți.

Ambele sectoare constituie principalele motoare ale competitivității și creșterii economice a Europei. Transporturile reprezintă un sector fundamental al economiei și pentru economie, UE fiind lider mondial în domeniul proiectării și al producției de vehicule, trenuri, aeronave și nave. Sectorul transporturilor cuprinde o rețea complexă de circa 1,2 milioane de întreprinderi publice și private în UE, care au circa 10,5 milioane de angajați. Sectorul este, de asemenea, important pentru comerțul internațional al UE: în 2016, 17,2 % din totalul exporturilor de servicii ale UE au fost legate de transporturi. În același timp, în UE, peste 2 de milioane de persoane lucrează în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice, în timp ce brevetarea tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei curate plasează UE pe locul al doilea la nivel mondial.

Problema cu care se confruntă sectorul energiei și al transporturilor depășește, prin urmare, necesitatea a reduce emisiile. Sunt necesare soluții eficace pentru a răspunde modificărilor comportamentului utilizatorilor și ale modelelor de mobilitate, globalizare, creșterea concurenței internaționale și o populație mai în vârstă, mai urbană și din ce în ce mai diversă. În același timp, pătrunderea din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale și spațiale, vehiculele automatizate, inteligența artificială, robotica, actorii nou-intrați pe piață, modelele economice disruptive și necesitatea creșterii rezilienței sistemului în raport cu riscuri multiple (inclusiv amenințările cibernetice) aduc transformări substanțiale și generează provocări și oportunități pentru competitivitatea sectorului transporturilor și a sectorului energiei din Europa.

Capacitatea orașelor de a funcționa va deveni dependentă de tehnologie, iar condițiile de viață ale orașelor vor evolua în jurul mobilității, eficienței energiei și resurselor, al amenajării teritoriului și al concurenței în domeniul utilizării spațiului. Evoluțiile vor reprezenta, de asemenea, o provocare la adresa sustenabilității modelelor sociale existente și a participării sociale, a aspectelor legate de incluziune și accesibilitate, precum și a accesibilității prețurilor.

Identificarea de noi modalități de accelerare a implementării unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe surse regenerabile de energie (inclusiv prin intermediul unor transportatori intermediari, cum ar fi transformarea energiei electrice în gaze și hidrogen), precum și a altor soluții netehnologice pentru decarbonizarea economiei europene necesită, de asemenea, creșterea cererii în materie de inovare. Aceasta poate fi stimulată prin capacitarea cetățenilor, prin înverzirea achizițiilor publice, precum și prin inovarea socioeconomică și din sectorul public și va conduce la abordări mai cuprinzătoare decât inovarea bazată pe tehnologie. Cercetarea socioeconomică, care acoperă, printre altele, nevoile și modelele utilizatorilor, activități prospective, aspecte de mediu, de reglementare, economice, sociale, culturale și comportamentale, planuri și modele de afaceri și cercetarea prenormativă în vederea stabilirii de standarde și a inovării privind pătrunderea pe piață, va facilita, de asemenea, acțiunile de promovare a inovării și a competențelor de reglementare, financiare și sociale, precum și implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, ale consumatorilor și ale cetățenilor. Îmbunătățirea coordonării, a complementarității și a sinergiei dintre eforturile de cercetare și inovare la nivel național și european, prin promovarea schimbului de informații și a cooperării dintre țările UE, industrii și instituțiile de cercetare, se va baza pe realizările planului SET și ale Agendei strategice de cercetare și inovare în domeniul transporturilor (STRIA), de exemplu. Se va asigura complementaritatea dintre acest cluster și Fondul de inovare din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

Activitățile din cadrul acestui cluster contribuie în special la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice, a angajamentelor Acordului de la Paris, precum și a celor ale pieței unice digitale, ale Agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, la consolidarea poziției UE de actor global, la noua Strategie pentru politica industrială a UE, la Strategia în domeniul bioeconomiei, la Planul de acțiune pentru economia circulară, la Inițiativa Alianței europene pentru baterii, la Inițiativa privind materiile prime, la uniunea securității și la Agenda urbană, la politica agricolă comună a UE, precum și la elaborarea dispozițiilor juridice ale UE privind reducerea zgomotului și a poluării aerului.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 6Apă curată și salubrizare; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice.

5.2.   Domenii de intervenție

5.2.1.   Climatologia și soluții în domeniul climei

Punerea în aplicare eficace a Acordului de la Paris trebuie să se bazeze pe știință, ceea ce necesită îmbunătățirea permanentă a cunoștințelor noastre privind sistemul climatic terestru, precum și a opțiunilor de atenuare și de adaptare disponibile, astfel încât să putem avea o imagine sistemică și cuprinzătoare a provocărilor și a oportunităților responsabile privind clima pentru economia și societatea UE. Pe această bază, vor fi dezvoltate soluții bazate pe știință pentru o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către o societate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, rezilientă la schimbările climatice și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, luând în considerare aspecte comportamentale, de reglementare, socioeconomice și de guvernanță.

Linii generale

–  o bază de cunoștințe privind funcționarea actuală și evoluția viitoare a sistemului climatic terestru și a sistemelor vii, precum și efectele, riscurile și oportunitățile responsabile privind clima conexe; eficacitatea diferitelor soluții de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

–  căi integrate neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, acțiuni și politici de atenuare care să acopere toate sectoarele economiei, compatibile cu analizele sistemului terestru, cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite;

–  modele, previziuni și tehnici climatice menite să îmbunătățească capacitatea de anticipare, precum și servicii climatice pentru întreprinderi, autorități publice și cetățeni, inclusiv aspecte transversale legate de îmbunătățirea calității aerului;

–  căi de adaptare și politici de sprijin pentru ecosistemele vulnerabile, zonele urbane, sectoarele economice critice și infrastructura critică din UE (la nivel local/regional/național), inclusiv îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a riscurilor; ciclul apei și adaptarea la schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și deficitul de apă.

5.2.2.   Aprovizionarea cu energie

Obiectivul UE este de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor energetice accesibile, sigure și durabile, prin îmbunătățirea competitivității sale în cadrul lanțurilor valorice globale și a poziției sale pe piețele de creștere. Diversele condiții climatice, geografice, de mediu și socioeconomice din UE, precum și necesitatea de a asigura reziliența la schimbările climatice, securitatea energetică și accesul la materii prime impun un portofoliu larg de soluții energetice, inclusiv de natură netehnică. În ceea ce privește tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile, costurile trebuie să scadă în continuare, performanța trebuie îmbunătățită, trebuie ameliorată integrarea în sistemul energetic, trebuie dezvoltate tehnologii revoluționare, care să beneficieze, de asemenea, de progresele în fotonică, și ar trebui explorate soluții hibride (de exemplu, pentru desalinizare). În ceea ce privește combustibilii fosili, decarbonizarea utilizării lor este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Linii generale

–  tehnologii bazate pe energie din surse regenerabile și tehnologii de conservare a energiei, precum și soluții privind generarea energiei electrice, încălzirea și răcirea, combustibilii durabili pentru transport și transportatorii intermediari, la diferite scări și în diverse stadii de dezvoltare, adaptate la condițiile geografice și socioeconomice și la piețe, atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial;

–  tehnologii disruptive bazate pe energie din surse regenerabile atât pentru aplicațiile existente și cele noi, cât și pentru soluții revoluționare, inclusiv impactul lor economic, social și asupra mediului;

–  tehnologii și soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de abordări bazate pe combustibilii fosili, precum și de abordări ecologice și bazate pe valorificarea energetică a deșeurilor pentru producția de energie, încălzire, răcire sau biocombustibili, inclusiv prin captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon (CUSC) și prin studii de fezabilitate socioeconomică și ecologică.

5.2.3.   Sistemele și rețelele energetice

Creșterea preconizată a producției variabile de energie electrică și trecerea la încălzirea, răcirea și transporturile bazate mai mult pe energia electrică impun necesitatea unor noi abordări în materie de gestionare a rețelelor energetice. Pe lângă decarbonizare, obiectivul este de a asigura accesibilitatea energiei, securitatea, reziliența la schimbările climatice și stabilitatea aprovizionării, realizate prin investiții în tehnologii inovatoare pentru infrastructura de rețea, printr-o flexibilitate crescută a generării de energie dispecerizabilă, în special din surse regenerabile, și prin gestionarea inovatoare a sistemelor, precum și prin facilitarea acțiunilor de stimulare a inovării sociale și în materie de reglementare și a competențelor conexe, dar și prin implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, a consumatorilor și a comunităților. Stocarea energiei în forme diferite va juca un rol esențial în furnizarea de servicii în rețea, ameliorând și consolidând totodată capacitățile rețelelor și flexibilitatea sistemelor. Exploatarea sinergiilor dintre diferite rețele (de exemplu, rețelele de energie electrică, de încălzire și răcire, de gaz, infrastructurile de reîncărcare și realimentare din sectorul transporturilor, hidrogenul, inclusiv infrastructura sa și rețele de telecomunicații) și actori (de exemplu, zonele industriale, operatorii de rețea, centrele de date, autoproducătorii, consumatorii, comunitățile de energie din surse regenerabile) precum și răspunsul părții de consum și dezvoltarea și integrarea standardelor europene și internaționale vor fi esențiale pentru a permite exploatarea inteligentă și integrată a infrastructurilor relevante.

Linii generale

–  tehnologii și instrumente care să permită rețelelor să integreze surse regenerabile de energie, soluții de stocare și sarcini noi, precum electromobilitatea și pompele de căldură, precum și electrificarea proceselor industriale;

–  abordări multidisciplinare privind impactul asupra securității energetice al schimbărilor climatice în funcție de regiune, inclusiv adaptarea tehnologiilor existente, precum și tranziția către noile paradigme de aprovizionare cu energie;

–  abordări paneuropene în materie de rețele energetice pentru fiabilitatea aprovizionării cu energie, a transportului și a distribuției de energie;

–  abordări integrate pentru adaptarea producției și a consumului de energie din surse regenerabile la nivel local, inclusiv pe insule și regiuni îndepărtate, pe baza unor noi servicii și a unor noi inițiative comunitare;

–  flexibilitatea producției și a rețelelor, interoperabilitatea acestora și sinergii între diferitele surse de energie, rețele, infrastructuri și actori, exploatând de asemenea tehnologii specifice;

—  Tehnologii, servicii și soluții de capacitare a consumatorilor pentru a fi un actor activ pe piață.

5.2.4.   Clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică

Clădirile și instalațiile industriale joacă un rol tot mai activ în interacțiunea lor cu sistemul energetic. Prin urmare, acestea reprezintă elemente cruciale pentru tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, bazată pe energie din surse regenerabile și pe o eficiență energetică sporită.

Clădirile reprezintă un factor important pentru calitatea vieții cetățenilor. Prin integrarea diferitelor tehnologii, aparate și sisteme, precum și prin crearea de legături între diversele utilizări ale energiei, atât clădirile, cât și locuitorii și utilizatorii acestora prezintă un potențial foarte ridicat de atenuare a schimbărilor climatice, de îmbunătățire a producției, a economiilor și a stocării de energie, precum și de îmbunătățire a flexibilității sistemelor și a eficienței ▌.

Industriile, în special cele care sunt mari consumatoare de energie, și-ar putea îmbunătăți în continuare eficiența energetică și reduce consumul de energie și ar putea favoriza integrarea surselor de energie regenerabile. Rolul instalațiilor industriale în cadrul sistemului energetic este în schimbare, ca urmare a necesității de a reduce emisiile, pe baza electrificării directe sau indirecte, constituind totodată o sursă de materiale pentru procesele de producție (de exemplu, hidrogen). Complexele industriale și de producție în care multe procese diferite se desfășoară unele în apropierea altora pot optimiza schimbul de fluxuri de energie și de alte resurse (materii prime) între ele.

Linii generale

–  Îmbunătățirea interconectării sectoarelor: procese, sisteme și modele de afaceri care sprijină flexibilitatea și eficiența fluxurilor de energie electrică și de căldură între o instalație industrială sau clustere industriale și sistemul energetic, precum și sistemul de transport;

–  instrumente și infrastructură pentru controlul proceselor din instalațiile de producție, pentru a optimiza fluxurile de energie și materialele în interacțiune cu sistemul energetic;

–  procese, proiectare și materiale relevante, inclusiv procese industriale cu emisii scăzute și cu emisii zero;

–  flexibilitatea și eficiența energiei electrice, a materiilor prime și a încălzirii în instalațiile industriale și în sistemul energetic;

–  procese, proiectare și materiale îmbunătățite sau noi pentru a utiliza, produce sau stoca în mod eficient energia (inclusiv încălzire și răcire) în sectoarele care nu sunt incluse în clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”;

–  strategii și tehnologii cu emisii scăzute pentru revitalizarea zonelor cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid de carbon aflate în tranziție;

–  clădiri inteligente și centre mari de mobilitate (porturi, aeroporturi, centre logistice), ca elemente active ale rețelelor energetice mai vaste și ale soluțiilor inovatoare în materie de mobilitate;

–  Proiectarea ciclului de viață, construirea, exploatarea, inclusiv încălzirea și răcirea, și demolarea clădirilor, ținând seama de circularitate, de energie și de performanța de mediu, precum și de calitatea mediului interior, în vederea eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, a stării de bine și a impactului asupra locuitorilor din punctul de vedere al sănătății, a rezilienței la schimbările climatice, a amprentei de carbon și a reciclării; dezvoltarea și optimizarea unor noi materiale avansate pentru creșterea performanței energetice, de mediu și în materie de emisii de dioxid de carbon a clădirilor de-a lungul ciclului de viață;

–  noi modele, abordări și servicii la nivel de întreprinderi pentru finanțarea renovării, consolidarea competențelor din domeniul construcțiilor, implicarea ocupanților clădirilor și a altor actori de pe piață, abordarea sărăciei energetice și activități prenormative;

–  tehnologii de monitorizare și control al performanței energetice a clădirilor pentru optimizarea consumului și a producției de energie a clădirilor, precum și a interacțiunii acestora cu sistemul energetic global;

–  instrumente și aparate inteligente care să permită obținerea de câștiguri în materie de eficiență energetică în clădiri;

–  procese de renovare a clădirilor existente în vederea unor „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și tehnologii inovatoare, inclusiv aspecte sociale, de exemplu. capacitarea cetățenilor, precum și sensibilizarea și implicarea consumatorilor.

5.2.5.   Comunitățile și orașele

Se estimează că, până în 2050, peste 80 % din populația UE va locui în zone urbane și va consuma cea mai mare parte din resursele disponibile, inclusiv energia; însă aceste zone sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor meteorologice, agravate de schimbările climatice și de catastrofele naturale, ale căror efecte pot fi simțite deja în prezent și vor deveni tot mai importante în viitor. O provocare esențială este creșterea semnificativă, în general, a eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a rezilienței comunităților și orașelor europene la schimbările climatice în cadrul unei abordări sistematice și holistice, vizând parcul imobiliar, sistemele energetice, mobilitatea, schimbările climatice, migrația, precum și calitatea apei, a solului și a aerului, deșeurile și zgomotul, luând în considerare patrimoniul cultural al Europei, gestionarea durabilă a turismului, aspecte ce țin de științele sociale, științele umaniste și arte, inclusiv stilul de viață. Ar trebui explorate și valorificate sinergiile cu politica urbană și cu acțiunile aferente finanțate din FEDR.

Linii generale

–  sisteme urbane/locale de energie/mobilitate care să vizeze implementarea la nivelul UE a unor districte energetice pozitive, neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon, și a unei mobilități și a unei logistici cu emisii zero până în 2050, impulsionând competitivitatea globală a soluțiilor integrate ale UE;

–  planificare urbană sistemică, infrastructuri, sisteme și servicii care să includă interfețe reciproce și interoperabilitate, standardizare, soluții bazate pe natură și utilizarea tehnologiilor digitale și a serviciilor și datelor spațiale, luând în considerare efectele schimbărilor climatice preconizate și integrând reziliența la schimbările climatice și influența asupra calității aerului și a apei;

–  calitatea vieții cetățenilor, energie și mobilitate multimodală sigure, flexibile, accesibile fizic și financiar, inovare socială în mediul urban și implicarea cetățenilor, capacitatea circulară și regenerativă a orașelor, metabolismul urban și reducerea amprentei de mediu și a poluării;

–  o agendă de cercetare privind centrele urbane majore; dezvoltarea unei strategii de atenuare, adaptare și reziliență, planificarea spațială și alte procese de planificare relevante.

5.2.6.   Competitivitatea industrială în domeniul transporturilor

Tranziția către tehnologii curate, conectivitate și automatizare va depinde de rapiditatea proiectării și a fabricării unor aeronave, vehicule și nave care să dezvolte noi tehnologii și concepte revoluționare, să integreze diferite tehnologii și să accelereze introducerea și perspectivele de comercializare ale acestora. Sporirea gradului de confort, a eficienței și a accesibilității și, totodată, reducerea la minimum a impactului ciclului de viață asupra mediului, a sănătății umane și a consumului de energie rămân obiective de importanță capitală. O infrastructură de transport inovatoare și deosebit de performantă este esențială pentru buna funcționare a modurilor de transport, având în vedere creșterea cererii de mobilitate și regimurile tehnologice în rapidă schimbare. Merită, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită unei abordări integrate privind dezvoltarea de infrastructuri și de vehicule/nave/aeronave, inclusiv în vederea furnizării unor servicii de mobilitate de înaltă calitate și în vederea reducerii la minimum a impactului energetic, economic, social și asupra mediului.

Linii generale

–  fuzionarea aspectelor fizice și digitale ale proiectării, dezvoltării și demonstrării, fabricării, exploatării, standardizării, certificării, reglementării și integrării vehiculelor/navelor/aeronavelor (inclusiv integrarea dintre proiectarea și fabricarea digitală);

–  concepte și proiectare de vehicule/nave/aeronave, inclusiv piese de schimb pentru acestea, precum și actualizări de software și de tehnologie, soluții software; utilizarea de materiale și structuri îmbunătățite, reciclarea/reutilizarea materialelor; eficiență, stocarea și recuperarea energiei, elemente de siguranță și de securitate, ținând seama de nevoile utilizatorilor, cu un impact mai scăzut asupra climei, a mediului și a sănătății, inclusiv în ceea ce privește zgomotul și calitatea aerului;

–  tehnologii și subsisteme de bord, inclusiv funcții automate, pentru toate modurile de transport, ținând seama de necesitățile relevante ale interfeței cu infrastructurile și de explorarea acestora; sinergii tehnologice între moduri; sisteme de transport multimodal; sisteme de siguranță/evitare a accidentelor și îmbunătățirea securității cibernetice; valorificarea progreselor în domeniul tehnologiilor informației și în domeniul inteligenței artificiale; dezvoltarea interfeței om-mașină;

–  noi materiale, tehnici și metode de construcție, de exploatare și de întreținere a infrastructurilor, asigurând o disponibilitate fiabilă a rețelei, interfețe intermodale și o interoperabilitate multimodală, siguranța forței de muncă și o abordare care să aibă în vedere întreaga durată a ciclului de viață;

–  abordarea aspectelor legate de fuzionarea proiectării și dezvoltării infrastructurii fizice și digitale, întreținerea și reabilitarea infrastructurii, modernizarea integrării, a interoperabilității și a intermodalității transporturilor, reziliența la fenomene meteorologice extreme, inclusiv adaptarea la schimbările climatice.

5.2.7.  Mobilitate și transporturi curate, sigure și accesibile

Pentru ca UE să își îndeplinească obiectivele în materie de calitate a aerului, de climă și de energie, inclusiv atingerea unui nivel zero de emisii nete până în 2050, precum și reducerea zgomotului, va trebui regândit întregul sistem de mobilitate, incluzând nevoile și comportamentele utilizatorilor, vehiculele, combustibilii, infrastructurile, precum și noi soluții în materie de mobilitate. Aceasta necesită, de asemenea, utilizarea energiilor alternative cu emisii scăzute și comercializarea de vehicule/nave/aeronave cu emisii zero. Pe lângă efectele emisiilor de gaze cu efect de seră, transporturile contribuie în mod semnificativ la scăderea calității aerului și la creșterea nivelului de zgomot în Europa, cu consecințe negative asupra sănătății cetățenilor și asupra ecosistemelor. Pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește electrificarea și utilizarea bateriilor și a pilelor de combustie pentru autoturisme, autobuze și vehicule utilitare ușoare, însoțite de standarde adecvate, este esențial să se accelereze identificarea de soluții de cercetare și inovare cu emisii scăzute pentru alte aplicații rutiere (autocare pe distanțe lungi, vehicule grele de marfă și camioane) și alte sectoare ale transporturilor, cum ar fi aviația, transportul feroviar, transportul maritim și navigația interioară ▌. Cercetarea privind siguranța în domeniul transporturilor vizează reducerea numărului de accidente, a deceselor și a numărului de persoane rănite în fiecare mod de transport și în întregul sistem de transport prin consolidarea cunoștințelor și a gradului de conștientizare și prin dezvoltarea de tehnologii, produse, servicii și soluții care să concilieze siguranța, eficiența, ușurința de utilizare și schimbările climatice.

Linii generale

–  Electrificarea tuturor modurilor de transport ▌, inclusiv noi tehnologii de baterii, de pile de combustie și tehnologii hibride pentru sistemele de propulsie ale vehiculelor/navelor/aeronavelor și sisteme auxiliare, încărcare/realimentare rapidă, recuperarea energiei și interfețe ușor accesibile și ușor de utilizat cu infrastructura de încărcare/realimentare, asigurând interoperabilitatea și furnizarea fără întrerupere a serviciilor; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero, având în vedere toate condițiile de utilizare și în timpul diferitelor etape ale ciclului de viață; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero;

–  utilizarea unor combustibili noi, durabili și alternativi, inclusiv biocombustibili avansați, și vehicule/nave/aeronave noi, sigure și inteligente pentru modelele de mobilitate existente și viitoare și infrastructuri de sprijin cu un impact redus asupra mediului și a sănătății publice; componente și sisteme de nișă pentru soluții ecologice (de exemplu, sisteme avansate de colectare a datelor etc.), tehnologii și soluții bazate pe utilizator pentru asigurarea interoperabilității și a furnizării fără întrerupere a serviciilor;

–  o mobilitate sigură, accesibilă fizic și financiar, favorabilă incluziunii, care să reducă impactul negativ, mărind totodată impactul pozitiv al mobilității asupra coeziunii sociale, asupra mediului și a sănătății umane, inclusiv trecerea la moduri de transport și la sisteme de partajare mai puțin poluante; calitatea vieții cetățenilor, inovare socială urbană; interesul de a reduce sau de a elimina accidentele și vătămările în transportul rutier.

–  sisteme de mobilitate reziliente la schimbările climatice, inclusiv infrastructuri și logistică, pentru a asigura o mai bună conectivitate a persoanelor și a bunurilor, atât pe distanțe scurte, cât și pe distanțe lungi;

–  analiza sistemică a noilor modele de mobilitate și a impactului acestora asupra transporturilor și a cetățenilor.

5.2.8.  Mobilitatea inteligentă

Mobilitatea inteligentă va contribui la asigurarea eficienței, a siguranței și a rezilienței mobilității „ușă-la-ușă” și a tuturor componentelor sale, în special prin utilizarea tehnologiilor digitale, a sistemelor avansate de navigație prin satelit (EGNOS/Galileo) și a inteligenței artificiale. Noile tehnologii vor contribui la optimizarea utilizării și a eficienței infrastructurii și rețelelor de transport, îmbunătățind multimodalitatea și conectivitatea și creând un lanț de aprovizionare logistic și de transport de mărfuri mai eficient, care să consolideze competitivitatea UE. Noile tehnologii vor contribui, de asemenea, la creșterea fiabilității și la optimizarea gestionării traficului și vor permite soluții și servicii de transport inovatoare, reducând astfel congestionarea și efectele negative asupra mediului, oferind servicii mai bune de mobilitate și de logistică pentru cetățeni și întreprinderi, care să îmbunătățească accesibilitatea și incluziunea socială. Mobilitatea conectată și automatizată, împreună cu infrastructura necesară vor îmbunătăți eficiența și siguranța tuturor modurilor de transport.

Linii generale

–  gestionarea digitală a rețelelor și a traficului; sisteme avansate de sprijinire a luării deciziilor; gestionarea traficului de următoare generație (inclusiv gestionarea traficului și rețelelor multimodale); contribuția la furnizarea de servicii de mobilitate neîntrerupte, multimodale și interconectate pentru călători și marfă; utilizarea și limitarea datelor masive; utilizarea unor servicii inovatoare de poziționare/navigație prin satelit (EGNOS/Galileo);

–  cerul unic european: soluții la bord și la sol pentru niveluri simultan mai ridicate de automatizare, conectivitate, siguranță, interoperabilitate, performanță, reducere a emisiilor și servicii;

–  tehnologii și operațiuni feroviare pentru un sistem de transport feroviar de mare capacitate, fără zgomot, interoperabil și automatizat;

–  soluții inteligente de transport pentru operațiuni pe apă mai sigure, mai eficiente;

–  noduri mari de mobilitate (de exemplu, gări, porturi, aeroporturi, centre logistice) ca elemente active ale soluțiilor inovatoare de mobilitate;

–  tehnologii și operațiuni în mediul acvatic pentru sisteme de transport sigure și automatizate care valorifică oportunitățile oferite de transportul pe apă;

–  sisteme și servicii de mobilitate conectate, cooperative, interoperabile și automatizate, inclusiv soluții tehnologice și aspecte netehnologice, cum ar fi schimbările în ceea ce privește comportamentul utilizatorilor și modelele de mobilitate.

5.2.9.  Stocarea energiei

Soluțiile de stocare masivă, inteligentă, concentrată și descentralizată (cuprinzând tehnologii chimice, electrochimice, electrice, mecanice și termice, precum și noi tehnologii disruptive) pentru sistemul energetic vor mări eficiența, flexibilitatea, independența și accesibilitatea tehnologiei, precum și securitatea aprovizionării. Un sector al transporturilor decarbonizat și cu emisii scăzute va necesita o creștere tot mai mare a ponderii vehiculelor electrice și/sau a altor vehicule alimentate cu combustibili alternativi, cu baterii care pot fi reciclate și reutilizate în mare măsură, mai performante și mai ieftine, mai ușoare, cu un impact redus asupra mediului, dar și furnizarea la nivel local a unor combustibili alternativi/din surse regenerabile, precum hidrogenul, inclusiv hidrogenul bazat pe surse regenerabile, și soluții inovatoare în materie de stocare la fața locului. Este esențial să se identifice potențiale soluții durabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru stocarea la scară largă a energiei, pentru a optimiza și a echilibra sistemul energetic în toate sectoarele de producție, în infrastructură și în aplicațiile pentru utilizatorii finali. Ar trebui să se acorde atenție riscurilor legate de stocarea energiei și altor efecte secundare nedorite.

Linii generale

–  tehnologii, inclusiv combustibili lichizi și gazoși din surse regenerabile și lanțurile valorice asociate acestora, precum și tehnologii disruptive, care să satisfacă necesitățile atât zilnice, cât și sezoniere în materie de stocare a energiei, inclusiv efectele acestora asupra mediului și a climei;

–  baterii inteligente, sustenabile și durabile și lanțul lor valoric în UE, inclusiv utilizarea de soluții privind materiale avansate, proiectarea, tehnologii de producție de celule de baterii la scară largă eficiente din punct de vedere energetic, metode de reutilizare și reciclare, precum și funcționarea eficientă la temperaturi scăzute și nevoile în materie de standardizare;

–  hidrogenul, în special hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și bazat pe surse regenerabile, inclusiv pile de combustie, și lanțul său valoric în UE, de la proiectare până la utilizarea finală, în diverse aplicații.

6.  CLUSTERUL „ALIMENTE, BIOECONOMIE, RESURSE NATURALE, AGRICULTURĂ ȘI MEDIU

6.1.   Motivare

Activitățile umane exercită o presiune tot mai mare asupra solurilor, mărilor, oceanelor, apei, aerului, biodiversității și a altor resurse naturale. Hrănirea populației umane aflate în creștere a planetei depinde în mod direct de sănătatea sistemelor și a resurselor naturale. Dincolo de valoarea sa intrinsecă, un ecosistem funcțional și prosper constituie însăși baza pentru utilizarea tuturor resurselor. Cu toate acestea, în combinație cu schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse naturale a omenirii creează presiuni asupra mediului care depășesc cu mult nivelurile durabile, afectând ecosistemele și capacitatea acestora de a furniza servicii pentru bunăstarea umană. Conceptele de economie circulară, bioeconomie durabilă(21) și economie albastră(22) oferă o oportunitate de a echilibra obiectivele de mediu, sociale și economice și de a orienta activitățile umane către durabilitate.

Pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă, a garanta producția și consumul de alimente sigure și sănătoase, a promova practici durabile în agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, a asigura accesul la apă, sol și aer curate pentru toți, a curăța mările, oceanele și apele interioare, a conserva și a reface sistemele naturale vitale ale planetei și mediul, este necesar să valorificăm potențialul cercetării și al inovării. Însă căile de tranziție către durabilitate și modalitățile de depășire a barierelor reziliente nu sunt aproape deloc înțelese. Trecerea la un consum și la o producție durabile și refacerea sănătății planetei necesită investiții în cercetare și tehnologii, produse și servicii novatoare, de înaltă calitate, noi modele de afaceri și inovații sociale, teritoriale și de mediu. Se creează astfel noi oportunități pentru o bioeconomie europeană durabilă, rezilientă, inovatoare și responsabilă, stimulând eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, productivitatea și competitivitatea, generând locuri de muncă noi și verzi și creștere economică și crescând incluziunea socială.

Este esențial ca Europa să își utilizeze resursele naturale într-un mod mai eficient și durabil.

Activitățile vor permite crearea unei baze de cunoștințe și găsirea de soluții pentru: protecția, gestionarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale terestre și marine(23), precum și consolidarea rolului sistemelor terestre și acvatice ca absorbanți de carbon; protecția biodiversității, securizarea serviciilor ecosistemice și garantarea securității alimentare și nutriționale, asigurând regimuri alimentare sigure, sănătoase și nutritive; accelerarea tranziției de la o economie liniară bazată pe combustibilii fosili la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rezilientă, cu emisii scăzute, inclusiv de carbon, precum și sprijinirea dezvoltării unei bioeconomii durabile și a economiei albastre și dezvoltarea unor zone rurale, montane, costiere și urbane reziliente și dinamice.

Aceste activități vor contribui la menținerea și creșterea biodiversității și vor asigura furnizarea pe termen lung a serviciilor ecosistemice, cum ar fi adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, precum și sechestrarea carbonului (atât pe uscat, cât și pe mare). Acestea vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a altor emisii, a deșeurilor și a poluării generate de producția primară (atât terestră, cât și acvatică), de utilizarea substanțelor periculoase, de prelucrare, de consum și de alte activități umane. Vor stimula investițiile, sprijinind trecerea la o economie circulară, la o bioeconomie durabilă și la economia albastră, protejând totodată sănătatea și integritatea mediului.

De asemenea, activitățile vor încuraja abordările participative în materie de cercetare și inovare, inclusiv abordarea bazată pe participarea mai multor actori, și vor dezvolta sisteme de cunoaștere și de inovare la nivel local, regional, național și european. Inovarea socială care implică cetățenii și consolidează încrederea în inovare va fi esențială pentru încurajarea unor noi modele și competențe în materie de guvernanță, de producție și de consum.

Deoarece aceste provocări sunt complexe, interconectate și cu caracter global, activitățile vor urmări o abordare sistemică, în cooperare cu statele membre și cu partenerii internaționali, cu alte surse de finanțare și cu alte inițiative de politică. Aceasta va implica exploatarea centrată pe utilizatori a surselor de date masive din domeniul mediului, cum ar fi cele furnizate de Copernicus, EGNOS/Galileo, INSPIRE, EOSC, GEOSS, CEOS, EMODnet.

Activitățile de cercetare și inovare din cadrul acestui cluster contribuie în special la punerea în aplicare a obiectivelor: programului de acțiune pentru mediu, ale politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului, ale legislației din domeniul alimentar, ale politicii maritime, ale planului de acțiune pentru economia circulară, ale Strategiei UE în domeniul bioeconomiei, ale Strategiei în domeniul biodiversității, ale cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și ale viziunii UE pe termen lung, cu orizontul 2050, pentru neutralitatea carbonului(24), ale politicii UE privind regiunea arctică, precum și ale dispozițiilor legale ale UE pentru reducerea poluării aerului. În afară de sursele generale de consiliere externă, se vor urmări consultări specifice ale Comitetului permanent privind cercetarea agricolă (SCAR).

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 2 – Eradicarea foametei; ODD 3 – Sănătate și bunăstare; ODD 6 - Apă curată și salubrizare; ODD 8 – Condiții de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice; ODD 14 – Viața sub apă; ODD 15 – Viața terestră;

6.2.   Domenii de intervenție

6.2.1.   Observarea mediului

Capacitatea de observare a mediului(25), inclusiv observarea spațială, in situ (aeriană, maritimă, terestră) și observațiile cetățenilor, stă la baza cercetării și inovării în scopul utilizării și al monitorizării durabile a alimentelor și a resurselor naturale, al biomonitorizării și al monitorizării mediului. Îmbunătățirea acoperirii spațiale și temporale, reducerea costurilor aferente intervalelor de eșantionare, precum și accesul la datele masive provenind din surse multiple și integrarea lor oferă noi modalități de monitorizare, înțelegere și anticipare a evoluției sistemului terestru. Cercetarea și inovarea sunt necesare pentru dezvoltarea unor metode și tehnologii de îmbunătățire a calității, precum și de facilitare a accesului la date și a utilizării acestora.

Linii generale

–  abordări sistemice și centrate pe utilizatori, inclusiv date deschise, cu privire la datele și informațiile despre mediu, în scopul unei modelări complexe și al unor sisteme predictive, oportunități de afaceri din exploatarea și valorizarea datelor existente și noi;

–  dezvoltarea în continuare a portofoliului de produse și servicii pentru observații de mediu;

–  starea biodiversității, protecția ecosistemelor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, securitatea alimentară, agricultura și silvicultura, exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, dezvoltarea urbană și periurbană, gestionarea resurselor naturale, gestionarea și conservarea resurselor mărilor și oceanelor, securitatea maritimă, tendințele de mediu pe termen lung, schimbările intervenite în variabilitatea sezonieră, schimbările înregistrate la nivelul aerului înconjurător și al atmosferei, precum și alte domenii relevante;

–  aplicații orientate către utilizatori, care urmează să fie furnizate prin intermediul inițiativei EuroGEOSS, inclusiv extinderea acestora, pentru a contribui la conservarea și gestionarea resurselor naturale europene (inclusiv explorarea materiilor prime), precum și ale serviciilor ecosistemice și ale lanțului valoric aferent acestora;;

–  punerea în aplicare a Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului din cadrul inițiativei GEO (Grupul pentru observarea Pământului).

6.2.2.   Biodiversitate și resurse naturale

Pentru a aborda provocările societale, a crește durabilitatea și a îndeplini, până în 2050, obiectivul UE intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”, astfel cum este prevăzut în Al șaptelea program de acțiune al UE pentru mediu, este nevoie de o mai bună înțelegere, conservare și gestionare a biodiversității și a ecosistemelor, a numeroaselor servicii pe care acestea le oferă (într-un context de combatere a schimbărilor climatice și de atenuare a efectelor acestora) și a „limitelor” planetare, precum și de soluții care să valorifice forța și complexitatea naturii. Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de efectele potențiale în amonte de-a lungul întregilor lanțuri valorice▌. Cooperarea internațională și contribuția la eforturile și inițiativele internaționale, cum ar fi Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor în acest domeniu. Este necesar să se înțeleagă mai bine guvernanța tranziției către durabilitate în cadrul sistemului economic, social și natural, de la nivel local până la nivel mondial.

Linii generale

–  starea și valoarea biodiversității, a ecosistemelor terestre, de apă dulce și marine, a capitalului natural și a serviciilor ecosistemice, inclusiv a ecosistemelor agricole și a microbiomului;

–  abordări holistice și sistemice într-un cadru socioecologic privind legăturile dintre biodiversitate, ecosisteme și serviciile ecosistemice, precum și relațiile lor de cauzalitate cu factori de schimbare, la diferite niveluri și în cadrul a diferite activități economice, inclusiv aspectele socioeconomice și guvernanța proceselor de tranziție către durabilitate;

–  modelizarea tendințelor și a scenariilor integrate privind biodiversitatea, serviciile ecosistemice și buna calitate a vieții la diferite niveluri și orizonturi; contribuția potențială a biotopurilor și ecosistemelor ca absorbanți de carbon în cadrul diverselor scenarii în materie de schimbări climatice; potențiale conflicte de interese în ceea ce privește utilizarea resurselor naturale și a serviciilor;

–  ecotoxicologia compușilor și a noilor poluanți, interacțiunile acestora, inclusiv efectele de combinare, și comportamentul lor în mediu, precum și modificarea buclelor biochimice în contextul evoluției condițiilor climatice, regenerarea zonelor degradate;

–  integrarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice în cadrele de luare a deciziilor și în sistemele contabile ale autorităților publice și ale întreprinderilor, precum și cuantificarea beneficiilor ecologice, economice și societale;

–  soluții adaptabile și multifuncționale bazate pe natură, care să abordeze provocările cu care se confruntă zonele urbane și periurbane, zonele rurale, costiere și montane, legate de schimbările climatice, de dezastre naturale, de declinul biodiversității, de degradarea ecosistemelor, de poluare, de coeziunea socială și de sănătatea și bunăstarea cetățenilor;

–  abordări cu actori multipli axate pe „laboratoare vii”, care să implice autoritățile, părțile interesate, întreprinderile și societatea civilă în proiectarea și crearea în comun a unor soluții sistemice pentru conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a capitalului natural, și guvernanța tranziției către durabilitate și opțiuni de gestionare durabilă în cadrul activităților economice, de-a lungul întregilor lanțuri valorice, în diferite condiții de mediu, economice și sociale.

6.2.3.   Agricultura, silvicultura și zonele rurale

O agricultură și o silvicultură reziliente și ▌durabile oferă beneficii economice, de mediu și sociale și reprezintă o condiție prealabilă pentru o securitate alimentară permanentă. Acestea contribuie la lanțurile valorice dinamice, gestionează terenurile și resursele naturale și oferă o gamă de bunuri publice vitale, inclusiv sechestrarea carbonului, conservarea biodiversității, polenizarea și sănătatea publică. Sunt necesare abordări integrate și la nivel local pentru a promova multiplele funcții ale (eco)sistemelor agricole și forestiere, ținând seama de contextul în schimbare al producției primare, în special în ceea ce privește schimbările climatice și mediul, disponibilitatea resurselor, demografia și modelele de consum. Se asigură calitatea și siguranța produselor agricole pentru a crește încrederea consumatorilor. Se asigură și sănătatea plantelor, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor. De asemenea, este necesar să fie abordată dimensiunea spațială, socioeconomică și culturală a activităților agricole și forestiere și să fie mobilizat potențialului zonelor rurale și costiere.

Linii generale

–  metode, tehnologii și instrumente pentru o agricultură și o silvicultură durabile, reziliente și productive, inclusiv adaptarea la schimbările climatice;

–  gestionarea durabilă și utilizarea eficientă a resurselor naturale (de exemplu, solul, apa, nutrienții și biodiversitatea, inclusiv resursele genetice) în agricultură și silvicultură; alternative la resursele neregenerabile și adoptarea principiilor economiei circulare, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea deșeurilor și a produselor secundare;

–  impactul activităților din sectorul primar asupra climei și mediului; potențialul agriculturii și al silviculturii ca absorbanți de carbon și pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv abordări privind emisiile negative; creșterea adaptabilității producției primare la schimbările climatice;

–  abordări integrate pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor plantelor; controlul bolilor contagioase și zoonotice la animale și bunăstarea animalelor; strategii de prevenire, control și diagnosticare, precum și alternative la utilizarea pesticidelor, a antibioticelor și a altor substanțe controversate, inclusiv în vederea combaterii rezistenței;

–  rezistența la antimicrobiene și amenințările generate de riscurile biologice și agrochimice, inclusiv de pesticide, precum și de contaminanții chimici, abordând legăturile dintre plante, animale, ecosisteme și sănătatea publică din perspectiva abordărilor de tip „O singură sănătate” și „Sănătate mondială”;

–  utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în sistemele agricole și forestiere, aplicând abordări ecologice și testând soluții bazate pe natură, de la nivelul exploatațiilor până la nivelul peisajului, pentru o agricultură favorabilă mediului; sprijinirea agriculturii ecologice;

–  sisteme agroforestiere de la nivelul exploatațiilor, până la nivelul peisajului; utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în producția primară, de exemplu, prin agroecologie sau prin consolidarea rolului pădurilor în prevenirea inundațiilor și a eroziunii solului;

–  inovații în agricultură la confluența dintre agricultură, acvacultură, silvicultură, precum și în zonele urbane și periurbane;

–  noi metode, tehnologii și instrumente pentru gestionarea durabilă a pădurilor și utilizarea durabilă a biomasei forestiere;

–  sprijinirea producției UE de proteine vegetale pentru alimente, furaje și servicii de mediu;

–  exploatarea durabilă a terenurilor, dezvoltarea rurală și legături teritoriale; valorificarea activelor sociale, culturale, economice și de mediu ale zonelor rurale, în vederea unor noi servicii, modele de afaceri, lanțuri valorice și bunuri publice;

–  inovații digitale în agricultură, silvicultură, precum și de-a lungul lanțurilor valorice și în zonele rurale, prin utilizarea datelor și dezvoltarea de infrastructuri, tehnologii (cum ar fi IA, robotica, agricultura de precizie și teledetecția) și modele de guvernanță;

–  sisteme de cunoștințe și inovare în domeniul agriculturii și silviculturii, precum și interconectarea acestora la diferite niveluri; consultanță, consolidarea competențelor, abordări participative și schimb de informații;

–  încurajarea parteneriatelor internaționale pentru o agricultură durabilă în vederea securității alimentare și nutriționale.

6.2.4.   Mări, oceane și ape interioare

Capitalul natural și serviciile ecosistemice ale mărilor, în special ale mărilor europene semiînchise, ale oceanelor, ale apelor interioare și ale zonelor costiere extinse oferă beneficii socioeconomice și în materie de bunăstare semnificative. Acest potențial este în pericol din cauza presiunilor puternice exercitate de factorii de stres umani și naturali, precum poluarea, pescuitul excesiv, schimbările climatice, creșterea nivelului mării, alte utilizări ale apei și fenomenele meteorologice extreme. Pentru ca mările și oceanele să nu ajungă într-un punct în care nu mai există cale de întoarcere și pentru a readuce apele interioare într-o stare bună, este necesar să ne consolidăm cunoștințele și înțelegerea, pentru a proteja, a reface și a gestiona în mod durabil ecosistemele marine, interioare și costiere și pentru a preveni poluarea ▌, în contextul unui cadru de guvernanță ▌îmbunătățit și responsabil. Acest lucru va include, de asemenea, cercetarea în vederea deblocării durabile a vastului potențial economic neexploatat al mărilor, oceanelor și apelor interioare, pentru a produce mai multe alimente sigure, bioingrediente și materii prime fără a spori presiunile exercitate asupra lor , precum și a potențialului acvaculturii sub toate formele, pentru ▌a atenua presiunea asupra resurselor terestre, de apă dulce și oceanice. Sunt necesare abordări bazate pe parteneriate, inclusiv strategii la nivelul bazinelor maritime și strategii macroregionale, care să depășească cadrul UE (de exemplu, în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Neagră, ▌Marea Caraibilor și Oceanul Indian); este necesar, de asemenea, să se aducă contribuții la angajamentele asumate în cadrul guvernanței internaționale a oceanelor, la inițiative precum Deceniul științelor oceanice în serviciul dezvoltării durabile al Organizației Națiunilor Unite și la angajamentele legate de conservarea biodiversității marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale.

Linii generale

–  pescuit și acvacultură durabile sub toate formele, inclusiv surse alternative de proteine, sporirea securității alimentare, cu o mai mare securitate și suveranitate alimentară și o mai mare reziliență la schimbările climatice; instrumente de monitorizare și de gestionare;

–  consolidarea rezilienței ecosistemelor marine și ale apelor interioare, inclusiv a recifelor de corali, asigurând astfel sănătatea mărilor, oceanelor și râurilor, combătând și atenuând efectele presiunilor exercitate de factorii antropici și naturali, precum contaminanții și deșeurile marine (inclusiv plasticul), eutrofizarea, speciile invazive, deteriorarea fizică a fundului mării, exploatarea excesivă, inclusiv pescuitul excesiv, zgomotul subacvatic, acidificarea, încălzirea mărilor, oceanelor și râurilor, creșterea nivelului mării, ținând seama de intersectarea dintre uscat și mare și de impactul cumulativ al acestor aspecte și promovând o abordare circulară, precum și o mai bună înțelegere a interacțiunilor dintre oceane și om;

–  guvernanța ▌la nivel mondial și regional, pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a resurselor mărilor, oceanelor și apelor interioare;

–  tehnologii pentru un ocean digital (fundul mării, coloană de apă și suprafața apei), care să conecteze serviciile și comunitățile în cadrul unor activități desfășurate pe uscat, legate de atmosferă, condițiile climatice, spațiale și meteorologice și să fie promovate prin cloudul pentru știința albastră (Blue Cloud), în cadrul Cloudului european pentru știința deschisă;

–  capacități de monitorizare, de evaluare bazată pe riscuri și de previzionare/anticipare, inclusiv a creșterii nivelului mării și a altor pericole naturale, de exemplu, inundațiile cauzate de furtuni, tsunami, precum și impactul cumulativ al activităților umane;

–  o mai bună înțelegere a ciclului și a regimurilor hidrologice, precum și a hidromorfologiei la diferite scări și dezvoltarea unor capacități de monitorizare și previzionare pentru disponibilitatea apei și cererea de apă, inundații și secete, poluare și alte presiuni asupra resurselor de apă și a mediului acvatic; exploatarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți monitorizarea și gestionarea resurselor de apă;

–  dezvoltarea de soluții inovatoare, inclusiv guvernanță societală, instrumente economice și modele de finanțare, pentru alocarea inteligentă a apei care să abordeze conflictele legate de utilizarea apei, inclusiv exploatarea valorii apei, controlul poluanților apei, inclusiv al plasticului, al microplasticului și al altor poluanți emergenți, de preferință la sursă, combătând alte presiuni asupra resurselor de apă, precum și reutilizarea apei și protejarea și refacerea ecosistemelor acvatice în vederea atingerii unei stări ecologice bune;

–  lanțuri valorice albastre durabile, inclusiv utilizarea durabilă a resurselor de apă dulce, utilizarea multiplă a spațiului marin și dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile provenite din mări și oceane, inclusiv utilizarea durabilă a microalgelor și a macroalgelor;

–  abordări integrate ale gestionării durabile a apelor interioare și de coastă, care vor contribui la protecția mediului și la adaptarea la schimbările climatice;

–  soluții bazate pe natură derivate din dinamica ecosistemelor marine, costiere și interioare, biodiversitate și servicii ecosistemice multiple, care vor permite abordări sistemice în vederea utilizării durabile a resurselor mărilor, în special ale mărilor europene semiînchise, precum și ale oceanelor și apelor interioare, vor contribui la protecția și refacerea mediului, la gestionarea zonelor costiere și la adaptarea la schimbările climatice;

–  inovarea albastră, inclusiv în cadrul economiei albastre și al economiei digitale, de-a lungul zonelor costiere, al orașelor de coastă și al porturilor, pentru a consolida reziliența zonelor de coastă și pentru a spori beneficiile pentru cetățeni;

–  o mai bună înțelegere a rolului mărilor și oceanelor în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea.

6.2.5.   Sistemele alimentare

Efectele combinate ale creșterii demografice, ale evoluției regimurilor alimentare, ale penuriei de resurse și ale supraexploatării acestora, ale degradării mediului, ale schimbărilor climatice și ale migrației creează provocări fără precedent, care impun o transformare a sistemului alimentar (proiectul FOOD 2030).(26) Producția și consumul alimentare actuale sunt în mare măsură nedurabile, în timp ce ne confruntăm cu dubla problemă a malnutriției, caracterizată de coexistența subnutriției, a obezității și a altor dezechilibre de regim alimentar și tulburări de metabolism. Este necesar ca sistemele alimentare viitoare să garanteze securitatea alimentară și să asigure suficiente alimente sigure, sănătoase și de calitate pentru toți, bazându-se pe eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, pe durabilitate (inclusiv reducerea emisiilor de GES, a poluării, a consumului de apă și energie, precum și a producției de deșeuri), pe transparență, pe crearea de legături între uscat și mare, pe reducerea deșeurilor alimentare, pe îmbunătățirea producției de hrană provenind din apele interioare, mări și oceane și pe luarea în considerare a întregului „lanț valoric alimentar”, de la producători la consumatori și invers, asigurând reziliența. Acest lucru trebuie realizat în paralel cu dezvoltarea viitorului sistem de siguranță alimentară și cu proiectarea, dezvoltarea și producția de instrumente, tehnologii și soluții digitale care să le aducă beneficii semnificative consumatorilor și să îmbunătățească competitivitatea și durabilitatea lanțului valoric alimentar. În plus, sunt necesare atât promovarea schimbărilor comportamentale în cadrul modelelor de consum alimentar și de producție alimentară, luând în considerare aspecte culturale și sociale, cât și implicarea producătorilor primari, a industriei (inclusiv a IMM-urilor), a distribuitorilor, a sectoarelor serviciilor de alimentație, a consumatorilor și a serviciilor publice.

Linii generale

–  regimuri alimentare durabile și sănătoase bazate pe date concrete pentru bunăstarea oamenilor pe întreaga durată a vieții lor, inclusiv modele de regim alimentar, o mai bună calitate nutritivă a alimentelor și progrese în înțelegerea impactului alimentației asupra sănătății și bunăstării;

–  o alimentație personalizată, în special pentru grupurile vulnerabile, pentru a reduce factorii de risc în ceea ce privește bolile legate de regimul alimentar și cele netransmisibile;

–  comportamentul, stilul de viață și motivațiile consumatorilor, inclusiv aspectele sociale și culturale ale alimentației, promovarea inovării sociale și a implicării societății în vederea îmbunătățirii sănătății și a durabilității mediului de-a lungul întregului lanț valoric alimentar, inclusiv modelele de comerț cu amănuntul;

–  sisteme moderne de siguranță alimentară și de autenticitate a produselor alimentare, inclusiv de trasabilitate, care să îmbunătățească calitatea alimentelor și să crească încrederea consumatorilor în sistemul alimentar;

–  atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra sistemului alimentar și adaptarea acestuia la schimbările climatice și adaptarea acestuia la schimbările climatice, inclusiv explorarea potențialului și a utilizării microbiomului, a diversității culturilor alimentare și a unor alternative la proteinele animale;

–  sisteme alimentare durabile din punctul de vedere al mediului, circulare, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și reziliente, de pe uscat și din mare, orientate către apă potabilă sigură și aspecte maritime, eliminarea completă a deșeurilor alimentare de-a lungul întregului lanț alimentar, prin reutilizarea produselor alimentare și a biomasei, reciclarea deșeurilor alimentare, noi tipuri de ambalaje alimentare, precum și cererea de produse alimentare adaptate și locale;

–  abordări novatoare, inclusiv instrumente digitale și sisteme alimentare în scopul unei abordări locale a inovării și al capacitării comunităților, încurajând comerțul echitabil și stabilirea echitabilă a prețurilor de-a lungul lanțului valoric, incluziunea și durabilitatea prin intermediul unor parteneriate între industrie (inclusiv IMM-uri și mici agricultori), autoritățile locale, cercetători și societate.

6.2.6.   Sisteme de bioinovare în bioeconomia UE

Inovarea în bioeconomie pune bazele tranziției de la economia bazată pe combustibili fosili. Bioinovarea reprezintă un segment important și un factor favorizant al bioeconomiei în ansamblu, cuprinzând asigurarea de surse durabile de biomasă terestră și marină, prelucrarea industrială a acesteia și transformarea sa în biomaterii și bioproduse. Durabilitatea include toate dimensiunile acesteia: aspecte ecologice, sociale, economice și culturale. Aceasta valorifică, de asemenea, potențialul resurselor vii, al științelor vieții, al digitalizării și al biotehnologiilor în vederea unor noi descoperiri, produse, servicii și procese. Bioinovarea, inclusiv (bio)procesele și tehnologiile, poate determina crearea de noi activități economice și locuri de muncă în regiuni și orașe, poate contribui la revitalizarea economiilor și a comunităților rurale și costiere și poate consolida circularitatea bioeconomiei.

Linii generale

–  sisteme durabile de asigurare a surselor de biomasă, de logistică și de producție a biomasei, axate pe aplicații și utilizări cu valoare ridicată, pe durabilitatea socială și de mediu și pe impactul asupra climei și ▌a biodiversității, asupra circularității și a eficienței globale din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv asupra apei;

–  științele vieții și convergența acestora cu tehnologiile digitale, în scopul ▌înțelegerii, prospectării și utilizării durabile a resurselor biologice;

–  lanțuri valorice biologice, biomaterii, inclusiv materiale, substanțe chimice, produse, servicii și procese bioinspirate cu calități și funcții noi și cu un nivel mai mare de durabilitate (inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), favorizând dezvoltarea unor biorafinării avansate (la scară mică și la scară mare) care să utilizeze o gamă mai largă de tipuri de biomasă; înlocuirea producției actuale de produse care nu sunt durabile prin recurgerea la soluții biologice superioare acestor produse pentru aplicații de piață inovatoare;

–  biotehnologia, inclusiv biotehnologia transsectorială de vârf, pentru aplicarea în cadrul unor procese industriale, servicii de mediu și produse de consum noi, competitive și durabile(27);

–  circularitatea sectorului bioproduselor din cadrul bioeconomiei prin inovarea tehnologică, sistemică, socială și a modelelor de afaceri, în vederea creșterii radicale a valorii generate per unitate de resurse biologice, păstrând valoarea acestor resurse în cadrul economiei pentru un timp mai îndelungat, menținând și consolidând capitalul natural, concepând modalități de reducere a deșeurilor și a poluării, sprijinind principiul utilizării în cascadă a biomasei durabile prin cercetare și inovare și luând în considerare ierarhia deșeurilor;

–  modele bioeconomice incluzive, care permit mai multor actori diferiți să participe la crearea valorii, maximizând impactul societal și implicarea populației;

–  o mai bună înțelegere a limitelor, a parametrilor și a indicatorilor bioeconomiei, precum și a sinergiilor și compromisurilor sale cu un mediu sănătos, dar și a compromisurilor dintre alimente și alte aplicații.

6.2.7.   Sistemele circulare

Sistemele circulare de producție și consum vor aduce beneficii atât economiei europene și mediului global, prin reducerea utilizării resurselor și a dependenței de acestea, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte negative asupra mediului și prin creșterea competitivității întreprinderilor, cât și cetățenilor europeni, prin crearea de noi oportunități de locuri de muncă și prin reducerea presiunilor asupra mediului și a climei. Pe lângă transformarea industrială, tranziția către o economie circulară, bazată pe conceptul bio, cu emisii scăzute și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să evite utilizarea substanțelor periculoase, va necesita, de asemenea, o schimbare mai amplă a sistemului, care impune soluții sistemice ecoinovatoare, noi modele de afaceri, piețe și investiții, infrastructura de sprijin aferentă, o evoluție bazată pe inovarea socială a comportamentului consumatorilor, precum și modele de guvernanță care să stimuleze colaborarea între diversele părți interesate de-a lungul întregului lanț valoric, pentru a asigura faptul că modificările preconizate ale sistemului permit îmbunătățirea rezultatelor economice, de mediu și sociale(28). Deschiderea către cooperarea internațională va fi importantă pentru comparabilitatea, generarea și transmiterea cunoștințelor și pentru evitarea duplicării eforturilor, de exemplu, prin intermediul unor inițiative internaționale, cum ar fi Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor. De asemenea, se va acorda atenție contextului social al noilor cunoștințe și tehnologii din acest domeniu, precum și adoptării și acceptării acestora în societate.

Linii generale

–  tranziția sistemică către o economie circulară, bazată pe conceptul bio și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu noi paradigme de interacțiune a consumatorilor, noi modele de afaceri, în vederea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor și a performanței de mediu; produse și servicii care să stimuleze eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor și eliminarea sau înlocuirea substanțelor periculoase pe durata întregului ciclu de viață; sisteme de schimb, de reutilizare, de reparare, de refabricare, de reciclare și de compostare; condiții economice, sociale, comportamentale, de reglementare și financiare, precum și stimulente pentru astfel de tranziții;

–  parametri și indicatori, bazați pe o abordare sistemică, pentru măsurarea performanței în raport cu economia circulară și cu ciclul de viață și pentru creșterea responsabilității sociale; sisteme de guvernanță care să accelereze expansiunea economiei circulare, a bioeconomiei, precum și creșterea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, creând totodată piețe pentru materialele secundare; colaborare între diversele părți interesate și între lanțurile valorice; instrumente pentru investiții în economia circulară și bioeconomie;

–  soluții pentru dezvoltarea durabilă și regeneratoare a orașelor, a zonelor periurbane și a regiunilor, integrând transformarea economiei circulare cu soluții bazate pe natură și cu inovații tehnologice, digitale, sociale, culturale și în materie de guvernanță teritorială;

–  ecoinovarea pentru prevenirea și remedierea poluării mediului cauzate de substanțe periculoase și de substanțe chimice care generează preocupări tot mai mari, precum și de expunerea la astfel de substanțe; de asemenea, examinarea interacțiunii dintre substanțele chimice, produse și deșeuri și analizarea unor soluții durabile pentru producția de materii prime principale și secundare;

–  utilizarea circulară a resurselor de apă, inclusiv reducerea cererii de apă, prevenirea pierderilor, reutilizarea și reciclarea apei, precum și valorificarea apelor reziduale ▌; soluții inovatoare la provocările privind legătura apă-alimente-energie, abordând impactul utilizării apei în sectoarele agricol și energetic și facilitând soluții sinergice;

–  gestionarea durabilă a subsolului care integrează geo-resurse (energie, apă, materii prime) și condițiile de mediu (pericole naturale, efecte antropice) în toate clusterele relevante, raționalizând contribuția pozitivă la o economie circulară prin intermediul cunoștințelor geologice paneuropene și contribuind la o reacție concertată, bazată pe date științifice, la Acordul de la Paris și la mai multe obiective de dezvoltare durabilă ale ONU;

–  dezvoltarea și îmbunătățirea soluțiilor și a infrastructurilor pentru facilitarea accesului la apă potabilă, apă pentru irigații și salubritate, incluzând, printre altele, desalinizarea, pentru a permite o utilizare a apei mai eficientă, cu mai puțin consum de energie, mai puține emisii de dioxid de carbon și circulară.

7.  ACȚIUNILE NENUCLEARE DIRECTE ALE CENTRULUI COMUN DE CERCETARE

7.1.   Motivare

Dovezile științifice sigure și de înaltă calitate sunt esențiale pentru a putea elabora politici publice eficiente. Noile inițiative și propuneri legislative ale UE trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, cuprinzătoare și echilibrate, dar este nevoie de dovezi și pentru a măsura și a monitoriza impactul politicilor puse în aplicare.

JRC aduce valoare adăugată politicilor UE, deoarece rezultatele sale științifice sunt excelente, multidisciplinare și independente de interesele naționale, private și de alte interese externe. Deservind toate domeniile politicii UE, știința oferă sprijinul transsectorial de care au nevoie factorii de decizie pentru a aborda provocările societale tot mai complexe. Independența JRC față de interesele speciale, combinată cu rolul său tehnico-științific de referință îi permit să faciliteze realizarea consensului între părțile interesate și alți actori, cum ar fi cetățenii și factorii de decizie ▌. Datorită capacității JRC de a reacționa rapid la necesitățile de politică, activitățile sale sunt complementare acțiunilor indirecte care vizează să sprijine obiective de politică pe termen mai lung.

JRC efectuează propriile activități de cercetare și gestionează în mod strategic cunoștințele, informațiile, datele și competențele necesare pentru a furniza dovezi relevante și de înaltă calitate pentru elaborarea unor politici mai inteligente. În acest scop, JRC colaborează cu cele mai bune organizații din întreaga lume, precum și cu experți și părți interesate de la nivel internațional, național și regional. Activitățile sale de cercetare contribuie la obiectivele și prioritățile generale ale programului Orizont Europa, furnizează sprijin tehnic, consiliere și cunoștințe științifice independente pentru politicile UE pe întreaga durată a ciclului de politici și se concentrează asupra priorităților de politică europene, sprijinind o Europă sigură și securizată, prosperă și durabilă, socială și mai puternică pe scena mondială.

7.2.  Domenii de intervenție

7.2.1.  Consolidarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea politicilor

Numărul de cunoștințe și date crește exponențial. Pentru ca factorii de decizie să le poată înțelege și utiliza, ele trebuie reexaminate și filtrate. Este nevoie, de asemenea, de metode științifice și de instrumente analitice transversale care să poată fi utilizate de toate serviciile Comisiei, mai ales pentru a anticipa viitoarele provocări societale și pentru a sprijini îmbunătățirea reglementării. Acest lucru include procese inovatoare pentru implicarea părților interesate și a cetățenilor în aspecte ce țin de elaborarea politicilor și diverse instrumente de evaluare a impactului și a punerii în aplicare.

Linii generale

–  modelizare, evaluare microeconomică, metodologii de evaluare a riscurilor, instrumente de asigurare a calității pentru măsurători, proiectarea schemelor de monitorizare, indicatori și tablouri de bord, analiza de sensibilitate și audituri, evaluarea ciclului de viață, extragerea de texte și date, analiză și aplicații de date (masive), gândire proiectivă, analize prospective, analizarea perspectivelor, studii anticipative și prospective, cercetare comportamentală și implicarea părților interesate și a cetățenilor;

–  centre de cunoștințe și competențe;

–  comunități de practici și platforme de schimb de cunoștințe;

–  gestionarea datelor, schimb de date și coerență;

–  analiza politicilor UE și naționale în materie de cercetare și inovare, inclusiv SEC;

7.2.2.   Provocări globale

JRC va contribui la politicile și angajamentele specifice ale UE, abordate în cadrul celor șapte clustere de provocări globale, în special la angajamentul UE în privința obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Linii generale

1.  Sănătate

–  sprijin științific și tehnic pentru politici, în vederea îmbunătățirii sănătății publice și a sistemelor de sănătate, inclusiv evaluări ale dispozitivelor medicale și ale tehnologiilor din domeniul sănătății, baze de date, digitalizare, inclusiv pentru accelerarea interoperabilității;

–  metode de evaluare a siguranței pentru depistarea riscurilor potențiale pentru sănătate și mediu pe care le prezintă substanțele chimice și poluanții;

–  laboratorul de referință al UE pentru alternative la testarea pe animale;

–  instrumente de asigurare a calității, cum ar fi materialele de referință certificate pentru indicatorii biologici de sănătate;

–  cercetare privind problemele de sănătate emergente și amenințările emergente în materie de sănătate.

2.  Cultura, creativitatea și o societate favorabilă incluziunii;

–  cercetare privind inegalitatea, sărăcia și excluziunea, mobilitatea socială, diversitatea și competențele culturale; migrația, evaluarea efectelor transformărilor sociale, demografice și tehnologice asupra economiei și a societății;

–  cercetare în domeniul bunei guvernanțe și al democrației;

–  sprijin pentru protejarea, conservarea și gestionarea patrimoniului cultural;

–  un centru de cunoștințe privind migrația și demografia.

3.  Securitate civilă pentru societate

–  un centru de gestionare a riscurilor de catastrofe;

–  sprijinirea politicilor de securitate în domeniul protecției infrastructurilor critice și a spațiilor publice, al materialelor CBRN-E (chimice, biologice, radioactive, nucleare și explozive) și al amenințărilor hibride, al protecției frontierelor și al securității documentelor, precum și al informațiilor și datelor operative în vederea combaterii terorismului;

–  tehnologii pentru detectarea materialelor CBRN-E, sisteme biometrice și tehnici de colectare de informații;

–  sprijinirea poziției UE în materie de securitate la nivel mondial; evaluarea competitivității și a inovării sectorului securității din Uniune; exploatarea sinergiilor între securitate și apărare;

–  activități de cercetare în vederea consolidării capacităților de securitate cibernetică, de reziliență cibernetică și de disuasiune în spațiul cibernetic.

4.   Sectorul digital, industria și spațiul

–  implicațiile digitalizării, punând accentul pe tehnologiile TIC noi și emergente, cum ar fi învățarea automatizată și calculul artificial, registrele distribuite, internetul obiectelor și calculul de înaltă performanță;

–  digitalizarea în fiecare sector, precum energia, transporturile, construcțiile, sectorul serviciilor, sănătatea și îngrijirea și administrația publică;

–  metrologie industrială și instrumente de asigurare a calității în vederea fabricării inteligente;

–  cercetarea în domeniul ▌tehnologiilor generice esențiale;

–  cercetarea în domeniul celor mai bune tehnici disponibile și practici de gestionare a mediului, analize tehnoeconomice și evaluări ale ciclului de viață în ceea ce privește procesele industriale, gestionarea substanțelor chimice, gestionarea deșeurilor, reutilizarea apei, materiile prime, materiile prime critice și criteriile de calitate pentru materialele recuperate, toate acestea sprijinind economia circulară;

–  analiza securității aprovizionării cu materii prime, inclusiv cu materii prime critice, în raport cu informațiile și datele actualizate privind resursele principale și secundare din cadrul sistemului de informații privind materiile prime;

–  punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul programului Copernicus;

–  sprijin tehnic și științific pentru aplicațiile programelor sistemului global de navigație prin satelit al UE.

5.   Climă, energie și mobilitate

–  sprijinirea punerii în aplicare a politicilor UE în domeniul climei, al energiei și al transporturilor, a tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și a strategiilor de decarbonizare până în 2050; analiza planurilor naționale integrate privind clima și energia; evaluarea traiectoriei decarbonizării în toate sectoarele, inclusiv în agricultură și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură;

–  evaluarea riscurilor pentru ecosistemele vulnerabile și sectoarele economice și infrastructurile critice, punând accentul pe strategiile de adaptare;

–  analiza dimensiunii de C&I a uniunii energetice; evaluarea competitivității UE pe piața mondială a energiei curate;

–  evaluarea potențialului de implementare al tehnologiilor energetice inteligente și al soluțiilor de interconectare sectorială pentru a permite o tranziție energetică fără sincope și eficientă din punctul de vedere al costurilor;

–  evaluarea introducerii tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile și curate;

–  analiza consumului de energie al clădirilor, al orașelor inteligente și durabile și al sectorului industrial;

–  analiza tehnică și socioeconomică a stocării energiei, în special a interconectării sectoarelor și a bateriilor;

–  analiza securității aprovizionării cu energie a UE, inclusiv infrastructura energetică și piețele de energie;

–  sprijinirea tranziției energetice, inclusiv Convenția primarilor, energie curată pentru insulele din UE, pentru regiunile sensibile și pentru Africa;

–  analiza integrată pentru implementarea mobilității cooperative, conectate și automatizate;

–  analiza integrată pentru dezvoltarea și implementarea vehiculelor electrice, inclusiv a tehnologiilor de următoare generație pentru baterii;

–  proceduri de încercare armonizate și supravegherea armonizată a pieței pentru emisiile de CO2 și de poluanți atmosferici generate de vehicule, evaluarea tehnologiilor inovatoare;

–  evaluarea serviciilor inteligente de transport și de gestionare a traficului și a indicatorilor de congestionare;

–  analize ale combustibililor alternativi și ale necesităților în ceea ce privește infrastructura conexă.

6.  Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu

–  activități de cercetare privind terenurile, solul, pădurile, aerul, apa, resursele marine, materiile prime și biodiversitatea, pentru a sprijini conservarea eficace, refacerea și utilizarea durabilă a capitalului natural, inclusiv gestionarea durabilă a resurselor în Africa;

–  un centru de cunoștințe privind securitatea alimentară și nutrițională la nivel mondial;

–  evaluarea schimbărilor climatice și potențialele măsuri de atenuare și de adaptare pentru politicile agricole și în domeniul pescuitului, inclusiv securitatea alimentară;

–  monitorizarea și prognozarea resurselor agricole în UE, în țările implicate în procesul de extindere și în țările învecinate;

–  activități de cercetare pentru o acvacultură și un pescuit durabile și prospere din punct de vedere economic, precum și pentru creșterea albastră și economia albastră;

–  metode validate, teste de competențe pentru laboratoare și noi instrumente analitice pentru punerea în aplicare a politicilor în domeniul siguranței alimentare;

–  laboratoare de referință ale UE pentru aditivii alimentari, organismele modificate genetic și materialele care sunt în contact cu alimentele;

–  un centru de cunoștințe privind frauda alimentară și calitatea alimentelor;

–  un centru de cunoștințe pentru bioeconomie.

7.2.3.  Inovare, dezvoltare economică și competitivitate

JRC va contribui la inovarea bazată pe cunoaștere și la transferul de tehnologii. Va sprijini funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii. Va contribui la dezvoltarea și monitorizarea politicilor care vizează o Europă mai socială și mai durabilă. Va sprijini dimensiunea externă a UE și obiectivele internaționale ale acesteia și va contribui la promovarea bunei guvernanțe. O piață internă funcțională, cu o guvernanță economică solidă și un sistem social echitabil, va încuraja inovarea bazată pe cunoaștere și competitivitatea.

Linii generale

–  analiză economică, comercială, financiară și bugetară;

–  cercetare prenormativă și teste în vederea armonizării și a standardizării;

–  producția de materiale de referință certificate;

–  activități de supraveghere a pieței;

–  gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală;

–  promovarea cooperării în privința transferului de tehnologii;

7.2.4.   Excelența științifică

JRC va urmări excelența și integritatea în cercetare și colaborarea amplă cu instituțiile de cercetare de vârf de la nivel mondial. Acesta va desfășura activități de cercetare în domeniile emergente ale științei și tehnologiei și va promova știința deschisă și datele deschise, precum și transferul de cunoștințe.

Linii generale

–  programe de cercetare exploratorie;

–  programe speciale de colaborare și de schimb cu instituții de cercetare și oameni de știință;

–  accesul la infrastructurile de cercetare ale JRC;

–  formarea oamenilor de știință și a experților naționali;

–  știință deschisă și date deschise.

7.2.5.   Dezvoltarea teritorială și sprijinirea statelor membre și a regiunilor

JRC va contribui la politicile regionale și urbane, concentrându-se asupra dezvoltării teritoriale bazate pe inovare, în vederea reducerii discrepanțelor dintre regiuni. De asemenea, acesta va oferi asistență tehnică statelor membre și țărilor terțe și va sprijini punerea în aplicare a legislației și a acțiunilor europene.

Linii generale

–  punerea în aplicare a politicilor regionale și urbane, strategii de specializare inteligentă, strategii de transformare economică pentru regiunile aflate în tranziție, strategii și date privind dezvoltarea urbană integrată;

–  consolidarea capacității actorilor locali și regionali de a pune în aplicare strategiile macroregionale;

–  un centru de cunoștințe pentru politicile teritoriale;

–  consultanță „la cerere” și sprijin personalizat pentru statele membre, regiuni sau orașe, inclusiv prin intermediul unei rețele virtuale a platformelor Science4Policy.

PILONUL III:

EUROPA INOVATOARE

Inovarea, sub toate formele sale, reprezintă o forță motrice majoră pentru ca UE să continue să ofere prosperitate cetățenilor săi și să facă față provocărilor viitoare. Punerea sa în aplicare necesită o abordare sistemică, transversală și multidimensională. Progresul economic, bunăstarea socială și calitatea vieții din UE se bazează pe capacitatea acesteia de a stimula productivitatea și creșterea economică, care, la rândul lor, depind în mare măsură de capacitatea sa de a inova. Inovarea reprezintă un element esențial și pentru soluționarea provocărilor majore cu care se va confrunta UE. Inovarea trebuie să fie responsabilă, etică și durabilă.

Ca și în cazul programului anterior, inovarea se află în centrul programului Orizont Europa. Urmărirea accelerării transferului de cunoștințe și căutarea de noi idei, produse și procese direcționează obiectivele și modalitățile de punere în aplicare ale programului Orizont Europa, de la programarea strategică până la cererile de proiecte, și sunt prezente de la începutul până la sfârșitul oricărui proiect sprijinit, de la cercetarea științifică fundamentală până la foile de parcurs industriale sau tehnologice și la misiuni.

Cu toate acestea, inovarea merită să beneficieze de măsuri specifice, întrucât UE trebuie să consolideze în mod decisiv condițiile și mediul pentru ca inovarea europeană să prospere, astfel încât ideile să fie comunicate rapid între actorii din cadrul ecosistemului de inovare, iar noile idei și tehnologii să fie rapid transformate în produsele și serviciile de care UE are nevoie pentru a putea răspunde așteptărilor.

În ultimele decenii au apărut noi piețe mondiale majore în domeniul asistenței medicale, al mass-mediei, al divertismentului, al comunicării și al comerțului cu amănuntul, bazate pe inovații revoluționare în domeniul TIC, al biotehnologiei, al tehnologiei ecologice, al internetului și al economiei platformelor. Mai departe în aval, în cadrul procesului de inovare, aceste inovații creatoare de piețe, care afectează economia UE în ansamblu, sunt introduse de societăți adesea noi, cu creștere rapidă, care, cu toate acestea, rareori își au originea și se extind în UE.

Va urma un nou val mondial de inovare revoluționară, care se va baza pe tehnologii implicând o inovare mai aprofundată („deep-tech”), precum tehnologia blockchain, inteligența artificială, genomica/multiomica și robotica, precum și alte tehnologii, care pot apărea și din rândul inovatorilor la nivel individual și din rândul comunităților de cetățeni. Acestea au în comun faptul că se conturează la confluența dintre diferite discipline științifice, soluții tehnologice și sectoare economice, oferind combinații absolut noi de produse, procese, servicii și modele de afaceri, și au potențialul de a deschide piețe noi la nivel mondial. Vor fi afectate și alte sectoare de importanță majoră, precum industria prelucrătoare, serviciile financiare, sectorul transporturilor sau al energiei.

Europa trebuie să fie pe acest val. Ea este bine poziționată, având în vedere că noul val vizează domeniile „deep-tech”, în care Europa a investit deja semnificativ, în special în sectorul tehnologiilor generice esențiale (TGE), dispune prin urmare de anumite avantaje concurențiale referitor la știință și cunoaștere, inclusiv în ceea ce privește resursele umane, și se poate baza pe o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat (de exemplu, în sectorul asistenței medicale sau al energiei).

Pentru ca Europa să poată conduce acest nou val de inovare revoluționară, trebuie abordate următoarele provocări de bază:

–  Creșterea finanțării de risc pentru a elimina decalajele în materie de finanțare: inovatorii europeni suferă din cauza nivelului redus al finanțării de risc. Capitalul de risc privat este esențial pentru transformarea inovațiilor revoluționare în societăți de prim plan la nivel mondial, însă în Europa acesta reprezintă mai puțin de un sfert din cuantumurile mobilizate în SUA și în Asia. Europa trebuie să treacă de această „vale a morții”, în care ideile și inovațiile nu ajung pe piață din cauza decalajului dintre sprijinul public și investițiile private, în special în ceea ce privește inovațiile revoluționare cu risc ridicat care trebuie să fie sprijinite de investiții pe termen lung;

–  Facilitarea accesului la rezultatele cercetării, îmbunătățirea transformării științei în inovare și accelerarea transferului de idei, tehnologii și talente din baza de cercetare către startupuri și industrie;

–  Sprijinirea în continuare a dezvoltării tuturor formelor de inovare, inclusiv inovare orientată către utilizatori, servicii orientate către consumatori și inovare socială favorabilă incluziunii;

–  Accelerarea transformării întreprinderilor: Economia europeană a rămas în urmă în ceea ce privește adoptarea și extinderea noilor tehnologii: 77 % dintre societățile mari și tinere din domeniul cercetării și al dezvoltării se află în SUA sau în Asia și doar 16 % își au sediul în Europa;

–  Ameliorarea și simplificarea cadrului european de finanțare și de sprijinire a cercetării și inovării; multitudinea de surse de finanțare oferă un cadru complex pentru inovatori. Intervenția UE trebuie să coopereze și să se coordoneze cu alte inițiative de la nivel european, național și regional, atât publice, cât și private, pentru a ameliora și a alinia mai bine capacitățile de sprijin, pentru a evita duplicarea activităților și pentru a furniza un cadru ușor de explorat pentru orice inovator european;

–  Eliminarea fragmentării ecosistemului de inovare. Deși Europa găzduiește un număr tot mai mare de focare de inovare, acestea nu sunt bine conectate. Societățile cu potențial de creștere la nivel internațional trebuie să facă față fragmentării piețelor naționale, caracterizate prin diversitatea limbilor, a culturii în materie de afaceri și a reglementărilor. UE joacă un rol în sprijinirea unei colaborări eficace între ecosistemele naționale și regionale, astfel încât întreprinderile, în special IMM-urile, să poată avea acces la cele mai bune cunoștințe, inclusiv cunoștințe de specialitate, infrastructuri și servicii în întreaga Europă. UE sprijină colaborarea dintre ecosisteme, inclusiv prin intermediul reglementării, astfel încât să se îmbunătățească interoperabilitatea dintre diferite tehnologii și soluții practice.

Pentru a se adapta la acest nou val mondial de inovare revoluționară, sprijinul acordat de UE inovatorilor necesită o abordare flexibilă, simplă, omogenă și adaptată. Politica privind dezvoltarea și implementarea inovațiilor revoluționare și extinderea întreprinderilor trebuie să aibă curajul să își asume riscuri, să țină seama de provocările sus-menționate și să aducă valoare adăugată activităților de inovare conexe puse în aplicare de statele membre la nivel individual sau de regiuni.

Pilonul „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa, în cooperare cu alte politici ale UE, în special cu programul InvestEU, este conceput astfel încât să conducă la obținerea unor astfel de rezultate concrete. Acesta se bazează pe lecțiile învățate și pe experiența dobândită din programele-cadru anterioare, în special din activități precum tehnologiile viitoare și emergente (FET), Calea rapidă spre inovare (CRI) și instrumentul pentru IMM-uri, dar și finanțele private și corporatiste (cum ar fi MFPR din cadrul PC7, InnovFin din cadrul programului Orizont 2020), colectate și raționalizate în cadrul activităților proiectului-pilot privind CEI, lansate pentru perioada 2018-2020.

Pe baza acestor experiențe, acest pilon prevede lansarea Consiliului european pentru inovare (CEI), care va promova în principal inovarea și tehnologiile revoluționare și disruptive, vizând în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind totodată toate tipurile de inovații, inclusiv cea incrementală, în special în cadrul IMM-urilor, inclusiv în cadrul startupurilor, și, în cazuri excepționale, în cadrul întreprinderilor mici cu capitalizare medie cu potențial de extindere rapidă la nivelul UE și la nivel mondial și cu tipuri specifice de acțiuni și activități:

–  Sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare viitoare și emergente, inclusiv a inovațiilor „deep-tech”, precum și a inovațiilor netehnologice;

–  Eliminarea decalajelor financiare din stadiul dezvoltării, al implementării și al expansiunii inovațiilor creatoare de piețe;

–  Mobilizarea capitalului și a investițiilor private;

–  Creșterea impactului și a vizibilității sprijinului pentru inovare acordat de UE.

Acest pilon prevede, de asemenea, activitățile desfășurate în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), în special prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI). În plus, se asigură sinergii sistematice între CEI și EIT: întreprinderile inovatoare care provin dintr-o comunitate de cunoaștere și inovare din cadrul EIT pot fi canalizate către CEI pentru a crea un flux de inovații care nu sunt încă eligibile pentru finanțare, în timp ce întreprinderilor inovatoare cu potențial ridicat finanțate de CEI care nu sunt deja implicate într-una dintre comunitățile de cunoaștere și inovare din cadrul EIT li se poate oferi accesul la acest sprijin suplimentar.

Deși CEI și comunitățile de cunoaștere și inovare din cadrul EIT pot sprijini în mod direct inovațiile în întreaga UE, trebuie dezvoltat și îmbunătățit în continuare mediul general în care apar și se dezvoltă inovațiile europene: constatările în cercetarea fundamentală sunt semințele unor inovații creatoare de piețe. Este nevoie de un efort comun la nivel european pentru a sprijini inovarea în întreaga Europă, în toate dimensiunile și sub toate formele, inclusiv prin politici complementare la nivelul UE și la nivel național și regional (inclusiv prin sinergii eficace cu FEDR și strategii de specializare inteligentă) și resurse complementare, ori de câte ori este posibil. Prin urmare, pilonul prevede, de asemenea:

–  mecanisme de coordonare și cooperare reînnoite și consolidate cu statele membre și cu țările asociate, dar și cu inițiative private, pentru a sprijini toți actorii ecosistemelor europene de inovare, inclusiv la nivel regional și local;

–  

–  În plus, ca un efort continuu de consolidare a capacităților de finanțare de risc pentru cercetare și inovare în Europa , acest pilon va fi strâns asociat cu programul InvestEU. Pornind de la succesele și experiența dobândită în cadrul mecanismului InnovFin al programului Orizont 2020, precum și în cadrul FEIS, programul InvestEU va spori accesul la finanțarea de risc pentru entitățile eligibile pentru finanțare, precum și pentru investitori.

1.  CONSILIUL EUROPEAN PENTRU INOVARE (CEI)

1.1.  Domenii de intervenție

CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: valoare adăugată europeană clară, autonomie, capacitate de a prelua riscuri, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere. CEI va acționa ca ghișeu unic pentru toate tipurile de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și întreprinderi (IMM-uri, inclusiv startupuri, și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie). În funcție de sistemele sale, acesta va oferi sprijin beneficiarilor individuali și consorțiilor multidisciplinare.

Obiectivele CEI sunt următoarele:

–  identificarea, dezvoltarea și implementarea unor inovații cu risc ridicat de toate tipurile, incluzând inovația incrementală, cu un accent solid pe inovații revoluționare, disruptive și deep-tech care au potențialul de a deveni inovații creatoare de piețe și

–  sprijinirea extinderii rapide a întreprinderilor inovatoare, în principal a IMM-urilor, inclusiv a startupurilor, și, în cazuri excepționale, a întreprinderilor mici cu capitalizare medie la nivelul UE și la nivel internațional pe calea care duce de la idei la piață.

Dacă este cazul, CEI contribuie la activitățile sprijinite în cadrul altor părți ale programului Orizont Europa, în special în cadrul pilonului II.

CEI va fi pus în aplicare, în principal, prin două tipuri de acțiuni, și anume Pathfinder for advanced research (instrumentul Pathfinder destinat cercetării avansate), în primele etape ale dezvoltării tehnologice și Accelerator, pentru acțiuni de inovare și introducere pe piață, inclusiv în etapele de anterioare comercializării în masă și în etapa dezvoltării societăților. Urmărind să ofere un ghișeu unic și un singur proces de sprijin pentru inovațiile cu risc ridicat realizate de startupuri, de IMM-uri și, în cazuri excepționale, de întreprinderi mici cu capitalizare medie, Accelerator va acorda în special două tipuri de sprijin: în principal finanțare mixtă (combinând granturile cu investițiile de capital) precum și granturi, urmate opțional de sprijin de capital. În plus, acesta va canaliza și accesul la împrumuturi și garanții, în special la cele acordate prin programul InvestEU.

Aceste două tipuri de acțiuni complementare vor avea caracteristici comune. Ele:

–  vor sprijini inovațiile cu risc ridicat, pentru care riscurile, fie ele financiare, tehnologice/științifice, comerciale și/sau de reglementare, nu pot fi suportate exclusiv de către piață sau nu pot fi încă sprijinite de instrumente financiare din cadrul InvestEU;

–  se vor concentra în principal pe inovații revoluționare și/sau deep-tech cu risc ridicat, sprijinind totodată alte forme de inovare, inclusiv cea incrementală, care au potențialul de a crea noi piețe sau de a contribui la soluționarea provocărilor mondiale;

–  vor fi în principal ascendente, deschise la inovații din toate domeniile științei, tehnologiei și aplicațiilor din orice sector, permițând în același timp sprijinirea orientată a tehnologiilor revoluționare, creatoare de piețe și/sau deep-tech emergente cu importanță strategică potențială în ceea ce privește impactul economic și/sau social. Serviciile Comisiei vor evalua acest impact strategic potențial pe baza recomandărilor din partea experților independenți, a administratorilor programelor CEI și, după caz, a Consiliului consultativ al CEI;

–  vor încuraja inovațiile care vizează diferite domenii și sectoare științifice și tehnologice (de exemplu, combinarea domeniului fizic cu cel digital);

–  vor fi centrate pe inovatori, simplificând procedurile și cerințele administrative, utilizând interviuri pentru a contribui la evaluarea cererilor și asigurând un proces decizional rapid;

–  vor fi puse în aplicare în scopul îmbunătățirii semnificative a ecosistemului de inovare european;

–  vor fi gestionate în mod proactiv cu etape intermediare sau alte criterii predefinite pentru a evalua progresele și posibilitatea, după o evaluare aprofundată, cu posibila recurgere la experți independenți, de a reorienta, a reprograma sau a încheia proiectele atunci când este necesar.

Pe lângă sprijinul financiar, inventatorii vor avea acces la serviciile de consultanță de afaceri ale CEI, care oferă proiectelor consiliere, îndrumare și asistență tehnică și care facilitează colaborarea dintre inovatori și omologi, partenerii industriali și investitori. De asemenea, inovatorilor li se va facilita accesul la cunoștințe de specialitate, instalații (inclusiv centre de inovare(29) și bancuri de teste pentru inovare deschisă) și parteneri din cadrul activităților sprijinite de UE, inclusiv cele ale EIT, în special prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare. Comisia va asigura continuitate deplină între EIT, CEI și InvestEU, pentru a oferi complementaritate și sinergii.

Pentru a permite consolidarea ecosistemului de inovare european, se va acorda o atenție deosebită asigurării unei complementarități corespunzătoare și eficiente cu inițiative individuale sau în rețea ale statelor membre sau inițiative interregionale, inclusiv sub forma unui parteneriat european.

1.1.1.  „Pathfinder” pentru cercetarea avansată

Instrumentul Pathfinder va oferi granturi pentru proiecte de vârf, cu risc ridicat, care explorează domenii noi și deep-tech, urmărind să evolueze către tehnologii ale viitorului inovatoare și potențial radicale, precum și să creeze noi oportunități de piață, care să fuzioneze într-un model unic cu un set unic de criterii. El se va baza pe experiența dobândită în cadrul schemelor privind tehnologiile viitoare și emergente (FET), sprijinite prin PC7 și Orizont 2020, inclusiv prin rampa de lansare a inovării în domeniul FET (FET-Innovation Launchpad) și Instrumentul pentru IMM-uri Faza 1 din cadrul programului Orizont 2020.

Obiectivul general al instrumentului Pathfinder va fi de a încuraja potențiala inovare creatoare de piețe pe baza unor idei revoluționare și de a le aduce în stadiul demonstrativ sau al dezvoltării argumentelor sau a strategiilor comerciale, în vederea preluării ulterioare de către Accelerator sau oricare altă soluție de introducere pe piață. În acest scop, Pathfinder va sprijini etapele incipiente ale cercetării și dezvoltării științifice și tehnologice, inclusiv validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.

Pentru a fi pe deplin deschis la studiile de mare anvergură, la oportunitățile de descoperiri întâmplătoare, precum și de idei, concepte și descoperiri neașteptate, Pathfinder va fi pus în aplicare în principal prin intermediul unei cereri deschise permanente și competitive, cu date-limită, de propuneri ascendente. Menținându-și caracterul în principal ascendent, Pathfinder va prevedea și provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice cheie(30) care să facă apel la tehnologii bazate pe inovare aprofundată („deep-tech”) și la un mod de gândire radical. Subiectele provocărilor respective vor fi stabilite în cadrul programelor de lucru. Regruparea proiectelor selectate în portofolii tematice sau bazate pe obiective va permite stabilirea unei mase critice de eforturi și structurarea unor noi comunități de cercetare multidisciplinare.

Aceste portofolii de proiecte selectate ▌ vor fi dezvoltate și îmbunătățite ulterior, fiecare în conformitate cu o viziune elaborată împreună cu inovatorii respectivi, dar vor fi, de asemenea, comunicate comunității de cercetare și inovare în ansamblul său. Activitățile de tranziție din cadrul instrumentului Pathfinder vor fi puse în aplicare pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii să elaboreze parcursul către dezvoltarea comercială, cum ar fi activități demonstrative și studii de fezabilitate pentru a evalua posibilele argumente comerciale, precum și pentru a sprijini crearea de întreprinderi derivate (spin-offs) și de startupuri. De asemenea, aceste activități de tranziție din cadrul instrumentului Pathfinder pot consta în granturi suplimentare pentru completarea sau extinderea domeniului de aplicare al acțiunilor anterioare și a celor în curs, pentru a atrage noi parteneri, pentru a permite colaborarea în cadrul portofoliului și pentru a dezvolta o comunitate multidisciplinară.

Pathfinder va fi deschis pentru toate tipurile de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și întreprinderi, în special start-up-uri și IMM-uri, și se va axa pe consorții multidisciplinare. În cazul proiectelor cu beneficiar unic, întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mai mari nu vor fi autorizate. Pathfinder va fi pus în aplicare în principal prin cercetare în colaborare și în strânsă coordonare cu alte componente ale programului Orizont Europa, în special cu Consiliul European pentru Cercetare (CEC), acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), componenta privind ecosistemul european din cadrul pilonului III și comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), pentru a identifica idei și concepte noi și radicale cu potențial inovator.

1.1.2.  Acceleratorul

Finanțarea privată și corporativă disponibilă rămâne limitată între ultimul stadiu al activităților de cercetare și inovare și introducerea pe piață pentru inovațiile cu risc ridicat(31) și care, prin urmare, nu sunt eligibile pentru finanțare sau pentru inovațiile revoluționare și creatoare de piețe, atractive pentru investitori. Pentru a suplini această carență în materie de finanțare, denumită și „valea morții”, în cazul oricărui tip de inovații cu risc ridicat, în special al inovațiilor revoluționare și „deep-tech” care sunt esențiale pentru dezvoltarea viitoare a Europei, sprijinul public trebuie să adopte o abordare complet nouă. În cazul în care piața nu oferă soluții financiare viabile, sprijinul public ar trebui să prevadă un mecanism specific de partajare a riscurilor, care să suporte mai mult din riscul inițial, dacă nu chiar întreg riscul inițial al potențialelor inovații revoluționare, creatoare de piețe, pentru a atrage alți investitori privați într-un al doilea stadiu, pe măsură ce avansează operațiunile și se reduce riscul, până în momentul în care întreprinderea care desfășoară proiectul inovator devine eligibilă pentru finanțare.

În consecință, Accelerator va furniza sprijin financiar IMM-urilor, inclusiv startupurilor, și, în cazuri excepționale, întreprinderilor mici cu capitalizare medie care au ambiția de a dezvolta și de a introduce pe piețele UE și internaționale inovațiile lor revoluționare și de a se extinde rapid. În acest scop, acesta se va baza pe experiența dobândită atât din Instrumentul pentru IMM-uri fazele 2 și 3, cât și din mecanismul InnovFin al programului Orizont 2020, inclusiv prin adăugarea de alte componente decât granturile și prin capacitatea de a sprijini investițiile mai importante și pe termen mai lung.

Accelerator va oferi în principal sprijin sub formă de finanțare mixtă din partea CEI, precum și sub formă de granturi și capitaluri proprii. Finanțarea mixtă din partea CEI constă într-o combinație a următoarelor elemente:

–  grant sau avans rambursabil(32), pentru a acoperi activitățile de inovare;

–  sprijin pentru investițiile în capitaluri proprii(33) sau alte forme rambursabile (împrumuturi, garanții etc.), astfel încât să suplinească lipsa de finanțare de care suferă activitățile de inovare pentru a ajunge la introducerea efectivă pe piață, inclusiv extinderea, într-un mod care să nu ducă la eliminarea investițiilor private sau la denaturarea concurenței în cadrul pieței interne. În cazul în care un proiect este considerat eligibil pentru finanțare în urma selecției sale inițiale (obligația de diligență) sau în cazul în care nivelul riscului a fost suficient redus, acesta va orienta întreprinderea selectată/sprijinită către accesul la finanțarea prin îndatorare (de exemplu, împrumuturi sau garanții) și la finanțarea prin capitaluri proprii furnizată de programul InvestEU.

Sprijinul financiar mixt va fi acordat prin intermediul unui proces unic și cu o decizie unică, oferind inovatorului sprijinit un singur angajament global cu privire la resurse financiare care acoperă diferitele stadii ale inovării, până la introducerea pe piață, inclusiv etapa anterioară comercializării în masă. Punerea integrală în aplicare a sprijinului acordat va fi etapizată si va face obiectul unei reexaminări. Structura și volumul finanțării vor fi adaptate la necesitățile societății în cauză, la dimensiunea și la gradul său de maturitate, la natura tehnologiei/inovației și la durata ciclului de inovare. Acesta va acoperi nevoile de finanțare până la înlocuirea prin surse alternative de investiții.

Instrumentul Accelerator al CEI va oferi, de asemenea, sprijin sub formă de granturi IMM-urilor, inclusiv startupurilor, care urmăresc să se extindă ulterior, pentru a realiza o serie de tipuri de inovare, de la inovarea incrementală la inovații revoluționare și disruptive.

Sprijinul va fi acordat prin aceeași cerere de propuneri ascendentă și deschisă permanent precum cea utilizată pentru sprijinul cu finanțare mixtă. Un start-up sau un IMM poate beneficia doar o singură dată în cadrul programului Orizont Europa de un sprijin exclusiv sub formă de granturi din partea CEI care nu depășește 2,5 milioane EUR. Propunerile includ informații detaliate privind capacitățile solicitantului de a se extinde.

În cazul proiectelor care au beneficiat de un sprijin exclusiv sub formă de granturi, Accelerator poate ulterior, la cererea beneficiarilor, să le furnizeze sprijin financiar (de exemplu, „un sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii”), prin intermediul „vehiculului său cu scop special” (VSS), sub rezerva rezultatelor procesului de diligență ale acestuia din urmă.

Atunci când proiectele selectate beneficiază de un sprijin din partea componentei „granturi” pentru activitățile sale de cercetare și inovare, activitățile pot fi puse în aplicare în colaborare cu organizații de cercetare publice sau private, de exemplu prin subcontractare, pentru a se asigura că beneficiarul poate avea un acces optim la expertiza tehnică și comercială. Acest lucru va permite beneficiarului să se dezvolte având o bază solidă în cunoștințele, expertiza și ecosistemele existente în întreaga Europă.

Acolo unde diversele riscuri sunt reduse (financiare, științifice/tehnologice, de piață, de gestionare, de reglementare etc.), se preconizează că importanța relativă a componentei „avans rambursabil” va crește.

Deși UE poate să suporte singură riscul inițial aferent acțiunilor de inovare și de introducere pe piață selectate, se va urmări eliminarea riscurilor legate de acestea și stimularea, începând din etapa inițială și pe parcursul dezvoltării acțiunii, a coinvestițiilor provenind din surse alternative și chiar din partea altor investitori. În acest caz, asupra obiectivelor în materie de coinvestiții și a calendarului se va conveni împreună cu coinvestitorul (coinvestitorii) și cu beneficiarii/întreprinderile sprijinite.

Accelerator va funcționa, în principal, printr-o cerere de propuneri ascendentă și deschisă permanent, cu date-limită, care vizează IMM-uri, inclusiv startupuri, și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie, inclusiv inovatori tineri și din rândul femeilor, care gestionează sau dețin competențe-cheie în aceste întreprinderi. Această cerere ascendentă și deschisă poate fi completată de un sprijin specific pentru inovațiile emergente revoluționare, creatoare de piețe și/sau deep-tech cu o importanță strategică potențială în ceea ce privește impactul economic și/sau social, menținând totodată caracterul predominant ascendent al instrumentului Accelerator. Subiectele pentru acest sprijin specific vor fi descrise în cadrul programelor de lucru. Investitorii, inclusiv agențiile de inovare din sectorul public, pot, de asemenea, să prezinte propuneri, însă sprijinul se acordă direct întreprinderii care desfășoară proiectul inovator de care sunt interesați.

Accelerator va permite, de asemenea, adoptarea inovațiilor rezultate din proiectele sprijinite de Pathfinder ▌, precum și din alți piloni ai programelor-cadru ale UE(34), pentru a le sprijini să ajungă pe piață. Această identificare a proiectelor sprijinite în cadrul altor piloni ai programului Orizont Europa și, de asemenea, al programelor-cadru anterioare se vor baza pe metodologii pertinente, cum ar fi radarul de inovare.

În plus, pentru a se extinde și în conformitate cu articolul 43 alineatul (5) litera (a) din regulament [programul-cadru], sub rezerva unui exercițiu inițial de inventariere, propunerile câștigătoare ale programelor naționale sau regionale eligibile ar putea avea, de asemenea, acces la etapa de evaluare a instrumentului Accelerator în următoarele condiții cumulative și secvențiale:

(a)  În strânsă cooperare cu statele membre, Comisia va efectua o inventariere detaliată a programelor naționale sau regionale eligibile pentru a identifica cererea privind un astfel de sistem. Rezultatele inventarierii vor fi publicate pe portalul participanților și vor fi actualizate periodic.

(b)  Un proiect-pilot, bazat pe această inventariere, va fi lansat în cadrul primului program de lucru Orizont Europa. În cadrul acestui proiect-pilot, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

—  procedurile de evaluare la nivel național sau regional sunt certificate de Comisie conform criteriilor incluse în programul de lucru al Orizont Europa;

—  Comisia asigură tratamentul egal cu alte propuneri în evaluarea propunerilor depuse în cadrul instrumentului Accelerator al CEI. Toate propunerile eligibile trebuie să respecte, în special, un test de selecție, în condiții stricte de egalitate, constând într-un interviu față în față cu un juriu alcătuit din experți externi independenți.

1.1.3.  Activități suplimentare ale CEI

CEI va pune în aplicare, de asemenea, următoarele activități suplimentare:

–  Extrem de recomandate tuturor startupurilor și IMM-urilor selectate și, în cazuri excepționale, întreprinderilor mici cu capitalizare medie, fără a fi obligatorii, servicii CEI de accelerare a dezvoltării de întreprinderi, în sprijinul activităților și acțiunilor din cadrul instrumentelor Pathfinder și Accelerator. Obiectivul va fi de a pune în legătură comunitatea CEI a inovatorilor care beneficiază de finanțare, inclusiv de finanțare legată de „marca de excelență”, cu investitori, parteneri și achizitori publici. Vor fi furnizate o gamă de servicii de consiliere și de mentorat pentru acțiunile CEI. Inovatorii vor avea acces la rețelele internaționale de parteneri potențiali, inclusiv din sectorul industrial, pentru a completa un lanț valoric sau a dezvolta oportunități de piață, și pentru a găsi investitori și alte surse de finanțare private sau corporative. Activitățile vor include evenimente în direct (de exemplu evenimente de brokeraj, sesiuni de prezentare), dar și dezvoltarea de platforme de relaționare sau utilizarea celor existente, în strânsă legătură cu intermediarii financiari sprijiniți de fondul InvestUE și cu Grupul BEI. Aceste activități vor încuraja, de asemenea, schimburile între omologi ca sursă de învățare în cadrul ecosistemului de inovare, făcând apel în mod special la membrii comitetului ▌CEI și la cercetătorii CEI;

–  burse CEI, acordate în semn de recunoaștere inovatorilor de prim plan din UE. Acestea vor fi acordate de Comisie, la recomandarea comitetului consultativ la nivel înalt, pentru a-i recunoaște drept ambasadori ai inovării;

–  provocările CEI, și anume premii de încurajare, pentru a contribui la dezvoltarea de noi soluții la provocările globale, a atrage noi actori și a crea noi comunități. Alte premii ale CEI vor include iCapital, premiul de inovare în domeniul climei, premiul pentru încurajarea inovării sociale și premiul pentru femeile inovatoare(35). Proiectele premiilor sale vor fi legate de CEI și de alte părți ale Programului-cadru al UE, inclusiv de misiuni, precum și de alte organisme de finanțare relevante. Vor fi explorate oportunități de cooperare cu organizații capabile să furnizeze sprijin complementar (cum ar fi întreprinderi, universități, organizații de cercetare, acceleratori de întreprinderi, organizații de caritate și fundații).

–  achiziții publice ale CEI în domeniul inovării, cu scopul de a achiziționa prototipuri sau a dezvolta primul program de achiziții pentru a facilita testarea și achiziționarea, de către entități publice naționale, regionale sau locale, în mod colectiv ori de câte ori este posibil, a tehnologiilor inovatoare înainte de introducerea lor pe piață.

1.2.  Punerea în aplicare

Pentru a reflecta abordarea sa centrată pe inovatori și tipurile sale noi de acțiuni, punerea în aplicare a CEI necesită introducerea unor funcții de gestionare specifice▌.

1.2.1.  Comitetul CEI

Comitetul consultativ la nivel înalt al CEI (comitetul CEI) va asista Comisia la implementarea CEI. Pe lângă faptul că oferă consultanță cu privire la programele de lucru ale CEI, comitetul CEI va juca un rol activ în consilierea conducerii și în monitorizarea acțiunilor cu privire la procesul de selectare a proiectelor. Acesta va avea o funcție de comunicare, membrii săi jucând un rol de ambasadori, contribuind la stimularea inovării pe tot cuprinsul UE. Canalele de comunicare vor include participarea la evenimente cheie în domeniul inovării, rețelele sociale, constituirea unei comunități a inovatorilor la nivelul CEI, colaborarea cu mass-media principale, punând accentul pe inovare, evenimente comune cu incubatoarele și cu centrele de accelerare.

Comitetul CEI oferă Comisiei consultanță cu privire la tendințele din domeniul inovării sau la inițiativele necesare pentru a consolida și a promova ecosistemul de inovare al UE, inclusiv cu privire la eventuale bariere în materie de reglementare. Consultanța oferită de comitetul CEI identifică, de asemenea, domenii emergente în materie de inovare, susceptibile de a fi luate în considerare în cadrul activităților din pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și în cadrul misiunilor. În acest fel și în coordonare cu formațiunea relevantă a comitetului programului, se așteaptă ca comitetul CEI să contribuie la coerența globală a programului Orizont Europa.

Pe baza consultanței oferite de comitetul CEI, Comisia:

–  va furniza potențialilor solicitanți, înaintea cererilor de propuneri, informații detaliate, care includ

—  cerințele diferitelor scheme de sprijin;

—  modul în care vor fi furnizate și puse în aplicare formele propuse de sprijin financiar (finanțare mixtă, granturi, capitaluri proprii, împrumuturi și garanții);

—  o diferențiere clară între grupurile vizate și nevoile lor distincte, în conformitate cu schemele CEI;

—  definirea obiectivelor de inovare în materie de produse, procese, marketing și servicii;

–  va institui o monitorizare solidă a punerii în aplicare a schemelor CEI, cu scopul de a asigura învățarea rapidă în cadrul politicilor și de a dezvolta modele de inovare. În acest scop, vor fi selectați și puși în aplicare indicatori care să măsoare inovarea preconizată și realizată în materie de produse, procese, marketing și servicii;

–  va asigura complementaritatea și cooperarea dintre CEI și EIT cu scopul de a evita suprapunerile;

–  va disemina informații detaliate cu privire la instrumentele existente pentru a atrage investitori de capital de risc în cazul proiectelor cu risc ridicat.

1.2.2.  Administratorii programelor CEI

Comisia va adopta o abordare proactivă cu privire la gestionarea proiectelor cu grad ridicat de risc, prin accesul la expertiza necesară.

Comisia va numi, cu titlu temporar, mai mulți administratori ai programelor CEI care să o asiste la elaborarea unei viziuni bazate pe întreprinderi și pe tehnologie, precum și a unor orientări operaționale. Comitetul programului va fi informat cu privire la numiri.

Administratorii programelor vor proveni din mai multe domenii, inclusiv societăți, universități, laboratoare naționale și centre de cercetare. Ei vor aduce expertiză aprofundată din experiența personală și din anii petrecuți în domeniu. Ei trebuie să fie lideri recunoscuți, care fie au gestionat echipe de cercetare multidisciplinare, fie au condus programe instituționale de mare anvergură și cunosc importanța faptului de a-și comunica viziunea fără încetare, dând dovadă de creativitate și pe scară largă. În fine, ei trebuie să aibă experiență în supravegherea unor bugete importante, ceea ce necesită simț de răspundere.

Se așteaptă ca administratorii programelor să sporească impactul finanțării CEI prin încurajarea unei culturi de „gestionare activă”, combinând o cunoaștere tehnologică solidă cu o abordare participativă care să implice elaborarea, la nivelul portofoliului și al proiectelor, a unor bugete bazate pe o viziune, a unor termene și etape intermediare pe care proiectele CEI trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de finanțare continuă.

În special, administratorii programelor supraveghează punerea în aplicare a cererilor de propuneri din cadrul instrumentelor Pathfinder și Accelerator și furnizează comitetelor de experți pentru evaluare avize, bazate pe criterii clare și echitabile și în vederea unui portofoliu strategic coerent de proiecte, care ar trebui să aducă contribuții esențiale la apariția unor potențiale inovații societale sau economice creatoare de piețe.

Administratorii programelor vor avea sarcina de a sprijini portofoliile Pathfinder prin elaborarea, împreună cu beneficiarii, a unei viziuni comune și a unei abordări strategice comune care să conducă la crearea unei mase critice de eforturi. Acest lucru va implica consolidarea domeniilor de cercetare noi, dezvoltate recent, precum și crearea și structurarea unor noi comunități, cu obiectivul de a transforma idei revoluționare de vârf în inovații autentice și mature creatoare de piețe. Administratorii programelor vor pune în aplicare activități de tranziție, îmbogățind portofoliul cu activități și parteneri suplimentari de relevanță și monitorizând îndeaproape întreprinderile derivate și startupurile potențiale.

Pentru a permite o mai mare flexibilitate, administratorii programelor vor revizui proiectele instrumentelor Pathfinder și Accelerator pentru fiecare etapă sau criteriu predefinit la intervale relevante, conform evoluției proiectului, pentru a evalua dacă acestea ar trebui continuate, reorientate sau încheiate, conform metodelor și procedurilor definite pentru gestionarea proiectelor. Dacă este cazul, astfel de evaluări pot implica experți externi independenți. În conformitate cu statutul funcționarilor, Comisia se va asigura că nu există niciun conflict de interese și nicio încălcare a confidențialității în cazul administratorilor programelor în executarea tuturor sarcinilor lor.

Având în vedere gradul ridicat de risc al acțiunilor, se estimează că un număr semnificativ de proiecte nu vor ajunge la finalizare. Bugetul dezangajat din aceste încheieri va fi utilizat pentru a sprijini alte acțiuni ale CEI și va fi comunicat în timp util comitetului programului.

1.2.3.  Punerea în aplicare a finanțării mixte a CEI

Comisia va gestiona toate elementele operaționale ale proiectelor Accelerator, inclusiv granturile sau alte forme de ajutor nerambursabil.

În scopul gestionării finanțării mixte a CEI, Comisia instituie un vehicul cu scop special (VSS al CEI).

Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.

Strategia de investiții a vehiculului cu scop special al CEI va fi aprobată de Comisie. Vehiculul cu scop special al CEI va defini și va pune în aplicare o strategie de ieșire pentru investițiile sale în capitaluri proprii, care va include posibilitatea de a propune transferul (unei părți a) unei operațiuni de investiții către partenerii responsabili cu punerea în aplicare sprijiniți prin programul InvestEU, după caz și pentru operațiunile ale căror riscuri au fost reduse suficient încât să îndeplinească criteriile de la articolul 209 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Comitetul programului va fi informat în mod corespunzător.

Vehiculul cu scop special al CEI va îndeplini obligația de diligență și va negocia condițiile tehnice ale fiecărei investiții în conformitate cu principiile adiționalității și prevenirii conflictelor de interese cu alte activități ale entităților în care s-a investit și ale altor contrapartide. Vehiculul cu scop special al CEI va mobiliza în mod proactiv investiții publice și/sau private în operațiuni individuale ale instrumentului Accelerator.

2.  ECOSISTEMELE EUROPENE DE INOVARE

2.1.  Motivare

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inovării care implică cercetătorii, antreprenorii, industria și societatea în general, UE, împreună cu statele membre, trebuie să îmbunătățească mediul în care să se poată dezvolta inovarea la toate nivelurile. Acest lucru va însemna contribuția la dezvoltarea unui ecosistem de inovare eficace la nivelul UE, precum și încurajarea cooperării, a creării de rețele și a schimbului de idei și de cunoștințe, dezvoltarea unor procese de inovare deschisă în cadrul organizațiilor, finanțare și competențe în rândul ecosistemelor de inovare naționale, regionale și locale, pentru a sprijini toate tipurile de inovare, pentru a viza toți inovatorii din întreaga UE și pentru a le oferi acestora un sprijin adecvat.

De asemenea, UE și statele membre trebuie să urmărească dezvoltarea ecosistemelor care susțin inovarea socială și inovarea din sectorul public, pe lângă inovarea din întreprinderile private. Într-adevăr, sectorul public trebuie să inoveze și să se reînnoiască, pentru a fi în măsură să sprijine schimbările în materie de reglementare și de guvernanță necesare pentru a sprijini implementarea pe scară largă a inovațiilor, inclusiv a noilor tehnologii, și pentru a răspunde cererii publice tot mai mari privind o furnizare de servicii mai eficientă și eficace. Aceste inovații sociale sunt cruciale pentru creșterea gradului de bunăstare a societăților noastre.

Pentru a atinge aceste obiective, activitățile vor fi puse în aplicare astfel încât să completeze și să asigure sinergii cu tipurile de acțiuni ale CEI, precum și cu activitățile EIT, cu activități desfășurate în cadrul altor piloni ai programului Orizont Europa și cu activități puse în aplicare de statele membre și de țările asociate, dar și de inițiative private.

2.2.  Domenii de intervenție

Ca un prim pas, Comisia va organiza un forum al CEI la care vor participa autoritățile publice și organismele responsabile cu politicile și programele de inovare din statele membre și din țările asociate, cu scopul de a promova coordonarea și dialogul privind dezvoltarea ecosistemului de inovare al UE. Comitetul CEI și consiliul de conducere al EIT vor fi, de asemenea, asociate. În cadrul acestui forum al CEI, Comisia:

–  va discuta despre elaborarea de reglementări favorabile inovării, prin aplicarea continuă a principiului inovării(36) și dezvoltarea unor abordări inovatoare privind achizițiile publice, inclusiv dezvoltarea și consolidarea instrumentului privind achiziții publice în domeniul inovării, pentru a impulsiona inovarea. Observatorul inovării în sectorul public va continua, de asemenea, să sprijine eforturile guvernamentale interne în materie de inovare, alături de mecanismul revizuit de sprijin al politicilor;

–  va promova alinierea agendelor de cercetare și inovare la eforturile UE de a consolida o piață liberă a fluxurilor de capital și a investițiilor, cum ar fi dezvoltarea condițiilor-cadru esențiale pentru inovare în cadrul uniunii piețelor de capital;

–  va îmbunătăți coordonarea dintre programele naționale și regionale de inovare și activitățile de inovare în cadrul programului-cadru Orizont Europa, incluzând în special CEI și EIT, astfel încât să se stimuleze sinergii operaționale și să se evite suprapunerile, prin schimbul de date cu privire la programe și la punerea lor în aplicare, de resurse și de expertiză, prin analizarea și monitorizarea tendințelor tehnologice și în materie de inovare, precum și prin interconectarea comunităților respective de inovatori;

–  va stabili o strategie comună de comunicare cu privire la inovarea din UE. Va urmări stimularea celor mai talentați inovatori și antreprenori din UE, în special a celor tineri, a IMM-urilor și a startupurilor pe tot cuprinsul UE. Această strategie va sublinia valoarea adăugată a UE pe care inovatorii din domeniul tehnic, netehnic și social o pot aduce cetățenilor UE, prin transformarea ideii/viziunii lor într-o întreprindere prosperă (valoare/impact social, locuri de muncă și creștere, progres societal).

De asemenea, în sinergie cu alte activități ale programului-cadru Orizont Europa, inclusiv cele ale CEI și EIT, precum și cu strategiile regionale de specializare inteligentă, UE:

–  va promova și va cofinanța programe comune de inovare gestionate de autoritățile responsabile cu politicile și programele publice de la nivel național, regional sau local, cărora li se pot asocia entități private care sprijină inovarea și inovatorii. Aceste programe comune orientate către cerere pot viza, printre altele, sprijin pentru etapa incipientă și pentru studii de fezabilitate, cooperarea dintre mediul academic și întreprinderi, sprijin pentru cercetarea în colaborare a IMM-urilor din domeniul înaltei tehnologii, transferul de tehnologie și de cunoștințe, internaționalizarea IMM-urilor, cercetarea de piață și dezvoltarea pieței, digitalizarea IMM-urilor cu grad scăzut de tehnologizare, sprijinirea dezvoltării și a interconectării unor infrastructuri de inovare deschisă, cum ar fi proiecte-pilot, demonstratori, spații de producție și bancuri de încercare, instrumente financiare pentru activitățile de inovare apropiate de piață sau pentru introducerea pe piață, inovarea socială. De asemenea, acestea pot include inițiative de achiziții publice comune care să faciliteze comercializarea inovațiilor în sectorul public, în special în sprijinul elaborării de noi politici. Acest lucru ar putea fi îndeosebi eficace pentru a stimula inovarea în domeniile serviciilor publice și pentru a le oferi inovatorilor europeni oportunități de piață;

–  va sprijini, de asemenea, programe comune de mentorat, îndrumare, asistență tehnică și alte servicii propuse inovatorilor de către rețele precum punctele de contact naționale, Rețeaua întreprinderilor europene, clustere, platforme paneuropene precum Startup Europe, actori regionali sau locali din domeniul inovării, atât publici, cât și privați, în special incubatoare și centre de inovare care ar putea, în plus, să fie interconectate pentru a favoriza crearea de parteneriate între inovatori. Se poate acorda sprijin și pentru promovarea competențelor non-tehnice pentru inovare, inclusiv pentru rețelele de instituții de formare profesională și în strânsă cooperare cu Institutul European de Inovare și Tehnologie și cu comunitățile de cunoaștere și inovare ale acestuia;

–  va îmbunătăți datele și cunoștințele cu privire la sprijinirea inovării, inclusiv cartografierea schemelor de sprijin, crearea unor platforme de schimb de date, stabilirea de criterii de referință și evaluarea schemelor de sprijin.

UE va lansa, de asemenea, acțiunile necesare pentru a monitoriza și a sprijini în continuare peisajul general al inovării și capacitatea de gestionare a inovării în Europa.

Activitățile de sprijinire a ecosistemului vor fi puse în aplicare de Comisie, cu sprijinul unei agenții executive pentru procesul de evaluare.

PARTEA „EXTINDEREA PARTICIPĂRII ȘI CONSOLIDAREA SPAȚIULUI EUROPEAN DE CERCETARE”

Această parte a programului pune în aplicare măsuri concrete în sprijinul extinderii participării și al consolidării Spațiului european de cercetare. Aceasta urmărește să consolideze legăturile de colaborare în întreaga Europă și să deschidă rețele europene de cercetare și inovare, să contribuie la îmbunătățirea capacităților de gestionare a cercetării în țările vizate de extinderea participării, să sprijine reformele naționale în materie de politici, precum și să valorifice potențialul rezervei de talente a Uniunii prin acțiuni specifice.

UE are o tradiție de realizări științifice și tehnologice de anvergură mondială, însă potențialul său de cercetare și de inovare nu este valorificat pe deplin. În pofida numeroaselor progrese în dezvoltarea Spațiului european de cercetare (SEC), inclusiv foaia de parcurs privind SEC și planurile naționale de acțiune privind SEC, în Europa peisajul cercetării și inovării este încă fragmentat și toate statele membre se confruntă cu blocaje în sistemele lor de cercetare și inovare, ceea ce impune reforme în materie de politici. În unele domenii, progresele sunt prea lente pentru a recupera întârzierile față de un ecosistem de cercetare și inovare din ce în ce mai dinamic(37).

Nivelul investițiilor în cercetare și inovare din Europa este încă mult sub obiectivul de politică de 3 % din PIB și continuă să crească în mai puțin decât în cazul principalilor noștri concurenți, precum Statele Unite, Japonia, China sau Coreea de Sud.

În același timp, există o discrepanță din ce în ce mai mare în Europa între țările și regiunile fruntașe și cele care au rămas în urmă în domeniul cercetării și inovării. Este nevoie de o schimbare, de exemplu prin legături mai multe și mai bune între actorii din domeniul cercetării și inovării din întreaga Europă, pentru ca Europa în ansamblul său să valorifice excelența de pe întreg continentul, să maximizeze valoarea investițiilor publice și private, precum și efectele acestora asupra productivității, a creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a bunăstării. În plus, este nevoie de reforme structurale în materie de politici în domeniul cercetării și inovării, de o mai bună cooperare la nivel național și regional, precum și de o mai bună cooperare instituțională în producerea și difuzarea de cunoștințe de înaltă calitate.

În plus, se consideră uneori că cercetarea și inovarea sunt distante și elitiste, nu aduc beneficii clare pentru cetățeni, insuflă atitudini care împiedică crearea și adoptarea de soluții inovatoare, precum și scepticismul cu privire la politicile publice bazate pe date concrete. Acest lucru impune atât îmbunătățirea legăturilor dintre oamenii de știință, cercetători, inovatori, antreprenori, cetățeni și factorii de decizie, cât și abordări mai solide cu privire la reunirea dovezilor științifice în sine într-o societate în schimbare.

În prezent, UE trebuie să ridice ștacheta în privința calității și a impactului sistemului său de cercetare și de inovare, ceea ce necesită un Spațiu european de cercetare (SEC) revitalizat(38), în Uniunea Europeană și țările asociate, mai bine sprijinit de Programul-cadru pentru cercetare și inovare al UE și de programe naționale și regionale. În mod specific, este nevoie de un set bine integrat și, totuși, specific de măsuri ale UE(39), combinat cu reforme și îmbunătățiri în materie de performanță la nivel național (la care pot contribui strategiile de specializare inteligentă sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regională, precum și mecanismul de sprijin al politicilor) și, la rândul lor, de modificări instituționale eficace în cadrul organizațiilor care finanțează și al celor care desfășoară activități de cercetare, inclusiv al universităților, care să conducă la producerea de cunoștințe de excepție. Prin combinarea eforturilor la nivelul UE, pot fi exploatate sinergii în întreaga Europă și poate fi găsită anvergura necesară pentru a face ca sprijinul pentru reformele în materie de politici la nivel național să fie mai eficient și de efect.

Activitățile sprijinite în cadrul acestei părți abordează în mod specific prioritățile de politică în domeniul SEC, constituind totodată, în general, baza tuturor părților programului Orizont Europa. De asemenea, pot fi instituite activități pentru a promova circulația creierelor în cadrul SEC prin mobilitatea cercetătorilor și a inovatorilor, luând în considerare pe deplin dezechilibrele actuale, precum și pentru a crea și dezvolta rețele de savanți, oameni de știință, cercetători și inovatori cu scopul de a pune toate activele lor (necorporale) în serviciul SEC și prin sprijinirea dezvoltării unor foi de parcurs pentru știință, specifice fiecărui domeniu.

Obiectivul este ca UE să devină un spațiu în care cunoștințele și forța de muncă înalt calificată să circule liber, rezultatele cercetării să fie partajate rapid și eficient, cercetătorii să beneficieze de cariere atractive și să fie garantată egalitatea de gen; un spațiu în care statele membre și țările asociate dezvoltă agende strategice comune de cercetare, aliniind planurile naționale, definind și punând în aplicare programe comune, și în care rezultatele cercetării și inovării sunt înțelese de cetățeni informați și se bucură de încrederea acestora, aducând beneficii societății în ansamblu.

Prezenta parte va contribui de facto la îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), dar mai direct la realizarea următoarelor obiective: ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 - Egalitatea de gen; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 17 - Parteneriat pentru realizarea obiectivelor.

1.  EXTINDEREA PARTICIPĂRII ȘI PARTAJAREA EXCELENȚEI

Reducerea disparităților și a decalajului existent în ceea ce privește performanța cercetării și inovării prin partajarea cunoștințelor și a expertizei în întreaga UE va ajuta țările vizate de extinderea participării și regiunile ultraperiferice ale UE să ajungă pe o poziție competitivă în cadrul lanțurilor valorice globale și va ajuta Uniunea să beneficieze pe deplin de potențialul tuturor statelor membre în materie de cercetare și inovare.

Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare, de exemplu prin promovarea deschiderii și a diversității consorțiilor de proiect, pentru a contracara tendința unor colaborări închise, care poate exclude un număr mare de instituții și persoane promițătoare, inclusiv nou-veniți, și pentru a exploata potențialul rezervei de talente a UE prin maximizarea și partajarea beneficiilor cercetării și inovării în întreaga UE.

În cadrul domeniilor largi de activități, liniile de finanțare vor facilita elemente de cercetare specifice adaptate la nevoile specifice ale acțiunilor.

Linii generale

–  Colaborarea în vederea creării de noi centre de excelență sau a modernizării celor existente din țările eligibile, pe baza unor parteneriate între instituțiile științifice de vârf și instituțiile partenere;

–  Parteneriate în vederea consolidării semnificative a unor universități sau a unor organizații de cercetare din țări eligibile, într-un domeniu definit, prin punerea acestora în legătură cu instituții de cercetare de vârf la nivel internațional din alte state membre sau țări asociate;

–  Catedre SEC pentru a ajuta universitățile sau organizațiile de cercetare din țări eligibile să atragă și să păstreze resurse umane de înaltă calitate, sub conducerea unui cercetător și director de cercetare de excepție („titularul de catedră SEC”), precum și să pună în aplicare modificări structurale pentru a realiza excelența pe o bază durabilă;

–  Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei (COST), care presupune condiții ambițioase în ceea ce privește includerea țărilor eligibile, precum și alte măsuri de acordare de sprijin pentru crearea de rețele științifice, consolidarea capacităților și dezvoltarea profesională cercetătorilor tineri și avansați din aceste țări țintă, prin acțiuni de înaltă calitate și relevanță științifică. Din bugetul total al COST, 80 % se va aloca pentru acțiuni pe deplin aliniate la obiectivele prezentului domeniu de intervenție, inclusiv finanțare pentru noi activități și servicii;

–  Activități care vizează îmbunătățirea calității propunerilor din partea unor entități juridice din state membre cu performanțe scăzute în domeniul cercetării și inovării, cum ar fi verificări și recomandări profesionale prealabile propunerilor, precum și stimularea activităților punctelor de contact naționale pentru a sprijini crearea de rețele internaționale, precum și activități în temeiul articolului 20 alineatul (3) din [regulament] și servicii de corelare a activităților bazate pe date concrete, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din [regulament].

–  Pot fi instituite activități pentru a promova circulația creierelor, și anume a cercetătorilor de toate vârstele și de la toate nivelurile în întregul SEC (de exemplu, granturi pentru a le permite cercetătorilor de orice naționalitate să dobândească și să transfere noi cunoștințe și să lucreze pe teme de cercetare și inovare în țările vizate de extinderea participării) și o mai bună exploatare a infrastructurilor de cercetare existente (și, eventual, gestionate în comun) în țările vizate, prin mobilitatea cercetătorilor și a inovatorilor. De asemenea, pot fi instituite activități pentru a promova inițiativele privind excelența.

Prezentul domeniu de intervenție va sprijini obiectivele specifice ale programului Orizont Europa: facilitarea implicării depline a rezervei de talente a Europei în acțiunile sprijinite; răspândirea și conectarea excelenței în întreaga UE, consolidarea creării de cunoștințe de înaltă calitate și intensificarea cooperării transsectoriale, transdisciplinare și transfrontaliere.

2.  REFORMAREA ȘI CONSOLIDAREA SISTEMULUI DE CERCETARE ȘI INOVARE AL UE

Reformele de politică la nivel național vor fi consolidate reciproc și completate prin dezvoltarea unor inițiative de politică la nivelul UE, prin activități de cercetare, de colaborare în rețea, de parteneriat, de coordonare, de colectare a datelor, precum și de monitorizare și evaluare.

Linii generale

–  Consolidarea bazei de elemente concrete pentru politica în domeniul cercetării și inovării, pentru o mai bună înțelegere a diferitelor dimensiuni și componente ale ecosistemelor naționale și regionale de cercetare și inovare, inclusiv a factorilor determinanți, a efectelor, a politicilor conexe;

–  Activități prospective pentru a anticipa nevoile și tendințele emergente, în coordonare și urmărind o proiectare comună cu agențiile naționale și cu părțile interesate orientate spre viitor, precum și cu cetățenii, într-un mod participativ, pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește metodologia de previzionare, făcând rezultatele mai relevante pentru politici și explorând totodată sinergii în cadrul programului și în afara acestuia;

–  Sprijinirea factorilor de decizie, a organismelor de finanțare, a organizațiilor care desfășoară activități de cercetare (inclusiv a universităților) sau a grupurilor consultative care își desfășoară activitatea în cadrul politicilor privind SEC și legate de SEC sau care pun în aplicare măsuri de coordonare și sprijin pentru susținerea SEC, cu scopul de a se asigura că acestea sunt bine aliniate în vederea dezvoltării și a punerii în aplicare a unui SEC coerent și sustenabil pe termen lung. Un astfel de sprijin poate lua forma unor acțiuni de coordonare și de sprijin (CSA) într-o manieră ascendentă și competitivă pentru a sprijini colaborarea la nivel de program între programele de cercetare și inovare ale statelor membre, țările asociate și organizațiile societății civile, cum ar fi fundațiile, cu privire la prioritățile alese de acestea, cu un accent clar pe punerea în aplicare a unor activități comune transnaționale, incluzând cererile de propuneri. Acesta se va baza pe angajamente clare din partea programelor participante în sensul punerii în comun a resurselor și al asigurării complementarității dintre activitățile și politicile acestor programe și cele ale Programului-cadru, precum și cele din cadrul inițiativelor relevante privind parteneriate europene;

–  Accelerarea tranziției către știința deschisă, prin monitorizarea, analizarea și sprijinirea dezvoltării și a adoptării politicilor și practicilor din domeniul științei deschise(40), inclusiv a principiilor FAIR, la nivelul statelor membre, al regiunilor, al instituțiilor și al cercetătorilor, într-un mod care să maximizeze sinergiile și coerența la nivelul UE;

–  Sprijinirea reformării politicilor naționale în domeniul cercetării și inovării, inclusiv prin consolidarea setului de servicii furnizate de mecanismul de sprijin al politicilor (PSF)(41) (și anume evaluări inter pares, activități de sprijin specifice, exerciții de învățare reciprocă și centrul de cunoștințe) statelor membre și țărilor asociate, în sinergie cu Fondul european de dezvoltare regională, cu Serviciul de sprijin pentru reforme structurale (SRSS) și cu instrumentul de realizare a reformelor;

–  Oferirea de perspective de carieră atractive pentru cercetători, precum și a competențelor și calificărilor de care aceștia au nevoie în cadrul economiei moderne bazate pe cunoaștere(42). Crearea de legături între SEC și Spațiul european al învățământului superior, prin sprijinirea modernizării universităților și a altor organizații de cercetare și inovare, prin mecanisme de recunoaștere și de recompensare pentru a stimula acțiuni la nivel național, precum și stimulente care să promoveze adoptarea unor practici din domeniul științei deschise, cercetarea și inovarea responsabile, spiritul antreprenorial (și legături cu ecosistemele de inovare), transdisciplinaritatea, implicarea cetățenilor, mobilitatea internațională și intersectorială, planuri privind egalitatea de gen, strategii privind diversitatea și incluziunea, precum și abordări cuprinzătoare în materie de schimbări instituționale. În acest context, ca o continuare a acțiunilor-pilot lansate în cadrul programului Erasmus+ 2014-2020 cu privire la universitățile europene, Orizont Europa va completa, după caz, într-un mod sinergetic sprijinul furnizat de programul Erasmus universităților europene, oferind sprijin pentru dimensiunea de cercetare și inovare a acestora. Acest lucru va contribui la elaborarea unor noi strategii durabile, comune, integrate și pe termen lung privind educația, cercetarea și inovarea, pe baza unor abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, stimulând creșterea economică durabilă și evitând totodată suprapunerile cu comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT.

–  Inițiative științifice cetățenești, care să sprijine toate tipurile de educație științifică formală, non-formală și informală, asigurând o implicare mai eficace și responsabilă a cetățenilor, indiferent de vârstă, mediul de proveniență sau capacități, la proiectarea în comun a politicilor și a stabilirii agendelor din domeniul cercetării și inovării, la crearea în comun a inovării și a conținutului științific, prin intermediul unor activități transdisciplinare;

–  Sprijinirea și monitorizarea egalității de gen, precum și ale altor forme de diversitate în carierele științifice și în procesul decizional, inclusiv în cadrul organismelor consultative, precum și integrarea dimensiunii de gen în conținutul cercetării și inovării;

–  Etică și integritate, pentru a dezvolta în continuare un cadru coerent la nivelul UE în conformitate cu cele mai înalte standarde de etică și cu Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare, Carta europeană a cercetătorilor și Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, oferind oportunități de formare în aceste domenii;

–  Sprijinirea cooperării internaționale prin dialoguri de politică bilaterale, multilaterale și biregionale cu țările terțe, cu regiunile și cu forurile internaționale va facilita învățarea reciprocă și stabilirea priorităților, va promova accesul reciproc și va monitoriza impactul cooperării;

–  Contribuția științei la alte politici, prin crearea și menținerea unor structuri și procese consultative și de monitorizare prin care să se asigure faptul că elaborarea politicilor UE se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile și pe avize științifice de nivel înalt;

–  Punerea în aplicare a programelor de cercetare și inovare ale UE, inclusiv colectarea și analiza dovezilor pentru monitorizarea, evaluarea, proiectarea și evaluarea impactului programelor-cadru;

–  Comisia va asigura sprijin pentru punctele de contact naționale, printre altele prin reuniuni periodice înaintea cererilor de propuneri, prin formare și îndrumare, prin consolidarea structurilor de sprijin specifice și prin facilitarea cooperării transnaționale între acestea (de exemplu, pe baza activităților desfășurate de punctele de contact naționale în programele-cadru anterioare); Comisia va elabora standarde minime, în acord cu reprezentanții statelor membre, pentru funcționarea acestor structuri de sprijin, inclusiv rolul, structura, modalitățile acestora, fluxul de informații din partea Comisiei înaintea cererilor de propuneri și evitarea conflictelor de interese;

–  Diseminarea și exploatarea rezultatelor, a datelor și a cunoștințelor obținute ca urmare a activităților de cercetare și inovare, inclusiv prin sprijin specific pentru beneficiari; încurajarea sinergiilor cu alte programe ale UE; activități de comunicare specifice pentru a sensibiliza publicul cu privire la impactul și relevanța sporite ale cercetării și inovării finanțate de UE, precum și comunicare în domeniul științei.

ANEXA II

Formațiunile comitetului programului

Lista formațiunilor comitetului pentru program în conformitate cu articolul 12 alineatul (2):

1.  Formațiune strategică: Viziune strategică a punerii în aplicare a întregului program, coerență între programele de lucru individuale ale diferitelor părți ale programului, inclusiv misiuni▌

2.  Consiliul European pentru Cercetare (CEC) ▌

2a.   Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA)

3.  Infrastructuri de cercetare

4.  Sănătate

5.  Cultura, creativitatea și societatea favorabilă incluziunii

5a.  Securitatea civilă pentru societate

6.   Dezvoltarea digitală, industria și spațiul

7.  Climă, energie și mobilitate

8.  Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu

9.  Consiliul european pentru inovare (CEI) și ecosistemele europene de inovare

9a.  Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare

Ar putea fi organizate reuniuni ad-hoc în cadrul clusterelor și/sau în cadrul diferitelor formațiuni ale comitetului programului și/sau împreună cu comitetele instituite prin alte acte în ceea ce privește chestiuni orizontale și/sau transversale, precum spațiul și mobilitatea.

ANEXA III

Informații care urmează a fi furnizate de către Comisie în conformitate cu articolul 12 alineatul (6)

1.  Informații privind proiecte individuale, pentru a permite monitorizarea întregii existențe a fiecărei propuneri, cu referire în principal la:

—  propunerile prezentate;

—  evaluarea rezultatelor fiecărei propuneri;

—  acorduri de grant;

—  proiecte care au încetat în conformitate cu articolul 29 alineatele (2) și (3) și cu articolul 43 alineatul (11) din Regulamentul (Orizont Europa);

—  proiecte încheiate.

2.  Informații cu privire la rezultatul fiecărei cereri de propuneri și la implementarea proiectului, cu referire în principal la:

—  rezultatele fiecărei cereri de propuneri;

—  punctajele de evaluare ale propunerilor și abaterile de la acestea pe lista lor de clasificare, pe baza contribuției acestora la realizarea obiectivelor de politică specifice, inclusiv constituirea unui portofoliu coerent de proiecte în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (Orizont Europa);

—  ajustări solicitate ale propunerilor în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (Orizont Europa);

—  rezultatul negocierilor privind acordurile de grant;

—  implementarea proiectelor, inclusiv date privind plățile și rezultatul proiectelor;

—  propuneri reținute de evaluarea unor experți independenți, însă respinse de Comisie în conformitate cu articolul 43 alineatul (7) din Regulamentul (Orizont Europa).

3.  Informații privind punerea în aplicare a programului, inclusiv informații relevante la nivelul programului-cadru, al programului specific, al fiecărui obiectiv specific și al temelor conexe și la nivelul JRC, în cadrul monitorizării anuale de-a lungul căilor de impact definite în anexa V la regulament, precum și sinergiile cu alte programe relevante ale Uniunii.

4.  Informații privind execuția bugetului programului Orizont Europa, inclusiv informații privind COST, privind angajamentele și plățile pentru toate parteneriatele europene, inclusiv comunitățile de cunoaștere și inovare, precum și privind balanțele financiare dintre UE și toate țările asociate.

(1) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0510).
(3)JO C […], […], p. […].
(4)JO C […], […], p. […].
(5) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(6)JO C […], […], p. […].
(7)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(8)Decizia 96/282/Euratom a Comisiei din 10 aprilie 1996 privind reorganizarea Centrului comun de cercetare (JO L 107, 30.4.1996, p. 12).
(9)
(10)JO C 373, 20.12.2013, p. 23.
(11) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(12)Pentru facilitarea punerii în aplicare a programului, pentru fiecare dintre reuniunile comitetului programului, astfel cum sunt definite pe ordinea de zi, Comisia va rambursa, în conformitate cu orientările sale consacrate, cheltuielile unui reprezentant per stat membru, precum și ale unui expert/consultant per stat membru pentru acele puncte de pe ordinea de zi pentru care un stat membru necesită expertiză specifică.
(13)În principiu, cel puțin 80 %.
(14)Infrastructura europeană de date va sta la baza Cloudului european pentru știința deschisă, prin furnizarea de capacități de calcul de înaltă performanță de nivel mondial, de conectivitate de mare viteză și de servicii de vârf în materie de date și de software.
(15)Înțelegerea decalajului socioeconomic din Europa, 26 ianuarie 2017.
(16)Tehnologiile generice esențiale ale viitorului includ materialele avansate și nanotehnologia, fotonica, microelectronica și nanoelectronica, tehnologiile din domeniul științelor vieții, sistemele avansate de fabricație și prelucrare, inteligența artificială și securitatea și conectivitatea digitală.
(17) „Re-găsirea industriei – definirea inovării”; Raportul Grupului de strategie la nivel înalt privind tehnologiile industriale, Bruxelles, aprilie 2018.
(18)Acestea sunt instalații publice sau private care furnizează resurse și servicii în primul rând pentru ca industria europeană să poată testa și valida tehnologii și produse generice esențiale. Aceste infrastructuri pot fi amplasate într-un singur loc, pot fi virtuale sau distribuite și trebuie înregistrate într-un stat membru sau într-o țară terță asociată programului.
(19)Reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare este abordată în alte componente ale pilonului II și ale programului Orizont Europa în general.
(20) Termenul „surse alternative de energie” nu include energia produsă din surse de energie nucleară.
(21)Bioeconomia acoperă toate sectoarele și sistemele care se bazează pe resurse biologice (animale, plante, microorganisme și biomasa derivată, inclusiv deșeurile organice) și pe funcțiile și principiile acestora. Aceasta include și leagă între ele: ecosistemele terestre și marine și serviciile pe care acestea le furnizează , toate sectoarele de producție primară care utilizează și produc resurse biologice (agricultura, silvicultura, pescuitul și acvacultura) și toate sectoarele economice și industriale care utilizează resurse și procese biologice pentru a produce alimente, hrană pentru animale, bioproduse, energie și servicii. Sunt excluse medicamentele biologice și biotehnologia în domeniul sănătății.
(22) „Economie albastră durabilă” înseamnă toate activitățile economice sectoriale și transsectoriale pe tot cuprinsul pieței unice care au legătură cu oceanele, mările, regiunile de coastă și apele interioare, care acoperă regiunile ultraperiferice și țările fără ieșire la mare din Uniune, inclusiv sectoarele emergente și bunurile și serviciile necomerciale, și care sunt compatibile cu legislația Uniunii în materie de mediu.
(23)Expresia „terestre și marine” include „apele interioare” în întregul text al clusterului 6.
(24)COM(2018)0773: O planetă curată pentru toți: O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei
(25) Observarea mediului accesibilă, de exemplu, prin componenta Copernicus a Programului spațial al Uniunii și prin alte programe europene relevante, precum și inițiativa GEO vor sprijini cercetarea și inovarea în alte domenii de intervenție din cadrul acestei provocări globale, precum și alte părți relevante ale programului Orizont Europa.
(26)SWD(2016)0319: Cercetarea și inovarea europeană în domeniul siguranței alimentare și nutriționale.
(27)Aplicațiile biotehnologice din domeniul sănătății vor fi abordate în clusterul „Sănătate” din cadrul prezentului pilon.
(28)Activitățile din cadrul domeniului de intervenție „Sisteme circulare” sunt complementare celor din cadrul domeniului de intervenție „Industrie curată și cu emisii reduse de dioxid de carbon” din clusterul „Dezvoltarea digitală și industria”.
(29)Centrul de inovare este un termen generic pentru o gamă largă de competențe. Acesta poate servi drept partener activ, comunitate, centru de cunoștințe, facilitator sau conector care oferă acces la cele mai recente cunoștințe și la cea mai recentă expertiză privind tehnologiile digitale și tehnologiile generice conexe, care sunt necesare pentru ca întreprinderile să devină mai competitive în ceea ce privește producția, serviciile și procesele operaționale.
(30)Subiecte relevante pot fi identificate în contextul planificării strategice a programului Orizont Europa.
(31)De regulă, ca o combinație de riscuri științifice/tehnologice, riscuri de gestionare/financiare, riscuri de piață/economice și riscuri de reglementare. Riscurile suplimentare neprevăzute pot fi, de asemenea, luate în considerare.
(32)Ca alternativă la un grant în cazul în care riscul este considerat mai mic decât media, un avans rambursabil se rambursează UE conform unui calendar asupra căruia s-a convenit și apoi devine un împrumut fără dobândă. În cazul în care beneficiarul nu poate rambursa, dar își poate continua activitatea, avansul rambursabil este transformat în capital propriu. În caz de faliment, avansul rambursabil devine doar un grant.
(33)În principiu, UE ar trebui să dețină doar drepturi de vot minoritare în întreprinderile sprijinite. În cazuri excepționale, UE poate asigura dobândirea unei minorități de blocare, pentru a proteja interesele europene în domenii esențiale, cum ar fi securitatea cibernetică.
(34)Cum ar fi validarea conceptului de către CEC, pornind de la proiecte sprijinite în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, startupuri provenind din comunitățile de cunoaștere și inovare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie. Cererile sunt, de asemenea, generate de activități din cadrul programului Orizont 2020, în special proiecte selectate în cadrul fazei 2 a Instrumentului pentru IMM-uri al programului Orizont 2020, precum și în cadrul mărcii de excelență aferente, finanțată de statele membre, sau de parteneriate europene (actuale și viitoare).
(35)Pentru a asigura o continuitate deplină, premiile CEI vor prelua gestionarea premiilor lansate în cadrul programului Orizont 2020. În plus, comitetul CEI asigură proiectele și punerea în aplicare a noilor premii de încurajare și de recunoaștere.
(36)Comunicarea Comisiei din 15 mai 2018 intitulată „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul” [COM(2018)0306], Concluziile Consiliului din 27 mai 2016 (8675/16 RECH 127 COMPET 212 MI 300 POGEN 34).
(37)Raportul privind progresele SEC din 2018.
(38)Concluziile Consiliului cu privire la foaia de parcurs privind SEC, 19 mai 2015 [a se actualiza după caz].
(39)Articolul 181 alineatul (2) din TFUE.
(40)Politicile și practicile care trebuie abordate variază de la partajarea rezultatelor cercetării cât mai devreme și pe o scară cât mai largă, prin intermediul unor formate stabilite de comun acord și al unei infrastructuri comune (de exemplu, Cloudul european pentru știința deschisă), inițiative științifice cetățenești, la dezvoltarea și folosirea de abordări și indicatori noi și mai ampli pentru evaluarea cercetării și recompensarea cercetătorilor.
(41)Lansat în cadrul programului orizont 2020. Mecanismul de sprijin al politicilor funcționează la cerere și oferă, pe o bază voluntară, expertiză de nivel înalt și consultanță adaptată autorităților publice naționale. Prin intermediul serviciilor sale, aceasta a jucat deja un rol important în provocarea schimbărilor de politică din anumite țări, cum ar fi Polonia, Bulgaria, Moldova sau Ucraina și în evoluția ulterioară a politicilor, determinată de schimbul de bune practici în domenii precum stimulentele fiscale pentru C&D, știința deschisă, finanțarea bazată pe performanță a organismelor publice de cercetare și interoperabilitatea programelor naționale de cercetare și de inovare.
(42)Incluzând în special Carta europeană a cercetătorilor, Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, EURAXESS și Fondul de pensii RESAVER.


Supravegherea pieței și conformitatea produselor ***I
PDF 134kWORD 57k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme și proceduri pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 305/2011, (UE) nr. 528/2012, (UE) 2016/424, (UE) 2016/425, (UE) 2016/426 și (UE) 2017/1369 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 2004/42/CE, 2009/48/CE, 2010/35/UE, 2013/29/UE, 2013/53/UE, 2014/28/UE, 2014/29/UE, 2014/30/UE, 2014/31/UE, 2014/32/UE, 2014/33/UE, 2014/34/UE, 2014/35/UE, 2014/53/UE, 2014/68/UE și 2014/90/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului (COM(2017)0795 – C8-0004/2018 – 2017/0353(COD))
P8_TA(2019)0397A8-0277/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0795),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 33, 114 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8–0004/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în conformitate cu Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 mai 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0277/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011

P8_TC1-COD(2017)0353


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1020.)

(1) JO C 283, 10.8.2018, p. 19.


Promovarea echității și a transparenței pentru furnizorii prin servicii de intermediere online ***I
PDF 121kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea echității și a transparenței pentru furnizorii prin servicii de intermediere online (COM(2018)0238 – C8-0165/2018 – 2018/0112(COD))
P8_TA(2019)0398A8-0444/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0238),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0165/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru transport și turism (A8-0444/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online

P8_TC1-COD(2018)0112


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1150.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 177.


Mai buna asigurare a respectării normelor UE de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme ***I
PDF 122kWORD 67k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993, a Directivei 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor UE de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme (COM(2018)0185 – C8-0143/2018 – 2018/0090(COD))
P8_TA(2019)0399A8-0029/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0185),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0143/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Consiliul Federal al Austriei și de Parlamentul suedez în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0029/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme

P8_TC1-COD(2018)0090


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/2161.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 66.


Transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar ***I
PDF 125kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 [privind legislația alimentară generală], a Directivei 2001/18/CE [privind diseminarea deliberată în mediu a OMG-urilor], a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 [privind produsele alimentare și furajele modificate genetic], a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 [privind aditivii din hrana animalelor], a Regulamentului (CE) nr. 2065/2003 [privind aromele de fum], a Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 [privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1331/2008 [privind procedura comună de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 [privind produsele fitosanitare] și a Regulamentului (UE) 2015/2283 [privind alimentele noi] (COM(2018)0179 – C8-0144/2018 – 2018/0088(COD))
P8_TA(2019)0400A8-0417/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0179),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 43, articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0144/2018),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizele Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0417/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 1829/2003, (CE) nr. 1831/2003,  (CE) nr. 2065/2003,  (CE) nr. 1935/2004, (CE) nr. 1331/2008, (CE) nr. 1107/2009, (UE) 2015/2283 și a Directivei 2001/18/CE

P8_TC1-COD(2018)0088


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1381.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 158.
(2) JO C 461, 21.12.2018, p. 225
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 11 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0489).


Certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente ***I
PDF 121kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 469/2009 al Consiliului privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente (COM(2018)0317 – C8-0217/2018 – 2018/0161(COD))
P8_TA(2019)0401A8-0039/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0317),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0217/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0039/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 469/2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente

P8_TC1-COD(2018)0161


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/933.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 100.


Programul spațial al Uniunii și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial ***I
PDF 566kWORD 184k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE (COM(2018)0447 – C8-0258/2018 – 2018/0236(COD))
P8_TA(2019)0402A8-0405/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0447),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 189 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0258/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 decembrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0405/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

P8_TC1-COD(2018)0236


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,(4)

întrucât:

(1)  Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.

(2)  Posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre ar trebui exploatate, astfel cum se menționează, în special, în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016, menținându-se, în același timp, caracterul civil al programului și respectând eventualele dispoziții de neutralitate sau de nealiniere prevăzute în dreptul constituțional al statelor membre. Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial, precum și datele și serviciile spațiale sunt ▌cu dublă utilizare. Cu toate acestea, politica de securitate și de apărare a Uniunii este stabilită în cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu Titlul V din TUE.

(3)  Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm ▌continuitatea acestor inițiative și îmbunătățirea serviciilor pe care le furnizează, astfel încât să corespundă noilor nevoi ale utilizatorilor, să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor ▌și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea polară, transporturi, securitate și apărare.

(3a)  Trebuie exploatate sinergiile dintre sectorul transporturilor, sectorul spațial și cel digital pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii (cum ar fi apelurile de urgență eCall, tahograful digital, supravegherea și gestionarea traficului, conducerea autonomă, vehiculele fără pilot și dronele) și a răspunde nevoilor de conectivitate sigură și continuă, de poziționare solidă, de intermodalitate și de interoperabilitate, sporind astfel competitivitatea serviciilor de transport și a industriei.

(3b)  Pentru a beneficia pe deplin de avantajele programului, în toate statele membre și pentru toți cetățenii lor, este esențial, de asemenea, să se promoveze utilizarea și adoptarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate, precum și dezvoltarea aplicațiilor din aval bazate pe aceste date, informații și servicii. În acest scop, statele membre, Comisia și entitățile responsabile ar putea, în special, să desfășoare periodic campanii de informare asupra avantajelor programului.

(4)  Pentru a atinge obiectivele de libertate de acțiune, independență și securitate, o condiție prealabilă este ca Uniunea să beneficieze de un acces autonom la spațiu și de posibilitatea de a-l utiliza în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să sprijine accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Pentru a rămâne competitivă pe o piață care evoluează rapid, este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de acces la infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile și să beneficieze de sisteme de lansare adecvate. Prin urmare, fără a aduce atingere măsurilor luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, programul ar putea sprijini adaptări ale infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv evoluții noi, care sunt necesare pentru implementarea programului, și adaptări, inclusiv evoluții tehnologice, ale sistemelor de lansare spațială necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologii alternative și sisteme inovatoare, pentru implementarea componentelor programului. Aceste activități ar trebui desfășurate în conformitate cu Regulamentul financiar și ▌în vederea eficientizării costurilor pentru program. Având în vedere că nu beneficiază de un buget dedicat, acțiunile de sprijinire a accesului la spațiu nu ar aduce atingere implementării componentelor programului.

(5)  Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin inițiative cum ar fi platformele spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și alte sectoare, precum și utilizatorii. Aceste platforme spațiale ar trebui să vizeze promovarea antreprenoriatului și a competențelor, urmărind totodată crearea de sinergii cu centrele de inovare digitală. Uniunea ar trebui să încurajeze înființarea și extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și sprijinind cererea (abordarea bazată pe primul contract).

(5xx)  Lanțul valoric spațial este împărțit, în general, după cum urmează: i) sectorul din amonte: activități care duc la un sistem spațial operațional, inclusiv activități de dezvoltare, producție și lansare, precum și funcționarea acestui sistem; și ii) sectorul din aval: furnizarea de servicii și produse legate de spațiu către utilizatori. Platformele digitale sunt și ele un element important care sprijină dezvoltarea sistemului spațial, permițând accesul la date și produse, precum și la seturi de instrumente și facilități de stocare și informatice.

(5x)  În domeniul spațial, Uniunea își exercită competențele în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE. Comisia ar trebui să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului.

(5a)  Întrucât un număr de state membre au tradiția unor industrii active în domeniul spațial, ar trebui recunoscute necesitatea de a sprijini și de a dezvolta industrii spațiale în stațiile membre care dețin capabilități emergente și necesitatea de a răspunde provocărilor la adresa industriilor spațiale tradiționale create de „Noul spațiu”. Ar trebui promovate acțiuni care vizează dezvoltarea capacităților industriei spațiale în întreaga Uniune și facilitarea colaborării între întreprinderile spațiale active în toate statele membre.

(5b)  Acțiunile din cadrul programului ar trebui să se bazeze pe avantajele oferite de capacitățile existente la nivel național și european (de ex. capacitățile existente la momentul desfășurării acțiunii).

(6)  Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, ▌activitățile spațiale au o puternică dimensiune internațională. În strânsă coordonare cu statele membre, și cu acordul acestora, organele competente ale Programului spațial al UE ar putea lua parte la subiecte care țin de programul spațial, în cadrul cooperării internaționale, și ar putea colabora cu organele sectoriale competente ale ONU. Pentru chestiunile care țin de Programul spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”), Comisia ar putea coordona, în numele Uniunii, și în domeniul său de competență, activități pe scena internațională, ▌în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor în ceea ce privește programul, fără a aduce atingere competenței statelor membre în acest domeniu. Este deosebit de important ca Uniunea, reprezentată de Comisie, să colaboreze în organismele programului internațional Cospas-Sarsat.

(6a)  Cooperarea internațională este de importanță capitală pentru promovarea rolului Uniunii ca actor global în sectorul spațial și a tehnologiei și industriilor din Uniune, sprijinind concurența loială la nivel internațional, ținând cont de nevoia de a asigura reciprocitatea drepturilor și obligațiilor părților și de a încuraja cooperarea în domeniul formării. Cooperarea internațională este un element-cheie al Strategiei spațiale pentru Europa. Comisia va utiliza Programul spațial al UE pentru a contribui la eforturile internaționale și a beneficia de acestea prin inițiative, a promova industria și tehnologiile europene la nivel internațional (de exemplu, dialoguri bilaterale, ateliere în domeniul industriei, sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor) și a facilita accesul la piețele internaționale și a promova concurența loială, mobilizând, de asemenea, inițiativele de diplomație economică. Inițiativele diplomației spațiale europene ar trebui să fie în deplină coerență și complementaritate cu politicile, prioritățile și instrumentele existente ale UE, având în vedere că Uniunea și statele membre ale Uniunii au un rol esențial pentru a menține poziția de lider pe scena internațională.

(7)  Fără a aduce atingere competenței statelor membre, Comisia ar trebui să promoveze, alături de ▌Înaltul Reprezentant și în strânsă coordonare cu statele membre, comportamentul responsabil în spațiu atunci când pune în aplicare programul, inclusiv pentru reducerea proliferării deșeurilor spațiale și să exploreze posibilitatea aderării Uniunii Europene la tratatele și convențiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite și să facă, dacă este necesar, propuneri adecvate.

(8)  Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași costuri, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe și instrumente financiare înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă. Comisia ar trebui să asigure sinergii și coerență între soluțiile dezvoltate în cadrul acestor programe, în special Orizont Europa, și soluțiile dezvoltate în cadrul Programului spațial.

(8a)  În conformitate cu articolul 191 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în nicio situație aceleași costuri nu se finanțează de două ori de la bugetul Uniunii, de exemplu atât în cadrul programului Orizont Europa, cât și al Programului spațial.

(9)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi de asemenea abordate ca domenii eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiție prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare aferente fondului InvestEU, în special în cadrul componentelor sale de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitizarea. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

(10)  Coerența și sinergiile dintre Orizont Europa și acest program vor promova un sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial; vor consolida autonomia Europei în ceea ce privește accesul la spațiu și utilizarea acestuia în condiții de securitate și siguranță și vor consolida rolul Europei pe scena mondială. Soluțiile radical inovatoare obținute în cadrul Orizont Europa vor fi sprijinite de datele și de serviciile pe care programul spațial le pune la dispoziția comunității de cercetare și inovare.

(10a)  Pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programului, este esențial să se mențină sisteme de ultimă generație, actualizate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor, și să se realizeze progrese în ceea ce privește sectorul aplicațiilor spațiale din aval. Uniunea ar trebui să sprijine activitățile legate de cercetare și de dezvoltarea tehnologiilor, sau primele etape ale evoluției legate de infrastructura instituită în cadrul programului, precum și activitățile de cercetare și dezvoltare legate de aplicațiile și serviciile bazate pe sistemele create în cadrul programului, stimulând astfel activitățile economice din amonte și din aval. Instrumentul adecvat de la nivelul Uniunii pentru finanțarea acestor activități de cercetare și inovare este programul Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) nr. XXX/XXXX. Totuși, o parte foarte specifică a activităților de dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat componentelor programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu prezentul regulament, în special în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. O astfel de finanțare nu ar trebui însă să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor.

(10x)  Pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui să susțină dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și a activităților de educație și de formare, promovând egalitatea de șanse, inclusiv egalitatea de gen, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.

(10b)  Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în sprijinul priorităților de politică ale Uniunii. Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.

(11)  Este important ca Uniunea să fie proprietara tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate prin achizițiile publice pe care le finanțează în cadrul programului său spațial. Pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu toți proprietarii actuali. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.

(11a)  Pentru a încuraja utilizarea cât mai largă a serviciilor oferite de program, ar fi util să se precizeze clar că datele, informațiile și serviciile sunt furnizate fără nicio garanție și fără a aduce atingere obligațiilor impuse de dispozițiile cu caracter juridic obligatoriu.

(11b)  La îndeplinirea anumitor sarcini fără caracter normativ, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programelor pot să beneficieze de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

(12)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, în cadrul procedurii bugetare anuale.

(13)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. În fazele de pregătire și de punere în aplicare a programului se vor identifica acțiunile relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor corespunzătoare de evaluare și de reexaminare.

(14)  ▌ Veniturile generate de componentele programului ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea atingerii obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.

(15)  Întrucât programul este finanțat, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul său pentru activități finanțate de program ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice. Trebuie remarcat faptul că Regulamentul financiar prevede că, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, Comisia se poate baza pe sistemele și procedurile persoanelor sau entităților care execută fondurile Uniunii. Ajustările specifice necesare, aduse acestor sisteme și proceduri, precum și modalitățile de prelungire a contractelor existente ar trebui definite în acordurile-cadru de parteneriat financiar sau în acordurile privind contribuțiile aferente.

(16)  Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare, în special pentru a permite participarea întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(16a)  Pentru a stimula cererea publică și inovația în sectorul public, programul ar trebui să promoveze utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor sale pentru a sprijini dezvoltarea de soluții personalizate de către industria de resort și de către IMM-uri la nivelurile locale și regionale, prin parteneriate de inovare în domeniul spațial, astfel cum se menționează la punctul 7 din anexa 1 a Regulamentului financiar, permițând acoperirea tuturor etapelor, de la dezvoltare la implementare și achiziție de soluții spațiale interoperabile adaptate pentru serviciile publice.

(17)  Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să putem face apel, când este cazul, la toate capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să putem colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, trebuie prevăzută posibilitatea de a utiliza toate instrumentele și metodele de management relevante prevăzute în Tratat și Regulamentul financiar ▌și procedurile comune de achiziții publice.

(18)  În ceea ce privește în mod specific granturile, experiența a demonstrat că adoptarea de către utilizatori și de către piață, precum și activitățile de informare generală funcționează mai bine în mod descentralizat decât prin coordonare ierarhică de către Comisie. Bonurile valorice, care sunt o formă de sprijin financiar acordat de un beneficiar al unui grant părților terțe, s-au numărat printre acțiunile cu cea mai mare rată de succes printre noii veniți și întreprinderile mici și mijlocii. Succesul lor a fost însă împiedicat de plafonul privind sprijinul financiar impus de Regulamentul financiar. Prin urmare, plafonul respectiv ar trebui mărit pentru Programul spațial al UE, pentru a ține pasul cu potențialul de creștere a aplicațiilor comerciale în sectorul spațial.

(19)  Tipurile de finanțare și metodele de implementare prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui luată în considerare, de asemenea, utilizarea sumelor fixe, a plăților forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea nelegată de costuri menționată la [articolul 125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar.

(20)  Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(21)  În temeiul [trimitere de actualizat în mod corespunzător conform unei noi decizii privind TTPM: articolului 88 din Decizia .../.../UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar trebui să fie eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.

(22)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, stabilesc în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului, prin granturi, achiziții publice, premii, execuție indirectă, și prevăd verificări pentru garantarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolul 322 din TFUE privesc, de asemenea, protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește respectarea statului de drept în statele membre, întrucât aceasta este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și finanțarea eficace de către UE.

(23)  În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(5) („Regulamentul financiar”), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95(6) al Consiliului și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(7), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European („EPPO”) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(8). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(24)  Țările terțe care sunt membre ale ▌SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Și țările terțe pot participa, în temeiul altor instrumente juridice. Ar trebui introdusă o dispoziție specifică în prezentul regulament prin care să se acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, ▌OLAF și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita pe deplin competențele care le revin.

(25)  O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea clară a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita suprapunerea nenecesară și a se reduce depășirile de costuri și întârzierile. Toți actorii implicați în guvernanță ar trebui să sprijine, în domeniul lor de competență și în conformitate cu responsabilitățile lor, îndeplinirea obiectivelor programului.

(26)  Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia ▌. Ele ar putea coopera ▌cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar putea să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului ▌. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio(9).

(26a)  În anumite situații justificate în mod corespunzător, agenția le-ar putea încredința sarcini specifice statelor membre sau unui grup de state membre. Aceste sarcini ar trebui să se limiteze la activități pe care agenția nu este în măsură să le desfășoare ea însăși și nu ar trebui să aducă atingere administrării programului și atribuirii sarcinilor astfel cum sunt definite în prezentul regulament.

(27)  Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a supraveghea punerea în aplicare a programului, de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele cerințe necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.

(28)  Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succedă acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește acreditarea securității, precum și dezvoltarea pieței și a aplicațiilor din aval. Prin urmare, anumite sarcini legate de aceste domenii ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. Plecând de la palmaresul său pozitiv în promovarea adoptării de către piață și de către utilizatori a aplicațiilor Galileo și EGNOS, agenției ar trebui să i se încredințeze activități legate de adoptarea de către utilizatori a componentelor programului altele decât Galileo și EGNOS, precum și activități de dezvoltare a aplicațiilor în aval pentru toate componentele programului. Acest lucru ar permite fructificarea unor economii de proporții și ar oferi oportunități pentru dezvoltarea de aplicații bazate pe mai multe componente ale programului (aplicații integrate). Activitățile respective nu ar trebui însă să aducă atingere serviciului și activităților legate de adoptarea de către utilizatori pe care Comisia le-a încredințat entităților însărcinate cu implementarea programului Copernicus. Încredințarea dezvoltării aplicațiilor din aval către agenție nu împiedică alte entități însărcinate cu implementarea să dezvolte aplicații în aval. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție în cadrul unui acord-cadru de parteneriat financiar ce acoperă ▌ alte sarcini specifice legate de program. Atunci când i se încredințează sarcini agenției, ar trebui să i se pună la dispoziție resursele umane, administrative și financiare adecvate.

(28a)  Galileo și EGNOS sunt sisteme complexe care necesită o coordonare intensă. Dat fiind faptul că Galileo și EGNOS sunt componente ale Uniunii, această coordonare ar trebui să fie realizată de o instituție sau de un organ al Uniunii. Bazându-se pe expertiza câștigată în ultimii ani, agenția este organul cel mai potrivit pentru a coordona toate sarcinile operaționale legate de exploatarea acestor sisteme, cu excepția cooperării internaționale. Prin urmare, agenției ar trebui să i se încredințeze gestionarea exploatării programelor EGNOS și Galileo. Acest lucru nu înseamnă însă că agenția ar trebui să realizeze singură toate sarcinile legate de exploatarea sistemelor. Ea s-ar putea baza pe expertiza altor entități, în special pe cea a Agenției Spațiale Europene. Aici ar trebui să se încadreze activitățile legate de evoluția sistemelor, conceperea și dezvoltarea părților segmentului terestru și ale sateliților care ar trebui încredințate Agenției Spațiale Europene. Atribuirea unor sarcini către alte entități se bazează pe competența acestora și ar trebui să evite dublarea eforturilor.

(29)  Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană și cu agenția, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat între Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană, în special cu articolele 2 și 5. Cu toate acestea, întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, este esențial să se prevadă că Agenția Spațială Europeană adoptă măsurile adecvate pentru a asigura protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre și, în ceea ce privește execuția bugetară, sarcinile care îi sunt încredințate ar trebui să respecte deciziile Comisiei. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(30)  Funcționarea SATCEN drept capacitate autonomă europeană care furnizează acces la informații și servicii în urma exploatării activelor spațiale relevante și a datelor colaterale a fost deja recunoscută în transpunerea în practică a Deciziei nr. 541/2014/UE.

(31)  Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar putea să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, agenția ar trebui să coordoneze aspectele legate de utilizatori pentru comunitățile de utilizatori civili ▌și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.

(32)  Date fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune și posibilitatea de dublă utilizare a sistemelor și a aplicațiilor bazate pe sistemele respective, realizarea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu alte informații sensibile neclasificate.

(33)  Fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competențe respectiv, ar trebui să asigure securitatea programului, în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia 201x/xxx/PESC a Consiliului(10).

(33a)  Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele sale periodice cu administrațiile țărilor terțe și cu organizațiile internaționale, SEAE este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea programului în domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului.

(34)  Fără a aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în domeniul securității naționale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a își proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE, ar trebui să se instituie o guvernanță specifică a securității, pentru a asigura implementarea fără probleme a programului. Această guvernanță ▌ ar trebui să se bazeze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale trebuie să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea tuturor componentelor programului sau a unei părți a acestora este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. Securitatea programului se va baza pe experiența dobândită în implementarea programelor Galileo, EGNOS și Copernicus în ultimii ani. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Fiind responsabilă pentru program, Comisia, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre din domeniul securității naționale, ar trebui să determine cerințele generale de securitate aplicabile fiecăreia dintre componentele programului.

(34x)  Securitatea cibernetică a infrastructurilor spațiale europene, atât la sol, cât și în spațiu, este esențială pentru a asigura continuitatea funcționării sistemelor și a serviciilor. Prin urmare, necesitatea protejării sistemelor și a serviciilor lor de atacuri cibernetice, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, ar trebui luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea cerințelor de securitate.

(34a)  Comisia ar trebui să identifice o structură de monitorizare a securității, la momentul adecvat, după analizarea riscurilor și a amenințărilor. Acest organ de monitorizare a securității ar trebui să fie entitatea care respectă instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 201x/xxx/PESC. Pentru Galileo, această structură ar trebui să fie Centrul de monitorizare a securității Galileo. În ceea ce privește implementarea Deciziei 201x/xxx/PESC, rolul consiliului de acreditare de securitate va fi limitat la furnizarea către Consiliu și/sau către ÎR a unor informații legate de acreditarea de securitate a sistemului.

(35)  Având în vedere unicitatea și complexitatea programului, precum și legătura sa cu securitatea, pentru acreditarea de securitate ar trebui să fie respectate principii recunoscute și bine stabilite. Astfel, este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe bază de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură de monitorizare a riscurilor permanentă. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.

(35x)  Informațiile UE clasificate (IUEC) trebuie tratate în conformitate cu normele de securitate stabilite în Decizia Comisiei (UE, Euratom) 2015/444 și în Decizia Consiliului 2013/488/UE. În conformitate cu Decizia Consiliului, statele membre trebuie să respecte principiile și standardele minime stabilite în aceasta, pentru a asigura un nivel echivalent de protecție pentru IUEC.

(36)  Pentru a asigura schimbul în condiții de securitate al informațiilor, ar trebui instituite acorduri corespunzătoare care să asigure protecția informațiilor UE clasificate furnizate țărilor terțe și organizațiilor internaționale în contextul programului.

(37)  Unul dintre obiectivele principale ale programului este de a își asigura securitatea și autonomia strategică, de a își consolida capacitatea de a acționa în numeroase sectoare, în special în cel al securității, și de a profita de posibilitățile oferite de domeniul spațiului pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Acest obiectiv impune reguli stricte privind eligibilitatea entităților care pot lua parte la activitățile finanțate în cadrul programului pentru care este nevoie de acces la informații UE clasificate (IUEC) sau la informații sensibile neclasificate.

(37a)  În contextul programului, există informații care, deși nu sunt clasificate, trebuie tratate în conformitate cu acte deja în vigoare sau cu legile, normele și regulamentele naționale, inclusiv prin limitări ale distribuirii.

(38)  Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit și sistemele de observare a Pământului. Programul ar trebui să valorifice sinergiile dintre aceste sectoare, ținând cont de avantajele oferite de tehnologiile spațiale acestor sectoare, să sprijine dezvoltarea de echipamente compatibile și să promoveze elaborarea unor standarde și certificări pertinente. Sinergiile dintre activitățile spațiale și activitățile legate de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sunt, de asemenea, în creștere. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.

(39)  Programul Galileo are ca obiectiv instituirea și exploatarea primei infrastructuri de navigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau potențiale, contribuind astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii. A doua generație a sistemului ar trebui să fie implementată treptat până în 2030, inițial cu o capacitate operațională redusă.

(40)  EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, Cipru, insulele Azore, Canare și Madeira, până la sfârșitul anului 2026. În domeniul aviației, toate aceste teritorii ar trebui să beneficieze de EGNOS pentru serviciile de navigație aeriană pentru toate sistemele de performanță asigurate de EGNOS. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2018/1139 și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, în toate fazele zborului, prin sistemele necesare de augmentare (locale, regionale, sisteme electronice de bord), numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană. Serviciul EGNOS pentru siguranța vieții ar trebui asigurat în conformitate cu standardele OACI aplicabile.

(41)  Este imperativă asigurarea ▌ sustenabilității▌ sistemelor Galileo și EGNOS și a continuității, disponibilității, preciziei, fiabilității și securității serviciilor lor. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui, de asemenea, să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme, inclusiv evoluția conexă a segmentului spațial și a segmentului de la sol.

(43)  Termenul „serviciu comercial” utilizat în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(11) nu mai este adecvat având în vedere evoluția serviciului respectiv. În locul acestuia, au fost identificate două servicii separate, respectiv serviciul de mare precizie și serviciul de autentificare(12).

(44)  Pentru a optimiza utilizarea serviciilor oferite, serviciile furnizate de Galileo și de EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele, inclusiv la nivelul utilizatorilor, și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice a Uniunii.

(45)  Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent, care ar putea implica agenția, dacă este cazul, în funcție de domeniul său de competență.

(46)  Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, contribuind totodată la autonomia strategică a Uniunii, în special în sectoarele sensibile și în domeniul siguranței și securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două prin alte politici ale Uniunii, și prin mijloace normative, atunci când acest lucru este justificat și benefic. Măsurile de încurajare a utilizării acestor servicii în toate statele membre constituie, de asemenea, o parte importantă a procesului.

(47)  Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, sprijinind astfel Uniunea în obținerea independenței în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, afacerile marine și maritime, agricultura și dezvoltarea rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecția civilă, monitorizarea solurilor și a infrastructurilor, securitatea și economia digitală.

(47b)  Componentele programului ar trebui să stimuleze aplicarea tehnologiilor digitale în sistemele spațiale, în distribuția datelor și a serviciilor și în dezvoltarea din aval. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită inițiativelor și acțiunilor propuse de Comisie în Comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” și în Comunicarea din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”.

(48)  Copernicus ar trebui să valorifice, să asigure și să consolideze continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(13) de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială(14), care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii(15). Pentru dezvoltarea de noi mijloace, Comisia ar trebui să conlucreze îndeaproape cu Agenția Spațială Europeană, cu EUMETSAT și, după caz, cu alte entități care dețin active spațiale și in situ relevante. Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT(16) precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui , de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE(17). Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.

(49)  Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, modificată prin Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(18), în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Datele Copernicus și informațiile Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis.

(49a)  Ar trebui valorificat întregul potențial al Copernicus pentru societatea și economia Uniunii, dincolo de beneficiarii direcți, prin intensificarea măsurilor de adoptare de către utilizatori, ceea ce necesită acțiuni suplimentare care să facă datele utilizabile de către nespecialiști și, astfel, să stimuleze creșterea, crearea de locuri de muncă și transferurile de cunoștințe.

(50)  Copernicus este un program orientat către utilizatori. Prin urmare, evoluția sa ar trebui să se bazeze pe cerințele în schimbare ale utilizatorilor de bază ai Copernicus, recunoscând, în același timp, apariția unor noi comunități de utilizatori, fie publici, fie privați. Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv celor privind punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii care necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor.

(51)  Copernicus este deja operațional. Prin urmare, este importantă asigurarea continuității infrastructurii și a serviciilor deja existente și, în același timp, asigurarea adaptării la nevoile în schimbare ale utilizatorilor, având în vedere în special apariția actorilor privați în domeniul spațiului („noul spațiu”) și evoluțiile socio-politice care necesită reacții rapide. Acest lucru presupune o evoluție structurii funcționale a Copernicus, pentru a reflecta mai bine tranziția de la primul stadiu al serviciilor operaționale la furnizarea de servicii mai avansate și mai specifice unor noi comunități de utilizatori, și stimularea piețelor cu valoare adăugată din aval. În acest scop, implementarea sa în continuare ar trebui să adopte o abordare care să urmeze lanțul valoric al datelor, respectiv obținerea datelor, prelucrarea datelor și a informațiilor, distribuția și exploatarea lor, activitățile de stimulare a adoptării de către utilizatori și de către piață și de consolidare a capacităților, în vreme ce procesul de planificare strategică din cadrul Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze Copernicus.

(52)  În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni legate, în special, de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare din agricultură, silvicultură, gestionarea apelor și a resurselor marine și patrimoniul cultural (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), inclusiv cele realizate de statele membre, ESA și EUMETSAT, explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar putea, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a-și dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.

(53)  În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor ▌ oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind compoziția atmosferei și calitatea aerului; informații cu privire la starea și dinamica oceanelor; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre și a suprafeței acoperite cu gheață care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.

(54)  La implementarea serviciilor Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze pe entități competente, pe agențiile relevante ale Uniunii, pe grupările sau consorțiile de organisme naționale sau pe orice alte organisme relevante potențial eligibile pentru un acord de contribuție. La selectarea entităților respective, Comisia ar trebui să se asigure să nu există întreruperi ale exploatării sau ale furnizării serviciilor și că, în ceea ce privește datele sensibile din punctul de vedere al securității, entitățile implicate dispun de capacități de alertă timpurie și de monitorizare a crizelor în contextul politicii externe și de securitate comune (PESC) și, mai ales, al politicii de securitate și apărare comune (PSAC). În conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, persoanele și entitățile însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii au obligația să respecte principiul nediscriminării în raport cu toate statele membre; respectarea acestui principiu ar trebui asigurată prin intermediul acordurilor de contribuție aplicabile legate de furnizarea serviciilor Copernicus.

(55)  Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu ▌ comunități de bază de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului în interesul cetățenilor europeni. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.

(55a)  Politica accesului gratuit, integral și deschis la date practicată de Copernicus a fost evaluată drept unul dintre cele mai de succes elemente ale implementării sale și a fost esențială în stimularea cererii puternice pentru datele și informațiile pe care le furnizează, făcând din programul Copernicus unul dintre cei mai mari furnizori de date provenite din observarea Pământului din lume. Există o nevoie clară de a garanta continuitatea sigură pe termen lung a furnizării datelor în regim gratuit, integral și deschis, iar accesul ar trebui prezervat pentru a se realiza obiectivele ambițioase stabilite în Strategia spațială pentru Europa (2016). Datele Copernicus sunt create în primul rând în beneficiul cetățenilor europeni, iar punerea lor gratuită la dispoziție maximizează oportunitățile de colaborare la nivel mondial ale întreprinderilor și cercetătorilor din UE și contribuie la un ecosistem spațial european veritabil. În cazul în care se va introduce o limitare a accesului la datele și informațiile furnizate de Copernicus, aceasta ar trebui să fie conformă cu politica de date a Copernicus definită în prezentul regulament și în Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1159/2013.

(56)  Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul din aval, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Acest serviciu ar trebui să furnizeze în continuare date și informații la un nivel înalt de consecvență, continuitate, fiabilitate și calitate. Acest lucru necesită un acces ușor și pe scară largă la datele și la informațiile Copernicus și la prelucrarea și exploatarea acestora, la diferite niveluri de actualizare, pentru care Comisia ar trebui să urmeze în continuare o abordare integrată, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, permițând, de asemenea, integrarea cu alte surse de date și de informații. Prin urmare, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că datele și informațiile furnizate de Copernicus sunt accesibile și utilizabile ușor și cu eficacitate, în special prim promovarea serviciilor de acces la date și informații (DIAS) în statele membre și, acolo unde este posibil, prin sprijinirea interoperabilității dintre infrastructurile de observare a Pământului existente în Europa, ca să stabilească sinergii cu aceste active, pentru a maximiza și a consolida adoptarea de către piață a datelor și informațiilor Copernicus.

(57)  Comisia ar trebui să colaboreze cu furnizorii de date pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților. Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a statelor sale membre, în cazuri justificate corespunzător ar putea fi adoptate măsuri de contracarare a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a statelor sale membre.

(58)  Dispozițiile actelor juridice adoptate în temeiul regulamentelor anterioare care nu au dată de expirare ar trebui să rămână în vigoare, cu excepția cazului în care intră în contradicție cu noul regulament. Această dispoziție se referă în special la Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei de stabilire a condițiilor de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și de definire a criteriilor de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile provenite de la serviciile GMES(19).

(59)  Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, regionale sau naționale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, cum ar fi Antenele Copernicus și Academiile Copernicus, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.

(60)  La nivel internațional, Copernicus ar trebui să furnizeze informații precise și fiabile pentru cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și în sprijinul politicilor externe și de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii. Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului (GEOSS), la Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului (CEOS), la Conferința părților (COP) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din 1992, la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizație Națiunilor Unite și la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. El ar trebui să creeze sau să mențină o cooperare adecvată cu organismele relevante ale ONU și cu Organizația Meteorologică Mondială.

(61)  În procesul de punere în aplicare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile europene internaționale cu care are parteneriate deja stabilite, în special cu Agenția Spațială Europeană, pentru dezvoltarea, coordonarea, implementarea și evoluția componentelor spațiale, accesul la date ale terților dacă este cazul și, atunci când acest lucru nu se realizează de către alte entități, exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze pe EUMETSAT pentru exploatarea de misiuni dedicate sau părți ale acestora și, dacă este cazul, accesul la datele din misiunile contribuitoare în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat.

(61a)  În domeniul serviciilor, Comisia ar trebui să beneficieze în mod adecvat de capacitățile specifice oferite de agențiile Uniunii, precum Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Satcen și de investițiile europene realizate deja în serviciile de monitorizare a mediului marin prin Mercator Ocean. În privința securității, va fi urmărită o abordare cuprinzătoare la nivelul Uniunii împreună cu Înaltul Reprezentant. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ, de la bun început, în inițiativa GMES și a susținut evoluțiile privind Galileo și condițiile meteorologice spațiale. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014, JRC gestionează serviciul de monitorizare a gestionării situațiilor de urgență al Copernicus și componenta internațională a serviciului de monitorizare a suprafeței terestre al Copernicus; el contribuie la reexaminarea calității și a adecvării la scop a produselor și a informațiilor, precum și la evoluția viitoare a programului. Comisia ar trebui să se bazeze în continuare pe consultanța științifică și tehnică a JRC pentru punerea în aplicare a programului.

(62)  În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială. Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un obiectiv comun. În acest context, ar putea sprijini pregătirea proiectelor europene de „curățare” a orbitei terestre.

(63)  SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. Dacă este cazul, Uniunea ar putea avea în vedere punerea la dispoziție a unor date în scopuri comerciale, necomerciale și de cercetare. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât serviciile SST sunt ▌ orientate către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate și de transmitere de informații pertinente de la și către instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficacității sistemului, respectând, în același timp, eficacitatea politicile naționale de siguranță și securitate.

(64)  Furnizarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe cooperarea dintre Uniune și statele membre și pe utilizarea expertizei și activelor naționale actuale și viitoare, inclusiv a celor dezvoltate prin intermediul Agenției Spațiale Europene sau de către Uniune. Ar trebui să fie posibilă furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de senzori SST noi. Recunoscând natura sensibilă a SST, statele membre participante ar trebui să păstreze controlul asupra senzorilor naționali, precum și asupra exploatării, întreținerii și reînnoirii lor și asupra prelucrării datelor care fac posibilă furnizarea serviciilor SST.

(65)  Statele membre care dețin drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități SST ar trebui să poată participa la furnizarea serviciilor SST. Statele membre participante la Consorțiul SST instituit în temeiul Deciziei 541/2014/UE ar trebui să fie considerate ca îndeplinind aceste criterii. Statele membre respective ar trebui să prezinte o propunere comună unică și să își demonstreze conformitatea cu elemente suplimentare legate de configurarea operațională. ▌ Ar trebui stabilite norme adecvate pentru selectarea și organizarea statelor membre participante.

(65a)  Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare pentru a defini procedurile și elementele detaliate privind participarea statelor membre. În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună sau în cazul în care consideră că o astfel de propunere nu respectă criteriile stabilite, Comisia poate lansa o a doua etapă pentru participarea statelor membre. Procedurile și elementele acestei a doua etape ar trebui să definească orbitele urmând să fie vizate și să țină cont de nevoia de a maximiza participarea statelor membre la furnizarea serviciilor SST. În cazul în care aceste proceduri și elemente prevăd posibilitatea ca Comisia să selecteze mai multe propuneri pentru a acoperi toate orbitele, ar trebui prevăzute, de asemenea, mecanisme adecvate de coordonare între grupurile de state membre și o soluție eficientă pentru a acoperi toate serviciile SST.

(66)  O dată ce SST este configurat, el ar trebui să respecte principiile complementarității activităților și continuității serviciilor SST de înaltă calitate și orientate către utilizatori și ar trebui să se bazeze pe cea mai bună expertiză. Prin urmare, SST ar trebui să evite duplicările inutile. ▌ Capacitățile redundante ar trebui ▌ să asigure continuitatea, calitatea și robustețea serviciilor SST. Activitățile echipelor de experți ar trebui să ajute la evitarea duplicărilor menționate.

(67)  În plus, SST ar trebui să fie propice măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările COPUOS privind diminuarea deșeurilor cosmice ▌ și proiectul de orientări privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual actual.

(68)  SST, condițiile meteorologice spațiale și activitățile NEO ar trebui luate în considerare pentru cooperarea cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite ale Americii, cu organizații internaționale și cu alte părți terțe, mai ales pentru evitarea coliziunilor în spațiu, pentru prevenirea proliferării deșeurilor spațiale și pentru sporirea gradului de pregătire pentru efectele fenomenelor meteorologice spațiale extreme și ale obiectelor din apropierea Pământului.

(69)  Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE. În acest scop și ținând seama de lucrările deja realizate, statele membre participante ar trebui să instituie structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor.

(70)  Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o subcomponentă de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre, a organizațiilor europene și internaționale și implicarea sectorului privat.

(71)  Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei(20), Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre(21), precum și mai multe rezoluții ale Parlamentului European ne amintesc că UE are un rol important de jucat în asigurarea unei Europe sigure, securizate și reziliente, capabile să facă față provocărilor precum conflictele regionale, terorismul și amenințările cibernetice, precum și presiunilor migratorii tot mai mari. Accesul sigur și garantat la comunicații prin satelit reprezintă un instrument indispensabil pentru actorii din domeniul securității, iar punerea în comun și partajarea acestei resurse esențiale pentru securitate la nivelul Uniunii nu face decât să întărească Uniunea în rolul său de protector al cetățenilor săi.

(72)  Consiliul European din 19-20 decembrie 2013(22) a salutat, în concluziile sale privind domeniul comunicațiilor prin satelit, pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) prin strânsă cooperare între statele membre, Comisie și Agenția Spațială Europeană. GOVSATCOM a fost de asemenea identificat drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. GOVSATCOM ar trebui să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei maritime a UE și politicii UE privind regiunea arctică.

(73)  GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză de către actorii competenți în trei categorii principale: (i) gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operațiuni civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și crize maritime; (ii) supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; și (iii) infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructura digitală (de exemplu, centre de date și servere), infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri și baraje) și infrastructurile spațiale.

(73a)  Capacitatea și serviciile GOVSATCOM vor fi utilizate în misiunile și operațiunile critice de securitate și siguranță desfășurate de actorii de la nivelul Uniunii și de la nivelul statelor membre. Prin urmare, este necesar un nivel adecvat de independență față de terți (țări terțe și entități din țări terțe), care să acopere toate elementele GOVSATCOM, cum ar fi tehnologiile spațiale și terestre de la nivelul componentelor, al subsistemelor și al sistemelor, industriile producătoare, proprietarii și operatorii sistemelor spațiale, localizarea fizică a componentelor sistemului terestru.

(74)  Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, GOVSATCOM trebuie să optimizeze corelarea cererii GOVSATCOM din partea utilizatorilor autorizați cu oferta furnizată în temeiul contractelor GOVSATCOM pentru capacități și de servicii satelitare. Cum cererea și oferta potențială evoluează în timp, este nevoie de monitorizare constantă și de flexibilitate pentru a putea ajusta serviciile GOVSATCOM. ▌

(75)  Cerințele operaționale vor fi determinate pe baza analizei cazurilor de utilizare. Portofoliul de servicii ar trebui elaborat pornind de la cerințele operaționale, în combinație cu cerințele de securitate. El ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile care ar urma să fie furnizate prin GOVSATCOM. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, este posibil să fie necesară actualizarea regulată a portofoliului de servicii GOVSATCOM.

(76)  În prima fază a GOVSATCOM (aproximativ până în 2025), se va folosi capacitatea existentă ▌. În acest context, Comisia ar trebui să achiziționeze capacități UE ale GOVSATCOM de la statele membre cu sisteme naționale și capacități spațiale și de la furnizori comerciali de comunicații sau servicii prin satelit, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii. În această primă fază, serviciile vor fi introduse treptat ▌. Dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare este insuficientă pentru a acoperi cererea în evoluție, se poate lua decizia de a trece la faza a doua și de a începe dezvoltarea de infrastructuri sau de capacități spațiale suplimentare specifice, prin unul sau mai multe parteneriate public-privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.

(77)  Pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile pentru comunicarea prin satelit, pentru a garanta accesul în situații neprevăzute, precum dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpi de pregătire minimi, segmentul terestru corespunzător (centre și, eventual, alte elemente terestre) este necesar. Acesta ar trebui proiectat conform cerințelor operaționale și de securitate. Pentru a diminua riscurile, centrul poate include mai multe amplasamente fizice. Este posibil să fie necesare alte elemente ▌pentru segmentul terestru, cum ar fi stațiile de ancorare.

(78)  Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE ar trebui să facă posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM ▌.

(79)  În interesul eficienței operaționale, utilizatorii au indicat că este important să se aibă în vedere interoperabilitatea echipamentelor de utilizare și echipamente de utilizare care să poată folosi diferite sisteme de sateliți. Este posibil să fie nevoie de cercetare și dezvoltare în acest domeniu.

(80)  La nivelul implementării, sarcinile și responsabilitățile ar trebui distribuite între entități specializate, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, SEAE, Agenția Spațială Europeană, Agenția UE pentru Programul spațial și alte agenții ale Uniunii, în așa fel încât să se potrivească cu rolul principal al fiecăreia, în special în ceea ce privește aspectele legate de utilizatori.

(81)  Autoritatea competentă GOVSATCOM are rolul important de a monitoriza dacă utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în GOVSATCOM respectă normele privind partajarea resurselor și stabilirea priorității și procedurile de securitate, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate. Un stat membru care nu a desemnat o autoritate competentă GOVSATCOM ar trebui, în orice caz, să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărui bruiaj detectat care afectează GOVSATCOM.

(81a)  Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE pot deveni participanți la GOVSATCOM în măsura în care aleg să autorizeze utilizatori ai GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații. Dat fiind faptul că statele membre sunt cele care aleg să autorizeze utilizatori ai GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații, acestea nu pot fi obligate să devină participanți la GOVSATCOM sau să găzduiască infrastructuri ale GOVSATCOM. Componenta GOVSATCOM a programului nu aduce, prin urmare, atingere dreptului statelor membre de a nu participa la GOVSATCOM, inclusiv în conformitate cu dreptul lor național sau cu constrângeri constituționale legate de politici privind nealinierea și neparticiparea la alianțe militare.

(82)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini specificațiile tehnice pentru cazuri de utilizare legate de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(83)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini atributele, inclusiv acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(84)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind normele referitoare la partajarea resurselor și la stabilirea priorității pentru utilizarea capacităților de comunicare prin satelit GOVSATCOM puse în comun. La definirea normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților, Comisia ar trebui să ia în considerare cerințele operaționale și de securitate și o analiză privind riscurile și cererea preconizată din partea participanților la GOVSATCOM. În pofida faptului că serviciile GOVSATCOM ar trebui, în principiu, să fie furnizate cu titlu gratuit utilizatorilor GOVSATCOM, dacă din analiza respectivă rezultă un deficit de capacități și pentru a evita o denaturare a pieței, ar putea fi elaborată o politică de prețuri ca parte a acestor norme detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(85)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind amplasarea infrastructurii pentru segmentul terestru al GOVSATCOM . Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate, precum și infrastructura existentă pentru selectarea amplasamentelor respective. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(87)  Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.

(87a)  Sediul agenției se află la Praga, în conformitate cu Decizia 2010/803/UE. Pentru îndeplinirea sarcinilor agenției, personalul agenției ar putea fi situat într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant. În plus, pentru ca Agenția să funcționeze în modul cel mai eficient și mai eficace, un număr limitat de angajați ar putea fi repartizați în birouri locale dintr-unul sau mai multe state membre. Repartizarea personalului în afara sediului agenției sau al siturilor Galileo și EGNOS nu ar trebui să conducă la transferul activităților de bază ale agenției către astfel de birouri locale.

(88)  Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, denumirea Agenției GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.

(89)  Dat fiind mandatul agenției și rolul Comisiei în punerea în aplicare a programului, este potrivit să se stipuleze că unele dintre deciziile luate de consiliul de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

(90)  Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație, consiliul de acreditare de securitate și directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și acționează în interesul public.

(91)  Este posibil, ba chiar probabil, ca unele dintre componentele programului să se bazeze pe utilizarea de infrastructuri naționale sensibile sau legate de securitate. În acest caz, din motive de securitate națională, este necesar să se specifice faptul că la reuniunile consiliului de administrație și ale consiliului de acreditare de securitate pot participa ▌ reprezentanții statelor membre și reprezentanții Comisiei, pe baza principiului necesității de a cunoaște. În consiliul de administrație, numai reprezentanții acelor state membre care dispun de astfel de infrastructuri și un reprezentant al Comisiei trebuie să ia parte la vot. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație și al consiliului de acreditare de securitate ar trebui să stabilească situațiile în care se aplică această procedură.

(94)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze programul pe baza informațiilor colectate în temeiul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și poverile administrative, mai ales asupra statelor membre. Cerințele menționate pot include, acolo unde este cazul, indicatori cuantificabili ca bază de evaluare a efectelor programului.

(94a)  Se preconizează că utilizarea serviciilor bazate pe Copernicus și pe Galileo va avea un impact major în economia europeană în general. Cu toate acestea, evaluările și studiile de caz ad hoc par să domine imaginea din prezent. Comisia, prin intermediul Eurostat, ar trebui să definească evaluările și indicatorii statistici relevanți care ar sta la baza monitorizării impactului activităților spațiale ale UE în mod sistematic și cu autoritate.

(95)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet care ar trebui să se reunească într-o configurație specifică.

(95a)  De vreme ce componentele programului sunt orientate către utilizatori, ele necesită implicarea continuă și eficace a utilizatorilor în vederea implementării și dezvoltării lor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor pentru servicii. Pentru a spori valoarea din perspectiva utilizatorilor, ar trebui solicitată în mod activ contribuția acestora prin consultarea cu regularitate a utilizatorilor finali atât din sectorul public, cât și din cel privat, din statele membre ale Uniunii și, după caz, din organizațiile internaționale adecvate. În acest scop, ar trebui instituit un grup de lucru („Forumul utilizatorilor”) care să sprijine comitetul programului la identificarea cerințelor utilizatorilor, verificarea conformității serviciilor și la identificarea neajunsurilor serviciilor oferite. Regulamentul de procedură al comitetului ar trebui să stabilească organizarea acestui grup de lucru pentru a se ține seama de particularitățile fiecărei componente și ale fiecărui serviciu din cadrul componentelor. Ori de câte ori este posibil, statele membre ar trebui să contribuie la Forumul utilizatorilor, pe baza unei consultări sistematice și coordonate a utilizatorilor la nivel național.

(96)  Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de acest program ar putea participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea referitor la program sau la componentele sau subcomponentele sale ar putea participa la lucrările comitetului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului. Condițiile de participare a observatorilor și a participanților ad-hoc ar trebui stabilite în Regulamentul de procedură al comitetelor.

(97)  Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, ar trebui să i se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a putea modifica anexa X în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, dacă este necesar, și pentru completarea regulamentului cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(98)  Deoarece obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(99)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cerințelor de securitate ale programului, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Statele membre ar trebui să poată exercita un control maxim asupra cerințelor de securitate ale programului. Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în domeniul securității programului, Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet format din reprezentanți ai statelor membre care se reunesc într-o configurație de securitate specifică. Respectivele acte de punere în aplicare ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de examinare stabilită în Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Având în vedere caracterul sensibil al aspectelor privind securitatea, președintele ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. Comisia nu ar trebui să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor generale de securitate ale programului în cazurile în care comitetul nu emite niciun aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezentul regulament instituie programul spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”). El stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, precum și normele de punere în aplicare a programului.

(2)  Regulamentul instituie Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare „agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succedă acesteia, și specifică normele de funcționare a agenției.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

0.  supravegherea și urmărirea spațială (SST) înseamnă o rețea de senzori tereștri și spațiali capabili să supravegheze și să urmărească obiecte spațiale, împreună cu capacități de procesare pentru furnizarea de date, informații și servicii privind obiectele spațiale care orbitează în jurul Pământului;

1.  „vehicul spațial” înseamnă un obiect care orbitează în jurul Pământului, conceput pentru a îndeplini o funcție sau o misiune specifică (de exemplu, comunicații, navigație sau observarea Pământului), inclusiv sateliți, treptele superioare ale lansatoarelor și vehicule de reintrare. Un vehicul spațial care nu mai poate îndeplini misiunea pentru care a fost conceput este considerat nefuncțional. Vehiculele spațiale aflate în rezervă sau în așteptare, care așteaptă posibila reactivare, sunt considerate funcționale;

2.  „fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial la Soare și în jurul Pământului. Fenomenele meteorologice spațiale includ exploziile solare, particulele energetice solare, variațiile vânturilor solare, ejecțiile de masă coronală, furtunile și dinamica geomagnetice, furtunile de radiații ▌ și perturbațiile ionosferice ▌ ce au potențialul de a afecta Pământul și infrastructurile spațiale;

3.  „obiecte din apropierea Pământului” (NEO) însemnă obiecte naturale din sistemul solar care se apropie de Pământ;

4.  „obiect spațial” înseamnă orice obiect produs de om și aflat în spațiul cosmic;

5.  „cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă o abordare holistică, inclusiv cunoașterea și înțelegerea cuprinzătoare a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre obiecte spațiale, fragmentarea și reintrarea obiectelor spațiale în atmosferă, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;

6.  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

7.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

8.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;

9.  „informații SST” înseamnă date SST prelucrate care sunt imediat exploatabile de către beneficiar;

10.  „date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale, inclusiv deșeurile spațiale, detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);

11.  „legătură de retur” înseamnă un serviciu care contribuie la serviciul de monitorizare globală a aeronavelor, monitorizare definită de Organizația Aviației Civile Internaționale;

12.  „sateliți Sentinel ai Copernicus” înseamnă sateliți, vehicule spațiale sau sarcini utile ale vehiculelor spațiale dedicate Copernicus și utilizate pentru observarea Pământului din spațiu;

13.  „date Copernicus” înseamnă date furnizate de sateliții Sentinel, inclusiv metadatele;

14.  „date și informații Copernicus de la terți” înseamnă date și informații spațiale care fac obiectul unei licențe sau sunt puse la dispoziție pentru utilizare de către Copernicus și care provin din alte surse decât sateliții Sentinel;

14a.  „servicii Copernicus” înseamnă servicii cu valoare adăugată de interes general și comun pentru Uniune și statele membre, care sunt finanțate de program și care transformă datele de observare a Pământului, datele in situ și alte date auxiliare în informații prelucrate, agregate și interpretate, adaptate la nevoile utilizatorilor programului Copernicus;

15.  „date Copernicus in situ” înseamnă date de observare provenind de la senzori tereștri, marini sau aerieni, precum și date de referință și auxiliare care fac obiectul unei licențe sau sunt furnizate pentru a fi utilizate în cadrul Copernicus;

16.  „informații Copernicus” înseamnă informații generate de serviciile Copernicus în urma prelucrării sau modelării datelor, inclusiv a metadatelor;

17.  „entitate fiduciară” înseamnă o entitate juridică, independentă de Comisie sau de o parte terță, care primește date de la Comisie sau de la partea terță respectivă în scopul stocării și tratării datelor respective în condiții de siguranță;

18.  „deșeuri spațiale” înseamnă orice obiect spațial, inclusiv vehicule spațiale sau fragmente și elemente ale acestora, care se află pe orbita Pământului sau care reintră în atmosfera terestră și care nu mai funcționează sau care nu mai servesc niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau de sateliți artificiali ori sateliți artificiali inactivi;

19.  „senzor SST” înseamnă un dispozitiv sau o combinație de dispozitive, radare, lasere și telescoape terestre sau spațiale, care este capabil să realizeze supravegherea și urmărirea spațială și poate să măsoare parametri fizici referitori la obiecte spațiale, cum ar fi dimensiunea, amplasarea și viteza;

19a.  „participant GOVSATCOM” înseamnă un stat membru, Consiliul, Comisia și SEAE, precum și agențiile Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale, în măsura în care aceste agenții, țări terțe și organizații internaționale au fost autorizate în mod corespunzător;

20.  „utilizator GOVSATCOM” înseamnă o autoritate publică, un organism însărcinat cu exercitarea autorității publice sau o persoană fizică ori juridică din Uniune sau dintr-un stat membru care este autorizată în mod corespunzător și căreia i s-au încredințat sarcini legate de supravegherea și de gestionarea misiunilor, operațiunilor sau infrastructurilor critice din punctul de vedere al securității;

20a.  „hub GOVSATCOM” înseamnă un centru operațional care are funcția principală de a conecta în mod securizat utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacitate și servicii GOVSATCOM, optimizând astfel cererea și oferta în orice moment;

21.  „caz de utilizare GOVSATCOM” înseamnă un scenariu operațional într-un anumit mediu în care sunt necesare serviciile GOVSATCOM ▌;

21a.  „informații UE clasificate” (IUEC) înseamnă orice informații sau materiale desemnate ca atare printr-o clasificare de securitate a UE a căror divulgare neautorizată ar cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii Europene sau ale unora sau mai multor state membre;

22.  „informații sensibile neclasificate” înseamnă informații neclasificate în sensul articolului 9 din Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei, care prevede o obligație de a proteja informațiile sensibile neclasificate care se adresează exclusiv Comisiei Europene, precum și agențiilor și organismelor Uniunii obligate prin lege să aplice normele de securitate ale Comisiei;

23.  „utilizatori Copernicus” înseamnă:

„utilizatori de bază ai Copernicus”, care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus, sunt instituțiile și organismele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale din Uniune sau din statele participante la Copernicus, cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor publice civile, printre altele a politicilor de mediu, de protecție civilă, de siguranță, inclusiv de siguranță infrastructurii, sau de securitate;„alți utilizatori Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și care includ în special organizații de cercetare și de învățământ, organisme comerciale și private, instituții de binefacere, organizații neguvernamentale și organizații internaționale;

24.  „state participante la programul Copernicus” înseamnă țările terțe care contribuie din punct de vedere financiar și participă la programul Copernicus în temeiul unui acord internațional încheiat cu Uniunea.

Articolul 3

Componentele programului

Programul cuprinde următoarele componente:

(a)  un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de datare și integrează ▌ nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);

(b)  un sistem civil regional de navigație prin satelit aflat sub control civil care cuprinde centre și stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geosincroni și care amplifică și corectează semnalele deschise emise de Galileo și de alte GNSS, printre altele pentru managementul traficului aerian, pentru serviciile de navigație aeriană și pentru alte sisteme de transport (denumit în continuare „Serviciul european geostaționar mixt de navigare” sau „EGNOS”);

(c)  un sistem de observare a Pământului operațional, autonom, civil și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, bazat pe capacitățile naționale și europene existente, care oferă date și servicii de geoinformare, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție, întemeiat pe o politică de date complete, gratuite și deschise și care, după caz, integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);

(d)  un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea obiectelor spațiale ▌ care orbitează în jurul Pământului (subcomponenta SST), sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale (subcomponenta SWE) și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (subcomponenta NEO) care se apropie de Pământ (cunoașterea situației spațiale „SSA”);

(e)  un serviciu de comunicații ▌ prin satelit aflat sub control civil și guvernamental care permite furnizarea de servicii de comunicații prin satelit autorităților din Uniune și din statele membre ce gestionează misiuni și infrastructuri critice din punctul de vedere al securității (denumit în continuare „GOVSATCOM”).

▌ Programul include măsuri suplimentare de asigurare a unui acces eficient și autonom la spațiu pentru program și de promovare a unui sector spațial european inovator și competitiv, în amonte și în aval, de consolidare a ecosistemului spațial al Uniunii și de întărire a poziției Uniunii ca actor global.

Articolul 4

Obiective

(1)  Programul are următoarele obiective generale:

(a)  să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată sprijini prioritățile politice și capacitatea decizională independentă și bazată pe date concrete a Uniunii în această materie, printre altele pentru schimbări climatice, transport și securitate ▌;

(b)  să maximizeze beneficiile socioeconomice, în special prin consolidarea sectorului european din aval, facilitând astfel creșterea și crearea de locuri de muncă în Uniune și promovând pe scară cât mai largă adoptarea și utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, atât în Uniune, cât și în afara ei, asigurând, totodată, sinergii și complementaritate cu activitățile Uniunii de cercetare și dezvoltare tehnologică desfășurate în temeiul Regulamentului privind Orizont Europa;

(c)  să sporească siguranța și securitatea Uniunii și a statelor sale membre și să consolideze ▌ autonomia sa strategică, în special în ceea ce privește tehnologiile ▌;

(d)  să promoveze rolul Uniunii pe scena globală ca unul dintre liderii din sectorul spațial, să încurajeze cooperarea internațională, să consolideze diplomația spațială europeană, inclusiv prin promovarea principiilor reciprocității și concurenței loiale și să îi consolideze rolului rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale, sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu ▌ dezvoltarea durabilă și sensibilizarea cu privire la spațiu ca patrimoniu comun al umanității;

(e)  să îmbunătățească siguranța, securitatea și sustenabilitatea tuturor activităților spațiale legate de obiectele spațiale și de proliferarea deșeurilor, precum și de mediului spațial, prin punerea în aplicare a unor măsuri adecvate, inclusiv dezvoltarea și implementarea de tehnologii pentru eliminarea vehiculelor spațiale la sfârșitul duratei de viață operaționale și pentru eliminarea deșeurilor spațiale.

(6a)  Cooperarea internațională este esențială și reprezintă un element-cheie al strategiei spațiale pentru Europa și pentru promovarea rolului Uniunii ca actor global în sectorul spațial. Comisia va utiliza programul pentru a contribui la eforturile internaționale și a beneficia de acestea prin inițiativele de diplomație spațială care promovează industria și tehnologiile europene la nivel internațional (de exemplu, dialoguri bilaterale, ateliere în domeniul industriei, sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor) și facilitează accesul la piețele internaționale și promovează concurența loială, mobilizând, de asemenea, inițiativele de diplomație economică. Inițiativele diplomației spațiale europene ar trebui să fie în deplină coerență și complementaritate cu politicile, prioritățile și instrumentele existente ale UE, având în vedere că Uniunea și statele membre ale Uniunii au un rol esențial pentru a menține poziția de lider pe scena internațională.

(2)  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze, pe termen lung, servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și ▌ securizate, asigurând totodată continuitatea și fiabilitatea serviciului;

(b)  pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung și în mod sustenabil, date, informații și servicii precise și fiabile de observare a Pământului, care integrează alte surse de date, pentru a sprijini elaborarea, aplicarea și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre și acțiunile bazate pe cerințele utilizatorilor;

(c)  pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să sporească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale și deșeurilor spațiale, cu scopul de a spori și mai mult performanța și autonomia capacităților sale SST la nivelul Uniunii de a furniza servicii meteorologice spațiale și de a cartografia și a lega în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;

(d)  pentru GOVSATCOM: să asigure disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii GOVSATCOM;

(e)  să susțină o capacitate de acces la spațiu autonomă, securizată și eficientă din punctul de vedere al costurilor, ținând seama de interesele esențiale de securitate ale Uniunii;

(f)  să promoveze dezvoltarea unei economii spațiale puternice a Uniunii, inclusiv prin sprijinirea ecosistemului spațial și prin consolidarea competitivității, a inovării, a spiritului antreprenorial, a competențelor și a capacității în toate statele membre și în regiunile Uniunii, în special în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate sau persoanele juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector ▌.

Articolul 5

Accesul la spațiu

(1)  Programul sprijină achiziționarea și agregarea de servicii de lansare pentru necesitățile programului și, la cererea acestora, agregarea pentru statele membre și organizațiile internaționale.

(2)  În sinergie cu alte programe și scheme de finanțare ale Uniunii, fără a aduce atingere activităților Agenției Spațiale Europene în domeniul accesului la spațiu, programul poate sprijini:

(a)  adaptări, inclusiv dezvoltarea tehnologică, la sistemele de lansare spațială care sunt necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologii alternative și sisteme inovatoare de acces la spațiu, în vederea implementării componentelor programului;

(b)  adaptările ▌ infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv noile evoluții, care sunt necesare pentru punerea în aplicare a programului.

Articolul 6

Acțiuni în favoarea unui sector spațial inovator și competitiv în Uniune

(1)   Programul promovează consolidarea capacităților pe întreg teritoriul Uniunii și, prin urmare, sprijină:

(a)  activitățile de inovare care valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale și măsurile de facilitare a utilizării soluțiilor inovatoare create prin activitățile de cercetare și inovare și care susțin dezvoltarea sectorului din aval, în special prin sinergii cu alte programe și instrumente financiare ale Uniunii, inclusiv Invest EU;

(b)  activitățile care vizează stimularea cererii publice și a inovării în sectorul public, pentru a exploata întregul potențial al serviciilor publice pentru cetățeni și întreprinderi;

(c)  antreprenoriatul, inclusiv de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21, bazându-se pe celelalte dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III și folosind abordarea primului contract;

(d)  apariția unui ecosistem spațial favorabil afacerilor, prin colaborarea dintre întreprinderi sub forma unei rețele de platforme spațiale care reunește, la nivel regional și național, actori din sectorul spațial, din sectorul digital și din alte sectoare, precum și utilizatori; rețeaua de platforme trebuie să vizeze furnizarea de sprijin, facilități și servicii pentru cetățeni și întreprinderi în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial și să consolideze sinergiile în sectorul din aval și să încurajeze cooperarea cu centrele de inovare digitală înființate în cadrul programului Europa digitală;

(e)  furnizarea de activități de educație și de formare, inclusiv pentru profesioniști, antreprenori, absolvenți și studenți, în special prin sinergii cu inițiativele naționale și regionale, pentru dezvoltarea competențelor avansate;

(f)  accesul la instalații de prelucrare și de testare pentru profesioniștii din sectorul public și privat, pentru studenți și antreprenori;

(g)  activitățile de certificare și de standardizare;

(h)  consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene în întreaga Uniune, prin participarea largă a întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, la toate componentele programului, în special în temeiul dispozițiilor articolului 14 și măsuri care să susțină competitivitatea lor la nivel global.

(2)  La implementarea activităților menționate la alineatul (1), trebuie sprijinită necesitatea dezvoltării capacității în statele membre cu o industrie spațială emergentă, pentru a oferi tuturor statelor membre șanse egale de participare la programul spațial.

Articolul 7

Țările terțe și organizațiile internaționale asociate la program

(1)  Componentele programului, cu excepția SST și a GOVSATCOM, sunt deschise pentru următoarele țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective.

(2)  Componentele programului, cu excepția SST, sunt deschise, de asemenea, pentru orice țară terță sau organizație internațională, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea țării terțe sau a organizației internaționale respective la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(a)  să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe sau organizației internaționale care participă la programele Uniunii;

(b)  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

(c)  să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program sau, după caz, acces la informații sensibile sau clasificate;

(d)  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a își proteja interesele financiare.

(da)  să protejeze, dacă este necesar, interesele strategice și suverane ale Uniunii în toate domeniile relevante, inclusiv autonomia strategică a Europei pe plan tehnologic sau industrial;

(3)  Componentele programului sunt deschise pentru țările terțe sau organizațiile internaționale menționate la alineatele (1) și (2) numai cu condiția protejării intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre.

Articolul 8

Accesul la SST, la GOVSATCOM și la PRS al țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale

(1)  Țările terțe sau organizațiile internaționale pot deveni participante la GOVSATCOM, astfel cum se menționează la articolul 67, sau pot obține acces la serviciile furnizate de SST numai în cazul în care încheie un acord, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii, care stabilește termenele și condițiile pentru normele detaliate de acces la datele, informațiile, capacitățile și serviciile respective, precum și cadrul pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate.

(2)  Accesul țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale la serviciul public reglementat furnizat de Galileo este reglementat de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului(23).

Articolul 9

Drepturile de proprietate și utilizarea activelor

(1)  Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului. În acest scop, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile și alte înțelegeri cu privire la acele activități care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active conțin dispoziții care să garanteze un astfel de regim de proprietate asupra activelor respective.

(2)  Alineatul (1) nu se aplică activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului în cazul cărora activitățile care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active:

(a)  se desfășoară în temeiul unor granturi sau premii finanțate integral de Uniune;

(b)  nu sunt finanțate integral de Uniune sau

(c)  sunt legate de dezvoltarea, producția sau utilizarea unor receptoare PRS care includ IUEC sau componente ale unor astfel de receptoare.

(3)  Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile sau alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (2) cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate și de utilizare pentru activele respective și, în ceea ce privește litera (c), că Uniunea poate utiliza și acorda dreptul de a utiliza în mod liber receptoarele PRS în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE.

(4)  Comisia urmărește să încheie contracte sau alte înțelegeri cu părți terțe în ceea ce privește:

(a)  drepturile de proprietate anterioare asupra activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului;

(b)  achiziționarea drepturilor de proprietate sau de licență cu privire la alte active corporale sau necorporale necesare pentru punerea în aplicare a programului.

(5)  Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor corporale și necorporale menționate la alineatele (1) și (2) și deținute de Uniune.

(6)  În special, în cazul în care activele respective constau în drepturi de proprietate intelectuală, Comisia gestionează drepturile respective într-un mod cât mai eficace posibil, ținând seama de necesitatea de a le proteja și de a le pune în valoare, de interesele tuturor părților interesate, de necesitatea dezvoltării armonioase a piețelor și a noilor tehnologii și de continuitatea serviciilor furnizate de componentele programului. În acest scop, ea se asigură în special că acordurile, contractele și alte înțelegeri relevante includ posibilitatea de a transfera drepturile respective unor părți terțe sau de a acorda unor părți terțe licențe pentru drepturile respective, inclusiv creatorului dreptului de proprietate în cauză, și că agenția poate beneficia în mod liber de drepturile respective atunci când îi sunt necesare pentru a își îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament. Acordul-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 29 alineatul (3a) sau acordurile de contribuție menționate la articolul 32 alineatul (1) conțin dispoziții relevante care să permită Agenției Spațiale Europene și celorlalte entități cărora le-a fost încredințată execuția să utilizeze aceste drepturi, dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament și al condițiilor pentru utilizarea respectivă.

Articolul 10

Garanția

Fără a aduce atingere obligațiilor impuse de dispozițiile obligatorii din punct de vedere juridic, serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea în orice scop. ▌ Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați într-un mod adecvat ▌.

TITLUL II

CONTRIBUȚIA ȘI MECANISMELE BUGETARE

Articolul 11

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027, inclusiv pentru riscurile conexe, este de 16,9 miliarde EUR [în prețuri curente].

Repartizarea ▌ sumei menționate la primul paragraf este defalcată pe următoarele categorii de cheltuieli:

(a)  pentru Galileo și EGNOS: 9,7 miliarde EUR;

(b)  pentru Copernicus: 6 miliarde EUR;

(c)  pentru SST/GOVSATCOM: 1,2 miliarde EUR.

(2)  Măsurile suplimentare prevăzute la articolul 3, în special activitățile menționate la articolele 5 și 6, sunt finanțate în temeiul componentelor programului.

(3)  Creditele bugetare ale Uniunii alocate programului acoperă toate activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4. Cheltuielile respective pot acoperi:

(a)  studii și reuniuni ale experților, în special pentru evaluarea respectării constrângerilor de cost și de timp;

(b)  activități de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, dacă acestea au o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici ale Uniunii;

(c)  rețelele de tehnologia informației a căror funcție este de a prelucra sau de a partaja informații, precum și măsurile de gestionare administrativă, inclusiv în domeniul securității, puse în aplicare de Comisie;

(d)  asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

(4)  Acțiunile care beneficiază de finanțare cumulativă din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care ia în considerare toate programele implicate și toate normele aplicabile respective ale acestora.

(5)  Angajamentele bugetare legate de program care privesc activități ce se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare se pot defalca pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(6)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 12

Venituri alocate

(1)  Veniturile generate de componentele programului se varsă la bugetul Uniunii și se utilizează pentru finanțarea componentei care a generat venitul.

(2)  Statele membre pot să aloce unei componente a programului o contribuție financiară suplimentară, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu genereze sarcini financiare sau tehnice ori întârzieri pentru componenta în cauză. Comisia decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3), dacă aceste condiții au fost îndeplinite.

(3)  Fondurile suplimentare menționate în prezentul articol sunt tratate ca venituri alocate externe, în conformitate cu [articolul 21 alineatul (2)] din Regulamentul financiar.

Articolul 13

Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)  În cazul în care bugetul programului Copernicus este executat prin gestiune indirectă, normele privind achizițiile publice ale entităților cărora li s-au încredințat atribuții de execuție bugetară se pot aplica în măsura permisă în temeiul articolelor 62 și 154 din Regulamentul financiar. Adaptările specifice necesare ale acestor norme se definesc în acordurile de contribuție relevante.

TITLUL III

DISPOZIȚII FINANCIARE

CAPITOLUL I

Achiziții publice

Articolul 14

Principii aplicabile achizițiilor

(1)  În scopurile programului, în cadrul procedurilor de achiziții publice, autoritatea contractantă acționează în conformitate cu următoarele principii:

(a)  promovarea, în toate statele membre, în întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise a tuturor operatorilor economici, și mai ales a întreprinderilor nou-înființate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii ▌, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;

(b)  asigurarea concurenței efective și, ori de câte ori este posibil, evitarea dependenței excesive de un singur furnizor, în special în ceea ce privește echipamentele și serviciile critice, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică și de continuitatea serviciilor;

(c)  prin derogare de la articolul 167 din Regulamentul financiar, utilizarea, ori de câte ori este posibil, a mai multor surse de aprovizionare, pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra tuturor componentelor programului, asupra costului acestora și asupra calendarelor lor respective;

(cc)  respectarea principiilor accesului liber și concurenței echitabile în întreg lanțul de aprovizionare industrială, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele și procedurile aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații relevante care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți, inclusiv pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate;

(d)  consolidarea autonomiei Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic;

(e)  asigurarea conformității cu cerințele de securitate ale componentelor programului și participarea la protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;

(ee)  promovarea continuității și fiabilității serviciului;

(f)  îndeplinirea criteriilor sociale și de mediu adecvate.

(2)  Comisia de achiziții din cadrul Comisiei examinează procesul de achiziții pentru toate componentele programului și monitorizează execuția contractuală a bugetului UE delegată entităților cărora le-a fost încredințată execuția. Sunt invitați, după caz, reprezentanți ai entităților cărora le-a fost încredințată execuția.

Articolul 15

Contracte cu tranșe condiționate

(1)  În ceea ce privește activitățile operaționale și cele specifice infrastructurilor, autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate în conformitate cu prezentul articol.

(2)  Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fixă care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate, atât din punctul de vedere al bugetului, cât și din punctul de vedere al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul contractului, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de furnizare a lucrărilor, a bunurilor și a serviciilor pentru fiecare tranșă.

(3)  Obligațiile din tranșa fixă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru obligațiile din fiecare tranșă condiționată, ținând seama de obligațiile din tranșele anterioare.

(4)  Executarea fiecărei tranșe condiționate face obiectul unei decizii a autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract.

Articolul 16

Contracte în regim de rambursări de costuri

(1)  Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri, în condițiile prevăzute la alineatul (3).

Prețul care urmează să fie achitat este constituit din rambursarea tuturor costurilor directe suportate efectiv de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile cu forța de muncă, materialele, consumabilele și utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului, precum și a costurilor indirecte, un profit fix și un stimulent financiar adecvat bazat pe îndeplinirea obiectivelor legate de rezultate și de respectarea calendarului.

(2)  Contractele în regim de rambursări de costuri prevăd un plafon maxim de preț.

(3)  Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri în cazurile în care este dificilă sau nepotrivită stabilirea unui preț fix exact din cauza incertitudinilor inerente executării contractului pentru că:

(a)  contractul vizează elemente foarte complexe sau elemente care necesită utilizarea unei tehnologii noi și, prin urmare, implică un număr semnificativ de riscuri tehnice; sau

(b)  din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie demarate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț fix ferm în totalitate, pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

(4)  Plafonul tarifar al unui contract încheiat integral sau parțial în regim de rambursări de costuri este prețul maxim plătibil. Prețul contractului poate fi modificat în conformitate cu [articolul 172] din Regulamentul financiar.

Articolul 17

Subcontractare

(1)  Pentru a încuraja întreprinderile nou intrate pe piață, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate și participarea lor transfrontalieră și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia ▌ Uniunii, autoritatea contractantă solicită ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.

(3)  Orice derogare de la o cerere în conformitate cu alineatul (1) trebuie justificată de către ofertant.

(4)  Pentru contractele a căror valoare depășește 10 milioane EUR, autoritatea contractantă urmărește să asigure că cel puțin 30 % din valoarea contractului este subcontractată prin proceduri concurențiale de ofertare, la diferite niveluri, unor societăți din afara grupului contractantului principal, în special pentru a permite participarea transfrontalieră a IMM-urilor. Comisia informează comitetul menționat la articolul 107 alineatul (1) cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv pentru contractele semnate după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

CAPITOLUL II

Granturi, premii și operațiuni de finanțare mixtă

Articolul 18

Granturi și premii

(1)  Uniunea poate să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării.

(2)  Prin derogare de la [articolul 181 alineatul (6)] din Regulamentul financiar atunci când aplică rate forfetare, ordonatorul de credite responsabil poate autoriza sau impune finanțarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 25 % din totalul costurilor directe eligibile ale acțiunii.

(3)  În pofida dispozițiilor de la alineatul (2), pot fi declarate costuri indirecte sub forma unei sume forfetare sau a unor costuri unitare, dacă acest lucru este prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

(4)  Prin derogare de la [articolul 204] din Regulamentul financiar, cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unei părți terțe nu poate depăși 200 000 EUR.

Articolul 19

Cereri de propuneri comune pentru granturi

Comisia sau o entitate cărei i-a fost încredințată execuția în contextul programului poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu entitățile, organismele sau persoanele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

În cazul unei cereri de propuneri comune, se aplică normele menționate la titlul VIII din Regulamentul financiar. La procedurile de evaluare participă un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte. Comisiile de evaluare respectă articolul 150 din Regulamentul financiar.

Acordul de grant precizează regimul aplicabil drepturilor de proprietate intelectuală.

Articolul 20

Granturi pentru achiziții publice înainte de comercializare și pentru achiziții publice de soluții inovatoare

(1)  Unele acțiuni pot implica sau pot avea drept obiectiv principal achiziții înainte de comercializare sau achiziții publice de soluții inovatoare realizate de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul Directivelor 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(2)  Procedurile privind achizițiile publice:

(a)  respectă principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare și proporționalității, precum și normele privind concurența;

(b)  în cazul achizițiilor publice înainte de comercializare, pot prevedea condiții specifice, cum ar fi ca locul de desfășurare a activităților achiziționate să fie limitat la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;

(c)  pot să autorizeze atribuirea de contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori); și

(d)  prevăd atribuirea contractelor către ofertantul (ofertanții) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând în același timp absența conflictelor de interese.

(3)  Contractantul care produce rezultate în achiziții publice înainte de comercializare deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau de a solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe în vederea exploatării rezultatelor pentru autoritatea contractantă în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele într-o perioadă dată de timp după achiziția publică înainte de comercializare, specificată în contract, autoritățile contractante îi pot solicita acestuia să transfere orice drept de proprietate asupra rezultatelor autorităților contractante.

Articolul 21

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul acestui program se implementează în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV

Alte dispoziții financiare

Articolul 22

Finanțarea cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea altui program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea acestui program, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Fiecărei contribuții la acțiune i se aplică normele aferente programului Uniunii prin care a fost acordată contribuția. Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu dispozițiile documentelor care stabilesc condițiile acordării sprijinului.

(2)  Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)  respectă cerințele minime de calitate din cadrul cererii de propuneri respective;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din motive de constrângeri bugetare;

pot primi sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, din Fondul de coeziune, din Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestiunea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care este acordat sprijinul.

Articolul 24

Achiziții publice comune

(1)  În plus față de dispozițiile de la [articolul 165] din Regulamentul financiar, Comisia și/sau agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu Agenția Spațială Europeană sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.

(2)  Normele aplicabile privind achizițiile publice de la [articolul 165] din Regulamentul financiar se aplică prin analogie, cu condiția aplicării, în orice caz, a dispozițiilor procedurale aplicabile instituțiilor Uniunii.

Articolul 25

Protejarea intereselor esențiale de securitate

Atunci când este necesar pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, în special în ceea ce privește necesitatea de a proteja integritatea și reziliența sistemelor Uniunii, precum și autonomia bazei industriale pe care se sprijină acestea, Comisia stabilește condițiile de eligibilitate aplicabile achizițiilor publice, granturilor sau premiilor care intră sub incidența prezentului titlu. În acest sens, se acordă o atenție deosebită necesității ca întreprinderile eligibile să fie stabilite într-un stat membru, să se angajeze să desfășoare toate activitățile relevante în interiorul Uniunii▌. Aceste condiții trebuie să fie incluse în documentele referitoare la achiziția publică, la grant sau la premiu, după caz. În cazul achizițiilor publice, condițiile se aplică întregului ciclu de viață al contractului rezultat.

Articolul 26

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Atunci când la program participă o țară terță printr-o decizie în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă ordonatorului de credite responsabil, ▌ OLAF și Curți de Conturi Europene drepturile și accesul necesare pentru a își putea exercita pe deplin competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă ▌.

TITLUL IV

GUVERNANȚA PROGRAMULUI

Articolul 27

Principiile de guvernanță

Guvernanța programului se bazează pe următoarele principii:

(a)  distribuția clară a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a fiecărei componente și măsuri a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție, Agenția Spațială Europeană și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici, folosind competențele fiecărei organizații și evitând suprapunerea sarcinilor și responsabilităților;

(aa)  relevanța structurii de guvernanță în raport cu nevoile specifice ale fiecărei componente și măsuri ale programului, după caz;

(b)  controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor, a calendarului și a performanței de către toate entitățile, în cadrul atribuțiilor și sarcinilor lor respective, în conformitate cu prezentul regulament;

(c)  gestionarea transparentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor;

(cc)  continuitatea serviciului și continuitatea necesară a infrastructurii, inclusiv protecția împotriva amenințărilor relevante;

(d)  luarea sistematică și structurată în considerare a necesităților utilizatorilor datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice conexe;

(e)  eforturi constante de a controla și de a reduce riscurile.

Articolul 28

Rolul statelor membre

(1)  State membre pot participa la program. Statele membre care participă la program contribuie cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniul siguranței și al securității și/sau, dacă este necesar și posibil, punând la dispoziția Uniunii datele, informațiile, serviciile și infrastructurile de care dispun sau care sunt amplasate pe teritoriul lor, inclusiv asigurând accesul și utilizarea eficiente și fără obstacole a datelor in situ și cooperând cu Comisia în vederea îmbunătățirii disponibilității datelor in situ necesare programului, având în vedere licențele și obligațiile aplicabile.

(2)  Comisia poate încredința sarcini specifice organizațiilor din statele membre, prin intermediul acordurilor de contribuție, în cazul în care aceste organizații au fost desemnate de statul membru în cauză. Hotărând în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2), Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, deciziile privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție.

(2a)  În anumite circumstanțe justificate în mod corespunzător, pentru sarcinile menționate la articolul 30, agenția poate încredința sarcini specifice organizațiilor din statele membre, prin intermediul acordurilor de contribuție, în cazul în care aceste organizații au fost desemnate de statul  membru în cauză.

(2aa)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului ▌, inclusiv ajutând la protejarea, la nivelul adecvat, a frecvențelor necesare pentru program.

(2b)  Statele membre și Comisia pot coopera pentru a extinde utilizarea datelor, informațiilor și a serviciilor furnizate de program.

(2c)  Ori de câte ori este posibil, contribuția statelor membre la Forumul utilizatorilor menționat la articolul 107 se bazează pe o consultare sistematică și coordonată a comunităților de utilizatori finali la nivel național, în special în ceea ce privește Galileo, EGNOS și Copernicus.

(3)  Statele membre și Comisia cooperează pentru dezvoltarea componentei in situ și a serviciilor de calibrare terestră necesare pentru adoptarea ▌ sistemelor spațiale și pentru facilitarea utilizării la întregul lor potențial a seturilor de date de referință in situ, pe baza capacităților existente.

(4)  În domeniul securității, statele membre îndeplinesc sarcinile prevăzute la articolul 34 alineatul (4).

Articolul 29

Rolul Comisiei

(1)  Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale. În conformitate cu prezentul regulament, ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului, potrivit cerințelor utilizatorilor și supraveghează implementarea acestuia, fără a aduce atingere celorlalte politici ale Uniunii.

(2)  Comisia gestionează orice componentă sau subcomponentă a programului ▌ care ▌ nu a fost încredințată unei alte entități, în special GOVSATCOM, NEO, serviciile meteorologice spațiale și activitățile menționate la articolul 54 litera (d).

(3)  Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor și responsabilităților între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective. Comisia se asigură, de asemenea, că toate entitățile cărora le-a fost încredințată execuția implicate în punerea în aplicare a programului protejează interesele Uniunii, garantează buna gestiune a fondurilor Uniunii și respectă Regulamentul financiar și prezentul regulament.

(3a)  Comisia încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu agenția, ținând seama de acordul-cadrul din 2004, și cu Agenția Spațială Europeană, după cum prevede [articolul 130] din Regulamentul financiar și articolul 31a.

(4)  Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin intermediul actelor delegate, cerințele tehnice de nivel înalt pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor și a tuturor celorlalte părți implicate relevante, inclusiv a sectorului din aval. Atunci când stabilește respectivele cerințe de nivel înalt, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură îndeplinirea imperativului de retrocompatibilitate.

Respectivele acte delegate se adoptă în conformitate cu ▌ articolul 21.

(5)  Comisia se asigură adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului în sectoarele public și privat sunt promovate și maximizate, fără a aduce atingere sarcinilor agenției sau ale altor entități cărora le-a fost încredințată execuția, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării adecvate a serviciilor respective și a interfețelor ușor de utilizat și prin favorizarea unui mediu stabil pe termen lung. Ea dezvoltă sinergii adecvate între aplicațiile diferitelor componente ale programului și asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.

(6)  Dacă este cazul, Comisia asigură coerența activităților realizate în contextul programului cu activitățile desfășurate în sectorul spațial la nivel național, internațional și al Uniunii. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și, dacă este relevant pentru program, facilitează convergența capacităților și a dezvoltărilor lor tehnologice în domeniul spațial. În acest scop, dacă este cazul și în domeniul lor de competență, Comisia cooperează cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană.

(7)  Comisia informează comitetul menționat la articolul 107 cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror cereri de ofertă sau contracte cu entități publice sau private, inclusiv ale subcontractărilor.

Articolul 30

Rolul Agenției

(1)  Agenția are următoarele sarcini proprii:

(a)  să asigure, prin intermediul consiliului său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului, în conformitate cu capitolul II din titlul V;

(b)  să îndeplinească alte sarcini menționate la articolul 34 alineatele (2) și (3);

(c)  să desfășoare activități de comunicare, de dezvoltare a pieței și de promovare a serviciilor oferite de Galileo și de EGNOS, în special activități legate de introducerea pe piață și coordonarea nevoilor utilizatorilor;

(ca)  să desfășoare activități de comunicare, promovare și dezvoltare a pieței pentru datele, informațiile și serviciile oferite de Copernicus, fără a aduce atingere activităților desfășurate de alte entități cărora le-a fost încredințată execuția și de Comisie;

(d)  să îi furnizeze expertiză ▌ Comisiei, inclusiv pentru pregătirea priorităților de cercetare în domeniul spațial din aval.

(2)  Comisia îi încredințează agenției următoarele sarcini:

(a)  gestionarea exploatării componentelor EGNOS și Galileo, acoperind acțiunile menționate la articolul 43;

(b)  coordonarea generală a aspectelor GOVSATCOM legate de utilizatori, în strânsă colaborare cu statele membre, alte entități, agențiile UE relevante și cu SEAE, pentru misiuni și operațiuni de gestionare a crizelor;

(c)  punerea în aplicare a activităților legate de dezvoltarea aplicațiilor din aval bazate pe componentele programului, inclusiv a elementelor fundamentale și a aplicațiilor integrate bazate pe datele și serviciile furnizate de Galileo, EGNOS și Copernicus, inclusiv în cazul în care finanțarea a fost pusă la dispoziție pentru astfel de activități în contextul programului Orizont Europa instituit în temeiul Regulamentului xx sau, după caz, pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b);

(d)  să desfășoare activități legate de utilizarea de către utilizatori a datelor, informațiilor și serviciilor oferite de componentele programului, altele decât Galileo și EGNOS, fără a aduce atingere activităților și serviciilor Copernicus, încredințate altor entități;

(e)  acțiunile specifice menționate la articolul 6.

(3)  În temeiul evaluărilor menționate la articolul 102 alineatul (6), Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, cu condiția ca acestea să nu dubleze activitățile desfășurate de alte entități cărora le-a fost încredințată execuția și cu condiția ca acestea să vizeze îmbunătățirea eficienței implementării activităților programului.

(3a)  Ori de câte ori i se încredințează activități agenției, se asigură resursele financiare, umane și administrative adecvate pentru implementarea lor.

(5)  Prin derogare de la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul financiar și sub rezerva evaluării de către Comisie a protecției intereselor Uniunii, agenția poate încredința, prin intermediul acordurilor de contribuție, activități specifice altor entități, în domeniile care sunt de competența lor respectivă, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei.

Articolul 31

Rolul Agenției Spațiale Europene

(1)  Agenției Spațiale Europene i se încredințează următoarele sarcini, cu condiția să fie protejat interesul Uniunii:

(a)  în ceea ce privește Copernicus: coordonarea componentei spațiale și implementarea componentei spațiale a Copernicus și evoluția, proiectarea, dezvoltarea ▌și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective și achizițiile conexe, cu excepția cazului în care acestea sunt realizate de alte entități și, după caz, accesul la datele de la terți;

(b)  în ceea ce privește Galileo și EGNOS: evoluția, proiectarea și dezvoltarea sistemelor unor părți ale segmentului terestru și ale sateliților, inclusiv testarea și validarea;

(c)  în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare în amonte în domeniile sale de expertiză.

(1a)  Pe baza unei evaluări a Comisiei, Agenției Spațiale Europene i se pot încredința alte sarcini în funcție de necesitățile programului, cu condiția ca acestea să nu dubleze activitățile desfășurate de o altă entitate căreia i-a fost încredințată execuția în contextul programului și cu condiția ca acestea să vizeze îmbunătățirea eficienței implementării activităților programului.

(4)  Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 31a, Comisia sau agenția îi poate solicita Agenției Spațiale Europene să ofere expertiză tehnică și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite lor prin prezentul regulament în condiții care trebuie convenite de comun acord.

Articolul 31a

Acordul-cadru de parteneriat financiar

(1)  Acordul-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 29 alineatul (3a):

(a)  definește clar rolurile, responsabilitățile și obligațiile Comisiei, ale agenției și ale Agenției Spațiale Europene legate de fiecare componentă a programului și mecanismele necesare de coordonare și control;

(b)  impune aplicarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale Uniunii definite în acordurile de securitate încheiate de Uniune și instituțiile și agențiile sale cu ESA, în special pentru prelucrarea informațiilor clasificate;

(c)  precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, în special în privința achizițiilor publice, inclusiv aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile, în contextul procedurii de achiziții în numele Uniunii și pentru Uniune sau aplicarea normelor privind entitățile cărora le-a fost încredințată execuția în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții sunt în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;

(d)   impune ca, în cazul în care este creat un consiliu de evaluare a ofertelor de agenție sau de Agenția Spațială Europeană pentru o achiziție efectuată în temeiul Acordului-cadru de parteneriat financiar, experți din partea Comisiei și, dacă este cazul, din partea altei entități însărcinate cu execuția participă, în calitate de membri, la reuniunile consiliului de evaluare a ofertelor. Această participare nu aduce atingere independenței tehnice a consiliului de evaluare a ofertelor;

(e)   stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate ▌;

(f)   stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene pentru fiecare componentă a programului, care trebuie să fie proporțională cu condițiile în care acțiunile sunt puse în aplicare, ținând seama în mod corespunzător de situațiile de criză și de fragilitate și, dacă este cazul, să fie bazată pe performanță; remunerarea respectivă acoperă numai cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene;

(g)  prevede ca Agenția Spațială Europeană să ia măsurile necesare pentru a asigura protecția intereselor Uniunii și pentru a respecta deciziile luate de Comisie pentru fiecare componentă în vederea aplicării prezentului regulament.

(2)  Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 31a, Comisia sau agenția îi pot cere Agenției Spațiale Europene să ofere expertiză tehnică și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite lor prin prezentul regulament. Condițiile pentru astfel de cereri și aplicarea lor se stabilesc de comun acord.

Articolul 32

Rolul EUMETSAT și al altor entități

(1)  Comisia poate încredința executarea următoarelor sarcini, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 30 și 31, inclusiv:

(a)  îmbunătățirea, pregătirea operațiunilor și exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia și, după caz, gestionarea accesului la datele din misiunile contribuitoare, care poate fi încredințată EUMETSAT;

(b)  aplicarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, care poate fi încredințată unor agenții, organisme sau organizații relevante, gestionând și achiziția de informații relevante de la terți.

(2)  Criteriile de selectare a unor astfel de entități trebuie să reflecte în special capacitatea acestora de a asigura continuitatea și, dacă este cazul, securitatea operațiunilor, fără perturbarea sau cu perturbarea minimă a activităților Programului.

(2a)  Ori de câte ori este posibil, condițiile acordurilor de contribuție menționate la primul alineat sunt în concordanță cu condițiile acordului-cadru de parteneriat financiar menționate la articolul 31a alineatul (1).

(3)  Comitetul programului este consultat cu privire la decizia de contribuție referitoare la acordul de contribuție menționat la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2). Comitetul programului este informat în prealabil cu privire la acordurile de contribuție care urmează să fie încheiate între Uniune, reprezentată de Comisie, și entitățile menționate la alineatul (1).

TITLUL V

SECURITATEA PROGRAMULUI

CAPITOLUL I

Securitatea programului

Articolul 33

Principiile securității

(1)  Securitatea programului se bazează pe următoarele principii:

(a)  să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;

(b)  să utilizeze ▌normele Consiliului și ale Comisiei privind securitatea, care prevăd, printre altele, o separare între funcțiile operaționale și cele asociate cu acreditarea.

(2)  Prezentul regulament nu aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în ceea ce privește securitatea națională, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a își proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE.

Articolul 34

Guvernanța securității

(1)  În domeniul său de competență, Comisia, cu sprijinul Agenției, asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:

(a)  protejarea infrastructurii, atât terestre, cât și spațiale, și a furnizării serviciilor, mai ales împotriva atacurilor fizice sau cibernetice, inclusiv a interferenței cu fluxurile de date;

(b)  controlarea și gestionarea transferurilor de tehnologie;

(c)  dezvoltarea și menținerea în cadrul Uniunii a competenței și a know-how-ului dobândite;

(d)  protejarea informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor clasificate.

În acest scop, Comisia se asigură că pentru fiecare componentă a programului se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza acestei analize a riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, până la sfârșitul anului 2023, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare componentă a programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, și se asigură că nu reduce nivelul general de securitate și nu subminează funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă și ia în considerare riscurile în materie de securitate cibernetică. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

După intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia comunică o listă orientativă a actelor de punere în aplicare care urmează să fie prezentate Comitetului programului și discutate de acesta în configurația sa în materie de securitate. Această listă este însoțită de un calendar indicativ de prezentare a actelor.

(2)  Entitatea responsabilă cu gestionarea unei componente a programului este responsabilă cu securitatea operațională a componentei respective și, în acest scop, realizează analiza riscurilor și a amenințărilor și desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentei respective, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (1). În temeiul articolului 30, pentru Galileo și EGNOS, entitatea respectivă este Agenția.

(2a)  Pe baza analizei riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, după caz, o structură destinată să monitorizeze securitatea și să respecte instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 201x/xxx/PESC(24). Structura funcționează în conformitate cu cerințele de securitate menționate la alineatul (1). Pentru Galileo, această structură este Centrul de monitorizare a securității Galileo.

(3)  Agenția:

(a)  asigură acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului în conformitate cu capitolul II din prezentul titlu și fără să aducă prejudiciu competențelor statelor membre;

(b)  asigură funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo în conformitate cu cerințele menționate la alineatul (2) și cu instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC;

(c)  îndeplinește sarcinile care i-au fost încredințate în temeiul Deciziei nr. 1104/2011/UE;

(d)  furnizează Comisiei expertiză tehnică și îi pune la dispoziție orice informații necesare pentru executarea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

(4)  Statele membre:

(a)  iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora(25) și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre de la sol care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;

(b)  îndeplinesc sarcinile de acreditare de securitate menționate la articolul 41.

(5)   Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare, ținând seama și de problemele identificate în analiza riscurilor, pentru a asigura securitatea programului.

Articolul 34a

Securitatea sistemelor și a serviciilor desfășurate

În toate cazurile în care exploatarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau a statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute în Decizia XXXX/XX/PESC a Consiliului.

CAPITOLUL II

Acreditarea de securitate

Articolul 35

Autoritatea pentru acreditarea de securitate

Consiliul de acreditare de securitate instituit în cadrul agenției este autoritatea pentru acreditarea de securitate în cazul tuturor componentelor programului.

Articolul 36

Principiile generale ale acreditării de securitate

Activitățile de acreditare de securitate pentru toate componentele programului se desfășoară în conformitate cu următoarele principii:

(a)  activitățile și deciziile de acreditare de securitate sunt efectuate, respectiv adoptate, într-un context de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor membre;

(b)  se depun eforturi pentru a se ajunge prin consens la deciziile luate în cadrul consiliului de acreditare de securitate;

(c)  activitățile de acreditare de securitate se desfășoară prin utilizarea unei abordări de evaluare și de gestionare a riscurilor, având în vedere riscurile pentru securitatea componentei, precum și impactul oricărei măsuri de atenuare a riscurilor asupra costurilor sau a calendarului, ținând seama de obiectivul de a nu scădea nivelul general de securitate al acestei componente;

(d)  deciziile consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește acreditarea de securitate sunt elaborate și luate de specialiști care sunt calificați corespunzător în domeniul acreditării unor sisteme complexe, au un nivel corespunzător de autorizare de securitate și își desfășoară activitatea cu obiectivitate;

(e)  se depun eforturi pentru a fi consultate toate părțile relevante care au un interes în chestiuni legate de securitate pentru această componentă;

(f)  activitățile de acreditare de securitate sunt desfășurate de toate părțile interesate relevante pentru componenta respectivă în conformitate cu o strategie de acreditare de securitate, fără a aduce atingere rolului Comisiei;

(g)  deciziile de acreditare de securitate ale consiliului de acreditare de securitate se bazează, în conformitate cu procesul definit în strategia de acreditare de securitate relevantă definită de consiliul respectiv, pe deciziile de acreditare de securitate locale luate de autoritățile naționale de acreditare de securitate respective ale statelor membre;

(h)  un proces de monitorizare permanent, transparent și pe deplin inteligibil asigură faptul că se cunosc riscurile de securitate aferente componentei, că sunt definite măsuri de securitate pentru reducerea unor astfel de riscuri la un nivel acceptabil, având în vedere necesitățile în materie de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre și în scopul bunei funcționări a componentei, precum și faptul că aceste măsuri sunt aplicate în conformitate cu conceptul de apărare în adâncime. Eficacitatea acestor măsuri este evaluată în permanență. Procesul referitor la evaluarea și gestionarea riscurilor de securitate se desfășoară sub forma unui proces iterativ, reunind părțile interesate aferente componentei respective;

(i)  deciziile privind acreditarea de securitate sunt luate de consiliul de acreditare de securitate în mod strict independent, inclusiv față de Comisie și de celelalte organisme responsabile cu implementarea componentei și cu furnizarea serviciilor conexe, precum și față de directorul executiv și de consiliul de administrație al agenției;

(j)  activitățile de acreditare de securitate sunt efectuate ținând seama în mod corespunzător de necesitatea unei coordonări adecvate între Comisie și autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a dispozițiilor în materie de securitate;

(k)  acreditarea de securitate a EGNOS realizată de consiliul de acreditare de securitate nu aduce atingere activităților de acreditare desfășurate, pentru aviație, de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației.

Articolul 37

Sarcinile consiliului de acreditare de securitate

(1)  Consiliul de acreditare de securitate își îndeplinește sarcinile fără a aduce atingere responsabilităților Comisiei sau celor încredințate celorlalte organisme ale agenției, în special în ceea ce privește chestiunile referitoare la securitate și fără a aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate.

(2)  Consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini:

(a)  definirea și aprobarea unei strategii de acreditare de securitate, care stabilește:

(i)  domeniul de aplicare al activităților necesare pentru realizarea și menținerea acreditării componentelor programului sau a unor părți ale acestor componente și a oricăror interconexiuni între ele și alte sisteme sau componente;

(ii)  un proces de acreditare de securitate pentru componentele programului sau părți ale acestor componente, care să aibă un nivel de detaliu proporțional cu nivelul necesar de asigurare și care să precizeze în mod clar condițiile de acreditare;

(iii)  un calendar de acreditare care să respecte etapele componentelor programului, mai ales în ceea ce privește instalarea infrastructurilor, furnizarea serviciilor și evoluția;

(iv)  principiile acreditării de securitate pentru rețelele conectate la sisteme instituite în cadrul componentelor programului sau pentru părți ale acestor componente și pentru echipamentele conectate la sistemele instituite de aceste componente, care este efectuată de entitățile naționale ale statelor membre competente în materie de securitate;

(b)  luarea deciziilor privind acreditarea de securitate, în special în ceea ce privește aprobarea lansărilor de sateliți, autorizarea exploatării sistemelor create în cadrul componentelor programului sau elementelor acestor componente, în diferitele lor configurații și pentru diversele servicii pe care le furnizează, inclusiv până la semnalul în spațiu, precum și autorizarea exploatării stațiilor terestre. În ceea ce privește rețelele și echipamentele conectate la serviciul PRS menționat la articolul 44 sau la orice alt serviciu securizat care decurge din componentele programului, consiliul de acreditare de securitate ia decizii doar privind autorizarea organismelor să dezvolte sau să producă module de securitate PRS, receptoare PRS sau tehnologii PRS sensibile sau orice alte tehnologii sau echipamente care trebuie verificate în temeiul cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1), ținând seama de consilierea furnizată de entitățile naționale competente în ceea ce privește securitatea și riscurile de securitate în general;

(c)  examinarea și, cu excepția documentelor pe care Comisia urmează să le adopte în temeiul articolului 34 alineatul (1) din prezentul regulament și al articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, aprobarea tuturor documentelor referitoare la acreditarea de securitate;

(d)  oferirea de consiliere Comisiei, în domeniul său de competență, în privința elaborării proiectelor de texte pentru actele menționate la articolul 34 alineatul (1) din prezentul regulament și la articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, inclusiv pentru instituirea procedurilor operaționale de securitate (SecOps), și prezentarea unei declarații care să conțină poziția sa finală;

(e)  examinarea și aprobarea evaluării riscurilor de securitate, elaborată în conformitate cu procesul de monitorizare menționat la articolul 36 litera (h), ținând seama de conformitatea cu documentele menționate la litera (c) din prezentul alineat și cu cele elaborate în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din prezentul regulament și cu articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE; de asemenea, cooperare cu Comisia în vederea definirii unor măsuri de atenuare a riscurilor;

(f)  verificarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate în legătură cu acreditarea de securitate a componentelor programului, prin efectuarea sau finanțarea unor evaluări, inspecții, audituri sau reexaminări de securitate, în conformitate cu articolul 41 litera (b) din prezentul regulament;

(g)  aprobarea selecției produselor și măsurilor aprobate care protejează împotriva interceptărilor audio electronice (TEMPEST) și a selecției produselor criptografice aprobate utilizate pentru asigurarea securității componentelor programului;

(h)  aprobarea sau, după caz, participarea la aprobarea în comun, împreună cu entitățile relevante competente în materie de securitate, a interconexiunii dintre sistemele create în cadrul componentelor programului sau părți ale acestor componente și alte sisteme;

(i)  convenirea, împreună cu statul membru în cauză, a modelului pentru controlul accesului menționat la articolul 41 litera (c);

(j)  elaborarea de rapoarte de risc și informarea Comisiei, a consiliului de administrație și a directorului executiv în legătură cu evaluarea sa privind riscurile și, de asemenea, oferirea de consiliere acestora în privința opțiunilor de tratare a riscurilor reziduale pentru o anumită decizie de acreditare de securitate;

(k)  în strânsă colaborare cu Comisia, sprijinirea Consiliului și a Înaltului Reprezentant în ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei 2014/496/PESC, la solicitarea expresă a Consiliului și/sau a Înaltului Reprezentant;

(l)  desfășurarea consultărilor care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(m)  adoptarea și publicarea regulamentului său de procedură.

(3)  Fără a aduce atingere competențelor și responsabilităților statelor membre, se instituie un organism subordonat special care reprezintă statele membre, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate, pentru a îndeplini, în special, următoarele sarcini:

(a)  gestionarea codurilor de zbor și a altor coduri necesare pentru funcționarea Galileo;

(b)  verificarea stabilirii și a aplicării procedurilor de contabilizare, de prelucrare securizată, de stocare și de distribuire a codurilor PRS ale Galileo.

Articolul 38

Componența consiliului de acreditare de securitate

(1)  Consiliul de acreditare de securitate este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”). Mandatul membrilor consiliului de acreditare de securitate este de patru ani și poate fi reînnoit.

(2)  Participarea la reuniunile consiliului de acreditare de securitate se bazează pe principiul necesității de a cunoaște. Dacă este cazul, la reuniunile consiliului de acreditare de securitate sunt invitați să asiste, în calitate de observatori, reprezentanți ai Agenției Spațiale Europene și reprezentanți ai Agenției care nu sunt implicați în acreditarea de securitate. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori pentru aspecte care le privesc în mod direct pe acestea, în special aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.

Articolul 39

Regulile de vot ale consiliului de acreditare de securitate

Dacă nu se poate ajunge la un consens conform principiilor generale menționate la articolul 36, consiliul de acreditare de securitate adoptă deciziile cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Reprezentantul Comisiei și reprezentantul Înaltului Reprezentant nu participă la vot. Președintele consiliului de acreditare de securitate semnează, în numele consiliului de acreditare de securitate, deciziile adoptate de consiliul de acreditare de securitate.

Articolul 40

Comunicarea și impactul deciziilor consiliului de acreditare de securitate

(1)  Deciziile consiliului de acreditare de securitate sunt adresate Comisiei.

(2)  Comisia informează în permanență consiliul de acreditare de securitate cu privire la impactul oricăror decizii avute în vedere de consiliul de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului și cu privire la punerea în aplicare a planurilor de tratare a riscurilor reziduale. Consiliul de acreditare de securitate ia act de toate informațiile de acest gen din partea Comisiei.

(3)  Comisia informează Parlamentul European și Consiliul, fără întârziere, cu privire la impactul adoptării deciziilor de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului. În cazul în care Comisia consideră că o decizie adoptată de consiliul de acreditare de securitate poate avea un efect semnificativ asupra funcționării corespunzătoare a acestor componente, de exemplu în privința costurilor, a calendarului sau a performanței, ea informează de îndată Parlamentul European și Consiliul.

(4)  Consiliul de administrație este informat periodic cu privire la evoluția lucrărilor consiliului de acreditare de securitate.

(5)  Calendarul lucrărilor consiliului de acreditare de securitate nu creează obstacole pentru calendarul de activități prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

Articolul 41

Rolul statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate

Statele membre:

(a)  transmit consiliului de acreditare de securitate toate informațiile pe care le consideră relevante în scopul acreditării de securitate;

(b)  permit ca persoanele autorizate în mod corespunzător desemnate de consiliul de acreditare de securitate, în acord cu autoritățile naționale competente în materie de securitate și sub supravegherea acestora, să aibă acces la orice informații și la orice zone și/sau amplasamente legate de securitatea sistemelor care intră în jurisdicția lor, în conformitate cu legislațiile și cu reglementările lor naționale și fără nicio discriminare pe motiv de naționalitate la adresa resortisanților statelor membre, inclusiv în scopul inspecțiilor, al auditurilor și al testelor de securitate hotărâte de consiliul de acreditare de securitate, precum și al procesului de monitorizare a riscurilor de securitate menționat la articolul 36 litera (h). Aceste audituri și teste se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

(i)  se subliniază importanța securității și a gestionării eficace a riscurilor în cadrul entităților inspectate;

(ii)  se recomandă contramăsuri pentru a atenua impactul specific al pierderii confidențialității, integrității sau disponibilității informațiilor clasificate;

(c)  sunt, fiecare, responsabile cu crearea unui model pentru controlul accesului, care trebuie să evidențieze sau să enumere zonele/amplasamentele ce urmează să fie acreditate și care este convenit în prealabil între statele membre și consiliul de acreditare de securitate, garantându-se astfel faptul că toate statele membre asigură același nivel de control al accesului;

(d)  sunt responsabile, la nivel local, pentru acreditarea de securitate a amplasamentelor care se află pe teritoriul lor și care fac parte din perimetrul de acreditare de securitate aferent componentelor programului și raportează, în acest scop, către consiliul de acreditare de securitate.

CAPITOLUL III

Protecția informațiilor clasificate

Articolul 42

Protecția informațiilor clasificate

În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)  schimbul de informații clasificate legate de program face obiectul încheierii unui acord internațional între Uniune și o țară terță sau o organizație internațională privind schimbul de informații clasificate sau, după caz, a unui acord încheiat de instituția sau organul competent al Uniunii și autoritățile competente ale unei țări terțe sau o organizație internațională privind schimbul de informații clasificate, și condițiilor prevăzute de acest acord;

(c)  persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot lucra cu informații clasificate ale Uniunii Europene referitoare la program numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui asigurat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale este definită printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv aspecte legate de securitatea industrială, dacă este relevant, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)  fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care reglementează domeniul securității industriale, stabilite în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, se poate acorda, de la caz la caz, acces la informații clasificate ale Uniunii Europene, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și de conținutul informațiilor respective, de necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și de măsura în care acest lucru este în avantajul Uniunii.

TITLUL VI

Galileo și EGNOS

Articolul 43

Acțiuni eligibile

Exploatarea Galileo și EGNOS acoperă următoarele acțiuni eligibile:

(a)  gestionarea, exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;

(b)  gestionarea, exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special a centrelor și stațiilor terestre menționate în Decizia (UE) 2016/413 sau (UE) 2017/1406, a rețelelor, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;

(c)  dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii, inclusiv ținând seama de nevoile părților interesate pertinente;

(ca)  sprijinirea dezvoltării aplicațiilor din avalul programelor Galileo și EGNOS și a dezvoltării și evoluției elementelor tehnologice fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele compatibile cu Galileo;

(d)  sprijinirea activităților de certificare și de standardizare legate de Galileo și de EGNOS, în special în sectorul transporturilor;

(e)  punerea permanentă la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS și, în complementaritate cu inițiativele statelor membre și cu inițiativele din sectorul privat, dezvoltarea pieței serviciilor respective, în special, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1);

(f)  cooperarea cu alte sisteme regionale sau globale de navigație prin satelit, inclusiv facilitarea compatibilității și a interoperabilității;

(g)  ▌elementele pentru monitorizarea fiabilității sistemelor și a exploatării lor, precum și a performanței serviciilor;

(h)  activitățile ▌legate de furnizarea serviciilor și de coordonarea extinderii acoperirii lor.

Articolul 44

Serviciile furnizate de Galileo

(1)  Serviciile furnizate de Galileo cuprind:

(a)  un serviciu deschis Galileo (Galileo open service - GOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum care să fie utilizate de consumatori;

(b)  un serviciu de mare precizie (high-accuracy service - HAS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează, prin date suplimentare difuzate într-o bandă de frecvență suplimentară, informații de poziționare și de sincronizare de mare precizie destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;

(c)  un serviciu de autentificare a semnalelor (signal authentication service - SAS), bazat pe codurile criptate conținute în semnale, destinat în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;

(d)  un serviciu public reglementat (public regulated service - PRS), care este rezervat exclusiv utilizatorilor autorizați de stat ▌, pentru aplicațiile sensibile ce necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, inclusiv în domeniul securității și al apărării, și care folosește semnale criptate robuste; acest serviciu este gratuit pentru statele membre, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE se evaluează de la caz la caz iar dispozițiile adecvate se includ în acordurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatul (5) din respectiva decizie; accesul la PRS este reglementat în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE aplicabilă statelor membre, Consiliului, Comisiei, SEAE și agențiilor Uniunii;

(e)  un serviciu de urgență (emergency service - ES), care este gratuit pentru utilizatori și care transmite, prin emiterea de semnale, avertismente privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență în anumite zone; serviciul este furnizat în cooperare cu autoritățile naționale de protecție civilă din statele membre, după caz;

(f)  un serviciu de datare (timing service - TS), care este gratuit pentru utilizatori, furnizează un timp de referință robust și permite realizarea timpului universal coordonat, facilitând dezvoltarea de aplicații de datare bazate pe Galileo și utilizarea în cadrul unor aplicații esențiale.

(2)  De asemenea, Galileo contribuie la:

(a)  serviciul de căutare și salvare (search and rescue support service - SAR) din cadrul sistemului COSPAS-SARSAT, prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și transmiterea de mesaje către acestea printr-o „legătură de retur”;

(b)  serviciile de monitorizare a integrității, standardizate la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în vederea utilizării de către serviciile pentru siguranța vieții, pe baza semnalelor de la serviciul deschis Galileo și în combinație cu EGNOS și cu alte sisteme de navigație prin satelit;

(c)  serviciile de informare cu privire la condițiile meteorologice spațiale prin centrul de servicii GNSS(26) și serviciile de avertizare timpurie furnizate prin infrastructura terestră a Galileo, destinate în principal să reducă riscurile potențiale pentru utilizatorii serviciilor furnizate de Galileo și de alte GNSS legate de spațiu.

Articolul 45

Servicii furnizate de EGNOS

(1)  Serviciile furnizate de EGNOS cuprind:

(a)  un serviciu deschis EGNOS (EGNOS open service - EOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum care să fie utilizate de consumatori;

(b)  serviciul de acces la datele EGNOS (EGNOS Data Access Service - EDAS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial, oferind performanțe și date îmbunătățite cu o valoare adăugată mai mare decât cele obținute prin EOS;

(c)  un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life - SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare temporală cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate și de precizie, inclusiv un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană, în conformitate cu standardele OACI, sau pentru alte sectoare de transport.

(2)  Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile tuturor statelor membre situate geografic în Europa, incluzând în acest scop Cipru, Azore, Insulele Canare și Madeira, până la sfârșitul anului 2026.

Acoperirea geografică a EGNOS poate fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, ale țărilor terțe asociate la „cerul unic european” și ale țărilor terțe cuprinse în politica europeană de vecinătate, sub rezerva fezabilității tehnice și în conformitate cu cerințele de securitate menționate la articolul 34 și, pentru serviciul SoL, în temeiul unor acorduri internaționale.

(3)  Costul unei asemenea extinderi, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11. Comisia ia în considerare alte programe sau instrumente pentru a finanța aceste activități. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Articolul 46

Măsuri de implementare pentru Galileo și pentru EGNOS

Atunci când este necesar pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, Comisia stabilește măsuri necesare pentru:

(a)  gestionarea și reducerea riscurilor inerente exploatării Galileo și EGNOS, în special pentru a asigura continuitatea serviciilor;

(b)  specificarea etapelor de decizie esențiale pentru monitorizarea și evaluarea implementării Galileo și EGNOS;

(c)  stabilirea amplasamentului centrelor care țin de infrastructura terestră a Galileo și a EGNOS, în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea exploatării acestora;

(d)  stabilirea specificațiilor tehnice și operaționale referitoare la serviciile menționate la articolul 44 alineatul (1) literele (c), (e), (f) și alineatul (2) litera (c).

Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 47

Compatibilitate, interoperabilitate și standardizare

(1)  Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt pe deplin compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic, inclusiv la nivelul utilizatorilor.

(2)  Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare și condițiile aferente sunt prevăzute în acorduri internaționale.

TITLUL VII

Copernicus

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 48

Domeniul de aplicare al Copernicus

(1)  Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile, inclusiv din partea unor părți interesate cum ar fi Agenția Spațială Europeană și EUMETSAT și, după caz și dacă este rentabil, pe baza capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței, maximizând în același timp oportunitățile pentru utilizatorii europeni.

(2)  Copernicus furnizează date și informații bazându-se pe nevoile utilizatorilor săi și pe o politică de acces gratuit, integral și deschis la date.

(2a)  Copernicus sprijină formularea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre, în special în domenii cum ar fi mediul, schimbările climatice, sectorul marin, maritim și al atmosferei, agricultura și dezvoltarea rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecția civilă, monitorizarea infrastructurii, siguranța și securitatea, precum și economia digitală, cu scopul de a reduce și mai mult sarcina administrativă.

(3)  Copernicus cuprinde patru elemente, și anume:

(a)  obținerea datelor, care include:

–  dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;

–  accesarea datelor de la terți referitoare la observarea Pământului din spațiu;

–  accesarea datelor in situ și a altor date auxiliare;

(b)  prelucrarea datelor și a informațiilor prin serviciile Copernicus, care include activități pentru generarea de informații cu valoare adăugată în vederea sprijinirii serviciilor de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, de protecție civilă și de securitate▌;

(c)  componenta de accesare și de distribuire a datelor, care include infrastructura și serviciile ce asigură descoperirea, vizualizarea, accesarea, distribuirea și exploatarea, precum și arhivarea pe termen lung a datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus într-un mod accesibil utilizatorilor;

(d)  componenta de adoptare de către utilizatori, de dezvoltare a pieței și de consolidare a capacităților în conformitate cu articolul 29 alineatul (5), care include activitățile, resursele și serviciile relevante pentru promovarea Copernicus, a datelor și a serviciilor sale, precum și aplicațiile din aval aferente și dezvoltarea lor la toate nivelurile, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1), precum și colectarea și analizarea nevoilor utilizatorilor.

(4)  Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale ▌.

CAPITOLUL II

Acțiuni eligibile

Articolul 49

Acțiuni eligibile pentru obținerea datelor

Acțiunile eligibile în cadrul Copernicus acoperă:

(a)  acțiuni pentru asigurarea unei mai bune continuități a misiunilor Sentinel existente și pentru dezvoltarea, lansarea, întreținerea și exploatarea unor sateliți Sentinel suplimentari care să extindă sfera de observare, acordând prioritate în special capacităților de observare pentru monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, permițând monitorizarea regiunilor polare și făcând posibile aplicații de mediu inovatoare în domeniul agriculturii, al silviculturii, al gospodăririi apelor și resurselor marine și al patrimoniului cultural;

(b)  acțiuni pentru asigurarea accesului la datele de la terți care sunt necesare pentru generarea de servicii Copernicus sau pentru utilizarea de către instituțiile, agențiile, serviciile descentralizate ale Uniunii și, după caz și dacă este rentabil, de către organismele publice naționale sau regionale;

(c)  acțiuni pentru asigurarea și coordonarea accesului la date in situ și la alte date auxiliare necesare pentru generarea, calibrarea și validarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus, inclusiv, după caz și dacă este rentabil, utilizarea capacităților naționale existente și evitarea suprapunerilor .

Articolul 50

Acțiuni eligibile pentru serviciile Copernicus

(1)  Copernicus include acțiuni în sprijinul următoarelor servicii:

(a)  servicii de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, cuprinzând:

–  monitorizarea atmosferei, pentru furnizarea de informații privind calitatea aerului la nivel mondial, acordând o atenție specială Europei, și compoziția chimică a atmosferei;

–  monitorizarea mediului marin, pentru furnizarea de informații privind starea și dinamica oceanelor, mărilor și ecosistemelor marine și de coastă, resursele și utilizarea acestora;

–  monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, siturile ce aparțin patrimoniului cultural, mișcările solului, zonele urbane, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera;

–  monitorizarea schimbărilor climatice, pentru furnizarea de informații privind emisiile și absorbțiile antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, variabilele climatice esențiale, noi analize climatice, prognoze sezoniere, previziuni climatice și atribuire, informații privind schimbările din zonele polare și arctice, precum și indicatori la scale temporale și spațiale relevante;

(b)  un serviciu de gestionare a situațiilor de urgență, pentru furnizarea de informații în sprijinul autorităților publice însărcinate cu protecția civilă și în colaborare cu ele, oferind asistență pentru operațiunile de protecție civilă și de răspuns la situații de urgență (îmbunătățirea activităților de avertizare timpurie și a capacităților de reacție în situații de criză), precum și pentru acțiunile de prevenire și de pregătire (analize privind riscurile și redresarea) în legătură cu diferite tipuri de dezastre;

(c)  un serviciu de securitate pentru a sprijini supravegherea Uniunii și a frontierelor sale externe, supravegherea maritimă și acțiunea externă a Uniunii ca răspuns la provocările în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea, precum și obiectivele și acțiunile politicii externe și de securitate comune.

(2)  Comisia, dacă este cazul, cu sprijinul unor experți externi independenți, asigură pertinența serviciilor:

(a)  validând fezabilitatea tehnică și adecvarea cerințelor exprimate de comunitățile de utilizatori;

(b)  evaluând mijloacele și soluțiile propuse sau executate, pentru a îndeplini cerințele comunităților de utilizatori și obiectivele programului.

Articolul 51

Acțiuni eligibile pentru accesarea și distribuirea datelor și informațiilor ▌

(1)  Copernicus include acțiuni menite să asigure accesul îmbunătățit la toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și, acolo unde este cazul, să pună la dispoziție infrastructuri și servicii suplimentare pentru a promova distribuirea, accesarea și utilizarea datelor și informațiilor respective.

(2)  În cazul în care datele Copernicus sau informațiile Copernicus sunt sensibile din punctul de vedere al securității, în conformitate cu articolele 12 la 16 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013(27) al Comisiei, Comisia poate încredința uneia sau mai multor entități fiduciare achiziționarea, supravegherea achiziționării, accesarea și distribuirea datelor și informațiilor respective. Aceste entități instituie și mențin un registru al utilizatorilor acreditați și acordă acces la datele restricționate prin intermediul unui flux de lucru separat.

CAPITOLUL III

Politica privind datele Copernicus

Articolul 52

Politica privind datele Copernicus și informațiile Copernicus

(1)  Datele Copernicus și informațiile Copernicus sunt furnizate utilizatorilor în temeiul următoarei politici de date gratuite, complete și deschise:

(a)  utilizatorii Copernicus pot, în mod gratuit și la nivel mondial, să reproducă, să distribuie, să comunice publicului, să adapteze și să modifice toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și să le combine cu alte date și informații;

(b)  politica de date gratuite, complete și deschise include următoarele limitări:

(i)  formatele, actualitatea și caracteristicile de diseminare ale datelor Copernicus și informațiilor Copernicus sunt predefinite;

(ii)  se respectă condițiile de acordare a licențelor pentru datele de la terți și informațiile de la terți utilizate la producerea informațiilor provenite de la serviciile Copernicus, acolo unde cazul;

(iii)  limitările de securitate care rezultă din cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1);

(iv)  – se asigură protecția împotriva riscului de perturbare a sistemului care produce sau pune la dispoziție datele Copernicus și informațiile Copernicus, precum și a datelor în sine;

(v)  se asigură protecția accesului fiabil la datele Copernicus și la informațiile Copernicus pentru utilizatorii europeni.

(2)  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de completare a alineatului (1) în legătură cu specificațiile și condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.

(3)  Comisia eliberează licențe și notificări pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus, inclusiv clauze de atribuire, în conformitate cu politica privind datele Copernicus stabilită în prezentul regulament și cu actele delegate aplicabile în temeiul alineatului (2).

TITLUL VIII

ALTE COMPONENTE ALE PROGRAMULUI

CAPITOLUL I

SSA

SECȚIUNEA I

SST

Articolul 53

Domeniul de aplicare al SST

(1)  Subcomponentele SST sprijină următoarele activități:

(a)  crearea, dezvoltarea și exploatarea unei rețele de senzori SST tereștri și/sau spațiali ai statelor membre, inclusiv senzori dezvoltați prin intermediul Agenției Spațiale Europene sau al sectorului privat al Uniunii și senzori ai Uniunii exploatați la nivel național, pentru a supraveghea și a urmări obiecte spațiale și pentru a produce un catalog european de obiecte spațiale ▌;

(b)  prelucrarea și analizarea datelor SST la nivel național pentru a genera informațiile și serviciile SST menționate la articolul 54;

(c)  furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 utilizatorilor menționați la articolul 55;

(cc)  monitorizarea și urmărirea realizării de sinergii cu inițiativele care promovează dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de eliminare a vehiculelor spațiale la sfârșitul duratei de viață operațională, a sistemelor tehnologice de prevenire și eliminare a deșeurilor spațiale, precum și cu inițiativele internaționale din domeniul gestionării traficului spațial.

(2)   Subcomponentele SST acordă sprijin tehnic și administrativ și pentru a asigura tranziția dintre programul spațial al UE și cadrul de sprijin pentru SST instituit prin Decizia nr. 541/2014/UE.

Articolul 54

Serviciile SST

(1)  Serviciile SST cuprind:

(a)  evaluarea riscurilor de coliziune între vehicule spațiale sau între vehicule spațiale și deșeuri spațiale, precum și posibila generare de alerte pentru evitarea coliziunilor în timpul fazelor de lansare și de orbită provizorie, de plasare pe orbită, de funcționare pe orbită și de eliminare ale misiunilor vehiculelor spațiale;

(b)  detectarea și caracterizarea fragmentărilor, a dezintegrărilor sau a coliziunilor pe orbită;

(c)  evaluarea riscurilor referitoare la reintrarea necontrolată a obiectelor spațiale și a deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și generarea de informații conexe, inclusiv estimarea momentului și a locului probabil al posibilului impact;

(d)  dezvoltarea activităților pregătitoare pentru:

(i)  limitarea deșeurilor spațiale cu scopul de a reduce generarea lor, și

(ii)  depoluarea spațiului prin gestionarea deșeurilor spațiale existente.

(2)  Serviciile SST sunt gratuite, disponibile în orice moment fără întrerupere și adaptate la nevoile utilizatorilor menționați la articolul 55.

(3)  Statele membre participante, Comisia și, dacă este cazul, Serviciul de asistență imediată, nu pot fi considerate responsabile pentru:

(a)  prejudiciile care rezultă din lipsa sau din întreruperea furnizării de servicii SST;

(b)  întârzierea în furnizarea de servicii SST;

(c)  inexactitatea informațiilor furnizate prin intermediul serviciilor SST; sau

(d)  acțiunile întreprinse ca răspuns la furnizarea de servicii SST.

Articolul 55

Utilizatorii SST

(1)  Utilizatorii UE includ:

(a)  utilizatorii de bază ai SST: statele membre, SEAE, Comisia, Consiliul, Agenția, precum și proprietarii și operatorii de vehicule spațiale din sectorul public și din cel privat stabiliți în Uniune;

(b)  utilizatorii SST care nu sunt de bază: alte entități publice și private ▌stabilite în Uniune.

Utilizatorii de bază ai SST au acces la toate serviciile SST menționate la articolul 54 alineatul (1).

Utilizatorii SST care nu sunt de bază au acces la serviciile SST menționate la articolul 54 alineatul (1) literele (b)-(d).

(2)  Utilizatorii internaționali includ țări terțe, organizații internaționale care nu își au sediul central în Uniune și entități private care nu sunt stabilite în Uniune în următoarele condiții:

(a)  țările terțe și organizațiile internaționale care nu își au sediul în Uniune pot avea acces la serviciile SST în temeiul articolului 8 alineatul (1a);

(b)  entitățile private care nu sunt stabilite în Uniune pot avea acces la serviciile SST cu condiția să se încheie un acord internațional, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1a), cu țara terță în care sunt stabilite, prin care li se acordă accesul.

(3)  Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, nu este necesar niciun acord internațional în cazul în care serviciul SST menționat la articolul 54 alineatul (1) este disponibil public.

(4)   Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate privind accesul la serviciile SST și procedurile relevante. Aceste dispoziții se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 56

Participarea statelor membre

(1)  Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54, care acoperă toate orbitele, înaintează Comisiei o propunere comună unică, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:

(a)  deținerea sau accesul la senzori SST adecvați disponibili pentru SST UE și la resursele umane necesare pentru exploatarea acestora ori deținerea sau accesul la capacități de analiză operațională și de prelucrare a datelor adecvate concepute special pentru SST și disponibile pentru SST UE;

(b)  realizarea și validarea de către statul membru relevant a evaluării inițiale a riscurilor de securitate pentru fiecare activ SST;

(c)  un plan de acțiune care ține seama de planul de coordonare adoptat în temeiul articolului 6 din Decizia 541/2014/UE, pentru punerea în aplicare a activităților stabilite la articolul 53 din prezentul regulament;

(d)  repartizarea diferitelor activități între echipele de experți desemnate în temeiul articolului 57;

(e)  normele privind schimbul de date necesare pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul 4.

În ceea ce privește criteriile stabilite la literele (a) și (b), fiecare stat membru care dorește să participe la furnizarea de servicii SST își demonstrează conformitatea cu aceste criterii în mod separat.

În ceea ce privește criteriile stabilite la literele (c)-(e), toate statele membre care doresc să participe la furnizarea de servicii SST își demonstrează conformitatea cu aceste criterii în mod separat.

(2)  Criteriile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt considerate a fi îndeplinite de statele membre participante ale căror entități naționale desemnate fac parte din consorțiul instituit în conformitate cu articolul 7 din Decizia nr. 541/2014/UE la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)  În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună în conformitate cu alineatul (1) sau în cazul în care Comisia consideră că o propunere comună astfel prezentată nu respectă criteriile menționate la alineatul (1), cel puțin cinci state membre ▌pot prezenta ▌ Comisiei o nouă propunere comună care demonstrează conformitatea cu criteriile menționate la alineatul (1)▌.

(4)  Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispozițiile detaliate privind procedurile și elementele menționate la alineatele (1)-(3). Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 57

Cadrul organizatoric pentru participarea statelor membre

(1)  Toate statele membre care au prezentat o propunere ce a fost considerată conformă de către Comisie în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) sau care au fost selectate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (3) desemnează o entitate națională constitutivă stabilită pe teritoriul lor care să le reprezinte. Entitatea națională constitutivă este o autoritate publică a unui stat membru sau un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;

(2)  Entitățile naționale constitutive desemnate de statele membre în temeiul alineatului (1) încheie un acord privind crearea unui parteneriat SST și stabilirea normelor și a mecanismelor pentru cooperarea lor în ceea ce privește punerea în aplicare a activităților menționate la articolul 53. Acordul respectiv include, în special, elementele menționate la articolul 56 alineatul (1) literele (c)-(e) și instituirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date SST și de informații SST.

(3)  Entitățile naționale constitutive dezvoltă servicii SST ale Uniunii de înaltă calitate în conformitate cu un plan multianual, cu indicatori-cheie de performanță relevanți și cu cerințele utilizatorilor, pe baza activităților echipelor de experți menționate la alineatul (6). Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, planul multianual și indicatorii-cheie de performanță, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

(4)  Entitățile naționale constitutive leagă în rețea senzorii existenți și posibilii senzori viitori pentru a-i exploata într-un mod coordonat și optimizat în vederea instituirii și menținerii unui catalog european comun actualizat, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale.

(5)  Statele membre participante realizează acreditarea de securitate pe baza cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1).

(6)  Statele membre participante la SST desemnează echipe de experți care să se ocupe cu aspecte specifice legate de diferitele activități SST. Echipele de experți sunt permanente, gestionate și dotate cu personal de către entitățile naționale constitutive ale statelor membre care le-au creat și pot include experți din fiecare entitate națională constitutivă.

(7)  Entitățile naționale constitutive și echipele de experți asigură protecția datelor SST, a informațiilor SST și a serviciilor SST.

(8)  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de stabilire a unor norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la SST. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 58

Serviciul de asistență imediată SST

(1)  Comisia, luând în considerare recomandarea entităților naționale constitutive, selectează serviciul de asistență imediată SST pe baza celor mai bune cunoștințe de specialitate privind aspectele legate de securitate și de furnizarea de servicii. Acest serviciu de asistență imediată:

(a)  furnizează interfețele securizate necesare pentru centralizarea, stocarea și punerea la dispoziția utilizatorilor SST a informațiilor SST, asigurând tratarea și trasabilitatea adecvată a acestora;

(b)  furnizează rapoarte ▌cu privire la performanța serviciilor SST pentru parteneriatul SST și pentru Comisie;

(c)  colectează feedbackul necesar pentru parteneriatul SST cu scopul de a asigura alinierea necesară a serviciilor la așteptările utilizatorilor;

(d)  sprijină, promovează și încurajează utilizarea serviciilor.

(2)  Entitățile naționale constitutive încheie acordurile de punere în aplicare necesare cu serviciul de asistență imediată SST.

SECȚIUNEA II

Condițiile meteorologice spațiale și NEO

Articolul 59

Activități meteorologice spațiale

(1)  Subcomponentele de meteorologie spațială pot sprijini următoarele activități:

(a)  evaluarea și identificarea nevoilor utilizatorilor din sectoarele identificate la alineatul (2) litera (b), în scopul stabilirii serviciilor meteorologice spațiale care urmează să fie furnizate;

(b)  furnizarea de servicii meteorologice spațiale către utilizatorii de servicii meteorologice spațiale, în conformitate cu cerințele tehnice și cu nevoile identificate ale utilizatorilor.

(2)  Serviciile meteorologice spațiale sunt disponibile în orice moment fără întrerupere. Comisia selectează respectivele servicii prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu următoarele norme:

(a)  Comisia stabilește prioritatea serviciilor meteorologice spațiale care urmează să fie furnizate la nivelul Uniunii în funcție de nevoile utilizatorilor, de maturitatea tehnologică a serviciilor și de rezultatul unei evaluări a riscurilor;

(b)  serviciile meteorologice spațiale pot contribui la activități de protecție civilă și la protejarea unei game ample de sectoare cum ar fi: spațiul, transportul, GNSS, rețele de energie electrică și comunicații.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2).

(3)  Selecția entităților publice sau private care urmează să furnizeze servicii meteorologice spațiale se face printr-o procedură de ofertare.

Articolul 60

Activitățile privind NEO

(1)  Subcomponentele NEO pot sprijini următoarele activități:

(a)  cartografierea capacităților statelor membre de detectare și de monitorizare a NEO;

(b)  promovarea legării în rețea a instalațiilor și a centrelor de cercetare ale statelor membre;

(c)  dezvoltarea serviciului menționat la alineatul (2);

(d)  dezvoltarea unui serviciu de rutină de reacție rapidă capabil să caracterizeze NEO recent descoperite;

(e)  crearea unui catalog european al NEO.

(2)  Comisia, în domeniul său de competență, poate stabili proceduri pentru a coordona, cu participarea organismelor competente ale Națiunilor Unite, acțiunile Uniunii și ale autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă în cazul în care se constată că un NEO se aproprie de Pământ.

CAPITOLUL II

GOVSATCOM

Articolul 61

Domeniul de aplicare al GOVSATCOM

În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit, cu cerințe de securitate corespunzătoare. Această componentă cuprinde:

(a)  dezvoltarea, construirea și exploatarea infrastructurii segmentului terestru menționate la articolul 66 și, după caz, a infrastructurii spațiale menționate la articolul 69;

(b)  achiziționarea capacității, a serviciilor și a echipamentelor de utilizare pentru comunicarea prin satelit guvernamentală și comercială necesare pentru furnizarea serviciilor GOVSATCOM;

(c)  măsurile necesare pentru creșterea interoperabilității și a gradului de standardizare a echipamentelor de utilizare GOVSATCOM.

Articolul 62

Capacitățile și serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM

(1)  Furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM ▌este asigurată astfel cum se prevede în portofoliul de servicii menționat la alineatul (3), în conformitate cu cerințele operaționale menționate la alineatul (2) și cu cerințele de securitate specifice GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (1) și în limitele normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorității, menționate la articolul 65. Accesul la capacitățile și serviciile GOVSATCOM este gratuit pentru utilizatorii instituționali și guvernamentali, cu excepția cazului în care Comisia adoptă o politică tarifară în conformitate cu articolul 65 alineatul (2).

(2)  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unor specificații tehnice pentru cazuri de utilizare legate în special de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Aceste cerințe operaționale se bazează pe analiza detaliată a cerințelor utilizatorilor și țin seama de cerințele care decurg din rețelele și din echipamentele de utilizare existente. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

(3)  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicare prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Aceste măsuri sunt actualizate periodic și se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1) și stabilesc prioritatea serviciilor furnizate utilizatorilor în funcție de pertinența și importanța lor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

(3a)  Portofoliul de servicii menționat la alineatul (3) ia în considerare serviciile existente disponibile în regim comercial, pentru a nu denatura competiția de pe piața internă.

(4)  Utilizatorii GOVSATCOM au acces la capacitățile și la serviciile enumerate în portofoliul de servicii. Accesul respectiv este furnizat prin intermediul centrelor GOVSATCOM menționate la articolul 66.

Articolul 63

Furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit

Capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit din cadrul acestei componente pot fi furnizate de următoarele entități:

(a)  participanții la GOVSATCOM menționați la articolul 67 și

(b)  persoanele juridice acreditate în mod corespunzător să furnizeze capacități sau servicii satelitare în conformitate cu procedura de acreditare de securitate menționată la articolul 36, care se bazează pe cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1) definite pentru componenta GOVSATCOM.

Articolul 64

Utilizatorii GOVSATCOM

(1)  Următoarele entități pot fi utilizatori GOVSATCOM, cu condiția să le fie încredințate sarcini legate de supravegherea și de gestionarea unor misiuni, operațiuni și infrastructuri de urgență și critice din punctul de vedere al securității:

(a)  o autoritate publică a Uniunii sau a unui stat membru ori un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;

(b)  o persoană fizică sau juridică care acționează în numele și sub controlul unei entități menționate la litera (a).

(2)  Utilizatorii GOVSATCOM sunt autorizați în mod corespunzător de un participant menționat la articolul 67 pentru a utiliza capacitățile și serviciile GOVSATCOM și respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 34 alineatul (1) definite pentru componenta GOVSATCOM.

Articolul 65

Partajarea resurselor și stabilirea priorității

(1)  Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicarea prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de siguranță și de securitate a utilizatorilor. Această analiză ia în considerare infrastructura de comunicare existentă și disponibilitatea capacităților existente, precum și acoperirea lor geografică, la nivelul Uniunii și al statelor membre. La această partajare și stabilire a priorității se acordă prioritate utilizatorilor în funcție de pertinența și importanța lor.

(2)  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, normele detaliate privind partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare, ținând seama de cererea preconizată pentru diferitele cazuri de utilizare, de analiza riscurilor de securitate pentru cazurile de utilizare respective și, după caz, de eficiența din punctul de vedere al costurilor.

Prin definirea unei politici tarifare în cadrul acestor norme, Comisia se asigură că furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM nu denaturează piața și că nu există o penurie de capacități GOVSATCOM.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

(3)  Partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit între utilizatorii GOVSATCOM care sunt autorizați de același participant la GOVSATCOM se determină și se implementează de către participantul respectiv.

Articolul 66

Exploatarea și infrastructura segmentului terestru

(1)  Segmentul terestru include infrastructura necesară pentru a permite furnizare de servicii utilizatorilor în conformitate cu articolul 65, în special centrele GOVSATCOM care sunt achiziționate în cadrul acestei componente pentru a conecta utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit. Segmentul terestru și funcționarea sa respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 34 alineatul (1) definite pentru componenta GOVSATCOM.

(2)  Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, amplasamentul infrastructurii segmentului terestru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3) și nu aduc atingere dreptului unui stat membru de a decide să nu găzduiască o astfel de infrastructură.

Articolul 67

Participanții la GOVSATCOM și autoritățile competente

(1)  Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE sunt participanți la GOVSATCOM în măsura în care autorizează utilizatori ai GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicare prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru.

În cazul în care Consiliul, Comisia sau SEAE autorizează utilizatorii GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicare prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru, pe teritoriul unui stat membru, o astfel de autorizație sau dispoziție nu contravine dispozițiilor privind neutralitatea sau nealinierea prevăzute în dreptul constituțional al statului membru respectiv.

(2)  Agențiile Uniunii pot deveni participanți la GOVSATCOM numai în măsura în care acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii sarcinilor lor și în conformitate cu normele detaliate prevăzute de un acord administrativ încheiat între agenția în cauză și instituția Uniunii sub a cărei supraveghere se află.

(3)  Fiecare participant desemnează o singură autoritate competentă GOVSATCOM.

(4)  O autoritate competentă GOVSATCOM se asigură că

(a)  utilizarea serviciilor se face în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

(b)  drepturile de acces pentru utilizatorii GOVSATCOM sunt stabilite și gestionate;

(c)  echipamentele de utilizare și informațiile și conexiunile de comunicare electronică asociate sunt folosite și gestionate în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

(d)  este stabilit un punct central de contact care să furnizeze asistență, în funcție de necesități, pentru raportarea amenințărilor și a riscurilor de securitate, în special în ceea ce privește detectarea interferențelor electromagnetice potențial dăunătoare care afectează serviciile din cadrul acestei componente.

Articolul 68

Monitorizarea cererii și ofertei în ceea ce privește GOVSATCOM

Comisia monitorizează în continuu evoluția ofertei, inclusiv capacitățile GOVSATCOM existente în orbită pentru a fi puse în comun și partajate, și a cererii de capacități și de servicii GOVSATCOM, ținând seama de noile riscuri și amenințări, precum și de noile evoluții tehnologice, pentru a optimiza echilibrarea ofertei cu cererea în ceea ce privește serviciile GOVSATCOM.

TITLUL IX

AGENȚIA UNIUNII EUROPENE PENTRU PROGRAMUL SPAȚIAL

CAPITOLUL I

Dispoziții generale referitoare la agenție

Articolul 70

Statutul juridic al agenției

(1)  Agenția este un organism al Uniunii și are personalitate juridică.

(2)  În fiecare stat membru, agenția se bucură de cea mai amplă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legii. Ea poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în proceduri judiciare.

(3)  Agenția este reprezentată de directorul său executiv.

Articolul 71

Sediul agenției și birourile locale

(1)  Sediul agenției se află la Praga (Republica Cehă).

(2)  Personalul agenției ar putea lucra într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 sau (UE) 2017/1406 a Comisiei pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant.

(3)  În funcție de necesitățile programului, agenția poate înființa birouri locale în statele membre, astfel cum se prevede la articolul 79 alineatul (2).

CAPITOLUL II

Organizarea agenției

Articolul 72

Structura administrativă și de conducere

(1)  Structura administrativă și de conducere a agenției cuprinde:

(a)  consiliul de administrație;

(b)  directorul executiv;

(c)  consiliul de acreditare de securitate.

(2)  Consiliul de administrație, directorul executiv și consiliul de acreditare de securitate ▌cooperează pentru a asigura funcționarea agenției și coordonarea conform procedurilor determinate de regulile interne ale agenției, cum ar fi regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a statutului personalului și normele privind accesul la documente.

Articolul 73

Consiliul de administrație

(1)  Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din trei reprezentanți ai Comisiei, toți având drept de vot. Consiliul de administrație include, de asemenea, un membru desemnat de Parlamentul European, care nu are drept de vot.

(2)  Președintele sau vicepreședintele consiliului de acreditare de securitate, un reprezentant al Consiliului, un reprezentant al Înaltului Reprezentant și un reprezentant al Agenției Spațiale Europene sunt invitați să asiste la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori, pentru chestiunile care îi privesc direct, în condițiile stipulate de regulamentul de procedură al consiliului de administrație.

(3)  Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.

(4)  Fiecare stat membru numește un membru și un membru supleant în consiliul de administrație ▌ pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor agenției, ținând seama de competențele manageriale, administrative și bugetare relevante. Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în consiliul de administrație, pentru a asigura continuitatea activităților acestui consiliu. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.

(5)  Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit ▌.

(6)  Atunci când este cazul, participarea reprezentanților unor țări terțe sau organizații internaționale și condițiile de participare se stabilesc în acordurile menționate la articolul 98 și respectă regulamentul de procedură al consiliului de administrație. Acești reprezentanții nu au drept de vot.

Articolul 74

Președintele consiliului de administrație

(1)  Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi cu drept de vot. Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.

(2)  Mandatul președintelui și al vicepreședintelui are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. El se încheie în cazul în care persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de administrație.

(3)  Consiliul de administrație are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi.

Articolul 75

Reuniunile consiliului de administrație

(1)  Reuniunile consiliului de administrație sunt convocate de președintele acestuia.

(2)  Directorul executiv participă la deliberări, cu excepția cazului în care președintele decide altfel. Directorul executiv nu are drept de vot.

(3)  Consiliul de administrație ține reuniuni ordinare de cel puțin două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.

(4)  Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator. Sub rezerva regulamentului de procedură al consiliului de administrație, membrii acestuia pot fi asistați de consultanți sau de experți.

(5)  În cazul în care discuția se referă la utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, reprezentanții ▌ statelor membre și reprezentanții Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație, în scop de informare, însă doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și un reprezentant al Comisiei pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, el este înlocuit de reprezentanții unui stat membru care deține astfel de infrastructuri. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește situațiile în care se aplică această procedură.

(6)  Agenția asigură secretariatul consiliului de administrație.

Articolul 76

Regulile de vot ale consiliului de administrație

(1)  Cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel, consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot.

O majoritate de două treimi din toți membrii cu drept de vot este necesară pentru alegerea și demiterea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de administrație și pentru adoptarea bugetului și a programelor de lucru, aprobarea acordurilor menționate la articolul 98 alineatul (2), aprobarea normelor de securitate ale agenției, adoptarea regulamentului de procedură, înființarea de birouri locale și aprobarea acordurilor de găzduire menționate la articolul 92.

(2)  Fiecare reprezentant al statelor membre și al Comisiei dispune de un vot. Dacă un membru cu drept de vot este absent, supleantul său poate exercita dreptul de vot al acestuia. Deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (2) litera (a) ▌, cu excepția chestiunilor care fac obiectul capitolului II din titlul V sau deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (5) se adoptă numai cu votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

(3)  Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește în mod mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru, precum și cerințele privind cvorumul, dacă este cazul.

Articolul 77

Sarcinile consiliului de administrație

(1)  Consiliul de administrație se asigură că agenția își îndeplinește misiunea care îi este încredințată, în condițiile stabilite de prezentul regulament, și ia orice decizie necesară în acest scop, fără a aduce atingere competențelor atribuite consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V.

(2)  În plus, consiliul de administrație:

(a)  adoptă, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, programul de lucru al agenției pentru anul care urmează, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (b), și după primirea avizului Comisiei;

(x)  adoptă, până la data de 30 iunie a primului an al cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul de lucru multianual al agenției pentru perioada acoperită de cadrul financiar multianual după integrarea, fără modificări, a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (a), și după primirea avizului Comisiei. Parlamentul European este consultat cu privire la programul de lucru multianual, numai că această consultare este doar un schimb de opinii și rezultatul său nu este obligatoriu pentru agenție;

(b)  îndeplinește funcțiile bugetare stabilite la articolul 84 alineatele (5), (6), (10) și (11);

(c)  supraveghează funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (3) litera (b);

(d)  adoptă normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(28), în conformitate cu articolul 94;

(e)  aprobă acordurile menționate la articolul 98, după consultarea consiliului de acreditare de securitate cu privire la dispozițiile acordurilor referitoare la acreditarea de securitate;

(f)  adoptă procedurile tehnice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(g)  adoptă raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul (80) litera (c), și îl transmite, până la 1 iulie, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi;

(h)  dă curs în mod corespunzător concluziilor și recomandărilor care decurg din evaluările și auditurile menționate la articolul 102, precum și celor care decurg din anchetele efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și din toate rapoartele de audit intern sau extern și transmite autorității bugetare toate informațiile relevante cu privire la rezultatele procedurilor de evaluare;

(i)  este consultat de directorul executiv cu privire la acordurile-cadru de parteneriat financiar menționate la articolul 31 alineatul (2) și la acordurile de contribuție menționate la articolele 28 alineatul (2a) și 30 alineatul (5) înainte de semnarea acestora;

(j)  adoptă normele de securitate ale agenției, menționate la articolul 96;

(k)  aprobă, pe baza unei propuneri a directorului executiv, o strategie antifraudă;

(l)  aprobă, atunci când este necesar și pe baza unei propuneri a directorului executiv, structurile organizaționale menționate la articolul 77 alineatul (1) litera (n);

(n)  numește un contabil, care poate fi contabilul Comisiei, căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți și care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor sale;

(o)  își adoptă și își publică regulamentul de procedură.

(3)  În ceea ce privește personalul agenției, consiliul de administrație exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite de Statutul funcționarilor Uniunii Europene („Statutul funcționarilor”), și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite de Regimul aplicabil celorlalți agenți („competențele autorității împuternicite să facă numiri”).

Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului executiv competențele relevante ale autorității împuternicite să facă numiri și definește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv raportează consiliului de administrație cu privire la exercitarea respectivelor competențe delegate. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

În aplicarea celui de al doilea paragraf al prezentului alineat, consiliul de administrație poate, în cazul în care circumstanțe excepționale impun acest lucru, să suspende temporar, printr-o decizie, delegarea către directorul executiv a competențelor autorității împuternicite să facă numiri și a competențelor subdelegate de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau altui membru al personalului decât directorul executiv.

Prin derogare de la al doilea paragraf, consiliul de administrație are obligația să delege președintelui consiliului de acreditare de securitate competențele menționate la primul paragraf în ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare de luat în ceea ce privește personalul în cauză.

Consiliul de administrație adoptă măsurile de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și, respectiv, a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 110 din Statutul funcționarilor. În ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare relevante, consiliul de administrație consultă în prealabil consiliul de acreditare de securitate și ține cont în mod corespunzător de observațiile acestuia.

El adoptă, de asemenea, o decizie prin care stabilește norme privind detașarea experților naționali în cadrul agenției. Înainte de a adopta această decizie, consiliul de administrație consultă consiliul de acreditare de securitate cu privire la detașarea experților naționali implicați în activitățile de acreditare de securitate menționate la capitolul II din titlul V și ține seama în mod corespunzător de observațiile acestuia.

(4)  Consiliul de administrație numește directorul executiv și poate prelungi sau încheia mandatul acestuia în conformitate cu articolul 89.

(5)  Consiliul de administrație exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv în ceea ce privește conduita acestuia, în special în ceea ce privește aspectele de securitate care țin de competența agenției, cu excepția activităților realizate în conformitate cu capitolul II din titlul V.

Articolul 78

Directorul executiv

(1)  Agenția este condusă de directorul său executiv. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație.

Prezentul alineat nu aduce atingere autonomiei și independenței consiliului de acreditare de securitate și personalului agenției aflat sub supravegherea sa în conformitate cu articolul 82 și nici prerogativelor acordate consiliului de acreditare de securitate și președintelui consiliului de acreditare de securitate, în conformitate cu articolele 37 și, respectiv, 81.

(2)  Fără a aduce atingere competențelor Comisiei și consiliului de administrație, directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism.

Articolul 79

Sarcinile directorului executiv

(1)  Directorul executiv îndeplinește următoarele sarcini:

(a)  reprezintă agenția și semnează acordul menționat la articolele 31 alineatul (2), 28 alineatul (2a) și 30 alineatul (5);

(b)  pregătește lucrările consiliului de administrație și participă, fără a avea drept de vot, la lucrările consiliului de administrație, sub rezerva articolului 76 al doilea paragraf;

(c)  pune în aplicare deciziile consiliului de administrație;

(d)  pregătește programele de lucru anuale și multianuale ale agenției și le prezintă spre aprobare consiliului de administrație, cu excepția părților pregătite și adoptate de consiliul de acreditare de securitate în conformitate cu articolul 80 literele (a) și (b);

(e)  pune în aplicare programele de lucru anuale și multianuale, cu excepția părților puse în aplicare de președintele consiliului de acreditare de securitate;

(f)  întocmește un raport intermediar privind punerea în aplicare a programului de lucru anual și, dacă este cazul, a programului de lucru multianual pentru fiecare reuniune a consiliului de administrație, integrând fără modificări partea elaborată de președintele consiliului de acreditare de securitate;

(g)  întocmește raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, cu excepția părții elaborate și adoptate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (c), în ceea ce privește activitățile reglementate de titlul V și îl transmite consiliului de administrație spre aprobare;

(h)  se ocupă de administrarea de zi cu zi a agenției și ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea de instrucțiuni administrative interne și publicarea de anunțuri, pentru a asigura funcționarea agenției în conformitate cu prezentul regulament;

(i)  întocmește un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției în conformitate cu articolul 84 și execută bugetul în conformitate cu articolul 85;

(j)  asigură faptul că agenția, în calitate de operator al Centrului de monitorizare a securității Galileo, este în măsură să se conformeze instrucțiunilor prevăzute în Decizia 2014/496/PESC și să își îndeplinească rolul menționat la articolul 6 din Decizia nr. 1104/2011/UE;

(k)  asigură circulația tuturor informațiilor relevante, în special cu privire la securitate, în cadrul structurii agenției menționate la articolul 72 alineatul (1);

(l)  stabilește, în strânsă cooperare cu președintele consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește chestiunile referitoare la activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V, structurile organizaționale ale agenției și le înaintează spre aprobare consiliului de administrație. Aceste structuri reflectă caracteristicile specifice ale diverselor componente ale programului;

(m)  exercită, în ceea ce privește personalul agenției, competențele menționate la articolul 37 alineatul (3) primul paragraf, în măsura în care competențele respective i-au fost delegate în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) al doilea paragraf;

(n)  se asigură că consiliul de acreditare de securitate, organismele menționate la articolul 37 alineatul (3) și președintele consiliului de acreditare de securitate dispun de un secretariat și de toate resursele necesare bunei lor funcționări;

(o)  întocmește un plan de acțiune pentru a asigura faptul că se dă curs constatărilor și recomandărilor cuprinse în evaluările menționate la articolul 102, cu excepția părții din planul de acțiune referitoare la activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, și prezintă semestrial Comisiei un raport intermediar, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, pe care îl prezintă de asemenea consiliului de administrație spre informare;

(p)  ia următoarele măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii:

(i)  ia măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de supraveghere eficace;

(ii)  atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

(q)  elaborează pentru agenție o strategie antifraudă care este proporțională cu riscul de fraudă, având în vedere o analiză costuri-beneficii a măsurilor care urmează să fie puse în aplicare și ținând cont de constatările și de recomandările care rezultă din anchetele OLAF, și o transmite spre aprobare consiliului de administrație;

(r)  prezintă Parlamentului European rapoarte cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale, atunci când i se solicită să facă acest lucru. Consiliul îi poate solicita directorului executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale.

(2)  Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a Comisiei, a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. S-ar putea să fie nevoie de un acord de găzduire cu statul membru (statele membre) în cauză. Acolo unde este posibil, impactul asupra alocării de personal și bugetului se inserează în proiectul de document de programare unic menționat la articolul 84 alineatul (6).

Articolul 80

Sarcinile administrative ale consiliului de acreditare de securitate

Pe lângă sarcinile menționate la articolul 37, consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini în cadrul administrării agenției:

(a)  întocmește și aprobă partea programului de lucru multianual referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru multianual;

(b)  întocmește și aprobă partea programului de lucru anual referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru anual;

(c)  întocmește și aprobă partea raportului anual referitoare la activitățile și perspectivele agenției reglementate de capitolul II din titlul V, precum și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și perspective, și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în raportul anual.

Articolul 81

Președintele consiliului de acreditare de securitate

(1)  Consiliul de acreditare de securitate alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor care dețin drept de vot. În cazul în care nu s-a obținut o majoritate de două treimi în urma a două reuniuni ale consiliului de acreditare de securitate, este necesară o majoritate simplă.

(2)  Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta din urmă nu își poate îndeplini îndatoririle.

(3)  Consiliul de acreditare de securitate are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi. El adoptă decizia de revocare cu o majoritate de două treimi.

(4)  Mandatul președintelui și al vicepreședintelui consiliului de acreditare de securitate are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. Fiecare mandat se încheie atunci când persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de acreditare de securitate.

Articolul 82

Aspecte organizaționale ale consiliului de acreditare de securitate

(1)  Consiliul de acreditare de securitate are acces la toate resursele umane și materiale necesare pentru a își îndeplini sarcinile în mod independent. El are acces la orice informație care îi este utilă pentru îndeplinirea sarcinilor sale și de care dispun celelalte organe ale agenției, fără a aduce atingere principiilor autonomiei și independenței menționate la articolul 36 litera (i).

(2)  Consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia își desfășoară activitatea într-un mod care le asigură autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de exploatarea sistemelor, în conformitate cu obiectivele diverselor componente ale programului. Niciunui membru al personalului agenției aflat sub autoritatea consiliului de acreditare de securitate nu i se pot încredința, în același timp, alte sarcini în cadrul agenției.

În acest scop, în cadrul agenției se stabilește o separare organizațională efectivă între personalul implicat în activități reglementate de capitolul II din titlul V și celelalte categorii de personal al agenției. Consiliul de acreditare de securitate informează imediat directorul executiv, consiliul de administrație și Comisia cu privire la orice circumstanțe care i-ar putea pune în pericol autonomia sau independența. În cazul în care nu se găsește nicio soluție în cadrul agenției, Comisia analizează situația, consultându-se cu părțile relevante. Pe baza rezultatului acestei analize, Comisia ia măsurile corespunzătoare de atenuare care urmează să fie puse în aplicare de agenție și informează Parlamentul European și Consiliul în această privință.

(3)  Consiliul de acreditare de securitate înființează organisme speciale aflate în subordinea sa, care să se ocupe de chestiuni specifice urmând instrucțiunile sale. În special, concomitent cu asigurarea continuității necesare a activității, el instituie o comisie care să efectueze teste și reexaminări ale analizelor de securitate și care să elaboreze rapoartele de risc relevante pentru a sprijini consiliul în procesul de pregătire a deciziilor sale. Consiliul de acreditare de securitate poate institui și desființa grupuri de experți care să contribuie la activitatea acestei comisii.

Articolul 83

Sarcinile președintelui consiliului de acreditare de securitate

(1)  Președintele consiliului de acreditare de securitate se asigură că respectivul consiliu își desfășoară activitățile de acreditare de securitate în mod complet independent și îndeplinește următoarele sarcini:

(a)  gestionează activitățile de acreditare de securitate sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;

(b)  pune în aplicare partea programelor de lucru multianuale și anuale ale agenției care este reglementată de capitolul II din titlul V, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;

(c)  cooperează cu directorul executiv pentru a îl ajuta să întocmească proiectul de schemă de personal menționat la articolul 84 alineatul (4) și structurile organizaționale ale agenției;

(d)  întocmește partea raportului intermediar referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și o prezintă consiliului de acreditare de securitate și directorului executiv în timp util pentru a fi integrată în raportul intermediar;

(e)  întocmește partea raportului anual și a planului de acțiune referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și o prezintă directorului executiv în timp util;

(f)  reprezintă agenția pentru activitățile și deciziile reglementate de capitolul II din titlul V;

(g)  exercită, în ceea ce privește personalul agenției implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, competențele menționate la articolul 77 alineatul (3) primul paragraf care îi sunt delegate în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) al patrulea paragraf.

(2)  În ceea ce privește activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe președintele consiliului de acreditare de securitate în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale.

CAPITOLUL III

Dispoziții financiare referitoare la agenție

Articolul 84

Bugetul agenției

(1)  Fără a aduce atingere altor resurse și redevențe, ▌ veniturile agenției includ o contribuție din partea Uniunii înscrisă în bugetul Uniunii pentru a asigura un echilibru între venituri și cheltuieli. Agenția poate primi subvenții ad-hoc de la bugetul Uniunii.

(2)  Cheltuielile agenției includ cheltuielile cu personalul, administrative și de infrastructură, cheltuielile de funcționare și cheltuielile aferente funcționării consiliului de acreditare de securitate, inclusiv organismele menționate la articolul 37 alineatul (3) și articolul 82 alineatul (3), și aferente contractelor și acordurilor încheiate de agenție în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate.

(3)  Veniturile și cheltuielile trebuie să fie în echilibru.

(4)  Directorul executiv întocmește, în strânsă colaborare cu președintele consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar, făcând în mod clar distincție între elementele proiectului de declarație estimativă care se referă la activitățile de acreditare de securitate și cele care se referă la celelalte activități ale agenției. Președintele consiliului de acreditare de securitate poate formula o declarație scrisă cu privire la respectivul proiect, iar directorul executiv transmite atât proiectul de declarație estimativă, cât și această declarație consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate, împreună cu un proiect de schemă de personal.

(5)  În fiecare an, consiliul de administrație întocmește, pe baza proiectului de declarație estimativă de venituri și cheltuieli și în strânsă cooperare cu consiliul de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, declarația estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar.

(6)  Până la 31 ianuarie, consiliul de administrație transmite un proiect de document unic de programare care include, printre altele, o declarație estimativă, un proiect de schemă de personal și un program de lucru anual provizoriu, Comisiei și țărilor terțe sau organizațiilor internaționale cu care agenția a încheiat acorduri în conformitate cu articolul 98.

(7)  Comisia transmite declarația estimativă de venituri și cheltuieli Parlamentului European și Consiliului („autoritatea bugetară”), împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene.

(8)  Pe baza declarației estimative, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și pentru valoarea subvenției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(9)  Autoritatea bugetară autorizează creditele cu titlu de contribuție pentru agenție și adoptă schema de personal a agenției.

(10)  Bugetul se adoptă de către consiliul de administrație. El devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este necesar, bugetul este modificat în consecință.

(11)  În cel mai scurt timp posibil, consiliul de administrație notifică autorității bugetare intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care va avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului, în special orice proiecte de natură imobiliară, precum închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în această privință.

(12)  Atunci când o ramură a autorității bugetare și-a anunțat intenția de a emite un aviz, ea prezintă avizul respectiv consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

Articolul 85

Executarea bugetului agenției

(1)  Directorul executiv execută bugetul agenției.

(2)  În fiecare an, directorul executiv comunică autorității bugetare toate informațiile necesare pentru ca aceasta să își exercite atribuțiile de evaluare.

Articolul 86

Prezentarea conturilor agenției și descărcarea de gestiune

Prezentarea conturilor provizorii și finale ale agenției și descărcarea de gestiune urmează normele și calendarul din Regulamentul financiar și, pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, normele și calendarul din Regulamentul financiar cadru.

Articolul 87

Dispoziții financiare referitoare la agenție

Normele financiare aplicabile agenției se adoptă de consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care o astfel de abatere este în mod specific necesară pentru funcționarea agenției iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

CAPITOLUL V

Resursele umane ale agenției

Articolul 88

Personalul agenției

(1)  Personalului angajat de agenție i se aplică Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți.

(2)  Personalul agenției este alcătuit din agenți recrutați de agenție, în funcție de necesitățile impuse de îndeplinirea sarcinilor sale. Aceștia dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează.

(3)  Normele interne ale agenției, precum regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și normele privind accesul la documente, asigură autonomia și independența personalului care desfășoară activități de acreditare de securitate față de personalul care desfășoară celelalte activități ale agenției, în conformitate cu articolul 36 litera (i).

Articolul 89

Numirea și mandatul directorului executiv

(1)  Directorul executiv este angajat în calitate de agent temporar al agenției în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe baza meritelor și a capacităților atestate în domeniul administrației și al gestiunii, precum și a competențelor și experienței în domeniile relevante, dintr-o listă de cel puțin trei candidați propuși de Comisie în urma unui concurs deschis și transparent, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau în altă parte.

Candidatul selectat de consiliul de administrație pentru funcția de director executiv poate fi invitat, în cel mai scurt timp posibil, să prezinte o declarație în fața Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.

Președintele consiliului de administrație reprezintă agenția în scopul încheierii contractelor cu directorul executiv.

Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

(2)  Mandatul directorului executiv are o durată de cinci ani. La sfârșitul acestui mandat, Comisia procedează la o evaluare a performanțelor directorului executiv, ținând seama de viitoarele sarcini și provocări ale agenției.

La propunerea Comisiei, ținând cont de evaluarea menționată la primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de maximum cinci ani.

Orice decizie de prelungire a mandatului directorului executiv este adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii consiliului de administrație.

Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate participa la o procedură de selecție pentru același post.

Consiliul de administrație informează Parlamentul European cu privire la intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. Înainte de prelungirea mandatului, directorul executiv poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiilor competente ale Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.

(3)  Consiliul de administrație îl poate revoca pe directorul executiv, pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau din partea unei treimi a membrilor săi, printr-o decizie adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

(4)  Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe directorul executiv în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale. Acest schimb de opinii nu abordează chestiuni legate de activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V.

Articolul 90

Detașarea experților naționali la agenție

Agenția poate angaja experți naționali din statele membre, precum și, potrivit articolului 98 alineatul (2), din țări terțe participante și de la organizații internaționale. Experții respectivi dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează, în concordanță cu articolul 42 litera (c). Acestei categorii de personal nu i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți.

CAPITOLUL VI

Alte dispoziții

Articolul 91

Privilegii și imunități

Agenției și personalului acesteia li se aplică Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 92

Acordul privind sediul și acordurile de găzduire pentru birourile locale

(1)  Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statul membru gazdă și la facilitățile care urmează să fie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul, încheiat între agenție și statul membru vizat în care se află sediul după obținerea aprobării consiliului de administrație. Dacă este necesar pentru funcționarea biroului local, se încheie un acord de găzduire între agenție și statul membru în cauză în care se află biroul, după ce se obține aprobarea consiliului de administrație.

(2)  Statele membre gazdă al agenției oferă condiții optime pentru a asigura funcționarea eficientă și fără obstacole a agenției, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și legături de transport adecvate.

Articolul 93

Regimul lingvistic al agenției

(1)  Agenției i se aplică dispozițiile prevăzute în Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene(29).

(2)  Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Articolul 94

Politica de acces la documentele deținute de agenție

(1)  Documentelor deținute de agenție li se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

(2)  Consiliul de administrație adoptă măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

(3)  Deciziile luate de agenție în aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolelor 228 și, respectiv, 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 95

Prevenirea fraudelor de către agenție

(1)  Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale conform Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în termen de șase luni de la data la care agenția devine operațională, aceasta aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne d44esfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(30) și adoptă dispoziții corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților agenției folosind modelul prevăzut în anexa la respectivul acord.

(2)  Curtea de Conturi Europeană are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și la fața locului, în ceea ce îi privește pe toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.

(3)  OLAF poate efectua investigații, inclusiv inspecții și controale la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

(4)  Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile agenției privind granturile conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.

Articolul 96

Protejarea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile neclasificate de către agenție

Sub rezerva consultării prealabile a Comisiei, agenția adoptă norme de securitate proprii echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția IUEC și a informațiilor sensibile neclasificate, inclusiv norme privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective, în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei(31) și cu Decizia 2015/444(32).

Articolul 97

Răspunderea agenției

(1)  Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.

(2)  Curtea de Justiție este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitrare prevăzute într-un contract încheiat de agenție.

(3)  În eventualitatea unei răspunderi extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, agenția acordă despăgubiri pentru orice prejudicii provocate de serviciile sale sau de angajații săi în executarea îndatoririlor lor.

(4)  Curtea de Justiție este competentă să decidă în litigiile privind repararea prejudiciilor menționate la alineatul (3).

(5)  Răspunderea individuală a angajaților față de agenție intră sub incidența dispozițiilor stabilite în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil celorlalți agenți, care li se aplică.

Articolul 98

Cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale

(1)  Agenția este deschisă participării țărilor terțe și organizațiilor internaționale care au încheiat acorduri internaționale cu Uniunea în acest sens.

(2)  În temeiul prevederilor relevante ale acordurilor menționate la alineatul (1) și la articolul 42, se încheie acorduri care specifică, în special, caracterul, amploarea și modalitatea în care țările terțe în cauză vor participa la activitatea agenției, inclusiv prevederi referitoare la participarea la inițiativele luate de agenție, la contribuțiile financiare și la personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, aceste acorduri respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor. Dacă este cazul, ele includ și dispoziții privind schimbul și protecția informațiilor clasificate cu țări terțe și organizații internaționale. Aceste dispoziții sunt supuse aprobării prealabile a Comisiei.

(3)  Consiliul de administrație adoptă o strategie privind relațiile cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, în cadrul acordurilor internaționale menționate la alineatul (1), în domeniile în care agenția deține competențe.

(4)  Comisia se asigură că, în relațiile sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, agenția acționează în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord de lucru adecvat cu directorul executiv.

Articolul 99

Conflicte de interese

(1)  Membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați și observatorii fac o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând absența sau existența oricăror interese directe sau indirecte despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor. Aceste declarații sunt precise și complete. Ele se fac în scris la intrarea în funcție a persoanelor în cauză și se reînnoiesc anual. Declarațiile se actualizează ori de câte ori este necesar, în special în cazul unor modificări relevante ale situațiilor personale ale persoanelor în cauză.

(2)  Înainte de orice reuniune la care urmează să participe, membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați, observatorii și experții externi care participă la grupurile de lucru ad-hoc declară în mod precis și complet absența sau existența oricăror interese care ar putea aduce atingere independenței lor în legătură cu orice puncte de pe ordinea de zi și se abțin de la a participa la discutarea și votarea respectivelor puncte.

(3)  Consiliul de administrație și consiliul de acreditare de securitate stabilesc, în regulamentele lor de procedură, modalitățile practice aplicabile regulilor privind declarația de interese menționate la alineatele (1) și (2), precum și prevenirii și gestionării conflictelor de interese.

TITLUL X

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 100

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar, care pot fi specifice fiecărei componente a programului. Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 101

Monitorizare și raportare

(1)  În anexă sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 4.

(2)  Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 105, cu privire la modificarea anexei în scopul revizuirii și/sau completării indicatorilor.

(3)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

(4)  În scopul alineatului (1), destinatarii fondurilor Uniunii sunt obligați să furnizeze informațiile adecvate. Datele necesare pentru verificarea performanței sunt colectate într-un mod eficient, eficace și la timp.

Articolul 102

Evaluare

(1)  Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.

(2)  Până la 30 iunie 2024 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentului regulament.

Această evaluare acoperă toate componentele și acțiunile programului. Se evaluează performanța serviciilor furnizate, evoluția nevoilor utilizatorilor și evoluția capacităților disponibile de grupare și partajare, atunci când se evaluează implementarea SSA și Govsatcom, sau datele și serviciile oferite de concurenți, atunci când se evaluează implementarea programelor Galileo, Copernicus și EGNOS. Pentru fiecare componentă, evaluarea, pe baza unei analize costuri/beneficii, analizează, de asemenea, impactul acestor evoluții, inclusiv necesitatea de a modifica politica de prețuri sau nevoia de infrastructuri spațiale sau terestre suplimentare.

Dacă este cazul, evaluarea este însoțită de o propunere legislativă.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(5)  Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare în vederea evaluării menționate la alineatul (1).

(6)  Până la 30 iunie 2024 și, ulterior, din patru în patru ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile ▌acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea analizează în particular dacă trebuie eventual modificat mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări, bazându-se pe o analiză costuri-beneficii. De asemenea, ea analizează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate. Comisia poate, de asemenea, să evalueze performanța agenției pentru a evalua posibilitatea de a îi încredința noi sarcini, în conformitate cu articolul 30 alineatul (3).  Dacă este cazul, evaluarea este însoțită de o propunere legislativă.

În cazul în care Comisia consideră că nu mai există motive pentru ca agenția să își continue activitățile, date fiind obiectivele, mandatul și sarcinile sale, ea poate propune modificarea prezentului regulament în consecință.

Comisia transmite un raport privind evaluarea agenției, precum și concluziile sale Parlamentului European, Consiliului, consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate din cadrul agenției. Constatările evaluării sunt făcute publice.

Articolul 103

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 104

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

Orice prelucrare de date cu caracter personal în contextul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 de către agenție, inclusiv cele referitoare la desemnarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul agenției. Aceste măsuri sunt stabilite după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

TITLUL XI

DELEGARE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 105

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 52 și 101 îi este conferită Comisiei , până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 52 și 101 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 52 și 101 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 106

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea actului transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul pot prezenta obiecții cu privire la un act delegat, în conformitate cu procedura menționată la articolul 105 alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce i se notifică decizia Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiecții.

Articolul 107

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Comitetul se întrunește în diferite configurații, după cum urmează:

(a)  Galileo și EGNOS;

(b)  Copernicus;

(c)  SSA;

(d)  Govsatcom;

(e)  Configurația de securitate: toate aspectele de securitate ale programului, fără a neglija rolul CAS. Pot fi invitați să participe reprezentanți din partea ESA și ai agenției în calitate de observatori. Serviciul European de Acțiune Externă va fi, de asemenea, invitat să asiste(33).

(f)  Configurația orizontală: Prezentare strategică a stadiului de execuție a programului, coerența între diferitele componente ale programului, măsuri transversale și realocarea bugetului, astfel cum se menționează la articolul 11.

1a.  Comitetul programului constituie, în acord cu normele sale de procedură, „Forumul utilizatorilor” ca grup de lucru cu rolul de a consilia comitetul programului cu privire la aspectele legate de cerințele utilizatorilor, evoluția serviciilor și numărul utilizatorilor care l-au adoptat. Forumul utilizatorilor urmărește să garanteze o implicare continuă și eficientă a utilizatorilor și să se reunească în configurații specifice pentru fiecare componentă a programului.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)  În conformitate cu acordurile internaționale încheiate de Uniune, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi invitați, ca observatori, la reuniunile comitetului, în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al comitetului respectiv, ținând seama de securitatea Uniunii.

TITLUL XII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 108

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 4.

(3)  Agenția poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în cadrul domeniului său de competență. Alocarea de resurse pentru activitățile de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii cu eficacitate a sarcinilor menționate la articolul 30. Aceste activități de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de consiliul de administrație.

Articolul 109

Abrogări

(1)  Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014, precum și Decizia nr. 541/2014/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(2)  Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 110

Dispoziții tranzitorii și continuitatea serviciilor după 2027

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 377/2014, nr. 1285/2013 și nr. 912/2010 și al Deciziei 541/2014/UE, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea acestora. În special, consorțiul instituit în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Decizia 541/2014/UE furnizează servicii SST până la 3 luni de la semnarea de către entitățile naționale constitutive a acordului de creare a parteneriatului SST prevăzut la articolul 57.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor nr. 377/2014 și nr. 1285/2013 și al Deciziei nr. 541/2014/UE la programul actual.

(3)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru a îndeplini obiectivele prevăzute la articolul 4 și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 111

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

[Se aplică de la 1 ianuarie 2021.]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

INDICATORI DE BAZĂ

Indicatorii-cheie structurează monitorizarea performanței programului raportat la obiectivele sale menționate la articolul 4, în vederea reducerii la minimum a sarcinilor administrative și a costurilor.

1.  În acest scop, pentru raportarea anuală, sunt colectate date referitoare la următorul set de indicatori-cheie pentru care detaliile privind punerea în aplicare, precum valorile măsurabile, cifrele și valorile și pragurile nominale asociate (inclusiv valori cantitative și calitative), în conformitate cu cerințele aplicabile ale misiunilor și performanțele preconizate, sunt definite în acordurile încheiate cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția:

Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (a):

Indicatorul 1: Precizia serviciilor de navigație și de sincronizare furnizate de Galileo și de EGNOS, separat

Indicatorul 2: Disponibilitatea și continuitatea serviciilor de navigație și de sincronizare furnizate de Galileo și de EGNOS, separat

Indicatorul 3: Acoperirea geografică a serviciilor EGNOS și numărul de proceduri EGNOS publicate (atât APV-I, cât și LPV-200)

Indicatorul 4: Gradul de satisfacție al utilizatorilor din UE față de serviciile Galileo și EGNOS

Indicatorul 5: Cota de piață la nivel mondial a receptoarelor compatibile cu Galileo și EGNOS și a receptoarelor Sistemului global de navigație prin satelit/Sistemului de îmbunătățire a preciziei de poziționare cu ajutorul sateliților al UE (GNSS/SBAS).

Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (b):

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori din UE ai serviciilor Copernicus, ai datelor Copernicus și ai sistemelor de acces la informații și date (DIAS), furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate

Indicatorul 1a: După caz, numărul de activări ale serviciilor Copernicus solicitate și/sau deservite

Indicatorul 1b: Gradul de satisfacție al utilizatorilor din UE față de serviciile Copernicus și DIAS

Indicatorul 1c: Fiabilitatea, disponibilitatea și continuitatea serviciilor Copernicus și a fluxului de date Copernicus

Indicatorul 2: Numărul de noi produse de informare furnizate în portofoliul fiecărui serviciu Copernicus

Indicatorul 3: Volumul de date generate de sateliții Sentinel

Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (c):

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori ai componentelor SSA, furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (d):

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori din UE ai GOVSATCOM, furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (e):

Indicatorul 1: Numărul de lansări pentru program (inclusiv valorile per tip de lansatoare)

Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (f):

Indicatorul 1: Numărul și localizarea platformelor spațiale din Uniune

Indicatorul 2: Ponderea contractelor primite de IMM-urile stabilite în UE în valoarea totală a contractelor aferente programului

2.  Evaluarea menționată la articolul 102 ia în considerare elemente suplimentare, cum ar fi:

(a)  Performanțele concurenților în domeniul navigației și al observării Pământului

(b)  Numărul de utilizatori care apelează la serviciile Galileo și EGNOS

(c)  Integritatea serviciilor EGNOS

(d)  gradul de utilizare a serviciilor Copernicus de către utilizatorii de bază ai programului Copernicus

(e)  Numărul de politici ale Uniunii sau ale statelor membre care valorifică programul Copernicus sau beneficiază de pe urma lui

(f)  Analiza autonomiei componentei SST și a nivelului de independență al UE în acest domeniu

(g)  Stadiul punerii în rețea a activităților NEO

(h)  Evaluarea capacităților Govsatcom în raport cu nevoile utilizatorilor, astfel cum se menționează la articolele 68 și 69

(i)  Gradul de satisfacție a utilizatorilor față de serviciile SSA și Govsatcom

(j)  Procentul de lansări Ariane și Vega față de totalul lansărilor de pe piață, pe baza datelor cu acces public

(k)  Dezvoltarea sectorului din aval, măsurată, atunci când este posibil, în funcție de numărul de societăți noi care utilizează datele, informațiile și serviciile spațiale ale UE, locurile de muncă create și cifra de afaceri, per stat membru, utilizând sondajele Eurostat atunci când sunt disponibile

(l)  Dezvoltarea sectorului spațial din amonte al UE, măsurată, dacă este posibil, în funcție de numărul de locuri de muncă create și de cifra de afaceri per stat membru și de cota de piață la nivel mondial a industriei spațiale europene, utilizând sondajele Eurostat, dacă sunt disponibile.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 51.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 365.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0520).
(4) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(5)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(6)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(7)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(8)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(9)Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
(10) Această decizie a Consiliului va decurge din propunerea Înaltului Reprezentant vizând extinderea domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014, aflată în curs de negociere.
(11)JO L 347, 20.12.2013, p. 1.
(12) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/224 a Comisiei din 8 februarie 2017 de stabilire a specificațiilor tehnice și operaționale care permit serviciului comercial oferit de sistemul constituit în cadrul programului Galileo să răspundă funcțiunii vizate la articolul 2 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 34, 9.2.2017, p. 36).
(13)Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).
(14)Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).
(15)Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” (COM(2018)0237), Comunicarea „Către un spațiu european comun al datelor” (COM(2018)0232), Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță (COM(2018)0008).
(16)Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.
(17) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).
(18)JO L 175, 27.6.2013, p. 1.
(19)JO L 309, 19.11.2013, p. 1.
(20)https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52017DC2025
(21)http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/intm/146072.pdf
(22)EUCO 217/13.
(23)JO L 287, 4.11.2011, p. 1.
(24) Această decizie a Consiliului va decurge din propunerea Înaltului Reprezentant vizând extinderea domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014, aflată în curs de negociere.
(25)JO L 345, 23.12.2008, p. 75.
(26) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei din 18 martie 2016 de stabilire a poziționării infrastructurii terestre a sistemului constituit în cadrul programului Galileo și de prevedere a măsurilor necesare pentru a asigura funcționarea acestuia, și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/117/UE (JO L 74, 19.3.2016, p. 45).
(27) Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei din 12 iulie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) prin stabilirea condițiilor de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și prin definirea criteriilor de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile provenite de la serviciile GMES (JO L 309, 19.11.2013, p. 1).
(28)Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(29)JO 17, 6.10.1958, p. 385.
(30)JO L 136, 31.5.1999, p. 15.
(31)Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).
(32)Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(33)La regulament ar trebui adăugată o declarație a Consiliului și a Comisiei privind punerea în aplicare a articolul 107 în ceea ce privește aspectele de securitate ale programului, care ar putea avea următorul text: „Consiliul și Comisia subliniază că, având în vedere sensibilitatea aspectelor de securitate ale programului și în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) și cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, este deosebit de important ca președintele Comitetului pentru program reunit în configurația de securitate să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care să se bucure de un sprijin cât mai larg posibil în cadrul comitetului sau al comitetului de apel, atunci când se discută adoptarea proiectelor de acte de punere în aplicare referitoare la aspectele de securitate ale programului.”


Programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027 ***I
PDF 363kWORD 114k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434 – C8-0256/2018 – 2018/0227(COD))
P8_TA(2019)0403A8-0408/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0434),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 172 și articolul 173 alienatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0256/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0408/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027

P8_TC1-COD(2018)0227


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172 și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(7)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(2)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(3)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(9), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(10), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(11) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939(12), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. Mai precis, în conformitate cu prevederile și procedurile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă s-a săvârșit o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată persoanele suspectate de fraudă și de alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(13). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și acordă accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi a Uniunii Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(4)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 88 din Decizia / /UE a Consiliului(14)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Participarea lor efectivă la program ar trebui monitorizată și evaluată cu regularitate de către Comisia Europeană.

(5)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(15), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, corelate cu necesitățile existente și respectând Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(16), evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre, și ținându-se seama de cadrele existente de măsurare și analiză comparativă din domeniul digital. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, de natură cantitativă și calitativă, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(5a)  Programul ar trebui să asigure cel mai înalt grad de transparență și răspundere al instrumentelor și mecanismelor financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special referitor la contribuția acestora, în ceea ce privește atât așteptările inițiale, cât și rezultatele finale obținute în vederea realizării obiectivelor Uniunii.

(6)  Summitul pe teme digitale de la Tallinn(17) din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European(18) din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Europa să investească în economiile noastre și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a menține și a spori competitivitatea și inovarea la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă și că va contribui la îmbunătățirea competitivității la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a provocărilor pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală.

(6a)  Clădirea unei societăți și a unei economii digitale europene puternice va avea beneficii de pe urma implementării în bune condiții a Mecanismului pentru interconectarea Europei, a inițiativei Wifi4EU și a Codului european al comunicațiilor electronice.

(7)  Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent noile tendințe, printre care se numără aspecte precum inteligența artificială ▌, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, cu respectarea deplină a Regulamentului (UE) 2016/679, a drepturilor digitale, a drepturilor fundamentale și a standardelor etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilor-cadru, pentru ca UE să poată explora noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale.

(7c)   Europa trebuie să facă investiții decisive în viitorul său, construind capacități digitale strategice pentru a beneficia de pe urma revoluției digitale. La nivelul UE trebuie să se asigure un buget substanțial (de cel puțin 9,2 miliarde EUR) în acest scop, iar acesta trebuie să fie completat de eforturi de investiții considerabile la nivel național și regional, în special asigurându-se o relație consecventă și complementară cu fondurile structurale și de coeziune.

(8)  Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”(19) menționează, printre opțiunile pentru viitorul cadru financiar, instituirea unui program pentru transformarea digitală a Europei care să permită realizarea „unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică”. Programul ar urma să vizeze asigurarea poziției de lider a Europei în materie de supercalcul, internet de nouă generație, inteligență artificială, robotică și volume mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra reducerii decalajelor și completării lacunelor în materie de competențe în întreaga Uniune, astfel încât cetățenii europeni să dispună de abilitățile și cunoștințele necesare pentru a face față transformării digitale.

(9)  Comunicarea intitulată „Către un spațiu european comun al datelor”(20) se referă la noua măsură care urmează să fie adoptată ca un pas important către un spațiu comun de date în UE, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea și inovarea de noi produse și servicii bazate pe date.

(10)  Obiectivul general al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune, inclusiv din regiunile ultraperiferice, precum și din cele defavorizate din punct de vedere economic. Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte principalele domenii de politică, și anume: calculul de înaltă performanță (high-performance computing – HPC) ▌, inteligența artificială, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii, programul ar trebui, de asemenea, să vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice. În plus, programul ar trebui să îmbunătățească competitivitatea Uniunii și reziliența economiei sale.

(10a)  Cele cinci obiective specifice sunt distincte, dar interdependente. De exemplu, inteligența artificială necesită securitate cibernetică pentru a fi fiabilă, capacitățile de calcul de înaltă performanță vor fi esențiale în sprijinirea învățării în contextul inteligenței artificiale, iar toate cele trei capacități sunt condiționate de existența competențelor digitale avansate. Cu toate că acțiunile individuale din cadrul programului pot aparține unui singur obiectiv specific, obiectivele nu ar trebui privite izolat, ci ca formând nucleul unui pachet coerent.

(10b)   Trebuie susținute IMM-urile care doresc să valorifice transformarea digitală în procesele lor de producție. Acest lucru le va permite IMM-urilor să contribuie la dezvoltarea economiei europene, prin utilizarea eficientă a resurselor.

(11)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în punerea în aplicare a programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, mai ales IMM-uri și entități care au sub 3 000 de angajați și care nu sunt IMM-uri (întreprinderi cu capitalizare medie), precum și de către organismele publice și mediul academic. Pentru a face o distincție clară între centrele de inovare digitală conforme cu criteriile de eligibilitate din cadrul prezentului program și centrele de inovare digitală instituite în temeiul comunicării intitulate „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180) și finanțate din alte surse, centrele de inovare digitală finanțate în cadrul prezentului program ar trebui numite centre europene de inovare digitală. Centrele europene de inovare digitală ar trebui să colaboreze în cadrul unei rețele descentralizate. Acestea servesc drept punct de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare existente, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Acestea acționează ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și promovează inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre vor oferi sprijin în domeniul competențelor digitale avansate (de exemplu prin colaborarea cu furnizorii de programe de învățământ cu scopul de a furniza formări pe termen scurt lucrătorilor, respectiv stagii pentru studenți). Rețeaua de centre europene de inovare digitală ar trebui să asigure o acoperire geografică amplă în întreaga Europă(21) și, de asemenea, să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală.

(11a)   În cursul primului an al programului ar trebui să se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, printr-un proces deschis și competitiv, din rândul entităților desemnate de statele membre. În acest scop, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a propune candidații în conformitate cu procedurile și structurile lor administrative și instituționale de la nivel național, iar Comisia ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală de pe teritoriul său. Entitățile care exercită deja funcții de centre de inovare digitală în contextul inițiativei de digitalizare a industriei europene pot fi desemnate de către statele membre, în urma procesului competitiv și deschis, drept candidate. Comisia poate implica în procesul de selecție experți externi independenți. Comisia și statele membre ar trebui să evite suprapunerea inutilă a competențelor și a funcțiilor de la nivel național cu cele de la nivelul UE. Prin urmare, ar trebui să existe o flexibilitate adecvată atunci când se desemnează centrele și când se stabilesc activitățile și componența acestora. Pentru a asigura o acoperire geografică amplă în întreaga Europă, dar și un echilibru în ceea ce privește acoperirea tehnologiilor sau sectoarelor, rețeaua ar putea fi extinsă în continuare prin intermediul unui proces deschis și competitiv.

(11b)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să dezvolte sinergii adecvate cu centrele de inovare digitală finanțate prin programul Orizont Europa sau alte programe de cercetare și inovare, de Institutul European de Inovare și Tehnologie, în special EIT Digital, dar și cu rețele consacrate, precum Rețeaua întreprinderilor europene sau centrele EU Invest.

(11c)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă rolul de facilitator care reunește industria, întreprinderile și administrațiile care au nevoie de noi soluții tehnologice, pe de o parte, și întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, care au soluții gata pentru a fi introduse pe piață, pe de altă parte.

(11d)  Un consorțiu de entități juridice poate fi selectat drept centru european de inovare digitală în temeiul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, care permite entităților care nu au personalitate juridică în temeiul legislației naționale aplicabile să participe la cereri de propuneri cu condiția ca reprezentanții acestora să aibă capacitatea de a-și asuma obligații legale în numele entităților și ca entitățile să ofere garanții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice.

(11e)  Ar trebui să se permită centrelor europene de inovare digitală să primească contribuții din partea statelor membre, a țărilor terțe participante sau a autorităților publice din cadrul acestora, contribuții din partea organismelor sau instituțiilor internaționale, contribuții din partea sectorului privat, în special din partea membrilor, acționarilor sau partenerilor centrelor europene de inovare digitală, venituri generate de propriile activități și active ale centrelor europene de inovare digitală, legate, donații și contribuții din partea persoanelor fizice sau finanțare, inclusiv sub formă de granturi, din program sau din alte programe ale Uniunii.

(12)  Programul ar trebui pus în aplicare prin proiecte care să consolideze capacitățile digitale de bază și utilizarea lor pe scară largă. Acest lucru ar trebui să implice cofinanțare cu statele membre și, atunci când este necesar, cu sectorul privat. Rata cofinanțării ar trebui stabilită în programul de lucru. Doar în cazuri excepționale, finanțarea din partea Uniunii poate acoperi până la 100 % din costurile eligibile, ceea ce ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în domeniul achizițiilor publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa rămân în avangarda progresului tehnologic.

(13)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi abordate și prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul ▌Fondului InvestEU.

(14)  Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a îmbunătăți și mai mult capacitățile digitale ale Uniunii, precum și pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă.

(15)  Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între diferitele sale componente, fiecare dintre aceste obiective specifice poate fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii este combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când executarea necesită crearea unor structuri reglementate în comun. În plus, pentru a răspunde în special la noile evoluții și nevoi, de exemplu noi tehnologii, Comisia poate să propună, în cadrul procedurii bugetare anuale și în conformitate cu Regulamentul financiar, abateri de la sumele orientative stabilite în prezentul regulament.

(15a)  Pentru a asigura alocarea eficientă de fonduri din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților efectuate în cadrul programului și complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și ar trebui să se urmărească sinergiile, consecvența, și complementaritatea cu programele de finanțare ce sprijină domenii de politică între care există legături strânse. Deși pentru acțiunile gestionate direct și indirect programele de lucru relevante oferă un instrument de garantare a consecvenței, ar trebui stabilită și o colaborare între Comisie și autoritățile relevante ale statelor membre pentru a garanta totodată consecvența și complementaritatea dintre fondurile gestionate direct sau indirect și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate.

(16)  Calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente de prelucrare a datelor în Uniune ar trebui să permită asigurarea utilizării pe scară mai largă a calcului de înaltă performanță de către întreprinderi și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Achiziționarea de supercalculatoare de talie mondială va securiza sistemul de aprovizionare al Uniunii și va contribui la implementarea unor servicii pentru simularea, vizualizarea și crearea de prototipuri, asigurând în același timp un sistem de calcul de înaltă performanță în conformitate cu valorile și principiile Uniunii.

(17)  Consiliul(22) și Parlamentul European(23) și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în acest domeniu. În plus, în 2017-2018, nouăsprezece state membre au semnat Declarația EuroHPC(24), un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile în întreaga Uniune pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați.

(18)  În cazul obiectivului specific privind calculul de înaltă performanță, se consideră că mecanismul cel mai potrivit de realizare este o întreprindere comună, care să coordoneze în special strategiile naționale și ale Uniunii și investițiile în infrastructura informatică de înaltă performanță și cercetare și dezvoltare, să pună în comun resurse din fonduri publice și private și să protejeze interesele economice și strategice ale Uniunii(25). În plus, centrele de competență specializate în calcul de înaltă performanță, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului, din statele membre vor oferi servicii în acest domeniu întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, mediului academic și administrațiilor publice.

(19)  Dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un vector esențial pentru transformarea digitală a întreprinderilor, a serviciilor și a sectorului public. Roboți din ce în ce mai autonomi sunt utilizați în fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime. Platformele comerciale de inteligență artificială au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent mașini autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date. Este esențial ca Europa să își unească forțele la toate nivelurile pentru a fi competitivă pe plan internațional. Statele membre au recunoscut acest lucru prin intermediul unor angajamente concrete de colaborare în cadrul unui plan de acțiune coordonat.

(19a)  Bibliotecile de algoritmi pot acoperi o gamă vastă de algoritmi, inclusiv soluții simple cum ar fi algoritmi de clasificare, algoritmi de rețele neurale sau algoritmi de planificare și de efectuare de raționamente, sau soluții mai elaborate, cum ar fi algoritmi de recunoaștere vocală, algoritmi de navigație încorporați în dispozitive autonome, precum drone, sau în vehicule autonome, sau algoritmi de IA care sunt integrați în roboți pentru a le permite să interacționeze cu mediul și să se adapteze la acesta. Bibliotecile de algoritmi ar trebui să fie ușor accesibile tuturor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

(19b)   În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a subliniat impactul barierelor lingvistice asupra industriei și digitalizării acesteia. În acest context, dezvoltarea de tehnologii lingvistice la scară largă bazate pe inteligența artificială, cum ar fi traducerea automată, recunoașterea vocală, analiza volumelor mari de date text, sistemele de dialog și de întrebări-răspunsuri sunt esențiale pentru a menține diversitatea lingvistică, pentru a asigura caracterul incluziv și pentru a facilita comunicarea de la om la om și de la om la mașină.

(19c)  Produsele și serviciile bazate pe inteligența artificială ar trebui să fie ușor de utilizat, să respecte obligațiile legale în mod implicit și să le ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere și mai multe informații, în special cu privire la calitatea produselor și a serviciilor.

(20)  Pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este crucial să existe seturi de date de mari dimensiuni și facilități de testare și experimentare care să fie disponibile, inclusiv tehnologii lingvistice.

(21)  În Rezoluția din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(26), Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică, recunoscând necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă și a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european, precum și punerea în aplicare a securității și a protecției vieții private implicit și încă din faza de proiectare.

(22)  Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, pe care nu o ▌putem aborda doar prin inițiative naționale ▌. Capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică ar trebui consolidată, astfel încât Europa să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a ▌proteja cetățenii, administrațiile publice și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. Acest lucru ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea și coordonarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.

(23)  În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative(27) prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor și atacurilor cibernetice și de a-i consolida capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu. Acesta include Regulamentul privind Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA) și certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor (Legea privind securitatea cibernetică).

(24)  Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi identitățile digitale, criptografia sau tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, energia, transporturile, serviciile medicale sau e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității și a încrederii în activitatea și tranzacțiile online, atât în rândul cetățenilor, cât și al administrațiilor publice și al întreprinderilor.

(25)  În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii.

(26)  În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să continue lucrările în ceea ce privește agenda dezbătută la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, inclusiv în ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale, și educația și formarea profesională în cadrul Noii agende pentru competențe în Europa. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia, Consiliul și statele membre să examineze posibilitatea adoptării unor măsuri care să vizeze provocările, la nivelul competențelor, legate de digitalizare, de securitatea cibernetică, de alfabetizarea mediatică și de inteligența artificială și necesitatea unei abordări a educației și formării care să fie favorabilă incluziunii, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și axată pe inovare. Ca răspuns la această solicitare, Comisia a prezentat, la 17 ianuarie 2018, un prim pachet de măsuri care abordează competențele-cheie, competențele digitale(28), precum și valorile comune și educația incluzivă. În mai 2018, a fost lansat un al doilea pachet de măsuri pentru a avansa în procesul de instituire a Spațiului european al educației până în 2025; și în acest pachet s-a subliniat importanța competențelor digitale.

(26a)  Alfabetizarea mediatică se referă la competențele esențiale (cunoștințe, competențe și atitudini) care le permit cetățenilor să interacționeze efectiv cu furnizorii de media și de alte informații, precum și să dezvolte o gândire critică și competențe de învățare pe tot parcursul vieții în scopul socializării și pentru a deveni cetățeni activi.

(26b)   Având în vedere necesitatea unei abordări holistice, programul ar trebui, de asemenea, să ia în considerare domeniile referitoare la incluziune, calificare, formare și specializare care, pe lângă competențele digitale avansate, sunt decisive pentru crearea de valoare adăugată în societatea bazată pe cunoaștere.

(27)  În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(29), Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală. De asemenea, a solicitat ca perspectiva de gen să fie integrată în toate inițiativele digitale, subliniind necesitatea de a aborda disparitatea de gen din sectorul TIC, care este esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei.

(28)  Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin prezentul program, ca de exemplu calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și inteligența artificială, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Implementarea acestor tehnologii necesită un răspuns la nivelul Uniunii, întocmai ca și componenta privind competențele. Oportunitățile de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate, inclusiv competențe în materie de protecție a datelor, trebuie amplificate, sporite și făcute accesibile în întreaga UE. În caz contrar, ar avea de suferit atât buna implementare a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin acest program sunt complementare cu cele sprijinite de FSE, FEDR, ERASMUS+ și programul Orizont Europa. Acțiunile vor viza forța de muncă, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, cu precădere specialiștii din domeniul TIC și din alte domenii conexe, precum și studenții. Aceste categorii includ stagiarii și formatorii. Forța de muncă se referă la populația activă din punct de vedere economic și include atât persoane încadrate în muncă (angajați și lucrători independenți), cât și persoane aflate în șomaj.

(29)  Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra ▌cetățenilor ▌, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența, transparența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporită, crescând, în același timp, eficiența cheltuirii fondurilor publice. Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia de acces la servicii digitale multilingve de înaltă calitate în întreaga Europă. În plus, se preconizează că sprijinul Uniunii în acest domeniu va încuraja reutilizarea informațiilor din sectorul public.

(29a)   Digitalizarea poate facilita și îmbunătăți accesul fără obstacole al tuturor persoanelor, inclusiv al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap și al celor din zone îndepărtate sau rurale.

(30)  Transformarea digitală a domeniilor de interes public cum ar fi serviciile medicale(30), mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei/mediului, securitatea, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura energetică, educația și formarea, precum și cultura presupune menținerea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier de date în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea acestora în temeiul prezentului regulament îndeplinește cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor.

(30a)  Implementarea tehnologiilor digitale necesare, în special cele care se încadrează în obiective specifice privind calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică și încrederea, este esențială pentru a culege roadele transformării digitale și ar putea fi completată cu alte tehnologii de vârf și ale viitorului, precum registrele distribuite (de exemplu tehnologia blockchain).

(30b)   Digitalul ar trebui să le permită cetățenilor UE să aibă acces la propriile date, să le folosească și să le gestioneze în condiții de siguranță în context transfrontalier, indiferent de locul în care se găsesc cetățenii sau datele.

(31)  În declarația de la Tallinn din 6 octombrie 2017, Consiliul UE a concluzionat că progresele digitale ne transformă în mod fundamental societățile și economiile, punând sub semnul întrebării eficacitatea politicilor dezvoltate anterior într-o serie întreagă de domenii, precum și rolul și funcția administrației publice în general. Este de datoria noastră să anticipăm și să gestionăm astfel de provocări pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor și ale întreprinderilor.

(32)  Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale punerii în aplicare cu succes a Strategiei privind piața unică digitală. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura faptul că cetățenii au un acces ușor, fiabil și fără întreruperi la serviciile publice.

(33)  Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 2017(31) arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea sustenabilă, ocuparea forței de muncă și locurile de muncă de înaltă calitate. Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi întreprinderilor și cetățenilor servicii de înaltă calitate.

(34)  Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței unice, interoperabilitatea facilitează cooperarea transfrontalieră, promovarea standardelor europene și punerea în aplicare cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice transfrontaliere, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi sau consolidarea celor în curs de dezvoltare. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor europene, a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în UE, ar trebui promovată o abordare holistică, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali. Aceasta implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu.În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general. Programul ar trebui, de asemenea, să faciliteze interacțiunile dintre diferitele inițiative naționale, care să ducă la dezvoltarea societății digitale.

(34a)  Așadar, programul ar trebui să încurajeze soluțiile cu sursă deschisă pentru a permite reutilizarea, sporirea nivelului de încredere și asigurarea transparenței. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra sustenabilității proiectelor finanțate.

(35)  Bugetul alocat activităților specifice dedicate punerii în aplicare a cadrului de interoperabilitate și interoperabilității soluțiilor dezvoltate este de 194 de milioane EUR.

(36)  Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(32) subliniază importanța deblocării de fonduri publice și private suficiente pentru digitalizarea industriei europene.

(37)  În aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că „toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală”. Acest lucru are o relevanță deosebită pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative.

(38)  Comitetul Economic și Social European salută comunicarea privind „Digitalizarea industriei europene” și o consideră, împreună cu documentele însoțitoare, drept „primul pas dintr-un vast program european de lucru care urmează să fie realizat în strânsă cooperare între toate părțile interesate publice și private”(33).

(39)  Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene”(34), care recunoaște că „disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este o componentă esențială a digitalizării industriei.

(40)  Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul (UE) 2016/679 garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Atunci când implică prelucrarea de date cu caracter personal, toate acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program ar trebui, prin urmare, să sprijine punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, de exemplu în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain. Acestea ar trebui să sprijine dezvoltarea de tehnologii digitale care respectă obligațiile de „protecție a datelor din faza de proiectare și implicit”.

(41)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a cadrului UE și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și, prin urmare, este necesară pentru punerea în aplicare eficace a programului.

(42)  Organismele care vor urma să pună în aplicare programul ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor din legislațiile naționale privind prelucrarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate. Pentru obiectivul specific nr. 3, anumite rațiuni de securitate ar putea impune ca entitățile controlate din țări terțe să fie excluse de la cererile de oferte și cererile de propuneri din cadrul acestui program. În cazuri excepționale, s-ar putea să fie necesară o astfel de excludere și pentru obiectivele specifice nr. 1 și nr. 2. Rațiunile de securitate care impun astfel de excluderi ar trebui să fie proporționate și justificate corespunzător prin specificarea riscurilor pe care le-ar reprezenta includerea unor astfel de entități.

(43)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice(35). Acțiunile relevante ar trebui identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a programului și ▌reevaluate în contextul evaluărilor și proceselor de revizuire relevante.

(45)  Ar trebui adoptate programe de lucru, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, o dată la doi ani, sau, dacă necesitățile legate de punerea în aplicare a programului justifică acest lucru, anual. Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Ar trebui să se utilizeze sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(46)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I și II pentru a revizui și/sau completa acești indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cele prevăzute la articolele 8, 11, 16, 21, 35, 38 și 47 în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Statele membre trebui să aplice prezentul regulament respectând aceste drepturi și principii.

(49)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul Europa digitală (denumit în continuare „programul”).

Regulamentul prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii Europene și regulile privind obținerea de finanțare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite din bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali.

(b)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să își asume obligații sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

(c)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii;

(d)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea, ceea ce îi permite să participe la program în temeiul articolului [10];

(da)   „organizație internațională de interes european” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau al cărei sediu central se află într-un stat membru;

(e)  „centru european de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică ▌ selectată în conformitate cu articolul 16 în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului direct sau asigurarea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor, precum și facilitarea accesului la finanțare. Centrul european de inovare digitală este deschis întreprinderilor de toate formele și dimensiunile, în special IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie, întreprinderilor în curs de extindere și administrațiilor publice din întreaga UE.

(f)  „competențe digitale avansate” înseamnă competențele profesionale și aptitudinile care necesită cunoștințele și experiența necesare pentru înțelegerea, conceperea, dezvoltarea, gestionarea, testarea, implementarea, utilizarea și întreținerea tehnologiilor, produselor și serviciilor sprijinite de prezentul regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (e).

(fa)  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă astfel cum este definită în [a se introduce trimiterea la Regulamentul privind programul-cadru Orizont Europa]

(fb)  „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

(g)  „securitate cibernetică” înseamnă toate activitățile necesare pentru protejarea rețelelor și a sistemelor informatice, a utilizatorilor acestora și a persoanelor afectate împotriva amenințărilor cibernetice;

(h)  „infrastructuri de servicii digitale” înseamnă infrastructuri ce permit ca serviciile în rețea să fie furnizate pe cale electronică, de obicei prin internet.

(i)  „marcă de excelență” înseamnă o etichetă certificată, astfel cum este definită în [a se introduce trimiterea la Regulamentul privind programul-cadru Orizont Europa]

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Programul are următoarele obiective generale: să sprijine și să accelereze transformarea digitală a economiei, a industriei și a societății europene ▌să aducă beneficii cetățenilor, administrațiilor publice și întreprinderilor europene din întreaga Uniune și să îmbunătățească competitivitatea Europei în cadrul economiei digitale mondiale, contribuind în același timp la reducerea decalajului digital în Uniune și sporind autonomia strategică a Uniunii. Acest lucru necesită un sprijin holistic, transsectorial și transfrontalier și o contribuție mai solidă din partea Uniunii. Programul, pus în aplicare în strânsă coordonare cu alte programe de finanțare ale Uniunii, după caz:

(a)  va consolida și promova capacitățile Europei în domenii-cheie ale tehnologiilor digitale prin implementarea acestora la scară largă,

(b)  va extinde difuzarea și adoptarea acestora în sectorul privat și în domenii de interes public, promovând transformarea lor digitală și accesul la tehnologiile digitale.

(2)  Programul va avea cinci obiective specifice intercorelate:

(a)  Obiectivul specific nr. 1: Calculul de înaltă performanță

(b)  Obiectivul specific nr. 2: Inteligența artificială

(c)  Obiectivul specific nr. 3: Securitatea cibernetică și încrederea

(d)  Obiectivul specific nr. 4: Competențele digitale avansate

(e)  Obiectivul specific nr. 5: dezvoltarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea

Articolul 4

Calculul de înaltă performanță

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)  implementarea, coordonarea la nivelul Uniunii și exploatarea în Uniune a unei infrastructuri integrate de date și de supercalcul la scară exa de nivel mondial, orientată către cerere și bazată pe aplicații, care să fie ușor accesibilă ▌ utilizatorilor publici și privați, în special IMM-urilor, indiferent de statul membru în care se află, în scopuri de cercetare în conformitate cu {Regulamentul de înființare a Întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță};

(b)  implementarea tehnologiei gata de utilizare/operaționale rezultate în urma cercetării și inovării pentru a construi un ecosistem integrat la nivelul Uniunii pentru calculul de înaltă performanță, care să acopere diverse aspecte ale lanțului valoric științific și industrial, inclusiv echipamente informatice (hardware), programe informatice (software), aplicații, servicii, interconexiuni și competențe digitale, cu un nivel ridicat de securitate și protecție a datelor;

(c)  implementarea și exploatarea unei infrastructuri la scara post-exa , inclusiv integrarea tehnologiilor de informatică cuantică și a infrastructurilor de cercetare pentru științele informatice; încurajarea dezvoltării în interiorul Uniunii a hardware-ului și software-ului necesar pentru o astfel de implementare.

(2)  Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 1 se pun în aplicare în principal prin intermediul întreprinderii comune înființate prin Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță(36).

Articolul 5

Inteligența artificială

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 2 – Inteligența artificială – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)  extinderea și consolidarea capacităților și cunoștințelor de bază în domeniul inteligenței artificiale în Uniune, inclusiv a resurselor de date de calitate și a mecanismelor aferente de schimb, precum și a bibliotecilor de algoritmi, garantând totodată o abordare incluzivă, centrată pe om și care respectă valorile europene.

În deplină conformitate cu legislația privind protecția datelor, soluțiile bazate pe inteligența artificială și datele puse la dispoziție respectă principiul protecției vieții private și a securității încă din faza de proiectare.

(b)  punerea acestor capacități la dispoziția tuturor întreprinderilor, în special a IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, a societății civile, a organizațiilor non-profit, a institutelor de cercetare, a universităților, precum și a administrațiilor publice, ;

(c)  consolidarea facilităților de testare și de experimentare în materie de inteligență artificială ▌și crearea unei rețele a acestor facilități.

(ca)  pentru dezvoltarea și consolidarea aplicațiilor comerciale și a sistemelor de producție, facilitarea integrării tehnologiilor în lanțurile valorice, dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și reducerea timpului dintre momentul inovării și industrializare, precum și promovarea adoptării soluțiilor bazate pe IA în domeniile de interes public și în societate;

(1b)  Comisia, în conformitate cu legislația Uniunii și internațională relevantă, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și ținând seama, printre altele, de recomandările Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială, specifică condițiile legate de aspectele etice în programele de lucru din cadrul obiectivului specific nr. 2. Cererile de oferte sau acordurile de grant includ condițiile relevante, astfel cum sunt enunțate în programele de lucru.

Atunci când este cazul, Comisia realizează verificări etice. Finanțarea pentru acțiunile care nu respectă condițiile referitoare la aspectele etice poate fi suspendată, încheiată sau redusă în orice moment, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(1c)  Acțiunile din cadrul acestui obiectiv specific se pun în aplicare în principal prin gestiune directă.

Cerințele etice și juridice prevăzute în prezentul articol se aplică tuturor acțiunilor din obiectivul specific nr. 2, indiferent de modul de implementare.

Articolul 6

Securitatea cibernetică și încrederea

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 3 – – Securitate cibernetică și încredere – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)  sprijinirea, împreună cu statele membre, a dezvoltării și achiziționării de echipamente, instrumente și infrastructuri de date de securitate cibernetică avansate pentru a atinge un nivel ridicat comun de securitate cibernetică la nivel european, cu respectarea deplină a legislației privind protecția datelor și a drepturilor fundamentale, asigurând totodată autonomia strategică a UE.

(b)  sprijinirea dezvoltării și utilizării optime a cunoștințelor, capacităților și competențelor europene legate de securitatea cibernetică; și partajarea și integrarea celor mai bune practici;

(c)  asigurarea unei largi implementări a celor mai recente soluții de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, acordând o atenție specială serviciilor publice și operatorilor economici esențiali, precum IMM-urile;

(d)  consolidarea capacităților în cadrul statelor membre și în sectorul privat pentru ca acestea să poată respecta Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune79, inclusiv prin măsuri menite să ducă la dezvoltarea unei culturi a securității cibernetice în cadrul organizațiilor.

(da)  îmbunătățirea rezilienței împotriva atacurilor cibernetice, sporirea gradului de conștientizare a riscurilor și a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază în rândul utilizatorilor, în special servicii publice, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, asigurarea faptului că întreprinderile dispun de un nivel de securitate de bază, cum ar fi criptarea de la un capăt la altul a datelor și comunicațiilor și actualizarea programelor informatice, precum și încurajarea utilizării securității implicite și din faza de proiectare, a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază și a igienei cibernetice;

(1a)  Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 3, Securitate cibernetică și încredere, se pun în aplicare în principal prin intermediul Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și al Rețelei de competență în domeniul securității cibernetice, în conformitate cu [Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului(37)].

Articolul 7

Competențele digitale avansate

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Europei, reducerea decalajului digital, promovarea unui nivel mai ridicat de profesionalism ținând seama de echilibrul de gen, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță și cloud computing, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu, de tip blockchain), tehnologiile cuantice, robotica și inteligența artificială. Pentru a aborda chestiunea necorelării competențelor și a încuraja specializarea în tehnologii și aplicații digitale, intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale

(a)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri de înaltă calitate pe termen lung, inclusiv de învățare mixtă, pentru studenți ▌ și pentru lucrători;

(b)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri de înaltă calitate pe termen scurt pentru ▌ lucrători, în special cei din IMM-uri și din sectorul public;

(c)  sprijinirea formării la locul de muncă și a stagiilor de înaltă calitate pentru studenți ▌și lucrători, în special cei din IMM-uri și din sectorul public.

(2)  Acțiunile din cadrul acestui obiectiv specific - Competențe digitale avansate - se pun în aplicare în principal prin gestiune directă.

Articolul 8

Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

(1)  Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale, reducând în același timp decalajul digital:

(a)  acordarea de sprijin pentru sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, sistemul judiciar, vămile, transporturile, mobilitatea, energia, mediul, sectoarele culturale și creative, inclusiv întreprinderile relevante stabilite pe teritoriul Uniunii, pentru ca acestea să poată implementa și accesa tehnologiile digitale de ultimă generație, cum ar fi calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică;

(b)  implementarea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de servicii digitale interoperabile transeuropene de ultimă generație în întreaga Uniune (inclusiv a serviciilor conexe) în complementaritate cu acțiunile întreprinse la nivel național și regional;

(ba)  sprijinirea integrării și utilizării, în sectorul public și în domeniile de interes public, a infrastructurilor de servicii digitale transeuropene și a standardelor digitale europene asupra cărora s-a convenit, pentru a facilita punerea în aplicare eficientă din punctul de vedere al costurilor și interoperabilitatea;

(c)  facilitarea elaborării, actualizării și utilizării de soluții și cadre de către administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni, inclusiv cu sursă deschisă și reutilizarea soluțiilor și a cadrelor de interoperabilitate;

(d)  punerea la dispoziția sectorului public și a industriei din Uniune, în special a IMM-urilor, a unui acces simplu la procesele de testare și experimentare a tehnologiilor digitale, precum și intensificarea utilizării acestora, inclusiv la nivel transfrontalier;

(e)  sprijinirea adoptării de către sectorul public și întreprinderile din Uniune, în special de către IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, a tehnologiilor digitale avansate și conexe, în special a calculului de înaltă performanță, a inteligenței artificiale, a securității cibernetice, a altor tehnologii de vârf și ale viitorului, precum registrele distribuite (de exemplu tehnologia lanțului de blocuri);

(f)  sprijinirea conceperii, testării, aplicării, implementării și menținerii unor soluții digitale interoperabile, inclusiv soluții de guvernare digitală pentru serviciile publice, la nivelul UE, furnizate prin intermediul unei platforme de soluții reutilizabile bazate pe date, care încurajează inovarea și stabilește cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată pune întregul potențial în slujba cetățenilor și a întreprinderilor europene;

(g)  asigurarea unei capacități permanente la nivelul Uniunii pentru a fi în fruntea dezvoltării digitale și, în plus, a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și partajarea și integrarea celor mai bune practici;

(h)  sprijinirea cooperării în vederea realizării unui ecosistem european de infrastructuri digitale și de partajare de date fiabile, utilizând, printre altele, servicii și aplicații de registre distribuite, inclusiv sprijinirea promovării interoperabilității și a standardizării și a introducerii de aplicații transfrontaliere în UE bazate pe securitate și protecția vieții private prin proiectare, respectând legislația privind protecția consumatorilor și a datelor;

(i)  crearea și consolidarea centrelor europene de inovare digitală și a rețelei acestora.

(2)  Acțiunile din cadrul acestui obiectiv specific se pun în aplicare în principal prin gestiune directă.

Articolul 9

Bugetul

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 8 192 391 000 EUR la prețurile din 2018 (9 194 000 000 EUR în prețuri curente).

(2)  Repartizarea orientativă a sumei menționate este următoarea:

(a)  până la 2 404 289 438 EUR la prețurile din 2018 (2 698 240 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță

(b)  până la 2 226 192 703 EUR la prețurile din 2018 (2 498 369 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligență artificială

(c)  până la 1 780 954 875 EUR la prețurile din 2018 (1 998 696 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitate cibernetică și încredere

(d)  până la 623 333 672 EUR la prețurile din 2018 (699 543 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate

(e)  până la 1 157 620 312 EUR la prețurile din 2018 (1 299 152 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată și pentru asistența tehnică și administrativă a punerii în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sisteme corporative de tehnologie a informațiilor.

(4)  Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(5)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate programului, inclusiv pentru a completa granturile acordate acțiunii în limita a 100% din costurile eligibile totale, dacă este posibil, fără a aduce atingere principiului de cofinanțare prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și normelor privind ajutoarele de stat. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu același articol litera (c). ▌Resursele respective sunt utilizate numai în beneficiul statului membru în cauză.

(6)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 10

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiul Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(2)  Asocierea completă sau parțială la program a țărilor terțe care nu sunt menționate la alineatul (1) se bazează pe o evaluare de la caz la caz a obiectivelor specifice, în conformitate cu condițiile ▌prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord specific să respecte pe deplin următoarele criterii:

—  participarea țării terțe este în interesul Uniunii;

—  participarea contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3;

—  participarea nu presupune niciun fel de risc în materie de securitate și respectă pe deplin cerințele relevante în materie de securitate stabilite la articolul 12;

—  acordul asigură un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  acordul stabilește condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

—  acordul nu conferă țării terțe o competență decizională cu privire la program;

—  acordul garantează drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

(2a)  La pregătirea programelor de lucru, Comisia Europeană sau alte organisme relevante de punere în aplicare evaluează, de la caz la caz, dacă pentru acțiunile incluse în programele de lucru sunt îndeplinite condițiile stabilite în acordul menționat la punctul 2.

Articolul 11

Cooperare internațională

(1)  Uniunea poate coopera cu țările terțe menționate la articolul 10 și cu alte țări terțe și cu organizații sau organisme internaționale stabilite în aceste țări, în special în cadrul Parteneriatului euro-mediteraneean și al Parteneriatului estic, precum și cu țările vecine, în special cu cele din regiunea Balcanilor de Vest și cea a Mării Negre. Fără a se aduce atingere articolului 18, costurile aferente nu sunt acoperite de program.

(2)  Cooperarea cu țările și organizațiile terțe menționate la alineatul (1) în cadrul obiectivului specific 1 – Calcul de înaltă performanță, al obiectivului specific 2 – Inteligența artificială, și al obiectivului specific 3 – Securitate cibernetică și încredere intră sub incidența articolului 12.

Articolul 12

Securitatea

(1)   Acțiunile desfășurate în cadrul programului sunt conforme cu normele de securitate aplicabile, în special cu protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate, inclusiv în conformitate cu normele relevante din dreptul național și din dreptul Uniunii. În cazul acțiunilor desfășurate în afara Uniunii care utilizează și/sau generează informații clasificate, este necesar ca, în plus față de respectarea cerințelor de mai sus, să se fi încheiat un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea.

(2)   După caz, propunerile și ofertele includ o autoevaluare a securității care identifică eventualele probleme de securitate și detaliază modul în care aceste aspecte vor fi abordate pentru a se conforma legislației relevante naționale și legislației Uniunii.

(3)   Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate pentru propunerile care prezintă probleme de securitate.

(4)   După caz, acțiunile sunt conforme cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei(38) precum și cu normele sale de punere în aplicare.

(5)   Programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivului specific 3 din motive de securitate bine justificate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte sunt limitate la entități stabilite sau care urmează să fie stabilite în statele membre și controlate de statele membre și/sau de resortisanți ai statelor membre.

În cazul în care motivele de securitate sunt bine justificate, programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe, să fie eligibile să participe la toate sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivelor specifice 1 și 2 doar dacă respectă condițiile aferente cerințelor ce trebuie îndeplinite de către entitățile juridice respective pentru a garanta protecția intereselor de securitate esențiale ale Uniunii și ale statelor sale membre și pentru a asigura protecția informațiilor și a documentelor clasificate. Aceste condiții se stabilesc în programul de lucru.

(5a)  Atunci când este cazul, Comisia realizează verificări de securitate. Finanțarea pentru acțiunile care nu respectă condițiile referitoare la aspectele de securitate poate fi suspendată, încheiată sau redusă în orice moment, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 13

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

(1)  Programul este conceput pentru a fi pus în aplicare prin facilitarea sinergiilor, astfel cum se descrie în anexa III, cu alte programe de finanțare ale Uniunii, în special prin intermediul unor acorduri de finanțare complementară din partea UE în cazul în care modalitățile de gestionare a programelor permit acest lucru; fie secvențial, în mod alternativ, fie prin combinarea de fonduri, inclusiv pentru finanțarea comună de acțiuni. Comisia se asigură că, la valorificarea caracterului complementar al programului în raport cu alte programe europene de finanțare, nu se obstrucționează atingerea obiectivelor specifice 1-5.

(2)  Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură consecvența globală și complementaritatea programului cu politicile și instrumentele relevante ale Uniunii. În acest scop, pentru a se asigura în mod sistematic sinergii între program și instrumentele relevante de finanțare ale UE, Comisia facilitează crearea unor mecanisme adecvate de coordonare între autoritățile competente și între autorități și Comisia Europeană și stabilește instrumente adecvate de monitorizare. Măsurile contribuie la evitarea suprapunerilor și la maximizarea impactului cheltuielilor.

Articolul 14

Punere în aplicare și forme de finanțare

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) ▌din Regulamentul financiar în conformitate cu articolele 4-8. Organismele de finanțare pot deroga de la normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament numai dacă acest lucru este prevăzut în actul de bază de instituire a organismului de finanțare și/sau de delegare a sarcinilor de execuție bugetară sau, pentru organismele de finanțare prevăzute la articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii) sau (v) din Regulamentul financiar, dacă acest lucru este prevăzut în acordul privind contribuția și nevoile lor specifice de funcționare sau natura acțiunii impune acest lucru.

(2)  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special sub formă de achiziții, ca formă primară de finanțare, precum și sub formă de granturi și premii.

Atunci când îndeplinirea unui obiectiv al acțiunii necesită achiziționarea de bunuri și servicii inovatoare, granturile pot fi acordate doar beneficiarilor care sunt autorități contractante sau entități contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE(39), 2014/25/UE(40) și 2009/81/CE(41).

Atunci când furnizarea de bunuri sau servicii digitale inovatoare care nu sunt încă disponibile comercial la scară largă este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor acțiunii, procedura de achiziție poate autoriza acordarea mai multor contracte în cadrul aceleiași proceduri.

Din motive bine justificate de siguranță publică, autoritatea contractantă poate impune condiția ca locul de desfășurare a contractului să fie pe teritoriul Uniunii.

Programul poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X ▌din Regulamentul XXX succesor al Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 15

Parteneriate europene

Programul poate fi pus în aplicare prin parteneriate europene înființate în conformitate cu Regulamentul Orizont Europa și în cadrul procesului de planificare strategică dintre Comisia Europeană și statele membre. Acestea pot include, în special, contribuții la parteneriate public-privat existente sau noi sub forma unor întreprinderi comune, instituite în temeiul articolului 187 din TFUE. Pentru aceste contribuții, se aplică dispozițiile referitoare la parteneriatele europene în temeiul [Regulamentului Orizont Europa, de adăugat referința].

Articolul 16

Centre de inovare digitală

(1)  În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, care include cel puțin un centru per stat membru, fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3).

(2)  În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează, în conformitate cu procedurile și structurile sale administrative și instituționale naționale, entități candidate în cadrul unui proces deschis și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:

(a)  să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele europene de inovare digitală specificate la articolul 16 alineatul (5) și competențe în unul sau mai multe domenii identificate la articolul 3 alineatul (2);

(b)  să aibă capacitate de gestionare, personal și infrastructură adecvate pentru îndeplinirea funcțiilor identificate la articolul 16 alineatul (5);

(c)  să dispună de mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)  să ofere o viabilitate financiară adecvată, care să corespundă nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze și care să fie dovedită, atunci când este cazul, prin garanții emise de preferință de către o autoritate publică. ▌

(3)  Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială, în conformitate cu procedura menționată la articolul 27a alineatul (2), ținând seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală pe teritoriul său. Aceste entități sunt selectate de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:

(a)  bugetul disponibil pentru finanțarea rețelei inițiale;

(b)  necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare, îmbunătățind convergența dintre țările beneficiare ale fondurilor de coeziune și alte state membre, de exemplu reducând decalajul digital din punct de vedere geografic.

(4)  În urma unui proces deschis și competitiv, Comisia, ținând seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală pe teritoriul său, selectează, dacă este necesar, centre europene de inovare digitală suplimentare în conformitate cu procedura menționată la articolul 27a alineatul (2), în așa fel încât să se asigure o largă acoperire geografică în întreaga Europă. Numărul de entități din rețea trebuie să corespundă cererii de servicii ale centrului într-un anumit stat membru. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, se pot desemna entități specifice care să le acopere nevoile.

(4a)  Centrele europene de inovare digitală beneficiază de o autonomie generală substanțială pentru a-și defini modul de organizare, componența și metodele de lucru.

(5)  Centrele europene de inovare digitală ▌sunt implicate în punerea în aplicare a programului prin îndeplinirea următoarelor funcții în beneficiul întreprinderilor din Uniune, în special IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, precum și al sectorului public pentru:

(a)  a sensibiliza și a furniza sau garanta accesul la expertiză, know-how și servicii de transformare digitală – inclusiv facilități de testare și de experimentare ▌;

(aa)  a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, și organizațiile să devină mai competitive și să-și îmbunătățească modelul de afaceri prin utilizarea noilor tehnologii vizate de program;

(b)  a facilita transferul de expertiză și know-how între regiuni, în special prin crearea de rețele între IMM-uri, întreprinderi nou-înființate și întreprinderi cu capitalizare medie stabilite într-o regiune și centrele europene de inovare digitală stabilite în alte regiuni care sunt cele mai potrivite pentru a furniza serviciile relevante; a încuraja schimburile de competențe, inițiativele comune și bunele practici;

(c)  a furniza sau a garanta accesul la servicii tematice, mai ales servicii legate de inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică și încredere administrațiilor, organizațiilor din sectorul public, IMM-urilor sau întreprinderilor cu capitalizare medie. Centrele europene de inovare digitală se pot specializa în servicii tematice specifice și nu trebuie să furnizeze toate serviciile tematice menționate la prezentul alineat sau să furnizeze serviciile respective tuturor categoriilor de entități menționate la acest alineat;

(d)  a furniza sprijin financiar unor terți, în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate.

(6)  Atunci când un centru european de inovare digitală primește finanțare în temeiul prezentului program, finanțarea se face sub formă de grant.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 17

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul ▌3▌ și la articolele ▌4▌-▌8▌ sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Criteriile de eligibilitate pentru acțiuni sunt prevăzute în programele de lucru.

Articolul 18

Entități eligibile

(1)   Sunt eligibile următoarele entități juridice:

(a)  entitățile juridice stabilite:

(i)  într-un stat membru ori o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(ii)  în țări terțe asociate la program în conformitate cu articolele 10 și 12;

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(2)   Entitățile stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni. Aceste entități suportă costurile participării lor, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în programele de lucru.

(3)  Persoanele fizice nu sunt eligibile, cu excepția granturilor acordate în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate.

(4)  Programul de lucru menționat la articolul 23 poate prevedea ca participarea să fie limitată la beneficiarii stabiliți în state membre sau la beneficiarii stabiliți în state membre și în țările asociate specificate sau în alte țări terțe din motive de securitate sau din cauza unor acțiuni legate în mod direct de autonomia strategică a UE. Orice limitare a participării entităților juridice stabilite în țări asociate se face în conformitate cu prezentul regulament și cu termenele și condițiile din acordul relevant.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 19

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar și pot acoperi până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și în conformitate cu specificațiile pentru fiecare obiectiv.

Articolul 20

Criterii de atribuire

(1)  Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri, luându-se în considerare cel puțin următoarele elemente:

(a)  gradul de maturitate a acțiunii în elaborarea proiectului;

(b)  soliditatea modului de execuție propus;

(c)   nevoia de a depăși obstacole financiare precum absența finanțării pe piață.

(2)  Se ține cont de următoarele elemente, după caz:

(a)  efectul de stimulare exercitat de sprijinul Uniunii asupra investițiilor publice și private;

(b)   ▌impactul preconizat la nivel economic, social, asupra climei și mediului;

(c)  ▌accesibilitatea și ușurința de a recurge la respectivele servicii;

(d)   ▌o dimensiune transeuropeană;

(e)   ▌o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv reducerea discrepanțelor geografice și inclusiv în regiunile ultraperiferice;

(f)   ▌existența unui plan de sustenabilitate pe termen lung;

(g)  libertatea de reutilizare și adaptare a rezultatelor proiectelor;

(h)  sinergia și complementaritatea cu alte programe ale Uniunii.

Articolul 20a

Evaluare

În conformitate cu articolul 150 din Regulamentul financiar, cererile de granturi se evaluează de către un comitet de evaluare care poate fi compus în întregime sau parțial din experți externi independenți.

CAPITOLUL IV

OPERAȚIUNILE DE FINANȚARE MIXTĂ ȘI ALTE FINANȚĂRI COMBINATE

Articolul 21

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul InvestEU și cu titlul X din Regulamentul financiar.

Articolul 22

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii, inclusiv de fonduri în cadrul gestiunii partajate, poate primi o contribuție și în cadrul programului, cu condiția ca prin aceste contribuții să nu se acopere aceleași costuri. Regulile fiecărui program al Uniunii din care se oferă finanțare se aplică contribuției sale respective în cadrul acțiunii. Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)  Acțiunile care au fost certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiții comparative:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)  sunt conforme cu cerințele minime de calitate ale acelei cereri de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul acelei cereri de propuneri din cauza constrângerilor bugetare,

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], în măsura în care aceste acțiuni sunt conforme cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului prin care se oferă sprijin.

(2a)  În cazul în care unei acțiuni i-au fost deja acordate sau aceasta a primit contribuții de la un alt program al Uniunii sau sprijin dintr-un fond al UE, contribuția sau sprijinul în cauză se menționează în cererea de contribuție din partea programului.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 23

Programe de lucru

(1)  Programul se pune în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Aceste programe de lucru se adoptă ca programe multianuale pentru întregul program. În cazul în care acest lucru este justificat de nevoile specifice legate de punerea în aplicare, acestea pot fi adoptate și sub formă de programe anuale care acoperă unul sau mai multe obiective specifice.

(3)  Programele de lucru ▌se concentrează pe activitățile prevăzute în anexa I și se asigură că acțiunile care beneficiază de astfel de finanțare nu conduc la scăderea finanțării private.

(3a)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica anexa I în vederea revizuirii sau completării activităților incluse în aceasta în mod consecvent cu obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt prevăzute la articolele 4-8.

(4)  Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 24

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II se prevăd indicatorii măsurabili care trebuie utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(1a)  Comisia stabilește o metodologie pentru a furniza indicatori pentru o evaluare exactă a progresului înregistrat în privința îndeplinirii obiectivelor generale stabilite la articolul 3 alineatul (1).

(2)  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor măsurabili, atunci când acest lucru este considerat necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemul de rapoarte de performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării ▌ programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp astfel încât rezultatele să fie adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

(4)  Statisticile oficiale ale UE cum ar fi anchetele statistice din domeniul TIC sunt folosite la maximum ca indicatori de context. Institutele naționale de statistică sunt consultate și implicate, împreună cu Eurostat, în conceperea inițială și în dezvoltarea ulterioară a indicatorilor statistici folosiți pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală.

Articolul 25

Evaluarea programului

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. Ele cuprind o evaluare calitativă a progresului înregistrat în direcția îndeplinirii obiectivelor generale ale programului.

(2)  Pe lângă monitorizarea periodică a programului, Comisia realizează o evaluare interimară a programului ▌ imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului. După caz, punerea în aplicare a programului se adaptează pe baza rezultatelor evaluării interimare, ținând seama și de noile evoluții tehnologice relevante.

Evaluarea interimară se prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul ▌1▌, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

Evaluarea finală analizează impactul pe termen mai lung al programului și sustenabilitatea acestuia.

(4)  Sistemul de evaluare garantează că datele pentru evaluarea programului sunt colectate cu eficiență și eficacitate, în timp util și cu nivelul adecvat de granularitate de către destinatarii fondurilor Uniunii.

(4a)  Comisia transmite raportul final de evaluare menționat la alineatul (3) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.

Articolul 26

Audituri

(1)  Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de către persoane sau entități, inclusiv de alte persoane sau entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, formează baza asigurării generale în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar.

(2)  Sistemul de control asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile.

(3)  Auditurile cheltuielilor sunt efectuate coerent, în conformitate cu principiile economisirii, eficienței și eficacității.

(4)  Ca parte a sistemului de control, strategia de audit se poate baza pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli. Acest eșantion reprezentativ este completat de o selecție realizată pe baza unei evaluări a riscurilor legate de cheltuieli.

(5)  Acțiunile care primesc finanțare cumulată din diferite programe ale Uniunii sunt auditate o singură dată, acest audit acoperind toate programele și normele aplicabile aferente.

Articolul 27

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 23 și 24 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 23 și 24 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 23 și 24 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 27a

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul de coordonare al programului Europa digitală. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 28

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin adoptarea unei decizii în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi a Uniunii Europene să își exercite în mod exhaustiv competențele care îi revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 29

Informare, comunicare, publicitate, susținerea și diseminarea politicilor

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia derulează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Aceasta asigură, de asemenea, informații integrate și accesul potențialilor solicitanți la finanțarea din partea Uniunii în sectorul digital. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul ▌3▌.

(3)  Programul oferă sprijin pentru elaborarea de politici, acțiuni de informare, de sensibilizare și de diseminare a activităților și pentru promovarea cooperării și a schimbului de experiență în domeniile menționate la articolele 4-8.

Articolul 30

Abrogare

▌Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public se abrogă începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 31

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(42) și al Deciziei (UE) nr. 2015/2240(43), care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției de la program la măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 și al Deciziei (UE) nr. 2015/2240(44).

(3)  În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a se acoperi cheltuielile menționate la articolul 9 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 32

Intrarea în vigoare

▌Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA 1

ACTIVITĂȚI

Descrierea tehnică a programului: domeniul de aplicare inițial al activităților

Activitățile inițiale ale programului sunt puse în aplicare în conformitate cu următoarea descriere tehnică:

Obiectivul specific nr. 1. Calculul de înaltă performanță

Programul pune în aplicare strategia europeană în domeniul calculului de înaltă performanță, prin sprijinirea deplină a ecosistemului UE care furnizează calculul de înaltă performanță și capacitatea de date necesare pentru ca Europa să concureze la nivel mondial. Strategia are ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de calcul de înaltă performanță și de date care să fie dotată cu capacități exascale până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii de calcul de înaltă performanță, să atingă excelența în materie de aplicații de calcul de înaltă performanță și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță.

Activitățile inițiale includ:

1.  instituirea unui cadru de achiziții publice comune care să facă posibilă o abordare pe bază de coproiectare pentru achiziționarea unei rețele integrate de calcul de înaltă performanță de nivel mondial care să includă infrastructură de date și tehnologie de supercalcul cu capacitate exascale (executarea unui număr de operații pe secundă egal cu zece la puterea optsprezece). Aceasta va fi ușor accesibilă ▌utilizatorilor publici și privați, în special IMM-urilor, indiferent de statul membru în care se află, și în scopuri de cercetare, în conformitate cu {Regulamentul de înființare a Întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță};

2.  instituirea unui cadru de achiziții publice comune pentru o infrastructură de supercalcul de capacitate post-exascale (executarea unui număr de operații pe secundă egal cu zece la puterea douăzeci și unu), inclusiv integrarea unor tehnologii de informatică cuantică;

3.  coordonarea la nivelul UE și resursele financiare adecvate pentru a sprijini dezvoltarea, achizițiile și exploatarea unei astfel de infrastructuri;

4.  crearea de rețele care să cuprindă capacitățile în materie de calcul de înaltă performanță și de date de care dispun statele membre, precum și sprijinirea statelor membre care doresc să dezvolte capacitățile de calcul de înaltă performanță existente sau să achiziționeze altele noi;

5.  crearea unor rețele între centrele de competență în materie de calcul de înaltă performanță, cel puțin câte unul pentru fiecare stat membru, precum și conectarea acestora la centrele lor naționale de supercalcul în scopul prestării de servicii de calcul de înaltă performanță pentru industrie (în special pentru IMM-uri), mediul universitar și administrațiile publice;

6.  implementarea unei tehnologii gata de utilizare/exploatare: supercalculul, considerat un serviciu de cercetare și inovare, menit să contribuie la crearea unui ecosistem HPC european integrat care să includă toate segmentele lanțului valoric științific și industrial (hardware, software, aplicații, servicii, interconectări și competențe digitale avansate).

Obiectivul specific nr. 2. Inteligența artificială

Programul dezvoltă și consolidează capacitățile de bază din domeniul inteligenței artificiale în Europa, care includ baze de date și repertorii de algoritmi, și le pune la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice, consolidând și conectând totodată echipamentele existente și recent înființate de testare și experimentare a inteligenței artificiale din statele membre.

Activitățile inițiale includ:

1.  crearea unor spații europene comune de date, în care să fie centralizate informațiile de interes public din întreaga Europă, inclusiv cele provenite din reutilizarea informațiilor din sectorul public, și care să devină o sursă de date pentru soluțiile în domeniul inteligenței artificiale. Spațiile ar fi ▌puse la dispoziția sectoarelor public și privat. În scopul creșterii nivelului de utilizare, datele incluse într-un spațiu ar trebui să fie interoperabile, în special prin formate de date care să fie deschise, să poată fi citite automat, să fie standardizate și documentate, atât în interacțiunile dintre sectorul public cu cel privat, cât și în cele la nivel intrasectorial și intersectorial (interoperabilitate semantică).

2.  dezvoltarea unor biblioteci europene comune de algoritmi sau a unor interfețe pentru astfel de biblioteci, care să fie ușor accesibile tuturor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. Întreprinderile și sectorul public ar avea posibilitatea să identifice și să achiziționeze cea mai adecvată soluție pentru nevoile lor;

3.  coinvestiții alături de statele membre în spații de referință de talie mondială destinate experimentării și testării în condiții reale, axate pe aplicații bazate pe IA în sectoare esențiale precum sănătatea, monitorizarea pământului/mediului, transporturile și mobilitatea, securitatea, producția sau finanțarea, precum și în alte domenii de interes public. Spațiile ar trebui să fie accesibile tuturor actorilor din întreaga Europă și să fie conectate la rețeaua de centre de inovare digitală. Acestea ar trebui să fie echipate cu sisteme mari de calcul și care să aibă o capacitate ridicată de prelucrare a datelor, precum și cu cele mai recente tehnologii din domeniul IA, care să includă domenii emergente, printre altele sistemele de calcul neuromorfe, algoritmii de învățare profundă și robotica, sau să fie conectate la astfel de sisteme și tehnologii.

Obiectivul specific nr. 3. Securitatea cibernetică și încrederea

Programul stimulează consolidarea, construirea și achiziționarea de capacități esențiale, menite să garanteze securitatea economiei digitale a UE, a societății și democrației prin consolidarea potențialului industrial și a competitivității UE în domeniul securității cibernetice, precum și prin îmbunătățirea capacității sectoarelor publice și private în scopul protejării cetățenilor europeni și a întreprinderilor împotriva amenințărilor informatice, inclusiv prin sprijinirea punerii în aplicare a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației.

Activitățile inițiale, menite să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, includ:

1.  efectuarea de coinvestiții cu statele membre în echipamente, infrastructuri și know-how avansate în materie de securitate cibernetică, care sunt esențiale pentru protejarea infrastructurilor critice și a pieței unice digitale în ansamblu. Acestea ar putea include investiții în tehnologii de informatică cuantică și resurse de date pentru securitatea cibernetică, sensibilizarea cu privire la situația din spațiul cibernetic, precum și alte instrumente care urmează să fie puse la dispoziția sectoarelor public și privat din întreaga Europă;

2.  îmbunătățirea capacităților tehnologice existente și conectarea în rețea a centrelor de competență din statele membre și garantarea faptului că aceste capacități răspund nevoilor sectorului public și ale industriei, inclusiv în ceea ce privește produsele și serviciile care consolidează securitatea informatică și încrederea în piața unică digitală;

3.  asigurarea implementării la scară largă în toate statele membre a unor soluții de securitate cibernetică și de încredere eficiente, de ultimă generație. Aceasta include consolidarea siguranței și securității ▌produselor, din faza de proiectare până la cea de comercializare.

4.  sprijinul pentru eliminarea lacunelor în materie de competențe, de exemplu prin alinierea programelor de calificare în domeniul securității cibernetice, adaptarea acestora la nevoile sectoriale specifice și facilitarea accesului la cursuri de formare specializată.

Obiectivul specific nr. 4. Competențe digitale avansate

Programul sprijină oportunitățile de formare ale populației active, actuale și viitoare, în domeniul competențelor digitale avansate, în special al calculului de înaltă performanță, al analizei volumelor mari de date, al inteligenței artificiale, al registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia blockchain) și al securității cibernetice, oferindu-le, printre altele, studenților, noilor absolvenți sau cetățenilor de toate vârstele care au nevoie să își perfecționeze competențele și lucrătorilor existenți, indiferent de locul în care se află, mijloacele necesare dobândirii și dezvoltării acestor competențe.

Activitățile inițiale includ:

1.  accesul la formarea la locul de muncă, prin participarea la stagii în centrele de competență și în cadrul întreprinderilor și al altor organizații care implementează tehnologii digitale avansate;

2.  accesul la cursuri în domeniul tehnologiilor digitale avansate care vor fi oferite de către instituții de învățământ superior, institute de cercetare și organisme de certificare profesională ale sectorului în colaborare cu organismele implicate în program [se preconizează că vor fi incluse subiecte precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, registrele distribuite (de exemplu tehnologia blockchain), calculul de înaltă performanță și tehnologiile cuantice];

3.  participarea la cursuri de formare profesională de specialitate, de scurtă durată, care au fost acreditate în prealabil, de exemplu în domeniul securității cibernetice.

Intervențiile se concentrează pe competențe digitale avansate care vizează tehnologii specifice.

▌Centrele europene de inovare digitală, astfel cum sunt definite la articolul 16, acționează ca mediatori pentru oportunitățile de formare, asigurând legătura cu furnizorii de educație și formare.

Obiectivul specific nr. 5. Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

I.  Activitățile inițiale în ceea ce privește transformarea digitală a zonelor de interes public includ:

Proiectele care vizează implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale sau interoperabilitatea reprezintă proiecte de interes comun.

1.  Modernizarea administrațiilor publice:

1.1.  sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a principiilor Declarației de la Tallinn privind e-guvernarea în toate domeniile de politică, prin elaborarea, dacă este cazul, a registrelor necesare și prin interconectarea acestora în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor;

1.2.  sprijinirea acțiunilor de proiectare, testare, implementare, întreținere, dezvoltare și promovare a unui ecosistem coerent de infrastructură pentru servicii digitale transfrontaliere și contribuirea la găsirea unor soluții cap la cap optime, securizate, interoperabile, multilingve, interoperabile la nivel transfrontalier și transsectorial, precum și a unor cadre comune în administrația publică; de asemenea, trebuie integrate metodologii pentru evaluarea impactului și a beneficiilor;

1.3.  sprijinirea acțiunilor de evaluare, actualizare și promovare a specificațiilor și standardelor comune existente și elaborarea, instituirea și promovarea unor noi specificații comune și specificații și standarde deschise, prin intermediul platformelor de standardizare ale Uniunii și în colaborare cu organizațiile de standardizare europene sau internaționale, după caz;

1.4.  cooperarea în vederea creării unui ecosistem european pentru infrastructuri de încredere, eventual prin utilizarea serviciilor și aplicațiilor pentru registre distribuite (de exemplu, tehnologia de tip blockchain), precum și prin acordarea de sprijin pentru interoperabilitate și standardizare și pentru stimularea implementării la nivel transfrontalier a aplicațiilor UE.

2.  Sănătatea(45)

2.1.  asigurarea faptului că cetățenii UE dețin controlul asupra datelor lor personale și își pot accesa, distribui, utiliza și gestiona la nivel transfrontalier, în siguranță și într-un mod care garantează protejarea vieții private, datele personale privind sănătatea, indiferent de locul în care se află cetățenii sau în care se găsesc datele, în conformitate cu legislația aplicabilă în materie de protecție a datelor; finalizarea infrastructurii de servicii digitale în domeniul e-sănătății și extinderea acesteia prin introducerea unor noi servicii digitale, legate de prevenirea bolilor, sănătate și îngrijiri medicale, sprijinirea implementării acestora, valorificând sprijinul larg din partea activităților UE și a statelor membre, în special în cadrul rețelei de e-sănătate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2011/24/UE.

2.2.  furnizarea unor date de calitate superioară pentru cercetare, prevenirea bolilor și asistența medicală personalizată; asigurarea faptului că cercetătorii europeni în domeniul sănătății și medicii specialiști au acces la resursele necesare (spații comune de date, inclusiv calcul și stocare de date, expertiză și capacitate analitică) pentru a realiza progrese atât în cazul bolilor grave, cât și în cazul celor rare. Obiectivul vizat este de a asigura o cohortă alcătuită dintr-o populație de cel puțin 10 milioane de cetățeni. ▌

2.3.  furnizarea unor instrumente digitale pentru autonomizarea cetățenilor și pentru asistența personalizată, prin sprijinirea schimbului celor mai bune practici inovatoare în domeniul sănătății digitale, prin consolidarea capacității și asistență tehnică, în special pentru securitatea cibernetică, IA și HPC.

3.  Sistemul judiciar: asigurarea desfășurării comunicațiilor electronice transfrontaliere în siguranță și fără întreruperi în interiorul sistemului judiciar și între sistemul judiciar și alte organisme competente în domeniul justiției civile și penale; îmbunătățirea accesului la justiție și la informații juridice și proceduri pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii în domeniul dreptului și membri ai sistemului judiciar, prin intermediul unor interconexiuni interoperabile semantice cu baze de date și registre ▌și facilitarea soluționării extrajudiciare online a litigiilor; promovarea dezvoltării și a punerii în aplicare a tehnologiilor inovatoare pentru instanțe și juriști, printre altele pe baza unor soluții de inteligență artificială în măsură să modernizeze și să accelereze procedurile (de exemplu aplicații de „tehnologie juridică”);

4.  Transport, mobilitate, energie și mediu: implementarea unor soluții și infrastructuri descentralizate necesare pentru aplicațiile digitale la scară largă, cum ar fi vehiculele automatizate conectate, vehiculele aeriene fără pilot, conceptele de mobilitate inteligentă, orașele inteligente, zonele rurale sau regiunile ultraperifericeinteligente, pentru a sprijini politicile în domeniile transportului, energiei și mediului, în coordonare cu acțiunile pentru digitalizarea sectoarelor transportului și energiei în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

5.  Educație, cultură și media: oferirea creatorilor, industriei creative și sectoarelor culturale din Europa acces la cele mai recente tehnologii digitale, pornind de la inteligența artificială până la tehnica de calcul avansată; valorificarea patrimoniului cultural european, inclusiv Europeana, pentru sprijinirea educației și a cercetării și pentru promovarea diversității culturale, a coeziunii sociale și a societății europene; sprijinirea integrării tehnologiilor digitale în educație, precum și în instituțiile culturale cu finanțare publică și privată.

6.   Alte activități de sprijinire a pieței unice digitale, de exemplu, stimularea alfabetizării digitale și mediatice și creșterea gradului de conștientizare în rândul minorilor, părinților și cadrelor didactice în ceea ce privește riscurile cu care se pot confrunta minorii în mediul online și modalitățile de a-i proteja, precum și combaterea hărțuirii cibernetice și a difuzării online a unor materiale care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor prin sprijinirea unei rețele paneuropene de centre pentru un internet mai sigur; promovarea de măsuri care vizează detectarea și combaterea colportării intenționate a informațiilor false, sporind astfel reziliența globală a Uniunii; sprijinirea unui observator al UE pentru economia bazată pe platforme digitale, precum și a studiilor și activităților de informare.

Activitățile menționate la punctele 1-6 pot fi sprijinite parțial de centrele europene de inovare digitală, folosindu-se aceleași capacități dezvoltate pentru a asista industria în procesul de transformare digitală (a se vedea punctul II).

II.  Activități inițiale legate de digitalizarea industriei:

1.  Contribuirea la dezvoltarea rețelei ▌de centre europene de inovare digitală pentru a asigura accesul tuturor întreprinderilor din UE, în special al IMM-urilor din orice regiune, la capacitățile digitale. Aceasta include în special:

1.1.  Accesul la spațiul european comun de date și la platformele europene de IA și la echipamentele europene de HPC pentru analiza datelor, precum și la aplicații de supercalcul;

1.2.  Accesul la echipamente de testare a inteligenței artificiale la scară largă și la instrumente avansate de securitate cibernetică;

1.3.  Accesul la competențe digitale avansate;

2.  Activitățile vor completa și vor fi coordonate cu acțiunile de inovare în domeniul tehnologiilor digitale, sprijinite, în special, în cadrul programului Orizont Europa, precum și cu investițiile în centrele europene de inovare digitală finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională. Granturile destinate replicării pe piață pot fi, de asemenea, acordate prin programul Europa digitală, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Sprijinul pentru accesul la finanțare pentru etapele ulterioare ale transformării lor digitale se va realiza prin intermediul instrumentelor financiare care recurg la programul InvestEU.

ANEXA 2

Indicatori de performanță

Obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță

1.1  Numărul de infrastructuri HPC achiziționate în comun

1.2  Utilizarea calculatoarelor cu capacitate exascale și post-exascale în total și de diferite grupuri de părți interesate (universități, IMM-uri etc.)

Obiectivul specific nr. 2 – Inteligența artificială

2.1  Suma totală a coinvestițiilor în situri destinate experimentării și testării

2.2   Utilizarea unor biblioteci europene comune de algoritmi sau a unor interfețe pentru astfel de biblioteci, utilizarea unor spații europene comune de date și utilizarea unor situri pentru experimente și testare legate de activitățile din prezentul regulament

2.2a  Numărul de cazuri în care organizațiile decid să integreze inteligența artificială în produsele, procesele sau serviciile lor, ca urmare a programului

Obiectivul specific nr. 3 – Securitatea cibernetică și încrederea

3.1  Numărul de infrastructuri de securitate cibernetică și/sau de instrumente achiziționate în comun

3.2  Numărul de utilizatori și de comunități de utilizatori care obțin acces la echipamentele europene de securitate cibernetică

Obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate

4.1  Numărul de persoane care, cu sprijinul programului, au beneficiat de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate

4.2  Numărul de întreprinderi, în special IMM-uri, care întâmpină dificultăți în recrutarea specialiștilor din domeniul TIC

4.2b   Numărul de persoane care, după finalizarea formării sprijinite de program, au indicat îmbunătățirea situației lor ocupaționale

Obiectivul specific nr. 5 – Implementarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea

5.1  Preluarea serviciilor publice digitale

5.2  Întreprinderile cu scor ridicat de intensitate digitală

5.3  Gradul de aliniere a Cadrului național de interoperabilitate cu Cadrul european de interoperabilitate

5.4  Numărul de întreprinderi și de entități din sectorul public care au utilizat serviciile centrelor europene de inovare digitală

ANEXA 3

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

1.  Sinergiile cu programul Orizont Europa asigură faptul că:

(a)  Tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica de intervenție sunt diferite și complementare datorită caracterului convergent al mai multor domenii tematice abordate de programele Europa digitală și Orizont Europa;

(b)  Orizont Europa va oferi un sprijin considerabil cercetării, dezvoltării tehnologice, prezentării în scop demonstrativ, testării proiectelor-pilot, validării conceptului, încercării și inovării, inclusiv activităților de aplicare în practică înainte de comercializare a tehnologiilor digitale inovatoare, în special prin (i) alocarea unui buget specific în cadrul pilonului „Provocări globale pentru sectorul digital și industrie” și va dezvolta tehnologii generice (inteligență artificială și robotică, internet de nouă generație, calcul de înaltă performanță și volume mari de date, tehnologii digitale esențiale, care combină tehnologia digitală cu alte tehnologii); (ii) sprijinirea infrastructurilor electronice în cadrul pilonului privind știința deschisă; (iii) integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile care prezintă provocări globale (sănătate, securitate, energie și mobilitate, climă etc.); și (iv) sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare în cadrul pilonului privind inovarea deschisă (multe dintre acestea vor combina tehnologiile digitale cu cele fizice);

(c)  Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, tehnologia registrelor distribuite, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național, regional și local, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii);

(d)  Capacitățile și infrastructurile incluse în programul Europa digitală sunt puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru activitățile finanțate prin intermediul programului Orizont Europa, care includ testarea, experimentarea și prezentarea în scop demonstrativ în toate sectoarele și disciplinele;

(e)  Întrucât dezvoltarea tehnologiilor digitale inovatoare evoluează datorită programului Orizont Europa, acestea vor fi preluate și implementate treptat de Europa digitală;

(f)  Inițiativele Orizont Europa, care vizează dezvoltarea programelor de formare axate pe abilități și competențe, inclusiv a celor predate la centrele de colocație ale comunității de cunoaștere și inovare digitală din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, sunt completate prin consolidarea capacității, sprijinită de Europa Digitală, a competențelor digitale avansate;

(g)  Mecanismele puternice de coordonare destinate programării și punerii în aplicare sunt puse în aplicare prin alinierea tuturor procedurilor pentru ambele programe, cât mai mult posibil. Structurile lor de guvernanță vor include toate serviciile relevante ale Comisiei.

2.  Sinergiile cu programele Uniunii care intră sub incidența gestiunii partajate, printre care se numără Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE+), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), asigură faptul că:

(a)  Modalitățile de finanțare complementară prin intermediul programelor Uniunii puse în aplicare prin gestiune partajată, precum și al programului Europa digitală sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care asigură o punte de legătură între specializări inteligente și sprijin pentru transformarea digitală a economiei și a societății europene.

(b)  FEDR contribuie la dezvoltarea și consolidarea ecosistemelor regionale și locale în domeniul inovării, a transformării industriale, precum și a transformării digitale a societății și a administrației publice, stimulând astfel în același timp punerea în aplicare a Declarației de la Tallinn privind e-guvernarea. Acest lucru include acordarea de sprijin pentru digitalizarea industriei și asimilarea rezultatelor, precum și dezvoltarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare. Programul Europa digitală va completa și va sprijini crearea de rețele la nivel transnațional și cartografierea capacităților digitale pentru a le face accesibile IMM-urilor și pentru a favoriza creșterea gradului de accesibilitate a soluțiilor IT interoperabile pentru toate regiunile UE.

3.  Sinergiile cu Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) se asigură că:

(a)  Viitorul program Europa digitală se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale la scară largă în tehnica de calcul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, care vizează integrarea și implementarea la scară largă, la nivelul întregii Europe, a soluțiilor digitale critice, implementate sau testate, într-un cadru al UE în domenii de interes public sau în cazuri de disfuncționalitate a pieței. Programul Europa digitală este pus în aplicare, în principal, prin investiții strategice și coordonate cu statele membre, mai ales prin achiziții publice comune, în capacitățile digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei și în acțiunile de la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, în cadrul procesului de dezvoltare a unei piețe unice digitale.

(b)  Capacitățile și infrastructurile care fac obiectul programului Europa digitală sunt puse la dispoziție în scopul implementării unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transportului. MIE sprijină dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transportului.

(c)  Mecanismele de coordonare vor fi stabilite în special prin intermediul unor structuri adecvate de guvernanță.

4.  Sinergiile cu programul InvestEU asigură faptul că:

(a)  În conformitate cu Regulamentul privind Fondul InvestEU, se va acorda sprijin prin intermediul finanțării bazate pe piață, inclusiv pentru realizarea obiectivelor prevăzute în politicile incluse în acest program. O astfel de finanțare bazată pe piață poate fi combinată cu granturile.

(b)  Accesul întreprinderilor la instrumentele financiare va fi facilitat de sprijinul oferit de centrele de inovare digitală.

5.  Sinergiile cu programul Erasmus+ asigură faptul că:

(a)  Programul, în cooperare cu sectoarele vizate, va sprijini dezvoltarea și dobândirea competențelor digitale avansate necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor de vârf, printre care se numără inteligența artificială și calculul de înaltă performanță.

(b)  Partea referitoare la competențele avansate din cadrul programului Erasmus va completa intervențiile programului Europa digitală, care vizează dobândirea de competențe în toate domeniile și la toate nivelurile, pe baza experienței dobândite în ceea ce privește mobilitatea.

5a.  Sinergiile cu programul Europa creativă asigură faptul că:

(a)  Subprogramul MEDIA al programului Europa creativă sprijină inițiative care pot avea un impact real asupra sectoarelor culturale și creative din întreaga Europă, ajutând la adaptarea lor la transformarea digitală.

(b)  Printre altele, programul Europa digitală oferă creatorilor, industriei creative și sectorului cultural din Europa acces la cele mai recente tehnologii digitale, de la inteligența artificială până la tehnica de calcul avansată.

6.  Se asigură sinergiile cu alte programe și inițiative ale UE privind aptitudinile/competențele.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 292.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 272.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0521).
(4)JO C 62, 15.2.2019, p. 292.
(5)JO C 86, 7.3.2019, p. 272.
(6) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(7)Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO
(8) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (OJ L 193, 30.7.2018, p. 1).
(9)JO L 248, 18.9.2013, p. 1–22. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013R0883&rid=1
(10)JO L 312, 23.12.1995, p. 1–4. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31995R2988&rid=1
(11)JO L 292, 15.11.1996, p. 2–5. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31996R2185&rid=1
(12)JO L 283, 31.10.2017, p. 1–71. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32017R1939&rid=1
(13)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(14)Decizia / / UE a Consiliului.
(15)Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.
(16) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(17)https://www.eu2017.ee/news/insights/conclusions-after-tallinn-digital-summit
(18)http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf
(19)COM(2018)0098.
(20) COM(2018)0125.
(21)Astfel cum se indică în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180).
(22)
(23)
(24)
(25)Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță” (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-council-regulation-establishing-eurohpc-joint-undertaking-impact-assessment).
(26)Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
(27) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/cybersecurity
(28)Planul de acțiune privind educația digitală (COM(2018)0022), care face parte din pachetul menționat, stabilește o serie de măsuri de sprijinire a statelor membre în vederea dezvoltării de competențe și aptitudini digitale în cadrul educației formale.
(29)Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
(30)https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2018%3A233%3AFIN
(31) COM(2016)0725.
(32)
(33)
(34) COM(2016)0180: Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale.
(35)COM(2018)0321, p. 1.
(36) Regulamentul privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță. 10594/18. Bruxelles, 18 septembrie 2018 (OR. en). http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10594-2018-INIT/ro/pdf
(37)Regulamentul... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare.
(38)Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(39)Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (Text cu relevanță pentru SEE)
(40) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (Text cu relevanță pentru SEE)
(41) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (Text cu relevanță pentru SEE)
(42)Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).
(43)Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.
(44)Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.
(45)COM(2018)0233 privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale; autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase.


Programul „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal ***I
PDF 213kWORD 73k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal (COM(2018)0443 – C8-0260/2018 – 2018/0233(COD))
P8_TA(2019)0404A8-0421/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0443),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 114 și 197 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0260/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0421/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal

P8_TC1-COD(2018)0233


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 114 și 197,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Atât programul Fiscalis 2020, care a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(5) și este pus în aplicare de către Comisie în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, cât și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării dintre autoritățile fiscale din Uniune. Valoarea adăugată a acestor programe, inclusiv pentru protejarea intereselor financiare și economice ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor, a fost recunoscută de către autoritățile fiscale din țările participante. Provocările identificate pentru deceniul următor nu pot fi abordate dacă statele membre nu privesc dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ și nu cooperează intens cu omoloagele lor.

(2)  Programul Fiscalis 2020 oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii în care să dezvolte respectivele activități de cooperare, fiind o soluție mai rentabilă decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea programului menționat prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Fiscalis (denumit în continuare „programul”).

(3)  Prin asigurarea unui cadru pentru acțiunile care sprijină piața unică, stimulează competitivitatea Uniunii și protejează interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, programul ar trebui să contribuie : la consolidarea politicii fiscale și a punerii în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal; la prevenirea și combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a dublei neimpozitări; la prevenirea și la reducerea sarcinii administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere; la sprijinirea unor sisteme fiscale mai echitabile și mai eficiente; la valorificarea întregului potențial al pieței unice și la stimularea unei competitivități echitabile în Uniune; la sprijinirea unei abordări comune a Uniunii în cadrul forurilor internaționale și la sprijinirea consolidării capacității administrative a autorităților fiscale, inclusiv prin modernizarea tehnicilor de raportare și de audit; și la sprijinirea formării personalului în acest sens.

(4)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(6), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(5)  Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniunea Europeană și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii.

(6)  Acest program face obiectul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi.

(7)  Acțiunile aplicate în cadrul programului Fiscalis 2020 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. Pentru a asigura o mai mare simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete, cum ar fi reuniuni și evenimente ad-hoc similare, inclusiv, după caz, prezența în birourile administrative și participarea la anchete administrative, colaborarea structurată pe bază de proiecte, inclusiv, după caz, audituri comune și consolidarea capacităților informatice, inclusiv, dacă este cazul, accesul autorităților fiscale la registrele interconectate. Dacă este cazul, acțiunile ar trebui să vizeze și abordarea aspectelor prioritare pentru a îndeplini obiectivele programului. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul Fiscalis ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale fiscalității.

(8)  Având în vedere mobilitatea tot mai mare a contribuabililor, numărul tranzacțiilor transfrontaliere, internaționalizarea instrumentelor financiare și, în consecință, riscul crescut de fraudă fiscală, de evaziune fiscală și de planificare fiscală agresivă, care depășesc cu mult frontierele Uniunii, adaptările sau extinderile sistemelor electronice europene asupra țărilor terțe care nu sunt asociate la program și a organizațiilor internaționale ar putea prezenta interes pentru Uniune sau pentru statele membre. În special, acest lucru ar permite evitarea sarcinilor administrative și a costurilor implicate de dezvoltarea și operarea a două sisteme electronice similare pentru schimburile de informații în cadrul Uniunii și, respectiv, pentru schimburile internaționale de informații. Prin urmare, atunci când acest lucru este justificat de un astfel de interes, adaptările sau extinderile unor sisteme electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale ar trebui să constituie costuri eligibile în cadrul programului.

(9)  Având în vedere importanța globalizării și a combaterii fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, programul ar trebui să prevadă în continuare posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Experții externi respectivi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe neasociate, printre care și țările cele mai puțin dezvoltate, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici, ai contribuabililor și ai societății civile. Prin „țară cea mai puțin dezvoltată” ar trebui să se înțeleagă o țară din afara UE sau un teritoriu eligibil să primească asistență oficială pentru dezvoltare în conformitate cu lista relevantă publicată de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pe baza definiției Organizației Națiunilor Unite. Selecția experților în cadrul grupurilor de experți ar trebui să se desfășoare în conformitate cu decizia Comisiei din 30.5.2016 de stabilire a normelor orizontale privind crearea și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei. În ceea ce privește experții numiți cu titlu personal pentru a acționa în mod independent în interesul public, ar trebui să se asigure că aceștia sunt imparțiali, că nu există niciun posibil conflict de interese cu activitatea lor profesională și că informațiile privind selecția și participarea lor sunt disponibile în mod public.

(10)  În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”(8), resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul politicii fiscale și al autorităților fiscale.

(10a)  Din motive de rentabilitate, programul Fiscalis ar trebui să exploateze posibilele sinergii cu alte măsuri ale Uniunii din domenii conexe, cum ar fi programul „Vamă”, Programul UE de luptă antifraudă, Programul „Piața unică” și Programul de sprijin pentru reforme.

(11)  Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage cea mai mare parte a bugetului în cadrul programului. Prin urmare, dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre. În măsura posibilului, ar trebui asigurată interoperabilitatea între elementele comune și cele naționale ale sistemelor electronice europene, precum și sinergii cu alte sisteme electronice ale programelor relevante ale Uniunii.

(12)  În prezent, nu există nicio obligație de a elabora un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal („PSM-F”) în vederea creării unui mediu electronic coerent și interoperabil pentru politica fiscală în Uniune. În scopul asigurării coerenței și coordonării acțiunilor de consolidare a capacităților IT, programul ar trebui să prevadă crearea unui astfel de PSM-F, ca instrument de planificare, care ar trebui să respecte și să nu depășească obligațiile care decurg din instrumentele juridice aplicabile ale Uniunii cu caracter obligatoriu.

(13)  Prezentul regulament ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru. Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să poată cuprinde mai mulți ani. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale, de maximum trei ani, va reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre.

(14)  În vederea completării prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adoptarea programelor de lucru.

(15)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(9), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentului pe teren. Evaluările intermediare și finale, care ar trebui să fie efectuate în termen de cel mult patru ani de la începerea sau încheierea programului, ar trebui să fie luate în calcul în procesul decizional al următorului cadru financiar multianual. Evaluările intermediare și finale ar trebui să trateze și obstacolele rămase în calea îndeplinirii obiectivelor programului și să propună sugestii de bune practici. Pe lângă evaluările intermediare și finale și ca parte a sistemului de raportare cu privire la performanță, ar trebui întocmite rapoarte anuale privind progresele înregistrate. Aceste rapoarte ar trebui să includă un rezumat al experiențelor trecute și, după caz, al obstacolelor întâmpinate, în contextul activităților desfășurate în cadrul programului în anul respectiv.

(15a)  Comisia ar trebui să organizeze seminare periodice cu administrațiile fiscale, la care să participe reprezentanți ai statelor membre beneficiare pentru a dezbate aspectele problematice și a identifica eventuale îmbunătățiri legate de obiectivele programului, printre care și schimbul de informații între administrațiile fiscale.

(16)  Pentru a răspunde în mod adecvat schimbărilor în materie de priorități ale politicilor fiscale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice ale programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(17)  În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(10), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(11), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(12) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(13), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (denumit în continuare „EPPO”) poate ancheta și urmări penal cazuri de fraudă și alte infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(14). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde acces și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO în ceea ce privește acele state membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și Curții de Conturi Europene (CCE) asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(17a)  Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. Ar trebui introdusă o dispoziție specifică în prezentul regulament prin care să se acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita de drept competențele care le revin.

(18)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(19)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luând în considerare mai ales costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Costurile eligibile vor fi stabilite în funcție de natura acțiunilor eligibile. Acoperirea cheltuielilor de deplasare, de cazare și de ședere pentru participanții la reuniuni sau a costurilor ocazionate de organizarea de evenimente ar trebui considerată ca având maximă importanță, astfel încât să se asigure participarea experților naționali și a personalului administrației la acțiunile comune.

(20)  Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(21)  Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care ar trebui, prin urmare, să fie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezentul regulament instituie programul „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal (denumit în continuare „programul”).

(2)  El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „fiscalitate” înseamnă aspectele, inclusiv elaborarea, gestionarea, punerea în aplicare și asigurarea conformității, referitoare la următoarele taxe și impozite:

(a)  taxa pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE a Consiliului(15);

(b)  accizele la alcool, prevăzute în Directiva 92/83/CEE a Consiliului(16);

(c)  accizele la produsele din tutun, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului(17);

(d)  impozitele pe produse energetice și energie electrică, prevăzute în Directiva 2003/96/CE a Consiliului(18);

(e)  alte impozite și taxe menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/24/UE a Consiliului(19) în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața unică și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre;

2.  „autorități fiscale” înseamnă autoritățile publice și alte organisme care sunt responsabile cu fiscalitatea sau cu activități aferente fiscalității;

3.  „sisteme electronice europene” înseamnă sistemele electronice necesare pentru fiscalitate și pentru îndeplinirea misiunilor autorităților fiscale;

4.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Programul are obiectivele generale de a sprijini autoritățile fiscale și domeniul fiscal în îmbunătățirea funcționării pieței unice, de a promova competitivitatea Uniunii și concurența loială în Uniune, de a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și de a îmbunătăți perceperea taxelor.

(2)  Programul are ca obiectiv specific să sprijine politica fiscală și să contribuie la punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal; să încurajeze cooperarea fiscală, inclusiv schimbul de informații fiscale; să sprijine consolidarea capacității administrative, inclusiv a competențelor umane, precum și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

Articolul 4

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 – 2027 este de 300 milioane EUR în prețuri constante 2018 sau 339 milioane EUR în prețuri curente.

(2)  Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi, printre altele, cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii și alte materiale scrise relevante, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(b)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale Uniunii;

(c)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul ▌financiar;

–  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis granturi, premii, achiziții publice și rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere suportate de experții externi.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 7

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Acțiunile menționate la alineatul (1) includ următoarele:

(a)  reuniuni și evenimente ad hoc similare;

(b)  colaborarea structurată pe bază de proiecte;

(c)  acțiuni de consolidare a capacităților informatice, în special dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene;

(d)  acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților;

(e)  acțiuni de sprijin și alte acțiuni, inclusiv:

1.  studii și alte materiale scrise relevante;

2.  activități de inovare, în special inițiative de demonstrare a fezabilității conceptelor (proof-of-concepts), proiecte-pilot și prototipuri;

3.  acțiuni de comunicare elaborate în comun;

4.  orice alte acțiuni relevante prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 13, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 sau în sprijinul atingerii lor.

Formele posibile ale acțiunilor relevante menționate la literele (a), (b) și (d) sunt prezentate în lista neexhaustivă din anexa I.

Tematicile prioritare ale acțiunilor sunt prezentate într-o listă neexhaustivă la anexa III.

(3)  Acțiunile care constau în dezvoltarea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate programului sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune. Comisia instituie măsurile administrative necesare, care pot prevedea o contribuție financiară pentru aceste acțiuni din partea părților terțe vizate.

(4)  În cazul în care o acțiune de consolidare a capacităților informatice menționată la alineatul (2) litera (c) se referă la dezvoltarea și operarea unui sistem electronic european, numai costurile legate de responsabilitățile încredințate Comisiei în temeiul articolului 11 alineatul (2) sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Statele membre suportă costurile legate de responsabilitățile care le sunt încredințate în temeiul articolului 11 alineatul (3).

Articolul 8

Participarea experților externi

(1)  Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare a obiectivelor menționate la articolul 3, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program în temeiul articolului 5 (și din țările cele mai puțin dezvoltate), și, dacă este relevant, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile pot participa în calitate de experți externi la acțiunile organizate în cadrul programului.

(2)  Costurile suportate de experții externi menționați la alineatul (1) sunt eligibile pentru rambursare în cadrul programului, în conformitate cu dispozițiile articolului 238 din Regulamentul financiar.

(3)  Experții externi sunt selectați de Comisie, inclusiv din rândul experților propuși de statele membre, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere, în funcție de nevoile la momentul respectiv.

Comisia evaluează, printre altele, imparțialitatea acestor experți externi și lipsa oricărui conflict de interese cu responsabilitățile profesionale ale acestora.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 9

Atribuirea, complementaritatea și finanțarea combinată

(1)  Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului Fiscalis, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Orice contribuție la acțiune face obiectul normelor aplicabile programului Uniunii din care s-a acordat respectiva contribuție. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

(3)  În conformitate cu articolul 198 litera (f) din Regulamentul financiar, granturile vor fi acordate fără o cerere de propuneri dacă entitățile eligibile sunt autorități fiscale din statele membre și din țările terțe asociate la program, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezentul regulament, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul respectiv.

Articolul 10

Rata de cofinanțare

(1)  Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.

(2)  Rata de cofinanțare aplicabilă în cazul în care acțiunile necesită atribuirea de granturi se stabilește în programele de lucru multianuale menționate la articolul 13.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII SPECIFICE PENTRU ACȚIUNILE DE CONSOLIDARE A CAPACITĂȚILOR INFORMATICE

Articolul 11

Responsabilități

(1)  Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, securitatea, asigurarea calității și controlul calității sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la articolul 12.

(2)  Comisia asigură în special:

(a)  dezvoltarea și operarea componentelor comune astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal prevăzut la articolul 12;

(b)  coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;

(c)  coordonarea, la nivelul Uniunii, a sistemelor electronice europene în vederea promovării și implementării lor la nivel național;

(d)  coordonarea dezvoltării și operării sistemelor electronice europene în ceea ce privește interacțiunile lor cu părți terțe, cu excepția acțiunilor destinate satisfacerii cerințelor naționale;

(e)  coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivelul Uniunii.

(3)  Statele membre asigură în special:

(a)  dezvoltarea și operarea componentelor naționale astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal prevăzut la articolul 12;

(b)  coordonarea dezvoltării și operării componentelor naționale ale sistemelor electronice europene la nivel național;

(c)  coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivel național;

(d)  furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici respectivi să utilizeze pe deplin sistemele electronice europene;

(e)  implementarea la nivel național a sistemelor electronice europene.

Articolul 12

Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal (PSM-F)

(1)  Comisia și statele membre elaborează și actualizează un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal, aliniat corespunzător cu instrumentele juridice obligatorii ale Uniunii, care enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și care clasifică fiecare sistem sau parte a unui sistem ca fiind:

(a)  o componentă comună: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivelul Uniunii care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată a fi comună de către Comisie din motive care țin de eficiență, securitate și raționalizare;

(b)  o componentă națională: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat o astfel de componentă sau a contribuit la crearea sa în comun cu alte state;

(c)  sau o combinație între cele două.

(2)  Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal include, de asemenea, acțiuni de inovare și acțiuni pilot, precum și metodologiile și instrumentele de sprijin aferente sistemelor electronice europene.

(3)  Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul planului strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la alineatul (1). De asemenea, ele raportează periodic Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite.

(4)  Cel târziu până la data de 31 martie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei rapoartele de progres anuale cu privire la punerea în aplicare a planului strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la alineatul (1), care acoperă perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent. Rapoartele anuale menționate se bazează pe un format prestabilit.

(5)  Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), întocmește un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în punerea în aplicare a planului menționat la alineatul (1) și pune raportul respectiv la dispoziția publicului.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 13

Programul de lucru

(1)  Programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru multianuale menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte delegate. Aceste acte delegate se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 17.

Articolul 14

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica anexa II în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Articolul 15

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. Evaluările sunt puse la dispoziția publicului de către Comisie.

(2)  Evaluarea intermediară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

(3)  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 16

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le-au fost atribuite. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 17

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 14 alineatul(2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare ▌.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet denumit „Comitetul pentru programul Fiscalis”. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 19

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 20

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul programului anterior, prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1286/2013, la programul actual.

(3)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

_______________

ANEXA I

Listă neexhaustivă a formelor posibile de acțiuni menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d)

Acțiunile menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d) pot lua, printre altele, următoarele forme:

(a)  În ceea ce privește reuniunile și evenimentele ad hoc similare:

–  seminar și atelier, la care participă, în general, toate țările și în cadrul căruia se fac prezentări, iar participanții sunt angrenați în discuții și activități intensive pe un anumit subiect;

–  vizită de lucru organizată pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte experiența sau cunoștințele în domeniul politicii fiscale;

–  prezența în birourile administrative și participarea la anchete administrative.

(b)  În ceea ce privește colaborarea structurată:

–  grup de proiect, în general compus dintr-un număr limitat de țări, care funcționează pentru o perioadă limitată și urmărește realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate definite cu precizie, inclusiv coordonarea sau analiza comparativă;

–  grup operativ, și anume forme structurate de cooperare, cu un caracter permanent sau temporar, care își folosesc în comun expertiza pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice sau pentru a efectua activități operaționale, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

–  control multilateral sau simultan, constând în verificarea coordonată a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile, organizat de două sau mai multe țări, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

–  audit comun, constând în verificarea comună a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile de către o singură echipă de audit compusă din două sau mai multe țări, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

–  orice altă formă de cooperare administrativă stabilită prin Directiva 2011/16/UE, Regulamentul (UE) nr. 904/2010, Regulamentul (UE) nr. 389/2012 sau Directiva 2010/24/UE.

(d)  În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare a competențelor umane și acțiunile de consolidare a capacităților:

–  acțiuni comune de formare sau dezvoltarea unor programe de învățare online (eLearning), care să sprijine formarea competențelor și dobândirea cunoștințelor profesionale necesare în domeniul fiscal;

–  asistență tehnică, menită să îmbunătățească procedurile administrative, să consolideze capacitatea administrativă și să amelioreze funcționarea și operațiunile administrațiilor fiscale prin inițierea și schimbul de bune practici.

ANEXA II

Indicatori

Obiectiv specific: să sprijine politica fiscală, cooperarea în domeniul fiscal și consolidarea capacității administrative, inclusiv a competențelor umane, precum și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

1.  Consolidarea capacităților (capacități administrative, umane și informatice):

1.  Indexul privind aplicarea și implementarea legislației și a politicilor Uniunii (numărul de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu și recomandări emise în urma acțiunilor respective)

2.  Indexul privind învățarea (modulele de învățare utilizate; numărul de funcționari formați; scorul de calitate per participant)

3.  Disponibilitatea sistemelor electronice europene (în procente referitoare la timp)

4.  Disponibilitatea rețelei comune de comunicații (în procente referitoare la timp)

5.  Proceduri informatice simplificate pentru administrațiile naționale și operatorii economici (numărul de operatori economici înregistrați, numărul cererilor și numărul de consultări ale diferitelor sisteme electronice finanțate de program)

2.  Schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețele:

6.  Indexul privind robustețea colaborării (gradul de colaborare în rețea generat, numărul de reuniuni față în față, numărul de grupuri de colaborare online)

7.  Indexul privind bunele practici și orientări (indicele numărului de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu; procentul de administrații fiscale care au utilizat o practică de lucru/o orientare dezvoltată cu sprijinul programului)

ANEXA III

În conformitate cu obiectivul general specific al programului, acțiunile menționate la articolul 7 se pot concentra, printre altele, pe următoarele teme prioritare:

(a)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației Uniunii în domeniul fiscal, inclusiv formarea personalului în această privință, și contribuirea la identificarea posibilelor modalități de îmbunătățire a cooperării administrative între autoritățile fiscale, inclusiv a asistenței în materie de recuperare;

(b)  sprijinirea schimbului efectiv de informații, inclusiv a cererilor de grup, a dezvoltării de formate informatice standard, a accesului autorităților fiscale la informații privind beneficiarii reali și a îmbunătățirii utilizării informațiilor primite;

(c)  sprijinirea funcționării eficace a mecanismelor de cooperare administrativă și de schimb de bune practici între autoritățile fiscale, inclusiv cele mai bune practici în materie de recuperare a impozitelor;

(d)  sprijinirea digitizării și actualizarea metodologiilor autorităților fiscale;

(e)  sprijinirea schimbului de bune practici pentru combaterea fraudei în domeniul TVA.

_______________

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 118.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 17 ianuarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0039).
(3) JO C […], […], p. […].
(4) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(5) Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 25).
(6) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(7) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(8) COM(2010)0700.
(9) Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(10) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(11) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(12) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(13) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(14) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(15) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1);
(16) Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21).
(17) Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).
(18) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).
(19) Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri (JO L 84, 31.3.2010, p. 1).


Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) ***I
PDF 338kWORD 131k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 (COM(2018)0385 - C8-0249/2018 – 2018/0209(COD))
P8_TA(2019)0405A8-0397/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0385),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0249/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0397/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1293/2013

P8_TC1-COD(2018)0209


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  Politica și legislația Uniunii relevante ▌în domeniul mediului, al climei și al energiei […] au adus îmbunătățiri substanțiale stării mediului. Cu toate acestea, continuă să existe provocări majore în materie de mediu și climă, iar nesoluționarea lor va avea consecințe negative semnificative pentru Uniune și pentru bunăstarea cetățenilor săi.

(2)  Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7) pentru perioada 2014-2020 este cel mai recent dintr-o serie de programe ale Uniunii care sprijină de 25 de ani punerea în aplicare a legislației și a priorităților politice în domeniul mediului și al climei. Programul a fost evaluat pozitiv în cadrul unei evaluări recente la jumătatea perioadei(8), considerându-se că acesta este pe calea cea bună din punctul de vedere al eficienței, eficacității și relevanței. Programul LIFE 2014-2020 ar trebui, așadar, continuat, cu anumite modificări identificate în evaluarea la jumătatea perioadei și în evaluările ulterioare. Prin urmare, ar trebui instituit un program pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul LIFE”) pentru perioada care începe din 2021.

(3)  Programul, care urmărește îndeplinirea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite prin legislația, politica, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și prin cele relevante în domeniul energiei, ar trebui să contribuie, în conformitate cu o tranziție echitabilă, la trecerea către o economie sustenabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe surse regenerabile de energie, neutră din punct de vedere climatic și rezistentă la schimbările climatice, precum și la protejarea, refacerea și îmbunătățirea mediului, inclusiv a aerului, a apei și solului și a sănătății și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, inclusiv prin sprijinul acordat implementării și gestionării rețelei Natura 2000 și prin lupta împotriva degradării ecosistemelor, fie prin intervenții directe, fie prin sprijinirea integrării acestor obiective în cadrul altor politici. Programul LIFE ar trebui să susțină, de asemenea, punerea în aplicare a programelor generale de acțiune adoptate în temeiul articolului 192 alineatul (3) din TFUE, cum ar fi Al șaptelea program de acțiune pentru mediu(9).

(4)  Uniunea s-a angajat să ofere un răspuns cuprinzător la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, care subliniază legătura intrinsecă dintre gestionarea resurselor naturale, astfel încât să se asigure disponibilitatea lor pe termen lung, serviciile ecosistemice și legătura lor cu sănătatea umană și creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii sociale. În acest spirit, programul LIFE ar trebui să reflecte principiile de solidaritate și în același timp să aibă o contribuție concretă în ceea ce privește atât dezvoltarea economică, cât și coeziunea socială.

(4a)  În vederea promovării dezvoltării durabile, cerințele de mediu și de protecție climatică ar trebui integrate în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii. Sinergiile și complementaritatea cu alte programe de finanțare ale Uniunii ar trebui să fie, în consecință, promovate, inclusiv prin finanțarea de activități care completează proiectele integrate strategice și proiectele strategice privind natura și încurajează utilizarea și reproducerea soluțiilor elaborate în cadrul programului LIFE. Coordonarea este necesară pentru evitarea dublei finanțări. Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a preveni suprapunerile administrative și sarcinile pentru beneficiarii proiectului generate de obligațiile de raportare din diversele instrumente financiare.

(5)  Programul LIFE ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea angajamentelor internaționale legate de obiectivele și țintele Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile în domeniul mediului, climei și cele relevante în domeniul energiei ▌, în special în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă(10), în Convenția privind diversitatea biologică(11) și în Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice(12) („Acordul de la Paris privind schimbările climatice”), precum și, printre altele, în Convenția CEE-ONU privind accesul la informație, participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”), în Convenția CEE-ONU privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi, în Convenția ONU de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, în Convenția ONU de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional și în Convenția ONU de la Stockholm privind poluanții organici persistenți.

(6a)  Uniunea acordă o mare importanță sustenabilității pe termen lung a rezultatelor proiectelor LIFE, precum și capacității de a asigura și de a menține aceste rezultate după punerea în aplicare a proiectelor prin continuarea, reproducerea și/sau transferul proiectelor, printre altele.

(7)  Respectarea angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice necesită transformarea Uniunii într-o societate sustenabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe surse regenerabile de energie, neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice. La rândul său, această transformare necesită acțiuni, axate în special pe sectoarele care sunt principalele responsabile de nivelurile actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluării, care să promoveze eficiența energetică și energia din surse regenerabile, precum și să contribuie la punerea în aplicare a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, precum și la punerea în aplicare a strategiei climatice și energetice a Uniunii pentru 2050 și pe termen lung, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris. Programul LIFE ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a politicii Uniunii de adaptare la schimbările climatice pentru a reduce vulnerabilitatea la efectele adverse ale schimbărilor climatice.

(7a)  Proiectele din cadrul noului subprogram Tranziția către o energie curată al programului LIFE ar trebui să se axeze pe facilitarea consolidării capacităților și pe difuzarea de cunoștințe, competențe, tehnici, metode și soluții inovatoare pentru atingerea obiectivelor legislației și politicii Uniunii privind tranziția către surse regenerabile de energie și creșterea eficienței energetice. Acestea sunt, în general, acțiuni de coordonare și de sprijin cu o valoare adăugată europeană mare, care au scopul de a elimina barierele de pe piață care împiedică tranziția socioeconomică spre energia sustenabilă, implicând, de obicei, părți interesate de dimensiuni mici și mijlocii, actori multipli, inclusiv autorități publice locale și regionale, precum și organizații non-profit. Aceste acțiuni aduc multiple beneficii conexe, cum ar fi combaterea sărăciei energetice, îmbunătățirea calității aerului din încăperi, reducerea poluanților locali prin mărirea eficienței energetice și sporirea energiilor din surse regenerabile distribuite, și contribuția la efecte economice locale pozitive și la o creștere mai favorabilă incluziunii sociale.

(8)  Pentru a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la angajamentele internaționale ale Uniunii în materie de decarbonizare, este necesară accelerarea transformării sectorului energetic. Acțiunile de consolidare a capacităților care sprijină eficiența energetică și sursele regenerabile de energie, finanțate până în 2020 în cadrul programului Orizont 2020(13), ar trebui să fie integrate în noul subprogram Tranziția către o energie curată al programului LIFE, deoarece obiectivul lor nu este acela de a finanța excelența și de a genera inovarea, ci de a facilita aplicarea tehnologiilor deja disponibile pentru sursele regenerabile de energie și pentru eficiența energetică care vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Programul LIFE ar trebui să implice toate părțile interesate și toate sectoarele implicate într-o tranziție energetică curată. Includerea acestor activități de consolidare a capacităților în programul LIFE creează potențialul de realizare a unor sinergii între subprograme și sporește coerența globală a finanțării oferite de Uniune. Prin urmare, ar trebui colectate și diseminate date privind utilizarea soluțiilor de cercetare și inovare existente rezultate din proiectele LIFE, inclusiv din programul Orizont Europa și din programele predecesoare ale acestuia.

(9)  Conform evaluării impactului pentru modificarea Directivei ▌privind eficiența energetică(14), se estimează că realizarea obiectivelor în materie de energie ale Uniunii pentru 2030 va necesita investiții suplimentare în valoare de 177 de miliarde EUR pe an în perioada 2021-2030. Se înregistrează cele mai mari deficite în ceea ce privește investițiile în decarbonizarea clădirilor (eficiența energetică și sursele regenerabile de energie la scară mică), pentru care capitalul trebuie direcționat către proiecte cu un caracter foarte descentralizat. Unul dintre obiectivele subprogramului Tranziția către o energie curată, care cuprinde introducerea rapidă a energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, este de a consolida capacitățile pentru dezvoltarea și agregarea unor astfel de proiecte, contribuind totodată la absorbția fondurilor acordate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene și la stimularea investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare oferite de InvestEU.

(9a)  Programul LIFE este singurul program dedicat în mod specific acțiunilor în domeniul mediului și climei și, așadar, joacă un rol crucial în sprijinirea punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii din aceste domenii.

(10)  Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să faciliteze ca nevoile în materie de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie din UE să fie identificate și stabilite în cadrul procesului Orizont Europa de planificare strategică a cercetării și inovării. LIFELIFE ar trebui să acționeze în continuare ca un catalizator pentru punerea în aplicarea a legislației și politicii UE relevante în domeniul mediului, climei și energiei, inclusiv prin preluarea și aplicarea rezultatelor în materie de cercetare și inovare ale programului Orizont Europa și prin facilitarea adoptării acestora la o scară mai largă unde pot contribui la abordarea problemelor din domeniul mediului, climei și tranziției energetice ▌. Consiliul european al inovării din cadrul programului Orizont Europa poate oferi sprijin pentru dezvoltarea și comercializarea noilor idei revoluționare care ar putea apărea prin implementarea proiectelor LIFE. În mod similar, sinergiile cu Fondul pentru inovare în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare.

(11)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului LIFE poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Acțiunile care primesc finanțări cumulative din diferite programe ale Uniunii ar trebui să fie auditate o singură dată, auditul respectiv acoperind toate programele implicate și normele aplicabile fiecăruia.

(12)  Cea mai recentă ▌comunicare a Comisiei privind evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR)(15) indică necesitatea realizării de progrese semnificative pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului și pentru a spori gradul de integrare și încorporare a obiectivelor privind mediul și clima în cadrul altor politici. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru abordarea provocărilor orizontale, sistemice, precum și a cauzelor principale ale deficiențelor de punere în aplicare, identificate în EIR și pentru realizarea progreselor necesare prin dezvoltarea, testarea și reproducerea noilor abordări; prin sprijinirea elaborării, monitorizării și revizuirii politicilor; prin îmbunătățirea guvernanței în ceea ce privește mediul, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția energetică, inclusiv prin consolidarea implicării părților interesate la toate nivelurile, dezvoltarea de capacități, comunicare și conștientizare; prin mobilizarea investițiilor din toate programele de investiții ale Uniunii sau din alte surse financiare și prin sprijinirea acțiunilor care vizează depășirea diferitelor obstacole din calea punerii în aplicare efective a principalelor planuri prevăzute în legislația privind mediul.

(13)  Oprirea și inversarea declinului biodiversității, a degradării ecosistemelor, inclusiv în ecosistemele marine, necesită sprijin pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, asigurarea respectării și evaluarea legislației și politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020(16), a Directivei 92/43/CEE a Consiliului(17), a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului(18) și a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(19), în special prin dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și prin dezvoltarea, testarea, demonstrarea și aplicarea celor mai bune practici și soluții, cum ar fi managementul eficace, la scară mică sau într-un mod adaptat la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin abordări integrate pentru punerea în aplicare a cadrelor de acțiune prioritare elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE. Uniunea și statele membre ar trebui să își monitorizeze cheltuielile legate de biodiversitate pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare care le revin în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Ar trebui respectate, de asemenea, cerințele în materie de monitorizare prevăzute în alte acte legislative relevante ale Uniunii. Cheltuielile Uniunii legate de biodiversitate vor fi urmărite cu ajutorul unui set specific de indicatori(20).

(14)  Evaluările și analizele recente, printre care se numără revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și verificarea adecvării legislației privind natura, indică faptul că una dintre principalele cauze ale punerii în aplicare insuficiente a legislației Uniunii privind natura și a strategiei privind biodiversitatea este lipsa unei finanțări adecvate. Principalele instrumente de finanțare ale Uniunii, inclusiv [Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime], pot avea o contribuție semnificativă la acoperirea acestor nevoie de finanțare, în mod complementar. Programul LIFE poate îmbunătăți în continuare eficiența acestei integrări, prin intermediul unor proiecte strategice de protejare a naturii care să se axeze pe catalizarea punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii privind natura și biodiversitatea, inclusiv a acțiunilor prevăzute în cadrele de acțiune prioritară elaborate în conformitate cu Directiva 92/43/CEE. Proiectele strategice de protejare a naturii ar trebui să sprijine programele de acțiuni ale statelor membre în vederea integrării obiectivelor relevante privind natura și biodiversitatea în alte politici și programe de finanțare, asigurând astfel mobilizarea fondurilor adecvate pentru punerea în aplicare a acestor politici. Statele membre ar putea decide în cadrul planului lor strategic pentru politica agricolă comună să utilizeze o anumită parte din resursele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală cu scopul de a mobiliza sprijinul pentru acțiuni care vin în completarea proiectelor strategice de protejare a naturii, astfel cum sunt definite în prezentul regulament.

(15)  Sistemul voluntar de servicii în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii (BEST) promovează conservarea biodiversității, inclusiv a biodiversității marine, și utilizarea durabilă a serviciilor ecosistemice, inclusiv a abordărilor ecosistemice pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii. Datorită acțiunii pregătitoare BEST, adoptate în 2011, și programului BEST 2.0 și proiectului BEST RUP care au urmat, BEST a contribuit la sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța ecologică a regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări, precum și cu privire la rolul lor esențial pentru conservarea biodiversității mondiale. Comisia estimează că necesarul de sprijin financiar pentru proiectele din aceste teritorii se ridică la 8 milioane EUR anual. În cadrul declarațiilor ministeriale din 2017 și 2018, țările și teritoriile de peste mări și-au exprimat recunoștința pentru această schemă care acordă mici granturi pentru biodiversitate. Este, prin urmare, adecvat ca programul LIFE să continue să finanțeze micile granturi pentru biodiversitate, inclusiv consolidarea capacităților și acțiunile catalitice, atât în regiunile ultraperiferice, cât și în țările și teritoriile de peste mări.

(16)  Promovarea economiei circulare și a eficienței resurselor necesită o ▌schimbare în ceea ce privește modul în care materialele și produsele, inclusiv materialele plastice, sunt concepute, produse, consumate, reparate, reutilizate, reciclate și eliminate ca deșeuri, cu accent pe întregul ciclu de viață al produselor. Programul LIFE ar trebui să contribuie la tranziția către un model de economie circulară prin acordarea de sprijin financiar care să vizeze o serie de actori (întreprinderi, autorități publice și consumatori), în special prin aplicarea, dezvoltarea și reproducerea celor mai bune tehnologii, practici și soluții adaptate la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin intermediul unor abordări integrate pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor și implementarea planurilor de gestionare și prevenire a deșeurilor. Prin sprijinirea punerii în aplicare a comunicării Comisiei din 16 ianuarie 2018 privind „Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”, se pot lua măsuri care să abordeze în special problema deșeurilor marine.

(16a)  Un nivel înalt de protecție a mediului este de o importanță fundamentală pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor Uniunii. Programul ar trebui să susțină obiectivul Uniunii de a produce și de a utiliza substanțe chimice în moduri care să conducă la diminuarea efectelor adverse semnificative asupra sănătății umane și a mediului în scopul de a atinge obiectivul referitor la un mediu netoxic în UE. Programul ar trebui, de asemenea, să susțină activități care să faciliteze punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE a Parlamentului și a Consiliului(21), pentru a se ajunge la niveluri de zgomot care să nu cauzeze efecte negative semnificative asupra sănătății umane și unor riscuri pentru sănătatea umană.”

(17)  Obiectivul pe termen lung al politicii Uniunii privind calitatea aerului este de a se ajunge la niveluri de calitate a aerului care să nu producă efecte negative semnificative asupra sănătății umane sau riscuri pentru sănătatea umană și mediu, consolidând totodată sinergiile dintre îmbunătățirile aduse calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Opinia publică este foarte conștientă de problema poluării aerului, iar cetățenii se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri, în special în zonele în care populația și ecosistemele sunt expuse unor niveluri ridicate de poluanți atmosferici. Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului(22) subliniază rolul pe care finanțarea din partea Uniunii îl poate avea în realizarea obiectivelor privind calitatea aerului. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să sprijine proiectele, inclusiv proiectele strategice integrate, care au potențialul de a mobiliza fonduri publice și private, de a fi un exemplu de bune practici și de a avea rolul de catalizatori pentru punerea în aplicare a planurilor și a legislației privind calitatea aerului la nivel local, regional, multiregional, național și transnațional.

(18)  Directiva 2000/60/CE(23) stabilește un cadru pentru protecția apelor de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane ale Uniunii. Obiectivele directivei respective sunt susținute prin ▌îmbunătățirea punerii în aplicare a obiectivelor politicii în domeniul apei și sporirea integrării acestor obiective în alte domenii de politică. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să sprijine proiectele care contribuie la punerea în aplicare efectivă a Directivei 2000/60/CE și a altor acte legislative relevante ale Uniunii în domeniul apei în scopul asigurării unei stări bune a corpurilor de apă ale Uniunii prin aplicarea, dezvoltarea și reproducerea bunelor practici, precum și prin mobilizarea unor acțiuni complementare în cadrul altor programe sau surse de finanțare ale Uniunii.

(19)  Protejarea și refacerea mediului marin este unul dintre obiectivele generale ale politicii de mediu a Uniunii. Programul LIFE ar trebui să sprijine următoarele: gestionarea, conservarea, refacerea și monitorizarea biodiversității și a ecosistemelor marine, în special a siturilor marine Natura 2000, și protecția speciilor în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE; asigurarea unei stări ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului(24); promovarea mărilor sănătoase și curate; punerea în aplicare a comunicării Comisiei privind strategia pentru materialele plastice într-o economie circulară, pentru a aborda în special problema uneltelor de pescuit pierdute și a deșeurilor marine; și promovarea implicării Uniunii în guvernanța internațională a oceanelor, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și pentru menținerea sănătății oceanelor pentru generațiile viitoare. Proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii din cadrul programului LIFE ar trebui să includă acțiuni relevante care să vizeze protejarea mediului marin.

(20)  Îmbunătățirea guvernanței cu privire la mediu, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția energetică ▌necesită implicarea societății civile prin sensibilizarea într-o măsură mai mare a opiniei publice, inclusiv printr-o strategie de comunicare care să implice noile mijloace de comunicare în masă și rețelele sociale, prin implicarea consumatorilor și participarea publică la toate nivelurile, inclusiv a organizaților neguvernamentale, în procesul de consultare și de punere în aplicare a politicilor relevante. Prin urmare, este oportun ca programul să sprijine o gamă largă de ONG-uri, precum și rețele de entități non-profit care urmăresc un obiectiv de interes general pentru Uniune și care sunt active în principal în domeniul mediului sau al politicilor climatice, prin acordarea de granturi de funcționare, în mod competitiv și transparent, în scopul de a ajuta aceste ONG-uri, rețele și entități să contribuie în mod eficace la politica Uniunii și să își dezvolte și consolideze capacitatea de a deveni parteneri mai eficienți.

(21)  În timp ce îmbunătățirea guvernanței la toate nivelurile ar trebui să fie un obiectiv transversal al tuturor subprogramelor din cadrul programului LIFE, programul LIFE ar trebui să sprijine dezvoltarea și punerea în aplicare, precum și respectarea și aplicarea acquis-ului din domeniul mediului și al climei, în special a legislației orizontale privind guvernanța în materie de mediu, inclusiv a legislației de punere în aplicare a Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu(25).

(22)  Programul LIFE ar trebui să pregătească și să sprijine actorii de piață în vederea trecerii la o economie sustenabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe energie din surse regenerabile și neutră din punct de vedere climatic și rezistentă la schimbările climatice prin testarea unor noi oportunități de afaceri, perfecționarea competențelor profesionale, facilitarea accesului consumatorilor la produse și servicii durabile, implicarea și responsabilizarea factorilor de influență și testarea unor noi metode de adaptare a proceselor existente și a mediului de afaceri. Pentru a sprijini pătrunderea pe piață într-o măsură mai mare a soluțiilor durabile, ar trebui să se promoveze acceptarea acestora de către publicul larg și angajamentul consumatorilor.

(22a)  Programul este conceput astfel încât să sprijine demonstrarea tehnicilor, abordărilor și bunelor practici care pot fi reproduse și extinse. Soluțiile inovatoare ar contribui la îmbunătățirea performanței de mediu și a durabilității, în special pentru dezvoltarea unor practici agricole durabile în zonele active în domeniul climei, apei, solului, al biodiversității și deșeurilor. În această privință, ar trebui subliniate sinergiile cu alte programe și politici, cum ar fi Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii și sistemul de management de mediu și audit al UE.

(23)  La nivelul Uniunii, investițiile masive în acțiunile din domeniul mediului și al climei sunt finanțate în special de principalele programe de finanțare ale Uniunii (integrare). Prin urmare, este absolut necesar să se intensifice eforturile de integrare, pentru a asigura integrarea criteriilor privind sustenabilitatea, biodiversitatea și rezistența la schimbările climatice în alte programe de finanțare ale Uniunii și integrarea garanțiilor de sustenabilitate în cadrul tuturor instrumentelor Uniunii. Având în vedere rolul lor de catalizatori, proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii care urmează să fie elaborate în cadrul programului LIFE ar trebui să valorifice oportunitățile de finanțare oferite în cadrul acestor programe de finanțare și prin alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile naționale, și să creeze sinergii.

(23a)  Succesul proiectelor strategice privind natura și al proiectelor strategice integrate depinde de cooperarea strânsă dintre autoritățile naționale, regionale și locale și actorii nestatali afectați de obiectivele programului. Principiile de transparență și de publicare a deciziilor privind dezvoltarea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea proiectelor ar trebui să fie aplicate, prin urmare, în special în cazul integrării sau atunci când sunt implicate mai multe surse de finanțare.

(24)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice într-un mod coordonat și ambițios, în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, programul LIFE va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia cel puțin 25 % din cheltuielile bugetare ale UE ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în perioada CFM 2021-2027 și a unui obiectiv anual de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Se preconizează că acțiunile întreprinse în cadrul programului LIFE vor contribui cu 61 % din pachetul financiar total al programului LIFE la realizarea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului LIFE și vor fi reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire.

(25)  În punerea în aplicare a programului LIFE ar trebui să se acorde atenția cuvenită strategiei Uniunii pentru regiunile ultraperiferice(26) în conformitate cu articolul 349 din TFUE, precum și nevoilor și vulnerabilităților specifice ale acestor regiuni. Pe lângă politicile relevante ale Uniunii din domeniul mediului, climei și energiei, ar trebui să se țină seama și de alte politici ale Uniunii.

(26)  În sprijinul punerii în aplicare a programului LIFE, Comisia ar trebui să colaboreze cu rețeaua punctelor naționale de contact (PNC) ale programului LIFE pentru a stimula cooperarea vizând să îmbunătățească și să facă mai eficace serviciile PNC din întreaga UE, precum și pentru a spori calitatea globală a propunerilor înaintate, să organizeze seminare și ateliere, să publice liste ale proiectelor finanțate în cadrul programului LIFE sau să întreprindă alte activități, cum ar fi campanii mass-media, pentru a disemina mai bine rezultatele proiectului și să faciliteze schimburile de experiență, de cunoștințe și de bune practici, precum și reproducerea rezultatelor proiectelor în întreaga Uniune, promovând astfel cooperarea și comunicarea. Aceste activități ar trebui să vizeze în special statele membre cu un nivel scăzut de absorbție a fondurilor și să faciliteze comunicarea și cooperarea dintre beneficiarii proiectelor, candidații sau părțile interesate ale proiectelor din același domeniu care sunt finalizate și în desfășurare. Este esențial ca astfel de activități de comunicare și cooperare să se adreseze, de asemenea, autorităților regionale și locale, precum și părților interesate.

(26a)  Calitatea este criteriul principal pentru evaluarea proiectului și procesul de atribuire în cadrul programului LIFE. Pentru a facilita punerea în aplicare a obiectivelor programului LIFE în întreaga Uniune și pentru a promova un înalt nivel de calitate a propunerilor de proiecte, ar trebui pusă la dispoziție finanțare pentru proiectele de asistență tehnică în vederea asigurării participării efective la programul LIFE. Comisia ar trebui să urmărească o acoperire geografică eficace și bazată pe calitate în toată Uniunea, inclusiv prin sprijinirea statelor membre în vederea creșterii calității proiectelor prin consolidarea capacităților. Prevederile privind participarea efectivă scăzută, activitățile eligibile și criteriile de atribuire pentru programul LIFE se vor specifica în programul de lucru multianual în funcție de rata de participare și de succes a solicitanților din statele membre respective luând în considerare, printre altele, populația și densitatea populației, suprafața totală a siturilor Natura 2000 pentru fiecare stat membru exprimată ca proporție din suprafața totală a rețelei Natura 2000 și proporția din teritoriul unui stat membru acoperit de situri Natura 2000. Activitățile eligibile ar trebui să fie de așa natură încât să vizeze îmbunătățirea calității propunerilor de proiecte.

(27)  Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL), Rețeaua europeană a procurorilor pentru mediu (ENPE) și Forumul UE al judecătorilor pentru mediu (EUFJE(27)) au fost create pentru a facilita colaborarea dintre statele membre și joacă un rol unic în punerea în aplicare a legislației Uniunii privind mediul. Acestea au o contribuție substanțială la consolidarea coerenței în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației de mediu a Uniunii Europene pe întregul teritoriu al Uniunii, evitând denaturarea concurenței, contribuind la îmbunătățirea calității inspecțiilor de mediu și a mecanismelor de aplicare a legii prin intermediul unui sistem de rețele atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, și asigură schimbul de informații și experiență la diferite niveluri ale administrației, precum și prin activități de formare și dezbateri aprofundate axate pe teme de mediu și pe aspecte legate de aplicarea legii, inclusiv monitorizarea și procesele de autorizare. Având în vedere contribuția lor la obiectivele programului LIFE, este oportun să se autorizeze acordarea de granturi în beneficiul IMPEL, ENPE și EUFJE fără o cerere de propuneri, astfel încât să se acorde în continuare sprijin pentru activitățile acestor asociații. În plus, există și alte cazuri care nu necesită organizarea unei cereri de propuneri, în conformitate cu cerințele generale din Regulamentul financiar, de exemplu pentru organismele desemnate de statele membre care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective sunt identificate ca beneficiari ai unui grant printr-un act legislativ al Uniunii.

(28)  Este oportun să se stabilească un pachet financiar pentru programul LIFE care va constitui principala valoare de referință în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(28), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(28a)  Ratele maxime de cofinanțare ar trebui stabilite la nivelurile necesare pentru a menține nivelul eficient de sprijin acordat prin program. Pentru a ține seama de adaptabilitatea necesară pentru a răspunde gamei existente de acțiuni și entități, ratele de cofinanțare specifice vor crea o mai mare certitudine, menținând în același timp o anumită flexibilitate pentru nevoi sau cerințe specifice. Ratele de cofinanțare specifice ar trebui să facă întotdeauna obiectul ratelor maxime de cofinanțare relevante stabilite.

(29)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii sau execuție indirectă și impun verificarea răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(30)  În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(29) (Regulamentul financiar), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(30), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95(31) al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96(32) al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(33),interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea unor sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (denumit în continuare „EPPO”) poate ancheta și urmări penal infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(34). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde acces și drepturile necesare Comisiei, OLAF, ▌EPPO în ceea ce privește acele state membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(31)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul de neconformare estimat. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare. Comisia ar trebui să se asigure că punerea în aplicare este clară și să promoveze o adevărată simplificare pentru dezvoltatorii de proiecte.

(32)  După caz, obiectivele de politică ale programului LIFE ar trebui să fie urmărite și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare prevăzute în cadrul ▌InvestEU, inclusiv cu suma alocată din programul LIFE, astfel cum se specifică în programele de lucru multianuale în cadrul programului LIFE.

(33)  În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(35), entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului LIFE și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Participarea acestor entități la programul LIFE ar trebui să se concentreze în primul rând pe proiectele din cadrul subprogramului Natură și biodiversitate.

(34)  Programul ar trebui să fie deschis țărilor terțe în conformitate cu acordurile încheiate între Uniune și țările terțe respective de stabilire a condițiilor specifice pentru participarea acestora.

(35)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. O dispoziție specifică ar trebui introdusă în prezentul regulament prin care să se acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le revin

(36)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, este necesar ca programul LIFE să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementările și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, dacă este cazul, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului LIFE pe teren. Impactul deplin al programului LIFE este rezultatul unor efecte indirecte, pe termen lung și greu de măsurat, care contribuie la realizarea întregii game de obiective ale Uniunii privind mediul și clima. Pentru monitorizarea programului LIFE, indicatorii de realizare direcți și cerințele de monitorizare stabilite în prezentul regulament ar trebui completate prin agregarea unor indicatori specifici la nivel de proiect care trebuie descriși în programele de lucru multianuale sau în cererile de propuneri, vizând printre altele Natura 2000 și emisiile de anumiți poluanți atmosferici.

(36a)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament cu privire la adoptarea programelor de lucru multianuale, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(36). În cazul în care Comitetul pentru programul LIFE nu emite niciun aviz cu privire la un proiect de act de punere în aplicare, Comisia ar trebui, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, să nu adopte proiectul de act de punere în aplicare.

(37)  Pentru a se asigura că sprijinul acordat de program și punerea în aplicare a acestuia sunt în concordanță cu politicile și prioritățile Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei, pentru a modifica indicatorii sau a completa prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii și pentru a stabili cadrul de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(38)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume să contribuie la un nivel înalt de protecție a mediului și de acțiune climatică ambițioasă, cu o bună guvernare și o abordare multilaterală și la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, biodiversității, climei, economiei circulare și energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(39)  Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie un program pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul LIFE”).

Acesta prevede obiectivele programului LIFE, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „proiecte strategice de protejare a naturii” înseamnă proiecte care sprijină realizarea obiectivelor Uniunii privind natura și biodiversitatea prin punerea în aplicare a unor programe de acțiune coerente în statele membre pentru a integra aceste obiective și priorități în alte politici și instrumente de finanțare, inclusiv prin punerea în aplicare coordonată a cadrelor de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE;

2.  „proiecte strategice integrate” înseamnă proiecte care pun în aplicare la scară regională, multiregională, națională sau transnațională strategii sau planuri de acțiune în domeniul mediului sau al climei elaborate de către autoritățile statelor membre și impuse de legislația sau politica specifică a Uniunii în domeniul mediului, climei sau energiei ▌, asigurând, în același timp, implicarea părților interesate și promovarea coordonării cu cel puțin o altă sursă de finanțare a Uniunii, națională sau privată și mobilizarea acestei surse de finanțare;

3.  „proiecte de asistență tehnică” înseamnă proiecte care sprijină dezvoltarea capacității de a participa la proiecte de acțiune standard, pregătirea proiectelor strategice de protejare a naturii și a proiectelor strategice integrate, pregătirea pentru accesul la alte instrumente financiare ale Uniunii sau alte măsuri necesare pentru pregătirea dezvoltării sau replicării rezultatelor produse de alte proiecte finanțate în cadrul programului LIFE, al programelor predecesoare ale acestuia sau al altor programe ale Uniunii, în vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3; Astfel de proiecte pot include, de asemenea, consolidarea capacităților legate de activitățile autorităților din statele membre pentru participarea efectivă la programul LIFE;

4.  „proiecte de acțiune standard” înseamnă proiecte, altele decât proiectele strategice integrate, proiectele strategice de protejare a naturii sau proiectele de asistență tehnică, care urmăresc obiectivele specifice ale programului prevăzute la articolul 3 alineatul (2);

5.  „operațiuni de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/… (Regulamentul financiar), care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

6.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 190 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Obiectivul general al programului LIFE este de a contribui la tranziția către o economie circulară durabilă, ▌eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe energie din surse regenerabile, neutră din punct de vedere climatic și rezistentă la schimbările climatice, de a proteja, restabili și îmbunătăți calitatea mediului, inclusiv a aerului, apei și solului, și de a opri și inversa declinul biodiversității și de a combate degradarea ecosistemelor, inclusiv prin susținerea punerii în aplicare și gestionării rețelei Natura 2000, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă. Programul LIFE susține, de asemenea, punerea în aplicare a programelor generale de acțiune adoptate în temeiul articolului 192 alineatul (3) din TFUE.

(2)  Programul LIFE are următoarele obiective specifice:

(a)  să dezvolte, să demonstreze și să promoveze tehnici, metode și abordări inovatoare pentru realizarea obiectivelor legislației și ale politicilor Uniunii din domeniul mediului, inclusiv al naturii și biodiversității, și al climei, inclusiv tranziția către energia din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice, precum și să contribuie la baza de cunoștințe și aplicarea celor mai bune practici, în special în ceea ce privește natura și biodiversitatea, inclusiv prin susținerea rețelei Natura 2000;

(b)  să sprijine elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și a politicilor relevante ale Uniunii privind mediul, inclusiv natura și biodiversitatea, sau privind acțiunile climatice și tranziția către surse regenerabile de energie sau creșterea eficienței energetice, inclusiv prin îmbunătățirea guvernanței la toate nivelurile, în special prin consolidarea capacităților actorilor din sectoarele public și privat și prin implicarea societății civile;

(c)  să catalizeze utilizarea pe scară largă a unor soluții tehnice și de strategie politică eficiente pentru a pune în aplicare legislația și politicile relevante ale Uniunii privind mediul, inclusiv natura și biodiversitatea, și privind acțiunile climatice și tranziția către surse regenerabile de energie sau creșterea eficienței energetice prin replicarea rezultatelor, integrarea obiectivelor conexe în alte politici și în practicile sectoarelor public și privat, mobilizarea investițiilor și îmbunătățirea accesului la finanțare.

Articolul 4

Structură ▌

Programul LIFE este structurat după cum urmează:

1.  domeniul Mediu, care include:

(a)  subprogramul Natură și biodiversitate;

(b)  subprogramul Economia circulară și calitatea vieții.

2.  domeniul Politici climatice, care include:

(a)  subprogramul Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

(b)  subprogramul Tranziția către energia curată.

Articolul 5

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 6 442 000 000 EUR la prețurile din 2018 (7 272 000 000 EUR în prețuri curente).

(2)  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)  4 715 000 000 EUR la prețurile din 2018 (5 322 000 000 EUR în prețuri curente, care constituie 73,2 % din pachetul financiar total al programului) pentru domeniul Mediu, din care

1.  2 829 000 000 EUR la prețurile din 2018 (3 261 420 000 EUR în prețuri curente care constituie 44,9 % din pachetul financiar total al programului) pentru subprogramul Natură și biodiversitate și

2.  1 886 000 000 EUR la prețurile din 2018 (2 060 580 000 EUR în prețuri curente care constituie 28,3 % din pachetul financiar total al programului) pentru subprogramul Economia circulară și calitatea vieții;

(b)  1 950 000 000 EUR pentru domeniul Politici climatice, din care

1.  950 000 000 EUR pentru subprogramul Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și

2.  1 000 000 000 EUR pentru subprogramul Tranziția către energia curată.

(3)  Sumele menționate la alineatele (1) și (2) nu aduc atingere aplicării dispozițiilor privind flexibilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) nr…/... al Parlamentului European și al Consiliului(37) [noul regulament privind cadrul financiar multianual] și în Regulamentul financiar.

(3a)  În pofida dispozițiilor alineatului (2), cel puțin 60 % din resursele bugetare alocate proiectelor sprijinite prin granturi pentru acțiuni în domeniul Mediu menționate la alineatul (2) litera (a) sunt dedicate granturilor pentru proiecte care sprijină subprogramul Natură și biodiversitate menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (i).

(4)  Programul LIFE poate finanța activitățile de asistență tehnică și administrativă desfășurate de Comisie pentru punerea în aplicare a programului LIFE, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației și activitățile rețelei de sprijinire a punctelor naționale de contact ale programului LIFE, inclusiv formare, activități de învățare reciprocă și evenimente pentru schimburi de experiențe.

(5)  Programul poate finanța activitățile puse în aplicare de Comisie pentru a sprijini pregătirea, punerea în aplicare și integrarea legislației și a politicilor relevante ale Uniunii din domeniul mediului, climei și energiei ▌ în scopul realizării obiectivelor generale stabilite la articolul 3. Astfel de activități pot include:

(a)  informare și comunicare, inclusiv campanii de sensibilizare. Resursele financiare alocate activităților de comunicare în temeiul prezentului regulament acoperă și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, precum și informarea cu privire la stadiul de punere în aplicare și de transpunere a legislației relevante a Uniunii din domeniul mediului, climei și energiei ▌;

(b)  studii, anchete, modelizare și elaborare de scenarii;

(c)  pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea, verificarea și evaluarea ▌politicilor, programelor și legislației , precum și evaluarea și analiza proiectelor care nu sunt finanțate prin programul LIFE, în cazul în care acestea servesc obiectivelor stabilite la articolul 3;

(d)  ateliere, conferințe și reuniuni;

(e)  colaborare în rețea și platforme destinate schimbului de bune practici;

(f)  alte activități, precum premii.

Articolul 6

Țări terțe asociate programului

(1)  Cu condiția respectării depline a tuturor normelor și regulamentelor sale, programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

–  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

(2)  Atunci când o țară terță participă la program prin intermediul unei decizii în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă trebuie să acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 6a

Cooperare internațională

În cursul punerii în aplicare a programului LIFE, cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, precum și cu instituțiile și cu organismele acestora, este posibilă în cazul în care este necesară pentru atingerea obiectivelor generale menționate la articolul 3.

Articolul 7

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

Comisia facilitează punerea în aplicare în mod consecvent a programului LIFE, iar împreună cu statele membre facilitează coerența și coordonarea cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei și InvestEU, astfel încât să creeze sinergii, în special în ceea ce privește proiectele strategice de protejare a naturii și proiectele strategice integrate, precum și să sprijine preluarea și replicarea soluțiilor dezvoltate în cadrul programului LIFE. Comisia și statele membre asigură această complementaritate la toate nivelurile.

Articolul 8

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea Uniunii

(1)  Comisia pune în aplicare programul LIFE prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

(2)  Programul LIFE poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(2a)  Cel puțin 85 % din bugetul aferent programului LIFE se alocă granturilor menționate la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 10 alineatul (5), pentru proiecte finanțate prin alte forme de finanțare în măsura specificată în cadrul programului de lucru multianual sau, după caz și în măsura specificată în programul de lucru multianual menționat la articolul 17, instrumentelor financiare sub forma operațiunilor de finanțare mixtă menționate la articolul 8 alineatul (2). Comisia se asigură că proiectele finanțate prin alte forme de finanțare sunt pe deplin în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. Suma maximă alocată granturilor, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (3b), este de 15 milioane EUR.

(2b)  Rata maximă de cofinanțare pentru acțiunile eligibile menționate la articolul 10 alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d) este de 60 % din costurile eligibile și de maximum 75 % pentru proiectele finanțate în cadrul subprogramului Natură și biodiversitate, în special pentru cele care privesc habitatele sau speciile prioritare pentru punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE sau speciile de păsări care sunt considerate prioritare pentru finanțare de către Comitetul pentru adaptarea la progresul tehnico-științific înființat în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2009/147/CE atunci când este necesar pentru realizarea obiectivului în materie de conservare. Pentru acțiunile menționate la articolul 10 alineatul (5), rata maximă de cofinanțare este de 70 % din costurile eligibile. Fără a aduce atingere ratelor maxime de cofinanțare relevante și determinate, ratele specifice se detaliază în programul de lucru multianual menționat la articolul 17. Acestea pot fi adaptate în conformitate cu cerințele fiecărui subprogram, tip de proiect sau tip de grant.

Pentru proiectele descrise la articolul 10 alineatul (3b), ratele maxime de cofinanțare nu depășesc 95 % din costurile eligibile pentru proiecte în timpul primului program de lucru multianual; pentru al doilea program de lucru multianual și sub rezerva confirmării în prezentul program de lucru, rata de cofinanțare este de 75 % din costurile eligibile.

(2c)  Calitatea este criteriul principal pentru evaluarea proiectului și procesul de atribuire în cadrul programului LIFE. Comisia urmărește o acoperire geografică eficace și bazată pe calitate în toată Uniunea, inclusiv prin sprijinirea statelor membre în vederea creșterii calității proiectelor prin consolidarea capacităților.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 9

Granturi

Granturile din cadrul programului LIFE sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 10

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Granturile pot finanța următoarele tipuri de acțiuni:

(a)  proiecte strategice de protejare a naturii din cadrul subprogramului menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a);

(b)  proiecte strategice integrate din cadrul subprogramelor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b), alineatul (2) litera (a) și alineatul (2) litera (b);

(c)  proiecte de asistență tehnică;

(d)  proiecte de acțiune standard;

(e)  alte acțiuni necesare în vederea atingerii obiectivului general stabilit la articolul 3 alineatul (1), inclusiv acțiuni de coordonare și de susținere care vizează consolidarea capacităților, diseminarea informațiilor și a cunoștințelor, precum și acțiuni de sensibilizare pentru a sprijini trecerea la energie din surse regenerabile și o mai mare eficiență energetică.

(3)  Proiectele din cadrul subprogramului Natură și biodiversitate privind gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE țin seama de prioritățile stabilite în planurile, strategiile și politicile naționale sau regionale privind conservarea naturii și a biodiversității, printre altele în cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE.

(3a)  Proiectele de asistență tehnică pentru consolidarea capacităților legate de activitățile autorităților statelor membre în vederea îmbunătățirii participării efective la programul LIFE trebuie să sprijine activitățile statelor membre cu o participare efectivă scăzută, cu scopul de a îmbunătăți serviciile punctelor naționale de contact din întreaga UE și de a crește calitatea generală a propunerilor prezentate.

(4)  Granturile pot finanța activități desfășurate în afara unui stat membru sau o țară sau teritoriu de peste mări legate de acesta, cu condiția ca proiectul să urmărească obiectivele Uniunii în domeniul mediului și al climei și ca activitățile desfășurate în afara Uniunii să fie necesare pentru a se asigura eficacitatea intervențiilor desfășurate pe teritoriile statelor membre sau într-o țară sau pe un teritoriu de peste mări sau pentru a sprijini acorduri internaționale la care Uniunea este parte.

(5)  Granturile de funcționare sprijină funcționarea entităților non-profit care contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației și a politicilor Uniunii și care își desfășoară activitatea în principal în domeniul mediului sau al climei, inclusiv al tranziției energetice, în conformitate cu obiectivele programului LIFE prevăzute la articolul 3.

Articolul 11

Entități eligibile

(1)  Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2)-(3) se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite în oricare dintre următoarele țări sau teritorii:

1.  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări care ține de acesta;

2.  o țară terță asociată programului LIFE;

3.  alte țări terțe care figurează în programul de lucru multianual menționat la articolul 17, în condițiile specificate în prezentul articol alineatele (4)-(6);

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(3)  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(4)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni, astfel încât să se asigure eficacitatea intervențiilor desfășurate în Uniune.

(5)  Entitățile juridice care participă la consorții de cel puțin trei entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări sau teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe asociate programului sau alte țări terțe sunt eligibile.

(6)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

(6a)  Pentru a asigura o utilizare justă a fondurilor programului și participarea eficientă a entităților juridice menționate la alineatul (4), Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21, acte delegate de completare a prezentului articol, stabilind cât de mult trebuie să participe aceste entități juridice la politica de mediu și de combatere a schimbărilor climatice dusă de Uniune pentru a fi considerate eligibile pentru program.

Articolul 12

Atribuirea directă

Fără a aduce atingere articolului [188] din Regulamentul financiar, pot fi atribuite granturi organismelor enumerate în anexa I, fără o cerere de propuneri.

Articolul 13

Specificarea criteriilor de atribuire

Comisia stabilește criteriile de atribuire în programul de lucru multianual menționat la articolul 17 și în cererile de propuneri, ținând seama de următoarele principii:

(a)  proiectele finanțate în cadrul programului LIFE sunt de interes pentru Uniune, având o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor generale și specifice ale programului LIFE menționate la articolul 3 și nesubminându-le în vreun fel și, dacă este posibil, promovează utilizarea achizițiilor publice verzi;

(aa)  proiectele asigură o abordare eficace din punctul de vedere al costurilor și sunt coerente din punct de vedere tehnic și financiar;

(ab)  se acordă prioritate proiectelor care ar putea contribui în cea mai mare măsură la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3;

(b)  proiectele care oferă beneficii conexe și promovează sinergii între subprogramele menționate la articolul 4 beneficiază de un bonus în cadrul evaluării lor;

(c)  proiectele care prezintă cel mai ridicat potențial de a fi replicate și dezvoltate de către sectorul public sau privat ori de a mobiliza cele mai mari investiții sau resurse financiare (potențialul de catalizator) beneficiază de un bonus în cadrul evaluării lor;

(d)  se asigură capacitatea de replicare a rezultatelor proiectelor de acțiune standard;

(e)  proiectele care se bazează pe rezultatele altor proiecte finanțate în cadrul programului LIFE, al programelor predecesoare ale acestuia sau cu alte fonduri ale Uniunii sau care dezvoltă astfel de rezultate beneficiază de un bonus la evaluarea acestora;

(f)  dacă este cazul, se acordă o atenție specială proiectelor din zone geografice cu nevoi sau vulnerabilități specifice, cum ar fi zonele cu probleme de mediu sau constrângeri naturale specifice, zonele transfrontaliere, zonele cu o mare valoare naturală sau regiunile ultraperiferice.

Articolul 14

Costuri eligibile legate de achiziționarea de terenuri

Pe lângă criteriile stabilite la articolul [186] din Regulamentul financiar, costurile legate de achiziționarea de terenuri sunt considerate eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)  achiziționarea va contribui la îmbunătățirea, menținerea și restabilirea integrității rețelei Natura 2000, instituite în temeiul articolului 3 din Directiva 92/43/CEE, inclusiv prin îmbunătățirea conectivității prin crearea de coridoare, puncte de trecere sau alte elemente de infrastructură verde;

(b)  achiziționarea de terenuri reprezintă fie singura modalitate, fie modalitatea cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a se ajunge la rezultatul dorit în materie de conservare;

(c)  terenurile achiziționate sunt rezervate pe termen lung pentru utilizări conforme cu obiectivele specifice ale programului LIFE;

(d)  statul membru implicat asigură, prin transfer sau prin alte mijloace, rezervarea pe termen lung a terenurilor în cauză în scopul conservării naturii.

Articolul 15

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului LIFE, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri și ca acțiunea să urmărească atingerea obiectivelor privind mediul sau clima stabilite în articolul 3 și să nu îl submineze pe niciunul. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

(2)  Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:

(a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri în cadrul programului LIFE;

(b)  respectă cerințele minime de calitate prevăzute în cererea de propuneri respectivă;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare,

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele și criteriile de eligibilitate ale programului în cauză. Se aplică normele fondului din care se acordă sprijin.

CAPITOLUL III

OPERAȚIUNI DE FINANȚARE MIXTĂ

Articolul 16

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul programului LIFE sunt implementate în conformitate cu Regulamentul InvestEU și cu Titlul X din Regulamentul financiar, acordând atenția cuvenită cerințelor de sustenabilitate și transparență.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, REPORTARE ȘI EVALUARE

Articolul 17

Programul de lucru multianual

(1)  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, programe de lucru multianuale pentru programul LIFE. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20a alineatul (2).

(2)  Fiecare program de lucru multianual specifică, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3, următoarele:

(a)  repartizarea fondurilor în cadrul fiecărui subprogram, între nevoile din cadrul subprogramului și între diferitele tipuri de finanțare, precum și suma totală maximă alocată granturilor, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) litera (a) și la articolul 10 alineatul (2) litera (b);

(aa)  suma maximă totală pentru instrumentele financiare din cadrul operațiunilor de finanțare mixtă ale programului LIFE, după caz;

(ab)  suma maximă totală pentru granturile care urmează să fie acordate organismelor enumerate în anexa I în conformitate cu articolul 12;

(b)  temele de proiecte sau nevoile specifice pentru care se realizează o prealocare a finanțării, pentru proiectele menționate la articolul 10 alineatul (2) literele (c) și (d);

(c)  strategiile și planurile vizate de proiectele strategice integrate pentru care se poate solicita finanțare, pentru proiectele menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (b);

(d)  perioada maximă de eligibilitate pentru punerea în aplicare a proiectului;

(da)  calendare orientative pentru cererile de propuneri prevăzute pentru perioada acoperită de programul de lucru multianual;

(db)  metodologia tehnică pentru procedura de depunere și selecție a proiectelor și criteriile de atribuire în conformitate cu elementele menționate la articolul 13;

(dc)  specificarea ratelor de cofinanțare menționate la articolul 8 alineatul (2b);

(dd)  rata maximă de cofinanțare pentru acțiunile eligibile menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (e);

(de)  norme detaliate referitoare la aplicarea finanțării cumulative, complementare și combinate, unde este cazul;

(df)  specificarea participării efective reduse și a activităților eligibile și a criteriilor de atribuire pentru proiectele de asistență tehnică pentru consolidarea capacităților în ceea ce privește activitățile autorităților statelor membre pentru participarea efectivă la programul LIFE.

(2a)  Durata primului program de lucru multianual este de patru ani, iar durata celui de-al doilea program de lucru multianual este de trei ani.

(2b)  În cadrul programelor de lucru multianuale, Comisia publică cereri de propuneri pentru perioada acoperită. Comisia se asigură că fondurile neutilizate din cadrul unei cereri de propuneri sunt realocate între diversele tipuri de acțiuni menționate la articolul 10 alineatul (2) din același domeniu.

(2c)  Comisia asigură consultarea părților interesate în cadrul dezvoltării programelor de lucru multianuale.

Articolul 18

Monitorizare și raportare

(1)  Comisia raportează cu privire la progresele înregistrate de programul LIFE în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 3 pe baza indicatorilor enumerați în anexa II.

(2)  Pentru a asigura evaluarea efectivă a evoluției programului LIFE în ceea ce privește realizarea obiectivelor scontate, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21 prin care să modifice anexa II pentru a revizui sau a completa indicatorii atunci când consideră că este necesar, inclusiv în vederea alinierii cu indicatorii stabiliți pentru alte programe ale Uniunii, și să completeze prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(2a)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21 pentru a defini, pe baza anexei II, indicatorii specifici pentru fiecare subprogram și pentru fiecare tip de proiect.

(3)  Comisia se asigură că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop și pe baza metodologiilor relevante, se impun destinatarilor fondurilor Uniunii cerințe de raportare proporționale care să permită colectarea de indicatori agregabili de realizare și de impact la nivel de proiect pentru toate obiectivele specifice relevante ale politicii în domeniul mediului și al climei, inclusiv în ceea ce privește Natura 2000 și emisiile de anumiți poluanți atmosferici, cum ar fi emisiile de CO2.

(4)  Comisia monitorizează și prezintă rapoarte în mod regulat în ceea ce privește integrarea obiectivelor în materie de climă și de biodiversitate, inclusiv cuantumul cheltuielilor. Contribuția prezentului regulament la realizarea obiectivului bugetar global potrivit căruia 25 % din cheltuieli ar trebui să contribuie la obiectivele climatice este monitorizată prin intermediul sistemului de indicatori climatici al Uniunii. Cheltuielile legate de biodiversitate vor fi urmărite cu ajutorul unui set specific de indicatori. Aceste metode de urmărire sunt utilizate pentru cuantificarea creditelor de angajament care se preconizează că vor contribui la obiectivele legate de climă și, respectiv, de biodiversitate pe durata cadrului financiar multianual pentru 2021-2027 la nivelul corespunzător de dezagregare. Cheltuielile sunt prezentate anual în declarația referitoare la program din cadrul bugetului. Contribuția programului la obiectivele Uniunii în domeniul climei și al biodiversității face obiectul unor raportări regulate, în contextul evaluărilor și al raportului anual.

(5)  Comisia evaluează sinergiile dintre programul LIFE și alte programe complementare ale Uniunii și sinergiile dintre subprogramele acestuia.

Articolul 19

Evaluare

(1)  Comisia efectuează evaluările în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor, ținând seama în mod corespunzător de coerență, de sinergii, de valoarea adăugată la nivelul Uniunii și de sustenabilitatea pe termen lung, utilizând prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu.

(2)  Comisia efectuează evaluarea la jumătatea perioadei a programului LIFE imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de 42 de luni de la începerea punerii în aplicare a programului LIFE, utilizând indicatorii de realizare și de rezultat stabiliți în conformitate cu anexa II.

Evaluarea conține cel puțin următoarele elemente:

(a)  aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a programului;

(b)  eficiența utilizării resurselor;

(c)  măsura în care au fost atinse obiectivele tuturor măsurilor, precizând, dacă este posibil, rezultatele și impactul;

(d)  succesul real sau preconizat al proiectelor în mobilizarea altor fonduri ale Uniunii, luând în considerare, în special, beneficiile unei coerențe sporite cu alte instrumente financiare ale Uniunii;

(e)  măsura în care au fost atinse sinergiile dintre obiective și complementaritatea sa cu alte programe relevante ale Uniunii;

(f)  valoarea adăugată europeană și impactul pe termen lung al programului LIFE pentru luarea unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor;

(g)  măsura în care au fost implicate părțile interesate;

(h)  o analiză cantitativă și calitativă a contribuției programului LIFE la stadiul de conservare al habitatelor și al speciilor enumerate în cadrul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE;

(i)  o analiză a acoperirii geografice la nivelul Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2c), și, în cazul în care nu se ajunge la o astfel de acoperire, o analiză a motivelor subiacente.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului LIFE, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1 al doilea paragraf, Comisia efectuează o evaluare finală a programului LIFE.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și publică rezultatele evaluărilor.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 20

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării proiectelor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. În acest scop, destinatarii utilizează sigla programului LIFE, prezentată în anexa IIa, sau, atunci când acest lucru nu este posibil, menționează programul LIFE în toate acțiunile de comunicare și sigla apare pe panourile de informare în locuri strategice, vizibile publicului. Toate bunurile de folosință îndelungată dobândite în cadrul programului LIFE trebuie să poarte sigla programului LIFE, cu excepția cazului în care există o indicație contrară a Comisiei.

(2)  Comisia desfășoară acțiuni de informare și comunicare privind programul LIFE, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului LIFE contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 20a

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul pentru programul LIFE. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)  În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)  Comisia raportează anual comitetului cu privire la progresul general al punerii în aplicare a subprogramelor și cu privire la acțiuni specifice, printre altele cu privire la operațiunile de finanțare mixtă puse în aplicare prin resurse bugetare alocate din programul LIFE.

Articolul 21

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul 18 alineatele (2) și (2a) se acordă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 18 alineatele (2) și (2a) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18 alineatele (2) și (2a) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 22

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 23

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor vizate, până la finalizarea lor, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului(38) și al Regulamentului (UE) nr. 1293/2013, care continuă să se aplice proiectelor vizate până la finalizarea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru programul LIFE poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între programul LIFE și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 și al Regulamentului (UE) nr. 1293/2013.

(3)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 31 decembrie 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) și pentru a permite gestionarea proiectelor nefinalizate până la data respectivă.

(4)  Restituirile aferente instrumentelor financiare instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 pot fi investite în instrumentele financiare instituite în cadrul [fondului InvestEU].

(5)  Creditele corespunzătoare veniturilor atribuite care rezultă din restituirea sumelor plătite nejustificat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 sau al Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 se utilizează, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(39), pentru finanțarea programului LIFE.

Articolul 24

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Organisme cărora li se pot acorda granturi fără a se apela la procedura cererii de propuneri

1.  Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL);

2.  Rețeaua europeană a procurorilor pentru mediu (European network of Prosecutors for the Environment - ENPE);

3.  Forumul Judecătorilor Uniunii Europene pentru Mediu (European Union Forum of Judges for the Environment - EUFJE).

ANEXA II

Indicatori

1.  Indicatori de realizări

1.1.  Numărul de proiecte care dezvoltă, demonstrează și promovează tehnici și abordări inovatoare;

1.2.  Numărul de proiecte care aplică cele mai bune practici în materie de natură și biodiversitate;

1.3.  Numărul de proiecte pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea sau asigurarea respectării legislației și politicilor relevante ale Uniunii;

1.4.  Numărul de proiecte de îmbunătățire a guvernanței prin consolidarea capacităților actorilor din sectoarele public și privat și prin implicarea societății civile;

1.5.  Numărul de proiecte, inclusiv de proiecte strategice integrate și proiecte strategice de protejare a naturii, care pun în aplicare

–  planuri sau strategii-cheie;

–  Programe de acțiune pentru integrarea aspectelor legate de „Natură și biodiversitate”.

2.  Indicatori de rezultat

2.1.  Schimbări nete ale mediului și climei, pe baza agregării indicatorilor la nivel de proiect care trebuie specificați în cererile de propuneri în cadrul subprogramelor

–  Natură și biodiversitate;

–  Economia circulară și Calitatea Vieții, acoperind cel puțin următoarele:

—  calitatea aerului

—  solul

—  apa

—  deșeurile

—  substanțele chimice

—  zgomotul

—  utilizarea și eficiența resurselor

–  Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

–  Tranziția către o energie curată.

2.2.  Investiții cumulate generate de proiecte sau de finanțările obținute (milioane EUR);

2.3.  Numărul de organizații implicate în proiecte sau care primesc granturi de funcționare;

2.4.  Proporția de proiecte care au un efect catalizator după încheierea proiectului.

ANEXA IIa

Sigla programului

20190417-P8_TA(2019)0405_RO-p0000002.png

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 226.
(2) JO C 461, 21.12.2018, p. 156.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 11 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0487).
(4)JO C , , p. .
(5)JO C , , p. .
(6) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(7) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).
(8) Raportul privind evaluarea la jumătatea perioadei a programului pentru mediu și politici climatice (LIFE) [SWD(2017)0355].
(9) Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (JO L 354, 28.12.2013, p. 171).
(10) Agenda 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU la 25.9.2015.
(11) 93/626/CEE: Decizia Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1).
(12)JO L 282, 19.10.2016, p. 4.
(13) Orizont 2020 partea III „Surse de energie sigure, curate și eficiente” (Provocări societale) [Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965)].
(14) Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 328, 21.12.2018, p. 210).
(15) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune (COM(2017)0063).
(16) COM(2011)0244.
(17) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(18) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
(19) Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).
(20) SEC(2017)0250.
(21) Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental – Declarația Comisiei în cadrul comitetului de conciliere referitoare la Directiva privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).
(22) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
(23) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(24) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(25)JO L 124, 17.5.2005, p. 4.
(26)Doc. 13715/17 - COM(2017)0623.
(27)Doc. 5485/18 - COM(2018)0010, p. 5.
(28)JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(29) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(30) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(31) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(32) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(33) [Titlul complet + referința din JO L].
(34) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(35) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări” ) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(36) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(37)[A se introduce titlul complet și referința din JO].
(38)Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+) (JO L 149, 9.6.2007, p. 1).
(39)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).


Programul „Justiție” ***I
PDF 351kWORD 73k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Justiție” (COM(2018)0384 – C8-0235/2018 – 2018/0208(COD))
P8_TA(2019)0406A8-0068/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0384),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 81 alineatele (1) și (2) și articolul 82 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0235/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 18 octombrie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0068/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  reamintește Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020(3); reiterează sprijinul său pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului, democrației, cetățeniei și societății civile care și-au demonstrat în mod clar valoarea adăugată europeană și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor; reiterează faptul că singura modalitate de a avea o Uniune mai puternică și mai ambițioasă este de a consolida mijloacele financiare de care dispune; solicită, prin urmare, să se ofere sprijin continuu politicilor existente, să fie sporite resursele programelor emblematice ale Uniunii, iar responsabilitățile suplimentare să fie corelate cu mijloace financiare suplimentare;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Justiție”

P8_TC1-COD(2018)0208


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatele (1) și (2) și articolul 82 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinar(5)ă,

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Acele valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 prevede că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și, printre altele, „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Aceste valori sunt reafirmate și enunțate în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).

(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate, promovate, respectate și diseminate în mod activ în continuare în rândul cetățenilor și al popoarelor ▌ și să constituie pilonul central al proiectului UE, având în vedere că deteriorarea protejării acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii, în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programele „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE: drepturile omului, respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe asupra vieții politice, sociale, culturale și economice în UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea unui spațiu de justiție bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea justiției, pe recunoașterea și încrederea reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră în Uniune. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(6), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului(7) (denumite în continuare „programele anterioare”).

(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa ▌ pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor și drepturilor noastre comune, a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține o societate bazată pe drepturi, egală, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică și care dispune de mijloace de acțiune ca actor-cheie, care încurajează participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și cultivarea bogatei diversități a societății europene, bazată ▌pe valorile, istoria și memoria noastre comune. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ca instituțiile Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(4)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. Respectarea și promovarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației în Uniune sunt condiții prealabile pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor consacrate în tratate, precum și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune. Modul în care statul de drept este pus în aplicare în statele membre joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și între sistemele lor de drept. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și ▌ penală ▌. Respectarea drepturilor fundamentale, precum și a principiilor și valorilor comune precum nediscriminarea, egalitatea de tratament în temeiul tuturor motivelor enumerate la articolul 21 din Cartă, solidaritatea, accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept, democrația și un sistem judiciar independent și performant ar trebui garantate și promovate la toate nivelurile în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție.

(5)  Finanțarea ar trebui să rămână unul dintre instrumentele importante pentru realizarea obiectivelor ambițioase stabilite de tratate. Acestea ar trebui să fie atinse, printre altele, prin instituirea unui program de justiție flexibil și eficace, care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare a acestor obiective. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod ușor de utilizat (adică, proceduri de solicitare și de raportare ușor de folosit) și ar trebui să urmărească o acoperire geografică echilibrată. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesibilității programului pentru toate tipurile de beneficiari.

(6)  În vederea instituirii progresive a unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru toți, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, care este, de la Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoașterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoașterea reciprocă și pentru a încuraja încrederea reciprocă. Un spațiu de justiție funcțional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, este de asemenea, esențial pentru asigurarea creșterii economice și a unei mai mari integrări. În același timp, un spațiu european de justiție funcțional și sisteme de drept naționale de calitate, independente și eficiente, precum și consolidarea încrederii reciproce sunt necesare pentru o piață internă înfloritoare și pentru susținerea valorilor comune ale Uniunii.

(6a)   Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor, precum și la funcționarii publici care sunt obligați prin lege să furnizeze părților consiliere juridică independentă și imparțială.

(7)  Respectarea deplină și promovarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru un nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul justiției și afacerilor interne, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală care se bazează pe recunoașterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecției judiciare efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, transparenței, răspunderii, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție sporește încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă și penală. Independența și imparțialitatea justiției fac parte din esența dreptului la un proces echitabil și sunt esențiale pentru protejarea valorilor europene. În plus, existența unor sisteme de justiție eficiente cu termene rezonabile pentru proceduri contribuie la securitatea juridică pentru toate părțile implicate.

(8)  În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) și al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție ca instrument de îmbunătățire a cooperării judiciare în materie civilă și penală bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare. Formarea profesională a specialiștilor din domeniul justiției este un instrument important pentru a dezvolta o înțelegere comună a modului cel mai potrivit pentru implementarea și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. Aceasta contribuie la construirea spațiului european de justiție prin crearea unei culturi judiciare comune între specialiștii din domeniul justiției din statele membre. Este esențial să se asigure aplicarea nediscriminatorie, corectă și coerentă a legislației în Uniune și încrederea și înțelegerea reciprocă dintre specialiștii din domeniul justiției în cadrul procedurilor transfrontaliere. Activitățile de formare susținute de program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să reunească specialiști din domeniul justiției din diferite state membre, să cuprindă elemente de învățare activă și de stabilire de rețele și să fie durabile. Aceste activități ar trebui să includă formarea privind terminologia juridică, dreptul civil și penal, drepturile fundamentale și recunoașterea reciprocă și garanțiile procedurale. Aceasta ar trebui să includă cursuri de formare pentru judecători, avocați și procurori cu privire la provocările și obstacolele pe care trebuie să le depășească persoanele care se confruntă adesea cu discriminarea sau se află în situații de vulnerabilitate, cum ar fi femeile, copiii, minoritățile, persoanele LGBTQI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței de gen, violenței domestice sau violenței în cadrul relațiilor intime și ale altor forme de violență interpersonală. Aceste cursuri de formare ar trebui organizate cu implicarea directă a organizațiilor care le reprezintă sau le sprijină pe aceste persoane și, dacă este posibil, cu implicarea acestor persoane. Având în vedere faptul că femeile sunt subreprezentate în calitate de judecători în pozițiile de conducere, femeile care lucrează ca judecători, procurori și în alte profesii juridice ar trebui încurajate să participe la activitățile de formare.

(8a)  În sensul prezentului regulament, termenul „magistrații și personalul din justiție” ar trebui interpretat în sens larg, astfel încât să includă judecătorii, procurorii, personalul instanțelor și al parchetelor, precum și orice alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar sau care participă în alt mod la administrarea justiției, indiferent de definiția națională, de statutul juridic și de organizarea internă a acestora, cum ar fi avocații, notarii, executorii judecătorești sau agenții însărcinați cu aplicarea legii, practicienii în insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii judiciari, experții judiciari, personalul penitenciarelor și consilierii de probațiune.

(9)  Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraților, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică (EIPA), ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate ▌ adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(10)  Programul ar trebui să sprijine programul anual de lucru al EJTN, care este un actor esențial al formării judiciare. EJTN se află într-o situație excepțională, fiind singura rețea de la nivelul Uniunii care reunește organismele de formare judiciară ale statelor membre. Se află în poziția unică de a organiza schimburi de judecători și de procurori noi și cu experiență între toate statele membre și de a coordona activitatea organismelor naționale de formare judiciară în ceea ce privește organizarea de activități de formare în domeniul dreptului Uniunii și promovarea unor bune practici de formare profesională. EJTN este, de asemenea, un furnizor de activități de formare profesională de o calitate excelentă, furnizate într-o manieră rentabilă la nivelul Uniunii. În plus, aceasta cuprinde organele de formare judiciară ale țărilor candidate ca membri observatori. Raportul anual al EJTN ar trebui să includă informații privind formarea furnizate defalcat și în funcție de categoria de personal.

(11)  Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă a deciziilor judiciare și a hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, încrederea reciprocă între statele membre și apropierea necesară a legislației care va facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv prin mijloace electronice. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine protecția juridică a drepturilor individuale în materie civilă și comercială. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze ▌ o mai mare convergență a dreptului civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcționării corespunzătoare și eficiente a procedurilor judiciare și extrajudiciare în beneficiul tuturor părților în cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea eficientă și practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului. În materie penală, programul ar trebui să contribuie la promovarea și punerea în aplicare a normelor și procedurilor pentru asigurarea recunoașterii hotărârilor judecătorești și a deciziilor în întreaga Uniune. Acesta ar trebui să faciliteze cooperarea și să contribuie la eliminarea obstacolelor din calea bunei cooperări și a încrederii reciproce. Programul ar trebui să contribuie și la îmbunătățirea accesului la justiție, prin promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.

(12)  În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 24 din Cartă și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului și ar trebui să integreze promovarea drepturilor a copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale. În acest scop, ar trebui acordată o atenție deosebită acțiunilor care vizează protecția drepturilor copiilor în contextul procedurilor judiciare civile și penale, inclusiv protecția copiilor care însoțesc părinții aflați în arest, a copiilor părinților aflați în închisoare și a copiilor care sunt suspecți sau acuzați în procedurile penale.

(13)  Programul pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activități de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicarea Cartei, destinate magistraților și altor practicieni din domeniul dreptului. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea Cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanța sensibilizării cu privire la aplicarea Cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie politică, al practicienilor din domeniul dreptului și al deținătorilor de drepturi înșiși, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a încorpora drepturile fundamentale într-o manieră consecventă, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile de sensibilizare a altor autorități publice decât autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului.

(14)  În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea ar trebui să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale, la care accesul nediscriminatoriu la justiție pentru toți este esențial. Pentru a facilita accesul efectiv la justiție și pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă bunei funcționări a spațiului de libertate, securitate și justiție, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile altor autorități decât autoritățile judiciare de la nivel național, regional și local și practicienii din domeniul dreptului, precum și ale organizațiilor societății civile care contribuie la atingerea acestor obiective. Ar trebui să se acorde sprijin, în special, activităților care facilitează accesul efectiv și egal la justiție pentru persoanele care se confruntă adesea cu discriminarea sau care se află într-o situație de vulnerabilitate. Este important să se sprijine activitățile de reprezentare ale organizațiilor societății civile, cum ar fi colaborarea în rețea, litigiile, campaniile, comunicarea și alte activități de supraveghere. În acest context, specialiștii din domeniul justiției asociați sistemului judiciar, care lucrează pentru organizațiile societății civile au, de asemenea, un rol important.

(15)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, integrarea egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap confirmă, de asemenea, dreptul la capacitate juridică deplină și acces la justiție pentru persoanele cu handicap. Evaluarea intermediară și cea finală a programului ar trebui să evalueze efectele de gen pentru a evalua măsura în care programul contribuie la egalitatea de gen și pentru a evalua dacă programul nu are un impact negativ nedorit asupra egalității de gen. În acest context și ținând seama, în același timp, de natura și dimensiunea diferite ale activităților obiectivelor specifice ale programului, va fi important ca datele individuale colectate să fie defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informații solicitanților de granturi cu privire la modul în care să se țină seama de egalitatea de gen, inclusiv cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. La consultarea experților și a părților interesate ar trebui să se țină seama de echilibrul de gen.

(15a)  În toate activitățile sale, dacă este cazul, programul ar trebui să sprijine și să protejeze drepturile victimelor, atât în materie civilă, cât și în materie penală. În acest scop, ar trebui acordată o atenție deosebită unei mai bune puneri în aplicare și coordonări între diferitele instrumente ale Uniunii pentru protecția victimelor, precum și acțiunilor care vizează schimbul de bune practici între instanțe și practicienii din domeniul dreptului care se ocupă de cazurile de violență. Programul ar trebui să sprijine și îmbunătățirea cunoștințelor și utilizarea acțiunilor colective în despăgubire.

(16)  Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu de justiție european, promovând independența și eficiența justiției, sporind cooperarea transfrontalieră și stabilirea de rețele, consolidând încrederea reciprocă între sistemele judiciare ale statelor membre și asigurând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la o înțelegere comună a valorilor Uniunii, a statului de drept, la o mai bună cunoaștere a dreptului și politicilor Uniunii, la schimbul de know-how și de bune practici în utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părțile interesate în cauză, precum și la proliferarea și promovarea soluțiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene și eficiente și ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea și înțelegerea corespunzătoare și asigurarea respectării dreptului și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă și schimb de bune practici.

(16a)  Programul ar trebui să contribuie și la consolidarea cooperării dintre statele membre ori de câte ori legislația Uniunii are o dimensiune externă și ținând seama de consecințele externe pentru a îmbunătăți accesul la justiție și a facilita abordarea provocărilor judiciare și procedurale.

(17)  Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum EUROJUST, FRA, EU-LISA și Parchetul european, și ar trebui să facă bilanțul activității altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(18)  Este necesar să se asigure viabilitatea, vizibilitatea, respectarea principiului fundamental privind valoarea adăugată europeană și buna gestiune financiară în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor și activităților desfășurate în cadrul programului „Justiție”, complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și coerența acestora cu alte activități ale Uniunii. Pentru a asigura alocarea eficientă și bazată pe performanță a fondurilor din bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică cu legături strânse între ele, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori, și, așadar - cu programul „Drepturi și valori”, - și între program și programul „Piața unică”, „Gestionarea frontierelor și securitatea”, în special „Azilul și migrația” („FAMI”) și Fondul pentru securitate internă, infrastructura strategică, în special programul „Europa digitală”, Fondul Social European+, programul „Erasmus+”, Programul-cadru pentru cercetare și inovare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Regulamentul LIFE(8). Procesul de punere în aplicare a programului „Justiție” nu ar trebui să aducă atingere legislației și politicilor Uniunii privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și ar trebui să fie complementar în raport cu acestea.

(19)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul „Justiție”, care urmează să constituie valoarea de referință principală, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(9)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(19a)   Mecanismele care asigură legătura între politicile de finanțare ale Uniunii și valorile Uniunii ar trebui îmbunătățite în continuare, permițând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de transfer către program al resurselor alocate unui stat membru în cadrul gestiunii partajate, dacă statul membru respectiv face obiectul unor proceduri referitoare la valorile Uniunii. Mecanismul cuprinzător al Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ar trebui să garanteze o evaluare periodică și egală a tuturor statelor membre, furnizând informațiile necesare pentru activarea măsurilor legate de deficiențele generale ale valorilor Uniunii în statele membre. Pentru a asigura o implementare uniformă și având în vedere importanța efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, Consiliului ar trebui să-i fie conferite competențe de executare, iar acesta ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a înlesni adoptarea deciziilor necesare cu scopul de a garanta că se iau măsuri eficiente, ar trebui să se utilizeze votul cu majoritate calificată inversă.

(20)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(21)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați și riscul de neconformitate preconizat. Ar trebui să se aibă în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și a finanțării care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(22)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(10), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(11), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(12) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(13), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără transparența completă a finanțării programului și a procedurilor de selecție, prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să efectueze investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) ar trebui să investigheze și să urmărească în justiție fraude și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(14). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terță parte implicată în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(23)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot, de asemenea, să participe pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o dispoziție specifică, prin care să se acorde drepturile necesare și accesul pentru a permite ordonatorului de credite responsabil, organismelor și rețelelor din domeniul drepturilor omului, inclusiv instituțiilor naționale responsabile pentru protecția drepturilor omului în fiecare stat membru, organismelor și rețelelor responsabile pentru politicile în materie de nediscriminare și egalitate, ombudsmanilor, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene să își exercite pe deplin competențele și să-și consolideze sinergiile și cooperarea. Ar trebui să fie posibilă includerea țărilor terțe, cu precădere în toate situațiile în care implicarea acestora promovează obiectivele programului, asigurându-se faptul că o astfel de implicare este în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru aferente, în deciziile Consiliului de asociere sau în acorduri similare.

(24)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt stabilite în Regulamentul financiar și definesc, în special, procedura de stabilire și executare a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii, execuția indirectă și prevede verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, deoarece respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și o finanțare eficientă din partea UE.

(24a)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a asigura Uniunii mijloacele necesare pentru a-și proteja mai bine bugetul atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară a intereselor financiare ale Uniunii. Acest instrument ar trebui să completeze programul „Justiție”, al cărui rol este diferit, și anume, de a sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și de a garanta că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.

(25)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(15)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Este esențial ca programul să garanteze că aceste persoane și entități sunt informate în mod suficient cu privire la eligibilitatea lor pentru finanțare.

(25a)   Programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, în virtutea importanței și a relevanței acestora.

(26)  Reflectând importanța abordării schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei și la atingerea unui obiectiv global de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reexaminate în contextul evaluării sale intermediare.

(27)  În conformitate cu punctele (22) și (23) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin aplicarea unor cerințe de monitorizare specifice, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcina administrativă, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(28)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii prevăzuți la articolele 12 și 14 și în anexa II. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(29)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(16).

(30)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(31)  [În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Irlanda și-a notificat [, prin scrisoarea din...,] intenția de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament, SAU

În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică,]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Justiție” („programul”).

Acesta definește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, forme de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

Articolul 2

Definiție

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecători, procurori și personalul instanțelor și al parchetelor, precum și orice alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar ▌.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Programul are ca obiectiv general să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, inclusiv pe independența și imparțialitatea justiției, pe recunoașterea și încrederea reciprocă și cooperarea judiciară, consolidând, astfel, și democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

(2)  Programul are următoarele obiective specifice ▌:

(a)  să faciliteze și să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală și să promoveze statul de drept, independența și imparțialitatea justiției, inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării efective a deciziilor;

(b)  să sprijine și să promoveze formarea judiciară în vederea promovării unei culturi juridice, judiciare și de stat de drept comune, precum și aplicarea consecventă și efectivă a instrumentelor juridice relevante ale Uniunii în contextul prezentului program;

(c)  să faciliteze accesul efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți și la căi de atac eficiente, inclusiv prin mijloace electronice (e-justiție), prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și prin promovarea și sprijinirea drepturilor tuturor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procesuale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale.

Articolul 3a

Abordarea integratoare

În punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale, programul urmărește promovarea egalității de gen, a drepturilor copilului, printre altele, printr-o justiție adaptată la nevoile copiilor, a protecției victimelor și a aplicării efective a nediscriminării pe oricare dintre motivele enumerate la articolul 21 din Cartă, în conformitate cu articolul 51 din Cartă și în limitele stabilite la acest articol.

Articolul 4

Buget

(1)  În sensul punctului 17 [a se actualiza trimiterea, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional] din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 - 2027, care reprezintă principala referință pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale, este de 316 000 000 EUR în prețurile din 2018 (356 000 000 EUR în prețuri curente).

(2)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă destinată punerii în aplicare a programului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele instituționale de tehnologie a informațiilor.

(2a)  Bugetul alocat acțiunilor legate de promovarea egalității de gen este indicat anual.

(3)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(4)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora sau la cererea Comisiei, transferate către program. Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar ▌. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  statele aderente, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, conform condițiilor stabilite într-un acord specific care reglementează participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

—  să asigure un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

—  să nu confere țării terțe o putere decizională asupra programului;

—  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele stabilite în Regulamentul financiar.

(3)  [Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile stabilite la [articolul X din] Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind fondul de garantare]].

Articolul 7

Tipul acțiunilor

Acțiunile care contribuie la realizarea unui obiectiv specific menționat la articolul 3 pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament. În special, activitățile enumerate în anexa I sunt eligibile pentru finanțare.

Capitolul II

Granturi

Articolul 8

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 9

Fonduri cumulate [, complementare] și combinate

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. [Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul acordat din diferite programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază pro-rata].

(2)  În cazul în care programul și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate menționate la articolul 1 din Regulamentul (UE) [XX] [Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC] oferă sprijin financiar în comun pentru o acțiune unică, acțiunea respectivă este pusă în aplicare în conformitate cu normele stabilite în prezentul regulament, inclusiv cu normele privind recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit.

(3)  Acțiunile eligibile în cadrul programului și care respectă condițiile menționate la al doilea paragraf pot fi identificate cu scopul de a fi finanțate de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate. În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate prevăzute în prezentul regulament.

Acțiunile menționate la primul paragraf respectă următoarele condiții cumulative:

(a)  acestea au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri aferente programului;

(b)  acestea respectă cerințele minime de calitate ale cererii de propuneri respective;

(c)  acestea nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza constrângerilor bugetare.

Acțiunile sunt puse în aplicare de autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) [XX] [Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC] în conformitate cu normele prevăzute în regulamentul respectiv și cu reglementările specifice fondului, inclusiv cu normele privind corecțiile financiare.

Articolul 10

Entități eligibile

(1)  Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2) și (3) se aplică pe lângă criteriile stabilite la [articolul 197] din Regulamentul financiar.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-una din următoarele țări:

—  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legate de acesta;

—  o țară terță asociată la program;

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(3)  Programul sprijină cheltuielile Rețelei Europene de Formare Judiciară asociate cu programul său permanent de lucru și toate granturile de funcționare în acest scop se acordă fără o cerere de propuneri, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Capitolul III

Programare, monitorizare, evaluare și control

Articolul 11

Programul de lucru

(1)  Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unui act delegat. Respectivul act delegat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 14.

Articolul 12

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura o evaluare eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 14, pentru a elabora dispoziții privind cadrul de monitorizare și evaluare, inclusiv prin modificarea anexei II pentru a revizui și a completa indicatorii, dacă este necesar.

(3)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 13

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 12 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 12 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competență specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Capitolul IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 16

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 17

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și este asistat de organizațiile relevante ale societății civile și de cele care activează în domeniul drepturilor omului. Se garantează echilibrul de gen și reprezentarea adecvată în comitet a grupurilor minoritare și a altor grupuri excluse.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 18

Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1382/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în cadrul programului anterior, Regulamentul (UE) nr. 1382/2013, la programul actual.

(3)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Activitățile programului

Obiectivele generale și specifice ale programului prevăzute la articolul 3 ▌vor fi urmărite în special prin sprijinirea următoarelor activități:

1.  sensibilizarea, diseminarea informației pentru o mai bună cunoaștere a politicilor Uniunii și a dreptului Uniunii, inclusiv a dreptului material și procedural, a instrumentelor de cooperare judiciară, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a dreptului comparat și a standardelor europene și internaționale, inclusiv înțelegerea interacțiunii dintre diferitele domenii legislative;

2.  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept și a accesului la justiție, și prin consolidarea încrederii reciproce;

3.  activități analitice și de monitorizare(17) pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a potențialelor obstacole aflate în calea bunei funcționări a unui spațiu european de justiție și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a dreptului și a politicilor Uniunii în statele membre;

4.  formarea părților interesate relevante pentru o mai bună cunoaștere a dreptului și a politicilor Uniunii, inclusiv, printre altele, a dreptului material și procedural, a drepturilor fundamentale, a utilizării instrumentelor de cooperare judiciară ale Uniunii, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a limbajului juridic și a dreptului comparat;

5.  dezvoltarea și întreținerea instrumentelor bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), precum și ale e-justiției, ținând cont de protecția vieții private și a datelor, pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării acestora prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;

6.  dezvoltarea capacităților rețelelor-cheie la nivel european și ale rețelelor judiciare europene, inclusiv ale rețelelor instituite prin dreptul Uniunii pentru a garanta aplicarea efectivă și respectarea dreptului Uniunii, pentru a promova și a dezvolta în continuare dreptul Uniunii, obiectivele și strategiile de politică ale Uniunii în domeniile programului ▌;

6a.  Sprijinirea organizațiilor societății civile și a părților interesate fără scop lucrativ active în domeniile programului pentru a spori capacitatea acestora de a reacționa și de a promova, precum și de a asigura accesul adecvat al tuturor cetățenilor la serviciile lor, la consiliere și la activități de sprijin, consolidând astfel democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

7.  o mai bună cunoaștere a programului și îmbunătățirea diseminării, a transferabilității și a transparenței rezultatelor sale și promovarea informării cetățenilor, inclusiv prin organizarea forumurilor de discuție pentru părțile interesate;

ANEXA II

Indicatori

Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, respectând în același timp drepturile legate de protecția vieții private și a datelor, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

numărul magistraților și al personalului din justiție care a participat la activități de formare (inclusiv schimburi de personal, vizite de studiu, ateliere și seminare) finanțate prin program, inclusiv prin grantul de funcționare al Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN);

numărul de organizații ale societății civile sprijinite de program;

numărul de schimburi de informații din sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS);

numărul de accesări din portalul e-justiție sau paginile acestuia, pe care se abordează tema nevoii de informații privind cazurile civile și penale transfrontaliere;

numărul de persoane, pentru fiecare obiectiv specific, care au beneficiat de:

(i)  activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(ii)  activități de sensibilizare, informare și diseminare.

Toate datele individuale sunt defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil; evaluările intermediare și finale ale programului se concentrează asupra fiecărui obiectiv specific și includ o perspectivă a egalității de gen și evaluează impactul asupra egalității de gen.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 februarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0097).
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0075.
(4)JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(5) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(6)Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
(7) Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
(8) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).
(9) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(10) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(11) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(12) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(13) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(14)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(15) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(16)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(17)Aceste activități includ, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și anchete; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale.


Programul „Drepturi și valori” ***I
PDF 272kWORD 87k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi și valori” (COM(2018)0383 – C8-0234/2018 – 2018/0207(COD))
P8_TA(2019)0407A8-0468/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0383),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 16 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolele 24, 167 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0234/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0468/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”

P8_TC1-COD(2018)0207


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolul 24, articolul 167 și articolul 168,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).

(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate, promovate, respectate și diseminate în mod activ în continuare ▌în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE, având în vedere că deteriorarea protejării acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii, în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea sistemului judiciar, pe recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră în Uniune. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014(8) (denumite în continuare „programele anterioare”).

(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa ▌pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor noastre comune, a drepturilor, a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egalitară, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică și care dispune de mijloace de acțiune, încurajarea participării democratice, civice și sociale a oamenilor și cultivarea bogatei diversități a societății europene, pe baza valorilor, istoriei și memoriei noastre comune. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ▌ca instituțiile Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(3a)  Ar trebui stabilit un dialog regulat, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, prin înființarea unui grup de dialog civil. Grupul de dialog civil ar trebui să fie un forum deschis și informal de discuții și ar trebui să contribuie la schimbul de experiență și de bune practici și la discutarea evoluțiilor politice în domeniile și obiectivele vizate de program și de domeniile conexe. Grupul de dialog civil nu ar trebui să fie responsabil de gestionarea programului.

(4)  Programul ▌ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor Uniunii și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare și prin îmbogățirea ei în continuare. Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni și la societatea civilă, urmărind o repartiție geografică echilibrată. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări adaptate și țintite.

(4a)  Respectarea deplină și promovarea statului de drept și a democrației sunt fundamentale pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune și garantarea încrederii reciproce între statele membre. Prin promovarea drepturilor și a valorilor, programul va contribui la construirea unei Uniuni mai democratice, la respectarea statului de drept și a dialogului democratic, la transparență și la buna guvernanță, inclusiv în cazul reducerii spațiului dedicat societății civile.

(5)  Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi și pentru a încuraja participarea democratică, este nevoie de o serie întreagă de acțiuni și de eforturi coordonate. Cetățenia europeană și identitatea europeană ar trebui dezvoltate și promovate încurajând cetățenii să înțeleagă mai bine procesul de elaborare a politicilor și promovând angajamentului civic în acțiunile Uniunii. De asemenea, reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivel local, regional, național și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor active la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a dialogului intercultural, a diversității culturale și lingvistice, a incluziunii sociale și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună pornind de la o identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a culturii, a istoriei, a patrimoniului și a valorilor noastre europene comune. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.

(6)  Sunt necesare activități de comemorare și o reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii, în special tinerii, cu privire la istoria și valorile lor comune, ca temelie pentru construirea unui viitor comun ▌. Activitățile de comemorare ar trebui să reflecteze la cauzele regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei – în special nazismul, care a fost la originea Holocaustului, fascismul, stalinismul și regimurile comuniste totalitare – și să comemoreze victimele crimelor comise de acestea. Ele ar trebui să includă, de asemenea, activități legate de alte momente decisive și puncte de referință din istoria europeană recentă. Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, sociale, culturale și interculturale pentru a crea o identitate europeană bazată pe valori comune și pe sentimentul de apartenență la același grup.

(7)  De asemenea, cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor ▌Uniunii ▌prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.

(8)  Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Totuși, în ansamblu, progresele realizate în materie de egalitate de gen stagnează. Discriminarea și tratamentul inegal al femeilor și fetelor, precum și diferitele forme de violență împotriva femeilor și fetelor, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole politice, structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea și integrarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii constituie o sarcină de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și al dezvoltării sociale și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului. Combaterea activă a stereotipurilor și abordarea discriminării disimulate și intersecționale sunt deosebit de importante. Accesul egal la muncă, participarea egală pe piața forței de muncă și eliminarea barierelor din calea progresului în carieră în toate sectoarele, de exemplu în sectorul justiției și cel al disciplinelor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) sunt piloni ai egalității de gen. Ar trebui să se pună accentul, de asemenea, pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și pe partajarea echitabilă, între bărbați și femei, a sarcinilor menajere și de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreține neremunerate, care rămân pilonii independenței și participării economice egale și care sunt intrinsec legate de realizarea egalității între femei și bărbați.

(9)  Violența pe criterii de gen și violența împotriva grupurilor de risc (copii, tineri și alte grupuri de risc, cum ar fi LGBTIQ și persoanele cu dizabilități) constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale și persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, având urmări grave asupra sănătății fizice, mintale și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Femeile sunt persoanele cele mai afectate de violența de gen și de hărțuire, atât în sfera domestică, cât și publică; prin urmare, combaterea acestui tip de violență este o acțiune-cheie pentru promovarea egalității de gen. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) definește violența împotriva femeilor ca fiind „toate actele de violență bazată pe gen care provoacă sau pot provoca femeilor un prejudiciu sau suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice, inclusiv amenințarea cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în viața privată”. Combaterea violenței bazate pe gen necesită o abordare multidimensională, care să implice aspecte juridice, economice, educaționale și în materie de sănătate. De asemenea, este necesar să se combată în mod activ stereotipurile de gen încă de la o vârstă fragedă, precum și toate formele de discurs de incitare la ură și de violență online. În acest context, este în continuare esențial să se sprijine organizațiile care militează pentru drepturile femeilor și ceilalți actori care lucrează în domeniu. Copiii, tinerii și alte grupuri expuse riscurilor, cum ar fi persoanele LGBTIQ și persoanele cu dizabilități, prezintă, de asemenea, un risc crescut de a se confrunta cu violența, în special în relațiile familiale și intime. Ar trebui să se ia măsuri pentru a promova drepturile persoanelor expuse riscurilor – în special drepturile copiilor (inclusiv ale copiilor orfani, ale copiilor rămași orfani în urma crimelor domestice sau ale altor grupuri de copii deosebit de vulnerabili) – și pentru a contribui la protecția lor și a garanta dreptul lor la dezvoltare ▌și la demnitate. Combaterea tuturor formelor de violență, în special a violenței de gen, promovarea prevenirii ei și protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea de gen. Aceste priorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul programului.

(10)  Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, urmărirea în scopul hărțuirii și practicile tradiționale dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală feminină, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea și intimidarea pe internet.

Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate, cu o alocare bugetară independentă pentru programul Daphne, iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.

(11)  Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare, inclusiv discriminarea directă, indirectă și structurală, și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de discriminare, a rasismului, a xenofobiei, a afrofobiei, a antisemitismului, a antițiganismului, a islamofobiei și a altor forme de intoleranță, inclusiv a homofobiei, bifobiei, transfobiei și interfobiei și a altor forme de intoleranță bazate pe identitatea de gen, atât online, cât și offline, împotriva persoanelor aparținând minorităților, luând în considerare discriminările multiple. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”10 și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(9).

(12)  Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole sociale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și a excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.

(13)  Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(10) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului(11) – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, inclusiv prin acțiuni de sprijinire a organizațiilor societății civile care promovează protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu normele Uniunii, și să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.

(14)  Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(12)]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene.

(15)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea. Evaluarea intermediară și cea finală a programului ar trebui să evalueze efectele de gen pentru a evalua măsura în care programul contribuie la egalitatea de gen și pentru a evalua dacă programul nu are un impact negativ nedorit asupra egalității de gen. În acest context și ținând seama, în același timp, de natura și dimensiunea diferite ale activităților diferitelor componente ale programului, este important ca datele individuale colectate de promotorii de proiecte să fie defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informații solicitanților cu privire la modul în care să se țină seama de egalitatea de gen, inclusiv cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. La consultarea experților și a părților interesate ar trebui să se țină seama de echilibrul de gen.

(16)  Articolul 3 alineatul (3) din TUE impune Uniunii să promoveze protecția drepturilor copilului, în conformitate cu articolul 24 din cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

(17)  În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi limba, vârsta, caracteristicile sexuale, identitatea de gen și diversitatea de gen, orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea organismelor de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE(13) și 2004/113/CE(14) ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE(15) și 2010/41/UE(16) ale Parlamentului European și ale Consiliului. La 22 iunie 2018, Comisia a adoptat o recomandare privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității, care tratează aspectele legate de mandatul, independența, eficacitatea și coordonarea și cooperarea între organismele de promovare a egalității. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(17a)  Pentru a îmbunătăți accesibilitatea ușor de utilizat și pentru a oferi orientări imparțiale și informații practice referitoare la toate aspectele programului, statele membre ar trebui să instituie puncte de contact, cu scopul de a oferi asistență atât beneficiarilor, cât și solicitanților. Punctele de contact ale programului ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile în mod independent, fără interferență în luarea deciziilor din partea autorităților publice. Statele membre ar trebui să poată alege gestionarea cea mai adecvată a punctelor de contact ale programelor, inclusiv, printre altele, prin intermediul autorităților publice, al organizațiilor societății civile sau al consorțiilor acestora. Punctele de contact ale programului nu trebuie să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește gestionarea programului.

(18)  Organismele independente din domeniul drepturilor omului ▌, organizațiile societății civile au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018, o creștere a finanțării și un sprijin financiar adecvat sunt esențiale pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării valorilor și drepturilor ▌, ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare, cum ar fi litigiile strategice, realizarea de campanii, comunicare și alte activități de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod ușor de utilizat, de exemplu prin aplicații și proceduri de raportare ușor de utilizat. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesibilității acestui program pentru organizațiile societății civile la nivel transnațional, național, regional și local, inclusiv organizațiile locale ale societății civile, precum și capacității beneficiarilor. Aceasta ar trebui să includă luarea în considerare a utilizării sprijinului financiar acordat terților, dacă este cazul.

(19)  Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene , și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(20)  Sub rezerva anumitor condiții, programul ar trebui să fie deschis participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.

(21)  Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, precum și complementaritatea acestora cu acțiunile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori – deci și cu programul „Justiție” –, precum și cu programul „Europa creativă” și cu Erasmus+, pentru a se realiza potențialul interacțiunilor culturale în domeniul culturii, al mass-media, al artelor, al educației și al creativității. Este necesar să se creeze sinergii și cu alte programe europene de finanțare, în special în domenii precum ocuparea forței de muncă și combaterea excluderii sociale, în special Fondul social european Plus, piața internă, întreprinderile, tineretul, sănătatea, cetățenia, justiția, migrația, securitatea, cercetarea, inovarea, tehnologia, industria, coeziunea, turismul, relațiile externe, comerțul și dezvoltarea.

(22)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, care urmează să constituie valoarea de referință principală, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(17)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(23)  Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, , instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(24)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă, capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați, și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. ▌

(24a)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(18), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(19), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(20) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(21), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(22). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(25)  În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen, a drepturilor, a implicării și participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional și de combatere a violenței, țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în temeiul altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.

(26)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în baza articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, determină în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează și protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii Europene.

(26a)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a-și proteja mai bine bugetul atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii. Aceasta ar trebui să fie complementară programului „Drepturi și valori”, al cărui rol este diferit, și anume de a finanța politici care sunt conforme cu drepturile fundamentale și valorile europene și care se concentrează pe viața și participarea cetățenilor.

(27)  În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(23)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile impuse de depărtarea la care se situează TTPM trebuie luate în considerare în punerea în aplicare a programului, iar participarea lor efectivă la program trebuie monitorizată și evaluată în mod regulat.

(28)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în perioada 2021-2027 a CFM și la atingerea unei ținte anuale de 30 %, cât mai rapid posibil și nu mai târziu de 2027. Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.

(29)   În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.

(30)   Pentru a completa prezentul regulament în vederea desfășurării programului și pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor pe care le realizează în direcția atingerii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru în temeiul articolului 13 și indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („programul”).

Regulamentul stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării.

Articolul 2

Obiectivele programului

(1)  Obiectivul general al programului este de a proteja și a promova drepturile și valorile consacrate în tratate, în cartă și în convențiile internaționale aplicabile privind drepturile omului, în special prin sprijinirea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate active la nivel local, regional, național și transnațional și prin încurajarea participării civice și democratice , în vederea susținerii și dezvoltării în continuare a unor societăți deschise, bazate pe drepturi, democratice, egale și favorabile incluziunii, întemeiate pe statul de drept.

(2)  În cadrul obiectivului general prevăzut la alineatul (1), programul are următoarele obiective specifice corespunzătoare diferitelor componente:

(-a)  protejarea și promovarea valorilor Uniunii (componenta „Valorile Uniunii”);

(a)  promovarea ▌drepturilor, a nediscriminării, a egalității, inclusiv a egalității de gen, și promovarea integrării perspectivei de gen și a nediscriminării (componenta „Egalitate, drepturi și egalitate de gen”);

(b)  promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii și a schimburilor dintre cetățenii din diverse state membre, precum și sensibilizarea cetățenilor cu privire la istoria europeană comună (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”);

(c)  combaterea violenței, inclusiv a violenței bazate pe gen (componenta „Daphne”).

Articolul 2a

Componenta „Valorile Uniunii”

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (-a), programul se concentrează pe protejarea și promovarea drepturilor și pe sensibilizarea cu privire la acestea prin acordarea de sprijin financiar organizațiilor societății civile active la nivel local, regional și transnațional în domeniul promovării și cultivării acestor drepturi, consolidând, astfel, protecția și promovarea valorilor Uniunii și respectul pentru statul de drept și contribuind la construirea unei Uniuni mai democratice, a dialogului democratic, a transparenței și a bunei guvernanțe.

Articolul 3

Componenta „Egalitate, drepturi și egalitate de gen

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a), programul se concentrează pe:

(a)  promovarea egalității și prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și respectarea principiului nediscriminării în conformitate cu criteriile enunțate la articolul 21 din cartă;

(b)  sprijinirea, promovarea și punerea în aplicare a unor politici cuprinzătoare:

(i)  pentru a promova exercitarea deplină de către femei a drepturilor de care beneficiază, egalitatea de șanse între femei și bărbați, inclusiv echilibrul dintre viața profesională și cea privată, capacitarea femeilor și integrarea perspectivei de gen;

(ii)  promovarea nediscriminării și integrarea acesteia;

(iii)  combaterea rasismului, a xenofobiei și a tuturor formelor de intoleranță, inclusiv a homofobiei, bifobiei, transfobiei și interfobiei și a intoleranței fundamentate pe identitatea de gen, atât online, cât și offline;

(iv)  protejarea și promovarea drepturilor copilului;

(v)  protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

(ba)  protejarea și promovarea drepturilor care decurg din statutul de cetățean al Uniunii și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 4

Componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (b), programul se concentrează pe:

(a)  sprijinirea proiectelor care vizează comemorarea evenimentelor definitorii din istoria europeană modernă, incluzând aici cauzele și consecințele regimurilor autoritare și totalitare, precum și sensibilizarea cetățenilor europeni cu privire la istoria, cultura, patrimoniul cultural și valorile lor comune, facilitând astfel o mai bună înțelegere a Uniunii, ca și a originilor, scopului, diversității și realizărilor acesteia, precum și a importanței înțelegerii și toleranței reciproce;

(b)  promovarea ▌participării și a contribuției cetățenilor ▌și a asociațiilor reprezentative la viața democratică și civică a Uniunii, făcându-și cunoscute opiniile și făcând schimb de opinii în mod public în toate domeniile de acțiune ale Uniunii;

(ba)  promovarea schimburilor dintre cetățenii din diverse țări, în special prin înfrățirea între orașe și prin intermediul rețelelor de orașe, pentru a le oferi acestora experiență practică în ceea ce privește bogăția și diversitatea patrimoniului comun al Uniunii și pentru a-i sensibiliza cu privire la faptul că acestea constituie fundamentul unui viitor comun.

Articolul 5

Componenta „Daphne”

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (c), programul se concentrează pe:

(-a)  prevenirea și combaterea la toate nivelurile a tuturor formelor de violență bazată pe gen împotriva femeilor și fetelor și a violenței domestice, de asemenea prin promovarea normelor stabilite în Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); și

(a)  prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor și a tinerilor▌, precum și a violenței împotriva altor categorii expuse riscului, cum ar fi persoanele LGBTQI și persoanele cu handicap;

(b)  sprijinirea și protejarea tuturor victimelor directe și indirecte ale acestor acte de violență, cum ar fi violența domestică exercitată în cadrul familiei sau violența în cadrul relațiilor intime, incluzând aici copiii rămași orfani în urma unor infracțiuni domestice, precum și asigurarea aceluiași nivel de protecție pe întreg teritoriul Uniunii pentru victimele violenței de gen și sprijinirea acestora.

Articolul 6

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 1 627 000 000 EUR la prețurile din 2018 [1 834 000 000 EUR la prețuri curente].

(2)  Alocarea indicativă a sumei menționate la alineatul (1) pentru diferitele obiective este următoarea:

(-a)  754 062 000 EUR la prețurile din 2018 [850 000 000 la prețuri curente] (respectiv 46,34 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (-a);

(a)  429 372 000 EUR la prețurile din 2018 [484 000 000 EUR] (respectiv 26,39 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c);

(b)  443 566 000 EUR la prețurile din 2018 [500 000 000 EUR] (respectiv 27,26 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b).

Comisia alocă cel puțin 50 % din sumele menționate la literele (-a) și (a) de la primul paragraf din prezentul alineat pentru a sprijini activitățile desfășurate de organizațiile societății civile, din care cel puțin 65 % se alocă organizațiilor societății civile locale și regionale.

Comisia nu se abate de la procentele alocate în cadrul pachetului financiar, astfel cum sunt prevăzute în Anexa -I, cu mai mult de 5 puncte procentuale. Dacă depășirea acestei limite se dovedește a fi necesară, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica Anexa -I, modificând procentele alocate ale fondurilor programului cu 5-10 puncte procentuale.

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistența tehnică și administrativă destinată punerii în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme informatice corporative, studii, reuniuni ale experților, comunicări privind prioritățile și domenii legate de obiectivele generale ale programului.

(4)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiectele incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(5)  Resursele alocate statelor membre în gestiune partajată pot fi transferate, la cererea acestora sau la cererea Comisiei, către prezentul program. Comisia execută aceste resurse ▌direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar▌. Dacă este posibil, resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru▌.

Articolul 7

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis următoarelor țări, dacă sunt îndeplinite condițiile de mai jos:

(a)  țărilor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt și membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  statelor aderente, candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru și în deciziile consiliilor de asociere respective sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și statele respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  altor țări terțe, în conformitate cu condițiile stabilite într-un acord specific privind participarea țării terțe respective la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

—  să asigure un echilibru echitabil între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la fiecare program și costurile administrative aferente. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

—  să nu confere țării terțe respective putere decizională asupra programului;

—  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 8

Punere în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul se pune în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate asigura finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar.

(3)  {Contribuțiile la un mecanism de asigurare mutuală pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de beneficiari și sunt considerate o garanție suficientă în conformitate cu Regulamentul financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute în [articolul X din] Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare]}.

Articolul 9

Tipul acțiunilor

Pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament acțiunile care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 2. Sunt eligibile pentru finanțare în special activitățile menționate în anexa I.

Articolul 9a

Grupul de dialog civil

Comisia înființează un „Grup de dialog civil”, menit să asigure un dialog periodic, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, pentru a face schimb de experiență și de bune practici și pentru a discuta evoluțiile politice în domeniile și obiectivele vizate de program și domeniile conexe.

Capitolul II

Granturi

Articolul 10

Granturi

(1)  Granturile programului sunt acordate și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)  Comitetul de evaluare poate fi compus din experți externi.

Articolul 11

Finanțare cumulativă [, complementară] și combinată

(1)  O acțiune care a primit o contribuție din partea programului poate primi și o contribuție din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. [Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească totalul costurilor eligibile ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii se poate calcula în mod proporțional]

(2)  Dacă programul și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate menționate la articolul 1 din Regulamentul (UE) [XX] [RDC] acordă împreună sprijin financiar aceleiași acțiuni, aceasta se pune în aplicare în conformitate cu normele prevăzute în prezentul regulament, inclusiv cu normele privind recuperarea sumelor plătite necuvenit.

(3)  Se pot identifica acțiuni eligibile în temeiul programului și care îndeplinesc condițiile menționate în cel de al doilea paragraf, în vederea finanțării acestora din fondurile care fac obiectul gestiunii partajate. În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate prevăzute în prezentul regulament.

Acțiunile menționate în primul paragraf îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul programului;

b)  îndeplinesc cerințele minime de calitate ale respective cereri de propuneri;

c)  nu pot fi finanțate în temeiul respectivei cereri de propuneri din cauza unor constrângeri bugetare.

Acțiunile se pun în aplicare de către autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) [XX] [RDC], în conformitate cu normele prevăzute în regulamentul menționat și în regulamentele privind fondurile respective, inclusiv în conformitate cu normele privind corecțiile financiare.

Articolul 12

Entități eligibile

(1)  Se aplică, pe lângă criteriile stabilite în [articolul 197 din] Regulamentul financiar, criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2) și (3),.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite în oricare dintre următoarele țări:

–  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

–  o țară terță asociată la program, cu excepția obiectivului specific menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (-a);

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(3)  Se poate acorda un grant de funcționare Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (EQUINET), în conformitate cu articolul 6, alineatul (2) litera (a), în absența unei cereri de propuneri, pentru a acoperi cheltuielile asociate programului de lucru permanent al acesteia.

Capitolul III

Programare, monitorizare, evaluare și control

Articolul 13

Programul de lucru și prioritățile multianuale

(1)  Programul se realizează cu ajutorul programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 cu scopul de a completa prezentul regulament prin stabilirea programului de lucru corespunzător.

Articolul 14

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II sunt stabiliți indicatori pentru raportarea progreselor programului în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2.

(2)  Pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor programului în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 16, cu scopul de a elabora dispoziții privind un cadru de monitorizare și evaluare, inclusiv prin modificarea anexei II în vederea revizuirii și a completării indicatorilor, dacă este necesar.

(3)  Sistemul de raportare a performanței asigură colectarea eficientă, eficace și în timp util a datelor referitoare la monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 15

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru ca rezultatele acestora să fie utilizate în procesul decizional.

(2)  Evaluarea intermediară a programului se efectuează după ce sunt disponibile suficiente informații privind punerea sa în aplicare, în termen de cel mult patru ani de la începerea acesteia. Evaluarea la jumătatea perioadei ia în considerare rezultatele evaluărilor impactului pe termen lung al programelor anterioare („Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”).

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, în termen de cel mult patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale.

Articolul 16

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 13 și 14, se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolele 13 și 14 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. În temeiul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, cetățenii și alte părți interesate își pot exprima opinia în legătură cu proiectul de text al unui act delegat în termen de patru săptămâni. Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor sunt consultate cu privire la proiectul de text, pe baza experienței ONG-urilor și a autorităților locale și regionale în ceea ce privește punerea în aplicare a programului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 13 sau 14 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Dacă o țară terță participă la program printr-o decizie luată în temeiul unui acord internațional sau în baza oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene, pentru exercitarea deplină a competențelor acestora. În cazul OLAF, aceste drepturi cuprind și dreptul de a efectua investigațiile, inclusiv controalele și inspecțiile la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Capitolul IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 18

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii (în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora), furnizând informații coerente, concrete și proporționale, destinate unor categorii de public diverse, inclusiv mass-mediei și publicului larg.

(2)  Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele menționate la articolul 2.

Articolul 18a

Puncte de contact pentru program

Fiecare stat membru poate institui puncte de contact pentru program. Acestea sunt responsabile de furnizarea de orientări imparțiale, de informații practice și de asistență solicitanților, părților interesate și beneficiarilor programului în ceea ce privește toate aspectele programului, inclusiv în ceea ce privește procedura de depunere a cererilor, diseminarea de informații ușor de utilizat și rezultatele programelor, anchetele pentru parteneri, formare și alte formalități. Punctele de contact pentru programe își îndeplinesc funcțiile în mod independent.

Articolul 20

Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 și Regulamentul (UE) nr. 390/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor care, până la încheierea lor, fac obiectul Regulamentelor (UE) nr. 1381/2013 și (UE) nr. 390/2014; aceste regulamente continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar al programului poate acoperi și cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesară pentru a asigura tranziția către program de la măsurile adoptate în temeiul programelor precedente, instituite prin Regulamentele (UE) nr. 1381/2013 și (UE) nr. 390/2014.

(3)  Dacă este necesar, se pot introduce în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (3) și a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA -I

Fondurile disponibile ale programului menționate la articolul 6 alineatul (1) se alocă după cum urmează:

(a)  În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (a):

—  cel puțin 15 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 litera (b) (i);

—  cel puțin 40 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 5 litera (-a); și

—  cel puțin 45 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 literele (a), (b) (ii)-(v) și (c) și la articolul 5 literele (a) și (b);

(b)  În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (b):

—  15 % pentru acțiunile comemorative;

—  65 % pentru participarea democratică;

—  10 % pentru acțiunile promoționale și

—  10 % pentru gestionare.

ANEXA I

Activitățile sprijinite de program

Obiectivele generale și specifice ale programului ▌prevăzute la articolul 2 vor fi realizate în special ▌prin sprijinirea următoarelor activități:

(a)  sensibilizare, promovare și diseminare de informații pentru o mai bună cunoaștere a drepturilor și a valorilor și a politicilor ▌din domeniile și obiectivele acoperite de program;

(b)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă ▌;

(c)  activități de monitorizare analitică pentru o mai bună înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul Uniunii în domeniile acoperite de program, precum și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației Uniunii, ▌a politicilor și a valorilor Uniunii în statele membre, astfel de activități incluzând, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și anchete; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale cu scop educativ;

(d)  activități de formare pentru părțile interesate relevante, pentru a îmbunătăți cunoștințele acestora despre politicile și drepturile din domeniile acoperite de program;

(e)  elaborarea și întreținerea de instrumente bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC);

(ea)   sprijinirea organizațiilor societății civile și a părților interesate fără scop lucrativ în domeniul programului, pentru a spori capacitatea acestora de a reacționa și a asigura accesul adecvat al tuturor cetățenilor la serviciile lor, la consiliere și la activități de sprijin;

(eb)  sprijinirea organizațiilor societății civile și a părților interesate non-profit active în domeniile programului pentru a desfășura activități de promovare a drepturilor, consolidând astfel protecția și promovarea valorilor Uniunii și respectarea statului de drept și contribuind la dialogul democratic, la transparență și la buna guvernare, inclusiv în cazurile de restrângere a spațiului de acțiune al societății civile;

(f)  sensibilizarea mai intensă a cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la cultura, patrimoniul cultural, identitatea și istoria europeană▌, inclusiv în ceea ce privește regimurile totalitare și autoritare și alte momente definitorii din istoria recentă a Europei, pentru a consolida memoria istorică și angajamentul cetățenilor față de Uniune și pentru a încuraja toleranța, înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și respectarea diversității;

(g)  reunirea cetățenilor de naționalități și culturi diferite, oferindu-le posibilitatea de a participa la activități de înfrățire între orașe și proiecte ale societății civile, creând astfel condițiile pentru o abordare ascendentă mai marcată și promovând implicarea civică și democratică;

(h)  încurajarea și facilitarea atât a participării active și favorabile incluziunii la edificarea unei Uniuni mai democratice, cât și a sensibilizării opiniei publice cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile;

(i)  stimularea capacității rețelelor europene de a promova și de a dezvolta în continuare dreptul, valorile, obiectivele de politică și strategiile Uniunii ▌;

(j)  finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului lor de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene;

(k)  îmbunătățirea cunoștințelor despre program, stimularea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și încurajarea demersurilor de informare directă, inclusiv prin înființarea și sprijinirea unor ▌ puncte de contact ▌ pentru program.

ANEXA II

Indicatori

Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori care măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor generale și specifice ale programului, pentru a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor culege date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

Numărul de persoane care au participat la:

(i)  activități de formare;

(ii)  activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(iii)  activități de sensibilizare, de informare și de diseminare.

Numărul de organizații ale societății civile care au participat la activități de sprijin și de consolidare a capacităților

Numărul de rețele și de inițiative transnaționale care se concentrează asupra memoriei și a patrimoniului european, ca rezultat al intervenției programului

Toate datele individuale sunt defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil; evaluările intermediare și finale ale programului se concentrează asupra fiecărei componente și asupra fiecărei activități și includ o perspectivă a egalității de gen și evaluează impactul asupra egalității de gen.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) JO C 461, 21.12.2018, p. 196.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 17 ianuarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0040).
(4)JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(5)JO C 461, 21.12.2018, p. 196.
(6) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(7)Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
(8)Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
(9)JO C 378, 24.12.2013, p. 1.
(10)JO L 119, 4.5.2016, p. 1-88.
(11)JO L 119, 4.5.2016, p. 89-131.
(12)Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (JO L 65, 11.3.2011, p. 1).
(13)Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).
(14)Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37).
(15)Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
(16)Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1).
(17)[Trimiterea urmează să fie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2013.373.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2013:373:TOC ]
(18) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(19) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(20) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(21) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(22) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(23)Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).


Numărul delegațiilor interparlamentare, al delegațiilor la comisiile interparlamentare mixte și al delegațiilor la comisiile parlamentare de cooperare și la adunările parlamentare multilaterale
PDF 124kWORD 50k
Decizia Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind numărul delegațiilor interparlamentare, al delegațiilor la comisiile parlamentare mixte și al delegațiilor la comisiile de cooperare parlamentară și la adunările parlamentare multilaterale (2019/2698(RSO))
P8_TA(2019)0408B8-0240/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Conferinței președinților,

–  având în vedere acordurile de asociere, cooperare și de altă natură încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe;

–  având în vedere articolele 212 și 214 din Regulamentul său de procedură,

A.  doritor să consolideze democrația parlamentară prin încurajarea unui dialog interparlamentar continuu,

1.  decide să stabilească după cum urmează numărul și regruparea regională ale delegațiilor interparlamentare:

   (a) Europa, Balcanii de Vest și Turcia

Delegații la:

   Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord
   Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia

Delegația pentru cooperare nordică și pentru relațiile cu Elveția și Norvegia, la Comisia parlamentară mixtă UE-Islanda și la Comisia parlamentară mixtă a Spațiului Economic European (SEE)

Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia

Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Albania

Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Muntenegru

Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo

   (b) Rusia și statele Parteneriatului Estic

Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia

Delegația la Comitetul parlamentar de asociere UE-Ucraina

Delegația la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova

Delegația pentru relațiile cu Belarus

Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia

   (c) Maghreb, Mashrek, Israel și Palestina

Delegații pentru relațiile cu:

   Israel
   Palestina
   țările din Maghreb și Uniunea Maghrebului Arab, inclusiv comisiile parlamentare mixte UE-Maroc, UE-Tunisia și UE-Algeria
   țările din Mashrek
   (d) Peninsula Arabă, Irak și Iran

Delegații pentru relațiile cu:

   Peninsula Arabă
   Irak
   Iran
   (e) America

Delegații pentru relațiile cu:

   Statele Unite
   Canada
   Republica Federativă a Braziliei
   țările din America Centrală
   țările din Comunitatea Andină
   Mercosur

Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Mexic

Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile

Delegația la Comisia parlamentară Cariforum-UE

   (f) Asia/Pacific

Delegații pentru relațiile cu:

   Japonia
   Republica Populară Chineză
   India
   Afganistan
   țările din Asia de Sud
   țările din Asia de Sud-Est și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
   Peninsula Coreeană
   Australia și Noua Zeelandă

Delegația la Comisiile de cooperare parlamentară UE- Kazahstan, UE- Kârgâzstan, UE-Uzbekistan, UE-Tadjikistan și pentru relațiile cu Turkmenistanul și Mongolia

   (g) Africa

Delegații pentru relațiile cu:

   Africa de Sud
   Parlamentul Panafrican
   (h) Adunări multilaterale

Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE

Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana

Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană

Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest

Delegația pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO;

2.  decide ca membrii comisiilor parlamentare create pe baza Acordului de parteneriat economic (APC) să fie aleși exclusiv din cadrul Comisiei pentru comerț internațional și al Comisiei pentru dezvoltare, asigurând menținerea rolului coordonator al Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, precum și că aceștia ar trebui să-și coordoneze activ activitatea cu Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE;

3.  decide ca membrii Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana, ai Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericană și ai Adunării Parlamentare Euronest să fie aleși exclusiv din cadrul delegațiilor bilaterale sau subregionale aferente fiecărei adunări;

4.  decide ca membrii Delegației pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO să fie aleși exclusiv din cadrul Subcomisiei pentru securitate și apărare;

5.  decide că Conferința președinților de delegație ar trebui să întocmească un calendar al activităților pe perioade de câte șase luni, în urma unei consultări cu Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru dezvoltare și Comisia pentru comerț internațional; acest calendar ar trebui să fie elaborat în strânsă cooperare cu calendarul pe șase luni al Conferinței președinților de comisie pentru delegațiile comisiilor, ținând seama, de asemenea, de programul de lucru anual al Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor, în scopul asigurării unei abordări consecvente; acest proiect de calendar comun al activităților pe șase luni este transmis apoi Conferinței președinților, pentru a fi adoptat; Conferința președinților poate modifica proiectul de calendar propus, pentru a ține seama de evenimente politice și pentru a asigura coerența tuturor activităților externe ale Parlamentului;

6.  reamintește că numai delegațiile oficiale, autorizate corespunzător de Conferința președinților, au permisiunea de a desfășura activități în numele Parlamentului European și de a-i reprezenta poziția;

7.  decide ca grupurile politice și deputații neafiliați să numească supleanți permanenți care vor activa în fiecare tip de delegație și ca numărul acestor supleanți să nu poată depăși numărul membrilor titulari care reprezintă grupurile sau deputații neafiliați;

8.  decide că membrii titulari ai delegațiilor interparlamentare permanente au dreptul să participe la reuniuni interparlamentare care au loc în afara locurilor de desfășurare a activității Parlamentului; în cazul în care un membru nu poate călători, acesta poate fi înlocuit de unul dintre membrii supleanți permanenți sau, în cazul în care membrul supleant nu este liber, de un membru al adunării interparlamentare aferente delegației, numit de grupul politic căruia îi aparține membrul titular; în cazul în care un membru al adunării interparlamentare aferente delegației nu este disponibil, membrii Comisiei pentru afaceri externe, ai Comisiei pentru dezvoltare și ai Comisiei pentru comerț internațional ar putea avea dreptul să participe;

9.  consideră că, înaintea unei reuniuni interparlamentare cu omologii (CPSA, CPM, CPA, CPC, RI etc.) sau înaintea oricărei delegații în străinătate, ar trebui să aibă loc o consultare strânsă cu comisia (comisiile) relevantă (relevante) privind eventuale subiecte politice sau aspecte de control legislativ pe care delegația ar trebui să le abordeze în cadrul reuniunilor cu omologii din țara în cauză;

10.  va depune eforturi pentru a asigura, în practică, că unul sau mai mulți raportori sau președinți ai comisiilor pot, de asemenea, participa la lucrările delegațiilor, comisiilor interparlamentare mixte, comisiilor de cooperare parlamentară și adunărilor parlamentare multilaterale și decide că Președintele, la cererea comună a președinților delegațiilor, respectiv comisiilor în cauză, autorizează misiunile de acest tip;

11.  decide că prezenta decizie intră în vigoare în prima perioadă de sesiune a celei de-a noua legislaturi;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă.


Adaptarea la articolele 290 și 291 din TFUE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control - partea II ***I
PDF 2912kWORD 394k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control (COM(2016)0799 – C8-0148/2019 – 2016/0400B(COD))
P8_TA(2019)0409A8-0190/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0799),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) șiarticolul 33, articolul 43 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62, articolul 64 alineatul (2), articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 114, articolul 153 alineatul (2) litera (b), articolul 168 alineatul (4) literele (a) și (b), articolul 172, articolul 192 alineatul (1), articolul 207, articolul 214 alineatul (3) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea i-a fost prezentată de către Comisie (C8-0148/2019),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 43 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62, articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 114, articolul 153 alineatul (2) litera (b), articolul 168 alineatul (4) literele (a) și (b), articolul 192 alineatul (1) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 1 iunie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 decembrie 2017(2),

–  având în vedere scrisorile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 7 martie 2019 de a autoriza Comisia pentru afaceri juridice să împartă propunerea Comisiei susmenționată și să elaboreze două rapoarte legislative în temeiul acesteia,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0020/2018),

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și avizele și poziția sub formă de amendamente ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0190/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control

P8_TC1-COD(2016)0400B


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 33, articolul 43 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62, articolul 64 alineatul (2), articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 114, articolul 153 alineatul (2) litera (b), articolul 168 alineatul (4) litera literele (a), articolul 168 alineatul (4) litera și (b), articolul 172, articolul 192 alineatul (1), articolul 207, articolul 214 alineatul (3) și articolul 338 alineatul (1), [AM 1]

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Tratatul de la Lisabona a introdus modificat în mod substanțial cadrul juridic referitor la competențele conferite Comisiei de către legiuitor, introducând o distincție clară între competențele delegate Comisiei de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ (acte delegate) și competențele conferite Comisiei de a adopta acte pentru a asigura condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii (acte de punere în aplicare). [AM 2]

(2)  Măsurile care pot face obiectul delegării de competențe, astfel cum se prevede la articolul 290 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), corespund, în principiu, măsurilor care fac obiectul procedurii de reglementare cu control, stabilită la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului(6).

(3)  Propunerile anterioare privind alinierea legislației referitoare la procedura de reglementare cu control la cadrul juridic introdus de Tratatul de la Lisabona(7) au fost retrase(8) din cauza stagnării negocierilor interinstituționale.

(4)  Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au convenit ulterior asupra unui nou cadru pentru actele delegate în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(9) și au recunoscut necesitatea de a alinia întreaga legislație existentă la cadrul legislativ introdus de Tratatul de la Lisabona. În special, cele trei instituții au convenit asupra necesității de a acorda o prioritate deosebită alinierii rapide a tuturor actelor de bază care se referă în continuare la procedura de reglementare cu control. Comisia și-a luat angajamentul de a elabora o propunere privind această aliniere până la sfârșitul anului 2016.

(5)  Majoritatea împuternicirilor din actele de bază care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 290 alineatul (1) din TFUE și ar trebui adaptate la această dispoziție.

(6)  Alte împuterniciri din actele de bază care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 291 alineatul (2) din TFUE și ar trebui adaptate la această dispoziție.

(7)  Atunci când Comisei îi sunt conferite competențe de punere în aplicare, acestea ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(10).

(8)  În câteva acte de bază care prevăd în prezent utilizarea procedurii de reglementare cu control, anumite împuterniciri au devenit caduce și, prin urmare, ar trebui eliminate.

(8a)   Gruparea și prezentarea unor împuterniciri care nu sunt strâns legate între ele într-un singur act delegat al Comisiei împiedică Parlamentul să-și exercite dreptul de control, deoarece este obligat să accepte sau să refuze pur și simplu întregul act delegat, fără a avea posibilitatea de a-și prezenta avizul privind fiecare împuternicire în parte. [AM 3]

(9)  Prezentul regulament nu ar trebui să aibă incidență asupra procedurilor în curs în cadrul cărora un comitet emisese deja un aviz în conformitate cu articolul 5a din Decizia 1999/468/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(10)  Având în vedere faptul că adaptările și modificările care trebuie efectuate vizează numai proceduri de la nivelul Uniunii, nu este necesară transpunerea acestora de către statele membre în cazul directivelor.

(11)  Prin urmare, actele în cauză ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Actele enumerate în anexă se modifică în conformitate cu anexa.

Articolul 2

Prezentul regulament nu are incidență asupra procedurilor în curs în cadrul cărora un comitet a emis deja un aviz în conformitate cu articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXĂ

I.   POLITICI CLIMATICE

1.  Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului(11)

În vederea asigurării adaptării tehnice rapide a Directivei 2009/31/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificările necesare pentru adaptarea anexelor la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/31/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 29 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 29

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29a, acte delegate de modificare a anexelor la prezenta directivă, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific.” [AM 4]

(2)  se introduce următorul articol 29a:

„Articolul 29a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 29 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 5]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 29 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 29 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.;

(3)  articolul 30 se elimină înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 30

Procedura comitetului

1.  Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului**.

2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 6]

___________________

* Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).

** Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). “

2.  Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020(12)

În vederea asigurării contabilizării cu precizie a tranzacțiilor în temeiul Deciziei 406/2009/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa decizia respectivă cu cerințele aplicabile registrelor statelor membre și administratorului central în ceea ce privește prelucrarea tranzacțiilor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Deciziei nr. 406/2009/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a stabili cotele de emisii anuale. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Experiența a arătat că nu este necesar să se confere competențe cu privire la modalitățile în care se pot realiza anumite transferuri.

Prin urmare, Decizia nr. 406/2009/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (2), al patrulea și al cincilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„În cazul în care sunt disponibile date relevante, analizate și verificate cu privire la emisii, Comisia stabilește cotele de emisii anuale pentru perioada 2013-2020 exprimate în tone de dioxid de carbon echivalent, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (2).”;

(b)  alineatul (6) se elimină;

(2)  la articolul 11, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate referitoare la aplicarea alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol.”;

(3)  se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 13, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.”

_________________________

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”. [AM 7]

3.  Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon(13)

În vederea asigurării conformității cu obligațiile Uniunii în calitate de parte la Protocolul de la Montreal privind substanțele care diminuează stratul de ozon și în vederea asigurării bunei funcționări a comerțului intern și extern al Uniunii cu substanțe care diminuează stratul de ozon și cu produse și echipamente care conțin sau depind de aceste substanțe, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru:

—  a modifica Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 în vederea includerii anumitor substanțe în partea A și partea B din anexa II;

—  a modifica regulamentul respectiv în vederea efectuării adaptărilor tehnice necesare la anexa III și la cantitățile maxime de substanțe reglementate;

—  a modifica anexa V la regulamentul respectiv în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Montreal;

—  a modifica anexa VI la regulamentul respectiv;

—  a modifica lista articolelor privind acordarea de licențe de import și export;

—  a modifica anexa VII la regulamentul respectiv în vederea luării în considerare a noilor evoluții tehnologice;

—  a modifica cerințele de raportare;

—  a completa regulamentul respectiv cu o listă de produse și echipamente în cazul cărora recuperarea substanțelor reglementate sau distrugerea produselor și a echipamentelor fără recuperarea prealabilă a substanțelor reglementate trebuie considerată fezabilă din punct de vedere tehnic și economic;

—  a completa regulamentul respectiv cu un mecanism pentru alocarea cotelor producătorilor și importatorilor;

—  a completa regulamentul cu norme privind forma și conținutul etichetelor de pe recipientele pentru anumite substanțe reglementate;

—  a completa regulamentul respectiv în ceea ce privește monitorizarea comerțului ilicit;

—  a completa regulamentul respectiv în ceea ce privește punerea în liberă circulație în Uniune a anumitor produse și echipamente importate din state care nu sunt părți la protocol;

—  a completa regulamentul respectiv cu cerințe minime de calificare;

—  a completa regulamentul respectiv cu o listă a tehnologiilor sau a practicilor care trebuie folosite de întreprinderi pentru a preveni și a reduce la minimum orice emisii fugitive și emisii de substanțe reglementate.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 7 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la forma și conținutul etichetei care trebuie utilizată.”; [AM 8]

(2)  articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la forma și conținutul etichetei care trebuie utilizată.”; [AM 9]

(b)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a și în lumina unor informații noi, a evoluțiilor tehnice sau a deciziilor părților, acte delegate de modificare a:

(a)  anexei III;

(b)  cantității maxime de substanțe reglementate care pot fi utilizate ca agenți de proces sau care pot fi emise din utilizarea agenților de proces, astfel cum se menționează la alineatul (4) al doilea și al treilea paragraf.”;

(3)  articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (3), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la forma și conținutul etichetei care trebuie utilizată.” [AM 10]

Substanțele reglementate menționate la primul paragraf se introduc pe piață și se distribuie exclusiv în condițiile stabilite în anexa V.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a anexei V în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în temeiul protocolului.”;

(b)  la alineatul (6), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la un mecanism de alocare a cotelor pentru producători și importatori.”; [AM 11]

(4)  la articolul 13, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a anexei VI în ceea ce privește modificările și termenele pentru eliminarea treptată a utilizărilor critice prin stabilirea de date-limită pentru noile aplicații și de termene-limită pentru aplicațiile existente în cazul în care nu sunt disponibile alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic sau tehnologii acceptabile din perspectiva mediului și a sănătății în intervalul de timp prevăzut în anexa respectivă sau în cazul în care acest lucru este necesar pentru a asigura conformitatea cu obligațiile internaționale.”;

(5)  la articolul 18, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a listei articolelor menționate la prezentul articol alineatul (3) și în anexa IV în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în temeiul protocolului sau în vederea facilitării aplicării acestora.”;

(6)  articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Măsuri de monitorizare a comerțului ilicit

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsuri suplimentare pentru monitorizarea substanțelor reglementate sau a substanțelor noi, precum și a produselor și echipamentelor care conțin sau depind de substanțe reglementate plasate în depozit temporar, în regim de antrepozit vamal sau de zonă liberă sau care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii și sunt reexportate ulterior, pe baza evaluării riscurilor potențiale de comerț ilegal legate de aceste mișcări, luând în considerare beneficiile aduse mediului și efectele socioeconomice ale unor astfel de măsuri.”; [AM 12]

(7)  la articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate referitoare la normele, de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme conforme cu deciziile luate de către părți, aplicabile punerii în liberă circulație pe teritoriul Uniunii a produselor și echipamentelor importate din orice stat care nu este parte la protocol, care au fost fabricate utilizându-se substanțe reglementate, dar care nu conțin substanțe reglementate identificabile ca atare. Identificarea acestor produse și echipamente se face în conformitate cu avizele tehnice periodice înaintate părților.”; [AM 13]

(8)  articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a anexei VII în vederea luării în considerare a noilor evoluții tehnologice.”;

(b)  la alineatul (4), paragraful al doilea și paragraful al treilea se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la o listă a produselor și a echipamentelor, conformă cu deciziile luate de părți, în cazul cărora recuperarea substanțelor reglementate sau distrugerea produselor și a echipamentelor fără recuperarea prealabilă a substanțelor reglementate este considerată fezabilă din punct de vedere tehnic și economic, specificând, după caz, tehnologiile care trebuie utilizate. [AM 14]

Orice proiect de act delegat care vizează întocmirea unei astfel de liste este însoțit și susținut de o evaluare economică completă a costurilor și a beneficiilor, ținând seama de circumstanțele specifice ale statelor membre.”;

(c)  la alineatul (5), paragrafele al doilea și al treilea se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia evaluează măsurile luate de statele membre și este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme referitoare la respectivele cerințe minime de calificare, în lumina respectivei evaluări și a informațiilor tehnice sau de altă natură relevante.”; [AM 15]

(9)  articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i)  la primul paragraf, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„În lumina evaluării măsurilor luate de statele membre și a informațiilor tehnice sau de altă natură relevante, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme cu privire la armonizarea respectivelor cerințe minime de calificare.”; [AM 16]

(ii)  al doilea paragraf se elimină;

(b)  alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unei liste a tehnologiilor sau a practicilor care trebuie folosite de întreprinderi pentru a preveni și a reduce la minimum orice emisii fugitive și emisii de substanțe reglementate.”; [AM 17]

(10)  la articolul 24, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a părții A din anexa II pentru a include substanțele incluse în partea B din anexa respectivă în cazul cărora se constată exportul, importul, producția sau comercializarea în cantități semnificative și pe care Comitetul de evaluare științifică, în temeiul protocolului, le declară ca având un potențial semnificativ de diminuare a ozonului și pentru a stabili, dacă consideră că este necesar, propuneri de posibile derogări de la alineatul (1).

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a părții B din anexa II pentru a include orice substanțe care nu sunt substanțe reglementate, dar pe care Comitetul de evaluare științifică, în temeiul protocolului, sau o altă autoritate recunoscută, cu o importanță echivalentă, le consideră ca având un potențial semnificativ de diminuare a ozonului, ținând cont de informațiile științifice relevante.”;

(11)  după titlul capitolului VII se introduce următorul articol 24a:

„Articolul 24a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatul (2),la articolul 8 alineatele (3) și (5), la articolul 10 alineatele (3) și (6), la articolul 13 alineatul (2), la articolul 18 alineatul (9), la articolul 19, la articolul 20 alineatul (2), la articolul 22 alineatele (3), (4) și (5), la articolul 23 alineatele (4) și (7),la articolul 24 alineatele (2) și (3), la articolul 26 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (10) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată [de cinci ani de la data ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 18]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (2), la articolul 8 alineatele (3) și (5), la articolul 10 alineatele (3) și (6), la articolul 13 alineatul (2), la articolul 18 alineatul (9), la articolul 19, la articolul 20 alineatul (2), la articolul 22 alineatele (3), (4) și (5), la articolul 23 alineatele (4) și (7), la articolul 24 alineatele (2) și (3), la articolul 26 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (10) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (2), al articolului 8 alineatele (3) și (5), al articolului 10 alineatele (3) și (6), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 18 alineatul (9), al articolului 19, al articolului 20 alineatul (2), al articolului 22 alineatele (3), (4) și (5), al articolului 23 alineatele (4) și (7), al articolului 24 alineatele (2) și (3), al articolului 26 alineatul (3) și al articolului 27 alineatul (10) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(12)  la articolul 25, alineatul (3) se elimină;

(13)  la articolul 26, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a cerințelor de raportare prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în temeiul protocolului sau în vederea facilitării aplicării acestora.”;

(14)  la articolul 27, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate referitoare la modificările de modificare a cerințelor de raportare prevăzute la prezentul articol alineatele (1)-(7) în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în temeiul protocolului sau în vederea facilitării aplicării acestora.” [AM 19]

II.  Rețele de comunicații, conținut și tehnologie

4.  Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor electronice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice)(14)

În vederea asigurării unui nivel echivalent de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice și în vederea asigurării liberei circulații a acestor date și a echipamentelor și serviciilor de comunicații electronice în Uniune, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Directiva 2002/58/CE în ceea ce privește circumstanțele, formatul și procedurile aplicabile cerințelor de informare și de notificare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2002/58/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14b, acte delegate referitoare la de completare a prezentei directive în ceea ce privește circumstanțele, formatul și procedurile aplicabile cerințelor de informare și de notificare la care se face referire la prezentul articol alineatele (2), (3) și (4), după consultarea Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA), a Grupului de lucru pentru protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, care a fost instituit prin articolul 29 din Directiva 95/46/CE, și a Autorității Europene pentru Protecția Datelor.”; [AM 20]

(2)  articolul 14a se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 14b:

„Articolul 14b

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de… [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 21]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

5.  Regulamentul (CE) nr. 733/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 aprilie 2002 privind punerea în aplicare a domeniului de nivel 1 „.eu”(15)(16)

În vederea stabilirii condițiilor de punere în aplicare a codului de țară corespunzător domeniului de nivel 1 „.eu” stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 733/2002, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv cu criteriile și procedura de desemnare a registrului, precum și cu normele de politică publică referitoare la punerea în aplicare și funcțiile domeniului de nivel 1 „.eu” și principiile de politică publică privind înregistrarea. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 733/2002 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) adoptă, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de stabilire a criteriilor și a procedurilor de desemnare a registrului.

În cazul stabilirii criteriilor și procedurilor de desemnare a registrului, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 5b;”;

(2)  articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„După consultarea registrului, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de stabilire a normelor de politică publică privind punerea în aplicare și funcționarea domeniului de nivel 1 „.eu” și a principiilor de politică publică privind înregistrarea.”;

(b)  la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care, în termen de 30 de zile de la publicare, un stat membru sau Comisia ridică obiecții cu privire la un nume inclus într-o listă notificată, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate pentru a remedia situația.”;

(3)  se introduc următoarele articole 5a și 5b:

„Articolul 5a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (1) și al articolului 5 alineatele (1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 5b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat către Parlamentul European și Consiliu se menționează motivele aplicării procedurii de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

___________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 6, alineatele (3) și (4) se elimină.

6.  Decizia nr. 626/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 2008 privind selectarea și autorizarea sistemelor care furnizează servicii mobile de comunicații prin satelit (MSS)(17) (18)

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere a în aplicare a Deciziei nr. 626/2008/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește modalitățile adecvate de aplicare coordonată a normelor de asigurare a respectării legislației. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Decizia nr. 626/2008/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 9, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsuri care definesc orice modalități adecvate de aplicare coordonată a normelor de asigurare a respectării legislației menționate la alineatul (2) al prezentului articol, inclusiv a normelor privind suspendarea sau retragerea coordonată a autorizațiilor în cazul nerespectării condițiilor comune prevăzute la articolul 7 alineatul (2). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (3).”;

(2)  la articolul 10, alineatul (4) se elimină.

III.  Ajutor umanitar și protecție civilă (19)

7.  Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar(20)

De la adoptarea sa în 1996, Comisia nu a trebui să adopte nicio măsură în conformitate cu procedura de reglementare cu control pentru a modifica elemente neesențiale ale Regulamentului (CE) nr. 1257/96. Nu pare să existe o necesitate previzibilă de a face acest lucru în viitor. Posibilitatea de a adopta măsuri de punere în aplicare în conformitate cu procedura de reglementare cu control ar trebui, așadar, eliminată din Regulamentul (CE) nr. 1257/96, fără a mai fi nevoie să i se confere Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1257/96 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 15, alineatul (1) se elimină;

(2)  la articolul 17, alineatul (4) se elimină.

IV.  Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

8.  Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă(21)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa la Directiva 89/391/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 89/391/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  se introduce următorul articol 16a:

„Articolul 16a

Modificări ale anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17b, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri.”;

(2)  articolul 17 se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 17b:

„Articolul 17b

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 16a se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 22]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 16a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

9.  Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](22) (23)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării proiectării, fabricării sau construirii unor părți ale locurilor de muncă, a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor referitoare la locurile de muncă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 89/654/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 89/654/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării proiectării, fabricării sau construirii unor părți ale locurilor de muncă, precum și a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor referitoare la locurile de muncă.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 9b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 9a și 9b:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 9b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

10.  Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](24) (25)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor din domeniul echipamentului individual de protecție, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 89/656/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 89/656/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării cu privire la echipamentul individual de protecție, precum și a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor din domeniul echipamentului individual de protecție.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 9b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 9a și 9b:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 9b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

11.  Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor afecțiuni dorso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](26) (27)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor în domeniul manipulării manuale a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special riscuri de producere a unor afecțiuni dorso-lombare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica punct de vedere tehnic anexele la Directiva 90/269/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 90/269/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor în domeniul manipulării manuale a încărcăturilor.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 8b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 8a și 8b:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 8b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

12.  Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](28) (29)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor din domeniul monitoarelor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa la Directiva 90/270/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 90/270/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Modificări ale anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei în vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor din domeniul monitoarelor.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 10b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 10a și 10b:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 10, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

13.  Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru promovarea unei mai bune asistențe medicale la bordul navelor(30) (31)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau a specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri legate de asistența medicală la bordul navelor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 92/29/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 92/29/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a progreselor tehnice sau a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri legate de asistența medicală la bordul navelor.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 8b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 8a și 8b:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 8b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

14.  Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](32) (33)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor în domeniul șantierelor temporare sau mobile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa IV la Directiva 92/57/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 92/57/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Modificări ale anexei IV

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei IV în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării cu privire la șantierele temporare sau mobile, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor în domeniul șantierelor temporare sau mobile.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 13a și 13b:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 13, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 13b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

15.  Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](34) (35)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor din domeniul semnalizării de securitate și sănătate la locul de muncă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 92/58/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 92/58/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării referitoare la proiectarea și fabricarea mijloacelor și/sau a dispozitivelor de semnalizare de securitate și de protecție a sănătății la locul de muncă, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor din domeniul semnalizării de securitate și de protecție a sănătății la locul de muncă.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 9b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 9a și 9b:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 9b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

16.  Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](36)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor în domeniul industriei extractivă de foraj, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa la Directiva 92/91/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 92/91/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Modificări ale anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării cu privire la industria extractivă de foraj, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a cunoștințelor în domeniul industriei extractive de foraj.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 11 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 23]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

17.  Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecției sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață și în subteran [a douăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](37)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul industriei extractive de suprafață și în subteran, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa la Directiva 92/104/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 92/104/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Modificări ale anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării cu privire la industria extractivă de suprafață și în subteran, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri din domeniul industriei extractive de suprafață și în subteran.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 24]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

18.  Directiva nr. 93/103/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit [a treisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva nr. 89/391/CEE](38)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul securității și sănătății la bordul navelor de pescuit, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 93/103/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 93/103/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării cu privire la anumite aspecte ale securității și sănătății în muncă la bordul navelor de pescuit, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul securității și sănătății în muncă la bordul navelor de pescuit.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 12b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 12a și 12b:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 12 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 25]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 12 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

19.  Directiva 94/33/CE a Consiliului din 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor la locul de muncă(39) (40)

În vederea asigurării unei protecții adecvate a tinerilor la locul de muncă și în vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa la Directiva 94/33/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 94/33/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 15

Modificări ale anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei în vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a evoluției cunoștințelor în domeniul protecției tinerilor la locul de muncă.”;

(2)  se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 15, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

20.  Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](41) (42)

În vederea asigurării unei protecții adecvate a lucrătorilor împotriva riscurilor la adresa sănătății și a securității și în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri cu privire la agenții chimici, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 98/24/CE și pentru a completa directiva respectivă prin stabilirea sau revizuirea valorilor limită orientative de expunere profesională. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 98/24/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate referitoare la stabilirea sau revizuirea valorilor limită orientative de expunere profesională, ținând seama de tehnicile de măsurare disponibile.

Statele membre informează cu regularitate organizațiile lucrătorilor și ale angajatorilor cu privire la valorile limită orientative de expunere profesională stabilite la nivelul Uniunii.

În eventualitatea apariției excepționale a unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 12b se aplică actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat.”

(2)  la articolul 12, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării cu privire la agenții chimici, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri cu privire la agenții chimici.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 12b.”;

(3)  se introduc următoarele articole 12a și 12b:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 12 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

21.  Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](43)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării în domeniul protecției împotriva exploziilor, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul prevenirii și protecției împotriva exploziilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 1999/92/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 1999/92/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării în domeniul protecției împotriva exploziilor, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul prevenirii și protecției împotriva exploziilor.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 10b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 10a și 10b:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 26]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

22.  Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](44)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri legate de expunerea la agenți biologici, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 2000/54/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2000/54/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 19a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri legate de expunerea la agenți biologici.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 19b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 19a și 19b:

„Articolul 19a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 19 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 27]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 19 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 19b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

23.  Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici (vibrații) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](45) (46)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării în ceea ce privește proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru și a locurilor de muncă, a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri privind vibrațiile mecanice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa la Directiva 2002/44/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2002/44/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Modificări ale anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării în ceea ce privește proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru și a locurilor de muncă, precum și a progreselor tehnice, a evoluției standardelor sau specificațiilor europene armonizate și a noilor descoperiri privind vibrațiile mecanice.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  Articolul 12 se elimină.

24.  Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](47) (48)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării în ceea ce privește proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru și a locurilor de muncă, a progreselor tehnice, a evoluției standardelor sau specificațiilor europene armonizate și a noilor descoperiri despre zgomot, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic Directiva 2003/10/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2003/10/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Modificări ale Directivei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a directivei respective în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării în ceea ce privește proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru și a locurilor de muncă, precum și a progreselor tehnice, a evoluției standardelor sau specificațiilor europene armonizate și a noilor descoperiri despre zgomot.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 12b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 12a și 12b:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 12, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 12 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 13 se elimină.

25.  Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](49) (50)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul agenților carcinogeni sau mutageni, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind Uniunea Europeană ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa II la Directiva 2004/37/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/37/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 17

Modificare a anexei II

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei II în vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri în domeniul agenților carcinogeni sau mutageni.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 17b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 17a și 17b:

„Articolul 17a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 17, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competență menționată la articolul 17 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

26.  Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (radiații optice artificiale) [a nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](51) (52)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării referitoarea la proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru și a locurilor de muncă, a progreselor tehnice, a evoluției standardelor europene armonizate sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri științifice despre expunerea la radiații optice la locul de muncă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele la Directiva 2006/25/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2006/25/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării referitoare la proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru sau a locurilor de muncă, precum și a progreselor tehnice, a evoluției standardelor europene armonizate sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri științifice despre expunerea la radiații optice la locul de muncă.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 10b.”

(2)  se introduc următoarele articole 10a și 10b:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 10, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 11 se elimină.

27.  Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](53)

În vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării, a progreselor tehnice, a evoluția reglementărilor sau specificațiilor internaționale sau a cunoștințele în domeniul echipamentelor de muncă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexele I și II la Directiva 2009/104/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/104/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexelor I și II în vederea luării în considerare a armonizării tehnice și a standardizării echipamentelor de muncă, precum și a progreselor tehnice, a evoluției reglementărilor sau specificațiilor internaționale sau a cunoștințelor din domeniul echipamentelor de muncă.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”;

(2)  Se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 11 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 28]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

28.  Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă(54) (55)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa I la Directiva 2009/148/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/148/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 9 se elimină;

(2)  la articolul 18, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Trebuie să se asigure evaluarea stării de sănătate a fiecărui lucrător înainte de expunerea la praful provenit din azbest sau din materialele care conțin azbest la locul de muncă.

Această evaluare trebuie să includă un examen specific al plămânilor. Anexa I oferă recomandări practice pe care statele membre le pot consulta pentru supravegherea clinică a lucrătorilor. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei I, în vederea adaptării sale la progresele tehnice.

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 18b.

Trebuie asigurată o nouă evaluare cel puțin o dată la fiecare trei ani, pe întreaga durată a expunerii.

Se întocmesc fișe medicale individuale, în conformitate cu legile și practicile naționale, pentru fiecare lucrător menționat la primul paragraf.”;

(3)  se introduc următoarele articole 18a și 18b:

„Articolul 18a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 18 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 18 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

V.  Energie

29.  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE(56)

În vederea asigurării unei piețe interne a gazelor naturale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Directiva 2009/73/CE cu orientările necesare, care să stabilească în detaliu o serie de proceduri privind regulile de pe piața gazelor naturale. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/73/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare cu privire la cooperarea în spiritul solidarității regionale.”; [AM 29]

(2)  la articolul 11, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare privind procedurile detaliate de urmat în vederea aplicării prezentului articol.”; [AM 30]

(3)  la articolul 15, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare pentru a asigura respectarea deplină și efectivă de către proprietarul sistemului de transport și de către operatorul de înmagazinare a dispozițiilor alineatului (2) al prezentului articol.”; [AM 31]

(4)  la articolul 36, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare cu privire la aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol și de stabilire a stabilirea procedurii de urmat în vederea aplicării alineatelor (3), (6), (8) și (9) ale prezentului articol.”; [AM 32]

(5)  la articolul 42, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare cu privire la limitele atribuțiilor autorităților de reglementare de a coopera între ele, precum și cu agenția.”; [AM 33]

(6)  la articolul 43, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare care să stabilească determine detaliile procedurii care trebuie urmată de autoritățile de reglementare, de agenție și de Comisie pentru a asigura conformitatea deciziilor luate de autoritățile de reglementare cu liniile directoare menționate la prezentul articol.”; [AM 34]

(7)  la articolul 44, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 50a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor linii directoare care să specifice metodele și modalitățile de păstrare a datelor, precum și formatul și conținutul acestor date.”; [AM 35]

(8)  se introduce următorul articol 50a:

„Articolul 50a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (4), la articolul 11 alineatul (10), la articolul 15 alineatul (3), la articolul 36 alineatul (10), la articolul 42 alineatul (5), la articolul 43 alineatul (9) și la articolul 44 alineatul(4) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 36]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (4), la articolul 11 alineatul (10), la articolul 15 alineatul (3), la articolul 36 alineatul (10), la articolul 42 alineatul (5), la articolul 43 alineatul (9) și la articolul 44 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (4), al articolului 11 alineatul (10), al articolului 15 alineatul (3), al articolului 36 alineatul (10), al articolului 42 alineatul (5), al articolului 43 alineatul (9) și al articolului 44 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului”.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(9)  la articolul 51, alineatul (3) se elimină.

30.  Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005(57)

În vederea asigurării condițiilor de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Regulamentul (CE) nr. 715/2009 cu liniile directoare necesare, care să stabilească detaliile procedurale, măsurile referitoare la modalitățile tehnice extrem de complexe și măsurile care specifică în detaliu anumite dispoziții din regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 715/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de stabilire completare a prezentului regulament prin stabilirea unor linii directoare cu privire la procedurile detaliate de urmat în vederea aplicării alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol.”; [AM 37]

(2)  la articolul 6 alineatul (11), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care Comisia propune adoptarea unui cod de rețea din proprie inițiativă, Comisia consultă agenția, ENTSO de gaze și toate părțile interesate relevante cu privire la proiectul de cod de rețea într-un interval de cel puțin două luni. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de adoptare completare a prezentului regulament prin adoptarea unor astfel de coduri de rețea.”; [AM 38]

(3)  la articolul 7, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de stabilire a unor modificări la oricare dintre codurile de rețea adoptate în temeiul articolului 6, ținând seama de propunerile agenției.”;

(4)  la articolul 12, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În vederea atingerii obiectivelor stabilite la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de stabilire completare a prezentului regulament prin stabilirea zonei geografice acoperite de fiecare structură de cooperare regională, ținând seama de structurile de cooperare regională existente. În acest scop, Comisia se consultă cu agenția și cu ENTSO de gaze.” [AM 39]

Fiecare stat membru are dreptul de a promova cooperarea în mai multe zone geografice.”;

(5)  la articolul 23 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de stabilire completare a prezentului regulament prin stabilirea unor linii directoare cu privire la aspectele enumerate la alineatul (1) al prezentului articol și de modificare a liniilor directoare menționate la literele (a), (b) și (c).” [AM 40]

(6)  se introduce următorul articol 27a:

„Articolul 27a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (11), la articolul 7 alineatul (3), la articolul 12 alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 41]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (11), la articolul 7 alineatul (3), la articolul 12 alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (5), al articolului 6 alineatul (11), al articolului 7 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (3) și al articolului 23 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului”.

______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  articolul 28 se elimină.

31.  Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali(58) (59)

În vederea efectuării adaptărilor tehnice necesare la Regulamentul (CE) nr. 1222/2009, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în vederea adaptării lor la progresele tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Modificări și adaptări la progresul tehnic

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a prezentului regulament cu privire la următoarele aspecte:

(a)  introducerea unor cerințe de informare referitoare la clasificarea pneurilor C2 și C3 în funcție de aderența pe teren umed, cu condiția disponibilității unor metode armonizate de testare;

(b)  adaptarea, dacă este cazul, a clasificării aderenței în funcție de caracteristicile tehnice specifice ale pneurilor proiectate în principal pentru a obține performanțe mai bune în condiții de gheață și/sau de zăpadă decât cele ale unui pneu normal, din punct de vedere al capacității acestora de inițiere, de menținere sau de stopare a mișcării vehiculului;

(c)  adaptarea anexelor I-V la progresele tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 13 se elimină.

VI.  Mediu

32.  Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale(60)

În vederea adaptării Directivei 91/271/CEE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa I la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 91/271/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Sistemele de colectare menționate la alineatul (1) trebuie să respecte cerințele prevăzute în secțiunea A din anexa I.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a cerințelor respective.”;

(2)  la articolul 4, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Evacuările din stațiile de epurare a apelor urbane reziduale menționate la alineatele (1) și (2) trebuie să respecte cerințele relevante prevăzute în secțiunea B din anexa I.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a cerințelor respective.”;

(3)  la articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Evacuările din stațiile de epurare a apelor urbane reziduale menționate la alineatul (2) trebuie să respecte cerințele relevante prevăzute în secțiunea B din anexa I.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a cerințelor respective.”;

(4)  la articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Reglementările și autorizațiile specifice trebuie să respecte cerințele prevăzute în secțiunea C din anexa I.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a cerințelor respective.”;

(5)  la articolul 12, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Reglementările prealabile și autorizațiile specifice privind evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor urbane reziduale și care se efectuează în conformitate cu alineatul (2) în aglomerările cu EL cuprins între 2 000 și 10 000, pentru evacuările în ape dulci și în estuare, și în aglomerările cu EL de 10 000 sau mai mult, pentru toate evacuările, definesc condițiile necesare pentru respectarea cerințelor relevante prevăzute în secțiunea B din anexa I.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a cerințelor respective.”;

(6)  se introduce următorul articol 17a:

„Articolul 17a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 4 alineatul (3), la articolul 5 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 42]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 4 alineatul (3), la articolul 5 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 4 alineatul (3), al articolului 5 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (2) și al articolului 12 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 18, alineatul (3) se elimină.

33.  Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole(61)

În vederea adaptării Directivei 91/676/CEE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la respectiva directivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 91/676/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării lor la progresele științifice și tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 43]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 9, alineatul (3) se elimină.

34.  Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburanților(62) (63)

În vederea asigurării faptului că specificațiile privind echipamentul de încărcare prin partea inferioară prevăzute în Directiva 94/63/CE sunt revizuite după caz și în vederea adaptării anexelor la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 94/63/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4 alineatul (1), al șaselea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Toate terminalele care dispun de instalații de încărcare pentru autocisterne trebuie echipate cu cel puțin un braț articulat care îndeplinește specificațiile echipamentului de încărcare prin partea inferioară stabilite în anexa IV. Comisia reexaminează aceste specificații la intervale regulate și este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de modificare a anexei IV în funcție de rezultatul reexaminării.”;

(2)  articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Adaptarea la progresul tehnic

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele tehnice, cu excepția valorilor limită prevăzute în anexa II punctul 2.”;

(3)  se introduce următorul articol 7a:

„Articolul 7a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 7, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 7 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 7 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia ca nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1. ”;

(4)  articolul 8 se elimină.

35.  Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policlorurați și a terfenililor policlorurați (PCB/TPC)(64)

În vederea stabilirii unor norme tehnice suplimentare necesare pentru eliminarea PCB-urilor și TPC-urilor în temeiul Directivei 96/59/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin:

—  stabilirea metodelor de referință de măsurare pentru a determina conținutul de PCB;

—  stabilirea, în anumite scopuri, a altor înlocuitori mai puțin periculoși ai PCB-urilor;

—  stabilirea, în anumite scopuri, a unor standarde tehnice pentru alte metode de eliminare a PCB-urilor.

Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să aibă loc în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 96/59/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10b, acte delegate de completare a prezentei directive în următoarele scopuri: [AM 44]

(a)  în vederea stabilirii metodelor de referință de măsurare pentru determinarea conținutului de PCB al materialelor contaminate;

(b)  în vederea stabilirii, dacă este nevoie, numai în sensul articolului 9 alineatul (1) literele (b) și (c), a altor înlocuitori mai puțin periculoși ai PCB-urilor;

(c)  în vederea stabilirii standardelor tehnice pentru celelalte metode de eliminare a PCB-urilor menționate la articolul 8 alineatul (2) a doua teză.

În sensul literei (a) primului paragraf, măsurătorile efectuate anterior determinării metodelor de referință rămân valide.”;

(2)  la articolul 10a, alineatul (3) se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 10b:

„Articolul 10b

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 45]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

36.  Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman(65)

În vederea adaptării Directivei 98/83/CE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele II și III la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Delegarea competenței prevăzute în anexa I partea C nota 10 de a stabili frecvența controalelor și metodele de control pentru substanțele radioactive a devenit caducă ca urmare a adoptării Directivei 2013/51/Euratom a Consiliului(66).

În ceea ce privește delegarea competenței prevăzute în anexa III partea A paragraful al doilea, posibilitatea de a modifica anexa III prin intermediul actelor delegate este deja prevăzută la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 98/83/CE.

Prin urmare, Directiva 98/83/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexelor II și III, după caz, în vederea adaptării lor la progresele științifice și tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 11 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 46]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină;

(4)  în anexa I, partea C se modifică după cum urmează:

(a)  partea din tabel intitulată „Radioactivitate” se elimină;

(b)  notele 8, 9 și 10 se elimină;

(5)  în anexa III, partea A paragraful al doilea se elimină.

37.  Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz(67)

În vederea asigurării faptului că Directiva 2000/53/CE rămâne de actualitate și în vederea stabilirii unor măsuri tehnice suplimentare în ceea ce privește vehiculele scoase din uz, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexele la directiva respectivă;

—  pentru a completa directiva respectivă cu cerințele minime pentru certificatul de distrugere;

—  pentru a completa directiva respective cu normele necesare pentru a controla respectarea de către statele membre a obiectivelor și a standardelor de codificare pentru materiale și componente.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2000/53/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare la intervale regulate a anexei II în vederea adaptării sale la progresele tehnice și științifice, astfel încât:

(i)  după caz, să stabilească valorile concentrațiilor maxime până la care este tolerat nivelul substanțelor menționate la litera (a) în anumite materiale și componente ale vehiculelor;

(ii)  să excepteze anumite materiale și componente ale vehiculelor de la aplicarea dispozițiilor literei (a), dacă utilizarea acestor substanțe nu poate fi evitată;

(iii)  să anuleze materiale și componente ale vehiculelor din anexa II, dacă utilizarea acestor substanțe poate fi evitată;

(iv)  pe baza punctelor (i) și (ii), să desemneze acele materiale și componente ale vehiculelor care pot fi detașate înainte de continuarea tratării și să impună obligația ca acestea să fie etichetate sau identificate prin alte mijloace adecvate. ”;

(2)  la articolul 5, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile lor competente recunosc și acceptă reciproc certificatele de distrugere eliberate în alte state membre în conformitate cu alineatul (3).

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la cerințele de completare a prezentei directive prin stabilirea cerințelor minime pentru certificatul de distrugere.”; [AM 47]

(3)  la articolul 6, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice și științifice.”;

(4)  la articolul 7 alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte. în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la normele de completare a prezentei directive prin stabilirea normelor detaliate necesare pentru a controla respectarea de către statele membre a obiectivelor stabilite în primul paragraf. Atunci când pregătește astfel de norme, Comisia ia în considerare toți factorii relevanți, inclusiv disponibilitatea informațiilor și problema importurilor și exporturilor de vehicule scoase din uz.”; [AM 48]

(5)  la articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la standardele de completare a prezentei directive prin stabilirea standardelor menționate la alineatul (1). Atunci când pregătește astfel de standarde, Comisia ia în considerare activitatea desfășurată în acest domeniu de forurile internaționale relevante și contribuie în mod corespunzător la aceasta.”; [AM 49]

(6)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b), la articolul 5 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (6), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 50]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b), la articolul 5 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (6), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b), al articolului 5 alineatul (5), al articolului 6 alineatul (6), al articolului 7 alineatul (2) și al articolului 8 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 11, alineatul (3) se elimină.

38.  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(68)

În vederea adaptării Directivei 2000/60/CE la progresele științifice și tehnice și în vederea stabilirii unor norme tehnice suplimentare necesare pentru acțiunea Uniunii în domeniul apei, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru:

—  a modifica anexele I și III și secțiunea 1.3.6 din anexa V la directiva respectivă;

—  a completa directiva respectivă cu specificații tehnice și metode standardizate de analiză și monitorizare a stării apelor;

—  a completa directiva respectivă prin prezentarea rezultatelor exercițiului de intercalibrare și prin stabilirea valorilor pentru clasificările sistemului de control al statelor membre.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2000/60/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de stabilire a unor specificații tehnice și a unor metode standardizate de analiză și monitorizare a stării apelor.”;

(2)  la articolul 20 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea unor specificații tehnice și a unor metode standardizate de analiză și monitorizare a stării apelor.”; [AM 51]

(3)  se introduce următorul articol 20a:

„Articolul 20a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (1) primul paragraf și în anexa V punctul 1.4.1 punctul (ix) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 52]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (1) primul paragraf și în anexa V punctul 1.4.1 punctul (ix) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (3), al articolului 20 alineatul (1) primul paragraf și al anexei V punctul 1.4.1 litera (ix) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

__________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1. ”;

(4)  la articolul 21, alineatul (3) se elimină;

(5)  în anexa V punctul 1.4.1, punctul (ix) se înlocuiește cu următorul text:

„(ix) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de prezentare completare a prezentei directive prin prezentarea rezultatelor exercițiului de intercalibrare și de stabilire stabilirea valorilor pentru clasificările sistemului de control al statelor membre în conformitate cu punctele (i)-(viii). Acestea se publică în termen de șase luni de la încheierea exercițiului de intercalibrare.”. [AM 53]

39.  Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental(69) (70)

În vederea adaptării Directivei 2002/49/CE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în vederea modificării anexelor la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2002/49/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a anexei II în vederea stabilirii unor metode comune de evaluare pentru determinarea Lden și Lnight.”;

(b)  la alineatul (3) se adaugă următorul al doilea paragraf:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea stabilirii unor metode comune de evaluare pentru determinarea efectelor dăunătoare.”;

(2)  articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Adaptarea la progresele tehnice și științifice

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a anexei I punctul 3 și a anexelor II și III în vederea adaptării lor la progresele tehnice și științifice.”;

(3)  se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatele (2) și (3) și la articolul 12, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatele (2) și (3) și la articolul 12 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatele (2) și (3) și al articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1”;

(4)  la articolul 13, alineatul (3) se elimină;

(5)  în anexa III, prima teză din partea introductivă se înlocuiește cu textul următor:

„Relațiile doză-efect introduse prin revizuirile ulterioare ale prezentei anexe se referă în special la:”.

40.  Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite vopsele și lacuri și în produsele de refinisare a vehiculelor și de modificare a Directivei 1999/13/CE(71) (72)

În vederea asigurării faptului că se utilizează metode analitice actualizate pentru determinarea conformității cu valorile limită pentru conținutul de compuși organici volatili, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa III la Directiva 2004/42/CE în vederea adaptării sale la progresele tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/42/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Adaptarea la progresele tehnice

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea adaptării sale la progresele tehnice.”

(2)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină.

41.  Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător(73)

În vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica Directiva 2004/107/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/107/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (15) se înlocuiește cu următorul text:

„(15) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de modificare a prezentului articol, a secțiunii II din anexele II, III, IV și V și a secțiunii V din anexa V, în vederea adaptării lor la progresele științifice și tehnice.

Cu toate acestea, modificările nu pot avea drept rezultat nicio modificare directă sau indirectă a valorilor țintă.”;

(2)  se introduce următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (15) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 54]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (15) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (15) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 6, alineatul (3) se elimină.

(4)  în anexa V, secțiunea V se înlocuiește cu următorul text:

„În prezent, nu pot fi specificate tehnicile de referință pentru modelarea calității aerului.”.

42.  Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE(74)

În vederea adaptării Directivei 2006/7/CE la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexa I la directiva respectivă în ceea ce privește metodele de analiză pentru parametrii prevăzuți în anexa respectivă;

—  pentru a modifica anexa V la directiva respectivă;

—  pentru a completa directiva respectivă prin precizarea standardului EN/ISO privind echivalența metodelor microbiologice.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2006/7/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 15, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate care:

(a)  să specifice standardul completeze prezenta directivă prin specificarea standardului EN/ISO pentru echivalența metodelor de analiză microbiologică în sensul articolului 3 alineatul (9); [AM 55]

(b)  să modifice anexa I, dacă este cazul, în funcție de progresele științifice și tehnice, în ceea ce privește metodele de analiză pentru parametrii prevăzuți în anexa respectivă; [AM 56 Nu privește versiunea în limba română.]

(c)  să modifice anexa V, dacă este cazul, în funcție de progresele științifice și tehnice.”; [AM 57 Nu privește versiunea în limba română.]

(2)  se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 15 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 58]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 16, alineatul (3) se elimină.

43.  Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE(75)

În vederea dezvoltării suplimentare a dispozițiilor tehnice ale Directivei 2006/21/CE și a adaptării directivei respective la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexele la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice;

—  pentru a completa directiva respectivă cu cerințe tehnice, în sensul articolului 13 alineatul (6);

—  pentru a completa directiva respectivă cu cerințele tehnice pentru caracterizarea deșeurilor conținute în anexa II și pentru a completa directiva respectivă cu o interpretare a definiției prevăzute la articolul 3 punctul 3;

—  pentru a completa directiva respectivă cu criteriile pentru clasificarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu anexa III;

—  pentru a completa directiva respectivă cu standarde armonizate în materie de prelevare de probe și de analiză.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2006/21/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 22, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 22a, actele delegate necesare pentru de completare a prezentei directive în următoarele scopuri: [AM 59]

(a)  elaborarea cerințelor a elabora cerințele tehnice în sensul articolului 13 alineatul (6), inclusiv a cerințelorcerințele tehnice privind definirea cianurii disociabile în mediu slab acid și a metodei de măsurare a acesteia; [AM 60]

(b)  completarea cerințelor a completa cerințele tehnice pentru caracterizarea deșeurilor conținute în prevăzute la anexa II; [AM 61]

(c)  interpretarea a oferi o interpretare a definiției de la articolul 3 punctul 3; [AM 62]

(d)  definirea criteriilor pentru clasificarea a defini criteriile de clasificare a instalațiilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu anexa III; [AM 63]

(e)  stabilirea eventualelor a stabili eventualele standarde armonizate de prelevare de probe și de analiză necesare pentru punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a prezentei directive. [AM 64]

Atunci când exercită delegarea de competențe prevăzută la primul paragraf, Comisia acordă prioritate activităților menționate la literele (b), (c) și (d).

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 22a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării lor la progresele științifice și tehnice. Modificările respective vizează atingerea unui nivel ridicat de protecție a mediului.”;

(2)  se introduce următorul articol 22a:

„Articolul 22a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 22 alineatele (2) și (3), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 65]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 22 alineatele (2) și (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 22 alineatele (2) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 23, alineatul (3) se elimină.

44.  Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării(76)

În vederea adaptării Directivei 2006/118/CE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele II, III și IV la directiva respectivă și a adăuga noi poluanți sau indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2006/118/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Adaptări tehnice

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexei II părțile A și C și a anexelor III și IV în vederea adaptării lor la progresele științifice și tehnice, ținând seama de perioadele de revizuire și actualizare a planurilor de gestionare a districtului hidrografic menționate la articolul 13 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexei II partea B în vederea adăugării de noi poluanți sau indicatori.”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 66]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

__________________

* JO L 123,12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 9 se elimină.

45.  Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului(77) (78)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 166/2006 la progresele tehnice și la evoluția dreptului internațional și în vederea asigurării unei mai bune raportări, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele II și III la regulamentul respectiv în vederea adaptării lor la progresele științifice sau tehnice sau ca urmare a adoptării de către Reuniunea părților la protocol a oricărei modificări la anexele la Protocolul CEE-ONU privind registrele emisiilor și transferului de poluanți, precum și pentru a completa regulamentul respectiv prin inițierea raportării privind emisiile de poluanți relevanți din una sau mai multe surse difuze. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 166/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În cazul în care se stabilește că nu există date privind emisiile din surse difuze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate în vederea inițierii de raportări privind poluanții relevanți proveniți din una sau mai multe surse difuze, folosind, după caz, metode omologate la nivel internațional.”;

(2)  articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 18

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a anexelor II și III în următoarele scopuri:

(a)  în vederea adaptării acestora la progresele științifice sau tehnice;

(b)  în vederea adaptării acestora ca urmare a adoptării de către Reuniunea părților la protocol a oricărei modificări la anexele la protocol.”;

(3)  se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (3) și la articolul 18, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (3) și la articolul 18 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (3) și al articolului 18 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia ca nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 19, alineatul (3) se elimină.

46.  Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire)(79)

În vederea actualizării și dezvoltării suplimentare a normelor tehnice aplicabile infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, astfel cum se prevede în Directiva 2007/2/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica descrierea categoriilor de date existente din anexele I, II și III la directiva respectivă;

—  pentru a completa directiva respectivă cu modalitățile tehnice de interoperabilitate și, atunci când este posibil, de armonizare a seturilor și a serviciilor de date;

—  pentru a completa directiva respectivă cu specificațiile tehnice pentru anumite servicii și cu criterii minime de performanță pentru serviciile de date spațiale;

—  pentru a completa directiva respectivă cu anumite obligații;

—  pentru a completa directiva respectivă cu condiții armonizate de acces la seturile și serviciile de date spațiale.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2007/2/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a descrierii categoriilor de date existente din anexele I, II și III, în vederea luării în considerare a evoluției nevoilor în materie de date spațiale destinate susținerii politicilor Uniunii care au un impact asupra mediului.”;

(2)  la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea a modalităților tehnice de interoperabilitate și, atunci când este posibil, de armonizare a seturilor și a serviciilor de date spațiale. La elaborarea acestor modalități se ține seama de cerințele utilizatorilor relevanți, de inițiativele existente și de standardele internaționale privind armonizarea seturilor de date spațiale, precum și de considerentele legate de fezabilitate și de analiza costuri-beneficii. [AM 67]

În cazul în care organizațiile de drept internațional au adoptat standarde relevante pentru a asigura interoperabilitatea sau armonizarea seturilor și serviciilor de date spațiale, aceste standarde sunt integrate, iar mijloacele tehnice existente sunt prevăzute, după caz, în actele delegate menționate în primul paragraf.”;

(3)  articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate referitoare la norme care să reglementeze, în special, următoarele aspecte pentru completarea prezentului capitol: de completare a prezentei directive prin stabilirea următoarelor aspecte: [AM 68]

(a)  specificațiile tehnice și criteriile minime de performanță privind serviciile menționate la articolele 11 și 12, ținându-se seama de obligațiile existente de raportare, precum și de recomandările adoptate în cadrul legislației Uniunii din domeniul mediului, de serviciile de comerț electronic existente și de progresele tehnologice;

(b)  obligațiile menționate la articolul 12.”;

(4)  la articolul 17, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Statele membre asigură accesul instituțiilor și organismelor Uniunii la seturile și serviciile de date spațiale în condiții armonizate.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directive prin stabilirea a normelor ce reglementează condițiile respective. Aceste norme trebuie să respecte pe deplin principiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) ale prezentului articol.”; [AM 69]

(5)  se introduce următorul articol 21a:

„Articolul 21a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (7), la articolul 7 alineatul (1), la articolul 16 și la articolul 17 alineatul (8), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, cinci ani începând cu ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 70]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (7), la articolul 7 alineatul (1), la articolul 16 și la articolul 17 alineatul (8) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (7), al articolului 7 alineatul (1), al articolului 16 și al articolului 17 alineatul (8) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 22, alineatul (3) se elimină.

47.  Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații(80)

În vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la Directiva 2007/60/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2007/60/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexei în vederea adaptării acesteia la progresele științifice și tehnice, ținând seama de perioadele de revizuire și actualizare menționate la articolul 14.”;

(2)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 71]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină.

48.  Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa(81)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I-VI, VIII, IX, X și XV la Directiva 2008/50/CE în vederea adaptării acestora la progresele tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2008/50/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Modificări și măsuri de punere în aplicare”

(b)  la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 28a, acte delegate de modificare a anexelor I–VI, VIII, IX, X și XV în vederea adaptării lor la progresele tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 28a:

„Articolul 28a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 28 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 72]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 28 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 28 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 29, alineatul (3) se elimină.

49.  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)(82)

În vederea adaptării Directivei 2008/56/CE la progresele științifice și tehnice, a asigurării coerenței și pentru a permite efectuarea de comparații între regiunile sau subregiunile marine, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele III, IV și V la directiva respectivă și pentru a completa directiva respectivă cu criterii și standarde metodologice și cu specificații și metode standardizate de monitorizare și de evaluare care să fie utilizate de către statele membre. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2008/56/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 9, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de stabilire completare a prezentei directivei prin stabilirea, până la 15 iulie 2010, a criteriilor și standardelor metodologice care să fie utilizate de statele membre, pe baza anexelor I și III, în așa fel încât să se asigure coerența și să se permită efectuarea de comparații între regiunile sau subregiunile marine cu privire la măsura în care acestea au atins o stare ecologică bună. [AM 73]

Înainte de a propune astfel de criterii și standarde, Comisia consultă toate părțile interesate, inclusiv convențiile privind mările regionale.”;

(2)  la articolul 11, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate care să stabilească specificații și metode de completare a prezentei directivei prin stabilirea specificațiilor și metodelor standardizate de monitorizare și de evaluare ce țin cont de angajamentele existente și asigură comparabilitatea între rezultatele operațiunilor de monitorizare și evaluare.”; [AM 74]

(3)  la articolul 24, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a anexelor III, IV și V în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice, ținând seama de perioadele de revizuire și actualizare menționate la articolul 17 alineatul (2).”;

(4)  se introduce următorul articol 24a:

„Articolul 24a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (4) și la articolul 24 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 75]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (4) și la articolul 24 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (4) și al articolului 24 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

__________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 25, alineatul (3) se elimină.

50.  Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006(83) (84)

În vederea asigurării faptului că Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 este actualizat la intervale regulate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexa VI la respectivul regulament în vederea armonizării clasificării și etichetării substanțelor;

—  pentru a modifica regulamentul respectiv prin adăugarea unei anexe referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea;

—  pentru a modifica anumite dispoziții ale regulamentului respectiv și anexele I-VIII la regulamentul respectiv în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 37, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia adoptă, fără întârzieri nejustificate, acte delegate, în conformitate cu articolul 53a, în cazul în care constată că armonizarea clasificării și etichetării substanței în cauză este corespunzătoare, în vederea modificării anexei VI prin includerea substanței respective, împreună cu elementele relevante de clasificare și de etichetare, în tabelul 3.1 din partea 3 din anexa VI și, dacă este cazul, a limitelor de concentrație specifice sau a factorilor M.

O intrare corespunzătoare este inclusă în tabelul 3.2 din partea 3 din anexa VI, în baza acelorași condiții, până la 31 mai 2015.

În cazul armonizării clasificării și etichetării substanțelor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 53b.”;

(2)  la articolul 45, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Până la 20 ianuarie 2012, Comisia realizează o revizuire pentru a analiza posibilitatea armonizării informațiilor menționate la alineatul (1), inclusiv a stabilirii unui format pentru transmiterea informațiilor de către importatori și utilizatorii din aval la organismele desemnate. Pe baza acestei revizuiri și în urma consultării părților interesate relevante, cum ar fi Asociația europeană a centrelor antitoxice și a toxicologilor clinicieni (EAPCCT), Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 53a, un regulament delegat de modificare a prezentului regulament prin adăugarea unei anexe.”;

(3)  la articolul 53, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 53a, acte delegate de modificare a articolului 6 alineatul (5), a articolului 11 alineatul (3), a articolului 12, a articolului 14, a articolului 18 alineatul (3) litera (b), a articolului 23, a articolelor 25 - 29, a articolului 35 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf, precum și a anexelor I–VIII în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice, ținând seama în mod adecvat de dezvoltarea ulterioară a GHS, în special de orice modificări aduse de ONU în ceea ce privește utilizarea informațiilor privind amestecuri similare, precum și de evoluțiile programelor chimice recunoscute la nivel internațional și de datele provenite din bazele de date referitoare la accidente.

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 53b.”;

(4)  se introduc următoarele articole 53a și 53b:

„Articolul 53a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 37 alineatul (5), la articolul 45 alineatul (4) și la articolul 53 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 37 alineatul (5), la articolul 45 alineatul (4) și la articolul 53 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 37 alineatul (5), al articolului 45 alineatul (4) și al articolului 53 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 53b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat către Parlamentul European și Consiliu se menționează motivele aplicării procedurii de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 53a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 54, alineatele (3) și (4) se elimină.

51.  Directiva 2009/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 privind etapa a II-a de recuperare a vaporilor de benzină în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină(85) (86)

În vederea asigurării consecvenței cu standardele relevante elaborate de Comitetul European de Standardizare (CEN), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anumite dispoziții ale Directivei 2009/126/CE în vederea adaptării acestora la progresele tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/126/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Adaptări tehnice

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a articolelor 4 și 5 în vederea adaptării lor la progresele tehnice, atunci când este necesar pentru a asigura conformitatea cu orice standard relevant elaborat de Comitetul European de Standardizare (CEN).

Delegarea de competențe menționată la primul paragraf nu se aplică eficienței de captare a vaporilor de benzină și raportului vapori/benzină menționate la articolul 4 și nici perioadelor de timp menționate la articolul 5.”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 9 se elimină.

52.  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice(87)

În vederea adaptării Directivei 2009/147/CE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și V la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/147/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 15

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a anexelor I și V în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice.”;

(2)  se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 15, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 76]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 16 se elimină.

53.  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei(88)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 și a stabilirii de proceduri de evaluare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul respectiv cu proceduri de efectuare a evaluării la nivel de omologi a organismelor competente EMAS și pentru a furniza documente de referință sectoriale, precum și documente de orientare referitoare la înregistrarea organizațiilor și la procedurile de armonizare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 77]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește armonizarea anumitor proceduri și documentele de referință sectoriale. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 78]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 16, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Documentele de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor competente se adoptă de către Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 49 alineatul (2). Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea documentelor de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor competente. [AM 79]

Documentele respective se pun la dispoziția publicului.”;

(2)  la articolul 17, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 48a, acte delegate privind procedurile de completare a prezentului regulament prin stabilirea procedurilor de efectuare a evaluării la nivel de omologi a organismelor competente EMAS, inclusiv procedurile adecvate de introducere a unei căi de atac împotriva deciziilor luate ca urmare a evaluării la nivel de omologi.”; [AM 80]

(3)  la articolul 30, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia adoptă documente de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor de acreditare și de autorizare prin intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 49 alineatul (2). Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor documente de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor de acreditare și de autorizare. [AM 81]

Documentele respective se pun la dispoziția publicului. ”;

(4)  la articolul 46, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia adoptă documentele de referință sectoriale menționate la alineatul (1) și ghidul menționat la alineatul (4) prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura menționată la articolul 49 alineatul (2). Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48a pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea documentelor de referință sectoriale menționate la alineatul (1) și a ghidului menționat la alineatul (4)”; [AM 82]

(5)  Articolul 48 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 48

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 48a, acte delegate de modificare a anexelor, dacă este cazul, pe baza experienței acumulate în ceea ce privește operarea sistemului EMAS, ca răspuns la nevoile identificate de orientare cu privire la cerințele EMAS și ținând seama de modificările aduse standardelor internaționale sau de stabilirea unor noi standarde care sunt relevante pentru eficacitatea prezentului regulament.”;

(6)  se introduce următorul articol 48a:

„Articolul 48a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 16 alineatul (4), la articolul 17 alineatul (3), la articolul 30 alineatul (6), la articolul 46 alineatul (6) și la articolul 48 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 16 alineatul (4), la articolul 17 alineatul (3), la articolul 30 alineatul (6), la articolul 46 alineatul (6) și la articolul 48 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 alineatul (4), al articolului 17 alineatul (3), al articolului 30 alineatul (6), al articolului 46 alineatul (6) și al articolului 48 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 83]

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 49, alineatul (3) se elimină.

54.  Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică(89)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 66/2010 și a stabilirii unor norme tehnice suplimentare necesare pentru eticheta UE ecologică, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu măsuri prin care să se acorde anumite derogări;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu măsuri de stabilire a unor criterii specifice privind eticheta UE ecologică.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În ceea ce privește elaborarea unor criterii de acordare a etichetei UE ecologice pentru produsele alimentare și hrana pentru animale, Comisia a publicat, în 2011, un studiu privind fezabilitatea elaborării unor criterii de etichetare ecologică pentru produsele alimentare și hrana pentru animale. Pe baza raportului final întcomit în urma acestui studiu de fezabilitate și a avizului Comitetului pentru etichetare ecologică al Uniunii Europene, Comisia nu intenționează să elaboreze în acest moment criterii de etichetare ecologică pentru produsele alimentare și hrana pentru animale. Prin urmare, nu este necesar să se delege Comisiei competența de a decide pentru care grupuri de produse alimentare și hrană pentru animale este fezabilă elaborarea de criterii de etichetare ecologică.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 66/2010 se modifică după cum urmează:

(1)  Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (5), al doilea paragraf se elimină;

(b)  alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Pentru anumite categorii de produse care conțin substanțele menționate la alineatul (6) și numai în cazul în care nu este posibilă din punct de vedere tehnic înlocuirea acestora ca atare sau prin utilizarea unor materiale sau proiecte alternative sau în cazul produselor care au o performanță de mediu globală mult mai mare în comparație cu alte produse aparținând aceleiași categorii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea de măsuri în vederea acordării de derogări de la alineatul (6) al prezentului articol . [AM 84]

Nu se acordă nicio derogare privind substanțele care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care sunt identificate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv, care sunt prezente în amestecuri, într-un articol sau în orice parte omogenă a unui articol complex în concentrații de peste 0,1 % (procent de masă).”;

(2)  la articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de prevedere completare a prezentului regulament prin stabilirea, în termen de cel mult nouă luni de la consultarea CEEUE, a unor măsuri pentru stabilirea unor criterii specifice privind eticheta UE ecologică pentru fiecare grup de produse. Aceste măsuri se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. [AM 85]

În exercitarea competenței delegate menționate la primul paragraf, Comisia ține seama de observațiile CEEUE și evidențiază, documentează și explică în mod clar motivele care stau la baza oricăror modificări cuprinse în propunerea sa finală în comparație cu propunerea privind proiectele de criterii, în urma consultării CEEUE.”;

(3)  articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 15

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a anexelor.

În ceea ce privește modificările taxelor maxime prevăzute în anexa III, Comisia ia în considerare necesitatea ca taxele să acopere costurile legate de funcționarea sistemului.”;

(4)  se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (7), la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 15, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 86]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (7), la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 15 poate revoca în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (7), al articolului 8 alineatul (2) și al articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 16 se elimină.

VII.   Eurostat

55.  Regulamentul (CEE) nr. 3924/91 al Consiliului din 19 decembrie 1991 privind organizarea unei anchete comunitare asupra producției industriale(90)

În vederea adaptării Regulamentului (CEE) nr. 3924/91 la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în vederea completării regulamentului respectiv prin:

—  actualizarea listei Prodcom și a informațiilor colectate efectiv pentru fiecare rubrică;

—  adoptarea de norme detaliate pentru aplicarea articolului 3 alineatul (3);

—  adoptarea deciziei ca, pentru anumite rubrici din lista Prodcom, să se efectueze anchete lunare sau trimestriale;

—  definirea modalităților legate de conținutul chestionarelor de anchetă și a normelor detaliate pe care statele membre trebuie să le respecte atunci când procesează chestionarele completate sau informațiile provenind din alte surse.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 3924/91 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 2, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de actualizare a completare a prezentului regulament prin actualizarea listei Prodcom și a informațiilor colectate efectiv pentru fiecare rubrică.”; [AM 87]

(2)  la articolul 3, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la normele de completare a prezentului regulament prin adoptarea normelor detaliate pentru aplicarea alineatului (3) al prezentului articol, inclusiv pentru adaptarea la progresele tehnice.”; [AM 88]

(3)  la articolul 4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, pentru anumite rubrici din lista Prodcom, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate care să prevadă de completare a prezentului regulament prevăzând efectuarea de anchete lunare sau trimestriale.”; [AM 89]

(4)  la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Informațiile necesare se colectează de către statele membre prin intermediul chestionarelor de anchetă, al căror conținut trebuie să respecte normele definite de către Comisie. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la normele de completare a prezentului regulament prin stabilirea normelor respective.”; [AM 90]

(5)  articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Procesarea rezultatelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la normele de completare a prezentului regulament prin stabilirea normelor detaliate pe care statele membre trebuie să le respecte atunci când procesează chestionarele completate menționate la articolul 5 alineatul (1) sau informațiile provenind din alte surse menționate la articolul 5 alineatul (3).”; [AM 91]

(6)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 2 alineatul (6), la articolul 3 alineatul (5), la articolul 4, la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 6, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 92]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (6), la articolul 3 alineatul (5), la articolul 4, la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 6 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (6), al articolului 3 alineatul (5), al articolului 4, al articolului 5 alineatul (1) și al articolului 6 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 10, alineatul (3) se elimină.

56.  Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului din 15 martie 1993 privind unitățile statistice pentru observarea și analizarea sistemului de producție comunitar(91)

În vederea adaptării Regulamentului (CEE) nr. 696/93 la evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica unitățile statistice ale sistemului de producție, criteriile utilizate și definițiile specificate în anexa la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 696/93 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate de modificare în special a unităților statistice ale sistemului de producție, a criteriilor utilizate și a definițiilor specificate în anexă în vederea adaptării lor la evoluțiile economice și tehnice.”; [AM 93]

(2)  se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 94]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină.

57.  Regulamentul (CE) nr. 1165/98 al Consiliului din 19 mai 1998 privind statisticile pe termen scurt(92)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 1165/98 la evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în vederea actualizării listei variabilelor, a definițiilor și a formelor adecvate ale variabilelor transmise;

—  pentru a modifica lista de activități;

—  pentru a completa regulamentul respectiv în ceea ce privește aprobarea și aplicarea sistemelor europene de eșantionare;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu criteriile de evaluare a calității variabilelor; [AM 95]

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu condițiile de asigurare a calității necesare a datelor;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea condițiilor de aplicare a unui sistem de eșantionare european;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu utilizarea altor unități de observare;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu lista variabilelor care trebuie transmise într-o formă ajustată pentru zilele lucrătoare;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu condițiile de alocare a unui sistem european de eșantionare.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Mai multe împuterniciri necesare numai pentru măsurile tranzitorii au devenit caduce.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1165/98 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea actualizării listei variabilelor, a definițiilor și a formelor adecvate ale variabilelor transmise.”;

(2)  la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (d), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: [AM 96]

„Detaliile privind sistemele menționate la primul paragraf se specifică în anexe. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la aprobarea și aplicarea de completare a prezentului regulament prin specificarea, în plus, a aprobării și aplicării acestora.”; [AM 97]

(3)  la articolul 10, se adaugă următorul alineat (5):

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la de completare a prezentului regulament prin specificarea criteriilor de evaluare a calității variabilelor.”; [AM 98]

(4)  articolul 17 se elimină;

(4a)  la articolul 18, alineatul (3) se elimină; [AM 99]

(5)  se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (3), la articolul (4) alineatul (2) primul paragraf litera (d), al doilea paragraf, la articolul 10 alineatul (5), în anexa A litera (a), litera (b) punctul 3, litera (c) punctul 2, litera (c) punctul 10, litera (d) punctul 2, litera (f) punctele 8 și 9, în anexa B litera (b) punctul 4 și litera (d) punctul 2, în anexa C litera (b) punctul 2, litera (d) punctul 2 și litera (g) punctul 2 și în anexa D litera (b) punctul 2 și litera (d) punctul 2 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 100]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (3), la articolul (4) alineatul (2) primul paragraf litera (d) al doilea paragraf, la articolul 10 alineatul (5), în anexa A litera (a), litera (b) punctul 3, litera (c) punctul 2, litera (c) punctul 10, litera (d) punctul 2, litera (f) punctele 8 și 9, în anexa B litera (b) punctul 4 și litera (d) punctul 2, în anexa C litera (b) punctul 2, litera (d) punctul 2 și litera (g) punctul 2 și în anexa D litera (b) punctul 2 și litera (d) punctul 2 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. [AM 101]

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (3), al articolului 4 alineatul (2) primul paragraf litera (d) al doilea paragraf, al articolului 10 alineatul (5), al anexei A litera (a), litera (b) punctul 3, litera (c) punctul 2, litera (c) punctul 10, litera (d) punctul 2 și litera (f) punctele 8 și 9, al anexei B litera (b) punctul 4 și litera (d) punctul 2, al anexei C litera (b) punctul 2, litera (d) punctul 2 și litera (g) punctul 2 și al anexei D litera (b) punctul 2 și litera (d) punctul 2 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 102]

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1. ”.

(6)  anexa A se modifică după cum urmează:

(i)  litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) Prezenta anexă se aplică tuturor activităților enumerate în secțiunile B–E din NACE Rev. 2 sau, după caz, tuturor produselor enumerate în secțiunile B–E din CPA. Nu se cer informații pentru 37, 38.1, 38.2 și 39 din NACE Rev. 2. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a listei de activități.”

(ii)  litera (b) punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la utilizarea de completare a prezentului regulament prin includerea posibilității de utilizare a altor unități de observare.”; [AM 103]

(iii)  litera (c) punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Informațiile privind prețurile de producție pentru piețele externe (nr. 312) și prețurile de import (nr. 340) pot fi culese prin utilizarea valorilor unitare pentru produse provenite din comerțul exterior sau din alte surse, numai dacă nu există o deteriorare semnificativă a calității comparativ cu informațiile de preț specifice. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la condițiile de completare a prezentului regulament prin stabilirea condițiilor de asigurare a calității necesare a datelor.”; [AM 104]

(iv)  litera (c) punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„(4) De la începutul primei perioade de referință, informațiile referitoare la persoanele angajate (nr. 210) pot fi aproximate la numărul salariaților (nr. 211). Această aproximare este permisă pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a regulamentului.”;

(v)  litera (c) punctul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„(10) Informațiile referitoare la prețurile de producție și la prețurile de import (nr. 310, 311, 312 și 340) nu sunt necesare pentru următoarele grupe sau clase NACE Rev. 2, respectiv CPA: 07.21, 24.46, 25.4, 30.1, 30.3, 30.4 și 38.3. În plus, informațiile referitoare la prețurile de import (nr. 340) nu sunt necesare pentru diviziunile 09, 18, 33 și 36 ale CPA. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a listei de activități.”;

(vi)  litera (d) punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În plus, variabila «producție» (nr. 110) și variabila «ore lucrate» (nr. 220) trebuie transmise într-o formă adaptată în funcție de zilele lucrătoare. Atunci când și alte variabile sunt afectate de zilele lucrătoare, statele membre pot transmite și variabilele respective într-o formă adaptată care să țină seama de numărul de zile lucrătoare. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la modificarea de modificare a listei variabilelor care trebuie transmise sub formă adaptată în funcție de zilele lucrătoare.”; [AM 105]

(vii)  litera (f) punctul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„8. Pentru variabila «prețul de import» (nr. 340), Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la de completare a regulamentului respectiv prin stabilirea condițiilor de aplicare a unui sistem european de eșantionare definit la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (d).”; [AM 106]

(viii)  litera (f) punctul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„9. Variabilele privind piețele externe (nr. 122 și nr. 312) trebuie transmise făcând o distincție între zona euro și zona non-euro. Distincția se aplică industriei totale definite în secțiunile B-E din NACE Rev. 2, principalelor sectoare industriale, precum și secțiunii (1 literă) și diviziunii cu 2 cifre a NACE Rev. 2. Pentru variabila 122 nu sunt necesare informațiile din secțiunile D și E ale NACE Rev. 2. În plus, variabila «prețul de import» (nr. 340) se transmite ținând cont de distincția dintre zona euro și zona non-euro. Distincția trebuie făcută pentru întreaga industrie, definită în CPA secțiunile B-E, pentru principalele sectoare industriale, la nivel de secțiune (1 literă) și diviziune (2 cifre) din CPA. Pentru a face o distincție între zona euro și non-euro, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la de completare a prezentului regulament prin stabilirea condițiilor de aplicare a sistemelor europene de eșantionare definite la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (d). Sistemul european de eșantionare poate limita domeniul de aplicare al variabilei «prețul de import» la importul de produse din țări care nu fac parte din zona euro. Distincția între zona euro și zona non-euro pentru variabilele 122, 312 și 340 nu este nevoie să fie transmisă de statele membre care nu au adoptat moneda euro.”; [AM 107]

(7)  anexa B se modifică după cum urmează:

(i)  litera (b) punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la utilizarea de completare a prezentului regulament prin includerea posibilității de utilizare a altor unități de observare.”; [AM 108]

(ii)  la litera (c), punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3. De la începutul primei perioade de referință, informațiile privind persoanele angajate (nr. 210) pot fi aproximate la numărul salariaților (nr. 211). Această aproximare este permisă pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a regulamentului. ”;

(iii)  la litera (c) punctul 6. paragraful al patrulea se elimină.

(iv)  la litera (d), punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. În plus, variabila «producție» (nr. 110, 115, 116) și variabila «ore lucrate» (nr. 220) trebuie transmise într-o formă adaptată în funcție de zilele lucrătoare.

Atunci când și alte variabile sunt afectate de zilele lucrătoare, statele membre pot transmite și variabilele respective într-o formă adaptată care să țină seama de numărul de zile lucrătoare. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la modificarea de modificare a listei variabilelor care trebuie transmise sub formă adaptată în funcție de zilele lucrătoare.”; [AM 109]

(9)  anexa C se modifică după cum urmează:

(i)  litera (b) punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la utilizarea de completare a prezentului regulament prin includerea posibilității de utilizare a altor unități de observare.”; [AM 110]

(ii)  litera (c) punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3. De la începutul primei perioade de referință, informațiile privind persoanele angajate (nr. 210) pot fi aproximate la numărul salariaților (nr. 211). Această aproximare este permisă pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a regulamentului.”;

(iii)  la litera (c) punctul 4, ultimul al treilea paragraf se elimină; [AM 111]

(iv)  la litera (d), punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Variabilele «cifra de afaceri» (nr. 120) și «volumul vânzărilor» (nr. 123) trebuie de asemenea transmise sub o formă care să țină seama de zilele lucrătoare. Atunci când și alte variabile sunt afectate de zilele lucrătoare, statele membre pot transmite și variabilele respective într-o formă adaptată care să țină seama de numărul de zile lucrătoare. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la modificarea de modificare a listei variabilelor care trebuie transmise sub formă adaptată în funcție de zilele lucrătoare.”; [AM 112]

(v)  litera (g) punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Variabilele se transmit pentru cifra de afaceri (nr. 120) și deflatorul vânzărilor/volumul vânzărilor (nr. 330/123) în termen de o lună cu gradul de detaliere specificat la litera (f) punctul 3 din prezenta anexă. Statele membre pot alege să participe la variabilele «cifra de afaceri» și «deflatorul vânzărilor»/«volumul vânzărilor» (variabilele nr. 120 și 330/123) cu contribuții ce corespund alocării stabilite de un sistem european de eșantionare definit la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (d). Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la condițiile de completare a prezentului regulament prin stabilirea condițiilor de aplicare a unui sistem european de eșantionare.”; [AM 113]

(10)  anexa D se modifică după cum urmează:

(i)  litera (b) punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la utilizarea de completare a prezentului regulament prin includerea posibilității de utilizare a altor unități de observare.”; [AM 114]

(ii)  litera (c) punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. De la începutul primei perioade de referință, informațiile privind persoanele angajate (nr. 210) pot fi aproximate la numărul salariaților (nr. 211). Această aproximare este permisă pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a regulamentului.”;

(iii)  la litera (c) punctul 4, al treilea paragraf se elimină.

(iv)  la litera (d), punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Variabila «cifra de afaceri» (nr. 120) trebuie de asemenea transmisă într-o formă care să țină seama de zilele lucrătoare. Atunci când și alte variabile sunt afectate de zilele lucrătoare, statele membre pot transmite și variabilele respective într-o formă adaptată care să țină seama de numărul de zile lucrătoare. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la modificarea de modificare a listei variabilelor care trebuie transmise sub o formă adaptată în funcție de zilele lucrătoare.”; [AM 115]

(v)  la litera (e), al patrulea paragraf se elimină.

(vi)  la litera (f), punctul 6 se elimină.

58.  Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă(93)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 530/1999 pentru a ține seama de evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv cu definiția și defalcarea informațiilor ce trebuie furnizate și cu criteriile de evaluare a calității statisticilor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 116]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 530/1999 în ceea ce privește formatul tehnic utilizat pentru transmiterea rezultatelor, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 530/1999 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate referitoare la definiția și defalcarea de completare a prezentului regulament prin specificarea definiției și a defalcării informațiilor ce trebuie furnizate în temeiul alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol. Aceste acte delegate sunt adoptate pentru fiecare perioadă de referință cu cel puțin nouă luni înainte de începutul perioadei de referință.”; [AM 117]

(2)  articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Transmiterea rezultatelor

Rezultatele sunt transmise Comisiei (Eurostat) în termen de 18 luni de la încheierea anului de referință. Comisia adoptă formatul tehnic adecvat pentru transmiterea rezultatelor prin intermediul unui act de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2).”;

(3)  la articolul 10, se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate referitoare la criteriile de completare a prezentului regulament prin specificarea criteriilor de evaluare a calității statisticilor.” Aceste acte delegate sunt adoptate pentru fiecare perioadă de referință cu cel puțin nouă luni înainte de începutul perioadei de referință.”; [AM 118]

(4)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 10 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 119]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 10 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (3) și al articolului 10 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 120]

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 11 se elimină;

(6)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină.

59.  Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2002 referitor la statisticile privind deșeurile(94)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 2150/2002 pentru a ține cont de evoluțiile economice și tehnice intervenite în ceea ce privește colectarea și prelucrarea statistică a statisticilor privind deșeurile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica regulamentul respectiv în vederea adaptării sale la evoluțiile economice și tehnice intervenite în ceea ce privește colectarea și prelucrarea statistică a datelor;

—  pentru a modifica prelucrarea și transmiterea rezultatelor și adaptarea specificațiilor enumerate în anexele I, II și III la regulamentul respectiv;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin definirea cerinței minime privind gradul de acoperire în conformitate cu anexele I și II secțiunea 7 punctul 1;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea unui tabel de echivalență între nomenclatorul statistic din anexa III la regulamentul respectiv și lista deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei(95) și prin definirea condițiilor de calitate și de precizie.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Dispozițiile referitoare la măsurile tranzitorii au devenit caduce.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2150/2002 în ceea ce privește prezentarea rezultatelor, formatul corespunzător pentru comunicarea rezultatelor și conținutul structura și modalitățile detaliate ale rapoartelor de calitate, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare Comisiei. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 121]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 1, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 5b, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unui tabel de echivalență între nomenclatorul statistic din anexa III la prezentul regulament și lista deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei. * [AM 122]

____________________

* Decizia Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Deciziei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase (JO L 226, 6.9.2000, p. 3). ”;

(2)  articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5b, acte delegate referitoare la definirea de completare a prezentului regulament prin stabilirea condițiilor de calitate și precizie.”; [AM 123]

(b)  la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

„Pentru fiecare rubrică enumerată în secțiunea 8 (Activități și gospodării) din anexa I, precum și pentru caracteristicile enumerate în secțiunea 3 și pentru fiecare rubrică a diferitelor tipuri de operațiuni enumerate în secțiunea 8 punctul 2 din anexa II, statele membre indică procentul pe care îl reprezintă statisticile întocmite din totalitatea deșeurilor din rubrica respectivă. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5b, acte delegate de completare a prezentului regulament prin definirea cerinței minime pentru gradul de acoperire.”;

(3)  Articolele 4 și 5 se elimină;

(4)  se introduc următoarele articole 5a și 5b:

„Articolul 5a

Adaptarea la evoluțiile economice și tehnice

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 5b, acte delegate referitoare la pentru a modifica prezentul regulament prin adaptarea acestuia la evoluțiile economice și tehnice în ceea ce privește colectarea și prelucrarea statistică a datelor, precum și prelucrarea și transmiterea rezultatelor și prin adaptarea specificațiilor care figurează în anexe. [AM 124]

Articolul 5b

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 1 alineatul (5), la articolul 3 alineatele (1) și (4) și la articolul 5a, se conferă Comisiei pentru pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 125]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (5), la articolul 3 alineatele (1) și (4) și la articolul 5a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (5), al articolului 3 alineatele (1) și (4) și al articolului 5a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

__________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Măsuri de punere în aplicare

Comisia adoptă actele de punere în aplicare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în special în ceea ce privește:

(a)  prezentarea rezultatelor în conformitate cu articolul 3 alineatele (2), (3) și (4), luând în considerare structurile economice și condițiile tehnice existente într-un stat membru. Aceste acte de punere în aplicare pot autoriza un stat membru să nu comunice anumite elemente incluse în defalcare, cu condiția să se demonstreze că acest fapt nu are decât un efect limitat asupra calității statisticilor. În toate cazurile, atunci când se acordă derogări, se însumează cantitatea totală de deșeuri pentru fiecare dintre rubricile menționate în secțiunea 2 punctul 1 și în secțiunea 8 punctul 1 din anexa I;

(b)  stabilirea unui format corespunzător pentru comunicarea rezultatelor de către statele membre în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament;

(c)  conținutul structura și modalitățile detaliate ale rapoartelor de calitate menționate în secțiunea 7 din anexa I și în secțiunea 7 din anexa II. [AM 126]

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 7 alineatul (2).”;

(6)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină;

(7)  la articolul 8, alineatele (2) și (3) se elimină;

(8)  în anexa I secțiunea 7, punctul 1 se elimină;

(9)  în anexa II secțiunea 7, punctul 1 se elimină.

60.  Regulamentul (CE) nr. 437/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind rapoartele statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mărfuri și poștă(96)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 437/2003 pentru a ține seama de evoluțiile economice și sociale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica caracteristicile privind colectarea datelor și specificațiile din anexele la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea altor standarde de precizie. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 437/2003 în ceea ce privește fișierele de date pentru transmitere, descrierea codurilor de date și suportul care trebuie utilizat pentru transmiterea datelor, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 437/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Fiecare stat membru culege date statistice privind următoarele variabile:

(a)  pasageri;

(b)  mărfuri și poștă;

(c)  etape de zbor;

(d)  locuri disponibile pentru pasageri;

(e)  deplasări ale aeronavelor.

Variabilele statistice pentru fiecare domeniu în parte, nomenclatoarele pentru clasificarea lor, periodicitatea observării lor și definițiile acestora sunt stabilite în anexe.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a caracteristicilor privind colectarea datelor și a specificațiilor din anexe.”;

(2)  articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Precizia statisticilor

Colectarea datelor se bazează pe date complete.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate referitoare la de completare a prezentului regulament prin stabilirea altor standarde de precizie.”; [AM 127]

(3)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Rezultatele se transmit conform fișierelor de date din anexa I, a căror descriere se specifică de către Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.

Comisia stabilește, de asemenea, printr-un act de punere în aplicare, descrierea codurilor de date și a suportului care trebuie utilizat pentru transmiterea lor.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2).”;

(4)  articolul 10 se elimină;

(5)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 128]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (1) și al articolului 5 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 11, alineatul (3) se elimină.

61.  Regulamentul (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind indicele costului forței de muncă(97)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 450/2003 pentru a ține seama de evoluțiile economice și sociale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica regulamentul respectiv prin redefinirea specificației tehnice a indicelui și prin revizuirea structurii de ponderare, prin includerea anumitor activități economice;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin identificarea activităților economice pe care urmează să fie defalcate datele și a activităților economice pe care urmează să fie defalcat indicele;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea unor criterii de calitate separate și a metodologiei care trebuie aplicată pentru înlănțuirea indicelui.

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin adoptarea de măsuri referitoare la prezentarea de date pe baza rezultatelor studiilor de fezabilitate. [AM 129]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 în ceea ce privește conținutul structura și modalitățile detaliate ale raportului privind calitatea, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 130]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 450/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate referitoare la introducerea unor modificări de modificare a anexei, în vederea redefinirii specificației tehnice a indicelui și a revizuirii structurii de ponderare.”; [AM 131]

(2)  la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate referitoare la modificările pentru de modificare a prezentului regulament în ceea ce privește includerea activităților economice definite în secțiunile O-S din NACE Rev. 2 în domeniul de aplicare al prezentului regulament, ținând seama de studiile de fezabilitate definite prevăzute la articolul 10.”; [AM 132]

(3)  articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Defalcarea variabilelor

(1)  Ținând seama de contribuțiile la ocuparea totală a forței de muncă și la costurile forței de muncă la nivelul Uniunii și la nivel național, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate referitoare la identificarea de completare a prezentului regulament în ceea ce privește defalcarea activităților economice definite în secțiunile NACE Rev. 2 și în celelalte subdiviziuni, fără să depășească nivelul diviziunilor NACE Rev. 2 (nivel de 2 cifre) sau al grupărilor de diviziuni, în care datele trebuie distribuite ținându-se seama de evoluțiile economice și sociale. [AM 133]

Indicii costului forței de muncă sunt prevăzuți separat pentru următoarele categorii de costuri ale forței de muncă:

(a)  costurile totale ale forței de muncă;

(b)  salariile și plățile, definite prin trimitere la punctul D.11 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999;

(c)  contribuțiile sociale ale angajatorilor, plus impozitele plătite de angajator, din care se deduc subvențiile primite de către angajator, definite ca sumă a punctelor D.12 și D.4, din care se scade punctul D.5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999.

(2)  Un indice de estimare a costului total al forței de muncă, cu excluderea primelor, astfel cum sunt definite de D.11112 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999, se furnizează defalcat pe activitățile economice stabilite de Comisie și se bazează pe clasificarea NACE Rev. 2.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate referitoare la de completare a prezentului regulament prin stabilirea acestor activități economice, ținând seama de studiile de fezabilitate definite prevăzute la articolul 10. [AM 134]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate referitoare la de completare a prezentului regulament prin stabilirea metodologiei pentru înlănțuirea indicelui.”; [AM 135]

(4)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Calitate

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate referitoare la definirea de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor criterii de calitate distincte. Datele curente și retrospective transmise trebuie să îndeplinească aceste criterii de calitate. [AM 136]

(2)  Începând cu 2003, statele membre prezintă Comisiei rapoarte anuale privind calitatea. Conținutul Structura și modalitățile detaliate ale rapoartelor este definit sunt stabilite de Comisie prin intermediul unui act unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2).”; [AM 137]

(4a)  Articolul 9 se elimină. [AM 138]

(5)  articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia adoptă măsuri, pe baza rezultatelor studiilor de fezabilitate, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). Aceste măsuri Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de completare a prezentului regulament în ceea ce privește prezentarea datelor menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, pe baza rezultatelor studiilor de fezabilitate menționate la prezentul articol. Aceste acte delegate respectă principiul eficienței costurilor, definit la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, inclusiv reducerea la minimum a sarcinii respondenților.”; [AM 139]

(b)  alineatul (6) se elimină;

(6)  articolul 11 se elimină;

(7)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 2 alineatul (4), la articolul 3 alineatul (2) și , la articolul 4 alineatele (1), (2) și (3), la articolul 8 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 140]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (4), la articolul 3 alineatul (2) și , la articolul 4 alineatele (1), (2) și (3), la articolul 8 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (5) poate revoca în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. [AM 141]

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (4), al articolului 3 alineatul (2) și , al articolului 4 alineatele (1), (2) și (3), al articolului 8 alineatul (1) și al articolului 10 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 142]

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(8)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină;

(9)  în anexă, punctul 3 se elimină.

62.  Regulamentul (CE) nr. 808/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind statisticile comunitare referitoare la societatea informațională(98)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 808/2004 la evoluțiile economice și tehnice, în special în ceea ce privește conținutul modulelor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa modulele din regulamentul respectiv în ceea ce privește selectarea și specificarea, adaptarea și modificarea subiectelor și a caracteristicilor lor, acoperirea, perioadele de referință și defalcarea caracteristicilor, periodicitatea și calendarul furnizării de date, precum și termenele de transmitere a rezultatelor.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 808/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Competențe delegate

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de completare a modulelor din prezentul regulament în ceea ce privește selectarea și specificarea, adaptarea și modificarea subiectelor și a caracteristicilor lor, acoperirea, perioadele de referință și defalcarea caracteristicilor, periodicitatea și calendarul furnizării de date, precum și termenele de transmitere a rezultatelor.

Aceste acte delegate țin seama de evoluțiile economice și tehnice, de resursele statelor membre și de sarcina impusă respondenților, precum și de fezabilitatea tehnică și metodologică și de fiabilitatea rezultatelor.

(2)  Actele delegate se adoptă cu cel puțin nouă luni înainte de începerea unei perioade de colectare a datelor.”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 143]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 9 se elimină;

(4)  în anexa I, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Durata și periodicitatea furnizării de date

Statisticile se furnizează anual pentru cel mult 15 ani de referință, începând din 20 mai 2004. Nu este obligatoriu ca toate caracteristicile să fie furnizate anual; pentru fiecare caracteristică, periodicitatea furnizării se specifică și se convine în cadrul actelor delegate adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (1).”

(5)  în anexa II, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Durata și periodicitatea furnizării de date

Statisticile se furnizează anual pentru cel mult 15 ani de referință, începând din 20 mai 2004. Nu este obligatoriu ca toate caracteristicile să fie furnizate anual; pentru fiecare caracteristică, periodicitatea furnizării se specifică și se convine în cadrul actelor delegate adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (1).”.

63.  Regulamentul (CE) nr. 1161/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2005 privind întocmirea conturilor nefinanciare trimestriale pe sector instituțional(99)

În vederea asigurării calității conturilor nefinanciare trimestriale ale Uniunii Europene și ale zonei euro întocmite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1161/2005, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru:

—  a modifica regulamentul respectiv în vederea adaptării calendarului de transmitere a anumitor agregate;

—  a modifica regulamentul respectiv în vederea adaptării ajustării proporției din totalul Uniunii; [AM 144]

—  a completa regulamentul respectiv cu un calendar de transmitere a anumitor agregate specificate în anexă, cu decizii de solicitare a unei defalcări pe sectoare echivalente a tranzacțiilor enumerate în anexă și cu standarde de calitate comune.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1161/2005 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate referitoare la calendarul de completare a prezentului regulament prin precizarea calendarului de transmitere a agregatelor P.1, P.2, D.42, D.43, D.44, D.45 și B.4G și orice decizie de solicitare prin solicitarea unei defalcări pe sectoare echivalente a tranzacțiilor enumerate în anexă. O asemenea decizie Un astfel de act delegat nu se adoptă decât după ce Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, în temeiul articolului 9.”; [AM 145]

(b)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de modificare a alineatului (3) în vederea adaptării, cu cel mult cinci zile, a termenului de transmitere menționat la alineatul respectiv.”;

(ba)  alineatul (5) se elimină; [AM 146]

(2)  la articolul 3, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de modificare a alineatului (1) al prezentului articol cu privire la proporția în vederea ajustării proporției (1 %) din totalul Uniunii.” ; [AM 147]

(3)  la articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate referitoare la adoptarea de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor standarde comune de calitate. [AM 148]

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți în timp calitatea datelor transmise, astfel încât să fie îndeplinite aceste standarde comune de calitate.”;

(4)  se introduce următorul articol 7a:

„Articolul 7a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 2 alineatele (2) și (4), la articolul 3 alineatul (3) și la articolul 6 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 149]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatele (2) și (4), la articolul 3 alineatul (3) și la articolul 6 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatele (2) și (4), al articolului 3 alineatul (3) și al articolului 6 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 150]

______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 8, alineatul (3) se elimină.

64.  Regulamentul (CE) nr. 1552/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 septembrie 2005 privind statisticile referitoare la formarea profesională în întreprinderi(100)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 1552/2005 pentru a ține seama de evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv:

—  prin extinderea definiției noțiunii de unitate statistică;

—  prin stabilirea cerințelor în materie de eșantionare și precizie, a mărimilor eșantionului necesare pentru a răspunde cerințelor respective, precum și a specificațiilor detaliate din NACE Rev. 2 și a categoriilor de mărime în care pot fi defalcate rezultatele;

—  prin stabilirea datelor specifice care trebuie colectate cu privire la întreprinderile care desfășoară activități de formare și cele care nu desfășoară astfel de activități, precum și cu privire la diferitele tipuri de formare profesională;

—  prin specificarea cerințelor de calitate privind datele care trebuie colectate și transmise pentru statisticile europene referitoare la formarea profesională în întreprinderi, precum și a tuturor măsurilor necesare pentru evaluarea și îmbunătățirea calității datelor;

—  prin stabilirea primului an de referință și a măsurilor necesare în ceea ce privește colectarea, transmiterea și prelucrarea datelor.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1552/2005 în ceea ce privește structura rapoartelor de calitate, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1552/2005 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Dată fiind distribuția specifică, pe mărime, a întreprinderilor la nivel național și evoluția necesităților în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse, statele membre pot extinde definiția unității statistice pe teritoriul lor.

În plus, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate în ceea ce privește extinderea de completare a prezentului regulament prin adoptarea extinderii acestei definiții, în măsura în care această măsură extindere ar fi de natură să îmbunătățească semnificativ reprezentativitatea și calitatea rezultatului anchetei în statele membre în cauză.”; [AM 151]

(2)  la articolul 7, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia are competența de a adopta este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de stabilire a completare a prezentului regulament prin stabilirea cerințelor în materie de eșantionare și precizie, a mărimilor eșantionului necesare pentru a răspunde cerințelor respective, precum și a specificațiilor detaliate din NACE Rev. 2 și a categoriilor de mărime în funcție de care pot fi defalcate rezultatele.”; [AM 152]

(3)  la articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia are competența de a adopta este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate referitoare la datele de completare a prezentului regulament prin stabilirea datelor specifice care trebuie colectate cu privire la întreprinderile care desfășoară activități de formare și la cele care nu desfășoară astfel de activități, precum și la diferitele tipuri de formare profesională.”; [AM 153]

(4)  articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia are competența de a adopta este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate referitoare la cerințele de completare a prezentului regulament prin stabilirea cerințelor de calitate privind datele care trebuie colectate și transmise pentru statisticile europene referitoare la formarea profesională în întreprinderi, precum și privind măsurile prin adoptarea măsurilor necesare pentru evaluarea și îmbunătățirea calității datelor.”; [AM 154]

(b)  se adaugă următorul alineat (5):

„(5) Comisia stabilește structura rapoartelor Atunci când elaborează rapoartele de calitate menționate la alineatul (2), statele membre respectă cerințele de calitate și toate celelalte măsuri stabilite în conformitate cu alineatul (4). Pentru a evalua calitatea datelor transmise, statele membre utilizează formatul stabilit de Comisie prin intermediul unui act actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2).”; [AM 155]

(5)  la articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate referitoare la de completare a prezentului regulament prin stabilirea primului an de referință pentru care trebuie să se colecteze date.”; [AM 156]

(6)  la articolul 13, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de completare a prezentului regulament pentru a ține seama de evoluțiile economice și tehnice în ceea ce privește colectarea, transmiterea și prelucrarea datelor.”;

(7)  se introduce următorul articol 13a:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (3), la articolul 8 alineatul (2), la articolul 9 alineatul (4), la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 13, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 157]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (3), la articolul 8 alineatul (2), la articolul 9 alineatul (4), la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 13 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 7 alineatul (3), al articolului 8 alineatul (2), al articolului 9 alineatul (4), al articolului 10 alineatul (2) și al articolului 13 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(8)  la articolul 14, alineatul (3) se elimină.

65.  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice(101) (102)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 la evoluțiile tehnologice și economice și în vederea alinierii NACE rev. 2 cu alte nomenclatoare economice și sociale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate de modificare a anexei în vederea luării în considerare a evoluțiilor tehnologice sau economice sau a alinierii sale cu alte nomenclatoare economice și sociale.”;

(2)  se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină.

66.  Regulamentul (CE) nr. 458/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 aprilie 2007 privind Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială (SESPROS)(103)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 458/2007 la evoluțiile tehnologice și economice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica regulamentul respectiv prin actualizarea normelor privind diseminarea și pentru a-l completa prin stabilirea primului an în care trebuie colectate datele complete și prin adoptarea de măsuri referitoare la clasificarea detaliată a datelor colectate și la definițiile care trebuie utilizate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 458/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (2) se elimină.

(2)  la articolul 7, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de stabilire completare a prezentului regulament prin stabilirea a primului an pentru care trebuie colectate date complete și de adoptare a prin adoptarea unor măsuri referitoare la clasificarea detaliată a datelor colectate și la definițiile care trebuie utilizate. [AM 158]

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de modificare a prezentului regulament în vederea actualizării normelor privind diseminarea.”;

(3)  se introduce următorul articol 7a:

„Articolul 7a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 7 alineatul (3) și în anexa I punctul 1.1.2.4., se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 159]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (3) și în anexa I punctul 1.1.2.4. poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (3) și al anexei I punctul 1.1.2.4. intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 8, alineatul (3) se elimină;

(5)  în anexa I, punctul 1.1.2.4. Alte venituri” se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate care să prevadă datele care sunt vizate (datele care trebuie să facă obiectul unei clasificări detaliate).”

67.  Regulamentul (CE) nr. 716/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind statisticile comunitare legate de structura și activitatea filialelor străine(104)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 716/2007 la evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica definițiile din anexele I și II și nivelul de detaliere din anexa III și pentru a completa regulamentul respectiv cu măsuri referitoare la statisticile interne și externe privind filialele străine și standardele comune de calitate. [AM 160]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 716/2007, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a defini conținutul și periodicitatea rapoartelor de calitate. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 716/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 2, se adaugă următoarele alineate:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare a definițiilor din anexele I și II și a nivelului de detaliere din anexa III.

Se acordă o atenție deosebită principiului conform căruia beneficiile aduse de astfel de măsuri trebuie să fie mai mari decât costurile acestora, precum și principiului conform căruia orice sarcină financiară suplimentară suportată de statele membre sau de întreprinderi ar trebui să rămână în limite rezonabile.”;

(2)  la articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la măsurile de completare a prezentului regulament prin stabilirea măsurilor necesare pentru realizarea statisticilor interne și externe privind filialele străine, pe baza concluziilor studiilor-pilot. [AM 161]

Se acordă o atenție deosebită principiului conform căruia beneficiile aduse de astfel de măsuri trebuie să fie mai mari decât costurile acestora, precum și principiului conform căruia orice sarcină financiară suplimentară suportată de statele membre sau de întreprinderi ar trebui să rămână în limite rezonabile.”;

(3)  la articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la standardele de completare a prezentului regulament prin stabilirea standardelor comune de calitate menționate la alineatul (1).”; [AM 162]

(4)  articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  între litera (a) și litera (b), cuvintele „precum și” se elimină;

(ii)  se introduce următoarea literă (c):

„(c) definirea conținutului stabilirea structurii, a modalităților detaliate și a periodicității rapoartelor de calitate menționate la articolul 6 alineatul (2).”; [AM 163]

(b)  alineatul (2) se elimină;

(5)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 2 al doilea paragraf, la articolul 5 alineatul (4) și la articolul 6 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 164]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 2 al doilea paragraf, la articolul 5 alineatul (4) și la articolul 6 alineatul (3) poate fi revocată oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. [AM 165]

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 2 al doilea paragraf, al articolului 5 alineatul (4) și al articolului 6 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 166]

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 10, alineatul (3) se elimină.

68.  Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini(105)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 862/2007 la evoluțiile tehnologice și economice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica regulamentul respectiv în vederea actualizării anumitor definiții și pentru a îl completa prin stabilirea grupărilor de date și a defalcărilor suplimentare și prin stabilirea de norme privind standardele de acuratețe și de calitate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 862/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Acte delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a definițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (1).

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin: [AM 167]

(a)  de stabilire a categoriilor de grupuri de țări de naștere, grupuri de țări de reședință obișnuită anterioară și viitoare și grupuri de cetățenii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1);

(b)  de stabilire a categoriilor de motive pentru emiterea permiselor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a);

(c)  de stabilire a defalcărilor suplimentare și a nivelurilor de defalcare de aplicat variabilelor, în conformitate cu articolul 8;

(d)  de stabilire a normelor privind standardele de acuratețe și de calitate.”;

(2)  la articolul 10, alineatul (2) se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9a se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 168]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de [două luni] de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 11, alineatul (3) se elimină.

69.  Regulamentul (CE) nr. 1445/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2007 de stabilire a unor norme comune pentru furnizarea de informații de bază privind paritățile puterii de cumpărare și pentru calculul și diseminarea acestora(106)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 1445/2007 pentru a ține seama de evoluțiile economice și tehnice în ceea ce privește calculul și diseminarea parităților puterii de cumpărare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica regulamentul respectiv în vederea adaptării definițiilor și a modificării pozițiilor de bază din anexa II, precum și pentru a completa regulamentul respectiv cu criterii de calitate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1445/2007, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a adopta structura rapoartelor privind calitatea. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1445/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, se adaugă următorul alineat:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a definițiilor prevăzute la primul paragraf și a listei pozițiilor de bază din anexa II în vederea luării în considerare a evoluțiilor economice și tehnice, în măsura în care acest fapt nu duce la o creștere disproporționată a costurilor pentru statele membre.”; [AM 169]

(2)  articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate referitoare la criteriile de completare a prezentului regulament prin stabilirea criteriilor comune pe care se bazează controlul calității menționat la alineatul (1).”; [AM 170]

(b)  se adaugă următorul alineat (5):

„(5) Comisia adoptă stabilește structura și modalitățile detaliate ale rapoartelor de calitate, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (3) și menționate la punctul 5.3 din anexa I, prin intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2).”; [AM 171]

(3)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 al doilea paragraf și la articolul 7 alineatul (4) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 172]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 al doilea paragraf și la articolul 7 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de către oricând de Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. [AM 173]

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 al doilea paragraf și al articolului 7 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 174]

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 11, alineatul (3) se elimină;

(5)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină.

70.  Regulamentul (CE) nr. 177/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 de stabilire a unui cadru comun pentru registrele de uz statistic ale întreprinderilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2186/93 al Consiliului(107)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 177/2008 la evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica lista de caracteristici ale registrelor, definiția acestora și normele lor de continuitate din anexa la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul respectiv cu standarde comune de calitate pentru registrele întreprinderilor și norme de actualizare a registrelor și prin stabilirea măsurii în care anumite întreprinderi și grupuri de întreprinderi trebuie incluse în registre, specificând unități care să fie compatibile cu cele utilizate pentru statisticile agricole. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 175]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 177/2008, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește conținutul și periodicitatea rapoartelor de calitate. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 177/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea a măsurii în care trebuie sau nu incluse în registre întreprinderile cu mai puțin de 0,5 persoane angajate și toate grupurile de întreprinderi rezidente irelevante din punct de vedere statistic pentru statele membre, precum și de definire a unor unități care să fie compatibile cu cele utilizate pentru statisticile agricole.”; [AM 176]

(2)  la articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a anexei în vederea actualizării listei de caracteristici ale registrului și a definiției acestora, precum și a normelor lor de continuitate, ținând seama de principiul conform căruia beneficiile actualizării trebuie să fie mai mari decât costul acesteia și de principiul conform căruia resursele suplimentare implicate pentru statele membre sau pentru întreprinderi rămân rezonabile.”;

(3)  la articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate referitoare la standardele pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de standarde comune de calitate pentru registrele întreprinderilor, astfel cum sunt menționate la alineatul (1). [AM 177]

Comisia adoptă deciziile cu privire la conținutul structura, modalitățile detaliate și periodicitatea rapoartelor de calitate menționate la alineatul (2) prin intermediul unui act unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 16 alineatul (2). [AM 178]

Comisia ține seama de costurile implicate de compilarea datelor.”;

(4)  la articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate referitoare la normele pentru a completa prezentul regulament prin instituirea normelor de actualizare a registrelor.”; [AM 179]

(5)  la articolul 15, alineatul (1) se elimină;

(6)  se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (6), la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 8 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 180]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (6), la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 8 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (6), al articolului 5 alineatul (2), al articolului 6 alineatul (3) și al articolului 8 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 181]

___________________-

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 16, alineatul (3) se elimină.

71.  Regulamentul (CE) nr. 295/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind statisticile structurale de întreprindere(108)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 295/2008 la evoluțiile economice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv:

—  în ceea ce privește domeniul de aplicare, lista de caracteristici, perioada de referință, activitățile care urmează să fie acoperite și cerințele de calitate ale modulului flexibil;

—  cu măsurile necesare pe baza evaluării studiilor-pilot;

—  cu rezultatele naționale componente prezentate de statele membre;

—  în ceea ce privește perioada de referință pentru anumite module;

—  cu revizuirea normelor privind marcajul CETO și gruparea statelor membre;

—  prin actualizarea listelor de caracteristici și a rezultatelor preliminare;

—  în ceea ce privește frecvența elaborării de statistici;

—  în ceea ce privește primul an de referință pentru elaborarea rezultatelor;

—  prin completarea regulamentului respectiv cu diviziunea 66 din NACE Rev. 2, transmiterea rezultatelor preliminare sau a estimărilor preliminare;

—  în ceea ce privește defalcarea rezultatelor, în special clasificările care trebuie utilizate și combinarea claselor de mărime;

—  prin actualizarea perioadelor de timp necesare pentru transmiterea datelor;

—  prin adaptarea defalcării activităților la modificările sau revizuirile NACE și a defalcării produselor la modificările sau revizuirile CPA, modificarea limitei inferioare privind populația de referință;

—  cu criterii de evaluare a calității.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 295/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3 alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Utilizarea modulului flexibil menționat la alineatul (2) litera (j) este planificată în strânsă cooperare cu statele membre. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la domeniul său de aplicare, lista de caracteristici, perioada de referință, activitățile care trebuie acoperite și cerințele pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea domeniului de aplicare al modulului flexibil, a listei sale de caracteristici, a perioadei de referință, a activităților care trebuie acoperite și a cerințelor de calitate. Actul delegat este adoptat cu cel puțin 12 luni înainte de începutul perioadei de referință.

De asemenea, Comisia specifică necesitatea informațiilor și impactul culegerii datelor în ceea ce privește sarcina ce revine întreprinderilor și costurile pentru statele membre.”; [AM 182]

(2)  la articolul 4, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate cu privire la măsurile delegate pentru a completa prezentul regulament prin definirea măsurilor necesare pe baza evaluării studiilor-pilot.”; [AM 183]

(3)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Pentru a se putea elabora compilarea unor date cumulate la nivelul Uniunii, statele membre prezintă rezultatele naționale componente conform nivelurilor NACE Rev. 2, prevăzute în anexele la prezentul regulament sau în actele delegate. Comisia este împuternicită să adopte astfel de acte delegate în conformitate cu articolul 11b, completând prezentul regulament prin stabilirea nivelurilor relevante NACE Rev. 2.”; [AM 184]

(4)  Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Rezultatele se transmit într-un format tehnic corespunzător, într-un interval care începe la încheierea perioadei de referință. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la perioada pentru a completa prezentul regulament, prin specificarea perioadei de referință pentru modulele prevăzute la articolul 3 alineatul (2) literele (a)-(h) și litera (j), iar această perioadă nu depășește nedepășind 18 luni. În ceea ce privește modulul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (i), perioada de timp nu depășește 30 de luni sau 18 luni, astfel cum se prevede în anexa IX secțiunea 9. În plus, se transmite un număr redus de rezultate preliminare estimate într-un termen care începe la sfârșitul perioadei de referință stabilită . Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura respectivă articolul 11b pentru a completa prezentul regulament prin specificarea perioadei respective pentru modulele menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a)-(g) și nu depășește ), aceasta neputând depăși 10 luni. [AM 185]

În ceea ce privește modulul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (i), perioada de timp destinată transmiterii rezultatelor preliminare nu depășește 18 luni.”;

(b)  la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament prin revizuirea normelor privind marcajul CETO și gruparea statelor membre, până la 29 aprilie 2013 și, ulterior, o dată la cinci ani.”; [AM 186]

(5)  la articolul 11, alineatul (2) se elimină;

(6)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Acte delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare pentru a completa prezentul regulament cu privire la următoarele aspecte: [AM 187]

(a)  actualizarea listelor de caracteristici și a rezultatelor preliminare în măsura în care o astfel de actualizare, după o evaluare cantitativă, nu implică o creștere a numărului de unități analizate și nici nu impune unităților o sarcină disproporționată în raport cu rezultatele preconizate (articolele 4 și 8, anexa I secțiunea 6, anexa II secțiunea 6, anexa III secțiunea 6 și anexa IV secțiunea 6);

(b)  frecvența elaborării statisticilor (articolul 3);

(c)  primul an de referință pentru elaborarea rezultatelor (articolul 8 și anexa I secțiunea 5);

(d)  defalcarea rezultatelor, în special clasificările care urmează să fie utilizate și combinarea claselor de mărime (articolul 7, anexa VIII secțiunea 4 punctele 2 și 3, anexa IX secțiunea 8 punctele 2 și 3 și anexa IX secțiunea 10);

(e)  actualizarea perioadelor de timp destinate transmiterii datelor (articolul 8, anexa I secțiunea 8 punctul 1 și anexa VI secțiunea 7);

(f)  adaptarea defalcării activităților la modificările sau revizuirile NACE și a defalcării produselor la modificările sau revizuirile CPA;

(g)  modificarea limitei inferioare privind populația de referință (anexa VIII secțiunea 3);

(h)  criteriile privind evaluarea calității (articolul 6, anexa I secțiunea 6, anexa II secțiunea 6, anexa III secțiunea 6 și anexa IV secțiunea 6).

Articolul 11b

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate, menționată la articolul 3 alineatul (4), la articolul 4 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 8 alineatele (2) și (3), la articolul 11a, în anexa I secțiunile 5 și 6, secțiunea 8 punctele 1 și 2, în secțiunea 6 din anexele II, III și IV, în anexa VI secțiunea 7, în anexa VIII secțiunea 3, secțiunea 4 punctele 2 și 3 , în anexa IX secțiunea 8 punctele 2 și 3 și secțiunea 10 punctul 2, se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 188]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (4), la articolul 4 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 8 alineatele (2) și (3), la articolul 11a, în anexa I secțiunile 5 și 6, în anexa I secțiunea 8 punctele 1 și 2, în secțiunea 6 din anexele II, III și IV, în anexa VI secțiunea 7, în anexa VIII secțiunea 3 și secțiunea 4 punctele 2 și 3, în anexa IX secțiunea 8 punctele 2 și 3 și secțiunea 10 punctul 2 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (4), al articolului 4 alineatul (4), al articolului 7 alineatul (2), al articolului 8 alineatele (2) și (3), al articolului 11a, al anexei I secțiunile 5 și , 6, al anexei I secțiunea 8 punctele 1 și 2, al secțiunii 6 din anexele II, III și IV, al anexei VI secțiunea 7, al anexei VIII secțiunea 3, secțiunea 4 punctele 2 și 3, al anexei IX secțiunea 8 punctele 2 și 3 și secțiunea 10 punctul 2 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.” [AM 189]

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină;

(8)  Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)  secțiunile 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

„SECȚIUNEA 5

Primul an de referință

Primul an de referință pentru care se elaborează statistici este anul calendaristic 2008. Datele vor fi elaborate în conformitate cu defalcarea din secțiunea 9. Cu toate acestea, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la primul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea primului an de referință pentru care trebuie elaborate statistici privind clasele de activități cuprinse în NACE Rev. 2 grupele 64.2, 64.3 și 64.9 și diviziunea 66. [AM 190]

SECȚIUNEA 6

Raport privind calitatea statisticilor

Pentru fiecare dintre caracteristicile cheie, statele membre indică gradul de precizie, raportându-se la un nivel de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul prevăzut la articolul 13 din prezentul regulament, ținând seama de aplicarea articolului respectiv în fiecare stat membru. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la caracteristicile-cheie pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea caracteristicilor-cheie.” [AM 191]

(b)  secțiunea 8 se modifică după cum urmează:

(i)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Rezultatele trebuie transmise în termen de 18 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință, cu excepția claselor de activități 64.11 și 64.19 din NACE Rev. 2. Pentru clasele de activități 64.11 și 64.19 din NACE Rev. 2, termenul de transmitere este de 10 luni. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la termenul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea termenului de transmitere a rezultatelor privind clasele de activități cuprinse în NACE Rev. 2 grupele 64.2, 64.3 și 64.9 și diviziunea 66.”; [AM 192]

(ii)  la alineatul (2), ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Aceste rezultate sau estimări preliminare trebuie defalcate la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 2 (la nivel de grupă). Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la diviziunea 66 din NACE Rev. 2, transmiterea pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea transmiterii rezultatelor preliminare sau a estimărilor preliminare pentru diviziunea 66 din NACE Rev. 2.”; [AM 193]

(9)  în anexa II, secțiunea 6 se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA 6

„Raport privind calitatea statisticilor

Pentru fiecare caracteristică cheie, statele membre indică gradul de precizie, raportându-se la un nivel de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul prevăzut la articolul 13, ținând seama de aplicarea articolului respectiv în fiecare stat membru. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la caracteristicile-cheie. pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor astfel de caracteristici-cheie.”; [AM 194]

(10)  în anexa III, secțiunea 6 se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA 6

Raport privind calitatea statisticilor

Pentru fiecare caracteristică cheie, statele membre indică gradul de precizie, raportându-se la un nivel de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul prevăzut la articolul 13, ținând seama de aplicarea articolului respectiv în fiecare stat membru. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la caracteristicile-cheie pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor astfel de caracteristici-cheie.”; [AM 195]

(11)  în anexa IV, secțiunea 6 se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA 6

Raport privind calitatea statisticilor

Pentru fiecare caracteristică cheie, statele membre indică gradul de precizie, raportându-se la un nivel de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul prevăzut la articolul 13, ținând seama de aplicarea articolului respectiv în fiecare stat membru. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la caracteristicile-cheie pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor astfel de caracteristici-cheie.”; [AM 196]

(12)  în anexa VI, secțiunea 7 se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA 7

Transmiterea rezultatelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la termenul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea termenului de transmitere a rezultatelor, care nu va fi mai mare de 10 luni de la sfârșitul anului de referință.”; [AM 197]

(13)  Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)  în secțiunea 3, a cincea teză se înlocuiește cu următorul text:

„Pe baza acestui studiu, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la pentru a modifica prezentul regulament prin modificarea limitei inferioare a populației de referință.”; [AM 198]

(b)  în secțiunea 4, la punctele 2 și 3, în tabelul „Defalcarea cifrei de afaceri după tipul de produs”, teza din coloana „Comentarii” se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea defalcării pe produse.”; [AM 199]

(14)  anexa IX se modifică după cum urmează:

(a)  în secțiunea 8, punctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament stabilind că unele rezultate care trebuie sunt, de asemenea, defalcate pe clase de mărime la nivelul de detaliu menționat în secțiunea 10, cu excepția NACE Rev. 2 secțiunile L, M și N, unde defalcarea este necesară numai la nivel de grupă. [AM 200]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament stabilind că unele rezultate care trebuie sunt, de asemenea, defalcate pe clase de mărime la nivelul de detaliu menționat în secțiunea 10, cu excepția NACE Rev. 2 secțiunile L, M și N, unde defalcarea este necesară numai la nivel de grupă.;”: [AM 201]

(b)  în secțiunea 10, la sfârșitul punctului 2, subsecțiunea „Date cumulate specifice” se înlocuiește cu următorul text:

„Date cumulate specifice

Pentru a permite elaborarea de statistici la nivelul Uniunii privind demografia întreprinderilor din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11b, acte delegate referitoare la o serie pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unei serii de date cumulate specifice din NACE Rev. 2 care trebuie transmise.”. [AM 202]

72.  Regulamentul (CE) nr. 451/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de instituire a unei noi clasificări statistice a produselor în funcție de domeniul de activitate (CPA) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3696/93 al Consiliului(109)(110)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 451/2008 la evoluțiile tehnologice și economice și a alinierii acestuia cu alte nomenclatoare economice și sociale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 451/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate de modificare a anexei:

(a)  pentru a ține seama de progresele tehnologice sau economice;

(b)  pentru a o alinia cu alte nomenclatoare economice și sociale.”;

(2)  se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină.

73.  Regulamentul (CE) nr. 452/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 privind producerea și dezvoltarea de statistici în materie de educație și învățare continuă(111)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 452/2008 la evoluțiile tehnice și în materie de politici, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin selectarea și specificarea subiectelor acestor statistici, a caracteristicilor acestora, a defalcării caracteristicilor, a perioadei de observare, a termenelor pentru transmiterea rezultatelor și a cerințelor de calitate, inclusiv a preciziei necesare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 452/2008, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește cadrul de raportare privind calitatea. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 452/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate referitoare pentru a completa prezentul regulament cu privire la următoarele aspecte: [AM 203]

(a)  selectarea și specificarea subiectelor vizate de domenii și a caracteristicilor acestora, ca răspuns la nevoile tehnice sau în materie de politici;

(b)  defalcarea caracteristicilor;

(c)  perioada de observare și termenele pentru transmiterea rezultatelor;

(d)  cerințele de calitate, inclusiv precizia necesară;

În cazul în care respectivele acte delegate necesită extinderea semnificativă a colectărilor de date existente sau noi colectări de date sau anchete, actele delegate se bazează pe o analiză a raportului costuri-beneficii, ca parte a unei analize globale a efectelor și implicațiilor, ținând cont de beneficiile măsurilor, de costurile pentru statele membre și de sarcina impusă respondenților.

Comisia adoptă măsuri referitoare la cadrul de raportare privind calitatea prin intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 7 alineatul (2).”;

(2)  se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (1) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de… [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 204]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină.

74.  Regulamentul (CE) nr. 453/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 referitor la statisticile trimestriale privind locurile de muncă vacante în Comunitate(112)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 453/2008 pentru a furniza statistici trimestriale periodice cu privire la locurile de muncă vacante, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin definirea conceptelor de „măsuri active pentru găsirea candidatului potrivit” și „interval de timp determinat”, prin stabilirea anumitor date de referință, prin stabilirea cadrului pentru studiile de fezabilitate și prin adoptarea unor acte corespunzătoare bazate pe rezultatele studiilor respective. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 453/2008 în ceea ce privește formatul de transmitere a datelor și a metadatelor, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 453/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)  punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„(1) „loc de muncă vacant” înseamnă un post plătit care este nou creat, neocupat sau pe cale de a deveni vacant:

(a)  cu privire la care angajatorul ia măsuri active și este pregătit să ia și mai multe măsuri pentru a găsi un candidat potrivit din afara întreprinderii în cauză; și

(b)  pe care angajatorul intenționează să-l ocupe, fie imediat, fie într-un interval de timp determinat.

În statisticile transmise, se face opțional diferența între locurile de muncă pe perioadă determinată și posturile permanente care sunt vacante.”;

(b)  se adaugă un al doilea paragraf, cu următorul text:

„„În sensul primului paragraf punctul 1, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de definire a pentru a completa prezentul regulament prin definirea conceptelor „măsuri active pentru găsirea candidatului potrivit” și „interval de timp determinat.”; [AM 205]

(2)  la articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre compilează date trimestriale ce vizează anumite date calendaristice de referință. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea acestor date de referință.”; [AM 206]

(3)  la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea datei primului trimestru de referință, precum și a termenelor de transmitere a datelor aplicabile statelor membre. Orice revizuire a datelor trimestriale pentru trimestrele anterioare se transmite concomitent.

Statele membre transmit datele și metadatele Comisiei (Eurostat), precizând sursa, în conformitate cu un format tehnic stabilit de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 9 alineatul (3).”; [AM 207]

(4)  la articolul 7, alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate referitoare la cadrul pentru a completa prezentul regulament, prin definirea cadrului adecvat pentru stabilirea unui set de studii de fezabilitate. [AM 208]

Aceste studii sunt efectuate de acele statele membre care au dificultăți în furnizarea datelor cu privire la:

(a)  unitățile cu mai puțin de zece angajați; și/sau

(b)  următoarele activități:

(i)  administrație publică și apărare; asigurările sociale obligatorii;

(ii)  învățământ;

(iii)  activități privind sănătatea umană și asistența socială;

(iv)  arte, spectacole și activități recreative;

(v)  activitățile organizațiilor asociative, repararea computerelor și a bunurilor personale și de uz casnic și alte activități din domeniul serviciilor personale.

(2)  Statele membre care efectuează studii de fezabilitate transmit câte un raport privind rezultatele acestor studii în termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a actelor delegate menționate la alineatul (1).

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de completare a prezentului regulament prin adoptarea măsurilor necesare cât mai curând posibil după ce rezultatele studiilor de fezabilitate devin disponibile, în dialog cu statele membre și într-un termen rezonabil.”;

(5)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 2, la articolul 3 alineatul (1), la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 7 alineatele (1) și (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 209]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 2, la articolul 3 alineatul (1), la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 7 alineatele (1) și (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2, al articolului 3 alineatul (1), al articolului 5 alineatul (1) și al articolului 7 alineatele (1) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 9, alineatul (2) se elimină.

75.  Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor(113)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 763/2008, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea anilor de referință următori și prin adoptarea programului de date statistice și metadate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 763/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Fiecare stat membru stabilește o dată de referință. Data de referință trebuie să cadă într-un an stabilit în conformitate cu prezentul regulament (an de referință). Primul an de referință este anul 2011.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea următorilor ani de referință. Anii de referință se situează la începutul fiecărui deceniu.”; [AM 210]

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea unui program de date statistice și de metadate care trebuie transmise în vederea îndeplinirii cerințelor prezentului regulament.”; [AM 211]

(2)  la articolul 7, alineatul (2) se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 7a:

„Articolul 7a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatele (1) și (3) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 212]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatele (1) și (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 8, alineatul (3) se elimină.

76.  Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei(114)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 1099/2008 la progresele tehnice și la evoluția nevoilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei

—  pentru a modifica lista cu surse de date și clarificările sau definițiile aplicabile din regulamentul respectiv;

—  pentru a modifica modalitățile de transmitere a datelor naționale din regulamentul respectiv;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu statistici anuale în domeniul nuclear;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu statistici privind energia din surse regenerabile, precum și cu statistici privind consumul final de energie.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a listei cu sursele de date.”;

(2)  la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) În anexe, precum și în anexa A („Clarificări terminologice”) sunt prevăzute clarificări sau definiții aplicabile termenilor tehnici utilizați.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de furnizare pentru a unor clarificări suplimentare cu privire la terminologia utilizată modifica prezentul regulament în vederea clarificării terminologiei utilizate prin adăugarea de trimiteri relevante la NACE după intrarea în vigoare a unei revizuiri a clasificării NACE. [AM 213]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a datelor care trebuie transmise mai departe și a clarificărilor sau definițiilor aplicabile .”;

(3)  la articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a modalităților de transmitere a statisticilor naționale.”;

(4)  la articolul 8, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea referitoare la setului de statistici nucleare anuale.”; [AM 214]

(5)  articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate referitoare la setul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea setului de statistici privind energia din surse regenerabile și setul a setului de statistici privind consumul final de energie.”; [AM 215]

(b)  alineatul (3) se elimină;

(6)  la articolul 10, alineatul (1) se elimină;

(7)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (3), la articolul 4 alineatele (2) și (3), la articolul 5 alineatul (3), la articolul 8 și la articolul 9 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 216]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (3), la articolul 4 alineatele (2) și (3), la articolul 5 alineatul (3), la articolul 8 și la articolul 9 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (3), al articolului 4 alineatele (2) și (3), al articolului 5 alineatul (3), al articolului 8 și al articolului 9 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(8)  la articolul 11, alineatul (2) se elimină;

(9)  în anexa A, paragraful intitulat „Notă” de la punctul 2 se elimină.

77.  Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă(115)

În vederea creșterii gradului de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea variabilelor, a definițiilor și a clasificărilor subiectelor cuprinse în anexele I–V, a defalcării lor, a perioadelor de referință, a intervalelor și a termenelor pentru furnizarea datelor și a metadatelor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Atunci când se are în vedere adoptarea unui act delegat în conformitate cu articolul 9a, se efectuează o analiză costuri-beneficii, luându-se în calcul beneficiile rezultate din deținerea de date în raport cu costul colectării datelor și sarcina impusă statelor membre.”;

(2)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Statele membre transmit datele și metadatele necesare în temeiul prezentului regulament în format electronic, în conformitate cu standardul de schimb convenit de Comisie (Eurostat) și statele membre.

Datele se furnizează în termenele stabilite, la intervalele prevăzute și pentru perioadele de referință indicate în anexe sau în acte delegate. Comisia este împuternicită să adopte astfel de acte delegate în conformitate cu articolul 9a prin completarea prezentului regulament.”; [AM 217]

(3)  la articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor aspecte referitoare la: [AM 218]

(a)  caracteristicile, și anume variabilele, definițiile și clasificările subiectelor, menționate în anexele I–V;

(b)  defalcarea acestor caracteristici;

(c)  perioadele de referință, intervalele și termenele pentru furnizarea datelor;

(d)  furnizarea metadatelor.

Aceste acte iau în considerare, în special, dispozițiile articolului 5, ale articolului 6 alineatele (2) și (3) și ale articolului 7 alineatul (1), precum și disponibilitatea, caracterul adecvat și contextul juridic al surselor de date ale Uniunii existente după examinarea tuturor surselor referitoare la domeniile și subiectele respective.”;

(4)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 9 alineatul (1), precum și la literele (c), (d) și (e) din anexele I, II, III, IV și V, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 219]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 9 alineatul (1), precum și la literele (c), (d) și (e) din anexele I, II, III, IV și V poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2), al articolului 7 alineatul (2) și al articolului 9 alineatul (1), precum și în temeiul literelor (c), (d) și (e) din anexele I, II, III, IV și V intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 10, alineatul (2) se elimină;

(6)  anexa I se modifică după cum urmează:

(a)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) Perioadele de referință, intervalele și termenele pentru furnizarea datelor

EHIS furnizează date statistice la fiecare cinci ani; pentru alte colectări de date, cum ar fi cele despre morbiditate sau despre accidente și vătămări, precum și pentru anumite module de anchete, poate fi necesară o frecvență diferită. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la primul an de referință, la intervalul și la termenul pentru furnizarea datelor.”; [AM 220]

(b)  la litera (d), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Nu este obligatoriu ca toate subiectele să fie abordate de fiecare dată când sunt furnizate datele statistice. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind caracteristicile, și anume variabilele, definițiile și clasificările subiectelor enumerate mai sus, precum și privind defalcarea caracteristicilor.”; [AM 221]

(c)  litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) Metadate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind furnizarea metadatelor, inclusiv a metadatelor referitoare la caracteristicile anchetelor și alte surse utilizate, populația vizată și informațiile privind orice element național specific esențial pentru interpretarea și întocmirea unor statistici și indicatori comparabili.”; [AM 222]

(7)  Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) Perioadele de referință, intervalele și termenele pentru furnizarea datelor

Statisticile se furnizează anual. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la primul an de referință, la intervalul și la termenul pentru furnizarea datelor.”; [AM 223]

(b)  la litera (d), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind caracteristicile, și anume variabilele, definițiile și clasificările subiectelor enumerate mai sus, precum și privind defalcarea caracteristicilor.”; [AM 224]

(c)  litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) Metadate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind furnizarea metadatelor, inclusiv a metadatelor referitoare la caracteristicile surselor și ale colectărilor utilizate, populația vizată și informațiile privind orice element național specific esențial pentru interpretarea și întocmirea unor statistici și indicatori comparabili.”; [AM 225]

(8)  anexa III se modifică după cum urmează:

(a)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) Perioadele de referință, intervalele și termenele pentru furnizarea datelor

Statisticile se furnizează anual. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind primul an de referință. Datele sunt comunicate în cel mult 24 luni de la încheierea anului de referință. Date provizorii sau estimate se pot furniza chiar mai devreme. În cazul incidentelor referitoare la sănătatea publică, se pot organiza colectări suplimentare de date speciale fie pentru toate decesele, fie pentru anumite cauze de deces.”; [AM 226]

(b)  la litera (d), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind caracteristicile, și anume variabilele, definițiile și clasificările subiectelor enumerate mai sus, precum și privind defalcarea caracteristicilor.”; [AM 227]

(c)  litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) Metadate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind furnizarea metadatelor, inclusiv a metadatelor referitoare la populația vizată și informațiile privind orice element național specific esențial pentru interpretarea și întocmirea unor statistici și indicatori comparabili.”; [AM 228]

(9)  anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) Perioadele de referință, intervalele și termenele pentru furnizarea datelor

Statisticile se furnizează anual. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind primul an de referință. Datele se comunică în termen de cel mult 18 luni de la încheierea anului de referință.”; [AM 229]

(b)  la litera (d), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind caracteristicile, și anume variabilele, definițiile și clasificările subiectelor enumerate mai sus, precum și privind defalcarea caracteristicilor.”; [AM 230]

(c)  litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) Metadate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind furnizarea metadatelor, inclusiv a metadatelor referitoare la populația vizată, ratele de declarare a accidentelor de muncă și, dacă este relevant, caracteristicile eșantionului, precum și informațiile privind orice element național specific esențial pentru interpretarea și întocmirea unor statistici și indicatori comparabili.”; [AM 231]

(10)  anexa V se modifică după cum urmează:

(a)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) Perioadele de referință, intervalele și termenele pentru furnizarea datelor

În cazul bolilor profesionale, statisticile se întocmesc anual și se transmit în cel mult 15 luni de la încheierea anului de referință. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind perioadele de referință, intervalele și termenele de furnizare a celorlalte colectări de date.”; [AM 232]

(b)  la litera (d), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate referitoare la măsurile pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor privind caracteristicile, și anume variabilele, definițiile și clasificările subiectelor enumerate mai sus, precum și privind defalcarea caracteristicilor.”; [AM 233]

(c)  litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) Metadate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la măsurile privind furnizarea metadatelor, inclusiv a metadatelor referitoare la populația vizată și informațiile privind orice element național specific esențial pentru interpretarea și întocmirea unor statistici și indicatori comparabili.”. [AM 234]

78.  Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide(116)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 1185/2009, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica cerințele referitoare la prezentarea rapoartelor de calitate menționate în secțiunea 6 din anexele I și II și lista substanțelor vizate și clasificarea acestora în categorii de produse și în clase chimice, astfel cum sunt prevăzute în anexa III, și pentru a completa regulamentul respectiv cu o definiție a „suprafeței tratate” menționate în secțiunea 2 din anexa II. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se elimină;

(b)  se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de modificare a cerințelor referitoare la prezentarea rapoartelor de calitate menționate în secțiunea 6 din anexele I și II.”

(c)  alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de completare a secțiunii 2 din anexa II în ceea ce privește definiția „suprafeței tratate”.

(3)  Periodic și cel puțin o dată la cinci ani, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de modificare a listei substanțelor vizate și a clasificării acestora în categorii de produse și în clase chimice, astfel cum sunt prevăzute în anexa III.”;

(2)  se introduce următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatele (1a), (2) și (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 235].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatele (1a), (2) și (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatele (1a), (2) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 6, alineatul (3) se elimină.

VIII.  Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

79.  Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate(117)

În vederea luării unei decizii cu privire la aplicabilitatea în cadrul Uniunii a standardelor internaționale de contabilitate elaborate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Regulamentul (CE) nr. 1606/2002. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate referitoare la aplicabilitatea pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea aplicabilității în cadrul Uniunii a standardelor internaționale de contabilitate („standarde internaționale de contabilitate adoptate”). [AM 236]

În eventualitatea apariției unor riscuri iminente la adresa stabilității piețelor financiare, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 5b.”; [AM 237]

(b)  alineatul (3) se elimină;

(1a)  La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru fiecare exercițiu financiar care începe la sau după 1 ianuarie 2005, societățile reglementate de legislația unui stat membru își elaborează conturile consolidate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) dacă, la data încheierii bilanțului, titlurile lor de creanță sunt admise pentru negociere pe o piață reglementată definită la articolul 4 alineatul (1) punctul (21) din Directiva 2014/65/UE.” [AM 238]

(1b)  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Opțiuni privind conturile anuale și societățile care nu efectuează operațiuni cotate la bursă

Statele membre pot autoriza sau obliga:

(a)  societățile menționate la articolul 4 să-și elaboreze conturile anuale,

(b)  alte societăți decât cele menționate la articolul 4 să-și elaboreze conturile consolidate și/sau conturile anuale, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1).” [AM 239]

(2)  se introduc următoarele articole 5a și 5b:

„Articolul 5a

Exercitarea delegării

1.  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 240]

3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 241]

Articolul 5b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atâta timp cât nu se formulează nicio obiecție, în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat către Parlamentul European și Consiliu se menționează motivele aplicării procedurii de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții cu privire la un act delegat, în conformitate cu procedura menționată la articolul 5a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții. [AM 242]

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  Articolele 6 și 7 se elimină Se elimină articolul 6. [AM 243]

(3a)  Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Raportare și coordonare

1.  Comisia informează în mod regulat Parlamentul European și Consiliul cu privire la statutul proiectelor IASB în curs și toate documentele aferente publicate de IASB pentru coordonarea punctelor de vedere și a facilitării discuțiilor referitoare la adoptarea standardelor, care pot rezulta din aceste proiecte și documente.

2.  Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în mod corespunzător și în timp util, atunci când intenționează să nu propună adoptarea unui standard. [AM 244]

80.  Directiva 2009/110/CE a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE(118)

În vederea adaptării Directivei Directiva 2009/110/CE pentru a ține seama de inflație sau de evoluțiile tehnologice și ale pieței și în vederea asigurării unei aplicări convergente a anumitor exceptări prevăzute în directiva respectivă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate prevede la articolul 14 că Comisia este împuternicită să adopte măsurile care sunt necesare pentru actualizarea dispozițiilor directivei „pentru a ține seama de inflație sau de evoluțiile tehnologice și ale pieței”, în conformitate cu procedura de reglementare cu control. Dacă o astfel de împuternicire este adaptată pentru adoptarea de acte delegate fără modificări suplimentare, nu ar îndeplini cerințele articolului 290 din TFUE privind necesitatea specificării obiectivelor, a conținutului și a domeniului de aplicare al delegării de competențe. Având în vedere faptul că, până în prezent, Comisia nu s-a prevalat de această împuternicire, ea ar trebui eliminată. [AM 245]

Prin urmare, Directiva 2009/110/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 14 se înlocuiește cu următorul text elimină:

„Articolul 14

Acte delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate:

(a)  de modificare a prezentei directive pentru a ține seama de inflație sau de evoluțiile tehnologice și ale pieței;

(b)  de modificare a articolului 1 alineatele (4) și (5) pentru a asigura aplicarea convergentă a exceptărilor menționate în dispozițiile respective.”; [AM 246]

(2)  se introduce următorul articol 14a:

„Articolul 14a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 14, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________________________________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”; [AM 247]

(3)  articolul 15 se elimină.

IX.  Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri 

81.  Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli(119)

În vederea luării în considerare a noilor evoluții în ceea ce privește tehnologia generatoarelor de aerosoli și în vederea asigurării unui nivel ridicat de siguranță, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica Directiva 75/324/CEE în vederea adaptării sale la progresele tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 75/324/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a anexei în vederea adaptării sale la progresele tehnice.”;

(2)  Articolele 6 și 7 se elimină;

(3)  la articolul 10 alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a prezentei directive în vederea asigurării adaptărilor tehnice necesare în ceea ce privește analiza riscurilor, caracteristicile tehnice ale generatoarelor de aerosoli, proprietățile fizice și chimice ale componentelor, cerințele privind etichetarea și inflamabilitatea, metodele de testare și procedurile pentru generatoarele de aerosoli.

(4)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 și la articolul 10 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 248]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 și la articolul 10 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 și al articolului 10 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 249]

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

82.  Directiva 76/211/CEE a Consiliului din 20 ianuarie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la preambalarea, în funcție de masă sau volum, a anumitor produse preambalate(120)(121)

În vederea adaptării Directivei 76/211/CEE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 76/211/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate de modificare a anexelor I și II în vederea adaptării lor la progresele tehnice.”

(2)  se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

83.  Directiva 80/181/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură și de abrogare a Directivei 71/354/CEE(122)

În vederea adaptării Directivei 80/181/CEE la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la directiva respectivă și pentru a completa directiva respectivă cu indicații suplimentare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 80/181/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 6a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6a

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6c, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor indicații suplimentare. [AM 250]

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6c, acte delegate de modificare a capitolului I din anexă în vederea adaptării sale la progresele tehnice.

(2)  se introduce următorul articol 6c:

„Articolul 6c

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 a, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 251]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [Am. 252]

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

84.  Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului(123)

În vederea asigurării adaptării tehnice rapide a standardelor de calitate a serviciului, în special privind durata traseului și regularitatea și fiabilitatea serviciilor transfrontaliere, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la Directiva 97/67/CE în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și pentru a completa directiva respectivă cu condiții standardizate de monitorizare a performanțelor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 97/67/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 16, paragrafele al treilea și al patrulea se înlocuiesc cu următorul text:

„Aceste standarde se stabilesc de către:

(a)  statele membre în cazul serviciilor naționale;

(b)  Parlamentul European și Consiliul în cazul serviciilor transfrontaliere din cadrul Uniunii (vezi anexa II).

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexei II în vederea adaptării standardelor pentru serviciile transfrontaliere din cadrul Uniunii la progresele tehnice sau la evoluțiile pieței.

O monitorizare independentă a performanțelor se efectuează cel puțin o dată pe an de către organisme externe care nu au legături cu prestatorii serviciului universal, în condiții standardizate, și face obiectul unor rapoarte publicate cel puțin o dată pe an.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de specificare pentru a completa prezenta directivă prin specificarea acestor condiții standardizate.”; [AM 253]

(2)  titlul capitolului 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Acte delegate și de punere în aplicare”;

(3)  după titlul capitolului 8, se introduce următorul articol 20a:

„Articolul 20a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 16, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 254]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 16 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 21, al doilea paragraf se elimină.

85.  Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la zgomotul emis de echipamentele utilizate în exterior(124)(125)

În vederea adaptării Directivei 2000/14/CE la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa III la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2000/14/CE se modifică după cum urmează:

(1)  se introduce următorul articol 17a:

„Articolul 17a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 18 a, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 18a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________

* JO L 123, 12. (5) 2016, p. 1.”;

(2)  la articolul 18, alineatul (2) se elimină;

(3)  articolul 18a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 18a

Modificări ale anexei III

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea adaptării sale la progresele tehnice. Aceste acte delegate nu trebuie să aibă niciun impact direct asupra nivelului de putere acustică măsurat al echipamentelor enumerate la articolul 12, în special prin includerea de trimiteri la standardele europene relevante.”;

(4)  la articolul 19, litera (b) se elimină.

86.  Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele(126)

În vederea adoptării adaptărilor tehnice necesare la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I-IV la regulamentul respectiv în scopul adaptării și modernizării metodelor de măsurare, de prelevare de probe și de analiză și al specificării măsurilor de control și pentru a modifica anexa I la regulamentul respectiv pentru a include noi tipuri de îngrășăminte. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 29, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor I–IV în scopul adaptării și modernizării metodelor de măsurare, de prelevare de probe și de analiză și utilizează, ori de câte ori este posibil, standarde europene.

De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor I–IV în scopul specificării măsurilor de control prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) ale prezentului articol și la articolele 8, 26 și 27. Astfel de acte se referă în special la frecvența cu care trebuie repetate testele, precum și la măsurile destinate să asigure faptul că îngrășământul introdus pe piață este identic cu îngrășământul testat.”;

(2)  articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea includerii de noi tipuri de îngrășăminte.”;

(b)  alineatul (4) se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 31a:

„Articolul 31a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 29 alineatul (4) și la articolul 31 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 255]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 29 alineatul (4) și la articolul 31 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) și al articolului 31 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

87.  Directiva 2004/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind inspecția și verificarea bunei practici de laborator (BPL)(127)(128)

În vederea adoptării adaptării tehnice necesare a Directivei 2004/9/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica directiva respectivă în vederea soluționării dezacordurilor în ceea ce privește conformitatea cu BPL;

—  pentru a modifica formula de aprobare din directiva respectivă;

—  pentru a modifica anexa I la directiva respectivă în vederea luării în considerare a progreselor tehnice.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/9/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate de modificare a prezentei directive în vederea soluționării problemelor menționate la alineatul (1).”;

(2)  se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 8 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 8 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (3) și al articolului 8 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină;

(4)  la articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 6a, acte delegate de modificare a:

(a)  formulei de la articolul 2 alineatul (2);

(b)  anexei I, pentru a ține seama de progresele tehnice.”.

88.  Directiva 2004/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind armonizarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea principiilor bunei practici de laborator și verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice(129)

În vederea asigurării efectuării adaptărilor tehnice necesare ale Directivei 2004/10/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa I la directiva respectivă în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice în ceea ce privește principiile bunei practici de laborator și pentru a modifica directiva respectivă în vederea introducerii adaptărilor tehnice necesare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/10/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 3a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3a

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 3b, acte delegate de modificare a anexei I în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice în ceea ce privește principiile bunei practici de laborator.”;

(2)  se introduce următorul articol 3b:

„Articolul 3b

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3a și la articolul 5 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 256]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3a și la articolul 5 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3a și al articolului 5 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 4 se elimină;

(4)  la articolul 5 alineatul (2), al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 3b, acte delegate de modificare a prezentei directive, în vederea introducerii adaptărilor tehnice necesare.”.

89.  Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind echipamentele tehnice și de modificare a Directivei 95/16/CE(130)(131)

În vederea luării în considerare a noilor evoluții, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica lista indicativă a componentelor de siguranță din anexa V la Directiva 2006/42/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Directivei 2006/42/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește măsurile necesare pentru manevrarea echipamentelor tehnice care pot fi periculoase. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Directiva 2006/42/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexei V în vederea actualizării listei indicative a componentelor de siguranță.”;

(2)  la articolul 9 alineatul (3), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Ținând seama în mod corespunzător de rezultatele consultării respective, Comisia adoptă măsurile necesare prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 22 alineatul (3).”;

(3)  se introduce următorul articol 21a:

„Articolul 21a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 22, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

____________________

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”.

90.  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne(132).

În vederea asigurării adaptării tehnice rapide a Directivei 2006/123/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa directiva respectivă cu criterii comune și cu anumite termene-limită. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2006/123/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 23, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate stabili o listă a serviciilor care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 39a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor comune pentru a defini, în ceea ce privește asigurările sau garanțiile menționate la alineatul (1) al prezentului articol, ce anume este adecvat naturii și gradului de risc.”; [AM 257]

(2)  articolul 36 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 36

Acte delegate și de punere în aplicare

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 39a, acte delegate pentru a specifica termenele-limită completa prezenta directivă prin specificarea termenelor-limită prevăzute la articolele 28 și 35. [AM 258]

Comisia adoptă, de asemenea, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile practice de efectuare a schimbului de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2).”;

(3)  se introduce următorul articol 39a:

„Articolul 39a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 23 alineatul (4) și la articolul 36, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 259]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 23 alineatul (4) și la articolul 36 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 23 alineatul (4) și al articolului 36 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 260]

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 40, alineatul (3) se elimină.

91.  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei(133)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 în vederea varierii procentului de dosare selectate pentru verificarea conformității și a modificării criteriilor de selecție a acestora ori a includerii altor criterii de selecție a acestora;

—  pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în anumite cazuri; [AM 261]

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu norme privind metodele de testare.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 13, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Metodele menționate la alineatul (1) se revizuiesc și se îmbunătățesc periodic în vederea reducerii testării efectuate pe animale vertebrate și a numărului de animale implicate. Cât mai curând posibil, Comisia, în urma consultării cu părțile interesate relevante, modifică, dacă este cazul, Regulamentul (CE) nr. 440/2008 al Comisiei*, precum și anexele la prezentul regulament, dacă este relevant,în vederea înlocuirii, reducerii sau îmbunătățirii testării pe animale. În acest scop, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a regulamentului Comisiei menționat anterior și a anexelor la prezentul regulament.

(3)  Atunci când este necesară testarea substanțelor pentru a obține informații privind proprietățile intrinseci ale substanțelor, testele se efectuează în conformitate cu metodele de testare prevăzute într-un regulament al Comisiei sau în conformitate cu alte metode de testare internaționale recunoscute de către Comisie sau de către Agenție ca fiind adecvate.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea metodelor de testare. [AM 262]

Informațiile privind proprietățile intrinseci ale substanțelor pot fi obținute și prin alte metode de testare, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute în anexa XI.

____________________

* Regulamentul (CE) nr. 440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO L 142, 31.5.2008, p. 1)”;

(2)  la articolul 41, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a și după consultarea Agenției, acte delegate pentru a modifica procentul prezentul regulament prin varierea procentului de dosare selectate și pentru a modifica prin actualizarea sau include și alte includerea altor criterii la alineatul (5).”; [AM 263]

(3)  articolul 58 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), formularea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a anexei XIV în vederea includerii substanțelor menționate la articolul 57. Aceste acte specifică pentru fiecare substanță:”;

(b)  alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a anexei XIV pentru a elimina substanțele care, ca urmare a unor informații noi, nu mai îndeplinesc criteriile menționate la articolul 57.”;

(4)  la articolul 68, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a anexei XVII pentru a introduce noi restricții sau pentru a adapta restricțiile actuale privind producerea, utilizarea sau introducerea pe piață a substanțelor ca atare, în amestecuri sau în articole, în temeiul procedurii prevăzute la articolele 69-73, atunci când există un risc inacceptabil pentru sănătatea umană sau pentru mediu care rezultă din producerea, utilizarea sau introducerea pe piață a unor astfel de substanțe, care trebuie abordat la nivelul întregii Uniuni. Orice astfel de act ține seama de impactul socioeconomic al restricției, inclusiv de existența unor alternative.

Primul paragraf nu se aplică utilizării unei substanțe ca intermediar izolat la locul de producere.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a anexei XVII în ceea ce privește restricțiile privind utilizarea de către consumatori a unei substanțe ca atare, în amestec sau într-un articol care îndeplinește criteriile de clasificare în clasele de pericol cancerigenitate, mutagenicitatea celulelor embrionare sau toxicitate pentru reproducere, categoria 1A sau 1B, și care ar putea fi utilizată de consumatori. Articolele 69-73 nu se aplică.”;

(4a)  La articolul 73, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat, în conformitate cu articolul 131a pentru a completa prezentul regulament cu decizia definitivă privind modificarea anexei XVII. [AM 264]

(5)  articolul 131 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 131

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a anexelor.”;

(6)  se introduce următorul articol 131a:

„Articolul 131a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 13 alineatele (2) și (3), la articolul 41 alineatul (7), la articolul 58 alineatele (1) și (8), la articolul 68 alineatele (1) și (2), la articolul 73 alineatul (2), la articolul 131 și la articolul 138 alineatul (9), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatele (2) și (3), la articolul 41 alineatul (7), la articolul 58 alineatele (1) și (8), la articolul 68 alineatele (1) și (2), la articolul 73 alineatul (2), la articolul 131 și la articolul 138 alineatul (9) poate fi revocată în orice moment oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatele (2) și (3), al articolului 41 alineatul (7), al articolului 58 alineatele (1) și (8), al articolului 68 alineatele (1) și (2), al articolului 73 alineatul (2), al articolului 131 și al articolului 138 alineatul (9) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 265]

______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 133, alineatul (4) se elimină;

(8)  articolul 138 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (5) se elimină;

(b)  la alineatul (9), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 131a, acte delegate de modificare a cerințelor de testare respective pe baza revizuirii în cauză, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului.”.

92.  Directiva 2009/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind dispozițiile comune pentru mijloacele de măsurare și metodele de control metrologic(134)(135)

În vederea asigurării efectuării adaptărilor tehnice necesare ale Directivei 2009/34/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În ceea ce privește împuternicirea prevăzută la articolul 5 alineatul (3), care prevede că statele membre care au acordat aprobarea CE de model limitată trebuie să facă o cerere de adaptare la progresele tehnice a anexelor I și II, astfel de aprobări CE de model limitate nu mai există. Prin urmare, împuternicirea prevăzută la articolul 5 alineatul (3) ar trebui eliminată.

Prin urmare, Directiva 2009/34/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (3) se elimină;

(2)  articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 16a, acte delegate de modificare a anexelor I și II în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.”;

(3)  se introduce următorul articol 16a:

„Articolul 16a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 16, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 16 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  articolul 17 se elimină.

93.  Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității(136)(137)

În vederea asigurării faptului că lista produselor din domeniul apărării prevăzută în anexa la Directiva 2009/43/CE corespunde în mod strict Listei comune a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa respectivă și pentru a modifica directiva în cauză în ceea ce privește circumstanțele în care statele membre pot scuti transferurile de produse din domeniul apărării de obligația autorizării prealabile. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/43/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, acte delegate de modificare a alineatului (2), pentru a include cazurile în care:

(a)  transferul are loc în condiții care nu afectează politica publică sau securitatea publică;

(b)  obligația de autorizare prealabilă a devenit incompatibilă cu angajamentele internaționale ale statelor membre în urma adoptării prezentei directive;

(c)  acest lucru este necesar pentru cooperarea interguvernamentală, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (4).”;

(2)  articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Modificarea anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a listei produselor din domeniul apărării prevăzute în anexă, astfel încât aceasta să corespundă în mod strict Listei comune a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare.

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.”;

(3)  se introduc următoarele articole 13a și 13b:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 13, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 13 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3) și al articolului 13 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 13b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  articolul 14 se elimină.

94.  Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor(138)

În vederea armonizării nivelurilor de siguranță a jucăriilor pe întreg teritoriul Uniunii și a înlăturării obstacolelor din calea comerțului cu jucării între statele membre, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica:

—  anexa I, anexa II partea III punctele 11 și 13 și anexa V la Directiva 2009/48/CE, în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice;

—  apendicele C la anexa II la directiva respectivă, pentru a stabili valorile-limită specifice pentru substanțele chimice utilizate în jucăriile destinate uzului de către copiii mai mici de 36 de luni sau în alte jucării concepute pentru a fi introduse în cavitatea bucală;

—  apendicele A la anexa II la directiva respectivă, pentru a stabili utilizările permise în jucării ale unor substanțe sau amestecuri clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere din categoria 1A, 1B sau 2, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/48/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 46

Modificări ale anexelor

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 46a, acte delegate de modificare a anexei I, a anexei II partea III punctele 11 și 13 și a anexei V în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 46a, acte delegate de modificare a apendicelui C la anexa II în vederea stabilirii valorilor-limită specifice pentru substanțele chimice utilizate în jucăriile destinate uzului de către copiii mai mici de 36 de luni sau în alte jucării concepute pentru a fi introduse în cavitatea bucală, ținând seama de cerințele de ambalare aplicabile produselor alimentare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, de măsurile specifice aferente referitoare la anumite materiale, precum și de diferențele dintre jucăriile și materialele care intră în contact cu produsele alimentare.

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 46a, acte delegate de modificare a apendicelui A la anexa II pentru a decide utilizările permise în jucării ale substanțelor sau amestecurilor care sunt clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere din categoria 1A, 1B sau 2, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008, și care au fost evaluate de către comitetul științific relevant.”;

(2)  se introduce următorul articol 46a:

„Articolul 46a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 46, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 266]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 46 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 46 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 267]

_________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 47 se elimină.

95.  Regulamentul (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen și de modificare a Directivei 2007/46/CE(139)(140)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 79/2009 la progresele tehnice în ceea ce privește siguranța vehiculelor pe bază de hidrogen, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv cu cerințe tehnice pentru astfel de autovehicule, precum și cu dispoziții administrative, cu modele de documente administrative și cu modele de marcaje. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 79/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Competențe delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a și în lumina progreselor tehnice, acte delegate referitoare la:

(a)  normele detaliate privind procedurile de încercare prevăzute în anexele II–V;

(b)  normele detaliate privind cerințele pentru instalarea componentelor și sistemelor pe bază de hidrogen prevăzute în anexa VI;

(c)  normele detaliate privind cerințele pentru funcționarea sigură și fiabilă a componentelor și sistemelor pe bază de hidrogen prevăzute la articolul 5;

(d)  specificațiile pentru cerințele referitoare la oricare dintre următoarele:

(i)  utilizarea hidrogenului pur sau a unui amestec de hidrogen și gaze naturale/biometan;

(ii)  noile forme de stocare sau utilizare a hidrogenului;

(iii)  protecția vehiculelor în caz de impact în ceea ce privește integritatea componentelor și sistemelor pe bază de hidrogen;

(iv)  cerințele privind siguranța sistemului integrat, care să acopere cel puțin detectarea scurgerilor și cerințele legate de gazul de purjare;

(v)  izolarea electrică și securitatea electrică;

(e)  dispozițiile administrative privind omologarea CE de tip a vehiculelor, în ceea ce privește propulsia pe bază de hidrogen, și a componentelor și sistemelor pe bază de hidrogen;

(f)  normele privind informațiile care trebuie furnizate de către constructori în scopul omologării de tip și al inspecțiilor menționate la articolul 4 alineatele (4) și (5);

(g)  normele detaliate privind etichetarea vehiculelor pe bază de hidrogen sau privind alte modalități de identificare clară și rapidă a vehiculelor pe bază de hidrogen menționate în anexa VI punctul 16.

și

(h)  alte măsuri necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

(2)  se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 12, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 12 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 13 se elimină.

96.  Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE(141)(142)

În vederea adaptării Directivei 2009/81/CE la evoluțiile rapide de natură tehnică și economică, precum și a celor în materie de reglementare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica valorile pragurilor pentru contracte, astfel încât să fie aliniate la cele prevăzute în Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului(143), pentru a modifica trimiterile la Vocabularul comun privind achizițiile publice (nomenclatura CPV) și pentru a modifica anumite numere de referință din nomenclatura CPV și procedurile de trimitere, în anunțuri, la anumite poziții din nomenclatura CPV. Întrucât detaliile tehnice și caracteristicile dispozitivelor electronice de primire ar trebui actualizate pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, este necesar, de asemenea, să se delege Comisiei competența de a modifica detaliile tehnice și caracteristicile dispozitivelor electronice de primire. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/81/CE se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 68, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)  al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 66a, acte delegate de modificare a pragurilor prevăzute la primul paragraf;”;

(b)  se introduce paragraful al treilea, cu următorul text:

„În cazul în care este necesară revizuirea pragurilor, astfel cum se prevede la primul paragraf, dar, din motive de lipsă de timp, nu se poate utiliza procedura prevăzută la articolul 66a și, prin urmare, motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 66b.”;

(2)  la articolul 69, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 66a, acte delegate de modificare a:

(a)  numerelor de referință din nomenclatura CPV prevăzute în anexele I și II, în măsura în care acest lucru nu modifică domeniul material de aplicare al prezentei directive, precum și procedurile de trimitere, în anunțuri, la anumite rubrici din nomenclatura CPV din cadrul categoriilor de servicii enumerate în anexele respective;

(b)  detaliile tehnice și caracteristicile dispozitivelor electronice de primire menționate în anexa VIII literele (a), (f) și (g).”;

(3)  se introduc următoarele articole 66a și 66b:

„Articolul 66a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 68 alineatul (1) și la articolul 69 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 68 alineatul (1) și la articolul 69 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 68 alineatul (1) și al articolului 69 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 66b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții la un act delegat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 66a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 67, alineatele (3) și (4) se elimină.

97.  Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic(144)

În vederea îmbunătățirii impactului asupra mediului al produselor cu impact energetic și a realizării de economii de energie, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Directiva 2009/125/CE cu cerințe specifice în materie de proiectare ecologică pentru aspectele de mediu care au un impact semnificativ asupra mediului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/125/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Atunci când un produs îndeplinește criteriile enumerate la alineatul (2), acesta face obiectul unui act delegat sau al unei măsuri de autoreglementare în conformitate cu alineatul 3 litera (b).

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, astfel de acte delegate prin completarea prezentei directive.”; [AM 268]

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) La pregătirea unui act delegat, Comisia ține seama de:

(a)  prioritățile Uniunii în materie de mediu, precum cele prevăzute în Decizia nr. 1600/2002/CE sau în Programul european privind schimbările climatice al Comisiei (ECCP);

(b)  legislația Uniunii și măsurile de autoreglementare relevante, precum acordurile voluntare, prin intermediul cărora, în urma unei evaluări efectuate în conformitate cu articolul 17, se așteaptă ca obiectivele de politică să fie realizate mai rapid sau mai puțin costisitor decât prin intermediul cerințelor obligatorii.”;

(c)  alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10) Atunci când este oportun, un act delegat care stabilește cerințe de proiectare ecologică include dispoziții privind echilibrarea diverselor aspecte de mediu. Comisia este împuternicită să adopte astfel de acte delegate în conformitate cu articolul 18a prin completarea prezentei directive.”; [AM 269]

(2)  la articolul 16 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, măsurile respective prin intermediul unor acte delegate prin completarea prezentei directive.”; [AM 270]

(3)  se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Acte delegate

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 15 alineatul (1) și la articolul 16 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 271]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (1) și la articolul 16 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (1) și al articolului 16 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 19, al treilea paragraf se elimină.

98.  Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate(145).

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 661/2009 la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anumite valori-limită și anexa IV și pentru a completa regulamentul respectiv cu cerințe tehnice pentru autovehicule, sisteme, componente și unități tehnice separate, precum și cu dispoziții administrative, cu modele de documente administrative și cu modele de marcaje. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 661/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  titlul capitolului IV se înlocuiește cu următorul text:

„Delegarea de competențe”;

(2)  articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14

Competențe delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, actele acte delegate necesare pentru a modifica prezentul regulament în lumina progreselor tehnice, prin stabilirea următoarelor aspecte în ceea ce privește:

(a)  măsurile de modificare a valorilor-limită ale rezistenței la rulare și ale zgomotului de rulare definite în anexa II părțile B și C, în măsura în care acest lucru este necesar ca urmare a schimbărilor în procedurile de încercare și fără a reduce nivelul de protecție a mediului;

(b)  măsurile de modificare a anexei IV pentru a include regulamentele CEE-ONU care au un caracter obligatoriu în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Decizia 97/836/CE.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament ținând seama de progresele tehnice, prin stabilirea unor:

(a)  normele detaliate privind procedurile, încercările și cerințele tehnice specifice pentru omologarea de tip a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a componentelor și a unităților tehnice separate în ceea ce privește dispozițiile articolelor 5–12;

(b)  normele detaliate privind cerințele de siguranță specifice pentru vehiculele concepute pentru transportul rutier de mărfuri periculoase în interiorul statelor membre sau între acestea, ținând seama de Regulamentul CEE-ONU nr. 105;

(c)  o definiție mai precisă a caracteristicilor fizice și a cerințelor privind performanța pe care trebuie să le îndeplinească un pneu pentru a fi definit drept „pneu pentru utilizare specială”, „pneu profesional de teren”, „pneu ranforsat”, „pneu de suprasarcin㔄pneu pentru zăpadă”, „pneu de rezervă de tip T pentru utilizare temporară” sau „pneu de tracțiune”, în conformitate cu articolul 3 al doilea paragraf punctele 8-13;

(d)  măsurile de modificare a valorilor-limită ale rezistenței la rulare și ale zgomotului de rulare definite în anexa II părțile B și C, în măsura în care acest lucru este necesar ca urmare a schimbărilor în procedurile de încercare și fără a reduce nivelul de protecție a mediului;

(e)  normele detaliate privind procedura de identificare a nivelurilor de zgomot menționată în anexa II partea C punctul 1;

(f)  măsurile de modificare a anexei IV pentru a include regulamentele CEE-ONU care au un caracter obligatoriu în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Decizia 97/836/CE;

(g)  dispozițiile administrative privind procedurile, încercările și cerințele tehnice specifice pentru omologarea de tip a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a componentelor și a unităților tehnice separate în ceea ce privește dispozițiile articolelor 5–12;

(h)  măsurile de scutire a anumitor vehicule sau clase de vehicule din categoriile M2, M3, N2 și N3 de obligația de a fi echipate cu sistemele avansate pentru vehicule menționate la articolul 10, atunci când, în urma unei analize cost-beneficii și ținând seama de toate aspectele pertinente în materie de siguranță, aplicarea sistemelor respective nu este adecvată pentru vehiculul sau clasa de vehicule avută în vedere;

(i)  alte măsuri necesare pentru aplicarea prezentului regulament.”; [AM 272]

(2)  se introduce următorul articol 14a:

„Articolul 14a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 14, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 273]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 274]

____________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 15 se elimină.

99.  Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice(146)

În vederea asigurării adaptării la progresele științifice și tehnice a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica definiția nanomaterialelor din regulamentul respectiv;

—  pentru a modifica regulamentul respectiv în ceea ce privește cerințele de notificare;

—  pentru a modifica regulamentul respectiv în vederea extinderii domeniului de aplicare al anexei IV la produsele de vopsire a părului;

—  pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în ceea ce privește substanțele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere;

—  pentru a modifica informațiile de notificare prevăzute în regulamentul respectiv și pentru a modifica anexele II și III în ceea ce privește nanomaterialele;

—  pentru a modifica anexele II–VI la regulamentul respectiv atunci când există un risc potențial pentru sănătatea umană care rezultă din utilizarea anumitor substanțe în produsele cosmetice și care trebuie abordat la nivelul Uniunii;

—  pentru a modifica anexele III–VI și VIII la regulamentul respectiv în scopul adaptării acestora la progresele științifice și tehnice;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu o listă de criterii comune pentru declarații;

—  pentru a completa prezentul regulament prin autorizarea derogărilor de la interdicția privind testarea pe animale, în cazul în care apar motive grave de îngrijorare cu privire la siguranța unui ingredient cosmetic existent. [AM 275]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 în ceea ce privește derogările legate de testarea pe animale, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a adopta decizii de autorizare a unor derogări de la interdicția testării pe animale. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 276]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Ținând seama de faptul că definițiile nanomaterialelor publicate de diferite organisme diferă și de evoluțiile științifice și tehnice constante din domeniul nanotehnologiilor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a alineatului (1) litera (k) pentru a ajusta și a adapta litera respectivă la progresele științifice și tehnice și la definițiile agreate ulterior la nivel internațional”;

(2)  la articolul 13, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a alineatelor (1)–(7) ale prezentului articol, prin adăugarea unor cerințe pentru a ține seama de progresele științifice și tehnice și de nevoile specifice legate de supravegherea pieței.”;

(3)  la articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Sub rezerva unei decizii a Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al anexei IV la produsele de vopsire a părului, astfel de produse nu trebuie să conțină alți coloranți destinați vopsirii părului decât cei enumerați în anexa IV și coloranți destinați vopsirii părului care sunt enumerați în anexa respectivă, dar nu sunt utilizați în conformitate cu condițiile prevăzute în anexa respectivă.

Pentru a adopta decizia menționată la primul paragraf, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexei IV.”;

(4)  articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Se interzice utilizarea în compoziția produselor cosmetice a substanțelor clasificate drept substanțe CMR categoria 2, în temeiul părții 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.

Cu toate acestea, o substanță clasificată în categoria 2 poate fi folosită în compoziția produselor cosmetice atunci când, în urma evaluării de către CSSC, a fost declarată sigură pentru a fi utilizată în compoziția produselor cosmetice.

În sensul prezentului alineat, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor la prezentul regulament.”;

(b)  la alineatul (2), paragrafele al patrulea și al cincilea se înlocuiesc cu următorul text:

„În sensul prezentului alineat, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor la prezentul regulament în termen de 15 luni de la includerea substanțelor în cauză în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.

În caz de riscuri pentru sănătatea umană care rezultă din utilizarea anumitor substanțe în produsele cosmetice, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 31b.”;

(5)  articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatele (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor II și III pentru a ține seama de avizul CSSC și atunci când există un risc potențial pentru sănătatea umană, inclusiv atunci când nu există date suficiente.

(7)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a alineatului (3), prin adăugarea unor cerințe pentru a ține seama de progresele științifice și tehnice.”;

(b)  alineatul (8) se elimină;

(c)  alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9) În cazul unui risc pentru sănătatea umană care rezultă din utilizarea anumitor substanțe în produsele cosmetice, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul alineatelor (6) și (7) li se aplică procedura prevăzută la articolul 31b.”;

(6)  la articolul 18 alineatul (2), al nouălea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Măsurile menționate la al șaselea paragraf se adoptă prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 32 alineatul (2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31a pentru a completa prezentul regulament prin autorizarea derogării menționate la al șaselea paragraf.”; [AM 277]

(7)  la articolul 20 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unei liste de criterii comune pentru declarațiile care pot fi utilizate cu privire la produsele cosmetice, după consultarea CSSC sau a altor autorități relevante și ținând seama de dispozițiile Directivei 2005/29/CE.”; [AM 278]

(8)  articolul 31 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 31

Modificări ale anexelor

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a și după consultarea CSSC, acte delegate de modificare a anexelor II–VI atunci când există un risc potențial pentru sănătatea umană care rezultă din utilizarea anumitor substanțe în produsele cosmetice și care necesită o acțiune la nivelul Uniunii.

În cazul unui risc potențial pentru sănătatea umană care rezultă din utilizarea anumitor substanțe în produsele cosmetice, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 31b.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a și după consultarea CSSC, acte delegate de modificare a anexelor III–VI și VIII în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a și după consultarea CSSC, acte delegate de modificare a anexei I atunci când reiese că acest lucru este necesar pentru a asigura siguranța produselor cosmetice introduse pe piață.”;

(9)  se introduc următoarele articole 31a și 31b:

„Articolul 31a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 2 alineatul (3), la articolul 13 alineatul (8), la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatele (1) și (2), la articolul 16 alineatele (8) și (9), la articolul 18 alineatul (2), la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 31 alineatele (1), (2) și (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (3), la articolul 13 alineatul (8), la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatele (1) și (2), la articolul 16 alineatele (8) și (9), la articolul 18 alineatul (2), la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 31 alineatele (1), (2) și (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (3), al articolului 13 alineatul (8), al articolului 14 alineatul (2), al articolului 15 alineatele (1) și (2), al articolului 16 alineatele (8) și (9), al articolului 18 alineatul (2), al articolului 20 alineatul (2) și al articolului 31 alineatele (1), (2) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 279]

Articolul 31b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(10)  la articolul 32, alineatele (3) și (4) se elimină.

X.  Justiție și consumatori

100.  Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](147)(148)

În vederea luării în considerare a progreselor tehnice, a modificării normelor sau specificațiilor internaționale și a noilor descoperiri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica din punct de vedere tehnic anexa I la Directiva 92/85/CEE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinați cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 92/85/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare din punct de vedere tehnic a anexei I, pentru a ține seama de progresele tehnice, de modificarea normelor sau a specificațiilor internaționale și de noile descoperiri.

În cazul unor posibile riscuri iminente pentru sănătatea sau securitatea lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 13a și 13b:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 13 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 13b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

____________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

101.  Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului(149) (150)

În vederea actualizării Directivei 2008/48/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă în vederea adăugării de ipoteze suplimentare pentru calcularea dobânzii anuale efective sau a modificării ipotezelor existente. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2008/48/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 19, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Atunci când este necesar, ipotezele suplimentare prevăzute în anexa I pot fi utilizate la calcularea dobânzii anuale efective.

În cazul în care ipotezele prevăzute la prezentul articol și în anexa I partea II nu sunt suficiente pentru a calcula în mod uniform dobânda anuală efectivă sau nu mai sunt adaptate situațiilor comerciale de pe piață, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a prezentului articol și a anexei I pentru a adăuga ipotezele suplimentare necesare pentru calcularea dobânzii anuale efective sau pentru modificarea ipotezelor existente.”;

(2)  se introduce următorul articol 24a:

„Articolul 24a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 19 alineatul (5), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 19 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________________________________________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 25 se elimină.

XI.   Mobilitate și transporturi

102.  Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile(151)

În vederea adaptării Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa III la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea adaptării acesteia la progresele științifice și tehnice.

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”;

(2)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența Delegarea de a adopta acte delegate competență, menționată la articolul 11 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 280]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a utilizat procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12b alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 12, alineatele (3) și (4) se elimină.

103.  Directiva 95/50/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase(152)(153)

În vederea adaptării Directivei 95/50/CE la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă, în special pentru a ține seama de modificările la Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului(154). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 95/50/CE se modifică după cum urmează:

(1)  Articolul 9a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9a

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9aa, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice din domeniile reglementate de directiva respectivă, în special pentru a ține seama de modificările la Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului*.

_______________

* Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).”;

(2)  se introduce următorul articol 9aa:

„Articolul 9aa

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9a, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de [două luni] de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

______________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 9b se elimină.

104.  Directiva 97/70/CE a Consiliului din 11 decembrie 1997 de instituire a unui regim armonizat de siguranță pentru navele de pescuit cu lungimea de 24 metri sau mai mare(155)

În vederea adaptării Directivei 97/70/CE la evoluțiile dreptului internațional, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă în vederea aplicării modificărilor ulterioare ale Protocolului de la Torremolinos și pentru a o completa prin adoptarea unor dispoziții pentru o interpretare armonizată a dispozițiilor din anexa la Protocolul de la Torremolinos care au fost lăsate la latitudinea administrațiilor fiecărei părți contractante.

Pentru a se asigura protecția standardelor Uniunii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat pentru a modifica prezenta directivă astfel încât să se excludă din domeniul său de aplicare orice modificare a Protocolului de la Torremolinos în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că o astfel de modificare internațională ar reduce standardele în domeniul siguranței maritime, al prevenirii poluării de către nave sau al protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau că o astfel de modificare ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 281]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Directivei 97/70/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a adopta dispoziții pentru o interpretare armonizată a acelor prevederi ale anexei la Protocolul de la Torremolinos care au fost lăsate la latitudinea administrațiilor părților contractante, în măsura necesară pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a acestora în Uniune. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 282]

Prin urmare, Directiva 97/70/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Acte delegate și de punere în aplicare

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a articolelor 2, 3, 4, 6 și 7 și a anexelor pentru a aplica, în sensul prezentei directive, modificările ulterioare ale Protocolului de la Torremolinos.

(2)  Comisia poate stabili, prin intermediul unor acte este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 8a, de punere în aplicare completare a prezentei directive pentru a stabili o interpretare armonizată a acelor prevederi ale anexei la Protocolul de la Torremolinos care au fost lăsate la aprecierea administrațiilor fiecărei părți contractante, în măsura necesară pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a acestora în Uniune. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 9 alineatul (2). [AM 283]

(3)  Modificările aduse Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 8a, de modificare a prezentei directive pentru a exclude din domeniul său de aplicare orice modificare a instrumentului internațional menționat la articolul 2 alineatul (4) pot fi excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că o astfel de modificare internațională ar reduce standardul siguranței maritime, al prevenirii poluării de către nave sau al Parlamentului European și al Consiliului protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau ca ea ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă*. [AM 284]

__________________

* Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 285]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. [AM 286]

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 287]

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 9, alineatul (3) se elimină.

105.  Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură(156)

În vederea îmbunătățirii regimului instituit de Directiva 2000/59/CE și a adaptării directivei respective la evoluția altor instrumente ale Uniunii și a celor internaționale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica directiva respectivă în vederea adaptării trimiterilor la instrumente ale Uniunii și ale OMI, în vederea alinierii acestora la măsurile Uniunii sau ale OMI care au intrat în vigoare;

—  pentru a modifica anexele la directiva respectivă.

Pentru a asigura protecția standardelor Uniunii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat pentru a modifica prezenta directivă astfel încât să excludă din domeniul său de aplicare orice modificare a Marpol 73/78 în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că o astfel de modificare internațională ar reduce standardele din domeniul siguranței maritime, al prevenirii poluării de către nave sau al protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau că ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă. [AM 288]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2000/59/CE se modifică după cum urmează:

(1)  se introduce următorul articol 13a:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 15, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 289]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(2)  articolul 14 se elimină;

(3)  articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 15

Modificări

1.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a trimiterilor la instrumente ale Uniunii și ale OMI în vederea alinierii acestora la măsurile Uniunii sau ale OMI care au intrat în vigoare, în măsura în care aceste modificări nu extind domeniul de aplicare al prezentei directive.

2.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexelor atunci când acest lucru este necesar în vederea îmbunătățirii regimului instituit de prezenta directivă, în măsura în care aceste modificări nu extind domeniul de aplicare al prezentei directive.

3.  Modificările aduse instrumentelor internaționale menționate la Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a de modificare a prezentei directive pentru a exclude 2 pot fi excluse din domeniul său de aplicare al prezentei directive, orice modificare a instrumentului internațional menționat la articolul 2 în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident ca modificarea internațională să reducă standardul siguranței maritime, al Parlamentului European prevenirii poluării de către nave sau al protejării condițiilor de viață și al Consiliului* de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau ca ea să fie incompatibilă cu aceasta din urmă. [AM 290]

_______________________

* Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).”.

106.  Directiva 2001/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2001 de stabilire a cerințelor și procedurilor armonizate pentru încărcarea și descărcarea în siguranță a vrachierelor(157)

În vederea adaptării Directivei 2001/96/CE la evoluțiile normelor Uniunii și ale normelor internaționale și a îmbunătățirii procedurilor aplicabile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă în ceea ce privește:

—  anumite definiții;

—  trimiterile la convențiile și codurile internaționale, la rezoluțiile și circularele OMI, la standardele ISO, la instrumentele Uniunii și la anexele la directiva în cauză;

—  procedurile dintre vrachiere și terminale;

—  anumite obligații de raportare.

Pentru a asigura protecția standardelor Uniunii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat, pentru a modifica prezenta directivă astfel încât să se excludă din domeniul său de aplicare orice modificare a instrumentelor internaționale menționate la articolul 3 din prezenta directivă în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că o astfel de modificare internațională ar reduce standardele din domeniul siguranței maritime, al prevenirii poluării de către nave sau al protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau că ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă. [AM 291]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2001/96/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 14 se elimină;

(2)  articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 15

Modificări

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a definițiilor prevăzute la articolul 3 punctele 1–6 și 15–18, a trimiterilor la convenții și coduri internaționale, la rezoluțiile și circularele OMI, la standardele ISO și la instrumentele Uniunii, în vederea alinierii acestora la instrumentele internaționale și ale Uniunii care au fost adoptate, modificate sau care au intrat în vigoare după adoptarea prezentei directive, cu condiția ca domeniul de aplicare al prezentei directive să nu fie extins.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a articolului 8 în ceea ce privește procedurile dintre vrachiere și terminale, a obligațiilor în materie de raportare menționate la articolul 11 alineatul (2) și a anexelor, cu condiția ca aceste acte să nu extindă domeniul de aplicare al prezentei directive.

(3)  Modificările aduse instrumentelor internaționale menționate Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 15a, de modificare a prezentei directive pentru a exclude din domeniul său de aplicare orice modificare a instrumentului internațional menționat la articolul 3 pot fi excluse în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că o astfel de modificare internațională ar reduce standardele din domeniul siguranței maritime, al prevenirii poluării de aplicare către nave sau al prezentei directive, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă. [AM 292]

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”; [AM 293]

(3)  se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 15, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 294]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

107.  Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime și de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului(158) (159)

În vederea adaptării Directivei 2002/59/CE la evoluțiile dreptului Uniunii și ale dreptului internațional și la experiența acumulată în aplicarea acesteia, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica:

—  trimiterile la instrumentele Uniunii și ale OMI din directiva respectivă, în vederea alinierii lor la dispozițiile Uniunii sau ale dreptului internațional;

—  anumite definiții din directiva respectivă, în vederea alinierii lor la alte dispoziții ale Uniunii sau ale dreptului internațional;

—  anexele I, III și IV la directiva respectivă, ținând seama de progresele tehnice și de experiența acumulată în ceea ce privește directiva respectivă.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2002/59/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

Modificări

1.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de modificare a trimiterilor la instrumente ale Uniunii și ale OMI din prezenta directivă, a definițiilor de la articolul 3 și a anexelor, în vederea alinierii acestora la dispozițiile Uniunii sau ale dreptului internațional care au fost adoptate, modificate sau care au intrat în vigoare, în măsura în care aceste modificări nu extind domeniul de aplicare al prezentei directive.

2.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de modificare a anexelor I, III și IV în lumina progreselor tehnice și a experienței acumulate în ceea ce privește prezenta directivă, în măsura în care aceste modificări nu extind domeniul de aplicare al acesteia.”;

(2)  se introduce următorul articol 27a:

„Articolul 27a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 27, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 27 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 27 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 28 se elimină.

108.  Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave(160)(161)

În vederea actualizării listei de acte ale Uniunii care se referă la Comitetul pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica regulamentul respectiv în vederea includerii unei trimiteri la actele Uniunii ce conferă COSS competențe de executare și care au intrat în vigoare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (3) se elimină;

(2)  articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Competențele COSS și modificări

COSS își exercită competențele care i-au fost conferite în temeiul legislației maritime a Uniunii în vigoare.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 7a, acte delegate de modificare a articolului 2 alineatul (2) pentru a include o trimitere la actele Uniunii care conferă COSS competențe de executare și care au intrat în vigoare după adoptarea prezentului regulament.”;

(3)  se introduce următorul articol 7a:

„Articolul 7a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 7, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

109.  Directiva 2003/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 aprilie 2003 privind cerințele de stabilitate specifice pentru navele de pasageri ro-ro(162)

În vederea adaptării Directivei 2003/25/CE la progresele tehnice, la evoluțiile de la nivel internațional și la experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a acesteia, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2003/25/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a anexelor pentru a ține seama de evoluțiile de la nivel internațional, în special de evoluțiile din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), și pentru a îmbunătăți eficacitatea directivei respective în lumina experienței acumulate și a progreselor tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 10, se conferă Comisiei în condițiile prevăzute de prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 10, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 11 se elimină.

110.  Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului(163)(164)

În vederea adaptării Directivei 2003/59/CE la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2003/59/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Adaptarea la progresele științifice și tehnice

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexelor I și II în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 12 se elimină.

111.  Regulamentul (CE) nr. 782/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 aprilie 2003 privind interzicerea compușilor organostanici pe nave(165)

În vederea dezvoltării suplimentare a controlului sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate pe nave, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica trimiterile la Convenția AFS, la certificatul AFS, la declarația AFS și la declarația de conformitate AFS din Regulamentul (CE) nr. 782/2003;

—  pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv, inclusiv orientările OMI relevante cu privire la articolul 11 din Convenția AFS în vederea luării în considerare a evoluțiilor de la nivel internațional, în special din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), sau în vederea îmbunătățirii eficacității regulamentului respectiv în lumina experienței acumulate;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu un regim armonizat de inspecție și certificare pentru anumite nave.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 782/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„ (b) Navele cu o lungime de cel puțin 24 metri, dar cu un tonaj brut mai mic de 400, cu excepția platformelor fixe sau plutitoare și a mijloacelor FSU și FPSO, trebuie să dețină o declarație AFS pentru a demonstra conformitatea cu articolele 4 și 5.”;

(ii)  se adaugă următorul al doilea paragraf:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament prin instituirea unui regim armonizat de inspecție și certificare pentru navele menționate la primul paragraf litera (b) a prezentului de la prezentul alineat, în cazul în care este necesar.”; [AM 295]

(b)  alineatul (3) se elimină;

(2)  la articolul 7, al doilea paragraf se elimină;

(3)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Modificări

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a trimiterilor la Convenția AFS, la certificatul AFS, la declarația AFS, la declarația de conformitate AFS și a anexelor la prezentul regulament, inclusiv a liniilor directoare ale OMI relevante cu privire la articolul 11 din Convenția AFS, pentru a ține seama de evoluțiile de la nivel internațional, în special de evoluțiile din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), sau pentru a îmbunătăți eficacitatea prezentului regulament în lumina experienței acumulate.”;

(4)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 8, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 296]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European. cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 9 se elimină.

112.  Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunității(166)

În vederea adaptării și a dezvoltării suplimentare a anumitor specificații tehnice ale sistemelor de taxare rutieră electronică, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexa la Directiva 2004/52/CE în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice;

—  pentru a completa directiva respectivă cu decizii legate de definirea serviciului european de taxare rutieră electronică și cu decizii tehnice legate de realizarea serviciului menționat anterior.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/52/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 4a, acte delegate de modificare a anexei în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice.”;

(b)  alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 4a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament prin definirea serviciului european de taxare rutieră electronică. Aceste acte se adoptă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile, evaluate pe baza unor studii adecvate, care să permită funcționarea interoperabilității din toate punctele de vedere, inclusiv condițiile tehnice, juridice și comerciale. [AM 297]

(5)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 4a, acte delegate referitoare la deciziile pentru a completa prezenta directivă prin adoptarea unor decizii tehnice privind realizarea serviciului european de taxare rutieră electronică.”; [AM 298]

(2)  se introduce următorul articol 4a:

„Articolul 4a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatele (2), (4) și (5), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 299]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (2), (4) și (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatele (2), (4) și (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European. cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 5, alineatul (2) se elimină.

113.  Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană(167)

În vederea adaptării Directivei 2004/54/CE la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2004/54/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 16a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării lor la progresul tehnic.”;

(2)  se introduce următorul articol 16a:

„Articolul 16a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 16, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 300]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 16 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 17, alineatul (3) se elimină.

114.  Regulamentul (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare(168)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 725/2004 la evoluțiile dreptului internațional, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica regulamentul respectiv în vederea integrării modificărilor aduse anumitor instrumente internaționale și pentru a-l completa astfel încât să stabilească proceduri armonizate pentru aplicarea dispozițiilor obligatorii ale Codului ISPS, fără a extinde domeniul de aplicare al regulamentului respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 301]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 725/2004, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a defini procedurile armonizate pentru aplicarea dispozițiilor obligatorii ale Codului ISPS fără a extinde domeniul de aplicare al regulamentului respectiv. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 302]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 725/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 10, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a prezentului regulament în vederea integrării modificărilor aduse instrumentelor internaționale menționate la articolul 2 cu privire la navele care operează servicii naționale și la instalațiile portuare care le deservesc cărora li se aplică prezentul regulament, în măsura în care acestea constituie o actualizare tehnică a dispozițiilor Convenției SOLAS și ale Codului ISPS.

În cazul măsurilor menționate la paragraful anterior, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 10b. Procedura de verificare a conformității stabilită la alineatul (5) al prezentului articol nu se aplică în aceste cazuri.

(3)  Comisia stabilește este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a de completare a prezentului regulament cu scopul de a stabili proceduri armonizate pentru aplicarea dispozițiilor obligatorii ale Codului ISPS fără a extinde domeniul de aplicare al prezentului regulament. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2)”; [AM 303]

(2)  se introduc următoarele articole 10a și 10b:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 10 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 304]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 11, alineatele (4) și (5) se elimină.

115.  Regulamentul (CE) nr. 785/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind cerințele de asigurare a operatorilor de transport aerian și a operatorilor de aeronave(169)(170)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 785/2004 la evoluțiile dreptului internațional, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anumite valori din regulamentul respectiv în lumina modificărilor aduse instrumentelor internaționale. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 785/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a valorilor menționate la alineatele (1), (2) și (3) ale prezentului articol, atunci când modificările aduse acordurilor internaționale relevante impun acest lucru.”;

(2)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a valorilor menționate la alineatul (1) al prezentului articol, atunci când modificările aduse acordurilor internaționale relevante impun acest lucru.”;

(3)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (5) și la articolul 7 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (5) și la articolul 7 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (5) și al articolului 7 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 9, alineatul (3) se elimină.

116.  Regulamentul (CE) nr. 789/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind transferul în alt registru al cargoboturilor și al navelor de pasageri în interiorul Comunității și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 613/91(171)(172)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 789/2004 la evoluțiile de la nivel internațional, în special din cadrul Organizației Maritime Internaționale, și a îmbunătățirii eficacității regulamentului respectiv în lumina experienței acumulate și a progreselor tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anumite definiții din regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 789/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 7, alineatul (3) se elimină;

(2)  la articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare a definițiilor de la articolul 2 pentru a ține seama de evoluțiile de la nivel internațional, în special din cadrul Organizației Maritime Internaționale, și pentru a îmbunătăți eficacitatea regulamentului respectiv în lumina experienței acumulate și a progreselor tehnice, în măsura în care aceste modificări nu extind domeniul de aplicare al prezentului regulament.”;

(3)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

117.  Regulamentul (CE) nr. 868/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind protecția împotriva subvenționării și practicilor tarifare neloiale ale țărilor nemembre, care cauzează prejudicii operatorilor de transport aerian comunitari prin furnizarea de servicii aeriene similare(173)

În vederea îmbunătățirii detectării practicilor tarifare neloiale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Regulamentul (CE) nr. 868/2004 cu o metodologie detaliată pentru stabilirea existenței unor practici tarifare neloiale. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 868/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate privind o metodologie detaliată pentru a completa prezentul regulament prin elaborarea unei metodologii detaliate pentru stabilirea existenței unor practici tarifare neloiale. Metodologia acoperă, inter alia, modul în care trebuie evaluate, în contextul specific al sectorului aviației, practicile tarifare concurențiale obișnuite, costurile reale și marjele rezonabile ale profitului.”; [AM 305]

(2)  se introduce următorul articol 14a:

„Articolul 14a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 306]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 15, alineatul (4) se elimină.

118.  Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității(174)(175)

În vederea adaptării Directivei 2005/44/CE la progresele tehnice și a luării în considerare a experienței câștigate în urma aplicării acesteia, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2005/44/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Modificări ale anexelor I și II

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a anexelor I și II în lumina experienței acumulate în urma punerii în aplicare a directivei respective și pentru a adapta anexele respective la progresele tehnice.”;

(2)  se introduce următorul articol 10a:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 10, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 11, alineatul (4) se elimină.

119.  Directiva 2005/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind consolidarea securității portuare(176) (177)

În vederea actualizării măsurilor tehnice necesare pentru a asigura în mod constant securitatea portuară, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I–IV la Directiva 2005/65/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2005/65/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14

Modificări ale anexelor I–IV

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de modificare a anexelor I–IV în vederea adaptării lor pentru a ține seama de experiența acumulată în urma punerii în aplicare a acestora, fără a extinde domeniul de explicare al prezentei directive.

În cazul modificărilor necesare pentru a adapta anexele I–IV, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 14b .”;

(2)  se introduc următoarele articole 14a și 14b:

„Articolul 14a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 14, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 14b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 15 se elimină.

120.  Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2005 de stabilire a unei liste comunitare a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității și de informare a pasagerilor transportului aerian cu privire la identitatea transportatorului aerian efectiv și de abrogare a articolului 9 din Directiva 2004/36/CE(178) (179)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 2111/2005 la progresele științifice și tehnice și a specificării mai în detaliu a procedurilor aplicabile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul respectiv cu norme detaliate în ceea ce privește anumite proceduri. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Criteriile comune de impunere a unei interdicții de exploatare unui transportator aerian, care trebuie să se bazeze pe standardele de siguranță relevante, sunt prevăzute în anexă și sunt denumite în continuare «criteriile comune».

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de modificare a anexei în vederea modificării criteriilor comune pentru a ține seama de progresele științifice și tehnice.”;

(2)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Norme detaliate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de stabilire a normelor detaliate cu privire la procedurile menționate în prezentul capitol, ținând seama în mod corespunzător de necesitatea ca deciziile referitoare la actualizarea listei comunitare să fie luate rapid.

În cazul măsurilor menționate la alineatul (1), dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 14b.”;

(3)  se introduc următoarele articole 14a și 14b:

„Articolul 14a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 8, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 14b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 15, alineatul (4) se elimină.

121.  Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere(180)

În vederea consolidării măsurilor necesare pentru garantarea securității permiselor de conducere, a garantării interoperabilității viitoare și a adaptării Directivei 2006/126/CE la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I–VI la directiva respectivă și a o completa cu specificațiile necesare pentru a asigura faptul că permisele de conducere sunt protejate împotriva falsificării.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2006/126/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate privind cerințele pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea cerințelor pentru microcipul menționat în anexa I. Aceste cerințe prevăd obligativitatea omologării CE de tip, care se acordă numai în cazul în care se demonstrează capacitatea permisului de conducere de a rezista tentativelor de falsificare sau de modificare a datelor acestuia. [AM 307]

Fără a aduce atingere normelor privind protecția datelor, statele membre pot introduce un mediu de stocare (un microcip) ca parte a permisului de conducere de îndată ce actele delegate respective intră în vigoare.”;

(b)  la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea garantării interoperabilității viitoare.”;

(2)  la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Materialul utilizat pentru permisul de conducere, astfel cum este prevăzut în anexa I, trebuie să asigure protecția împotriva falsificării.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate în vederea stabilirii pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor specificații adecvate care să asigure protecția împotriva falsificării. [AM 308]

Statele membre sunt libere să introducă elemente de siguranță suplimentare.”;

(3)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Modificări ale anexelor I–VI

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexelor I–VI în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.”;

(4)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 1 alineatele (2) și (3), la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 8, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 309]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatele (2) și (3), la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatele (2) și (3), al articolului 3 alineatul (2) și al articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 9 se elimină.

122.  Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2006 privind aplicarea Codului Internațional de Management al Siguranței pe teritoriul Comunității și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3051/95 al Consiliului(181) (182)

În vederea actualizării dispozițiilor privind aplicarea Codului Internațional de Management al Siguranței, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa II la Regulamentul (CE) nr. 336/2006. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 336/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexei II pentru a ține seama de evoluțiile de la nivel internațional, în special din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), sau pentru a îmbunătăți eficacitatea prezentului regulament în lumina experienței acumulate în urma punerii sale în aplicare.”;

(2)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 11 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină.

123.  Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive și trenuri în sistemul feroviar comunitar(183)

În vederea adoptării măsurilor tehnice necesare pentru funcționarea corespunzătoare a Directivei 2007/59/CE și pentru a o adapta la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice, precum și în vederea completării acesteia:

—  prin stabilirea modelului de permis, de certificat și de copie certificată a certificatului și prin determinarea caracteristicilor fizice ale acestora, ținând cont de măsurile de combatere a falsurilor;

—  prin adoptarea codurilor comunitare pentru diferitele tipuri din categoriile A și B;

—  prin adaptarea la progrese a parametrilor de bază ai registrelor;

—  prin adoptarea criteriilor comune pentru definirea competențelor profesionale și pentru evaluarea personalului;

—  prin adoptarea criteriilor Uniunii privind alegerea examinatorilor și a examinărilor;

—  prin adoptarea specificațiilor tehnice și de funcționare ale cardurilor cu memorie.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2007/59/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea, pe baza unui proiect pregătit de către agenție, a unui model comunitar de permis, de certificat și de copie certificată a certificatului și de stabilire a caracteristicilor fizice ale acestora, ținând cont de măsurile de combatere a falsurilor. [AM 310]

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea, pe baza unei recomandări pregătite de agenție, a codurilor comunitare pentru diferitele tipuri din categoriile A și B, astfel cum sunt menționate la alineatul (3) din prezentul articol. ”; [AM 311]

(2)  la articolul 22 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În acest scop, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea, pe baza unui proiect pregătit de către agenție, a parametrilor de bază ai registrelor care urmează să fie constituite, cum ar fi datele care trebuie înregistrate, formatul acestora și protocolul de schimb de date, drepturile de acces, durata păstrării datelor și procedurile de urmat în caz de faliment. ”; [AM 312]

(3)  la articolul 23, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)  litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) criteriile propuse de către agenție în temeiul articolului 36 din Regulamentul (UE) 2016/796.”;

(b)  se adaugă următorul al doilea paragraf:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate în vederea stabilirii pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor respective.”; [AM 313]

(4)  la articolul 25, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Alegerea examinatorilor și a examinărilor poate face obiectul unor criterii ale Uniunii. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea acestor criterii ale Uniunii pe baza unui proiect pregătit de agenție. [AM 314]

În cazul stabilirii criteriilor Uniunii pentru alegerea examinatorilor și a examinărilor, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 31b.

În lipsa unor astfel de criterii ale Uniunii, autoritățile competente stabilesc criterii naționale.”;

(5)  la articolul 31, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.

În cazul anexelor care trebuie adaptate la progresele științifice și tehnice, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 31b.”;

(6)  se introduc următoarele articole 31a și 32b:

„Articolul 31a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (4), la articolul 22 alineatul (4), la articolul 23 alineatul (3), la articolul 25 alineatul (5), la articolul 31 alineatul (1) și la articolul 34, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 315]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (4), la articolul 22 alineatul (4), la articolul 23 alineatul (3), la articolul 25 alineatul (5), la articolul 31 alineatul (1) și la articolul 34 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (4), al articolului 22 alineatul (4), al articolului 23 alineatul (3), al articolului 25 alineatul (5), al articolului 31 alineatul (1) și al articolului 34 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 31b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 32, alineatele (3) și (4) se elimină;

(8)  la articolul 34, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea specificațiilor tehnice și de funcționare ale unui astfel de card.”; [AM 316]

124.  Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar(184)

În vederea adoptării măsurilor necesare pentru adaptarea Regulamentului (CE) nr. 1371/2007 la progresele tehnice și la experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexele II și III la regulamentul respectiv;

—  pentru a modifica regulamentul respectiv prin ajustarea valorilor financiare în funcție de inflație;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin luarea măsurilor adecvate în cazul în care exceptările acordate de statele membre nu sunt considerate a fi conforme cu dispozițiile articolului 2;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin adoptarea specificațiilor tehnice de interoperabilitate ale aplicațiilor telematice pentru călători;

—  pentru a completa regulamentul respectiv prin adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că întreprinderile feroviare sunt asigurate în mod corespunzător sau că iau măsuri echivalente pentru acoperirea răspunderilor care le revin în temeiul regulamentului în cauză.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  Articolele 33 și 34 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 33

Modificări ale anexelor II și III

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 34a, acte delegate de modificare a anexelor II și III în lumina experienței acumulate în urma punerii în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 34

Acte delegate

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 34a, acte delegate privind măsurile pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea măsurilor menționate la articolele 2,10 și 12. [AM 317]

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 34a, acte delegate de modificare a prezentului regulament, prin ajustarea în funcție de inflație a valorilor financiare menționate în acesta, altele decât cele din anexa I.”;

(2)  se introduce următorul articol 34a:

Articolul 34a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 33 și 34, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 318]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 33 și 34 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 33 și 34 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 35 se elimină.

125.  Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase(185) (186)

În vederea adaptării Directivei 2008/68/CE la progresele tehnice și științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2008/68/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice, inclusiv la utilizarea tehnologiilor pentru localizare și urmărire, în domeniile reglementate de prezenta directivă, în special pentru a ține seama de modificările la ADR, RID și ADN.”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 9, alineatul (3) se elimină.

126.  Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere(187)

În vederea adaptării Directivei 2008/96/CE la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă și pentru a o completa prin stabilirea de criterii comune privind raportarea gravității accidentelor.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2008/96/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 7, se introduce următorul alineat (1a):

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor comune conform cărora trebuie raportată gravitatea accidentului, inclusiv numărul de persoane decedate și vătămate.”; [AM 319]

(2)  la articolul 11, alineatul (2) se elimină;

(3)  articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.”;

(4)  se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 7 alineatul (1a) și la articolul 12, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 320]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (1a) și la articolul 12 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (1a) și al articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 13 se elimină;

(6)  în anexa IV, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„(5) gravitatea accidentului”.

127.  Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002(188)

În vederea îmbunătățirii conținutului și a funcționării standardelor de bază comune pentru protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită care pun în pericol securitatea aviației civile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica Regulamentul (CE) nr. 300/2008 prin adoptarea unei anexe suplimentare referitoare la specificațiile pentru programul național de control al calității;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu măsuri generale referitoare la anumite elemente ale standardelor de bază comune;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu criterii care să le permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)  primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea anumitor elemente ale standardelor de bază comune.”; [AM 321]

(ii)  al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul adoptării unor măsuri generale referitoare la anumite elemente ale standardelor de bază comune, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 18b.”;

(b)  la alineatul (4), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea criteriilor care să le permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune menționate la alineatul (1) și să adopte măsuri de securitate alternative care să ofere un nivel de protecție adecvat pe baza unei evaluări locale a riscului. Astfel de măsuri alternative se justifică prin motive legate de mărimea aeronavei sau prin motive legate de natura, dimensiunile sau frecvența operațiunilor ori a altor activități relevante. [AM 322]

În cazul stabilirii criteriilor care să le permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 18b.”;

(2)  la articolul 11 alineatul (2), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a prezentului regulament prin adăugarea unei anexe referitoare la specificațiile pentru programul național de control al calității.

În cazul specificațiilor pentru programele naționale de control al calității, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 18b.”;

(3)  se introduc următoarele articole 18a și 18b:

„Articolul 18a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatele (2) și (4) și la articolul 11 alineatul (2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 323]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (2) și (4) și la articolul 11 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (4) și al articolului 11 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 19, alineatele (3) și (4) se elimină.

128.  Directiva 2009/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor, precum și pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor maritime(189) (190)

În vederea adaptării Directivei 2009/15/CE la evoluțiile instrumentelor internaționale relevante și a modificării sumelor maxime care se plătesc pentru a compensa părțile vătămate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă astfel încât:

—  să fie încorporate modificările ulterioare la anumite convenții, protocoale și coduri internaționale, precum și la rezoluțiile aferente, care au intrat în vigoare;

—  să fie modificate anumite sume menționate în directiva respectivă.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/15/CE se modifică după cum urmează:

(1)  se introduce următorul articol 5a:

„Articolul 5a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 7 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(2)  la articolul 6, alineatul (3) se elimină;

(3)  la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de modificare a prezentei directive fără a extinde domeniul de aplicare al acesteia pentru:

(a)  a încorpora, în sensul prezentei directive, modificările ulterioare la anumite convenții, protocoale și coduri internaționale, precum și la rezoluțiile aferente, menționate la articolul 2 litera (d), la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatul (2), care au intrat în vigoare;

(b)  a modifica sumele menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (b) punctele (ii) și (iii).”.

129.  Directiva 2009/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de instituire a principiilor fundamentale care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim și de modificare a Directivei 1999/35/CE a Consiliului și a Directivei 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului(191)

În vederea adaptării Directivei 2009/18/CE la evoluțiile normelor Uniunii și ale normelor internaționale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica directiva respectivă în vederea actualizării definițiilor și a trimiterilor la acte ale Uniunii și la instrumente ale OMI, în vederea alinierii acestora la măsurile Uniunii sau ale OMI care au intrat în vigoare;

—  pentru a modifica anexele la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și la experiența dobândită în urma punerii în aplicare a acestora;

—  pentru a completa directiva respectivă cu metodologia comună de investigare a accidentelor și incidentelor maritime.

Pentru a asigura protecția standardelor Uniunii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat pentru a modifica prezenta directivă astfel încât să excludă din domeniul său de aplicare orice modificare a Codului OMI pentru investigarea accidentelor și incidentelor maritime în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că modificarea internațională ar reduce standardele din domeniul siguranței maritime, al prevenirii poluării de către nave sau al protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau că ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă. [AM 324]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/18/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) La desfășurarea investigațiilor privind siguranța, organul de anchetă urmează metodologia comună de investigare a accidentelor și incidentelor maritime. Organele de anchetă se pot îndepărta de la metodologia respectivă în anumite cazuri, și anume atunci când acest lucru se justifică din perspectiva necesității, conform opiniei lor profesionale, și atunci când este necesar pentru atingerea obiectivelor investigației.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate referitoare la metodologia comună pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei comune de investigare a accidentelor și incidentelor maritime, luând în considerare orice lecții relevante desprinse în urma investigațiilor privind siguranța.”; [AM 325]

(2)  se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (4) și la articolul 20, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 326]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (4) și la articolul 20 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (4) și al articolului 20 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European. cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 19, alineatul (3) se elimină;

(4)  articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 20

Competențe de modificare

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a definițiilor din prezenta directivă și a trimiterilor la acte ale Uniunii și la instrumente ale OMI, în vederea alinierii acestora la măsurile Uniunii sau ale OMI care au intrat în vigoare, sub rezerva respectării limitelor prevăzute de prezenta directivă.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a anexelor la prezenta directivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și la experiența dobândită în urma punerii lor în aplicare.

(3)  Modificările aduse Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 18a, de modificare a prezentei directive pentru a exclude din domeniul său de aplicare orice modificare a Codului OMI pentru investigarea accidentelor și incidentelor maritime pot fi excluse în cazul în care, pe baza unei evaluări a Comisiei, există un risc evident că modificarea internațională ar reduce standardele din domeniul siguranței maritime, al prevenirii poluării de aplicare către nave sau al prezentei directive, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 protejării condițiilor de viață și de muncă la bordul navei stabilite de legislația maritimă a Uniunii, sau că ar fi incompatibilă cu aceasta din urmă.” [AM 327]

130.  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic(192)

În vederea adaptării Directivei 2009/33/CE la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la directiva respectivă în vederea adaptării datelor pentru calcularea costurilor operaționale pe durata de viață a vehiculelor de transport rutier. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/33/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Modificarea anexei

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, acte delegate de modificare a anexei în vederea adaptării la inflație și la progresele tehnice a datelor pentru calcularea costurilor operaționale pe durata de viață a vehiculelor de transport rutier.”;

(2)  se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 7, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 328]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 9 se elimină.

131.  Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor(193) (194)

În vederea completării Regulamentului (CE) nr. 391/2009 și a adaptării acestuia la evoluția normelor internaționale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica criteriile minime prevăzute în anexa I la regulamentul respectiv, ținând seama, în special, de deciziile relevante ale OMI;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu criteriile de evaluare a eficacității normelor și a procedurilor, precum și a performanței organizațiilor recunoscute în materie de siguranță a navelor clasificate și de prevenire a poluării cauzate de acestea, având în vedere în special datele furnizate în cadrul Memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul navelor de către statul portului sau în cadrul altor sisteme similare;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu criterii de stabilire a situațiilor în care performanța în cauză trebuie considerată o amenințare inacceptabilă la adresa siguranței sau a mediului, care pot ține seama de circumstanțele speciale în care se află organizațiile de dimensiuni mai mici sau foarte specializate;

—  pentru a completa regulamentul respectiv cu norme detaliate privind amenzile și penalitățile periodice și privind retragerea recunoașterii organizațiilor cu rol de inspecție și control al navelor.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 391/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 12, alineatul (4) se elimină;

(2)  la articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de modificare a anexei I, fără a extinde domeniul de aplicare al acesteia, în vederea actualizării criteriilor minime stabilite în anexă, ținând seama, în special, de deciziile relevante ale OMI.”;

(3)  la articolul 14, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate referitoare la:

(a)  criteriile de evaluare a eficacității normelor și a procedurilor, precum și a performanței organizațiilor recunoscute în materie de siguranță a navelor clasificate și de prevenire a poluării cauzate de acestea, având în vedere în special datele furnizate în cadrul Memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul navelor de către statul portului sau în cadrul altor sisteme similare;

(b)  criteriile de stabilire a situațiilor în care performanța în cauză trebuie considerată o amenințare inacceptabilă la adresa siguranței sau a mediului, care pot ține seama de circumstanțele speciale în care se află organizațiile de dimensiuni mai mici sau foarte specializate.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate referitoare la normele detaliate privind aplicarea de amenzi și de penalități periodice în temeiul articolului 6 și, în cazul în care este necesar, la retragerea recunoașterii organizațiilor cu rol de inspecție și control al navelor, în temeiul articolului 7.”;

(4)  se introduce următorul articol 14a:

„Articolul 14a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 14 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 14 alineatele (1) și (2) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (1) și al articolului 14 alineatele (1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

132.  Regulamentul (CE) nr. 392/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare(195) (196)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 392/2009 la alte norme ale Uniunii și la normele internaționale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica anexa I la regulamentul respectiv în vederea încorporării modificărilor aduse dispozițiilor Convenției de la Atena;

—  pentru a modifica limitele prevăzute în anexa I la regulamentul respectiv pentru navele din clasa B, în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului(197);

—  pentru a modifica anexa II la regulamentul respectiv în vederea încorporării modificărilor aduse liniilor directoare OMI.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 392/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Modificarea anexelor

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare a anexei I la prezentul regulament, în vederea încorporării modificărilor aduse limitelor prevăzute la articolul 3 alineatul (1), la articolul 4a alineatul (1), la articolul 7 alineatul (1) și la articolul 8 din Convenția de la Atena, pentru a lua în considerare deciziile adoptate în temeiul articolului 23 din convenția respectivă.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a și pe baza unei evaluări a impactului adecvate, acte delegate de modificare a limitelor prevăzute în anexa I la prezentul regulament pentru navele din clasa B, în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului*, luând în considerare, pentru perioada care se încheie la 31 decembrie 2016, consecințele asupra prețurilor și capacitatea pieței de a încheia asigurări accesibile cu un grad de acoperire care să aibă nivelul necesar, prin raportare la contextul de politică al consolidării drepturilor pasagerilor, având în vedere totodată caracterul sezonier al anumitor tipuri de trafic.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de modificare a anexei II în vederea încorporării modificărilor aduse dispozițiilor liniilor directoare ale OMI.

_______________________

* Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 163, 25.6.2009, p. 1)”;

(2)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 9 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatele (1) și (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatele (1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 10 se elimină.

133.  Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului(198)

În vederea stabilirii gradului de gravitate a anumitor încălcări ale normelor aplicabile și a adaptării Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I, II și III la regulamentul respectiv și a-l completa prin întocmirea unei liste a categoriilor, a tipurilor și a gradelor de gravitate a încălcărilor grave ale normelor Uniunii care, pe lângă cele prevăzute în anexa IV, pot determina pierderea bunei reputații. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

O serie de competențe acordate Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 care permit adoptarea unor măsuri de prelungire nu mai sunt necesare.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6 alineatul (2) litera (b), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea listei categoriilor, a tipurilor și a gradelor de gravitate ale încălcărilor grave ale normelor Uniunii care, pe lângă cele prevăzute în anexa IV, pot determina pierderea bunei reputații. Statele membre iau în considerare informațiile privind respectivele încălcări, inclusiv informațiile primite de la alte state membre, atunci când își stabilesc prioritățile pentru controalele efectuate în temeiul articolului 12 alineatul (1).”; [AM 329]

(2)  la articolul 8, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a anexelor I, II și III, în vederea adaptării lor la progresele tehnice.”;

(3)  la articolul 11 alineatul (4), al treilea paragraf se elimină;

(4)  la articolul 12 alineatul (2), al doilea paragraf se elimină;

(5)  la articolul 16, alineatul (7) se elimină;

(6)  se introduce următorul articol 24a:

„Articolul 24a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (9), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 330]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (9) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2) și al articolului 8 alineatul (9) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 25, alineatul (3) se elimină.

134.  Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri(199)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 la progresele tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I, II și III la regulamentul respectiv și pentru a modifica regulamentul în cauză în ceea ce privește perioada de valabilitate a licenței comunitare.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de modificare a prezentului regulament pentru a adapta la progresele tehnice perioada de valabilitate a licenței comunitare, în special în ceea ce privește registrele electronice naționale ale întreprinderilor de transport rutier, astfel cum sunt prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.”;

(b)  la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de modificare a anexelor I și II, în vederea adaptării lor la progresul tehnic.”;

(2)  la articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice.”;

(3)  după titlul capitolului V se introduce următorul articol 14a:

„Articolul 14a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatele (2) și (4) și la articolul 5 alineatul (4 2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 331]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (2) și (4) și la articolul 5 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (4) și al articolului 5 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  articolul 15 se elimină.

135.  Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006(200)

În vederea adaptării Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 la progresele tehnice și a stabilirii măsurilor tehnice necesare pentru funcționarea corespunzătoare a acestuia, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la regulamentul respectiv, precum și pentru a-l completa, prin stabilirea:

—  procedurilor prin care se comunică numele transportatorilor de servicii ocazionale, precum și a punctelor de legătură de-a lungul unui traseu;

—  formatelor certificatelor pentru operațiunile de transport în cont propriu;

—  formatelor autorizațiilor pentru serviciile regulate;

—  formatelor cererilor de autorizații pentru serviciile regulate;

—  formatelor foilor de parcurs pentru serviciile ocazionale, formatul carnetelor cu foi de parcurs și modul de utilizare a acestora;

—  formatul tabelului care trebuie utilizat pentru comunicarea statisticilor cu privire la numărul de autorizații emise pentru operațiunile de cabotaj sub formă de servicii regulate, efectuate de un transportator nerezident în statul membru gazdă în cursul unui serviciu regulat internațional.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4 alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate de modificare a anexelor I și II, în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.”;

(2)  articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (3), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate privind procedurile pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea procedurilor prin care se comunică autorităților competente din statele membre în cauză numele acestor transportatori și punctele de legătură de-a lungul unui traseu .”; [AM 332]

(b)  la alineatul (5), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate privind formatul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea formatului certificatelor.”; [AM 333]

(3)  la articolul 6, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate privind formatul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea formatului autorizațiilor.”; [AM 334]

(4)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate privind formatul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea formatului cererilor.”; [AM 335]

(5)  la articolul 12, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate privind formatul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea formatului foii de parcurs, al carnetului cu foi de parcurs și modul a modului în care sunt utilizate.”; [AM 336]

(6)  se introduce următorul articol 25a:

„Articolul 25a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (2), la articolul 5 alineatele (3) și (5), la articolul 6 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 12 alineatul (5) și la articolul 28 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 337]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (2), la articolul 5 alineatele (3) și (5), la articolul 6 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 12 alineatul (5) și la articolul 28 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (2), al articolului 5 alineatele (3) și (5), al articolului 6 alineatul (4), al articolului 7 alineatul (2), al articolului 12 alineatul (5) și al articolului 28 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  articolul 26 se elimină;

(8)  la articolul 28, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate privind formatul pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea formatului tabelului care trebuie utilizat pentru comunicarea statisticilor menționate la alineatul (2).”. [AM 338]

XII.  Sănătate și siguranță alimentară

136.  Directiva 89/108/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la alimentele congelate rapid destinate consumului uman(201)

În vederea realizării obiectivelor Directivei 89/108/CEE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa directiva respectivă cu criteriile de puritate pe care trebuie să le îndeplinească mediile criogene, procedurile de prelevare a eșantioanelor de alimente congelate rapid și procedurile pentru monitorizarea temperaturii acestora, precum și pentru monitorizarea temperaturii din mijloacele de transport și din mijloacele de antrepozitare și de stocare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 89/108/CEE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor de puritate care trebuie îndeplinite de mediile criogene respective.”; [AM 339]

(2)  articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea procedurilor de prelevare a eșantioanelor de alimente congelate rapid și a procedurilor pentru monitorizarea temperaturii acestora, precum și pentru monitorizarea temperaturii din mijloacele de transport și din mijloacele de antrepozitare și de stocare.”; [AM 340]

(3)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată ala la articolele 4 și 11, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 341]

(3)  Delegarea competențelor menționată la articolele 4 și 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 4 și 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  articolul 12 se elimină.

137.  Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante(202)

În vederea realizării obiectivelor Directivei 1999/2/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă în măsura necesară asigurării protecției sănătății publice și pentru a o completa în ceea ce privește excepțiile legate de doza de radiație maximă pentru produsele alimentare și cerințele suplimentare pentru instalațiile de iradiere. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 342]

Prin urmare, Directiva 1999/2/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate care să permită pentru a completa prezenta directivă cu scopul de a permite derogări de la alineatul (1), ținând seama de cunoștințele științifice disponibile și de standardele internaționale relevante.”; [AM 343]

(2)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Aprobarea se acordă numai în cazul în care instalația:

—  îndeplinește cerințele din Codul internațional de practică privind funcționarea instalațiilor de iradiere utilizate la tratarea alimentelor recomandat de Comisia comună a Codex Alimentarius FAO/OMS (referință FAO/OMS/CAC, vol. XV, ediția 1) și orice altă cerință suplimentară care poate fi adoptată de către Comisie;

—  desemnează o persoană responsabilă cu respectarea tuturor condițiilor necesare pentru aplicarea procesului.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea normelor privind cerința suplimentară menționată la prezentul articol primul paragraf prima liniuță, ținând seama de cerințele privind eficacitatea și siguranța tratării utilizate și privind bunele practici de igienă în materie de prelucrare a alimentelor.”; [AM 344]

(3)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 14 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 345]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 14 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 7 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliul sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 12, alineatele (3), (4) și (5) se elimină;

(5)  la articolul 14, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a prezentei directive în măsura necesară asigurării protecției sănătății publice, modificările respective limitându-se la impunerea de interdicții sau restricții comparativ cu situația juridică anterioară.

Dacă motive imperative de urgență legate de sănătatea umană impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”.

138.  Regulamentul (CE) nr. 141/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 1999 privind produsele medicamentoase orfane(203) (204)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 141/2000, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv cu definițiile pentru „produs medicamentos similar ” și „superioritate clinică”. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 141/2000 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 8, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10b, acte delegate de completare a prezentului regulament prin adoptarea definițiilor pentru «produs medicamentos similar» și «superioritate clinică».”;

(2)  la articolul 10a, alineatul (3) se elimină;

(3)  se introduce următorul articol 10b:

„Articolul 10b

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (4), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”.

139.  Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului(205) (206)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2001/18/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă și pentru a o completa cu:

—  criteriile și cerințele privind informațiile pe care trebuie să le îndeplinească, prin derogare, notificarea introducerii pe piață a anumitor tipuri de OMG-uri;

—  pragurile minime sub care produsele în cazul cărora nu se pot exclude urme accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic de OMG-uri nu trebuie etichetate ca OMG-uri;

—  pragurile mai mici de 0,9 % sub care cerințele de etichetare prevăzute în directivă nu se aplică urmelor de OMG-uri prezente în produsele destinate prelucrării directe;

—  cerințele de etichetare specifice pentru OMG-urile care nu sunt introduse pe piață în sensul prezentei directive.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2001/18/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29a, acte delegate de stabilire a criteriilor și a cerințelor privind informațiile menționate la alineatul (1), precum și de stabilire a oricăror cerințe adecvate privind redactarea rezumatului dosarului, după consultarea comitetului științific competent. Criteriile și cerințele privind informațiile trebuie să fie de așa natură încât să asigure un nivel ridicat de protejare a sănătății umane și a mediului și trebuie să se bazeze pe dovezile științifice disponibile privind această protecție și pe experiența dobândită în urma diseminării de OMG-uri comparabile.”;

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Înainte să adopte acte delegate în temeiul alineatului (2), Comisia pune propunerea la dispoziția publicului. Publicul poate transmite observații Comisiei în termen de 60 de zile. Comisia trimite orice astfel de observații primite, împreună cu o analiză, experților menționați la articolul 29a alineatul (4).”;

(2)  articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Pentru produsele în cazul cărora nu se pot exclude urme accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic de OMG-uri, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29a, acte delegate de stabilire a pragurilor minime sub care aceste produse nu trebuie etichetate în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol. Nivelurile pragurilor se stabilesc în funcție de produsul în cauză.”;

(b)  la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29a, acte delegate de stabilire a pragurilor menționate la primul paragraf al prezentului alineat.”;

(3)  la articolul 26, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29a, acte delegate de modificare a anexei IV prin stabilirea cerințelor de etichetare specifice menționate la alineatul (1), fără duplicarea dispozițiilor în materie de etichetare prevăzute în legislația existentă a Uniunii și fără a crea neconcordanțe cu acestea. În acest sens, ar trebui să se țină seama, după caz, de dispozițiile în materie de etichetare stabilite de statele membre în conformitate cu legislația Uniunii.”;

(4)  articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

Adaptarea anexelor la progresele tehnice

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29a, acte delegate de modificare a anexei II secțiunile C și D, a anexelor III–VI și a anexei VII secțiunea C, în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.”;

(5)  se introduce următorul articol 29a:

„Articolul 29a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 16 alineatul (2), la articolul 21 alineatele (2) și (3), la articolul 26 alineatul (2) și la articolul 27, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 16 alineatul (2), la articolul 21 alineatele (2) și (3), la articolul 26 alineatul (2) și la articolul 27 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 alineatul (2), al articolului 21 alineatele (2) și (3), al articolului 26 alineatul (2) și al articolului 27 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 30, alineatul (3) se elimină.

140.  Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman(207) (208)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2001/83/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei:

—  pentru a modifica directiva respectivă în ceea ce privește una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească medicamentele homeopate pentru a beneficia de procedura specială de înregistrare simplificată în cazul în care noile dovezi științifice justifică acest lucru;

—  pentru a modifica directiva respectivă în ceea ce privește tipurile de operațiuni care sunt considerate a constitui fabricare de substanțe active folosite ca materii prime, pentru a ține seama de progresele științifice și tehnice;

—  pentru a modifica anexa I la directiva respectivă în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice;

—  pentru a completa directiva respectivă cu dispozițiile corespunzătoare pentru examinarea modificărilor condițiilor pentru autorizațiile de introducere pe piață acordate în conformitate cu directiva respectivă;

—  pentru a completa directiva respectivă prin specificarea principiilor și orientărilor privind buna practică de fabricație pentru medicamente.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2001/83/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 14 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 121a, acte delegate de modificare a primului paragraf a treia liniuță în cazul în care noile dovezi științifice justifică acest lucru.”;

(2)  la articolul 23b, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 121a, acte delegate de stabilire a dispozițiilor menționate la alineatul (1).”;

(3)  la articolul 46a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 121a, acte delegate de modificare a alineatului (1) în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.”;

(4)  la articolul 47, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 121a, acte delegate care să specifice principiile și ghidurile privind buna practică de fabricație pentru medicamente, menționate la alineatul (46) litera (f).”.

(5)  articolul 120 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 120

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 121a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.”;

(6)  la articolul 121, alineatul (2a) se elimină;

(7)  Articolul 121a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 121a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 14 alineatul (1), la articolul 22b, la articolul 23b, la articolul 46a, la articolul 47, la articolul 52b, la articolul 54a și la articolul 120, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 14 alineatul (1), la articolul 22b, la articolul 23b, la articolul 46a, la articolul 47, la articolul 52b, la articolul 54a și la articolul 120 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (1), al articolului 14 alineatul (1), al articolului 22b, al articolului 23b, al articolului 46a, al articolului 47, al articolului 52b, al articolului 54a și al articolului 120 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(8)  articolele 121b și 121c se elimină.

141.  Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă(209)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv și pentru a-l completa prin:

—  aprobarea actualizarea listei testelor rapide permise;

—  modificarea vârstei bovinelor care intră sub incidența programelor anuale de monitorizare;

—  stabilirea actualizarea listei criteriilor care permit dovedirea îmbunătățirii situației epidemiologice a țării și enumerarea lor în anexă;

—  decizia de autorizare a utilizării proteinelor derivate din pește pentru nutriția rumegătoarelor tinere; .

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin:

—  stabilirea de criterii detaliate pentru acordarea unei astfel de excepții de la interdicțiile privind hrana animalelor;

—  luarea deciziei de a introduce un nivel de toleranță pentru prezența unor cantități nesemnificative de proteine animale în hrana pentru animale cauzată de o contaminare accidentală și inevitabilă din punct de vedere tehnic;

—  luarea unei decizii privind vârsta;

—  stabilirea unor norme care să prevadă scutiri de la obligația de a îndepărta și de a distruge materialele cu riscuri specificate;

—  aprobarea proceselor de producție;

—  luarea deciziei de a extinde anumite dispoziții la alte specii de animale;

—  luarea deciziei de a extinde anumite dispoziții la alte produse de origine animală;

—  adoptarea metodei de confirmare a ESB la ovine și caprine. [AM 346]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de aprobare a testelor rapide menționate la al doilea paragraf. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de modificare a anexei X capitolul C punctul 4, în vederea actualizării listei privind testele rapide permise prevăzute la punctul respectiv.”; [AM 347]

(2)  articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de aprobare a testelor rapide efectuate în acest scop. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de modificare a anexei X pentru a enumera testele respective rapide permise în acest scop.”; [AM 348]

(b)  la alineatul (1b), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de modificare a alineatului (1a) literele (a) și (c) pentru a adapta vârsta prevăzută la literele menționate anterior la progresele științifice, după consultarea EFSA.

La cererea unui stat membru care poate demonstra îmbunătățirea situației epidemiologice a țării respective, programele anuale de monitorizare ale statului membru în cauză pot fi revizuite. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate pentru a modifica punctul 7 din anexa III capitolul A partea I în scopul enumerării criteriilor

(a)  de stabilire a anumitor criterii pe baza cărora ar trebui evaluată îmbunătățirea situației epidemiologice a țării respective, în vederea revizuirii programelor de monitorizare; .

(b)  de modificare a anexei III capitolul A partea I punctul 7 pentru a introduce criteriile menționate la litera (a).”; [AM 349]

(3)  articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de modificare a anexei IV pentru a permite hrănirea rumegătoarelor tinere cu proteine provenite din pește, ținând seama de:

(a)  o evaluare științifică a nevoilor alimentare ale rumegătoarelor tinere;

(b)  normele adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol prevăzute la alineatul (5) al prezentului articol;

(c)  o evaluare a aspectelor legate de control ale acestei derogări.”;

(b)  la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La cererea unui stat membru sau a unei țări terțe, poate fi luată, în conformitate cu procedura menționată la articolul 24 alineatul (2), o decizie de acordare de derogări individuale de la restricțiile prevăzute la prezentul alineat. Orice derogare ține seama de dispozițiile alineatului (3) din prezentul articol. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea criteriilor detaliate care trebuie luate în considerare la acordarea unei astfel de derogări.”; [AM 350]

(c)  alineatul (4a) se înlocuiește cu următorul text:

„(4a) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unui nivel de toleranță pentru prezența unor cantități nesemnificative de proteine animale în hrana pentru animale cauzată de o contaminare accidentală și inevitabilă din punct de vedere tehnic, pe baza unei analize a riscului favorabilă care ține seama cel puțin de cantitatea contaminării, de posibila sursă a contaminării și de destinația finală a lotului.”; [AM 351]

(4)  articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Materialele cu riscuri specificate sunt îndepărtate și distruse în conformitate cu anexa V la prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Este interzisă importarea acestor materiale în Uniune. Lista materialelor cu riscuri specificate menționată în anexa V include cel puțin creierul, măduva spinării, ochii și amigdalele bovinelor cu vârsta de peste 12 luni și coloana vertebrală a bovinelor cu o vârstă mai mare decât o vârstă care urmează a fi stabilită de către Comisie. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea acestei vârste. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de modificare a listei cu materialele cu riscuri specificate din anexa V ținând seama de diferitele categorii de risc prevăzute la articolul 5 alineatul (1) primul paragraf, precum și de condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1a) și la articolul 6 alineatul (1b) litera (b).”; [AM 352]

(b)  la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de aprobare modificare a anexei X pentru a actualiza lista testelor alternative permise pentru unui test alternativ care să permită depistarea ESB înainte de sacrificare și de modificare a listei din anexa X menționate în cadrul acesteia. Alineatul (1) al prezentului articol nu se aplică țesuturilor provenite de la animale care au fost supuse testului alternativ, cu condiția ca acest test să fi fost aplicat în condițiile prevăzute în anexa V, iar rezultatele testului să fi fost negative.”; [AM 353]

(c)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme care să prevadă scutiri de la alineatele (1) - (4) ale prezentului articol în ceea ce privește data punerii în aplicare efective a interdicției de hrănire prevăzute la articolul 7 alineatul (1) sau, după caz, pentru țările terțe sau pentru regiuni ale acestora cu un risc de ESB controlat, în ceea ce privește data punerii în aplicare efective a interdicției de introducere a proteinelor de rumegătoare în hrana pentru rumegătoare, cu scopul de a limita cerințele de a îndepărta și de a distruge materialele cu riscuri specificate la animalele născute înaintea datei respective în țările sau în regiunile în cauză.”; [AM 354]

(5)  articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de aprobare a pentru a completa prezentul regulament prin aprobarea proceselor de producție care trebuie utilizate la fabricarea produselor de origine animală enumerate în anexa VI.”; [AM 355]

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică, în lumina criteriilor prevăzute în anexa V punctul 5, rumegătoarelor care au fost supuse testului alternativ menționat la articolul 8 alineatul (2) și enumerate în anexa X, atunci când rezultatele testului au fost negative.”;

(6)  la articolul 15, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de completare a prezentului pentru a completa prezentul regulament pentru a extinde dispozițiile alineatelor prin extinderea dispozițiilor de la alineatele (1) și (2) la alte specii de animale.”; [AM 356]

(7)  la articolul 16 alineatul (7), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de completare a prezentului pentru a completa prezentul regulament pentru a extinde dispozițiile alineatelor prin extinderea dispozițiilor de la alineatele (1) - (6) la alte produse de origine animală.”; [AM 357]

(8)  la articolul 20 alineatul (2), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea metodei de confirmare a ESB la ovine și caprine.”; [AM 358]

(9)  articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 23

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23b, acte delegate de modificare a anexelor. Scopul modificărilor este de a adapta dispozițiile anexelor respective la evoluția situației epidemiologice, a cunoștințelor științifice disponibile, a standardelor internaționale relevante, a metodelor analitice disponibile pentru efectuarea controalelor oficiale sau a rezultatelor controalelor ori studiilor privind punerea în aplicare a dispozițiilor respective și țin seama de următoarele criterii:

(i)  atunci când este cazul, de concluziile avizului EFSA disponibil;

(ii)  necesitatea de a menține un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale în Uniune.”;

(10)  articolul 23a se elimină;

(11)  se introduce următorul articol 23b:

„Articolul 23b

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (3), la articolul 6 alineatele (1) și (1b), la articolul 7 alineatele (3), (4) și (4a), la articolul 8 alineatele (1), (2) și (5), la articolul 9 alineatele (1) și (3), la articolul 15 alineatul (3), la articolul 16 alineatul (7), la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 23, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 359]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (3), la articolul 6 alineatele (1) și (1b), la articolul 7 alineatele (3), (4) și (4a), la articolul 8 alineatele (1), (2) și (5), la articolul 9 alineatele (1) și (3), la articolul 15 alineatul (3), la articolul 16 alineatul (7), la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 23 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3), al articolului 6 alineatele (1) și (1b), al articolului 7 alineatele (3), (4) și (4a), al articolului 8 alineatele (1), (2) și (5), al articolului 9 alineatele (1) și (3), al articolului 15 alineatul (3), al articolului 16 alineatul (7), al articolului 20 alineatul (2) și al articolului 23 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

__________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(12)  la articolul 24, alineatul (3) se elimină.

142.  Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje(210) (211)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2002/32/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și pentru a completa directiva respectivă cu criteriile de acceptabilitate pentru procedeele de detoxifiere. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2002/32/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 7 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Se decide de îndată dacă anexele I și II ar trebui modificate. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexelor respective.

În cazul modificărilor respective, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 11a.”;

(2)  articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de modificare a anexelor I și II pentru a le adapta la evoluțiile științifice și tehnice.

În cazul modificărilor respective, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 10b.”;

(b)  la alineatul (2), a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„- este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 10a, acte delegate de definire a criteriilor de acceptabilitate pentru procedeele de detoxifiere, care se adaugă criteriilor prevăzute pentru produsele destinate furajelor care au fost supuse acestor procedee.”;

(3)  se introduc următoarele articole 10a și 10b:

„Articolul 10a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatele (1) și (2) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 8 alineatele (1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_________________________

* JO L 123, 12. 5. 2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 11, alineatele (3) și (4) se elimină.

143.  Directiva 2002/46/CE din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare(212)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2002/46/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și pentru a completa directiva respectivă cu criteriile de puritate pentru substanțele enumerate în anexa II la aceasta, precum și cu cantitățile minime și maxime de vitamine și de minerale care trebuie să fie prezente în suplimentele alimentare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 360]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Directivei 2002/46/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește stabilirea cantităților maxime de vitamine și de minerale. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 361]

Prin urmare, Directiva 2002/46/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate privind criteriile pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor de puritate pentru substanțele enumerate în anexa II, cu excepția cazului în care astfel de criterii se aplică în temeiul alineatului (3).”; [AM 362]

(b)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a listelor din anexele I și II, în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.

În cazul eliminării unei vitamine sau a unui mineral din listele menționate la alineatul (1) al prezentului articol, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 12b.”;

(2)  la articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 12a , acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea::

(a)  cantităților minime de vitamine și de minerale menționate la alineatul (3) al prezentului articol.; și

(b)  cantităților Comisia stabilește cantitățile maxime de vitamine și minerale menționate la alineatele (1) și (2) al ale prezentului articol prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (2).”; [AM 363]

(3)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină înlocuiește cu următorul text:

„3. Pentru a remedia dificultățile menționate la alineatul (1) și pentru a asigura protecția sănătății umane, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 12a pentru a completa prezenta directivă.

Un stat membru care a adoptat măsuri de protecție poate, în acest caz, să continue să le aplice până la adoptarea actelor delegate respective.” [AM 364]

(4)  se introduc următoarele articole 12a și 12b:

„Articolul 12a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatele (2) și (5) și la articolul 5 alineatul (4), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (2) și (5) și , la articolul 5 alineatul (4) și la articolul 12 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (5) și , la articolul 5 alineatul (4) și la articolul 12 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului [AM 365]

Articolul 12b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”

(5)  la articolul 13, alineatele (3) și (4) se elimină.

144.  Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine și de modificare a Directivei 2001/83/CE(213)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2002/98/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I - IV la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice și pentru a completa directiva în cauză cu anumite cerințe tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a articolului 29 al doilea paragraf litera (i) din Directiva 2002/98/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a stabili procedura de notificare a reacțiilor și incidentelor adverse grave, precum și formatul notificării. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 366]

Prin urmare, Directiva 2002/98/CE se modifică după cum urmează:

(1)  după titlul capitolului IX se introduc următoarele articole 27a și 27b:

„Articolul 27a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 29 primul și al treilea paragraf, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 367]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 29 primul și al treilea paragraf poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 29 primul și al treilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 27b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 28a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(2)  la articolul 28, alineatele (3) și (4) se elimină;

(3)  articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a)  primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27a, acte delegate privind modificarea cerințelor pentru a modifica cerințele tehnice din anexele I - IV, în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.

În cazul cerințelor tehnice prevăzute în anexele III și IV, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 27b.”; [AM 368]

(b)  la al doilea paragraf, litera (i) se elimină; [AM 369]

(c)  al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de completare a prezentei directive în ceea ce privește cerințele tehnice menționate la al doilea paragraf.

În cazul cerințelor tehnice menționate la al doilea paragraf literele (b), (c), (d), (e), (f) și (g), dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 27b.”;

(d)  se adaugă un al cincilea paragraf, cu următorul text:

„Comisia stabilește procedura de notificare a reacțiilor și incidentelor adverse grave, precum și formatul notificării prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (2).”. [AM 370]

145.  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare(214) (215)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 178/2002, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica regulamentul respectiv în ceea ce privește numărul și numele grupurilor științifice și pentru a-l completa cu procedura care trebuie aplicată de către Autoritate solicitărilor de aviz științific, cu criteriile pentru includerea unui institut pe lista organizațiilor competente desemnate de statele membre, cu normele de stabilire a unor cerințe de calitate armonizate și cu dispozițiile financiare care reglementează orice ajutor financiar.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 178/2002 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 28 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 57a, acte delegate de modificare a primului paragraf în ceea ce privește numărul și numele grupurilor științifice, în lumina evoluțiilor științifice și tehnice, la solicitarea Autorității.”;

(2)  Articolul 29 alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) În vederea aplicării prezentului articol, după consultarea Autorității, Comisia adoptă:

(a)  în conformitate cu articolul 57a, acte delegate privind procedura care trebuie aplicată de Autoritate referitor la solicitările de aviz științific care îi sunt înaintate;

(b)  acte delegate de stabilire a orientărilor care reglementează evaluarea științifică a substanțelor, produselor sau procedurilor pe care dreptul comunitar le supune unui sistem de autorizare prealabilă sau de înscriere pe o listă pozitivă, în special atunci când legislația prevede sau permite ca solicitantul să înainteze un dosar în acest sens. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 58 alineatul (2).”;

(3)  la articolul 36 alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 57a, acte delegate de stabilire a criteriilor pentru includerea unei instituții pe lista organizațiilor competente desemnate de statele membre, a normelor de stabilire a unor cerințe de calitate armonizate și a dispozițiilor financiare care reglementează orice ajutor financiar.”;

(4)  în capitolul V, titlul secțiunii 1 se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA 1

DELEGAREA DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURILE DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DE MEDIERE”;

(5)  după titlul secțiunii 1 se introduce următorul articolul 57a:

„Articolul 57a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 28 alineatul (4), la articolul 29 alineatul (6) și la articolul 36 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 28 alineatul (4), la articolul 29 alineatul (6) și la articolul 36 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 28 alineatul (4), al articolului 29 alineatul (6) și al articolului 36 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5. 2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 58, alineatul (3) se elimină.

146.  Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului(216)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2003/99/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa I la directiva respectivă în vederea actualizării listei zoonozelor sau a agenților zoonotici din anexa în cauză, pentru a modifica anexele II, III și IV la directiva respectivă și pentru a completa directiva menționată anterior cu programe de monitorizare coordonate pentru una sau mai multe zoonoze ori pentru unul sau mai mulți agenți zoonotici. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2003/99/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea actualizării listei zoonozelor sau a agenților zoonotici, ținând seama, în special, de următoarele criterii:

(a)  prezența acestora în populațiile animale și umane, în hrana pentru animale și în produsele alimentare;

(b)  gradul de gravitate a efectelor acestora pentru oameni;

(c)  consecințele economice ale acestora asupra sectoarelor sănătății animale și umane, precum și asupra sectoarelor de alimentație animală și umană;

(d)  tendințele epidemiologice în cadrul populațiilor animale și umane și în sectoarele nutriției animalelor și alimentației umane;

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, pentru a proteja sănătatea umană, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 11b.”;

(2)  la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care datele colectate în cadrul monitorizării de rutină efectuate în conformitate cu articolul 4 nu sunt suficiente, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor programe de monitorizare coordonate pentru una sau mai multe zoonoze ori pentru unul sau mai mulți agenți zoonotici. Aceste acte delegate se adoptă în special atunci când sunt identificate nevoi specifice și când trebuie evaluate riscurile sau trebuie stabilite valorile de referință pentru zoonoze sau pentru agenți zoonotici la nivel de state membre sau la nivelul Uniunii.”; [AM 371]

(2a)  La articolul 11, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Modificări ale anexelor și măsuri de punere în aplicare” [AM 372]

(3)  la articolul 11, primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexelor II, III și IV, ținând seama, în special, de următoarele criterii:

(a)  prezența zoonozelor, a agenților zoonotici și a rezistenței antimicrobiene în populația animală și umană, în hrana pentru animale, în produsele alimentare și în mediu;

(b)  disponibilitatea unor noi instrumente de monitorizare și raportare;

(c)  nevoile care trebuie să apară pentru a efectua o evaluare a tendințelor la nivel național, european sau mondial.”;

(3a)  la articolul 11, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, alte măsuri de punere în aplicare pot fi adoptate în conformitate cu procedura comitetului menționată la articolul 12 alineatul (2).” [AM 373]

(4)  se introduc următoarele articole 11a și 11b:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (4), la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 11, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 374]

(3)  Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (4), la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 11. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (4), al articolului 5 alineatul (1) și al articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 12, alineatele (3) și (4) se elimină.

147.  Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(217)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la regulamentul respectiv în scopul adaptării acesteia la progresele tehnice și pentru a completa regulamentul în cauză prin stabilirea produselor alimentare și furajelor care intră sub incidența diferitelor secțiuni ale regulamentului în cauză, prin stabilirea unor praguri corespunzătoare mai scăzute pentru prezența OMG-urilor în produsele alimentare și în furaje, sub care nu se aplică cerințele de etichetare, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, prin stabilirea unor măsuri pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele prevăzute de autoritățile competente și a măsurilor necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele de etichetare și prin stabilirea de norme specifice privind informațiile care trebuie furnizate de unitățile de alimentație colectivă consumatorilor finali. [AM 375]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare*. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare privind măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele prevăzute de autoritățile competente, măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele privind etichetarea și instituirea de norme care să faciliteze aplicarea uniformă a anumitor dispoziții. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 376]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia poate decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 34a pentru a completa prezentul regulament stabilind dacă un anumit tip de produs alimentar intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 35 alineatul (2).”; [AM 377]

(2)  la articolul 12, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 34a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea unor praguri corespunzătoare mai scăzute, în special în privința produselor alimentare care conțin OMG-uri sau care constau în OMG-uri, sau acte delegate care să ia în considerare evoluțiile științei și tehnologiei.”; [AM 378]

(3)  articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14

Competențe delegate și de punere în aplicare

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 34a, acte delegate de adoptare a unor norme pentru a completa prezentul regulament stabilind:

(a)  măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele autorităților competente, menționate la articolul 12 alineatul (3);

(b)  măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele privind etichetarea prevăzute la articolul 13; și

c)  norme specifice privind informațiile care trebuie furnizate de unitățile de alimentație colectivă consumatorilor finali. În vederea luării în considerare a situației specifice a unităților de alimentație colectivă, aceste norme pot prevedea adaptarea cerințelor prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (e).

(2)  Comisia poate adopta, norme detaliate pentru a facilita aplicarea uniformă a articolului 13 prin intermediul unor acte de punere în aplicare:.

(a)  măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele autorităților competente, astfel cum sunt menționate la articolul 12 alineatul (3);

(b)  măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele privind etichetarea prevăzute la articolul 13;

(c)  norme detaliate pentru facilitarea aplicării uniforme a articolului 13.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 35 alineatul (2).”; [AM 379]

(4)  la articolul 15, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia poate decide, prin intermediul unor este împuternicită să adopte acte de punere delegate în aplicare, conformitate cu articolul 34a pentru a completa prezentul regulament stabilind dacă un anumit tip de produs alimentar furaje intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 35 alineatul (2).”; [AM 380]

(5)  la articolul 24, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 34a, pentru a completa prezentul regulament, acte delegate de stabilire a unor praguri corespunzătoare mai scăzute, în special în privința furajelor care conțin OMG-uri sau care constau în OMG-uri, sau pentru a ține seama de progresele științifice acte delegate care să ia în considerare evoluțiile științei și tehnologiei.”; [AM 381]

(6)  articolul 26 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 26

Competențe delegate și de executare

1.   Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 34a pentru a completa prezentul regulament stabilind:

(a)  măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele prevăzute de autoritățile competente, astfel cum sunt menționate la articolul 24 alineatul (3);

(b)  măsurile necesare pentru ca operatorii să îndeplinească cerințele privind etichetarea prevăzute la articolul 25;

(c)  norme detaliate pentru facilitarea aplicării uniforme a articolului 25.

2.  Comisia poate adopta norme detaliate pentru a facilita aplicarea uniformă a articolului 25 prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 35 alineatul (2). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 35 alineatul (2). ” [AM 382]

(7)  la articolul 32, al șaselea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 34a, acte delegate de modificare a anexei în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice.”;

(8)  se introduce următorul articol 34a:

„Articolul 34a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 12 alineatul (4), la articolul 14 alineatul (1a) (1), la articolul 15 alineatul (2), la articolul 24 alineatul (4), la articolul 26 alineatul (1) și la articolul 32 al șaselea paragraf, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 12 alineatul (4), la articolul 14 alineatul (1a) (1), la articolul 15 alineatul (2), la articolul 24 alineatul (4), la articolul 26 alineatul (1) și la articolul 32 al șaselea paragraf poate fi revocată în orice moment oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 12 alineatul (4), al articolului 14 alineatul (1a) (1), al articolului 15 alineatul (2), al articolului 24 alineatul (4), al articolului 26 alineatul (1) și al articolului 32 al șaselea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție obiecțiune în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 383]

____________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(9)  la articolul 35, alineatul (3) se elimină;

(10)  la articolul 47, alineatul (3) se elimină.

148.  Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, și de modificare a Directivei 2001/18/CE(218) (219)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1830/2003, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv prin stabilirea unui sistem de elaborare și atribuire a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Identificatori unici

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 9a, acte delegate de stabilire și adaptare a unui sistem de elaborare și atribuire a unor identificatori unici pentru OMG-uri, ținând seama de evoluțiile din cadrul forurilor internaționale.”;

(2)  se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 10, alineatul (2) se elimină;

(4)  la articolul 13 alineatul (2), primul paragraf se elimină.

149.  Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor(220) (221)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1831/2003, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I, II, III și IV la regulamentul respectiv în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și pentru a completa regulamentul în cauză cu norme care să permită adoptarea unor dispoziții simplificate privind autorizarea aditivilor care au făcut obiectul unei autorizări în vederea utilizării în produsele alimentare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexei IV în vederea adaptării condițiilor generale prevăzute în aceasta la progresele tehnologice sau la evoluțiile științifice.”;

(2)  la articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea adaptării categoriilor de aditivi pentru hrana animalelor și a grupelor funcționale ca urmare a progreselor tehnologice sau a evoluțiilor științifice.”;

(3)  la articolul 7 alineatul (5), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate privind instituirea unor norme care să permită adoptarea unor dispoziții simplificate privind autorizarea aditivilor care au făcut obiectul unei autorizări în vederea utilizării în produsele alimentare.”;

(4)  la articolul 16, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea luării în considerare a progreselor tehnologice și a evoluțiilor științifice.”;

(5)  la articolul 21, paragraful al patrulea se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexei II.”;

(6)  se introduce următorul articol 21a:

„Articolul 21a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 7 alineatul (5), la articolul 16 alineatul (6) și la articolul 21, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 7 alineatul (5), la articolul 16 alineatul (6) și la articolul 21 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (5), al articolului 6 alineatul (3), al articolului 7 alineatul (5), al articolului 16 alineatul (6) și al articolului 21 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 22, alineatul (3) se elimină.

150.  Regulamentul (CE) nr. 2065/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare(222) (223)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 2065/2003, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în urma unei solicitări de asistență științifică și/sau tehnică adresată autorității și pentru a completa regulamentul în cauză cu criterii de calitate pentru metodele de analiză validate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2065/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 17, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate privind criteriile de calitate pentru metodele de analiză validate menționate în anexa II punctul 4, inclusiv pentru substanțele care trebuie măsurate. Aceste acte delegate țin seama de dovezile științifice disponibile.”;

(2)  la articolul 18, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a anexelor în urma unei solicitări de asistență științifică și/sau tehnică adresată Autorității.”;

(3)  se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 17 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 17 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 alineatul (3) și al articolului 18 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123 12.5.2016, p. 1.”;

(4)  la articolul 19, alineatul (3) se elimină.

151.  Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară(224)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 2160/2003, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I, II și III la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul în cauză în ceea ce privește obiectivele Uniunii de reducere a prevalenței zoonozelor și agenților zoonotici, metodele de control specifice, normele specifice privind criteriile referitoare la importurile din țări terțe, responsabilitățile și sarcinile laboratoarelor de referință ale Uniunii, aprobarea metodelor de testare și în ceea ce privește anumite responsabilități și sarcini ale laboratoarelor de referință naționale. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 384]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește aprobarea metodelor de testare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 385]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește obiectivele Uniunii de reducere a prevalenței zoonozelor și agenților zoonotici enumerați în anexa I coloana 1 în populațiile animale enumerate în anexa I coloana 2, ținând seama, în special, de: [AM 386]

(a)  experiența dobândită în cadrul măsurilor naționale existente; și

(b)  informațiile transmise Comisiei sau Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară în temeiul cerințelor existente ale Uniunii, în special în cadrul transmiterii de informații prevăzute în Directiva 2003/99/CE, în special la articolul 5.”;

(b)  la alineatul (6), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexei I în scopurile enumerate la litera (b), după luarea în considerare în special a criteriilor enumerate la litera (c).”;

(c)  alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexei III pentru a adăuga criterii de determinare a serotipurilor de salmonella care sunt importante din punctul de vedere al sănătății publice.”;

(2)  la articolul 5, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexei II pentru a adapta cerințele și regulile minime de eșantionare prevăzute în anexa respectivă, după luarea în considerare în special a criteriilor enumerate la articolul 4 alineatul (6) litera (c).”;

(3)  la articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește: [AM 387]

(a)  metodele de control specifice care pot fi aplicate sau trebuie aplicate pentru a reduce prevalența zoonozelor și a agenților zoonotici în stadiul producției primare a animalelor și în alte stadii ale rețelei alimentare;

(b)  normele care pot fi adoptate privind condițiile de utilizare a metodelor menționate la litera (a);

(c)  normele detaliate care pot fi adoptate în ceea ce privește documentele și procedurile necesare, precum și cerințele minime aplicabile metodelor menționate la litera (a); și

(d)  metodele de control specifice care nu pot fi utilizate ca parte a programelor de control.”;

(4)  la articolul 9, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (6), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezentul regulament, prin fixarea normelor privind stabilirea de către statele membre a criteriilor menționate la articolul 5 alineatul (5) și la alineatul (2) al prezentului articol.”; [AM 388]

(5)  la articolul 10 alineatul (5), a doua și a treia teză se înlocuiesc cu următorul text:

„Autorizația poate fi retrasă în conformitate cu aceeași procedură și . Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (6), Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de stabilire completare a prezentului regulament, prin stabilirea normelor specifice privind aceste criterii.”; [AM 389]

(6)  articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea responsabilităților și a sarcinilor laboratoarelor de referință ale Uniunii, în special în ceea ce privește coordonarea activităților lor cu cele ale laboratoarelor de referință naționale.”; [AM 390]

(b)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de stabilire a responsabilităților pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea anumitor responsabilități și a sarcinilor sarcini ale laboratoarelor de referință naționale, în special în ceea ce privește coordonarea activităților lor cu cele ale laboratoarelor relevante din statele membre desemnate în temeiul articolului 12 alineatul (1) litera (a).”; [AM 391]

(7)  la articolul 12 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Comisia poate aproba, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, alte metode de testare, astfel cum se menționează la alineatul (3). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a pentru a completa prezentul regulament prin aprobarea altor metode de testare decât cele menționate la primul și la al doilea paragraf de la prezentul alineat.”; [AM 392]

(7a)  la articolul 13, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Competențe delegate și de executare” [AM 393]

(8)  la articolul 13, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a pentru a completa prezentul regulament prin modificarea elementelor referitoare la certificatele de sănătate relevante.”; [AM 394]

(8a)  La articolul 13, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, alte măsuri de punere în aplicare pot fi adoptate în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 14 alineatul (2).” [AM 395]

(9)  se introduce următorul articol 13a:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatele (1), (6) și (7), la articolul 5 alineatul (6), la articolul 8 alineatul (1), la articolul 9 alineatul (4), la articolul 10 alineatul (5), la articolul 11 alineatele (2) și (4), la articolul 12 alineatul (3) al treilea paragraf și la articolul 13, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament Omnibus] de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatele (1), (6) și (7), la articolul 5 alineatul (6), la articolul 8 alineatul (1), la articolul 9 alineatul (4), la articolul 10 alineatul (5), la articolul 11 alineatele (2) și (4), la articolul 12 alineatul (3) al treilea paragraf și la articolul 13 poate fi revocată în orice moment oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatele (1), (6) și (7), al articolului 5 alineatul (6), al articolului 8 alineatul (1), al articolului 9 alineatul (4), al articolului 10 alineatul (5), al articolului 11 alineatele (2) și (4), al articolului 12 alineatul (3) al treilea paragraf și al articolului 13 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 396]

___________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(9)  la articolul 14, alineatul (3) se elimină.

152.  Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane(225)

În vederea realizării obiectivelor Directivei 2004/23/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa directiva respectivă cu prin stabilirea unor cerințe privind trasabilitatea pentru țesuturi și celule, precum și pentru produsele și materialele care intră în contact cu aceste țesuturi și celule și care le afectează calitatea, și prin stabilirea unor proceduri pentru a asigura trasabilitatea și pentru a verifica standardele echivalente de calitate și siguranță ale țesuturilor și celulelor importate, și pentru a completa directiva în cauză în ceea ce privește anumite cerințe tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 397]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Directivei 2004/23/CE, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a stabili procedurile de asigurare a trasabilității și de verificare a standardelor de calitate și de securitate echivalente ale țesuturilor și celulelor importate. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 398]

Prin urmare, Directiva 2004/23/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 8, alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 28a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea cerințelor de trasabilitate pentru țesuturi și celule, precum și pentru produsele și materialele care intră în contact cu aceste țesuturi și celule și care le afectează calitatea și securitatea, precum și prin stabilirea procedurilor de asigurare a trasabilității la nivelul Uniunii. [AM 399]

(6)  Comisia stabilește procedurile de asigurare a trasabilității la nivelul Uniunii prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 29 alineatul (2).”; [AM 400]

(2)  la articolul 9, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia stabilește procedurile de verificare a standardelor de calitate și de securitate echivalente, în conformitate cu alineatul (1), prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea procedurilor de verificare a standardelor de calitate și de securitate echivalente, în conformitate cu procedura menționată la articolul 29 alineatul (2 1).”; [AM 401]

(3)  La articolul 28, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28a, acte delegate referitoare la pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește cerințele tehnice menționate la primul paragraf literele (a) - (i). [AM 402]

În cazul cerințelor tehnice menționate la primul paragraf literele (d) și (e), dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 28b.”;

(4)  se introduc următoarele articole 28a și 28b:

„Articolul 28a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (5), la articolul 9 alineatul (4) și la articolul 28 al doilea paragraf se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (5), la articolul 9 alineatul (4) și la articolul 28 al doilea paragraf poate fi revocată în orice moment oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (5), al articolului 9 alineatul (4) și al articolului 28 al doilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European, cât și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 403]

Articolul 28b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 28a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 29, alineatele (3) și (4) se elimină.

153.  Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare(226)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 852/2004, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul în cauză cu privire la măsurile de igienă speciale, cerințele pentru autorizarea unităților din sectorul alimentar, dispozițiile specifice pentru aplicarea cerințelor regulamentului în cazul anumitor produse alimentare în vederea abordării unor riscuri specifice sau emergente la adresa sănătății publice și în ceea ce privește derogările de la anexele la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 852/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de adoptare a pentru a completa prezentul regulament prin prevederea măsurilor de igienă speciale menționate la alineatul (3), în special în ceea ce privește: [AM 404]

(a)  stabilirea criteriilor microbiologice și a metodelor conexe de prelevare de probe și de analiză;

(b)  introducerea unor cerințe specifice cu privire la controlul temperaturii și la menținerea lanțului frigorific; și

(c)  stabilirea de obiective microbiologice specifice.”;

(2)  la articolul 6 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) prin intermediul unui act delegat pe care Comisia este împuternicită să îl adopte în conformitate cu articolul 13a și care completează prezentul regulament.” [AM 405]

(3)  articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind dispozițiile pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de dispoziții specifice pentru aplicarea cerințelor prezentului regulament în cazul anumitor produse alimentare în vederea abordării unor riscuri specifice sau emergente la adresa sănătății publice.”; [AM 406]

(4)  la articolul 13, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexelor I și II. Scopul modificărilor este de a asigura și a facilita realizarea obiectivelor prezentului regulament, ținând seama de factorii de risc relevanți, și se justifică pe baza:

(a)  experienței dobândite de către operatorii din sectorul alimentar și/sau de către autoritățile competente, în special în ceea ce privește implementarea sistemelor bazate pe HACCP și a procedurilor bazate pe principiile HACCP în temeiul articolului 5;

(b)  experienței dobândite de Comisie, în special ca urmare a rezultatelor auditurilor sale;

(c)  progreselor tehnologice și consecințelor lor practice, precum și așteptărilor consumatorilor cu privire la compoziția produselor alimentare;

(d)  noilor opinii științifice, în special a noilor evaluări ale riscurilor;

(e)  criteriilor microbiologice și de temperatură aplicabile produselor alimentare.

Modificările menționate la primul paragraf se referă la:

(a)  dispozițiile privind igiena aplicabile producției primare și operațiunilor conexe;

(b)  cerințele aplicabile incintelor și echipamentelor utilizate pentru produsele alimentare;

(c)  dispozițiile aplicabile produselor alimentare, inclusiv transportului, împachetării și ambalării acestora;

(d)  tratamentul termic al produselor alimentare;

(e)  manipularea deșeurilor alimentare;

(f)  cerințele privind alimentarea cu apă;

(g)  igiena și formarea persoanelor care lucrează în zonele în care se manipulează produse alimentare.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de acordare pentru a completa prezentul regulament prin acordarea de derogări de la anexele I și II, în special pentru a facilita punerea în aplicare a articolului 5 în cazul întreprinderilor mici, ținând seama de factorii de risc relevanți și cu condiția ca aceste derogări să nu afecteze realizarea următoarelor obiective ale obiectivelor prezentului regulament:

(a)  facilitarea punerii în aplicare a articolului 5 în cazul întreprinderilor mici;

(b)  în ceea ce privește unitățile care produc, manipulează sau prelucrează materii prime destinate fabricării de produse alimentare foarte rafinate ce au fost supuse unui tratament care asigură siguranța acestora.”; [AM 407]

(6)  se introduce următorul articol 13a:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (4), la articolul 6 alineatul (3) litera (c) și la articolul 13 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (4), la articolul 6 alineatul (3) litera (c) și la articolul 13 alineatele (1) și (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (4), al articolului 6 alineatul (3) litera (c), al articolului 12 și al articolului 13 alineatele (1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 408]

_____________________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  la articolul 14, alineatul (3) se elimină.

154.  Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală(227) (228)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 853/2004, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele II și III la regulamentul respectiv și pentru a completa regulamentul în cauză în ceea ce privește utilizarea altor substanțe decât apa potabilă pentru eliminarea contaminării suprafeței produselor de origine animală, în ceea ce privește modificările garanțiilor speciale aferente introducerii pe piață a anumitor produse de origine animală în Suedia și în Finlanda și în ceea ce privește derogările de la anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Este interzisă utilizarea de către întreprinderile din sectorul alimentar a altei substanțe decât apa potabilă — sau decât apa curată, în cazul în care Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau prezentul regulament permite acest lucru — pentru a elimina contaminarea suprafeței produselor de origine animală, cu excepția cazului în care utilizarea substanței respective a fost autorizată de către Comisie. În acest sens, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11a. Operatorii din sectorul alimentar trebuie să respecte, de asemenea, orice condiție privind utilizarea care ar putea fi adoptată prin intermediul aceleiași proceduri. Utilizarea unei substanțe autorizate nu scutește operatorul din sectorul alimentar de obligația de a respecta cerințele prezentului regulament.”;

(2)  la articolul 8 alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate [de modificare a alineatelor (1) și (2) în vederea actualizării cerințelor prevăzute la alineatele respective], luând în considerare modificările aduse programelor de control ale statelor membre sau adoptarea de criterii microbiologice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004.”;

(3)  articolul 9 se elimină;

(4)  la articolul 10, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de modificare a anexelor II și III. Scopul modificărilor este de a asigura și a facilita realizarea obiectivelor prezentului regulament, ținând seama de factorii de risc relevanți, și se justifică pe baza:

(a)  experienței dobândite de către operatorii din sectorul alimentar și/sau de către autoritățile competente, în special în ceea ce privește implementarea sistemelor bazate pe HACCP în temeiul articolului 5;

(b)  experienței dobândite de Comisie, în special ca urmare a rezultatelor auditurilor sale;

(c)  progreselor tehnologice și consecințelor lor practice, precum și așteptărilor consumatorilor cu privire la compoziția produselor alimentare;

(d)  opiniilor științifice, în special a noilor evaluări ale riscurilor;

(e)  criteriilor microbiologice și de temperatură aplicabile produselor alimentare;

(f)  modificărilor tiparelor de consum.

Modificările menționate la primul paragraf vizează:

(a)  cerințele privind marcajul de identificare al produselor de origine animală;

(b)  obiectivele procedurilor bazate pe HACCP;

(c)  cerințele referitoare la informațiile despre lanțul alimentar;

(d)  cerințele de igienă specifice pentru instalațiile, inclusiv pentru mijloacele de transport, în care produsele de origine animală sunt fabricate, manipulate, prelucrate, stocate sau distribuite;

(e)  cerințele de igienă specifice pentru operațiunile care implică fabricarea, manipularea, prelucrarea, depozitarea, transportul sau distribuția de produse de origine animală;

(f)  normele pentru transportul cărnii cât timp este caldă;

(g)  standardele de sănătate sau controalele în materie de sănătate, atunci când dovezile științifice indică faptul că acestea sunt necesare pentru protejarea sănătății publice;

(h)  extinderea anexei III secțiunea VII capitolul IX la moluștele bivalve vii, altele decât pectinidele;

(i)  criteriile de determinare a cazurilor în care informațiile epidemiologice indică faptul că un loc de pescuit nu prezintă riscuri pentru sănătate din punctul de vedere al paraziților și, prin urmare, de determinare a cazurilor în care autoritatea competentă poate autoriza operatorii din sectorul alimentar să nu congeleze produsele pescărești în conformitate cu anexa III secțiunea VIII capitolul III partea D;

(j)  standardele de sănătate suplimentare pentru moluștele bivalve vii, în cooperare cu laboratorul de referință relevant al Uniunii, inclusiv:

(i)  valorile-limită și metodele de analiză pentru celelalte tipuri de biotoxine marine;

(ii)  procedurile de identificare a virușilor și standardele virologice;

și

(iii)  planurile de eșantionare, precum și metodele și toleranțele analitice care trebuie aplicate pentru a controla respectarea standardelor de sănătate;

(2)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 11a, acte delegate de acordare de derogări de la anexele II și III, ținând seama de factorii de risc relevanți și cu condiția ca aceste derogări să nu afecteze realizarea următoarelor obiective ale prezentului regulament:

(a)  facilitarea punerii lor în aplicare de către întreprinderile mici;

(b)  permiterea utilizării în continuare a metodelor tradiționale în orice etapă de producție, de prelucrare sau de distribuție a produselor alimentare;

(c)  satisfacerea nevoilor unităților din sectorul alimentar situate în regiuni supuse unor constrângeri geografice speciale;

(d)  în ceea ce privește unitățile care produc materii prime destinate fabricării de produse alimentare foarte rafinate ce au fost supuse unui tratament care asigură siguranța acestora.”;

(5)  articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)  teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere aplicării generale a articolului 9 și a articolului 10 alineatul (1), Comisia poate stabili următoarele măsuri prin intermediul unui act de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2);”;

(b)  alineatele (1), (5),(6), (7) și (8) se elimină.

(6)  se introduce următorul articol 11a:

„Articolul 11a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 8 alineatul (3) litera (a) și la articolul 10 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 8 alineatul (3) litera (a) și la articolul 10 alineatele (1) și (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (3) litera (a) și al articolului 10 alineatele (1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliul sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(7)  la articolul 12, alineatul (3) se elimină.

155.  Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman(229)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 854/2004, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I, II, III, IV, V și VI la regulamentul respectiv și pentru a-l completa prin acordarea unei derogări de la anexele în cauză. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 854/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 16 se elimină;

(2)  la articolul 17, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de modificare a anexelor I, II, III, IV, V și VI. Scopul modificărilor este de a asigura și a facilita atingerea obiectivelor prezentului regulament, ținând seama de factorii de risc relevanți, și se justifică pe baza:

(a)  experienței dobândite de către operatorii din sectorul alimentar și/sau de către autoritățile competente, în special în ceea ce privește implementarea sistemelor bazate pe HACCP în temeiul articolului 5;

(b)  evoluțiilor tehnologice și a consecințelor lor practice, precum și a așteptărilor consumatorilor cu privire la compoziția produselor alimentare:

(i)  opiniilor științifice, în special a noilor evaluări ale riscurilor;

(ii)  modificărilor tiparelor de consum.

Modificările menționate la primul paragraf vizează:

(a)  sarcinile autorității competente;

(b)  organizarea de controale oficiale, în special frecvența lor și distribuția responsabilităților;

(c)  participarea personalului din abatoare la controalele oficiale;

(d)  acțiunile întreprinse în urma controalelor;

(e)  cerințele specifice pentru inspecția cărnii;

(f)  cerințele privind riscurile specifice;

(g)  cerințele specifice de listare a unităților din țările terțe;

(h)  criteriile de stabilire a momentului în care, pe baza unei evaluări a riscurilor, nu este necesar ca medicul veterinar oficial să fie prezent în abatoare și în unitățile de prelucrare a vânatului pe toată durata inspecțiilor ante-mortem și post-mortem;

(i)  circumstanțele în care nu sunt necesare anumite proceduri de inspecție post-mortem descrise în anexa I secțiunea IV, ținând seama de exploatația, regiunea sau țara de origine în cauză și de principiile evaluării riscurilor;

(j)  normele privind conținutul testelor pentru medicii veterinari oficiali și personalul auxiliar oficial;

(k)  regulile care se aplică testelor de laborator;

(l)  limitele analitice care trebuie utilizate pentru controalele oficiale ale produselor pescărești efectuate în temeiul anexei III, inclusiv în ceea ce privește paraziții și contaminanții mediului înconjurător.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18a, acte delegate de acordare pentru a completa prezentul regulament prin acordarea de derogări de la anexele I, II, III, IV, V și VI, ținând seama de factorii de risc relevanți, cu condiția ca aceste derogări să nu afecteze realizarea următoarelor obiective ale obiectivelor prezentului regulament, vizând:

(i)  facilitarea punerii în aplicare de către întreprinderile mici a cerințelor prevăzute în anexe;

(ii)  permiterea utilizării în continuare a metodelor tradiționale în oricare etapă de producție, de prelucrare sau de distribuție a produselor alimentare;

(iii)  satisfacerea nevoilor unităților din sectorul alimentar situate în regiuni supuse unor constrângeri geografice speciale.”; [AM 409]

(3)  articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)  teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere aplicării generale a articolului 16 și a articolului 17 alineatul (1), Comisia poate stabili următoarele măsuri prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor măsuri”; [AM 410]

(b)  alineatele (3), (4),(7), (8) și (15) se elimină.

(4)  se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 17 alineatele (1) și (2), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 17 alineatele (1) și (2) și la articolul 18 poate fi revocată în orice moment oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 alineatele (1) și (2) și al articolului 18 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 411]

__________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1”.;

(5)  la articolul 19, alineatul (3) se elimină.

156.  Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor privind igiena hranei pentru animale(230) (231)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 183/2005, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I, II și III la regulamentul respectiv în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și pentru a completa regulamentul în cauză prin definirea de criterii și de obiective microbiologice specifice, prin aprobarea unităților din sectorul hranei pentru animale și prin acordarea de derogări de la anexele I, II și III la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 183/2005 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 30a, acte delegate de definire a criteriilor și a obiectivelor menționate la alineatele (a) și (b).”;

(2)  la articolul 10, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) autorizarea este necesară în temeiul unui regulament delegat adoptat de către Comisie în conformitate cu articolul 30a.”;

(3)  la articolul 27, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21a, acte delegate de modificare a anexelor I, II și III.”;

(4)  articolul 28 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 28

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 30a, acte delegate de acordare de derogări de la anexele I, II și III din anumite motive, cu condiția ca aceste derogări să nu afecteze realizarea obiectivelor prezentului regulament. ”;

(5)  se introduce următorul articol 30a:

„Articolul 30a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (3), la articolul 10 alineatul (3) și la articolele 27 și 28, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (3), la articolul 10 alineatul (3) și la articolele 27 și 28 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3), al articolului 10 alineatul (3) și la articolele 27 și 28 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

__________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(6)  la articolul 31, alineatul (3) se elimină.

157.  Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind medicamentele de uz pediatric și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1768/92, a Directivei 2001/20/CE, a Directivei 2001/83/CE și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004(232)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1901/2006, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv:

—  prin specificarea mai în detaliu a motivelor de acordare a unei amânări a inițierii sau finalizării anumitor măsuri și

—  cu dispoziții privind impunerea de sancțiuni financiare.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50a acte delegate de definire pentru a completa prezentul regulament prin definirea mai în detaliu a motivelor de acordare a unei amânări, pe baza experienței dobândite în urma aplicării alineatului (1).”; [AM 412]

(2)  la articolul 49, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia poate impune sancțiuni financiare sub formă de amenzi sau de penalități cu titlu cominatoriu pentru încălcarea dispozițiilor prezentului regulament sau a măsurilor de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia, în ceea ce privește medicamentele autorizate prin procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 726/2004.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50a, acte delegate care să prevadă pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor aspecte: [AM 413]

(a)  o listă a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament a căror încălcare poate face obiectul unor sancțiuni financiare;

(b)  procedurile de exercitare a competențelor de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv norme privind inițierea procedurii, activitățile de cercetare judecătorească, drepturile la apărare, accesul la dosar, reprezentarea juridică și confidențialitatea;

(c)  norme privind durata procedurii și termenele de prescripție;

(d)  elementele care trebuie luate în considerare de către Comisie atunci când stabilește nivelul amenzilor și al penalităților cu titlu cominatoriu, valorile maxime ale acestora, precum și condițiile și metodele de colectare a lor.

La desfășurarea investigației, Comisia poate coopera cu autoritățile naționale competente și se bazează pe resurse furnizate de agenție.

Curtea de Justiție are competență jurisdicțională nelimitată în ceea ce privește revizuirea deciziilor prin care Comisia a impus sancțiuni financiare. Curtea de Justiție poate anula, reduce sau mări amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu aplicată.”;

(3)  în capitolul 1, titlul secțiunii 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Secțiunea 2

Exercitarea delegării”;

(4)  în capitolul 1, după titlul secțiunii 2 se introduce următorul articol 50a:

„Articolul 50a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 49 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 414]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 49 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 alineatul (2) și al articolului 49 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5)  articolul 51 se elimină.

158.  Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare(233)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la regulamentul respectiv în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice și pentru a completa regulamentul în cauză în ceea ce privește:

—  informațiile nutriționale pentru produsele alimentare care nu sunt preambalate oferite spre vânzare consumatorului final sau restaurațiilor colective și pentru produsele alimentare ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului sau preambalate în vederea vânzării imediate;

—  acordarea de derogări de la procedurile de autorizare legate de utilizarea de mărci comerciale, de denumiri comerciale sau de denumiri fanteziste;

—  acordarea de derogări în ceea ce privește cazurile de nutrienți care nu pot fi asigurați în cantități suficiente printr-un regim alimentar echilibrat și variat;

—  profilurile nutriționale specifice care trebuie respectate de produsele alimentare sau de anumite categorii de produse alimentare pentru ca acestea să poată purta mențiuni nutriționale sau de sănătate;

—  măsurile de stabilire a produselor alimentare sau a categoriilor de produse alimentare în cazul cărora mențiunile nutriționale sau de sănătate trebuie limitate sau interzise.

—  adoptarea listei Uniunii de mențiuni de sănătate permise, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, precum și condițiile de utilizare a acestora, orice modificări sau completări ale listei respective, precum și deciziile finale referitoare la cererile de autorizare a mențiunilor. [AM 415]

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește adoptarea listei Uniunii cu mențiuni ale beneficiilor pentru sănătate permise, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, precum și condițiile de utilizare a acestora, orice modificări sau completări ale listei respective, precum și în ceea ce privește deciziile finale referitoare la cererile de autorizare a mențiunilor. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 416]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7 și articolul 10 alineatul (2) literele (a) și (b) nu se aplică în cazul produselor alimentare care nu sunt preambalate (inclusiv al produselor proaspete, cum ar fi fructele, legumele sau pâinea) oferite spre vânzare consumatorului final sau unităților de alimentație colectivă și nici produselor alimentare ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului sau preambalate în vederea vânzării imediate. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate referitoare la normele de actualizare a registrelor pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește informațiile care trebuie să figureze pe etichetele respectivelor produse alimentare care nu sunt preambalate. Se pot aplica dispozițiile naționale până la adoptarea actelor delegate respective.”; [AM 417]

(b)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) În cazul descriptorilor generici (denumirilor generice) care s-au folosit în mod tradițional pentru a indica o particularitate a unei clase de produse alimentare sau de băuturi care ar putea implica un efect asupra sănătății umane, operatorii din sectorul alimentar în cauză pot solicita o derogare de la alineatul (3). Cererea se transmite autorităților naționale competente ale unui stat membru, care o va înainta de îndată Comisiei. Comisia adoptă și face publice normele aplicabile operatorilor din sectorul alimentar conform cărora trebuie depuse astfel de cereri, pentru a asigura faptul că cererea este tratată în mod transparent și într-o perioadă de timp rezonabilă. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește derogările de la alineatul (3).”; [AM 418]

(2)  articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)  în al doilea paragraf, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) afirme, sugereze sau implice faptul că un regim alimentar echilibrat și variat nu poate asigura, în general, cantități adecvate de nutrienți;”;

(b)  se adaugă următorul paragraf:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare care să prevadă pentru a completa prezentul regulament prin prevederea unor derogări de la al doilea paragraf litera (d) al prezentului articol în cazul nutrienților care nu pot fi furnizați în cantități suficiente printr-o alimentație echilibrată și variată. Aceste acte delegate includ condițiile de aplicare a derogărilor, luând în considerare condițiile speciale existente în statele membre.”; [AM 419]

(3)  articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Până la 19 ianuarie 2009, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea profilurilor nutriționale specifice, inclusiv a exceptărilor, care trebuie respectate de produsele alimentare sau de anumite categorii de produse alimentare pentru a purta mențiuni nutriționale sau de sănătate, precum și a condițiilor de utilizare a mențiunilor nutriționale sau de sănătate pentru produsele alimentare sau categoriile de produse alimentare în ceea ce privește profilurile nutriționale.”; [AM 420]

(ii)  al șaselea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește actualizarea profilurilor nutriționale și a condițiilor de utilizare a acestora pentru a se lua în considerare progresele științifice relevante. În acest sens, sunt consultate părțile interesate, în special operatorii din sectorul alimentar și grupurile de consumatori.”; [AM 421]

(b)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește măsurile de stabilire a produselor alimentare sau a categoriilor de produse alimentare, altele decât cele menționate la alineatul (3) al prezentului articol, în cazul cărora mențiunile nutriționale sau de sănătate trebuie limitate sau interzise în lumina dovezilor științifice.”; [AM 422]

(4)  la articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate de modificare a anexei, după consultarea Autorității, dacă este cazul. Atunci când este necesar, Comisia implică părțile interesate, în special operatorii din sectorul alimentar și grupurile de consumatori, pentru a evalua perceperea și înțelegerea mențiunilor în cauză.”;

(5)  la articolul 13, alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3) Până După consultarea Autorității și până cel târziu la 31 ianuarie 2010, Comisia adoptă printr-un act de punere în aplicare, după consultarea Autorității, acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament stabilind o listă a Uniunii cu mențiunile permise, astfel cum sunt menționate la alineatul (1), precum și toate condițiile necesare pentru utilizarea mențiunilor respective. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2). [AM 423]

(4)  După consultarea Autorității, Comisia adoptă printr-un act de punere în aplicare, adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 24a din proprie inițiativă sau ca urmare a unei cereri a unui stat membru, pentru a completa prezentul regulament adoptând orice modificare necesară a listei menționate la alineatul (3), bazate bazată pe dovezi științifice general acceptate. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2).”; [AM 424]

(6)  la articolul 17, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)  primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă o decizie finală cu privire la cerere prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește decizia sa finală cu privire la cerere.”; [AM 425]

(b)  în al doilea paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) înainte de expirarea perioadei de cinci ani, în cazul în care mențiunea îndeplinește în continuare condițiile prevăzute în prezentul regulament, Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, măsuri de autorizare a mențiunii, fără restricții de utilizare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament adoptând măsuri de autorizare a mențiunii fără restricții de utilizare.”; [AM 426]

(7)  la articolul 18, alineatul (5) se modifică după cum urmează:

(a)  primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Atunci când Autoritatea emite un aviz conform căruia nu sprijină includerea mențiunii în lista la care se face referire la alineatul (4), Comisia adoptă o decizie cu privire la cerere prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește decizia sa referitoare la cerere, atunci când Autoritatea emite un aviz conform căruia nu sprijină includerea mențiunii în lista la care se face referire la alineatul (4).”; [AM 427]

(b)  în al doilea paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) înainte de expirarea perioadei de cinci ani, în cazul în care mențiunea îndeplinește în continuare condițiile prevăzute în prezentul regulament, Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, măsuri de autorizare a mențiunii, fără restricții de utilizare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește autorizarea mențiunii fără restricții de utilizare.”; [AM 428]

(8)  se introduce următorul articol 24a:

„Articolul 24a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 1 alineatele (2) și (4), la articolul 3, la articolul 4 alineatele (1) și (5) și la articolul 8 alineatul (2), la articolul 13 alineatele (3) și (4), la articolul 17 alineatele (3) și (4), la articolul 18 alineatul (5) și la articolul 28 alineatul (6) litera (a) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatele (2) și (4), la articolul 3, la articolul 4 alineatele (1) și (5), și la articolul 8 alineatul (2), la articolul 13 alineatele (3) și (4), la articolul 17 alineatele (3) și (4), la articolul 18 alineatul (5) și la articolul 28 alineatul (6) litera (a) poate fi revocată în orice moment oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatele (2) și (4), al articolului 3, al articolului 4 alineatele (1) și (5), al articolului 8 alineatul (2), al articolului 13 alineatele (3) și (4), al articolului 17 alineatele (3) și (4), al articolului 18 alineatul (5) și al articolului 28 alineatul (6) litera (a) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 429]

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(9)  la articolul 25, alineatul (3) se elimină;

(10)  articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (4), litera (b) se elimină;

(b)  la alineatul (6) litera (a), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii) după consultarea Autorității, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, privind acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament stabilind mențiunile de sănătate autorizate în acest mod. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2).”; [AM 430]

159.  Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare(234)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1925/2006, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I și II la regulamentul respectiv în vederea adaptării regulamentului în cauză la progresele tehnice și științifice și pentru a modifica anexa III la regulamentul respectiv în vederea permiterii utilizării de vitamine, de minerale și de alte substanțe interzise, supuse restricțiilor sau aflate sub controlul Uniunii, și pentru a completa regulamentului regulamentul respectiv prin stabilirea de noi produse alimentare sau de categorii de produse alimentare cărora nu li se pot adăuga vitamine și minerale, prin stabilirea criteriilor de puritate pentru preparatele vitaminice și substanțele minerale, prin stabilirea valorii minime, prin derogare de la cantitățile semnificative prevăzute pentru prezența unei vitamine sau a unui mineral în produsele alimentare, și prin stabilirea cantităților maxime de vitamine sau minerale adăugate în alimente, precum și pentru a defini condițiile care limitează sau interzic adaosul unei anumite vitamine sau al unui anumit mineral. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 431]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește cantitățile de vitamine sau de minerale adăugate în produsele alimentare și în ceea ce privește condițiile care limitează sau interzic adaosul unei anumite vitamine sau al unui anumit mineral. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 432]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 3, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a listelor din anexele I și II, în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.

În cazul eliminării unei vitamine sau a unui mineral din listele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.

Înainte de efectuarea acestor modificări, Comisia consultă părțile interesate, în special operatorii din sectorul alimentar și grupurile de consumatori.”;

(2)  la articolul 4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate referitoare la pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește măsurile de stabilire de noi produse alimentare sau categorii de produse alimentare cărora nu li se pot adăuga vitamine și minerale în lumina dovezilor științifice și ținând seama de valoarea lor nutritivă.”; [AM 433]

(3)  la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește măsurile de stabilire a criteriilor de puritate pentru preparatele vitaminice și substanțele minerale incluse în anexa II, cu excepția cazului în care criteriile de puritate se aplică în temeiul alineatului (2) al prezentului articol.”; [AM 434]

(4)  articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Atunci când o vitamină sau un mineral se adaugă în produsele alimentare, cantitatea totală de vitamine sau de minerale prezente, în orice scop, în produsul alimentar astfel cum este pus în vânzare nu poate depăși cantitățile maxime. Comisia stabilește cantitățile respective printr-un act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2) adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 13a pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește cantitățile maxime respective. Comisia poate să prezinte în acest sens, până la 19 ianuarie 2009, un proiect de măsuri pentru cantitățile maxime. Pentru produsele concentrate și deshidratate, cantitățile maxime stabilite sunt cele prezente în produsele alimentare atunci când sunt preparate pentru consum conform instrucțiunilor producătorului. [AM 435]

(2)  Comisia definește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, orice condiție adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 13a pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește definirea oricăror condiții care limitează sau interzice interzic adăugarea unei anumite vitamine sau a unui anumit mineral într-un produs alimentar sau într-o categorie de produse alimentare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2).”; [AM 436]

(b)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Adăugarea unei vitamine sau a unui mineral într-un produs alimentar are ca rezultat prezența vitaminei respective sau a mineralului respectiv în produsul alimentar într-o cantitate cel puțin semnificativă, atunci când această cantitate este definită în conformitate cu partea A punctul 2 din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește măsurile de stabilire a cantităților minime de vitamine sau de minerale din produsele alimentare, inclusiv orice cantități mai mici, prin derogare de la cantitățile semnificative, pentru anumite produse alimentare sau categorii de produse alimentare.”; [AM 437]

(5)  la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare cărora li s-au adăugat vitamine și minerale nu pot include nicio mențiune care să afirme sau să implice că un regim alimentar echilibrat și variat nu poate asigura cantități adecvate de nutrienți. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin acordarea de derogare derogări de la această normă în ceea ce privește un anumit nutrient.”; [AM 438]

(6)  articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Din proprie inițiativă sau pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea includerii substanței sau ingredientului menționat la alineatul (1) al prezentului articol. Acest act delegat ține seama, în fiecare caz, de o evaluare a informațiilor disponibile efectuată de către Autoritate și îndeplinește următoarele condiții:

(a)  în cazul în care a fost identificat un efect nociv pentru sănătate, substanța și/sau ingredientul care conține substanța:

(i)  se introduce în anexa III partea A și se interzice adăugarea sa în produse alimentare ori utilizarea sa la fabricarea de produse alimentare; sau

(ii)  se introduce în anexa III partea B și adăugarea sa în produse alimentare ori utilizarea sa la fabricarea de produse alimentare se autorizează numai în condițiile specificate în anexa III partea B;

(b)  în cazul în care au fost identificate efecte nocive posibile pentru sănătate, dar persistă incertitudinea științifică în acest sens, substanța se introduce în anexa III partea C.

În cazul introducerii substanței sau a ingredientului în anexa III partea A sau B, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.”;

(b)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) În termen de patru ani de la data la care o substanță a fost introdusă în anexa III partea C și ținând seama de avizul Autorității cu privire la orice dosar prezentat spre evaluare, astfel cum este menționat la alineatul (4) al prezentului articol, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a anexei III pentru a permite utilizarea unei substanțe introduse în anexa III partea C ori pentru a o include în anexa III partea A sau B, după caz.

În cazul introducerii substanței sau a ingredientului în anexa III partea A sau B, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.”;

(7)  se introduc următoarele articole 13a și 13b:

„Articolul 13a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (3), la articolul 4, la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul alineatele (1), (2) și (6), la articolul 7 alineatul (1) și la articolul 8 alineatele (2) și (5) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (3), la articolul 4, la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul alineatele (1), (2) și (6), la articolul 7 alineatul (1) și la articolul 8 alineatele (2) și (5) poate fi revocată în orice moment de către oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (3), al articolului 4, al articolului 5 alineatul (1), al articolului 6 alineatul alineatele (1), (2) și (6), al articolului 7 alineatul (1) și al articolului 8 alineatele (2) și (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 439]

Articolul 13b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(8)  la articolul 14, alineatele (3) și (4) se elimină.

160.  Regulamentul (CE) nr. 1394/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind medicamentele pentru terapie avansată și de modificare a Directivei 2001/83/CE și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004(235) (236)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1394/2007, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1394/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 24

Modificări ale anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 25a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice, după consultarea Agenției.”;

(2)  se introduce următorul articol 25a:

„Articolul 25a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 24, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 24 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 24 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1 .”;

(3)  la articolul 26, alineatul (3) se elimină.

161.  Directiva 2009/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind solvenții de extracție utilizați la fabricarea produselor alimentare și a ingredientelor alimentare(237)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2009/32/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa I la directiva respectivă, în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice, și pentru a completa directiva în cauză în ceea ce privește metodele de analiză necesare pentru verificarea conformității cu criteriile de puritate, procedura de prelevare a probelor, metodele de analiză a solvenților de extracție incluși în anexa I la directiva respectivă și limitele maxime admise pentru conținutul de mercur și de cadmiu din solvenții respectivi. Este deosebit de importantă efectuarea de consultări adecvate de către Comisie pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/32/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

(1)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate privind modificarea anexei I în lumina progreselor științifice și tehnice înregistrate în domeniul utilizării solvenților, al condițiilor lor de utilizare și al limitelor maxime ale reziduurilor.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 5a, acte delegate de stabilire pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor aspecte: [AM 440]

(a)  a metodelor de analiză necesare pentru verificarea conformității cu criteriile de puritate generale și specifice prevăzute la articolul 3;

(b)  a procedurii de prelevare a probelor și a metodelor de analiză calitativă și cantitativă a solvenților de extracție incluși în anexa I și utilizați în produsele alimentare sau în ingredientele alimentare;

(c)  dacă este necesar, a criteriilor de puritate specifice pentru solvenții de extracție incluși în anexa I, în special a limitelor maxime admise pentru conținutul de mercur și cadmiu din acești solvenți.

(3)  În vederea protejării sănătății umane, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (1) și al alineatului (2) litera (c) li se aplică procedura prevăzută la articolul 5b.”;

(2)  la articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 5a, acte delegate privind modificările prezentei directive care sunt considerate necesare în vederea rezolvării dificultăților menționate la alineatul (1) și a asigurării protejării sănătății umane.

În acest caz, orice stat membru care a adoptat măsuri de protecție le poate menține până la intrarea în vigoare a modificărilor pe teritoriul său.”;

(3)  se introduc următoarele articole 5a și 5b:

„Articolul 5a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 și la articolul 5 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 441]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 și la articolul 5 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 și al articolului 5 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 5b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_______________________

* JO L 123, 12.2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 6, alineatele (3) și (4) se elimină.

162.  Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic(238)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2009/41/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la directiva respectivă în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și pentru a enumera tipurile de MMG-uri cărora nu li se aplică directiva respectivă în cazurile în care se stabilește faptul că acestea sunt sigure, în conformitate cu criteriile prevăzute în directiva în cauză. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/41/CE se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 19a, acte delegate de modificare:

(a)  a anexelor II, III, IV și V în vederea adaptării acestora la progresele tehnice;

(b)  a anexei II partea C, în vederea stabilirii și actualizării listei tipurilor de MMG-uri menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (b).”;

(2)  se introduce următorul articol 19a:

„Articolul 19a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 19, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 442]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 19 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_______________________

* JO L 123, 12. 5. 2016, p. 1.”;

(3)  la articolul 20, alineatul (2) se elimină;

(4)  în anexa II partea B, punctul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Introducere

Tipurile de MMG-uri enumerate în partea C, în temeiul articolului 19, sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. MMG-urile vor fi adăugate pe listă de la caz la caz, iar excluderea se va efectua doar pentru MMG-uri individuale, clar identificate. Această excludere se aplică doar atunci când MMG-ul este utilizat în condiții de izolare. Excluderea nu se aplică introducerii deliberate a MMG-urilor. Pentru ca un MMG să fie inclus în partea C, trebuie să se demonstreze că îndeplinește criteriile de mai jos.”;

(5)  în anexa II, partea C se înlocuiește cu următorul text:

„Partea C

Tipurile de MMG-uri care îndeplinesc criteriile enumerate în partea B:

... (a se completa în temeiul articolului 19).”

163.  Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale(239)

În vederea atingerii obiectivelor Directivei 2009/54/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica directiva respectivă în vederea protejării sănătății publice și pentru a o completa în ceea ce privește:

—  limitele pentru concentrațiile elementelor componente ale apelor minerale naturale;

—  orice dispoziții necesare pentru indicarea pe etichete a nivelurilor ridicate ale anumitor elemente componente;

—  condițiile de utilizare a aerului îmbogățit cu ozon pentru tratarea apelor minerale naturale, informațiile privind tratamentele apelor minerale naturale;

—  metodele de analiză pentru determinarea absenței contaminării apelor minerale naturale;

—  procedurile de prelevare a probelor și metodele de analiză necesare pentru verificarea caracteristicilor microbiologice ale apelor minerale naturale.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/54/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 4 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor norme referitoare la măsurile menționate la primul paragraf litera (b) punctul (i) și litera (c) punctul (i).”; [AM 443]

(2)  la articolul 9 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor norme referitoare la măsurile menționate la primul paragraf litera (d).”; [AM 444]

(3)  la articolul 11 alineatul (4), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate de modificare a prezentei directive în vederea asigurării protejării sănătății publice.

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 13b.”;

(4)  la articolul 12, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13a, acte delegate privind pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor norme referitoare la măsurile menționate la primul paragraf literele (a) - (f).”; [AM 445]

(5)  se introduc următoarele articole 13a și 13b:

„Articolul 13a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (1), la articolul 9 alineatul (4), la articolul 11 alineatul (4) și la articolul 12, se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 446]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (1), la articolul 9 alineatul (4), la articolul 11 alineatul (4) și la articolul 12 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (1), al articolului 9 alineatul (4), al articolului 11 alineatul (4) și la articolul 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 13b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

________________________

* JO L 123, 12.5. 2016, p. 1.”.

(6)  articolul 14 se elimină.

164.  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(240) (241)

În vederea stabilirii unui cadru de acțiune a Uniunii ce vizează utilizarea durabilă a pesticidelor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele I-IV la Directiva 2009/128/CE în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Prin urmare, Directiva 2009/128/CE se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de modificare a anexei I în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.”;

(2)  la articolul 8, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de modificare a anexei II în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.”;

(3)  la articolul 14 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de modificare a anexei III în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.”;

(4)  la articolul 15 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20a, acte delegate de modificare a anexei IV în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.”;

(5)  se introduce următorul articol 20a:

„Articolul 20a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 5 alineatul (3), la articolul 8 alineatul (7), la articolul 14 alineatul (4) și la articolul 15 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (3), la articolul 8 alineatul (7), la articolul 14 alineatul (4) și la articolul 15 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3), al articolului 8 alineatul (7), al articolului 14 alineatul (4) și al articolului 15 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

________________________

* JO L 123, 12. 5. 2016, p. 1.”.

165.  Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului(242)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 470/2009, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa regulamentul respectiv cu metode științifice pentru stabilirea valorilor de referință, a valorilor de referință pentru reziduurile substanțelor farmacologic active, a normelor privind măsurile în cazul prezenței confirmate a unei substanțe interzise sau neautorizate, a principiilor metodologice aplicabile evaluării riscurilor, a recomandărilor de gestionare a riscurilor, precum și a normelor privind utilizarea unei limite maxime de reziduuri stabilită stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar pentru alt produs alimentar din aceeași specie sau privind limita maximă de reziduuri stabilită pentru o substanță farmacologic activă dintr-una sau mai multe specii, pentru alte specii. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 447]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor relevante ale Regulamentului (CE) nr. 470/2009, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește valorile de referință aferente reziduurilor substanțelor farmacologic active. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 448]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 470/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 13, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește adoptarea: [AM 449]

(a)  principiilor metodologice de evaluare a riscului și a recomandărilor privind gestionarea riscului menționate la articolele 6 și 7, inclusiv a cerințelor tehnice, în conformitate cu standardele convenite la nivel internațional;

(b)  normelor privind utilizarea unei limite maxime de reziduuri stabilită pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar pentru alt produs alimentar din aceeași specie sau privind limita maximă de reziduuri stabilită pentru o substanță farmacologic activă dintr-una sau mai multe specii, pentru alte specii, astfel cum se menționează la articolul 5. Normele respective prevăd modalitatea și circumstanțele în care datele științifice cu privire la reziduurile dintr-un anumit produs alimentar sau dintr-o specie sau mai multe specii pot fi utilizate pentru a stabili o limită maximă de reziduuri pentru alte produse alimentare sau pentru alte specii.”;

(2)  articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 18

Valorile de referință

Atunci când se consideră necesar pentru a asigura buna desfășurare a controalelor produselor alimentare de origine animală importate sau introduse pe piață în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004, Comisia poate stabili, prin intermediul unui act de punere în aplicare, valorile este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea valorilor de referință aferente reziduurilor substanțelor farmacologic active care nu fac obiectul unei clasificări în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) litera (a), (b) sau (c). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2).

Valorile de referință ce determină întreprinderea de acțiuni sunt reexaminate periodic pentru a se ține seama de noile date științifice referitoare la siguranța alimentară, de rezultatele investigațiilor și ale testelor analitice menționate la articolul 24, precum și de progresele tehnologice.

Din motive imperative de urgență justificate în mod corespunzător și legate de protejarea sănătății umane, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare aplicabile imediat, în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2a). În cazul în care există riscuri pentru sănătatea umană, atunci când este necesar din motive imperioase de urgență, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 24b.”; [AM 450]

(3)  la articolul 19 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 24a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește principiile metodologice și metodele științifice pentru stabilirea valorilor de referință.”; [AM 451]

(4)  la articolul 24, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate , în conformitate cu articolul 24a, un act delegat privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește aplicarea prezentului articol.”; [AM 452]

(5)  la titlul V se introduce următorul articol 24a:

„Articolul 24a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 13 alineatul (2), la articolul 18, la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 24 alineatul (4), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2), la articolul 18, la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 24 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de către oricând de Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (2), al articolului 18, al articolului 19 alineatul (3) și al articolului 24 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 453]

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(5a)  se introduce următorul articol 24b:

„Articolul 24b

Procedura de urgență

1.  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

2.  Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecțiuni cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 24a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat, în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecțiuni.” [AM 454]

(6)  la articolul 25, alineatul (3) se elimină;

(7)  articolul 26 se modifică după cum urmează:

(a)  se introduce următorul alineat (2a):

„Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*, coroborat cu articolul 5 din regulamentul menționat anterior.

___________________________

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13)”;

(b)  alineatele (3) și (4) se elimină.

166.  Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei(243)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 767/2009, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul respectiv în vederea adaptării acestora la progresele tehnice, pentru a actualiza lista utilizărilor preconizate și a stabili conținutul maxim de impurități chimice, astfel cum este menționat în anexa I punctul 1, precum și pentru a completa regulamentul în cauză cu o listă de categorii de materii prime pentru furaje, respectiv pentru a clarifica dacă un anume produs constituie furaj. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 455]

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 767/2009, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru a clarifica dacă un anumit produs constituie furaj, pentru a actualiza lista utilizărilor prevăzute și pentru a stabili conținutul maxim de impurități chimice. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 456]

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 767/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  la articolul 6 alineatul (2), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de modificare a anexei III.

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 27b.”;

(2)  la articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27a pentru a completa prezentul regulament cu scopul de a clarifica dacă un anumit produs constituie furaj în sensul prezentului regulament. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (3).”; [AM 457]

(3)  la articolul 10, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) În termen de șase luni de la primirea unei cereri valabile sau, după caz, după primirea avizului Autorității, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de actualizare a delegate în conformitate cu articolul 27a pentru a completa prezentul regulament prin actualizarea listei utilizărilor preconizate dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la alineatul (2). Aceste Respectivele acte delegate de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (3) 27a.”; [AM 458]

(4)  la articolul 17 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea listei categoriilor de materii prime pentru furaje menționate la alineatul (2) litera (c).”; [AM 459]

(5)  la articolul 20 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de modificare a anexei VIII.”;

(6)  la articolul 26, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Modificările aduse Catalogului comunitar care stabilesc Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27a pentru a modifica Catalogul comunitar care stabilește conținutul maxim de impurități chimice, astfel cum este menționat în anexa I punctul 1, sau a nivelurilor de puritate botanică, astfel cum sunt menționate în anexa I punctul 2, ori a conținutului de umiditate, astfel cum este menționat în anexa I punctul 6, sau a specificațiilor care înlocuiesc declarația obligatorie, astfel cum este menționată la articolul 16 alineatul (1) litera (b), se adoptă prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (3).”; [AM 460]

(7)  la articolul 27, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora în lumina evoluțiilor științifice și tehnice.”;

(8)  se introduc următoarele articole 27a și 27b:

„Articolul 27a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (5), la articolul 17 alineatul (4), la articolul 20 alineatul (2), la articolul 26 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (1), se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 461]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (2), la articolul 17 alineatul (4), la articolul 20 alineatul (2) și la articolul 27 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoarea datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2), al articolului 17 alineatul (4), al articolului 20 alineatul (2) și al articolului 27 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 27b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat în urma notificării deciziei Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(9)  la articolul 28, alineatele (4), (5) și (6) se elimină;

(10)  la articolul 32, alineatul (4) se elimină.

167.  Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)(244)

În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa modifica regulamentul respectiv în ceea ce privește un punct final în lanțul de prelucrare și pentru a-l completa în ceea ce privește: [AM 462]

—  punctul final al lanțului de prelucrare; [AM 463]

—  stabilirea bolilor transmisibile grave;

—  condițiile ce vizează prevenirea răspândirii bolilor transmisibile la oameni sau la animale;

—  categoriile de risc, pentru a ține seama de progresele științifice în ceea ce privește evaluarea nivelului de risc;

—  verificările și controalele utilizărilor subproduselor de origine animală și ale produselor derivate, precum și condițiile privind hrănirea animalelor;

—  derogările acordate pentru activități de cercetare și pentru orice alte scopuri specifice;

—  anumite măsuri legate de colectare, transport și eliminare;

—  autorizarea unor metode alternative de utilizare sau de eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate;

—  anumite măsuri legate de colectare și identificare;

—  anumite măsuri legate de categorie și transport;

—  anumite măsuri legate de colectare, transport și trasabilitate;

—  anumite măsuri legate de înregistrare și autorizare;

—  introducerea pe piață a subproduselor de origine animală și a produselor derivate destinate hrănirii animalelor de fermă;

—  introducerea pe piață și utilizarea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol;

—  anumite măsuri legate de alte produse derivate;

—  anumite măsuri legate de produsele importate și în tranzit;

—  scopurile exporturilor de materiale de categoria 1, de materiale de categoria 2 și de produse derivate din acestea;

—  controalele expedierii către alte state membre.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește anumite documente, parametrii procesului de prelucrare și cerințele de testare aplicabile produsului finit, modelele pentru certificatele de sănătate, documentele comerciale și declarațiile care trebuie să însoțească transporturile, specificându-se condițiile în care poate fi indicat că subprodusele de origine animală sau produsele derivate în cauză au fost colectate sau fabricate în conformitate cu cerințele regulamentului respectiv. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 51a, acte delegate pentru a modifica punctul final în lanțul de prelucrare pentru produsele menționate la prezentul alineat al treilea paragraf literele (a) și (b), ținând seama de evoluțiile științifice și tehnice.

Dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 51b, acte delegate pentru a modifica punctul final în lanțul de prelucrare pentru produsele menționate la prezentul alineat al treilea paragraf literele (a) și (b), ținând seama de evoluțiile științifice și tehnice.”;

(b)  la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate privind pentru a modifica prezentul regulament în ceea ce privește un punct final în lanțul de prelucrare dincolo de care produsele derivate menționate la prezentul alineat nu mai fac obiectul cerințelor prevăzute de prezentul regulament.”; [AM 464]

(2)  articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme privind măsurile menționate la primul paragraf litera (b) punctul (ii).”; [AM 465]

(b)  la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme privind măsurile menționate la primul paragraf.”; [AM 466]

(3)  la articolul 7, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme privind măsurile menționate la alineatele (2) și (3).”; [AM 467]

(4)  la articolul 11, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor referitoare la următoarele aspecte:”; [AM 468]

(b)  al doilea paragraf se elimină;

(5)  articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Competențe delegate”

(b)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor referitoare la următoarele aspecte:”; [AM 469]

(ii)  al doilea paragraf se elimină;

(6)  la articolul 17 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea condițiilor menționate la primul paragraf.”; [AM 470]

(7)  la articolul 18, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor referitoare la următoarele aspecte:”; [AM 471]

(b)  al doilea paragraf se elimină;

(8)  la articolul 19, alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(a)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor referitoare la următoarele aspecte:”; [AM 472]

(b)  al doilea paragraf se elimină;

(9)  la articolul 20, alineatul (11) se modifică după cum urmează:

(a)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„După primirea avizului EFSA, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate în ceea ce privește pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea următoarelor:”; [AM 473]

(b)  al doilea paragraf se elimină;

(10)  la articolul 21, alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(a)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor referitoare la următoarele aspecte:”; [AM 474]

(b)  al doilea paragraf se elimină;

(11)  articolul 27 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul articolului 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Competențe delegate”;

(b)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme privind următoarele măsuri legate de prezenta secțiune și de secțiunea 1 din prezentul capitol:”; [AM 475]

(c)  al doilea paragraf se elimină;

(12)  la articolul 31, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme privind măsurile referitoare la condițiile de sănătate publică și animală pentru colectarea, prelucrarea și tratarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate menționate la alineatul (1).”; [AM 476]

(13)  la articolul 32, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)  la primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea măsurilor referitoare la următoarele aspecte:”; [AM 477]

(b)  al doilea paragraf se elimină;

(14)  Articolul 40 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 40

Competențe delegate și de executare

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate privind pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește condițiile pentru: [AM 478]

(a)  introducerea pe piață a hranei pentru animale de companie importată sau a hranei pentru animale de companie din materiale importate, din materialul de categoria 1 menționat la articolul 8 litera (c);

(b)  siguranța aprovizionării și deplasării materialului care urmează a fi folosit în condiții care exclud riscuri pentru sănătatea publică și animală;

(c)  utilizarea în siguranță a produselor derivate care prezintă riscuri pentru sănătatea publică sau animală.

(2)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește: [AM 479]

(a)  documentația menționată la articolul 37 alineatul (2) primul paragraf;

(b)  parametrii procesului de prelucrare, astfel cum sunt menționați la articolul 38 primul paragraf, în special în ceea ce privește aplicarea de tratamente fizice sau chimice materialului utilizat;

(c)  cerințele de testare aplicabile produsului finit.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3).”; [AM 480]

(15)  articolul 41 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea condițiilor menționate la primul paragraf litera (b). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3).”; [AM 481]

(b)  la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor prevăzute la primul paragraf. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3). este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea cerințelor menționate la primul paragraf.”; [AM 482]

(16)  articolul 42 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Competențe delegate și de executare”;

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor aspecte: [AM 483]

(a)  condițiilor pentru importul și tranzitul materialelor de categoria 1 și categoria 2 și al produselor derivate din acestea;

(b)  restricțiilor legate de sănătatea publică sau animală aplicabile materialului importat de categoria 3 sau produselor derivate din acesta care ar putea să fie stabilite prin referire la listele de țări terțe sau de părți din țări terțe elaborate în conformitate cu articolul 41 alineatul (4) sau în alte scopuri legate de sănătatea publică sau animală;

(c)  condițiilor pentru fabricarea de subproduse de origine animală sau de produse derivate în unități sau instalații din țări terțe; aceste condiții pot include modalitățile de control al unor astfel de unități sau instalații de către autoritatea competentă în cauză și pot scuti unele tipuri de unități sau de instalații care manipulează subproduse de origine animală sau produse derivate de autorizarea sau înregistrarea menționată la articolul 41 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b);

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru certificatele de sănătate, documentele comerciale și declarațiile care trebuie să însoțească transporturile, specificând condițiile în care poate fi indicat că subprodusele de origine animală sau produsele derivate în cauză au fost colectate sau fabricate în conformitate cu cerințele prezentului regulament. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3).”;

(17)  la articolul 43 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme privind normele menționate la primul paragraf.”; [AM 484]

(18)  la articolul 45, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare delegate de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare completare a prezentului articol, inclusiv a normelor privind metodele de referință pentru analizele microbiologice. Aceste Respectivele acte de punere în aplicare delegate se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3) 51a.”; [AM 485]

(19)  la articolul 48, alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de stabilire a pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor aspecte: [AM 486]

(a)  perioadei de timp specificate pentru decizia autorității competente, astfel cum este menționată la alineatul (1);

(b)  condițiilor suplimentare pentru expedierea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate menționate la alineatul (4);

(c)  modelelor pentru certificatele de sănătate care trebuie să însoțească transporturile trimise în conformitate cu alineatul (5);

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a condițiilor în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate destinate utilizării în expoziții, în activități artistice, în scopuri de diagnosticare, educaționale sau de cercetare pot fi trimise altor state membre, prin derogare de la alineatele (1) - (5) ale prezentului articol. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3).

(8)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51a, acte delegate de specificare a pentru a completa prezentul regulament prin specificarea condițiilor în care autoritățile competente pot acorda derogări de la alineatele (1) - (4) în ceea ce privește următoarele: [AM 487]

(a)  expedierea gunoiului de grajd transportat între două puncte ale aceleiași ferme sau între ferme aflate în regiunea de frontieră comună a statelor membre;

(b)  expedierea altor subproduse de origine animală transportate între unități sau instalații situate în regiunea de frontieră comună a statelor membre; și

(c)  transportul unui animal de companie mort în vederea incinerării acestuia într-o unitate sau instalație situată în regiunea de frontieră comună a statelor membre. ”;

(20)  se introduc următoarele articole 51a și 51b:

„Articolul 51a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Delegarea de competențe Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatele (1) și (2), la articolul 6 alineatele (1) și (2), la articolul 7 alineatul (4), la articolul 11 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (1), la articolul 17 alineatul (2), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 19 alineatul (4), la articolul 20 alineatul (11), la articolul 21 alineatul (6), la articolul 27, la articolul 31 alineatul (2), la articolul 32 alineatul (3), la articolul 40 alineatele (1) și (2), la articolul 41 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatul (3) al treilea paragraf, la articolul 42 alineatul (2) primul paragraf, la articolul 43 alineatul (3), la articolul 45 alineatul (4) și la articolul 48 alineatul (7) primul paragraf și alineatul (8) se conferă Comisiei pentru pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului Regulament Omnibus de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatele (1) și (2), la articolul 6 alineatele (1) și (2), la articolul 7 alineatul (4), la articolul 11 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (1), la articolul 17 alineatul (2), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 19 alineatul (4), la articolul 20 alineatul (11), la articolul 21 alineatul (6), la articolul 27, la articolul 31 alineatul (2), la articolul 32 alineatul (3), la articolul 40 alineatele (1) și (2), la articolul 41 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatul (3) al treilea paragraf, la articolul 42 alineatul (2) primul paragraf, la articolul 43 alineatul (3), la articolul 45 alineatul (4), și la articolul 48 alineatul (7) primul paragraf și alineatul (8) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2), al articolului 6 alineatele (1) și (2), al articolului 7 alineatul (4), al articolului 11 alineatul (2), al articolului 15 alineatul (1), al articolului 17 alineatul (2), al articolului 18 alineatul (3), al articolului 19 alineatul (4), al articolului 20 alineatul (11), al articolului 21 alineatul (6), al articolului 27, al articolului 31 alineatul (2), al articolului 32 alineatul (3), al articolului 40 alineatele (1) și (2), al articolului 41 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatul (3) al treilea paragraf, al articolului 42 alineatul (2) primul paragraf, al articolului 43 alineatul (3) primul paragraf , al articolului 45 alineatul (4) și al articolului 48 alineatul (7) primul paragraf și alineatul (48) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 488]

Articolul 51b

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat trimisă Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 51a alineatul (6). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

__________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(21)  La articolul 52, alineatele (4), (5) și (6) se elimină.

XIII.  IMPOZITARE ȘI UNIUNE VAMALĂ

168.  Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț(245) (246)

În temeiul articolului 15 din Decizia nr. 70/2008/CE, Comisia este împuternicită să proroge anumite termene în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului(247). Împuternicirea menționată anterior nu a fost exercitată niciodată și nu mai este necesară. Prin urmare, nu este necesară adaptarea împuternicirii la articolul 290 din tratat, ci aceasta ar trebui revocată, iar articolele 15 și 16 din decizie ar trebui eliminate.

Prin urmare, în Decizia nr. 70/2008/CE articolele 15 și 16 se elimină.

(1) JO C 288, 31.8.2017, p. 29.
(2) JO C 164, 8.5.2018, p. 82.
(3)JO C , , p. .
(4)JO C , , p. .
(5) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019.
(6)Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).
(7)COM(2013)0451, COM(2013)0452 și COM(2013)0751 .
(8)JO C 80, 7.2.2015, p. 17.
(9)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(10)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(11) JO L 140, 5.6.2009, p. 114.
(12) JO L 140, 5.6.2009, p. 136.
(13) JO L 286, 31.10.2009, p. 1.
(14) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
(15) JO L 113, 30.4.2002, p. 1.
(16)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(17) JO L 172, 2.7.2008, p. 15.
(18)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(19)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(20) JO L 163, 2.7.1996, p. 1.
(21) JO L 183, 29.6.1989, p. 1.
(22) JO L 393, 30.12.1989, p. 1.
(23)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(24) JO L 393, 30.12.1989, p. 18.
(25)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(26) JO L 156, 21.6.1990, p. 9.
(27)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(28) JO L 156, 21.6.1990, p. 14.
(29)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(30) JO L 113, 30.4.1992, p. 19.
(31)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(32) JO L 245, 26.8.1992, p. 6.
(33)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(34) JO L 245, 26.8.1992, p. 23.
(35)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(36) JO L 348, 28.11.1992, p. 9.
(37) JO L 404, 31.12.1992, p. 10.
(38) JO L 307, 13.12.1993, p. 1.
(39) JO L 216, 20.8.1994, p. 12.
(40)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(41) JO L 131, 5.5.1998, p. 11.
(42)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(43) JO L 23, 28.1.2000, p. 57.
(44) JO L 262, 17.10.2000, p. 21.
(45) JO L 177, 6.7.2002, p. 13.
(46)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(47) JO L 042, 15.2.2003, p. 38.
(48)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(49) JO L 158, 30.4.2004, p. 50.
(50)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(51) JO L 114, 27.4.2006, p. 38.
(52)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(53) JO L 260, 3.10.2009, p. 5.
(54) JO L 330, 16.12.2009, p. 28.
(55)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(56) JO L 211, 14.8.2009, p. 94.
(57) JO L 211, 14.8.2009, p. 36.
(58) JO L 342, 22.12.2009, p. 46.
(59)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(60) JO L 135, 30.5.1991, p. 40.
(61) JO L 375, 31.12.1991, p. 1.
(62) JO L 365, 31.12.1994, p. 24.
(63)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(64) JO L 243, 24.9.1996, p. 31.
(65) JO L 330, 5.12.1998, p. 32.
(66) Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman (JO L 296, 7.11.2013, p. 12).
(67) JO L 269, 21.10.2000, p. 34.
(68) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
(69) JO L 189, 18.7.2002, p. 12.
(70)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(71) JO L 143, 30.4.2004, p. 87.
(72)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(73) JO L 23, 26.1.2005, p. 3.
(74) JO L 64, 4.3.2006, p. 37.
(75) JO L 102, 11.4.2006, p. 15.
(76) JO L 372, 27.12.2006, p. 19.
(77) JO L 33, 4.2.2006, p. 1.
(78)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(79) JO L 108, 25.4.2007, p. 1.
(80) JO L 288, 6.11.2007, p. 27.
(81) JO L 152, 11.6.2008, p. 1.
(82) JO L 164, 25.6.2008, p. 19.
(83) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(84)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(85) JO L 285, 31.10.2009, p. 36.
(86)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(87) JO L 20, 26.1.2010, p. 7.
(88) JO L 342, 22.12.2009, p. 1.
(89) JO L 27, 30.1.2010, p. 1.
(90) JO L 374, 31.12.1991, p. 1.
(91) JO L 76, 30.3.1993, p. 1.
(92) JO L 162, 5.6.1998, p. 1.
(93) JO L 63, 12.3.1999, p. 6.
(94) JO L 332, 9.12.2002, p. 1.
(95) Decizia Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Deciziei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase (JO L 226, 6.9.2000, p. 3).
(96) JO L 66, 11.3.2003, p. 1.
(97)JO L 69, 13.3.2003, p. 1.
(98) JO L 143, 30.4.2004, p.49.
(99) JO L 191, 22.7.2005, p. 22.
(100)JO L 255, 30.9.2005, p. 1.
(101)JO L 393, 30.12.2006, p. 1.
(102)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(103)JO L 113, 30.4.2007, p. 3.
(104) JO L 171, 29.6.2007, p. 17
(105) JO L 199, 31.7.2007, p. 23.
(106)JO L 336, 20.12.2007, p. 1.
(107) JO L 61, 5.3.2008, p. 6.
(108) JO L 97, 9.4.2008, p. 13.
(109) JO L 145, 4.6.2008, p. 65.
(110)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(111) JO L 145, 4.6.2008, p. 227
(112)JO L 145, 4.6.2008, p. 234.
(113) JO L 218, 13.8.2008, p. 14.
(114) JO L 304, 14.11.2008, p. 1.
(115) JO L 354, 31.12.2008, p. 70.
(116) JO L 324, 10.10.2009, p. 1.
(117) JO L 243, 11.9.2002, p. 1.
(118) JO L 267, 10.10.2009, p. 7.
(119) JO L 147, 9.6.1975, p. 40.
(120) JO L 46, 21.2.1976, p. 1.
(121)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(122) JO L 39, 15.2.1980, p. 40.
(123) JO L 15, 21.1.1998, p. 14.
(124)JO L 162, 3.7.2000, p. 1.
(125)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(126) JO L 304, 21.11.2003, p. 1.
(127) JO L 50, 20.2.2004, p. 28.
(128)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(129) JO L 50, 20.2.2004, p. 44.
(130) JO L 157, 9.6.2006, p. 24.
(131)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(132) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
(133) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(134) JO L 106, 28.4.2009, p. 7.
(135)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(136) JO L 146, 10.6.2009, p. 1.
(137)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(138) JO L 170, 30.6.2009, p. 1.
(139) JO L 35, 4.2.2009, p. 32.
(140)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(141) JO L 216, 20.8.2009, p. 76
(142)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(143) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(144) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(145) JO L 200, 31.7.2009, p. 1.
(146) JO L 342, 22.12.2009, p. 59.
(147) JO L 348, 28.11.1992, p. 1.
(148)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(149) JO L 133, 22.5.2008, p. 66.
(150)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(151) JO L 373, 31.12.1991, p. 4.
(152) JO L 249, 17.10.1995, p. 35.
(153)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(154) Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).
(155) JO L 34, 9.2.1998, p. 1.
(156) JO L 332, 28.12.2000, p. 81.
(157) JO L 13, 16.1.2002, p. 9.
(158) JO L 208, 5.8.2002, p. 10.
(159)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(160) JO L 324, 29.11.2002, p. 1.
(161)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(162) JO L 123, 17.5.2003, p. 22.
(163) JO L 226, 10.9.2003, p. 4.
(164)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(165) JO L 115, 9.5.2003, p. 1.
(166) JO L 166, 30.4.2004, p. 124.
(167) JO L 167, 30.4.2004, p. 39.
(168) JO L 129, 29.4.2004, p. 6.
(169) JO L 138, 30.4.2004, p. 1.
(170)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(171) JO L 138, 30.4.2004, p. 19.
(172)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(173) JO L 162, 30.4.2004, p. 1.
(174) JO L 255, 30.9.2005, p. 152.
(175)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(176) JO L 310, 25.11.2005, p. 28.
(177)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(178) JO L 344, 27.12.2005, p. 15.
(179)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(180) JO L 403, 30.12.2006, p. 18.
(181) JO L 64, 4.3.2006, p. 1.
(182)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(183) JO L 315, 3.12.2007, p. 51.
(184) JO L 315, 3.12.2007, p. 14.
(185) JO L 260, 30.9.2008, p. 13.
(186)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(187) JO L 319, 29.11.2008, p. 59.
(188) JO L 97, 9.4.2008, p. 72.
(189) JO L 131, 28.5.2009, p. 47.
(190)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(191) JO L 131, 28.5.2009, p. 114.
(192) JO L 120, 15.5.2009, p. 5.
(193) JO L 131, 28.5.2009, p. 11.
(194)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(195) JO L 131, 28.5.2009, p. 24.
(196)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(197) Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 163, 25.6.2009, p. 1).
(198) JO L 300, 14.11.2009, p. 51.
(199) JO L 300, 14.11.2009, p. 72.
(200) JO L 300, 14.11.2009, p. 88.
(201) JO L 40, 11.2.1989, p. 34.
(202) JO L 66, 13.3.1999, p.16.
(203)JO L 18, 22.1.2000, p. 1.
(204)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(205) JO L 106, 17.4.2001, p.1.
(206)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(207)JO L 311, 28.11.2001, p. 67.
(208)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(209) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.
(210) JO L 140, 30.5.2002, p. 10.
(211)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(212) JO L 183, 12.7.2002, p. 51.
(213) JO L 33, 8.2.2003, p. 30.
(214) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(215)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(216) JO L 325, 12.12.2003, p. 31.
(217) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(218) JO L 268, 18.10.2003, p. 24
(219)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(220) JO L 268, 18.10.2003, p. 29
(221)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(222) JO L 309, 26.11.2003, p. 1
(223)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(224) JO L 325, 12.12.2003, p. 1.
(225) JO L 102, 7.4.2004, p. 48.
(226) JO L 139, 30.4.2004, p. 1
(227) JO L 139, 30.4.2004, p. 55
(228)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(229) JO L 139, 30.4.2004, p. 206
(230) JO L 35, 8.2.2005, p. 1.
(231)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(232)JO L 378, 27.12.2006, p. 1.
(233) JO L 404, 30.12.2006, p. 9
(234) JO L 404, 30.12.2006, p. 26
(235)JO L 324, 10.12.2007, p. 121.
(236)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(237) JO L 141, 6.6.2009, p. 3
(238) JO L 125, 21.5.2009, p. 75.
(239) JO L 164, 26.6.2009, p. 45
(240) JO L 309, 24.11.2009, p.71.
(241)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(242) JO L 152, 16.6.2009, p. 11.
(243) JO L 229, 1.9.2009, p. 1
(244) JO L 300, 14.11.2009, p. 1.
(245) JO L 23, 26.1.2008, p. 21.
(246)* Acest punct este reglementat în procedura 2016/0400A.
(247) Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).


Adaptarea la articolele 290 și 291 din TFUE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control - partea I ***I
PDF 128kWORD 61k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control (COM(2016)0799 – C8-0524/2016 – 2016/0400A(COD))
P8_TA(2019)0410A8-0020/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0799),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 33, articolul 43 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62, articolul 64 alineatul (2), articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 114, articolul 153 alineatul (2) litera (b), articolul 168 alineatul (4) litera (a), articolul 168 alineatul (4) litera (b), articolul 172, articolul 192 alineatul (1), articolul 207, articolul 214 alineatul (3) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea i-a fost prezentată de către Comisie (C8-0524/2016),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 33, articolul 43 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62, articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 114, articolul 153 alineatul (2) litera (b), articolul 168 alineatul (4) litera (b), articolul 172, articolul 192 alineatul (1), articolul 207 alineatul (2), articolul 214 alineatul (3) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 1 iunie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 decembrie 2017(2),

–  având în vedere scrisorile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu , sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere decizia luată de Conferința președinților la 7 martie 2019 de a autoriza Comisia pentru afaceri juridice să împartă propunerea Comisiei susmenționată și să elaboreze două rapoarte legislative în temeiul acesteia,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0190/2019),

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și avizele și poziția sub formă de amendamente ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0020/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control

P8_TC1-COD(2016)0400A


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1243.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Parlamentului, Consiliului și Comisiei

La punctul 27 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, cele trei instituții au recunoscut că este necesar ca toate actele legislative existente să fie aliniate la cadrul legislativ introdus prin Tratatul de la Lisabona și, mai ales, că este necesar ca toate actele de bază care se referă încă la procedura de reglementare cu control să fie aliniate rapid, aceasta constituind o prioritate ridicată. În urma propunerii înaintate de Comisie în acest scop, prezentul regulament răspunde acestei necesități dispunând alinierea procedurii de reglementare cu control într-un număr semnificativ de acte legislative incluse în respectiva propunere. Cele trei instituții vor continua să lucreze la alinierea celorlalte acte legislative din respectiva propunere.

Declarația Comisiei

Comisia ia act de alegerea legiuitorilor de a prevedea o durată limitată pentru toate delegările de competență în cazul cărora procedura de reglementare cu control este aliniată prin prezentul regulament, împreună cu obligația de raportare și reînnoirea tacită a delegărilor de competență. În special, având în vedere numărul mare al rapoartelor care ar trebui prezentate la intervale regulate de timp, precum și faptul că informațiile privind utilizarea delegărilor de competență sunt ușor accesibile prin intermediul Registrului actelor delegate, Comisia subliniază că dispune de o marjă de apreciere cu privire la modul în care își va îndeplini obligația de raportare. Prin urmare, dacă este cazul, Comisia ar putea să includă într-un singur document rapoartele pe care va trebui să le prezinte în temeiul mai multor acte de bază.

(1) JO C 288, 31.8.2017, p. 29.
(2) JO C 164, 8.5.2018, p. 82.


Adaptarea la articolul 290 din TFUE a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control ***I
PDF 171kWORD 44k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control (COM(2016)0798 – C8-0525/2016 – 2016/0399(COD))
P8_TA(2019)0411A8-0012/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0798),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 81 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0525/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0012/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control

P8_TC1-COD(2016)0399


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(1),

întrucât:

(1)  Tratatul de la Lisabona a introdus modificat în mod substanțial cadrul juridic referitor la competențele conferite Comisiei de către legislator, introducând o distincție între competențele delegate Comisiei de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ (acte delegate) și competențele conferite Comisiei de a adopta acte pentru a asigura condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii (acte de punere în aplicare). [AM 1]

(2)  Măsurile care pot face obiectul delegării de competențe, astfel cum se prevede la articolul 290 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), corespund, în principiu, măsurilor care fac obiectul procedurii de reglementare cu control, stabilită la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului(2).

(3)  Propunerile anterioare privind alinierea legislației referitoare la procedura de reglementare cu control la cadrul juridic introdus de Tratatul de la Lisabona(3) au fost retrase(4) din cauza stagnării negocierilor interinstituționale.

(4)  Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au convenit ulterior asupra unui nou cadru pentru actele delegate în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(5) și au recunoscut necesitatea de a alinia întreaga legislație existentă la cadrul legislativ introdus de Tratatul de la Lisabona. În special, cele trei instituții au convenit asupra necesității de a acorda o prioritate deosebită alinierii rapide a tuturor actelor de bază care se referă în continuare la procedura de reglementare cu control. Comisia și-a luat angajamentul de a elabora o propunere privind această aliniere până la sfârșitul anului 2016.

(5)  Împuternicirile din actele de bază care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 290 din TFUE și ar trebui adaptate la această dispoziție.

(5a)   Gruparea și prezentarea unor împuterniciri care nu sunt strâns legate între ele într-un singur act delegat al Comisiei împiedică Parlamentul să-și exercite dreptul de control, deoarece este obligat să accepte sau să refuze pur și simplu întregul act delegat, fără a avea posibilitatea de a-și prezenta avizul privind fiecare împuternicire în parte. [AM 2]

(6)  Prezentul regulament nu ar trebui să aibă incidență asupra procedurilor în curs în cadrul cărora un comitet a emis deja un aviz în conformitate cu articolul 5a din Decizia 1999/468/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(7)  Prin urmare, actele în cauză ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Actele enumerate în anexă se modifică în conformitate cu anexa.

Articolul 2

Prezentul regulament nu are incidență asupra procedurilor în curs în cadrul cărora un comitet a emis deja un aviz în conformitate cu articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXĂ

1.  Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială(6)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 1206/2001, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa la regulamentul menționat în scopul adaptării formularelor-tip sau al efectuării de modificări tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În consecință, Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Manual”;

(b)  alineatul (2) se elimină;

(2)  se introduc următoarele articole 19a și 19b:

„Articolul 19a

Acte delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 19b, acte delegate de modificare a anexei pentru a actualiza formularele-tip sau pentru a aduce modificări tehnice acestor formulare.”;

Articolul 19b

Exercitarea delegării

1.  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile stabilite la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 19a se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 3]

3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 19a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității oricăror acte delegate care sunt deja în vigoare.

4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 4]

_________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  Articolul 20 se elimină.

2.   Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanțele necontestate(7)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 805/2004, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexele la regulamentul menționat în scopul adaptării formularelor-tip. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În consecință, Regulamentul (CE) nr. 805/2004 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 31 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 31

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 31a, acte delegate de modificare a anexelor pentru a actualiza formularele-tip.”;

(2)  se introduce următorul articol 31a:

„Articolul 31a

Exercitarea delegării

1.  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile stabilite la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 31 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 5]

3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 31 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității oricăror acte delegate care sunt deja în vigoare.

4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 6]

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 32 se elimină.

3.  Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului(8)

În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 1393/2007, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a aduce amendamente anexelor I și II la regulamentul menționat în scopul actualizării formularelor-tip sau al efectuării de modificări tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În consecință, Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 se modifică după cum urmează:

(1)  articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 17

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 17a, acte delegate de modificare a anexelor I și II pentru a actualiza formularele-tip sau pentru a aduce modificări tehnice formularelor menționate.”;

(2)  se introduce următorul articol 17a:

„Articolul 17a

Exercitarea delegării

1.  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile stabilite la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 17 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată cinci ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 7]

3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 17 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității oricăror acte delegate care sunt deja în vigoare.

4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 8]

________________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

(3)  articolul 18 se elimină.

(1) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019.
(2)Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).
(3)COM(2013)0451, COM(2013)0452 și COM(2013)0751.
(4)JO C 80, 7.2.2015, p. 17.
(5)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(6)JO L 174, 27.6.2001, p. 1.
(7)JO L 143, 30.4.2004, p. 15.
(8)JO L 324, 10.12. 2007, p. 79.


Execuția și finanțarea bugetului general al UE pentru 2019 în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune ***
PDF 107kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului privind măsurile referitoare la execuția și finanțarea bugetului general al Uniunii în 2019 în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune (06823/1/2019 – C8-0155/2019 – 2019/0031(APP))
P8_TA(2019)0412A8-0197/2019

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (06823/1/2019),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 203 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C8-0155/2019),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru bugete (A8-0197/2019),

1.  aprobă proiectul de regulament al Consiliului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.


Acordul UE-Rusia de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei ***
PDF 112kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind reînnoirea Acordului de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Federației Ruse (07683/2019 – C8-0153/2019 – 2019/0005(NLE))
P8_TA(2019)0413A8-0188/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07683/2019),

–  având în vedere Acordul de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Federației Ruse(1),

–  având în vedere declarația Înaltei Reprezentante, Federica Mogherini, în numele UE, privind Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol din 20 martie 2019,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 186 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) subpunctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0153/2019),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0188/2019),

1.  aprobă reînnoirea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Rusiei.

(1) JO L 299, 28.11.2000, p. 15.


Modificarea statutului Băncii Europene de Investiții *
PDF 109kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de modificare a statutului Băncii Europene de Investiții (07651/2019 – C8-0149/2019 – 2019/0804(CNS))
P8_TA(2019)0414A8-0189/2019

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Băncii Europene de Investiții adresată Consiliului de a modifica statutul Băncii Europene de Investiții (07651/2019),

–  având în vedere articolul 308 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0149/2019),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0189/2019),

1.  aprobă propunerea;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.


Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ***I
PDF 129kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Acțiunii comune 98/700/JAI a Consiliului, a Regulamentului (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului (COM(2018)0631 – C8-0406/2018 – 2018/0330A(COD))
P8_TA(2019)0415A8-0076/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0631),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d) și articolul 79 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0406/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 februarie 2019(2),

–  având în vedere decizia luată de Conferința președinților la 21 martie 2019 de a autoriza Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să împartă propunerea Comisiei susmenționată și să elaboreze două rapoarte legislative în temeiul acesteia,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 1 aprilie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0076/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Consiliului anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) nr. 2016/1624

P8_TC1-COD(2018)0330A


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1896.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind posibilele mecanisme de asigurare a atractivității Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

Se preconizează că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă se va confrunta cu circumstanțe dificile în următorii ani pentru a răspunde nevoilor excepționale de recrutare, formare și menținere a personalului calificat pe o bază geografică cât mai amplă posibil. Având în vedere mandatul agenției și numărul important de membri ai personalului său, este esențial să se exploreze mecanisme care să permită asigurarea atractivității agenției ca angajator prin adaptarea remunerațiilor personalului agenției din Varșovia, în conformitate cu legislația aplicabilă a Uniunii.

Prin urmare, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să evalueze temeiul și modalitățile pentru un astfel de mecanism adecvat, în special atunci când prezintă propunerile de revizuire a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii, prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului(3). Orice astfel de mecanism trebuie să fie proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și nu trebuie să dea naștere unui tratament inegal în rândul personalului instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii dacă aceste instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii se confruntă cu o situație similară.

(1) JO C 110, 22.3.2019, p. 62.
(2) JO C 168, 16.5.2019, p. 74.
(3) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.


Codul de vize ***I
PDF 121kWORD 56k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (COM(2018)0252 – C8-0114/2018 – 2018/0061(COD))
P8_TA(2019)0416A8-0434/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2018)0252),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0114/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru transporturi și turism (A8-0434/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize)

P8_TC1-COD(2018)0061


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1155.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 142.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 11 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0495).


Măsuri de conservare și control care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest ***I
PDF 124kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unor măsuri de conservare și control care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2115/2005 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1386/2007 al Consiliului (COM(2018)0577 – C8-0391/2018 – 2018/0304(COD))
P8_TA(2019)0417A8-0017/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0577),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0391/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 ianuarie 2019,(1)

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0017/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unor măsuri de conservare și executare care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1627 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2115/2005 și (CE) nr. 1386/2007 ale Consiliului

P8_TC1-COD(2018)0304


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/833.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Norme de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip ***I
PDF 131kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului (COM(2018)0213 – C8-0152/2018 – 2018/0105(COD))
P8_TA(2019)0418A8-0442/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0213),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 87 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0152/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 iulie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0442/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în partea L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în partea L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului

P8_TC1-COD(2018)0105


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/1153.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European referitoare la articolul 9

Parlamentul European regretă faptul că, contrar propunerii inițiale, directiva nu include norme privind termene-limită și canale informatice precise pentru schimbul de informații dintre unitățile de informații financiare din diferitele state membre. Parlamentul European regretă, de asemenea, faptul că domeniul de aplicare al articolului în cauză a fost limitat la cazurile de terorism și de criminalitate organizată asociate terorismului și nu acoperă, la fel ca în propunerea inițială, toate tipurile de infracțiuni grave, care pot avea, în egală măsură, efecte negative serioase asupra societăților noastre. Parlamentul European îndeamnă Comisia să reexamineze această chestiune în rapoartele sale privind transpunerea în practică și evaluarea directivei în cauză și a Directivei privind combaterea spălării banilor, în special în cadrul evaluării pe care o va efectua în temeiul articolului 21. Parlamentul European va urmări îndeaproape și va analiza rapoartele și evaluările respective, formulând propriile recomandări, dacă va fi necesar.

Declarația Comisiei

În ceea ce privește articolul 9 din directivă, Comisia regretă că, în ciuda propunerii sale inițiale, directiva nu include norme care să prevadă termene-limită precise și canale IT pentru schimbul de informații între unitățile de informații financiare ale diferitelor state membre. De asemenea, Comisia regretă faptul că domeniul de aplicare al articolului respectiv a fost limitat la cazurile de terorism și de criminalitate organizată asociată cu terorismul, neacoperind toate tipurile de infracțiuni grave, astfel cum s-a propus inițial. Comisia va reflecta în continuare la cooperarea la nivelul unităților de informații financiare, în special în cadrul rapoartelor sale privind punerea în aplicare a acestei directive și a Directivei privind combaterea spălării banilor.

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 84.


Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare ***I
PDF 350kWORD 99k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare (COM(2018)0630 – C8-0404/2018 – 2018/0328(COD))
P8_TA(2019)0419A8-0084/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0630),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3) și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0404/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 ianuarie 2019(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0084/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare

P8_TC1-COD(2018)0328


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3) și articolul 188 primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Viața Peste 80 % din populația Uniunii este conectată la internet și viața noastră de zi cu zi și economiile noastre devin din ce în ce mai dependente de tehnologiile digitale, iar cetățenii sunt din ce în ce mai expuși la incidente cibernetice grave. Viitorul securității depinde, printre altele, de ameliorarea rezilienței globale, de consolidarea capacității tehnologice și industriale de a proteja Uniunea împotriva amenințărilor cibernetice, mereu în evoluție, întrucât atât infrastructura civilă , cât și capacitățile militare în materie de securitate depind de sisteme digitale sigure. O astfel de securitate poate fi realizată prin sensibilizarea publicului cu privire la amenințările la adresa securității cibernetice, prin dezvoltarea competențelor, a capacităților și a capabilităților în întreaga UE, ținând seama cu atenție de interdependențele care caracterizează infrastructura hardware și software, rețelele, produsele și procesele, precum și de implicațiile și de preocupările societale și etice. [AM 1]

(1a)   Criminalitatea cibernetică constituie o amenințare în creștere rapidă la adresa Uniunii, a cetățenilor și a economiei sale. În 2017, 80 % dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident cibernetic. Atacul WannaCry, produs în mai 2017, a afectat peste 150 de țări și 230 000 de sisteme informatice și a avut un impact semnificativ asupra infrastructurilor critice, cum ar fi spitalele. Această situație evidențiază necesitatea de a deține cele mai înalte standarde de securitate cibernetică și soluții holistice de securitate cibernetică, implicând oamenii, produsele, procesele și tehnologia din Uniune, precum și necesitatea poziției de lider al Uniunii în domeniu și nevoia de autonomie digitală. [AM 2]

(2)  Uniunea și-a intensificat în mod constant activitățile pentru a răspunde provocărilor din ce în ce mai mari în materie de securitate cibernetică, în urma Strategiei de securitate cibernetică din 2013(6), care vizează promovarea unui ecosistem cibernetic fiabil, sigur și deschis. În 2016, Uniunea a adoptat primele măsuri în domeniul securității cibernetice prin Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului(7) privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.

(3)  În septembrie 2017, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat o comunicare comună(8) intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE”, cu scopul de a consolida și mai mult reziliența, capacitatea de descurajare și răspunsul UE la atacurile cibernetice.

(4)  În cadrul summitului digital de la Tallinn din septembrie 2017, șefii de stat și de guvern au lansat Uniunii apelul de a ocupa „o poziție de lider mondial în domeniul securității cibernetice până în 2025, pentru a asigura protecția cetățenilor, a consumatorilor și a întreprinderilor noastre online, precum și pentru a câștiga încrederea acestora, dar și pentru a permite un internet liber, mai sigur și aflat sub incidența legii.și s-au declarat pentru „utilizarea mai intensă a soluțiilor cu sursă deschisă și/sau a standardelor deschise atunci când se (re)construiesc sisteme și soluții informatice (printre altele pentru a evita situațiile în care cumpărătorul depinde de vânzător), inclusiv cele dezvoltate și/sau promovate de programele UE pentru interoperabilitate și standardizare, cum ar fi ISA2. [AM 3]

(4a)  Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică („Centrul de competențe”) ar trebui să contribuie la sporirea rezilienței și fiabilității infrastructurii rețelelor și a sistemelor informatice, inclusiv a internetului și a altor infrastructuri critice pentru funcționarea societății, cum ar fi sistemele de transport, de sănătate și cele bancare. [AM 4]

(4b)  Centrul de competențe și acțiunile sale ar trebui să țină seama de punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/XXX [reformare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 în conformitate cu propunerea COM(2016)0616](9). [AM 5]

(5)  O perturbare semnificativă a rețelelor și a sistemelor informatice poate afecta statele membre și Uniunea în ansamblu. Prin urmare, securitatea cel mai înalt nivel de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice este esențială pentru buna funcționare a pieței interne la nivelul Uniunii este deopotrivă esențial pentru societate și economie. În prezent, Uniunea depinde de furnizorii de securitate cibernetică din afara Europei. Cu toate acestea, este în interesul strategic al Uniunii să se asigure că păstrează și dezvoltă capacitățile tehnologice esențiale în materie de securitate cibernetică pentru a-și securiza piața unică digitală și, în special, pentru a proteja rețelele și sistemele informatice critice protecția datelor și a rețelelor și sistemelor informatice critice ale cetățenilor și întreprinderilor europene, inclusiv infrastructurile critice pentru funcționarea societății, cum ar fi sistemele de transport, de sănătate și bancare, precum și pe cele ale pieței unice digitale, și pentru a furniza servicii de securitate cibernetică esențiale. [AM 6]

(6)  Uniunea deține o multitudine de cunoștințe de specialitate și o vastă experiență în ceea ce privește cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică, însă eforturile comunităților industriale și de cercetare sunt fragmentate, nu există o aliniere între acestea și o misiune comună, fapt care împiedică competitivitatea și protecția eficace a datelor, a rețelelor și a sistemelor critice în acest domeniu. Aceste eforturi și cunoștințe de specialitate trebuie să fie puse în comun, interconectate și utilizate în mod eficient pentru a consolida și a completa capacitățile și competențele de cercetare, tehnologice și industriale existente la nivelul Uniunii și la nivel național. Întrucât sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) se confruntă cu provocări importante, cum ar fi satisfacerea cererii de lucrători calificați, poate beneficia de reprezentarea diversității societății în general și de asigurarea unei reprezentări echilibrate a genurilor, a diversității etnice și a persoanelor cu handicap, precum și de facilitarea accesului la cunoștințe și la formare pentru viitorii experți în materie de securitate cibernetică, inclusiv pentru educația lor în contexte non-formale, de exemplu, în proiecte informatice privind programe gratuite și cu sursă deschisă, proiecte de tehnologie civică, întreprinderi nou-înființate și microîntreprinderi. [AM 7]

(6a)   Datorită agilității lor, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) joacă un rol central în sectorul securității cibernetice al Uniunii, având capacitatea de a furniza soluții de vârf. Cu toate acestea, IMM-urile care nu sunt specializate în securitate cibernetică sunt predispuse la o vulnerabilitate mai mare la incidente cibernetice, din cauza investițiilor mari și a cerințelor privind cunoștințele necesare în vederea aplicării unor soluții eficace de securitate cibernetică. Prin urmare, este necesar ca Centrul de competențe și Rețeaua de competențe în materie de securitate cibernetică („Rețeaua”) să acorde sprijin special IMM-urilor prin facilitarea accesului acestora la cunoștințe și formare profesională, pentru a le permite acestora să își asigure o securitate suficientă și pentru a le permite celor care desfășoară activități în domeniul securității cibernetice să consolideze poziția de lider al Uniunii în acest domeniu. [AM 8]

(6b)  Expertiza depășește contextele industriale și de cercetare. Proiectele necomerciale sau precomerciale, denumite proiecte tehnologice civice, utilizează standarde deschise, date deschise și software gratuit și cu sursă deschisă în interesul societății și al binelui public. Acestea contribuie la reziliența, conștientizarea și dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică și joacă un rol important în construirea de capacități pentru acest sector și cercetarea în domeniu. [AM 9]

(6c)  Termenul „părți interesate”, atunci când este folosit în contextul prezentului regulament, se referă, printre altele la entități din sector, entități publice și alte entități care abordează aspecte operaționale și tehnice în domeniul securității cibernetice, precum și la societatea civilă, de exemplu sindicate, asociații de consumatori, comunitatea implicată în dezvoltarea de software gratuit și cu sursă deschisă, comunitatea academică și de cercetare. [AM 10]

(7)  În concluziile sale adoptate în noiembrie 2017, Consiliul a invitat Comisia să prezinte rapid o evaluare a impactului cu privire la opțiunile posibile pentru crearea unei rețele a centrelor de competențe în materie de securitate cibernetică și a unui Centru european de competențe și de cercetare și să propună, până la jumătatea anului 2018, instrumentul juridic relevant.

(8)  Centrul de competențe ar trebui să fie principalul instrument de care dispune Uniunea pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică și pentru a pune în aplicare proiectele și inițiativele relevante, împreună cu Rețeaua de competențe în materie de securitate cibernetică. Acesta ar trebui să ofere sprijin financiar în materie de securitate cibernetică din programele Orizont Europa și Europa digitală, precum și din Fondul european de apărare pentru acțiuni și costuri administrative din domeniul apărării, și ar trebui să fie deschis, după caz, Fondului european de dezvoltare regională și altor programe. Această abordare ar trebui să contribuie la crearea de sinergii și la coordonarea sprijinului financiar pentru inițiativele Uniunii în cercetarea și dezvoltarea, inovarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în domeniul securității cibernetice și la evitarea suprapunerilor. [AM 11]

(8a)  Principiul „securității de la stadiul conceperii”, astfel cum este stabilit în Comunicarea comună a Comisiei din 13 septembrie 2017, intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE”, include metode de ultimă generație pentru creșterea securității, în toate etapele ciclului de viață al unui produs sau al unui serviciu, începând cu metode securizate de concepere și dezvoltare, reducând amploarea atacurilor și încorporând teste și audituri adecvate ale securității. Pe durata funcționării și a menținerii, este necesar ca producătorii sau furnizorii să pună la dispoziție, fără întârziere, actualizări care să remedieze vulnerabilitățile sau amenințările noi, pe toată durata de viață estimată a unui produs și după încheierea acesteia. Acest lucru se poate realiza și permițându-le terților să creeze și să furnizeze astfel de actualizări. Furnizarea de actualizări este necesară în special în cazul infrastructurilor, al produselor și al proceselor care sunt utilizate în mod obișnuit. [AM 12]

(8b)   Având în vedere amploarea problemelor de securitate cibernetică și investițiile realizate în capacitățile de securitate cibernetică în alte părți ale lumii, Uniunea și statele sale membre ar trebui să își intensifice sprijinul financiar acordat cercetării, dezvoltării și implementării în acest domeniu. Pentru a realiza economii de scară și a atinge un nivel comparabil de protecție în întreaga Uniune, statele membre ar trebui să își concentreze eforturile pentru realizarea unui cadru european, investind prin intermediul mecanismului Centrului de competențe, acolo unde este relevant. [AM 13]

(8c)  Pentru a încuraja competitivitatea la nivelul Uniunii și cele mai înalte standarde de securitate cibernetică la nivel internațional, Centrul de competențe și Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică ar trebui să vizeze schimbul de produse și procese cibernetice, standarde și standarde tehnice cu comunitatea internațională. Standardele tehnice includ crearea unor mecanisme de punere în aplicare de referință, publicate în cadrul licențelor standard deschise. Conceperea securizată în special a mecanismelor de punere în aplicare de referință este esențială pentru fiabilitatea și reziliența infrastructurii rețelelor și a sistemelor informatice uzuale, precum internetul și infrastructurile critice. [AM 14]

(9)  Ținând seama de faptul că obiectivele prezentei inițiative pot fi cel mai bine realizate dacă participă contribuie toate statele membre sau un număr cât mai mare de state membre și pentru a stimula participarea acestora, numai statele membre care contribuie financiar la costurile administrative și operaționale ale Centrului de competențe ar trebui să dețină drepturi de vot. [AM 15]

(10)  Participarea financiară a statelor membre participante ar trebui să fie proporțională cu contribuția financiară a Uniunii la această inițiativă.

(11)  Centrul de competențe ar trebui să faciliteze și să contribuie la coordonarea activității Rețelei de competențe în materie de securitate cibernetică („rețeaua”), formată din centre naționale de coordonare din fiecare stat membru. Centrele naționale de coordonare ar trebui să beneficieze de sprijin financiar direct din partea Uniunii, inclusiv granturi acordate fără o cerere de propuneri, pentru a desfășura activități legate de prezentul regulament.

(12)  Centrele naționale de coordonare ar trebui selectate de către statele membre. Pe lângă capacitatea administrativă necesară, centrele ar trebui fie să dețină, fie să aibă acces direct la expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, în special în domenii precum criptografia, serviciile de securitate TIC, detectarea intruziunilor, securitatea sistemelor, securitatea rețelelor, securitatea programelor informatice și a aplicațiilor sau aspectele umane și, etice, societale și de mediu ale securității și ale protecției vieții private. Acestea ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a-și asuma efectiv angajamente și de a-și coordona acțiunile cu sectorul industrial, cu sectorul public, inclusiv cu autoritățile desemnate în temeiul Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului(10), precum și cu comunitatea de cercetare pentru a stabili un dialog public-privat continuu privind securitatea cibernetică. În plus, ar fi necesară sensibilizarea opiniei publice cu privire la securitatea cibernetică prin mijloace de comunicare adecvate. [AM 16]

(13)  În cazul în care sprijinul financiar este acordat centrelor naționale de coordonare în vederea sprijinirii părților terțe la nivel național, acesta este transferat părților interesate relevante prin acorduri de grant în cascadă.

(14)  Tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, internetul obiectelor, calculul de înaltă performanță (HPC) și informatica cuantică, tehnologia blockchain precum și concepte precum identitățile digitale sigure, creează noi provocări pentru securitatea cibernetică și, în același timp, oferă soluții produse și procese. Evaluarea și validarea solidității sistemelor TIC existente sau viitoare va necesita testarea soluțiilor produselor și a proceselor de securitate împotriva atacurilor îndreptate împotriva echipamentelor HPC și cuantice. Centrul de competențe, rețeaua, centrele europene de inovare digitală și Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică ar trebui să contribuie la progresul și la diseminarea celor mai recente soluții produse și procese de securitate cibernetică, inclusiv cu utilizare dublă, în special a celor care ajută organizațiile să se mențină într-o stare permanentă de consolidare a capacității, a rezilienței și a guvernanței corespunzătoare. Centrul de competențe și rețeaua ar trebui să stimuleze întregul ciclu al inovării și să creeze o punte pentru a trece de această „vale a morții” în ceea ce privește inovarea în domeniul tehnologiilor și al serviciilor de securitate cibernetică. În același timp, Centrul de competențe și , rețeaua și Comunitatea ar trebui să se afle în serviciul dezvoltatorilor și al operatorilor din sectoare critice, cum ar fi transporturile, energia, sănătatea, sectorul financiar, administrația, telecomunicațiile, industria prelucrătoare, apărarea și spațiul, pentru a-i ajuta să își rezolve problemele în materie de securitate cibernetică, precum și să cerceteze diversele motivații ale atacurilor asupra integrității rețelelor și a sistemelor informatice, cum ar fi criminalitatea, spionajul industrial, defăimarea și dezinformarea. [AM 17]

(14a)   Ca urmare a naturii în rapidă schimbare a amenințărilor cibernetice și a securității cibernetice, Uniunea trebuie să fie capabilă să se adapteze rapid și continuu la noile evoluții în domeniu. De aceea, Centrul de competențe, Rețeaua și Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a asigura viteza de răspuns necesară. Acestea ar trebui să faciliteze soluții care să ajute entitățile să își poată consolida permanent capacitatea de a-și îmbunătăți reziliența proprie și pe cea a Uniunii. [AM 18]

(14b)   Centrul de competențe ar trebui să aibă ca obiective stabilirea poziției de lider și a expertizei Uniunii în materie de securitate cibernetică și, cu ajutorul acestei garanții, stabilirea celor mai înalte standarde de securitate în Uniune, asigurarea protecției datelor, a sistemelor informatice, a rețelelor și a infrastructurilor critice din Uniune, crearea de noi locuri de muncă de înaltă calitate în domeniu, prevenirea exodului creierelor în rândul experților europeni în materie de securitate cibernetică către țări terțe și adăugarea valorii europene la măsurile naționale în materie de securitate cibernetică deja existente. [AM 19]

(15)  Centrul de competențe ar trebui să dețină mai multe funcții-cheie. În primul rând, acesta ar trebui să faciliteze și să contribuie la coordonarea activității Rețelei europene de competențe în materie de securitate cibernetică și să promoveze Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică. Centrul ar trebui să promoveze agenda tehnologică în materie de securitate cibernetică și să pună în comun, să partajeze și să faciliteze accesul la expertiza acumulată în cadrul rețelei și al Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică, precum și la infrastructura de securitate cibernetică. În al doilea rând, ar trebui să pună în aplicare părțile relevante din programele Europa digitală și Orizont Europa prin alocarea de granturi, în general în urma unei cereri de propuneri concurențiale. În al treilea rând, centrul de competențe ar trebui să faciliteze investițiile comune din partea Uniunii, a statelor membre și/sau a industriei, precum și oportunitățile de formare comună și campaniile de sensibilizare, în conformitate cu programul Europa digitală pentru cetățeni și întreprinderi, pentru a se depăși deficitul de competențe. Acesta ar trebui să acorde o atenție specială capacitării IMM-urilor în domeniul securității cibernetice. [AM 20]

(16)  Centrul de competențe ar trebui să stimuleze și să sprijine cooperarea și coordonarea strategice și pe termen lung a activităților Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică, care ar implica un grup mare, deschis, interdisciplinar și diversificat de actori europeni implicați în tehnologia privind securitatea cibernetică. Această comunitate ar trebui să includă în special entități de cercetare, inclusiv cele active în domeniul eticii în securitate cibernetică, sectoarele furnizoare, sectoarele cererii (inclusiv IMM-uri), precum și sectorul public. Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică ar trebui să contribuie la activitățile și la planul de lucru ale Centrului de competențe și ar trebui, de asemenea, să beneficieze de activitățile de consolidare a comunității desfășurate de Centrul de competențe și de rețea, dar nu ar trebui să beneficieze de privilegii în ceea ce privește cererile de propuneri sau procedurile de ofertare. [AM 21]

(16a)   Centrul de competențe ar trebui să acorde sprijinul corespunzător ENISA în îndeplinirea sarcinilor acesteia, definite în Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului(11) („Legea privind securitatea cibernetică”). Prin urmare, ENISA ar trebui să ofere contribuții relevante Centrului de competențe la îndeplinirea sarcinii sale de definire a priorităților de finanțare. [AM 22]

(17)  Pentru a răspunde nevoilor sectorului public și atât ale sectoarelor cererii, cât și ale sectoarelor furnizoare, sarcina Centrului de competențe de a oferi cunoștințe și asistență tehnică în materie de securitate cibernetică pentru sectorul public și aceste sectoare ar trebui să se refere atât la produsele, procesele și serviciile TIC, cât și la toate celelalte produse și soluții procese industriale și tehnologice care ar trebui să includă o componentă de securitate cibernetică. În special, Centrul de competențe ar trebui să faciliteze implementarea unor soluții dinamice la nivelul întreprinderilor, axate pe consolidarea capacităților organizațiilor în ansamblu, inclusiv ale persoanelor, proceselor și tehnologiei, pentru a proteja în mod eficace organizațiile împotriva amenințărilor cibernetice în continuă schimbare. [AM 23]

(17a)  Centrul de competențe ar trebui să contribuie la utilizarea pe scară largă a unor produse și soluții de securitate cibernetică de ultimă generație, în special a celor recunoscute la nivel internațional. [AM 24]

(18)  Având în vedere că Centrul de competențe și rețeaua ar trebui să depună eforturi pentru a realiza sinergii și coordonare între domeniile civile și de apărare ale securității cibernetice, proiectele finanțate prin programul Orizont Europa vor fi puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul XXX [Regulamentul privind programul Orizont Europa], care prevede că activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului Orizont Europa se concentrează asupra aplicațiilor civile. [AM 25]

(19)  Pentru a asigura o colaborare structurată și durabilă, relația dintre Centrul de competențe și centrele naționale de coordonare ar trebui să se bazeze pe un acord contractual, care ar trebui armonizat la nivelul Uniunii. [AM 26]

(20)  Ar trebui prevăzute dispoziții adecvate pentru a garanta răspunderea și transparența Centrului de competențe și a acelor întreprinderi care primesc finanțare. [AM 27]

(20a)   Punerea în aplicare a proiectelor de implementare, în special a celor privind infrastructurile și capacitățile implementate la nivel european sau în acțiuni comune de achiziții publice, poate fi împărțită în diferite etape ale punerii în aplicare, cum ar fi licitații separate pentru arhitectura hardware și software, pentru producția acestora și pentru operarea și întreținerea lor, în timp ce întreprinderile pot să participe numai la una dintre etape, fiind necesar ca beneficiarii dintr-una sau mai multe etape să îndeplinească anumite condiții în cea ce privește dreptul de proprietate sau controlul european. [AM 28]

(20b)  Având în vedere faptul că ENISA este agenția Uniunii dedicată securității cibernetice, Centrul de competențe ar trebui să încerce să obțină cele mai bune sinergii cu aceasta, iar Consiliul de conducere al Centrului ar trebui să consulte ENISA, dată fiind experiența acesteia în domeniul securității cibernetice, în special în ceea ce privește proiectele legate de cercetare. [AM 29]

(20c)  În procesul de numire a reprezentantului său în Consiliul de conducere, Parlamentul European ar trebui să includă detalii privind mandatul, inclusiv obligația de a raporta periodic Parlamentului European sau comisiilor responsabile. [AM 30]

(21)  Având în vedere expertiza lor în materie de securitate cibernetică și pentru a asigura sinergii maxime, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) ar trebui să joace un rol activ în cadrul Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică și al Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice. ENISA ar trebui să își îndeplinească în continuare obiectivele strategice, în special în domeniul certificării de securitate cibernetică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/XXX [Legea privind securitatea cibernetică](12), iar Centrul de competențe ar trebui să acționeze ca organism operațional în domeniul securității cibernetice . [AM 31]

(22)  În cazul în care primesc o contribuție financiară din bugetul general al Uniunii, centrele naționale de coordonare și entitățile care fac parte din Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică ar trebui să aducă în atenția publicului faptul că activitățile respective sunt întreprinse în contextul prezentei inițiative.

(23)  Contribuția Uniunii la Centrul de competențe ar trebui să finanțeze jumătate din costurile rezultate din activitățile de înființare, administrative și de coordonare ale Centrului de competențe. Pentru a evita dubla finanțare, activitățile respective nu ar trebui să beneficieze simultan de o contribuție din alte programe ale Uniunii.

(24)  Consiliul de conducere al Centrului de competențe, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei, ar trebui să traseze direcția generală de activitate a Centrului de competențe și să se asigure că acesta își îndeplinește sarcinile în conformitate cu prezentul regulament. Consiliului de conducere ar trebui să i se încredințeze competențele necesare pentru întocmirea bugetului, verificarea execuției acestuia, adoptarea normelor financiare adecvate, stabilirea unor proceduri de lucru transparente pentru luarea deciziilor de către Centrul de competențe, adoptarea planului de lucru și al planului strategic multianual al Centrului de competențe, care reflectă prioritățile în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor centrului, adoptarea regulamentului său de procedură, numirea directorului executiv și luarea deciziei cu privire la prelungirea sau încetarea mandatului directorului executiv. Pentru a beneficia de sinergii, ENISA ar trebui să fie observator permanent în consiliul de conducere și să contribuie la activitatea Centrului de competențe, inclusiv să fie consultată cu privire la planul strategic multianual, planul de lucru și lista de acțiuni selectate pentru finanțare. [AM 32]

(24a)  Consiliul de conducere are ca obiectiv să promoveze Centrul de competențe la nivel mondial, astfel încât acesta să își sporească atractivitatea și să devină un organism de talie mondială pentru excelență în materie de securitate cibernetică. [AM 33]

(25)  Pentru buna funcționare în condiții de eficacitate a Centrului de competențe, Comisia și statele membre ar trebui să se asigure că persoanele care urmează să fie numite în consiliul de conducere au nivelul adecvat de competență și experiență profesională în domeniile funcționale. Comisia și statele membre ar trebui, de asemenea, să depună eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor în consiliul de conducere, cu scopul de a asigura continuitatea activității acestuia și a urmări asigurarea echilibrului de gen. [AM 34]

(25a)   Ponderea votului Comisiei în deciziile consiliului de conducere ar trebui să fie în concordanță cu contribuția din bugetul Uniunii la Centrul de competențe, în conformitate cu responsabilitatea Comisiei de a asigura o gestionare corespunzătoare a bugetului Uniunii în interesul Uniunii, astfel cum se prevede în tratate. [AM 35]

(26)  Pentru buna funcționare a Centrului de competențe, este necesar ca numirea directorului executiv să fie făcută într-o manieră transparentă pe baza meritelor și a aptitudinilor sale administrative și manageriale atestate, precum și a competenței și a experienței relevante în domeniul securității cibernetice și, de asemenea, este necesar ca directorul executiv să își ducă la îndeplinire atribuțiile în deplină independență. [AM 36]

(27)  Centrul de competențe ar trebui să aibă drept organism consultativ un Consiliu consultativ pe probleme industriale și științifice, pentru a asigura un dialog regulat și transparent în mod corespunzător cu sectorul privat, cu organizațiile de consumatori și cu alte părți interesate relevante. Ar trebui totodată să furnizeze directorului executiv și consiliului de conducere consiliere independentă cu privire la dezvoltare și achiziții publice. Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice ar trebui să se concentreze pe chestiunile relevante pentru părțile interesate și să le aducă în atenția consiliului de conducere al Centrului de competențe. Componența Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice și sarcinile care îi revin, cum ar fi consultarea cu privire la planul de lucru, ar trebui să asigure o reprezentare suficientă a părților interesate în activitatea Centrului de competențe. Un număr minim de locuri ar trebui alocat fiecărei categorii de părți interesate din industrie, acordând o atenție specială reprezentării IMM-urilor. [AM 37]

(28)  Centrul de competențe și activitățile acestuia ar trebui să beneficieze de expertiza specifică și de reprezentarea extinsă și relevantă a părților interesate realizată prin intermediul parteneriatului public-privat contractual privind securitatea cibernetică pe durata programului Orizont 2020 și a proiectelor-pilot din cadrul programului Orizont 2020 privind Rețeaua de competențe în materie de securitate cibernetică, prin intermediul Consiliului său consultativ pe probleme industriale și științifice. Centrul de competențe și Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice ar trebui să ia în considerare, dacă este cazul, reproducerea structurilor existente, de exemplu, sub forma unor grupuri de lucru. [AM 38]

(28a)  Centrul de competențe și organismele acestuia ar trebui să utilizeze experiența și contribuțiile oferite de inițiativele actuale și din trecut, cum ar fi parteneriatul public-privat contractual privind securitatea cibernetică, Organizația Europeană de Securitate Cibernetică (ECSO), precum și proiectul-pilot și acțiunea pregătitoare privind auditurile programelor informatice gratuite și cu sursă deschisă („EU FOSSA”). [AM 39]

(29)  Centrul de competențe ar trebui să dispună de norme de prevenire, identificare și gestionare soluționare a conflictelor de interese în rândul membrilor, organismelor și personalului său, precum și în rândul membrilor consiliului de conducere, ai Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice și ai comunității. Statele membre ar trebui să asigure prevenirea, identificarea și rezolvarea conflictelor de interese în cadrul centrelor naționale de coordonare. De asemenea, Centrul de competențe ar trebui să aplice dispozițiile relevante ale Uniunii privind accesul public la documente, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(13). Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Centrul de competențe face obiectul Regulamentului (UE) nr. XXX/2018 al Parlamentului European și al Consiliului. Centrul de competențe ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor legislațiilor naționale privind gestionarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate. [AM 40]

(30)  Interesele financiare ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul XXX (UE, Euratom) al Parlamentului European și al Consiliului(14) [Regulamentul financiar].

(31)  Centrul de competențe ar trebui să funcționeze într-un mod deschis și transparent, furnizând toate informațiile relevante informații cuprinzătoare în timp util și promovându-și activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare destinate publicului larg. Regulamentul de procedură al organismelor Centrului de competențe ar trebui să fie pus la dispoziția publicului. Acesta ar trebui să pună la dispoziția publicului și a oricărei părți interesate o listă a membrilor Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică și ar trebui să publice declarațiile de interese întocmite de aceștia în conformitate cu articolul 42. Regulamentul de procedură al organismelor Centrului de competențe ar trebui să fie pus la dispoziția publicului. [AM 41]

(31a)   Se recomandă ca atât Centrul de competențe, cât și centrele naționale de coordonare să monitorizeze și să respecte standardele internaționale cât mai mult posibil, pentru a încuraja evoluția către cele mai bune practici globale. [AM 42]

(32)  Auditorul intern al Comisiei ar trebui să exercite în cadrul Centrului de competențe aceleași competențe pe care le exercită în cadrul Comisiei.

(33)  Comisia, Centrul de competențe, Curtea de Conturi și Oficiul European de Luptă Antifraudă ar trebui să aibă acces la toate informațiile și spațiile de lucru necesare pentru efectuarea de audituri și investigații privind granturile, contractele și acordurile semnate de Centrul de competențe.

(33a)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește definirea elementelor de acord contractual dintre centrul de competență și centrele naționale de coordonare, precum și în ceea ce privește specificarea criteriilor de evaluare și de acreditare a entităților ca membre ale Comunității Competențelor în materie de securitate cibernetică. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(15). În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 43]

(34)  Deoarece obiectivele Obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea competitivității și a capacităților Uniunii în domeniul securității cibernetice, reducând dependența sa digitală prin stimularea folosirii de produse, procese și servicii create în Uniune, prin menținerea și dezvoltarea capacităților tehnologice și industriale ale Uniunii în materie de securitate cibernetică, creșterea competitivității sectorului securității cibernetice al Uniunii și transformarea securității cibernetice într-un avantaj competitiv al altor sectoare din Uniune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre din cauza faptului că resursele limitate existente sunt dispersate, precum și din cauza amplorii investițiilor necesare, ci mai degrabă, pentru a se evita duplicarea inutilă a eforturilor, contribuind la atingerea unei mase critice a investițiilor și garantând utilizarea finanțării publice în cel mai bun mod posibil, pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii. În plus, numai acțiunile de la nivelul Uniunii pot asigura cel mai înalt nivel de securitate cibernetică în toate statele membre și, prin urmare, pot acoperi lacunele în materie de securitate existente în unele state membre, care creează lacune în materie de securitate la nivelul întregii Uniuni. Astfel, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv, [AM 44]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE REFERITOARE LA CENTRUL DE COMPETENȚE ȘI LA REȚEA

Articolul 1

Obiect

1.  Prezentul regulament instituie Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică („Centrul de competențe”), precum și Rețeaua de centre naționale de coordonare („Rețeaua”) și stabilește norme pentru numirea centrelor naționale de coordonare, precum și pentru instituirea Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică („Comunitatea”). Centrul de competențe și rețeaua contribuie la reziliența generală și la familiarizarea publicului din Uniune cu amenințările la adresa securității cibernetice, ținând seama în mod corect de implicațiile sociale. [AM 45]

2.  Centrul de competențe contribuie la punerea în aplicare a părții referitoare la securitatea cibernetică din programul Europa digitală, instituit prin Regulamentul nr. XXX(16) și, în special, a acțiunilor legate de articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. XXX [programul Europa digitală] din acesta și a programului Orizont Europa, instituit prin Regulamentul nr. XXX(17) și, în special, a secțiunii 2.2.6 din pilonul II al anexei I la Decizia nr. XXX de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa [numărul de referință al programului specific].

3.  Centrul de competențe își are sediul la [Bruxelles, Belgia.] [AM 46]

4.  Centrul de competențe are personalitate juridică. Acesta dispune, în fiecare stat membru, de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislației statului membru respectiv. În special, acesta poate să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în proceduri judiciare. [AM 47]

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)  „securitate securitatea cibernetică” înseamnă toate activitățile necesare pentru protejarea rețelelor și a sistemelor informatice, a utilizatorilor acestora și a altor persoane persoanelor afectate împotriva amenințărilor cibernetice; [AM 48]

(1a)  „apărare cibernetică” și „dimensiuni de apărare ale securității cibernetice” înseamnă tehnologii exclusiv defensive și reactive de apărare cibernetică ce vizează protejarea infrastructurilor critice, a rețelelor militare și a sistemelor informatice, a utilizatorilor acestora și a persoanelor afectate împotriva amenințărilor cibernetice, inclusiv conștientizarea situației, detectarea amenințărilor și criminalistica digitală; [AM 183]

(2)  „produse și soluții de securitate cibernetică procese” înseamnă produse, servicii sau procese TIC comerciale sau necomerciale, care au drept scop specific protejarea datelor, a rețelelor și a sistemelor informatice, a utilizatorilor acestora și a altor persoane împotriva amenințărilor la adresa securității cibernetice; [AM 49]

(2a)  „amenințare cibernetică” înseamnă orice circumstanță, eveniment sau acțiune potențială care poate cauza daune sau perturbări la nivelul rețelelor și al sistemelor informatice, precum și la nivelul utilizatorilor acestora și a persoanelor afectate, sau care poate avea un alt tip de impact negativ asupra acestora; [AM 50]

(3)  „autoritate publică” înseamnă orice guvern sau altă administrație publică, inclusiv organismele publice consultative, la nivel național, regional sau local sau orice persoană fizică sau juridică ce îndeplinește funcții administrative publice în conformitate cu dreptul Uniunii și legislația națională, inclusiv sarcini specifice; [AM 51]

(4)  „stat membru participant contribuitor” înseamnă un stat membru care contribuie financiar în mod voluntar la costurile administrative și operaționale ale Centrului de competențe; [AM 52]

(4a)  „centre europene de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2019/XXX al Parlamentului European și al Consiliului(18). [AM 53]

Articolul 3

Misiunea centrului și a rețelei

1.  Centrul de competențe și rețeaua ajută Uniunea:

(a)  să mențină și să-și dezvolte capacitățile tehnologice și industriale să-și dezvolte capacitățile tehnologice, industriale, societale, academice și de expertiză în cercetare în materie de securitate cibernetică necesare pentru crearea unei piețe unice digitale sigure și pentru a avansa protecția datelor cetățenilor Uniunii, ale întreprinderilor și ale administrațiilor publice; [AM 54]

(aa)  să crească reziliența și fiabilitatea infrastructurii de rețele și de sisteme informatice din Uniune, mai ales a celei critice, a internetului și a echipamentelor hardware și software utilizate în mod obișnuit; [AM 55]

(b)  să sporească competitivitatea sectorului securității cibernetice al Uniunii și să transforme securitatea cibernetică într-un avantaj competitiv al altor sectoare ale Uniunii; [AM 56 Nu privește versiunea în limba română]

(ba)  să sensibilizeze publicul cu privire la amenințările la adresa securității cibernetice și la implicațiile și preocupările societale și etice legate de aceasta în Uniune, și totodată să reducă decalajul de competențe în domeniu. [AM 57]

(bb)  să vizeze o poziție de lider a Uniunii în domeniul securității cibernetice și să asigure cele mai înalte standarde de securitate cibernetică la nivelul Uniunii; [AM 58]

(bc)  să consolideze competitivitatea și capacitățile Uniunii, reducând în același timp dependența sa digitală prin creșterea gradului de utilizare a produselor, proceselor și serviciilor de securitate cibernetică dezvoltate în Uniune; [AM 59]

(bd)  să consolideze încrederea cetățenilor, a consumatorilor și a întreprinderilor în lumea digitală și, astfel, să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei privind piața unică digitală. [AM 60]

2.  Centrul de competențe își îndeplinește sarcinile, după caz, în colaborare cu Rețeaua de centre naționale de coordonare și cu o Comunitate de competențe în materie de securitate cibernetică.

Articolul 4

Obiectivele și misiunile centrului

Centrul de competențe are următoarele obiective și sarcini conexe:

1.  crearea, gestionarea și facilitarea și contribuția la coordonarea activității Rețelei de centre naționale de coordonare (denumită în continuare „rețeaua”) menționate la articolul 6 și a Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică menționate la articolul 8; [AM 61]

2.  contribuția la punerea coordonarea punerii în aplicare a părții referitoare la securitatea cibernetică din programul Europa digitală, instituit prin Regulamentul nr. XXX(19) și, în special, a acțiunilor legate de articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. XXX [programul Europa digitală] și a părții referitoare la securitatea cibernetică din programul Orizont Europa, instituit prin Regulamentul nr. XXX(20) și, în special, a secțiunii 2.2.6 din pilonul II al anexei I la Decizia nr. XXX de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa [numărul de referință al programului specific] și din alte programe ale Uniunii, atunci când acest lucru este prevăzut în actele juridice ale Uniunii și contribuția la punerea în aplicare a acțiunilor finanțate prin Fondul european de apărare instituit prin Regulamentul (UE) 2019/XXX; [AM 62]

3.  consolidarea rezilienței, a capacităților, a cunoștințelor și a infrastructurilor în materie de securitate cibernetică în slujba societății, a sectoarelor industriale, a sectorului public și a comunităților de cercetare, prin îndeplinirea următoarelor sarcini, având în vedere infrastructurile industriale și de cercetare de ultimă generație în materie de securitate cibernetică și serviciile conexe: [AM 63]

(a)  având în vedere infrastructurile industriale și de cercetare de ultimă generație în materie de securitate cibernetică și serviciile conexe, achiziționarea, modernizarea, utilizarea și punerea la dispoziție a unor astfel de infrastructuri și servicii conexe resurselor Centrului de competențe și a serviciilor conexe într-un mod echitabil, deschis și transparent pentru o gamă largă de utilizatori din sector din întreaga Uniune, inclusiv îndeosebi IMM-uri, și din sectorul public și comunitatea științifică și de cercetare; [AM 64]

(b)  având în vedere infrastructurile industriale și de cercetare de ultimă generație în materie de securitate cibernetică și serviciile conexe, oferirea de sprijin, inclusiv de sprijin financiar, altor entități pentru achiziționarea, modernizarea, utilizarea și punerea la dispoziție a unor astfel de infrastructuri resurse și servicii conexe pentru o gamă largă de utilizatori din sector din întreaga Uniune, inclusiv îndeosebi IMM-uri, și din sectorul public și comunitatea științifică și de cercetare; [AM 65]

(ba)  furnizarea de sprijin financiar și asistență tehnică pentru întreprinderile nou-înființate, IMM-uri, microîntreprinderi, asociații și experți individuali și proiecte tehnologice civice din domeniul securității cibernetice; [AM 66]

(bb)  finanțarea de audituri ale codurilor de securitate pentru software și îmbunătățiri conexe pentru proiectele care vizează dezvoltarea de software gratuit și cu sursă deschisă care este utilizat în mod obișnuit pentru infrastructură, produse și procese; [AM 67]

(c)  furnizarea facilitarea schimbului de cunoștințe în materie de securitate cibernetică și de asistență tehnică, printre altele, pentru societatea civilă, pentru sector, pentru autoritățile publice și pentru autoritățile publice comunitatea academică și de cercetare, în special prin sprijinirea acțiunilor menite să faciliteze accesul la expertiza disponibilă în cadrul rețelei și al Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică, cu scopul îmbunătățirii cibernetice a Uniunii; [AM 68]

(ca)  promovarea principiului „securității de la stadiul conceperii” în procesul de dezvoltare, menținere, utilizare și actualizare a infrastructurilor, a produselor și a serviciilor, în special prin sprijinirea metodelor de dezvoltare securizate de ultimă generație, a testării adecvate a securității și a auditurilor care vizează securitatea, inclusiv angajamentul producătorului sau al furnizorului de a pune la dispoziție actualizări care să remedieze, fără întârziere, vulnerabilitățile sau amenințările noi, pe toată durata de viață estimată a produsului și după încheierea acesteia, sau permiterea ca un terț să creeze și să furnizeze astfel de actualizări; [AM 69]

(cb)  acordarea de asistență pentru politicile privind contribuțiile la codul sursă și dezvoltarea acestora, în special pentru autoritățile publice, în cazurile în care sunt utilizate proiecte informatice gratuite și cu sursă deschisă; [AM 70]

(cc)  reunirea părților interesate din sector, a sindicatelor, a mediului academic, a organizațiilor de cercetare și a entităților publice, pentru a asigura cooperarea pe termen lung cu privire la dezvoltarea și punerea în aplicare a produselor și proceselor de securitate cibernetică, inclusiv cu privire la punerea în comun și partajarea resurselor și a informațiilor referitoare la astfel de produse și procese, dacă este cazul; [AM 71]

4.  contribuția la dezvoltarea pe scară largă a unor produse și soluții procese durabile de securitate cibernetică de ultimă generație în întreaga economie Uniune, prin îndeplinirea următoarelor sarcini: [AM 72]

(a)  stimularea cercetării și dezvoltării legate de produsele și soluțiile de securitate cibernetică ale Uniunii și a proceselor globale de-a lungul întregului ciclu de inovare, și a adoptării lor, printre altele de către autoritățile publice și sectoarele utilizatoare , industrie și piață; [AM 73]

(b)  sprijinirea autorităților publice, a sectoarelor cererii și a altor utilizatori în îmbunătățirea rezilienței prin adoptarea și integrarea celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică produselor și proceselor de securitate cibernetică de ultimă generație; [AM 74]

(c)  sprijinirea, în special, a autorităților publice în ceea ce privește organizarea achizițiilor lor publice sau efectuarea de achiziții publice de produse și soluții procese de securitate cibernetică de ultimă generație în numele autorităților publice, inclusiv prin furnizarea de sprijin pentru achiziții publice durabile, pentru a îmbunătăți siguranța și beneficiile rezultate din investițiile publice; [AM 75]

(d)  furnizarea de sprijin financiar și de asistență tehnică pentru întreprinderi nou-înființate și , IMM-uri, microîntreprinderi și experți individuali din domeniul securității cibernetice, precum și pentru proiecte care vizează dezvoltarea de software gratuit și cu sursă deschisă și proiecte tehnologice civice, pentru a crește expertiza în domeniu, pentru a se conecta la piețe potențiale, pentru a valorifica oportunități de dezvoltare și pentru a atrage investiții; [AM 76]

5.  îmbunătățirea înțelegerii securității cibernetice și , contribuirea la reducerea lacunelor în materie de competențe și consolidarea nivelului de competențe din Uniune în ceea ce privește securitatea cibernetică, prin îndeplinirea următoarelor sarcini: [AM 77]

(-a)  sprijinirea, dacă este cazul, a realizării obiectivului specific 4 privind competențele digitale avansate al programului Europa digitală, în cooperare cu centrele europene de inovare digitală; [AM 78]

(a)  sprijinirea dezvoltării în continuare, punerea în comun și partajarea competențelor și abilităților în materie de securitate cibernetică acolo unde este cazul, împreună la toate nivelurile educaționale relevante, sprijinirea obiectivului de realizare a echilibrului de gen, facilitarea unui nivel comun ridicat de cunoștințe în materie de securitate cibernetică și contribuția la reziliența utilizatorilor și a infrastructurilor în întreaga Uniune, în cooperare cu Rețeaua și, după caz, alinierea cu agențiile și organismele relevante ale UE, inclusiv cu ENISA; [AM 79]

6.  contribuția la consolidarea cercetării și dezvoltării în domeniul securității cibernetice în Uniune prin:

(a)  furnizarea de sprijin financiar pentru eforturile de cercetare în materie de securitate cibernetică bazate pe o agendă industrială, tehnologică un plan industrial, tehnologic și de cercetare comună multianuală strategică, evaluată și îmbunătățită în mod continuu, menționat la articolul 13; [AM 80]

(b)  sprijinirea proiectelor de cercetare și demonstrative la scară largă în capacitățile tehnologice de securitate cibernetică de generație următoare, în colaborare cu industria, cu instituțiile academice și de cercetare, cu sectorul public și cu autoritățile, inclusiv cu rețeaua și cu comunitatea; [AM 81]

(ba)  asigurarea respectării drepturilor fundamentale și a comportamentului etic în proiectele de cercetare în domeniul securității cibernetice sprijinite de Centrul de competențe; [AM 82]

(bb)  rapoartele de monitorizare a vulnerabilităților descoperite de comunitate și care facilitează comunicarea vulnerabilităților, evoluția tiparelor, a soluțiilor și a soluțiilor și distribuția acestora; [AM 83]

(bc)  monitorizarea rezultatelor cercetării legate de algoritmii de autoînvățare utilizați în activități cibernetice răuvoitoare, în colaborare cu ENISA și prin sprijinirea punerii în aplicare a Directivei (UE) 2016/1148; [AM 84]

(bd)  sprijinirea cercetării în materie de securitate cibernetică; [AM 85]

(be)  sprijinirea cercetării și dezvoltării de produse și procese, care să poată fi studiate, partajate și valorificate în mod liber, în special în materie de hardware și software verificate și verificabile, în strânsă cooperare cu sectorul, cu rețeaua și cu comunitatea; [AM 86]

(c)  sprijinirea cercetării și a inovării pentru standardizarea tehnologiei în materie de securitate cibernetică inovării în materie de standardizare formală și non-formală și de certificare a tehnologiilor de securitate cibernetică, asigurând legătura cu activitatea existentă și, după caz, în strânsă cooperare cu organizațiile europene de standardizare, cu organismele de certificare și cu ENISA; [AM 87]

(ca)  furnizare de sprijin special IMM-urilor prin facilitarea accesului acestora la cunoștințe și la formare, printr-un acces adaptat la rezultatele cercetării și dezvoltării, consolidat de către Centrul de competențe și de către rețea, în vederea creșterii competitivității; [AM 88]

7.  consolidarea cooperării între domeniile civil și de apărare în ceea ce privește tehnologiile și aplicațiile cu dublă utilizare în materie de securitate cibernetică, prin îndeplinirea următoarelor sarcini, care se limitează strict la tehnologia, aplicațiile și serviciile reactive și defensive de apărare cibernetică: [AM 184]

(a)  sprijinirea statelor membre și a părților interesate din sectorul industrial și din domeniul cercetării în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și implementarea;

(b)  contribuția la cooperarea dintre statele membre prin sprijinirea educației, a formării și a exercițiilor;

(c)  reunirea părților interesate, pentru a promova sinergiile dintre cercetarea și piețele în materie de securitate cibernetică civile și de apărare;

8.  consolidarea sinergiilor dintre dimensiunile civile și cele de apărare ale securității cibernetice în legătură cu Fondul european de apărare, prin îndeplinirea următoarelor sarcini, care se limitează strict la tehnologia, aplicațiile și serviciile reactive și defensive de apărare cibernetică: [AM 185]

(a)  furnizarea de consiliere, punerea în comun a expertizei și facilitarea colaborării între părțile interesate relevante;

(b)  gestionarea de proiecte multinaționale în domeniul apărării cibernetice, atunci când statele membre solicită acest lucru, acționând astfel în calitate de manager de proiect în sensul Regulamentului XXX [Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare];

(ba)  sprijinirea și consilierea Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/XXX [reformare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 în conformitate cu propunerea COM(2016)0616]. [AM 89]

8a.  contribuirea la eforturile Uniunii de a intensifica cooperarea internațională în ceea ce privește securitatea cibernetică prin:

(a)  facilitarea participării Centrului de competență în cadrul conferințelor internaționale și al organizațiilor guvernamentale, precum și contribuția la organizațiile internaționale de standardizare;

(b)  cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale în cadre relevante de cooperare internațională. [AM 90]

Articolul 5

Investiții în infrastructuri, capacități, produse sau soluții procese și utilizarea acestora [AM 91]

1.  În cazul în care Centrul de competențe oferă finanțare pentru infrastructuri, capacități, produse sau soluții procese în conformitate cu articolul 4 alineatele (3) și (4), sub formă de achiziție publică, de grant sau de premiu, planul de lucru al Centrului de competențe poate preciza, în special: [AM 92]

(a)  normele specifice care reglementează exploatarea unei infrastructuri sau a unei capacități, inclusiv, după caz, încredințarea acestei sarcini unei entități-gazdă pe baza unor criterii definite de Centrul de competențe; [AM 93]

(b)  normele care reglementează accesul la o infrastructură sau la o capacitate și utilizarea acesteia;

(ba)  normele specifice care reglementează diferite etape ale punerii în aplicare; [AM 94]

(bb)  faptul că, drept urmare a contribuției Uniunii, accesul este cât mai deschis posibil și restrâns doar cât este necesar, iar reutilizarea este posibilă. [AM 95]

2.  Centrul de competențe poate fi responsabil de executarea generală a acțiunilor comune relevante de achiziții publice, inclusiv a achizițiilor înainte de comercializare în numele membrilor rețelei, al membrilor Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică sau al altor părți terțe care reprezintă utilizatorii produselor și soluțiilor de securitate cibernetică. În acest scop, Centrul de competențe poate fi asistat de unul sau mai multe centre naționale de coordonare sau de către membri ai Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică sau ai centrelor europene de inovare digitală. [AM 96]

Articolul 6

Desemnarea centrelor naționale de coordonare

-1.  Un centru național de coordonare unic este instituit în fiecare stat membru. [AM 97]

1.  Până la [data], fiecare stat membru desemnează entitatea care acționează în calitate de centru național de coordonare în sensul prezentului regulament și o notifică Comisiei.

2.  Pe baza unei evaluări privind respectarea de către această entitate a criteriilor prevăzute la alineatul (4), Comisia emite o decizie în termen de 6 luni de la desemnarea transmisă de statul membru, prin care acreditează entitatea ca centru național de coordonare sau respinge desemnarea. Lista centrelor naționale de coordonare este publicată de către Comisie.

3.  Statele membre pot, în orice moment, să desemneze o nouă entitate în calitate de centru național de coordonare în sensul prezentului regulament. Alineatele (1) și (2) se aplică desemnării oricărei noi entități.

4.  Centrul național de coordonare desemnat are capacitatea de a sprijini Centrul de competențe și rețeaua în îndeplinirea misiunii lor prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. Centrele naționale de coordonare dețin sau au acces direct la expertiza tehnologică în materie de securitate cibernetică și sunt în măsură să interacționeze și să se coordoneze în mod eficace cu industria, cu sectorul public și , cu comunitatea academică și de cercetare și cu cetățenii. Comisia publică orientări care detaliază în mod suplimentar procedura de evaluare și care explică aplicarea criteriilor. [AM 98]

5.  Relația dintre Centrul de competențe și centrele naționale de coordonare se bazează pe un acord contractual standard semnat între Centrul de competențe și fiecare dintre centrele naționale de coordonare. Acordul prevede cuprinde același set de condiții generale armonizate care prevăd norme care reglementează relația și repartizarea sarcinilor între Centrul de competențe și fiecare centru național de coordonare, precum și condiții speciale, adaptate la centrul național de coordonare în cauză. [AM 99]

5a.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 45a pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea condițiilor generale armonizate ale acordurilor contractuale menționate la alineatul (5) din prezentul articol, inclusiv formatul acestora. [AM 100]

6.  Rețeaua de centre naționale de coordonare este formată din toate centrele naționale de coordonare desemnate de statele membre.

Articolul 7

Sarcinile centrelor naționale de coordonare

1.  Centrele naționale de coordonare au următoarele sarcini:

(a)  sprijinirea Centrului de competențe în realizarea obiectivelor sale și, în special, în instituirea și coordonarea Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică; [AM 101]

(b)  promovarea, încurajarea și facilitarea participării societății civile, a industriei, în special a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor, a comunității academice și de cercetare și a altor actori la nivel de stat membru în cadrul proiectelor transfrontaliere; [AM 102]

(ba)  în cooperare cu alte entități cu sarcini similare, care funcționează ca un ghișeu unic pentru produsele și procesele de securitate cibernetică finanțate prin alte programe ale Uniunii, cum ar fi InvestEU sau prin programul privind piața unică, în special pentru IMM-uri; [AM 103]

(c)  contribuția, împreună cu Centrul de competențe, la identificarea și abordarea provocărilor industriale în materie de securitate cibernetică specifice sectorului; [AM 104]

(ca)  cooperarea strânsă cu organizațiile de standardizare naționale pentru a promova adoptarea standardelor existente și pentru a implica toate părțile interesate relevante, în special IMM-urile, în stabilirea de standarde noi; [AM 105]

(d)  îndeplinirea rolului de punct de contact la nivel național pentru Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică și pentru Centrul de competențe;

(e)  stabilirea de sinergii cu activitățile relevante la nivel național și , regional și local; [AM 106]

(f)  punerea în aplicare a acțiunilor specifice pentru care au fost acordate granturi de către Centrul de competențe, inclusiv prin furnizarea de sprijin financiar unor terți în conformitate cu articolul 204 din Regulamentul XXX [noul Regulament financiar] în condițiile specificate în acordurile de grant în cauză;

(fa)  promovarea și diseminarea unor programe de învățământ comune minime în domeniul securității cibernetice, în cooperare cu organismele relevante din statele membre; [AM 107]

(g)  promovarea și diseminarea rezultatelor relevante ale activității rețelei, ale Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică și ale Centrului de competențe la nivel național sau , regional sau local; [AM 108]

(h)  evaluarea cererilor de aderare la Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică primite din partea entităților și a persoanelor fizice stabilite în același stat membru ca centrul de coordonare. [AM 109]

2.  În sensul literei (f), sprijinul financiar pentru terți poate fi furnizat în oricare dintre formele specificate la articolul 125 din Regulamentul XXX [noul Regulament financiar], inclusiv sub formă de sume forfetare.

3.  Centrele naționale de coordonare pot primi un grant din partea Uniunii în conformitate cu articolul 195 litera (d) din Regulamentul XXX [noul Regulament financiar] în legătură cu îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul articol.

4.  Centrele naționale de coordonare cooperează, după caz, prin intermediul rețelei și cu centrele europene de inovare digitală relevante în scopul îndeplinirii sarcinilor menționate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e) și (g). [AM 110]

Articolul 8

Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică

1.  Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică contribuie la misiunea Centrului de competențe, astfel cum se prevede la articolul 3, și consolidează, pune în comun și diseminează expertiza în materie de securitate cibernetică în întreaga Uniune și furnizează expertiză tehnică. [AM 111]

2.  Comunitatea de competențe în materie de securitate cibernetică este formată din organizații de cercetare industriale, academice și non-profit, societatea civilă, sectorul industrial care reprezintă cererea și oferta, inclusiv IMM-urile, comunitatea academică și de cercetare, asociații de utilizatori, experți individuali, organizații europene de standardizare relevante, precum și din alte asociații și entități publice și alte entități care se ocupă de chestiuni operaționale și tehnice în domeniul securității cibernetice. Aceasta reunește principalele părți interesate în ceea ce privește capacitățile tehnologice și industriale în materie de securitate cibernetică din Uniune, implicând , industriale, academice și de cercetare, precum și capacitățile și capabilitățile societale din Uniune și implică centrele naționale de coordonare, centrele europene de inovare digitală, precum și instituțiile și organismele Uniunii cu expertiză relevantă, astfel cum se menționează la articolul 10 din prezentul regulament. [AM 112]

3.  Numai entitățile și persoanele fizice stabilite, respectiv rezidente pe teritoriul Uniunii, în Uniune Spațiul Economic European (SEE) sau în țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) pot fi acreditate ca membri ai Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică. Acestea Solicitanții trebuie să demonstreze că pot furniza expertiză în materie de securitate cibernetică în ceea ce privește cel puțin unul dintre următoarele domenii: [AM 113]

(a)  academic sau de cercetare; [AM 114]

(b)  dezvoltare industrială;

(c)  formare și educație;

(ca)  etică; [AM 115]

(cb)  standardizare formală și tehnică și specificații formale și tehnice; [AM 116]

4.  Centrul de competență acreditează entități instituite în temeiul dreptului național sau persoane fizice în calitate de membre ale Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică în urma unei evaluări armonizate efectuate de Centrul național de competențe, de centrul național de coordonare al statului membru în care este stabilită entitatea sau în care persoana fizică este rezidentă, prin care se verifică îndeplinirea de către această entitate a criteriilor prevăzute la alineatul (3). O acreditare nu este limitată în timp, dar poate fi revocată de către Centrul de competențe în orice moment dacă acesta sau centrul național de coordonare consideră că entitatea sau persoana fizică nu îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (3) sau intră sub incidența dispozițiilor relevante prevăzute la articolul 136 din Regulamentul XXX [noul Regulament financiar]. Centrele naționale de coordonare ale statelor membre urmăresc asigurarea unei reprezentări echilibrate a părților interesate în cadrul comunității, încurajând în mod activ participarea categoriilor și a grupurilor de persoane fizice subreprezentate, în special IMM-uri. [AM 117]

4a.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 45a pentru a completa prezentul regulament prin detalierea criteriilor prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol pe baza cărora sunt selectați solicitanții, precum și a procedurilor de evaluare și de acreditare a entităților care îndeplinesc criteriile menționate la alineatul (4) din prezentul articol. [AM 118]

5.  Centrul de competențe acreditează organisme, agenții și oficii relevante ale Uniunii în calitate de membri ai Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică după ce a evaluat dacă entitatea în cauză îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (3). O acreditare nu este limitată în timp, dar poate fi revocată de către Centrul de competențe în orice moment în cazul în care consideră că entitatea nu îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (3) sau intră sub incidența dispozițiilor relevante prevăzute la articolul 136 din Regulamentul XXX [noul Regulament financiar].

6.  Reprezentanții Comisiei pot participa la activitatea comunității.

Articolul 9

Sarcinile membrilor Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică

Membrii Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică:

(1)  sprijină Centrul de competențe în ceea ce privește îndeplinirea misiunii și a obiectivelor prevăzute la articolele 3 și 4 și, în acest scop, colaborează îndeaproape cu Centrul de competențe și cu centrele naționale de coordonare relevante;

(2)  participă la activitățile promovate de Centrul de competențe și de centrele naționale de coordonare;

(3)  după caz, participă la grupurile de lucru instituite de consiliul de conducere al Centrului de competențe în vederea desfășurării unor activități specifice, astfel cum se prevede în planul de activitate al Centrului de competențe;

(4)  după caz, sprijină Centrul de competențe și centrele naționale de coordonare în promovarea proiectelor specifice;

(5)  promovează și difuzează rezultatele relevante ale activităților și proiectelor desfășurate în cadrul comunității;

(5a)  sprijină centrul de competențe prin raportarea și divulgarea vulnerabilităților, contribuind la atenuarea acestora și oferind consiliere cu privire la modalitățile de reducere a acestor vulnerabilități, inclusiv prin intermediul certificării în cadrul sistemelor adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/XXX [Legea privind securitatea cibernetică]. [AM 119]

Articolul 10

Cooperarea Centrului de competențe cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii

1.  Pentru a asigura coerența și complementaritatea, Centrul de competențe cooperează cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii, inclusiv cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor ENISA, cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CERT-UE), cu Serviciul European de Acțiune Externă, cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, cu Agenția Executivă pentru Cercetare, cu Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele, cu centrele europene de inovare digitală relevante, cu Centrul european de combatere a criminalității informatice din cadrul Europol, precum și cu Agenția Europeană de Apărare, în ceea ce privește proiectele, serviciile și competențele cu dublă utilizare. [AM 120]

2.  O astfel de cooperare are loc în cadrul acordurilor de lucru. Aceste acorduri sunt supuse aprobării prealabile adoptate de Consiliul de conducere cu aprobarea prealabilă a Comisiei. [AM 121]

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CENTRULUI DE COMPETENȚE

Articolul 11

Componență și structură

1.  Membrii Centrului de competențe sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, și statele membre.

2.  Structura Centrului de competențe cuprinde:

(a)  un consiliu de conducere, care exercită sarcinile prevăzute la articolul 13;

(b)  un director executiv, care exercită sarcinile prevăzute la articolul 16;

(c)  un Consiliu consultativ pe probleme industriale și științifice, care exercită funcțiile prevăzute la articolul 20.

SECȚIUNEA I

CONSILIUL DE CONDUCERE

Articolul 12

Componența consiliului de conducere

1.  Consiliul de conducere este alcătuit dintr-un din câte un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant desemnat de Parlamentul European în calitate de observator și cinci patru reprezentanți ai Comisiei, în numele Uniunii, cu scopul de a obține un echilibru de gen în rândul membrilor consiliului de administrație și al supleanților acestora. [AM 122]

2.  Fiecare membru al consiliului de conducere are un supleant care îl reprezintă în absența sa.

3.  Membrii consiliului de conducere și supleanții acestora sunt numiți în funcție de cunoștințele lor în domeniul tehnologiei securității cibernetice, precum și în funcție de competențele lor manageriale, administrative și bugetare relevante. Comisia și statele membre depun eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor în cadrul consiliului de conducere, cu scopul de a asigura continuitatea activității acestuia. Comisia și statele membre urmăresc realizarea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și femeilor în consiliul de conducere. [AM 123]

4.  Durata mandatului membrilor consiliului de conducere și al membrilor supleanți este de patru ani. Acest mandat se poate reînnoi.

5.  Membrii consiliului de conducere acționează în interesul Centrului de competențe, într-un mod independent și transparent, pentru a îndeplini obiectivele și a realiza misiunea acestuia, asigurându-i identitatea, autonomia și coerența.

6.  Comisia Consiliul de conducere poate invita observatori, inclusiv reprezentanți ai unor organisme, oficii și agenții relevante ale Uniunii, precum și membri ai comunității, să participe la reuniunile consiliului de conducere, dacă este cazul. [AM 124]

7.  Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) este observator permanent ENISA și Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice sunt observatori permanenți în consiliul de conducere, cu rol consultativ, dar fără drepturi de vot. Consiliul de conducere acordă atenție maximă opiniilor exprimate de observatorii permanenți. [AM 125]

Articolul 13

Sarcinile consiliului de conducere

1.  Consiliul de conducere poartă responsabilitatea generală pentru orientarea strategică și operațiunile Centrului de competențe și supraveghează punerea în aplicare a activităților acestuia.

2.  Consiliul de conducere își adoptă propriul regulament de procedură. Acest regulament include proceduri specifice pentru identificarea și evitarea conflictelor de interese și pentru asigurarea confidențialității oricăror informații sensibile.

3.  Consiliul de conducere ia deciziile strategice necesare, în special:

(a)  adoptă un plan strategic multianual, care conține o declarație privind prioritățile majore și inițiativele planificate ale Centrului de competențe, inclusiv o estimare a nevoilor și a surselor de finanțare, ținând seama de avizul ENISA; [AM 126]

(b)  adoptă planul de lucru al Centrului de competențe, conturile anuale, bilanțul și raportul anual de activitate, pe baza unei propuneri din partea directorului executiv, ținând seama de avizul ENISA; [AM 127]

(c)  adoptă normele financiare specifice ale Centrului de competențe, în conformitate cu [articolul 70 din RF];

(d)  adoptă o procedură de numire a directorului executiv;

(e)  adoptă criteriile și procedurile de evaluare și de acreditare a entităților în calitate de membri ai Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică; [AM 128]

(ea)  adoptă acordurile de lucru menționate la articolul 10 alineatul (2); [AM 129]

(f)  desemnează directorul executiv, îl revocă din funcție, îi prelungește mandatul, îi oferă orientări și îi monitorizează activitatea și numește contabilul;

(g)  adoptă bugetul anual al Centrului de competențe, inclusiv schema de personal aferentă, indicând numărul de posturi temporare în funcție de grupa de funcții, de grad și de numărul membrilor personalului contractual, precum și al experților naționali detașați, exprimat în echivalent normă întreagă;

(ga)  adoptă norme de transparență pentru Centrul de competențe; [AM 130]

(h)  adoptă norme privind conflictele de interese;

(i)  instituie grupuri de lucru cu membrii Comunității de competențe în materie de securitate cibernetică , ținând seama de opiniile observatorilor permanenți; [AM 131]

(j)  numește membrii Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice;

(k)  instituie o funcție de audit intern în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei(21);

(l)  promovează cooperarea dintre Centrul de competențe la nivel mondial, astfel încât acesta să își sporească atractivitatea și să devină un organism de talie mondială pentru excelență în materie de securitate cibernetică și actorii globali; [AM 132]

(m)  stabilește politica de comunicare a Centrului de competențe, la recomandarea directorului executiv;

(n)  este responsabil cu monitorizarea acțiunilor adecvate întreprinse ca urmare a concluziilor evaluărilor retrospective;

(o)  după caz, stabilește norme de punere în aplicare a Statutului personalului și a Regimului aplicabil celorlalți agenți în conformitate cu articolul 31 alineatul (3);

(p)  după caz, stabilește norme privind detașarea experților naționali la centrul de competențe și recurgerea la stagiari, în conformitate cu articolul 32 alineatul (2);

(q)  adoptă de norme de securitate pentru Centrul de competențe;

(r)  adoptă o strategie de combatere a fraudei și a corupției, care să fie proporțională cu riscurile de fraudă și de corupție, ținând seama de analiza cost-beneficiu a măsurilor care ar urma să fie puse în aplicare, și adoptă, de asemenea, măsuri cuprinzătoare de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, în conformitate cu legislația aplicabilă a Uniunii; [AM 133]

(s)  adoptă metodologia o definiție extinsă a contribuțiilor financiare din partea statelor membre și o metodologie de calcul al contribuției financiare valorii contribuțiilor voluntare din partea statelor membre, care pot fi considerate contribuții financiare în conformitate cu definiția respectivă, un astfel de calcul fiind efectuat la finalul fiecărui exercițiu financiar. [AM 134]

(t)  este responsabil cu îndeplinirea oricărei sarcini care nu a fost alocată în mod specific unui anumit organism al Centrului de competențe; poate atribui astfel de sarcini oricărui organism al Centrului de competențe.

Articolul 14

Președintele și reuniunile consiliului de conducere

1.  Consiliul de conducere alege un președinte și un vicepreședinte dintre membrii cu drept de vot, pentru o perioadă de doi ani, vizând atingerea echilibrului de gen. Mandatul președintelui și al vicepreședintelui poate fi prelungit o singură dată, în urma unei decizii a consiliului de conducere. Cu toate acestea, dacă pe durata mandatului încetează calitatea acestora de membri ai consiliului de conducere, mandatul lor expiră automat la aceeași dată. Vicepreședintele îl înlocuiește din oficiu pe președinte în cazul în care acesta din urmă nu își poate exercita prerogativele. Președintele participă la vot. [AM 135]

2.  Consiliul de conducere ține ședințe ordinare de cel puțin trei ori pe an. Acesta poate organiza reuniuni extraordinare la cererea Comisiei, la cererea unei treimi din numărul total al membrilor săi, la cererea președintelui sau la cererea directorului executiv în îndeplinirea sarcinilor sale.

3.  Directorul executiv ia parte la deliberări, cu excepția cazului în care consiliul de conducere decide altfel, dar nu are drept de vot. Consiliul de conducere poate invita alte persoane să participe la reuniunile sale în calitate de observatori, de la caz la caz. [AM 136]

4.  Membrii Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice pot lua parte la reuniunile consiliului de conducere, la invitația președintelui, fără a avea drept de vot. [AM 137]

5.  Sub rezerva propriului regulamentul de procedură, membrii consiliului de conducere și supleanții lor pot să fie asistați în cursul reuniunilor de consilieri sau de experți.

6.  Centrul de competențe asigură secretariatul consiliului de conducere.

Articolul 15

Regulile de vot în cadrul consiliului de conducere

1.  Uniunea deține 50 % din drepturile de vot. Drepturile de vot ale Uniunii sunt indivizibile.

2.  Fiecare stat membru participant deține un vot.

3.  Consiliul de conducere adoptă deciziile sale cu o majoritate de cel puțin 75 % din totalul voturilor, inclusiv voturile membrilor care sunt absenți, reprezentând cel puțin 75 % din totalul contribuțiilor financiare către Centrul de competențe. Contribuția financiară va fi calculată pe baza cheltuielilor estimate propuse de statele membre menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (c) și pe baza raportului privind valoarea contribuțiilor statelor membre participante menționate la articolul 22 alineatul (5).

4.  Numai reprezentanții Comisiei și reprezentanții statelor membre participante dețin drepturi de vot.

5.  Președintele participă la vot. [AM 138]

Articolul 15a

Regulile de vot în cadrul consiliului de conducere

1.  Deciziile supuse votului se pot referi la:

(a)  guvernanța și organizarea Centrului de competențe și a rețelei;

(b)  alocarea bugetului Centrului de competențe și al rețelei;

(c)  acțiuni comune întreprinse de mai multe state membre, completate, eventual, de resurse de la bugetului Uniunii, în urma unei decizii în conformitate cu litera (b).

2.  Consiliul de conducere adoptă deciziile sale cu cel puțin 75 % din totalul voturilor tuturor membrilor. Drepturile de vot ale Uniunii sunt reprezentate de Comisie și sunt indivizibile.

3.  Pentru deciziile prevăzute la alineatul (1) litera (a), fiecare stat membru este reprezentat și are aceleași drepturi de vot egale. Pentru restul de voturi disponibile, până la 100 %, Uniunea ar trebui să dețină cel puțin 50 % din drepturile de vot corespunzătoare contribuției sale financiare.

4.  Pentru deciziile care intră sub incidența alineatului (1) literele (b) sau (c) sau pentru orice alte decizii care nu se încadrează la nicio altă categorie de la alineatul (1), Uniunea deține cel puțin 50 % din drepturile de vot corespunzătoare contribuției sale financiare. Numai statele membre contribuitoare au drepturi de vot, iar acestea vor corespunde contribuției lor financiare.

5.  Dacă președintele a fost ales dintre reprezentanții statelor membre, președintele participă la vot ca reprezentant al statului său membru. [AM 139]

SECȚIUNEA II

DIRECTORUL EXECUTIV

Articolul 16

Numirea, revocarea sau prelungirea mandatului directorului executiv

1.  Directorul executiv este o persoană care deține o experiență specifică și o reputație deosebită în domeniile în care își desfășoară activitatea Centrul de competențe.

2.  Directorul executiv este angajat ca agent temporar al Centrului de competențe în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

3.  Directorul executiv este numit de Consiliul de conducere dintr-o listă de candidați propuși de Comisie, cu nominalizări care să vizeze atingerea echilibrului de gen din partea statelor membre, în urma unei proceduri de selecție deschise și , transparente și nediscriminatorii. [AM 140]

4.  În scopul încheierii contractului directorului executiv, Centrul de competențe este reprezentat de președintele consiliului de conducere.

5.  Durata mandatului directorului executiv este de patru cinci ani. Până la sfârșitul perioadei respective, Comisia realizează o analiză care ia în considerare evaluarea rezultatelor obținute de directorul executiv și viitoarele sarcini și provocări cu care se va confrunta Centrul de competențe. [AM 141]

6.  La propunerea Comisiei, care ia în considerare evaluarea menționată la alineatul (5), consiliul de conducere poate reînnoi mandatul directorului executiv o singură dată, cu cel mult patru cinci ani. [AM 142]

7.  Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu poate să participe la o nouă procedură de selecție pentru același post.

8.  Directorul executiv este demis din funcție numai printr-o decizie a consiliului de conducere, care acționează la propunerea membrilor săi sau la propunerea Comisiei. [AM 143]

Articolul 17

Sarcinile directorului executiv

1.  Directorul executiv este responsabil de operațiuni și de gestionarea curentă a Centrului de competențe și este reprezentantul legal al acestuia. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de conducere și își execută atribuțiile în deplină independență, în limita prerogativelor acordate.

2.  Directorul executiv îndeplinește în special următoarele sarcini în mod independent:

(a)  punerea în aplicare a deciziilor adoptate de consiliul de conducere;

(b)  sprijinirea activităților consiliului de conducere, asigurarea secretariatului reuniunilor acestuia și furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestuia;

(c)  după consultarea consiliului de conducere, a Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice, a ENISA și a Comisiei, pregătirea și înaintarea spre adoptare consiliului de conducere a proiectului de plan strategic multianual și a proiectului de plan anual de activitate ale Centrului de competențe, inclusiv obiectul cererilor de propuneri, al cererilor de exprimare a interesului și al cererilor de oferte necesare pentru punerea în aplicare a planului de lucru și a estimărilor privind cheltuielile aferente, astfel cum au fost propuse de statele membre și de Comisie; [AM 144]

(d)  pregătirea și înaintarea spre adoptare consiliului de conducere a proiectului de buget anual, inclusiv a schemei de personal aferente, care indică numărul de posturi temporare în fiecare grad și grupă de funcții, precum și numărul de agenți contractuali și de experți naționali detașați, exprimat în echivalent normă întreagă;

(e)  punerea în aplicare a planului de lucru și prezentarea de rapoarte către consiliul de conducere;

(f)  pregătirea proiectului de raport anual de activitate al Centrului de competențe, inclusiv prezentarea de informații privind cheltuielile aferente;

(g)  asigurarea punerii în aplicare a unor proceduri eficiente de monitorizare și de evaluare a performanțelor Centrului de competențe;

(h)  pregătirea unui plan de acțiune pentru a da curs concluziilor evaluărilor retrospective și trimiterea către Comisie și Parlamentul European, la fiecare doi ani, a unui raport privind progresele înregistrate; [AM 145]

(i)  pregătirea, negocierea și încheierea de acorduri cu centrele naționale de coordonare;

(j)  este responsabil de aspectele administrative, financiare și de personal, inclusiv de execuția bugetului Centrului de competențe, ținând seama în mod corespunzător de recomandările primite din partea funcției de audit intern, în limitele delegării conferite de către consiliul de conducere;

(k)  aprobarea și gestionarea lansării cererilor de propuneri, în conformitate cu planul de lucru, și administrarea acordurilor și a deciziilor de grant;

(l)  în urma consultării cu Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice și cu ENISA, aprobarea listei de acțiuni selectate pentru finanțare pe baza clasamentului stabilit de un grup de experți independenți; [AM 146]

(m)  aprobarea și gestionarea lansării procedurilor de ofertare, în conformitate cu planul de lucru, și administrarea contractelor;

(n)  aprobarea ofertelor selectate pentru finanțare;

(o)  prezentarea proiectului de conturi anuale și a proiectului de bilanț anual funcției de audit intern și, ulterior, consiliului de conducere;

(p)  asigurarea efectuării evaluării și a gestionării riscurilor;

(q)  semnarea acordurilor, deciziilor și contractelor individuale de grant;

(r)  semnarea contractelor de achiziții;

(s)  elaborarea unui plan de acțiune în urma concluziilor rapoartelor de audit intern sau extern, precum și a investigațiilor desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și prezentarea, de două ori pe an Comisiei și Parlamentului European și periodic consiliului de conducere, a unui raport privind progresele înregistrate; [AM 147]

(t)  elaborarea proiectului de reguli financiare aplicabile Centrului de competențe;

(u)  stabilirea și asigurarea funcționării unui sistem de control intern eficace și eficient și raportarea către consiliul de conducere a oricărei modificări semnificative a acestuia;

(v)  asigurarea unei comunicări eficiente cu instituțiile Uniunii și prezentarea către Parlamentul European și Consiliu, la cerere, a unui raport; [AM 148]

(w)  adoptarea oricărei alte măsuri necesare pentru a evalua progresul Centrului de competențe în ceea ce privește misiunea și obiectivele acestuia, astfel cum se prevede la articolele 3 și 4 din prezentul regulament;

(x)  executarea oricărei alte sarcini care îi este atribuită sau delegată de consiliul de conducere.

SECȚIUNEA III

CONSILIUL CONSULTATIV PE PROBLEME INDUSTRIALE ȘI ȘTIINȚIFICE

Articolul 18

Structura Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice

1.  Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice este format din cel mult 16 25 membri. Membrii sunt numiți de consiliul de conducere dintre reprezentanții entităților din cadrul comunității de competențe în materie de securitate cibernetică sau al membrilor individuali ai acesteia. Sunt eligibili numai reprezentanți ai entităților care nu sunt controlate de o țară terță sau de o entitate dintr-o țară terță, cu excepția țărilor din SEE și AELS. Numirea se face în conformitate cu o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Componența consiliului vizează realizarea echilibrului de gen și include o reprezentare echilibrată a grupurilor de părți interesate din industrie, comunitatea academică și societatea civilă. [AM 149]

2.  Membrii Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice dețin competențe specifice în ceea ce privește cercetarea în domeniul securității cibernetice, dezvoltarea industrială, serviciile profesionale furnizarea, implementarea sau desfășurarea de servicii sau produse profesionale. Cerințele pentru astfel de competențe specifice sunt precizate în detaliu de către consiliul de conducere. [AM 150]

3.  Procedurile privind numirea membrilor săi de către consiliul de conducere și funcționarea Consiliului consultativ sunt precizate în regulamentul de procedură al Centrului de competențe și sunt făcute publice.

4.  Durata mandatului membrilor Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice este de trei ani Acest mandat se poate reînnoi.

5.  Reprezentanții Comisiei și ai Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor pot participa ENISA sunt invitați să participe la lucrările Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice și pot sprijini sprijină lucrările acestuia. Consiliul consultativ poate invita, de la caz la caz, și alți reprezentați din partea comunității în calitate de observatori, consilieri sau experți, după caz. [AM 151]

Articolul 19

Funcționarea Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice

1.  Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice se întrunește cel puțin de două trei ori pe an. [AM 152]

2.  Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice poate oferi consiliere prezintă sugestii consiliului de conducere cu privire la instituirea de grupuri de lucru cu privire la aspecte specifice relevante pentru activitatea Centrului de competențe, ori de câte ori acestea se încadrează în sarcinile și domeniile de competențe specificate la articolul 20 și atunci când acest lucru este necesar în cadrul coordonării generale a unuia sau mai multor membri ai Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice. [AM 153]

3.  Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice își alege președintele.

4.  Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice își adoptă regulamentul de procedură, inclusiv îi desemnează pe reprezentanții Consiliului consultativ, după caz, și stabilește durata mandatului acestora.

Articolul 20

Sarcinile Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice

Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice informează periodic Centrul de competențe cu privire la desfășurarea activităților sale și: [AM 154]

(1)  oferă directorului executiv și consiliului de conducere consiliere strategică și contribuții la orientarea și implementarea operațiunilor Centrului de competențe în ceea ce privește sectorul industrial și cercetarea și la elaborarea planului de lucru și a planului strategic multianual în termenele stabilite de consiliul de conducere; [AM 155]

(1a)  consiliază consiliul de conducere în ceea ce privește instituirea grupurilor de lucru cu privire la aspecte specifice relevante pentru activitatea Centrului de competențe; [AM 156]

(2)  organizează consultări publice deschise tuturor părților interesate din sectorul public și privat care au un interes în domeniul securității cibernetice, pentru a colecta contribuții pentru consilierea strategică menționată la alineatul (1);

(3)  promovează și colectează feedback cu privire la planul de lucru și la planul strategic multianual ale Centrului de competențe și oferă consiliere consiliului de conducere cu privire la modul de îmbunătățire a orientării strategice și a funcționării Centrului de competențe. [AM 157]

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 21

Contribuția financiară a Uniunii

1.  Contribuția Uniunii la centrul de competențe pentru acoperirea costurilor administrative și a costurilor operaționale cuprinde următoarele:

(a)  1 981 668 000 EUR 1 780 954 875 EUR în prețurile din 2018 (1 998 696 000 EUR în prețuri curente) din programul Europa digitală, inclusiv până la 21 385 465 EUR în prețurile din 2018 (23 746 000 EUR în prețuri curente) pentru costuri administrative; [AM 158]

(b)  O sumă din programul Orizont Europa, inclusiv în ceea ce privește costurile administrative, care urmează să fie stabilită ținând seama de procesul de planificare strategică care va fi efectuat în conformitate cu articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul XXX [Regulamentul privind programul Orizont Europa];

(ba)  o sumă din Fondul european de apărare destinată acțiunilor din domeniul apărării ale Centrului de competențe, inclusiv pentru toate costurile administrative aferente, cum ar fi costurile pe care Centrul de competențe le poate suporta atunci când acționează în calitate de administrator de proiect în ceea ce privește acțiunile desfășurate în cadrul Fondului european de apărare. [AM 159]

2.  Contribuția maximă a Uniunii se plătește din creditele din bugetul general al Uniunii alocate pentru [programul Europa digitală], din creditele alocate programului specific de punere în aplicare a programului Orizont Europa, instituit prin Decizia XXX, din creditele pentru Fondul european de apărare și pentru alte programe și proiecte care intră în sfera de competență a Centrului de competențe sau a rețelei. [AM 160]

3.  Centrul de competențe pune în aplicare acțiunile în materie de securitate cibernetică ale [programului Europa digitală] și ale [programului Orizont Europa] în conformitate cu articolul 62 litera (c) punctul (iv) din Regulamentul (UE, Euratom) XXX(22) [Regulamentul financiar].

4.  Contribuția financiară a Uniunii din programele Europa digitală și Orizont Europa nu acoperă sarcinile menționate la articolul 4 alineatul (8) litera (b). Acestea pot fi acoperite de contribuții financiare din Fondul european de apărare. [AM 161]

Articolul 22

Contribuțiile statelor membre participante

1.  Statele membre participante au o contribuție totală la costurile operaționale și administrative ale Centrului de competențe cel puțin egală cu cea prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din prezentul regulament.

2.  În scopul evaluării contribuțiilor menționate la alineatul (1) și la articolul 23 alineatul (3) litera (b) punctul (ii), costurile se stabilesc în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate a costurilor ale statelor membre în cauză, cu standardele de contabilitate aplicabile ale statului membru și cu standardele internaționale de contabilitate și standardele internaționale de raportare financiară aplicabile. Costurile sunt certificate de un auditor extern independent desemnat de statul membru în cauză. Metoda de evaluare poate fi verificată de către Centrul de competențe, în cazul în care există dubii cu privire la certificare.

3.  Dacă un stat membru participant nu își îndeplinește angajamentele privind contribuția sa financiară, directorul executiv consemnează acest lucru și stabilește un termen rezonabil pentru remedierea acestei situații. Dacă situația nu este remediată în termenul respectiv, directorul executiv convoacă o reuniune a consiliului de conducere pentru a decide dacă dreptul de vot al statului membru participant care nu și-a îndeplinit obligațiile trebuie revocat sau dacă trebuie luate alte măsuri până la îndeplinirea obligațiilor de către acesta. Drepturile de vot ale statului membru care nu și-a îndeplinit obligațiile sunt suspendate până la remedierea situației.

4.  Comisia poate suprima, reduce în mod proporțional sau suspenda contribuția financiară a Uniunii către Centrul de competențe în cazul în care statele membre participante nu efectuează , efectuează doar parțial sau efectuează cu întârziere doar parțial contribuțiile menționate la alineatul (1). Suprimarea, reducerea sau suspendarea contribuției financiare a Uniunii de către Comisie este proporțională în ceea ce privește valoarea și durata acesteia cu reducerea, suprimarea sau suspendarea contribuțiilor statelor membre. [AM 162]

5.  Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre participante prezintă un raport consiliului de conducere cu privire la valoarea contribuțiilor menționate la alineatul (1), efectuate în fiecare dintre exercițiile financiare precedente.

Articolul 23

Costurile și resursele centrului de competențe

1.  Centrul de competențe este finanțat în comun de Uniune și de statele membre prin contribuții financiare plătite în tranșe și contribuții aferente costurilor suportate de centrele naționale de coordonare și de beneficiari în cadrul punerii în aplicare a unor acțiuni care nu sunt rambursate de către Centrul de competențe.

2.  Costurile administrative ale Centrului de competențe nu depășesc [număr] EUR și sunt acoperite prin contribuții financiare anuale, divizate în mod egal între Uniune și statele membre participante. În cazul în care o parte din contribuția la costurile administrative nu este utilizată, aceasta poate fi pusă la dispoziție pentru acoperirea costurilor operaționale ale Centrului de competențe.

3.  Costurile operaționale ale Centrului de competențe sunt acoperite prin:

(a)  contribuția financiară a Uniunii;

(b)  contribuții din partea statelor membre participante sub formă de:

(i)  contribuții financiare; și

(ii)  după caz, contribuții în natură ale statelor membre participante la costurile suportate de centrele naționale de coordonare și de beneficiari în cadrul punerii în aplicare a acțiunilor indirecte, din care se scade contribuția Centrului de competențe și orice altă contribuție a Uniunii la aceste costuri;

4.  Resursele centrului de competențe incluse în bugetul acestuia constau în următoarele contribuții:

(a)  contribuții financiare ale Uniunii și ale statelor membre participante la costurile administrative; [AM 163]

(b)  contribuții financiare ale Uniunii și ale statelor membre participante la costurile operaționale; [AM 164]

(c)  orice venituri generate de Centrul de competențe;

(d)  orice alte contribuții financiare, resurse și venituri.

5.  Orice dobândă generată de contribuțiile plătite Centrului de competențe de către statele membre participante este considerată drept venit al acestuia.

6.  Toate resursele Centrului de competențe și activitățile acestuia au ca scop îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 4.

7.  Centrul de competențe este proprietarul tuturor activelor generate de el sau transferate către el în scopul îndeplinirii obiectivelor sale.

8.  Cu excepția situației de lichidare a Centrului de competențe, orice excedent de venit în raport cu cheltuielile nu se plătește membrilor participanți ai Centrului de competențe.

8a.  Centrul de competențe cooperează îndeaproape cu alte instituții, agenții și organisme ale Uniunii pentru a beneficia de sinergii și, unde este posibil, pentru a reduce costurile administrative. [AM 165]

Articolul 24

Angajamente financiare

Angajamentele financiare ale Centrului de competențe nu depășesc valoarea totală a resurselor financiare disponibile sau angajate la buget de către membrii acestuia.

Articolul 25

Exercițiul financiar

Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

Articolul 26

Întocmirea bugetului

1.  În fiecare an, directorul executiv elaborează un proiect de situație a estimărilor de venituri și cheltuieli ale Centrului de competențe pentru următorul exercițiu financiar și îl înaintează consiliului de conducere, împreună cu un proiect de schemă de personal. Veniturile și cheltuielile trebuie să fie în echilibru. Cheltuielile Centrului de competențe cuprind cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative, cheltuielile de infrastructură și cheltuielile operaționale. Cheltuielile administrative sunt menținute la minimum.

2.  În fiecare an, pe baza proiectului situației estimărilor de venituri și cheltuieli menționat la alineatul (1), consiliul de conducere adoptă situația estimărilor de venituri și cheltuieli ale Centrului de competențe pentru următorul exercițiu financiar.

3.  În fiecare an, până la data de 31 ianuarie, consiliul de conducere transmite Comisiei situația estimărilor menționată la alineatul (2), care face parte din documentul unic de programare.

4.  Pe baza situației estimărilor respective, Comisia înscrie în proiectul de buget al Uniunii estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și valoarea contribuției care urmează să fie suportată din bugetul general, pe care le prezintă Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolele 313 și 314 din TFUE.

5.  Parlamentul European și Consiliul autorizează creditele reprezentând contribuția alocată Centrului de competențe.

6.  Parlamentul European și Consiliul adoptă schema de personal a Centrului de competențe.

7.  Consiliul de conducere adoptă bugetul centrului odată cu planul de lucru. Bugetul centrului devine definitiv după adoptarea definitivă a bugetului general al Uniunii. După caz, consiliul de conducere ajustează bugetul Centrului de competențe și planul de lucru în conformitate cu bugetul general al Uniunii.

Articolul 27

Prezentarea conturilor Centrului de competențe și descărcarea de gestiune

Prezentarea conturilor provizorii și finale ale Centrului de competențe și descărcarea de gestiune respectă normele și calendarul Regulamentului financiar și ale normelor financiare ale acestuia, adoptate în conformitate cu articolul 29.

Articolul 28

Raportarea operațională și financiară

1.  Directorul executiv prezintă anual consiliului de conducere un raport referitor la executarea sarcinilor sale în conformitate cu normele financiare ale Centrului de competențe.

2.  În termen de două luni de la încheierea fiecărui exercițiu financiar, directorul executiv prezintă consiliului de conducere spre aprobare un raport anual de activitate referitor la progresul înregistrat de Centrul de competențe în anul calendaristic anterior, în special în ceea ce privește planul de lucru pentru anul respectiv. Raportul include, printre altele, informații cu privire la următoarele aspecte:

(a)  acțiunile operaționale desfășurate și cheltuielile aferente;

(b)  acțiunile prezentate, inclusiv o defalcare în funcție de tipul de participant, inclusiv IMM-uri, și în funcție de statul membru;

(c)  acțiunile selectate pentru finanțare, inclusiv o defalcare în funcție de tipul de participant, inclusiv IMM-uri, și n funcție de statul membru, cu indicarea contribuției Centrului de competențe destinate participanților individuali și acțiunilor individuale;

(d)  progresele înregistrate în privința atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 4 și propuneri de alte acțiuni necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective.

3.  După aprobarea sa de către consiliul de conducere, raportul anual de activitate este pus la dispoziția publicului.

Articolul 29

Regulile financiare

Centrul de competențe își adoptă normele financiare specifice în conformitate cu articolul 70 din Regulamentul XXX [noul Regulament financiar].

Articolul 30

Protejarea intereselor financiare

1.  În cursul punerii în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Centrul de competențe ia măsurile corespunzătoare care să garanteze protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale periodice și eficace și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni administrative eficace, proporționale și disuasive. [AM 166]

2.  Centrul de competențe acordă personalului Comisiei și altor persoane autorizate de Comisie, precum și Curții de Conturi, acces la sediile și spațiile sale și la toate informațiile necesare pentru efectuarea auditurilor acestora, inclusiv la informațiile în format electronic.

3.  Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(23) și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(24), cu scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau cu un contract finanțat, direct sau indirect, în conformitate cu prezentul regulament.

4.  Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3) din prezentul articol, contractele și acordurile de grant care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Centrul de competențe, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele acestora. În cazul în care punerea în aplicare a unei acțiuni este externalizată sau subdelegată, în totalitate sau parțial, sau în cazul în care se impune atribuirea unui contract de achiziții publice sau de sprijin financiar unui terț, contractul sau acordul de grant include obligația contractantului sau a beneficiarului de a impune oricărei părți terțe implicate acceptarea explicită a acestor competențe ale Comisiei, ale Centrului de competențe, ale Curții de Conturi și ale OLAF.

CAPITOLUL IV

PERSONALUL CENTRULUI DE COMPETENȚE

Articolul 31

Personalul

1.  Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului(25) (denumite în continuare „Statutul funcționarilor” și „Regimul aplicabil celorlalți agenți”) și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii în scopul aplicării Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți se aplică personalului Centrului de competențe.

2.  Consiliul de conducere exercită, în ceea ce privește personalul Centrului de competențe, competențele conferite autorității de numire prin Statutul funcționarilor și competențele conferite autorității abilitate să încheie contracte prin Regimul aplicabil celorlalți agenți (denumite în continuare „competențele autorității de numire”).

3.  Consiliul de conducere adoptă, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și al articolului 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care competențele relevante ale autorității de numire sunt delegate directorului executiv și în care sunt definite condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv este autorizat să subdelege competențele respective.

4.  În cazul în care anumite circumstanțe excepționale impun acest lucru, consiliul de conducere poate, printr-o decizie, să suspende temporar delegarea competențelor autorității de numire către directorul executiv, precum și orice subdelegare efectuată de către acesta. În acest caz, consiliul de conducere exercită el însuși competențele autorității de numire sau le deleagă unuia dintre membrii săi sau unui membru al personalului centrului de competențe, altul decât directorul executiv.

5.  Consiliul de conducere adoptă norme de punere în aplicare referitoare la Statutul funcționarilor și la Regimul aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor.

6.  Resursele de personal sunt stabilite în schema de personal a Centrului de competențe, indicându-se numărul de posturi temporare pe grupe de funcții și pe grade, precum și numărul de agenți contractuali, exprimat în echivalent normă întreagă, în conformitate cu bugetul anual al acestuia.

7.  Centrul de competență urmărește să realizeze echilibrul de gen în rândul personalului său. Personalul centrului de competențe este format din agenți temporari și agenți contractuali. [AM 167]

8.  Toate costurile cu privire la personal sunt suportate de Centrul de competențe.

Articolul 32

Experți naționali detașați și alte categorii de personal

1.  Centrul de competențe poate recurge la experți naționali detașați sau alte categorii de personal care nu sunt angajați ai Centrului de competențe.

2.  Consiliul de conducere adoptă o decizie de stabilire a normelor aplicabile detașării experților naționali la Centrul de competențe, de comun acord cu Comisia.

Articolul 33

Privilegii și imunități

Centrului de competențe și personalului acestuia li se aplică Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 34

Norme de securitate

1.  Articolul 12 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. XXX [programul Europa digitală] se aplică participării la toate acțiunile finanțate de Centrul de competențe.

2.  Următoarele norme de securitate specifice se aplică acțiunilor finanțate din programul Orizont Europa:

(a)  în sensul articolului 34 alineatul (1) [Proprietate și protecție] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Orizont Europa], atunci când planul de lucru prevede acest lucru, acordarea de licențe neexclusive poate fi limitată la terți stabiliți sau considerați a fi stabiliți în statele membre și controlați de state membre și/sau de resortisanți ai statelor membre;

(b)  în sensul articolului 36 alineatul (4) litera (b) [Transfer și acordarea de licențe] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Orizont Europa], transferul sau acordarea de licență către o entitate juridică stabilită într-o țară asociată sau stabilită în Uniune, dar controlată din țări terțe este, de asemenea, un motiv pentru a se opune transferului de proprietate asupra rezultatelor sau acordării unei licențe exclusive cu privire la rezultate;

(c)  în sensul articolului 37 alineatul (3) litera (a) [Drepturi de acces] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Orizont Europa], atunci când planul de lucru prevede acest lucru, acordarea accesului la rezultate și la informațiile preexistente poate fi limitată doar la o entitate juridică stabilită sau considerată a fi stabilită în statele membre și controlată de statele membre și/sau de resortisanți ai statelor membre;

(ca)   Articolul 22 [Proprietate asupra rezultatelor], articolul 23 [Proprietate asupra rezultatelor] și articolul 30 [Aplicarea normelor privind informațiile clasificate] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Fondul european de apărare] se aplică participării la toate acțiunile din domeniul apărării ale Centrului de competențe, atunci când planul de lucru prevede acest lucru. Acordarea de licențe neexclusive poate fi limitată la părți terțe stabilite sau considerate a fi stabilite în statele membre și controlate de state membre și/sau de resortisanți ai statelor membre. [AM 168]

Articolul 35

Transparență

1.  Centrul de competențe își desfășoară activitățile cu un cel mai ridicat nivel ridicat de transparență. [AM 169]

2.  Centrul de competențe se asigură că publicului și tuturor părților interesate li se furnizează informații cuprinzătoare, adecvate, obiective, fiabile și ușor accesibile, în timp util, în special în ceea ce privește rezultatele activității sale Centrului de competențe, rețelei, Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice și a Comunității. De asemenea, acesta face publice declarațiile de interese întocmite în conformitate cu articolul 41 42. [AM 170]

3.  Consiliul de conducere, pe baza unei propuneri primite de la directorul executiv, poate autoriza părțile interesate să participe ca observatori la unele dintre activitățile Centrului de competențe.

4.  Centrul de competențe stabilește, în regulamentul său de procedură, modalitățile practice de punere în aplicare a normelor privind transparența menționate la alineatele (1) și (2). În cazul acțiunilor finanțate din programul Orizont Europa, se va ține seama în mod corespunzător de dispozițiile anexei III la Regulamentul privind programul Orizont Europa.

Articolul 36

Norme de securitate privind protejarea informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate

1.  Fără a aduce atingere articolului 35, Centrul de competențe nu divulgă terților informațiile pe care le prelucrează sau pe care le primește și pentru care s-a cerut, printr-o solicitare motivată, un tratament confidențial, integral sau parțial.

2.  Membrii consiliului de conducere, directorul executiv, membrii Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice, experții externi care participă la grupurile de lucru ad-hoc și membrii personalului centrului respectă cerințele de confidențialitate prevăzute la articolul 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, chiar și după încetarea atribuțiilor lor.

3.  Consiliul de conducere al Centrului de competențe adoptă normele de securitate ale Centrului de competențe, după aprobarea de către Comisie, pe baza principiilor și a normelor stabilite în normele de securitate ale Comisiei pentru protecția informațiilor UE clasificate (IUEC) și a informațiilor sensibile neclasificate, inclusiv, inter alia, dispoziții privind prelucrarea și stocarea informațiilor respective, astfel cum se prevede în Deciziile (UE, Euratom) 2015/443(26) și 2015/444(27) ale Comisiei.

4.  Centrul de competențe poate lua toate măsurile necesare în vederea facilitării schimbului de informații relevante pentru sarcinile sale cu Comisia și statele membre și, acolo unde este cazul, cu agențiile și organismele relevante ale Uniunii. Orice acord administrativ încheiat în acest scop cu privire la partajarea IUEC sau, în absența unui astfel de acord, orice comunicare excepțională ad-hoc a IUEC trebuie să primească aprobarea prealabilă a Comisiei.

Articolul 37

Accesul la documente

1.  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se aplică documentelor deținute de Centrul de competențe.

2.  Consiliul de conducere adoptă modalitățile de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în termen de șase luni de la înființarea Centrului de competențe.

3.  Deciziile adoptate de Centrul de competențe în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului în temeiul articolului 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau al unei acțiuni înaintate Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 38

Monitorizare, evaluare și revizuire

1.  Centrul de competențe se asigură că activitățile sale, inclusiv cele gestionate prin intermediul centrelor naționale de coordonare și al rețelei, fac obiectul monitorizării continue și sistematice și al evaluării periodice. Centrul de competențe se asigură că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și în timp util și că se impun cerințe de raportare proporționale pentru beneficiarii fondurilor Uniunii și pentru statele membre. Rezultatele evaluării se fac publice.

2.  Odată ce există suficiente informații disponibile cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, dar nu mai târziu de trei ani și jumătate de la începerea punerii sale în aplicare, Comisia efectuează o evaluare intermediară a centrului de competențe. Comisia întocmește un raport cu privire la această evaluare și transmite raportul respectiv Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2024. Centrul de competențe și statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru pregătirea respectivului raport.

3.  Evaluarea menționată la alineatul (2) include o evaluare a rezultatelor obținute de către Centrul de competențe, având în vedere obiectivele, mandatul și sarcinile sale, precum și eficacitatea și eficiența. În cazul în care consideră că existența Centrului de competențe este în continuare justificată în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile acestuia, Comisia poate propune ca durata mandatului Centrului de competențe, prevăzută la articolul 46, să fie prelungită. [AM 171]

4.  Pe baza concluziilor evaluării intermediare menționate la alineatul (2), Comisia poate acționa în conformitate cu [articolul 22 alineatul (5)] sau poate lua orice altă măsură adecvată.

5.  Monitorizarea, evaluarea, eliminarea treptată și reînnoirea contribuției din partea programului Orizont Europa vor respecta dispozițiile articolelor 8, 45 și 47 și ale anexei III din Regulamentul privind programul Orizont Europa și modalitățile de punere în aplicare convenite.

6.  Monitorizarea, raportarea și evaluarea contribuției din partea programului Europa digitală vor respecta dispozițiile articolelor 24 și 25 din programul Europa digitală.

7.  În cazul lichidării Centrului de competențe, Comisia efectuează o evaluare finală a Centrului de competențe în termen de șase luni de la lichidarea acestuia, dar nu mai târziu de doi ani de la declanșarea procedurii de lichidare menționate la articolul 46 din prezentul regulament. Rezultatele evaluării finale sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 38a

Personalitatea juridică a Centrului de competențe

1.  Centrul de competențe are personalitate juridică.

2.  În fiecare stat membru, Centrul de competențe dispune de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislației statului membru respectiv. În special, acesta poate să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în proceduri judiciare. [AM 172]

Articolul 39

Răspunderea Centrului de competențe

1.  Răspunderea contractuală a Centrului de competențe este reglementată de dreptul aplicabil acordului, deciziei sau contractului în cauză.

2.  În cazul răspunderii extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, Centrul de competențe acordă despăgubiri pentru toate prejudiciile provocate de personalul său în exercițiul funcțiunii.

3.  Orice plată efectuată de Centrul de competențe destinată să acopere răspunderea menționată la alineatele (1) și (2), precum și costurile și cheltuielile aferente sunt considerate cheltuieli ale Centrului de competențe și sunt suportate din resursele acestuia.

4.  Centrul de competențe este singurul responsabil pentru îndeplinirea obligațiilor sale.

Articolul 40

Competența Curții de Justiție a Uniunii Europene și dreptul aplicabil

1.  Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competențe:

(1)  în temeiul unei clauze compromisorii prevăzute în acordurile, deciziile sau contractele încheiate de Centrul de competențe;

(2)  în litigiile referitoare la despăgubirile acordate pentru prejudiciile cauzate de personalul Centrului de competențe în exercițiul funcțiunii sale;

(3)  în litigiile dintre Centrul de competențe și personalul său în limitele și condițiile prevăzute de Statutul funcționarilor.

2.  Pentru orice aspect care nu este reglementat prin prezentul regulament sau prin alte acte juridice ale Uniunii, se aplică legislația statului membru în care se află sediul Centrului de competențe.

Articolul 41

Răspunderea membrilor și asigurarea

1.  Răspunderea financiară a membrilor în ceea ce privește datoriile Centrului de competențe se limitează la contribuția lor deja plătită în contul cheltuielilor administrative.

2.  Centrul de competențe subscrie la o asigurare adecvată și efectuează plățile necesare.

Articolul 42

Conflicte de interese

Consiliul de conducere al Centrului de competențe adoptă norme pentru prevenirea și gestionarea , identificarea și soluționarea conflictelor de interese în rândul membrilor, organismelor și personalului acesteia Aceste norme conțin dispozițiile menite să evite un conflict de interese în ceea ce privește reprezentanții membrilor care fac parte din consiliul de conducere, precum și din Consiliul , inclusiv în ceea ce îl privește pe directorul executiv, precum și în rândul membrilor consiliului de conducere, ai Consiliului consultativ pe probleme industriale și științifice, în conformitate cu Regulamentul XXX [noul Regulament financiar] și ai comunității. [AM 173]

Statele membre asigură prevenirea, identificarea și rezolvarea conflictelor de interese în cadrul centrelor naționale de coordonare. [AM 174]

Normele menționate la primul paragraf respectă Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. [AM 175]

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

1.  Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Centrul de competențe face obiectul Regulamentului (UE) nr. XXX/2018 al Parlamentului European și al Consiliului.

2.  Consiliul de conducere adoptă măsurile de punere în aplicare menționate la articolul xx alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. xxx/2018. Consiliul de conducere poate adopta măsuri suplimentare necesare pentru aplicarea de către Centrul de competențe a Regulamentului (UE) nr. xxx/2018.

Articolul 44

Sediu și sprijin din partea statului membru gazdă [AM 176]

Sediul Centrului de competențe se stabilește printr-o procedură responsabilă din punct de vedere democratic, utilizând criterii transparente și în conformitate cu dreptul Uniunii. [AM 177]

Statul membru gazdă pune la dispoziție cele mai bune condiții posibile pentru a asigura buna funcționare a Centrului de competențe, inclusiv un sediu unic, dar și alte condiții, cum ar fi accesibilitatea la facilități adecvate de educație pentru copiii personalului, un acces corespunzător la piața muncii, la securitate socială și la asistență medicală atât pentru copiii, cât și pentru partenerii angajaților. [AM 178]

Centrul de competențe și statul membru [Belgia] în care se află sediul acestuia pot încheia încheie un acord administrativ referitor la privilegii și imunități, precum și la alte tipuri de sprijin care urmează să fie oferite de statul membru respectiv Centrului de competențe. [AM 179]

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 45

Acțiuni inițiale

1.  Comisiei îi revine răspunderea pentru înființarea și asigurarea exploatării Centrului de competențe în etapa inițială, până când acesta are capacitatea operațională necesară execuției propriului buget. Comisia adoptă, în conformitate cu dreptul Uniunii, toate măsurile necesare cu implicarea organismelor competente ale Centrului de competențe.

2.  În sensul alineatului (1), până la preluarea de către directorul executiv a responsabilităților sale în urma numirii sale de către consiliul de conducere, în conformitate cu articolul 16, Comisia poate să desemneze un director executiv interimar și să îndeplinească sarcinile atribuite directorului executiv, care poate fi asistat de un număr limitat de funcționari ai Comisiei. Comisia poate desemna un număr limitat de funcționari proprii, cu titlu provizoriu.

3.  După aprobarea prealabilă a consiliului de conducere, directorul executiv interimar poate autoriza toate plățile acoperite de creditele prevăzute în bugetul anual al Centrului de competențe și poate adopta decizii, încheia acorduri și contracte, inclusiv contracte de angajare a personalului, ca urmare a adoptării schemei de personal a Centrului de competențe.

4.  Directorul executiv interimar stabilește, de comun acord cu directorul executiv al Centrului de competențe și sub rezerva aprobării de către consiliul de conducere, data la care Centrul de competențe are capacitatea de a-și executa propriul buget. De la data respectivă, Comisia se abține să angajeze credite și să efectueze plăți pentru activitățile Centrului de competențe.

Articolul 45a

Exercitarea delegării

1.  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (5a) și la articolul 8 alineatul (4b) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (5a) și la articolul 8 alineatul (4b) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (5a) și al articolului 8 alineatul (4b) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 180]

Articolul 46

Durată

1.  Centrul de competențe se înființează pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2029.

2.  La sfârșitul acestei perioade, cu excepția cazului în care se decide altfel prin revizuirea prezentului regulament, se declanșează procedura de lichidare. Procedura de lichidare se declanșează automat în cazul în care Uniunea sau toate statele membre participante se retrag din Centrul de competențe.

3.  În scopul derulării procedurilor de lichidare a Centrului de competențe, consiliul de conducere numește unul sau mai mulți lichidatori care se conformează deciziilor consiliului de conducere.

4.  În momentul lichidării Centrului de competențe, activele sale sunt utilizate pentru compensarea pasivelor și a cheltuielilor legate de lichidarea sa. Orice surplus se distribuie între Uniune și statele membre participante, proporțional cu contribuția lor financiară la Centrul de competențe. Orice astfel de surplus distribuit Uniunii se restituie bugetului Uniunii.

Articolul 47

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) Prezenta poziție corespunde amendamentelor adoptate la 13 martie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0189).
(3)JO C , p. .
(4)JO C , , p. .
(5) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019.
(6)Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu: Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat, JOIN(2013) 1 final.
(7)Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).
(8)Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE”, JOIN(2017)0450 final.
(9) Regulamentul (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului din ... de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare (JO L ..., ..., p. ...).
(10)Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).
(11) Regulamentul (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului din... privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru securitate cibernetică) și privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentul (UE) nr. 526/2013 (Legea privind securitatea cibernetică) (JO L...) (2017/0225(COD)) .
(12) Regulamentul (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului din... privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru securitate cibernetică) și privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentul (UE) nr. 526/2013 (Legea privind securitatea cibernetică) (JO L...) (2017/0225(COD)).
(13)Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(14)[a se adăuga titlul și referința JO]
(15) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(16) A se adăuga titlul complet și referința JO.
(17) A se adăuga titlul complet și referința JO.
(18) Regulamentul (UE) 2019/XXX al Parlamentului European și al Consiliului din... de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (JO L ...) (2018/0227(COD)).
(19)[a se adăuga titlul complet și referința JO]
(20)[a se adăuga titlul complet și referința JO]
(21)Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).
(22)[a se adăuga titlul complet și referința JO]
(23)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(24)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(25)Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor comunități și de instituire a unor măsuri speciale tranzitorii aplicabile funcționarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).
(26)Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).
(27)Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).


Mecanismul pentru Interconectarea Europei ***I
PDF 461kWORD 133k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014 (COM(2018)0438 – C8-0255/2018– 2018/0228(COD))
P8_TA(2019)0420A8-0409/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0438),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 172 și 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0255/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru transport și turism desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0409/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014

P8_TC1-COD(2018)0228


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 172 și 194,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  Pentru a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a stimula crearea de locuri de muncă, precum și pentru a respecta angajamentele de decarbonizare pe termen lung, Uniunea necesită infrastructuri moderne, multimodale și foarte performante, care să contribuie la interconectarea și la integrarea Uniunii și a tuturor regiunilor sale, inclusiv a regiunilor îndepărtate, ultraperiferice, insulare, periferice, muntoase și slab populate, în sectoarele transporturilor, digital și energiei. Respectivele interconexiuni ar trebui să contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor. Rețelele transeuropene ar trebui să faciliteze interconexiunile transfrontaliere, să promoveze o mai mare coeziune economică, socială și teritorială și să contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive și mai sustenabile și la lupta împotriva schimbărilor climatice.

(2)  Obiectivul Mecanismului pentru Interconectarea Europei („programul”) este de a accelera investițiile în domeniul rețelelor transeuropene și de a mobiliza finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp certitudinea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice. Programul ar trebui să permită valorificarea sinergiilor dintre sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor, sporind astfel eficacitatea intervențiilor Uniunii și permițând optimizarea costurilor de punere în practică.

(3)  Programul ar trebui să contribuie și la acțiunile UE împotriva schimbărilor climatice, să sprijine proiectele durabile din punct de vedere social și ecologic și, dacă este cazul, atenuarea schimbărilor climatice și măsurile de adaptare la acestea. În special, ar trebui consolidată contribuția programului la realizarea scopurilor și a obiectivelor din Acordul de la Paris, precum și a obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și obiectivul de decarbonizare pe termen lung.

(3a)  Programul ar trebui să garanteze un nivel ridicat de transparență și să asigure o consultare publică în conformitate cu legislația aplicabilă de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul Regulament ar trebui, prin urmare, să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și să conducă la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice(7). Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să contribuie cu 60 % din pachetul financiar global al programului la îndeplinirea obiectivelor legate de climă, bazate, printre altele, pe următorii markeri Rio: 100 % pentru cheltuielile aferente infrastructurii feroviare, infrastructurii de încărcare, combustibililor alternativi și sustenabili, transportului urban ecologic, transportului energiei electrice, stocării energiei electrice, rețelelor inteligente, transportului de CO2 și energiei din surse regenerabile; (ii) 40 % pentru căile navigabile interioare și transportul multimodal, precum și infrastructurile de gaze naturale — în cazul în care se permite utilizarea sporită a energiilor regenerabile pe bază de hidrogen sau biometan. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și reevaluate în contextul evaluărilor relevante și în procesele de evaluare. Pentru a împiedica ca infrastructura să fie vulnerabilă la potențialele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice și pentru a se asigura că costul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect este inclus în evaluarea economică a proiectului, proiectele sprijinite de program ar trebui să fie supuse „imunizării la schimbările climatice” în conformitate cu o serie de orientări care ar trebui dezvoltate de Comisie în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii, după caz.

(5)  În vederea respectării obligațiilor de raportare stabilite în articolul 11 litera (c) din Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii în sprijinul măsurilor luate în vederea respectării obiectivelor prezentei directive, cheltuielile legate de reducerea emisiilor sau a poluanților atmosferici în temeiul prezentei directive trebuie monitorizate.

(6)  Un obiectiv important al acestui program este de a genera sinergii sporite și complementaritate între sectorul transporturilor, al energiei și cel digital. În acest scop, programul ar trebui să prevadă adoptarea de programe de lucru ▌care ar putea aborda domeniile specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi sustenabili. Facilitarea comunicării digitale ar putea constitui o parte integrantă a unui proiect de interes comun în domeniul energiei și al transportului. În plus, programul ar trebui să permită, în fiecare sector, posibilitatea de a considera eligibile anumite componente sinergetice referitoare la alt sector, în cazul în care o astfel de abordare îmbunătățește beneficiile socio-economice ale investiției. Sinergia dintre sectoare ar trebui stimulată prin criteriile de atribuire pentru selectarea acțiunilor, precum și prin creșterea cofinanțării.

(7)  Orientările rețelei transeuropene de transport (TEN-T), astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(8) (denumite în continuare „orientările TEN-T”), identifică infrastructura TEN-T, prevăd cerințele care trebuie îndeplinite de aceasta și stabilesc măsuri de implementare a acestora. În special, respectivele orientări au în vedere finalizarea rețelei centrale până în 2030, prin crearea unei noi infrastructuri, precum și prin modernizarea și reabilitarea substanțială a celei deja existente, în scopul de a se asigura continuitatea rețelei.

(7a)  Acțiunile care contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun în sectorul transporturilor, finanțate de program, ar trebui să se bazeze pe complementaritatea tuturor modurilor de transport, pentru a crea rețele eficiente, interconectate și multimodale, astfel încât să se asigure conectivitatea în întreaga Uniune. Aceasta ar trebui să includă drumurile din statele membre, care încă se confruntă cu nevoi importante de investiții pentru finalizarea rețelei lor rutiere principale.

(8)  În vederea realizării obiectivelor stabilite în orientările TEN-T, este necesar să se sprijine cu prioritate proiectele TEN-T în desfășurare, precum și legăturile transfrontaliere și legăturile lipsă și să se asigure, după caz, că acțiunile sprijinite sunt în concordanță cu planurile de lucru pentru coridor instituite în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și conform dezvoltării rețelei globale în ceea ce privește performanța și interoperabilitatea.

(8a)  În special, pentru ca ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar) să fie pe deplin implementat în rețeaua centrală până în 2030, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, este necesar să se mărească sprijinul la nivel european și să se stimuleze participarea investitorilor privați.

(8b)  O condiție prealabilă importantă pentru finalizarea cu succes a rețelei centrale TEN-T și pentru asigurarea unei intermodalități eficace este ca și aeroporturile să fie conectate la rețeaua TEN-T. Prin urmare, este necesar să se acorde prioritate realizării conexiunilor dintre aeroporturi și rețeaua centrală TEN-T atunci când ele nu există.

(8c)  Pentru punerea în aplicare a măsurilor transfrontaliere este necesar un grad ridicat de integrare în etapele de planificare și implementare. Fără a se acorda prioritate vreunuia dintre exemplele următoare, integrarea menționată ar putea fi demonstrată prin înființarea unei companii unice de proiect, prin crearea unei structuri de guvernanță comune, a unei societăți mixte, prin instituirea unui cadru juridic bilateral, prin adoptarea unui act de punere în aplicare, după cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, sau prin adoptarea oricărei alte forme de cooperare. Ar trebui încurajate structurile de gestiune integrate, inclusiv societățile mixte, de exemplu prin creșterea nivelului cofinanțării.

(8d)  Măsurile de simplificare pentru realizarea mai rapidă a TEN-T, care sunt în prezent în curs de dezvoltare, ar trebui să sprijine punerea în aplicare mai eficientă a proiectelor de interes comun în domeniul transporturilor.

(9)  Pentru a reflecta creșterea fluxurilor de transport și evoluția rețelei, alinierea coridoarelor rețelei centrale și a tronsoanelor identificate ar trebui să fie adaptate. Aceste adaptări ale coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să afecteze finalizarea rețelei centrale până în 2030, ar trebui să îmbunătățească acoperirea coridoarelor de pe teritoriul statelor membre și ar trebui să fie proporționale pentru a menține coerența și eficiența în dezvoltarea coridorului, precum și coordonarea. Din acest motiv, lungimea coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să crească cu mai mult de 15%. La timpul cuvenit, în cadrul alinierii coridoarelor rețelei centrale ar trebui să se țină cont de rezultatele evaluării implementării rețelei centrale, prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Această evaluare ar trebui să ia în considerare conexiunile feroviare transfrontaliere regionale din cadrul TEN-T care au fost abandonate sau dezafectate, precum și evoluțiile rețelei globale și impactul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

(10)  Este necesar să se promoveze investițiile publice și private în favoarea unei mobilități inteligente, interoperabile, durabile, multimodale, favorabile incluziunii, accesibile, în condiții de siguranță și securitate pe întreg teritoriul Uniunii pentru toate modurile de transport. În 2017, Comisia a prezentat(9) comunicarea „Europa în mișcare”, o amplă serie de inițiative menite să facă traficul mai sigur, să încurajeze taxarea rutieră inteligentă, să reducă emisiile de CO2, poluarea aerului și congestia traficului, să promoveze mobilitatea conectată și autonomă și să asigure condiții adecvate și perioade de repaus pentru lucrători. Aceste inițiative ar trebui să fie însoțite de sprijin financiar din partea Uniunii, după caz prin intermediul acestui program.

(11)  În orientările TEN-T se solicită, în ceea ce privește noile tehnologii și inovarea, ca TEN-T să faciliteze decarbonizarea tuturor modurilor de transport, prin stimularea eficienței energetice ▌și prin utilizarea combustibililor alternativi, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice. Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului(10) instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport în Uniune cu scopul de a reduce, pe cât posibil, dependența de combustibilii fosili și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului și climei și solicită statelor membre să se asigure că punctele de reîncărcare sau de realimentare accesibile publicului sunt puse la dispoziție până la 31 decembrie 2025. Astfel cum s-a subliniat în propunerile Comisiei(11) din noiembrie 2017, este necesar un set cuprinzător de măsuri pentru a promova mobilitatea cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar în cazul în care condițiile de piață nu ar oferi un stimulent suficient.

(12)  În cadrul Comunicării sale intitulate „O mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”(12), Comisia a evidențiat că vehiculele automatizate și sistemele avansate de conectivitate vor face vehiculele mai sigure, mai ușor de utilizat în comun și mai accesibile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele care în prezent nu pot beneficia de servicii de mobilitate, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă. În acest context, Comisia a propus, de asemenea, un „plan de acțiune strategic al UE privind siguranța rutieră” și o revizuire a Directivei 2008/96 privind siguranța rutieră pentru administrarea infrastructurii.

(13)  Pentru a îmbunătăți realizarea proiectelor de transport în părțile mai puțin dezvoltate ale rețelei, o alocare din Fondul de coeziune ar trebui să fie transferată către program pentru finanțarea proiectelor de transport din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune. Într-o primă etapă ▌, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare ar trebui să respecte alocările naționale din Fondul de coeziune. La finalul etapei inițiale, resursele transferate programului care nu au fost alocate unui proiect de infrastructură de transport ar trebui alocate pe o bază concurențială către proiecte situate în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, acordând prioritate legăturilor transfrontaliere și legăturilor lipsă. Comisia ar trebui să sprijine statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în elaborarea unei rezerve adecvate de proiecte, în special prin consolidarea capacității instituționale a administrațiilor publice vizate.

(14)  Ca urmare la Comunicarea comună privind îmbunătățirea mobilității militare în UE din 10 noiembrie 2017(13), Planul de acțiune privind mobilitatea militară adoptat la 28 martie 2018 de către Comisie și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate(14) a subliniat faptul că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară pentru a mări sinergiile între nevoile în materie de apărare și TEN-T, cu obiectivul general de a îmbunătăți mobilitatea militară în întreaga Uniune, ținând seama de echilibrul geografic și luând în considerare potențialele beneficii pentru protecția civilă. În conformitate cu Planul de acțiune, în 2018 Consiliul a evaluat și validat cerințele militare legate de infrastructura de transport(15) și▌, ▌în 2019, serviciile Comisiei au identificat părțile rețelei transeuropene de transport adecvate pentru dubla utilizare, inclusiv modernizările necesare ale infrastructurii existente. Finanțarea din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de proiecte cu dublă utilizare ar trebui să fie implementată prin intermediul programului pe baza unor programe de lucru specifice care să precizeze cerințele aplicabile, astfel cum sunt definite în contextul planului de acțiune și în orice listă orientativă ulterioară a proiectelor prioritare ce sunt eventual identificate de statele membre în conformitate cu Planul de acțiune privind mobilitatea militară.

(15)  În orientările TEN-T se recunoaște faptul că rețeaua globală asigură accesibilitatea și conectivitatea tuturor regiunilor Uniunii, inclusiv a regiunilor îndepărtate, insulare și ultraperiferice. În plus, în comunicarea sa intitulată „Un parteneriat strategic reînnoit și consolidat cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”(16), Comisia a subliniat necesitățile specifice de transport, de energie și digitale ale regiunilor ultraperiferice și nevoia de a asigura o finanțare adecvată din partea Uniunii menită să corespundă acestor necesități, inclusiv prin intermediul programului, aplicându-se rate de cofinanțare de cel mult 70%.

(16)  Având în vedere nevoile importante de investiții pentru a realiza progrese în finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 (estimate la 350 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), rețeaua globală TEN-T până în 2050 și investițiile în decarbonizare-digitalizare-urbanizare (estimate la 700 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), este oportun să se utilizeze în mod cât mai eficient diferitele programe de finanțare și instrumentele UE și, astfel, să se maximizeze valoarea adăugată la nivelul UE a investițiilor susținute de către Uniune. Acest lucru s-ar putea realiza prin simplificarea procesului de investiție, care permite vizibilitatea conductelor de transport și consecvența între programele relevante ale Uniunii, în special cu Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul de coeziune și fondul InvestEU. În special, condițiile favorabile, astfel cum sunt detaliate în anexa IV la Regulamentul (UE) XXX [Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și regulile financiare și cele pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și gestionarea frontierelor și vize („RDC”)] ar trebui să fie luate în considerare, după caz.

(17)  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(17) definește prioritățile din domeniul infrastructurii energetice transeuropene, care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor de politică ale Uniunii privitoare la energie și climă, stabilește proiecte de interes comun necesare pentru implementarea acestor priorități, stabilește măsuri în domeniul acordării de autorizații, al implicării publice și al reglementării pentru a accelera și/sau a facilita implementarea acestor proiecte, inclusiv criterii privind eligibilitatea generală a unor astfel de proiecte pentru obținerea de asistență financiară din partea Uniunii. Identificarea proiectelor de interes comun în conformitate cu regulamentul respectiv va continua să urmeze principiul „eficiența energetică înainte de toate” prin evaluarea proiectelor în funcție de scenariile privind cererea de energie care sunt pe deplin compatibile cu obiectivele UE în materie de energie și climă.

(18)  Directiva privind energia din surse regenerabile [reformare] subliniază necesitatea creării unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, cu trimitere explicită la acțiuni care să permită sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile.

(19)  Deși finalizarea infrastructurii de rețea rămâne o prioritate pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile, integrarea cooperării transfrontaliere în materie de surse regenerabile de energie și dezvoltarea unui sistem energetic inteligent și eficient, care include soluții de stocare a energiei și de variere a cererii de energie ce contribuie la echilibrarea rețelei, reflectă abordarea adoptată în cadrul inițiativei „Energie curată pentru toți europenii” cu responsabilitatea colectivă de a atinge un obiectiv ambițios în materie de energie regenerabilă în 2030 și un context politic nou cu obiective ambițioase pe termen lung privind decarbonizarea, asigurând o tranziție socială echitabilă și adecvată.

(20)  Tehnologiile de infrastructură inovatoare care permit tranziția spre sisteme energetice și de mobilitate cu emisii scăzute ▌și îmbunătățesc securitatea aprovizionării orientând-o către o mai mare independență energetică a Uniunii sunt esențiale, având în vedere agenda de decarbonizare a Uniunii. În special, în Comunicarea sa din 23 noiembrie 2017 intitulată „Comunicare privind consolidarea rețelelor energetice europene”(18), Comisia a subliniat faptul că rolul energiei electrice, în cazul în care energia din surse regenerabile va reprezenta jumătate din volumul total de electricitate până în 2030, va fi din ce în ce mai mult de a stimula decarbonizarea sectoarelor, până în prezent dominată de combustibilii fosili, cum ar fi transportul, industria și încălzirea și răcirea și că, prin urmare, accentul în cadrul politicii privind infrastructura energetică transeuropeană trebuie pus ▌ pe interconexiunile electrice, instalațiile electrice, proiectele de rețele inteligente și pe investițiile în infrastructura de gaze. Pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare a Uniunii, integrarea pieței interne și securitatea aprovizionării, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător și să se acorde prioritate tehnologiilor și proiectelor care contribuie la tranziția către o economie cu emisii reduse ▌. Comisia va avea drept obiectiv creșterea numărului de rețele inteligente transfrontaliere inovatoare de stocare, precum și al proiectelor de transport al dioxidului de carbon care urmează să fie sprijinite în cadrul programului.

(20a)  Proiectele transfrontaliere derulate în domeniul energiei din surse regenerabile vor permite implementarea, la un bun raport cost-eficacitate, a surselor regenerabile de energie în Uniune și atingerea obiectivului obligatoriu al Uniunii ca până în 2030 cel puțin 32 % din energie să fie generată din surse regenerabile, după cum se prevede la articolul 3 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului(19), și vor contribui la adoptarea strategică a unor tehnologii inovatoare bazate pe surse regenerabile de energie. Printre exemplele de tehnologii eligibile se numără producția de energie din surse eoliene terestre și offshore, din surse solare, din biomasă sustenabilă, din energia oceanelor, din surse geotermale sau combinații ale acestora, conectarea acestora la rețea și elemente suplimentare, cum ar fi instalațiile de stocare și transformare. Acțiunile eligibile nu sunt limitate la sectorul electricității, ci pot acoperi și alți purtători de energie și eventuala cuplare a sectorului cu încălzirea și răcirea, cu transformarea energiei electrice în gaze, cu stocarea și transportul, de exemplu. Lista nu este exhaustivă, pentru a se păstra flexibilitatea față de progresele și evoluțiile tehnologice. Proiectele de acest fel nu presupun neapărat o legătură fizică între statele membre care cooperează. Respectivele proiecte pot fi situate numai pe teritoriul unuia dintre statele membre implicate, cu condiția să se aplice criteriile generale din partea IV din anexă.

(20b)  Pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile și absorbția pe piață a proiectelor, Comisia Europeană ar trebui să faciliteze dezvoltarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. În sectorul energetic, în absența unei absorbții suficiente pe piață a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, bugetul neutilizat prevăzut pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să se utilizeze pentru a îndeplini obiectivele rețelelor energetice transeuropene definite la articolul 3.2b pentru acțiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (3), înainte de a lua în considerare posibilitatea unei utilizări a mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile, în conformitate cu articolul 7 alineatul (6).

(20c)  Este necesară sprijinirea proiectelor de rețele inteligente, care integrează producția, distribuția și consumul de energie electrică utilizând gestionarea în timp real a sistemelor și influențând fluxurile energetice transfrontaliere. Proiectele energetice ar trebui să reflecte în continuare rolul central pe care îl joacă rețelele energetice inteligente în tranziția energetică, iar sprijinul acordat în cadrul programului ar trebui să ajute la depășirea deficitelor de finanțare care, în prezent, creează obstacole pentru investițiile destinate implementării pe scară largă a tehnologiilor legate de rețelele energetice inteligente.

(20d)  În ceea ce privește sprijinul UE, o atenție specială ar trebui să fie acordată interconexiunilor energetice transfrontaliere, inclusiv celor care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor în materie de interconectate a rețelelor electrice, și anume obiectivul de interconectare de 10 % pentru 2020 și de 15 % pentru 2030, stabilit în Regulamentul (UE) nr. 2018/1999(20). Implementarea de interconexiuni electrice este crucială pentru integrarea piețelor, alimentarea sistemului cu o cantitate mai mari de energie din surse regenerabile și valorificarea portofoliului lor diferit de cerere și ofertă de surse regenerabile de energie, de rețele pentru energie eoliană offshore și de rețele inteligente, integrând toate țările într-o piață lichidă și competitivă a energiei.

(21)  Realizarea pieței unice digitale se bazează pe infrastructura de conectivitate digitală. Digitalizarea industriei europene și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, asistența medicală și administrația publică depind de accesul universal la rețele fiabile, accesibile, de mare și foarte mare capacitate. Conectivitatea digitală a devenit unul dintre factorii determinanți pentru coeziunea economică, socială și teritorială, sprijinind modernizarea economiilor locale și susținerea diversificării activităților economice. Domeniul de intervenție al programului în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să fie ajustat pentru a reflecta importanța crescândă a acesteia pentru economie și societate în ansamblu. Prin urmare, este necesar să se stabilească proiectele de interes comun privind infrastructura de conectivitate digitală, necesare pentru a îndeplini obiectivele pieței unice digitale a Uniunii și să se abroge Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(21).

(22)  Comunicarea intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă — către o societate europeană a gigabiților”(22) (Societatea Gigabit) stabilește obiective strategice pentru 2025, în vederea optimizării investițiilor în infrastructura de conectivitate digitală. Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului(23) vizează, printre altele, crearea unui cadru de reglementare care să stimuleze investițiile private în rețelele de conectivitate digitală. Totuși, este clar că implementările rețelei vor rămâne neviabile din punct de vedere comercial în multe domenii pe întreg teritoriul Uniunii Europene, din cauza unei serii de factori precum izolarea și particularitățile geografice/teritoriale, densitatea scăzută a populației, diverși factori socio-economici, și, ca atare, necesită urgent mai multă atenție. Prin urmare, programul ar trebui să fie ajustat pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective strategice stabilite în Strategia societății gigabiților, urmărind, de asemenea, să contribuie la obținerea unui echilibru între dezvoltarea din zonele rurale și din cele urbane și să vină în completarea sprijinului acordat pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate de către alte programe, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și fondul InvestEU.

(23)  Deși toate rețelele de conectivitate digitală care sunt conectate la internet sunt intrinsec rețele transeuropene, în special datorită funcționării aplicațiilor și serviciilor pe care le permit, ar trebui acordată prioritate pentru sprijin prin intermediul mecanismului „Conectarea Europei” acțiunilor cu cel mai mare impact preconizat asupra pieței unice digitale, printre altele, prin alinierea acestora cu obiectivele comunicării privind strategia societății gigabiților precum și asupra transformării digitale a economiei și societății, având în vedere disfuncționalitățile pieței și obstacolelor întâlnite în calea implementării.

(24)  Școlile, universitățile, bibliotecile, administrațiile locale, provinciale, regionale sau naționale, principalii furnizori de servicii publice, spitalele și centrele medicale, nodurile de transport și întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală sunt entități și locuri care pot stimula evoluțiile socio-economice importante în zona în care sunt situate, inclusiv în mediul rural și în zonele slab populate. Astfel de factori socio-economici trebuie să se afle în avangarda conectivității în gigabit pentru a oferi acces la cele mai bune servicii și aplicații pentru cetățenii europeni, mediul de afaceri și comunitățile locale. Programul ar trebui să ofere acces la rețele de foarte mare capacitate, inclusiv rețelele 5G și alte sisteme de conectivitate de ultimă oră, care pot asigura o conectivitate în gigabiți pentru acești factori socio-economici cu scopul de a le maximiza efectele pozitive asupra economiei și societății la scară largă în zonele lor, inclusiv prin generarea unei cereri mai mari pentru conectivitate și servicii.

(24a)  Teritoriile neconectate din toate zonele Uniunii reprezintă blocaje și un potențial neexploatat în cadrul pieței unice digitale. În zonele rurale și cele mai izolate, conectivitatea la internet de înaltă calitate poate avea un rol esențial în prevenirea decalajului digital, a izolării și a depopulării prin reducerea costurilor de livrare de bunuri și de servicii și, parțial, prin compensarea poziției îndepărtate. Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru achiziționarea de noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale. Programul ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile europene, rurale sau urbane a unei conectivități fixe sau fără fir de capacitate foarte mare, cu accent pe măsurile de implementare pentru care se constată o anumită disfuncționalitate a pieței și care pot fi abordate folosind granturi de mică intensitate. În scopul maximizării sinergiei acțiunilor sprijinite de program, ar trebui să se acorde atenția cuvenită nivelului de concentrare a factorilor socioeconomici într-o zonă dată și nivelului de finanțare necesar pentru generarea de acoperire. În plus, programul ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă care este deja acoperită.

(25)  În plus, bazându-se pe succesul inițiativei WiFi4EU, programul ar trebui să sprijine în continuare accesul la o conexiune locală fără fir, gratuită, sigură și de înaltă calitate, în centrele vieții publice locale, inclusiv entitățile cu misiune de serviciu public, cum sunt autoritățile publice și furnizorii de servicii publice, precum și în spațiile în aer liber accesibile publicului larg, pentru a promova viziunea digitală a Uniunii în comunitățile locale.

(25a)  Infrastructura digitală este o bază importantă pentru inovare. Pentru ca programul să-și maximizeze impactul, acesta ar trebui să se concentreze asupra finanțării infrastructurii. Serviciile și aplicațiile digitale individuale, cum ar fi cele care implică diverse tehnologii ale registrelor distribuite sau care utilizează inteligență artificială, ar trebui, prin urmare, să fie excluse din domeniul de aplicare al programului și, în schimb, după caz, să fie abordate prin intermediul altor instrumente, cum ar fi Europa digitală. De asemenea, este important să se maximizeze sinergiile dintre diferitele programe.

(26)  Viabilitatea următoarei generație de servicii digitale preconizate, cum ar fi serviciile și aplicațiile internetului obiectelor, care se preconizează că vor aduce beneficii semnificative în diferite sectoare și pentru societate în ansamblul său, va necesita o acoperire transfrontalieră neîntreruptă cu sisteme 5G, în special în scopul de a le permite utilizatorilor și obiectelor să rămână conectați atunci când se deplasează. Cu toate acestea, scenariile de partajare a costurilor pentru implementarea tehnologiei 5G în toate aceste sectoare rămân neclare, iar riscurile percepute ale implementării comerciale în unele domenii-cheie sunt foarte ridicate. Se preconizează că legăturile feroviare și coridoarele rutiere vor fi domeniile-cheie pentru prima fază a noilor aplicații în domeniul mobilității conectate și constituie, prin urmare, proiecte transfrontaliere esențiale pentru finanțare în cadrul acestui program.

(28)  Implementarea rețelelor de comunicații electronice de bază, inclusiv a cablurilor submarine care conectează teritoriile europene cu țări terțe de pe alte continente sau care conectează insulele, regiunile ultraperiferice sau țările și teritoriile de peste mări europene, inclusiv prin apele teritoriale ale Uniunii și prin zona economică exclusivă a statelor membre, este necesară în vederea asigurării redundanței necesare pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea și reziliența rețelelor digitale ale Uniunii, contribuind de asemenea la coeziunea teritorială. Cu toate acestea, astfel de proiecte sunt adesea neviabile din punct de vedere comercial fără sprijin public. În plus, ar trebui să existe sprijin pentru completarea resurselor europene de calcul de înaltă performanță cu conexiuni adecvate de o capacitate de ordinul terabiților.

(29)  Acțiunile care contribuie la proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală trebuie să implementeze tehnologia cea mai bună aflată la dispoziție și cea mai adecvată pentru proiectul specific, care propune un echilibru optim între tehnologiile de vârf în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța de transmitere, reziliența rețelei și eficiența din punctul de vedere al costurilor și ar trebui să aibă prioritate prin intermediul programelor de lucru ținând seama de criteriile stabilite în prezentul regulament. Implementarea de rețele de foarte mare capacitate poate include infrastructură pasivă, în vederea maximizării beneficiilor socio-economice, precum și de mediu. În sfârșit, în stabilirea priorităților de acțiune, sunt luate în considerare eventualele efecte pozitive în materie de conectivitate, de exemplu, atunci când un proiect realizat poate îmbunătăți interesul economic în ceea ce privește implementări ulterioare care să conducă la acoperirea suplimentară a teritoriilor și populației din zonele care au rămas până în prezent neacoperite.

(30)  Uniunea și-a elaborat propria tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) (EGNOS/Galileo) și propriul său sistem de observare a Pământului (Copernicus). Atât EGNOS/Galileo, cât și Copernicus oferă servicii avansate care oferă beneficii economice importante pentru utilizatorii publici și privați. În consecință, orice infrastructură de transport, energetică și digitală finanțată de program – care utilizează serviciile PNT sau de observare a Pământului – ar trebui să fie compatibilă din punct de vedere tehnic cu EGNOS/Galileo și Copernicus.

(31)  Rezultatele pozitive ale primei cereri mixte de oferte de finanțare lansate în cadrul actualului program în 2017 a confirmat relevanța utilizării granturilor UE pentru combinarea cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică sau a altor instituții financiare publice și de dezvoltare, precum și a instituțiilor financiare din sectorul privat și investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat. Finanțarea mixtă ar trebui să contribuie la atragerea investițiilor private și să asigure efectul de pârghie al contribuției globale a sectorului public, în conformitate cu obiectivele programului Invest UE. Prin urmare, programul ar trebui să continue să sprijine acțiuni care să permită combinarea granturilor UE cu alte surse de finanțare. În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă nu trebuie să depășească 10 % din pachetul dedicat de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i).

(31a)  În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă pot fi utilizate pentru acțiuni legate de mobilitatea inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată, astfel cum sunt enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (b).

(32)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi, de asemenea, abordate prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentei (componentelor) de politică a (ale) fondului InvestEU. Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a stimula investițiile prin abordarea disfuncționalităților pieței sau situațiilor de investiții sub nivelul optim, în special când acțiunile nu sunt viabile din punct de vedere comercial, în mod proporțional, fără a se suprapune cu finanțarea privată și fără a o exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată clară la nivel european.

(33)  Pentru a promova o dezvoltare integrată a ciclului de inovare, este necesar să se asigure complementaritatea între soluțiile inovatoare dezvoltate în contextul programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii și soluțiile inovatoare implementate cu sprijin din partea Mecanismului pentru Interconectarea Europei. În acest scop, sinergiile cu programul Orizont Europe vor asigura faptul că: (a) nevoile de cercetare și inovare în domeniul transporturilor, al energiei și în domeniul digital în cadrul UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al Orizont Europa; (b) Mecanismul pentru Interconectarea Europei sprijină implementarea la scară largă și instalarea de tehnologii și soluții inovatoare în domeniul infrastructurii transportului, energiei și digitale, în special a celor care decurg din Orizont Europa; (C) schimbul de informații și de date între Orizont Europa și Mecanismul pentru Interconectarea Europei va fi facilitat, de exemplu, prin evidențierea tehnologiilor din Orizont Europa cu un nivel ridicat de pregătire pentru piață care ar putea fi mobilizate prin intermediul MIE.

(34)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga perioadă 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(24), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale].

(35)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul pentru identificarea priorităților naționale de reformă și monitorizarea punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii multianuale de investiții naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă, ca o modalitate de a structura și a coordona proiecte de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite de dreptul național și/sau de finanțare din partea Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să utilizeze fondurile Uniunii în mod coerent și să maximizeze valoarea adăugată a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul de coeziune, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, fondul InvestEU și Mecanismul pentru Interconectarea Europei, după caz. Sprijinul financiar ar trebui să fie, de asemenea, utilizat într-un mod compatibil cu legislația Uniunii și planurile energetice și climatice naționale, după caz.

(36)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, execuție indirectă, premii, și prevăd controale legate de răspunderea actorilor financiari. Normele adoptate pe baza articolului 322 din TFUE se referă la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și finanțare eficace din partea UE.

(37)  Tipurile de finanțare și metodele de implementare din prezentul regulament trebuie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care nu este legată de costuri, în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(38)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică cu scopul de a acorda drepturile și accesul necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod amplu competențele respective.

(39)  Regulamentul financiar stabilește normele referitoare la acordarea de granturi. Pentru a lua în considerare specificitatea acțiunilor sprijinite de program și pentru a asigura o punere în aplicare coerentă între sectoarele acoperite de program, este necesar să se prevadă indicații suplimentare privind eligibilitatea și criteriile de atribuire. Selectarea operațiunilor și finanțarea acestora ar trebui să respecte numai condițiile prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul financiar. Fără a deroga de la Regulamentul financiar, programele de lucru pot prevedea proceduri simplificate.

(39a)  În conformitate cu Regulamentul financiar, criteriile de selecție și de atribuire sunt definite în programele de lucru. În sectorul transporturilor, calitatea și relevanța unui proiect ar trebui să fie evaluate luând în calcul și impactul preconizat al acestuia asupra conectivității UE, respectarea cerințelor de accesibilitate și strategia sa în ceea ce privește viitoarele nevoi de întreținere.

(40)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(25), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(26), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(27) și Regulamentul (UE) 2017/193 al Consiliului(28), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(29). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(41)  În conformitate cu trimiterea care urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noua decizie privind TTPM: Articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(30) persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(42)  Uniunea ar trebui să urmărească coerența și sinergiile cu programele Uniunii pentru politica externă a UE, inclusiv asistența pentru preaderare în urma angajamentelor luate în contextul comunicării „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”(31).

(43)  În cazul în care țări terțe sau entități stabilite în țări terțe participă la acțiuni care contribuie la proiecte de interes comun sau la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, asistența financiară ar trebui să fie disponibilă numai în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor acestor proiecte. Referitor la componenta proiectelor transfrontaliere din domeniul surselor regenerabile de energie, cooperarea dintre unul sau mai multe state membre și o țară terță (inclusiv Comunitatea Energiei) ar trebui să respecte condițiile prevăzute la articolul 11 din Directiva (UE) 2018/XXX a Parlamentului European și a Consiliului [Directiva privind energia din surse regenerabile] privind necesitatea unei legături fizice cu UE.

(43a)  În Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2017 intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”(32) se constată că UE este cea mai deschisă piață din lume pentru achiziții publice, însă accesul companiilor noastre la procedurile din alte țări nu este întotdeauna reciproc. Prin urmare, beneficiarii MIE ar trebui să utilizeze pe deplin posibilitățile strategice de achiziții publice oferite de Directiva 2014/25/UE.

(44)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(33), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, cum ar fi cele privind urmărirea politicilor climatice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Comisia ar trebui să realizeze evaluări și să comunice Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rezultatele acestora, în vederea identificării eficacității și a eficienței finanțării, precum și a impactului acesteia asupra scopurilor globale ale programului și, după caz, în vederea efectuării modificărilor necesare.

(45)  Ar trebui puse în aplicare măsuri de monitorizare și de raportare transparente, adecvate și care implică răspundere, inclusiv indicatori măsurabili, pentru a evalua și a raporta progresul programului în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale și specifice stabilite de prezentul regulament, precum și pentru a promova realizările acestuia. Acest sistem de raportare cu privire la performanță ar trebui să garanteze că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la rezultatele acestuia sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate și că datele și rezultatele respective sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. Este necesar să se impună cerințe de raportare proporționale privind beneficiarii fondurilor Uniunii, în vederea colectării de date relevante pentru program.

(45a)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare prin programe de lucru. Comisia ar trebui să adopte, până la 31 decembrie 2020, primele programe de lucru multianuale care vor include calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani ai programului, obiectele și bugetul indicativ al acestora, precum și un cadru viitor care să acopere întreaga perioadă de programare.

(46)  În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește programele de lucru. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(34).

(47)  În vederea adaptării, dacă este necesar, a indicatorilor utilizați pentru monitorizarea programului, procentajele orientative ale resurselor bugetare alocate pentru fiecare dintre obiectivele specifice din sectorul transporturilor și definiția coridoarelor rețelei centrale de transport, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările la anexa I părțile I, II și III din anexa la prezentul regulament. Este deosebit de important să se desfășoare consultări adecvate de către Comisie pe parcursul activităților sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, precum și ca respectivele consultări să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(48)  Din motive de claritate, Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 ar trebuie abrogate. Cu toate acestea, efectele articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, care modifică anexa la Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(35) în ceea ce privește lista coridoarelor de transport de marfă, ar trebui să fie menținute.

(49)  Pentru a permite adoptarea rapidă a actelor de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament, este necesar ca acesta să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Mecanismul pentru Interconectarea Europei (denumit în continuare „programul”).

El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea unor finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „acțiune” înseamnă orice activitate care a fost identificată a fi independentă din punct de vedere financiar și tehnic, care este delimitată în timp și care este necesară pentru implementarea unui proiect;

(b)  „combustibili alternativi” înseamnă combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, astfel cum sunt definiți la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/94/UE;

(ca)  „beneficiar” înseamnă o entitate cu personalitate juridică cu care a fost semnat un acord de grant;

(d)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului [2 alineatul (6)] din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/XXX (Regulamentul financiar), care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(e)  „rețea globală” înseamnă infrastructura de transport identificată în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(f)  „rețea centrală” înseamnă infrastructura de transporturi identificată în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(g)  „coridoarele rețelei centrale” înseamnă un instrument care să faciliteze implementarea coordonată a rețelei centrale, conform dispozițiilor din capitolul IV al Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și care figurează în partea III din anexa la prezentul regulament;

(ga)  „legătură transfrontalieră” în sectorul transporturilor înseamnă un proiect de interes comun care asigură continuitatea rețelei TEN-T între statele membre sau între un stat membru și o țară terță;

(gb)  „legătura lipsă” este un tronson lipsă de transport pentru toate modurile de transport dintr-o rețea TEN-T sau un tronson de transport care asigură conectarea rețelelor centrale sau globale cu coridoarele TEN-T, care afectează continuitatea rețelei TEN-T sau în care se află unul sau mai multe blocaje ce afectează continuitatea rețelei TEN-T;

(gc)  „infrastructură cu dublă utilizare” înseamnă o infrastructură de rețea de transport care răspunde atât necesităților civile, cât și celor legate de apărare;

(h)  „proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile” înseamnă un proiect selectat sau eligibil pentru a fi selectat în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau țări terțe, astfel cum sunt definite în articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001 în planificarea sau introducerea energiei din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament;

(ha)  „eficiența energetică înainte de toate” înseamnă principiul „eficiența energetică înainte de toate” menționat la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 2018/1999.

(i)  „infrastructură de conectivitate digitală” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, sisteme 5G, conectivitate fără fir locală de calitate foarte înaltă, rețele de bază, precum și platformele digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie;

(j)  „5G” înseamnă un set de elemente de infrastructură digitală bazată pe standarde convenite la nivel mondial pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir utilizată pentru conectivitate și servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi viteză și capacitate de date foarte mari, comunicații cu latență scăzută, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate;

(k)  „coridor 5G” înseamnă un coridor de transport, drum, cale ferată sau cale navigabilă interioară, acoperit în întregime de infrastructură de conectivitate digitală și în special de sisteme 5G, permițând furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie precum mobilitatea conectată și automatizată, servicii de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitate digitală pe căile navigabile interioare;

(l)  „platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie” înseamnă resurse fizice și virtuale de tehnologii ale informației și comunicațiilor („TIC”) care funcționează pe lângă infrastructura de comunicații și care sprijină fluxul, stocarea, prelucrarea și analiza datelor privind infrastructura de transport și/sau energie;

(m)  „proiect de interes comun” înseamnă un proiect identificat în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sau în Regulamentul (UE) nr. 347/2013 sau în articolul 8 din prezentul regulament;

(n)  „studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti punerea în aplicare a proiectului, precum studiile pregătitoare, de cartografiere, de fezabilitate, de evaluare, de testare și de validare, inclusiv sub forma programelor informatice, și oricare alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare completă a unui proiect, precum și de luare a deciziilor privind finanțarea sa, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor și pregătirea pachetului financiar;

(o)  „factori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice substanțiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență;

(p)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii Europene;

(q)  „rețele de foarte mare capacitate” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/172;

(r)  „lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și implementarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice, realizarea activităților de dezvoltare, construcție și de instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului.

Articolul 3

Obiective

(1)  Programul are drept obiectiv general să construiască, să dezvolte, să modernizeze și să completeze rețelele transeuropene în domeniul transporturilor, al energiei și în domeniul digital și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile, luând în considerare angajamentele de decarbonizare pe termen lung, sporind competitivitatea europeană, creșterea inteligentă, sustenabilă și incluzivă, coeziunea teritorială, socială și economică, accesul pe piața internă și integrarea acesteia și punând accent pe sinergiile dintre sectoarele transportului, energiei și digital.

(2)  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  în sectorul transporturilor:

(i)  în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1315/2013, să contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată;

(ii)  să adapteze anumite părți ale rețelei transeuropene de transport pentru o utilizare duală a infrastructurii de transport în vederea îmbunătățirii mobilității civile și militare;

(b)  în sectorul energetic, să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la o mai bună integrare a pieței interne a energiei și la eficiența și competitivitatea acesteia, la interoperabilitatea rețelelor transfrontaliere și transsectoriale, la facilitarea decarbonizării economiei, promovând eficiența energetică și asigurând securitatea aprovizionării, precum și la facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul energetic, inclusiv în ceea ce privește energia din surse regenerabile;

(c)  în sectorul digital, să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun legate de instalarea unor rețele digitale sigure și securizate de foarte mare capacitate și a sistemelor 5G, la sporirea rezilienței și a capacității rețelelor digitale centrale de pe teritoriul UE, corelându-le cu teritoriile învecinate, precum și la digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

Articolul 4

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada 2021-2027 se stabilește la 43 850 768 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente).

(2)  Distribuirea acestei sume se stabilește după cum urmează:

(a)  33 513 524 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a), din care:

(i)  17 746 000 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente) din Fondul european de investiții strategice;

(ii)  10 000 000 000 EUR la prețuri constante (11 285 493 000 EUR la prețuri curente) transferați din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;

(iii)  5 767 524 000 EUR la prețuri constante (6,500,000,000 EUR la prețuri curente) din partea grupurilor de apărare pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii);

(b)  ▌8 650 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), din care 15 %, cu condiția absorbției de către piață, pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. În cazul în care se atinge pragul de 15 %, Comisia Europeană majorează această cotă cu până la 20 %, sub rezerva absorbției de către piață.

(c)  2 662 000 000 EUR la prețuri constante (3 000 000 000 EUR la prețuri curente) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

(3)  Comisia nu se abate de la suma menționată la alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

(4)  Până la 1 % din suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului și a orientărilor specifice sectorului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informațiilor. Această sumă poate fi, de asemenea, utilizată pentru a finanța măsuri de însoțire pentru a sprijini activitatea de pregătire a proiectelor, în special pentru a oferi consultanță promotorilor de proiecte cu privire la oportunitățile de finanțare, cu scopul de a contribui la structurarea finanțării lor pentru proiecte.

(5)  Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(6)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(7)  Suma transferată din Fondul de coeziune trebuie pusă în aplicare în conformitate cu prezentul regulament, sub rezerva dispozițiilor alineatului (8) și fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (2) litera (b).

(8)  În ceea ce privește sumele transferate din Fondul de coeziune, ▌până la 31 decembrie 2022, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare trebuie să respecte alocațiile naționale din cadrul Fondului de coeziune ▌. Începând cu 1 ianuarie 2023, resursele transferate programului care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură în domeniul transporturilor sunt puse, în condiții concurențiale, la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în conformitate cu prezentul regulament.

(8a)  Suma transferată din Fondul de coeziune nu se utilizează pentru finanțarea programelor de lucru transsectoriale și nici a operațiunilor de finanțare mixtă.

(9)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). ▌Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

(9a)  Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (9), în sectorul digital, resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cerere, transferate programului, inclusiv pentru a completa finanțarea acțiunilor eligibile în temeiul articolului 9 alineatul (4) până la 100 % din costurile eligibile totale, dacă este posibil, fără a aduce atingere principiului de cofinanțare prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și normelor privind ajutoarele de stat. Resursele respective sunt utilizate numai în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care să acopere participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile din țara terță care participă la programele Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare pentru programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

–  să nu confere unei țări terțe competența decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

–  să ofere reciprocitate în ceea ce privește accesul la programe similare din țara terță, în special în legătură cu achizițiile publice.

(2)  Țările terțe menționate la alineatul (1) și entitățile stabilite în respectivele țări nu pot primi asistență financiară în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun, în condițiile stabilite în programele de lucru menționate la articolul 19 și în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul [62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate asigura finanțare sub ▌formă de granturi și achiziții publice, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar ▌. Programul poate, de asemenea, contribui la operațiuni de finanțare mixtă ▌în conformitate cu Regulamentul InvestEU și cu titlul X din Regulamentul financiar. În sectorul transporturilor, contribuția Uniunii la operațiunile de finanțare mixtă nu depășește 10 % din suma bugetară indicată la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i). În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă pot fi utilizate pentru acțiuni legate de mobilitatea inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată, astfel cum sunt enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (b).

(3)  Comisia poate delega competența de a pune în aplicare o parte a programului către agențiile executive în conformitate cu articolul [69] din Regulamentul financiar, având în vedere cerințele legate de gestiunea optimă și eficace a programului în sectoarele transporturilor, energetic și digital.

(4)  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și trebuie considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul XXX [succesor al Regulamentului privind Fondul de garantare] se aplică.

Articolul 7

Proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

(1)  Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile contribuie la decarbonizare, la finalizarea pieței interne a energiei și la creșterea securității aprovizionării. Aceste proiecte trebuie să fie incluse în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre și/sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau mai multe țări terțe, astfel cum se menționează la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001. Aceste proiecte sunt identificate în conformitate cu criteriile generale și procesul stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament.

(2)  Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23 litera (d) din prezentul regulament pentru a detalia, fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute la articolul 13, criteriile specifice de selecție și a stabili detalii privind procesul de selecție a proiectelor și publică metodologiile de evaluare a contribuției proiectelor la criteriile generale și de efectuare a analizei raportului cost-beneficii prevăzute în partea IV din anexă.

(3)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu prezentul regulament.

(4)  Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii pentru lucrări dacă îndeplinesc următoarele criterii suplimentare:

(a)  analiza specifică cost-beneficii a proiectului efectuată în temeiul punctului 3 din partea IV din anexă este obligatorie pentru toate proiectele sprijinite, este efectuată într-o manieră transparentă, cuprinzătoare și completă și oferă dovezi cu privire la existența unor economii semnificative în materie de costuri și/sau a unor beneficii în ceea ce privește integrarea și sustenabilitatea de mediu a sistemului, securitatea aprovizionării sau inovarea; și;

(b)  solicitantul demonstrează că proiectul nu ar avea loc în absența grantului, sau că proiectul nu poate fi viabil din punct de vedere comercial în absența grantului. Această analiză trebuie să ia în considerare toate veniturile care decurg din schemele de sprijin.

(5)  Valoarea grantului pentru lucrări este proporțională cu economiile de costuri și/sau cu beneficiile menționate la punctul 2 litera (b) din partea IV din anexă, nu depășește valoarea necesară pentru a garanta că proiectul se materializează sau devine viabil din punct de vedere comercial și respectă dispozițiile de la articolul 14 alineatul (3).

(6)  Programul prevede posibilitatea unei finanțări coordonate cu cadrul de sprijinire a instalării surselor regenerabile de energie menționat la articolul 3 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 și a unei cofinanțări împreună cu mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile menționat la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Comisia evaluează în mod regulat nivelul de absorbție a fondurilor în raport cu suma de referință prevăzută la articolul 4 alineatul (2) litera (b) pentru proiectele transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile. În urma acestei evaluări, în cazul în care piața nu absoarbe în măsură suficientă fondurile destinate proiectelor transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile, partea neutilizată a bugetului prevăzut pentru proiecte transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile se utilizează pentru îndeplinirea obiectivelor legate de rețelele energetice transeuropene stabilite la articolul 3 alineatul (2) litera (b), pentru acțiunile eligibile menționate la articolul 9 alineatul (3), iar începând din 2024, se poate utiliza pentru cofinanțarea mecanismului de finanțare de către Uniune a surselor regenerabile de energie înființat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.

Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, norme specifice de cofinanțare de către elementele MIE care vizează proiectele transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile și de către mecanismul de finanțare prevăzut la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Se aplică procedura de examinare prevăzută la articolul 22.

Articolul  8

Proiecte de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală.

(1)   Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt acele proiecte despre care se preconizează că vor realiza o contribuție importantă la obiectivele strategie ale Uniunii în materie de conectivitate și/sau vor asigura infrastructura de rețea care va sprijini transformarea digitală a economiei și societății, precum și piața digitală unică a UE.

(1a)  Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală îndeplinesc următoarele criterii:

(a)  contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c);

(b)  implementează cea mai bună și cea mai adecvată din tehnologiile disponibile pentru un anumit proiect, care propune un echilibru optim în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, securitatea transmisiei, rezistența rețelei, securitatea cibernetică și rentabilitatea.

(2)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu prezentul regulament.

(3)  Fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute în articolul 13, prioritatea la finanțare se stabilește ținând seama de următoarele criterii:

(a)  acțiunile care contribuie la instalarea de rețele de foarte mare capacitate și la accesul la acestea, inclusiv rețelele 5G și alte soluții de conectivitate de ultimă oră, în conformitate cu obiectivele strategice ale UE privind conectivitatea, în domeniile în care se află factorii socio-economici, sunt considerate prioritare, ținând seama de nevoile de conectivitate ale acestora și de acoperirea suplimentară generată, inclusiv a gospodăriilor casnice, în conformitate cu partea V din anexă. Se pot sprijini implementări individuale pentru factori socioeconomici, cu excepția cazului în care respectivele implementări sunt disproporționate din punct de vedere economic sau imposibile fizic;

(b)  acțiunile care contribuie la furnizarea pe plan local de conectivitate fără fir de înaltă calitate în comunitățile locale, în conformitate cu partea V din anexă;

(c)  ▌acțiunile care contribuie la implementarea▌ coridoarelor 5G de-a lungul principalelor căi de transport▌, inclusiv pe rețelele transeuropene de transport, trebuie să se bucure de prioritate pentru a se asigura acoperirea de-a lungul rutelor de transport principale care să permită furnizarea neîntreruptă de servicii digitale sinergetice, ținând seama de pertinența sa socioeconomică în raport cu orice soluție tehnologică aflată în funcțiune într-o abordare de perspectivă. O listă orientativă a proiectelor care ar putea beneficia de sprijin este inclusă în partea V din anexă;

(d)  proiectelor care vizează implementarea sau modernizarea considerabilă a rețelelor transfrontaliere de bază care leagă UE de țări terțe și consolidarea legăturilor dintre rețelele de comunicații electronice din interiorul teritoriului UE, inclusiv cabluri submarine, li se acordă prioritate în funcție de măsura în care contribuie în mod semnificativ la creșterea performanței, a rezilienței și a capacității foarte mari a respectivelor rețele de comunicații electronice;

(f)  în ceea ce privește proiectele care utilizează platformele digitale operaționale, se acordă prioritate acțiunilor bazate pe tehnologii de ultimă oră, luând în considerare aspecte precum interoperabilitatea, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și reutilizarea acestora.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 9

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3, ținând seama de angajamentele pe termen lung privind decarbonizarea, sunt eligibile pentru finanțare. Aceste acțiuni includ studii, lucrări și alte măsuri însoțitoare necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului și orientările specifice fiecărui sector. Studiile sunt eligibile numai atunci când sunt legate de proiecte eligibile în temeiul acestui program.

(2)  În sectorul transporturilor, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale pentru dezvoltarea infrastructurilor de căi ferate, de drumuri, de căi navigabile interioare și de transport maritim:

(i)  acțiuni de implementare a rețelei centrale în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiunile legate de legăturile transfrontaliere și legăturile lipsă, precum cele enumerate în partea III din anexa la prezentul regulament, precum și nodurile urbane, platformele de logistică multimodale, porturile maritime, porturile interioare, terminalele feroviar-rutiere și conexiunile cu aeroporturile din cadrul rețelei centrale, astfel cum sunt definite la anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Acțiuni de implementare a rețelei centrale pot include elemente conexe situate pe rețeaua globală atunci când este necesar să se optimizeze investițiile și conform modalităților prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 19 din prezentul regulament;

(ii)  acțiuni legate de legăturile transfrontaliere ale rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cum ar fi cele enumerate în partea III secțiunea 2 din anexa la prezentul regulament, acțiunile menționate în partea III secțiunea 3 din anexa la prezentul regulament, acțiunile legate de studii ce vizează dezvoltarea rețelei globale și acțiunile legate de porturile maritime și cele interioare din cadrul rețelelor globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iia)  acțiuni de restabilire a conexiunilor feroviare transfrontaliere regionale din cadrul TEN-T, care sunt lipsă, au fost abandonate sau dezafectate;

(iii)  acțiuni de implementare a unor secțiuni ale rețelei globale situate în regiunile ultraperiferice în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, porturile maritime, porturile interioare, terminalele feroviar-rutiere, conexiunile cu aeroporturile și platformele de logistică multimodale din cadrul rețelei globale, astfel cum sunt definite la anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iv)  acțiuni de sprijinire a proiectelor de interes comun, cu scopul de a conecta rețeaua transeuropeană de transport la rețelele de infrastructură ale țărilor învecinate, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(b)  acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții sigure și securizate:

(i)  acțiuni de sprijinire a autostrăzilor maritime în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu accent pe transportul maritim transfrontalier pe distanțe scurte;

(ii)  acțiuni de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, ▌în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, pentru modurile de transport respective, cum ar fi mai ales:

–  pentru căile ferate: ERTMS;

–  pentru căile navigabile interioare: RIS;

–  pentru transportul rutier: STI;

–  pentru transportul maritim: VTMIS și serviciile maritime electronice, inclusiv servicii de interfață unică, cum ar fi interfața unică în domeniul maritim, sistemele portuare comunitare și sistemele relevante de informații ale vămilor;

–  pentru transportul aerian: sistemele de gestionare a traficului aerian, în special cele care rezultă din sistemul SESAR;

(iii)  acțiuni de sprijinire a sistemelor durabile de transport de marfă în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și acțiuni de reducere a zgomotului generat de transportul feroviar de marfă;

(iv)  acțiuni de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, inclusiv serviciile de transport, automatizarea, integrarea modală și infrastructura pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(v)  acțiuni pentru a elimina barierele din calea interoperabilității, în special atunci când se implementează efectele coridorului/rețelei, în conformitate cu articolul 3 litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv în ceea ce privește creșterea traficului feroviar de marfă, inclusiv instalații automate de schimbare a ecartamentului;

(va)   acțiuni pentru a elimina barierele din calea interoperabilității, în special în nodurile urbane, astfel cum sunt definite la articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(vi)  acțiuni de implementare a unei infrastructuri și mobilități în condiții de siguranță și securitate, inclusiv cu privire la siguranța rutieră în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(vii)  acțiuni de îmbunătățire a rezistenței infrastructurii de transport, în special la schimbările climatice și dezastrele naturale, și a rezistenței în fața amenințărilor de securitate informatică;

(viii)  acțiuni de îmbunătățire a accesibilității infrastructurii de transport pentru toate mijloacele de transport și pentru toți utilizatorii, în special pentru utilizatorii cu mobilitate redusă, în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(ix)  acțiuni menite să îmbunătățească accesibilitatea și disponibilitatea infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de protecție civilă și acțiuni de adaptare a infrastructurii de transport în scopul efectuării controalelor la frontierele externe ale Uniunii, pentru a facilita fluiditatea traficului;

(c)  în cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și în conformitate cu articolul 11a, acțiuni sau anumite activități în cadrul unei acțiuni care sprijină anumite elemente, noi sau existente, ale rețelei transeuropene de transport, care sunt potrivite pentru transportul militar, în vederea adaptării acesteia la cerințele pentru infrastructura cu dublă utilizare.

(3)  În sectorul energiei, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni legate de proiecte de interes comun în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;

(b)  acțiuni de sprijin pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv soluții inovatoare, precum și stocarea energiei din surse regenerabile, și elaborarea lor, astfel cum sunt definite în partea IV din anexa la prezentul regulament, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament.

(4)  În sectorul digital, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni de sprijinire a implementării de rețele de foarte mare capacitate, inclusiv de rețele 5G, precum și accesul la acestea, capabile să asigure conectivitate în gigabiți în zonele în care sunt situați factori socioeconomici;

(b)  acțiuni de sprijin pentru furnizarea de conectivitate fără fir locală de înaltă calitate pentru comunitățile locale, care să fie gratuită și în condiții nediscriminatorii;

(c)  acțiuni de punere în aplicare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G a tuturor căilor de transport principale, inclusiv a rețelelor transeuropene de transport;

(d)  acțiuni de sprijinire a implementării rețelelor de bază noi sau a modernizării considerabile a celor deja existente, inclusiv cu cabluri submarine, în statele membre și între acestea, precum și între Uniune și țările terțe;

(f)  acțiuni de implementare a cerințelor privind infrastructura de conectivitate digitală referitoare la proiectele transfrontaliere în domeniul energiei sau transporturilor și/sau de sprijinire a platformelor digitale operaționale asociate direct cu infrastructurile de transport sau energetice.

O listă orientativă a proiectelor eligibile din sectorul digital este inclusă în partea V din anexă.

Articolul 10

Sinergiile între sectoarele transporturilor, energetic și digital

(1)  Acțiunile care contribuie simultan la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective din cel puțin două sectoare, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), sunt eligibile pentru a primi ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament și pentru a beneficia de o rată de cofinanțare mai mare, în conformitate cu articolul 14. Astfel de acțiuni sunt puse în aplicare prin intermediul unor programe de lucru ▌care vizează cel puțin două sectoare, includ criterii de atribuire specifice și sunt finanțate prin contribuții bugetare din sectoarele implicate.

(2)  În cadrul fiecăruia dintre sectoarele transporturilor, energetic sau digital, acțiunile eligibile în conformitate cu articolul 9 ▌pot include elemente sinergetice legate de oricare dintre celelalte sectoare, care nu se referă la acțiuni eligibile în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), (3) sau (4), cu condiția să respecte toate cerințele următoare:

(a)  costul acestor elemente sinergetice nu depășește 20 % din costurile eligibile totale ale acțiunii; și

(b)  aceste elemente sinergetice se referă la sectorul transporturilor, al energie sau la cel digital; precum și

(c)  aceste elemente sinergetice permit îmbunătățirea semnificativă a beneficiilor socioeconomice, climatice sau de mediu ale acțiunii.

Articolul 11

Entități eligibile

(1)  Criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul articol se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-un stat membru, inclusiv societățile mixte;

(b)  entitățile juridice stabilite într-o țară terță asociată la program sau în țările și teritoriile de peste mări;

(c)  entitățile juridice înființate în temeiul dreptului Uniunii și organizațiile internaționale, atunci când acestea sunt prevăzute în programele de lucru.

(3)  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(4)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt, în mod excepțional, eligibile pentru a primi sprijin în temeiul programului în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun în domeniul transporturilor, al energiei sau în cel digital, sau ale unui proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile.

(5)  ▌Sunt eligibile numai propunerile depuse de unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre în cauză, de către organizații internaționale, întreprinderi comune sau întreprinderi sau organisme publice sau private, inclusiv de către autorități regionale sau locale. În cazul în care un stat membru nu este de acord cu proiectul depus, acesta informează în consecință.

Un stat membru poate decide ca propunerile pentru un anumit program de lucru sau pentru anumite categorii de cereri să poată fi depuse fără acordul său. Într-un astfel de caz, acest lucru se indică, la cererea statului membru respectiv, în programul de lucru corespunzător și în cererea de propuneri.

Articolul 11a

Cerințe de eligibilitate specifice privind acțiunile legate de adaptarea rețelelor TEN-T pentru dubla utilizare (civilă și de apărare)

(1)  Acțiunile care contribuie la adaptarea rețelelor TEN-T de bază sau globale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu scopul de a permite dubla utilizare, civilă și militară, a infrastructurii, trebuie să satisfacă următoarele cerințe de eligibilitate suplimentare:

(a)  propunerile se prezintă de către unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre în cauză, de către entități juridice cu sediul în statele membre;

(b)  acțiunile au legătură cu tronsoanele sau nodurile identificate de către statele membre în anexele la Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE și în afara ei, adoptate de Consiliu la 20 noiembrie 2018(36), sau în orice listă adoptată ulterior ori în orice listă orientativă ulterioară a proiectelor prioritare ce sunt eventual identificate de statele membre în conformitate cu Planul de acțiune privind mobilitatea militară;

(c)  acțiunile pot ține atât de modernizarea componentelor de infrastructură existente, cât și de construcția unor componente de infrastructură noi, ținând seama de cerințele de infrastructură menționate la alineatul (2);

(d)  sunt eligibile acțiunile de implementare a unui nivel de cerințe în materie de infrastructură care depășește nivelul necesar pentru o dublă utilizare; totuși, costurile acestora sunt eligibile numai până la nivelul costurilor care corespunde nivelului de cerințe necesar pentru dubla utilizare. Nu sunt eligibile acțiunile legate de infrastructura utilizată exclusiv în scop militar;

(e)  acțiunile care intră sub incidența prezentului articol se finanțează exclusiv din sumele prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii).

(2)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care precizează, dacă este necesar, cerințele de infrastructură aplicabile unor anumite categorii de acțiuni de infrastructură pentru dubla utilizare și procedura de evaluare privind acțiunile legate de acțiuni referitoare la infrastructura cu dublă utilizare, civilă și de apărare.

În funcție de rezultatul evaluării intermediare a programului, prevăzută la articolul 21 alineatul (2), Comisia poate să-i propună autorității bugetare să transfere suma care nu a fost angajată de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i).

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 12

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 13

Criterii de atribuire

(1)  Sunt definite criterii transparente de atribuire în programele de lucru menționate la articolul 19 și în cererile de propuneri, luând în considerare, în măsura posibilului, numai următoarele elemente:

(a)  impactul economic, social și de mediu, inclusiv impactul din perspectiva schimbărilor climatice (beneficiile și costurile pe durata ciclului de viață al proiectului), soliditatea, exhaustivitatea și transparența analizei;

(b)  inovarea și digitalizarea, siguranța, interoperabilitatea și aspectele legate de accesibilitate, inclusiv în ceea ce privește persoanele cu mobilitate redusă;

(c)  dimensiunea transfrontalieră, integrarea rețelelor și accesibilitatea teritorială, inclusiv pentru regiunile ultraperiferice și insule;

(ca)  valoarea adăugată europeană;

(d)  sinergiile între sectoarele transporturilor, energetic și digital;

(e)  gradul de avansare a acțiunii în elaborarea proiectului;

(ea)  soliditatea strategiei de întreținere propuse pentru proiectul finalizat;

(f)  soliditatea modului de execuție propus;

(g)  efectul catalizator al asistenței financiare din partea Uniunii asupra investițiilor;

(h)  nevoia de a depăși obstacole financiare precum cele generate de viabilitatea comercială insuficientă, costurile inițiale mari sau absența finanțării pe piață;

(ha)  potențialul pentru dubla utilizare în contextul mobilității militare;

(i)  coerența cu legislația Uniunii și cu planurile energetice și climatice naționale, inclusiv cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”.

(2)  Evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire trebuie să țină seama, acolo unde este cazul, de rezistența la impactul negativ al schimbărilor climatice prin intermediul unei evaluări a vulnerabilității climatului și a riscurilor care să includă măsuri de adaptare relevante.

(3)  Evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire trebuie să asigure faptul că, acolo unde este cazul, astfel cum se specifică în programele de lucru acțiunile sprijinite în cadrul programului care includ tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) sunt compatibile din punct de vedere tehnic cu EGNOS/Galileo și Copernicus.

(4)  În sectorul transporturilor, evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire menționate la alineatul (1) asigură, după caz, că acțiunile propuse sunt în concordanță cu planurile de lucru pentru coridor și actele de punere în aplicare în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și ia în considerare avizul consultativ al coordonatorului european responsabil în temeiul articolului 45 alineatul (8). Evaluarea mai verifică, de asemenea, dacă executarea acțiunilor finanțate de MIE riscă sau nu să întrerupă fluxul de mărfuri și de pasageri pe tronsonul vizat de proiect și dacă aceste riscuri au fost sau nu atenuate.

(5)  În ceea ce privește acțiunile legate de proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, criteriile de atribuire definite în programele de lucru și cererile de propuneri trebuie să țină seama de condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (4).

(6)  În ceea ce privește acțiunile legate de proiectele de interes comun legate de infrastructura de conectivitate digitală, criteriile de atribuire definite în programele de lucru și cererile de propuneri trebuie să țină seama de condițiile stabilite la articolul 8 alineatul (3).

Articolul 14

Ratele de cofinanțare

(1)  Pentru studii, cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total. Pentru studiile finanțate cu sumele transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune menționate la alineatul (2) litera (b).

(2)  Pentru lucrările în sectorul transporturilor, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)  pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 30 % din costul eligibil total. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 50 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat, pentru acțiunile de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, pentru acțiunile de sprijinire a căilor navigabile interioare, pentru interoperabilitatea feroviară, pentru acțiunile de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, pentru acțiunile care sprijină îmbunătățirea siguranței infrastructurii și pentru acțiunile de adaptare a infrastructurii de transport în scopul efectuării controalelor la frontierele externe ale Uniunii, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii. Pentru acțiunile situate în regiunile ultraperiferice ratele de cofinanțare sunt fixate la maximum 70%;

(aa)  pentru lucrările referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), valoarea asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 85 % în cazul în care resursele necesare sunt transferate programului în temeiul articolului 4 alineatul (9);

(b)  în ceea ce privește sumele transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune menționate în Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Aceste rate de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 85 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat și pentru acțiunile referitoare la legăturile lipsă;

(c)  în ceea ce privește acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere, ratele maxime de cofinanțare, astfel cum se prevede la literele (a) și (b), se pot aplica numai pentru acțiuni care demonstrează un grad înalt de integrare în planificarea și punerea în aplicare a acțiunii în sensul criteriului de atribuire menționat la articolul 13 alineatul (1) litera (c), de exemplu prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri de guvernanță comune, a unui cadru juridic bilateral sau a unui act de punere în aplicare în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013; în plus, rata de cofinanțare aplicabilă proiectelor realizate de structuri de gestiune integrate, inclusiv de societăți mixte, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (a), poate fi majorată cu 5%.

(3)  Pentru lucrările în sectorul energetic, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)  pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 50 % din costul eligibil total, iar pentru lucrările din regiunile ultraperiferice ratele de cofinanțare sunt de maximum 70%;

(b)  ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 75 % pentru acțiunile care contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun care, pe baza dovezilor menționate la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, oferă un grad înalt de siguranță a aprovizionării la nivel regional sau la nivelul Uniunii sau consolidează solidaritatea Uniunii sau cuprind soluții extrem de inovatoare.

(4)  Pentru lucrările în sectorul digital, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare: pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 30 % din costul eligibil total. Pentru lucrările din regiunile ultraperiferice, ratele de cofinanțare sunt fixate la maximum 70%. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 50 % pentru acțiunile cu o puternică dimensiune transfrontalieră, cum ar fi o acoperire neîntreruptă cu sisteme 5G de-a lungul rutelor de transport principale sau realizarea de rețele de bază între statele membre și între Uniune și țările terțe, și până la 75 % din costurile eligibile totale pentru acțiuni de punere în aplicare a conectivității în gigabiți pentru toți factorii socio-economici. Atunci când sunt puse în aplicare prin granturi de valoare redusă, acțiunile în domeniul furnizării unei conectivități locale fără fir în comunitățile locale pot fi finanțate prin asistență financiară din partea Uniunii care să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.

(5)  Rata maximă de cofinanțare aplicabilă acțiunilor menționate la articolul 10 alineatul (1) trebuie să fie cea mai ridicată rată maximă de cofinanțare aplicabilă sectoarelor în cauză. Mai mult decât atât, rata de cofinanțare aplicabilă acestor acțiuni poate fi majorată cu 10%.

Articolul 15

Costurile eligibile

Se aplică următoarele criterii de eligibilitate a costurilor, pe lângă criteriile stabilite la articolul [186] din Regulamentul financiar:

(a)  numai cheltuielile contractate într-un stat membru pot fi eligibile, cu excepția cazurilor în care un proiect de interes comun sau un proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile implică teritoriul uneia sau mai multor țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 5 sau articolul 11 alineatul (4) din prezentul regulament sau apele internaționale și a cazurilor în care acțiunea este indispensabilă pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în cauză;

(b)   costul echipamentelor, instalațiilor și al infrastructurii care este considerat de către beneficiar drept cheltuieli de capital poate fi eligibil în totalitate;

(c)  cheltuielile aferente cumpărării de teren nu reprezintă costuri eligibile, cu excepția fondurilor transferate din Fondul de coeziune în sectorul transporturilor în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. XXX de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize;

(d)  costurile eligibile nu includ taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Articolul 16

Combinarea granturilor cu alte surse de finanțare

(1)  Granturile pot fi folosite pentru combinarea cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică sau a altor instituții financiare publice și de dezvoltare, precum și a instituțiilor financiare din sectorul privat și investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat.

(2)  Utilizarea granturilor menționate la alineatul (1) poate fi pusă în aplicare prin cereri de propuneri specifice.

Articolul 17

Reducerea sau încetarea granturilor

(1)  Pe lângă motivele prevăzute la [articolul 131 alineatul (4)] din Regulamentul financiar, valoarea grantului poate fi redusă, cu excepția cazurilor justificate corespunzător, pe baza următoarelor motive:

(a)  acțiunea nu a început în termen de un an, în cazul studiilor, sau de doi ani, în cazul lucrărilor, de la data de începere indicată în acordul de grant;

(b)  în urma unei analize a progreselor înregistrate în desfășurarea acțiunii, se stabilește că punerea în aplicare a acțiunii a suferit întârzieri majore, astfel că obiectivele sale sunt în pericol de a nu fi realizate.

(2)  Acordul de grant poate fi modificat sau poate înceta pe baza motivelor menționate la alineatul (1).

(3)  Înainte de luarea unei decizii cu privire la reducerea sau încetarea unui grant, cazul este examinat într-un mod global, iar beneficiarilor în cauză li se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen rezonabil.

(3a)  Creditele de angajament disponibile în urma aplicării alineatului (1) sau a alineatului (2) se distribuie altor programe de lucru propuse în pachetul financiar corespunzător, după cum se precizează la articolul 4 alineatul (2).

Articolul 18

Finanțarea cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri din cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri. Punerea în aplicare respectă normele prevăzute la articolul 62 din Regulamentul financiar. Finanțarea cumulată nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)  Acțiunile care respectă următoarele condiții cumulative▌:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)  îndeplinesc cerințele minime de calitate din această cerere de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în temeiul acestei cereri de propuneri, din cauza constrângerilor bugetare

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională sau din Fondul de coeziune în conformitate cu [articolul 67 alineatul (5)] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Regulamentul privind dispozițiile comune], fără o altă evaluare suplimentară și cu condiția ca aceste acțiuni să fie compatibile cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele aplicabile fondului de la care provine sprijinul.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 19

Programe de lucru

(1)  Programul va fi pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. ▌

(1a)  În vederea asigurării transparenței și a previzibilității și pentru a îmbunătăți calitatea proiectelor, Comisia adoptă, până la 31 decembrie 2020, primele programe de lucru multianuale care conțin calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani de desfășurare a programului, obiectele și bugetul orientativ al acestora, precum și un cadru de perspectivă care vizează întreaga perioadă de programare.

(2)  Programele de lucru sunt adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22 din prezentul regulament.

(3)  În sectorul energetic, se acordă o atenție deosebită proiectelor de interes comun și acțiunilor conexe care vizează să integreze și mai mult piața internă a energiei, să pună capăt izolării energetice și să elimine blocajele ce afectează interconectările rețelelor de energie electrică, punând accentul pe proiectele care contribuie la realizarea obiectivului de interconectare de cel puțin 10 % până în 2020 și de 15 % până în 2030 și pe proiectele care contribuie la sincronizarea sistemelor de electricitate cu rețelele din UE.

(3a)  În conformitate cu articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, ordonatorul de credite responsabil poate să organizeze, dacă este cazul, procedura de selecție în două etape, după cum urmează:

(a)  solicitanții depun un dosar simplificat care conține informații relativ succinte, astfel încât proiectele să poată fi preselectate pe baza unui set redus de criterii;

(b)  solicitanții preselectați în prima etapă depun un dosar complet după închiderea primei etape.

Articolul 19a

Acordarea asistenței financiare din partea Uniunii

(1)  În urma fiecărei cereri de propuneri organizate pe baza unui program de lucru menționat la articolul 19, Comisia, hotărând prin intermediul unui act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 22, decide cu privire la valoarea asistenței financiare care urmează să fie acordată proiectelor sau părților de proiecte selectate. Comisia precizează condițiile și metodele pentru implementarea acestora.

(2)  În cursul executării acordurilor de grant, beneficiarii și statele membre în cauză sunt informați de către Comisie cu privire la modificările aduse valorii granturilor și la sumele finale plătite.

(3)  Beneficiarii prezintă rapoartele prevăzute în acordurile de grant respective, fără aprobarea prealabilă a statelor membre. Comisia le asigură statelor membre accesul la rapoartele referitoare la acțiunile desfășurate pe teritoriul lor.

Articolul 20

Monitorizarea și raportarea

(1)  În partea I din anexă sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 24, pentru a modifica partea I din anexă în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, acolo unde se consideră necesar și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemul de rapoarte cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate, inclusiv pentru urmărirea schimbărilor climatice, sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

(3a)  Comisia îmbunătățește site-ul web special unde se publică în timp real harta proiectelor în curs de implementare, însoțită de date relevante (studiile de impact, valoarea, beneficiarul, entitatea responsabilă cu implementarea, stadiul de execuție) și prezintă rapoarte intermediare o dată la doi ani. În aceste rapoarte intermediare se menționează punerea în aplicare a programului, în conformitate cu obiectivele sale generale și sectoriale, după se prevede la articolul 3, clarificând dacă diferitele sectoare evoluează conform planului, dacă angajamentul bugetar total este în concordanță cu suma totală alocată, dacă proiectele aflate în derulare au atins un stadiu suficient de finalizare și dacă sunt încă fezabile și merită a fi executate.

Articolul 21

Evaluarea

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

(3)  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 22

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul de coordonare al MIE, care se poate reuni în diferite formațiuni în funcție de subiectul vizat. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 23

Acte delegate

(1)   Comisia dispune de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament pentru:

(a)  a institui un cadru de monitorizare și de evaluare bazat pe indicatorii prevăzuți în partea I din anexă;

(d)   a completa partea IV din anexă cu privire la identificarea proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile; a elabora și actualiza lista proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile.

(2)  Sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia dispune de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament pentru:

(a)  a modifica partea III din anexă în ceea ce privește definirea coridoarelor rețelei centrale de transport și a tronsoanelor identificate în prealabil din rețeaua globală;

(b)  a modifica partea V din anexă în ceea ce privește identificarea proiectelor de interes comun privind conectivitatea digitală.

Articolul 24

Exercitarea competențelor delegate

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 23 i se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 23 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  După ce adoptă un act delegat, Comisia notifică acest lucru simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 23 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului menționat, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 25

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(2a)  Se asigură transparența și consultarea publicului în conformitate cu legislația aplicabilă de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

Articolul 26

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin intermediul unei decizii în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță trebuie să acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europene să își exercite în mod amplu competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 27

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 se abrogă.

(2)  Fără a aduce atingere alineatului (1), prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

Comisia evaluează eficacitatea și coerența politică a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport ce conține concluziile acestei evaluări până la 31 decembrie 2020. În evaluarea menționată, Comisia analizează, printre altele, obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia și clima, angajamentul pe termen lung al UE privind decarbonizarea și principiul „eficiența energetică mai întâi de toate”. Evaluarea poate fi însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a regulamentului respectiv.

(3)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în cadrul programului anterior la programul actual, Mecanismul pentru Interconectarea Europei în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013.

(4)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din prezentul regulament, necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

PARTEA I – INDICATORI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.

Sectoare

Obiective specifice

Indicatori

Transporturile

Rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și de securitate

Numărul de legături transfrontaliere și discontinuități abordate cu sprijin din MIE (inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, conexiunile feroviare transfrontaliere regionale, platformele multimodale, porturile maritime, porturile interioare, conexiuni cu aeroporturi și terminalele feroviar-rutiere din rețeaua centrală și globală TEN-T)

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea transporturilor, în special prin implementarea ERTMS, RIS, ITS, VTMIS/serviciilor maritime electronice și SESAR

Numărul de puncte de alimentare cu combustibili alternativi construite sau modernizate cu ajutorul MIE

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la siguranța transportului

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la accesibilitatea transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la reducerea zgomotului generat de transportul feroviar de marfă

Adaptarea la infrastructura de transport cu dublă utilizare, civilă și militară

Numărul de componente ale infrastructurii de transport adaptate la cerințele de dublă utilizare, civilă și militară

Energia

Contribuția la interconectarea și integrarea piețelor

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiecte de interconectare a rețelelor statelor membre și de eliminare a constrângerilor interne

Securitatea aprovizionării cu energie

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiectele care asigură robustețea rețelei de gaze

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea rețelelor și transformarea lor în rețele inteligente și la sporirea capacității de stocare a energiei

Dezvoltarea durabilă prin măsuri care să permită decarbonizarea

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiecte ce permit pătrunderea sporită a surselor regenerabile de energie în sistemele energetice

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile

Sectorul digital

Contribuția la instalarea de infrastructuri de conectivitate digitală în întreaga Uniune Europeană

Noi conexiuni în rețele de foarte mare capacitate pentru factorii socioeconomici și conexiuni de foarte bună calitate în comunitățile locale

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care permit conectivitatea 5G de-a lungul rutelor de transport

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care permit conexiuni noi la rețelele de foarte mare capacitate

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea sectorului transportului și a sectorului energetic

PARTEA II: PROCENTE ORIENTATIVE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i) sunt repartizate după cum urmează:

60% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate și multimodale”;

40% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, în condiții sigure și securizate”.

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) sunt repartizate după cum urmează:

85% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate și multimodale”;

15% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, în condiții sigure și securizate”.

Pentru acțiunile enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (a), 85 % din resursele bugetare ar trebui să fie alocate acțiunilor privind rețeaua centrală și 15 % acțiunilor privind rețeaua globală.

PARTEA III: CORIDOARELE REȚELEI CENTRALE DE TRANSPORT ȘI LEGĂTURILE TRANSFRONTALIERE DIN REȚEAUA GLOBALĂ

1.  Coridoarele rețelei centrale și lista orientativă a legăturilor transfrontaliere și a discontinuităților identificate în prealabil

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Aliniere

Gijón – León – Valladolid

A Coruña — Vigo — Orense — León —

Zaragoza – Pamplona/Logroño – Bilbao

Tenerife/Gran Canaria – Huelva/Sanlúcar de Barrameda – Sevilla – Córdoba

Algeciras — Bobadilla — Madrid

Sines/Lisboa – Madrid – Valladolid

Lisboa – Aveiro – Leixões/Porto – râul Douro

Shannon Foynes/Dublin/Cork – Le Havre – Rouen – Paris

Aveiro – Valladolid – Vitoria-Gasteiz – Bergara – Bilbao/Bordeaux – Toulouse/Tours – Paris – Le Havre/Metz – Mannheim/Strasbourg

Shannon Foynes/Dublin/Cork – Saint Nazaire – Nantes – Tours – Dijon

Legături transfrontaliere

Evora – Merida

Transport feroviar

Vitoria-Gasteiz — San Sebastián — Bayonne — Bordeaux

Aveiro — Salamanca

Râul Douro (Via Navegável do Douro)

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Baltic — Adriatic”

Aliniere

Gdynia – Gdańsk – Katowice/Sławków

Gdańsk – Warszawa – Katowice/Kraków

Katowice – Ostrava – Brno – Wien

Szczecin/Świnoujście — Poznań — Wrocław — Ostrava

Katowice – Bielsko-Biała – Žilina – Bratislava – Wien

Wien – Graz– Villach – Udine – Trieste

Udine – Venezia – Padova – Bologna – Ravenna – Ancona

Graz – Maribor –Ljubljana – Koper/Trieste

Legături

transfrontaliere

Katowice/Opole – Ostrava – Brno

Katowice – Žilina

Bratislava – Wien

Graz — Maribor

Venezia Trieste – Divaca – Ljubljana

Transport feroviar

Katowice – Žilina

Brno – Wien

Transport rutier

Legături lipsă

Gloggnitz — Mürzzuschlag: Tunelul de bază Semmering

Graz — Klagenfurt: Tunelul și linia de cale ferată Koralm

Koper – Divača

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Mediteranean”

Aliniere

Algeciras – Bobadilla –Madrid – Zaragoza – Tarragona

Madrid – Valencia – Sagunto – Teruel – Zaragoza

Sevilla — Bobadilla — Murcia

Cartagena – Murcia – Valencia – Tarragona/Palma de Mallorca – Barcelona

Tarragona – Barcelona – Perpignan – Narbonne - Toulouse/Marseille – Genova/Lyon – La Spezia/Torino – Novara – Milano – Bologna/Verona – Padova – Venezia – Ravenna/Trieste/Koper – Ljubljana – Budapest

Ljubljana/Rijeka – Zagreb – Budapest – frontiera UA

Legături transfrontaliere

Barcelona – Perpignan

Transport feroviar

Lyon — Torino: tunelul de bază și căile de acces

Nice – Ventimiglia

Venezia Trieste – Divača – Ljubljana

Ljubljana – Zagreb

Zagreb – Budapest

Budapest – Miskolc – frontiera UA

Lendava – Letenye

Transport rutier

Vásárosnamény – frontiera UA

Legături lipsă

Almería – Murcia

Transport feroviar

Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică

Perpignan – Montpellier

Koper – Divača

Rijeka – Zagreb

Milano – Cremona – Mantova – Porto Levante/Venezia – Ravenna/Trieste

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Marea Baltică”

Aliniere

Luleå – Helsinki – Tallinn – Riga

Ventspils — Riga

Riga – Kaunas

Klaipeda — Kaunas — Vilnius

Kaunas – Warszawa

Frontiera BY – Warszawa – Łódź/Poznań – Frankfurt/Oder – Berlin – Hamburg – Kiel

Łódź — Katowice/Wrocław

UA border – Rzeszów Katowice – Wrocław – Falkenberg – Magdeburg

Szczecin/Świnoujście – Berlin – Magdeburg – Braunschweig – Hannover

Hannover – Bremen – Bremerhaven/Wilhelmshaven

Hannover – Osnabrück – Hengelo – Almelo – Deventer – Utrecht

Utrecht — Amsterdam

Utrecht – Rotterdam – Antwerpen

Hannover/Osnabrück – Köln – Antwerpen

Legături transfrontaliere

Tallinn – Rīga – Kaunas – Warszawa: Axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

Świnoujście/Szczecin – Berlin

Feroviar/Căi navigabile interioare

Coridorul EE-LV-LT-PL Via Baltica

Transport rutier

Legături lipsă

Kaunas – Vilnius: o parte din axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

Varșovia/Idzikowice — Poznań/Wrocław, inclusiv conexiuni cu platforma de transport centrală prevăzută

Kiel Kanal

Căi navigabile interioare

Berlin – Magdeburg – Hanovra; Mittellandkanal; canalele vestice din Germania

Rhine, Waal

Noordzeekanaal, IJssel, Twentekanaal

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Mediterana”

Aliniere

Frontiera cu regatul Unit – Dublin – Shannon Foynes/Cork

Shannon Foynes/Dublin/Cork – Le Havre/Calais/

Dunkerque/Zeebrugge/Terneuzen/Gent/

Antwerpen/Rotterdam/Amsterdam

Frontiera cu Regatul Unit – Lille – Brussel/Bruxelles

Amsterdam – Rotterdam – Anvers – Brussel/Bruxelles – Luxemburg

Luxembourg – Metz – Dijon – Macon – Lyon – Marseille

Luxembourg – Metz – Strasbourg – Basel

Antwerpen/Zeebrugge – Gent – Calais/Dunkerque/Lille – Paris– Rouen – Le Havre

Legături transfrontaliere

Brussel/Bruxelles – Luxembourg – Strasbourg

Transport feroviar

Terneuzen – Gent

Căi navigabile interioare

Sena – rețeaua Escaut și bazinele hidrografice aferente Sena, Escaut și Meuse

coridorul Rhine-Scheldt

Legături lipsă

Albertkanaal/Canal Albert și Canal Bocholt-Herentals

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Aliniere

Hamburg – Berlin

Rostock – Berlin – Dresden

Bremerhaven/Wilhelmshaven – Magdeburg – Dresden

Dresden – Ústí nad Labem – Melnik/Praha – Lysá nad Labem/Poříčany – Kolin

Kolín – Pardubice – Brno – Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Timişoara – Craiova – Calafat – Vidin – Sofia

Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu Macedonia de Nord

Sofia – Plovdiv – Burgas/Frontiera cu TR

▌Frontiera cu TR – Alexandropouli – Kavala – Thessaloniki – Ioannina – Kakavia/Igoumenitsa

Frontiera cu Macedonia de Nord – Thessaloniki

Sofia – Thessaloniki – Athina – Piraeus/Ikonio – Heraklion – Lemesos (Vasiliko) – Lefkosia/Larnaka

Athena – Patras/Igoumenitsa

Legături transfrontaliere

Dresden – Praha/Kolín

Transport feroviar

Wien/Bratislava – Budapest

Békéscsaba – Arad Timişoara

Craiova Calafat – Vidin – Sofia – Thessaloniki

Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu Macedonia de Nord

Frontiera TR — Alexandropouli

Frontiera cu Macedonia de Nord – Thessaloniki

Ioannina – Kakavia (frontiera AL)

Transport rutier

Drobeta Turnu Severin/Craiova – Vidin – Montana

Sofia – frontiera cu RS

Hamburg – Dresden – Praha – Pardubice

Căi navigabile interioare

 

Coridorul rețelei centrale „Rin — Alpin”

Aliniere

Genova – Milano – Lugano – Basel

Genova – Novara – Brig – Bern – Basel – Karlsruhe – Mannheim – Mainz – Koblenz – Köln

Köln – Düsseldorf – Duisburg – Nijmegen/Arnhem – Utrecht – Amsterdam

Nijmegen – Rotterdam – Vlissingen

Köln – Liège – Bruxelles/Brussel – Gent

Liège – Antwerpen – Gent – Zeebrugge

Legături transfrontaliere

Zevenaar – Emmerich – Oberhausen

Transport feroviar

Karlsruhe – Basel

Milano/Novara – frontiera CH

Basel – Antwerpen/Rotterdam – Amsterdam

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Genova – Tortona/Novi Ligure

Transport feroviar

 

Zeebrugge – Gent

 

Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre”

Aliniere

Strasbourg – Stuttgart – München – Wels/Linz

Strasbourg – Mannheim – Frankfurt – Würzburg – Nürnberg – Regensburg – Passau – Wels/Linz

München/Nürnberg – Praha – Ostrava/Přerov – Žilina – Košice – frontiera UA

Wels/Linz – Wien – Bratislava – Budapest – Vukovar

Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Moravita/Brašov/Craiova – Bucurešti – Giurgiu/Constanta – Sulina

Legături transfrontaliere

München – Praha

Transport feroviar

Nürnberg — Plzen

München – Mühldorf – Freilassing - Salzburg

Strasbourg – Kehl Appenweier

Hranice — Žilina

Košice – Frontiera UA

Wien – Bratislava/Budapest

Bratislava – Budapest

Békéscsaba – Arad Timişoara – frontiera cu RS

București – Giurgiu - Ruse

Dunăre (Kehlheim – Constanța/Midia/Sulina) și bazinele hidrografice aferente Váh, Sava și Tisa

Căi navigabile interioare

Zlín – Žilina

Transport rutier

 

Timișoara – frontiera cu RS

Transport rutier

Legături lipsă

Stuttgart – Ulm

Transport feroviar

Salzburg — Linz

Craiova București

Arad – Sighişoara – Brașov - Predeal

Coridorul rețelei centrale „Scandinav – Mediterana”

Aliniere

Frontiera RU – Hamina/Kotka – Helsinki – Turku/Naantali – Stockholm – Örebro (Hallsberg)/Linköping –Malmö

Narvik/Oulu – Luleå – Umeå – Stockholm/Örebro(Hallsberg)

Oslo – Goteburg – Malmö – Trelleborg

Malmö – København – Fredericia – Aarhus – Aalborg - Hirtshals/Frederikshavn

København – Kolding/Lübeck – Hamburg – Hannover

Bremerhaven – Bremen – Hannover – Nürnberg

Rostock – Berlin – Halle/Leipzig – Erfurt München

Nürnberg – München – Innsbruck – Verona – Bologna – Ancona/Firenze

Livorno/La Spezia – Firenze – Roma – Napoli – Bari – Taranto – Valletta/Marsaxlokk

Cagliari – Napoli – Gioia Tauro – Palermo/Augusta – Valletta/Marsaxlokk

Legături transfrontaliere

Frontiera RU – Helsinki

Transport feroviar

København – Hamburg: Căile de acces ale legăturii fixe centura Femern

München – Wörgl – Innsbruck – Fortezza – Bolzano – Trento – Verona: Tunelul de bază Brenner și căile de acces ale acestuia

Göteborg – Oslo

København – Hamburg: Legătura fixă centura Femern

Feroviar/rutier

2.   Lista orientativă a legăturilor transfrontaliere identificate în prealabil din rețeaua globală

Secțiunile transfrontaliere ale rețelei globale menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament cuprind în special următoarele secțiuni:

Dublin/Letterkenny – frontiera cu Regatul Unit

Transport rutier

Pau — Huesca

Transport feroviar

Lyon — frontiera CH

Transport feroviar

Athus – Mont-Saint-Martin

Transport feroviar

Breda – Venlo – Viersen – Duisburg

Transport feroviar

Antwerpen — Duisburg

Transport feroviar

Mons - Valenciennes

Transport feroviar

Gent — Terneuzen

Transport feroviar

Heerlen — Aachen

Transport feroviar

Groningen — Bremen

Transport feroviar

Stuttgart — frontiera CH

Transport feroviar

Gallarate/Sesto Calende – frontiera CH

Transport feroviar

Berlin — Rzepin/Horka — Wrocław

Transport feroviar

Praga — Linz

Transport feroviar

Villach — Ljubljana

Transport feroviar

Pivka — Rijeka

Transport feroviar

Plzeň — České Budějovice — Viena

Transport feroviar

Viena — Györ

Transport feroviar

Graz – Celldömölk Győr

Transport feroviar

Neumarkt-Kalham – Mühldorf

Transport feroviar

Coridorul Amber PL-SK-HU

Transport feroviar

Coridorul Via Carpathia frontiera BY/UA-PL-SK-HU-RO

Transport rutier

Focșani – frontiera MD

Transport rutier

Budapest — Osijek — Svilaj (frontiera BiH)

Transport rutier

Faro — Huelva

Transport feroviar

Porto – Vigo

Transport feroviar

Giurgiu – Varna

Transport feroviar

Svilengrad – Pithio

Transport feroviar

3.  Componentele rețelei globale situate în statele membre care nu au o frontieră terestră cu un alt stat membru.

PARTEA IV: IDENTIFICAREA UNOR PROIECTE TRANSFRONTALIERE ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE

1.  Obiectivul proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile promovează cooperarea transfrontalieră între statele membre în domeniul planificării, dezvoltării și exploatării eficace din punctul de vedere al costurilor a surselor regenerabile de energie și facilitează integrarea acestora prin intermediul instalațiilor de stocare a energiei și pentru a contribui la realizarea strategiei de decarbonizare pe termen lung a Uniunii.

2.  Criterii generale

Pentru a fi considerat drept proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, un proiect trebuie să îndeplinească următoarele criterii generale:

(a)  trebuie să fie inclus în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre și/sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)  trebuie să ofere economii de costuri în utilizarea surselor regenerabile de energie și/sau beneficii pentru integrarea sistemelor, siguranța aprovizionării sau inovare în comparație cu un proiect similar sau cu un proiect din domeniul energiei din surse regenerabile implementat de către unul dintre statele membre participante;

(c)  potențialele beneficii generale de cooperare depășesc costurile, inclusiv pe termen lung, conform evaluării pe baza analizei costuri-beneficii menționate la punctul 3 și aplică metodologia menționată la articolul [7].

3.  Analiza cost-beneficiu

(a)  costurile de producere a energiei electrice;

(b)  costurile de integrare a sistemelor;

(c)  cheltuieli de sprijin;

(d)  emisiile de gaze cu efect de seră;

(e)  securitatea aprovizionării;

(f)  poluarea atmosferică și alte tipuri de poluare locală, precum efectele produse asupra naturii locale și a mediului;

(g)  inovarea.

4.  Procesul

(1)   Inițiatorii unui proiect, inclusiv statele membre, potențial eligibil pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre și/sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001 și care doresc să obțină statutul de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, trebuie să-i prezinte Comisiei o cerere pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile. Cererea trebuie să cuprindă informații relevante pentru a-i permite Comisiei să evalueze proiectul în raport cu criteriile stabilite la punctele 2 și 3, în conformitate cu metodologiile menționate la articolul 7.

Comisia se asigură că inițiatorii au posibilitatea de a solicita statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile cel puțin o dată pe an.

(2)  Comisia instituie și prezidează un grup pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, alcătuit din câte un reprezentant din partea fiecărui stat membru și un reprezentant din partea Comisiei. Grupul își adoptă propriul regulament de procedură.

(3)  Cel puțin o dată pe an, Comisia organizează procesul de selecție a proiectelor transfrontaliere, iar în urma evaluării îi prezintă grupului menționat la alineatul (3) o listă a proiectelor eligibile în domeniul energiei din surse regenerabile care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 7 și la alineatul (5).

(4)  Grupul menționat la alineatul (3) primește informații pertinente, cu excepția cazului în care acestea sunt sensibile din punct de vedere comercial, cu privire la proiectele eligibile incluse în lista prezentată de către Comisie, în ceea ce privește următoarele criterii:

–  o confirmare a respectării criteriilor de eligibilitate și de selecție pentru toate proiectele;

–  informații privind mecanismul de cooperare în care se încadrează un proiect și informații referitoare la măsura în care un proiect se bucură de sprijinul unuia sau mai multor state membre;

–  descrierea obiectivului proiectului, inclusiv capacitatea estimată (în kW) și, dacă este disponibilă, producția de energie din surse regenerabile (în kW pe an), precum și costurile totale ale proiectului și costurile eligibile prezentate, în euro;

–  informații privind valoarea adăugată la nivelul UE preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (b) din prezenta anexă și privind costurile și beneficiile preconizate și valoarea adăugată la nivelul UE preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (c) din prezenta anexă.

(5)  Dacă este cazul, grupul poate invita la reuniunile sale inițiatorii proiectelor eligibile, țările terțe care participă la proiecte eligibile și eventuale alte părți interesate vizate.

(6)  Pe baza rezultatelor evaluării, grupul convine asupra unei liste prealabile de proiecte care urmează să devină proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, care se adoptă în conformitate cu punctul 8.

(7)   Comisia adoptă, prin act delegat, lista finală a proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile, pe baza unei liste prealabile menționate la alineatul (7) și ținând seama de alineatul (10), și publică pe site-ul său de internet lista proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile. Lista va fi revizuită în funcție de necesități, cel puțin din doi în doi ani.

(8)  Grupul monitorizează punerea în practică a proiectelor de pe lista finală și vine cu recomandări privind modalitățile de evitare a eventualelor întârzieri în punerea lor în practică. Pentru aceasta, inițiatorii proiectelor selectate pun la dispoziție informații cu privire la punerea în practică a proiectelor acestora.

(9)  Atunci când selectează proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia vizează asigurarea unui ▌echilibru geografic adecvat în identificarea proiectelor respective. Se pot folosi grupări regionale pentru identificarea proiectelor.

(10)   Un proiect nu poate fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile sau poate să i se retragă acest statut dacă evaluarea sa s-a bazat pe informații incorecte care au reprezentat un factor decisiv în procesul de evaluare, sau dacă proiectul nu respectă dreptul Uniunii.

PARTEA V — PROIECTE DE INTERES COMUN PRIVIND INFRASTRUCTURA DE CONECTIVITATE DIGITALĂ

1.  Conectivitate în gigabiți, inclusiv 5G și alte forme de conectivitate de ultimă oră, pentru toți factorii socioeconomici

Acțiunile sunt considerate prioritare ținând seama de funcția factorilor socioeconomici, relevanța aplicațiilor și serviciilor digitale care oferă conectivitatea de bază și beneficiile socioeconomice potențiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale, inclusiv acoperirea suplimentară generată, printre care cea a gospodăriilor casnice. Bugetul disponibil se alocă între statele membre într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic.

Se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la conectivitate în gigabiți, inclusiv 5G și alte forme de conectivitate de ultimă oră, pentru:

–  ▌spitale și centre medicale, în conformitate cu eforturile de a digitaliza sistemul de asistență medicală, cu scopul de a spori bunăstarea cetățenilor UE și de a schimba modul în care le sunt asigurate pacienților serviciile medicale și de îngrijire(37);

–  centrele de învățământ și de cercetare, în contextul eforturilor de a facilita utilizarea, printre altele, a calculului de mare viteză, a aplicațiilor de tip cloud și a sistemului de tip big data, de a elimina decalajele digitale și de a inova în sistemele de învățământ, de a îmbunătăți rezultatele învățării, de a spori echitatea și a mări eficiența(38);

–  o acoperire 5G neîntreruptă în bandă largă fără fir în toate centrele urbane până în 2025.

2.  Conectivitatea fără fir în comunitățile locale

Acțiunile care urmăresc asigurarea conectivității locale fără fir gratuite și în condiții nediscriminatorii în spațiile vieții publice locale, inclusiv spațiile în aer liber accesibile publicului larg care joacă un rol important în viața publică a comunităților locale, trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi beneficia de asistență financiară:

–  sunt implementate de un organism din sectorul public menționat la alineatul de mai jos care are capacitatea de a planifica și supraveghea instalarea, precum și de a asigura finanțarea cheltuielilor de funcționare pentru o perioadă de cel puțin trei ani, a punctelor de acces locale fără fir, în interior sau în exterior, în spațiile publice;

–  se bazează pe rețele digitale de foarte mare capacitate, care permit asigurarea unei experiențe internet de foarte înaltă calitate utilizatorilor, care:

–  este gratuită și fără condiții discriminatorii, ușor accesibilă, securizată, și utilizează cele mai recente și cele mai bune echipamente disponibile, care pot asigura conectivitate de mare viteză utilizatorilor lor; precum și

–  sprijină accesul generalizat și nediscriminatoriu la serviciile digitale inovatoare;

–  utilizează identitatea vizuală comună care urmează să fie asigurată de Comisie, precum și instrumentele online multilingve aferente;

–  pentru a se realiza sinergii, a se mări capacitatea și a se îmbunătăți experiența utilizatorilor, aceste acțiuni facilitează instalarea unor puncte de acces fără fir pentru suprafețe mici, adaptate la tehnologia 5G, potrivit definiției din Directiva UE/2018/1972;

–  se angajează să achiziționeze echipamentele necesare și/sau serviciile de instalare aferente, în conformitate cu dreptul aplicabil pentru a se asigura că proiectele nu denaturează în mod nejustificat concurența.

Asistența financiară se pune la dispoziția organismelor din sectorul public definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului(39), care se angajează să furnizeze, conform dreptului intern, conectivitate locală fără fir gratuită și fără condiții discriminatorii prin instalarea unor puncte de acces locale fără fir.

Acțiunile finanțate nu trebuie să se suprapună cu ofertele gratuite publice sau private deja existente cu caracteristici similare, inclusiv în ceea ce privește calitatea, în același spațiu public.

Bugetul disponibil se alocă între statele membre într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic.

Acolo unde este cazul, coordonarea și coerența vor fi asigurate prin acțiunile MIE care sprijină accesul factorilor socioeconomici la rețele de foarte mare capacitate capabile să asigure conectivitate în gigabiți, inclusiv 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă oră.

3.  Lista orientativă a coridoarelor 5G și a interconexiunilor transfrontaliere centrale eligibile pentru finanțare

În conformitate cu obiectivele societății gigabiților stabilite de Comisie pentru a se asigura că principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă până în 2025(40), acțiunile de punere în aplicare a acoperirii neîntrerupte cu sistemele 5G în temeiul articolului 9 alineatul (4) litera (c) includ, ca un prim pas, acțiuni pe tronsoanele transfrontaliere de experimentare pentru MCA(41), și, într-o a doua etapă, acțiunile privind secțiunile mai ample în vederea implementării pe o scară mai largă a MCA de-a lungul coridoarelor, astfel cum se indică în tabelul de mai jos (listă orientativă). Coridoarele TEN-T sunt utilizate ca bază în acest scop, însă instalarea tehnologiei 5G nu este în mod necesar limitată la acele coridoare(42).

De asemenea, sunt sprijinite acțiunile care sprijină instalarea rețelelor de bază, inclusiv cu cabluri submarine care conectează teritoriile statelor membre între ele și teritoriul Uniunii cu țările terțe sau cele care conectează insulele europene, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) litera (d), pentru a se asigura redundanța necesară pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea și rezistența rețelelor digitale din UE.

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Porto – Vigo

Merida – Evora

Paris – Amsterdam – Frankfurt

Aveiro – Salamanca

San Sebastian – Biarritz

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Metz – Paris - Bordeaux – Bilbao – Vigo – Porto – Lisabona

Bilbao – Madrid – Lisabona

Madrid – Merida – Sevilla – Tarifa

Instalarea rețelelor de bază, inclusiv cu cabluri submarine

Insulele Azore/Madeira – Lisabona

Coridorul rețelei centrale „Baltic — Adriatic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Gdansk – Warsaw – Brno – Vienna – Graz – Ljubljana – Koper/Trieste

Coridorul rețelei centrale „Mediteranean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Budapest – Zagreb – Ljubljana - Rijeka - Split - Dubrovnik

Ljubljana – Zagreb – Slavonski Brod – Bajakovo (frontiera cu Serbia)

Slavonski Brod – Đakovo – Osijek

Montpellier – Narbonne – Perpignan - Barcelona – Valencia – Malaga – Tarifa cu o prelungire către Narbonne – Toulouse

Instalarea rețelelor de bază, inclusiv cu cabluri submarine

Rețele de cabluri submarine Lisabona – Marsilia – Milano

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Marea Baltică”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Warsaw – Kaunas – Vilnius

Kaunas – Klaipėda

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Tallinn – Riga – Kaunas – frontiera LT/PL – Warsaw

frontiera BY/LT – Vilnius – Kaunas – Klaipėda

Via Carpathia:

Klaipėda – Kaunas - Ełk – Białystok – Lublin – Rzeszów – Barwinek – Košice

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Metz – Merzig – Luxembourg

Rotterdam – Antwerp – Eindhoven

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Amsterdam – Rotterdam – Breda – Lille – Paris

Brussels – Metz – Basel

Mulhouse – Lyon – Marseille

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Sofia – Thessaloniki – Belgrade

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Berlin – Prague – Brno – Bratislava Timișoara – Sofia – frontiera cu TR

Bratislava – Košice

Sofia – Thessaloniki – Athens

Coridorul rețelei centrale „Rin – Alpin”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Bologna – Innsbrück – München (coridorul Brenner)

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Rotterdam – Oberhausen – Frankfurt (M)

Basel – Milan – Genova

Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Frankfurt (M) – Passau – Wien – Bratislava – Budapest – Osijek - Vukovar – București – Constanța

București – Iași

Karlsruhe – München – Salzburg – Wels

Frankfurt (M) – Strasbourg

Coridorul rețelei centrale „Scandinav – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Oulu – Tromsø

Oslo – Stockholm – Helsinki

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Turku – Helsinki – frontiera cu Rusia

Oslo – Malmo – Copenhagen – Hamburg – Würzburg – Nürnberg – München – Rosenheim – Verona – Bologna – Napoli – Catania – Palermo

Stockholm – Malmo

Napoli – Bari – Taranto

Aarhus – Esbjerg – Padborg

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 191.
(2)JO C 461, 21.12.2018, p. 173.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0517).
(4)JO C 440, 6.12.2018, p. 191.
(5)JO C 461, 21.12.2018, p. 173.
(6) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(7) COM(2018)0321, p. 13.
(8) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(9) Comunicarea Comisiei „Europa în mișcare”: O agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social în ceea ce privește mobilitatea curată, competitivă și conectată pentru toți” COM(2017)0283.
(10) Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).
(11) Comunicarea Comisiei intitulată „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute. O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii” COM(2017)0675.
(12) COM(2018)0293.
(13) JOIN(2017)0041.
(14) JOIN(2018)0005.
(15)Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE și în afara ei (ST 14770/18).
(16)COM(2017)0623.
(17)Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(18)COM(2017)0718.
(19) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(20) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(21)Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).
(22)COM(2016)0587.
(23)Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).
(24) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(25) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
(26) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(27) Regulamentul (Euratom, CE) NR. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(28) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(29) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(30) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană ( „Decizia de asociere peste mări” ) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(31) COM(2018)0065.
(32) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa, (COM(2017)0572).
(33) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(34) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(35) Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, 20.10.2010, p. 22).
(36) Documentul ST 13674/18.
(37) A se vedea de asemenea: Comunicarea Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale; autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase (COM(2018)0233).
(38) A se vedea de asemenea: Comunicarea Comisiei privind planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022).
(39)Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(40)Conectivitatea pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților, COM(2016)0587.
(41)Mobilitatea conectată și automatizată.
(42)Secțiunile cu caractere cursive se află în afara coridoarelor rețelei centrale TEN-T, însă sunt incluse în coridoarele 5G.


Prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ***I
PDF 376kWORD 89k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist (COM(2018)0640 – C8-0405/2018 – 2018/0331(COD))
P8_TA(2019)0421A8-0193/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0640),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie Parlamentului (C8-0405/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Deputaților din Cehia în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și piața internă, precum și avizul Comisiei pentru cultură și educație și al Comisiei piața internă și protecția consumatorilor (A8-0193/2019),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist [AM 1]

P8_TC1-COD(2018)0331


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Prezentul regulament are scopul de a asigura buna funcționare a pieței unice digitale în cadrul unei societăți deschise și democratice, prin combaterea prevenirea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire în scopuri teroriste și prin aducerea unei contribuții la securitatea publică în societățile europene. Funcționarea pieței unice digitale ar trebui să fie îmbunătățită prin întărirea sporirea securității juridice pentru furnizorii de servicii de găzduire, îmbunătățirea încrederii utilizatorilor în mediul online și consolidarea măsurilor de protecție a libertății salvgardare privind libertatea de exprimare, a libertății de a primi și a transmite informații și idei într-o societate deschisă și democratică, precum și a libertății și a pluralismului mass-mediei. și de informare. [AM 2]

(1a)  Regulamentul privind furnizorii de servicii de găzduire poate numai să completeze strategiile statelor membre de combatere a terorismului, care trebuie să pună accentul pe măsurile offline, cum ar fi investițiile în activitatea socială, inițiativele de deradicalizare și contactele cu comunitățile afectate pentru a asigura o prevenire sustenabilă a radicalizării în societate. [AM 3]

(1b)   Conținutul cu caracter terorist face parte din problema mai amplă a conținutului online ilegal, care include și alte forme de conținut, cum ar fi exploatarea sexuală a copiilor, practicile comerciale ilegale și încălcările drepturilor de proprietate intelectuală. Traficul cu conținut ilegal este adesea realizat de către organizații teroriste și de alte organizații criminale pentru a spăla bani și a strânge fonduri de pornire pentru finanțarea operațiunilor. Această problemă necesită o combinație de măsuri legislative, fără caracter legislativ și voluntare, bazate pe colaborarea dintre autorități și furnizori, cu deplina respectare a drepturilor fundamentale. Deși amenințarea pe care conținutul ilegal o presupune a fost atenuată de inițiative de succes precum Codul de conduită elaborat în domeniu privind contracararea discursului de incitare la ură în mediul online și alianța mondială WePROTECT pentru eliminarea abuzurilor sexuale online asupra copiilor, este necesar să se edifice un cadru legislativ pentru cooperarea transfrontalieră între autoritățile naționale de reglementare în vederea eliminării conținutului ilegal. [AM 4]

(2)  Furnizorii de servicii de găzduire care activează pe internet joacă un rol esențial în economia digitală, prin crearea de legături între întreprinderi și cetățeni și prin oferirea oportunităților de învățare și facilitarea dezbaterii publice, a difuzării și primirii de informații, de idei și opinii, contribuind astfel în mod semnificativ la inovare, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Serviciile acestora pot fi însă utilizate abuziv de părți terțe pentru a desfășura activități ilegale online. Un motiv de preocupare deosebită îl reprezintă utilizarea abuzivă a serviciilor de găzduire de către grupurile teroriste și susținătorii acestora pentru a disemina online conținut cu caracter terorist cu scopul de a-și răspândi mesajele, a radicaliza și a recruta noi persoane, precum și de a facilita și direcționa activitățile teroriste. [AM 5]

(3)  Prezența Deși nu constituie singurul factor, prezența conținutului online cu caracter terorist s-a dovedit a fi decisivă în favorizarea radicalizării persoanelor care au comis acte teroriste și, prin urmare, are consecințe negative grave pentru utilizatori, pentru cetățeni și pentru societate în general, precum și pentru furnizorii de servicii online care găzduiesc un astfel de conținut, deoarece subminează încrederea utilizatorilor și dăunează modelelor afectează modelele de afaceri ale acestora. Având în vedere rolul lor central și proporțional cu mijloacele și capacitățile tehnologice asociate serviciilor pe care le oferă, furnizorii de servicii online au responsabilități societale speciale specifice de a-și proteja serviciile împotriva utilizării abuzive de către teroriști și de a ajuta autoritățile competente să combată conținuturile contribui la combaterea conținutului cu caracter terorist difuzate diseminat prin intermediul serviciilor pe care le oferă, ținând seama totodată de importanța fundamentală a libertății de exprimare și a libertății de a primi și transmite informații și idei într-o societate deschisă și democratică. [AM 6]

(4)  Eforturile de combatere a conținutului online cu caracter terorist inițiate la nivelul Uniunii în 2015 prin intermediul unui cadru de cooperare voluntară între statele membre și furnizorii de servicii de găzduire trebuie să fie completate de un cadru legislativ clar, pentru a reduce și mai mult accesibilitatea conținutului online cu caracter terorist și pentru a aborda în mod adecvat o problemă care evoluează rapid. Acest cadru legislativ își propune să valorifice eforturile voluntare, care au fost consolidate prin Recomandarea (UE) 2018/334 a Comisiei(4), și răspunde solicitărilor formulate de Parlamentul European în vederea consolidării măsurilor de combatere a conținuturilor ilegale și dăunătoare, în concordanță cu cadrul orizontal instituit prin Directiva 2000/31/CE, precum și de Consiliul European în vederea îmbunătățirii detectării și eliminării automate a conținutului care instigă la acte teroriste. [AM 7]

(5)  Aplicarea prezentului regulament nu ar trebui să aducă atingere aplicării articolului 14 din Directiva 2000/31/CE(5). În special, eventualele măsuri luate de furnizorul de servicii de găzduire în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv eventualele măsuri proactive, nu ar trebui să determine, prin ele însele, pierderea de către furnizorul de servicii de găzduire a beneficiului scutirii de răspundere care se aplică, în anumite condiții, în temeiul articolului respectiv. Prezentul regulament nu aduce atingere competențelor autorităților și instanțelor naționale de a stabili răspunderea furnizorilor de servicii de găzduire în cazurile specifice în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 14 din în Directiva 2000/31/CE pentru scutirea de răspundere. [AM 8]

(6)  Prezentul regulament stabilește norme menite să prevină combată utilizarea abuzivă a serviciilor de găzduire pentru diseminarea conținutului online cu caracter terorist, astfel încât să se asigure buna funcționare a pieței interne, iar aceste norme ar trebui să respecte pe deplin drepturile cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale protejate în ordinea juridică a Uniunii, în special pe cele a celor garantate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. [AM 9]

(7)  Prezentul regulament urmărește să contribuie la protecția securității publice și ar trebui să instituie, instituind totodată măsuri de salvgardare adecvate și solide în vederea protejării drepturilor fundamentale care ar putea fi afectate. Printre acestea se numără dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă, dreptul la liberă exprimare, inclusiv libertatea de a primi și de a transmite informații, libertatea de a desfășura o activitate comercială și principiul nediscriminării. Autoritățile competente și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să adopte măsuri numai măsuri care atunci când acestea sunt necesare, adecvate și proporționale într-o societate democratică, în cadrul unei societăți democratice luând în considerare importanța deosebită acordată libertății de exprimare, libertății de a primi și a transmite informații și idei, drepturilor la respectarea vieții private și de familie, precum și protecției datelor cu caracter personal, și de informare, care constituie fundamentele esențiale ale un fundament esențial al unei societăți pluraliste și democratice și una dintre constituie valorile pe care este întemeiată Uniunea. Orice măsuri ar trebui să evite imixtiunea în Măsurile care interferează cu libertatea de exprimare și de informare ar trebui să fie strict direcționate, în măsura posibilului ar trebui sensul că acestea trebuie să servească la combaterea prevenirea diseminării conținutului cu caracter terorist, prin intermediul unei abordări strict specifice, fără a afecta însă dreptul de a primi și de a transmite informații în mod legal, având în vedere rolul central al furnizorilor de servicii de găzduire în facilitarea dezbaterii publice și a difuzării și primirii de informații, opinii și idei în conformitate cu legea. Măsurile online eficiente împotriva terorismului și protecția libertății de exprimare nu sunt obiective contradictorii, ci obiective care se completează și se consolidează reciproc. [AM 10]

(8)  Dreptul la o cale de atac eficientă este consacrat la articolul 19 din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la o cale de atac judiciară eficientă în fața instanței naționale competente împotriva unei măsuri luate în temeiul prezentului regulament, care ar putea aduce atingere drepturilor persoanei respective. Acest drept include în special posibilitatea ca furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut să conteste efectiv un ordin de eliminare în fața instanței din statul membru ale cărui autorități au emis ordinul respectiv, precum și posibilitățile ca furnizorii de conținut să conteste măsurile specifice luate de furnizorul de servicii de găzduire. [AM 11]

(9)  Pentru a oferi claritate cu privire la acțiunile care trebuie luate de furnizorii de servicii de găzduire și de autoritățile competente pentru a preveni combate diseminarea conținutului online cu caracter terorist, prezentul regulament ar trebui să stabilească o definiție cu caracter preventiv a conținutului cu caracter terorist, pe baza definiției infracțiunilor de terorism stabilite de Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului(6). Având în vedere nevoia de a combate cel cele mai dăunător conținut terorist dăunătoare forme de propagandă teroristă online, definiția ar trebui să includă materialele și informațiile care instigă, încurajează sau promovează săvârșirea de infracțiuni teroriste sau contribuirea la acestea, oferă instrucțiuni în acest sens sau promovează participarea la activitățile unui grup terorist, cauzând, astfel, pericolul ca una sau mai multe astfel de infracțiuni să fie comise intenționat. Definiția ar trebui să cuprindă, de asemenea, conținutul care oferă indicații pentru fabricarea și folosirea explozibililor, a armelor de foc ori a altor arme sau substanțe nocive ori periculoase, precum și a substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), sau indicații cu privire la alte metode ori tehnici, inclusiv selectarea țintelor, cu scopul de a comite infracțiuni de terorism. Aceste informații includ în special texte, imagini, înregistrări audio și înregistrări video. Atunci când evaluează dacă un anumit conținut reprezintă conținut cu caracter terorist în sensul prezentului regulament, autoritățile competente și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să ia în considerare factori precum natura și modul de formulare a declarațiilor, contextul în care au fost făcute și potențialul acestora de a conduce la consecințe dăunătoare, afectând securitatea și siguranța persoanelor. Faptul că materialul a fost produs, poate fi atribuit sau este diseminat în numele unei organizații teroriste sau al unei persoane care figurează pe listele UE constituie un factor important pentru evaluare. Conținutul diseminat în scopuri educative, jurnalistice sau de cercetare sau în scopul sensibilizării opiniei publice împotriva activității teroristear trebui să fie protejat în mod adecvat. În special în cazurile în care furnizorul de conținut deține o responsabilitate editorială, orice decizie privind eliminarea materialului diseminat ar trebui să țină seama de standardele jurnalistice stabilite de reglementările aplicabile presei sau mass-mediei în conformitate cu dreptul Uniunii și Carta drepturilor fundamentale. În plus, exprimarea unor puncte de vedere radicale, polemice sau controversate în cadrul dezbaterii publice privind chestiuni politice sensibile nu ar trebui să fie considerată conținut cu caracter terorist. [AM 12]

(10)  Pentru a include în domeniul său de aplicare serviciile de găzduire online în cadrul cărora este diseminat conținutul cu caracter terorist, prezentul regulament ar trebui să se aplice serviciilor societății informaționale care stochează informații furnizate de un destinatar al serviciului la cererea acestuia și care pun informațiile stocate la dispoziția publicului părților terțe, indiferent dacă această activitate are un caracter pur tehnic, automat și pasiv. De exemplu, astfel de furnizori de servicii ale societății informaționale includ platformele de comunicare socială, serviciile de streaming video, serviciile de partajare de materiale video, imagini și materiale audio, partajarea de fișiere și alte servicii de tip cloud, în măsura în care acești furnizori pun informațiile la dispoziția publicului părților terțe, precum și site-uri pe care utilizatorii pot face comentarii sau posta recenzii. Regulamentul ar trebui să se aplice, de asemenea, furnizorilor de servicii de găzduire stabiliți în afara Uniunii, dar care oferă servicii în Uniune, întrucât, proporțional, o mare parte a furnizorilor de servicii de găzduire expuși la conținutul cu caracter terorist în cadrul serviciilor oferite sunt stabiliți în țări terțe. Astfel s-ar asigura faptul că toate societățile care desfășoară activități pe piața unică digitală respectă aceleași cerințe, indiferent de țara în care sunt stabilite. Pentru a stabili dacă un furnizor de servicii oferă sau nu servicii în Uniune, este necesară o evaluare din care să reiasă dacă furnizorul de servicii le permite persoanelor juridice sau fizice din unul sau mai multe state membre să îi utilizeze serviciile. Cu toate acestea, simpla accesibilitate, din unul sau mai multe state membre, a site-ului unui furnizor de servicii sau a unei adrese de e-mail și a altor date de contact, luată separat, nu ar trebui să fie o condiție suficientă pentru aplicarea prezentului regulament. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor de tip cloud, inclusiv serviciilor de tip cloud între întreprinderi, în cadrul cărora furnizorul de servicii nu are drepturi contractuale asupra conținutului stocat sau a modului în care acesta este prelucrat sau făcut public de clienții săi sau de utilizatorii finali ai respectivilor clienți, și în cazul cărora furnizorul de servicii nu are nicio posibilitate tehnică de a elimina un anumit conținut stocat de clienții săi sau de utilizatorii finali ai serviciilor sale. [AM 13]

(11)  Existența unei legături substanțiale cu Uniunea ar trebui să fie relevantă pentru a stabili domeniul de aplicare al prezentului regulament. Ar trebui să se considere că există o astfel de legătură substanțială cu Uniunea atunci când furnizorul de servicii are un sediu în Uniune sau, în absența acestuia, pe baza existenței unui număr semnificativ de utilizatori în unul sau mai multe state membre sau a direcționării activităților către unul sau mai multe state membre. Direcționarea activităților către unul sau mai multe state membre poate fi determinată examinând toate circumstanțele relevante, cum ar fi utilizarea unei limbi sau a unei monede utilizate în general în statul membru respectiv sau posibilitatea de a comanda bunuri sau servicii. Direcționarea activităților către un stat membru ar putea, de asemenea, să fie stabilită pe baza unor elemente precum existența unei aplicații în magazinul de aplicații național relevant, difuzarea de materiale publicitare locale sau în limba utilizată în statul membru respectiv sau modul de gestionare a relațiilor cu clienții, de exemplu oferirea de servicii de relații cu clienții în limba utilizată în mod obișnuit în statul membru respectiv. Ar trebui să se considere că există o legătură substanțială și în cazul în care un furnizor de servicii își direcționează activitățile către unul sau mai multe state membre astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7). Pe de altă parte, furnizarea serviciului în vederea simplei respectări a interdicției de discriminare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/302 al Parlamentului European și al Consiliului(8) nu poate fi considerată, exclusiv pe baza acestui motiv, drept direcționare a activităților către un anumit teritoriu din Uniune. [AM 14]

(12)  Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să aplice anumite obligații de diligență pentru a combate preveni diseminarea către public a conținutului cu caracter terorist în cadrul serviciilor lor. Aceste obligații de diligență nu ar trebui să constituie o obligație generală a furnizorilor de servicii de găzduire de a monitoriza informațiile pe care le stochează, și nici o obligație generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe care să indice o activitate ilegală de supraveghere. Obligațiile de diligență ar trebui să includă obligația ca, atunci când aplică prezentul regulament, furnizorii de servicii de găzduire să acționeze în mod transparent, diligent, proporțional și nediscriminatoriu în ceea ce privește conținutul pe care îl stochează, în special atunci când pun în aplicare clauzele și condițiile proprii, în scopul de a evita preveni eliminarea conținutului fără caracter terorist. Eliminarea conținutului sau blocarea accesului la acesta trebuie să se realizeze cu respectarea libertății de exprimare, a libertății de a primi și a transmite informații și idei într-o societate deschisă și democratică, precum și a libertății și pluralismului mass-mediei. și de informare. [AM 15]

(13)  Este necesară armonizarea procedurilor și a obligațiilor care rezultă din ordinele de eliminarejuridice care îi obligă pe furnizorii de servicii de găzduire să elimine conținut cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta, în urma unei evaluări efectuate de autoritățile competente. Statele membre ar trebui să fie în continuare libere să aleagă autoritățile competente care să le permită să desemneze o autoritate judiciară sau o autoritate administrativă sau desemnate pentru a îndeplini aceste sarcini, care pot fi autorități administrative, autorități de aplicare a legii funcțională și independentă pentru a îndeplini această sarcină sau autorități judiciare. Având în vedere viteza răspândirii conținutului cu caracter terorist în cadrul serviciilor online, se prevede obligația furnizorilor de servicii de găzduire de a se asigura că un conținut cu caracter terorist identificat în ordinul de eliminare este eliminat sau accesul la acesta este blocat în termen de o oră de la primirea ordinului respectiv. Furnizorilor de servicii de găzduire le revine decizia de a elimina sau de a bloca accesul utilizatorilor din Uniune la conținutul în cauză. [AM 16]

(14)  Autoritatea competentă ar trebui să transmită ordinul de eliminare direct punctului de contact al furnizorului de servicii de găzduire, iar în cazul în care sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire se află într-un alt stat membru, autorității competente a statului membru respectiv destinatarului și punctului de contact prin orice mijloace electronice care permit o înregistrare scrisă, în condiții care îi permit furnizorului de servicii să stabilească autenticitatea, inclusiv exactitatea datei și orei de trimitere și de primire a ordinului, de exemplu prin e-mail și platforme securizate sau alte canale securizate, inclusiv cele puse la dispoziție de către furnizorul de servicii, în conformitate cu normele de protecție a datelor cu caracter personal. Această cerință poate fi îndeplinită în special prin utilizarea serviciilor de distribuție electronică înregistrată calificate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(9). [AM 17]

(15)  Semnalările emise de autoritățile competente sau de Europol constituie un mijloc eficace și rapid de a informa furnizorii de servicii de găzduire cu privire la un anumit conținut din cadrul serviciilor lor. Acest mecanism de alertare a furnizorilor de servicii de găzduire cu privire la informații care pot fi considerate cu caracter terorist, care îi permite furnizorului să evalueze, în mod voluntar, compatibilitatea cu propriile clauze și condiții, ar trebui să rămână disponibil pe lângă ordinele de eliminare. Este important ca furnizorii de servicii de găzduire să evalueze în mod prioritar aceste semnalări și să ofere un feedback rapid cu privire la măsurile luate. Furnizorul de servicii de găzduire este cel care ia decizia finală de a elimina sau nu conținutul, după ce stabilește dacă acesta este compatibil sau nu cu clauzele și condițiile sale. La punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește semnalările, mandatul Europol, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2016/794(10), nu este afectat. [AM 18]

(16)  Având în vedere raza de acțiune și viteza necesare pentru identificarea și înlăturarea în mod eficace a conținutului cu caracter terorist, adoptarea unor măsuri proactive proporționale specifice inclusiv prin utilizarea de mijloace automatizate în anumite cazuri, constituie un element esențial pentru abordarea combaterea conținutului online cu caracter terorist. În vederea reducerii accesibilității conținutului cu caracter terorist în cadrul serviciilor lor, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să evalueze dacă este adecvat să ia măsuri specifice proactive, în funcție de riscuri și de nivelul de expunere la conținuturi conținutul cu caracter terorist, precum și de efectele asupra drepturilor terților și de interesul public de a primi și transmite informații, îndeosebi în cazurile în care există un grad ridicat de expunere la conținut cu caracter terorist și de primire de ordine de eliminare al informațiilor. În consecință, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să stabilească măsurile adecvate, specifice, proactive adecvate, eficace și proporționale care ar trebui aplicate. Această cerință nu ar trebui să implice o obligație generală de supraveghere. Aceste măsuri specifice pot include informarea periodică a autorităților competente, creșterea resurselor umane care se ocupă de măsurile de protecție a serviciilor împotriva diseminării de conținut cu caracter terorist și schimbul de bune practici. În contextul acestei evaluări, absența ordinelor de eliminare și a semnalărilor adresate unui furnizor de servicii de găzduire indică un nivel scăzut de expunere la conținutul cu caracter terorist. [AM 19]

(17)  Atunci când pun în aplicare măsuri specifice proactive, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să se asigure că este menținut utilizatorii își mențin dreptul utilizatorilor la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv dreptul la libertatea de a primi și a transmite informații și idei într-o societate deschisă și democratică. Pe lângă respectarea cerințelor prevăzute în legislație, inclusiv în legislația privind protecția datelor cu caracter personal, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să acționeze cu diligența necesară și să instituie măsuri de salvgardare, inclusiv, după caz, în ceea ce privește supravegherea și verificările efectuate de persoane, pentru a evita luarea unor decizii neintenționate și eronate care să determine eliminarea conținutului fără caracter terorist. Acest lucru este deosebit de important atunci când furnizorii de servicii de găzduire utilizează mijloace automatizate de detectare a conținutului cu caracter terorist. Orice decizie de utilizare a unor mijloace automatizate, indiferent dacă este luată la inițiativa furnizorului de servicii de găzduire sau la cererea autorității competente, ar trebui evaluată pentru a stabili fiabilitatea suportului tehnologic și impactul asupra drepturilor fundamentale. [AM 20]

(18)  Pentru a se asigura că furnizorii de servicii de găzduire expuși la conținut cu caracter terorist iau măsurile adecvate pentru a preveni utilizarea abuzivă a serviciilor lor, autoritatea competentă autoritățile competente ar trebui să le solicite furnizorilor de servicii de găzduire care au primit un număr ridicat de ordine ordin de eliminare finală devenit definitiv să prezinte măsurile specifice proactive luate. Acestea ar putea consta în măsuri de prevenire a reîncărcării conținutului cu caracter terorist care a fost eliminat sau la care accesul a fost blocat ca urmare a unui ordin de eliminare sau a semnalărilor primite, cu ajutorul unor instrumente publice sau private de comparare cu conținutul despre care se știe că are un caracter terorist. Se pot utiliza, de asemenea, instrumente tehnice fiabile pentru a identifica noi conținuturi cu caracter terorist, fie instrumente disponibile pe piață, fie instrumente elaborate de furnizorul de servicii de găzduire. Furnizorul de servicii ar trebui să transmită informații cu privire la măsurile proactive specifice instituite, pentru a-i permite autorității competente să evalueze dacă măsurile sunt necesare, eficace și proporționale și dacă, în cazul în care sunt utilizate mijloace automatizate, furnizorul de servicii de găzduire deține capacitățile necesare pentru supravegherea și verificarea de către persoane. Pentru a evalua necesitatea, eficacitatea și proporționalitatea măsurilor, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare parametrii relevanți, inclusiv numărul de ordine de eliminare retragere și semnalări adresate furnizorului, capacitatea economică a acestuia și impactul serviciului oferit în ceea ce privește diseminarea de conținut cu caracter terorist (de exemplu, numărul de utilizatori din Uniune), precum și garanțiile instituite pentru a proteja libertatea de exprimare și de informare și numărul de incidente legate de restricționarea unui conținut legal. [AM 21]

(19)  Ca urmare a solicitării, autoritatea competentă ar trebui să inițieze un dialog cu furnizorul de servicii de găzduire cu privire la măsurile specifice necesare proactive care trebuie instituite. Dacă este necesar, autoritatea competentă ar trebui să îi solicite furnizorului de servicii de găzduire să reevalueze măsurile necesare sau să solicite impună adoptarea unor măsuri adecvate, eficace și proporționale specifice, în cazul în care consideră că măsurile luate sunt insuficiente pentru acoperirea riscurilor. O decizie de impunere a unor astfel de măsuri proactive specifice nu ar trebui să conducă, în principiu, la impunerea unei obligații generale de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE. Având în vedere riscurile deosebit de grave asociate diseminării conținutului cu caracter terorist, deciziile adoptate de autoritățile competente pe baza prezentului regulament ar putea deroga de la abordarea stabilită la articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE în ceea ce privește anumite măsuri specifice și direcționate, a căror adoptare este necesară din motive imperative de siguranță publică. Înainte de adoptarea unor astfel de decizii, autoritatea competentă ar trebui să asigure un echilibru just între obiectivele de interes public și drepturile fundamentale implicate, în special libertatea de exprimare și de informare și libertatea de a desfășura o activitate comercială, și să furnizeze o justificare corespunzătoare. nu respectă principiile necesității și proporționalității sau sunt insuficiente pentru a face față riscurilor. Autoritatea competentă ar trebui să impună doar măsuri proactive pe care furnizorul de servicii de găzduire le poate aplica în mod rezonabil, luând în considerare, printre alți factori, resursele financiare și de altă natură ale furnizorului de servicii de găzduire. O decizie de punere în aplicare a unor astfel de măsuri specifice nu ar trebui să conducă la impunerea unei obligații generale de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE. [AM 22]

(20)  Obligația impusă furnizorilor de servicii de găzduire de a păstra conținutul eliminat și datele conexe ar trebui să fie stabilită pentru scopuri specifice și să fie limitată în timp la ceea ce este necesar. Este necesar ca cerința de păstrare să se extindă la datele conexe în măsura în care aceste date ar fi altfel pierdute ca urmare a eliminării conținutului în cauză. Datele conexe pot include date precum „datele privind abonații”, inclusiv, în special, date referitoare la identitatea furnizorului de conținut, precum și „date privind accesul”, inclusiv, de exemplu, date privind data și ora utilizării de către furnizorul de conținut sau ale conectării la serviciu și ale deconectării de la acesta, împreună cu adresa IP alocată furnizorului de conținut de către furnizorul de servicii de acces la internet. [AM 23]

(21)  Obligația de păstrare a conținutului pentru proceduri de reexaminare administrativă sau judiciară, sau pentru căi de atac, de control judiciar este necesară și justificată în vederea asigurării unor măsuri reparatorii de reparare eficace pentru furnizorul de conținut al cărui conținut a fost eliminat al cărui conținut sau la conținutul căruia s-a blocat accesul, precum și în vederea republicării acestui conținut în forma anterioară eliminării sale, în funcție de rezultatul procedurii de reexaminare. Obligația de a păstra conținutul în scopuri de anchetare și de urmărire penală este justificată și necesară având în vedere valoarea pe care acest material ar putea să o aibă în contracararea sau prevenirea activității teroriste. În cazul în care întreprinderile elimină materiale materialul sau blochează accesul la acesta prin intermediul propriilor măsuri specifice, ele ar trebui să informeze de îndată autoritățile competente de asigurare a aplicării legii. Păstrarea conținutului în scopul prevenirii, depistării, anchetării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism este, de asemenea, justificată. În acest scop, conținutul cu caracter terorist și datele aferente ar trebui stocate numai pentru o perioadă specifică, care să permită autorităților, în special prin măsuri proactive proprii, și nu informează autoritatea competentă deoarece apreciază că acest lucru nu intră în sfera de aplicare a articolului 13 alineatul (4) din prezentul regulament, este posibil ca autoritățile de aplicare a legii să verifice conținutul și să decidă dacă acest lucru ar fi necesar în scopurile specifice respective. Această perioadă nu trebuie să depășească șase luni. Pentru prevenirea, detectarea, anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor cu caracter terorist,nu afle de existența conținutului. Prin urmare, păstrarea conținutului în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism este, de asemenea, justificată. În aceste scopuri, păstrarea obligatorie a datelor este limitată la datele care ar putea avea legătură cu infracțiunile de terorism și, prin urmare, ar putea contribui la urmărirea penală a acestor infracțiuni sau la prevenirea riscurilor majore la adresa siguranței publice. [AM 24]

(22)  În vederea asigurării proporționalității, perioada de păstrare ar trebui să fie limitată la șase luni pentru ca furnizorii de conținut să aibă suficient timp ca să inițieze procedura de reexaminare sau și pentru ca autoritățile de aplicare a legii să aibă acces la datele relevante pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism. Totuși, la cererea autorității care efectuează reexaminarea, această perioadă poate fi prelungită atât cât este necesar în cazul în care procedurile procedura de reexaminare sau de căi de atac sunt inițiate, este inițiată, dar nu sunt finalizate este finalizată în perioada de șase luni. Această durată ar trebui, de asemenea, să fie suficientă pentru a permite autorităților de aplicare a legii să păstreze materialele dovezile necesare în ceea ce privește investigațiile și urmăririle penale, asigurând în același timp un echilibru cu drepturile fundamentale vizate. [AM 25]

(23)  Prezentul regulament nu aduce atingere garanțiilor procedurale și măsurilor procedurale de investigare legate de accesul la conținutul și la datele conexe păstrate în scopul investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism, astfel cum sunt reglementate de dreptul intern al statelor membre și de dreptul Uniunii.

(24)  Transparența politicilor furnizorilor de servicii de găzduire în ceea ce privește conținutul cu caracter terorist este esențială pentru o creștere a gradului de răspundere față de propriii utilizatori și a încrederii cetățenilor în piața digitală. Numai furnizorii de servicii de găzduire care fac obiectul unor ordine de eliminare pentru anul respectiv ar trebui obligați să publice rapoarte anuale privind transparența care să cuprindă conțină informații pertinente relevante privind măsurile întreprinse în legătură cu detectarea, identificarea și eliminarea conținutului cu caracter terorist. [AM 26]

(24a)  Autoritățile competente pentru emiterea de ordine de eliminare ar trebui să publice, de asemenea, rapoarte privind transparența care să cuprindă informații privind numărul de ordine de eliminare, numărul de refuzuri, numărul de conținuturi teroriste identificate care au dus la anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism, precum și numărul de cazuri de conținuturi identificate în mod eronat ca fiind teroriste. [AM 27]

(25)  Procedurile de depunere a plângerilor constituie o măsură de salvgardare necesară împotriva eliminării eronate a conținutului protejat în temeiul libertății de exprimare al libertății de a primi și de a transmite informații și idei într-o societate deschisă și democratică. informare. Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui, așadar, să instituie mecanisme de depunere a plângerilor ușor de utilizat și să se asigure că plângerile sunt tratate cu promptitudine și în deplină transparență față de furnizorul de conținut. Cerința ca furnizorul de servicii de găzduire să republice conținutul în cazul în care acesta a fost eliminat dintr-o eroare nu aduce atingere posibilității furnizorilor de servicii de găzduire de a pune în aplicare propriile clauze și condiții din alte motive. [AM 28]

(26)  În conformitate cu dreptul la protecție jurisdicțională, prevăzut la articolul 19 din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, persoanele trebuie să afle motivele care au dus la eliminarea conținutului pe care l-au încărcat sau la blocarea accesului la conținutul respectiv. În acest scop, furnizorul de servicii de găzduire ar trebui să pună la dispoziția furnizorului de conținut informații relevante pertinente, cum ar fi motivele pentru eliminare sau pentru blocarea accesului, temeiul juridic pentru acțiune, care să îi permită acestuia din urmă să conteste decizia. Totuși, acest lucru nu necesită neapărat transmiterea unei notificări către furnizorul de conținut. În funcție de circumstanțe, furnizorii de servicii de găzduire pot înlocui conținutul care este considerat ca fiind conținut cu caracter terorist cu un mesaj care să indice că acesta a fost eliminat sau că accesul la acest conținut a fost blocat în conformitate cu prezentul regulament. La cerere, ar trebui să se ofere informații suplimentare privind motivele în cauză și posibilitățile furnizorului de conținut de a contesta decizia. În cazul în care autoritățile competente decid că, din motive de siguranță publică, inclusiv în contextul unei investigații, este inoportun sau neproductiv ca furnizorului de conținut să i se notifice direct eliminarea conținutului sau blocarea accesului la acesta, autoritățile respective ar trebui să informeze furnizorul de servicii de găzduire. [AM 29]

(27)  Pentru a evita duplicarea și eventualele imixtiuni în anchete și pentru a minimiza cheltuielile suportate de către furnizorii de servicii afectați, interferențe cu investigațiile, autoritățile competente ar trebui să se informeze, să se coordoneze și să coopereze unele cu altele și, după caz, cu Europol atunci când emit ordine de eliminare sau trimit semnalări furnizorilor de servicii de găzduire. În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament, Europol ar putea oferi sprijin în conformitate cu mandatul său actual și cu cadrul juridic existent. [AM 30]

(27a)  Semnalările emise de Europol constituie un mijloc eficace și rapid de a informa furnizorii de servicii de găzduire cu privire la un anumit conținut din cadrul serviciilor lor. Acest mecanism de alertare a furnizorilor de servicii de găzduire cu privire la informații care pot fi considerate cu caracter terorist, care îi permite furnizorului să evalueze, în mod voluntar, compatibilitatea cu propriile clauze și condiții, ar trebui să rămână disponibil pe lângă ordinele de eliminare. Este important ca furnizorii de servicii de găzduire să coopereze cu Europol și să evalueze în mod prioritar aceste semnalări și să ofere un feedback rapid cu privire la măsurile luate. Furnizorul de servicii de găzduire este cel care ia decizia finală de a elimina sau nu conținutul, după ce stabilește dacă acesta este compatibil sau nu cu clauzele și condițiile sale. La punerea în aplicare a prezentului regulament, mandatul Europol, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2016/794(11), nu este afectat. [AM 31]

(28)  Pentru a asigura punerea în aplicare eficace și suficient de coerentă a măsurilor de către furnizorii de servicii de găzduire,proactive, autoritățile competente din statele membre ar trebui să se pună de acord cu privire la discuțiile pe care le au cu furnizorii de servicii de găzduire referitoare la ordinele de eliminare și identificarea, punerea în aplicare și evaluarea măsurilor proactive specifice. O astfel de cooperare este necesară și în ceea ce privește adoptarea de norme privind sancțiunile, precum și aplicarea și asigurarea respectării acestora. [AM 32]

(29)  Este esențial ca autoritatea competentă din statul membru responsabil de impunerea de sancțiuni să fie pe deplin informată cu privire la emiterea de ordine de eliminare și semnalări, precum și cu privire la schimburile ulterioare dintre furnizorul de servicii de găzduire și autoritățile competente pertinente din alte state membre autoritatea competentă relevantă. În acest scop, statele membre ar trebui să se asigure că dispun de canale și mecanisme de comunicare adecvate și securizate care să permită schimbul de informații relevante în timp util. [AM 33]

(30)  Pentru a facilita schimburile rapide între autoritățile competente, precum și cu furnizorii de servicii de găzduire, și pentru a evita duplicarea eforturilor, statele membre pot utiliza instrumentele elaborate de Europol, cum ar fi actuala aplicație de gestionare a semnalărilor conținutului online (IRMa) sau instrumentele care îi vor succeda.

(31)  Având în vedere consecințele deosebit de grave ale anumitor conținuturi cu caracter terorist, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să informeze cu promptitudine autoritățile din statul membru în cauză sau autoritățile competente din statul membru în care sunt stabiliți sau în care au un reprezentant legal cu privire la existența oricăror dovezi referitoare la infracțiuni de terorism de care iau cunoștință. Pentru a asigura proporționalitatea, această obligație se limitează la infracțiunile de terorism care corespund definiției de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/541. Obligația de informare nu implică obligația furnizorilor de servicii de găzduire de a căuta în mod activ astfel de dovezi. Statul membru în cauză este statul membru competent pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism în temeiul Directivei (UE) 2017/541 pe baza cetățeniei infractorului sau a victimei potențiale a infracțiunii sau a locației vizate de actul de terorism. În caz de îndoială, furnizorii de servicii de găzduire pot transmite informațiile către Europol, care ar trebui să ia măsuri în conformitate cu mandatul său, inclusiv să le transmită autorităților naționale competente.

(32)  Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza astfel de informații pentru a lua măsurile de investigare prevăzute în dreptul lor intern sau în dreptul Uniunii, inclusiv emiterea unui ordin european de divulgare în temeiul Regulamentului privind ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice în materie penală(12).

(33)  Atât furnizorii de servicii de găzduire, cât și statele membre ar trebui să stabilească puncte de contact pentru a facilita tratarea rapidă a ordinelor de eliminare și a semnalărilor. Spre deosebire de reprezentantul legal, punctul de contact are scopuri operaționale. Punctul de contact al furnizorului de servicii de găzduire ar trebui să constea din orice mijloace specifice care permit depunerea electronică a ordinelor de eliminare și a semnalărilor, precum și din resurse tehnice și umane care permit tratarea rapidă a acestora. Nu este obligatoriu ca punctul de contact pentru furnizorul de servicii de găzduire să fie situat în Uniune, iar furnizorul de servicii de găzduire este liber să desemneze un punct de contact existent, cu condiția ca acest punct de contact să poată îndeplini funcțiile prevăzute în prezentul regulament. Pentru a garanta eliminarea conținutului cu caracter terorist sau blocarea accesului la acesta în termen de o oră de la primirea ordinului de eliminare, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să se asigure că punctul de contact este accesibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Informațiile privind punctul de contact ar trebui să indice și limba în care se poate desfășura comunicarea cu punctul de contact. Pentru a facilita comunicarea dintre furnizorii de servicii de găzduire și autoritățile competente, furnizorii de servicii de găzduire sunt încurajați să asigure comunicarea într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii în care sunt disponibile clauzele și condițiile lor. [AM 34]

(34)  Având în vedere faptul că nu există o obligație generală ca furnizorii de servicii să asigure o prezență fizică pe teritoriul Uniunii, ar trebui stabilit clar care este statul membru competent în cazul furnizorului de servicii de găzduire care oferă servicii pe teritoriul Uniunii. Ca regulă generală, furnizorul de servicii de găzduire este de competența statului membru în care își are sediul principal sau în care și-a desemnat un reprezentant legal. Cu toate acestea, în cazul în care un alt stat membru emite un ordin de eliminare, autoritățile sale ar trebui să fie în măsură să asigure executarea ordinelor respective prin aplicarea unor măsuri coercitive de natură nepunitivă, cum ar fi penalitățile cu titlu cominatoriu. Totuși, în cazul unui furnizor de servicii de găzduire care nu are niciun sediu în Uniune și care nu desemnează un reprezentant legal, orice stat membru ar trebui să poată aplica sancțiuni, cu condiția respectării principiului ne bis in idem. [AM 35]

(35)  Furnizorii de servicii de găzduire care nu au niciun sediu în Uniune ar trebui să desemneze în scris un reprezentant legal pentru a asigura îndeplinirea și asigurarea respectării obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament. Furnizorii de servicii de găzduire pot apela la un reprezentant legal existent, cu condiția ca respectivul reprezentant legal să fie în măsură să își exercite funcțiile prevăzute în prezentul regulament. [AM 36]

(36)  Reprezentantul legal ar trebui să fie abilitat din punct de vedere juridic să acționeze în numele furnizorului de servicii de găzduire.

(37)  În sensul prezentului regulament, statele membre ar trebui să desemneze o autoritate judiciară sau administrativă, funcțională și independentă, unică. Această cerință autorități competente. Cerința de desemnare a unor autorități competente nu necesită presupune neapărat instituirea de unei noi autorități, funcțiile stabilite în prezentul regulament putând fi încredințate unui organ existent.unor organisme existente. Prezentul regulament impune desemnarea de unei autorități competente pentru emiterea ordinelor de eliminare și a semnalărilor, pentru supravegherea măsurilor specifice proactive și pentru impunerea de sancțiuni. Statele membre ar trebui să comunice Comisiei care este autoritatea competentă desemnată în temeiul prezentului regulament, iar cea dintâi ar trebuipublice online o compilație cu autoritățile competente din fiecare stat membru. Registrul online ar trebui să fie ușor accesibil pentru a facilita verificarea rapidă a autenticității ordinelor de eliminare de către furnizorii de servicii de găzduire. Este la latitudinea statelor membre să decidă numărul de autorități pe care doresc să le desemneze pentru îndeplinirea acestor sarcini. [AM 37]

(38)  Pentru a asigura îndeplinirea efectivă de către furnizorii de servicii de găzduire a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, este necesar să se stabilească o serie de sancțiuni. Statele membre ar trebui să adopte norme privind sancțiunile, inclusiv, după caz, orientări privind amenzile. Ar trebui stabilite Este necesar să se stabilească sancțiuni în cazul deosebit de aspre pentru cazurile în care furnizorii furnizorul de servicii de găzduire nu își respectă omite în mod sistematic să elimine conținutul cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta în termen de o oră de la primirea ordinului de eliminare. Nerespectarea normelor în anumite cazuri ar putea fi sancționată respectându-se principiile ne bis in idem și proporționalității și asigurându-se faptul că sancțiunile țin cont de neîndeplinirea sistematică a obligațiilor. Pentru a garanta securitatea juridică, regulamentul ar trebui să stabilească în ce măsură obligațiile relevante pot face obiectul unor sancțiuni. mod sistematic și persistent obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament. În cazul nerespectării articolului 6, ar trebui să se adopte sancțiuni numai în ceea ce privește obligațiile care decurg dintr-o solicitare de aplicare raportare efectuată în temeiul articolului 6 alineatul (2) sau dintr-o decizie de impunere a unor măsuri specifice proactive suplimentare în temeiul articolului 6 alineatul (4). Atunci când se stabilește dacă ar trebui impuse sau nu sancțiuni financiare, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de resursele financiare ale furnizorului. În plus, autoritatea competentă ar trebui să ia în considerare dacă furnizorul de servicii de găzduire este o întreprindere nou-înființată sau o întreprindere mică și mijlocie și ar trebui să stabilească, de la caz la caz, dacă acesta este în măsură să respecte în mod corespunzător ordinul emis. Statele membre ar trebui să se asigure că sancțiunile nu încurajează eliminarea conținutului care nu este conținut cu caracter terorist. [AM 38]

(39)  Utilizarea unor formulare standardizate facilitează cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente și furnizorii de servicii, permițându-le să comunice într-un mod mai rapid și mai eficace. Este deosebit de important ca ordinelor de eliminare să li se dea curs rapid. Formularele reduc costurile de traducere și contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de calitate. De asemenea, formularele de răspuns ar trebui să permită un schimb standardizat de informații, iar acest lucru va fi deosebit de important în cazul în care furnizorii de servicii nu își vor putea respecta obligațiile. Canalele de transmitere autentificate pot garanta autenticitatea ordinului de eliminare, inclusiv exactitatea datei și a orei la care s-a trimis și la care s-a primit ordinul.

(40)  Pentru a permite o modificare rapidă, atunci când este necesar, a conținutului formularelor care trebuie utilizate în sensul prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în vederea modificării anexelor I, II și III la prezentul regulament. Pentru a se putea ține seama de evoluția tehnologiei și a cadrului juridic aferent, Comisia ar trebui, de asemenea, să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa prezentul regulament cu cerințe tehnice privind mijloacele electronice care trebuie utilizate de către autoritățile competente pentru transmiterea ordinelor de eliminare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se efectueze în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(13). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.

(41)  Statele membre ar trebui să colecteze informații privind punerea în aplicare a legislației, inclusiv informații privind numărul de cazuri de depistare, investigare și urmărire penală reușită a infracțiunilor teroriste ca urmare a aplicării prezentului regulament. Este necesar să se stabilească un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament, pentru a contribui la evaluarea legislației. [AM 39]

(42)  Pe baza constatărilor și a concluziilor raportului privind punerea în aplicare și a rezultatelor exercițiului de monitorizare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentului regulament cel mai devreme la trei ani un an după intrarea sa în vigoare. Evaluarea ar trebui să se bazeze pe următoarele cinci șapte criterii: eficiență, necesitate, proporționalitate, eficacitate, relevanță, coerență și valoare adăugată europeană. Aceasta ar trebui să vizeze va viza funcționarea diferitelor măsuri operaționale și tehnice prevăzute în regulament, inclusiv eficacitatea măsurilor de îmbunătățire a detectării, a identificării și a eliminării conținutului cu caracter terorist, eficacitatea mecanismelor de salvgardare, precum și impactul asupra drepturilor fundamentale care ar putea fi afectate, inclusiv libertatea de exprimare și cea de a primi și disemina informații, libertatea și pluralismul mass media, libertatea de a desfășura o activitate comercială și dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal. Comisia ar trebui, de asemenea, să evalueze efectul asupra și intereselor părților terțe care ar putea fi afectate, și va include o reexaminare a cerinței de informare a furnizorilor de conținut. [AM 40]

(43)  Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume asigurarea unei bune funcționări a pieței unice digitale prin prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele limitării, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

SECȚIUNEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament stabilește norme specifice uniforme pentru a combate preveni utilizarea abuzivă a serviciilor de găzduire pentru diseminarea publică a conținutului online cu caracter terorist. Acesta prevede în special: [AM 41]

(a)  norme rezonabile și proporționale privind obligațiile de diligență pe care trebuie să le aplice furnizorii de servicii de găzduire pentru combate a preveni diseminarea publică a conținutului cu caracter terorist prin intermediul serviciilor lor și pentru a asigura, atunci când este necesar, eliminarea rapidă a acestuia; [AM 42]

(b)  un set de măsuri care urmează să fie instituite de statele membre pentru identificarea conținutului cu caracter terorist, pentru eliminarea rapidă a acestuia de către furnizorii de servicii de găzduire în concordanță cu legislația Uniunii care oferă garanții adecvate exercitării libertății de exprimare și libertății de a primi și difuza informații și idei într-o societate deschisă și democratică și pentru facilitarea cooperării cu autoritățile competente din alte state membre, cu furnizorii de servicii de găzduire și, după caz, cu organismele relevante ale Uniunii. [AM 43]

(2)  Prezentul regulament se aplică furnizorilor de servicii de găzduire care oferă servicii publice în Uniune, indiferent de locul unde se află sediul lor principal. [AM 44]

2a.  Prezentul regulament nu se aplică conținutului care este difuzat în scopuri educaționale, artistice, jurnalistice sau de cercetare sau în scopul sensibilizării față de activitățile teroriste, nici conținutului care reprezintă o expresie a opiniilor polemice sau controverselor din cursul unei dezbateri publice. [AM 45]

2b.  Prezentul regulament nu are ca efect modificarea obligației de a respecta drepturile, libertățile și principiile prevăzute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și se aplică fără a aduce atingere principiilor fundamentale din legislația Uniunii și din legislația internă privind libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă. [AM 46]

2c.  Prezentul regulament nu aduce atingere Directivei 2000/31/CE. [AM 47]

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(-1)  „servicii ale societății informaționale” înseamnă serviciile astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a) din Directiva 2000/31/CE. [AM 48]

(1)  „furnizor de servicii de găzduire” înseamnă un furnizor de servicii ale societății informaționale care constau în stocarea informațiilor furnizate de furnizorul conținutului la cererea acestuia și în punerea informațiilor respective la dispoziția terților publicului. Acest lucru se aplică numai serviciilor furnizate publicului la nivelul aplicației. Furnizorii de infrastructură de tip cloud și furnizorii de servicii de cloud nu sunt considerați furnizori de servicii de găzduire. Nu se aplică nici serviciilor de comunicații electronice, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/1972; [AM 49]

(2)  „furnizor de conținut” înseamnă un utilizator care a furnizat informații care sunt stocate sau care au fost stocate și puse la dispoziția publicului la cererea sa de către un furnizor de servicii de găzduire; [AM 50]

(3)  „oferirea de servicii în Uniune” înseamnă: oferirea posibilității ca persoanele juridice sau fizice din unul sau mai multe state membre să utilizeze serviciile furnizorului de servicii de găzduire care are o legătură substanțială cu statul membru sau cu statele membre în cauză, cum ar fi:

(a)  existența unui sediu al furnizorului de servicii de găzduire în Uniune;

(b)  existența unui număr semnificativ de utilizatori în unul sau mai multe state membre;

(c)  direcționarea activităților către unul sau mai multe state membre.

(4)  „infracțiuni de terorism” înseamnă infracțiunile care corespund definiției de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/541; [AM 51]

(5)  „conținut cu caracter terorist” înseamnă una unul sau mai multe dintre următoarele materiale informații care: [AM 52]

(a)  instigă la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (a) - (i) din Directiva (UE) 2017/541, atunci când un de infracțiuni de terorism sau promovează săvârșirea unor astfel de comportament promovează direct sau indirect, cum ar fi infracțiuni, inclusiv prin glorificarea actelor teroriste, săvârșirea unor infracțiuni teroriste, lor, generând astfel un pericol de săvârșire intenționată a uneia sau a mai multor unor astfel de infracțiuni; [AM 53]

(b)  încurajează contribuirea la infracțiuni de terorism; determinarea unei alte persoane sau a unui grup de persoane să săvârșească sau să contribuie la săvârșirea uneia dintre infracțiunile enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a) — (i) din Directiva (UE) 2017/541, generând astfel pericolul ca una sau mai multe astfel de infracțiuni să fie comise intenționat; [AM 54]

(c)  determinarea unei alte persoane sau a unui grup de persoane să participe la promovează activitățile unui grup terorist, în special prin încurajarea participării la un grup terorist inclusiv prin furnizarea de informații sau de resurse materiale sau prin finanțarea în orice fel a activităților acestuia, a sprijinirii unui grup terorist în sensul articolul 4 articolului 2 punctul 3 din Directiva (UE) 2017/541, generând astfel pericolul ca una sau mai multe astfel de infracțiuni să fie comise intenționat; [AM 55]

(d)  oferă oferirea de instrucțiuni referitoare la fabricarea sau folosirea explozivilor, a armelor de foc sau a altor arme sau substanțe nocive sau periculoase sau la alte metode sau tehnici specifice cu scopul săvârșirii unor infracțiuni săvârșirii unor infracțiuni de terorism sau a contribuirii la săvârșirea uneia dintre infracțiunile de terorism enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(i) din Directiva (UE) 2017/541; [AM 56]

(da)  prezentarea comiterii uneia sau mai multora dintre infracțiunile enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a) — (i) din Directiva (UE) 2017/541, generând astfel pericolul ca una sau mai multe astfel de infracțiuni să fie comise intenționat; [AM 57]

(6)  „diseminarea conținutului cu caracter terorist” înseamnă punerea conținutului cu caracter terorist la dispoziția publicului unor părți terțe prin intermediul serviciilor furnizorilor de servicii de găzduire; [AM 58]

(7)  „clauze și condiții” înseamnă toate condițiile și clauzele, indiferent de denumirea sau forma acestora, care reglementează relația contractuală dintre furnizorul de servicii de găzduire și utilizatorii acestora;

(8)  „semnalare” înseamnă o notificare adresată de către o autoritate competentă sau, după caz, de către un organism relevant al Uniunii, unui furnizor de servicii de găzduire, referitoare la informații care pot fi considerate conținut cu caracter terorist, a căror compatibilitate cu propriile clauze și condiții trebuie să fie examinată voluntar de către furnizor, cu scopul de a preveni diseminarea conținutului cu caracter terorist; [AM 59]

(9)  „sediu principal” înseamnă sediul central sau sediul social în cadrul căruia se exercită principalele funcții financiare și controlul operațional.

9a.  „autoritate competentă” înseamnă o autoritate națională judiciară unică sau o autoritate administrativă independentă din punct de vedere funcțional din statul membru. [AM 60]

SECȚIUNEA II

Măsuri de prevenire a diseminării conținutului online cu caracter terorist

Articolul 3

Obligații de diligență

(1)  Furnizorii de servicii de găzduire acționează iau măsuri adecvate, rezonabile și proporționale, în conformitate cu prezentul regulament, pentru a combate diseminarea conținutului cu caracter terorist și pentru a-i proteja pe utilizatori împotriva conținutului cu caracter terorist. În acest sens, Aceștia acționează în mod diligent, proporțional și nediscriminatoriu, luând în considerare în mod corespunzător și în toate împrejurările drepturile fundamentale ale utilizatorilor, și țin cont de importanța fundamentală a libertății de exprimare și a libertății de a primi și a comunica informații și idei de informare într-o societate deschisă și democratică, în vederea evitării eliminării de conținut fără caracter terorist. [AM 61]

1a.  Aceste obligații de diligență nu constituie o obligație generală a furnizorilor de servicii de găzduire de a monitoriza informațiile pe care le stochează și nici o obligație generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe care să indice o activitate ilegală. [AM 62]

(2)  Furnizorii de servicii de găzduire includ în clauzele și condițiile lor dispoziții menite să prevină diseminarea conținutului cu caracter terorist și le aplică. [AM 63]

2a.  Dacă furnizorii de servicii de găzduire iau cunoștință de un conținut cu caracter terorist diseminat prin intermediul serviciilor lor, aceștia informează autoritățile competente cu privire la respectivul conținut și îl elimină prompt. [AM 64]

2b.  Furnizorii de servicii de găzduire care îndeplinesc criteriile definiției furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video conform Directivei (UE) 2018/1808 iau măsurile adecvate pentru a combate diseminarea conținutului cu caracter terorist în conformitate cu articolul 28b alineatul (1) litera (c) și alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/1808. [AM 65]

Articolul 4

Ordine de eliminare

(1)  Autoritatea competentă a statului membru în care se află sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire are competența de a emite o decizie un ordin de eliminare prin care să îi impună furnizorului de servicii de găzduire să elimine conținutul cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta în toate statele membre. [AM 66]

1a.  Autoritatea competentă a unui stat membru în care furnizorul de servicii de găzduire nu are sediul principal sau nu are un reprezentant legal poate solicita ca accesul la conținutul terorist să fie blocat și poate asigura respectarea prezentei cereri pe teritoriul său. [AM 67]

1b.  Dacă autoritatea competentă relevantă nu a emis anterior un ordin de eliminare către un furnizor de servicii de găzduire, aceasta contactează furnizorul de servicii de găzduire, punându-i la dispoziție informații cu privire la proceduri și termene aplicabile, cu cel puțin 12 de ore înainte de emiterea unui ordin de eliminare. [AM 68]

(2)  Furnizorii de servicii de găzduire elimină conținutul cu caracter terorist sau blochează accesul la acesta în cel mai scurt termen posibil și în termen de o oră de la primirea ordinului de eliminare. [AM 69]

(3)  Ordinele de eliminare conțin următoarele elemente, în conformitate cu formularul prevăzut în anexa I:

(a)  identificarea autorității competente care emite ordinul de eliminare prin semnătură digitală și autentificarea ordinului de eliminare de către autoritatea competentă; [AM 70]

(b)  o expunere detaliată a motivelor care să explice de ce conținutul este considerat conținut cu caracter terorist și o cel puțin prin referire concretă la categoriile de conținuturi cu caracter terorist enumerate la articolul 2 punctul 5; [AM 71]

(c)  o adresă URL (Uniform Resource Locator) exactă și, dacă este necesar, informații suplimentare care să permită identificarea conținutului menționat; [AM 72]

(d)  o trimitere la prezentul regulament ca temei juridic al ordinului de eliminare;

(e)  marca temporală a emiterii ordinului;

(f)  informații ușor de înțeles privind căile de atac de care dispun furnizorul de servicii de găzduire și furnizorul de conținut, inclusiv căile de atac la autoritatea competentă, precum și recurgerea la o instanță și termene-limită pentru introducerea apelului; [AM 73]

(g)  dacă este relevant necesar și potrivit, decizia de a nu comunica informațiile cu privire la eliminarea conținutului cu caracter terorist sau blocarea accesului la acesta, astfel cum se menționează la articolul 11. [AM 74]

(4)  La cererea furnizorului de servicii de găzduire sau a furnizorului de conținut, autoritatea competentă furnizează o expunere detaliată a motivelor, fără a aduce atingere obligației furnizorului de servicii de găzduire de a respecta ordinul de eliminare în termenul stabilit la alineatul (2). [AM 75]

(5)  Autoritatea competentă Autoritățile competente adresează ordinele de eliminare sediului principal al furnizorului de servicii de găzduire sau reprezentantului legal desemnat de furnizorul de servicii de găzduire în temeiul articolului 16 și le transmit punctului de contact menționat la articolul 14 alineatul (1). Aceste ordine se trimit prin mijloace electronice capabile să producă o înregistrare scrisă și în condiții care permit stabilirea autenticității expeditorului, inclusiv exactitatea datei și a orei la care s-a trimis și la care s-a primit ordinul. [AM 76]

(6)  Furnizorii de servicii de găzduire informează confirmă primirea ordinului și, fără întârzieri nejustificate, informează autoritatea competentă cu privire la eliminarea conținutului cu caracter terorist sau la blocarea accesului la acesta, indicând, în special, data și ora la care au întreprins acțiunea respectivă, utilizând formularul prevăzut în anexa II. [AM 77]

(7)  În cazul în care furnizorul de servicii de găzduire nu poate respecta ordinul de eliminare din cauza unei situații de forță majoră sau a unei imposibilități de facto care nu îi poate fi imputată, inclusiv din motive tehnice sau operaționale, acesta informează autoritatea competentă fără întârzieri nejustificate, explicând motivele și utilizând formularul prevăzut în anexa III. Termenul prevăzut la alineatul (2) se aplică de îndată ce motivele invocate nu mai sunt valabile. [AM 78]

(8)  În cazul în care furnizorul Furnizorul de servicii de găzduire nu poate refuza executarea ordinului respecta ordinul de eliminare dacă deoarece ordinul conține erori evidente sau nu conține informații suficiente pentru a permite executarea sa. Acesta informează autoritatea competentă fără întârzieri nejustificate, solicitând clarificările necesare și utilizând formularul prevăzut în anexa III. Termenul prevăzut la alineatul (2) se aplică de îndată ce îi sunt transmise clarificările solicitate. [AM 79]

(9)  Autoritatea competentă care a emis ordinul de eliminare informează autoritatea competentă care supraveghează punerea în aplicare a măsurilor specifice proactive, menționată la articolul 17 alineatul (1) litera (c), atunci când ordinul de eliminare devine definitiv. Un ordin de eliminare devine definitiv dacă nu a fost contestat în termenul prevăzut de dreptul intern aplicabil sau dacă, în urma unei căi de atac, a fost confirmat. [AM 80]

Articolul 4a

Procedura de consultare pentru ordinele de eliminare

(1)  Autoritatea judiciară competentă care emite un ordin de eliminare conform articolului 4 alineatul (1a) transmite o copie a ordinului de eliminare autorității judiciare competente menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din statul membru în care se află sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire, simultan cu transmiterea acestuia furnizorului de servicii de găzduire, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5).

(2)  În cazul în care autoritatea competentă a statului membru în care se află sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire are motive întemeiate să considere că ordinul de eliminare ar putea afecta interesele fundamentale ale statului membru respectiv, aceasta informează autoritatea emitentă competentă. Autoritatea emitentă ia în considerare aceste circumstanțe și, după caz, retrage sau adaptează ordinul de eliminare. [AM 81]

Articolul 4b

Procedura de cooperare pentru emiterea unui ordin de eliminare suplimentar

1.  În cazul în care o autoritate competentă a emis un ordin de eliminare în temeiul articolul 4 alineatul (1a), autoritatea respectivă poate contacta autoritatea competentă a statului membru în care furnizorul de servicii de găzduire își are sediul principal pentru a solicita ca aceasta din urmă să emită, la rândul său, un ordin de eliminare în temeiul articolul 4 alineatul (1).

2.  Autoritatea competentă din statul membru în care este situat sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire fie emite un ordin de îndepărtare, fie refuză cât de rapid posibil să emită un ordin, dar nu mai târziu de o oră de la momentul la care este contactată în conformitate cu alineatul (1) și informează autoritatea competentă care a emis prima decizie cu privire la decizia sa.

3.  În cazurile în care autoritatea competentă din statul membru în care se află sediul principal are nevoie de mai mult de o oră pentru a efectua propria evaluare a conținutului, aceasta trimite furnizorului de servicii de găzduire în cauză o cerere de blocare temporară a accesului la conținut pentru o perioadă de până la 24 ore, perioadă în care autoritatea competentă efectuează evaluarea și trimite ordinul de eliminare sau retrage cererea de blocare a accesului. [Am. 82]

Articolul 5

Semnalări

(1)  Autoritatea competentă sau organismul relevant al Uniunii poate trimite o semnalare unui furnizor de servicii de găzduire.

(2)  Furnizorii de servicii de găzduire instituie măsuri operaționale și tehnice care facilitează evaluarea rapidă a conținutului care a fost trimis de autoritățile competente și, după caz, de organismele relevante ale Uniunii, pentru a fi examinat în mod voluntar de către aceștia.

(3)  Semnalarea se adresează sediului principal al furnizorului de servicii de găzduire sau reprezentantului legal desemnat de furnizorul de servicii în temeiul articolului 16 și se transmite punctului de contact menționat la articolul 14 alineatul (1). Semnalările se trimit prin mijloace electronice.

(4)  Semnalarea conține informații suficient de detaliate, inclusiv motivele pentru care conținutul este considerat conținut cu caracter terorist, o adresă URL și, dacă este necesar, informații suplimentare care să permită identificarea conținutului cu caracter terorist semnalat.

(5)  Furnizorul de servicii de găzduire evaluează cu prioritate conținutul identificat în semnalare în conformitate cu clauzele și condițiile proprii și decide dacă să elimine conținutul sau să blocheze accesul la acesta.

(6)  Furnizorul de servicii de găzduire informează prompt autoritatea competentă sau organismul relevant al Uniunii cu privire la rezultatul evaluării și la data și ora la care a întreprins o eventuală acțiune ca urmare a semnalării.

(7)  În cazul în care furnizorul de servicii de găzduire consideră că semnalarea nu conține informații suficiente pentru a evalua conținutul semnalat, acesta informează fără întârziere autoritățile competente sau organismul relevant al Uniunii, solicitând informațiile sau clarificările suplimentare necesare. [AM 83]

Articolul 6

Măsuri proactive specifice [AM 84]

(1)  Furnizorii de servicii de găzduire iau măsuri proactive, atunci când acestea se impun, Fără a aduce atingere Directivei (UE) 2018/1808 și Directivei 2000/31/CE, furnizorii de servicii de găzduire pot lua măsuri specifice pentru a-și proteja serviciile împotriva diseminării publice de conținut cu caracter terorist. Măsurile trebuie să fie eficace, orientate și proporționale, ținând seama în mod special de riscul și nivelul de expunere la conținutul cu caracter terorist, de drepturile fundamentale ale utilizatorilor și de importanța fundamentală dreptului de exercitare a libertății de exprimare și de primire și transmitere a informațiilor și ideilor informare într-o societate deschisă și democratică. [AM 85]

(2)  Atunci când este informată în conformitate cu articolul 4 alineatul (9), autoritatea competentă menționată la articolul 17 alineatul (1) litera (c) solicită furnizorului de servicii de găzduire să prezinte un raport, în termen de trei luni de la primirea solicitării și, ulterior, cel puțin o dată pe an, cu privire la măsurile proactive specifice pe care le-a adoptat, inclusiv prin utilizarea de instrumente automatizate, pentru:

(a)  a preveni reîncărcarea conținutului care a fost eliminat sau la care s-a blocat accesul deoarece se consideră că este un conținut cu caracter terorist;

(b)  a detecta, a identifica și a elimina rapid conținutul cu caracter terorist sau a bloca rapid accesul la acesta.

Această solicitare se trimite la sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire sau reprezentantului legal desemnat de furnizorul de servicii.

În rapoarte se includ toate informațiile relevante care să permită autorității competente menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (c) să evalueze dacă măsurile proactive sunt eficace și proporționale, inclusiv dacă eventualele instrumente automatizate utilizate și mecanismele de supraveghere și de verificare de către oameni funcționează. [AM 86]

(3)  În cazul în care autoritatea competentă menționată la articolul 17 alineatul (1) litera (c) consideră că măsurile proactive luate și raportate în temeiul alineatului (2) sunt insuficiente pentru a atenua și a gestiona riscul și nivelul de expunere, aceasta poate solicita furnizorului de servicii de găzduire să adopte măsuri proactive specifice suplimentare. În acest scop, furnizorul de servicii de găzduire cooperează cu autoritatea competentă menționată la articolul 17 alineatul (1) litera (c) pentru a identifica măsurile specifice pe care ar trebui să le instituie furnizorul de servicii de găzduire, pentru a stabili principalele obiective și jaloane, precum și termenele de realizare a acestora. [AM 87]

(4)  În cazul în care nu se poate ajunge la niciun acord în termen de trei luni de la adresarea solicitării în temeiul alineatului (3), După ce a stabilit că un furnizor de servicii de găzduire a primit un număr substanțial de ordine de eliminare, autoritatea competentă menționată la articolul 17 alineatul (1) litera (c) poate înainta o solicitare de emite o decizie prin care să impună măsuri proactive specifice suplimentare, necesare, proporționale și eficace pe care furnizorul de servicii de găzduire va trebui să le pună în practică. proporționale. Atunci când adoptă această decizie, Autoritatea competentă nu impune o obligație generală de supraveghere, nici utilizarea de instrumente automatizate. Solicitarea ține cont în special de fezabilitatea tehnică a măsurilor, de dimensiunea și capacitatea economică a furnizorului de servicii de găzduire, de efectul acestor măsuri asupra drepturilor fundamentale ale utilizatorilor și de importanța fundamentală a libertății de exprimare și de primire și transmitere de informații și idei într-o societate deschisă și democratică. Această solicitare informare. Decizia se trimite la sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire sau reprezentantului legal desemnat de furnizorul de servicii. Furnizorul de servicii de găzduire raportează periodic cu privire la punerea în aplicare a măsurilor, conform indicațiilor autorității competente menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (c). [AM 88]

(5)  Un furnizor de servicii de găzduire poate, în orice moment, să solicite autorității competente menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (c) reexaminarea și, după caz, revocarea unei solicitări sau a unei decizii emise în temeiul alineatelor (2), (3) și, respectiv, alineatului (4). Autoritatea competentă emite o decizie motivată într-un termen rezonabil de la primirea solicitării din partea furnizorului de servicii de găzduire. [AM 89]

Articolul 7

Păstrarea conținutului și a datelor conexe

(1)  Furnizorii de servicii de găzduire păstrează conținutul cu caracter terorist care a fost eliminat sau la care accesul a fost blocat ca urmare a unui ordin de eliminare, a unei semnalări sau a unor măsuri specifice proactive în temeiul articolelor 4, 5 și 6 și a datelor conexe eliminate ca urmare a eliminării conținutului cu caracter terorist și care sunt necesare pentru: [AM 90]

(a)  proceduri de reexaminare administrativă sau de control judiciar sau de exercitare a căilor de atac; [AM 91]

(b)  prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală de către autoritățile însărcinate cu aplicarea legii a infracțiunilor de terorism. [AM 92]

(2)  Conținutul cu caracter terorist și datele conexe menționate la alineatul (1) litera (a) se păstrează timp de șase luni și se distruge după această perioadă. La cererea autorității sau a instanței competente, conținutul cu caracter terorist se păstrează încă o perioadă mai lungă specificată, doarîn cazul în care și atât timp cât acest lucru este necesar pentru desfășurarea procedurilor de reexaminare administrativă, de control judiciar sau de exercitare a căilor de atac menționate la alineatul (1) litera (a). Furnizorii de servicii de găzduire trebuie să păstreze conținutul cu caracter terorist și datele conexe menționate la alineatul (1) litera (b) până când autoritatea de aplicare a legii reacționează la notificarea efectuată de către furnizorul de servicii de găzduire control judiciar în conformitate cu articolul 13 alineatul (4), dar nu mai târziu de șase luni. menționate la alineatul (1) litera (a). [AM 93]

(3)  Furnizorii de servicii de găzduire se asigură că atât conținutul cu caracter terorist, cât și datele conexe păstrate în temeiul alineatelor (1) și (2) fac obiectul unor măsuri de salvgardare tehnice și organizatorice adecvate.

Respectivele măsuri de salvgardare tehnice și organizatorice asigură accesul la conținutul cu caracter terorist și la datele conexe și prelucrarea acestora exclusiv în scopurile menționate la alineatul (1) și asigură un nivel ridicat de securitate a datelor cu caracter personal în cauză. Furnizorii de servicii de găzduire revizuiesc și actualizează respectivele măsuri de salvgardare atunci când este necesar.

SECȚIUNEA III

MĂSURILE DE SALVGARDARE ȘI RĂSPUNDEREA

Articolul 8

Obligații în materie de transparență pentru furnizorii de servicii de găzduire [AM 94]

(1)  Furnizorii Dacă este cazul, furnizorii de servicii de găzduire prezintă clar, în clauzele și condițiile lor, politica pe care o aplică pentru prevenirea diseminării conținutului cu caracter terorist, inclusiv, dacă este cazul după caz, o explicație pertinentă privind funcționarea măsurilor specifice proactive și utilizarea instrumentelor automatizate. [AM 95]

(2)  Furnizorii de servicii de găzduire care fac sau au făcut obiectul unor ordine de eliminare în anul respectiv publică anual rapoarte un raport privind transparența referitor referitoare la măsurile întreprinse pentru combaterea diseminării conținutului cu caracter terorist. [AM 96]

(3)  Rapoartele privind transparența conțin cel puțin următoarele informații:

(a)  informații referitoare la măsurile luate de furnizorul de servicii de găzduire în ceea ce privește detectarea, identificarea și eliminarea conținutului cu caracter terorist;

(b)  informații referitoare la măsurile luate de furnizorul de servicii de găzduire pentru a preveni reîncărcarea conținutului care a fost eliminat sau la care s-a blocat accesul deoarece se consideră că este un conținut cu caracter terorist, în special în cazurile în care s-a folosit tehnologie automatizată; [AM 97]

(c)  numărul de conținuturi cu caracter terorist care au fost eliminate sau la care accesul a fost blocat ca urmare a unor ordine de eliminare, a unor semnalări sau, respectiv, a unor măsuri specifice și numărul de ordine în cazul cărora conținutul nu a fost eliminat în conformitate cu articolul 4 alineatele (7) și (8), împreună cu motivele refuzului proactive; [AM 98]

(d)  o prezentare generală numărul și rezultatele procedurilor de depunere a plângerilor și acțiunilor de control judiciar, inclusiv numărul de cazuri în care s-a stabilit că conținutul a fost identificat în mod eronat ca având caracter terorist. [AM 99]

Articolul 8a

Obligațiile autorităților competente în ceea ce privește transparența

1.  Autoritățile competente publică rapoarte anuale de transparență care includ cel puțin următoarele informații:

(a)  numărul de ordine de eliminare emise, numărul eliminări și numărul de ordine de eliminare refuzate sau ignorate;

(b)  numărul identificărilor de conținut terorist care au condus la cercetare și urmărire penală și numărul materialelor identificate în mod eronat ca având caracter terorist;

(c)  o descriere a măsurilor solicitate de autoritățile competente în temeiul articolul 6 alineatul (4). [AM 100]

Articolul 9

Măsuri de salvgardare privind utilizarea și punerea în aplicare a măsurilor specifice proactive [AM 101]

(1)  În cazul în care furnizorii de servicii de găzduire utilizează instrumente automatizate în temeiul prezentului regulament cu privire la conținutul pe care îl stochează, aceștia prevăd măsuri de salvgardare eficace și adecvate, astfel încât deciziile luate privind conținutul în cauză, în special deciziile de a elimina sau a bloca accesul la conținutul considerat conținut cu caracter terorist, să fie corecte și întemeiate. [AM 102]

(2)  Măsurile de salvgardare respective constau în special în supravegherea și efectuarea de verificări a caracterului adecvat al deciziei de a elimina conținutul sau de a refuza accesul la acesta, în special având în vedere libertatea de exprimare și libertatea de a primi și transmite informații într-o societate deschisă și democratică de către o persoană, dacă este nevoie, și, în orice caz, atunci când este necesară o evaluare detaliată a contextului relevant pentru a se stabili dacă respectivul conținut trebuie considerat conținut cu caracter terorist. [AM 103]

Articolul 9a

Căi de atac eficiente

1.  Furnizorii de conținut al căror conținut a fost eliminat sau la care accesul a fost blocat ca urmare a unui ordin de eliminare și furnizorii de servicii de găzduire care au primit un ordin de eliminare au dreptul de a recurge la o cale de atac eficace. Statele membre instituie proceduri eficace pentru exercitarea acestui drept. [AM 104]

Articolul 10

Mecanisme de depunere a plângerilor

(1)  Furnizorii de servicii de găzduire instituie un mecanismmecanisme eficace și accesibil care să permită furnizorilor de conținut al căror conținut a fost eliminat sau la care s-a blocat accesul ca urmare a unei semnalări efectuate în temeiul articolului 5 sau a unor măsuri specifice proactive luate în temeiul articolului 6 să depună o plângere împotriva acțiunii furnizorului de servicii de găzduire prin care să solicite republicarea conținutului. [AM 105]

(2)  Furnizorii de servicii de găzduire analizează prompt fiecare plângere primită și republică conținutul, fără întârzieri nejustificate, în cazul în care eliminarea sa sau blocarea accesului a fost nejustificată. Aceștia informează autorul plângerii cu privire la rezultatul examinării, în termen de două săptămâni de la primirea plângerii, oferind o explicație clară în cazurile în care furnizorii de servicii de găzduire decid să nu republice conținutul. O republicare a conținutului nu împiedică luarea de măsuri judiciare ulterioare împotriva deciziei furnizorului de servicii de găzduire sau a autorității competente. [AM 106]

Articolul 11

Informarea furnizorilor de conținut

(1)  În cazul în care furnizorii de servicii de găzduire elimină un conținut cu caracter terorist sau au blocat accesul la acest conținut, aceștia informează complet și concis furnizorul de conținut cu privire la eliminarea conținutului cu caracter terorist sau la blocarea accesului la acesta și cu privire la contestarea deciziei și îi transmit, la cerere, un exemplar al ordinului de eliminare emis în conformitate cu articolul 4. [AM 107]

(2)  La cererea furnizorului de conținut, furnizorul de servicii de găzduire îi comunică acestuia motivele eliminării sau ale blocării accesului și posibilitățile de contestare a deciziei. [AM 108]

(3)  Obligația prevăzută la alineatul alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care autoritatea competentă decide, pe baza unor dovezi obiective și luând în considerare proporționalitatea și necesitatea unei astfel de decizii, că nu ar trebui să se efectueze nicio informare din motive de siguranță publică, cum ar fi prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism, atât timp cât este necesar, dar nu mai mult de patru [patru] săptămâni de la adoptarea deciziei. În acest caz, furnizorul de servicii de găzduire nu comunică nicio informație privind eliminarea conținutului cu caracter terorist sau blocarea accesului la acesta. [AM 109]

SECȚIUNEA IV

Cooperarea dintre autoritățile competente, organismele Uniunii și furnizorii de servicii de găzduire

Articolul 12

Capacitățile autorităților competente

Statele membre se asigură că autoritățile lor competente dispun de capacitatea necesară și de resurse suficiente pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament, oferind garanții solide de independență. [AM 110]

Articolul 13

Cooperarea dintre furnizorii de servicii de găzduire, autoritățile competente și, după caz, organismele relevante competente ale Uniunii [AM 111]

(1)  Autoritățile competente din statele membre se informează, se coordonează și cooperează unele cu altele și, după caz, cu organismele relevante ale Uniunii, cum ar fi Europol, în ceea ce privește ordinele de eliminare și semnalările, în scopul de a evita suprapunerile, de a spori coordonarea și de a evita interferențele cu investigațiile din diferitele state membre. [AM 112]

(2)  Autoritățile competente din statele membre informează, se coordonează și cooperează cu autoritatea competentă menționată la articolul 17 alineatul (1) literele (c) și (d) în ceea ce privește măsurile luate în temeiul articolului 6 și măsurile de executare luate în temeiul articolului 18. Statele membre se asigură că autoritatea competentă menționată la articolul 17 alineatul (1) literele (c) și (d) deține toate informațiile relevante. În acest scop, statele membre instituie canale sau mecanisme de comunicare adecvate și sigure care să asigure schimbul de informații relevante în timp util. [AM 113]

(3)  Statele membre și furnizorii de servicii de găzduire pot alege să utilizeze instrumente specifice, inclusiv, dacă este cazul, cele stabilite de organisme relevante ale Uniunii, cum ar fi Europol, pentru a facilita în special: [AM 114]

(a)  prelucrarea și feedback-ul privind ordinele de eliminare prevăzute la articolul 4;

(b)  prelucrarea și feedback-ul privind semnalările prevăzute la articolul 5; [AM 115]

(c)  cooperarea în vederea identificării și punerii în aplicare a măsurilor proactive specifice prevăzute la articolul 6. [AM 116]

(4)  În cazul în care furnizorii de servicii de găzduire iau cunoștință de existența unui conținut terorist vreo dovadă referitoare la infracțiuni de terorism, aceștia informează prompt autoritățile competente pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din statul membru în cauză. În cazul în care este imposibil să se identifice statul membru vizat, furnizorul de servicii de găzduire notifică sau punctul de contact din statul membru în care au sediul principal sau un reprezentant legal, în conformitate cu articolul 14 17 alineatul (2), și, În caz de asemenea, transmite îndoială, furnizorii de servicii de găzduire pot transmite aceste informații către Europol, care urmează să ia măsuri corespunzătoare. [AM 117]

4a.  Furnizorii de servicii de găzduire cooperează cu autoritățile competente. [AM 118]

Articolul 14

Puncte de contact

(1)  Furnizorii de servicii de găzduire care au primit deja unul sau mai multe ordine de eliminare stabilesc un punct de contact care să primească ordinele de eliminare și semnalările prin mijloace electronice și să asigure prelucrarea rapidă a acestora în conformitate cu articolele articolul 4 și 5. Aceștia se asigură că informațiile privind punctul de contact sunt făcute publice. [AM 119]

(2)  În informațiile menționate la alineatul (1) se precizează limba sau limbile oficiale ale Uniunii, astfel cum sunt menționate în Regulamentul 1/58, în care se poate desfășura comunicarea cu punctul de contact și în care trebuie să aibă loc corespondența ulterioară privind ordinele de eliminare și semnalările prevăzute prevăzută la articolul 4.articolele 4 și 5. Printre acestea se numără cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru în care furnizorul de servicii de găzduire își are sediul principal sau în care își are reședința sau sediul reprezentantul său legal, în conformitate cu articolul 16. [AM 120]

(3)  Statele membre stabilesc un punct de contact care să trateze solicitările de clarificare și feedback cu privire la ordinele de eliminare și semnalările pe care le emit. Informațiile referitoare la punctul de contact se fac publice. [AM 121]

SECȚIUNEA V

PUNERE ÎN APLICARE ȘI EXECUTARE

Articolul 15

Competență

(1)  Statul membru în care se află sediul principal al furnizorului de servicii de găzduire este competent în sensul articolelor 6, 18 și 21. Se consideră că un furnizor de servicii de găzduire al cărui sediu principal nu se află în unul dintre statele membre este de competența statului membru în care își are reședința sau sediul reprezentantul legal menționat la articolul 16.

(2)  În cazul în care un furnizor de servicii de găzduire care nu își are sediul principal în unul dintre statele membre nu desemnează un reprezentant legal, sunt competente toate statele membre. În cazul în care un stat membru decide să își exercite această competență, acesta informează toate celelalte state membre în acest sens. [AM 122]

(3)  În cazul în care o autoritate a unui alt stat membru emite un ordin de eliminare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1), statul membru respectiv are competența de a adopta măsuri coercitive în conformitate cu dreptul său intern în vederea executării ordinului de eliminare. [AM 123]

Articolul 16

Reprezentantul legal

(1)  Un furnizor de servicii de găzduire care nu are un sediu în Uniune, dar oferă servicii în Uniune desemnează, în scris, o persoană fizică sau juridică în calitate de reprezentant legal al său în Uniune pentru primirea, asigurarea respectării și executarea ordinelor de eliminare, a semnalărilor, a solicitărilor și a solicitărilor deciziilor emise de autoritățile competente în temeiul prezentului regulament. Reprezentantul legal trebuie să își aibă reședința sau sediul în unul dintre statele membre în care furnizorul de servicii de găzduire își oferă serviciile. [AM 124]

(2)  Furnizorul de servicii de găzduire încredințează reprezentantului legal sarcina de a primi, a asigura respectarea și a executa ordinele de eliminare, semnalările, solicitările și solicitările deciziile menționate la alineatul (1) în numele furnizorului de servicii de găzduire în cauză. Furnizorii de servicii de găzduire îi conferă reprezentantului lor legal competențele și resursele necesare pentru a coopera cu autoritățile competente și pentru a respecta deciziile și ordinele în cauză. [AM 125]

(3)  Reprezentantul legal desemnat poate fi considerat răspunzător pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, fără a se aduce atingere răspunderii furnizorului de servicii de găzduire și acțiunilor în justiție care ar putea fi inițiate împotriva acestuia.

(4)  Furnizorul de servicii de găzduire notifică desemnarea autorității competente menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din statul membru în care își are reședința sau sediul reprezentantul legal. Informațiile referitoare la reprezentantul legal se fac publice.

SECȚIUNEA VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Desemnarea autorităților competente

(1)  Fiecare stat membru desemnează autoritatea o autoritate judiciară sau administrativă independentă din punct de vedere funcțional autoritățile competente pentru: [AM 126]

(a)  a emite ordine de eliminare în temeiul articolului 4;

(b)  a detecta, a identifica și a semnala conținuturile cu caracter terorist furnizorilor de servicii de găzduire în temeiul articolului 5; [AM 127]

(c)  a supraveghea punerea în aplicare a măsurilor specifice proactive în temeiul articolului 6; [AM 128]

(d)  a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament prin aplicarea de sancțiuni în temeiul articolului 18.

1a.  Statele membre stabilesc un punct de contact care să trateze solicitările de clarificare și feedback cu privire la ordinele de eliminare pe care le emit. Informațiile referitoare la punctul de contact se fac publice. [AM 129]

(2)  Până cel târziu la [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], statele membre îi notifică Comisiei autoritățile competente menționate la alineatul (1). Comisia creează un registru online în care sunt enumerate toate autoritățile competente și punctul de contact desemnat pentru fiecare autoritate competentă. Comisia publică această notificare și eventualele modificări ale acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. [AM 130]

Articolul 18

Sancțiuni

(1)  Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării sistematice și continue ale obligațiilor care le revin furnizorilor de servicii de găzduire în temeiul prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a sancțiunilor respective. Aceste sancțiuni se limitează la încălcarea obligațiilor prevăzute la: [AM 131]

(a)  articolul 3 alineatul (2) (clauzele și condițiile furnizorilor de servicii de găzduire); [AM 132]

(b)  articolul 4 alineatele (2) și (6) (executarea ordinelor de eliminare și feedback-ul referitor la acestea);

(c)  articolul 5 alineatele (5) și (6) (evaluarea semnalărilor și feedback-ul referitor la acestea); [AM 133]

(d)  articolul 6 alineatul alineatele (2) și (4) (rapoartele privind măsurile specifice proactive și adoptarea de măsuri în urma unei solicitări decizii de impunere a unor măsuri suplimentare proactive specifice); [AM 134]

(e)  articolul 7 (păstrarea datelor);

(f)  articolul 8 (obligații în materie de transparență pentru furnizorii de servicii de găzduire)(transparență); [AM 135]

(g)  articolul 9 (măsurile de salvgardare legate de privind utilizarea și punerea în aplicare de măsuri specificeproactive); [AM 136]

(h)  articolul 10 (procedurile de depunere a plângerilor);

(i)  articolul 11 (informarea furnizorilor de conținut);

(j)  articolul 13 alineatul (4) (informarea privind conținutul cu caracter terorist dovezile referitoare la infracțiuni de terorism); [AM 137]

(k)  articolul 14 alineatul (1) (punctele de contact);

(l)  articolul 16 (desemnarea unui reprezentant legal).

(2)  Sancțiunile prevăzute la alineatul (1) trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Până cel târziu la … [șase luni după data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre notifică Comisiei normele și măsurile respective, precum și orice modificare ulterioară a acestora. [AM 138]

(3)  Statele membre se asigură că, atunci când stabilesc tipul și nivelul sancțiunilor, autoritățile competente țin cont de toate circumstanțele relevante, inclusiv de:

(a)  natura, gravitatea și durata încălcării;

(b)  caracterul încălcării (intenționat sau din neglijență);

(c)  încălcările anterioare comise de persoana juridică considerată responsabilă;

(d)  capacitatea financiară a persoanei juridice considerate răspunzătoare;

(e)  nivelul de cooperare al furnizorului de servicii de găzduire cu autoritățile competente. ; [AM 139]

(ea)  natura și dimensiunea furnizorilor de servicii de găzduire, în special în cazul microîntreprinderilor sau al întreprinderilor mici, în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei(14). [AM 140]

(4)  Statele membre se asigură că nerespectarea sistematică și continuă a obligațiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) face obiectul unor sancțiuni financiare de până la 4 % din cifra de afaceri globală a furnizorului de servicii de găzduire corespunzătoare ultimului exercițiu financiar. [AM 141]

Articolul 19

Cerințe tehnice, criterii de evaluare a importanței și modificări ale formularelor pentru ordinele de eliminare [AM 142]

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a completa prezentul regulament cu cerințe tehnice necesare privind mijloacele electronice pe care autoritățile competente trebuie să le utilizeze pentru transmiterea ordinelor de eliminare. [AM 143]

1a.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a completa prezentul regulament cu criterii și cifre care urmează să fie utilizate de autoritățile competente pentru a stabili ceea ce corespunde unui număr semnificativ de ordine de eliminare necontestate, astfel cum se menționează în prezentul regulament. [AM 144]

(2)  Comisia este împuternicită să adopte astfel de acte delegate pentru a modifica anexele I, II și III, cu scopul de a răspunde cu eficacitate unei eventuale necesități de îmbunătățire a conținutului formularelor aferente ordinelor de eliminare și al formularelor care trebuie utilizate pentru a furniza informații privind imposibilitatea de a executa ordinul de eliminare.

Articolul 20

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Se conferă Comisiei, pentru o perioadă de timp nedeterminată de la [data aplicării prezentului regulament], competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 19.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 19 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 21

Monitorizare

(1)  Statele membre colectează de la autoritățile lor competente și de la furnizorii de servicii de găzduire care sunt de competența lor informații privind măsurile pe care le-au luat în conformitate cu prezentul regulament și le trimit Comisiei până la data de [31 martie] a fiecărui an. Aceste informații cuprind:

(a)  informații privind numărul de ordine de eliminare și de semnalări emise, numărul de conținuturi cu caracter terorist care au fost eliminate sau la care s-a blocat accesul, inclusiv termenele aferente, în conformitate cu articolul articolele 4 și 5 informații privind numărul de cazuri corespunzătoare reușite de depistare, investigare și urmărire penală a infracțiunilor de terorism; [AM 145]

(b)  informații privind măsurile proactive specifice luate în temeiul articolului 6, inclusiv informații privind volumul conținutului cu caracter terorist care a fost eliminat sau la care s-a blocat accesul, și termenele aferente;

(ba)  informații privind numărul de solicitări de acces emise de autoritățile naționale competente cu privire la conținutul păstrat de furnizorii de servicii de găzduire în temeiul articolului 7; [AM 146]

(c)  informații privind numărul de plângeri depuse și măsurile luate de furnizorii de servicii de găzduire în temeiul articolului 10;

(d)  informații privind numărul căilor de atac inițiate și deciziile luate de autoritatea competentă în conformitate cu dreptul intern.

(2)  Până cel târziu la [un an de la data aplicării prezentului regulament], Comisia stabilește un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament. Programul de monitorizare stabilește indicatorii și mijloacele care trebuie să fie utilizate și intervalele care trebuie să fie aplicate pentru colectarea de date și de alte dovezi necesare. Programul specifică acțiunile care urmează să fie întreprinse de către Comisie și de către statele membre în ceea ce privește colectarea și analizarea datelor și a altor dovezi pentru a monitoriza progresele și a evalua prezentul regulament în temeiul articolului 23.

Articolul 22

Raport privind punerea în aplicare

Până cel târziu la ... [doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. În raportul Comisiei se iau în considerare informațiile privind monitorizarea prevăzute la articolul 21 și informațiile care rezultă din obligațiile în materie de transparență prevăzute la articolul 8. Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea raportului respectiv.

Articolul 23

Evaluare

Nu mai devreme de [trei ani La un an de la data aplicării prezentului regulament regulament], Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aplicarea prezentului regulament, care vizează inclusiv funcționarea și eficacitatea mecanismelor de salvgardare, precum și la impactul asupra drepturilor fundamentale, inclusiv asupra libertății de exprimare, a libertății de a primi și a comunica informații și asupra dreptului la respectarea vieții private. În contextul prezentei evaluări, Comisia prezintă și un raport referitor la necesitatea, fezabilitatea și eficacitatea creării unei platforme europene privind conținutul cu caracter terorist online, care ar permite tuturor statelor membre să utilizeze un singur canal de comunicare securizat pentru a trimite furnizorilor de servicii de găzduire și ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist. Dacă este cazul, raportul este însoțit de propuneri legislative. Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea raportului respectiv. [AM 147]

Articolul 24

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la [6 12 luni de la intrarea sa în vigoare]. [AM 148]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA I

ORDIN DE ELIMINARE A CONȚINUTULUI CU CARACTER TERORIST [articolul 4 din Regulamentul (UE) xxx]

În temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE)...(15), destinatarul unui ordin de eliminare elimină conținutul cu caracter terorist sau blochează accesul la acesta în termen de o oră de la primirea ordinului de eliminare de la autoritatea competentă.

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE)...(16), la cererea autorităților sau a instanțelor competente, destinatarul trebuie să păstreze timp de șase luni sau mai mult conținutul și datele conexe care au fost eliminate sau la care s-a blocat accesul.

Ordinul de eliminare ar trebui transmis într-una din limbile desemnate de destinatar în temeiul articolului 14 alineatul (2).

SECȚIUNEA A:

Statul membru emitent: ………………………………………………………………………………….……………..

NB: Datele de contact privind autoritatea emitentă trebuie prezentate la sfârșit (secțiunile E și F)

Destinatarul (reprezentantul legal)

………………………………………………………………………………….……………..

Destinatarul (punctul de contact)

………………………………………………………………………………….……………..

Statul membru sub a cărui jurisdicție se află destinatarul (statul competent): [dacă diferă de statul emitent] ………………………………………………………………………………….……………..

Data și ora emiterii ordinului de eliminare

………………………………………………………………………………….……………..

Numărul de referință al ordinului de eliminare: ………………………………………………………………………………….……………..

SECȚIUNEA B: Conținutul care trebuie eliminat sau la care accesul trebuie blocat în termen de o oră fără întârzieri nejustificate: [AM 162]

O adresă URL și informații suplimentare care să permită identificarea și locația exactă a conținutului cu caracter terorist semnalat:

…………………….…………………………………………………………………………

Motivul (motivele) care explică de ce conținutul este considerat conținut cu caracter terorist, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) xxx. Conținutul [a se bifa caseta (casetele) corespunzătoare]:

□ incită, promovează sau glorifică la săvârșirea unor de infracțiuni de terorism enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a) — (i) din Directiva (UE) 2017/541 [articolul 2 alineatul (5) litera (a)] [AM 149]

încurajează contribuirea la determină o persoană sau un grup de persoane să săvârșească infracțiuni de terorism enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a) — (i) din Directiva (UE) 2017/541 [articolul 2 alineatul (5) litera (b)] sau să contribuie la săvârșirea acestora; [AM 150]

promovează activitățile unui determină o persoană sau un grup terorist, încurajând participarea la un grup terorist sau sprijinirea acestuia [articolul 2 alineatul (5) litera (c)]; [AM 151]

□ furnizează instrucțiuni sau tehnici de confecționare sau utilizare a explozivilor, armelor de foc sau a altor arme sau substanțe nocive sau periculoase sau alte tehnici și metode concrete de săvârșire a pentru săvârșirea unor infracțiuni de terorism enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(i) din Directiva (UE) 2017/541 [articolul 2 alineatul (5) litera (d)]; [AM 152]

[ ] prezintă săvârșirea de infracțiuni de terorism enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (a) — (i) din Directiva (UE) 2017/541 [articolul 2 alineatul (5) litera (e)]; [AM 153]

Informații suplimentare privind motivele pentru care conținutul este considerat conținut cu caracter terorist (opțional): ………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………….

SECȚIUNEA C: Informarea furnizorului de conținut

Vă rugăm să rețineți că (a se bifa, după caz):

□ din motive de siguranță publică, destinatarul nu are voie să informeze furnizorul de conținut al cărui conținut este eliminat sau la care s-a blocat accesul.

Sau: Informații privind posibilitățile de contestare a ordinului de eliminare în statul membru emitent (care pot fi transmise furnizorului de conținut, la cerere) în temeiul dreptului național; a se vedea secțiunea G de mai jos.

SECȚIUNEA D: Informarea statului membru competent

□ A se bifa dacă statul membru competent este diferit de statul membru emitent:

□ o copie a ordinului de eliminare este trimisă autorității competente a statului membru competent

SECȚIUNEA E: Date de contact ale autorității care a emis ordinul de eliminare

Tipul de autoritate care a emis ordinul de eliminare (a se bifa caseta corespunzătoare):

□ un judecător, o instanță judecătorească sau un judecător de instrucție

□ o autoritate de asigurare a respectării legii

□ altă autoritate competentă→ vă rugăm să completați și secțiunea F

Date de contact privind autoritatea emitentă și/sau reprezentatul acesteia care atestă exactitatea și corectitudinea ordinului de eliminare:

Denumirea autorității: ………………………………………………………………………………….…………

Numele reprezentantului: ………………………………………………………………………………….…………

Funcția deținută (titlu/grad): ………………………………………………………………………………….…………

Numărul dosarului:….…………………………………..……………………………..……………..

Adresa:….…………………………………..……………………………..……………..

Numărul de telefon: (prefixul țării) (prefixul regiunii/localității)…………………………………………..…………….

Fax: (prefixul țării) (prefixul regiunii/localității)………………………………………………………………………………….…………

E-mail: …………………………………………………………..……………..………….

Data:

………………………………………………………………………………….…………

Ștampila oficială (dacă există) și semnătura(17): ………………………………………………...……

SECȚIUNEA F: Date de contact pentru acțiuni subsecvente

Datele de contact la care autoritatea emitentă poate fi contactată pentru a primi feedback privind momentul eliminării sau al blocării accesului sau pentru a furniza clarificări suplimentare:

………………………………………………………………………………..………….

Date de contact ale autorității din statul competent [dacă diferă de statul membru emitent]

………………………………………………………………………………..………….

SECȚIUNEA G: Informații privind căile de atac

Informații privind organismul sau instanța competentă, termenele și procedurile de contestare a , inclusiv cerințele oficiale pentru contestarea ordinului de eliminare: [AM 154]

Organismul sau instanța competentă la care se poate contesta ordinul de eliminare:

……………………………………………………………………………………….……….

Termenul pentru contestarea deciziei:

xxx luni începând de la xxxx

Link la dispozițiile din legislația națională:

……………………………………………………………………………………….……….

ANEXA II

FORMULAR DE FEEDBACK ÎN URMA UNUI ORDIN DE ELIMINARE A CONȚINUTULUI CU CARACTER TERORIST SAU DE BLOCARE A ACCESULUI LA ACESTA [articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (UE) xxx]

SECȚIUNEA A:

Destinatarul ordinului de eliminare:

………………………………………………………………………………….……………..

Autoritatea care a emis ordinul de eliminare:

………………………………………………………………………………….……………..

Numărul de referință al dosarului autorității emitente:

………………………………………………………………………………….……………..

Numărul de referință al dosarului destinatarului:

………………………………………………………………………………….……………..

Data și ora primirii ordinului de eliminare:

………………………………………………………………………………….……………..

SECȚIUNEA B:

Conținutul cu caracter terorist/accesul la conținutul cu caracter terorist care face obiectul ordinului de eliminare a fost (a se bifa caseta corespunzătoare):

□ eliminat

□ blocat

Ora și data eliminării sau a blocării accesului ……………………………………………..

SECȚIUNEA C: Datele de contact ale destinatarului

Numele furnizorului de servicii de găzduire/reprezentantului legal:

………………………………………………………………………………….……………..

Statul membru în care se află sediul principal sau în care este stabilit reprezentantul legal: ………………………………………………………………………………….……………..

Numele persoanei autorizate:

………………………………………………………………………………….……………..

Datele de contact ale punctului de contact (e-mail): ……………………………………………………………………….

Data:

………………………………………………………………………………….……………..

ANEXA III

INFORMAȚII PRIVIND IMPOSIBILITATEA DE A EXECUTA ORDINUL DE ELIMINARE [articolul 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) xxx]

SECȚIUNEA A:

Destinatarul ordinului de eliminare:

………………………………………………………………………………….……………..

Autoritatea care a emis ordinul de eliminare:

………………………………………………………………………………….……………..

Numărul de referință al dosarului autorității emitente:

………………………………………………………………………………….……………..

Numărul de referință al dosarului destinatarului:

………………………………………………………………………………….……………..

Data și ora primirii ordinului de eliminare:

………………………………………………………………………………….……………..

SECȚIUNEA B: Motivele neexecutării

(i)  Ordinul de eliminare nu poate fi executat sau nu poate fi executat în termenul solicitat din următorul (următoarele) motiv(e):

□ caz de forță majoră sau imposibilitate de facto care nu pot fi imputate destinatarului sau furnizorului de servicii, inclusiv din motive tehnice sau operaționale [AM 155]

□ ordinul de eliminare conține erori evidente

□ ordinul de eliminare nu conține suficiente informații

(ii)  Vă rugăm să furnizați informații suplimentare cu privire la motivele neexecutării:

………………………………………………………………………………………………….

(iii)  În cazul în care ordinul de eliminare conține erori evidente și/sau nu conține informații suficiente, a se preciza erorile și informațiile sau clarificările suplimentare care sunt necesare:

………………………………………………………………………………………………….

SECȚIUNEA C: Datele de contact ale furnizorului de servicii/reprezentantului său legal

Numele furnizorului de servicii/reprezentantului legal:

………………………………………………………………………………….……………..

Numele persoanei autorizate:

………………………………………………………………………………….……………..

Date de contact (e-mail):

………………………………………………………………………………….……………..

Semnătura:

………………………………………………………………………………….……………..

Data și ora: ………………………………………………………………………………….……………..

(1) JO C 110, 22.3.2019, p. 67.
(2)JO C 110, 22.3.2019, p. 67.
(3) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019.
(4)Recomandarea (UE) 2018/334 a Comisiei din 1 martie 2018 privind măsuri de combatere eficace a conținutului ilegal online (JO L 63, 6.3.2018, p. 50).
(5)Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).
(6)Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).
(7)Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 351, 20.12.2012, p. 1).
(8)Regulamentul (UE) 2018/302 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 februarie 2018 privind prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2006/2004 și (UE) 2017/2394, precum și a Directivei 2009/22/CE (JO L 601, 2.3.2018, p. 1).
(9)Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).
(10)Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).
(11) Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).
(12)COM(2018)0225.
(13)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(14) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(15)Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist(JO L …).
(16)Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist(JO L …).
(17)Semnătura nu este necesară în cazul transmiterii prin canale autentificate.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate