Decizia Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind redactarea sau modificarea titlului unei rezoluții depuse pentru încheierea unei dezbateri (interpretare cu privire la articolul 149a alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului) (2019/2020(REG))

P8_TA(2019)0392

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 3 aprilie 2019 a președintei Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 226 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la articolul 149a alineatul (2) din Regulamentul său de procedură:"„Redactarea sau modificarea titlului unei rezoluții depuse pentru încheierea unei dezbateri în temeiul articolului 123, 128 sau 135 nu reprezintă o modificare a ordinii de zi, cu condiția ca titlul să rămână subsumat subiectului supus dezbaterii.”"

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Decizia Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind declarația politică pentru înființarea unui grup politic (interpretare cu privire la articolul 32 alineatul (5) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul de procedură al Parlamentului) (2019/2019(REG))

P8_TA(2019)0393

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 3 aprilie 2019 a președintei Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 226 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la articolul 32 alineatul (5) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul său de procedură:"„Declarația politică a unui grup prevede valorile pe care le susține grupul și principalele obiective politice pe care membrii săi intenționează să le urmeze împreună în exercitarea mandatului lor. Declarația descrie orientarea politică comună a grupului într-un mod substanțial, distinctiv și autentic.”"

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice al stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin în ceea ce privește accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii (15822/2018 – C8-0151/2019 – 2018/0423(NLE))

P8_TA(2019)0394 A8-0196/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15822/2018),

–  având în vedere proiectul de Protocol la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice al stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin în ceea ce privește accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii (15823/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 87 alineatul (2) litera (a), articolul 88 alineatul (2) primul paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0151/2019),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0196/2019),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Danemarcei.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare (COM(2018)0435 – C8-0252/2018 – 2018/0224(COD))

P8_TA(2019)0395 A8-0401/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0435),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1) și articolele 183 și 188 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0252/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0401/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(1);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1), articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale de excelență științifică și tehnologică, în cadrul cărora cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologia circulă liber, și încurajarea competitivității sale, inclusiv în ceea ce privește industria, precum și consolidarea Spațiului european de cercetare și promovarea tuturor activităților de cercetare și inovare pentru îndeplinirea priorităților strategice și a angajamentelor Uniunii, care au ca obiectiv final promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a bunăstării popoarelor sale.

(2)  În cadrul acestui obiectiv general, pentru a obține un impact științific, economic și societal și pentru a maximiza valoarea adăugată a investițiilor Uniunii în CDI, Uniunea ar trebui să investească în cercetare și inovare prin Orizont Europa - programul-cadru pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „programul”), astfel încât să sprijine crearea, difuzarea și transferul de cunoștințe și tehnologii de înaltă calitate în Uniune, să consolideze impactul cercetării și inovării asupra abordării provocărilor globale, inclusiv asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă și asupra schimbărilor climatice, precum și asupra dezvoltării, sprijinirii și punerii în aplicare a politicilor Uniunii, să sprijine utilizarea unor soluții inovatoare și durabile în industria și în societatea de la nivelul Uniunii, pentru a crea locuri de muncă și a promova creșterea economică și competitivitatea industrială. Programul ar trebui să stimuleze toate formele de inovare, ▌ să consolideze introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare, precum și să optimizeze realizarea de investiții.

(2a)  Programul ar trebui să contribuie la creșterea investițiilor publice și private în C&I în statele membre, contribuind astfel la realizarea obiectivului global de a investi 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare. Realizarea acestui obiectiv va necesita ca statele membre și sectorul privat să completeze programul cu propriile lor acțiuni consolidate de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare.

(2b)  În vederea realizării obiectivelor prezentului program și respectând totodată principiul excelenței, programul ar trebui să vizeze consolidarea, printre altele, a legăturilor de colaborare în Europa, contribuind astfel la reducerea decalajului în materie de C&I.

(3)  Promovarea activităților de cercetare și de inovare considerate necesare pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii ar trebui să țină seama de principiul inovării, ca factor esențial în transformarea mai rapidă și mai intensivă a capitalului substanțial de cunoștințe al Uniunii în inovații.

(4)  Menținerea „Științei deschise, a inovării deschise și a deschiderii către lume”, protejând totodată interesele științifice și socioeconomice ale Uniunii ar trebui să garanteze excelența și impactul investițiilor Uniunii în cercetare și inovare și să consolideze capacitatea de C&I a tuturor statelor membre. Acest lucru ar trebui să conducă la o punere în aplicare echilibrată a programului ▌.

(5)  Știința deschisă ▌ are potențialul de a spori calitatea, impactul și beneficiile științei și de a accelera dezvoltarea cunoștințelor, făcându-le mai fiabile, mai eficiente și mai precise, mai ușor de înțeles de către societate și capabile să răspundă provocărilor societale. Ar trebui prevăzute dispoziții prin care să se asigure faptul că beneficiarii oferă acces liber la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele de cercetare și la alte rezultate ale cercetării într-un mod deschis și nediscriminatoriu, gratuit și cât mai devreme posibil în cadrul procesului de diseminare, pentru a permite utilizarea și reutilizarea pe scară cât mai largă a acestora. În ceea ce privește datele de cercetare, principiul ar trebui să fie „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”, asigurând, astfel, posibilitatea introducerii unor excepții, luând în considerare interesele socioeconomice ale Uniunii, drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal și a confidențialității, preocupările legate de securitate și alte interese legitime. Ar trebui să se acorde o importanță sporită ▌ gestionării responsabile a datelor de cercetare, care ar trebui să respecte principiile FAIR (să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile), în special prin integrarea în politici a planurilor de gestionare a datelor. Acolo unde este cazul, beneficiarii ar trebui să utilizeze posibilitățile oferite de Cloudul european pentru știința deschisă și de infrastructura europeană de date și să respecte alte principii și practici ale științei deschise. Ar trebui încurajat accesul deschis reciproc la acordurile de cooperare în domeniul științei și tehnologiei (S&T) și la acordurile de asociere relevante.

(5a)  IMM-urile beneficiare sunt încurajate să utilizeze instrumentele existente, cum ar fi serviciul de asistență pentru IMM-uri în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, care sprijină întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană să își protejeze și să beneficieze de drepturile de proprietate intelectuală care le revin, furnizându-le informații și servicii gratuit, sub forma unei consilieri confidențiale privind proprietatea intelectuală și chestiunile conexe, precum și formare, materiale și resurse online.

(6)  Conceperea și elaborarea programului ar trebui să răspundă necesității de stabilire a unei mase critice de activități sprijinite, la nivelul întregii Uniuni și prin cooperare internațională, încurajând participarea tuturor statelor membre la program, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris. Punerea în aplicare a programului ar trebui să consolideze urmărirea acestui obiectiv.

(7)  Activitățile sprijinite în cadrul programului ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor, priorităților și angajamentelor Uniunii și ale programului, la monitorizarea și evaluarea progreselor în raport cu aceste obiective, priorități și angajamente și la dezvoltarea unor priorități noi sau revizuite.

(7a)   Programul ar trebui să vizeze alinierea cu foile de parcurs și strategiile europene în materie de cercetare și inovare deja existente.

(8)  Programul ar trebui să mențină un echilibru între o finanțare ascendentă (bazată pe cercetători sau pe inovatori) și o abordare descendentă (determinată de priorități definite strategic), în funcție de tipul cercetării și de comunitățile de inovare care sunt implicate în întreaga Uniune, de ratele de succes în funcție de domeniu de intervenție, de tipurile și scopul activităților realizate, de principiul subsidiarității și de impacturile așteptate. Combinația acestor factori ar trebui să determine alegerea abordării pentru diferitele părți ale programului, care contribuie la îndeplinirea tuturor obiectivelor generale și specifice ale programului.

(8-a)   Bugetul global pentru componenta dedicată extinderii participării și răspândirii excelenței din cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” din programul Orizont Europa ar trebui să reprezinte cel puțin 3,3 % din bugetul global al programului Orizont Europa. Acest buget ar trebui să aducă beneficii în principal entităților juridice din țările vizate de extinderea participării.

(8-b)  Inițiativele de excelență ar trebui să aibă drept obiectiv sprijinirea excelenței în materie de cercetare și inovare în țările eligibile, inclusiv, spre exemplu, prin sprijinirea formării pentru îmbunătățirea competențelor manageriale în materie de C&I, acordarea de premii, consolidarea ecosistemelor de inovare, precum și prin crearea de rețele de C&I, inclusiv pe baza infrastructurilor de cercetare finanțate de UE. Solicitanții trebuie să demonstreze în mod clar că proiectele sunt legate de strategii naționale și/sau regionale de C&I pentru a fi în măsură să solicite finanțare în cadrul componentei dedicate extinderii participării și răspândirii excelenței din cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” din programul Orizont Europa.

(8a)  Mai multe acțiuni de cercetare și inovare ar trebui să aplice o cale rapidă spre cercetare și inovare, în care intervalul de timp până la acordarea granturilor ar trebui să fie de maximum șase luni. Aceasta ar trebui să permită un acces la fonduri mai rapid, de la bază spre vârf, pentru consorțiile mici implicate în colaborare, acoperind acțiuni de la cercetarea fundamentală la intrarea pe piață.

(8b)  Programul ar trebui să sprijine toate etapele cercetării și inovării, în special în cadrul proiectelor de colaborare. Cercetarea fundamentală constituie un bun esențial și o condiție importantă pentru creșterea capacității Uniunii de a atrage cei mai buni oameni de știință, astfel încât să devină un centru global de excelență. Ar trebui să se asigure un echilibru între cercetarea fundamentală și cea aplicată. Odată cu inovarea, acest lucru va sprijini competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Uniune.

(8c)  Pentru a maximiza impactul programului Orizont Europa, ar trebui acordată o atenție deosebită abordărilor multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, ca elemente necesare pentru un progres științific major.

(8d)  Implicarea în societate este cultivată printr-o cercetare și inovare responsabilă, ca element transversal ce vizează consolidarea unei cooperări eficiente între știință și societate. Aceasta le-ar permite tuturor actorilor societali (cercetători, cetățeni, decidenți politici, întreprinderi, organizații din sectorul terțiar etc.) să colaboreze pe parcursul întregului proces de cercetare și inovare pentru o mai bună aliniere a procesului și a rezultatelor acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene.

(9)  Acțiunile de cercetare din cadrul pilonului „Știință deschisă și excelentă” ar trebui să fie stabilite în funcție de necesitățile și oportunitățile din domeniul științei. Agenda de cercetare ar trebui să fie stabilită în strânsă colaborare cu comunitatea științifică și ar trebui să pună accentul pe atragerea unor noi talente în domeniul C&I, a unor cercetători tineri, consolidând în același timp Spațiul european de cercetare (SEC) și evitând exodul creierelor. Cercetarea ar trebui finanțată în funcție de criteriul excelenței.

(10)  Pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar trebui să fie stabilit prin intermediul unor clustere de activități de cercetare și inovare, în vederea maximizării integrării în domeniile de activitate respective, asigurând totodată un nivel ridicat și durabil al impactului pentru Uniune în raport cu resursele utilizate. Aceasta va încuraja colaborarea între mai multe discipline, sectoare, politici și țări, în vederea atingerii obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și a angajamentelor Uniunii în conformitate cu Acordul de la Paris și, după caz, în vederea abordării provocărilor societale și a creșterii competitivității industriilor Uniunii. Activitățile incluse în acest pilon ar trebui să acopere întreaga gamă de activități de cercetare și inovare, inclusiv C&D, proiectele-pilot, activitățile demonstrative și sprijinul pentru achizițiile publice, cercetarea prenormativă, stabilirea standardelor și accesul pe piață al inovațiilor, pentru a garanta că Europa se menține în avangarda cercetării în domenii prioritare definite strategic.

(11)  Implicarea deplină și în timp util a industriei Uniunii în program, la toate nivelurile, de la antreprenori individuali și întreprinderile mici și mijlocii la întreprinderi de mari dimensiuni, ar trebui menținută în special pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile în Europa. ▌

(12)  Este important să sprijinim industria Uniunii să rămână sau să devină un lider mondial în domeniul inovării, digitalizării și decarbonizării, în special prin investiții în tehnologiile generice esențiale care vor sta la baza întreprinderilor de mâine. Tehnologiile generice esențiale (TGE) vor juca un rol central în cadrul pilonului II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, și ar trebui să fie conectate în continuare la inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor emergente și viitoare, pentru a permite proiectelor de cercetare să acopere întregul lanț al inovării. Acțiunile programului ar trebui să reflecte strategia de politică industrială a Uniunii, pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, pentru a încuraja investițiile în mod proporțional și transparent, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară și să asigure un randament public al investițiilor. Aceasta va asigura coerența acțiunilor programului cu normele UE privind ajutoarele de stat în domeniul CDI, care ar trebui să fie revizuite pentru a stimula inovarea.

(13)  Programul ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea în mod integrat, respectând toate dispozițiile relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului. Conceptul de cercetare, inclusiv dezvoltarea experimentală, ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Frascati elaborat de OCDE, în timp ce conceptul de inovare ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Oslo, elaborat de OCDE și Eurostat, urmând o abordare largă care acoperă inovarea, proiectarea și creativitatea socială. Ca și în cazul programului-cadru anterior Orizont 2020, ar trebui să fie luate în considerare definițiile OCDE cu privire la nivelul de maturitate tehnologică ▌. Programul de lucru pentru o anumită cerere de propuneri din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar putea permite granturi pentru validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață.

(14)  Comunicarea Comisiei privind evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 (COM(2018)0002) și Raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării la jumătatea perioadei a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru (2016/2147(INI)) au oferit un set de recomandări privind prezentul program, inclusiv privind normele de participare și de diseminare, bazându-se pe lecțiile învățate din programul precedent, precum și pe contribuțiile din partea instituțiilor UE și a părților interesate. Printre recomandări se numără realizarea de investiții mai ambițioase, pentru a atinge o masă critică și pentru a maximiza impactul; sprijinirea inovării revoluționare; acordarea de prioritate investițiilor Uniunii în cercetare și inovare (C&I) în domenii cu valoare adăugată ridicată, în special printr-o abordare bazată pe misiuni, prin implicarea deplină, conștientă și la timp a cetățenilor și comunicarea extinsă; raționalizarea cadrului de finanțare al Uniunii pentru folosirea integrală a potențialului de C&I al tuturor statelor membre, inclusiv prin simplificarea gamei de inițiative de parteneriat și de programe de cofinanțare; dezvoltarea unor sinergii sporite și mai concrete între diferitele instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu scopul de a contribui la mobilizarea potențialului neexploatat de C&I în întreaga Uniune; implicarea mai susținută a infrastructurilor de cercetare finanțate de Uniune, în special din FEDR, în proiectele programului, întărirea cooperării internaționale și consolidarea deschiderii în vederea participării țărilor terțe, apărând în același timp interesele Uniunii și extinzând participarea la program a tuturor statelor membre, precum și continuarea simplificării bazate pe experiența dobândită în urma punerii în aplicare a programului Orizont 2020.

(15)  Politica de coeziune ar trebui să contribuie în continuare la cercetare și inovare. Prin urmare, trebuie să se acorde o atenție deosebită coordonării și complementarității dintre cele două politici ale Uniunii. Programul ar trebui să urmărească alinierea normelor și realizarea de sinergii cu alte programe ale Uniunii, astfel cum sunt menționate în anexa IV la prezentul regulament, din etapa de concepere și planificare strategică, până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, monitorizare, audit și guvernanță. În vederea evitării suprapunerilor și a dublării eforturilor și pentru a crește efectul de levier al finanțării din partea Uniunii, precum și pentru a reduce sarcina administrativă pentru solicitanți și beneficiari, toate tipurile de sinergii ar trebui să urmeze principiul „fiecare acțiune respectă un set unic de norme”:

(16)  Pentru a obține cel mai mare impact posibil al finanțării acordate de Uniune și cea mai eficientă contribuție la obiectivele de politică și la angajamentele Uniunii, programul poate institui parteneriate europene cu parteneri din sectorul privat și/sau public, pe baza rezultatului planificării strategice. Printre parteneri se numără părțile interesate din domeniul cercetării și inovării din sectorul public și cel privat, centrele de competențe, incubatoarele de afaceri, parcurile științifice și tehnologice, organismele aflate în serviciul public, fundațiile și organizațiile societății civile și, după caz, ecosistemele regionale de inovare, care susțin și/sau desfășoară activități de cercetare și inovare, cu condiția ca impacturile dorite să poată fi atinse mai eficient prin intermediul unui parteneriat decât exclusiv de către Uniune.

(17)  Programul ar trebui să întărească cooperarea dintre parteneriatele europene și partenerii din sectorul public și/sau privat la nivel internațional, inclusiv prin reunirea programelor pentru cercetare și inovare și a investițiilor transfrontaliere în cercetare și inovare, ceea ce oferă avantaje reciproce cetățenilor și întreprinderilor, permițând, în același timp, Uniunii să-și apere interesele.

(17a)  Inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) s-au dovedit a fi un instrument eficace și eficient, aducând beneficii societății într-un efort comun coordonat al Uniunii și al statelor sale membre. Activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) privind grafenul, proiectul „Creierul uman” și tehnologia cuantică, care sunt sprijinite în cadrul programului Orizont 2020, vor continua să fie sprijinite în cadrul programului Orizont Europa prin cereri de propuneri incluse în programul de lucru. Acțiunile pregătitoare sprijinite în cadrul părții referitoare la inițiativele emblematice în domeniul FET a programului Orizont 2020 vor contribui la procesul de planificare strategică din cadrul programului Orizont Europa și vor sprijini lucrările cu privire la misiuni, la parteneriatele cofinanțate/programate în comun și la cererile de propuneri obișnuite.

(18)  Centrul Comun de Cercetare (JRC) ar trebui să ofere în continuare politicilor Uniunii cunoștințe științifice independente și orientate către client și asistență tehnică pe parcursul întregului ciclu al politicilor. Acțiunile directe ale JRC ar trebui să fie puse în aplicare în mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de necesitățile relevante ale utilizatorilor JRC, de constrângerile bugetare și de necesitățile politicilor Uniunii și asigurând protecția intereselor financiare ale Uniunii. JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare.

(19)  Pilonul „O Europă inovatoare” ar trebui să stabilească o serie de măsuri de sprijin integrat pentru nevoile antreprenorilor și antreprenoriatului orientat spre cercetare, menite să dezvolte și să accelereze inovarea revoluționară pentru creșterea rapidă a pieței, precum și să promoveze autonomia tehnologică a Uniunii în domenii strategice. Acesta ar trebui să atragă întreprinderile inovatoare, inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, cu potențial de extindere la nivel internațional și la nivelul Uniunii și să ofere granturi și coinvestiții rapide și flexibile, inclusiv cu ajutorul investitorilor privați. Aceste obiective ar trebui să fie urmărite prin crearea unui Consiliu european pentru inovare (CEI). Acest pilon ar trebui să sprijine, de asemenea, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), Schema de Inovare Regională a EIT și ecosistemele europene de inovare în general, în întreaga Uniune, în special prin parteneriate de cofinanțare cu actori de la nivel național și regional, atât publici, cât și privați, care sprijină inovarea.

(20)  Pentru a satisface nevoia de sprijin pentru investiții în activități cu risc mai ridicat și în activități nelineare, cum ar fi cercetarea și inovarea, este esențial ca programul Orizont Europa, în special CEI, dar și EIT cu CCI-urile sale, să își desfășoare activitățile în sinergie cu produsele financiare care urmează să fie instituite în cadrul programului InvestEU. În acest sens, experiența dobândită cu instrumentele financiare executate în cadrul programului Orizont 2020, cum ar fi InnovFin și garanția pentru împrumuturi acordată IMM-urilor, ar trebui să servească drept fundament puternic pentru acordarea acestui sprijin specific; CEI ar trebui să dezvolte activități de informare strategică și de evaluare în timp real, pentru gestionarea și coordonarea în timp util a diferitelor sale acțiuni.

(21)  CEI, împreună cu alte părți ale programului Orizont Europa, ar trebui să stimuleze toate formele de inovare care variază de la inovare incrementală la inovații revoluționare și disruptive, vizând în special inovarea creatoare de piețe. Prin instrumentele sale, Pathfinder și Accelerator, CEI ar trebui să urmărească identificarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor inovații cu risc ridicat de toate tipurile, incluzând inovația incrementală, cu un accent solid pe inovații revoluționare, disruptive și deep-tech care au potențialul de a deveni inovații creatoare de piețe. Printr-un sprijin coerent și raționalizat acordat inovării revoluționare, CEI ar trebui să umple golul existent în ceea ce privește sprijinul public și investițiile private pentru inovațiile revoluționare. Instrumentele CEI necesită funcții de gestionare și juridice specifice, pentru a reflecta obiectivele sale, în special activitățile de introducere pe piață.

(21a)  În sensul prezentului regulament și, în special, în contextul activităților desfășurate în cadrul CEI, o întreprindere nou-înființată este o IMM aflată într-o etapă timpurie a ciclului său de viață (inclusiv întreprinderile de tip spin-off provenite din mediul universitar), care urmărește să pună în aplicare soluții inovatoare și un model de afaceri scalabil și care este autonomă în sensul articolului 3 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(5); iar „întreprindere cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, și care are un număr de angajați cuprins între 250 și 3 000, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea susmenționată; o întreprindere mică cu capitalizare medie este o întreprindere cu capitalizare medie al cărei număr de angajați nu depășește 499.

(22)  Prin finanțarea mixtă în cadrul CEI, Acceleratorul CEI ar trebui să permită depășirea „văii morții” existente între cercetare, comercializarea înainte de producția de masă și extinderea întreprinderilor. Completând programul InvestEU instituit prin Regulamentul …(6), Acceleratorul ar trebui să ofere sprijin operațiilor care prezintă riscuri tehnologice sau comerciale de așa natură încât nu sunt considerate rentabile și nu pot mobiliza investiții semnificative de pe piață.

(22a)  IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont Europa, este necesară participarea largă a IMM-urilor, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei. Valorificând bunele practici din cadrul Orizont 2020, Orizont Europa ar trebui să încurajeze în continuare participarea IMM-urilor la programul-cadru într-o manieră integrată.

(22b)   În condițiile în care principala utilizare a bugetului destinat Acceleratorului CEI ar trebui să fie asociată cu finanțarea mixtă, în sensul articolului 43, sprijinul exclusiv sub formă de granturi din partea Acceleratorului CEI care este acordat IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, ar trebui să corespundă sprijinului acordat prin intermediul bugetului atribuit instrumentului pentru IMM-uri din cadrul fostului Program-cadru Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7).

(22c)   În strânsă sinergie cu InvestEU, ar trebui ca Acceleratorul CEI, care poate îmbrăca forma finanțării mixte sau a sprijinului financiar bazat pe capitaluri proprii, să finanțeze IMM-urile, inclusiv întreprinderile nou-înființate, și, în cazuri excepționale, proiectele derulate de întreprinderi mici cu capitalizare medie, care fie nu sunt încă în măsură să genereze venituri, fie nu sunt încă profitabile, fie nu sunt încă în măsură să atragă suficiente investiții pentru a pune în aplicare integral planul de afaceri al proiectelor lor. Se va considera că astfel de entități eligibile nu au acces la sistemele normale de creditare, în condițiile în care o parte din nevoile lor în materie de investiții ar fi putut sau ar putea fi acoperite de către unul sau mai mulți investitori, cum ar fi o bancă privată sau publică, un birou familial, un fond de capital de risc, un investitor providențial etc. În acest mod, permițând depășirea unei disfuncționalități a pieței, Acceleratorul CEI va finanța entități promițătoare, care derulează proiecte axate pe inovarea revoluționară creatoare de piețe, dar care nu sunt încă eligibile pentru finanțare din partea băncilor. Odată ce vor deveni eligibile pentru finanțare din partea băncilor, proiectele respective pot fi finanțate, într-o etapă ulterioară a dezvoltării lor, prin programul InvestEU.

(23)  Institutul European de Inovare și Tehnologie, în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI) și prin Schema de Inovare Regională a EIT, ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea ecosistemelor de inovare pentru dezvoltarea unei capacități globale a Uniunii pentru inovare, care abordează provocările globale, prin stimularea integrării întreprinderilor, cercetării, învățământului superior și antreprenoriatului. În conformitate cu actul său de înființare, Regulamentul privind EIT(8) și Agenda strategică de inovare a EIT(9), prin activitățile sale, EIT ar trebui să stimuleze inovarea și să sprijine integrarea învățământului superior în ecosistemul de inovare, în special prin: stimularea educației antreprenoriale, stimularea unor colaborări strânse fără caracter disciplinar între industrie și mediul academic și identificarea posibilelor competențe ale viitorilor inovatori pentru a aborda provocările globale, care includ competențele digitale și de inovare avansate. Beneficiarii CEI ar trebui să poată avea acces la programele de sprijin oferite de EIT, iar întreprinderile nou-înființate generate de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT ar trebui să aibă acces rapid la acțiunile CEI. În timp ce accentul pus de EIT pe ecosistemele de inovare ar trebui să-l facă să se încadreze în mod natural în pilonul „O Europă inovatoare”, acesta ar trebui totodată să sprijine, după caz, toți ceilalți piloni, iar planificarea comunităților sale de cunoaștere și inovare ar trebui să fie aliniată prin intermediul procesului de planificare strategică cu pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”. Ar trebui evitată suprapunerea dintre comunitățile de cunoaștere și inovare și alte instrumente din același domeniu, în special alte parteneriate.

(24)  Asigurarea și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care concurează pe o piață dată ar trebui să constituie o cerință esențială pentru succesul inovării revoluționare sau disruptive, permițând astfel în special întreprinderilor inovatoare mici și mijlocii să profite de beneficiile investițiilor realizate și să obțină o cotă de piață. În mod similar, un anumit grad de deschidere în gradul de inovare al acțiunilor finanțate – care se adresează unei rețele ample de beneficiari – poate avea o contribuție substanțială la consolidarea capacităților IMM-urilor, furnizându-le mijloacele necesare pentru a atrage investiții și pentru a avea succes.

(25)  Programul ar trebui să promoveze și să integreze cooperarea cu țările terțe și cu organizații internaționale și inițiativele bazate pe interesele Uniunii și pe avantaje reciproce și angajamente globale pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Cooperarea internațională ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării, a atractivității și a competitivității economice și industriale a Uniunii, abordarea provocărilor globale, astfel cum reies din obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și susținerea politicilor externe ale Uniunii. Este necesar să se aplice o abordare de deschidere generală în ceea ce privește excelența în materie de participare internațională și acțiuni de cooperare internațională specifice, precum și criterii de eligibilitate adecvate, luând în considerare diferitele niveluri de capacități în materie de C&I, pentru finanțarea entităților stabilite în țări terțe cu venituri scăzute și medii ▌. În același timp, ar trebui să se promoveze asocierea țărilor terțe la program acolo unde se are în vedere reciprocitatea și cu condiția protejării intereselor Uniunii și a promovării unei participări crescute a tuturor statelor membre la program.

(26)  Pentru a aprofunda legătura dintre știință și societate și a maximiza beneficiile interacțiunii dintre acestea, programul ar trebui să implice cetățenii și organizațiile societății civile în conceperea și crearea în comun a unor agende și conținuturi responsabile de cercetare și inovare (CIR), care vin în întâmpinarea preocupărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și societății civile, prin promovarea educației științifice, prin oferirea unui acces liber la cunoștințele științifice și prin facilitarea participării cetățenilor și a organizațiilor societății civile la activitățile sale. Măsurile adoptate pentru îmbunătățirea implicării cetățenilor și a societății civile ar trebui să fie monitorizate.

(26a)  Orizont Europa ar trebui să sprijine noile tehnologii care contribuie la depășirea obstacolelor ce împiedică accesul și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități și care, în consecință, împiedică dezvoltarea unei societăți cu adevărat incluzive.

(27)  În temeiul articolului 349 din TFUE, regiunile ultraperiferice ale Uniunii au dreptul la măsuri specifice (ținând cont de situația lor structurală, socială și economică) în ceea ce privește accesul la programele orizontale ale Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale regiunilor respective, în conformitate cu Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” [COM(2017)0623], aprobată de Consiliu la 12 aprilie 2018, și, în măsura în care este posibil, ar trebui să promoveze participarea acestor regiuni la program.

(28)  Activitățile desfășurate în cadrul programului ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților de gen, evitarea prejudecăților de gen, integrarea în mod adecvat a dimensiunii de gen în conținutul de cercetare și inovare, având ca scop îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, și promovarea egalității între femei și bărbați, inclusiv principiul remunerației egale menționat la articolul 141 alineatul (3) din TFUE și în Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, precum și asigurarea accesului la cercetare și inovare al cercetătorilor cu dizabilități. ▌

(29)  Având în vedere specificitățile industriei apărării, dispozițiile detaliate privind finanțarea de către Uniune a proiectelor de cercetare în domeniul apărării ar trebui să fie stabilite prin Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare(10), care definește normele de participare pentru cercetarea în domeniul apărării. Deși sinergiile dintre programul Orizont Europa și Fondul european de apărare ar putea fi încurajate, evitând în același timp dublarea eforturilor, acțiunile din cadrul Orizont Europa ar trebui să se concentreze în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile.

(30)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program. Suma indicată pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) va constitui principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(11)].

(31)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) (12)se aplică prezentului program, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(31a)  Simplificarea administrativă, în special reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari, ar trebui să fie urmărite continuu pe parcursul derulării programului. Comisia ar trebui să își simplifice în continuare instrumentele și orientările, astfel încât să impună o sarcină minimă asupra beneficiarilor. În special, Comisia ar trebui să ia în considerare emiterea unei versiuni prescurtate a orientărilor.

(31b)  Pentru a asigura faptul că Europa ocupă în continuare un loc de frunte la nivel mondial în cercetarea și inovarea din domeniul digital și pentru a ține cont de necesitatea de a majora investițiile, cu scopul de a beneficia de oportunitățile tot mai mari oferite de tehnologiile digitale, ar trebui să se aloce resurse bugetare suficiente priorităților digitale fundamentale.

(32)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(13), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(14), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(15) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(16), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(33)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la țările și teritoriile de peste mări: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(18)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de particularitățile acestor teritorii, pentru a asigura participarea lor efectivă și pentru a sprijini cooperarea și sinergiile, în special cu regiunile ultraperiferice, precum și cu țările terțe din vecinătatea lor.

(34)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre și a beneficiarilor programului. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(35)  În vederea completării sau a modificării indicatorilor căilor de impact, acolo unde se consideră necesar, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(36)  Coerența și sinergiile dintre Orizont Europa și programul spațial al UE vor promova un sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial, vor consolida autonomia Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și vor consolida rolul Europei pe scena mondială. Soluțiile inovatoare în cadrul Orizont Europa vor fi susținute prin date și servicii puse la dispoziție prin programul spațial.

(36a)  În vederea finanțării unei acțiuni specifice, programul de lucru ar trebui să țină seama de rezultatele proiectelor specifice anterioare și de nivelul de progres al științei, tehnologiei și inovării la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și de nivelul evoluției politicilor relevante, a pieței și a societății.

(37)  Normele de participare și de diseminare ar trebui să reflecte în mod adecvat nevoile programului, luând în considerare preocupările exprimate și recomandările făcute de diferitele părți interesate.

(38)  Normele și cerințele comune aplicabile întregului program ar trebui să asigure instrumente simplificate și comune de punere în aplicare, inclusiv pentru monitorizare și raportare, și un cadru coerent care să faciliteze participarea la programele finanțate prin bugetul programului, inclusiv participarea la programe gestionate de organisme de finanțare cum ar fi EIT, întreprinderile comune sau orice alte structuri în temeiul articolului 187 din TFUE, precum și participarea la programe lansate de statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE. Adoptarea de norme specifice ar trebui să fie posibilă, dar excepțiile trebuie să fie limitate la strictul necesar și să se justifice în mod adecvat.

(39)  Acțiunile care intră în domeniul de aplicare al programului ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceste acțiuni ar trebui să fie în conformitate cu orice obligație juridică, inclusiv cu legislația internațională și cu orice decizii relevante ale Comisiei, ca de exemplu informarea Comisiei din 28 iunie 2013(19), precum și cu principiile etice, care includ evitarea oricărei încălcări a integrității cercetării. Ar trebui să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. În cadrul activităților de cercetare ar trebui să se țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să se limiteze utilizarea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor.

(40)  În concordanță cu obiectivele de cooperare internațională, astfel cum se prevede la articolele 180 și 186 din TFUE, ar trebui promovată participarea entităților juridice stabilite în țări terțe, precum și a organizațiilor internaționale în interesul științific, societal, economic și tehnologic al Uniunii. Punerea în aplicare a programului ar trebui să fie în conformitate cu măsurile adoptate în conformitate cu articolele 75 și 215 din TFUE și ar trebui să respecte legislația internațională. Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, participarea la anumite acțiuni ale programului poate fi limitată la entități stabilite doar în statele membre sau la entități stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.

(41)  Recunoscând schimbările climatice ca fiind una dintre cele mai mari și mai importante provocări globale și societale și reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca cel puțin 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele climatice în perioada CFM 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Dimensiunea climatică ar trebui să fie integrată în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării și să fie aplicată în toate etapele ciclului de cercetare.

(41a)  În contextul căii de impact legate de climă, Comisia va raporta cu privire la rezultatele, inovațiile și efectele estimate agregate ale proiectelor care sunt relevante pentru climă, inclusiv în mod defalcat în funcție de partea vizată a programului și de modul de punere în aplicare. În analiza sa, Comisia ar trebui să țină seama de costurile și beneficiile economice, societale și de mediu pe termen lung pentru cetățeanul european, rezultate din activitățile programului, inclusiv de adoptarea de soluții inovatoare în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, de impactul estimat asupra locurilor de muncă și creării de întreprinderi, asupra creșterii economice și competitivității, energiei curate, sănătății și bunăstării (inclusiv a calității aerului, a solului și a apei). Rezultatele acestei analize de impact ar trebui să fie făcute publice și ar trebui să fie evaluate în contextul obiectivelor Europei în domeniul climei și al energiei, contribuind la elaborarea unui feedback care va fi utilizat în cadrul procesului de planificare strategică ulterior și al viitoarelor programe de lucru.

(42)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu pe baza articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Normele sunt stipulate în Regulamentul financiar și prevăd, în special, procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă, instituind totodată controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate pe baza articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

(43)  Utilizarea unor informații preexistente sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultatele sensibile și la date de cercetare poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei(20) care stabilește dispozițiile privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate.

▌

(45)  Este necesar să se stabilească termenele și condițiile de acordare a finanțării din partea Uniunii pentru participanții la acțiuni în cadrul programului. Granturile vor fi principalul tip de finanțare din cadrul programului. Alte tipuri de finanțare ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de utilizarea unor sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar, ▌cu scopul de a continua procesul de simplificare. Înainte ca orice nou sistem de rambursare a costurilor să poată fi considerat o reală simplificare pentru beneficiari, acesta ar trebui să fie precedat de o evaluare extinsă și pozitivă.

▌

(47)  În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”)(21), programul ar trebui să prevadă o acceptare mai largă a practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului în ceea ce privește costurile cu personalul și costurile unitare pentru bunuri și servicii facturate intern (inclusiv în cazul infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, definite astfel în contextul programului Orizont 2020). Utilizarea costurilor unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern, calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale beneficiarilor, care combină costurile directe și costurile indirecte ar trebui să fie o opțiune care să poată fi aleasă de toți beneficiarii. În acest sens, beneficiarii ar trebui să poată include costurile indirecte reale calculate pe baza unor chei de repartizare în astfel de costuri unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern.

(48)  Actualul sistem de rambursare a costurilor reale cu personalul ar trebui să fie simplificat și mai mult pornind de la abordarea privind remunerația pe bază de proiect dezvoltată în cadrul programului Orizont 2020 și ar trebui să fie aliniat la Regulamentul financiar, urmărind să elimine decalajul în materie de remunerare dintre cercetătorii din UE implicați în program.

(49)  Fondul de garantare pentru participanți, înființat în cadrul programului Orizont 2020 și gestionat de Comisie, s-a dovedit a fi un important mecanism de garantare, care atenuează riscurile asociate sumelor datorate și nerambursate de participanții care nu își respectă obligațiile. Prin urmare, Fondul de garantare pentru beneficiari, redenumit Mecanismul de asigurare reciprocă („Mecanismul”) ar trebui să fie continuat și extins la alte organisme de finanțare, în special la inițiativele în temeiul articolului 185 din TFUE. Mecanismul ar trebui să permită participarea beneficiarilor altor programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe.

(50)   Ar trebui să se prevadă norme de reglementare a exploatării și diseminării rezultatelor, pentru a se asigura faptul că beneficiarii protejează, exploatează, diseminează și asigură accesul la rezultate, după caz. Ar trebui acordată mai multă atenție exploatării rezultatelor, iar Comisia ar trebui să identifice oportunitățile care le permit beneficiarilor să exploateze rezultatele și să ajute la valorificarea maximă a acestora, în special în Uniune. Exploatarea ar trebui să țină seama de principiile acestui program, inclusiv de promovarea inovării în Uniune și de consolidarea Spațiului european de cercetare.

(51)  Ar trebui menținute elementele-cheie ale sistemului de evaluare și selecție a propunerilor din programul anterior Orizont 2020 care acordă o atenție deosebită criteriilor legate de excelență, „impact” și „calitatea și eficiența implementării ”. Propunerile ar trebui să fie selectate în continuare pe baza unei evaluări efectuate de experți independenți proveniți din cât mai multe state membre. Comisia ar trebui să organizeze, atunci când este necesar, evaluări anonime și să analizeze rezultatele acestora pentru a asigura imparțialitatea selecției. Acolo unde este cazul, necesitatea de a asigura coerența globală a portofoliului de proiecte ar trebui să fie luată în considerare de către experți independenți.

(52)  Ar trebui introdusă, în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, pentru toate părțile programului, o valabilitate transversală sistematică a auditurilor și evaluărilor ▌ cu alte programe ale Uniunii, în scopul de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor din partea Uniunii. Valabilitatea transversală ar trebui să fie prevăzută în mod explicit prin luarea în considerare și a altor elemente de asigurare, precum auditurile sistemelor și proceselor.

(53)  Provocările specifice în domeniile cercetării și inovării ar trebui să fie soluționate prin intermediul premiilor, inclusiv premii finanțate sau implementate în comun, dacă este cazul, organizate de Comisie sau de organismul de finanțare împreună cu alte organisme ale Uniunii, țări terțe, organizații internaționale sau entități juridice nonprofit. În special, ar trebui acordate premii proiectelor care atrag oameni de știință în țările vizate de extinderea participării, precum și proiectelor de succes, pentru a le mări vizibilitatea și pentru a permite o mai bună promovare a acțiunilor finanțate de Uniune.

(54)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În acest context, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezentul regulament instituie programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa („programul”) și normele de participare și de diseminare pentru acțiunile indirecte în cadrul programului și stabilește cadrul care reglementează sprijinul Uniunii pentru activitățile de cercetare și inovare.

(2)  El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

(3)  Programul este pus în aplicare prin:

(a)  programul specific instituit prin Decizia.../.../UE(22) ▌;

(aa)  printr-o contribuție financiară pentru EIT, înființat prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008;

(b)  programul specific privind cercetarea în domeniul apărării instituit prin Regulamentul .../.../UE al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare.

(4)  Termenii „Orizont Europa”, „programul” și „programul specific” utilizați în prezentul regulament se referă la chestiuni relevante numai pentru programul specific menționat la alineatul (3) litera (a), cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod explicit.

EIT pune în aplicare programul în conformitate cu obiectivele sale strategice pentru perioada 2021-2027, astfel cum se prevede în Agenda strategică de inovare a EIT, ținând seama de planificarea strategică.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.  „infrastructuri de cercetare” înseamnă instalații care oferă resurse și servicii comunităților de cercetare pentru a desfășura activități de cercetare și pentru a stimula inovarea în domeniile lor. Această definiție include resursele umane asociate și acoperă principalele echipamente sau seturi de instrumente; instalații legate de cunoștințe cum ar fi colecțiile, arhivele sau infrastructuri de date științifice; sisteme informatice, rețele de comunicare, precum și orice altă infrastructură, având un caracter unic și deschis pentru utilizatorii externi, care este esențială pentru obținerea excelenței în cercetare și inovare. Atunci când este cazul, acestea pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele de cercetare, de exemplu pentru educație sau servicii publice, și pot fi „amplasate într-un singur loc”, „virtuale” sau „distribuite”;

2.  „strategie de specializare inteligentă” are același înțeles ca și strategia de specializare inteligentă definită în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(23) și îndeplinește condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune];

3.  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă în cadrul căreia Uniunea, în urma unor pregătiri cu implicarea timpurie a statelor membre și/sau a statelor asociate, împreună cu parteneri privați și/sau publici (cum ar fi industria, universitățile, organizații de cercetare, organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional sau organizațiile societății civile, inclusiv fundații și ONG-uri), se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program de activități de cercetare și inovare, incluzând activități legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;

4.  „acces liber” înseamnă practica de a furniza utilizatorului final acces online la rezultatele cercetării generate de acțiunile finanțate în cadrul programului, ▌ în mod gratuit, în conformitate cu articolul 10 și articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament;

4a.   „știință deschisă” înseamnă o abordare a procesului științific bazată pe o cooperare și pe instrumente deschise și pe diseminarea de cunoștințe, inclusiv pe elementele menționate la articolul 10;

5.  „misiune” înseamnă un portofoliu de acțiuni de C&I bazate pe criteriul excelenței și orientate asupra impactului, întreprinse la nivel interdisciplinar și intersectorial, menite să:

–  obțină ▌, într-un interval de timp stabilit, un obiectiv măsurabil care nu ar putea fi obținut prin acțiuni individuale,

–  aibă un impact asupra societății și a procesului de elaborare a politicilor prin intermediul științei și tehnologiei; și

–  să fie relevante pentru o parte semnificativă a populației europene și pentru o gamă largă de cetățeni europeni;

6.  „achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;

7.  „achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o achiziție publică în cadrul căreia autoritatea contractantă acționează în calitate de client care lansează bunuri sau servicii inovatoare care nu sunt încă comercializate pe scară largă și pot include teste de conformitate;

8.  „drepturi de acces” înseamnă drepturi de utilizare a rezultatelor sau a informațiilor preexistente ținând cont de termenele și condițiile stabilite în conformitate cu prezentul regulament;

9.  „informații preexistente” înseamnă orice date, know-how sau informații indiferent de natura sau forma acestora, tangibile sau intangibile, inclusiv orice drepturi, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală, care: (i) sunt deținute de beneficiari înainte de aderarea acestora la acțiune; și (ii) sunt identificate de beneficiari printr-un acord scris, ▌ după cum este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii sau pentru exploatarea rezultatelor acesteia;

10.  „diseminare” înseamnă comunicarea publică a rezultatelor prin mijloace adecvate (în afară de diseminarea care rezultă din protejarea sau exploatarea rezultatelor), inclusiv prin publicații științifice în orice mijloc de informare;

11.  „exploatare” înseamnă utilizarea rezultatelor în alte activități de cercetare și inovare decât cele acoperite de acțiunea vizată inclusiv, printre altele, în activități de exploatare comercială, precum elaborarea, crearea, producerea și comercializarea unui produs sau proces, crearea și furnizarea unui serviciu sau în activități de standardizare;

12.  „condiții echitabile și rezonabile” înseamnă condiții corespunzătoare, inclusiv eventualii termeni financiari sau eventualele condiții de scutire de redevențe, având în vedere circumstanțele specifice ale cererii de acces, de exemplu valoarea reală sau potențială a rezultatelor sau a informațiilor preexistente la care se solicită acces și/sau sfera de aplicare, durata sau alte caracteristici ale exploatării prevăzute;

13.  „organism de finanțare” înseamnă un organism sau o organizație, alta decât Comisia, menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, care a primit sarcini de execuție bugetară în cadrul programului din partea Comisiei;

14.  „organizație internațională de cercetare europeană” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau țări asociate și al cărei obiectiv principal este promovarea cooperării științifice și tehnologice în Europa;

15.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

15a.  „țări vizate de extinderea participării”/„țări cu un nivel scăzut de C & I” înseamnă acele țări în care trebuie să fie înființate persoane juridice pentru a fi eligibile în calitate de coordonatori în cadrul subcomponentei „Extinderea participării și difuzarea excelenței” din cadrul componentei „Extinderea participării și consolidarea SEC” a programului Orizont Europa. Dintre statele membre ale UE, aceste țări sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia, pe întreaga durată a programului. Pentru țările asociate, lista țărilor eligibile va fi definită pe baza unui indicator și publicată în programul de lucru. În temeiul articolului 349 din TFUE, persoanele juridice din regiunile ultraperiferice vor fi, de asemenea, pe deplin eligibile pentru a îndeplini funcția de coordonatori în cadrul prezentei componente.

16.  „entitate juridică non-profit” înseamnă o entitate juridică care, prin forma sa juridică, nu are scop lucrativ sau care are o obligație juridică sau statutară de a nu distribui profituri acționarilor sau membrilor săi individuali;

16a.  „IMM” înseamnă o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

17.  „întreprindere mică cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie („IMM”), astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, și care are cel mult 499 de angajați, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea respectivă;

18.  „rezultate” înseamnă orice efect tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

18a.  „rezultatele cercetării” înseamnă rezultatele generate de acțiunea la care poate fi acordat accesul sub formă de publicații științifice, date sau alte rezultate și procese obținute pe cale tehnică, cum ar fi programe informatice, algoritmi, protocoale și agende electronice;

19.  „marcă de excelență” înseamnă o etichetă certificată care arată că o propunere prezentată ca urmare a unei cereri de propuneri a depășit toate pragurile de evaluare stabilite în programul de lucru, dar nu a putut fi finanțată din cauza lipsei resurselor bugetare disponibile pentru cererea de propuneri respectivă în cadrul programului de lucru, însă care ar putea primi sprijin din altă sursă de finanțare națională sau a Uniunii;

19a.  „plan strategic de C & I” înseamnă un act de punere în aplicare prin care se stabilește o strategie de realizare a conținutului în programul de lucru, care acoperă o perioadă maximă de patru ani, în urma unui amplu proces de consultare obligatorie cu participarea mai multor părți interesate. Acesta definește prioritățile, tipurile de acțiuni adecvate și modalitățile de punere în aplicare.

20.  „program de lucru” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru punerea în aplicare a programului specific(24) în conformitate cu articolul 12 din acesta sau un document cu un conținut și o structură echivalente adoptat de un organism de finanțare;

21.  „avans rambursabil” înseamnă partea dintr-o finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI care corespunde unui împrumut în temeiul titlului X din Regulamentul financiar, dar care este acordat direct de Uniune fără scop lucrativ pentru a acoperi costurile activităților corespunzătoare unei acțiuni de inovare și care trebuie să fie rambursat de către beneficiar Uniunii în condițiile prevăzute în contract;

22.  „contract” înseamnă acordul încheiat de Comisie sau de un organism de finanțare cu o entitate juridică care pune în aplicare o acțiune de inovare și de introducere pe piață și care beneficiază de finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI;

23.  „informații clasificate” înseamnă informații UE clasificate astfel cum sunt definite la articolul 3 din Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, precum și informații clasificate ale statelor membre, informații clasificate ale țărilor terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate și informații clasificate ale organizațiilor internaționale cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate;

24.  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

25.  „finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa ▌” înseamnă un singur sprijin financiar pentru un program de asigurare a sprijinului pentru activități de inovare și de introducere pe piață, constând într-o combinație specifică alcătuită dintr-un grant sau un avans rambursabil și o investiție în capitaluri proprii sau în orice altă formă de sprijin rambursabil;

25-a.  „finanțare mixtă în cadrul CEI” înseamnă un sprijin financiar direct acordat în baza CEI unei acțiuni de inovare și de introducere pe piață, constând într-o combinație specifică alcătuită dintr-un grant sau un avans rambursabil și o investiție în capitaluri proprii sau în orice altă formă de sprijin rambursabil;

25a.  „acțiune de cercetare și inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal din activități prin care se urmărește crearea de noi cunoștințe și/sau explorarea fezabilității unor tehnologii, produse, procese, servicii sau soluții noi sau îmbunătățite. Aceasta poate include cercetarea de bază și cea aplicată, dezvoltarea tehnologică și integrarea, testarea, demonstrarea și validarea unui prototip de mici dimensiuni într-un laborator sau într-un mediu simulat;

25b.  „acțiune de inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal din activități care vizează în mod direct elaborarea unor planuri și măsuri sau proiecte de produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite, care poate include crearea de prototipuri, testarea, demonstrațiile, crearea de proiecte-pilot, validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață;

25c.  „cercetare de frontieră a CEC (inclusiv validarea conceptului de către CEC)” înseamnă acțiuni de cercetare conduse de un cercetător principal, găzduite de unul sau mai mulți beneficiari exclusiv din cadrul CEC;

25d.  „acțiuni de formare și mobilitate” înseamnă acțiuni axate pe îmbunătățirea competențelor, a cunoștințelor și a perspectivelor de carieră ale cercetătorilor, pe baza mobilității între țări și, dacă este relevant, între sectoare sau discipline;

25e.  „acțiune de cofinanțare a programului” înseamnă o acțiune de asigurare a cofinanțării multianuale pentru un program de activități stabilit și/sau pus în aplicare de entități de management și/sau de finanțare a programelor de cercetare și inovare, altele decât organismele de finanțare ale Uniunii. Un astfel de program de activități poate sprijini acțiunile de creare de rețele și de coordonare, de cercetare, de inovare, acțiunile-pilot și acțiunile de inovare și introducere pe piață, acțiunile de formare profesională și de mobilitate, creșterea gradului de sensibilizare și comunicarea, diseminarea și exploatarea, orice sprijin financiar relevant, cum ar fi granturi, premii, achiziții publice, precum și finanțare mixtă în cadrul programului Orizont Europa sau o combinație a acestora. Acțiunea de cofinanțare a programului poate fi pusă în practică direct de entitățile respective sau de către părți terțe în beneficiul acestora;

25f.  „acțiune de achiziție înainte de comercializare” înseamnă o acțiune care are ca scop principal realizarea de achiziții înainte de comercializare, pusă în aplicare de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante;

25g.  „acțiune de achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o acțiune care are ca scop principal realizarea de achiziții publice comune sau coordonate de soluții inovatoare, pusă în aplicare de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante;

25h.  „acțiune de coordonare și de sprijin” înseamnă o acțiune care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, cu excepția activităților de cercetare și inovare, în afara cazului în care acestea sunt întreprinse în cadrul subcomponentei „Extinderea participării și partajarea excelenței” a părții „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”; și coordonarea de jos în sus fără cofinanțare a activităților de cercetare din UE care permite cooperarea dintre entitățile juridice din statele membre și din țările asociate în vederea consolidării Spațiului european de cercetare;

25i.  „premiu de stimulare” înseamnă un premiu care încurajează investițiile într-o anumită direcție, prin precizarea unui obiectiv înainte de începerea activității;

25j.  „premiu de recunoaștere” înseamnă un premiu de recompensare a realizărilor anterioare și a activității remarcabile după executarea acesteia;

25k.  „acțiune de inovare și de introducere pe piață” înseamnă o acțiune care include o acțiune de inovare și alte activități necesare introducerii unei inovații pe piață, inclusiv extinderea întreprinderilor, asigurarea unei finanțări mixte în cadrul programului Orizont Europa (o combinație de finanțare de tip grant cu finanțare privată);

25l.  „acțiuni indirecte” înseamnă activitățile de cercetare și inovare pentru care Uniunea asigură asistență financiară și care sunt efectuate de către participanți;

25m.  „acțiuni directe” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de Comisie prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (CCC);

27.   „achiziție” înseamnă o achiziție, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 49 din Regulamentul financiar;

28.  „entitate afiliată” înseamnă orice entitate juridică, astfel cum este definită la articolul 187 alineatul (1) din Regulamentul financiar;

30.  „ecosistem de inovare” înseamnă un ecosistem care reunește actori sau entități la nivelul UE al căror obiectiv funcțional este de a permite dezvoltarea tehnologică și inovarea. Acesta include relațiile dintre resursele materiale (cum ar fi fondurile, echipamentele și facilitățile), entitățile instituționale (cum ar fi instituțiile de învățământ superior și serviciile de asistență, OCT-urile, întreprinderile, investitorii de capital de risc și intermediarii financiari) și entitățile responsabile cu elaborarea de politici și cu finanțarea la nivel național, regional și local.

▌

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Obiectivul general al programului este ca investițiile Uniunii în cercetare și inovare să genereze un impact științific, tehnologic, economic și societal care să permită consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale Uniunii și stimularea competitivității sale în toate statele membre, inclusiv în industrie, îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, contribuția la realizarea obiectivelor și politicilor UE, contribuția la abordarea provocărilor globale, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă prin aplicarea principiilor Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris, precum și consolidarea Spațiului european de cercetare. Programul urmărește, astfel, să maximizeze valoarea adăugată europeană, concentrându-se asupra obiectivelor și activităților care nu pot fi realizate efectiv doar prin acțiunea individuală a statelor membre, ci în cooperare.

(2)  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  să dezvolte, promoveze și favorizeze excelența științifică, să sprijine crearea și difuzarea unor cunoștințe, competențe, tehnologii și soluții fundamentale și aplicate noi de înaltă calitate, formarea și mobilitatea cercetătorilor, să atragă talente la toate nivelurile și să contribuie la angajamentul deplin al rezervei de talente a Uniunii în acțiunile sprijinite în cadrul acestui program;

(b)  să genereze cunoaștere, să consolideze impactul cercetării și inovării în ceea ce privește elaborarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și să sprijine accesul la soluții inovatoare și recurgerea la acestea în industria europeană, mai ales în IMM-uri și în societate pentru a aborda provocările mondiale, inclusiv schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă;

(c)  să stimuleze toate formele de inovare, să faciliteze dezvoltarea tehnologică, activitățile demonstrative și transferul de cunoștințe și de tehnologie, să consolideze ▌introducerea și exploatarea soluțiilor inovatoare;

(d)   să optimizeze rezultatele programului în vederea accentuării și creșterii efectului și atractivității Spațiului european de cercetare, să promoveze participarea pe bază de excelență a tuturor statelor membre la programul Orizont Europa, inclusiv a celor cu performanțe scăzute în cercetare și inovare, și să faciliteze legături de colaborare în domeniul cercetării și al inovării europene.

Articolul 4

Structura programului

(1)  Programul este alcătuit din următoarele părți care contribuie la obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3:

1.  Pilonul I, „Excelență științifică”, ▌cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC);

(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA);

(c)  infrastructurile de cercetare.

2.  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, ▌ cu următoarele componente, ținând seama că științele sociale și umaniste (SSU) joacă un rol important în toate clusterele:

(a)  clusterul „Sănătate”;

(b)  clusterul „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii”;

(ba)  clusterul „Securitate civilă pentru societate”;

(c)   clusterul „Domeniul digital, industrie și spațiu”;

(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”;

(f)   Clusterul „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”:

(g)   acțiunile nenucleare directe ale Centrului comun de cercetare (JRC).

3.  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI);

(b)  ecosistemele europene de inovare;

(c)  Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

4.  Partea „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european al cercetării”, ▌ cu următoarele componente:

(a)  extinderea participării și difuzarea excelenței;

(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.

(2)  Liniile generale ale activităților sunt stabilite în anexa I.

Articolul 5(25)

Cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării

(1)  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) și care sunt prevăzute în Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare sunt ▌axate exclusiv pe cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, având următoarele obiective și linii generale de activitate:

—  activități menite să stimuleze competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a bazei tehnologice și industriale a sectorului european al apărării.

(2)  Prezentul regulament nu se aplică programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), cu excepția prezentului articol, a articolului 1 ▌și a articolului 9 alineatul (1).

Articolul 6(26)

Planificarea strategică și punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele de finanțare menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate furniza finanțare pentru acțiunile indirecte sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi care sunt principala formă de sprijin din cadrul programului. De asemenea, poate furniza finanțare prin premii, achiziții și sub forma instrumentelor financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă și de sprijin sub formă de capitaluri proprii desfășurate prin Acceleratorul CEI.

(3)  Normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament se aplică acțiunilor indirecte.

(4)  Principalele tipuri de acțiuni care urmează să fie folosite în cadrul programului sunt stabilite și definite la articolul 2. ▌Formele de finanțare, menționate la alineatul (2), sunt folosite într-un mod flexibil în cadrul tuturor obiectivelor programului, utilizarea lor fiind determinată pe baza nevoilor și a caracteristicilor obiectivelor specifice.

(5)  Programul sprijină, de asemenea, acțiunile directe întreprinse de JRC. În cazul în care aceste acțiuni contribuie la inițiativele stabilite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE, această contribuție nu este considerată ca făcând parte din contribuția financiară alocată inițiativelor menționate.

(6)  Punerea în aplicare a programului specific și comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT sunt sprijinite de o planificare ▌ strategică a activităților de cercetare și inovare, astfel cum se prevede în programul specific, în special în ceea ce privește pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și acoperă, de asemenea, activitățile relevante din alți piloni și partea „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european al cercetării”.

Comisia asigură implicarea timpurie a statelor membre și un dialog extins cu acestea, precum și cu Parlamentul European, la care se adaugă consultarea părților interesate și a publicului larg.

Planificarea strategică asigură alinierea cu alte programe relevante ale Uniunii și coerența cu prioritățile și angajamentele UE și crește complementaritatea și sinergiile cu programele și prioritățile naționale și regionale de finanțare, consolidând astfel SEC. Domeniile pentru posibile misiuni și domenii pentru posibile parteneriate europene instituționalizate urmează să fie stabilite în anexa Va.

(6a)  Dacă este cazul, pentru a permite un acces mai rapid la fonduri pentru consorțiile de colaborare de mici dimensiuni, se poate propune o procedură accelerată de cercetare și inovare (FTRI) în cadrul unora dintre cererile de propuneri vizând alegerea unor acțiuni de cercetare și/sau de inovare în cadrul părților „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și „Instrumentul Pathfinder al CEI” din programul-cadru.

O cerere de exprimare a interesului în cadrul procedurii FTRI prezintă următoarele caracteristici cumulative:

—  cereri de propuneri ascendente

—  un timp de acordare a granturilor mai scurt, care să nu depășească șase luni;

—  un sprijin acordat doar unor consorții mici de colaborare, compuse din cel mult șase entități juridice eligibile, diferite și independente;

—  un sprijin financiar maxim pe consorțiu care să nu depășească 2,5 milioane EUR.

Programul de lucru identifică apelurile utilizând procedura FTRI.

(7)  Activitățile Orizont Europa sunt ▌ realizate prin cereri de propuneri deschise și competitive, inclusiv în cadrul misiunilor și parteneriatelor europene, cu excepția activităților menționate la articolul 39 referitor la premii.

▌

Articolul 6a

Principiile programului

(1)  Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) și în cadrul EIT sunt axate exclusiv pe aplicații civile. Transferurile bugetare între suma alocată programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) și EIT și suma alocată programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) nu sunt permise, iar suprapunerea inutilă a celor două programe se evită.

(2)  Orizont Europa asigură o abordare multidisciplinară și prevede, după caz, integrarea științelor sociale și umaniste în toate clusterele și activitățile desfășurate în cadrul programului, inclusiv apelurile specifice pe teme legate de științele sociale și umaniste.

(3)  Părțile programului care se bazează pe colaborare asigură echilibrul între nivelurile mai scăzute și mai ridicate de maturitate tehnologică, acoperind astfel întregul lanț valoric.

(3a)  Programul asigură promovarea și integrarea eficace a cooperării cu țările terțe și cu organizațiile și inițiativele internaționale, pe baza beneficiilor reciproce, a intereselor UE, a angajamentelor internaționale și, după caz, a reciprocității.

(4)  Programul sprijină țările vizate de extinderea participării să își crească participarea la programul Orizont Europa și să promoveze o largă acoperire geografică în cadrul proiectelor de colaborare, inclusiv prin răspândirea excelenței științifice, prin stimularea de noi legături de colaborare, prin stimularea „circulației creierelor”, precum și prin punerea în aplicare a articolului 20 alineatul (3) și a articolului 45 alineatul (4). Aceste eforturi se reflectă în măsuri proporționale adoptate de statele membre, inclusiv stabilirea de salarii atractive pentru cercetători, cu sprijinul fondurilor UE, naționale și regionale. Se acordă o atenție specială echilibrului geografic, în funcție de situația din domeniul cercetării și inovării în cauză, a comitetelor de evaluare și a organismelor de tipul comitetelor și grupurilor de experți, fără a submina criteriile de excelență.

(5)  Programul asigură promovarea egalității de șanse efective pentru toți, precum și punerea în aplicare a integrării perspectivei și dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării și urmărește tratarea cauzelor dezechilibrului de gen. Se acordă o atenție specială asigurării, în măsura posibilului, a echilibrului de gen în comitetele de evaluare și în alte organisme consultative relevante, cum ar fi comitetele și grupurile de experți.

(5a)  Programul Orizont Europa este implementat în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii, urmărind totodată o simplificare administrativă maximă. O listă neexhaustivă de sinergii cu alte programe de finanțare ale Uniunii este inclusă în anexa IV.

(5b)  Programul contribuie la creșterea investițiilor publice și private în C&I în statele membre, contribuind astfel la realizarea obiectivului global de a investi 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare.

(6)  În implementarea programului, Comisia urmărește o simplificare administrativă continuă și reducerea sarcinii pentru solicitanți și beneficiari.

(7)  Ca parte a obiectivului general al UE de integrare a acțiunilor climatice în politicile sectoriale ale UE și în fondurile acesteia, acțiunile din cadrul programului contribuie cu cel puțin 35 % din cheltuieli la atingerea obiectivelor în domeniul climei, după caz. Integrarea aspectelor legate de climă este inclusă în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării.

(8)  Programul promovează crearea în comun și co-proiectarea prin implicarea cetățenilor și a societății civile.

(9)  Programul asigură transparența și responsabilitatea finanțării publice în cadrul proiectelor de cercetare și inovare, protejând astfel interesul public.

(10)  Comisia sau organismul relevant de finanțare se asigură că sunt puse la dispoziția tuturor participanților potențiali suficiente orientări și informații în momentul publicării cererii de propuneri, în special modelul de acord de grant aplicabil.

Articolul 7

Misiuni

(1)  Misiunile sunt programate în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, dar pot, de asemenea, beneficia de acțiunile desfășurate în cadrul altor părți ale programului, precum și de acțiuni complementare desfășurate în cadrul altor programe de finanțare ale Uniunii. Misiunile trebuie să permită soluții concurente, având ca rezultat o valoare adăugată și un impact paneuropene.

(2)  Misiunile sunt definite și puse în aplicare în conformitate cu regulamentul și cu programul specific, asigurând implicarea activă și timpurie a statelor membre și un dialog extins cu Parlamentul European. Misiunile, obiectivele, bugetul, țintele, domeniul de aplicare, indicatorii și obiectivele de etapă sunt identificate în planurile strategice de C & I sau în programele de lucru, după caz. Evaluarea propunerilor aferente misiunilor se efectuează în conformitate cu articolul 26.

(2a)  În timpul primilor trei ani ai programului, maximum 10 % din bugetul anual al pilonului II este programat prin cereri specifice de realizare a misiunilor. În ultima parte programului și numai după o evaluare pozitivă a procesului de selecție și management al misiunii, acest procent poate fi majorat. Comisia comunică cota bugetară totală din fiecare program de lucru alocată misiunilor.

(3)  Misiunile:

(a)  utilizează ODD ca surse pentru conceperea și implementarea lor, au un conținut clar axat pe cercetare și inovare, o valoare adăugată europeană ▌ și contribuie la îndeplinirea priorităților Uniunii și angajamentelor și obiectivelor programului Orizont prevăzute la articolul 3;

(aa)  acoperă domenii de relevanță europeană comună, sunt favorabile incluziunii, încurajează implicarea largă și participarea activă a diferitelor tipuri de părți interesate din sectoarele public și privat, inclusiv cetățeni și utilizatori finali și dau rezultate în domeniul C & I de care ar putea beneficia toate statele membre;

(b)  sunt îndrăznețe și constituie surse de inspirație, ▌, prin urmare, au o largă relevanță și un mare impact științifice, tehnologice, societale, economice, ecologice și în materie de politici;

(c)  indică o direcție clară și obiective clare specifice, măsurabile, cu un calendar precis și au un cadru bugetar clar;

(d)  sunt selectate în mod transparent și sunt axate pe obiective și activități de cercetare, dezvoltare și inovare ambițioase, bazate pe criteriul excelenței și orientate asupra impactului, dar realiste;

(da)  au anvergura, amploarea și capacitatea de mobilizare a resurselor necesară și pot dispune de fondurile publice și private suplimentare necesare pentru îndeplinirea misiunii;

(e)  stimulează activități care implică mai multe discipline (inclusiv științe sociale și umaniste) cuprinzând activități aferente unei game largi de niveluri de maturitate tehnologică, inclusiv unor niveluri mai scăzute de maturitate tehnologică;

(f)  sunt deschise unor abordări și soluții multiple și ascendente, luând în considerare nevoile și beneficiile umane și societale și recunoscând importanța diversității contribuțiilor la îndeplinirea acestor misiuni.

(fa)  beneficiază în mod transparent de sinergii cu alte programe ale Uniunii, precum și cu ecosistemele de inovare naționale și, după caz, regionale.

(4)  Comisia monitorizează și evaluează fiecare misiune în conformitate cu articolele 45 și 47 și cu anexa V la prezentul regulament, inclusiv progresele în îndeplinirea unor obiective pe termen scurt, mediu și lung, care să acopere punerea în aplicare, monitorizarea și eliminarea treptată a misiunilor. Cel târziu în 2023 și înainte de luarea oricărei decizii privind crearea de noi misiuni, continuarea, finalizarea sau redirecționarea misiunilor aflate în desfășurare, va avea loc o evaluare a primelor misiuni din cadrul programului Orizont Europa. Rezultatele acestei evaluări sunt făcute publice și includ, dar fără a se limita la aceasta, analiza procesului lor de selecție și a administrării, a orientării și progreselor realizate.

Articolul 7a

Consiliul european pentru inovare

(1)  Comisia instituie un Consiliu european pentru inovare (CEI) ca un punct unic gestionat central pentru implementarea acțiunilor prevăzute în cadrul pilonului III „Europa inovatoare”, care sunt legate de CEI. CEI se concentrează în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, care vizează în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv cele graduale. CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: valoare adăugată europeană clară, autonomie, capacitate de a-și asuma riscuri, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere.

(2)  CEI este deschis tuturor tipurilor de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și întreprinderi (IMM-uri, inclusiv cele nou-înființate, și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie) și de la beneficiari unici la consorții multidisciplinare. Cel puțin 70 % din bugetul CEI este dedicat IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate.

(3)  Consiliul și caracteristicile managementului CEI sunt definite în Decizia (UE) ... [Programul specific] și anexele la aceasta.

Articolul 8

Parteneriate europene

(1)  O serie de părți ale programului Orizont Europa pot fi puse în aplicare prin parteneriate europene. Implicarea Uniunii în parteneriatele europene poate lua oricare dintre următoarele forme:

(a)  participarea la parteneriate create pe baza unor memorandumuri de înțelegere și/sau a unor angajamente contractuale între Comisie și partenerii menționați la articolul 2 alineatul (3), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente provenind de la toate părțile implicate privind contribuțiile financiare și/sau contribuțiile în natură ale partenerilor, indicatori-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute și modalități de raportare. Acestea includ identificarea activităților de cercetare și inovare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de program (parteneriate europene programate în comun);

(b)  participarea și contribuția financiară la un program de activități de cercetare și inovare care să precizeze obiectivele, indicatorii-cheie de performanță și indicatorii de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute, pe baza angajamentului partenerilor privind contribuții financiare și/sau în natură și a integrării activităților relevante ale acestora utilizând o acțiune de cofinanțare a programului (parteneriate europene cofinanțate);

(c)  participarea și contribuția financiară la programe de cercetare și inovare desfășurate de mai multe state membre în conformitate cu articolul 185 din TFUE sau de către organisme instituite în temeiul articolului 187 din TFUE, cum ar fi întreprinderile comune, sau de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT în conformitate cu Regulamentul privind EIT (parteneriate europene instituționalizate). Astfel de parteneriate urmează să fie puse în aplicare numai în cazurile în care alte părți ale programului Orizont Europa, inclusiv alte tipuri de parteneriate europene nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera impacturile preconizate necesare și dacă acest lucru este justificat de o perspectivă pe termen lung și de un grad ridicat de integrare ▌. Parteneriatele în conformitate cu articolul 185 din TFUE sau în baza articolului 187 din TFUE instituie o gestionare centralizată a tuturor contribuțiilor financiare, cu excepția cazurilor bine justificate. În cazul gestiunii financiare centrale, contribuțiile la nivel de proiect ale unui stat participant vor fi efectuate pe baza finanțării solicitate pe baza propunerilor entităților stabilite în statul participant respectiv, cu excepția cazului în care se convine altfel între toate statele participante în cauză.

Normele pentru astfel de parteneriate specifică, printre altele, obiectivele, indicatorii-cheie de performanță și indicatorii de impact, rezultatele care trebuie obținute, precum și angajamentele aferente privind contribuțiile financiare și/sau în natură ale partenerilor.

(2)  Parteneriatele europene:

(a)  sunt stabilite în vederea soluționării problemelor europene sau mondiale numai în cazurile în care vor permite atingerea obiectivelor Orizont Europa în mod mai eficient decât Uniunea singură și raportat la alte forme de sprijin ale programului-cadru. Părțile respective dețin o cotă adecvată din bugetul programului Orizont Europa. Cea mai mare parte a bugetului din pilonul II se alocă pentru acțiuni din afara parteneriatelor europene;

(b)  aderă la principiul valorii adăugate a Uniunii, al transparenței, deschiderii, al impactului în Europa și pentru aceasta, al obținerii unui puternic efect de pârghie pe o scară suficient de largă, al angajamentelor financiare pe termen lung asumate de toate părțile implicate, al flexibilității în implementare, al coerenței și al complementarității cu inițiativele Uniunii și cu inițiative locale, regionale, naționale și, dacă este relevant, internaționale sau cu alte parteneriate și misiuni;

(c)  au o abordare clară bazată pe ciclul de viață, sunt limitate în timp și includ condiții pentru eliminarea treptată a finanțării din partea programului.

(2a)  Parteneriatele europene în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul regulament sunt identificate în planurile strategice de C&I înainte de punerea în aplicare a programelor de lucru.

Dispozițiile și criteriile privind selecția, punerea lor în aplicare, monitorizarea, evaluarea și eliminarea treptată sunt stabilite în anexa III.

Articolul 8a

Analizarea misiunilor și a domeniilor de parteneriat

Până cel târziu în 2023, Comisia efectuează o revizuire a anexei Va ca parte a monitorizării globale a programului, inclusiv a misiunilor și a parteneriatelor europene instituționalizate, în temeiul articolului 185 din TFUE sau al articolului 187 din TFUE, și prezintă Consiliului și Parlamentului European un raport privind principalele constatări.

Articolul 9

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului-cadru pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR la prețurile din 2018 pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a), la care se adaugă suma pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), astfel cum este prevăzută în Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare.

(2)  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) prima jumătate a propoziției este următoarea:

(a)  27,42 % pentru pilonul I, „Știință deschisă și excelentă”, pentru perioada 2021-2027, din care:

1.  17,64 % pentru Consiliul European pentru Cercetare;

2.  7,23 % pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie;

3.  2,55 % pentru infrastructurile de cercetare;

(b)  55,48 % pentru pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pentru perioada 2021-2027, din care

1.  8,16 % pentru clusterul „Sănătate”;

2.  2,50 % pentru clusterul „O societate sigură favorabilă incluziunii și creativă”;

2a.  2,00 % pentru clusterul „Societăți sigure”;

3.  15,94 % pentru clusterul „Domeniul digital, industrie și spațiu”

4.  15,84 % pentru clusterul „Climă, energie și mobilitate”;

5.  9,00 % pentru clusterul „Alimente și, resurse naturale și agricultură”;

6.  2,04 % pentru acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC);

(c)  12,71 % pentru pilonul III, „O Europă inovatoare”, pentru perioada 2021-2027, din care:

1.  8,71 % pentru Consiliul european pentru inovare (CEI) inclusiv până la 0,53 % pentru ecosistemele europene de inovare;

2.  4 % pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).

(d)  4,39 % pentru partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:

1.  4,00 % pentru difuzarea excelenței și extinderea participării la nivelul Uniunii;

2.  „0,39 % pentru reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare”.

(3)  Pentru a răspunde situațiilor neprevăzute sau unor nevoi și evoluții noi, Comisia poate, în cadrul procedurii bugetare anuale, să se abată de la valorile menționate la alineatul (2) până la o limită maximă de 10 %, inclusiv alocarea contribuțiilor din partea țărilor asociate.

(3c)  45 % din bugetul clusterului „O societate incluzivă și creativă” sprijină cercetarea din sectoarele culturale și creative, inclusiv patrimoniul cultural al Uniunii, dispunând de 300 de milioane EUR care urmează să fie alocate pentru crearea unei platforme tip cloud pentru patrimoniul cultural european, astfel cum se stabilește în anexa I la programul specific, în urma unei evaluări a impactului care urmează să fie prezentată Parlamentului European.

(3d)  Cel puțin 1 miliard EUR este destinat cercetării cuantice în cadrul clusterului „Domeniul digital, industrie și spațiu” din cadrul pilonului II.

(4)  Suma menționată la alineatul (1) pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a) și pentru EIT mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului, inclusiv toate cheltuielile administrative, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale. Cheltuielile administrative aferente acțiunilor indirecte nu trebuie să depășească 5 % din bugetul total al programului. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

(5)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la alineatul (4), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(6)  Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(7)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

▌

▌

Articolul 10

Știința deschisă

(1)  Programul încurajează știința deschisă ca abordare a procesului științific bazat pe cooperare și pe diseminarea cunoașterii, în special în concordanță cu următoarele elemente:

—  accesul liber la publicațiile științifice care rezultă în urma cercetării finanțate prin program▌;

—  accesul deschis la datele de cercetare, inclusiv la cele care stau la baza publicațiilor științifice.

Aceste elemente se stabilesc în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament. Acesta din urmă este în concordanță și cu principiul „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”.

(1a)  Principiul reciprocității în știința cu acces deschis va fi promovat și încurajat în toate acordurile de asociere și de cooperare încheiate cu țări terțe, inclusiv în acordurile semnate de organismele de finanțare însărcinate cu gestionarea indirectă a programului.

(2)  Gestionarea responsabilă a datelor de cercetare este asigurată în conformitate cu principiile FAIR (datele trebuie să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile). Se acordă atenție și conservării datelor pe termen lung.

(3)  Alte practici ale științei deschise ▌sunt promovate și încurajate, inclusiv în beneficiul IMM-urilor.

Articolul 11

Finanțare complementară▌, combinată și cumulativă

(1)   Programul Orizont Europa este implementat în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii, urmărind totodată o simplificare administrativă maximă. O listă neexhaustivă de sinergii cu alte programe de finanțare este inclusă în anexa IV. În cazul unei acțiuni CDI cofinanțate se aplică setul unic de norme al programului Orizont Europa.

(2)   „Marca de excelență” se acordă pentru toate părțile programului. Acțiunile care au primit certificarea „marca de excelență” sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative și comparative:

(a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri din cadrul programului;

(b)  respectă cerințele de calitate minime ale cererii de propuneri respective;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective ca urmare a unor constrângeri bugetare;

pot primi sprijin din fondurile naționale sau regionale, inclusiv din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], fără a fi necesare alte cereri sau evaluări și cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Cu excepția normelor privind ajutoarele de stat, se aplică normele fondului din care este oferit sprijinul.

(2a)   În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX [... Regulamentul privind dispozițiile comune], în mod voluntar, autoritatea de management poate solicita transferul unor părți ale alocărilor sale financiare către Orizont Europa. Resursele transferate sunt cheltuite în conformitate cu normele Orizont Europa. În plus, Comisia se asigură că fondurile transferate sunt alocate în totalitate programelor și/sau proiectelor care vor fi implementate în statul membru sau regiunea, după caz, din care provin.

(2b)   Cu autorizarea prealabilă a solicitanților, Comisia include alocările menționate la prezentul articol în sistemul de informare privind proiectele selectate, pentru a face posibil un schimb rapid de informații și a permite autorităților financiare să acorde finanțare acțiunilor selectate.

O acțiune care a beneficiat de o contribuție dintr-un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din program, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri.

Articolul 12

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul permite asocierea următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)  țări în curs de aderare, țări candidate și candidați potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  țările terțe și teritoriile care îndeplinesc toate criteriile următoare:

i.  dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării;

ii.  se angajează în favoarea unei economii de piață deschise, bazate pe norme, incluzând un tratament corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea drepturilor omului, susținută de instituții democratice;

iii.  promovează în mod activ politici menite să amelioreze bunăstarea economică și socială a cetățenilor.

Asocierea completă sau parțială la program a oricărei țări terțe de la litera (d) se bazează pe evaluarea beneficiilor pentru Uniune. În special, aceasta se realizează în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–  să confere dreptul de a coordona o acțiune în cadrul programului, cu condiția ca aceasta să aducă beneficii Uniunii și să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe Program, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la (sub-) programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

–  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(2)  Domeniul de aplicare al asocierii fiecărei țări terțe la program trebuie să ia în considerare obiectivul de stimulare a creșterii economice în Uniune prin intermediul inovării și să evite exodul creierelor din Uniune. În consecință, cu excepția membrilor SEE, a țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali, anumite părți monobeneficiare ale programului pot fi excluse de la un acord de asociere pentru o anumită țară, în special cele destinate unor entități private.

(3)  Acordul de asociere stabilește și urmărește, dacă este cazul, participarea reciprocă a entităților juridice stabilite în Uniune la programele echivalente din țările asociate, în conformitate cu condițiile stabilite în acesta.

(4)  Condițiile acordului de asociere care determină nivelul contribuției financiare asigură o corecție automată, o dată la doi ani, a oricărui dezechilibru semnificativ comparativ cu suma pe care entitățile stabilite în țara asociată o primesc prin participarea la program, ținând seama de costurile de gestionare, execuție și exploatare a programului.

(4a)  Contribuțiile tuturor țărilor asociate sunt incluse în părțile relevante ale programului, cu condiția să fie respectată defalcarea bugetului, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2). Comisia raportează Consiliului și Parlamentului, în cursul procedurii bugetare anuale, bugetul total al fiecărei părți a programului, identificând fiecare dintre țările asociate, contribuțiile individuale și balanța lor financiară.

TITLUL II

NORME DE PARTICIPARE ȘI DE DISEMINARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 13

Organisme de finanțare și acțiunile directe ale JRC

(1)  Organismele de finanțare pot deroga de la normele stabilite în prezentul titlu, cu excepția articolelor 14, 15 și 16, în cazuri justificate corespunzător și numai dacă acest lucru este prevăzut în actul de bază prin care este instituit organismul de finanțare sau prin care acesta primește sarcini de execuție bugetară sau, pentru organismele de finanțare în temeiul articolului 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii) sau (v) din Regulamentul financiar, dacă acest lucru este prevăzut în acordul de contribuție și este necesar ca urmare a nevoilor lor specifice de funcționare sau a naturii acțiunii.

(2)  Normele prevăzute în prezentul titlu nu se aplică acțiunilor directe întreprinse de JRC.

Articolul 14

Acțiuni eligibile și principii etice

(1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele alineatul (2) ▌din prezentul articol, numai acțiunile care pun în aplicare obiectivele prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

Sunt excluse de la finanțare următoarele domenii de cercetare:

(a)  activități de cercetare care urmăresc clonarea umană în scop de reproducere;

(b)  activități menite să modifice moștenirea genetică a ființelor umane care pot duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare(27);

(c)  activități destinate să creeze embrioni umani doar în scopul cercetării sau în scopul recoltării de celule stem, inclusiv prin intermediul transferului nuclear de celule somatice.

(2)  Cercetarea asupra celulelor stem umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare, nici în interiorul, nici în afara UE, pentru activitățile de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă.

▌

Articolul 15

Norme etice(28)

(1)  Acțiunile desfășurate în temeiul programului respectă principiile etice și legislația relevantă la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale adiționale.

Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viața privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritatea fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și necesității de a asigura protecția mediului și niveluri ridicate de protecție a sănătății umane.

(2)  Entitățile care participă la acțiune furnizează:

(a)  o autoevaluare privind etica care identifică și prezintă în detaliu toate aspectele legate de etică previzibile în legătură cu obiectivul, punerea în aplicare și impactul probabil al activităților care urmează a fi finanțate, inclusiv o confirmare a respectării dispozițiilor de la alineatul (1) și o descriere a modului în care va fi asigurat acest lucru;

(b)  o confirmare a faptului că activitățile vor respecta Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare publicat de ALLEA (All European Academies) și că nu vor fi desfășurate activități excluse de la finanțare;

(c)  pentru activitățile desfășurate în afara Uniunii, o confirmare a faptului că aceleași activități ar fi fost autorizate într-un stat membru și

(d)  pentru activitățile care utilizează celule stem embrionare umane, după caz, detalii privind măsurile legate de licențe și control care vor fi luate de autoritățile competente ale statelor membre implicate, precum și detalii referitoare la aprobările privind etica care trebuie obținute înainte de începerea activităților în cauză.

(3)  Propunerile sunt verificate în mod sistematic pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice complexe sau grave și pentru a le supune unei evaluări privind etica. Evaluarea privind etica se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare. Pentru acțiunile care implică utilizarea de celule stem embrionare umane sau embrioni umani, evaluarea privind etica este obligatorie. Verificările și evaluările privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică. Comisia și organismele de finanțare asigură transparența procedurilor privind etica fără a aduce atingere caracterului confidențial al conținutului procedurii.

(4)  Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările sau alte documente obligatorii din partea comitetelor de etică locale sau naționale relevante sau din partea altor organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Documentele respective sunt păstrate la dosar și sunt transmise Comisiei sau organismului de finanțare la cerere.

(5)  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează controale privind etica. În cazul problemelor etice grave sau complexe, controalele se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare.

Controalele privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică.

(6)  Acțiunile care nu îndeplinesc normele etice menționate la alineatele (1) - (4) și, ca atare, nu sunt acceptabile din punct de vedere etic și, de aceea, sunt respinse sau încheiate din momentul stabilirii caracterului lor inacceptabil din punct de vedere etic.

Articolul 16

Securitate

(1)  Acțiunile desfășurate în cadrul programului respectă normele de securitate aplicabile și în special normele privind protecția informațiilor clasificate împotriva divulgării neautorizate, inclusiv orice act legislativ relevant din legislația națională și legislația Uniunii. În cazul cercetării efectuate în afara Uniunii folosind și/sau generând informații clasificate, pe lângă respectarea cerințelor respective, este necesar să se încheie un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea de cercetare.

(2)  Dacă este cazul, propunerile cuprind o autoevaluare de securitate care identifică orice probleme de securitate și prezintă în detaliu modul în care aceste probleme vor fi soluționate pentru a respecta legislația relevantă națională și a Uniunii.

(3)  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate pentru a identifica propunerile care prezintă probleme de securitate.

(4)  Dacă este cazul, acțiunile respectă Decizia (UE, Euratom) 2015/444 și normele sale de aplicare.

(5)  Entitățile care participă la acțiune asigură protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate utilizate și/sau generate de acțiune. Înainte de începerea activităților în cauză, ele trebuie să prezinte dovada autorizării de securitate a persoanelor și/sau instalației, emisă de autoritățile naționale de securitate.

(6)  În cazul în care experții externi trebuie să lucreze cu informații clasificate, este necesară acordarea autorizației de securitate corespunzătoare înainte de numirea experților respectivi.

(7)  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare poate efectua controale de securitate.

Acțiunile care nu respectă normele de securitate prevăzute la acest articol pot fi respinse sau încheiate în orice moment.

CAPITOLUL II

Granturi

Articolul 17

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.

Articolul 18

Entități eligibile pentru participare

(1)  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, inclusiv entitățile juridice din țări terțe neasociate, sau orice organizație internațională poate participa la acțiuni în cadrul programului cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul regulament, precum și a oricăror condiții prevăzute în programul de lucru sau în cererea de propuneri.

(2)  Entitățile fac parte dintr-un consorțiu care cuprinde cel puțin trei entități juridice independente, fiecare fiind stabilită într-un alt stat membru sau țară asociată, dintre care cel puțin una este stabilită într-un stat membru, cu excepția cazului în care:

(a)  programul de lucru prevede altfel, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător;

(3)  Acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului European pentru Cercetare (CEC), acțiunile Consiliului european pentru inovare (CEI), acțiunile de formare profesională și de mobilitate sau acțiunile de cofinanțare a programului pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe persoane juridice, fiind necesar ca una dintre acestea să fie stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată, în temeiul unui acord încheiat în conformitate cu articolul 12.

(4)  Acțiunile de coordonare și de sprijin pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe entități juridice, care pot fi stabilite într-un stat membru sau țară asociată sau într-o altă țară terță.

(5)  Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, programul de lucru poate prevedea că participarea poate fi limitată la entități juridice stabilite doar în statele membre sau la entități juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.

(6)  În cazul în care acest lucru este oportun și justificat în mod corespunzător, programul de lucru poate prevedea și alte criterii de eligibilitate decât cele prevăzute la alineatele (2), (3), (4) și (5), în funcție de cerințe de politică specifice sau de natura și obiectivele acțiunii, inclusiv privind numărul de entități juridice, tipul de entitate juridică și locul de stabilire.

(7)  Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 11, participarea este limitată la o singură entitate juridică stabilită în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea, cu excepția cazului în care se convine altfel cu autoritatea de management și acest lucru este prevăzut în programul de lucru.

(8)  Dacă se indică acest lucru în programul de lucru, JRC poate participa la acțiuni.

(9)  JRC, organizațiile internaționale de cercetare europeană și entitățile juridice înființate în temeiul legislației Uniunii sunt considerate ca fiind stabilite într-un alt stat membru decât cele în care sunt stabilite celelalte entități juridice care participă la acțiune.

(10)  Pentru acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului european pentru cercetare (CEC) și acțiunile de formare profesională și mobilitate și, când se prevede astfel în programul de lucru, organizațiile internaționale cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată sunt considerate ca fiind stabilite în statul membru sau țara asociată în cauză.

Pentru alte părți ale programului, se consideră că organizațiile internaționale, altele decât organizațiile europene de cercetare internațională, sunt stabilite într-o țară terță neasociată.

Articolul 19

Entități eligibile pentru finanțare

(1)   Entitățile sunt eligibile pentru finanțare dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, astfel cum se prevede la articolul 12.

Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 11 alineatul (3), numai entitățile stabilite în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea sunt eligibile pentru finanțare din aceste sume.

(1b)  Entitățile din țări cu venituri scăzute și medii și, în mod excepțional, din alte țări terțe neasociate ar putea fi eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni dacă:

(a)  țara terță este identificată în programul de lucru; și

(b)  Comisia sau organismul de finanțare consideră că participarea lor este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii;

(2)  Entitățile stabilite în alte țări terțe neasociate ar trebui ▌ să suporte costurile aferente participării lor. Acordurile pentru cercetare și dezvoltare dintre aceste țări terțe neasociate și Uniune se pot încheia oricând se consideră util și se poate institui un mecanism de cofinanțare similar celor convenite în cadrul programului Orizont 2020. Respectivele țări asigură accesul reciproc al entităților juridice din Uniune la programele de finanțare a CDI ale respectivelor țări, precum și reciprocitatea în materie de acces deschis la rezultatele și la datele științifice, precum și la condiții corecte și echitabile în privința drepturilor de proprietate intelectuală.

▌

▌

(3)  Entitățile afiliate sunt eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni în cazul în care sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată ▌.

(3a)  Comisia prezintă Parlamentului și Consiliului un raport, specificând, pentru fiecare țară terță neasociată, valoarea contribuțiilor financiare ale Uniunii acordate entităților participante și valoarea contribuțiilor financiare acordate de aceeași țară entităților din Uniune care participă la activitățile sale.

Articolul 20

Cereri de propuneri

(1)  ▌Conținutul cererilor de propuneri pentru toate acțiunile este inclus în programul de lucru.

▌

▌

▌

(3)  Dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor lor, cererile de propuneri pot fi limitate, în situații excepționale, la dezvoltarea de activități suplimentare sau la adăugarea de noi parteneri la acțiunile existente. În plus, programul de lucru poate prevedea posibilitatea ca unele entități juridice din statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I să se alăture unor acțiuni de colaborare în domeniul C&I deja selectate, sub rezerva acordului din partea consorțiului respectiv și cu condiția ca la acesta să nu participe deja alte entități juridice din statele membre respective.

(4)   Nu este necesară o cerere de propuneri pentru acțiunile de coordonare și de sprijin sau pentru acțiunile de cofinanțare a programului care:

(a)  urmează să fie desfășurate de JRC sau de entitățile juridice menționate în programul de lucru și

(b)  nu intră în domeniul de aplicare al unei cereri de propuneri, în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar.

(5)   Programul de lucru precizează cererile de propuneri pentru care vor fi acordate „mărci de excelență”. Cu autorizarea prealabilă din partea solicitantului, informațiile privind cererea și evaluarea pot fi comunicate autorităților financiare interesate, sub rezerva încheierii unor acorduri de confidențialitate.

Articolul 21

Cereri de propuneri comune

Comisia sau organismul de finanțare poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu:

(a)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;

(b)  organizații internaționale;

(c)  entități juridice non-profit.

În cazul unei cereri comune, solicitanții respectă cerințele prevăzute la articolul 18 din prezentul regulament și se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Procedurile implică un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte.

Articolul 22

Achiziții publice înainte de comercializare și achiziții publice de soluții inovatoare

(1)  Acțiunile pot să vizeze sau să aibă ca obiectiv principal achizițiile publice înainte de comercializare sau achizițiile publice de soluții inovatoare efectuate de către beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE(29), 2014/25/UE(30) și 2009/81/CE(31).

(2)  Procedurile privind achizițiile publice:

(a)  sunt conforme cu principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare, proporționalității și cu normele privind concurența;

(b)  când este cazul și fără a aduce atingere principiilor enumerate la litera (a), se poate utiliza o procedură simplificată și/sau accelerată și se pot prevedea condiții specifice, precum limitarea locului efectuării activităților care fac obiectul achizițiilor publice înainte de comercializare la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;

(c)  pot autoriza atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori) și

(d)  prevăd atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care oferă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând, în același timp, absența conflictelor de interese.

(3)  Dacă un contractant produce rezultate în cadrul achizițiilor publice înainte de comercializare, acesta deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru a exploata rezultatele în numele autorității contractante în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a acorda sublicențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele în decursul unei perioade date după achiziția înainte de comercializare, astfel cum s-a prevăzut în contract, autoritățile contractante îi pot solicita contractantului să transfere autorităților contractante drepturile de proprietate asupra rezultatelor, după ce l-au consultat pe acesta în legătură cu motivele neexploatării.

▌

Articolul 24

Capacitatea financiară a solicitanților

(1)  În plus față de excepțiile prevăzute la articolul 198 alineatul (5) din Regulamentul financiar, capacitatea financiară este verificată numai pentru coordonator și numai dacă finanțarea solicitată din partea Uniunii pentru acțiune este egală sau mai mare de 500 000 EUR.

(2)  Cu toate acestea, dacă există motive de îndoială cu privire la capacitatea financiară sau dacă există un risc mai ridicat ca urmare a participării la mai multe acțiuni în curs finanțate prin programele de cercetare și inovare ale Uniunii, Comisia sau organismul de finanțare verifică, de asemenea, capacitatea financiară a altor solicitanți sau a coordonatorilor sub pragul menționat la alineatul (1).

(3)  În cazul în care capacitatea financiară este garantată din punct de vedere structural de către o altă entitate juridică, capacitatea financiară a acesteia din urmă trebuie să fie verificată.

(4)  În cazul unei capacități financiare reduse, Comisia sau organismul de finanțare poate să condiționeze participarea solicitantului de furnizarea unei declarații privind răspunderea în solidar de către o entitate afiliată.

(5)  Contribuția la Mecanismul de asigurare reciprocă prevăzut la articolul 33 este considerată o garanție suficientă în temeiul articolului 152 din Regulamentul financiar. Nicio garanție sau cauțiune suplimentară nu poate fi acceptată din partea beneficiarilor sau impusă acestora.

Articolul 25

Criteriile de atribuire și selecție

(1)  O propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii de atribuire:

(a)  excelența;

(b)  impactul;

(c)  calitatea și eficiența punerii în aplicare.

(2)  În cazul propunerilor de acțiuni ale CEC privind cercetarea de frontieră, se aplică numai criteriul menționat la alineatul (1) litera (a).

(3)  Programul de lucru stabilește detalii suplimentare privind aplicarea criteriilor de atribuire prevăzute la alineatul (1), inclusiv ponderările, plafoanele și, dacă este cazul, regulile relevante tratarea propunerilor ex-aequo, luând în considerare obiectivele cererii de propuneri. Condițiile de tratare a propunerilor ex-aequo pot include următoarele criterii, lista nefiind exhaustivă: IMM-urile, genul, diversitatea geografică.

(3a)  Comisia și alte organisme de finanțare iau în considerare posibilitatea unei proceduri de depunere în două etape și, dacă este cazul, propunerile anonimizate pot fi evaluate în prima etapă de evaluare, pe baza criteriilor de atribuire menționate la alineatul (1).

Articolul 26

Evaluare

(1)  Propunerile sunt evaluate de comitetul de evaluare, care este alcătuit din experți externi independenți.

Pentru activitățile CEI, pentru misiuni și în cazuri justificate în mod corespunzător, astfel cum se prevede în programul de lucru adoptat de Comisie, comitetul de evaluare poate fi alcătuit parțial sau, în cazul acțiunilor de coordonare și sprijin, parțial sau integral, din reprezentanți ai unor instituții sau organisme ale Uniunii, astfel cum sunt menționate la articolul 150 din Regulamentul financiar.

▌

Procesul de evaluare poate fi urmărit de către observatori independenți.

(2)  Ori de câte ori este cazul, comitetul de evaluare ierarhizează propunerile care au atins pragurile aplicabile, în conformitate cu:

(a)   punctajele de evaluare;

(b)   contribuția lor la îndeplinirea unor obiective de politică specifice, inclusiv la constituirea unui portofoliu coerent de proiecte pentru activitățile din cadrul instrumentului Pathfinder al CEI, pentru misiuni și în alte cazuri justificate corespunzător, astfel cum este prevăzut în detaliu în programul de lucru adoptat de Comisie.

Pentru activitățile CEI, pentru misiuni și în alte cazuri justificate în mod corespunzător, astfel cum se prevede în detaliu în programul de lucru adoptat de Comisie, comitetul de evaluare poate, de asemenea, să propună ▌modificări ▌ale propunerilor, în măsura în care sunt necesare pentru coerența abordării portofoliului. Aceste modificări sunt în conformitate cu condițiile de participare și respectă principiul egalității de tratament. Comitetul programului este informat cu privire la astfel de situații.

(2a)  Procesul de evaluare este conceput astfel încât să evite conflictele de interese și părtinirea. Se garantează transparența criteriilor de evaluare și a metodei de punctare a propunerii.

(3)  În conformitate cu articolul 200 alineatul (7) din Regulamentul financiar, solicitanților li se furnizează feedback în toate etapele procesului de evaluare și, atunci când este cazul, motivele respingerii.

(4)  Entitățile juridice stabilite în statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I care au participat cu succes la componenta „Extinderea participării și partajarea excelenței” primesc, la cerere, o evidență a acestei participări, care poate însoți propunerile pentru părțile colaborative ale programului pe care le coordonează.

Articolul 27

Procedura de reexaminare a evaluării, întrebări și plângeri

(1)  Un solicitant poate solicita o reexaminare a evaluării, dacă acesta consideră că procedura de evaluare aplicabilă nu a fost corect aplicată în ceea ce privește propunerea sa(32).

(2)  Reexaminarea evaluării vizează doar aspectele procedurale ale evaluării, nu și evaluarea pertinenței propunerii.

(2a)  O cerere de reexaminare se referă la o propunere specifică și este prezentată în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor evaluării.

Un comitet de reexaminare a evaluării își comunică opinia privind aspectele procedurale, fiind prezidat de un funcționar al Comisiei sau al organismului de finanțare relevant, care nu a fost implicat în evaluarea propunerilor. Comitetul poate recomanda una dintre următoarele acțiuni:

(a)  reevaluarea propunerii, în special de către evaluatori care nu au fost implicați în evaluarea anterioară;

(b)  confirmarea evaluării inițiale.

▌

▌

(3)  Reexaminarea evaluării nu trebuie să întârzie procesul de selecție a propunerilor care nu fac obiectul reexaminării.

(3a)  Comisia se asigură că există o procedură prin care participanții pot adresa în mod direct întrebări și plângeri cu privire la participarea lor în cadrul Orizont Europa. Informațiile privind modul de înregistrare a întrebărilor sau a plângerilor sunt ușor accesibile online.

Articolul 28

Durata procedurilor de acordare a granturilor

(1)  Prin derogare de la articolul 194 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar, se aplică următoarele perioade:

(a)  pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatul evaluării cererii lor, o perioadă maximă de cinci luni de la data limită de depunere a propunerilor complete;

(b)  pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanții, o perioadă maximă de opt luni de la data limită de depunere a propunerilor complete.

▌

▌

(2)  Programul de lucru ▌poate stabili perioade mai scurte.

(3)  În plus față de excepțiile prevăzute la articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, perioadele menționate la alineatul (1) pot fi depășite pentru acțiunile CEC, pentru misiuni și atunci când acțiunile sunt supuse unei evaluări privind etica sau de securitate.

Articolul 29

Execuția grantului

(1)  În cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu punerea în aplicare tehnică a acțiunii, ceilalți beneficiari respectă obligațiile respective fără nicio finanțare suplimentară din partea Uniunii, cu excepția cazului în care sunt exonerați în mod expres de această obligație. Responsabilitatea financiară a fiecărui beneficiar se limitează la propria sa datorie, sub rezerva dispozițiilor privind Mecanismul de asigurare reciprocă.

(2)  Acordul de grant poate stabili obiective de etapă și tranșele de prefinanțare aferente. Dacă obiectivele de etapă nu sunt îndeplinite, acțiunea poate fi suspendată, modificată sau, cu o justificare corespunzătoare, încheiată.

(3)  Acțiunea poate fi, de asemenea, încheiată dacă rezultatele așteptate și-au pierdut relevanța pentru Uniune din motive științifice sau tehnologice sau ▌, în cazul instrumentului Accelerator al CEI, din motive economice, datorită relevanței lor ca parte a unui portofoliu de acțiuni. Comisia realizează o procedură împreună cu coordonatorul acțiunii și, după caz, cu experți externi înainte de a decide încheierea unei acțiuni, în conformitate cu articolul 133 din Regulamentul financiar.

Articolul 29a

Modele de acord de grant

(1)  Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, elaborează modele de acorduri de grant între Comisie sau organismul de finanțare relevant și beneficiari, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, revizuiește în mod corespunzător modelul de acord de grant, în cazul în care este necesară o modificare semnificativă a acestuia, printre altele pentru o simplificare în favoarea beneficiarilor.

(2)  Acordul de grant stabilește drepturile și obligațiile beneficiarilor, precum și ale Comisiei sau ale organismului de finanțare relevant, în conformitate cu prezentul regulament. Acesta stabilește, de asemenea, drepturile și obligațiile entităților juridice care devin beneficiari în cursul perioadei de punere în aplicare a acțiunii, precum și rolul și sarcinile unui coordonator de consorțiu.

Articolul 30

Rate de finanțare

(1)  Se aplică o rată de finanțare unică per acțiune pentru toate activitățile care sunt finanțate în cadrul acțiunii. Rata maximă per acțiune este stabilită în programul de lucru.

(2)  Programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale ale unei acțiuni, cu excepția:

(a)  acțiunilor de inovare: până la 70 % din costurile eligibile totale, cu excepția entităților juridice non-profit, în cazul cărora programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale;

(b)  acțiunilor de cofinanțare a programului: cel puțin 30 % din costurile eligibile totale și, în cazuri specifice și justificate în mod corespunzător, până la 70 %.

(3)  Ratele de finanțare stabilite în prezentul articol se aplică, de asemenea, acțiunilor pentru care se stabilește o finanțare pe baza ratei forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare pentru întreaga acțiune sau pentru o parte a acesteia.

Articolul 31

Costuri indirecte

(1)  Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.

Dacă este cazul, costurile indirecte incluse în costurile unitare sau în sumele forfetare se calculează utilizând rata forfetară stabilită la alineatul (1), cu excepția costurilor unitare pentru bunuri și servicii facturate intern care se calculează pe baza costurilor reale, în conformitate cu practica obișnuită de contabilitate analitică a beneficiarilor.

(2)  Cu toate acestea, în cazul în care programul de lucru prevede acest lucru, costurile indirecte pot fi declarate sub formă de sumă forfetară sau de costuri unitare.

Articolul 32

Costuri eligibile

(1)  În plus față de criteriile stabilite la articolul 186 din Regulamentul financiar, pentru beneficiarii care primesc o remunerație pe bază de proiect, costurile cu personalul sunt eligibile în limita remunerației pe care o persoană ar primi-o pentru activitatea desfășurată în cadrul unor proiecte C&D finanțate prin programe naționale, inclusiv contribuțiile la asigurările sociale și alte costuri legate de remunerarea personalului alocat acțiunii, care derivă din dreptul național sau din contractul de muncă.

Remunerație pe bază de proiect înseamnă o remunerație care este legată de participarea unei persoane la proiecte, face parte din practicile obișnuite de remunerație ale beneficiarului și este plătită în mod constant.

(2)  Prin derogare de la articolul 190 alineatul (1) din Regulamentul financiar, costurile resurselor puse la dispoziție de părți terțe prin intermediul unor contribuții în natură sunt eligibile în limita costurilor directe eligibile ale părții terțe.

(3)  Prin derogare de la articolul 192 din Regulamentul financiar, veniturile generate de exploatarea rezultatelor nu sunt considerate încasări generate de acțiune.

(3a)  Beneficiarii pot utiliza practicile lor contabile obișnuite pentru a identifica și declara costurile suportate în legătură cu o acțiune, respectând toți termenii și condițiile stabilite în acordul de grant, în conformitate cu prezentul regulament și cu articolul 186 din Regulamentul financiar.

(4)  Prin derogare de la articolul 203 alineatul (4) din regulamentul financiar, un certificat referitor la situațiile financiare este obligatoriu pentru plata soldului dacă suma declarată drept costuri reale și costuri unitare, calculate în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate analitică, este egală sau mai mare de 325 000 EUR.

Certificatele privind declarațiile financiare pot fi întocmite de un auditor extern autorizat sau, în cazul organismelor publice, de un funcționar public competent și independent, în conformitate cu articolul 203 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

(4a)  Dacă este cazul, pentru bursele de formare și de mobilitate MSCA, contribuția UE ține seama în mod corespunzător de toate costuri suplimentare ale beneficiarului legate de concediul de maternitate sau de creșterea copilului, de concediul medical, de concediul special sau de schimbarea organizației gazdă de recrutare ori a statutului familial al cercetătorului pe durata acordului de grant.

(4b)  Costurile legate de accesul liber, inclusiv planurile de management al datelor, sunt eligibile pentru rambursare, conform acordului de grant.

Articolul 33

Mecanismul de asigurare reciprocă

(1)  Se stabilește un mecanism de asigurare reciprocă („mecanismul”) care înlocuiește fondul stabilit în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 și îi succede acestuia. Mecanismul acoperă riscul legat de nerecuperarea sumelor datorate de beneficiari:

(a)  Comisiei în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE;

(b)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului Orizont 2020;

(c)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului.

Acoperirea riscului privind organismele de finanțare menționate la primul paragraf litera (c) poate fi realizată prin intermediul unui sistem de acoperire indirectă prevăzut în acordul aplicabil și ținând cont de natura organismului de finanțare.

(2)  Mecanismul este gestionat de Uniune, reprezentată de Comisie, care acționează ca agent executiv. Comisia stabilește norme specifice de funcționare a mecanismului.

(3)  Beneficiarii contribuie cu 5 % din finanțarea Uniunii pentru acțiune. Pe baza unor evaluări periodice transparente, această contribuție poate fi majorată de Comisie până la 8 % sau poate fi redusă sub 5 %. Contribuția beneficiarilor la mecanism este dedusă din prefinanțarea inițială și ▌plătită la mecanism în numele beneficiarilor și nu depășește în niciun caz cuantumul prefinanțării inițiale.

(4)  Contribuția beneficiarilor se restituie la momentul plății soldului.

(5)  Orice câștig financiar generat de mecanism este atribuit mecanismului. În cazul în care câștigul este insuficient, mecanismul nu intervine și Comisia sau organismul de finanțare va recupera direct de la beneficiari sau părți terțe orice sumă datorată.

(6)  Sumele recuperate vor constitui venituri atribuite mecanismului în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar. După încheierea tuturor granturilor ale căror riscuri sunt acoperite direct sau indirect prin mecanism, orice sume restante sunt recuperate de Comisie și sunt înregistrate în bugetul Uniunii, sub rezerva deciziilor autorității legislative.

(7)  Mecanismul poate fi extins la beneficiarii altor programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe. Comisia adoptă modalitățile de participare ale beneficiarilor altor programe.

Articolul 34

Dreptul de proprietate și protecție

(1)  Beneficiarii sunt proprietarii rezultatelor pe care le generează. Ei se asigură că orice drepturi ale angajaților lor sau ale oricărei alte părți asupra rezultatelor pot fi exercitate într-un mod compatibil cu obligațiile beneficiarilor în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant.

Doi sau mai mulți beneficiari dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor dacă:

(a)  le-au generat în comun și

(b)  dacă nu este posibil:

(i)  să se determine contribuția respectivă a fiecărui beneficiar

sau

(ii)  să se separe rezultatele atunci când se solicită, se obține sau se menține protecția rezultatelor.

Coproprietarii încheie un acord în scris privind alocarea și condițiile de exercitare a drepturilor lor de proprietate comună. Cu excepția cazului în care se convine altfel în cadrul acordului de consorțiu sau în cadrul acordului de proprietate comună, fiecare coproprietar poate să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru exploatarea rezultatelor deținute în comun (fără dreptul de a acorda sublicențe) dacă ceilalți coproprietari sunt informați în prealabil și primesc o compensație echitabilă și rezonabilă. Coproprietarii pot conveni în scris să aplice un alt regim decât proprietatea comună.

(2)  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii își protejează în mod adecvat rezultatele în cazul în care acest lucru este posibil și justificat, luând în considerare toate aspectele relevante, inclusiv perspectivele de exploatare comercială și orice alte interese legitime. Atunci când decid cu privire la protecție, beneficiarii iau în considerare, de asemenea, interesele legitime ale celorlalți beneficiari ai acțiunii.

Articolul 35

Exploatare și diseminare

(1)  Fiecare participant care a primit finanțare din partea Uniunii depune toate eforturile pentru a exploata rezultatele pe care le deține sau pentru a se asigura că acestea sunt exploatate de o altă entitate juridică. Exploatarea poate fi realizată în mod direct de către beneficiari sau în mod indirect, în special prin transferul rezultatelor sau acordarea de licențe în conformitate cu articolul 36.

Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind exploatarea.

În cazul în care, în pofida eforturilor depuse, beneficiarul nu reușește să-și exploateze rezultatele în mod direct sau indirect în cursul unei perioade date stabilite în acordul de grant, acesta utilizează o platformă online adecvată, astfel cum a fost stabilită în acordul de grant, pentru a găsi părți interesate în vederea exploatării rezultatelor respective. La cererea justificată a beneficiarului, se poate renunța la această obligație.

(2)  Beneficiarii își diseminează rezultatele imediat ce este fezabil, într-un format accesibil public, sub rezerva unor eventuale restricții ca urmare a protejării drepturilor de proprietate intelectuală, a unor norme de securitate sau a unor interese legitime.

Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind diseminarea, protejând totodată interesele economice și științifice ale Uniunii.

(3)  Beneficiarii se asigură că accesul liber la publicațiile științifice este oferit în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant. În special, beneficiarii se asigură că ei înșiși sau autorii dețin suficiente drepturi de proprietate intelectuală pentru a respecta cerințele privind accesul liber.

Termenele și condițiile stabilite în acordul de grant prevăd, ca regulă generală, un acces liber la datele de cercetare, dar oferind și posibilitatea aplicării unor excepții, conform principiului „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”, ținându-se seama de interesele legitime ale beneficiarilor, inclusiv exploatarea comercială, și de orice altă constrângere, cum ar fi normele privind protecția datelor, viața privată, confidențialitatea, secretele comerciale, interesele competitive ale Uniunii, normele de securitate sau drepturile de proprietate intelectuală.

Programul de lucru poate să prevadă stimulente sau obligații suplimentare privind adoptarea practicilor științei deschise.

(4)  Beneficiarii gestionează toate datele de cercetare generate de acțiunea Orizont Europa, cu respectarea principiilor FAIR și în conformitate cu termenele și condițiile stabilite în acordul de grant și instituie un plan de gestionare a datelor.

Programul de lucru poate să prevadă, dacă se justifică, obligații suplimentare privind utilizarea Cloud-ului european pentru știința deschisă (EOSC) pentru stocarea datelor de cercetare și acordarea accesului la acestea.

(5)  Beneficiarii care intenționează să disemineze rezultatele informează în prealabil ceilalți beneficiari ai acțiunii. Orice alt beneficiar poate prezenta obiecții în cazul în care poate să demonstreze că diseminarea preconizată i-ar prejudicia în mod semnificativ interesele legitime legate de rezultatele sale sau de informațiile preexistente. În astfel de cazuri, diseminarea nu poate avea loc decât dacă se iau măsuri corespunzătoare pentru protejarea respectivelor interese legitime.

(6)  Cu excepția cazului în care programul de lucru prevede altfel, propunerile cuprind un plan de exploatare și de diseminare a rezultatelor. În cazul în care exploatarea preconizată presupune dezvoltarea, crearea, fabricarea și comercializarea unui produs sau a unui proces sau crearea și furnizarea unui serviciu, planul include o strategie pentru respectiva exploatare. Dacă planul prevede o exploatare în principal în țări terțe neasociate, entitățile juridice explică de ce exploatarea este totuși în interesul Uniunii.

Beneficiarii actualizează planul în cursul și după încheierea acțiunii, în conformitate cu acordul de grant.

(7)  Pentru a asigura monitorizarea și diseminarea de către Comisie sau de către organismul de finanțare, beneficiarii furnizează orice informație solicitată privind exploatarea și diseminarea rezultatelor lor, în conformitate cu condițiile prevăzute în acordul de grant. Sub rezerva intereselor legitime ale beneficiarilor, aceste informații sunt făcute publice.

Articolul 36

Transferul și acordarea de licențe

(1)  Beneficiarii pot să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor lor. Ei se asigură că obligațiile lor se aplică și noului proprietar și că acesta are obligația de a le transmite mai departe în cazul oricărui transfer ulterior.

(2)  Beneficiarii care intenționează să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor informează în prealabil orice alt beneficiar care are drepturi de acces la rezultate, cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru părți terțe identificate în mod specific, inclusiv pentru entitățile afiliate, sau cu excepția cazului în care este imposibil în temeiul legislației aplicabile. Notificarea trebuie să includă suficiente informații cu privire la noul proprietar pentru a permite oricărui beneficiar să evalueze efectele asupra drepturilor sale de acces.

Cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru anumite părți terțe identificate în mod specific, inclusiv pentru entitățile afiliate, un beneficiar poate prezenta obiecții cu privire la transfer dacă poate să demonstreze că transferul ar avea un efect negativ asupra drepturilor sale de acces. În acest caz, transferul nu poate avea loc până când nu se ajunge la un acord între beneficiarii în cauză. Acordul de grant stabilește termene în acest sens.

(3)  Beneficiarii pot să acorde licențe cu privire la rezultatele lor sau pot să acorde sub o altă formă dreptul de a le exploata, inclusiv în mod exclusiv, dacă acest lucru nu afectează respectarea obligațiilor lor. Se pot acorda licențe exclusive pentru rezultate, cu condiția ca toți ceilalți beneficiari implicați să își dea acordul că renunță la drepturile lor de acces la rezultate.

(4)  În cazul în care acest lucru este justificat, acordul de grant stabilește dreptul Comisiei sau al organismului de finanțare de a formula obiecții cu privire la transferurile de proprietate asupra rezultatelor sau cu privire la acordarea unei licențe exclusive privind rezultatele, dacă:

(a)  beneficiarii care generează rezultatele au primit finanțare din partea UE;

(b)  destinatarul transferului sau licenței este o entitate juridică stabilită într-o țară terță neasociată; și

(c)  transferul sau licența nu este în conformitate cu interesele Uniunii.

Dacă se aplică dreptul de a formula obiecții, beneficiarul transmite o notificare în prealabil în acest sens. Se poate renunța în scris la dreptul de a formula obiecții cu privire la transferuri sau licențe acordate unor entități juridice identificate în mod specific în cazul în care se instituie măsuri de apărare a intereselor Uniunii.

Articolul 37

Drepturi de acces

(1)  Se aplică următoarele principii privind drepturile de acces:

(a)  cererea de obținere a drepturilor de acces sau renunțarea la drepturile de acces se realizează în scris;

(b)  cu excepția cazului în care se convine altfel cu entitatea care acordă drepturile de acces, acestea nu includ dreptul de a acorda sublicențe;

(c)  beneficiarii se informează reciproc, înainte de a adera la acordul de grant, cu privire la orice restricții privind acordarea de acces la informațiile lor preexistente;

(d)  în cazul în care un beneficiar nu mai este implicat într-o acțiune, acest lucru nu îi afectează obligațiile de acordare a accesului;

(e)  în cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile, beneficiarii pot decide să îi retragă drepturile de acces.

(2)  Beneficiarii acordă acces:

(a)  la rezultatele lor fără să perceapă redevențe oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de rezultate pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini;

(b)  la informațiile lor preexistente oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c); accesul respectiv se acordă cu scutire de redevențe, cu excepția cazului în care participanții convin altfel înainte de aderarea lor la acordul de grant;

(c)  la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente, oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a exploata propriile sale rezultate; accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.

(3)  Cu excepția cazului în care se convine altfel de către beneficiari, aceștia acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente unei entități juridice care:

(a)  este stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată;

(b)  se află sub controlul direct sau indirect al unui alt beneficiar sau se află sub același control direct sau indirect ca și beneficiarul respectiv sau controlează direct sau indirect beneficiarul respectiv; și

(c)  are nevoie de acces pentru a exploata rezultatele beneficiarului respectiv, în conformitate cu obligațiile de exploatare ale acestuia.

Accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.

(4)  Se poate formula o cerere de obținere a drepturilor de acces în scopul exploatării în termen de maxim un an după încheierea acțiunii, cu excepția cazului în care beneficiarii convin cu privire la un alt termen.

(5)  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor Uniunii. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale.

Aceste drepturi de acces nu se extind asupra informațiilor preexistente ale beneficiarilor.

În cazul acțiunilor din clusterul „Securitate civilă pentru societate”, beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe autorităților naționale din statele membre, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor lor în acest domeniu. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale și se acordă în baza unui acord bilateral care definește condiții specifice menite să asigure faptul că drepturile respective vor fi utilizate numai în scopul preconizat și că sunt prevăzute obligații de confidențialitate corespunzătoare. Statul membru, instituția, organismul, oficiul sau agenția Uniunii care formulează solicitarea informează toate statele membre cu privire la solicitarea respectivă.

(6)  Programul de lucru poate prevedea, după caz, obligații suplimentare privind drepturi de acces suplimentare.

Articolul 38

Dispoziții specifice ▌

Se pot aplica norme specifice privind dreptul de proprietate, exploatarea și diseminarea, transferul și licențele, precum și drepturile de acces, pentru acțiuni CEC, acțiuni de formare profesională și mobilitate, acțiuni legate de achizițiile publice înainte de comercializare, acțiuni legate de achizițiile publice de soluții inovatoare, acțiuni de cofinanțare a programului, precum și pentru acțiuni de coordonare și de sprijin.

Aceste norme specifice sunt stabilite în acordul de grant și nu modifică obligațiile privind accesul liber.

▌

Articolul 39

Premii

(1)  Premiile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul IX din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.

(2)  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, poate participa la un concurs, cu excepția cazului în care se prevede altfel în programul de lucru sau în regulile concursurilor.

(3)  Comisia sau organismul de finanțare poate organiza, dacă este cazul, premii împreună cu:

(a)  alte organisme ale Uniunii;

(b)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;

(c)  organizații internaționale; sau

(d)  entități juridice non-profit.

(4)  Programul de lucru sau regulile concursului precizează obligațiile în ceea ce privește comunicarea și, dacă este cazul, exploatarea și diseminarea, dreptul de proprietate și drepturile de acces, inclusiv dispozițiile privind licențele.

CAPITOLUL IV

Achiziții publice

Articolul 40

Achiziții publice

(1)  Achizițiile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VII din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.

(2)  Achizițiile publice pot lua și forma unor achiziții publice înainte de comercializare sau a unor achiziții publice de soluții inovatoare efectuate de Comisie sau de organismul de finanțare pe cont propriu sau în colaborare cu autoritățile contractante din statele membre și țările asociate. În acest caz, se aplică normele prevăzute la articolul 22.

CAPITOLUL V

Operațiuni de finanțare mixtă și finanțarea mixtă

Articolul 41

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă prevăzute în cadrul prezentului program sunt implementate în conformitate cu programul InvestEU și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

Articolul 42

Finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI

(1)  Grantul și avansul rambursabil care alcătuiesc finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI fac obiectul articolelor 30-33.

(2)  Finanțarea mixtă în cadrul CEI este executată în conformitate cu articolul 43. Sprijinul din finanțarea mixtă în cadrul CEI poate fi acordat până când acțiunea poate fi finanțată ca o operațiune de finanțare mixtă sau ca o operațiune de finanțare și de investiții acoperită în întregime de garanția UE în cadrul InvestEU. Prin derogare de la articolul 209 din Regulamentul financiar, condițiile prevăzute la alineatul (2) și, în special, la literele (a) și (d) nu se aplică la momentul acordării finanțării mixte în cadrul CEI.

(3)  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa poate fi acordată pentru o acțiune de cofinanțare a programului în cazul în care un program comun al statelor membre și al țărilor asociate prevede utilizarea instrumentelor financiare în sprijinul acțiunilor selectate. Evaluarea și selecția unor astfel de acțiuni se efectuează în conformitate cu articolele 11, 19, 20, ▌24, 25 și 26. Modalitățile de execuție a finanțării mixte în cadrul Orizont Europa trebuie să fie în conformitate cu articolul 29 și, prin analogie, cu articolul 43 alineatul (9), precum și cu condițiile suplimentare, justificate, definite în programul de lucru.

(4)  Rambursările, inclusiv avansurile rambursate și veniturile din finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI sunt considerate venituri alocate interne, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) și cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

(5)  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și al CEI se furnizează într-un mod care promovează competitivitatea Uniunii și nu denaturează concurența pe piața internă.

Articolul 42a

Pathfinder

(1)  Pathfinder acordă granturi pentru proiecte de vârf cu grad ridicat de risc, conduse de consorții sau de beneficiari unici, vizând realizarea unor inovații radicale și crearea unor noi oportunități de piață. Pathfinder oferă sprijin în etapele incipiente ale cercetării și dezvoltării științifice, tehnologice și deep-tech, inclusiv validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.

Pathfinder este implementat în principal prin intermediul unei cereri deschise de propuneri ascendente cu termene-limită periodice în fiecare an și oferă provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice esențiale1a care să facă apel la tehnologii bazate pe inovare aprofundată („deep-tech”) și gândire radicală.

(2)  Activitățile de tranziție ale Pathfinder ajută toate tipurile de cercetători și inovatori să-și găsească cai de dezvoltare comercială în Uniune, cum ar fi activități demonstrative și studii de fezabilitate pentru a evalua afacerile potențiale și a sprijini crearea unor întreprinderi spin-off și start-up.

(a)  Lansarea și conținutul cererilor de propuneri se stabilesc având în vedere obiectivele și bugetul stabilite în programul de lucru pentru portofoliul de acțiuni vizat.

(b)  Se pot acorda granturi suplimentare pentru o sumă fixă care nu depășește 50 000 EUR fiecărei propuneri deja selectate în cadrul instrumentului Pathfinder al CEI, prin intermediul unei cereri de propuneri, pentru desfășurarea de activități complementare, inclusiv acțiuni urgente de coordonare și sprijin și pentru consolidarea comunității de beneficiari ai portofoliului, cum ar fi evaluarea eventualelor spin-off-uri, a posibilelor inovații creatoare de piață sau elaborarea unui plan de afaceri. Comitetul programului instituit în temeiul programului specific este informat cu privire la astfel de situații.

(3)  Criteriile de atribuire, astfel cum sunt definite la articolul 25, se aplică instrumentului Pathfinder al CEI.

Articolul 43

Instrumentul Accelerator ▌

(1)  Instrumentul Accelerator al CEI urmărește în primul rând susținerea inovării creatoare de piețe. Acesta sprijină doar beneficiarii unici și oferă în principal finanțare mixtă. În anumite condiții, poate oferi și sprijin exclusiv sub formă de grant sau capitaluri proprii.

Instrumentul Accelerator al CEI propune două tipuri de sprijin:

—  sprijin financiar pentru IMM-uri, inclusiv pentru startup-uri și, în cazuri excepționale, pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie care realizează inovații radicale sau disruptive și care nu au acces la sistemele normale de creditare;

—  sprijin exclusiv sub formă de granturi pentru IMM-uri, inclusiv pentru startup-uri, care realizează orice tip de inovare, de la inovare progresivă la cea radicală sau disruptivă, urmărind extinderea pe viitor.

De asemenea, se poate acorda sprijin exclusiv sub formă de capital propriu IMM-urilor, inclusiv startup-urilor, care au primit deja un sprijin exclusiv sub formă de granturi.

În cadrul instrumentului Accelerator al CEI se acordă sprijin exclusiv sub formă de grant numai sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a)  proiectul cuprinde informații cu privire la capacitatea și disponibilitatea de extindere ale solicitantului;

(b)  beneficiarul poate fi doar o întreprindere nou-înființată sau un IMM;

(c)  în cadrul instrumentului Accelerator al CEI se poate acorda unui beneficiar un sprijin exclusiv sub formă de grant o singură dată pe parcursul desfășurării programului Orizont Europa, cu un plafon maxim de 2,5 milioane EUR.

(1a)  Beneficiarul instrumentului Accelerator al CEI este o entitate juridică care îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o întreprindere nou-înființată, un IMM sau, în situații excepționale, o întreprindere cu capitalizare medie de mici dimensiuni care intenționează să se extindă, stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată. Propunerea poate fi prezentată fie de către beneficiar fie, cu condiția acordului prealabil al beneficiarului, de către una sau mai multe persoane fizice sau entități juridice care intenționează să înființeze sau să sprijine beneficiarul respectiv. În cazul din urmă, acordul de finanțare va fi semnat numai cu beneficiarul.

(2)  O singură decizie de atribuire acoperă și finanțează toate formele de contribuție a Uniunii prevăzute în cadrul finanțării mixte a CEI.

(3)  În temeiul articolelor 24 și 26 și sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4), propunerile fac obiectul unei evaluări a valorii lor individuale de către experți externi independenți și sunt selectate în cadrul unei cereri deschise permanent cu date-limită.

(4)  Criteriile de atribuire sunt:

(a)   excelența;

(b)   impactul;

(c)   nivelul de risc al acțiunii care ar împiedica investițiile, calitatea și eficiența realizării și necesitatea sprijinului din partea Uniunii.

(5)  Cu acordul solicitanților în cauză, Comisia sau organismele de finanțare care pun în aplicare programul Orizont Europa (inclusiv comunitățile sale de cunoaștere și inovare ale EIT) pot să prezinte în mod direct, în vederea evaluării pe baza ultimului criteriu de atribuire, o propunere pentru o acțiune de inovare și de introducere pe piață care îndeplinește deja primele două criterii, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții cumulative:

(a)   propunerea rezultă din orice altă acțiune finanțată prin programul Orizont 2020, prin prezentul program sau, sub rezerva derulării unui proiect-pilot în cadrul primului program de lucru al Orizont Europa, prin programe naționale și/sau regionale, pornindu-se de la o trecere în revistă a cererii pentru un astfel de mecanism. Dispozițiile detaliate se prevăd în programul specific.

(b)   propunerea se bazează pe o evaluare anterioară a proiectului, efectuată cu cel mult doi ani în urmă, care examinează excelența și impactul propunerii și face obiectul condițiilor și procedurilor detaliate în programul de lucru.

(6)  Poate fi acordată o marcă de excelență, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a)   beneficiarul este o întreprindere nou-înființată, un IMM sau o întreprindere cu capitalizare medie de mici dimensiuni;

(b)   propunerea a fost eligibilă și a atins pragurile aplicabile pentru primele două criterii de atribuire menționate la alineatul (4);

(c)   activitățile în cauză ar fi eligibile în cadrul unei acțiuni de inovare.

(7)  În cazul în care o propunere a îndeplinit criteriile de evaluare, experții externi independenți propun un sprijin corespunzător în cadrul instrumentului Accelerator al CEI ▌, pe baza riscului asumat și a resurselor și timpului necesar pentru a aduce și a introduce inovația pe piață.

Comisia poate respinge o propunere reținută de experți externi independenți, pe baza unor motive justificate, incluzând conformitatea cu obiectivele politicilor Uniunii. Comitetul programului este informat cu privire la motivele unor astfel de respingeri.

(8)  Componenta „grant” sau „avans rambursabil” a sprijinului prin instrumentul Accelerator al CEI nu depășește 70 % din costurile totale eligibile ale acțiunii de inovare selectate.

(9)  Modalitățile de execuție pentru componentele „capitaluri proprii” și „sprijin rambursabil” ale sprijinului prin instrumentul Accelerator al CEI sunt prezentate în detaliu în Decizia [programul specific].

(10)  Contractul pentru acțiunea selectată stabilește obiective de etapă specifice măsurabile și prefinanțarea și plățile în tranșe corespunzătoare ale sprijinului prin instrumentul Accelerator al CEI.

În cazul finanțării mixte în cadrul CEI, activitățile care corespund unei acțiuni de inovare pot fi lansate și se poate plăti prima tranșă de prefinanțare a grantului sau avansul rambursabil înainte de execuția altor componente ale finanțării mixte în cadrul CEI atribuite. Execuția respectivelor componente este condiționată de realizarea obiectivelor de etapă specifice stabilite în contract.

(11)  În conformitate cu contractul, acțiunea este suspendată, modificată sau, dacă se justifică, încheiată, dacă obiectivele de etapă măsurabile nu sunt atinse. De asemenea, ea poate fi încheiată dacă nu se poate realiza introducerea pe piață preconizată, în special în Uniune.

În cazuri excepționale și la recomandarea comitetului CEI, Comisia poate decide să mărească sprijinul prin instrumentul Accelerator al CEI sub rezerva evaluării proiectului de către experți externi independenți. Comitetul programului este informat cu privire la astfel de situații.

Capitolul VI

Experți

Articolul 44

Numirea experților externi independenți

(1)  Experții independenți externi sunt desemnați și selectați pe baza unor cereri de candidaturi individuale și a unor cereri adresate unor organizații relevante precum agențiile de cercetare, instituțiile de cercetare, universitățile, organizațiile de standardizare, organizațiile societății civile sau întreprinderi, în vederea stabilirii unei baze de date cu candidați.

Prin derogare de la articolul 237 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în mod excepțional și în cazuri justificate corespunzător, Comisia sau organismul de finanțare relevant pot selecta, într-un mod transparent, experți individuali dispunând de competențele adecvate care nu sunt incluși în baza de date, cu condiția ca în urma invitației de manifestare a interesului să nu fi fost găsiți experți externi independenți potriviți.

Acești experți își declară independența și capacitatea de a susține obiectivele programului Orizont Europa.

(2)  În conformitate cu articolul 237 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, experții externi independenți sunt remunerați pe baza unor condiții standard. Dacă acest lucru este justificat, în cazuri excepționale, poate fi acordat un nivel adecvat de remunerare care depășește condițiile standard, pe baza standardelor relevante ale pieței, în special pentru anumiți experți la nivel înalt.

(3)  În plus față de dispozițiile de la articolul 38 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, numele experților externi independenți numiți cu titlu personal pentru a evalua cererile de grant sunt publicate, împreună cu domeniul lor de competență, cel puțin o dată pe an pe site-ul Comisiei sau al organismului de finanțare. Informațiile respective sunt colectate, prelucrate și publicate în conformitate cu normele UE privind protecția datelor.

(3a)  Comisia sau organismul de finanțare relevant iau măsurile corespunzătoare pentru a preveni conflictele de interese în implicarea experților externi independenți, în conformitate cu articolul 61 și articolul 150 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Comisia sau organismul de finanțare relevant se asigură că un expert, care se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu o chestiune cu privire la care este solicitat să se pronunțe, nu oferă evaluare, consiliere sau asistență cu privire la chestiunea în cauză.

(3-b)  La numirea experților independenți externi, Comisia sau organismul de finanțare relevant ia măsurile corespunzătoare pentru a încerca să asigure o componență echilibrată în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor de evaluare din punctul de vedere al competențelor, experienței, cunoștințelor, inclusiv în privința specializării, în special în domeniul științelor sociale și umaniste (SSU), al diversității geografice și genului, ținând seama de situația din domeniul acțiunii.

(3b)  Atunci când este cazul, pentru fiecare cerere de propuneri se asigură un numărul de experți independenți necesar pentru a garanta calitatea evaluării.

(3c)  Nivelul de remunerare al tuturor experților independenți și externi este comunicat Parlamentului European și Consiliului. Acesta este acoperit din cheltuielile programului.

TITLUL III

MONITORIZAREA, COMUNICAREA, EVALUAREA ȘI CONTROLUL PROGRAMULUI

Articolul 45

Monitorizare și raportare

(1)  Comisia monitorizează permanent managementul și implementarea programului Orizont Europa, a programului său specific și a activităților EIT. Pentru o mai mare transparență, aceste date sunt făcute publice, într-un mod accesibil, și pe pagina de internet a Comisiei, în conformitate cu ultima actualizare.

În special, datele privind proiectele finanțate în cadrul CEC, parteneriatele europene, misiunile, CEI și EIT sunt incluse în aceeași bază de date.

Acestea includ:

(i)  indicatori pentru raportările anuale privind progresele înregistrate de program în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și prezentate în anexa V, precum și căi de impact;

(ii)  informații privind nivelul de integrare a științelor sociale și umaniste, raportul dintre nivelurile mai scăzute și mai ridicate de maturitate tehnologică din cadrul cercetării colaborative, progresul extinderii participării țărilor, componența geografică a consorțiilor în proiectele colaborative, evoluția salariilor cercetătorilor, utilizarea procedurii de depunere și evaluare în două etape, măsurile pentru facilitarea legăturilor de colaborare în cercetarea și inovarea europeană, utilizarea reexaminării evaluărilor și a numărului și tipurilor de plângeri, nivelul de integrare a aspectelor legate de climă și cheltuielile aferente, participarea IMM-urilor, participarea sectorului privat, distribuția de gen în participarea la acțiunile finanțate, comitetele de evaluare, comitetele și grupurile consultative, mărcile de excelență, parteneriatele europene, precum și rata de cofinanțare, finanțarea cumulativă și complementară din alte fonduri ale Uniunii, infrastructurile de cercetare, termenul de acordare a granturilor, nivelul cooperării internaționale, implicarea cetățenilor și participarea societății civile;

(iii)  nivelurile de cheltuieli defalcate la nivel de proiect, pentru a permite o analiză specifică, inclusiv pentru fiecare zonă de intervenție;

(iv)  nivelul de subscriere excesivă, în special numărul de propuneri pentru fiecare cerere de propuneri, punctajul mediu și ponderea propunerilor peste și sub pragurile de calitate.

(2)  Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 50, cu privire la modificarea anexei V în scopul completării sau modificării indicatorilor aferenți căilor de impact și pentru a stabili valori de referință și ținte.

(3)  Sistemele de raportare cu privire la performanță garantează că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, fără a crește complicațiile administrative pentru beneficiari. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii, inclusiv la nivelul cercetătorilor implicați în acțiuni, pentru a le putea monitoriza cariera și mobilitatea, și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale(33).

(3a)  Analiza calitativă efectuată de Comisie și de organismele de finanțare ale Uniunii sau naționale completează cât mai mult datele cantitative.

(4)  Măsurile care vizează facilitarea relațiilor de colaborare din cadrul cercetării și inovării europene sunt monitorizate și revizuite în contextul programelor de lucru.

Articolul 46

Informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, inclusiv în ceea ce privește premiile), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. În plus, Comisia comunică statelor membre și beneficiarilor informații detaliate, în timp util. Sunt oferite entităților interesate servicii de corelare a activităților pe baza analizei datelor concrete și a afinităților din cadrul rețelelor, pentru a alcătui consorții pentru proiecte colaborative, acordându-se o atenție specială identificării oportunităților de stabilire de contacte pentru entitățile juridice din state membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I. Pe baza unei astfel de analize, pot fi organizate evenimente speciale pentru corelarea activităților în funcție de cererile de propuneri specifice. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(3)  Comisia instituie, de asemenea, o strategie de diseminare și exploatare menită să crească disponibilitatea și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării și a cunoștințelor generate de program, pentru a accelera exploatarea în vederea introducerii pe piață și a crește impactul programului. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, precum și a activităților de informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 47

Evaluarea programului

(1)  Evaluările programului se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante pentru cercetare și inovare.

(2)  Evaluarea intermediară a programului se realizează cu sprijinul unor experți independenți selectați pe baza unui proces transparent, imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a acestuia. Ea include o analiză a portofoliului și o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente și constituie baza de ajustare a punerii în aplicare a programului și/sau a revizuirii acestuia, după caz. Se evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a programului la nivelul Uniunii.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente.

(4)  Comisia publică și comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale și le prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 48

Audituri

(1)  Sistemul de control al programului asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor de la toate nivelurile, în special pentru beneficiari. Normele de audit sunt clare, uniforme și coerente pe tot parcursul programului.

(2)  Strategia de audit a programului se bazează pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din ansamblul programului. Eșantionul reprezentativ este completat de o selecție bazată pe evaluarea riscurilor legate de cheltuieli. Acțiunile care beneficiază de finanțare comună din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care vizează toate programele implicate și normele aplicabile acestora.

(3)  În plus, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe evaluări combinate ale sistemelor la nivelul beneficiarilor. Aceste evaluări combinate sunt facultative pentru anumite tipuri de beneficiari și constau într-un audit al sistemelor și al proceselor, completat de un audit al operațiunilor, realizat de un auditor independent care are competența de a efectua audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE(34). Ele pot fi utilizate de Comisie sau de organismul de finanțare pentru a determina asigurarea globală în ceea ce privește buna gestiune financiară a cheltuielilor, precum și pentru a reexamina nivelul auditurilor ex-post și al certificatelor referitoare la situațiile financiare.

(4)  În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe auditurile cu privire la utilizarea contribuțiilor Uniunii efectuate de alte persoane sau entități independente și competente, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii.

(5)  Auditurile pot fi efectuate în termen de maximum doi ani de la plata soldului.

(5a)  Comisia publică orientări de audit, pentru a asigura o aplicare și o interpretare fiabile și uniforme a procedurilor și normelor de audit pe întreaga durată a programului.

Articolul 49

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

(1)  Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a efectua audituri sau, în cazul organizațiilor internaționale, competența de a efectua verificări în conformitate cu acordurile convenite cu acestea, atât pe bază de documente, cât și la fața locului, în ceea ce privește toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

(2)  Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua anchete administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului, cu scopul de a identifica cazurile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu finanțarea din partea Uniunii sau cu garanțiile bugetare în temeiul prezentului regulament.

(3)  Autorităților competente din țările terțe și organizațiilor internaționale li se poate solicita, de asemenea, să coopereze cu Parchetul European (EPPO), în conformitate cu acordurile de asistență juridică reciprocă, atunci când acesta efectuează investigații referitoare la infracțiuni care intră în sfera sa de competență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939.

(4)  Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și alte angajamente juridice, precum și acordurile de stabilire a unei garanții bugetare, rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament, conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului, în limitele competențelor lor respective. Este vorba inclusiv despre dispoziții menite să garanteze că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii sau a unei operațiuni de finanțare sprijinite, în totalitate sau parțial, de o garanție bugetară acordă drepturi echivalente.

Articolul 50

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate prevăzută la articolul 45 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 45 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 45 alineatul (2) intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

TITLUL IV

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 51

Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 și Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 52

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 și al Regulamentului (UE) nr. 1290/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor. Planurile de lucru și acțiunile prevăzute în planurile de lucru adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1290/2013 și în temeiul actelor de bază ale organismelor de finanțare corespunzătoare sunt în continuare reglementate, de asemenea, de Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 și de actele de bază până la finalizarea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentului anterior (UE) nr. 1291/2013 la programul actual.

Articolul 53

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

LINII GENERALE ALE ACTIVITĂȚILOR

Obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3 sunt urmărite la nivelul întregului program, prin intermediul domeniilor de intervenție și al liniilor generale de activitate descrise în prezenta anexă, precum și în anexa I la programul specific.

1.  Pilonul I, „Excelența în știință”

Prin intermediul următoarelor activități, în conformitate cu articolul 4, acest pilon promovează excelența științifică, atrage cele mai mari talente în Europa, furnizează un sprijin adecvat cercetătorilor în etapa incipientă și sprijină crearea și difuzarea excelenței științifice, a unor cunoștințe, metodologii și competențe, tehnologii și soluții de înaltă calitate la provocările la nivel global în domeniul social, al mediului și în domeniul economic. De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3.

(a)  Consiliul european pentru cercetare: Furnizarea de finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi, cu un accent pus pe cercetătorii debutanți, și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, indiferent de cetățenia sau țara lor de origine și pe baza concurenței la nivelul Uniunii bazate exclusiv pe criteriul excelenței.

Domeniu de intervenție: Știința de frontieră

(b)  Acțiunile Marie Skłodowska-Curie: Echiparea cercetătorilor cu cunoștințe și competențe noi prin mobilitate și expunere transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare, consolidarea sistemelor de formare și de dezvoltare a carierei, precum și structurarea și îmbunătățirea recrutării la nivel instituțional și național, ținând seama de Carta europeană a cercetătorilor și de Codul de conduită privind recrutarea cercetătorilor; în acest sens, acțiunile Marie Skłodowska-Curie ajută la crearea bazelor excelenței europene în cercetare în întreaga Europă, contribuind la stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, precum și la soluționarea provocărilor societale prezente și viitoare.

Domenii de intervenție: Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor; încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale de nivel excelent a cercetătorilor; consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării; îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor; promovarea informării publicului.

(c)  Infrastructurile de cercetare: înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare durabile de talie mondială, care să fie deschise și accesibile pentru cei mai buni cercetători din Europa și din afara acesteia. Încurajarea utilizării infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv a celor finanțate din fondurile ESI. Procedând astfel, potențialul infrastructurii de cercetare de a sprijini progresul și inovarea științifice și de a favoriza știința deschisă și excelența științifică, care respectă principiile FAIR, va fi consolidat, alături de activitățile legate de politicile conexe ale Uniunii și de cooperarea internațională în domeniu.

Domenii de intervenție: consolidarea și dezvoltarea peisajului de infrastructuri europene de cercetare; deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare; Potențialul de inovare al infrastructurilor de cercetare europene și activitățile vizând inovarea și formarea; consolidarea politicii europene privind infrastructurile de cercetare și a cooperării internaționale;

2.  Pilonul II „Provocări la nivel global și competitivitate industrială europeană”

Prin următoarele activități, în conformitate cu articolul 4, acest pilon sprijină crearea și mai buna difuzare a unor cunoștințe, tehnologii și soluții sustenabile noi de înaltă calitate, consolidează competitivitatea industriei europene, intensifică impactul cercetării și inovării în ceea ce privește dezvoltarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și sprijină preluarea soluțiilor inovatoare în industrie, mai ales în rândul IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, precum și în societate pentru a aborda provocările mondiale. De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3.

SSU vor fi integrate pe deplin în toate clusterele, cu includerea unor activități specifice dedicate acestor discipline.

Pentru a spori la maximum flexibilitatea, impactul și sinergiile, activitățile de cercetare și inovare sunt organizate în șase clustere, interconectate prin infrastructuri de cercetare paneuropene, care, în mod individual și împreună, vor stimula cooperarea transfrontalieră, internațională, la nivelul mai multor discipline, sectoare și politici. În cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa vor fi incluse activități situate într-o gamă largă de niveluri de maturitate tehnologică, inclusiv niveluri mai scăzute.

Fiecare cluster contribuie la realizarea mai multor obiective de dezvoltare durabilă, iar multe ODD sunt sprijinite de mai multe clustere.

Activitățile de cercetare și inovare sunt puse în aplicare în cadrul următoarelor clustere și între acestea:

(a)  Clusterul „Sănătate”: îmbunătățirea și protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor de toate vârstele, prin generarea de noi cunoștințe, prin dezvoltarea de soluții inovatoare și prin asigurarea integrării, acolo unde este relevant, a unei perspective de gen în vederea prevenirii, diagnosticării, monitorizării, tratării și vindecării bolilor și dezvoltarea de tehnologii în domeniul sănătății; atenuarea riscurilor pentru sănătate, protecția populațiilor și promovarea unei stări bune de sănătate și a bunăstării, inclusiv la locul de muncă; eficientizarea sistemelor de sănătate publică și creșterea gradului de echitate și de sustenabilitate al acestora; prevenirea și combaterea bolilor legate de sărăcie; și sprijinirea și permiterea participării pacienților și autogestionarea.

Domenii de intervenție: sănătate pe tot parcursul vieții; factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății; bolile netransmisibile și bolile rare; bolile infecțioase, inclusiv bolile legate de sărăcie și bolile neglijate; instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire, inclusiv medicină personalizată; sistemele de sănătate.

(b)  Clusterul „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii”: consolidarea valorilor democratice ▌, inclusiv statul de drept și drepturile fundamentale, protejarea patrimoniului nostru cultural, explorarea potențialului sectoarelor culturale și creative și promovarea schimbărilor socioeconomice care contribuie la incluziune și la creștere economică, ▌inclusiv gestionarea migrației și integrarea migranților.

Domenii de intervenție: democrație și guvernanță; cultură, patrimoniu cultural și creativitate; transformări sociale și economice. ▌

(c)   Clusterul „Securitatea civilă pentru societate”: răspunsul acordat provocărilor generate de persistența amenințărilor la adresa securității, inclusiv a criminalității cibernetice, precum și de catastrofele naturale și cele provocate de om.

Domenii de intervenție: societăți reziliente în caz de catastrofe; protecție și securitate; securitate cibernetică.

d)   Clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”: consolidarea capacităților și asigurarea suveranității Europei în domeniul tehnologiilor generice esențiale pentru digitalizare și producție, precum și în ceea ce privește tehnologia spațială, de-a lungul întregului lanț valoric, pentru a construi o industrie competitivă, digitală, cu emisii reduse de carbon și circulară; asigurarea aprovizionării durabile cu materii prime; dezvoltarea de materiale avansate și oferirea unei baze pentru progrese și inovare cu privire la ▌ provocările societale la nivel global.

Domenii de intervenție: tehnologiile de producție; tehnologiile digitale esențiale, inclusiv tehnologiile cuantice; tehnologiile generice emergente; materialele avansate; inteligența artificială și robotica; internetul de nouă generație; tehnica de calcul avansat și volumele mari de date (Big Data); industriile circulare; industriile curate și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; spațiul, inclusiv observarea Pământului.

(e)  Clusterul „Climă, energie și mobilitate”; combaterea schimbărilor climatice printr-o mai bună înțelegere a cauzelor, evoluției, riscurilor, efectelor și oportunităților acestora, prin asigurarea faptului că sectoarele energiei și transporturilor dobândesc un caracter mai favorabil climei și mediului, mai eficient și mai competitiv, mai inteligent, mai sigur și mai rezilient, prin promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, prin îmbunătățirea rezilienței Uniunii față de șocuri externe și prin adaptarea comportamentului social în vederea îndeplinirii ODD-urilor.

Domenii de intervenție: climatologia și soluții în domeniul climei; aprovizionarea cu energie; sistemele și rețelele energetice; clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică; comunitățile și orașele; competitivitatea industrială în domeniul transporturilor; mobilitate și transporturi curate, sigure și accesibile; mobilitatea inteligentă; stocarea energiei.

(f)   Clusterul „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”: protejarea mediului, refacerea, gestionarea și utilizarea în mod durabil a resurselor biologice și naturale de pe uscat, din apele interioare și din mare pentru a stopa erodarea biodiversității, a aborda problema securității alimentare și nutriționale pentru toți și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și circulară și către o bioeconomie sustenabilă.

Domenii de intervenție: observarea mediului; biodiversitate și resurse naturale; agricultura, silvicultura și zonele rurale; mările, oceanele și apele continentale; sistemele alimentare; sistemele de bioinovare din bioeconomia UE; sistemele circulare.

(g)   Activități nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare: generarea de dovezi științifice de înaltă calitate pentru politici publice bune, eficiente și cu costuri accesibile. Noile inițiative și propuneri legislative ale UE au nevoie de date transparente, complete și echilibrate, care să fie proiectate în mod atent, în timp ce punerea în aplicare a politicilor are nevoie de dovezi pentru evaluare și monitorizare. JRC va furniza politicilor Uniunii dovezi științifice independente și asistență tehnică pe parcursul întregului ciclu al politicilor. JRC își va concentra cercetarea pe prioritățile de politică ale UE.

Domenii de intervenție: sănătatea; cultura, creativitatea și societatea favorabilă incluziunii; securitatea civilă pentru societate; domeniul digital, industrial și spațial; climă, energie și mobilitate; alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu; sprijinul pentru funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii; sprijinul pentru statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației și dezvoltarea de strategii de specializare inteligentă; instrumentele și metodele analitice pentru elaborarea politicilor; gestionarea cunoștințelor; transferul de cunoștințe și tehnologie; sprijinul pentru știință pentru platforme politice.

3.  Pilonul III, „O Europă inovatoare”

Prin intermediul următoarelor activități, acest pilon promovează, în conformitate cu articolul 4, toate formele de inovare, inclusiv inovarea netehnologică, în special în interiorul IMM-urilor, inclusiv întreprinderile nou-înființate, prin facilitarea dezvoltării, activităților demonstrative și transferului de cunoștințe în domeniul tehnologic, și consolidează aplicarea soluțiilor inovatoare. De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3. CEI va fi pus în aplicare, în principal, prin două instrumente: Pathfinder, pus în aplicare în principal prin cercetare colaborativă, și Accelerator.

(a)  Consiliul european pentru inovare: axarea în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, care vizează în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv cele incrementale.

Domenii de intervenție: „Pathfinder” pentru cercetarea avansată, pentru sprijinirea tehnologiilor revoluționare viitoare și emergente, creatoare de piețe și/sau „deep tech”; „Accelerator”, pentru reducerea decalajului de finanțare dintre fazele înaintate ale activităților de cercetare și inovare și pătrunderea pe piață, pentru a permite introducerea eficace a inovării revoluționare creatoare de piețe și extinderea societăților atunci când piața nu oferă o finanțare viabilă; ▌ activități suplimentare, cum ar fi premiile și bursele, precum și serviciile cu valoare adăugată pentru întreprinderi.

(b)  Ecosisteme de inovare europene

Domenii de intervenție: activitățile vor include în special conectarea, atunci când este relevant împreună cu EIT, cu actorii regionali și naționali în domeniul inovării și sprijinirea punerii în aplicare a programelor de inovare transfrontaliere comune de către statele membre, regiuni și țările asociate, de la schimbul de practici și de cunoștințe cu privire la reglementarea în domeniul inovării la îmbunătățirea competențelor non-tehnice pentru inovare și până la acțiuni de cercetare și inovare, inclusiv inovare deschisă sau ghidată de utilizator, pentru a spori eficiența sistemului de inovare european. Aceasta ar trebui pusă în aplicare în sinergie, printre altele, cu sprijinul din partea FEDR pentru ecosistemele de inovare și pentru parteneriatele interregionale în legătură cu subiecte referitoare la specializarea inteligentă.

(c)  Institutul European de Inovare și Tehnologie

Domenii de intervenție: ecosisteme de inovare sustenabile în întreaga Europă; ▌ competențe antreprenoriale și de inovare din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv creșterea capacităților instituțiilor de învățământ superior în toată Europa; furnizarea pe piață de noi soluții pentru abordarea provocărilor la nivel global; sinergiile și valoarea adăugată în cadrul programului „Orizont Europa”.

4.  Partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”

▌ Prin intermediul următoarelor activități, acest pilon urmărește obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (d). De asemenea, el contribuie la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3. Stând la baza întregului program, această parte va sprijini activitățile care contribuie la atragerea talentelor, stimularea circulației creierelor și prevenirea exodului de creiere, o Europă mai ancorată în cunoaștere, mai inovatoare și cu o mai mare egalitate de gen, în prima linie a concurenței mondiale, stimulând cooperarea transnațională și optimizând astfel punctele forte și potențialele naționale din întreaga Europă în cadrul unui Spațiu european de cercetare (SEC) performant, în care cunoștințele și forța de muncă de înaltă calificare circulă liber în mod echilibrat, în care rezultatele C&I sunt diseminate pe scară largă către cetățeni bine informați, sunt înțelese și acceptate cu încredere de aceștia și aduc beneficii societății în ansamblu și în care politicile UE, în special politica în domeniul C&I, se bazează pe probe științifice de înaltă calitate.

Ea sprijină, de asemenea, activitățile care au ca scop îmbunătățirea calității propunerilor din partea entităților juridice din statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I, cum ar fi verificarea și consultanța profesionistă înaintea depunerii propunerilor, și pe cele vizând stimularea activităților punctelor naționale de contact pentru a îmbunătăți stabilirea internațională de contacte, precum și activitățile care urmăresc sprijinirea entităților juridice din statele membre cu performanțe scăzute în domeniul C&I să se alăture unor proiecte colaborative deja selectate în care nu participă entități juridice din astfel de state membre.

Domenii de intervenție: extinderea participării și diseminării excelenței, inclusiv prin formarea de echipe, programe de înfrățire, catedre SEC, COST, inițiative în domeniul excelenței și activități de stimulare a circulației creierelor; reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, de exemplu prin sprijinirea reformelor în ceea ce privește politica națională în domeniul cercetării și inovării, prin furnizarea de medii atractive pentru desfășurarea carierei și prin sprijinirea dimensiunii de gen și a inițiativelor științifice cetățenești.

ANEXA Ia

INSTITUTUL EUROPEAN DE INOVARE ȘI TEHNOLOGIE (EIT)

La punerea în aplicare a activităților programului din cadrul EIT se aplică următoarele dispoziții:

1.  Motivare

Așa cum indică în mod clar raportul grupului independent la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor de cercetare și inovare ale UE (grupul la nivel înalt Lamy), calea de urmat este „educația pentru viitor și investițiile în oameni care vor contribui la schimbări”. În special, instituțiile europene de învățământ superior sunt chemate să stimuleze spiritul antreprenorial, să elimine granițele dintre discipline și să instituționalizeze colaborări puternice interdisciplinare între industrie și mediul academic. Potrivit unor studii recente, accesul la persoane talentate este, de departe, cel mai important factor care influențează alegerea sediului întreprinderilor nou-înființate de către antreprenorii europeni. Oportunitățile de educație și formare în domeniul antreprenoriatului și dezvoltarea de competențe creative joacă un rol esențial pentru crearea unei noi generații de inovatori și consolidarea aptitudinilor celor existenți de a-și dezvolta afacerea la niveluri mai mari de succes. Accesul la antreprenori talentați, alături de accesul la servicii profesioniste, la capital și la piețe la nivelul UE, precum și reunirea de actori-cheie din domeniul inovării în jurul unui obiectiv comun reprezintă principalele ingrediente necesare pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare. Este necesară coordonarea eforturilor din întreaga UE, pentru a crea o masă critică de clustere și ecosisteme antreprenoriale interconectate la nivelul UE.

În prezent, EIT este cel mai mare ecosistem integrat de inovare al Europei, reunind parteneri din domeniul afacerilor, al cercetării și al educației, dar nu numai. EIT va continua să sprijine comunitățile sale de cunoaștere și inovare (CCI), care sunt parteneriate europene la scară largă care abordează provocări la nivel global specifice și consolidează ecosistemele de inovare din jurul acestora. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării educației, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de antreprenori și prin stimularea creării unor întreprinderi inovatoare, aflate în strânsă sinergie și complementaritate cu CEI.

Sunt necesare eforturi suplimentare în întreaga Europă, pentru a dezvolta ecosisteme în care cercetătorii, inovatorii, industriile și guvernele să poată interacționa cu ușurință. În realitate, ecosistemele de inovare nu funcționează încă în mod optim din mai multe cauze, printre care:

–  interacțiunea dintre actorii din domeniul inovării este încă împiedicată de barierele organizaționale, de reglementare și culturale existente între ei;

–  eforturile de consolidare a ecosistemelor de inovare beneficiază de pe urma coordonării și a unei orientări clare asupra unui impact și a unor obiective specifice.

Pentru a face față provocărilor societale viitoare, a valorifica oportunitățile oferite de noile tehnologii și a contribui la creșterea economică ecologică și durabilă, la crearea de locuri de muncă, la competitivitate și la bunăstarea cetățenilor Europei, este necesar să se consolideze în continuare capacitatea de inovare a Europei, prin consolidarea mediilor propice colaborării și inovării existente și crearea de noi medii propice colaborării și inovării; consolidarea capacităților de inovare ale universităților și ale sectorului cercetării, sprijinirea unei noi generații de antreprenori, stimularea creării și a dezvoltării de întreprinderi inovatoare, precum și consolidarea vizibilității și a recunoașterii activităților de cercetare și inovare finanțate de UE, în special a finanțării acordate de EIT publicului larg.

Natura și amploarea provocărilor din domeniul inovării impun stabilirea de contacte și mobilizarea actorilor și a resurselor la nivel european, prin promovarea colaborării transfrontaliere. Este necesar să se elimine barierele dintre discipline și din cadrul lanțurilor valorice și să se stimuleze crearea unui mediu favorabil pentru un schimb eficace de cunoștințe și de expertiză, precum și pentru dezvoltarea și atragerea talentelor antreprenoriale. Agenda strategică de inovare a EIT asigură coerența cu provocările programului Orizont Europa, precum și conformitatea cu CEI.

2.  Domenii de intervenție

2.1.  Ecosisteme de inovare sustenabile în întreaga Europă

În conformitate cu Regulamentul privind EIT și cu Agenda strategică de inovare a EIT, EIT va juca un rol mai important în consolidarea ecosistemelor de inovare sustenabile bazate pe provocări în întreaga Europă. În special, EIT va continua să opereze în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), parteneriatele europene de mare anvergură care abordează provocări societale specifice. EIT va continua să consolideze ecosistemele de inovare din jurul acestora prin deschiderea lor și prin încurajarea integrării dintre cercetare, inovare și educație. În plus EIT va consolida ecosistemele de inovare în întreaga Europă, prin extinderea Sistemului său de Inovare Regională. EIT va colabora cu ecosistemele de inovare care prezintă un înalt potențial de inovare, bazate pe strategii, aliniere tematică și impact anticipat, în strânsă sinergie cu strategiile și platformele de specializare inteligentă.

–  Consolidarea eficacității și a deschiderii către noi parteneri a CCI-urilor existente care permit tranziția către autosustenabilitate pe termen lung și analizarea necesității de a crea altele noi pentru a face față provocărilor la nivel global. Domeniile tematice specifice vor fi definite în Agenda strategică de inovare, ținând seama de planificarea strategică;

–  Accelerarea progresului regiunilor către excelență în țările care sunt definite în Agenda strategică de inovare, în strânsă cooperare cu fondurile structurale și alte programe de finanțare relevante ale UE , după caz.

2.2.  Competențe antreprenoriale și de inovare din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv creșterea capacităților instituțiilor de învățământ superior în toată Europa

Activitățile educaționale ale EIT vor fi consolidate pentru a încuraja inovarea și spiritul antreprenorial prin orientarea sistemului de educație și formare. Un accent mai puternic pe dezvoltarea capitalului uman va fi întemeiat pe extinderea programelor educaționale existente ale CCI-urilor EIT, pentru ca acestea să ofere în continuare studenților și profesioniștilor programe de învățământ de înaltă calitate, bazate pe inovare, creativitate și spirit antreprenorial, în conformitate, în special, cu strategia industrială și în materie de competențe a UE. Aceasta poate include sprijinirea cercetătorilor și inovatorilor de către alte părți ale programului Orizont Europa, în special de MSCA. De asemenea, EIT va sprijini modernizarea instituțiilor de învățământ superior în toată Europa și integrarea acestora în ecosisteme de inovare, prin stimularea și sporirea potențialului și a capacităților lor antreprenoriale și prin încurajarea acestora să anticipeze mai bine noile cerințe în materie de competențe.

–  Elaborarea de programe de învățământ inovatoare, luând în considerare nevoile viitoare ale societății și industriei, precum și de programe transversale destinate studenților, antreprenorilor și profesioniștilor din Europa și din afara acesteia, în care cunoștințele specializate și specifice fiecărui sector să fie combinate cu competențe antreprenoriale și orientate spre inovare, precum competențe de înalt nivel tehnologic legate de tehnologiile digitale și de tehnologiile generice esențiale sustenabile;

–  Consolidarea și extinderea etichetei EIT pentru a îmbunătăți vizibilitatea și recunoașterea programelor educaționale cu eticheta EIT bazate pe parteneriate între diferite instituții de învățământ superior, centre de cercetare și societăți, îmbunătățind calitatea ei generală prin oferirea de programe de învățare prin practică și educație antreprenorială orientată, precum și mobilitate la nivel internațional, interorganizațional și intersectorial;

–  Dezvoltarea capacităților de inovare și de antreprenoriat din sectorul învățământului superior, prin mobilizarea și promovarea expertizei comunitare a EIT în cea ce privește crearea de legături între educație, cercetare și mediul de afaceri;

–  Consolidarea rolului comunității de absolvenți ai EIT, ca model pentru noii studenți și ca un instrument puternic de comunicare a impactului EIT.

2.3.  Furnizarea pe piață de noi soluții pentru abordarea provocărilor la nivel global

EIT va facilita cooperarea dintre antreprenori, inovatori, cercetători, cadre didactice, studenți și alți actori din domeniul inovării în cadrul unor echipe interdisciplinare și îi va capacita și răsplăti pe aceștia pentru a genera idei și a le transforma în inovații atât graduale, cât și disruptive, garantând, în același timp, integrarea perspectivei de gen. Activitățile vor fi caracterizate printr-o inovare deschisă și o abordare transfrontalieră, acordând o atenție deosebită includerii activităților din triunghiul cunoașterii care sunt pertinente pentru asigurarea succesului lor (de exemplu, promotorii proiectului își pot îmbunătăți accesul la: absolvenți calificați într-un anumit domeniu, utilizatori principali, întreprinderi nou-înființate cu idei inovatoare, societăți din exterior care dețin active complementare relevante etc.).

–  Sprijinirea dezvoltării de noi produse, servicii și oportunități de piață unde actorii din cadrul triunghiului cunoașterii vor colabora pentru a furniza soluții la provocările la nivel global;

—  Integrarea completă a întregului lanț valoric al inovării: de la student la antreprenor, de la idee la produs, de la laborator la client. Este avut în vedere și sprijinul pentru întreprinderile nou-înființate și cele aflate în creștere.

–  Furnizarea de servicii și sprijin de nivel înalt întreprinderilor inovatoare, inclusiv asistență tehnică pentru perfecționarea produselor sau a serviciilor, mentorat intensiv, sprijin pentru atragerea clienților țintă și mobilizarea de capital, în vederea unei introduceri rapide pe piață și a accelerării procesului lor de creștere.

2.4.  Sinergiile și valoarea adăugată în cadrul programului „Orizont Europa”

EIT își va intensifica eforturile de valorificare a sinergiilor și a complementarităților între CCI-urile existente și diferiți actori și diferite inițiative de la nivelul UE și de la nivel mondial și își va extinde rețeaua de organizații cu care colaborează atât la nivel strategic, cât și operațional, evitând în același timp duplicările.

–  Cooperarea strânsă cu CEI și InvestEU în vederea canalizării sprijinului (și anume, a finanțării și a serviciilor) oferit întreprinderilor ▌ inovatoare aflate atât în stadiul de întreprindere nou-înființată, cât și în stadiul de extindere, în special prin intermediul CCI-urilor;

–  Planificarea și punerea în aplicare a activităților EIT pentru a maximiza sinergiile și complementaritățile cu alte părți ale programului;

–  Colaborarea cu statele membre ale UE, atât la nivel național, cât și la nivel regional, stabilirea unui dialog structurat și coordonarea eforturilor pentru a permite crearea de sinergii cu inițiativele naționale și regionale, inclusiv cu strategiile de specializare inteligentă, potențial și prin implementarea ecosistemelor europene de inovare, pentru a identifica, partaja și disemina cele mai bune practici și învățăminte;

–  Partajarea și diseminarea practicilor și învățămintelor inovatoare în întreaga Europă și dincolo de ea, pentru a contribui la politica în domeniul inovării în Europa, în coordonare cu alte părți ale programului Orizont Europa;

–  Contribuții la discuțiile referitoare la politica din domeniul inovării, precum și la conceperea și punerea în aplicare a priorităților de politică ale UE, prin colaborarea continuă cu toate serviciile relevante ale Comisiei Europene, cu alte programe ale UE și cu părțile interesate participante la acestea, precum și prin explorarea oportunităților din cadrul inițiativelor de punere în aplicare a politicilor;

–  Exploatarea sinergiilor cu alte programe ale UE, inclusiv cele care sprijină dezvoltarea capitalului uman și inovarea (de exemplu, COST, FSE+, FEDR, Erasmus +, „Europa creativă” și COSME Plus/Programul pentru piața unică, InvestEU);

–  Crearea de alianțe strategice cu actorii-cheie din domeniul inovării de la nivelul UE și de la nivel internațional, precum și sprijinirea CCI-urilor pentru a dezvolta relații de colaborare și legături cu partenerii-cheie din cadrul triunghiului cunoașterii din țările terțe, cu scopul de a deschide piețe noi pentru soluțiile sprijinite de CCI și pentru a atrage finanțare și talente din afara granițelor. Participarea țărilor terțe este promovată în ceea ce privește principiile reciprocității și avantajelor reciproce.

▌

ANEXA III

PARTENERIATE

Parteneriatele europene sunt selectate și implementate, monitorizate, evaluate, încheiate treptat sau reînnoite pe baza următoarelor criterii:

1.  Selecție:

(a)   demonstrarea că parteneriatul european este mai eficace în atingerea obiectivelor conexe ale programului prin implicarea și angajarea partenerilor, în special în ceea ce privește realizarea unor impacturi clare pentru UE și cetățenii săi, în special cu privire la răspunsul la provocările la nivel mondial și realizarea obiectivelor de cercetare și inovare, asigurarea competitivității UE, a sustenabilității și contribuția la consolidarea Spațiului european de cercetare și inovare și, acolo unde este relevant, respectarea angajamentelor internaționale;

În cazul parteneriatelor europene instituționalizate, instituite în conformitate cu articolul 185 din TFUE, participarea a cel puțin 40 % din statele membre ale UE este obligatorie;

(b)  coerența și sinergiile parteneriatului european cu peisajul cercetării și inovării din UE, urmând în măsura cea mai mare posibilă normele programului Orizont Europa;

(c)  transparența și caracterul deschis al parteneriatului european în ceea ce privește identificarea priorităților și a obiectivelor, formulate în termeni de rezultate și impact preconizate, și în ceea ce privește implicarea unor parteneri și părți interesate din întregul lanț valoric, din diferite sectoare, contexte și discipline, inclusiv la nivel internațional, atunci când este relevant și fără a aduce atingere competitivității europene; modalități clare pentru a promova participarea IMM-urilor și pentru diseminarea și exploatarea rezultatelor, mai ales de către IMM-uri, inclusiv prin organizații intermediare;

(d)  demonstrarea ex-ante a adiționalității și direcționalității parteneriatului european, inclusiv o viziune strategică comună cu privire la scopul parteneriatului european. Această viziune va conține, în special:

–  identificarea prestațiilor, rezultatelor și impacturilor măsurabile preconizate a fi realizate în termene specifice, inclusiv valoarea economică și/sau societală majoră pentru Uniune.

–  demonstrarea unor efecte de levier calitative și a unor efecte de levier cantitative semnificative scontate, inclusiv o metodă pentru măsurarea indicatorilor-cheie de performanță;

–  abordări pentru a asigura flexibilitatea punerii în aplicare și posibilitatea de adaptare la evoluția politicilor, a nevoilor societale și/sau ale pieței ori la progresele științifice în vederea sporirii coerenței politicilor între nivelul regional, cel național și nivelul UE;

–  strategii de ieșire și măsuri pentru eliminarea treptată din program.

(e)  demonstrarea ex-ante a angajamentului pe termen lung al partenerilor, incluzând o cotă minimă de investiții publice și/sau private;

în cazul parteneriatelor europene instituționalizate, instituite în conformitate cu articolul 185 sau cu articolul 187 din TFUE, contribuțiile financiare și/sau în natură ale partenerilor, alții decât Uniunea, vor fi cel puțin egale cu 50 % și pot atinge până la 75 % din angajamentele bugetare agregate ale parteneriatului european. Pentru fiecare astfel de parteneriat european instituționalizat, o parte din contribuțiile oferite de parteneri, alții decât Uniunea, va fi sub formă de contribuții financiare. Pentru partenerii diferiți de Uniune și de statele participante, contribuțiile financiare ar trebui să vizeze în principal acoperirea costurilor administrative, precum și activitățile de coordonare și sprijin și alte activități fără caracter concurențial.

(ea)  În acord cu autoritățile regionale, FEDR este acceptat ca o contribuție națională parțială pentru acțiunile de cofinanțare a programului care implică statele membre.

2.  Punerea în aplicare:

(a)  abordare sistemică care să asigure implicarea activă și timpurie a statelor membre și obținerea efectelor scontate ale parteneriatului european prin punerea în aplicare flexibilă a unor acțiuni comune cu o valoare adăugată europeană ridicată, care merg și dincolo de cererile comune de propuneri pentru activitățile de cercetare și inovare, incluzând activități legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;

(b)  măsurile corespunzătoare pentru asigurarea continuă a deschiderii inițiativei și a transparenței punerii sale în aplicare, în special în ceea ce privește stabilirea priorităților și participarea la cererile de propuneri, informații privind funcționarea guvernanței, vizibilitatea Uniunii, măsurile de comunicare și de sensibilizare, diseminarea și exploatarea rezultatelor, inclusiv o strategie clară privind accesul liber/utilizatorii de-a lungul întregului lanț valoric; măsuri corespunzătoare de informare a IMM-urilor și de promovare a participării acestora;

(c)  activități de coordonare și/sau activități comune cu alte inițiative de cercetare și inovare relevante care să asigure un nivel optim de interconectări și sinergii efective, printre altele pentru a se depăși eventuale obstacole în materie de punere în aplicare la nivel național și pentru a se spori eficiența din punctul de vedere al costurilor;

(d)  angajamente ▌ pentru contribuțiile financiare și/sau în natură din partea fiecărui partener, în conformitate cu dispozițiile de la nivel național, pe întreaga durată de viață a inițiativei;

(e)  în cazul parteneriatului european instituționalizat, accesul Comisiei la rezultate și la alte informații legate de acțiune, în scopul dezvoltării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor Uniunii.

3.  Monitorizarea:

(a)  un sistem de monitorizare în conformitate cu cerințele stabilite în articolul 45, pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării unor obiective de politică specifice și rezultatele și indicatorii-cheie de performanță care să permită o evaluare de-a lungul timpului a realizărilor, efectelor și eventualelor măsuri corective necesare;

(b)  raportarea dedicată periodică privind efectele de levier cantitative și calitative, inclusiv privind contribuțiile financiare și în natură angajate și cele furnizate efectiv, vizibilitatea și poziționarea în context internațional și impactul investițiilor din sectorul privat asupra riscurilor legate de cercetare și inovare;

(c)  informații detaliate privind procesul de evaluare și rezultatele obținute în toate cererile de propuneri din cadrul parteneriatelor, puse la dispoziție în timp util și în mod accesibil într-o bază de date online comună.

4.  Evaluare, încheiere treptată și reînnoire:

(a)  evaluarea impacturilor înregistrate la nivelul Uniunii și la nivel național în ceea ce privește țintele definite și indicatorii-cheie de performanță, care contribuie la evaluarea programului prevăzută la articolul 47, inclusiv o evaluare a modului de intervenție politică cel mai eficace pentru o eventuală acțiune viitoare și poziționarea oricărei eventuale reînnoiri a unui parteneriat european în peisajul parteneriatelor europene și al priorităților sale politice;

(b)  în absența reînnoirii, măsuri corespunzătoare care să asigure eliminarea treptată a finanțării din programul-cadru, în conformitate cu condițiile și calendarul convenite cu partenerii angajați legal ex ante, fără a aduce atingere posibilității de continuare a finanțării transnaționale prin programe naționale sau alte programe ale Uniunii și fără a aduce atingere investițiilor private și proiectelor în curs.

ANEXA IV

SINERGII CU ALTE PROGRAME

1.  Sinergiile cu Fondul european de garantare agricolă și cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (Politica Agricolă Comună - PAC) se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare din sectorul agricol și în zonele rurale din UE sunt identificate în special în cadrul parteneriatului european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”(35) și vor fi luate în considerare în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului și în cadrul programelor de lucru;

(b)  PAC utilizează în mod optim rezultatele cercetării și ale inovării și promovează utilizarea, punerea în aplicare și implementarea unor soluții inovatoare, inclusiv a celor care derivă din proiecte finanțate prin programele-cadru pentru cercetare și inovare, din parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii” și comunitățile relevante ale cunoașterii și inovării (CCI) ale EIT;

(c)  FEADR sprijină utilizarea și diseminarea de cunoștințe și soluții care decurg din rezultatele programului care duc la sporirea dinamicii sectorului agricol și la noi oportunități de dezvoltare a zonelor rurale.

2.  Sinergiile cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) se vor asigura că:

(a)  programul și FEPAM sunt interconectate în mare măsură, pe măsură ce necesitățile UE în materie de cercetare și inovare în domeniul politicii marine și maritime vor fi luate în considerare în procesul de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului;

(b)  FEPAM sprijină dezvoltarea de noi tehnologii și produse, procese și servicii inovatoare, în special cele care rezultă ca urmare a aplicării programului în domeniul politicilor marine și maritime; FEPAM promovează, de asemenea, colectarea datelor de bază și prelucrarea datelor și diseminează acțiunile relevante sprijinite în cadrul programului, care, la rândul său, contribuie la punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii maritime a UE, a guvernanței internaționale a oceanelor și a angajamentelor internaționale.

3.  Sinergiile cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) se vor asigura că:

(a)  normele de finanțare combinată din partea FEDR și a programului Orizont Europa sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care furnizează o punte de legătură între programele operaționale regionale, strategiile de specializare inteligentă și excelența internațională în domeniul cercetării și inovării, inclusiv programele transnaționale și transregionale comune/infrastructurile de cercetare paneuropene, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării;

(aa)  Fondurile FEDR pot fi transferate pe bază de voluntariat pentru a sprijini activitățile din cadrul programului, în special marca de excelență;

(b)  FEDR se axează, printre altele, pe dezvoltarea și consolidarea ecosistemelor regionale și locale de cercetare și inovare și a transformării industriale, inclusiv pe sprijinirea utilizării rezultatelor și a dezvoltării de noi tehnologii și soluții inovatoare din Programele-cadru pentru cercetare și inovare prin FEDR.

(ba)  ecosistemele regionale, rețelele de platforme și strategiile regionale existente sunt îmbunătățite.

4.  Sinergiile cu Fondul social european plus (FSE+) se vor asigura că:

(a)  FSE+ poate integra și extinde programe de studiu inovatoare sprijinite de program, prin programe naționale sau regionale, pentru a dota cetățenii cu calificările și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului;

(b)  modalitățile de finanțare complementară din partea FSE+ pot fi utilizate în mod voluntar pentru a sprijini activitățile programului care promovează dezvoltarea capitalului uman în cercetare și inovare, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării; [Am. 148]

(c)  componenta Sănătate din cadrul Fondului Social European+ integrează tehnologii inovatoare și noi modele de afaceri și soluții, în special cele care rezultă din programe, astfel încât să contribuie la crearea de sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile în statele membre și să faciliteze accesul la asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii europeni.

5.  Sinergiile cu Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare în domeniul transportului, energiei și în sectorul digital în cadrul UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului;

(b)  Mecanismul pentru interconectarea Europei sprijină desfășurarea pe scară largă și introducerea de noi tehnologii inovatoare și soluții în domeniile transporturilor, energiei și infrastructurii fizice digitale, în special a celor care decurg din programele-cadru pentru cercetare și inovare;

(c)  schimbul de informații și de date între programul-cadru și proiectele MIE va fi facilitat, de exemplu, prin evidențierea tehnologiilor din programul-cadru aflate într-un stadiu avansat de pregătire pentru introducerea pe piață care ar putea fi utilizate prin MIE.

6.  Sinergiile cu Programul Europa digitală (DEP) se vor asigura că:

(a)  în timp ce mai multe domenii tematice abordate de program și de DEP sunt convergente, tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica lor intervenție sunt diferite și complementare;

(b)  necesitățile de cercetare și inovare legate de aspectele digitale sunt identificate și stabilite în planurile strategice în domeniul cercetării și inovării ale programului; ele includ cercetarea și inovarea în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al tehnologiilor registrelor distribuite, al tehnologiilor cuantice, prin combinarea tehnologiilor digitale cu alte tehnologii generice și inovații netehnologice; sprijin pentru extinderea întreprinderilor care introduc inovații revoluționare (multe dintre care vor combina tehnologiile digitale și cele fizice; integrarea componentei digitale la toate nivelurile pilonului „Provocări la nivel global și competitivitate industrială europeană” și sprijinul pentru infrastructurile de cercetare digitală;

(c)  DEP se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale pe scară largă în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al tehnologiilor registrelor distribuite, al tehnologiilor cuantice și al competențelor digitale avansate, în scopul utilizării și introducerii pe scară largă, în toată Europa, a soluțiilor digitale inovatoare de mare importanță care există sau sunt testate în cadrul UE, în domenii de interes general (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și învățământul) sau ca răspuns la disfuncționalități ale pieței (precum digitalizarea, în special a întreprinderilor mici și mijlocii); DEP este pus în aplicare în principal prin investiții strategice și coordonate cu statele membre - în special prin intermediul achizițiilor publice comune - în capacități digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei, precum și în acțiunile la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, ca parte a dezvoltării unei piețe unice digitale;

(d)  capacitățile și infrastructurile DEP sunt puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru activitățile finanțate prin intermediul programului, inclusiv pentru testare, experimentare și demonstrații în toate sectoarele și disciplinele;

(e)  noile tehnologii digitale dezvoltate prin intermediul programului sunt preluate în mod progresiv și puse în aplicare de DEP;

(f)  inițiativele programului pentru dezvoltarea programelor de formare pentru abilități și competențe, inclusiv cele asigurate în centrele în colocație ale ▌Institutului European de Inovare și Tehnologie și în comunitățile de tehnologie, cunoaștere și inovare, sunt completate prin consolidarea capacităților în ceea ce privește competențele digitale avansate sprijinite prin programul Europa digitală;

(g)  mecanismele puternice de coordonare pentru programarea strategică și procedurile operaționale pentru ambele programe sunt aliniate și structurile lor de guvernare implică serviciile respective ale Comisiei, precum și alte servicii vizate de diferitele părți ale programelor respective.

7.  Sinergiile cu Programul privind piața unică se vor asigura că:

(a)  Programul privind piața unică abordează disfuncționalitățile pieței care afectează toate IMM-urile și promovează spiritul antreprenorial și crearea și dezvoltarea întreprinderilor. Există o deplină complementaritate între Programul privind piața unică și acțiunile EIT și ale viitorului Consiliu european pentru inovare pentru societățile inovatoare, precum și în domeniul serviciilor de sprijin pentru IMM-uri, în special în cazul în care piața nu oferă o finanțare viabilă;

(b)  Rețeaua întreprinderilor europene, precum și alte structuri existente de sprijin pentru IMM-uri (punctele de contact naționale, agențiile pentru inovare, DIH, centrele de competențe, incubatoarele certificate) pot furniza servicii de sprijin sub tutela programului Orizont Europa, inclusiv a Consiliului european pentru inovare.

8.  Sinergiile cu LIFE - Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) se vor asigura că:

necesitățile de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie în UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al programului de cercetare și inovare. Programul LIFE va continua să acționeze ca un catalizator pentru punerea în aplicare a politicilor și a legislației relevante ale UE în domeniul mediului, climei și energiei, inclusiv prin adoptarea și aplicarea rezultatelor cercetării și inovării din cadrul programului și prin sprijinirea aplicării acestora la nivel național și (inter)regional în cazul în care aceasta poate contribui la abordarea schimbărilor climatice, a mediului sau a problemelor de tranziție energetică curată. În special, programul LIFE va continua să stimuleze sinergiile cu programul, prin acordarea unui bonus în timpul evaluării pentru propunerile care prevăd utilizarea rezultatelor din cadrul programului. Proiectele de acțiuni standard din cadrul programului LIFE vor sprijini dezvoltarea, testarea sau demonstrarea unor tehnologii sau metodologii adecvate pentru punerea în aplicare a politicii UE privind mediul și clima, care pot fi ulterior utilizate la scară largă, finanțate din alte surse, inclusiv prin intermediul programului. EIT, precum și viitorul Consiliu european pentru inovare din cadrul programului poate oferi sprijin pentru extinderea și comercializarea de noi idei revoluționare care pot rezulta din punerea în aplicare a proiectelor LIFE.

9.  Sinergiile cu Programul Erasmus se vor asigura că:

(a)  resursele combinate ale programului și ale programului Erasmus sunt utilizate pentru a sprijini activități destinate consolidării și modernizării instituțiilor europene de învățământ superior. Programul va completa sprijinul acordat prin programul Erasmus pentru inițiativa „Universitățile Europene”, în special în dimensiunea sa de cercetare, ca parte a creării unor noi strategii pe termen lung, comune, integrate și durabile în domeniile educației, cercetării și a inovării, bazate pe abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, oferind un impuls pentru creșterea economică; activitățile educaționale ale EIT ar putea fi o sursă de inspirație pentru inițiativa „Universitățile Europene” și ar putea fi interconectate cu aceasta.

(b)  programul și programul Erasmus stimulează integrarea învățământului și cercetării prin facilitarea formulării și stabilirii de către instituțiile de învățământ superior a unor strategii de învățământ, de cercetare și inovare comune, prin includerea în programele de învățământ a noilor descoperiri și practici de cercetare, pentru a oferi experiență de cercetare activă tuturor studenților și personalului din învățământul superior și în special cercetătorilor, precum și pentru a sprijini alte activități care permit integrarea învățământului superior, a cercetării și a inovării.

10.  Sinergiile cu Programul spațial european se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare în sectoarele din aval și din amonte ale industriei spațiale a UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului; acțiunile în domeniul cercetării spațiale puse în aplicare prin programul Orizont Europa vor fi puse în aplicare ținând cont de dispozițiile programului spațial privind procedurile de achiziții publice și eligibilitatea entităților, după caz;

(b)  datele și serviciile spațiale puse la dispoziția publicului ca un bun public de către Programul spațial european sunt utilizate pentru a dezvolta soluții revoluționare prin intermediul cercetării și inovării, inclusiv în cadrul programului-cadru, în special în ceea ce privește alimentația durabilă și resursele naturale, monitorizarea climatică, orașele inteligente, vehiculele automatizate, securitate și gestionarea dezastrelor;

(c)  serviciile de acces la datele și informațiile Copernicus contribuie la Cloud-ul european pentru știința deschisă și facilitează astfel accesul cercetătorilor și al oamenilor de știință la datele programului Copernicus; infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ vor constitui elementele esențiale pentru infrastructura de observare in situ care permit furnizarea serviciilor Copernicus și, la rândul lor, beneficiază de informațiile produse de serviciile Copernicus.

11.  Sinergiile cu țările incluse în Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională („instrumentul extern”) se vor asigura că activitățile de cercetare și inovare ale programului desfășurate cu participarea unor țări terțe, precum și acțiunile dedicate de cooperare internațională urmăresc alinierea și coerența cu activități paralele de comercializare și de consolidare a capacităților desfășurate în cadrul instrumentului extern, pe baza definirii în comun a necesităților și a domeniilor de intervenție definite de obicei în cursul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului.

12.  Sinergiile cu Fondul pentru securitate internă și cu instrumentul pentru gestionarea frontierelor, ca parte a Fondului pentru gestionarea integrată a frontierelor, se vor asigura că:

(a)  necesitățile de cercetare și inovare în domeniul securității și al gestionării integrate a frontierelor sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare ale programului;

(b)  Fondul pentru securitate internă și Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor sprijină introducerea de noi tehnologii și soluții inovatoare, în special a celor care decurg din programele-cadru pentru cercetare și inovare în domeniul cercetării în materie de securitate.

13.  Sinergiile cu Fondul InvestEU se vor asigura că:

(a)  programul asigură din bugetul propriu finanțări mixte în cadrul Orizont Europa și CEI pentru inovatori, cu un nivel ridicat de risc și pentru care piața nu asigură finanțarea viabilă și durabilă relevantă și, în același timp, oferă o coordonare adecvată în sprijinul furnizării și gestionării eficiente a părții de finanțare privată a finanțării mixte prin fonduri și intermediari sprijiniți de programul InvestEU;

(b)  instrumentele financiare pentru cercetare și inovare și IMM-uri sunt grupate în fondul InvestEU, în special printr-o componentă tematică dedicată C&I, precum și prin intermediul produselor dezvoltate în cadrul componentei pentru IMM-uri care vizează întreprinderile inovatoare, contribuind, în acest fel, la realizarea obiectivelor programului. Între InvestEU și Orizont Europa se vor stabili legături complementare puternice.

14.  Sinergiile cu Fondul pentru inovare în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („Fondul pentru inovare”) se vor asigura că:

(a)  Fondul pentru inovare va viza în mod specific inovarea în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv captarea și utilizarea carbonului care să fie sigure pentru mediu și care contribuie în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice, precum și substituirea produselor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, și va stimula elaborarea și exploatarea proiectelor care au ca scop captarea sigură pentru mediu și stocarea geologică a CO2, precum și energia din surse regenerabile și tehnologii de stocare a energiei; Va fi creat un cadru adecvat pentru a permite și a stimula vânzarea de produse „mai verzi”, cu o valoare adăugată sustenabilă pentru consumatori și utilizatorii finali.

(b)  programul va finanța dezvoltarea, demonstrarea și implementarea de tehnologii, inclusiv de soluții inovatoare, care pot realiza o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pot îndeplini obiectivele Uniunii privind decarbonizarea, energia și transformarea industrială, în special în cadrul pilonului 2 și prin EIT;

(c)  Fondul pentru inovare poate, sub rezerva îndeplinirii criteriilor de selecție și de atribuire, să sprijine faza de demonstrație a proiectelor eligibile. Proiectele care beneficiază de sprijin din partea Fondului pentru inovare ar trebui să fie eligibile pentru sprijin din partea programelor-cadru pentru cercetare și inovare și viceversa. Pentru a completa programul Orizont Europa, Fondul pentru inovare se poate concentra asupra inovațiilor apropiate de piață care contribuie la o reducere semnificativă și rapidă a emisiilor de CO2. Între Fondul pentru inovare și Orizont Europa se vor stabili legături complementare puternice.

15.  Sinergiile cu Programul pentru cercetare și formare al Euratom se vor asigura că:

(a)  programul și Programul pentru cercetare și formare al Euratom dezvoltă acțiuni cuprinzătoare în sprijinul educației și al formării profesionale (inclusiv acțiunile Marie Skłodowska-Curie), cu scopul de a menține și dezvolta competențe relevante în Europa;

(b)  programul și Programul pentru cercetare și formare al Euratom dezvoltă acțiuni comune în domeniul cercetării axate pe aspectele transversale ale utilizării în condiții de siguranță și securitate a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante în sectoare precum medicina, industria, agricultura, spațiul, schimbările climatice, securitatea și pregătirea pentru situații de urgență și contribuția științei nucleare.

16.  Sinergiile potențiale cu Fondul european de apărare vor contribui la evitarea dublării eforturilor.

16a.  Sinergiile cu programul „Europa creativă” vor sprijini competitivitatea și inovarea, contribuind la creșterea economică și socială și promovând utilizarea eficientă a fondurilor publice.

16b.  Se pot avea în vedere sinergii cu proiectele importante de interes european comun (PIIEC).

ANEXA V

INDICATORI AFERENȚI CĂILOR DE IMPACT PRINCIPALE

Căile de impact și indicatorii aferenți căilor de impact principale structurează monitorizarea progreselor realizate de programul-cadru (PC) în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3. Căile de impact țin cont de factorul timp și cuprind trei categorii de impact complementare, reflectând caracterul nelinear al investițiilor în C&I: științific, societal și tehnologic/economic. Pentru fiecare dintre aceste categorii de impact vor fi folosiți indicatori indirecți pentru a monitoriza progresele, făcând o distincție între impactul obținut pe termen scurt, mediu și mai lung, inclusiv dincolo de încheierea perioadei programului, cu posibilitatea defalcării, inclusiv în funcție de state membre și țări asociate. Acești indicatori vor fi elaborați pe baza unor metodologii cantitative și calitative. Părțile individuale ale programului vor contribui la acești indicatori într-o măsură diferită și prin diverse mecanisme. Indicatorii suplimentari pot fi utilizați pentru monitorizarea unor părți individuale ale programului, după caz.

Microdatele care stau la baza indicatorilor aferenți căilor de impact principale vor fi colectate pentru toate părțile programului și pentru toate mecanismele de punere în aplicare într-un mod centralizat și armonizat și la un nivel adecvat de granularitate, cu un minimum de raportare impus beneficiarilor.

În plus, dincolo de indicatorii-cheie privind căile de impact, datele privind optimizarea punerii în aplicare a programului pentru consolidarea Spațiului european de cercetare, stimularea participării pe bază de excelență a tuturor statelor membre la program, precum și facilitarea legăturilor de colaborare în domeniul cercetării și inovării europene vor fi colectate și raportate aproape în timp real ca parte a datelor de punere în aplicare și de gestionare menționate la articolul 45. Aceasta va cuprinde, printre altele, monitorizarea relațiilor de colaborare, analizarea datelor din rețea, date referitoare la propuneri, cereri, participări și proiecte; solicitanții și participanții (inclusiv tipul de organizație (cum ar fi organizațiile societății civile, IMM-urile și sectorul privat), țara (de exemplu, o clasificare specifică pentru grupuri de țări, cum ar fi statele membre, țările asociate și țările terțe), genul, rolul în proiect, disciplina științifică/sectorul științific, inclusiv SSU); și nivelul de integrare a aspectelor legate de climă și cheltuielile aferente.

Indicatorii căilor de impact științific

Se preconizează ca programul va avea un impact științific prin crearea de noi cunoștințe de înaltă calitate, consolidarea capitalului uman din domeniul cercetării și inovării, precum și prin promovarea și difuzarea cunoștințelor și a științei deschise. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.

Indicatorii căilor de impact societal

Se preconizează că programul va avea un impact societal prin abordarea priorităților de politică ale UE și a provocărilor de la nivel global, inclusiv a ODD-urilor ONU, în conformitate cu principiile Agendei 2030 și cu obiectivele Acordului de la Paris, prin intermediul C&I, producând beneficii și impact prin misiuni de C&I și parteneriate europene și consolidând utilizarea inovării în societate, contribuind în cele din urmă la bunăstarea oamenilor. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.

Indicatorii căilor de impact tehnologic/economic ▌

Se preconizează că programul va avea un impact tehnologic/economic în special în Uniune, prin influențarea creării și dezvoltării întreprinderilor, în special a IMM-urilor, inclusiv a start-up-urilor, crearea de locuri de muncă directe și indirecte, în special în Uniune, precum și prin mobilizarea investițiilor pentru cercetare și inovare. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.

Anexa V - tabelul 1

Anexa V - tabelul 2

Anexa V - tabelul 3

ANEXA Va

Domenii pentru posibile misiuni și domenii pentru posibile parteneriate europene instituționalizate care urmează să fie instituite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE

În conformitate cu articolele 7 și 8 din prezentul regulament, domeniile pentru posibile misiuni și posibile parteneriate europene care urmează să fie instituite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE figurează în prezenta anexă.

I.  Domenii pentru posibile misiuni

Domeniul de misiune 1: Adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societății

Domeniul de misiune 2: Cancerul

Domeniul de misiune 3: Oceane, mări și ape de coastă și interioare sănătoase

Domeniul de misiune 4: Orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei

Domeniul de misiune 5: Sănătatea solului și alimentele

Fiecare misiune va urma principiile prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament.

II.  Domenii pentru posibile parteneriate europene instituționalizate în temeiul articolului 185 din TFUE sau al articolului 187 din TFUE

Domeniul de parteneriat 1: O dezvoltare mai rapidă și o utilizare mai sigură a inovațiilor în domeniul sănătății pentru pacienții europeni, și sănătatea la nivel global.

Domeniul de parteneriat 2: Realizarea de progrese în tehnologiile generice și digitale esențiale și în utilizarea acestora, inclusiv în noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, fotonica și tehnologiile cuantice, dar fără a se limita la acestea.

Domeniul de parteneriat 3: Poziția de lider a Europei în domeniul metrologiei, inclusiv într-un sistem integrat de metrologie.

Domeniul de parteneriat 4: Accelerarea competitivității, îmbunătățirea siguranței și a performanței de mediu în privința traficului aerian, a aviației și a sistemului feroviar ale UE.

Domeniul de parteneriat 5: Soluții ecologice sustenabile, incluzive și circulare.

Domeniul de parteneriat 6: Tehnologii bazate pe hidrogen și pe stocarea sustenabilă a energiei cu o amprentă de mediu mai redusă și cu o producție mai puțin consumatoare de energie.

Domeniul de parteneriat 7: Soluții curate, conectate, întemeiate pe cooperare, autonome și automatizate pentru cererile viitoare în materie de mobilitate a persoanelor și a mărfurilor.

Domeniul de parteneriat 8: Întreprinderi mici și mijlocii inovatoare și puternic axate pe cercetare și dezvoltare.

Procesul de evaluare a necesității unui parteneriat european instituționalizat în cadrul unuia dintre domeniile de parteneriat sus-menționate poate conduce la o propunere în temeiul articolului 185 din TFUE sau al articolului 187 din TFUE, în conformitate cu dreptul de inițiativă al Comisiei Europene. Altfel, domeniul de parteneriat respectiv poate face, de asemenea, obiectul unui parteneriat în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 8 alineatul (1) litera (b) din programul-cadru sau poate fi pus în aplicare prin cereri de propuneri în cadrul programului Orizont Europa.

Întrucât posibilele domenii pentru parteneriate europene instituționalizate acoperă domenii tematice ample, acestea pot fi puse în aplicare prin mai multe parteneriate, pe baza nevoilor evaluate.

(1) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0509). (2) JO C […], […], p. […]. (3) JO C […], […], p. […]. (4) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale. (5) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36). (6) (7) Se preconizează că următoarea declarație a Comisiei va fi publicată în JO seria C după adoptarea textului final al prezentului regulament: „Comisia intenționează să execute bugetul Acceleratorului CEI într-un mod care să garanteze faptul că sprijinul exclusiv sub formă de granturi acordat IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, corespunde sprijinului acordat prin intermediul bugetului atribuit instrumentului pentru IMM-uri din cadrul Programului Orizont 2020, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 43 alineatul (1) și în considerentul X din Regulamentul privind programul Orizont Europa.” (8) Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 (JO L 97, 9.4.2008, p. 1), modificat de Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 174). (9) Regulament (UE) al Parlamentului European și al Consiliului. (10) (11) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (12) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). (13) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1). (14) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1). (15) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2). (16) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1). (17) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29). (18) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1). (19) JO C 205, 19.7.2013, p. 9. (20) Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53). (21) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). (22) (23) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului. (24) JO… (25) Se preconizează că următoarea declarație a Comisiei va fi publicată în JO seria C după adoptarea textului final al prezentului regulament:„Comisia ia act de compromisul la care au ajuns colegiuitorii cu privire la formularea articolului 5. În opinia Comisiei, programul specific privind cercetarea în domeniul apărării menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) este limitat la acțiunile de cercetare din cadrul viitorului Fond european de apărare, în timp ce acțiunile de dezvoltare sunt considerate în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament”. (26) Se preconizează că următoarea declarație a Comisiei va fi publicată în JO seria C după adoptarea textului final al prezentului regulament, în sensul următor: „La cerere, Comisia intenționează să facă schimb de opinii cu comisia competentă din Parlamentul European cu privire la: (i) lista candidaților potențiali la parteneriate pe baza articolelor 185 și 187 din TFUE care vor fi cuprinși în evaluări de impact (inițiale); (ii) lista misiunilor provizorii identificate de comitetele misiunii; (iii) rezultatele planului strategic înainte de adoptarea sa oficială și (iv) va prezenta și va partaja documente referitoare la programele de lucru.” (27) Pot fi finanțate cercetările privind tratamentul cancerului gonadelor. (28) Sub rezerva actului legislativ final, Comisia va emite, de asemenea, o declarație privind cercetarea în domeniul celulelor stem embrionare umane, la fel ca în cazul programului Orizont 2020 (Declarația 2013/C, 373/02). (29) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.03.2014, p. 65). (30) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243). (31) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76). (32) Procedura va fi explicată într-un document publicat înainte de începerea procesului de evaluare. (33) Dispozițiile privind monitorizarea parteneriatelor europene sunt stabilite în Anexa III la regulament. (34) Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87). (35) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii” (COM(2012)0079).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (COM(2018)0436 – C8-0253/2018 – 2018/0225(COD))

P8_TA(2019)0396 A8-0410/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2018)0436),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3) și articolul 182 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0253/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0410/2018),

A.  întrucât s-a ajuns la un acord politic parțial cu privire la programul specific de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa; întrucât acest acord se bazează pe un text modificat în mod semnificativ în comparație cu propunerea Comisiei; întrucât acest lucru are un impact asupra temeiului juridic; întrucât instituțiile au avut un schimb de opinii în această privință, în temeiul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(1); întrucât temeiul juridic ar trebui, prin urmare, să fie adaptat într-o etapă ulterioară a procedurii pentru acest dosar;

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Deciziei (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3) și articolul 182 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

având în vedere raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării la jumătatea perioadei a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 182 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul Orizont Europa”), instituit prin Regulamentul (UE) nr. ... al Parlamentului European și a Consiliului din ... privind FP/RfP(6), urmează să fie pus în aplicare prin intermediul unor programe specifice care precizează condițiile de realizare, stabilesc durata și prevăd mijloacele considerate necesare.

(2)  Regulamentul (UE) nr. ... privind FP/RfP stabilește obiectivele generale și specifice ale programului Orizont Europa, structura și liniile generale ale activităților care urmează să fie realizate, în timp ce prezentul program specific de punere în aplicare a programului-cadru de cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul specific”) ar trebui să definească obiectivele operaționale și activitățile specifice pentru părțile programului Orizont Europa. Dispozițiile privind punerea în aplicare stabilite în Regulamentul (UE) nr. ... privind FP/RfP se aplică în întregime programului specific, inclusiv cele legate de principiile etice.

(3)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului specific, este necesar să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta programe de activitate pentru punerea în aplicare a programului specific. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(7).

(4)  Consiliul de administrație al Centrului Comun de Cercetare (JRC), instituit prin Decizia 96/282/Euratom a Comisiei(8), a fost consultat cu privire la conținutul științific și tehnologic al programului specific privind acțiunile nenucleare directe ale JRC.

(5)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program specific va contribui la integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și la atingerea obiectivului general ca cel puțin 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele în domeniul climei în perioada CFM 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile din cadrul prezentului program specific vor contribui cu cel puțin 35 % din pachetul financiar general al programului specific la îndeplinirea obiectivelor climatice. În cursul pregătirii și al punerii în aplicare a programului specific, vor fi identificate acțiuni relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire. Se va acorda atenție zonelor mari consumatoare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon din Uniune aflate în tranziție.

(6)  Acțiunile programului specific ar trebui să fie utilizate pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

(7)  Reflectând contribuția importantă a cercetării și inovării la abordarea provocărilor din domeniul alimentelor, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei, precum și pentru a valorifica oportunitățile corespunzătoare în materie de cercetare și inovare, în strânsă sinergie cu politica agricolă comună, acțiunile relevante din cadrul programului specific vor fi sprijinite prin clusterul dedicat „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu” pentru perioada 2021-2027.

(8)  Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun o accelerare a investițiilor. Programul Orizont Europa va contribui la aceste eforturi printr-un(9) ▌cluster dedicat pentru a garanta rămânerea Europei în avangarda cercetării și a inovării în domeniul digital la nivel mondial.

(9)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezenta decizie sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, se ține seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.

(10)  Statele membre ar trebui implicate într-un stadiu incipient în procesul de definire a misiunilor.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește programul specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul specific”), în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul …/…/UE privind FP/RfP.

Decizia stabilește obiectivele operaționale ale programului specific, bugetul pentru perioada 2021-2027, normele de punere în aplicare a programului specific și activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul acestuia.

Articolul 2

Obiective operaționale

(1)  Programul specific contribuie la obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.

(2)  Programul specific are următoarele obiective operaționale:

(a)   consolidarea cercetării fundamentale și a cercetării de frontieră la nivel de excelență; consolidarea și răspândirea excelenței, inclusiv prin încurajarea unei participări mai largi în întreaga Uniune;

(b)   consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare și, după caz, educație și alte politici, inclusiv a complementarității cu politicile și activitățile de cercetare și inovare naționale, regionale și de la nivelul UE;

(ba)   sprijinirea punerii în aplicare a priorităților politicilor Uniunii, inclusiv, în special, a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris;

(c)   promovarea cercetării și inovării responsabile, ținând seama de principiul precauției;

(ca)   consolidarea dimensiunii de gen în cadrul întregului program;

(cb)   aprofundarea legăturilor de colaborare în domeniul cercetării și inovării europene și în toate sectoarele și disciplinele, inclusiv în domeniul științelor sociale și umaniste;

(d)   consolidarea cooperării internaționale;

(da)   conectarea și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din întregul Spațiu european de cercetare, precum și furnizarea de acces transnațional la acestea;

(e)   atragerea talentelor, formarea și păstrarea cercetătorilor și a inovatorilor în Spațiul european de cercetare, inclusiv prin intermediul mobilității▌;

(f)   încurajarea științei deschise și asigurarea vizibilității pentru public a publicațiilor științifice și a datelor de cercetare, incluzând excepțiile corespunzătoare, precum și a accesului liber la acestea;

(g)  încurajarea exploatării rezultatelor în domeniul cercetării și inovării (C&I) și diseminarea activă și exploatarea rezultatelor, în special pentru mobilizarea investițiilor private și elaborarea politicilor;

▌

▌

(j)   atingerea, prin intermediul misiunilor C&I, a unor obiective ambițioase într-un interval de timp stabilit;

(k)   îmbunătățirea relației și a interacțiunii dintre știință și societate, inclusiv a vizibilității științei în societate și a comunicării științifice, și promovarea implicării cetățenilor și a utilizatorilor finali în procesele de proiectare și creare în comun;

▌

(m)  accelerarea transformării industriale, inclusiv prin îmbunătățirea competențelor necesare pentru inovare;

▌

(o)  stimularea activităților de C&I în cadrul IMM-urilor, a creării de întreprinderi inovatoare și a extinderii acestora, în special startupuri, IMM-uri și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie;

(p)   îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, inclusiv prin intermediul sinergiilor cu InvestEU, în special acolo unde piața nu furnizează finanțare viabilă.

(3)  În cadrul obiectivelor menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de implementare a programului specific. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de elaborarea unor noi politici ale Uniunii.

Articolul 3

Structură

(1)  În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, programul specific cuprinde următoarele părți:

(1)  Pilonul I, „Excelență științifică”, cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC), astfel cum este descris în pilonul I secțiunea 1 din anexa I;

(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 2 din anexa I;

(c)  infrastructurile de cercetare, astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 3 din anexa I;

2.  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, cu următoarele componente:

(a)  clusterul „Sănătate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 1 din anexa I;

(b)  clusterul „Cultură, creativitate și societate ▌favorabilă incluziunii”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 2 din anexa I;

(c)  clusterul „Securitate civilă pentru societate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 3 din anexa I;

(d)   clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 4 din anexa I;

(e)   clusterul „Climă, energie și mobilitate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 5 din anexa I;

(f)   clusterul „Bioeconomie, alimente, resurse naturale, agricultură și mediu”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 6 din anexa I;

(g)   acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), astfel cum sunt descrise în pilonul II secțiunea 7 din anexa I;

3.  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:

(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 1 din anexa I;

(b)  ecosistemele europene de inovare, astfel cum sunt descrise în pilonul III secțiunea 2 din anexa I;

▌

4.  Partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”, cu următoarele componente:

(a)  extinderea participării și răspândirea excelenței, astfel cum sunt descrise în partea „Consolidarea Spațiului european de cercetare” secțiunea 1 din anexa I;

(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 2 din anexa I.

(2)  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul părților menționate la alineatul (1) sunt descrise în anexa I.

Articolul 4

Buget

(1)  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului specific pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR, la prețurile din 2018.

(2)  Suma menționată la alineatul (1) din prezentul articol se distribuie între componentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP. Se aplică dispozițiile de la articolul 9 alineatele (3)-(8) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.

CAPITOLUL II

PUNERE ÎN APLICARE ȘI PROGRAMARE

Articolul 4a

Plan strategic

(1)  În conformitate cu articolul 6 alineatul (6) din [Regulamentul privind programul-cadru], punerea în aplicare a programului specific este facilitată de un plan strategic multianual al activităților de cercetare și inovare, care promovează, de asemenea, coerența dintre programele de lucru, prioritățile UE și prioritățile naționale. Rezultatul procesului de planificare strategică este prezentat în cadrul unui plan strategic multianual, în scopul pregătirii conținutului programelor de lucru (astfel cum se prevede la articolul 11), care acoperă o perioadă maximă de patru ani, păstrând, în același timp, un grad suficient de flexibilitate pentru a răspunde rapid la provocările noi și la cele emergente, precum și la oportunitățile și crizele neașteptate.

(2)  Procesul de planificare strategică se axează în special pe pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și acoperă, de asemenea, activitățile relevante din cadrul altor piloni și din partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”.

Comisia asigură implicarea timpurie a statelor membre și schimburi extinse cu acestea, precum și cu Parlamentul European, la care se adaugă consultarea părților interesate și a publicului larg. Acest lucru va contribui la intensificarea dialogului cu cetățenii și cu societatea civilă.

Statele membre pot sprijini procesul de planificare strategică inclusiv prin furnizarea unei imagini de ansamblu a consultărilor naționale/contribuțiilor cetățenilor care sunt utilizate la elaborarea planului strategic.

(3)  Planul strategic se adoptă de către Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Planul strategic corespunde obiectivelor și activităților descrise în anexa I. Respectivul act de punere în aplicare conține următoarele elemente referitoare la perioada acoperită:

(a)  orientări strategice esențiale pentru sprijinirea C&I, inclusiv o descriere a efectelor scontate, a aspectelor transversale specifice mai multor clustere și a domeniilor de intervenție vizate;

(b)  identificarea parteneriatelor europene în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din [Regulamentul privind FP];

(ba)  identificarea misiunilor în conformitate cu articolul 5 din programul specific, cu articolul 7 din Regulamentul de instituire a programului Orizont Europa și cu anexa Va la acesta.

(c)  domeniile de cooperare internațională, acțiunile care trebuie aliniate cu activitățile de cercetare și inovare din alte state și regiuni ale lumii pe scară largă sau acțiunile care trebuie desfășurate în cooperare cu organizații din țări terțe;

(d)  aspecte specifice, cum ar fi echilibrul dintre cercetare și inovare; integrarea științelor sociale și umaniste; rolul tehnologiilor generice esențiale și al lanțurilor valorice strategice; egalitatea de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în conținutul de C&I; respectarea celor mai înalte standarde de etică și integritate; prioritățile vizând diseminarea și exploatarea.

(4)  Planul strategic ține seama de o analiză care vizează cel puțin următoarele elemente:

(a)  factorii politici, socioeconomici și de mediu care sunt relevanți pentru prioritățile de politică ale UE și ale statelor membre;

(b)  contribuția cercetării și inovării la realizarea obiectivelor de politică ale UE, valorificând totodată studiile, alte dovezi științifice și inițiativele relevante la nivelul UE și la nivel național, inclusiv parteneriatele instituționalizate, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) din [Regulamentul privind programul-cadru];

(c)  baza de dovezi care rezultă din activitățile prospective, indicatorii referitori la știință și tehnologie și la inovare, evoluțiile la nivel internațional, cum ar fi punerea în aplicare a ODD-urilor și feedbackul obținut ca urmare a punerii în aplicare, inclusiv ca urmare a monitorizării punerii în aplicare a unor măsuri specifice în ceea ce privește extinderea participării și partajarea excelenței, precum și participarea IMM-urilor;

(d)  prioritățile care au potențialul de a fi puse în aplicare în sinergie cu alte programe ale UE;

(e)  o descriere a diferitelor abordări privind consultarea părților interesate și implicarea cetățenilor ca parte a activității de elaborare a programelor de lucru;

(f)  complementaritatea și sinergiile cu planificarea comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

(5)  Procesul de planificare strategică este completat de un proces strategic de coordonare a parteneriatelor europene, cu participarea statelor membre și a Comisiei, pe picior de egalitate. Procesul strategic de coordonare funcționează ca punct de intrare pentru analiza prospectivă și pentru analiza și consilierea cu privire la dezvoltarea portofoliului și la posibila instituire, punere în aplicare, monitorizare și eliminare treptată a parteneriatelor de C&I și este ghidat de criterii-cadru cuprinzătoare, pe baza anexei III la Regulamentul privind programul Orizont Europa.

Articolul 5

Misiuni

(1)  Misiunile de cercetare și inovare pot fi stabilite în cadrul domeniilor de misiune identificate în anexa Va la Regulamentul de instituire a programului Orizont Europa.

(2)   Pentru fiecare misiune se stabilește un comitet al misiunii, cu excepția situației în care se pot utiliza structurile consultative existente, caz în care comitetul programului este informat în prealabil. Comitetul misiunii este alcătuit din maximum 15 persoane independente de nivel înalt, cu o experiență vastă, inclusiv, după caz, experți din domeniul științelor sociale și umaniste, din întreaga Europă și din afara acesteia, inclusiv reprezentanți ai utilizatorilor finali relevanți. Membrii comitetelor misiunilor sunt numiți de Comisie, pe baza unei proceduri transparente de identificare a acestora, care include o cerere deschisă de exprimare a interesului. Comitetul programului este consultat, în timp util, cu privire la procedurile de identificare și de selecție, inclusiv la criteriile utilizate. Mandatul membrilor care alcătuiesc comitetele misiunilor este de până la cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată.

(3)   Comitetul misiunii, fără a avea competențe decizionale, oferă consultanță Comisiei cu privire la următoarele:

(a)  identificarea și conceperea uneia sau mai multor misiuni în domeniul de misiune respectiv, în conformitate cu dispozițiile și criteriile prevăzute la articolul 7 din [Regulamentul privind programul-cadru];

(b)   conținutul programelor de lucru și revizuirea acestora, după caz, pentru realizarea obiectivelor misiunii, cu contribuția părților interesate și, dacă este cazul, a publicului;

(c)   caracteristicile portofoliilor de proiecte pentru misiuni;

(d)   acțiunile de ajustare sau întreruperea misiunii, dacă este cazul, pe baza evaluărilor punerii în aplicare conform obiectivelor definite ale misiunii;

(e)  selectarea unor evaluatori experți independenți în conformitate cu dispozițiile articolului 44 [din Regulamentul privind programul-cadru], informarea evaluatorilor experți, precum și criteriile de evaluare și ponderarea acestora;

(f)   condițiile-cadru care contribuie la atingerea obiectivelor misiunii;

(g)   comunicarea, inclusiv cu privire la rezultatele și realizările misiunii;

(h)  coordonarea politicilor între actorii relevanți de la diferite niveluri, în special în ceea ce privește sinergiile cu alte politici ale Uniunii;

(i)  indicatorii-cheie de performanță.

Recomandările comitetelor misiunilor sunt făcute publice.

▌

(4)  Pentru fiecare domeniu de misiune, comitetul programului este implicat în pregătirea și în ciclul de viață al misiunilor, luând în considerare aspectele relevante din contextul național și oportunitățile de a îmbunătăți alinierea cu activitățile de la nivel național. Interacțiunile cu comitetele misiunilor au loc în timp util și de o manieră cuprinzătoare.

(5)  Programul de lucru prevăzut la articolul 11 cuprinde, pentru fiecare misiune identificată în planul strategic, proiectarea, caracteristicile portofoliilor de proiecte din cadrul acestora și dispoziții specifice pentru facilitarea unei abordări eficiente bazate pe portofoliu.

Articolul 6

Consiliul European pentru Cercetare

(1)  Comisia înființează un Consiliu European pentru Cercetare (denumit în continuare „CEC”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului I, „Excelență științifică”, legate de CEC. CEC îi succedă CEC-ului instituit prin Decizia C(2013) 1895(10).

(2)  CEC este format din Consiliul științific independent prevăzut la articolul 7 și din structura specifică de punere în aplicare prevăzută la articolul 8.

(3)  CEC are un președinte ales din rândul oamenilor de știință cu experiență și recunoscuți la nivel internațional.

Președintele este numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent, realizat de un comitet independent instituit în acest scop, pentru un mandat limitat la patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Procesul de recrutare și candidatul selecționat trebuie să aibă aprobarea Consiliului științific.

Președintele prezidează Consiliul științific, asigură conducerea acestuia și legătura sa cu structura specifică de punere în aplicare și îl reprezintă în lumea științifică.

(4)  CEC funcționează conform principiilor sale de bază: excelența științifică, știința deschisă, autonomia, eficiența, eficacitatea, transparența, răspunderea și integritatea în cercetare. Acesta asigură continuitatea cu acțiunile CEC desfășurate în temeiul Deciziei .../CE.

(5)  Activitățile CEC sprijină cercetarea de frontieră, urmând o abordare ascendentă, realizată în toate domeniile de către cercetători principali și echipele acestora aflate în competiție la nivel european, inclusiv de către cercetători aflați la începutul carierei.

(6)  Comisia acționează ca garant al autonomiei și integrității CEC și asigură îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care i-au fost încredințate.

Comisia se asigură că punerea în aplicare a acțiunilor CEC este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, precum și cu strategia generală pentru CEC, menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (a), stabilită de Consiliul științific.

Articolul 7

Consiliul științific al CEC

(1)  Consiliul științific este format din oameni de știință, ingineri și savanți independenți de renume, care dețin expertiza corespunzătoare, sunt atât femei, cât și bărbați, fac parte din grupe de vârstă diferite, garantând diversitatea domeniilor de cercetare și varietatea originilor geografice, și care acționează în nume propriu, independent de orice interese externe.

Comisia desemnează membrii Consiliului științific pe baza unui proces independent și transparent de identificare a acestora convenit cu Consiliul științific, incluzând consultarea deschisă a comunității științifice și prezentarea unui raport Parlamentului European și Consiliului.

Mandatul acestora este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată, pe baza unui sistem de rotație, asigurând astfel continuitatea activității Consiliului științific.

(2)  Consiliul științific stabilește:

(a)  strategia globală a CEC;

(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a activităților CEC;

(c)  metodele și procedurile privind evaluarea inter pares și evaluarea propunerilor, pe baza cărora se selectează propunerile care urmează a fi finanțate;

(d)  poziția sa cu privire la orice aspect care, din punct de vedere științific, poate ameliora rezultatele și impactul CEC, precum și calitatea activităților de cercetare;

(e)  un cod de conduită care are drept scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese.

Comisia se distanțează de pozițiile stabilite de Consiliul științific în conformitate cu primul paragraf literele (a), (c), (d) și (e) doar atunci când consideră că dispozițiile prezentei decizii nu au fost respectate. În acest caz, Comisia adoptă măsuri pentru a menține continuitatea punerii în aplicare a programului specific și pentru îndeplinirea obiectivelor sale, indicând aspectele în legătură cu care se distanțează de pozițiile Consiliului științific și prezentând justificări corespunzătoare.

(3)  Consiliul științific acționează în conformitate cu mandatul prevăzut în pilonul I secțiunea 1 din anexa I.

(4)  Consiliul științific acționează exclusiv în interesul ▌CEC, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 6. Consiliul științific acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de maximă transparență.

Articolul 8

Structura specifică de punere în aplicare a CEC

(1)  Structura specifică de punere în aplicare este responsabilă pentru punerea în aplicare administrativă și pentru executarea programului, conform pilonului I secțiunea 1.3.2 din anexa I. Aceasta sprijină Consiliul științific în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale.

(2)  Comisia se asigură că structura specifică de punere în aplicare urmează cu strictețe, cu eficiență și cu flexibilitatea necesară exclusiv obiectivele și cerințele CEC.

Articolul 9

Consiliul european pentru inovare

(1)  ▌CEI, instituit în conformitate cu articolul 7a din [Regulamentul privind programul-cadru], include comitetul la nivel înalt („comitetul CEI”) prevăzut la articolul 10.

(2)   Comisia se asigură că instituirea CEI:

(a)  este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (1) de la prezentul articol, ținând seama în mod corespunzător de avizul comitetului CEI cu privire la strategia globală a CEI, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și

(b)  nu duce la denaturarea concurenței într-o măsură care să contravină interesului comun.

(3)   În scopul gestionării finanțării mixte a CEI, Comisia recurge la gestiunea indirectă sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, poate institui un vehicul cu scop special, care urmează să fie gestionat în conformitate cu normele aplicabile în materie de răspundere. Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.

(4)   Comisia asigură complementarități efective între CEI, EIT și InvestEU.

Articolul 10

Comitetul CEI

(1)  Comitetul CEI oferă consultanță Comisiei cu privire la:

(a)  strategia globală a componentei CEI din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare”;

(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor CEI;

(c)  criteriile de evaluare a naturii inovatoare și a profilului de risc al propunerilor, precum și a echilibrului corespunzător dintre granturi, capitaluri proprii și alte forme de finanțare ale instrumentului Accelerator al CEI;

(d)  identificarea portofoliului strategic de proiecte;

(e)  profilul administratorilor programului.

(2)  Comitetul CEI poate să adreseze Comisiei, la cerere, recomandări cu privire la:

(a)  orice aspect care, din perspectiva inovării, poate consolida și stimula ecosistemele de inovare din întreaga Europă, realizarea și impactul obiectivelor componentei CEI și capacitatea firmelor inovatoare de a-și implementa soluțiile;

(b)  identificarea, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei și, dacă este cazul, cu autoritățile naționale și regionale și cu alte entități relevante, cum ar fi consiliul de conducere al EIT, a eventualelor bariere în materie de reglementare cu care se confruntă antreprenorii, în special cei care au primit sprijin în cadrul componentei CEI;

(c)  tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI, pentru a contribui la programarea din cadrul altor părți ale programului specific;

(d)  identificarea aspectelor specifice în privința cărora este nevoie de consultanță din partea comitetului CEI.

Comitetul CEI acționează în interesul atingerii obiectivelor componentei CEI. Acesta acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de transparență.

Comitetul CEI acționează în conformitate cu mandatul său, prevăzut în pilonul III secțiunea 1 din anexa I.

(3)  Comitetul CEI este format dintr-un număr cuprins între 15 și 20 de persoane independente de nivel înalt, provenind din diverse părți ale ecosistemului de inovare din Europa, inclusiv antreprenori, directori de întreprinderi, investitori, experți din administrația publică și cercetători, inclusiv experți universitari în domeniul inovării. Comitetul CEI contribuie la acțiunile de comunicare, membrii săi depunând toate eforturile pentru a spori prestigiul mărcii CEI.

Membrii comitetului CEI sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, sau a ambelor, în funcție de procedura pe care Comisia o va considera ca fiind cea mai adecvată, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru din punctul de vedere al experienței, genului, vârstei și distribuției geografice.

Mandatul membrilor CEI este limitat la doi ani și poate fi reînnoit de două ori, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (membrii sunt numiți o dată la doi ani).

(4)  Președintele comitetului CEI este numit de către Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate publică de marcă din domeniul inovării, posedând o înțelegere profundă a cercetării și dezvoltării.

Mandatul președintelui este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.

Președintele prezidează comitetul CEI, pregătește reuniunile acestuia, alocă sarcini membrilor și poate crea subgrupuri specializate, în special pentru a identifica tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI. Acesta reprezintă CEI în lumea inovării. De asemenea, președintele promovează CEI și acționează ca interlocutor în discuțiile cu Comisia, prin intermediul comitetelor relevante ale programelor, precum și cu statele membre. Comisia va furniza sprijin administrativ președintelui în îndeplinirea sarcinilor sale.

(5)  Comisia instituie un cod de conduită care vizează, printre altele, evitarea conflictelor de interese și evitarea încălcării confidențialității. Membrii comitetului CEI vor accepta codul de conduită în momentul preluării funcției.

Articolul 11

Programe de lucru

(1)  Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la alineatul (2) în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul financiar) (11). Acestea prezintă impactul scontat și sunt elaborate ca urmare a unui proces de planificare strategică, astfel cum este descris în anexa I la prezenta decizie. Comisia informează periodic și din timp comitetul menționat la articolul 12 cu privire la evoluția generală a punerii în aplicare a acțiunilor indirecte ale programului specific, inclusiv în ceea ce privește misiunile, precum și cu scopul de a permite comitetului să furnizeze informații adecvate într-un stadiu timpuriu în cursul procesului de planificare strategică și informații referitoare la pregătirea programelor de lucru, în special cu privire la misiuni.

Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

(2)  Comisia adoptă programe de lucru separate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul următoarelor componente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie:

(a)  CEC, în cazul în care programul de lucru este instituit de Consiliul științific în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 12 alineatul (3). Comisia se distanțează de programul de lucru instituit de Consiliul științific numai în cazul în care consideră că acesta nu este în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii. În acest caz, Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Comisia justifică în mod corespunzător această măsură;

(b)  toate clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitatea industriei europene”, MSCA, infrastructuri de cercetare, sprijin pentru ecosistemele de inovare, extinderea participării și răspândirea excelenței și reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4);

(c)  CEI, în cazul în care programul de lucru este elaborat ca urmare a avizului comitetului CEI în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 aliniatul (4);

(d)  JRC, în cazul în care programul de lucru multianual ține seama de avizul furnizat de Consiliul de administrație al JRC menționat în Decizia 96/282/Euratom.

(3)  În plus față de cerințele de la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru menționate la alineatul (2) de la prezentul articol conțin, după caz:

(a)  o indicație a sumei alocate pentru fiecare acțiune și misiune, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;

(b)  pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale.

(c)  suma alocată pentru finanțarea mixtă în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP;

(d)  orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din Regulamentul privind FP/RfP.

(4)  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4), măsurile următoare:

(a)  decizia privind aprobarea finanțării acțiunilor indirecte, în cazul în care cuantumul estimat al contribuției Uniunii în cadrul programului specific este mai mare sau egal cu 2,5 milioane EUR, cu excepția acțiunilor din cadrul obiectivului specific „Consiliul European pentru Cercetare (CEC)”; pentru finanțarea acțiunilor indirecte din clusterul 2, decizia privind aprobarea finanțării acțiunilor indirecte, în cazul în care cuantumul estimat al contribuției Uniunii în cadrul programului specific este mai mare sau egal cu 1 milion EUR;

(b)  decizia privind aprobarea finanțării acțiunilor care implică utilizarea embrionilor umani și a celulelor stem embrionare umane, precum și a acțiunilor din cadrul clusterului „Securitate civilă pentru societate” menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 2 litera (c).

Articolul 12

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet(12). Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Comitetul se întrunește în diferite formațiuni, astfel cum prevede anexa II, în funcție de subiectul în discuție.

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(5)  În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă a membrilor comitetului solicită acest lucru.

(6)   În cazul actelor de punere în aplicare care urmează a fi adoptate în temeiul articolului 4a alineatul (3), atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(7)   Comisia informează periodic comitetul cu privire la evoluția generală a punerii în aplicare a programului specific și îi furnizează informații în timp util cu privire la toate acțiunile și componentele propuse sau finanțate în temeiul programului Orizont Europa și al părților externalizate ale acestuia, astfel cum este indicat în anexa III, inclusiv informații/analize detaliate ale statisticilor privind cererile individuale.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 13

Abrogare

Decizia 2013/743/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 14

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezenta decizie nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor vizate până la încheierea acestora, în temeiul Deciziei 2013/743/UE, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

Dacă este necesar, orice sarcini rămase ale comitetului stabilit prin Decizia 2013/743/UE sunt preluate de comitetul menționat la articolul 12 din prezenta decizie.

(2)  Pachetul financiar pentru programul specific poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între programul specific și măsurile adoptate în temeiul Deciziei 2013/743/UE care l-a precedat.

Articolul 15

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI

Următoarele elemente se utilizează la punerea în aplicare a programului.

Planificarea strategică

În conformitate cu articolul 4a, punerea în aplicare a programului specific este facilitată printr-o planificare strategică multianuală pentru activitățile de cercetare și inovare. Procesul de planificare strategică se axează în special pe pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, inclusiv pe activitățile relevante din alți piloni, precum și pe partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare”, inclusiv în strânsă coordonare și sinergie cu planificarea CCI-urilor EIT instituit prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

Rezultatul procesului de planificare strategică este prezentat într-un plan strategic pentru crearea de conținut în cadrul programului de lucru.

▌

▌

Procesul de planificare strategică își propune:

–  să pună în aplicare obiectivele programului Orizont Europa într-un mod integrat și să asigure axarea pe impact a programului în ansamblu, precum și coerența dintre diferiții piloni ai acestuia;

–  să promoveze sinergii între programul Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, inclusiv [fondurile de coeziune] și programul Euratom, devenind astfel un punct de referință pentru cercetarea și inovarea din toate programele conexe din cadrul instrumentelor bugetare și nefinanciare ale UE; ▌

–  să contribuie la elaborarea și la punerea în aplicare a politicii UE privind domeniile vizate relevante și să completeze elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în statele membre;

–  să reducă fragmentarea eforturilor și să evite duplicarea și suprapunerile între posibilitățile de finanțare;

–  să furnizeze cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului, inclusiv utilizarea rezultatelor și a datelor pentru sprijinirea politicilor;

–  să adopte o abordare echilibrată și amplă a cercetării și inovării, în toate etapele de dezvoltare, care să nu se limiteze la stimularea cercetării de frontieră, la elaborarea unor noi produse, procese și servicii pe baza cunoștințelor și progreselor științifice și tehnologice, ci să includă și utilizarea tehnologiilor existente în cadrul unor aplicații noi, ameliorarea continuă și inovarea de ordin netehnologic și social;

–  să adopte o abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de cercetare și inovare pentru a înfrunta provocările, determinând totodată crearea unor întreprinderi și sectoare competitive noi, încurajând concurența, stimulând investițiile private și menținând condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței interne.

▌

▌

ALTE ACTIVITĂȚI ALE PROGRAMULUI

În cadrul pilonilor „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și „O Europă inovatoare”, cercetarea și inovarea sunt completate cu activități apropiate de utilizatorii finali și de piață, precum demonstrația, testarea sau validarea conceptului, excluzând însă activitățile de comercializare care depășesc faza cercetării și a inovării. Aceasta include, de asemenea, sprijin pentru activitățile de pe partea cererii care contribuie la accelerarea implementării și a difuzării unei game largi de inovații. Accentul se pune pe cereri de propuneri fără caracter obligatoriu.

În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pe baza experienței dobândite în cadrul programului Orizont 2020, științele sociale și cele umaniste sunt pe deplin integrate în toate clusterele, inclusiv activitățile specifice și specializate. În mod similar, activitățile care implică cercetare și inovare în domeniul marin și maritim sunt puse în aplicare într-un mod strategic și integrat, în conformitate cu politica maritimă integrată, cu politica comună în domeniul pescuitului și cu angajamentele internaționale ale UE.

Activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) privind grafenul, proiectul „Creierul uman” și tehnologia cuantică, care sunt sprijinite în cadrul programului Orizont 2020, vor continua să fie sprijinite în cadrul programului Orizont Europa prin cereri de propuneri incluse în programul de lucru. Acțiunile pregătitoare sprijinite în cadrul părții referitoare la inițiativele emblematice în domeniul FET a programului Orizont 2020 vor contribui la procesul de planificare strategică din cadrul programului Orizont Europa și vor sprijini lucrările cu privire la misiuni, la parteneriatele cofinanțate/programate în comun și la cererile de propuneri obișnuite.

Dialogurile din cadrul Cooperării în domeniul științei și tehnologiei cu partenerii internaționali ai UE și dialogurile de politică cu principalele regiuni ale lumii contribuie semnificativ la identificarea sistematică a oportunităților de cooperare care, atunci când sunt combinate cu diferențierea în funcție de țară/regiune, sprijină stabilirea priorităților. Se va continua solicitarea de avize într-un stadiu incipient din partea structurii de consiliere aferente SEC.

▌

Diseminare și comunicare

Programul Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, universități, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale UE. În acest scop, programul Orizont Europa poate utiliza tehnologii și instrumente de informații avansate.

Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanismele de comunicare a programului către potențialii candidați (de exemplu, punctele de contact naționale).

De asemenea, Comisia va pune în aplicare activități de informare și de comunicare legate de programul Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor UE. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța cercetării și a inovării și la impactul și relevanța mai largă a cercetării și inovării finanțate de UE, de exemplu, prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a rețelelor sociale. De asemenea, programul Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-i ajuta să își comunice activitățile și impactul acestora asupra societății în general.

Exploatarea și introducerea pe piață

Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului Orizont Europa și a cunoștințelor produse. Aceasta va accelera exploatarea în vederea adoptării masive pe piață și va spori impactul programului.

Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de cercetare și de inovare din cadrul programului și va transfera sau va disemina aceste rezultate și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, universități, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată europeană a programului.

Cooperarea internațională

Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte țări și regiuni ale lumii, în cadrul unor eforturi consolidate de cooperare internațională ▌. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii UE privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării și competitivitatea.

Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor societale globale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, accesul la cele mai bune talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare.

Metodologii de lucru pentru evaluare

Utilizarea unei expertize independente de mare calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la program a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.

Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului și va evita conflictele de interese, în concordanță cu articolul 61 din Regulamentul financiar. De asemenea, acesta sau aceasta urmărește să asigure diversitatea geografică a componenței comitetelor de evaluare, a grupurilor de experți și a grupurilor consultative.

În mod excepțional, atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare iau toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele particulare.

PILONUL I

EXCELENȚA ȘTIINȚIFICĂ

Progresul științific, economic, social și cultural, sub toate formele sale, depinde de existența unei oferte adecvate de cercetători de excelență, de urmărirea obținerii de progrese în înțelegerea lumii și de dobândirea de cunoștințe la toate nivelurile și de existența unor instalații de anvergură mondială necesare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv infrastructuri fizice și de cunoștințe pentru cercetare și inovare, precum și a unor mijloace de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor (știință deschisă), a metodologiilor și a competențelor.

Realizarea unei inovări de vârf la nivel mondial este legată de progresele științei deschise și bazate pe excelență. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice pot fi vectori esențiali de creștere a productivității, de competitivitate, bunăstare, dezvoltare durabilă și progres social. De-a lungul timpului, astfel de schimbări de paradigmă au provenit, în general, din baza științifică a sectorului public, constituind ulterior fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare și pentru realizarea unor progrese societale ample.

Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare (IPC) și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc desfășurate pe termen mai lung și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de resurse umane cu înaltă calificare, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.

Știința europeană și cercetătorii stabiliți în Europa au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Însă nu putem considera că această poziție este imuabilă. ▌ La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.

1.  CONSILIUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE (CEC)

1.1.   Motivare

Deși UE rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, ea are▌, comparativ cu dimensiunile sale, un număr redus de centre de excelență de nivel mondial și un nivel de performanță mediu sau slab într-o serie de domenii vaste. Spre deosebire de SUA și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, UE urmează un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. Crearea unor condiții ▌atractive pentru cei mai buni cercetători va contribui la sporirea interesului față de Europa în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.

Peisajul global al cercetării este în curs de a evolua dramatic și de a deveni tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare și dezvoltare proveneau din UE și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013.

CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători, inclusiv pe cercetătorii talentați aflați la începutul carierei, cu finanțare flexibilă, pe termen lung, pentru ca aceștia să poată efectua lucrări de cercetare revoluționare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc, în principal în Europa. Acesta funcționează autonom, fiind condus de un Consiliu științific independent format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poată să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.

Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial dovedit, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de muncă și de colaborare pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.

▌CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific ▌ridicat. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare în care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.

Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de nivel excelent prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domeniile emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, activitatea beneficiarilor de granturi CEC este în mare măsură interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale, al artelor și al științelor umaniste.

De asemenea, există deja dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor cercetători recunoscuți, cu înaltă calificare, și a unor titulari de diplome de doctorat, asupra sporirii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Acest efect este deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al UE, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate constitui un indicator mai exact al calității cercetării decât recunoașterea bazată pe statutul conferit de instituții și, deci, se poate substitui acesteia. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.

1.2.  Domenii de intervenție

1.2.1.  Știința de frontieră

Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate care să conducă la obținerea de rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal și economic, concomitent cu stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din UE, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme UE într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii UE în cadrul primelor 1 % dintre publicațiile cel mai des citate din lume și sporirea numărului de cercetători de excelență, inclusiv din afara Europei, pe care îi finanțează.

Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.

Linii generale

–  finanțare pe termen lung pentru a sprijini ideile excelente ale cercetătorilor de orice vârstă sau gen, din orice țară din lume, și echipele lor de cercetare să deruleze activități de cercetare revoluționare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;

–  oferirea de mijloace cercetătorilor debutanți sau aflați la începutul carierei care au idei excelente pentru a-i ajuta să facă trecerea către statutul de lideri de cercetare independenți de sine stătători prin furnizarea de sprijin adecvat în stadiul critic în care aceștia își creează sau își consolidează propria echipă sau propriul program de cercetare;

–  noi modalități de lucru în mediul științific, inclusiv abordarea bazată pe știința deschisă, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială al cercetării finanțate;

–  schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării și stabilirea de legături cu alte părți ale programului-cadru, în special cu MSCA, pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de excelență;

–  sporirea vizibilității cercetării de frontieră în Europa, precum și a vizibilității programelor CEC pentru cercetătorii din întreaga Europă și de la nivel internațional.

1.3.  Punerea în aplicare

1.3.1.  Consiliul științific

Consiliul științific este garantul calității activităților dintr-o perspectivă științifică și deține autoritatea deplină asupra deciziilor privind tipul de activități de cercetare care urmează să fie finanțate.

În contextul punerii în aplicare a programului-cadru și pentru a-și îndeplini sarcinile, în conformitate cu articolul 7, Consiliul științific:

1.  Strategia științifică:

–  va stabili strategia științifică generală a CEC, ținând seama de posibilitățile și de necesitățile științifice ale Europei;

–  va stabili programul de lucru și va elabora ansamblul măsurilor de sprijin ale CEC, în concordanță cu strategia sa științifică;

–  va stabili inițiativele necesare de cooperare internațională, inclusiv activitățile de comunicare, pentru a spori vizibilitatea CEC pentru cei mai buni cercetători din restul lumii, în concordanță cu strategia sa științifică.

2.  Gestionarea științifică, monitorizarea și controlul calității:

–  va asigura un sistem de evaluare inter pares de nivel mondial, bazat pe excelența științifică și pe un tratament pe deplin transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, prin stabilirea pozițiilor privind punerea în aplicare și gestionarea cererilor de propuneri, a criteriilor de evaluare, a proceselor de evaluare inter pares, inclusiv selecționarea experților, a metodelor de evaluare inter pares și de evaluare a propunerilor, precum și a normelor și orientărilor necesare privind punerea în aplicare pe baza cărora vor fi stabilite propunerile eligibile pentru finanțare, sub supravegherea Consiliului științific;

–  în cazul acțiunilor de cercetare de frontieră ale CEC, experții vor fi numiți pe baza unei propuneri din partea Consiliului științific al CEC;

–  se va asigura că granturile CEC sunt puse în aplicare în conformitate cu proceduri simple și transparente, care mențin accentul pe excelență, încurajează inițiativa și combină flexibilitatea cu răspunderea prin monitorizarea continuă a calității acțiunilor și a punerii în aplicare;

–  va revizui și va evalua realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și, în consecință, va formula recomandări și orientări cu privire la acțiunile corective sau viitoare;

–  va stabili poziții cu privire la orice aspect care afectează rezultatele și impactul activităților CEC, precum și calitatea cercetării efectuate.

3.  Comunicarea și diseminarea:

–  va spori vizibilitatea globală a CEC prin activități de comunicare și informare, inclusiv conferințe științifice pentru promovarea activităților și a realizărilor CEC, precum și a rezultatelor proiectelor finanțate de CEC, în rândul comunității științifice, al părților interesate esențiale și al publicului larg;

–  acolo unde este necesar, va consulta comunitatea științifică, tehnologică și academică, agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării și alte părți interesate;

–  va prezenta rapoarte periodice Comisiei cu privire la activitățile sale.

Membrii Consiliului științific sunt remunerați pentru sarcinile pe care le îndeplinesc printr-un onorariu și, după caz, prin rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere.

Președintele CEC va locui la Bruxelles pe durata mandatului său și va consacra cea mai mare parte a timpului său de lucru(13) activității CEC. Președintele va fi remunerat la un nivel corespunzător conducerii de vârf din cadrul Comisiei și va primi, din partea structurii specifice de punere în aplicare, sprijinul necesar pentru îndeplinirea funcțiilor sale.

Consiliul științific alege dintre membrii săi trei vicepreședinți care asistă președintele la îndeplinirea sarcinilor sale de reprezentare și la organizarea activității sale. Aceștia pot deține și titlul de vicepreședinte al CEC.

Se va oferi sprijin celor trei vicepreședinți, astfel încât să se asigure o asistență administrativă adecvată la nivel local în cadrul institutelor lor de origine.

1.3.2.  Structura specifică de punere în aplicare

Structura specifică de punere în aplicare va fi responsabilă pentru toate aspectele legate de punerea în aplicare administrativă și de realizarea programului, în conformitate cu programul de lucru al CEC. Ea va pune în aplicare, în special, procedurile de evaluare, procesul de evaluare inter pares și de selecție, în conformitate cu strategia stabilită de Consiliul științific, și va asigura gestionarea financiară și științifică a granturilor. Structura specifică de punere în aplicare va sprijini Consiliul științific în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale, astfel cum sunt stabilite mai sus, inclusiv elaborarea strategiei științifice a acestuia, acțiunile sale de monitorizare a operațiunilor și revizuirea și evaluarea de către acesta a realizărilor CEC, precum și în activitățile sale de comunicare și de informare, va furniza accesul la documentele și datele necesare pe care le deține și va informa Consiliul științific cu privire la activitățile pe care le desfășoară.

Pentru a asigura o coordonare eficace cu structura specifică de punere în aplicare în ceea ce privește strategia și aspectele operaționale, conducerea Consiliului științific și directorul structurii specifice de punere în aplicare vor participa la reuniuni periodice de coordonare.

CEC va fi gestionat de către personalul recrutat în acest scop, inclusiv de către funcționari ai instituțiilor UE, dacă este necesar, și va acoperi numai nevoile administrative reale, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea necesare unei administrări eficiente.

1.3.3.  Rolul Comisiei

Pentru a-și îndeplini responsabilitățile stabilite la articolele 6, 7 și 8 și în contextul propriilor sale responsabilități privind execuția bugetului, Comisia:

–  va asigura continuitatea și reînnoirea Consiliului științific și va furniza sprijin unui comitet de identificare permanent, pentru identificarea viitorilor membri ai Consiliului științific;

–  va asigura continuitatea structurii specifice de punere în aplicare și delegarea de sarcini și responsabilități acesteia, ținând seama de punctele de vedere ale Consiliului științific;

–  se va asigura că structura specifică de punere în aplicare își îndeplinește întreaga gamă a sarcinilor și responsabilităților sale;

–  va numi directorul și membrii conducerii structurii specifice de punere în aplicare, ținând seama de opiniile Consiliului științific;

–  va asigura adoptarea la timp a programului de lucru, va formula pozițiile privind metodologia de aplicare și normele de punere în aplicare necesare, inclusiv normele CEC privind depunerea și modelul de acord de grant al CEC, ținând seama de poziția Consiliului științific;

–  va informa și va consulta în mod regulat și în timp util comitetul programului cu privire la punerea în aplicare a activităților CEC;

–  în calitate de responsabilă cu punerea în aplicare generală a programului-cadru de cercetare, va monitoriza structura specifică de punere în aplicare și îi va evalua rezultatele.

2.  ACȚIUNILE MARIE SKŁODOWSKA-CURIE (MSCA)

2.1.  Motivare

Europa are nevoie de o bază de capital uman rezilient și cu un nivel înalt de calificare în domeniul cercetării și al inovării, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările actuale și viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.

Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și societăți ▌. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, UE va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027, pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru creșterea investițiilor în cercetare și inovare. Această nevoie este deosebit de acută în afara sectorului academic (cum ar fi în industrie și în întreprinderi, inclusiv în IMM-uri, guverne, organizații ale societății civile, instituții culturale, spitale etc.) și necesită colaborarea dintre diferitele sectoare pentru a oferi noi cercetători instruiți în mod adecvat. UE trebuie să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră în cercetare, pentru a fi mai incluzivă și a promova atingerea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține propriii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii. În plus, pentru o răspândire mai largă a excelenței, condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul Spațiu European al Cercetării (SEC). În această privință, sunt necesare legături mai puternice în special cu Spațiul european al educației (SEEd), cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul social european (FSE+).

Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul UE, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) se axează pe cercetarea de nivel excelent, care este pe deplin ascendentă, deschisă oricărui domeniu de cercetare și inovare, de la cercetarea de bază, până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot încerca să stabilească legături cu anumite activități legate de provocări specifice (inclusiv misiunile identificate), anumite tipuri de instituții de cercetare și inovare sau anumite locuri geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de evoluție a carierei și de schimb de cunoștințe.

MSCA reprezintă principalul instrument la nivelul UE pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursierii, fie foști supraveghetori MSCA.

Prin intermediul concurenței la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie mai ales la îndeplinirea obiectivelor agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și ale strategiei globale a UE, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest obiectiv se realizează prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel înalt de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga UE și din afara acesteia, inclusiv prin încurajarea tranziției acestora către alte componente ale programului, cum ar fi CEC și EIT; prin încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, printre altele prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și informare a publicului; prin facilitarea cooperării între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin publicarea pe baza principiilor științei deschise și datelor FAIR, precum și prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă, transparentă și bazată pe merit pentru toți cercetătorii, în conformitate cu Carta europeană a cercetătorilor și cu Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor.

2.2.  Domenii de intervenție

2.2.1.  Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor

UE trebuie să rămână un punct de referință pentru cercetarea de excelență și, deci, atractivă pentru cei mai promițători cercetători, fie din Europa, fie din afara ei, în toate etapele carierei lor. Acest obiectiv poate fi atins dacă se permite cercetătorilor și personalului din domeniul cercetării să fie mobili, să colaboreze între țări, sectoare și discipline și, prin urmare, să beneficieze de o formare și de o carieră de calitate. Aceasta va facilita mobilitatea profesională între sectorul academic și alte sectoare și va stimula activitatea antreprenorială.

Linii generale

–  experiențe de mobilitate în interiorul sau în afara Europei, pentru a le permite celor mai buni sau mai promițători cercetători, indiferent de naționalitate, să întreprindă activități de cercetare de excelență și să își dezvolte competențele și carierele, precum și să își lărgească rețeaua atât în sectorul academic, cât și în alte sectoare (inclusiv în cadrul infrastructurilor de cercetare).

2.2.2.  Încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale de nivel excelent a cercetătorilor

UE are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea, responsabilitatea, deschiderea față de societate și spiritul antreprenorial, precum și conștientizarea aspectului dezvoltării durabile. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să-și îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare.

Linii generale

–  programe de formare în scopul dotării cercetătorilor cu o varietate de competențe relevante pentru a face față provocărilor globale actuale și viitoare.

2.2.3.  Consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu european de cercetare

Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie să se introducă, la nivelul întregului SEC, standarde de formare și de mentorat de înaltă calitate, condiții bune de lucru și o evoluție efectivă a carierei cercetătorilor. Dacă este oportun și justificat pe baza unui studiu, se acordă sprijin cercetătorilor pentru a se întoarce în țara lor de origine după desfășurarea de activități fie în interiorul Uniunii, fie în afara acesteia, în contextul liniilor generale existente. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la creșterea atractivității la nivel mondial a instituțiilor.

Linii generale

–  programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor, al infrastructurilor de cercetare și al sistemelor de cercetare și inovare;

–  cooperarea interdisciplinară și transdisciplinară, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul UE și cu țări terțe.

2.2.4.  Îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor

Este necesar să se continue dezvoltarea sinergiilor dintre sistemele și programele de cercetare și inovare de la nivelul UE și de la nivel regional și național. Acest lucru poate fi realizat în special prin sinergii și complementarități cu alte părți ale programului Orizont Europa, cum ar fi Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și alte programe ale UE, în special Erasmus și FSE+, inclusiv printr-o „marcă de excelență”.

Linii generale

–  programe de formare și inițiative similare de dezvoltare a carierelor în domeniul cercetării, sprijinite prin intermediul unor surse de finanțare publice sau private complementare la nivel regional, național sau la nivelul UE.

2.2.5.  Promovarea informării publicului

Sensibilizarea cu privire la activitățile programului și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățite în întreaga UE și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea MSCA și pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat prin derularea de activități bazate pe principiul științei deschise, care duce la o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor. Inițiativele științifice cetățenești ar putea juca, de asemenea, un rol important.

Linii generale

–  inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor, indiferent de mediul din care ei provin;

–  activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a sensibiliza cu privire la acestea;

–  difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte, prin proiectele punctelor de contact naționale (PNC) și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari.

3.  INFRASTRUCTURILE DE CERCETARE

3.1.  Motivare

Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de cercetare și inovare, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii și punând bazele pentru contribuțiile în domeniul cercetării și inovării, cu scopul de a face față provocărilor globale și competitivității industriale. Sprijinirea infrastructurilor de cercetare la nivelul UE contribuie la atenuarea unei stări de fapt frecvent întâlnite la nivel național și regional, și anume a dispersării infrastructurilor de cercetare și a centrelor de excelență științifică, consolidând astfel SEC și intensificând totodată circulația cunoștințelor de la o disciplină la alta. Progresul științific depinde din ce în ce mai mult de colaborările dintre infrastructurile de cercetare și sectorul industrial care conduc la crearea de instrumente necesare bazate pe noile tehnologii generice esențiale și pe alte tehnologii noi.

Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemului de cercetare și de inovare, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a proiectării, a dezvoltării, a accesibilității și a utilizării infrastructurilor de cercetare, inclusiv a celor finanțate din FEDR. De asemenea, este crucial să se sprijine accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni, printre altele prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă (denumit în continuare „EOSC” – European Open Science Cloud), precum și accesul îmbunătățit la resursele de cercetare digitale, pentru a stimula în mod specific adoptarea practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise.

De asemenea, este important să se îmbunătățească durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare, care ar trebui să elaboreze planuri în vederea asigurării unui sprijin continuu și stabil, dată fiind durata lor de funcționare, care se întinde de regulă pe mai multe decenii.

De asemenea, UE trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială. Creșterea competitivității și a capacităților de inovare ale industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, prin sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățindu-se astfel condițiile pentru furnizarea de soluții inovatoare.

Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor de cercetare de la nivel național și au dezvoltat, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare coerentă și strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare. Mobilitatea în domeniul cercetării joacă un rol important în facilitarea utilizării infrastructurilor de cercetare; prin urmare, trebuie să fie luată în considerare crearea de sinergii cu sistemele de mobilitate naționale și europene.

Activitățile sprijinite de UE vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea actualului peisaj al infrastructurilor de cercetare din Europa, în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor noi infrastructuri de cercetare de nivel paneuropean din punctul de vedere al importanței și al impactului; asigurarea faptului că seturi similare de infrastructuri de cercetare colaborează pentru a soluționa problemele strategice care afectează comunitățile de utilizatori; stabilirea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu eficace, adaptabil și durabil pentru cercetarea bazată pe date; interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; promovarea unei acoperiri paneuropene a infrastructurilor de cercetare distribuite, inclusiv pentru a permite o comparație transnațională a datelor de cercetare, de exemplu în domeniul științelor sociale și umaniste și cel al mediului; promovarea interoperabilității infrastructurilor de cercetare; îmbunătățirea și consolidarea transferului de cunoștințe și a formării profesionale a resurselor umane cu înaltă calificare; promovarea utilizării infrastructurilor de cercetare paneuropene de nivel mondial existente în toate domeniile vizate de programul Orizont Europa și, după caz, modernizarea acestora; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din Europa; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe co-inovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.

De asemenea, trebuie consolidată și dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare din UE, încurajând cooperarea mai strânsă cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.

Activitățile vor contribui la atingerea a diferite obiective de dezvoltare durabilă (ODD), cum ar fi: ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.

3.2.  Domenii de intervenție

3.2.1.  Consolidarea și dezvoltarea peisajului infrastructurilor europene de cercetare

Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare identificate de ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare de nivel mondial relevante la nivel paneuropean sunt esențiale pentru ca UE să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, formarea cercetătorilor și îmbunătățirea competențelor acestora, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.

Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să furnizeze comunităților de cercetători din Europa următoarea generație de servicii de date pentru colectarea, stocarea, prelucrarea volumelor mari de date științifice (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de astfel de date, în conformitate cu principiile FAIR. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa acces la majoritatea datelor generate și colectate de infrastructurile de cercetare, precum și la resursele HPC și „exascale”, inclusiv la cele implementate în cadrul infrastructurii europene de date (EDI – European Data Infrastructure)(14).

Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de cercetare și inovare la nivelul UE, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele de partenere din lume.

Linii generale

–  ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de punere în aplicare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte surse de finanțare, în cazul infrastructurilor de cercetare susținute din fondurile structurale, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin raționalizarea practicii de monitorizare a reperelor ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare paneuropene și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor, a acoperirii paneuropene sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;

–  cloudul european pentru știința deschisă, inclusiv: adaptabilitatea și durabilitatea canalului de acces; în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, reunirea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, confidențialitatea prin intermediul proiectării); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;

–  rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.

3.2.2.  Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare

Peisajul cercetării va fi îmbunătățit ▌prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii europeni și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este necesar, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.

Linii generale

–  rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;

–  rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, care să abordeze provocările globale în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor de cercetare.

3.2.2a  Potențialul de inovare al infrastructurilor de cercetare europene și activitățile vizând inovarea și formarea

Pentru a stimula inovarea atât în cadrul infrastructurilor de cercetare în sine, cât și în sectoarele industriale, va fi încurajată cooperarea cu industria în domeniul cercetării și dezvoltării în vederea dezvoltării capacităților Uniunii și a stimulării cererii de aprovizionare industrială în domenii de înaltă tehnologie ▌precum aparatura științifică. În plus, va fi încurajată utilizarea infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală sau ca centre fondate pe cunoaștere. Pentru dezvoltarea și exploatarea infrastructurilor de cercetare, va fi necesar ca directorii, cercetătorii, inginerii și tehnicienii, precum și utilizatorii acestora să dețină competențe adecvate. În acest scop, finanțarea acordată de Uniune va sprijini formarea personalului care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare de interes paneuropean, schimbul de personal și de bune practici între instalații și disponibilitatea unor resurse umane adecvate în disciplinele-cheie, inclusiv elaborarea unor programe de studii specifice. Vor fi încurajate sinergiile cu acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Linii generale

–  rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru pregătirea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune în vederea dezvoltării tehnologice și a creării de instrumente tehnologice;

–  formarea personalului care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare de interes paneuropean.

3.2.2b  Consolidarea politicii europene privind infrastructurile de cercetare și a cooperării internaționale

Este nevoie de sprijin pentru ca factorii de decizie, organismele de finanțare sau grupurile consultative, precum ESFRI, să se alinieze corespunzător în vederea dezvoltării și a punerii în aplicare a unei strategii europene pe termen lung coerente și durabile privind infrastructurile de cercetare.

În mod similar, facilitarea cooperării internaționale strategice va consolida poziția infrastructurilor europene de cercetare la nivel internațional, asigurând crearea de rețele între acestea, interoperabilitatea lor și accesul la nivel mondial.

Linii generale

–  supravegherea, monitorizarea și evaluarea infrastructurilor de cercetare la nivelul UE, precum și studii de politică, acțiuni de comunicare și de formare profesională, acțiuni de cooperare internațională strategică privind infrastructurile de cercetare, precum și activități specifice ale organismelor relevante de politică și consultative.

PILONUL II

PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ EUROPEANĂ

UE se confruntă cu numeroase provocări, unele dintre acestea fiind, de asemenea, provocări globale. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste, trebuie abordate împreună, mobilizând resurse umane adecvate, bine pregătite și calificate și resurse financiare suficiente, precum și un efort proporțional în vederea găsirii de soluții. Tocmai acestea sunt domeniile în care UE trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor noștri.

Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii în cadrul cooperării internaționale, în concordanță cu indicațiile trasate de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, de obiectivele de dezvoltare durabilă și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a cercetării și inovării în vederea dezvoltării durabile.

Cercetarea și inovarea reprezintă principalii vectori ai creșterii durabile și favorabile incluziunii, precum și ai competitivității tehnologice și industriale▌. Acestea vor contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, precum și la problemele de mâine, pentru a inversa cât mai curând posibil tendința negativă și periculoasă care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică cu utilizarea pe o scară tot mai largă a resurselor naturale și provocările sociale din ce în ce mai mari. Acest lucru va transforma provocările în noi oportunități de afaceri și în beneficii rapide pentru societate.

UE va obține beneficii ca utilizator și ca producător de cunoștințe, tehnologii și industrii și va demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, creative, reziliente, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și al mediului, în domeniul economiei ▌durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, fie că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, fie despre societăți reziliente, creative și incluzive▌, fie despre societăți consolidate grație securității civile, fie despre energia și mobilitatea accesibile și curate, fie despre o economie și o societate digitalizate, fie despre o industrie transdisciplinară și creativă, fie despre soluții maritime, terestre sau legate de spațiu, fie despre o bioeconomie care funcționează bine și care include soluții privind alimentele și alimentația sau despre utilizarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; toate acestea generează bunăstare în Europa și oferă locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială, la fel ca și dezvoltarea de lanțuri valorice industriale inovatoare la nivelul UE.

Noile tehnologii afectează, practic, toate domeniile de politică. Pentru fiecare tehnologie separată există adesea o combinație de oportunități sociale și economice, oportunități de îmbunătățire a eficienței și a calității administrației, consecințe pentru ocuparea forței de muncă și pentru educație, dar și riscuri posibile pentru siguranță, viața privată și etică. Prin urmare, politica în domeniul tehnologiei necesită neapărat cântărirea deplină a intereselor, precum și o cooperare transsectorială și formularea de strategii.

Cercetarea și inovarea din cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa sunt grupate în clustere de activități integrate, ample, necompartimentate. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de durabilitate. Aceste obiective vor fi atinse numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a cercetării și inovării, reunind astfel utilizatori finali, oameni de știință, ingineri, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, factori de decizie, cetățeni și organizații ale societății civile. Prin urmare, niciunul dintre clustere nu este destinat unui singur set de actori și toate activitățile vor fi puse în aplicare în primul rând prin proiecte de cercetare și inovare bazate pe colaborare și selectate pe baza unor cereri de propuneri competitive.

Pe lângă abordarea provocărilor globale, activitățile din clustere vor dezvolta și vor aplica, de asemenea, tehnologiile ▌generice esențiale și emergente (digitale sau non-digitale), ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial și social a UE. Dacă este cazul, UE va folosi date și servicii bazate pe tehnologii spațiale. Acest pilon al programului Orizont Europa va viza toate nivelurile de maturitate tehnologică până la 8, fără a aduce atingere dreptului Uniunii în materie de concurență.

Acțiunile vor genera noi cunoștințe și vor dezvolta soluții tehnologice și netehnologice, vor scoate tehnologia din laborator și o vor aduce pe piață, vor dezvolta aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, și vor include măsuri de stimulare a pătrunderii pe piață și de impulsionare a implicării sectorului privat, precum și de motivare a activităților de standardizare în cadrul Uniunii. Tehnologiile necesită ca o masă critică de cercetători europeni și industria să creeze ecosisteme de vârf la nivel mondial, care să includă infrastructuri tehnologice de ultimă generație, de exemplu pentru testare. Sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa, precum și cu EIT, dar și cu alte programe, vor fi sporite la maximum.

Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în UE, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de cercetare și inovare, care vor fi orientate către investitorii publici și privați, precum și către alte programe pertinente de la nivelul UE și de la nivel național sau regional. În această perspectivă, vor fi dezvoltate sinergii cu cel de al treilea pilon al programului Orizont Europa.

Egalitatea de gen este un factor esențial în vederea obținerii unei creșteri economice durabile. Prin urmare, este important ca perspectiva de gen să fie integrată în toate provocările globale.

1.  CLUSTERUL „SĂNĂTATE”;

1.1.  Motivare

Potrivit Pilonului UE al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă care să fie sigură și de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și la toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.

O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru înfruntarea provocării reprezentate de îmbătrânirea societății europene, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit OCDE, o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată unei intensificări a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din UE a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, mediului, educației, sănătății și îngrijirii cetățenilor săi. În 2015, în ansamblu, speranța de viață la naștere a fost de 80,6 ani în UE, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în UE cu 3 luni pe an, în medie. Pe lângă aceste îmbunătățiri, pot fi observate diferențe sociale și de gen în ceea ce privește speranța de viață între grupuri specifice, precum și de la o țară europeană la alta.

Cercetarea și inovarea din domeniul sănătății au jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii. Cu toate acestea, UE continuă să se confrunte cu provocări noi sau persistente care îi amenință cetățenii, sănătatea publică, și durabilitatea serviciilor de sănătate și a sistemelor de protecție socială, precum și competitivitatea industriei de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în UE se numără: accesibilitatea serviciilor de sănătate și de îngrijire la prețuri abordabile; lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; creșterea numărului cazurilor de cancer; creșterea incidenței bolilor psihice; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate, inclusiv a aspectelor legate de sărăcie, într-un mediu social, urban, rural și natural în rapidă schimbare; schimbările demografice, inclusiv problemele legate de îmbătrânirea populației, precum și creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene ▌și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire ca să rămână competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial. În plus, reticența față de vaccinare poate reduce acoperirea vaccinală în rândul anumitor grupuri de populație.

Aceste provocări în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, tehnic și netehnic, transsectorial și transnațional. Activitățile de cercetare și inovare vor crea legături strânse între cercetarea bazată pe descoperire, cercetarea clinică, translațională, epidemiologică, etică, ecologică și socioeconomică, precum și între acestea și științele reglementării. Acestea vor aborda domenii cu nevoi clinice nesatisfăcute, ca, de exemplu, bolile rare sau dificil de tratat (cancerul, cum ar fi cancerul pediatric și cancerul pulmonar). Activitățile respective vor valorifica competențele combinate ale mediului academic, ale practicienilor, ale organismelor de reglementare și ale industriei și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu serviciile sociale, cu pacienții, cu factorii de decizie și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate, ținând seama de competențele statelor membre în ceea ce privește organizarea și finanțarea sistemelor lor de sănătate. Se va profita pe deplin de pe urma cercetării de frontieră în domeniul genomic și în alte domenii ale multiomicii, precum și a introducerii treptate a unor abordări personalizate în domeniul medicinei, relevante pentru tratarea unei varietăți de boli netransmisibile și pentru digitalizarea în domeniul sănătății și îngrijirii.

Cercetarea și inovarea vor promova colaborarea strategică la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unui spațiu de manevră, sporirea vitezei de acțiune și realizarea de economii de scară▌, precum și pentru exploatarea sinergiilor, evitarea duplicării eforturilor și partajarea beneficiilor preconizate și a riscurilor financiare implicate. Se promovează sinergiile în ceea ce privește cercetarea și inovarea în domeniul sănătății în cadrul programului Orizont Europa, în special cu componenta Sănătate din cadrul Fondului social european Plus.

Soluțiile digitale de sănătate au creat numeroase oportunități de soluționare a problemelor legate de serviciile de îngrijire, precum și de abordare a altor aspecte emergente specifice unei societăți aflate în proces de îmbătrânire. Ar trebui să se profite pe deplin de oportunitățile pe care le poate oferi digitalizarea în domeniul sănătății și îngrijirii, fără a se pune în pericol dreptul la viață privată și la protecția datelor. Au fost elaborate dispozitive digitale și programe informatice pentru a diagnostica, a trata și a facilita autogestionarea bolilor de către pacienți, inclusiv a bolilor cronice. Tehnologiile digitale sunt, de asemenea, utilizate din ce în ce mai mult în formarea și educația medicală, precum și de către pacienți și alți consumatori de servicii de asistență medicală în vederea accesării și a partajării informațiilor medicale, precum și a creării de astfel de informații.

Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor dezvolta baza de cunoștințe, vor exploata cunoștințele și tehnologiile existente, vor crea și vor consolida capacitatea de cercetare și inovare și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul, reabilitarea și vindecarea integrată a bolilor, precum și pentru îngrijirile paliative și de lungă durată. Rezultatele cercetării vor fi transpuse în recomandări de acțiune și vor fi comunicate părților interesate relevante. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la creșterea bunăstării și a speranței de viață, la o viață activă și sănătoasă, la îmbunătățirea calității vieții și a productivității, la creșterea speranței de viață sănătoasă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijire. În conformitate cu articolele 14 și 15 din regulament și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, etica, protecția demnității umane, aspectele etnice și cele referitoare la gen și nevoile persoanelor dezavantajate și vulnerabile se vor bucura de o atenție specială.

Prin abordarea principalelor provocări în materie de sănătate se vor sprijini angajamentul UE față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv al strategiilor și planurilor de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Vor fi aduse contribuții la obiectivele de politică și la strategiile UE, în special la Pilonul UE al drepturilor sociale, la piața unică digitală a UE, la Directiva UE privind asistența medicală transfrontalieră, precum și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) și la punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale UE.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 13 – Acțiuni climatice.

1.2.  Domenii de intervenție

1.2.1.  Sănătatea pe tot parcursul vieții

Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (perioada perinatală, naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate, luându-se în considerare aspectele etice și cele legate de gen. Aceasta va permite reducerea inegalităților conexe în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate în beneficiul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, inclusiv printr-un start sănătos în viață și un regim alimentar sănătos care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mintale și fizice. Prevenirea și comunicarea vor avea în vedere caracteristicile tipurilor specifice de public.

Linii generale

–  înțelegerea dezvoltării timpurii și a procesului de îmbătrânire pe durata întregii vieți;

–  sănătatea prenatală și neonatală, sănătatea mamelor, a taților, a sugarilor și a copiilor, precum și rolul părinților, al familiei și al cadrelor didactice;

–  necesitățile în materie de sănătate ale adolescenților, inclusiv factorii care influențează sănătatea mintală;

–  consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;

–  cercetarea în ceea ce privește măsurile de planificare, punere în aplicare și monitorizare a reabilitării pe parcursul întregii vieți și, în special, un program individual de reabilitare timpurie pentru copiii afectați de boli invalidante;

–  îmbătrânirea în condiții bune de sănătate, viața independentă și activă, inclusiv participarea socială a persoanelor în vârstă și/sau cu handicap;

–  educația și alfabetizarea ▌în domeniul sănătății, inclusiv din perspectivă digitală.

1.2.2.  Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății

O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, cultural, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al mobilității umane (cum ar fi migrația și călătoriile), al poluării, al nutriției, al schimbărilor climatice și al altor aspecte legate de mediu, va contribui la identificarea, la prevenirea și la reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; la reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; la sprijinirea unor medii de viață și de muncă sigure, ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; la promovarea unui stil de viață și al unui comportament de consum sănătoase și la dezvoltarea unei societăți echitabile, sigure și favorabile incluziunii. Aceasta se va baza, de asemenea, pe studii efectuate pe grupe de populație, pe biomonitorizarea umană și pe studii epidemiologice.

Linii generale

–  tehnologii și metodologii pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanții din aerul interior și exterior și de alți factori de stres legați de schimbările climatice, de locul de muncă, de stilul de viață sau de mediu și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;

–  factorii de mediu, ocupaționali, socioeconomici, culturali, genetici și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mintală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordându-se o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate, chestiunilor specifice vârstei și aspectelor legate de gen, acolo unde este cazul, incluzând impactul asupra sănătății al proiectării clădirilor, produselor și serviciilor;

–  evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, sprijinite de abordări transdisciplinare, după caz, și de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv înlocuirea testelor efectuate pe animale și alternative la aceste teste;

–  capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea, utilizarea, reutilizarea și combinarea, în condiții de siguranță, a datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv referitoare la expunerea oamenilor, precum și pentru asigurarea legăturii lor cu bazele de date privind parametrii de mediu, stilurile de viață, starea de sănătate și bolile la nivelul UE și la nivel internațional;

–  promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară, inclusiv aspectele profesionale.

1.2.3.  Bolile netransmisibile și bolile rare

Bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită îmbunătățirea înțelegerii și a taxonomiei, precum și abordări mai eficace▌, inclusiv abordări bazate pe medicina personalizată (denumită și „medicina de precizie”), în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul, reabilitarea și vindecarea, precum și înțelegerea multimorbidității.

Linii generale

–  înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezvoltării bolilor netransmisibile, inclusiv a bolilor cardiovasculare;

–  studii longitudinale asupra populației pentru a sprijini înțelegerea parametrilor referitori la sănătate și la boli și pentru a ajuta la stratificarea populațiilor în sprijinul dezvoltării medicinei preventive;

–  instrumente și tehnici de diagnosticare pentru diagnosticarea timpurie și mai precisă și pentru un tratament adaptat la pacient, acordat în timp util, care să permită întârzierea și/sau inversarea evoluției bolii;

–   programe de prevenire și de depistare medicală, care corespund recomandărilor OMS, ONU și UE sau care depășesc aceste recomandări;

–   soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității, inclusiv a bolilor neurodegenerative și a celor cardiovasculare;

–   tratamente, ▌remedii sau alte intervenții terapeutice, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;

–   îngrijire paliativă;

–  domenii în care nevoile clinice nesatisfăcute sunt ridicate, precum bolile rare, inclusiv cancerul pediatric;

–   evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor, inclusiv pe baza datelor din practica medicală reală;

–   cercetarea privind punerea în aplicare în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate;

–  dezvoltarea cercetării și îmbunătățirea informațiilor despre bolile rare, precum și a îngrijirii și a tratamentului acestora, inclusiv prin intermediul medicinei personalizate.

1.2.4.  Bolile infecțioase, inclusiv bolile legate de sărăcie și bolile neglijate

Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru sănătatea mondială și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru va presupune înțelegerea și prevenirea epidemiilor, pregătirea pentru ele și detectarea lor timpurie și răspunsul cercetării în fața epidemiilor, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, inclusiv a bolilor legate de sărăcie și a bolilor neglijate, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) urmând o abordare de tip „O singură sănătate”.

Linii generale

–  înțelegerea mecanismelor privind infecțiile;

–  factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni, precum și impactul schimbărilor climatice și al evoluțiilor ecosistemelor asupra dinamicii bolilor infecțioase;

–  previziunea, detectarea timpurie și rapidă, controlul și supravegherea bolilor infecțioase,▌ a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;

–  combaterea rezistenței la antimicrobiene, inclusiv epidemiologia, prevenirea, diagnosticarea, precum și dezvoltarea de noi antimicrobiene și vaccinuri;

–  vaccinuri, inclusiv platforme tehnologice pentru vaccinuri, metode de diagnosticare, tratamente și remedii pentru bolile infecțioase, inclusiv comorbidități și coinfecții;

–  abordarea gradului scăzut de vaccinare, înțelegerea reticenței față de vaccinare și consolidarea încrederii în vaccinuri;

–  pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților, și coordonarea măsurilor și a strategiilor respective la nivel regional, național și la nivelul UE;

–  barierele din calea punerii în aplicare și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;

–  aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri mici și medii, precum SIDA, tuberculoza și bolile tropicale, luând în considerare și malaria, inclusiv în ceea ce privește fluxurile de migrație și, în general, creșterea mobilității umane.

1.2.5.  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire, inclusiv medicina personalizată

Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în UE în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea▌, punerea în aplicare și evaluarea unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure, ușor de utilizat și rentabile pentru sistemele de sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără tehnologiile generice esențiale, de la noile biomaterii la biotehnologie, precum și la metodele bazate pe studiul celulelor individuale, multiomica și abordările bazate pe medicina sistemică, inteligența artificială și alte tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de cele existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este unul dintre sectoarele economice critice ale UE, reprezentând 3 % din PIB și având 1,5 milioane de angajați. Este necesar ca părțile interesate relevante să fie implicate cât mai devreme posibil și să fie luat în considerare aspectul netehnologic pentru a asigura acceptabilitatea noilor tehnologii, metodologii și instrumente. Printre acestea se numără cetățenii, furnizorii de servicii medicale și profesioniștii din acest domeniu.

Linii generale

–  instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății și orice indicații medicale relevante, inclusiv tulburările funcționale;

–  instrumente, tehnologii, dispozitive medicale, imagistică medicală, biotehnologie, nanomedicină și terapii avansate (inclusiv terapia celulară și genică), precum și soluții digitale integrate pentru sănătatea și îngrijirea oamenilor, inclusiv inteligența artificială, soluțiile mobile și serviciile de sănătate ▌de la distanță, abordând totodată, atunci când este cazul, aspectele legate de rentabilitatea producției încă dintr-un stadiu incipient (pentru a optimiza stadiul de industrializare și pentru ca potențialul de inovare să se concretizeze în medicamente accesibil);

–  testarea, introducerea pe scară largă, optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice în domeniul inovării vizând astfel de tehnologii și instrumente, în condiții reale, inclusiv trialuri clinice, cercetarea privind punerea în aplicare, inclusiv diagnosticarea bazată pe medicina personalizată;

–  procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor și tehnologiilor din domeniul sănătății și al îngrijirii;

–  siguranța, eficacitatea, rentabilitatea, interoperabilitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social, inclusiv aspectele legate de acceptarea socială;

–  știința reglementării și standarde pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății și al îngrijirii;

–  gestionarea datelor din domeniul sănătății, inclusiv interoperabilitatea și integrarea datelor, metodele analitice și de vizualizare a acestora, procesele de luare a deciziilor, având la bază inteligența artificială, explorarea datelor, tehnologiile de lucru cu volume mari de date, bioinformatica și tehnologiile de calcul de înaltă performanță pentru a stimula medicina personalizată, inclusiv prevenirea, și pentru a optimiza parcursul în materie de sănătate.

1.2.6.  Sistemele de sănătate

Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din UE, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală a statelor membre este de a face ca sistemele de sănătate să devină sigure și securizate, accesibile pentru toți, integrate, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile, de încredere și să ofere servicii pertinente și la timp, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijirii orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene de date deschise și sigure. Noile oportunități, cum ar fi implementarea tehnologiei 5G, conceptul de „gemeni digitali” și internetul obiectelor, vor face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii.

Linii generale

–  sprijinirea bazei de cunoștințe pentru reformarea sistemelor și a politicilor de sănătate din Europa și din afara acesteia;

–  noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire, inclusiv abordări bazate pe medicina personalizată, aspecte organizatorice și de gestionare, și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară/regiune la alta;

–  îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;

–  evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;

–  viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale, inclusiv competențele digitale;

–  îmbunătățirea furnizării de informații oportune, fiabile, sigure și demne de încredere referitoare la sănătate și a utilizării/reutilizării datelor privind sănătatea, inclusiv a fișelor medicale electronice, acordându-se atenția cuvenită protecției datelor, inclusiv utilizării abuzive a informațiilor personale privind stilul de viață și sănătatea, securității, accesibilității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;

–  reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;

–  soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu profesioniștii din domeniul asistenței medicale și sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator, luându-se în considerare accesul egal;

–  date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul UE și la nivel mondial, având ca punct de plecare cunoștințele și bazele de date existente.

2.  CLUSTERUL „CULTURĂ, CREATIVITATE ȘI O SOCIETATE ▌ FAVORABILĂ INCLUZIUNII”

2.1.  Motivare

UE reprezintă o modalitate unică de a combina creșterea economică cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de globalizare și de schimbările tehnologice, precum și de creșterea inegalităților.

UE trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, încurajând educația, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și a integrării migranților vor rămâne aspecte prioritare. Rolul cercetării și al inovării în domeniul științelor sociale, al științelor umaniste și al artelor, precum și în sectoarele culturale și creative, în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor UE este fundamental. În special, aspectele legate de științele sociale și umaniste sunt incluse în toate domeniile de intervenție ale acestui cluster.

▌

Amploarea, complexitatea și caracterul intergenerațional și transnațional al acestor provocări necesită măsuri pe mai multe niveluri din partea UE. Abordarea acestor aspecte sociale, politice, culturale și economice critice ▌numai la nivel național ar implica riscul de utilizare ineficientă a resurselor, de adoptare a unor abordări fragmentate și a unor standardele diferite în materie de cunoștințe și de capacități.

▌

Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor fi aliniate, în general, la prioritățile UE în materie de schimbări democratice, locuri de muncă, creștere și investiții; justiție și drepturi fundamentale; migrație; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; piața unică digitală. Acest lucru constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. Aceasta va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale, precum și Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine. ▌Vor fi exploatate sinergiile cu programul „Justiție” și cu programul „Drepturi și valori”, care sprijină activități în domeniul accesului la justiție, al drepturilor victimelor, al egalității de gen, al nediscriminării, al protecției datelor și al promovării cetățeniei europene, precum și cu programele Europa creativă și Europa digitală, Erasmus, Erasmus+ și Fondul social european Plus.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 - Egalitatea de gen; ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.

2.2.  Domenii de intervenție

2.2.1.  Democrația și guvernanța

Încrederea în democrație și în instituțiile politice consacrate pare să scadă. Deziluzionarea cu privire la politică este din ce în ce mai articulată de partidele antisistem și populiste și de revenirea la nativism. Această stare de fapt este agravată de inegalitățile socioeconomice, de fluxurile migratorii considerabile și de preocupările de securitate, printre altele. Reacția la provocările prezente și viitoare necesită o nouă reflecție privind modul în care instituțiile democratice de la toate nivelurile trebuie să se adapteze în contextul unei mai mari diversități, al concurenței economice la nivel mondial, al evoluțiilor tehnologice rapide și al digitalizării, în care experiența cetățenilor legată de discursurile, practicile și instituțiile democratice este esențială.

Linii generale

–  istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme; ▌rolul politicilor educaționale, culturale și de tineret ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;

–  rolul capitalului social și al accesului la cultură în consolidarea dialogului democratic și a participării civice și în clădirea de societăți deschise și bazate pe încredere.

–  abordări inovatoare și responsabile pentru a sprijini transparența, accesibilitatea, capacitatea de reacție, răspunderea, credibilitatea, reziliența, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, precum și a statului de drept;

–  strategii de abordare a populismului, a rasismului, a polarizării, a corupției, a extremismului, a radicalizării și a terorismului, precum și de includere, capacitare și implicare a cetățenilor;

–  analiza și dezvoltarea incluziunii sociale, economice și politice și a dinamicii interculturale în Europa și în afara acesteia;

–  o mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;

–  rolul▌identităților multiculturale, inclusiv al celor spirituale, în raport cu democrația, cu cetățenia▌ și cu angajamentul politic, precum și valorile fundamentale ale UE, cum ar fi respectul, toleranța, egalitatea de gen, cooperarea și dialogul;

–  sprijinirea cercetării pentru a înțelege identitatea și apartenența la nivelul tuturor comunităților, regiunilor și națiunilor;

–  impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al volumelor mari de date, al rețelelor sociale online și al inteligenței artificiale, asupra democrației, a vieții private și a libertății de exprimare;

–  democrația și guvernanța deliberative, participative și directe și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;

–  impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a guvernanței democratice și cercetarea privind măsura în care acesta poate contribui la reducerea inegalităților și la combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, precum și la o democrație mai rezilientă;

–  dimensiunile umană, socială și politică ale criminalității, ale dogmatismului și ale radicalizării, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau potențial afectate;

–  combaterea dezinformării, a știrilor false și a discursurilor de incitare la ură și impactul acestora în modelarea spațiului public;

–  UE ca actor internațional și regional în guvernanța multilaterală, inclusiv noi abordări ale diplomației științifice;

–  eficiența sistemelor de justiție și îmbunătățirea accesului la justiție pe baza independenței și a principiilor sistemului judiciar, precum și a drepturilor omului, prin metode procedurale echitabile, eficiente și transparente, atât în materie civilă, cât și în materie penală.

2.2.2.  Patrimoniul cultural

Sectoarele culturale și creative europene construiesc punți între arte, cultură, convingeri și experiențe spirituale și patrimoniu cultural, întreprinderi și tehnologie. Mai mult, industriile culturale și creative joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte de propagare inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul, mass-media și tehnologiile digitale și ingineria. Patrimoniul cultural face parte integrantă din sectoarele culturale și creative și reprezintă țesutul vieții noastre, fiind important pentru comunități, grupuri și societăți și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre. O mai bună înțelegere a patrimoniului nostru cultural și a modului în care acesta este perceput și interpretat este esențială pentru crearea unei societăți favorabile incluziunii în Europa și în întreaga lume. Acesta constituie, de asemenea, o forță motrice a economiei europene și a economiilor naționale, regionale și locale și o sursă puternică de inspirație pentru industriile culturale și creative. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniul cultural, material și imaterial, este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, creative și antreprenoriale▌care reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior. În acest sens, atât inovarea, cât și reziliența patrimoniului cultural trebuie să fie luate în considerare în colaborare cu comunitățile locale și cu părțile interesate relevante. Acesta poate servi, de asemenea, ca agent al diplomației culturale și ca factor de formare a identității și de coeziune culturală și socială.

Linii generale

–  studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf și metodologii inovatoare, inclusiv digitale;

–  accesul la patrimoniul cultural și partajarea acestuia, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;

–  cercetarea vizând accesibilitatea patrimoniului cultural prin intermediul noilor tehnologii, cum ar fi serviciile de cloud, inclusiv un spațiu de colaborare în domeniul patrimoniului cultural european, fără a se limita însă la acesta, precum și încurajarea și facilitarea transmiterii know-how-ului și a competențelor. Aceasta va fi precedată de o evaluare a impactului;

–  modele de afaceri durabile pentru consolidarea bazelor financiare ale sectorului patrimoniului;

–  crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente, inclusiv mass-media interactivă, și inovarea socială;

–  contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea UE într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural durabil;

–  conservarea, protejarea, consolidarea, ▌reabilitarea și gestionarea durabilă a patrimoniului cultural și lingvistic, inclusiv prin utilizarea aptitudinilor și a meșteșugurilor tradiționale sau a tehnologiilor de vârf, inclusiv a celor digitale;

–  influența amintirilor culturale, a tradițiilor, a modelelor comportamentale, a percepțiilor, a convingerilor, a valorilor, a sentimentului de apartenență și a identităților. Rolul culturii și al patrimoniului cultural în societățile multiculturale și modelele de incluziune și excluziune culturală.

2.2.3.  Transformările sociale și economice

Societățile europene suferă transformări socioeconomice și culturale profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene(15). Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, egalitatea de gen, bunăstarea și reducerea inegalităților, de a spori productivitatea (incluzând progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia), de a aborda inegalitățile socio-spațiale și de a promova capitalul uman, de a înțelege și răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și de a sprijini solidaritatea între generații, dialogul intercultural și mobilitatea socială. Sunt necesare sisteme de educație și de formare accesibile, favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.

Linii generale

–  o bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, în vederea dobândirii de competențe cu valoare adăugată ridicată, a productivității, a mobilității sociale, a creșterii, a inovării sociale și a creării de locuri de muncă. Rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților și în sprijinirea incluziunii, inclusiv în prevenirea eșecului școlar;

–  sustenabilitatea socială dincolo de indicatorii exclusivi ai PIB-ului, în special noi modele economice și de afaceri și noi tehnologii financiare;

–  instrumente statistice și alte instrumente economice în scopul unei mai bune înțelegeri a creșterii și a inovării, în contextul unei creșteri lente a productivității și/sau al unor schimbări economice structurale;

–  noi modele de guvernanță în domenii economice emergente și instituții de piață;

–  noi tipuri de activități, rolul muncii, îmbunătățirea competențelor, tendințe și schimbări pe piața forței de muncă și veniturile în societatea modernă, precum și efectele acestora asupra distribuției veniturilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, medii de lucru, nediscriminarea, inclusiv egalitatea de gen și incluziunea socială;

–  o mai bună înțelegere a schimbărilor societale din Europa și a impactului acestora;

–  efectele transformărilor sociale, tehnologice și economice asupra accesului la o locuință sigură, sănătoasă, accesibilă financiar și durabilă;

–  sistemele fiscale și de prestații sociale, împreună cu politicile privind securitatea socială și investițiile sociale, în vederea eliminării inegalităților într-un mod echitabil și durabil și a abordării efectelor▌tehnologiei, ale demografiei și ale diversității;

–  modele de dezvoltare și creștere durabile și favorabile incluziunii pentru mediul urban, semiurban și rural;

–  înțelegerea mobilității umane și a efectelor acesteia în contextul transformărilor sociale și economice, luate în considerare la nivel mondial și local, pentru o mai bună guvernanță în materie de migrație, respectarea diferențelor, integrarea pe termen lung a migranților, inclusiv a refugiaților, și impactul intervențiilor de politică conexe; respectarea angajamentelor internaționale și a drepturilor omului, precum și aspectele legate de ajutorul pentru dezvoltare și de cooperare; creșterea și îmbunătățirea accesului la educație, la formare profesională, la piața forței de muncă, la cultură, la servicii de asistență, precum și la cetățenia activă și incluzivă, în special pentru persoanele vulnerabile, inclusiv pentru migranți;

–  abordarea provocărilor majore legate de modelele europene privind coeziunea socială, imigrația, integrarea, schimbările demografice, îmbătrânirea, handicapul, educația, sărăcia și excluziunea socială;

–   strategii avansate și metode inovatoare vizând egalitatea de gen în toate domeniile sociale, economice și culturale, precum și pentru a aborda prejudecățile de gen și violența bazată pe gen.

–  sisteme de educație și formare profesională care să promoveze și să utilizeze în mod optim transformarea digitală din UE și care, în plus, să poată gestiona riscurile generate de interconectarea globală și de inovațiile tehnologice, în special riscurile emergente online, preocupările legate de etică, inegalitățile socioeconomice și schimbările radicale din cadrul piețelor;

–  modernizarea sistemelor de guvernanță și de gestionare ale autorităților publice, cu scopul de a implica cetățenii și de a răspunde așteptărilor lor legate de furnizarea serviciilor, transparență, accesibilitate, deschidere, răspundere și orientarea către utilizator.

▌

3.  CLUSTERUL „SECURITATEA CIVILĂ PENTRU SOCIETATE”

3.1.  Motivare

Cooperarea europeană a contribuit la o epocă de pace, stabilitate și prosperitate fără precedent pe continentul european. Cu toate acestea, Europa trebuie să răspundă provocărilor generate de amenințări persistente la adresa securității societății noastre din ce în ce mai complexe și digitalizate. Atacurile teroriste și radicalizarea, precum și atacurile cibernetice și amenințările hibride ridică probleme de securitate majore și pun o presiune deosebită asupra societăților. Amenințările noi, emergente, la adresa securității, care se profilează în viitorul apropiat din cauza noilor tehnologii, necesită, de asemenea, atenție. Securitatea și prosperitatea viitoare depind de îmbunătățirea capacităților de protejare a Europei împotriva unor astfel de amenințări. Acestea nu pot fi abordate doar prin mijloace tehnologice, ci necesită cunoștințe despre oameni, istoria, cultura și comportamentul acestora și includ considerații etice cu privire la echilibrul dintre securitate și libertate. În plus, Europa trebuie să își asigure independența în ceea ce privește tehnologiile critice din punctul de vedere al securității și să sprijine dezvoltarea unor tehnologii revoluționare în domeniul securității.

Cetățenii europeni, instituțiile de stat, organismele UE și economia trebuie să fie protejate împotriva amenințărilor continue reprezentate de terorism și criminalitatea organizată, inclusiv traficul cu arme de foc, traficul de droguri, traficul de ființe umane și traficul de bunuri culturale. Dimensiunile umane și sociale ale criminalității și radicalizarea violentă necesită o mai bună înțelegere, pentru a se îmbunătăți politicile publice în materie de securitate. Consolidarea protecției și a securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor, inclusiv a frontierelor maritime și terestre, este, de asemenea, esențială. Criminalitatea cibernetică este în creștere și riscurile conexe se diversifică, în paralel cu digitalizarea economiei și a societății. Europa trebuie să își continue eforturile de îmbunătățire a securității cibernetice, a protecției vieții private în mediul digital, a protecției datelor personale, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja stabilitatea democratică, socială și economică. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a limita efectele asupra vieții și a condițiilor de trai provocate de fenomenele meteorologice extreme, care se intensifică din cauza schimbărilor climatice, precum inundațiile, furtunile, valurile de căldură sau secetele care conduc la incendii forestiere, la degradarea terenurilor, precum și alte dezastre naturale, de exemplu cutremurele. Catastrofele, fie naturale sau provocate de om, pot pune în primejdie funcții societale importante și infrastructuri-cheie, cum ar fi comunicațiile, sănătatea, hrana, apa potabilă, furnizarea energiei, transportul, securitatea și guvernarea.

Acest lucru necesită atât cercetare tehnică, cât și cercetare în ceea ce privește factorii umani implicați pentru îmbunătățirea rezilienței în fața dezastrelor, inclusiv, după caz, testarea de aplicații, formare, precum și igiena cibernetică și educația cibernetică. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a evalua rezultatele cercetării în domeniul securității și pentru a promova adoptarea acestora.

Acest cluster va urmări crearea de sinergii, în special cu următoarele programe: Fondul pentru securitate internă, Fondul de gestionare integrată a frontierelor și Europa digitală, precum și îmbunătățirea cooperării în materie de cercetare și inovare între agențiile și organizațiile interguvernamentale, inclusiv prin mecanisme de schimb și consultare, de exemplu în domeniul de intervenție „Protecția și securitatea”.

Cercetarea în domeniul securității face parte din răspunsul cuprinzător mai amplu al UE la amenințările de securitate. Aceasta contribuie la procesul de dezvoltare a capacităților prin faptul că permite disponibilitatea în viitor a unor tehnologii, tehnici și aplicații care să elimine lacunele în materie de capacități identificate de factorii de decizie, precum și de practicieni și de organizațiile societății civile. Finanțarea cercetării prin programul-cadru al UE a reprezentat deja aproximativ 50 % din totalul finanțării publice alocate pentru cercetarea în domeniul securității în UE. Se vor folosi la maximum instrumentele disponibile, inclusiv programul spațial european (Galileo și EGNOS, Copernicus, cunoașterea situației spațiale și comunicarea guvernamentală prin satelit). Deși activitățile de cercetare și inovare din cadrul acestui program vor fi axate exclusiv pe aplicațiile civile, se va urmări coordonarea cu cercetarea în domeniul apărării finanțată de UE în vederea consolidării sinergiilor, recunoscând că există domenii de tehnologie cu dublă utilizare. Se evită duplicarea în materie de finanțare. Colaborarea transfrontalieră contribuie la dezvoltarea unei piețe unice europene a securității și la îmbunătățirea performanței industriale, punând astfel bazele autonomiei UE. Se va acorda atenția cuvenită înțelegerii și percepției oamenilor asupra securității.

Cercetarea în domeniul securității reprezintă un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă sigură și securizată”, contribuind la o uniune a securității veritabilă și eficace.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.

3.1.1.   Societăți reziliente în caz de catastrofe

Catastrofele pot apărea din mai multe surse, fie naturale, fie cauzate de om, printre care atacurile teroriste, fenomenele climatice și alte fenomene extreme (inclusiv creșterea nivelului mării), incendiile forestiere, valurile de căldură, inundațiile, secetele, deșertificarea, cutremurele, tsunami și fenomene vulcanice, crizele hidrologice, fenomenele meteorologice din spațiu, catastrofele industriale și din domeniul transporturilor, evenimentele CBRN și riscurile în cascadă generate de acestea. Scopul este de a preveni și de a reduce pierderea de vieți omenești, daunele aduse sănătății și mediului, traumele, precum și daunele economice și materiale cauzate de catastrofe, de a asigura securitatea alimentară, aprovizionarea cu medicamente și securitatea serviciilor și a apei, precum și de a îmbunătăți gradul de înțelegere și de reducere a riscurilor generate de catastrofe și de a accelera redresarea în urma catastrofelor. Acest lucru implică acoperirea întregului spectru al gestionării crizelor: de la prevenire și formare la gestionarea crizelor și la gestionarea și reziliența în perioada de după criză.

Linii generale

–  tehnologiile, capacitățile necesare și guvernanța pentru personalul de primă intervenție pentru intervenție din cadrul operațiunilor de urgență desfășurate în situații de criză, de catastrofă și în urma catastrofelor și faza inițială de redresare;

–  capacitatea societății de a preveni, gestiona și reduce mai eficient riscul de catastrofe, inclusiv prin soluții bazate pe natură, prin îmbunătățirea capacităților de prognozare, a prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la riscurile existente și la cele noi și la efectele în lanț, evaluarea impactului și o mai bună înțelegere a factorului uman în strategiile de gestionare a riscurilor și de comunicare a riscurilor;

–  sprijinirea într-o manieră mai eficace a filosofiei Cadrului de la Sendai privind o mai bună reconstrucție, printr-o mai bună înțelegere a redresării în urma catastrofelor și cercetarea în vederea unei evaluări mai eficace a riscurilor în urma dezastrelor.

–  interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră și o piață integrată a UE.

3.1.2.   Protecția și securitatea

Este necesar să se asigure protecția cetățenilor și un răspuns adecvat la amenințările de securitate generate de activitățile infracționale, inclusiv teroriste, și la amenințările hibride; să se asigure protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice, atât împotriva atacurilor fizice (inclusiv CBRN-E), cât și a atacurilor cibernetice; să fie combătute terorismul și radicalizarea violentă, inclusiv prin înțelegerea și abordarea ideilor și convingerilor teroriștilor; să se prevină și să se combată criminalitatea gravă, inclusiv criminalitatea cibernetică, și criminalitatea organizată (cum ar fi pirateria și contrafacerea produselor); să se acorde sprijin victimelor; să fie urmărite fluxurile financiare ilicite; să se dezvolte noi capacități criminalistice; să fie sprijinită utilizarea datelor în scopul asigurării aplicării legii și să se asigure protecția datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a aplicării legii; să se consolideze capacitățile de protecție a frontierelor, să fie sprijinită gestionarea frontierelor aeriene, terestre și maritime ale UE în scopul circulației persoanelor și a bunurilor și să se înțeleagă factorul uman în toate aceste amenințări la adresa securității, precum și în prevenirea și atenuarea acestora. Este esențial să se mențină flexibilitatea pentru a răspunde cu rapiditate la noile provocări neprevăzute în materie de securitate care pot apărea.

Linii generale

–  abordări și tehnologii inovatoare pentru practicienii din domeniul securității (cum ar fi forțele de poliție, pompierii, serviciile medicale, poliția de frontieră și garda de coastă, birourile vamale), în special în contextul transformării digitale și al interoperabilității forțelor de securitate, operatorii de infrastructură, organizațiile societății civile și cei care gestionează spații deschise;

–  analiza fenomenelor infracționale transfrontaliere, metode avansate prin care schimbul de date și colectarea datelor se efectuează în mod rapid, fiabil, standardizat și îmbunătățit din punctul de vedere al protecției vieții private, precum și bune practici;

—  dimensiunile umane și socioeconomice ale criminalității și ale radicalizării violente, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau care ar putea fi afectate, inclusiv înțelegerea și combaterea ideilor și convingerilor teroriste, precum și a infracțiunilor bazate pe gen, orientare sexuală sau discriminare rasială;

—  analiza aspectelor de securitate ale noilor tehnologii, cum ar fi secvențierea ADN-ului, editarea genomului, nanomaterialele și materialele funcționale, inteligența artificială, sistemele autonome, dronele, robotica, informatica cuantică, criptomonedele, imprimarea 3D și dispozitivele portabile, tehnologia blockchain, precum și creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor, a autorităților publice și a industriei, în vederea prevenirii apariției de noi riscuri de securitate și a reducerii riscurilor existente, inclusiv a celor generate de aceste noi tehnologii▌;

–  îmbunătățirea capacităților prospective și de analiză pentru elaborarea politicilor și la nivel strategic în ceea ce privește amenințările la adresa securității;

–  protecția infrastructurilor critice, precum și a spațiilor deschise și publice împotriva amenințărilor fizice, digitale și hibride, inclusiv a efectelor schimbărilor climatice;

–  monitorizarea și combaterea dezinformării și a știrilor false cu implicații în materie de securitate, inclusiv dezvoltarea unor capacități de detectare a surselor de manipulare;

–  dezvoltarea tehnologică pentru aplicații civile, cu posibilitatea de a consolida, după caz, interoperabilitatea dintre forțele de protecție civilă și forțele militare;

–  interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră, interguvernamentală și între agenții și pentru a dezvolta o piață integrată a UE;

–  dezvoltarea de instrumente și metode pentru o gestionare integrată eficace și eficientă a frontierelor, în special pentru a spori capacitatea de reacție, și o capacitate îmbunătățită de a monitoriza traversările frontierelor externe, în vederea îmbunătățirii detectării riscurilor, a răspunsului la incidente și a prevenirii criminalității;

–  detectarea activităților frauduloase la punctele de trecere a frontierei și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv identificarea documentelor false sau manipulate în alt mod și detectarea traficului de ființe umane și de bunuri ilicite;

–  asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a respectării legii, având în vedere, în special, rapidele evoluții tehnologice, inclusiv confidențialitatea și integritatea informațiilor, precum și trasabilitatea și prelucrarea tuturor tranzacțiilor;

–  elaborarea de tehnici pentru identificarea produselor contrafăcute, pentru consolidarea protecției pieselor și mărfurilor originale și pentru controlul produselor transportate.

3.1.3.   Securitatea cibernetică

Activitățile cibernetice ostile amenință nu numai economiile noastre, ci însăși funcționarea democrațiilor, a libertăților și a valorilor noastre. Amenințările cibernetice sunt adesea infracționale, motivate de profit, dar ele pot fi, de asemenea, politice și strategice. Securitatea, libertatea, democrația și prosperitatea noastră viitoare depind de îmbunătățirea capacității noastre de a proteja UE împotriva amenințărilor cibernetice. Transformarea digitală necesită îmbunătățirea substanțială a securității cibernetice, pentru a asigura protecția numărului enorm de dispozitive IoT care se preconizează că vor fi conectate la internet, precum și funcționarea în condiții de siguranță a rețelelor și a sistemelor informatice, inclusiv pentru rețelele electrice, furnizarea și distribuția de apă potabilă, vehicule și sistemele de transport, spitalele, finanțele, instituțiile publice, fabricile, locuințele. Europa trebuie să își consolideze reziliența la atacurile cibernetice și să creeze mecanisme eficace de disuasiune în spațiul cibernetic, asigurându-se totodată că protecția datelor și libertatea cetățenilor sunt consolidate. Este în interesul Uniunii să se asigure că dezvoltă și menține capacități strategice esențiale în domeniul securității cibernetice cu scopul de a securiza piața unică digitală și, în special, a asigura protecția rețelelor critice și a sistemelor informatice și pentru a furniza servicii esențiale de securitate cibernetică. Uniunea trebuie să fie în măsură să își securizeze în mod autonom activele digitale și să concureze pe piața mondială a securității cibernetice.

Linii generale

–  tehnologii de-a lungul lanțului valoric digital (de la componente sigure și criptografie cu rezistență cuantică la software și rețele cu capacitate de autoregenerare);

–  tehnologii, metode, standarde și bune practici pentru abordarea amenințărilor la adresa securității cibernetice, anticipând nevoile viitoare și sprijinind competitivitatea industriei europene, inclusiv instrumente de identificare electronică, de detectare a amenințărilor, de igienă cibernetică, precum și resurse de formare și educație;

–  o colaborare deschisă pentru o rețea europeană și un centru european de competențe în materie de securitate cibernetică.

4.   CLUSTERUL „DEZVOLTAREA DIGITALĂ, INDUSTRIA ȘI SPAȚIUL”

4.1.   Motivare

Pentru a asigura competitivitatea industrială și capacitatea de a aborda provocările mondiale în perspectivă, UE trebuie să își consolideze suveranitatea tehnologică și capacitățile științifice, tehnologice și industriale în domeniile esențiale care stau la baza transformării economiei, a locului de muncă și a societății noastre.

Sectorul industrial al UE asigură unul din cinci locuri de muncă și două treimi din investițiile în C&D ale sectorului privat și generează 80 % din exporturile UE. Un nou val de inovare, implicând o fuzionare a tehnologiilor fizice și digitale, va genera oportunități uriașe pentru industria UE și va îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din UE.

Digitalizarea reprezintă un factor determinant major. Având în vedere faptul că aceasta continuă într-un ritm rapid în toate sectoarele, investițiile în domenii prioritare, de la inteligența artificială fiabilă la internetul de următoare generație, tehnica de calcul de înaltă performanță, fotonica, tehnologiile cuantice, robotica și micro-/nano-electronică, devin esențiale pentru soliditatea economiei noastre și pentru durabilitatea societății noastre. Investițiile în tehnologii digitale, precum și producerea și utilizarea acestora oferă un impuls major creșterii economice a UE, reprezentând o creștere de 30 % numai în perioada 2001-2011. În acest context, rolul IMM-urilor rămâne fundamental în UE, în ceea ce privește atât creșterea economică, cât și locurile de muncă. Adoptarea digitalului în rândul IMM-urilor promovează competitivitatea și durabilitatea.

Tehnologiile generice esențiale(16) stau la baza fuzionării mediului digital cu cel fizic, care reprezintă un element esențial al acestui nou val de inovare la nivel mondial. Investițiile în cercetare, dezvoltarea, demonstrarea și implementarea tehnologiilor generice esențiale, precum și asigurarea unei aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile cu materii prime și materiale avansate vor asigura autonomia strategică a UE și vor ajuta industria UE să își reducă în mod semnificativ amprenta de carbon și amprenta de mediu.

Vor fi abordate, după caz, și tehnologii viitoare și emergente specifice.

Spațiul prezintă o importanță strategică; aproximativ 10 % din PIB-ul UE depinde de utilizarea serviciilor spațiale. UE dispune de un sector spațial de anvergură mondială, cu o industrie solidă de fabricare a sateliților și un sector dinamic al serviciilor în aval. Spațiul oferă instrumente importante pentru monitorizare, comunicare, navigație și supraveghere și deschide numeroase oportunități de afaceri, în special în combinație cu tehnologiile digitale și cu alte surse de date. UE trebuie să profite din plin de aceste oportunități, prin exploatarea la maximum a potențialului programelor sale spațiale Copernicus, EGNOS și Galileo, precum și prin protejarea infrastructurilor spațiale și terestre împotriva amenințărilor din spațiu.

UE are șansa unică de a fi un lider mondial și de a-și mări cota pe piețele mondiale, prin demonstrarea modului în care transformarea digitală, poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice esențiale și a celor spațiale, tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și competitivitatea se pot consolida reciproc prin intermediul excelenței științifice și tehnologice.

Pentru ca economia circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de altă natură să devină realitate, este necesară acțiunea la nivelul UE, din cauza complexității lanțurilor valorice, a caracterului sistemic și multidisciplinar al tehnologiilor și a costurilor ridicate aferente dezvoltării acestora, precum și din cauza naturii intersectoriale a problemelor care trebuie abordate. UE trebuie să se asigure că toți actorii din sectorul industrial și societatea în general pot beneficia de tehnologii avansate și curate și de digitalizare. Dezvoltarea de tehnologii nu este suficientă în sine. Înțelegerea societală a acestor tehnologii și evoluții este esențială pentru implicarea utilizatorilor finali și favorizarea schimbărilor comportamentale.

Infrastructurile orientate către industrie, inclusiv liniile-pilot, vor ajuta întreprinderile din UE, în special IMM-urile, să implementeze aceste tehnologii și să își îmbunătățească performanța în materie de inovare și pot fi de asemenea facilitate de alte programe ale UE.

O implicare puternică a industriei și a societății civile este esențială pentru stabilirea priorităților și dezvoltarea agendelor de cercetare și inovare, sporind efectul de levier al finanțării publice, prin investiții private și publice, și asigurând asimilarea mai bună a rezultatelor. Înțelegerea și acceptarea la nivel societal, inclusiv luarea în considerare a proiectării produselor, bunurilor și serviciilor, reprezintă elemente esențiale pentru reușită, la fel ca o nouă agendă pentru competențe relevante pentru industrie și pentru standardizarea în acest sector.

Reunirea activităților legate de tehnologiile digitale, spațiale și generice esențiale, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime vor permite o abordare mai sistemică și o transformare digitală și industrială mai rapidă și mai profundă. Se va asigura astfel faptul că cercetarea și inovarea în aceste domenii contribuie la punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul industriei, al digitalizării, al mediului, al energiei și climei, al economiei circulare, al materiilor prime și materialelor avansate și al spațiului.

Se va asigura complementaritatea cu activitățile desfășurate în special în cadrul programului Europa digitală și al Programului spațial, respectând delimitarea dintre ▌programe și evitând ▌suprapunerile.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 8 - Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 - Acțiuni climatice.

4.2.   Domenii de intervenție

4.2.1.   Tehnologiile de producție

Industria prelucrătoare reprezintă principalul factor determinant al ocupării forței de muncă și al prosperității în UE, producând peste trei sferturi din exporturile mondiale ale UE și oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă directe și indirecte. Principala provocare pentru industria prelucrătoare a UE este de a rămâne competitivă la nivel mondial, prin realizarea de produse mai inteligente și mai personalizate, cu valoare adăugată ridicată, și care necesită cheltuieli mult mai reduse cu energia și resursele materiale și care au o amprentă de carbon și de mediu redusă. Contribuțiile sectoarelor culturale și creative, precum și perspectivele din domeniul științelor sociale și umaniste asupra relației dintre tehnologie și oameni în cadrul procesului de producție, vor fi esențiale pentru generarea valorii adăugate. Va fi studiat, de asemenea, impactul asupra vieții profesionale și a ocupării forței de muncă.

Linii generale

–  tehnologii de producție revoluționare precum producția biotehnologică, fabricația aditivă, robotica industrială, colaborativă, flexibilă și inteligentă, sistemele de producție umane integrate, promovate, de asemenea, prin intermediul unei rețele a UE de infrastructuri orientate către industrie, care furnizează servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria UE;

–  inovații revoluționare care utilizează diferite tehnologii generice de-a lungul întregului lanț valoric. Printre exemple se numără tehnologiile convergente, inteligența artificială, „gemenii digitali”, analiza datelor, tehnologiile de control, tehnologiile bazate pe senzori, robotica industrială, colaborativă și inteligentă, sistemele centrate pe om, producția biotehnologică, tehnologiile avansate pentru baterii și tehnologiile bazate pe hidrogen, inclusiv hidrogen provenit din surse regenerabile, precum și tehnologiile bazate pe pile de combustie, tehnologiile avansate cu plasmă și laser;

–  competențe, spații de lucru și întreprinderi pe deplin adaptate la noile tehnologii, în concordanță cu valorile sociale europene;

–  instalații de fabricație cognitive flexibile, de înaltă precizie, fără defecte, puțin poluante și care generează puține deșeuri, durabile și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, în concordanță cu abordarea privind economia circulară, precum și sisteme de producție inteligente și eficiente din punct de vedere energetic, care să răspundă exigențelor clienților;

–  inovații revoluționare în domeniul tehnicilor de explorare a șantierelor de construcții, în scopul automatizării utilajelor de asamblare la fața locului și de producție a componentelor prefabricate.

4.2.2.   Tehnologiile digitale esențiale

Menținerea și dezvoltarea autonomă a unor capacități solide de proiectare și de producție în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi microelectronica și nanoelectronica, microsistemele, fotonica, software-ul și sistemele ciber-fizice și integrarea acestora, precum și materialele avansate necesare pentru aceste aplicații vor fi esențiale pentru o UE competitivă, socială și orientată asupra cetățenilor.

Linii generale

–  microelectronică și nanoelectronică, inclusiv concepte de proiectare și prelucrare, componente și echipamente de producție care să răspundă unor cerințe specifice în materie de transformare digitală și provocări globale, în ceea ce privește performanță, funcționalitate, consum de energie și de materiale și integrare;

–  tehnologii eficiente și securizate de detecție și acționare și cointegrarea acestora cu unități de calcul, ca factori favorizanți ai industriei și ai internetului obiectelor, inclusiv soluții inovatoare privind materiale flexibile și corespunzătoare pentru obiecte care pot interacționa ușor cu oamenii;

–  tehnologiile ca alternative la sau complemente ale nanoelectronicii, cum ar fi ▌informatica, transmisia și detecția cuantică integrată, precum și componentele de inginerie neuromorfică și spintronica;

–  arhitecturi și acceleratoare de calcul, procesoare cu consum redus de energie pentru o gamă largă de aplicații, inclusiv sisteme informatice neuromorfe care alimentează aplicații de inteligență artificială, calcul de vârf, digitalizarea industriei, volumele mari de date și tehnologia de tip cloud computing, energia inteligentă și mobilitatea conectată și automatizată;

–  proiectarea hardware-ului de calcul astfel încât să ofere garanții solide de execuție fiabilă, având integrate măsuri de protecție a vieții private și a securității pentru datele de intrare/ieșire, informatică cuantică, precum și instrucțiuni de procesare și interfețe om-mașină adecvate;

–  tehnologii în domeniul fotonicii care să faciliteze crearea de aplicații, cu progrese revoluționare în ceea ce privește funcționalitatea, integrarea și performanța;

–  tehnologii de inginerie a rețelelor și de control, care să sprijine sisteme flexibile, evolutive și complet autonome în vederea realizării unor aplicații fiabile care să interacționeze cu mediul fizic și cu oamenii, inclusiv în domeniile industriale și în cele critice pentru siguranță;

–  tehnologii de software, pentru a îmbunătăți calitatea, securitatea cibernetică și fiabilitatea software-ului și durata serviciilor, a spori productivitatea în materie de dezvoltare și a introduce în software și arhitectura acestuia inteligență artificială și reziliență integrate;

–  tehnologii emergente de extindere a tehnologiilor digitale ▌.

4.2.3.  Tehnologiile generice emergente

Tehnologiile generice esențiale și-au demonstrat potențialul de a stimula inovarea în și între mai multe sectoare(17). Pentru a facilita dezvoltarea unor noi tehnologii generice și a alimenta fluxul de inovare, temele de cercetare transformațională trebuie să fie identificate și sprijinite de la un stadiu incipient de explorare la demonstrații în aplicații-pilot. În plus, comunitățile emergente, adesea interdisciplinare, trebuie să fie asistate pentru a ajunge la o masă critică, care să le permită să dezvolte în mod sistematic și să aducă la maturitate tehnologii promițătoare. Obiectivul este de a aduce tehnologiile generice emergente la niveluri de maturitate care să permită includerea în foile de parcurs privind cercetarea și inovarea în sectorul industrial.

Linii generale

—  sprijinirea tendințelor viitoare și emergente în ceea ce privește tehnologiile generice esențiale;

—  sprijinirea comunităților emergente care implică încă de la început o abordare centrată pe om;

—  evaluarea potențialului disruptiv al noilor tehnologii industriale emergente și a impactului acestora asupra oamenilor, a industriei, a societății și a mediului, construind interfețe cu foi de parcurs industriale;

—  extinderea bazei industriale pentru adoptarea tehnologiilor și a inovării cu potențial revoluționar, inclusiv dezvoltarea de resurse umane și în contextul global.

4.2.4.   Materialele avansate

UE este un lider mondial în domeniul materialelor avansate și al proceselor conexe, care reprezintă 20 % din baza sa industrială și se află la originea a aproape tuturor lanțurilor valorice, prin transformarea materiilor prime. Pentru a rămâne competitivă și a satisface nevoile cetățenilor privind materiale durabile, sigure și avansate, UE trebuie să investească în cercetarea privind materiale noi, inclusiv biomaterii și materiale de construcție inovatoare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, și trebuie să îmbunătățească durabilitatea și capacitatea de reciclare a materialelor, să reducă amprenta de carbon și amprenta de mediu și să impulsioneze inovarea industrială transsectorială, prin sprijinirea noilor aplicații în toate sectoarele industriale. În plus, materialele avansate au un impact enorm în ceea ce privește nevoile cetățenilor.

Linii generale

–  materiale [inclusiv polimeri, biomaterii, nanomateriale, materiale bidimensionale, materiale inteligente și multimateriale (inclusiv materiale lignocelulozice), materiale compozite, metale și aliaje] și materiale avansate (de exemplu materiale bazate pe tehnologia cuantică, materiale inteligente, fotonice și supraconductoare) care să fie concepute cu proprietăți și funcționalități noi și să respecte cerințele de reglementare (fără a cauza însă creșterea presiunilor asupra mediului de-a lungul întregului lor ciclu de viață, de la fabricare la utilizare sau scoatere din uz);

–  procese și producție integrate ale materialelor, care să urmărească o abordare etică și orientată către client, inclusiv activități prenormative și evaluări ale ciclului de viață, procurarea și gestionarea materiilor prime, durabilitatea, capacitatea de reutilizare și de reciclare, siguranța, evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu și gestionarea riscurilor;

–  factori care permit crearea de materiale avansate, precum caracterizarea (de exemplu pentru asigurarea calității), modelarea și simularea, experimentarea și dezvoltarea;

–  un ecosistem inovator al UE de infrastructuri tehnologice(18), în rețea și accesibil tuturor părților interesate relevante, identificat și prioritizat în acord cu statele membre, care să furnizeze servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria UE, în special de către IMM-uri; acesta va conține toate tehnologiile esențiale necesare pentru a permite inovarea în domeniul materialelor;

–  Soluții bazate pe materiale avansate pentru patrimoniul cultural, proiectare, arhitectură și creativitate generală, cu o puternică orientare către utilizator, pentru creșterea valorii adăugate a sectoarelor industriale și a industriilor creative.

4.2.5.   Inteligența artificială și robotica

Transformarea oricărui obiect sau dispozitiv într-unul inteligent și conectat reprezintă una dintre megatendințele actuale. Cercetătorii și inovatorii care dezvoltă inteligența artificială și oferă aplicații în domeniul roboticii și în alte domenii vor fi principalii factori determinanți ai viitoarei creșteri economice și de productivitate. Multe sectoare, printre care sănătatea, industria prelucrătoare, construcția de nave, construcțiile, industriile serviciilor și agricultura, vor utiliza și vor dezvolta în continuare această tehnologie generică esențială, în alte părți ale programului-cadru. Evoluțiile din domeniul IA trebuie să se desfășoare în mod deschis în întreaga UE, să garanteze siguranța, soliditatea societală și de mediu a aplicațiilor bazate pe IA, să țină seama de aspectele etice încă de la început, să evalueze riscurile și să atenueze potențialul ei de utilizare răuvoitoare și de discriminare neintenționată, cum ar fi discriminarea pe criterii de gen, rasă sau dizabilitate. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că inteligența artificială este dezvoltată într-un cadru bine coordonat care respectă valorile UE, principiile etice și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest program va fi completat de activitățile prevăzute în cadrul programului Europa digitală.

Linii generale

–  facilitarea tehnologiilor bazate pe IA, precum IA explicabilă, IA etică, IA controlată de om, învățarea automatizată nesupravegheată și eficiența datelor, precum și interacțiuni om-mașină și mașină-mașină avansate;

–  robotică sigură, inteligentă, colaborativă și eficientă și sisteme integrate și autonome complexe;

–  tehnologii bazate pe IA centrată pe om, pentru găsirea de soluții bazate pe IA;

–  dezvoltarea competențelor de cercetare în domeniul IA în întreaga Europă și crearea de rețele ale acestor competențe, în cadrul unei perspective deschise bazate pe colaborare, dezvoltând totodată capacitatea de testare închisă;

–  utilizarea IA și a roboticii pentru a sprijini persoanele afectate de dizabilități și incluziunea persoanelor marginalizate;

–  tehnologii pentru platforme IA deschise, inclusiv algoritmi pentru software, depozite de date, sisteme bazate pe agenți, robotică și platforme de sisteme autonome.

4.2.6.   Internetul de următoare generație

Internetul a devenit un factor esențial al transformării digitale în toate sectoarele economiei și societății noastre. UE trebuie să preia conducerea în orientarea internetului de următoare generație în direcția unui ecosistem centrat pe om, în conformitate cu valorile noastre sociale și etice. Investițiile în tehnologii și software pentru internetul de următoare generație vor ameliora competitivitatea industrială a UE în cadrul economiei globale. Optimizarea asimilării la nivelul UE va necesita o cooperare pe scară largă între părțile interesate. Ar trebui, de asemenea, avute în vedere norme etice de reglementare a internetului de următoare generație.

Linii generale

–  tehnologii și sisteme pentru infrastructuri de rețele și servicii de încredere, inteligente și eficiente din punct de vedere energetic (conectivitate mai mare de 5G, infrastructuri definite prin software, internetul obiectelor, sisteme de sisteme, infrastructuri de tip cloud, rețele optice de următoare generație, tehnologie cuantică, clouduri cognitive și internet bazat pe tehnologie cuantică, integrarea comunicațiilor prin satelit), care să permită capacități, virtualizare și gestionare descentralizată în timp real (utilizarea ultrarapidă și flexibilă a spectrului de frecvențe radio, calculul de vârf, partajarea de contexte și cunoștințe), pentru a asigura o performanță a rețelelor scalabilă, eficientă, fiabilă și de încredere, adecvată pentru o implementare masivă a serviciilor;

–  aplicații și servicii de internet de următoare generație destinate consumatorilor, industriei și societății, bazate pe încredere, echitate, interoperabilitate, un control mai eficient al datelor de către utilizatori, acces transparent la limbaj, noi concepte de interacțiune multimodală, accesul incluziv și foarte personalizat la obiecte, informații și conținut, inclusiv mijloace de comunicare, platforme de comunicare socială și crearea de rețele sociale care să fie imersive și fiabile, precum și modele de afaceri pentru tranzacții și servicii în cadrul unor infrastructuri partajate;

–  tehnologie middleware bazată pe software, inclusiv tehnologii ale registrelor distribuite cum ar fi tehnologiile blockchain, care funcționează în medii de lucru distribuite pe scară largă, facilitează cartografierea datelor și transferul datelor la nivelul infrastructurilor hibride cu protecție inerentă a datelor, integrează inteligența artificială, analiza datelor, securitatea și controlul în aplicațiile și serviciile de internet bazate pe libera circulație a datelor și a cunoștințelor.

4.2.7.  Calculul avansat și datele masive

Calculul de înaltă performanță și datele masive au devenit indispensabile în noua economie mondială bazată pe date, în care a calcula mai bine înseamnă a concura mai eficient. Calculul de înaltă performanță și analiza volumelor mari de date sunt încurajate pe tot cuprinsul UE și sunt esențiale pentru a sprijini elaborarea de politici, poziția de lider științific, inovarea și competitivitatea industrială, precum și pentru a menține suveranitatea națională, respectând totodată aspectele etice. Aceste activități vor fi completate de activități desfășurate în cadrul programului Europa digitală.

Linii generale

–  calculul de înaltă performanță (HPC): următoarea generație de sisteme și tehnologii și exascale și post-exascale (de exemplu, microprocesoare cu consum redus de energie, software, integrarea sistemelor); algoritmi, coduri și aplicații, precum și instrumente analitice și bancuri de încercare; bancuri de încercare și servicii pilot în sectorul industrial; sprijinirea cercetării și inovării, de preferință cu participarea tuturor statelor membre, în scopul creării unei infrastructuri HPC de anvergură mondială, inclusiv primele infrastructuri hibride de HPC/informatică cuantică, și în scopul creării unor servicii partajate în UE;

–  datele masive: Analiză de date extrem de performantă; „protejare a vieții private din faza de proiectare” în cadrul analizei datelor masive cu caracter personal și confidențial; tehnologii pentru platforme de date la scară completă pentru reutilizarea datelor industriale, a celor cu caracter personal și a datelor deschise; Instrumente de gestionare, de interoperabilitate și de conectare a datelor; aplicații de date pentru abordarea provocărilor globale; metode pentru știința datelor;

–  reducerea amprentei de carbon a proceselor TIC, care includ hardware, arhitectură, protocoale de comunicare, software, senzori, rețele, centre de depozitare și de date, inclusiv evaluări standardizate.

4.2.8.  Industriile circulare

Europa se află în avangarda tranziției globale către o economie circulară. Industria Europei ar trebui să devină o industrie circulară: valoarea resurselor, a materialelor și a produselor ar trebui menținută mult mai mult timp decât este în prezent și ar trebui chiar să se deschidă noi lanțuri valorice. Implicarea cetățenilor este esențială.

Materiile prime de bază vor continua să joace un rol important în economia circulară și trebuie să se acorde atenție procurării, utilizării și producției durabile a acestora. Trebuie asigurate cicluri ale materialelor sigure și durabile. În plus, ar trebui concepute noi materiale, inclusiv biomaterii, produse și procese, adecvate pentru circularitate. Crearea unei industrii circulare va aduce mai multe beneficii Europei: va duce la o aprovizionare sigură, durabilă și la prețuri accesibile cu materii prime, care, la rândul său, va proteja industria împotriva penuriei de resurse și a volatilității prețurilor. De asemenea, aceasta va permite crearea de noi oportunități de afaceri și a unor modalități de producție inovatoare și mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. Cercetarea și dezvoltarea axate pe dezvoltarea de substanțe mai puțin periculoase vor fi încurajate și stimulate.

Obiectivul este de a dezvolta inovații revoluționare accesibile din punctul de vedere al costurilor și de a implementa o combinație de tehnologii și procese avansate și procese pentru a extrage valoarea maximă din toate resursele.

Linii generale

–  simbioza industrială cu fluxurile de resurse între unitățile de producție din toate sectoarele și comunitățile urbane; procese și materiale pentru transportul, transformarea, reutilizarea și depozitarea resurselor, combinând valorificarea produselor secundare, a deșeurilor, a apelor uzate și a dioxidului de carbon;

–  valorificarea și evaluarea ciclului de viață al fluxurilor de materiale și produse, recurgând la noi materii prime alternative, la controlul resurselor, la urmărirea materialelor și la sortarea lor (inclusiv metode de testare validate și instrumente pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu);

–  produse, servicii și noi modele de afaceri proiectate ecologic pentru îmbunătățirea performanței ciclului de viață, a durabilității, a capacității de modernizare și a ușurinței de reparare, dezmembrare, reutilizare și reciclare;

–  o industrie a reciclării eficace, maximizarea potențialului și a siguranței materialelor secundare și reducerea la minimum a poluării (cicluri de materiale netoxice), a degradării calității și a pierderilor cantitative de după tratare;

–  eliminarea sau, dacă nu există alternativă, manipularea în condiții de siguranță a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare în fazele de producție și de scoatere din uz; substitute sigure și tehnologii de producție sigure și rentabile;

–  aprovizionarea durabilă cu materii prime și substituirea acestora, inclusiv a materiilor prime esențiale, care acoperă întregul lanț valoric.

4.2.9.  Industrii curate și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Sectoarele industriale, inclusiv industriile energointensive, cum ar fi industria oțelului, oferă milioane de locuri de muncă, iar competitivitatea lor este esențială pentru prosperitatea societăților noastre. Cu toate acestea, ele sunt responsabile pentru 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și au un impact ridicat asupra mediului (în special în ceea ce privește poluanții aerului, ai apei și ai solului).

Tehnologiile revoluționare necesare pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluanților, precum și ale cererii de energie a UE, adesea combinate cu tehnologiile utilizate de industria circulară prezentate mai sus, vor conduce la crearea unor lanțuri valorice industriale puternice, vor revoluționa capacitățile de producție și vor îmbunătăți competitivitatea globală a industriei; în același timp, ele contribuie în mod esențial la îndeplinirea obiectivelor noastre privind combaterea schimbărilor climatice și calitatea mediului.

Linii generale

–  tehnologii ale proceselor, inclusiv cele de încălzire și răcire, instrumente digitale, automatizare și demonstrații pe scară largă privind performanța proceselor, precum și eficiența energetică și a resurselor; reduceri substanțiale sau evitarea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră și de poluanți, inclusiv particule în suspensie;

–  valorificarea dioxidului de carbon din industrie și din alte sectoare;

–  tehnologii de conversie pentru utilizarea durabilă a surselor de carbon cu scopul de a spori utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce emisiile, inclusiv sisteme hibride de producere a energiei electrice pentru industrie și sectorul energetic, cu potențial de decarbonizare;

–  electrificarea și utilizarea surselor de energie neconvenționale în instalații industriale și schimburi de energie și de resurse între instalațiile industriale (de exemplu prin simbioza industrială);

–  produse industriale care necesită un nivel scăzut sau zero emisii de dioxid de carbon în procesele de producție pe întreaga durată a ciclului de viață.

4.2.10.   Spațiul, inclusiv observarea Pământului

Sistemele și serviciile spațiale ale UE permit reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței, oferă soluții la provocările societale, sporesc reziliența societății, contribuie la monitorizarea și la combaterea schimbărilor climatice și promovează o economie competitivă și durabilă. Sprijinul UE a contribuit în mod esențial la obținerea acestor beneficii și efecte. Activitățile de cercetare și inovare ar trebui, de asemenea, să sprijine evoluția Programului spațial al Uniunii, care trebuie să rămână în avangardă.

UE va sprijini sinergiile dintre sectorul spațial și tehnologiile generice esențiale (▌sistemele avansate de fabricație, internetul obiectelor, volumele mari de date, fotonica, tehnologiile cuantice, robotica și inteligența artificială); va promova un sector spațial în amonte și în aval prosper, antreprenorial și competitiv, inclusiv industria și IMM-urile; va stimula aplicarea tehnologiilor, a datelor și a serviciilor spațiale în alte sectoare și va contribui la asigurarea independenței tehnologice în materie de accesare și de utilizare a spațiului, în condiții de siguranță și securitate și în mod strategic; și va promova măsuri de consolidare a capacităților. Activitățile se vor baza în general pe foi de parcurs, ținând seama de procesul de armonizare al ESA și de inițiativele relevante ale statelor membre, și vor fi puse în aplicare împreună cu ESA și cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, în conformitate cu Regulamentul de instituire a Programului spațial al Uniunii Europene. Cu toate acestea, partea referitoare la spațiu va sprijini, de asemenea, cererile de propuneri ascendente pentru a permite apariția unor viitoare tehnologii spațiale.

Este necesară implementarea, exploatarea și actualizarea la scară mai largă a noilor tehnologii, precum și continuarea cercetării și inovării în scopul eliminării lacunelor în materie de observare a Pământului pe uscat, pe mare și în atmosferă (de exemplu sănătatea mărilor și a oceanelor, protecția ecosistemelor), beneficiind de Copernicus și de alte programe europene relevante ca surse esențiale și coordonându-se prin intermediul Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului (GEOSS) și al componentei sale europene, EuroGEOSS.

Linii generale

–  sisteme globale de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS): aplicații inovatoare, asimilarea globală, inclusiv partenerii internaționali, soluții de îmbunătățire a solidității, a autentificării și a integrității serviciilor de dezvoltarea unor elemente fundamentale, precum chipset-uri, receptoare și antene, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, în condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor și de accesibilitate din punctul de vedere al prețurilor, noile tehnologii (de exemplu, tehnologiile cuantice, fibră optică, sarcini utile reprogramabile), în vederea exploatării sistematice a serviciilor pentru a răspunde provocărilor societale. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul soluționării unor noi provocări, precum securitatea sau conducerea autonomă;

–  sistemul european de observare a Pământului (Copernicus): valorificarea politicii privind date complete, gratuite și deschise, dezvoltarea de aplicații inovatoare, asimilarea europeană și globală, incluzând actorii din afara sectorului spațial, și parteneriate internaționale, cercetare necesară pentru a întreține, a îmbunătăți și a extinde servicii de bază și cercetare pentru asimilarea și exploatarea datelor spațiale, soliditatea și evoluția serviciilor, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, senzori, sisteme și concepte de misiuni (de exemplu, platforme de mare altitudine, drone, sateliți ușori); calibrare și validare; exploatarea sistematică a serviciilor și impactul asupra provocărilor societale; tehnici de prelucrare a datelor de observare a Pământului, inclusiv volume mari de date, resurse informatice și instrumente algoritmice. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul abordării unor provocări precum schimbările climatice, regiunile polare și securitatea; extinderea portofoliului de produse și servicii al programului Copernicus;

–  cunoașterea situației spațiale: evoluții pentru a susține o capacitate solidă a UE de a monitoriza și de a prevedea starea mediului spațial, de exemplu condițiile meteorologice din spațiu, inclusiv riscurile de iradiere, deșeurile spațiale și obiectele din apropierea Pământului. Dezvoltarea unor tehnologii bazate pe senzori și a unor noi concepte de servicii, precum gestionarea traficului spațial, aplicații și servicii de protecție a infrastructurii critice din spațiu și de pe Pământ;

–  comunicații securizate prin satelit pentru actorii guvernamentali din UE: soluții care să sprijine autonomia UE pentru ▌ utilizatori guvernamentali, inclusiv echipamentele aferente pentru utilizatori și soluții arhitectonice, tehnologice și sistemice pentru infrastructura spațială și terestră ▌;

–  comunicații prin satelit pentru cetățeni și întreprinderi: integrarea unor comunicații avansate prin satelit, eficiente din punctul de vedere al costurilor, în rețelele terestre, pentru a conecta active și persoane din zone insuficient deservite, ca parte a conectivității ubicue bazate pe tehnologia 5G ▌, internetul obiectelor (IoT - Internet of Things), și care să contribuie la crearea infrastructurii pentru internetul de următoare generație (NGI - Next Generation Internet). Consolidarea echipamentelor pentru segmentul terestru și pentru utilizatori, a standardizării și a interoperabilității, precum și pregătirea unei rețele de comunicații prin satelit bazate pe schimbul de chei cuantice, pentru a asigura poziția UE de lider industrial;

–  independența și durabilitatea lanțului de aprovizionare: creșterea nivelurilor de pregătire ale tehnologiei din sateliți și lansatoarele de vehicule spațiale; asocierea segmentului terestru cu cel spațial și instalații de producție și de testare în complementaritate cu ESA. Pentru a asigura poziția de lider și autonomia tehnologică a UE, îmbunătățirea durabilității lanțului de aprovizionare, în condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor și de accesibilitate din punctul de vedere al prețurilor, reducerea dependenței de tehnologiile spațiale critice din afara UE și îmbunătățirea cunoașterii modului în care tehnologiile spațiale pot oferi soluții pentru alte sectoare industriale și viceversa;

–  sistemele spațiului: servicii de validare și demonstrare în orbită, inclusiv servicii de lansare în comun pentru sateliții ușori; demonstratori spațiali în domenii precum sateliții hibrizi, inteligenți sau reconfigurabili, prestarea de servicii, producția și asamblarea pe orbită, aprovizionarea cu energie utilizând surse diversificate; noi procese industriale și instrumente de producție; sisteme terestre; inovații revoluționare și transferul de tehnologie, în domenii precum reciclarea, o industrie spațială ecologică, utilizarea durabilă și în scopuri pașnice a resurselor spațiale, inteligența artificială, robotica, digitalizarea, eficiența din punctul de vedere al costurilor, miniaturizarea;

–  accesul la spațiu: tehnologii inovatoare pentru creșterea compatibilității tehnice și a eficienței economice a sistemelor europene de lansare spațială, în ceea ce privește lansarea de sateliți ai Uniunii Europene: procese de producție cu costuri reduse, tehnologii de reutilizare a lansatoarelor și concepte pentru reducerea costurilor; concepte pentru viitoare segmente terestre de lansare și adaptări ale infrastructurilor terestre existente (de exemplu, digitalizare, gestionarea avansată a datelor); servicii/concepte inovatoare de transport spațial, inclusiv sisteme de lansare dedicate sateliților ușori (de exemplu, microlansatoare), în complementaritate cu ESA.

–  științele spațiului: exploatarea datelor științifice furnizate de misiunile științifice și de explorare, combinată cu dezvoltarea de instrumente inovatoare într-un mediu internațional și interdisciplinar; contribuția la misiunile științifice anterioare, pentru evoluția programului spațial.

5.   CLUSTERUL „CLIMĂ, ENERGIE ȘI MOBILITATE”

5.1.   Motivare

Prin intersectarea cercetării și inovării din domeniul climei, al energiei și al mobilității va fi abordată, într-un mod foarte integrat și eficient, una dintre cele mai importante provocări globale pentru durabilitatea și viitorul mediului nostru înconjurător, ale economiei și ale modului nostru de viață.

Pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, UE va trebui să realizeze tranziția către economii și societăți neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și reziliente. Acest lucru va presupune modificări profunde în ceea ce privește tehnologia, procesele, produsele și serviciile, precum și comportamentele întreprinderilor și ale consumatorilor. Transformarea pieței energiei va avea loc prin interacțiunea dintre tehnologie, infrastructură și piață, precum și prin cadre de politică și de reglementare, inclusiv noi forme de guvernanță. Continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C necesită progrese rapide în decarbonizarea sectoarelor energetic▌, precum și a sectoarelor transporturilor, clădirilor, industrial și agricol. Este necesar un nou impuls pentru accelerarea ritmului de elaborare a inovațiilor de următoare generație, precum și a ritmului de demonstrare și implementare a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare și eficiente din punctul de vedere al costurilor, folosind, de asemenea, oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, cele spațiale și biotehnologii, precum și de tehnologiile generice esențiale și de materialele avansate. Acest obiectiv va fi urmărit prin intermediul unei abordări integrate, care va include decarbonizarea, utilizarea eficientă a resurselor, îmbunătățirea recuperării, a reutilizării și a reciclării, reducerea poluării aerului, accesul la materii prime și economia circulară în cadrul programului Orizont Europa.

Pentru a se înregistra progrese în aceste sectoare - dar și în întregul spectru al industriei din UE, inclusiv în infrastructurile energetice, transporturi, agricultură și silvicultură, turism, clădiri, procesele industriale și utilizarea produselor, ▌gestionarea deșeurilor și reciclare (19)- va fi necesar să se continue eforturile de a înțelege mai bine mecanismele și dinamica schimbărilor climatice, precum și efectele conexe asupra economiei și a societății, exploatând sinergiile cu activitățile de la nivel regional și național, alte tipuri de acțiuni ale UE și cooperarea internațională, inclusiv prin Misiunea Inovare.

În ultimele decenii, s-au înregistrat progrese considerabile în domeniul climatologiei, în special în ceea ce privește asimilarea observațiilor și a datelor și modelarea climatică. Cu toate acestea, complexitatea sistemului climatic și necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a Acordului de la Paris, a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a politicilor UE necesită un efort consolidat pentru a umple lacunele rămase în materie de cunoștințe, pentru a consolida în continuare granularitatea spațială și temporală a climatologiei, asigurând în același timp o interacțiune adecvată cu cetățenii și cu alte părți interesate.

UE a instituit, în Strategia privind uniunea energetică, un cadru de politică cuprinzător, cu obiective obligatorii, acte legislative și activități de cercetare și inovare menite să ducă la dezvoltarea și implementarea de sisteme eficiente de producție a energiei bazate pe surse regenerabile și alternative de energie(20).

Sectorul transporturilor, inclusiv vehiculele, asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, necesară pentru o piață unică europeană integrată, pentru coeziune teritorială și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii. În același timp, transporturile pot avea efecte ▌semnificative asupra sănătății umane, a congestionării traficului, a terenurilor, a apei, a climei, a calității aerului și a nivelului de zgomot, precum și asupra siguranței, ceea ce cauzează numeroase decese premature și creșterea costurilor socioeconomice. Cererea de bunuri și de mobilitate va continua să crească. Prin urmare, inovarea va trebui să creeze o punte între cererea în creștere și sistemele de mobilitate și transport mai curate și mai eficiente care trebuie să fie, de asemenea, sigure, inteligente, securizate, silențioase, fiabile, accesibile, favorabile incluziunii și abordabile, să asigure un serviciu de la ușă la ușă (door-to-door) integrat și neîntrerupt pentru toți.

Ambele sectoare constituie principalele motoare ale competitivității și creșterii economice a Europei. Transporturile reprezintă un sector fundamental al economiei și pentru economie, UE fiind lider mondial în domeniul proiectării și al producției de vehicule, trenuri, aeronave și nave. Sectorul transporturilor cuprinde o rețea complexă de circa 1,2 milioane de întreprinderi publice și private în UE, care au circa 10,5 milioane de angajați. Sectorul este, de asemenea, important pentru comerțul internațional al UE: în 2016, 17,2 % din totalul exporturilor de servicii ale UE au fost legate de transporturi. În același timp, în UE, peste 2 de milioane de persoane lucrează în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice, în timp ce brevetarea tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei curate plasează UE pe locul al doilea la nivel mondial.

Problema cu care se confruntă sectorul energiei și al transporturilor ▌ depășește, prin urmare, necesitatea a reduce emisiile. Sunt necesare soluții eficace pentru a răspunde modificărilor comportamentului utilizatorilor și ale modelelor de mobilitate, ▌ globalizare, creșterea concurenței internaționale și o populație mai în vârstă, mai urbană și din ce în ce mai diversă. În același timp, pătrunderea din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale și spațiale, vehiculele automatizate, inteligența artificială, robotica, actorii nou-intrați pe piață, modelele economice disruptive și necesitatea creșterii rezilienței sistemului în raport cu riscuri multiple (inclusiv amenințările cibernetice) aduc transformări substanțiale și generează provocări și oportunități pentru competitivitatea sectorului transporturilor și a sectorului energiei din Europa.

▌

Capacitatea orașelor de a funcționa va deveni dependentă de tehnologie, iar condițiile de viață ale orașelor vor evolua în jurul mobilității, eficienței energiei și resurselor, al amenajării teritoriului și al concurenței în domeniul utilizării spațiului. Evoluțiile vor reprezenta, de asemenea, o provocare la adresa sustenabilității modelelor sociale existente și a participării sociale, a aspectelor legate de incluziune și accesibilitate, precum și a accesibilității prețurilor.

Identificarea de noi modalități de accelerare a implementării unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe surse regenerabile de energie (inclusiv prin intermediul unor transportatori intermediari, cum ar fi transformarea energiei electrice în gaze și hidrogen), precum și a altor soluții netehnologice pentru decarbonizarea economiei europene necesită, de asemenea, creșterea cererii în materie de inovare. Aceasta poate fi stimulată prin capacitarea cetățenilor, prin înverzirea achizițiilor publice, precum și prin inovarea socioeconomică și din sectorul public și va conduce la abordări mai cuprinzătoare decât inovarea bazată pe tehnologie. Cercetarea socioeconomică, care acoperă, printre altele, nevoile și modelele utilizatorilor, activități prospective, aspecte de mediu, de reglementare, economice, sociale, culturale și comportamentale, planuri și modele de afaceri și cercetarea prenormativă în vederea stabilirii de standarde și a inovării privind pătrunderea pe piață, va facilita, de asemenea, acțiunile de promovare a inovării și a competențelor de reglementare, financiare și sociale, precum și implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, ale consumatorilor și ale cetățenilor. Îmbunătățirea coordonării, a complementarității și a sinergiei dintre eforturile de cercetare și inovare la nivel național și european, prin promovarea schimbului de informații și a cooperării dintre țările UE, industrii și instituțiile de cercetare, se va baza pe realizările planului SET și ale Agendei strategice de cercetare și inovare în domeniul transporturilor (STRIA), de exemplu. Se va asigura complementaritatea dintre acest cluster și Fondul de inovare din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

Activitățile din cadrul acestui cluster contribuie în special la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice, a angajamentelor Acordului de la Paris, precum și a celor ale pieței unice digitale, ale Agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, la consolidarea poziției UE de actor global, la noua Strategie pentru politica industrială a UE, la Strategia în domeniul bioeconomiei, la Planul de acțiune pentru economia circulară, la Inițiativa Alianței europene pentru baterii, la Inițiativa privind materiile prime, la uniunea securității și la Agenda urbană, la politica agricolă comună a UE, precum și la elaborarea dispozițiilor juridice ale UE privind reducerea zgomotului și a poluării aerului.

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 6 – Apă curată și salubrizare; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice.

5.2.   Domenii de intervenție

5.2.1.   Climatologia și soluții în domeniul climei

Punerea în aplicare eficace a Acordului de la Paris trebuie să se bazeze pe știință, ceea ce necesită îmbunătățirea permanentă a cunoștințelor noastre privind sistemul climatic terestru, precum și a opțiunilor de atenuare și de adaptare disponibile, astfel încât să putem avea o imagine sistemică și cuprinzătoare a provocărilor și a oportunităților responsabile privind clima pentru economia și societatea UE. Pe această bază, vor fi dezvoltate soluții bazate pe știință pentru o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către o societate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, rezilientă la schimbările climatice și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, luând în considerare aspecte comportamentale, de reglementare, socioeconomice și de guvernanță.

Linii generale

–  o bază de cunoștințe privind funcționarea actuală și evoluția viitoare a sistemului climatic terestru și a sistemelor vii, precum și efectele, riscurile și oportunitățile responsabile privind clima conexe; eficacitatea diferitelor soluții de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

–  căi integrate neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, acțiuni și politici de atenuare care să acopere toate sectoarele economiei, compatibile cu analizele sistemului terestru, cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite;

–  modele, previziuni și tehnici climatice menite să îmbunătățească capacitatea de anticipare, precum și servicii climatice pentru întreprinderi, autorități publice și cetățeni, inclusiv aspecte transversale legate de îmbunătățirea calității aerului;

–  căi de adaptare și politici de sprijin pentru ecosistemele vulnerabile, zonele urbane, sectoarele economice critice și infrastructura critică din UE (la nivel local/regional/național), inclusiv îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a riscurilor; ciclul apei și adaptarea la schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și deficitul de apă.

5.2.2.   Aprovizionarea cu energie

Obiectivul UE este de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor energetice accesibile, sigure și durabile, prin îmbunătățirea competitivității sale în cadrul lanțurilor valorice globale și a poziției sale pe piețele de creștere. Diversele condiții climatice, geografice, de mediu și socioeconomice din UE, precum și necesitatea de a asigura reziliența la schimbările climatice, securitatea energetică și accesul la materii prime impun un portofoliu larg de soluții energetice, inclusiv de natură netehnică. În ceea ce privește tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile, costurile trebuie să scadă în continuare, performanța trebuie îmbunătățită, trebuie ameliorată integrarea în sistemul energetic, trebuie dezvoltate tehnologii revoluționare, care să beneficieze, de asemenea, de progresele în fotonică, și ar trebui explorate soluții hibride (de exemplu, pentru desalinizare). În ceea ce privește combustibilii fosili, decarbonizarea utilizării lor este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Linii generale

–  tehnologii bazate pe energie din surse regenerabile și tehnologii de conservare a energiei, precum și soluții privind generarea energiei electrice, încălzirea și răcirea, combustibilii durabili pentru transport și transportatorii intermediari, la diferite scări și în diverse stadii de dezvoltare, adaptate la condițiile geografice și socioeconomice și la piețe, atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial;

–  tehnologii disruptive bazate pe energie din surse regenerabile atât pentru aplicațiile existente și cele noi, cât și pentru soluții revoluționare, inclusiv impactul lor economic, social și asupra mediului;

–  tehnologii și soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de abordări bazate pe combustibilii fosili, precum și de abordări ecologice și bazate pe valorificarea energetică a deșeurilor pentru producția de energie, încălzire, răcire sau biocombustibili, inclusiv prin captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon (CUSC) și prin studii de fezabilitate socioeconomică și ecologică.

5.2.3.   Sistemele și rețelele energetice

Creșterea preconizată a producției variabile de energie electrică și trecerea la încălzirea, răcirea și transporturile bazate mai mult pe energia electrică impun necesitatea unor noi abordări în materie de gestionare a rețelelor energetice. Pe lângă decarbonizare, obiectivul este de a asigura accesibilitatea energiei, securitatea, reziliența la schimbările climatice și stabilitatea aprovizionării, realizate prin investiții în tehnologii inovatoare pentru infrastructura de rețea, printr-o flexibilitate crescută a generării de energie dispecerizabilă, în special din surse regenerabile, și prin gestionarea inovatoare a sistemelor, precum și prin facilitarea acțiunilor de stimulare a inovării sociale și în materie de reglementare și a competențelor conexe, dar și prin implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, a consumatorilor și a comunităților. Stocarea energiei în forme diferite va juca un rol esențial în furnizarea de servicii în rețea, ameliorând și consolidând totodată capacitățile rețelelor și flexibilitatea sistemelor. Exploatarea sinergiilor dintre diferite rețele (de exemplu, rețelele de energie electrică, de încălzire și răcire, de gaz, infrastructurile de reîncărcare și realimentare din sectorul transporturilor, hidrogenul, inclusiv infrastructura sa și rețele de telecomunicații) și actori (de exemplu, zonele industriale, operatorii de rețea, centrele de date, autoproducătorii, consumatorii, comunitățile de energie din surse regenerabile) precum și răspunsul părții de consum și dezvoltarea și integrarea standardelor europene și internaționale vor fi esențiale pentru a permite exploatarea inteligentă și integrată a infrastructurilor relevante.

Linii generale

–  tehnologii și instrumente care să permită rețelelor să integreze surse regenerabile de energie, soluții de stocare și sarcini noi, precum electromobilitatea și pompele de căldură, precum și electrificarea proceselor industriale;

–  abordări multidisciplinare privind impactul asupra securității energetice al schimbărilor climatice în funcție de regiune, inclusiv adaptarea tehnologiilor existente, precum și tranziția către noile paradigme de aprovizionare cu energie;

–  abordări paneuropene în materie de rețele energetice pentru fiabilitatea aprovizionării cu energie, a transportului și a distribuției de energie;

–  abordări integrate pentru adaptarea producției și a consumului de energie din surse regenerabile la nivel local, inclusiv pe insule și regiuni îndepărtate, pe baza unor noi servicii și a unor noi inițiative comunitare;

–  flexibilitatea producției și a rețelelor, interoperabilitatea acestora și sinergii între diferitele surse de energie, rețele, infrastructuri și actori, exploatând de asemenea tehnologii specifice;

—  Tehnologii, servicii și soluții de capacitare a consumatorilor pentru a fi un actor activ pe piață.

5.2.4.   Clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică

Clădirile și instalațiile industriale joacă un rol tot mai activ în interacțiunea lor cu sistemul energetic. Prin urmare, acestea reprezintă elemente cruciale pentru tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, bazată pe energie din surse regenerabile și pe o eficiență energetică sporită.

Clădirile reprezintă un factor important pentru calitatea vieții cetățenilor. Prin integrarea diferitelor tehnologii, aparate și sisteme, precum și prin crearea de legături între diversele utilizări ale energiei, atât clădirile, cât și locuitorii și utilizatorii acestora prezintă un potențial foarte ridicat de atenuare a schimbărilor climatice, de îmbunătățire a producției, a economiilor și a stocării de energie, precum și de îmbunătățire a flexibilității sistemelor și a eficienței ▌.

Industriile, în special cele care sunt mari consumatoare de energie, și-ar putea îmbunătăți în continuare eficiența energetică și reduce consumul de energie și ar putea favoriza integrarea surselor de energie regenerabile. Rolul instalațiilor industriale în cadrul sistemului energetic este în schimbare, ca urmare a necesității de a reduce emisiile, pe baza electrificării directe sau indirecte, constituind totodată o sursă de materiale pentru procesele de producție (de exemplu, hidrogen). Complexele industriale și de producție în care multe procese diferite se desfășoară unele în apropierea altora pot optimiza schimbul de fluxuri de energie și de alte resurse (materii prime) între ele.

Linii generale

–  Îmbunătățirea interconectării sectoarelor: procese, sisteme și modele de afaceri care sprijină flexibilitatea și eficiența fluxurilor de energie electrică și de căldură între o instalație industrială sau clustere industriale și sistemul energetic, precum și sistemul de transport;

–  instrumente și infrastructură pentru controlul proceselor din instalațiile de producție, pentru a optimiza fluxurile de energie și materialele în interacțiune cu sistemul energetic;

–  procese, proiectare și materiale relevante, inclusiv procese industriale cu emisii scăzute și cu emisii zero;

–  flexibilitatea și eficiența energiei electrice, a materiilor prime și a încălzirii în instalațiile industriale și în sistemul energetic;

–  procese, proiectare și materiale îmbunătățite sau noi pentru a utiliza, produce sau stoca în mod eficient energia (inclusiv încălzire și răcire) în sectoarele care nu sunt incluse în clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”;

–  strategii și tehnologii cu emisii scăzute pentru revitalizarea zonelor cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid de carbon aflate în tranziție;

–  clădiri inteligente și centre mari de mobilitate (porturi, aeroporturi, centre logistice), ca elemente active ale rețelelor energetice mai vaste și ale soluțiilor inovatoare în materie de mobilitate;

–  Proiectarea ciclului de viață, construirea, exploatarea, inclusiv încălzirea și răcirea, și demolarea clădirilor, ținând seama de circularitate, de energie și de performanța de mediu, precum și de calitatea mediului interior, în vederea eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, a stării de bine și a impactului asupra locuitorilor din punctul de vedere al sănătății, a rezilienței la schimbările climatice, a amprentei de carbon și a reciclării; dezvoltarea și optimizarea unor noi materiale avansate pentru creșterea performanței energetice, de mediu și în materie de emisii de dioxid de carbon a clădirilor de-a lungul ciclului de viață;

–  noi modele, abordări și servicii la nivel de întreprinderi pentru finanțarea renovării, consolidarea competențelor din domeniul construcțiilor, implicarea ocupanților clădirilor și a altor actori de pe piață, abordarea sărăciei energetice și activități prenormative;

–  tehnologii de monitorizare și control al performanței energetice a clădirilor pentru optimizarea consumului și a producției de energie a clădirilor, precum și a interacțiunii acestora cu sistemul energetic global;

–  instrumente și aparate inteligente care să permită obținerea de câștiguri în materie de eficiență energetică în clădiri;

–  procese de renovare a clădirilor existente în vederea unor „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și tehnologii inovatoare, inclusiv aspecte sociale, de exemplu. capacitarea cetățenilor, precum și sensibilizarea și implicarea consumatorilor.

5.2.5.   Comunitățile și orașele

Se estimează că, până în 2050, peste 80 % din populația UE va locui în zone urbane și va consuma cea mai mare parte din resursele disponibile, inclusiv energia; însă aceste zone sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor meteorologice, agravate de schimbările climatice și de catastrofele naturale, ale căror efecte pot fi simțite deja în prezent și vor deveni tot mai importante în viitor. O provocare esențială este creșterea semnificativă, în general, a eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a rezilienței comunităților și orașelor europene la schimbările climatice în cadrul unei abordări sistematice și holistice, vizând parcul imobiliar, sistemele energetice, mobilitatea, schimbările climatice, migrația, precum și calitatea apei, a solului și a aerului, deșeurile și zgomotul, luând în considerare patrimoniul cultural al Europei, gestionarea durabilă a turismului, aspecte ce țin de științele sociale, științele umaniste și arte, inclusiv stilul de viață. Ar trebui explorate și valorificate sinergiile cu politica urbană și cu acțiunile aferente finanțate din FEDR.

Linii generale

–  sisteme urbane/locale de energie/mobilitate care să vizeze implementarea la nivelul UE a unor districte energetice pozitive, neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon, și a unei mobilități și a unei logistici cu emisii zero până în 2050, impulsionând competitivitatea globală a soluțiilor integrate ale UE;

–  planificare urbană sistemică, infrastructuri, sisteme și servicii care să includă interfețe reciproce și interoperabilitate, standardizare, soluții bazate pe natură și utilizarea tehnologiilor digitale și a serviciilor și datelor spațiale, luând în considerare efectele schimbărilor climatice preconizate și integrând reziliența la schimbările climatice și influența asupra calității aerului și a apei;

–  calitatea vieții cetățenilor, energie și mobilitate multimodală sigure, flexibile, accesibile fizic și financiar, inovare socială în mediul urban și implicarea cetățenilor, capacitatea circulară și regenerativă a orașelor, metabolismul urban și reducerea amprentei de mediu și a poluării;

–  o agendă de cercetare privind centrele urbane majore; dezvoltarea unei strategii de atenuare, adaptare și reziliență, planificarea spațială și alte procese de planificare relevante.

5.2.6.   Competitivitatea industrială în domeniul transporturilor

Tranziția către tehnologii curate, conectivitate și automatizare va depinde de rapiditatea proiectării și a fabricării unor aeronave, vehicule și nave care să dezvolte noi tehnologii și concepte revoluționare, să integreze diferite tehnologii și să accelereze introducerea și perspectivele de comercializare ale acestora. Sporirea gradului de confort, a eficienței și a accesibilității și, totodată, reducerea la minimum a impactului ciclului de viață asupra mediului, a sănătății umane și a consumului de energie rămân obiective de importanță capitală. O infrastructură de transport inovatoare și deosebit de performantă este esențială pentru buna funcționare a modurilor de transport, având în vedere creșterea cererii de mobilitate și regimurile tehnologice în rapidă schimbare. Merită, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită unei abordări integrate privind dezvoltarea de infrastructuri și de vehicule/nave/aeronave, inclusiv în vederea furnizării unor servicii de mobilitate de înaltă calitate și în vederea reducerii la minimum a impactului energetic, economic, social și asupra mediului.

Linii generale

–  fuzionarea aspectelor fizice și digitale ale proiectării, dezvoltării și demonstrării, fabricării, exploatării, standardizării, certificării, reglementării și integrării vehiculelor/navelor/aeronavelor (inclusiv integrarea dintre proiectarea și fabricarea digitală);

–  concepte și proiectare de vehicule/nave/aeronave, inclusiv piese de schimb pentru acestea, precum și actualizări de software și de tehnologie, soluții software; utilizarea de materiale și structuri îmbunătățite, reciclarea/reutilizarea materialelor; eficiență, stocarea și recuperarea energiei, elemente de siguranță și de securitate, ținând seama de nevoile utilizatorilor, cu un impact mai scăzut asupra climei, a mediului și a sănătății, inclusiv în ceea ce privește zgomotul și calitatea aerului;

–  tehnologii și subsisteme de bord, inclusiv funcții automate, pentru toate modurile de transport, ținând seama de necesitățile relevante ale interfeței cu infrastructurile și de explorarea acestora; sinergii tehnologice între moduri; sisteme de transport multimodal; sisteme de siguranță/evitare a accidentelor și îmbunătățirea securității cibernetice; valorificarea progreselor în domeniul tehnologiilor informației și în domeniul inteligenței artificiale; dezvoltarea interfeței om-mașină;

–  noi materiale, tehnici și metode de construcție, de exploatare și de întreținere a infrastructurilor, asigurând o disponibilitate fiabilă a rețelei, interfețe intermodale și o interoperabilitate multimodală, siguranța forței de muncă și o abordare care să aibă în vedere întreaga durată a ciclului de viață;

–  abordarea aspectelor legate de fuzionarea proiectării și dezvoltării infrastructurii fizice și digitale, întreținerea și reabilitarea infrastructurii, modernizarea integrării, a interoperabilității și a intermodalității transporturilor, reziliența la fenomene meteorologice extreme, inclusiv adaptarea la schimbările climatice.

5.2.7.  Mobilitate și transporturi curate, sigure și accesibile

Pentru ca UE să își îndeplinească obiectivele în materie de calitate a aerului, de climă și de energie, inclusiv atingerea unui nivel zero de emisii nete până în 2050, precum și reducerea zgomotului, va trebui regândit întregul sistem de mobilitate, incluzând nevoile și comportamentele utilizatorilor, vehiculele, combustibilii, infrastructurile, precum și noi soluții în materie de mobilitate. Aceasta necesită, de asemenea, utilizarea energiilor alternative cu emisii scăzute și comercializarea de vehicule/nave/aeronave cu emisii zero. Pe lângă efectele emisiilor de gaze cu efect de seră, transporturile contribuie în mod semnificativ la scăderea calității aerului și la creșterea nivelului de zgomot în Europa, cu consecințe negative asupra sănătății cetățenilor și asupra ecosistemelor. Pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește electrificarea și utilizarea bateriilor și a pilelor de combustie pentru autoturisme, autobuze și vehicule utilitare ușoare, însoțite de standarde adecvate, este esențial să se accelereze identificarea de soluții de cercetare și inovare cu emisii scăzute pentru alte aplicații rutiere (autocare pe distanțe lungi, vehicule grele de marfă și camioane) și alte sectoare ale transporturilor, cum ar fi aviația, transportul feroviar, transportul maritim și navigația interioară ▌. Cercetarea privind siguranța în domeniul transporturilor vizează reducerea numărului de accidente, a deceselor și a numărului de persoane rănite în fiecare mod de transport și în întregul sistem de transport prin consolidarea cunoștințelor și a gradului de conștientizare și prin dezvoltarea de tehnologii, produse, servicii și soluții care să concilieze siguranța, eficiența, ușurința de utilizare și schimbările climatice.

Linii generale

–  Electrificarea tuturor modurilor de transport ▌, inclusiv noi tehnologii de baterii, de pile de combustie și tehnologii hibride pentru sistemele de propulsie ale vehiculelor/navelor/aeronavelor și sisteme auxiliare, încărcare/realimentare rapidă, recuperarea energiei și interfețe ușor accesibile și ușor de utilizat cu infrastructura de încărcare/realimentare, asigurând interoperabilitatea și furnizarea fără întrerupere a serviciilor; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero, având în vedere toate condițiile de utilizare și în timpul diferitelor etape ale ciclului de viață; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero;

–  utilizarea unor combustibili noi, durabili și alternativi, inclusiv biocombustibili avansați, și vehicule/nave/aeronave noi, sigure și inteligente pentru modelele de mobilitate existente și viitoare și infrastructuri de sprijin cu un impact redus asupra mediului și a sănătății publice; componente și sisteme de nișă pentru soluții ecologice (de exemplu, sisteme avansate de colectare a datelor etc.), tehnologii și soluții bazate pe utilizator pentru asigurarea interoperabilității și a furnizării fără întrerupere a serviciilor;

–  o mobilitate sigură, accesibilă fizic și financiar, favorabilă incluziunii, care să reducă impactul negativ, mărind totodată impactul pozitiv al mobilității asupra coeziunii sociale, asupra mediului și a sănătății umane, inclusiv trecerea la moduri de transport și la sisteme de partajare mai puțin poluante; calitatea vieții cetățenilor, inovare socială urbană; interesul de a reduce sau de a elimina accidentele și vătămările în transportul rutier.

–  sisteme de mobilitate reziliente la schimbările climatice, inclusiv infrastructuri și logistică, pentru a asigura o mai bună conectivitate a persoanelor și a bunurilor, atât pe distanțe scurte, cât și pe distanțe lungi;

–  analiza sistemică a noilor modele de mobilitate și a impactului acestora asupra transporturilor și a cetățenilor.

5.2.8.  Mobilitatea inteligentă

Mobilitatea inteligentă va contribui la asigurarea eficienței, a siguranței și a rezilienței mobilității „ușă-la-ușă” și a tuturor componentelor sale, în special prin utilizarea tehnologiilor digitale, a sistemelor avansate de navigație prin satelit (EGNOS/Galileo) și a inteligenței artificiale. Noile tehnologii vor contribui la optimizarea utilizării și a eficienței infrastructurii și rețelelor de transport, îmbunătățind multimodalitatea și conectivitatea și creând un lanț de aprovizionare logistic și de transport de mărfuri mai eficient, care să consolideze competitivitatea UE. Noile tehnologii vor contribui, de asemenea, la creșterea fiabilității și la optimizarea gestionării traficului și vor permite soluții și servicii de transport inovatoare, reducând astfel congestionarea și efectele negative asupra mediului, oferind servicii mai bune de mobilitate și de logistică pentru cetățeni și întreprinderi, care să îmbunătățească accesibilitatea și incluziunea socială. Mobilitatea conectată și automatizată, împreună cu infrastructura necesară vor îmbunătăți eficiența și siguranța tuturor modurilor de transport.

Linii generale

–  gestionarea digitală a rețelelor și a traficului; sisteme avansate de sprijinire a luării deciziilor; gestionarea traficului de următoare generație (inclusiv gestionarea traficului și rețelelor multimodale); contribuția la furnizarea de servicii de mobilitate neîntrerupte, multimodale și interconectate pentru călători și marfă; utilizarea și limitarea datelor masive; utilizarea unor servicii inovatoare de poziționare/navigație prin satelit (EGNOS/Galileo);

–  cerul unic european: soluții la bord și la sol pentru niveluri simultan mai ridicate de automatizare, conectivitate, siguranță, interoperabilitate, performanță, reducere a emisiilor și servicii;

–  tehnologii și operațiuni feroviare pentru un sistem de transport feroviar de mare capacitate, fără zgomot, interoperabil și automatizat;

–  soluții inteligente de transport pentru operațiuni pe apă mai sigure, mai eficiente;

–  noduri mari de mobilitate (de exemplu, gări, porturi, aeroporturi, centre logistice) ca elemente active ale soluțiilor inovatoare de mobilitate;

–  tehnologii și operațiuni în mediul acvatic pentru sisteme de transport sigure și automatizate care valorifică oportunitățile oferite de transportul pe apă;

–  sisteme și servicii de mobilitate conectate, cooperative, interoperabile și automatizate, inclusiv soluții tehnologice și aspecte netehnologice, cum ar fi schimbările în ceea ce privește comportamentul utilizatorilor și modelele de mobilitate.

5.2.9.  Stocarea energiei

Soluțiile de stocare masivă, inteligentă, concentrată și descentralizată (cuprinzând tehnologii chimice, electrochimice, electrice, mecanice și termice, precum și noi tehnologii disruptive) pentru sistemul energetic vor mări eficiența, flexibilitatea, independența și accesibilitatea tehnologiei, precum și securitatea aprovizionării. Un sector al transporturilor decarbonizat și cu emisii scăzute va necesita o creștere tot mai mare a ponderii vehiculelor electrice și/sau a altor vehicule alimentate cu combustibili alternativi, cu baterii care pot fi reciclate și reutilizate în mare măsură, mai performante și mai ieftine, mai ușoare, cu un impact redus asupra mediului, dar și furnizarea la nivel local a unor combustibili alternativi/din surse regenerabile, precum hidrogenul, inclusiv hidrogenul bazat pe surse regenerabile, și soluții inovatoare în materie de stocare la fața locului. Este esențial să se identifice potențiale soluții durabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru stocarea la scară largă a energiei, pentru a optimiza și a echilibra sistemul energetic în toate sectoarele de producție, în infrastructură și în aplicațiile pentru utilizatorii finali. Ar trebui să se acorde atenție riscurilor legate de stocarea energiei și altor efecte secundare nedorite.

Linii generale

–  tehnologii, inclusiv combustibili lichizi și gazoși din surse regenerabile și lanțurile valorice asociate acestora, precum și tehnologii disruptive, care să satisfacă necesitățile atât zilnice, cât și sezoniere în materie de stocare a energiei, inclusiv efectele acestora asupra mediului și a climei;

–  baterii inteligente, sustenabile și durabile și lanțul lor valoric în UE, inclusiv utilizarea de soluții privind materiale avansate, proiectarea, tehnologii de producție de celule de baterii la scară largă eficiente din punct de vedere energetic, metode de reutilizare și reciclare, precum și funcționarea eficientă la temperaturi scăzute și nevoile în materie de standardizare;

–  hidrogenul, în special hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și bazat pe surse regenerabile, inclusiv pile de combustie, și lanțul său valoric în UE, de la proiectare până la utilizarea finală, în diverse aplicații.

6.  CLUSTERUL „ALIMENTE, BIOECONOMIE, RESURSE NATURALE, AGRICULTURĂ ȘI MEDIU”

6.1.   Motivare

Activitățile umane exercită o presiune tot mai mare asupra solurilor, mărilor, oceanelor, apei, aerului, biodiversității și a altor resurse naturale. Hrănirea populației umane aflate în creștere a planetei depinde în mod direct de sănătatea sistemelor și a resurselor naturale. Dincolo de valoarea sa intrinsecă, un ecosistem funcțional și prosper constituie însăși baza pentru utilizarea tuturor resurselor. Cu toate acestea, în combinație cu schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse naturale a omenirii creează presiuni asupra mediului care depășesc cu mult nivelurile durabile, afectând ecosistemele și capacitatea acestora de a furniza servicii pentru bunăstarea umană. Conceptele de economie circulară, bioeconomie durabilă(21) și economie albastră(22) oferă o oportunitate de a echilibra obiectivele de mediu, sociale și economice și de a orienta activitățile umane către durabilitate.

Pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă, a garanta producția și consumul de alimente sigure și sănătoase, a promova practici durabile în agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, a asigura accesul la apă, sol și aer curate pentru toți, a curăța mările, oceanele și apele interioare, a conserva și a reface sistemele naturale vitale ale planetei și mediul, este necesar să valorificăm potențialul cercetării și al inovării. Însă căile de tranziție către durabilitate și modalitățile de depășire a barierelor reziliente nu sunt aproape deloc înțelese. Trecerea la un consum și la o producție durabile și refacerea sănătății planetei necesită investiții în cercetare și tehnologii, produse și servicii novatoare, de înaltă calitate, noi modele de afaceri și inovații sociale, teritoriale și de mediu. Se creează astfel noi oportunități pentru o bioeconomie europeană durabilă, rezilientă, inovatoare și responsabilă, stimulând eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, productivitatea și competitivitatea, generând locuri de muncă noi și verzi și creștere economică și crescând incluziunea socială.

Este esențial ca Europa să își utilizeze resursele naturale într-un mod mai eficient și durabil.

Activitățile vor permite crearea unei baze de cunoștințe și găsirea de soluții pentru: protecția, gestionarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale terestre și marine(23), precum și consolidarea rolului sistemelor terestre și acvatice ca absorbanți de carbon; protecția biodiversității, securizarea serviciilor ecosistemice și garantarea securității alimentare și nutriționale, asigurând regimuri alimentare sigure, sănătoase și nutritive; accelerarea tranziției de la o economie liniară bazată pe combustibilii fosili la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rezilientă, cu emisii scăzute, inclusiv de carbon, precum și sprijinirea dezvoltării unei bioeconomii durabile și a economiei albastre și dezvoltarea unor zone rurale, montane, costiere și urbane reziliente și dinamice.

Aceste activități vor contribui la menținerea și creșterea biodiversității și vor asigura furnizarea pe termen lung a serviciilor ecosistemice, cum ar fi adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, precum și sechestrarea carbonului (atât pe uscat, cât și pe mare). Acestea vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a altor emisii, a deșeurilor și a poluării generate de producția primară (atât terestră, cât și acvatică), de utilizarea substanțelor periculoase, de prelucrare, de consum și de alte activități umane. Vor stimula investițiile, sprijinind trecerea la o economie circulară, la o bioeconomie durabilă și la economia albastră, protejând totodată sănătatea și integritatea mediului.

De asemenea, activitățile vor încuraja abordările participative în materie de cercetare și inovare, inclusiv abordarea bazată pe participarea mai multor actori, și vor dezvolta sisteme de cunoaștere și de inovare la nivel local, regional, național și european. Inovarea socială care implică cetățenii și consolidează încrederea în inovare va fi esențială pentru încurajarea unor noi modele și competențe în materie de guvernanță, de producție și de consum.

Deoarece aceste provocări sunt complexe, interconectate și cu caracter global, activitățile vor urmări o abordare sistemică, în cooperare cu statele membre și cu partenerii internaționali, cu alte surse de finanțare și cu alte inițiative de politică. Aceasta va implica exploatarea centrată pe utilizatori a surselor de date masive din domeniul mediului, cum ar fi cele furnizate de Copernicus, EGNOS/Galileo, INSPIRE, EOSC, GEOSS, CEOS, EMODnet.

Activitățile de cercetare și inovare din cadrul acestui cluster contribuie în special la punerea în aplicare a obiectivelor: programului de acțiune pentru mediu, ale politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului, ale legislației din domeniul alimentar, ale politicii maritime, ale planului de acțiune pentru economia circulară, ale Strategiei UE în domeniul bioeconomiei, ale Strategiei în domeniul biodiversității, ale cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și ale viziunii UE pe termen lung, cu orizontul 2050, pentru neutralitatea carbonului(24), ale politicii UE privind regiunea arctică, precum și ale dispozițiilor legale ale UE pentru reducerea poluării aerului. În afară de sursele generale de consiliere externă, se vor urmări consultări specifice ale Comitetului permanent privind cercetarea agricolă (SCAR).

Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 2 – Eradicarea foametei; ODD 3 – Sănătate și bunăstare; ODD 6 - Apă curată și salubrizare; ODD 8 – Condiții de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice; ODD 14 – Viața sub apă; ODD 15 – Viața terestră;

6.2.   Domenii de intervenție

6.2.1.   Observarea mediului

Capacitatea de observare a mediului(25), inclusiv observarea spațială, in situ (aeriană, maritimă, terestră) și observațiile cetățenilor, stă la baza cercetării și inovării în scopul utilizării și al monitorizării durabile a alimentelor și a resurselor naturale, al biomonitorizării și al monitorizării mediului. Îmbunătățirea acoperirii spațiale și temporale, reducerea costurilor aferente intervalelor de eșantionare, precum și accesul la datele masive provenind din surse multiple și integrarea lor oferă noi modalități de monitorizare, înțelegere și anticipare a evoluției sistemului terestru. Cercetarea și inovarea sunt necesare pentru dezvoltarea unor metode și tehnologii de îmbunătățire a calității, precum și de facilitare a accesului la date și a utilizării acestora.

Linii generale

–  abordări sistemice și centrate pe utilizatori, inclusiv date deschise, cu privire la datele și informațiile despre mediu, în scopul unei modelări complexe și al unor sisteme predictive, oportunități de afaceri din exploatarea și valorizarea datelor existente și noi;