Index 
Texte adoptate
Joi, 18 aprilie 2019 - Strasbourg
China, în special situația minorităților religioase și etnice
 Camerun
 Brunei
 Acordul Eurojust-Danemarca de cooperare judiciară în materie penală *
 Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi ***I
 Promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic ***I
 Utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale ***I
 Transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere ***I
 Fondul european de apărare ***I
 Expunerile sub formă de obligațiuni garantate ***I
 Obligațiunile garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate ***I
 InvestEU ***I
 Mediul aferent ghișeului unic european în domeniul maritim ***I
 Informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate ***I
 Poluanții organici persistenți ***I
 Obligația de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere, și registrele centrale de tranzacții ***I
 Autorizarea contrapărților centrale și recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe ***I
 Promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri ***I
 Negocierile cu Consiliul și Comisia cu privire la dreptul de anchetă al Parlamentului European: propunere legislativă
 Un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini

China, în special situația minorităților religioase și etnice
PDF 133kWORD 57k
Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la China, în special situația minorităților etnice și religioase (2019/2690(RSP))
P8_TA(2019)0422RC-B8-0255/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din China, în special cea din 26 noiembrie 2009 referitoare la China: drepturile minorităților și aplicarea pedepsei cu moartea(1), cea din 10 martie 2011 referitoare la situația și patrimoniul cultural din Kashgar (regiunea autonomă uigură Xinjiang)(2), cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti(3), cea din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul relațiilor UE-China(4) și cea din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară a uigurilor din regiunea autonomă Xinjiang Uyghur(5),

–  având în vedere parteneriatul strategic dintre UE și China, lansat în 2003, precum și Comunicarea comună din 22 iunie 2016 a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „Elemente ale unei noi strategii a UE privind China” (JOIN(2016)0030),

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății religioasă sau de convingere, adoptate de Consiliu la data de 24 iunie 2013,

–  având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulată „UE-China - O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),

–  având în vedere declarația comună a celei de-a 21-a întâlniri la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019,

–  având în vedere dialogul UE-China privind drepturile omului, lansat în 1995, precum și cea de-a 37-a rundă a acestuia, organizată la Bruxelles la 1 și 2 aprilie 2019,

–  având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea religioasă, precum și articolul 4, care consacră drepturile „naționalităților minoritare”,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, semnat de China în 1998, dar neratificat încă,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere observațiile finale ale raportului cu privire la China al Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE se angajează să promoveze drepturile omului, democrația și statul de drept „în toate domeniile acțiunilor externe ale UE, fără excepție” și „să pună drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici”; întrucât acest lucru ar trebui să rămână în centrul relației de lungă durată dintre UE și China, în concordanță cu angajamentul UE de a menține aceste valori în acțiunea sa externă, și cu interesul exprimat de către China de a respecta legislația și standardele internaționale referitoare la drepturile omului în cadrul propriei dezvoltări;

B.  întrucât China a reușit să scoată 700 de milioane de persoane din sărăcie, dar întrucât de când președintele Xi Jinping a preluat puterea în martie 2013, situația drepturilor omului din China a continuat să se deterioreze, guvernul intensificându-și ostilitatea față de opoziția pașnică, libertatea de exprimare și religie, și de statul de drept; întrucât autoritățile chineze au reținut și pus sub acuzare sute de apărători ai drepturilor omului, avocați și ziariști;

C.  întrucât noile reglementări privind chestiunile religioase, care au intrat în vigoare la 1 februarie 2018, sunt mai restrictive față de grupurile și activitățile religioase și le constrâng să adere mai îndeaproape la linia partidului; întrucât libertatea religioasă și de conștiință a atins un nou punct minim de la începutul reformelor economice și deschiderea Chinei la sfârșitul anilor 1970; întrucât China găzduiește una dintre cele mai mari populații de prizonieri pe motive de religie;

D.  întrucât, deși s-a ajuns la un acord între Sfântul Scaun și guvernul chinez în septembrie 2018 în ceea ce privește numirile de episcopii în China, comunitățile religioase creștine se confruntă cu o represiune crescândă în China, creștinii, atât cei din bisericile aprobate de guvern, cât și cei din bisericile clandestine, fiind vizați prin hărțuirea și detenția credincioșilor, demolarea bisericilor, prin confiscarea simbolurilor religioase și prin reprimarea adunărilor creștine; întrucât autoritățile chineze din unele provincii nu permit persoanelor cu vârsta de sub 18 de ani să participe la activități religioase; întrucât, în septembrie 2018, China a interzis Biserica Zion, cea mai mare congregație din China, cu peste 1 500 de adepți;

E.  întrucât situația din Xinjiang, unde trăiesc zece milioane de uiguri musulmani și etnici kazahi, s-a deteriorat rapid, stabilitatea și controlul regiunii Xinjiang fiind ridicate la nivelul de prioritate cel mai ridicat al autorităților chineze, ca urmare atât a atacurilor teroriste periodice comise de uiguri, survenite în regiunea autonomă Xinjiang sau presupuse a avea legătură cu aceasta, cât și a localizării strategice a regiunii autonome uigure Xinjiang pe ruta inițiativei „O centură, un drum”; întrucât există informații potrivit cărora sistemul de lagăre din Xinjiang s-a extins și în alte părți ale Chinei;

F.  întrucât a fost creat un program de detenție extrajudiciară, în care sunt deținuți „de la zeci de mii până la un milion de uiguri”, care sunt forțați să treacă prin „reeducare” politică, potrivit estimărilor citate de Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale, fără a fi acuzați sau judecați pentru perioade de timp nedeterminate, și care, prin urmare, sunt deținuți în mod arbitrar sub pretextul combaterii terorismului și a extremismului religios; întrucât în provincia Xinjiang a fost pusă în aplicare o politică de restricții stricte privind practicile religioase și limba și obiceiurile uigure;

G.  întrucât a fost dezvoltată o rețea sofisticată de supraveghere digitală invazivă, inclusiv tehnologia de recunoaștere facială și colectarea datelor;

H.  întrucât guvernul chinez a refuzat numeroase solicitări ale Grupului de lucru al ONU pentru disparițiile forțate sau involuntare (WGEID), ale Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și alte mandate ale Procedurilor Speciale ale ONU de trimitere a unor anchetatori independenți la Xinjiang;

I.  întrucât situația din Tibet s-a deteriorat în ultimii câțiva ani, în ciuda creșterii economice și a dezvoltării infrastructurii, guvernul chinez restricționând o serie largă de drepturi ale omului sub pretextul securității și stabilității, și lansând atacuri neîncetate împotriva identității și culturii tibetane;

J.  întrucât măsurile de supraveghere și de control din Tibet au crescut în ultimii ani, la fel ca și arestările arbitrare, actele de tortură și maltratările; întrucât guvernul chinez a creat în Tibet un mediu în care nu există limite pentru autoritatea statului, unde climatul de teamă este omniprezent, iar fiecare aspect al vieții publice și private este strict controlat și reglementat; întrucât, în Tibet, orice act de disidență sau critică pașnică a politicilor de stat cu privire la minoritățile etnice sau religioase poate fi considerat „separatist” și, prin urmare, poate fi incriminat; întrucât accesul la Regiunea Autonomă Tibet este, în prezent, mai restricționat ca niciodată;

K.  întrucât există informații că, din 2009, numeroși tibetani, în majoritate călugări și călugărițe, și-au dat foc pentru a protesta împotriva politicilor chineze restrictive din Tibet și a susține revenirea lui Dalai Lama și dreptul la libertate religioasă în districtul Aba/Ngaba din provincia Sichuan și în alte părți ale platoului tibetan; întrucât nu s-a înregistrat niciun progres în ce privește soluționarea crizei din Tibet în ultimii zece ani;

1.  se declară profund îngrijorat cu privire la regimul din ce în ce mai represiv impus diferitelor minorități etnice și religioase, în special uigurilor și kazahilor, tibetanilor și creștinilor, cu restricții suplimentare în ceea ce privește garanțiile constituționale pentru drepturile lor la libertatea de exprimare culturală și de religie, libertatea de exprimare și de întrunire pașnică și asociere; solicită autorităților să respecte aceste libertăți fundamentale;

2.  invită guvernul chinez să pună capăt de îndată arestărilor arbitrare ale membrilor minorităților uigure, kazahe și tibetane, în lipsa unor acuzații, a unui proces sau a unei condamnări pentru comiterea de infracțiuni, să închidă toate lagărele și centrele de detenție și să elibereze toți deținuții, neîntârziat și necondiționat;

3.  solicită eliberarea neîntârziată a persoanelor deținute în mod arbitrar, a prizonierilor de conștiință, inclusiv a membrilor Falun Gong, încetarea disparițiilor forțate și insistă că oricine are dreptul să își poată alege reprezentantul legal, să aibă acces la familia sa și la asistență medicală, precum și dreptul la un proces;

4.  invită guvernul chinez să elibereze neîntârziat: pe etnicii uiguri, printre care Ilham Tohti, Tashpolat Tiyip, Rahile Dawut, Eli Mamut, Hailaite Niyazi, Memetjan Abdulla, Abduhelil Zunun și Abdukerim Abduweli; pe cei persecutați pentru convingerile lor religioase, inclusiv Zhang Shaojie, Hu Shigen, Wang Yi și Sun Qian; pe activiștii, scriitorii și personalitățile religioase tibetane care au fost acuzați penal sau au fost închiși pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv Tashi Wangchuk și Lobsang Dargye;

5.  solicită eliberarea imediată a publicistului suedez Gui Minhai și a celor doi cetățeni canadieni Michael Spavor și Michael Kovrig;

6.  solicită insistent pe lângă guvernul chinez să transmită lista completă a persoanelor dispărute în regiunea Xinjiang familiilor acestora;

7.  invită autoritățile chineze să pună capăt campaniilor împotriva congregațiilor și organizațiilor creștine, hărțuirii și detenției pastorilor și preoților și demolărilor forțate ale bisericilor;

8.  solicită autorităților chineze să sprijine libertatea lingvistică, culturală, religioasă și celelalte libertăți fundamentale ale tibetanilor și să se abțină de la politicile de strămutare în favoarea populației Han și în defavoarea tibetanilor, precum și de la forțarea nomazilor tibetani de a-și abandona modul de viață tradițional;

9.  condamnă campaniile de „educație patriotică”, inclusiv măsurile de a exercita controlul asupra mănăstirilor budiste din Tibet; se declară îngrijorat de faptul că în China se abuzează de dreptul penal pentru a-i persecuta pe tibetani și pe budiști, activitățile lor religioase fiind asimilate „separatismului”; regretă faptul că libertatea religioasă în Tibet s-a înrăutățit semnificativ după protestele tibetane din martie 2008, guvernul chinez adoptând o abordare mai invazivă în ceea ce privește „educația patriotice”;

10.  solicită insistent autorităților chineze să pună în aplicare dreptul garantat prin constituție la libertatea convingerilor religioase pentru toți cetățenii chinezi;

11.  reamintește cât este de important ca UE și toate statele sale membre să ridice problema încălcării drepturilor omului la toate nivelurile politice în dialogul cu autoritățile chineze, așa cum o prevede angajamentul european de a se exprima printr-o singură voce, puternică și clară, în structurile de dialog cu această țară, printre care dialogul pe tema drepturilor omului, dialogul strategic, dialogul și summitul economic la nivel înalt și viitorul summit Euro-Asia;

12.  subliniază că, deși în declarația comună emisă după cel de al 21-lea summit UE-China, cei doi parteneri au reafirmat că toate drepturile omului sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate, UE ar trebui să solicite Chinei să acționeze în consecință; regretă faptul că, la summitul UE-China din 9 aprilie 2019, situațiile urgente în materie de drepturile omului au jucat din nou doar un rol marginal; consideră că, dacă declarațiile în materie de drepturile omului la summitul UE-China sunt prea puțin angajante, Consiliul, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia ar trebui să refuze să mai includă acest subiect și să emită o comunicare separată, cu o evaluare de substanță atât a situației în sine, cât și a faptului că nu s-a putut cădea de acord asupra unei exprimări ferme în această direcție;

13.  invită statele membre ale UE să interzică orice activități ale autorităților chineze pe teritoriul UE prin care acestea hărțuiesc etnicii turcici, tibetani sau alte grupuri etnice sau religioase pentru a-i forța să devină informatori, să se întoarcă în China sau să-i reducă la tăcere;

14.  invită autoritățile chineze să permită accesul liber și neîngrădit în provincia Xinjiang și regiunea autonomă Tibet pentru jurnaliști și observatori internaționali, inclusiv pentru Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Procedurile speciale ONU; solicită UE și statelor sale membre să se afirme în cadrul următoarei sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului cu privire la o rezoluție de instituire a unei misiuni de informare în Xinjiang;

15.  invită guvernul chinez să garanteze respectarea deplină a drepturilor cetățenilor înscrise în constituția chineză, cu referire la articolul 4, care protejează minoritățile naționale; la articolul 35, care protejează libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de întrunire, de asociere, de procesiune și de demonstrație; la articolul 36, care recunoaște dreptul la libertatea credinței religioase; și la articolul 41, care garantează dreptul de a critica și de a face sugestii cu privire la orice organ sau funcționar de stat;

16.  îndeamnă China să ratifice Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

17.  îndeamnă China să acorde diplomaților, ziariștilor și cetățenilor UE acces nerestricționat în Tibet, în reciprocitate cu accesul gratuit și liber la întreg teritoriul statelor membre ale UE de care beneficiază turiștii chinezi; îndeamnă instituțiile UE să ia serios în considerare problema accesului în Tibet în discuțiile privind acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și China;

18.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că cea de-a 37-a rundă a Dialogului UE-China pe tema drepturilor omului nu a generat rezultate substanțiale; regretă, de asemenea, că delegația chineză nu a participat la 2 aprilie la continuarea dialogului care a oferit un schimb de opinii cu organizațiile societății civile;

19.  îndeamnă VP/ÎR, SEAE și statele membre să monitorizeze mai atent evoluțiile îngrijorătoare privind drepturile omului în Xinjiang, inclusiv intensificarea de către guvern a practicilor represive și de supraveghere, precum și să se exprime împotriva încălcării drepturilor omului în China, atât în sectorul privat, cât și în cel privat;

20.  invită Consiliul să ia în considerare adoptarea unor sancțiuni specifice împotriva funcționarilor responsabili de represiunea din regiunea autonomă uigură Xinjiang;

21.  solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să oprească toate exporturile și transferurile tehnologice de bunuri și servicii care sunt utilizate de China pentru a extinde și a îmbunătăți supravegherea cibernetică și realizarea de profiluri predictive; este profund îngrijorat de faptul că China exportă deja astfel de tehnologii către state autoritare din întreaga lume;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze.

(1) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 80.
(2) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 185.
(3) JO C 238, 6.7.2018, p. 108.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0343.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0377.


Camerun
PDF 125kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la Camerun (2019/2691(RSP))
P8_TA(2019)0423RC-B8-0245/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere declarația din 7 martie 2019 a președintelui Subcomisiei pentru drepturile omului, Antonio Panzeri, referitoare la situația din Camerun,

–  având în vedere declarația din 5 martie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, privind deteriorarea situației politice și de securitate din Camerun,

–  având în vedere diferitele declarații ale purtătorului de cuvânt al VP/ÎR cu privire la situația din Camerun, în special cea din 31 ianuarie 2019,

–  având în vedere declarația preliminară din 9 octombrie 2018 a misiunii Uniunii Africane de observare a alegerilor prezidențiale din 2018 din Camerun,

–  având în vedere declarația din 11 decembrie 2018 a experților ONU privind reprimarea protestelor,

–  având în vedere declarația din 6 martie 2019 a Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și ale Popoarelor privind situația drepturilor omului din Camerun,

–  având în vedere legea de combatere a terorismului din Camerun, adoptată în 2014,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Acordul de parteneriat ACP-UE („Acordul de la Cotonou”),

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de Camerun,

–  având în vedere Constituția Republicii Camerun,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Camerunul se confruntă cu o serie de provocări politice și de securitate concomitente, inclusiv cu amenințări ale Boko Haram în cea mai nordică regiune a sa, cu amenințări transfrontaliere de-a lungul frontierei sale estice cu Republica Centrafricană, precum și cu o rebeliune separatistă armată internă în regiunile de nord-vest și de sud-vest, vorbitoare de limbă engleză,

B.  întrucât în Camerun au avut loc alegeri prezidențiale la 7 octombrie 2018; întrucât alegerile au fost marcate de suspiciuni de fraudă și s-au raportat nereguli; întrucât președintele Paul Biya este la putere din 1982; întrucât constituția Camerunului a fost modificată în 2008 pentru a elimina limitarea numărului de mandate;

C.  întrucât susținătorii și aliații partidului de opoziție Mișcarea de Renaștere a Camerunului („Mouvement pour la Rennaissance du Cameroun”– MRC), condus de Maurice Kamto, au desfășurat proteste în Douala, Yaoundé, Dshang, Bafoussam și Bafang; întrucât forțele de securitate a statului făcut uz disproporționat de forță, inclusiv de gaze lacrimogene și de gloanțe de cauciuc, pentru a înăbuși protestele;

D.  întrucât în jur de 200 de persoane, inclusiv Maurice Kamto și alți lideri ai opoziției, au fost arestați în mod arbitrar în ianuarie 2019 și deținuți fără a avea acces imediat la un avocat; întrucât printre infracțiunile de care sunt acuzați susținătorii și liderul opoziției se numără insurecția, comiterea de acte ostile patriei, rebeliunea, distrugerea unor clădiri și bunuri publice, manifestarea de dispreț față de președintele republicii și organizarea de adunări de natură politică;

E.  întrucât la 9 aprilie 2019 curtea de apel din regiunea centrală a Camerunului a confirmat decizia adoptată în primă instanță și a respins eliberarea lui Maurice Kamto și a altor șase persoane; întrucât procedurile din cadrul curții de apel s-au desfășurat în absența lui Maruice Kamto și a avocaților săi;

F.  întrucât autoritățile cameruneze au acționat în mod disproporționat atunci când au intentat procese militare unora dintre membrii opoziției, agravând tulburările politice din Camerun; întrucât inculpații ar putea primi pedeapsa capitală, în cazul în care sunt condamnați;

G.  întrucât autoritățile din Camerun au limitat în repetate rânduri libertatea de exprimare prin blocarea internetului, hărțuirea și reținerea jurnaliștilor, refuzul de a acorda licențe mass-mediei independente și întețirea atacurilor politice la adresa presei independente;

H.  întrucât continuă să existe tensiuni între comunitatea majoritară, vorbitoare de limbă franceză, și comunitățile minoritare, vorbitoare de limbă engleză, din Camerun; întrucât regiunile de nord-vest și de sud-vest ale Camerunului rămân predominant vorbitoare de limbă engleză, cu sisteme de învățământ și sisteme juridice diferite;

I.  întrucât în ultima parte a anului 2016 discriminarea și neglijarea relativă a regiunilor vorbitoare de limbă engleză și impunerea sistemului juridic francez și a limbii franceze în instanțele și în școlile din aceste regiuni au dus la greve pașnice ale profesorilor și avocaților, precum și la demonstrații pașnice;

J.  întrucât actele de violență s-au intensificat începând din octombrie 2018, iar operațiunile la scară largă desfășurate de forțele de securitate presupun deseori abuzuri și duc la încălcări ale drepturilor omului, inclusiv la ucideri ilegale, violuri, acte de violență împotriva femeilor și a copiilor și distrugeri ale unor bunuri;

K.  întrucât separatiștii înarmați au săvârșit răpiri în masă, inclusiv în rândul elevilor și studenților, asasinate cu țintă precisă ale unor polițiști, agenți de aplicare a legii și funcționari din autoritățile locale, au participat la acțiuni de extorcare, au organizat săptămânal greve generale („ghost-town protests”) și au boicotat și incendiat instituții de învățământ și spitale, privând astfel mii de tineri de acces la educație și întreaga populație de acces la asistență medicală;

L.  întrucât, din cauza crizei, un număr estimat de 444 000 de persoane au fost strămutate în interiorul țării, iar alte 32 000 de persoane au fugit în Nigeria învecinată; întrucât criza umanitară generală cu care se confruntă Camerunul afectează peste 600 000 de persoane strămutate în interiorul țării, circa 35 000 de refugiați ca urmare a conflictelor din țările învecinate și 1,9 milioane de persoane expuse riscului de insecuritate alimentară;

M.  întrucât în 2018 și 2019 guvernul din Camerun a pus în aplicare Planul de asistență umanitară de urgență pentru regiunile de nord-vest și de sud-vest, pentru a asigura cu prioritate o protecție și asistență multidimensională pentru persoanele strămutate și pentru a furniza asistență medicală persoanelor afectate de criză;

N.  întrucât violența de gen și persecutarea minorităților rămân probleme grave; întrucât codul penal din Camerun pedepsește relațiile sexuale dintre persoane de același sex cu până la cinci ani de închisoare; întrucât poliția și jandarmeria (poliția militară) continuă să aresteze și să hărțuiască persoanele LGBT;

O.  întrucât gruparea Boko Haram continuă să comită încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în regiunea cea mai nordică, inclusiv jafuri și distrugeri de bunuri, precum și ucideri și răpiri în rândul civililor,

1.  deplânge cazurile de tortură, dispariții forțate și execuții extrajudiciare comise de serviciile de securitate și de separatiști înarmați; se declară deosebit de îngrijorat de acțiunile forțelor guvernamentale cu ocazia actelor de violență; invită forțele de securitate să respecte dreptul internațional al drepturilor omului atunci când desfășoară operațiuni și invită guvernul să ia măsuri imediate pentru a pune capăt actelor de violență și impunității din țară;

2.  condamnă utilizarea forței excesive împotriva protestatarilor și a adversarilor politici, precum și încălcarea libertății presei, a libertății de exprimare și a libertății de întrunire; regretă profund arestarea și plasarea în detenție a lui Maurice Kamto și a altor protestatari pașnici; solicită eliberarea imediată de către autoritățile cameruneze a lui Maurice Kamto și a tuturor celorlalte persoane deținute pe baza unor acuzații justificate politic, indiferent dacă au fost arestate înainte sau după alegerile prezidențiale din 2018;

3.  invită, de asemenea, guvernul din Camerun să pună capăt tuturor actelor de hărțuire și intimidare a activiștilor politici, inclusiv prin ridicarea interdicției de a organiza întruniri politice, demonstrații și protestele pașnice, și să ia măsuri pentru a combate discursurile de incitare la ură;

4.  reamintește că instanțele militare nu ar trebui, în niciun caz, să aibă jurisdicție asupra populației civile; reamintește Camerunului de obligațiile internaționale pe care și le-a asumat de a susține dreptul la un proces echitabil pentru toți cetățenii în fața unor instanțe judecătorești independente;

5.  reamintește că pedeapsa capitală nu a fost aplicată în Camerun din 1997; remarcă că acest lucru constituie o etapă importantă în calea parcursă de această țară către abolirea totală; reiterează opoziția absolută a Uniunii Europene față de pedeapsa cu moartea și invită guvernul din Camerun să confirme că nu va solicita aplicarea pedepsei cu moartea în cazul activiștilor politici și al protestatarilor;

6.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că guvernul din Camerun nu a reușit să își tragă la răspundere forțele de securitate, ceea ce a agravat violențele și cultura impunității; solicită să se desfășoare o anchetă independentă și transparentă cu privire la utilizarea forței de către forțele de poliție și de securitate împotriva protestatarilor și a opozanților politici și să fie trași la răspundere cei responsabili în cadrul unor procese corecte;

7.  îndeamnă autoritățile cameruneze să adopte toate măsurile necesare, în conformitate cu obligațiile țării în ceea ce privește drepturile omului, pentru a pune capăt ciclului de violențe; invită guvernul să organizeze în special un dialog politic favorabil incluziunii, care să vizeze găsirea unei soluții pașnice și de durată la criză în regiunile vorbitoare de limba engleză; invită comunitatea internațională să contribuie la facilitarea unui dialog de pace favorabil incluziunii la nivel național, propunând să joace un rol de mediator;

8.  regretă lipsa de voință a ambelor părți implicate în conflict de a se angaja în negocieri de pace; îndeamnă Uniunea Africană și Comunitatea Economică a Statelor din Africa Centrală să insiste pentru ca astfel de discuții să fie organizate și invită UE să fie pregătită să sprijine acest proces; consideră că, dacă nu se înregistrează progrese, criza din Camerun ar trebui să fie examinată de Consiliul de Securitate al ONU; invită, de asemenea, UE să se folosească de influența politică oferită de ajutorul pentru dezvoltare și de alte programe bilaterale pentru a consolida apărarea drepturilor omului în Camerun;

9.  îndeamnă guvernul din Camerun să construiască o democrație veritabilă, reprezentativă și dinamică; invită, prin urmare, guvernul să convoace toți actorii politici pentru a revizui de comun acord sistemul electoral, cu scopul de a asigura un proces electoral liber, transparent și credibil; solicită ca acest proces să aibă loc înainte de desfășurarea oricăror alte alegeri, pentru a promova pacea și a evita crizele post-electorale; invită UE să intensifice asistența tehnică, pentru a sprijini Camerunul în eforturile sale de a-și consolida procedurile electorale și de a le face mai democratice;

10.  reiterează faptul că o societate civilă dinamică și independentă este esențială pentru respectarea drepturilor omului și a statului de drept; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că activitățile Consorțiului societății civile anglofone din Camerun au fost interzise; îndeamnă guvernul să ridice interdicția și să asigure un spațiu deschis în care să poată funcționa societatea civilă;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că legea împotriva terorismului din 2014 este utilizată în mod abuziv pentru a limita libertățile fundamentale; susține solicitările experților ONU de revizuire a legii, pentru a se asigura că aceasta nu este utilizată pentru a limita dreptul la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere;

12.  ia act de decizia Statelor Unite de a-și reduce asistența militară acordată Camerunului din cauza unor acuzații credibile la adresa forțelor de securitate de comitere a unor încălcări grave ale drepturilor omului; în această privință, invită Comisia să evalueze sprijinul acordat de UE serviciilor de securitate și să informeze Parlamentul European cu privire la aceasta; invită UE și statele sale membre să se asigure că niciun sprijin acordat autorităților cameruneze nu contribuie la încălcări ale drepturilor omului sau nu facilitează comiterea acestora;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, Consiliului ACP-UE, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Republicii Camerun.


Brunei
PDF 123kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la Brunei (2019/2692(RSP))
P8_TA(2019)0424RC-B8-0242/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere declarația din 3 aprilie 2019 a purtătorului de cuvânt al Vicepreședintei Comisiei Europene/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la punerea în aplicare a codului penal în Brunei Darussalam,

–  având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, privind tortura și alte tratamente sau pedepse cu cruzime, inumane sau degradante, privind apărătorii drepturilor omului, precum și pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele LGBTI;

–  având în vedere declarația din 1 aprilie 2019 a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, prin care îndeamnă Brunei să suspende intrarea în vigoare a noului cod penal „draconic”,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe care Brunei a semnat-o în 2015,

–  având în vedere Convenția cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere Declarația ASEAN privind drepturilor omului din 2012,

–  având în vedere planul de acțiune ASEAN-UE pentru perioada 2018-2022,

–  având în vedere dialogul ASEAN-UE în materie de politici pe tema drepturilor omului desfășurat la 29 noiembrie 2017,

–  având în vedere declarația din 2 aprilie 2019 a purtătorului de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA privind punerea în aplicare a etapelor a doua și a treia a codului penal întemeiat pe șaria în Brunei;

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în 2014, Brunei a introdus codul penal întemeiat pe șaria, care urmează să fie pus în aplicare în trei etape; întrucât cea de a treia etapă a punerii în aplicare a intrat în vigoare la 3 aprilie 2019; întrucât în această etapă se vor aplica dispoziții care includ moartea prin lapidare pentru relații homosexuale consensuale, sex extraconjugal și avort, precum și amputarea membrelor pentru furt; întrucât acest cod impune, de asemenea, pedeapsa cu moartea pentru insultarea sau defăimarea profetului Mohammad atât de către musulmani, cât și de nemusulmani; întrucât codul penal întemeiat pe șaria se aplică atât musulmanilor, cât și nemusulmanilor, inclusiv străinilor, precum și în cazul infracțiunilor comise în afara țării de către cetățeni sau rezidenții permanenți;

B.  întrucât copiii care au ajuns la pubertate și sunt condamnați pentru infracțiunile în cauză pot primi aceleași pedepse precum adulții; întrucât unii copii mai mici pot fi pedepsiți prin biciuire;

C.  întrucât, înainte de introducerea codului penal întemeiat pe șaria, homosexualitatea era ilegală în Brunei și era pedepsită cu până la 10 ani de închisoare;

D.  întrucât ultimele alegeri au avut loc în Brunei în 1962; întrucât sultanul ocupă atât funcția de șef de stat, cât și de prim-ministru și deține autoritatea executivă deplină;

E.  întrucât Raportorul special al ONU privind tortura a afirmat că orice formă de pedeapsă corporală este contrară interzicerii torturii și a altor tratamente sau pedepse cu cruzime, inumane sau degradante și nu poate fi considerată o sancțiune legală în temeiul dreptului internațional; întrucât unele dintre pedepsele care figurează în codul penal implică tortură, tratamente cu cruzime, inumane și degradante, interzise prin Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe care statul Brunei a semnat-o în 2015;

F.  întrucât dispozițiile codului penal întemeiat pe șaria încalcă obligațiile statului Brunei în temeiul dreptului internațional în materie de drepturile omului, inclusiv dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus torturii și altor rele tratamente, libertatea de exprimare, libertatea religioasă și dreptul la viață privată; întrucât dispozițiile codului discriminează pe motive de orientare sexuală, precum și femeile și minoritățile religioase din Brunei, și pot incita la violență;

G.  întrucât Programul Comun al Națiunilor Unite pentru HIV și SIDA (UNAIDS) și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) au declarat că dispozițiile codului penal din Brunei care incriminează homosexualitatea și sancționează formele de asistență medicală pentru sănătatea reproductivă au un impact disproporționat asupra femeilor și persoanelor LGBTI, împiedicând accesul la informații și servicii medicale, la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente și afectând negativ sănătatea publică;

H.  întrucât, în Brunei, se utilizează tradiția, religia și cultura pentru a justifica discriminarea împotriva femeilor și a persoanelor LGBTI; întrucât în raportul privind Brunei din 11 martie 2019 al Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului se afirmă că există atitudini patriarhale adânc înrădăcinate și stereotipuri discriminatorii care se reflectă în opțiunile universitare și profesionale ale femeilor, în poziția lor inegală pe piața muncii, precum și în căsătorie și în relațiile de familie; întrucât aceste stereotipuri constituie cauzele profunde ale violenței împotriva femeilor;

I.  întrucât statul Brunei este cunoscut pentru populația sa multietnică, cu o mare varietate de religii, inclusiv islamul, creștinismul, budismul, hinduismul și diverse religii indigene, care coexistă în mod pașnic; întrucât constituția statului Brunei recunoaște libertatea religioasă și prevede că „toate religiile pot fi practicate în pace și armonie de către adepții acestora”; întrucât, în pofida constituției statului Brunei, guvernul a interzis prozelitismul și predarea tuturor religiilor, cu excepția islamului, precum și toate sărbătorile publice de Crăciun;

J.  întrucât Brunei dispune de un moratoriu de facto privind utilizarea pedepsei capitale, ultima execuție fiind efectuată în 1957; întrucât codul penal întemeiat pe șaria va reintroduce efectiv pedeapsa capitală în cazul în care este pus în aplicare; întrucât UE condamnă pedeapsa cu moartea oricând și oriunde;

K.  întrucât adoptarea noilor legi a provocat indignare la nivel internațional și a determinat boicotarea hotelurilor aflate în proprietatea Brunei Investment Agency (BIA); întrucât această agenție face parte din Ministerul Finanțelor și Economiei din Brunei și deține diverse proiecte de investiții în întreaga lume; întrucât BIA a afirmat că valorile sale principale includ respectul reciproc și valorizarea pozitivă a diferenței și a diversității;

L.  întrucât Brunei a ratificat numai două convenții internaționale de bază ale ONU privind drepturile omului, și anume Convenția cu privire la drepturile copilului și Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei; întrucât al treilea ciclu al evaluării periodice universale a statului Brunei va fi lansat la 10 mai 2019;

M.  întrucât UE a suspendat negocierile pentru un acord de parteneriat și cooperare cu Brunei;

1.  condamnă cu fermitate intrarea în vigoare a codului penal retrograd întemeiat pe șaria; îndeamnă autoritățile din Brunei să îl abroge imediat și să se asigure că legislația statului Brunei respectă dreptul și standardele internaționale, în conformitate cu obligațiile care îi revin statului Brunei în temeiul instrumentelor internaționale privind drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește minoritățile sexuale, minoritățile religioase și ateii;

2.  condamnă încă o dată pedeapsa cu moartea; invită statul Brunei să își mențină moratoriul privind aplicarea pedepsei capitale, ca un pas către abolirea acesteia;

3.  condamnă cu fermitate utilizarea torturii și a tratamentelor cu cruzime, degradante și inumane în toate circumstanțele; subliniază că dispozițiile codului penal întemeiat pe șaria încalcă obligațiile care îi revin statului Brunei în temeiul dreptului internațional în materie de drepturi ale omului și că sancțiunile impuse în temeiul acestui cod constituie o încălcare a dreptului internațional cutumiar, care interzice tortura și alte rele tratamente;

4.  este profund îngrijorat de faptul că, în timp ce numeroase țări dezincriminează relațiile homosexuale consensuale, Brunei a devenit, din păcate, a șaptea țară care le sancționează aplicând pedeapsa cu moartea; invită autoritățile din Brunei să respecte drepturile internaționale ale omului și să dezincrimineze homosexualitatea;

5.  invită autoritățile din Brunei să asigure egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, fără deosebire, indiferent de motive, cum ar fi genul, orientarea sexuală, rasa sau religia; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibila aplicare a dreptului penal în cazul copiilor; solicită statului Brunei să nu aplice în nicio circumstanță pedeapsa capitală, tortura și pedeapsa cu închisoarea în cazul copiilor;

6.  solicită autorităților din Brunei să respecte pe deplin libertatea religioasă în sultanat, astfel cum prevede propria constituție, și să permită celebrarea publică a tuturor sărbătorilor religioase, inclusiv a Crăciunului; subliniază că legislația în acest sens trebuie să respecte cu strictețe drepturile omului;

7.  încurajează autoritățile din Brunei să promoveze dialogul politic cu principalele părți interesate din societatea civilă, cu organizațiile de apărare a drepturilor omului, cu instituțiile religioase și cu organizațiile comerciale, atât în Brunei, cât și în afara lui, cu scopul de a promova și a proteja drepturile omului pe teritoriul său; subliniază dreptul de a exprima opinii critice sau satirice ca o exercitare legitimă a libertății de exprimare, consacrată în cadrul internațional al drepturilor omului;

8.  îndeamnă Brunei să ratifice restul de instrumente internaționale de bază ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante; solicită autorităților din Brunei să trimită o invitație permanentă de a vizita țara în cadrul tuturor procedurilor speciale ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;

9.  invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), în cazul unei puneri în aplicare efective a codului penal întemeiat pe șaria, să ia în considerare adoptarea la nivelul UE a unor măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului, cum ar fi înghețarea activelor și interdicția de a acorda vize;

10.  invită VP/ÎR să relanseze negocierile pentru Acordul de parteneriat și cooperare UE-Brunei, sub rezerva conformității codului penal cu dreptul internațional și cu standardele internaționale privind drepturile omului;

11.  evidențiază activitatea de promovare și protejare a drepturilor persoanelor LGBTI desfășurate de apărătorii drepturilor omului; invită instituțiile UE să acorde mai mult sprijin organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului din Brunei;

12.  invită delegația UE în Indonezia și în Brunei Darussalam de la Jakarta, delegația UE la ASEAN și SEAE să monitorizeze îndeaproape situația și să se consulte cu autoritățile din Brunei, ambasadorii și reprezentanții în această privință; invită SEAE să includă situația din Brunei ca punct pe ordinea de zi a următorului dialog în materie de politici privind drepturile omului dintre UE și ASEAN;

13.  încurajează statele membre să participe în mod activ la viitoarea evaluare periodică universală, care va avea loc în perioada 6-17 mai 2019 și care va examina situația drepturilor omului din Brunei;

14.  subliniază că, atât timp cât actualul cod penal va fi în vigoare, instituțiile UE trebuie să ia în considerare înscrierea pe o listă neagră a hotelurilor aflate în proprietatea Brunei Investment Agency;

15.  solicită UE și statelor sale membre să respecte cadrul juridic internațional în ceea ce privește accesul la procedurile de azil și la protecția umanitară pentru victimele codului penal actual al Brunei;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Comisiei ONU pentru statutul femeii, Consiliului ONU pentru drepturile omului, Secretariatului ASEAN, Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, sultanului din Brunei, Hassanal Bolkiah, și guvernului din Brunei.


Acordul Eurojust-Danemarca de cooperare judiciară în materie penală *
PDF 111kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a încheierii de către Eurojust a Acordului de cooperare în materie de justiție penală dintre Eurojust și Regatul Danemarcei (07770/2019 – C8-0152/2019 – 2019/0805(CNS))
P8_TA(2019)0425A8-0192/2019

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (07770/2019),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0152/2019),

–  având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(1), în special articolul 26a alineatul (2),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0192/2019),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

(1) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.


Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi ***I
PDF 128kWORD 63k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi (COM(2018)0284 – C8-0197/2018 – 2018/0143(COD))
P8_TA(2019)0426A8-0354/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0284),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0197/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 22 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru transport și turism (A8-0354/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului

P8_TC1-COD(2018)0143


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1242.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei

Comisia depune eforturi pentru dezvoltarea tehnică a Instrumentului de calculare a consumului de energie al vehiculelor (VECTO), în vederea actualizării periodice și în timp util a acestuia, ținând seama de inovații și de aplicarea noilor tehnologii care reduc consumul de combustibil al vehiculelor grele.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 286.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 14 noiembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0455).


Promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic ***I
PDF 122kWORD 56k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (COM(2017)0653 – C8-0393/2017 – 2017/0291(COD))
P8_TA(2019)0427A8-0321/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0653),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0393/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 aprilie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 iulie 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru transport și turism (A8-0321/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic

P8_TC1-COD(2017)0291


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/1161.)

(1) JO C 262, 25.7.2018, p. 58.
(2) JO C 387, 25.10.2018, p. 70.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 25 octombrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0424).


Utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale ***I
PDF 121kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale (COM(2018)0239 – C8-0166/2018 – 2018/0113(COD))
P8_TA(2019)0428A8-0422/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0239),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 50 alineatul (1) și articolul 50 alineatul (2) literele (b), (c), (f) și (g) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora Comisia a transmis propunerea Parlamentului (C8-0166/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0422/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale

P8_TC1-COD(2018)0113


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/1151.)

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 24.


Transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere ***I
PDF 121kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere (COM(2018)0241 – C8-0167/2018 – 2018/0114(COD))
P8_TA(2019)0429A8-0002/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0241),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 50 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0167/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0002/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere

P8_TC1-COD(2018)0114


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/2121.)

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 24.


Fondul european de apărare ***I
PDF 335kWORD 97k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare (COM(2018)0476 – C8-0268/2018 – 2018/0254(COD))
P8_TA(2019)0430A8-0412/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0476),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (4), articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0268/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0412/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare

P8_TC1-COD(2018)0254


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (4), articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(-1b)  Contextul geopolitic al UE s-a schimbat în mod dramatic în ultimul deceniu. Situația din regiunile învecinate ale Europei este instabilă, iar Uniunea se confruntă cu un context complex și dificil, în care se alătură apariția unor noi amenințări, cum ar fi atacurile hibride și informatice, și reapariția unor provocări mai convenționale. În acest context, atât cetățenii europeni, cât și liderii lor politici împărtășesc opinia că trebuie depuse mai multe eforturi colective în domeniul apărării.

(-1c)  Sectorul apărării se caracterizează prin costuri din ce în ce mai mari ale echipamentelor de apărare și prin costuri ridicate pentru cercetare și dezvoltare („C&D”), care îngreunează lansarea de noi programe de apărare și care au un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană. Având în vedere această escaladare a costurilor, dezvoltarea unei noi generații de sisteme de apărare majore și de noi tehnologii de apărare ar trebui sprijinită la nivelul Uniunii pentru a spori cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește investițiile în echipamente de apărare.

(1)  În Planul de acțiune european în domeniul apărării, adoptat la 30 noiembrie 2016, Comisia s-a angajat să completeze, să sprijine și să consolideze eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților tehnologice și industriale de apărare cu scopul de a răspunde provocărilor în materie de securitate, precum și pentru a stimula o industrie de apărare europeană competitivă, eficientă și inovatoare în întreaga Uniune și în afara acesteia, sprijinind, astfel, crearea unei piețe a apărării mai integrate în Europa și promovând adoptarea pe piața internă a produselor și tehnologiilor de apărare europene, diminuând astfel dependența de surse din afara UE. Aceasta a propus, în special lansarea unui Fond european de apărare (denumit în continuare „fondul”) pentru a sprijini investițiile în activități comune de cercetare și dezvoltare de echipamente și tehnologii de apărare, stimulând astfel sinergii și eficacitatea costurilor, precum și pentru a promova achizițiile și întreținerea în comun de către statele membre a echipamentelor de apărare. Acest fond ar trebui să completeze finanțările naționale care sunt deja utilizate în acest scop și ar trebui să acționeze drept un stimulent pentru ca statele membre să coopereze și să investească mai mult în apărare. Fondul va sprijini cooperarea pe parcursul întregului ciclu al dezvoltării de produse și de tehnologii în domeniul apărării.

(2)  Fondul va contribui la stabilirea unei baze europene tehnologice și industriale ▌solide, competitive și inovatoare în sectorul apărării și va fi aliniat la inițiativele Uniunii în direcția unei mai bune integrări a pieței europene a apărării și, în special, la cele două directive(4) privind achizițiile publice și privind transferul în interiorul UE în sectorul apărării, adoptate în 2009.

(3)  În urma unei abordări integrate și pentru a contribui la sporirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii, ar trebuie instituit un Fond european de apărare. Fondul ar trebui să vizeze îmbunătățirea competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii prin sprijinirea cooperării transfrontaliere dintre statele membre și a cooperării dintre întreprinderi, centre de cercetare, administrații naționale, organizații internaționale și universități din întreaga Uniune, în faza de cercetare și în etapa de dezvoltare a produselor și tehnologiilor de apărare. Pentru a realiza mai multe soluții inovatoare și o piață internă deschisă, fondul ar trebui să sprijine și să faciliteze extinderea cooperării transfrontaliere a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din sectorul apărării și a întreprinderilor cu capitalizare medie (ICM-uri).

În cadrul Uniunii, deficitele în materie de ▌ capabilități de apărare comune sunt identificate în cadrul politicii de securitate și apărare comune ▌, în special prin planul de dezvoltare al capabilităților, în timp ce agenda strategică cuprinzătoare a cercetării identifică, de asemenea, obiectivele comune de cercetare în domeniul apărării. Alte procese ale Uniunii, cum ar fi Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea și cooperarea structurată permanentă ▌, vor sprijini punerea în aplicare a priorităților relevante prin identificarea și promovarea de oportunități pentru cooperarea consolidată în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al UE în materie de securitate și apărare. După caz, prioritățile regionale și internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, pot fi, de asemenea, luate în considerare dacă sunt în conformitate cu prioritățile Uniunii și nu împiedică nici un stat membru sau o țară asociată să participe, ținându-se seama, în același timp, de faptul că trebuie evitată orice suprapunere inutilă.

(4)  Faza de cercetare este ▌de o importanță crucială, deoarece influențează capacitatea ▌și autonomia care îi permit industriei europene să dezvolte produse și independența statelor membre ca utilizatori finali ai apărării. Faza de cercetare legată de dezvoltarea capabilităților de apărare poate include riscuri semnificative, în special legate de nivelul scăzut de maturitate și caracterul disruptiv al tehnologiilor. Faza de dezvoltare, care, de obicei, urmează după faza de cercetare ▌, implică, de asemenea, riscuri și costuri semnificative care împiedică exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării și au un impact negativ asupra competitivității și inovării industriei de apărare a Uniunii. Fondul ar trebui, prin urmare, să promoveze legătura dintre faza de cercetare și cea de dezvoltare.

(5)  Fondul nu ar trebui să sprijine cercetarea fundamentală , care ar trebui susținută prin alte instrumente, dar poate include cercetarea fundamentală orientată spre apărare care ar putea forma baza soluției la unele probleme sau posibilități identificate sau preconizate.

(6)  Fondul ar putea sprijini acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi, cât și la modernizarea celor existente. Acțiunile pentru modernizarea produselor și a tehnologiilor existente din domeniul apărării ar trebui să fie admisibile numai în cazurile în care informațiile preexistente necesare pentru a desfășura acțiunea ▌nu fac obiectul niciunei restricții din partea unor țări terțe neasociate sau a unor entități din țări terțe neasociate în așa fel încât acțiunea să nu poată fi desfășurată. Atunci când solicită finanțare din partea Uniunii, entitățile juridice ar trebui să fie obligate să furnizeze informațiile relevante pentru a stabili absența restricțiilor. În absența unor astfel de informații, finanțarea acordată de Uniune nu ar trebui să fie posibilă.

(6a)   Fondul ar trebui să acorde sprijin financiar acțiunilor propice dezvoltării tehnologiilor disruptive pentru apărare. Deoarece tehnologiile disruptive pot avea la bază concepte sau idei provenind de la actori netradiționali din sectorul apărării, fondul ar trebui să permită o flexibilitate suficientă în consultarea părților interesate, și în ce privește punerea în aplicare a acestor acțiuni.

(7)  Pentru a asigura respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament, acțiunile legate de produse sau tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional nu ar trebui să fie sprijinite din punct de vedere financiar de către fond. În acest sens, admisibilitatea acțiunilor legate de ▌noi produse sau tehnologii din domeniul apărării ar trebui, de asemenea, să facă obiectul evoluțiilor în domeniul dreptului internațional. De asemenea, acțiunile de dezvoltare a armelor autonome letale fără posibilitatea unui control uman semnificativ asupra deciziilor de selectare și de atac atunci când se efectuează atacuri împotriva persoanelor nu ar trebui să fie admisibile pentru sprijin financiar din fond, fără a se aduce atingere posibilității de a acorda finanțare pentru acțiuni de dezvoltare a unor sisteme de avertizare timpurie și contramăsuri în scopuri de apărare.

(8)  Dificultatea de a conveni asupra cerințelor consolidate privind capabilitățile de apărare și a unor specificații sau standarde tehnice comune constituie un obstacol în calea unei colaborări transfrontaliere între statele membre și între întreprinderile stabilite în diferite state membre. Absența unor astfel de cerințe, specificații și standarde a condus la fragmentarea sporită a sectorului apărării, la complexitate tehnică, întârzieri și costuri exagerate, suprapuneri inutile, precum și la o interoperabilitate scăzută. Ajungerea la un acord cu privire la specificațiile tehnice comune ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru acțiunile care implică un nivel mai ridicat de pregătire tehnologică. Activitățile care conduc la cerințe comune în materie de capabilități de apărare, precum și activitățile care vizează sprijinirea elaborării unei definiții comune a specificațiilor tehnice sau a standardelor ar trebui să fie, de asemenea, admisibile pentru sprijin din partea fondului îndeosebi în cazul în care promovează interoperabilitatea.

(9)  Întrucât obiectivul fondului este acela de a sprijini competitivitatea, eficiența și inovarea din industria de apărare a Uniunii oferind un efect de levier activităților colaborative de cercetare și tehnologie în domeniul apărării și consolidându-le și reducând riscurile inerente fazei de dezvoltare a proiectelor de cooperare, acțiunile legate de cercetare și dezvoltare de produse sau tehnologie în domeniul apărării ar trebui să fie admisibile pentru a beneficia de acesta. Aceasta se va aplica, de asemenea, modernizării și interoperabilității produselor și tehnologiilor existente în domeniul apărării.

(10)  Având în vedere faptul că fondul vizează în special consolidarea cooperării dintre entitățile juridice și statele membre din întreaga Europă, o acțiune ar trebui să fie admisibilă pentru finanțare în cadrul programului ▌în cazul în care este realizată printr-o cooperare în cadrul unui consorțiu format între cel puțin trei entități juridice situate în cel puțin trei state membre diferite ▌sau țări asociate. Cel puțin trei dintre aceste entități ▌admisibile care își au sediul în cel puțin două state membre ▌sau țări asociate diferite nu trebuie să fie controlate ▌, direct sau indirect, de către aceeași entitate sau nu trebuie să se controleze reciproc. În acest context, controlul ar trebui să fie înțeles ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare. Ținând seama de particularitățile tehnologiilor disruptive în materie de apărare, precum și de studii, aceste activități ar putea fi desfășurate de o singură entitate juridică. În vederea consolidării cooperării dintre statele membre, fondul poate, de asemenea, sprijini achizițiile publice comune înainte de comercializare.

(11)  În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(5)], entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar trebui să fie admisibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor fondului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(12)  Deoarece fondul are ca obiectiv creșterea competitivității și eficienței ▌industriei de apărare a Uniunii, numai entitățile stabilite în Uniune sau în țările asociate și care nu fac obiectul unui control de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate ar trebui, în principiu, să fie admisibile pentru sprijin. În acest context, controlul ar trebui să fie înțeles ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare. În plus, pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele utilizate de destinatari și de subcontractanții lor în acțiunile susținute financiar de către fond nu ar trebui să se afle pe teritoriul unor țări terțe neasociate, iar structurile lor de conducere executivă ar trebui să fie stabilite în Uniune sau într-o țară asociată. În consecință, o entitate care este stabilită într-o țară terță neasociată sau o entitate care este stabilită în Uniune sau într-o țară asociată, dar care își are structurile de conducere executivă într-o țară terță neasociată nu este admisibilă pentru a fi un destinatar sau un subcontractant implicat în acțiune. Pentru a proteja interesele esențiale de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, respectivele condiții de admisibilitate ar trebui să se aplice, de asemenea, finanțării furnizate prin intermediul achizițiilor, prin derogare de la articolul 176 din Regulamentul financiar.

(13)  În anumite împrejurări, ▌ar trebui să se poată deroga de la principiul că destinatarii și subcontractanții lor implicați într-o acțiune sprijinită financiar de fond nu fac obiectul controlului de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate. În acest context, entitățile juridice stabilite în Uniune sau într-o țară asociată care sunt controlate de o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată ar trebui să fie admisibile ca destinatari sau subcontractanți implicați în acțiune cu condiția să îndeplinească condițiile stricte legate de interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Participarea unor astfel de entități juridice nu ar trebui să contravină obiectivelor fondului. Solicitanții ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii. Preocupările statelor membre cu privire la siguranța aprovizionării ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în acest sens.

(13-a)  În cadrul măsurilor restrictive adoptate de UE, adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 alineatul (2) din TFUE, niciun fond sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție, în mod direct sau indirect, persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu pot fi, prin urmare, sprijinite financiar de către fond.

(13a)  Finanțarea din partea Uniunii ar trebui acordată în urma unor cereri de propuneri competitive publicate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”)(6). Cu toate acestea, în anumite circumstanțe excepționale, justificate corespunzător, finanțarea din partea Uniunii poate fi, de asemenea, acordată în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar. Întrucât acordarea de finanțare în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar constituie o derogare de la regula generală de acordare în urma unor cereri de propuneri competitive, aceste circumstanțe excepționale ar trebui să fie interpretate în mod strict. În acest context, pentru ca o subvenție să fie acordată fără o cerere de propuneri, măsura în care acțiunea propusă corespunde obiectivelor fondului în ceea ce privește colaborarea și concurența industriale transfrontaliere pe întregul lanț de aprovizionare ar trebui să fie evaluată de către Comisie, asistată de comitetul statelor membre (denumit în continuare „comitetul”).

(14)  În cazul în care un consorțiu dorește să participe la o acțiune eligibilă în cadrul programului și asistența financiară a Uniunii ia forma unui grant, consorțiul trebuie să desemneze dintre membrii săi un coordonator care va fi principalul punct de contact.

(15)  În cazul în care o acțiune sprijinită financiar de către fond este gestionată de un responsabil de proiect desemnat de statele membre sau de țări asociate, Comisia ar trebui să se consulte cu responsabilul de proiect înainte de executarea plății către destinatari, astfel încât responsabilul de proiect să poată garanta că termenele sunt respectate de către destinatari. ▌Responsabilul de proiect ar trebui să furnizeze Comisiei observații ▌cu privire la progresul acțiunii, astfel încât Comisia să poată valida dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a efectua plata.

(15a)  Comisia ar trebui să pună în aplicare fondul în regim de gestiune directă, astfel încât să maximizeze eficacitatea și eficiența în punerea în aplicare și să asigure coerența deplină cu alte inițiative ale Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să rămână responsabilă de procedurile de selecție și atribuire, inclusiv în ceea ce privește evaluările în materie de etică. În cazuri justificate, Comisia poate, totuși, să încredințeze anumite sarcini de execuție pentru acțiuni specifice sprijinite financiar de către fond unor organisme menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. Acesta ar putea fi cazul, de exemplu, atunci când un administrator de proiect este numit de către statele membre care cofinanțează o acțiune, cu condiția îndeplinirii cerințelor Regulamentului financiar. O astfel de mandatare ar contribui la raționalizarea gestionării acțiunilor cofinanțate și ar asigura o bună coordonare a acordului de finanțare cu contractul semnat între consorțiu și administratorul de proiect numit de statele membre care cofinanțează acțiunea.

(16)  Pentru a se asigura că acțiunile finanțate sunt viabile din punct de vedere financiar, este necesar ca solicitanții să demonstreze că costurile acțiunii care nu sunt suportate de finanțarea din partea Uniunii sunt suportate prin alte mijloace de finanțare.

(17)  Statele membre ar trebui să dispună de diferite tipuri de mecanisme financiare pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a capabilităților de apărare. ▌Comisia ar putea oferi diferite tipuri de mecanisme pe care statele membre le-ar putea utiliza în mod voluntar pentru a răspunde provocărilor ridicate de dezvoltarea colaborativă și de achiziții dintr-o perspectivă de finanțare. Utilizarea unor astfel de mecanisme financiare ar putea promova în continuare lansarea de proiecte colaborative și transfrontaliere în domeniul apărării și ar putea crește eficiența cheltuielilor de apărare, inclusiv pentru proiecte sprijinite de fond ▌.

(18)  Având în vedere specificul industriei de apărare, în care cererea vine aproape exclusiv din partea statelor membre și a țărilor asociate, care controlează, de asemenea, achiziția tuturor produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului de apărare este unic și nu respectă normele și modelele de afaceri convenționale care reglementează piețele mai tradiționale. Prin urmare, sectorul nu își poate asuma proiecte substanțiale auto-finanțate de cercetare și dezvoltare („C&D”) în domeniul apărării, iar statele membre și țările asociate finanțează adesea toate costurile de C&D. Pentru a realiza obiectivele fondului, în special pentru a stimula cooperarea dintre entitățile juridice din diferite state membre și țări asociate, și luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, ar trebui să se suporte până la 100 % din costurile admisibile pentru acțiuni care au loc înainte de faza de dezvoltare a prototipurilor.

(19)  Faza de prototip este o etapă crucială în cadrul căreia statele membre sau țările asociate decid de regulă cu privire la investițiile consolidate pe care le-au făcut și demarează procesul de achiziționare de produse sau tehnologii de apărare viitoare. Acesta este motivul pentru care, în această etapă specifică, statele membre și țările asociate convin asupra angajamentelor necesare, inclusiv partajarea costurilor și dreptul de proprietate asupra proiectului. Pentru a asigura credibilitatea angajamentului lor, asistența financiară a Uniunii în cadrul acestui fond ar trebui, în mod normal, să nu depășească 20 % din costurile eligibile.

(20)  Pentru acțiuni care se întind dincolo de faza de prototip, ar trebui prevăzută finanțare de până la 80 %. Aceste acțiuni, care sunt mai aproape de finalizarea produselor și tehnologiilor, încă pot implica costuri substanțiale.

(21)  Părțile interesate din sectorul apărării se confruntă cu costuri specifice indirecte, cum ar fi costurile de securitate. În plus, părțile interesate lucrează pe o piață specifică, unde, în absența unei cereri din partea cumpărătorilor, nu își pot recupera costurile de C&D, cum este cazul în sectorul civil. Prin urmare, este justificat să se permită o rată forfetară de 25 %, precum și posibilitatea ▌de a declara costuri indirecte calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale destinatarilor, în cazul în care aceste practici sunt acceptate de către autoritățile lor naționale pentru activități comparabile în domeniul apărării, care au fost comunicate Comisiei. ▌

(21a)  Acțiunile la care participă IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie transfrontaliere sprijină deschiderea lanțurilor de aprovizionare și contribuie la realizarea obiectivelor fondului. Prin urmare, astfel de acțiuni ar trebui să fie admisibile pentru o rată de finanțare mai mare, care este în beneficiul tuturor entităților participante.

(22)  Pentru a se asigura că acțiunile finanțate vor contribui la competitivitatea și eficiența industriei de apărare europene, este important ca statele membre să intenționeze să ▌achiziționeze în comun produsul final sau să utilizeze tehnologia, în special prin achiziții transfrontaliere comune, în cazul în care statele membre organizează în comun procedurile de achiziții, în special prin utilizarea unui organism central de achiziție.

(22a)  Pentru a se asigura că acțiunile susținute financiar de către fond contribuie la competitivitatea și eficiența industriei europene de apărare, acestea ar trebui să fie orientate spre piață, să fie axate pe cerere și să fie viabile din punct de vedere comercial pe termen mediu și lung. Criteriile de admisibilitate pentru acțiunile de dezvoltare ar trebui, prin urmare, să țină seama de faptul că statele membre intenționează, inclusiv printr-un memorandum de înțelegere sau printr-o scrisoare de intenție, să achiziționeze produsul final de apărare sau să utilizeze tehnologia într-un mod coordonat. Criteriile de atribuire pentru acțiunile de dezvoltare ar trebui, de asemenea, să țină seama de faptul că statele membre se angajează, din punct de vedere politic sau juridic, să utilizeze, să dețină sau să întrețină în comun produsul sau tehnologia de apărare finală.

(23)  Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice în industria de apărare a Uniunii ar trebui să se desfășoare în concordanță cu interesele de securitate și apărare ale Uniunii. În consecință, contribuția acțiunilor la realizarea acestor interese și la prioritățile în materie de cercetare și capabilități în domeniul apărării stabilite de comun acord de către statele membre ar trebui să servească drept criteriu de atribuire. ▌

(24)  Acțiunile admisibile elaborate în contextul cooperării structurate permanente ▌în cadrul instituțional al Uniunii ar trebui să garanteze în mod continuu o cooperare consolidată între entitățile juridice din diferite state membre, contribuind, prin urmare, în mod direct la obiectivele fondului. Dacă sunt selectate, astfel de proiecte ar trebui, prin urmare, să fie admisibile pentru o rată mai ridicată de finanțare.

(25)  Comisia va lua în considerare alte activități finanțate în cadrul programului specific Orizont Europa pentru a evita dublarea inutilă și a asigura îmbogățirea și sinergii între cercetarea civilă și cea din domeniul apărării.

(26)  Securitatea cibernetică și apărarea cibernetică reprezintă provocări din ce în ce mai importante, iar Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate au recunoscut necesitatea de a stabili sinergii între acțiunile de apărare cibernetică în domeniul de aplicare al fondului și inițiative ale Uniunii în domeniul securității cibernetice, cum ar fi cele anunțate în Comunicarea comună privind securitatea cibernetică. În special, centrul european de competențe și de cercetare în materie de securitate cibernetică care urmează să fie creat ar trebui să urmărească realizarea de sinergii între dimensiunile civile și cele de apărare ale securității cibernetice. Acesta ar putea să sprijine în mod activ statele membre și alți actori relevanți prin acordarea de consultanță, prin schimbul de cunoștințe și facilitarea colaborării în ceea ce privește proiectele și acțiunile, precum și la solicitarea statelor membre care acționează în calitate de responsabil de proiect în ceea ce privește fondul ▌.

(27)  Ar trebui să se asigure o abordare integrată prin reunirea activităților care fac obiectul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării („PADR”) lansate de Comisie în sensul articolului 58 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar și Programul european de dezvoltare a industriei de apărare („EDIDP”), instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului(7), și pentru a armoniza condițiile de participare, a crea un set de instrumente mai coerent și a spori impactul economic, inovator și bazat pe colaborare, evitând, în același timp, duplicarea și fragmentarea inutile. Prin această abordare integrată, fondul ar contribui, de asemenea, la o mai bună exploatare a rezultatelor cercetării în domeniul apărării, acoperind decalajul dintre etapele de cercetare și dezvoltare, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, precum și promovând toate formele de inovare, inclusiv inovarea disruptivă ▌. Se pot aștepta, de asemenea, după caz, efecte de propagare în domeniul civil.

(28)  Dacă este cazul, având în vedere particularitățile acțiunii, obiectivele ▌fondului ar trebui să fie, de asemenea, realizate prin instrumentele financiare și garanții bugetare în temeiul ▌InvestEU.

(29)  Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată ▌clară pentru Uniune.

(30)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție ale fondului ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul ▌125 alineatul (1) ▌din Regulamentul financiar.

(31)  Comisia ar trebui să stabilească programe de lucru anuale ▌în conformitate cu obiectivele fondului și ținând seama de învățămintele inițiale desprinse din EDIDP și din PADR. Comisia ar trebui să fie asistată la stabilirea programelor de lucru de către comitet. Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. În acest context, comitetul se poate reuni în formațiuni de experți naționali de apărare și de securitate pentru a oferi asistență specifică Comisiei, inclusiv pentru a oferi consiliere în legătură cu protecția informațiilor clasificate în cadrul acțiunilor. Statele membre își desemnează fiecare reprezentanții în cadrul respectivului comitet. Ar trebui să se ofere membrilor comitetului în timp util și în mod efectiv ocazii de a examina proiectele de acte de punere în aplicare și de a-și exprima opiniile.

(31a)  Categoriile de programe de lucru ar trebui să conțină cerințe funcționale pentru a clarifica pentru sector funcțiile și sarcinile care trebuie să fie efectuate de capabilitățile care urmează să fie dezvoltate. Astfel de cerințe ar trebui să indice în mod clar performanțele preconizate, dar nu ar trebui să fie direcționate către soluții specifice sau entități specifice și nu ar trebui să împiedice concurența la nivelul cererilor de propuneri.

(31b)  La elaborarea programelor de lucru, Comisia ar trebui, de asemenea, să se asigure, prin intermediul unor consultări adecvate cu comitetul, că acțiunile de cercetare sau de dezvoltare propuse evită suprapuneri inutile. În acest context, Comisia poate efectua o evaluare prealabilă a posibilelor cazuri de suprapunere cu capabilitățile existente sau cu proiectele de cercetare și dezvoltare deja finanțate în Uniune.

(31bb)  Comisia ar trebui să asigure coerența programelor de lucru pe tot parcursul ciclului industrial al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării.

(31bc)  Programele de lucru ar trebui să asigure de asemenea faptul că o parte credibilă din bugetul general va veni în sprijinul acțiunilor care permit participarea transfrontalieră a IMM-urilor.

(31c)   Pentru a beneficia de cunoștințele sale de specialitate în sectorul apărării, Agenției Europene de Apărare i se acordă statutul de observator în cadrul comitetului. Date fiind particularitățile domeniului apărării, Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui, de asemenea, să asiste comitetul.

(32)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea programului de lucru și în ceea ce privește acordarea de finanțare pentru acțiunile de dezvoltare selectate. În special, în punerea în aplicare a acțiunilor de dezvoltare ar trebui luate în considerare particularitățile sectorului apărării, în special responsabilitatea statelor membre și/sau a țărilor asociate pentru procesul de planificare și achiziționare. Respectivele competențe de executare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) ▌nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ▌(8).

(32a)  După evaluarea propunerilor cu ajutorul unor experți independenți, ale căror referințe de securitate ar trebui să fie validate de către statele membre relevante, Comisia ar trebui să selecteze acțiunile care vor fi sprijinite de către fond. Comisia ar trebui să constituie o bază de date cu experți independenți. Baza de date nu ar trebui să fie publică. Experții independenți ar trebui să fie numiți pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor lor, ținând seama de sarcinile care urmează să le fie atribuite. În măsura posibilului, la numirea experților independenți, Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a încerca să asigure o componență echilibrată în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor de evaluare din punctul de vedere al competențelor, experienței, cunoștințelor, diversității geografice și al genului, în funcție de situația din domeniul de acțiune. Ar trebui urmărită, de asemenea, o rotație adecvată a experților și un echilibru adecvat între sectorul public și cel privat. Statele membre ar trebui să fie informate cu privire la rezultatele evaluării, alături de clasamentul acțiunilor selectate, și cu privire la progresele realizate în cadrul acțiunilor finanțate. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a programului de activitate, precum și în ceea ce privește adoptarea deciziilor de atribuire. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(32b)  Experții independenți nu ar trebui să evalueze, să consilieze sau să ofere asistență în legătură cu chestiuni în privința cărora se află într-o situație de conflict de interese, în special în raport cu actuala funcție ocupată. În special, aceștia nu ar trebui să se afle în situația de a putea utiliza informațiile primite în detrimentul consorțiului pe care îl evaluează.

(32bb)  ▌Atunci când propun noi produse sau tehnologii de apărare sau modernizarea celor existente, solicitanții ar trebui să se angajeze să respecte principiile etice, cum ar fi cele referitoare la bunăstarea ființelor umane și protecția genomului uman, reflectate, de asemenea, în dreptul național, al Uniunii și în dreptul internațional pertinent, inclusiv în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția europeană a drepturilor omului și, după caz, în protocoalele la aceasta. Comisia ar trebui să se asigure că propunerile sunt verificate sistematic pentru a identifica acțiunile care ridică probleme serioase din punct de vedere etic și pentru a le supune unei evaluări de etică.

(33)  În vederea sprijinirii unei piețe interne deschise, ar trebui de asemenea încurajată ▌participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie transfrontaliere, fie în calitate de membri ai unui consorțiu, ▌fie în calitate de subcontractanți, fie în calitate de entități din lanțul de aprovizionare.

(34)  Comisia ar trebui să depună eforturi pentru menținerea unui dialog cu ▌statele membre și cu sectorul pentru a asigura succesul fondului. În calitate de colegiuitor și de parte interesată principală, Parlamentul European ar trebui, de asemenea, să se implice în această privință.

(35)  Prezentul regulament instituie, pentru Fondul european de apărare, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [noului acord interinstituțional] dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară(9), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale. Comisia ar trebui să se asigure că procedurile administrative sunt menținute cât se poate de simple și că acestea implică un cuantum minim de cheltuieli suplimentare.

(36)  Regulamentul financiar se aplică fondului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(37)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), se aplică acestui regulament. Acestea sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc îndeosebi procedura de stabilire și execuție a bugetului prin subvenții, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(38)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(10), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(11), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(12) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(13), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, aplicarea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (denumit în continuare EPPO) poate ancheta și urmări penal ▌infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii, ▌conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(14). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO în ceea ce privește acele state membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și Curții de Conturi Europene (CCE) asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(39)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(40)  Conform punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesară evaluarea acestui regulament pe baza informațiilor colectate prin cerințe specifice de monitorizare, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor regulamentului pe teren. Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară în termen de cel mult patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului, inclusiv în vederea transmiterii de propuneri pentru orice modificări corespunzătoare la prezentul regulament, și o evaluare finală la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a fondului, care examinează activitățile financiare din prisma rezultatelor execuției financiare și, în măsura în care este posibil la acel moment, rezultatele și impactul. În acest context, raportul de evaluare finală ar trebui, de asemenea, să contribuie la identificarea domeniilor în care Uniunea este dependentă de țări terțe pentru dezvoltarea de produse și de tehnologii din domeniul apărării. Acest raport final ar trebui, de asemenea, să analizeze participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la proiectele susținute de fond, precum și participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la lanțul valoric global și contribuția fondului la abordarea deficiențelor identificate în planul de dezvoltare a capabilităților și ar trebui să cuprindă informații cu privire la originea destinatarilor, numărul de state membre și țări asociate implicate în acțiuni individuale, și la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate. De asemenea, Comisia poate propune modificări ale prezentului regulament pentru a reacționa la posibilele evoluții în punerea în aplicare a fondului.

(40a)  Comisia ar trebui să monitorizeze cu regularitate implementarea fondului și să informeze anual cu privire la progresele înregistrate, inclusiv cu privire la modul în care învățămintele trase din EDIDP și din PADR sunt puse în aplicare în implementarea fondului. În acest scop, Comisia ar trebui să instituie mecanismele de monitorizare necesare. Acest raport ar trebui prezentat Parlamentului European și Consiliului și nu ar trebui să cuprindă informații sensibile.

(41)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest fond ▌va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a fondului și vor fi reexaminate în contextul evaluării intermediare a acestuia.

(42)  Deoarece fondul nu sprijină decât etapele de cercetare și dezvoltare de produse și tehnologii din domeniul apărării, în principiu, Uniunea nu ar trebui să aibă proprietatea sau drepturile de proprietate intelectuală (DPI) asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile finanțate de Uniune, cu excepția cazului în care asistența este furnizată prin intermediul procedurilor de achiziții publice. Cu toate acestea, pentru acțiunile de cercetare, statele membre și țările asociate interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza rezultatele acțiunilor finanțate pentru a participa la monitorizarea dezvoltării colaborative ▌.

(43)  Sprijinul financiar din partea Uniunii nu ar trebui să aducă atingere transferului produselor din domeniul apărării în interiorul Uniunii în conformitate cu Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului(15) din 6 mai 2009, nici exportului de produse, de echipamente sau tehnologii. Exportul de echipamente și tehnologii militare de către statele membre este reglementat de Poziția comună 944/2008/PESC.

(44)  Utilizarea unor informații de referință sensibile, inclusiv date, know-how sau informații generate în prealabil sau în afara activității fondului sau accesul persoanelor neautorizate la rezultate generate în legătură cu acțiuni sprijinite din punct de vedere financiar de către fond poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, prelucrarea informațiilor sensibile ar trebui să fie reglementată de dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și dreptul intern .

(44a)  Pentru a asigura securitatea informațiilor clasificate la nivelul cerut, standardele minime în materie de securitate industrială ar trebui respectate în momentul semnării acordurilor clasificate de finanțare și de acordare de fonduri. În acest scop și în concordanță cu Decizia Comisiei (UE, Euratom) 2015/444, Comisia trebuie să comunice, în scop de consultanță, Instrucțiunile de securitate pentru program, inclusiv Ghidul clasificării de securitate, experților desemnați de statele membre.

(45)  În vederea completării sau a modificării indicatorilor căilor de impact, acolo unde se consideră necesar, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(46)  Comisia ar trebui să gestioneze fondul ținând seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate și de securitate, în special de informațiile clasificate și informațiile sensibile,

▌ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII COMUNE APLICABILE CERCETĂRII ȘI DEZVOLTĂRII

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament instituie Fondul european de apărare (denumit în continuare fondul), astfel cum este prevăzut la articolul 1 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul …/…/UE [Orizont - 2018/0224(COD)].

Acesta prevede obiectivele fondului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

0.  „solicitant” înseamnă o entitate juridică care depune o cerere pentru a beneficia de sprijin din partea fondului în urma unei cereri de propuneri sau în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar;

1.  „operațiuni de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin ▌sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

1a.  „certificare” înseamnă procesul prin care o autoritate națională certifică faptul că produsul, componenta sau tehnologia, corporală sau necorporală, din domeniul apărării, este conform(ă) cu normele aplicabile;

1b.  „informații clasificate” înseamnă orice informație sau material, sub orice formă, a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre și care poartă un marcaj de clasificare UE sau un marcaj de clasificare corespunzător, în conformitate cu acordul încheiat între statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecția informațiilor clasificate schimbate în interesul Uniunii Europene (2011/C 202/05);

1c.  „consorțiu” înseamnă o grupare colaborativă de solicitanți sau destinatari care își asumă obligații în temeiul unui acord de consorțiu și care este constituită în scopul desfășurării unei acțiuni în cadrul fondului;

1d.  „coordonator” înseamnă o entitate juridică care este membră a unui consorțiu și care a fost numită de către toți membrii consorțiului ca punct principal de contact în relațiile cu Comisia;

2.  „control” înseamnă capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare;

3.  „acțiune de dezvoltare” înseamnă orice acțiune care constă ▌în activități din domeniul apărării aflate în principal în etapa de dezvoltare, care acoperă noi produse sau tehnologii sau care le modernizează pe cele existente, cu excepția producerii sau utilizării de arme;

4.  „tehnologie disruptivă pentru apărare” înseamnă o tehnologie care determină schimbări radicale, inclusiv o tehnologie complet nouă sau îmbunătățită care produce o schimbare de paradigmă în conceperea și desfășurarea operațiunilor de apărare, inclusiv înlocuind tehnologiile de apărare existente sau generând obsolescența acestora;

5.  „structură de conducere executivă” înseamnă o entitate juridică desemnată în conformitate cu dreptul intern și, după caz, subordonată directorului general, care este autorizată să stabilească strategia, obiectivele și direcția de ansamblu ale entității juridice și care supervizează și monitorizează procesul decizional al conducerii;

5a.  „informații generate” înseamnă date, know-how sau informații generate în executarea fondului, indiferent de natura sau forma acestora;

6.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană ▌juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul ▌197 alineatul (2) litera (c) ▌din Regulamentul financiar;

7.  „întreprindere cu capitalizare medie” sau „ICM” înseamnă o întreprindere care nu este un ▌IMM ▌și care are ▌până la 3 000 de angajați, unde numărul de angajați se calculează în conformitate cu articolele 3 - ▌6 din ▌anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(16);

8.  „achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;

9.  „responsabil de proiect” înseamnă orice autoritate contractantă stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată, care a primit din partea unui stat membru sau a unei țări asociate sau a unui grup de state membre ▌sau țări asociate sarcina de a gestiona proiecte multinaționale de armament în mod permanent sau ad-hoc;

9a.  „calificare” înseamnă întregul proces care demonstrează că proiectul unui produs, al unei componente sau tehnologii, corporale sau necorporale, din domeniul apărării, îndeplinește cerințele specificate, furnizând probe concrete prin care se dovedește că cerințele specifice ale unui proiect au fost îndeplinite;

10.  „destinatar” înseamnă orice entitate juridică cu care a fost semnat un acord de acordare de fonduri sau de finanțare sau căreia i-a fost notificată o decizie de acordare de fonduri sau de finanțare;

11.  „acțiune de cercetare” înseamnă orice acțiune care constă în principal din activități de cercetare, în special cercetare aplicată și, dacă este necesar, cercetare fundamentală, cu scopul de a dobândi noi cunoștințe și axându-se exclusiv pe aplicații în domeniul apărării;

12.  „rezultate” înseamnă orice efect tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

12a.  „informații sensibile” înseamnă informații și date, inclusiv informații clasificate, care trebuie protejate împotriva accesului sau dezvăluirii neautorizate în virtutea obligațiilor prevăzute în legislația națională sau a Uniunii sau în vederea protejării vieții private sau a siguranței unei persoane fizice sau organizații;

12b.  „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderi mici și mijlocii astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

13.  „raport special” înseamnă un anumit rezultat al unei acțiuni de cercetare care sintetizează rezultatele acesteia, furnizând informații cuprinzătoare cu privire la principiile de bază, obiectivele, rezultatele reale, proprietățile de bază, testele efectuate, potențialele beneficii, aplicațiile de apărare potențiale și direcția de exploatare preconizată de la cercetare la dezvoltare, inclusiv informații privind proprietatea asupra DPI, dar fără obligativitatea includerii informațiilor privind DPI;

14.  „prototip de sistem” înseamnă un model al unui produs sau al unei tehnologii care poate demonstra performanța într-un mediu operațional;

15.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;

16.  „țară terță neasociată” înseamnă o țară terță care nu este o țară asociată în conformitate cu articolul 5;

17.  „entitate dintr-o țară terță neasociată” înseamnă o entitate juridică stabilită într-o țară terță neasociată sau, atunci când este stabilită în Uniune sau într-o țară asociată, ale cărei structuri de conducere executivă se află într-o țară terță neasociată.

Articolul 3

Obiectivele fondului

(1)  Obiectivul general al fondului este de a favoriza competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a bazei tehnologice și industriale europene de apărare din întreaga Uniune, care contribuie la autonomia strategică a Uniunii și la libertatea de acțiune a acesteia, prin sprijinirea acțiunilor de colaborare și a cooperării transfrontaliere între entități juridice în întreaga Uniune, în special IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie, precum și prin consolidarea și îmbunătățirea agilității lanțului de aprovizionare și deopotrivă a celui valoric din domeniul apărării, lărgind cooperarea transfrontalieră între entitățile juridice și promovând o mai bună exploatare a potențialului industrial al inovării, cercetării și dezvoltării tehnologice, în fiecare etapă a ciclului de viață industrială al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării. ▌

(2)  Fondul are următoarele obiective specifice:

(a)  sprijinirea cercetării în colaborare care ar putea îmbunătăți semnificativ performanța capabilităților viitoare în întreaga Uniune, vizând maximizarea inovării și introducerea de noi produse și tehnologii în domeniul apărării, inclusiv cele disruptive, precum și utilizarea cea mai eficientă a cheltuielilor pentru cercetarea în domeniul apărării în Uniune;

(b)  sprijinirea dezvoltării în colaborare a produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, contribuind astfel la o eficiență sporită a cheltuielilor pentru apărare în cadrul Uniunii, realizând economii de scară mai mari, reducând riscul de duplicare inutilă și, ca atare, stimulând pătrunderea pe piață a produselor și tehnologiilor europene și reducând fragmentarea produselor și a tehnologiilor din domeniul apărării în întreaga Uniune. În cele din urmă, Fondul va duce la o creștere a nivelului de standardizare a sistemelor de apărare și la o mai mare interoperabilitate între capacitățile statelor membre.

O astfel de cooperare are loc în conformitate cu prioritățile în materie de capabilități de apărare stabilite de comun acord de către statele membre în cadrul politicii externe și de securitate comune, în special în contextul planului de dezvoltare a capacităților.

În acest sens, prioritățile regionale și internaționale, atunci când servesc intereselor în materie de securitate și de apărare ale Uniunii, astfel cum au fost stabilite în cadrul politicii externe și de securitate comune, și ținând seama de necesitatea evitării oricărei suprapuneri inutile, pot fi luate, de asemenea, în considerare, după caz, atunci când nu exclud posibilitatea participării unui stat membru sau a unei țări asociate.

Articolul 4

Buget

(1)  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul …/…/UE, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a fondului european de apărare în perioada 2021-2027 este de 11 453 260 000 EUR în prețuri din 2018 și 13 000 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)  Repartizarea ▌ sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)  3 612 182 000 EUR în prețuri din 2018 (4 100 000 000 EUR pentru acțiunile de cercetare;

(b)  7 841 078 000 EUR în prețuri din 2018 (8 900 000 000 EUR în prețuri curente) pentru acțiunile de dezvoltare.

(2a)   Pentru a răspunde situațiilor neprevăzute sau unor nevoi și evoluții noi, Comisia poate realoca sumele alocate acțiunilor de cercetare și dezvoltare de la valorile menționate la alineatul (2) până la o limită maximă de 20 %.

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în implementarea fondului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

(4)  Cel puțin 4 % și până la 8 % din pachetul financiar menționat la alineatul (1) se alocă cererilor de propuneri sau acordării de fonduri pentru sprijinirea tehnologiilor disruptive pentru apărare.

[Articolul 5

Țări asociate

Fondul este deschis pentru membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE; Toate contribuțiile financiare la fond în baza prezentului articol constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar.

Articolul 6

Sprijin pentru tehnologiile disruptive în materie de apărare

(1)  Comisia acordă finanțare în urma unor consultări deschise și publice cu privire la tehnologii axate pe aplicații în domeniul apărării cu potențial disruptiv în domeniul apărării în domeniile de intervenție definite în programele de lucru.

(2)  Programele de lucru stabilesc cea mai potrivită formă de finanțare pentru a finanța aceste tehnologii disruptive în domeniul apărării.

Articolul 7

Etica

(1)  Acțiunile puse în aplicare în cadrul fondului respectă legislația relevantă la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste acțiuni respectă, de asemenea, principiile etice reflectate , de asemenea, în dreptul intern, al Uniunii și în dreptul internațional relevant.

(2)  Înainte de semnarea acordului de finanțare, propunerile sunt verificate de către Comisie, pe baza unei autoevaluări privind etica pregătite de consorțiu, pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice ▌grave, inclusiv în ceea ce privește condițiile de punere în aplicare și, dacă este cazul, sunt supuse unei evaluări privind etica.

Evaluările și controalele principiilor etice se efectuează de Comisie cu sprijinul unor experți independenți cu experiență în diverse domenii, în special cu expertiză recunoscută în domeniul eticii în materie de apărare.

Condițiile pentru punerea în aplicare a unor activități sensibile din punct de vedere etic sunt precizate în acordul de finanțare.

Comisia asigură transparența procedurilor de etică cât mai mult posibil și raportează cu privire la acest aspect în cadrul obligațiilor sale prevăzute la articolul 32. Experții sunt resortisanți ai cât mai multor state membre.

(3)  Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările relevante sau alte documente obligatorii solicitate de comitetele de etică locale sau naționale ▌sau de alte organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Aceste documente trebuie păstrate la dosar și transmise, la cerere, Comisiei.

(5)  Propunerile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic sunt respinse ▌.

Articolul 8

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Fondul este pus în aplicare prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(1a)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazuri justificate, pot fi puse în aplicare acțiuni specifice prin gestiune indirectă de către organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. Aceasta nu poate acoperi procedura de selecție și de atribuire, astfel cum se menționează la articolul 12.

(2)  Fondul poate oferi finanțare în conformitate cu Regulamentul financiar, prin intermediul unor granturi, premii și contracte de achiziții și, dacă este cazul, având în vedere particularitățile acțiunii, al unor instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(2a)  Operațiunile de finanțare mixtă sunt executate în conformitate cu titlul X din Regulamentul financiar și cu Regulamentul InvestEU.

(2b)  Instrumentele financiare sunt strict direcționate exclusiv către destinatari.

Articolul 10

Entități eligibile

(1)  Destinatarii și subcontractanții implicați într-o acțiune sprijinită financiar de fond sunt stabiliți în Uniune sau într-o țară asociată ▌.

(1a)  Infrastructura, instalațiile, bunurile și resursele destinatarilor și ale subcontractanților implicați într-o acțiune care sunt utilizate în scopurile acțiunilor sprijinite financiar de fond se situează pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări asociate pe întreaga durată a acțiunii, iar structurile lor de conducere executivă sunt stabilite în Uniune sau într-o țară asociată.

(1b)  În scopul unei acțiuni sprijinite financiar de fond, destinatarii și subcontractanții implicați în acțiune nu sunt controlați de către o țară terță neasociată sau de către o entitate dintr-o țară terță neasociată.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1b) din prezentul articol, o entitate juridică stabilită în Uniune sau într-o țară asociată și controlată de către o țară terță neasociată sau de către o entitate dintr-o țară terță neasociată este eligibilă ca destinatar sau ca subcontractant implicat într-o acțiune numai dacă sunt puse la dispoziția Comisiei garanții aprobate de statul membru sau de țara asociată în care este stabilită, în conformitate cu procedurile naționale ale acestora. Garanțiile în cauză se pot referi la structura de conducere executivă a entității juridice stabilită în Uniune sau într-o țară asociată. Dacă statul membru sau țara asociată în care este stabilită entitatea juridică consideră oportun, garanțiile respective se pot referi și la drepturi guvernamentale specifice privind controlul exercitat asupra entității juridice.

Garanțiile oferă asigurări că implicarea în acțiune a unei astfel de entități juridice nu ar contraveni intereselor în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, astfel cum sunt stabilite în cadrul politicii externe și de securitate comune în temeiul titlului V din TUE, sau obiectivelor stabilite la articolul 3. Garanțiile respectă, de asemenea, dispozițiile articolelor 22 și 25. Garanțiile atestă în special faptul că, în scopul acțiunii, au fost instituite măsuri care să asigure că:

(a)  controlul asupra entității juridice solicitante nu este exercitat într-un mod care împiedică sau limitează ▌ capacitatea acesteia de a desfășura acțiunea și de a genera rezultate, care impune restricții privind infrastructura, instalațiile, bunurile, resursele sale, proprietatea sa intelectuală sau know-how-ul de care este nevoie în scopul acțiunii ori care subminează capacitățile și standardele necesare pentru desfășurarea acțiunii;

(b)  accesul unei țări terțe neasociate sau al unei entități dintr-o țară terță neasociată la informații sensibile ▌referitoare la acțiune este împiedicat; și că angajații sau alte persoane implicate în acțiune au o autorizare de securitate națională emisă de un stat membru sau de o țară asociată, după caz;

(c)  drepturile de proprietate intelectuală generate de acțiune și rezultatele acțiunii rămân în posesia destinatarului în cursul desfășurării și după finalizarea acțiunii, nu sunt controlate sau restricționate de către o țară terță neasociată sau de către o entitate dintr-o țară terță neasociată, nu sunt exportate în afara Uniunii sau în afara țărilor asociate și nu se acordă acces din afara Uniunii sau din afara țărilor asociate la respectivele drepturi de proprietate intelectuală sau rezultate fără aprobarea statului membru sau a țării asociate în care este stabilită entitatea juridică și în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 3.

Dacă statul membru sau țara asociată în care este stabilită entitatea juridică consideră oportun, pot fi furnizate garanții suplimentare.

Comisia informează comitetul menționat la articolul 28 cu privire la orice entitate juridică considerată eligibilă în conformitate cu prezentul alineat.

(4)  Dacă nu există soluții de înlocuire competitive imediat disponibile în Uniune sau într-o țară asociată, destinatarii și subcontractanții implicați în acțiune își pot utiliza bunurile, infrastructura, instalațiile și resursele amplasate sau deținute în afara teritoriului statelor membre ale Uniunii sau al țărilor asociate, cu condiția ca această utilizare să nu aducă atingere intereselor în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, să se realizeze în concordanță cu obiectivele stabilite la articolul 3 și în deplină conformitate cu articolele 22 și 25. ▌Costurile asociate acestor activități nu sunt eligibile pentru sprijin financiar din fond.

(4a)  Atunci când desfășoară o acțiune eligibilă, destinatarii și subcontractanții implicați în acțiune pot, de asemenea, să coopereze cu entități juridice stabilite în afara teritoriului statelor membre sau al țărilor asociate sau care sunt controlate de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată, inclusiv prin utilizarea bunurilor, infrastructurii, instalațiilor și resurselor respectivelor entități juridice, cu condiția ca aceasta să nu contravină intereselor în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. O astfel de cooperare se realizează în concordanță cu obiectivele stabilite la articolul 3 și în deplină conformitate cu articolele 22 și 25.

Nu se permite accesul neautorizat al unei țări terțe neasociate sau al altei entități dintr-o țară terță neasociată la informații clasificate care privesc desfășurarea acțiunii și sunt evitate eventualele efecte negative asupra securității aprovizionării cu factori de producție esențiali pentru acțiune.

Costurile asociate acestor activități nu sunt eligibile pentru sprijin din fond.

(6)  Solicitanții furnizează toate informațiile relevante necesare pentru evaluarea criteriilor de eligibilitate ▌. În cazul în care în cursul desfășurării unei acțiuni intervine o modificare care ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, entitatea juridică relevantă informează Comisia, iar aceasta evaluează dacă respectivele criterii de eligibilitate și condiții sunt în continuare îndeplinite și abordează eventualele consecințe asupra finanțării acțiunii.

(7)  ▌

(8)  ▌

(9)  În sensul prezentului articol, „subcontractanți implicați într-o acțiune sprijinită financiar de fond” înseamnă subcontractanți care au o relație contractuală directă cu un destinatar, alți subcontractanți cărora li se alocă cel puțin 10 % din costurile eligibile totale ale acțiunii și subcontractanți care ar putea avea nevoie de acces la informații clasificate ▌în vederea executării acțiunii și care nu sunt membri ai consorțiului.

Articolul 11

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Fondul oferă sprijin pentru acțiuni care privesc produse și tehnologii noi din domeniul apărării și modernizarea celor existente, cu condiția ca utilizarea informațiilor preexistente necesare pentru desfășurarea acțiunii în vederea modernizării să nu fie restricționată de către o țară terță neasociată sau de către o entitate dintr-o țară terță neasociată, direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice în așa fel încât acțiunea să nu poată fi desfășurată.

(3)  O acțiune eligibilă vizează una sau mai multe dintre următoarele activități:

(a)  activități prin care se urmărește crearea, consolidarea și îmbunătățirea cunoștințelor, a produselor și a tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor disruptive care pot avea efecte semnificative în domeniul apărării;

(b)  activități vizând creșterea interoperabilității și a rezilienței, inclusiv producția securizată și schimbul de date, consolidarea cunoștințelor privind tehnologii critice pentru apărare, consolidarea securității aprovizionării sau exploatarea eficace a rezultatelor pentru produse și tehnologii din domeniul apărării;

(c)  studii, cum ar fi studiile de fezabilitate pentru a analiza posibilitatea unor tehnologii noi sau îmbunătățite, produse, procese, servicii și soluții ▌;

(d)  proiectarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii în domeniul apărării, precum și definiția specificațiilor tehnice pe care s-a bazat proiectarea, care pot include teste parțiale pentru reducerea riscurilor într-un mediu industrial sau reprezentativ;

(e)  Elaborarea unui model de produs de apărare, a unei componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii care poate demonstra performanța elementului într-un mediu operațional (prototip de sistem);

(f)  testarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării;

(g)  calificarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării ▌;

(h)  certificarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării ▌;

(i)  dezvoltarea de tehnologii sau de bunuri care măresc eficiența pe întreaga durată a ciclului de viață al produselor și al tehnologiilor din domeniul apărării;

(4)  ▌ Acțiunea este întreprinsă în colaborare, în cadrul unui consorțiu format din cel puțin trei entități eligibile care sunt stabilite în cel puțin trei state membre diferite ▌sau țări asociate. Cel puțin trei dintre aceste entități juridice eligibile care își au sediul în cel puțin două state membre ▌sau țări asociate nu este controlată, direct sau indirect, pe durata întregii implementări a acțiunii, de către aceeași entitate și nu se controlează reciproc.

(5)  Alineatul (4) nu se aplică în cazul acțiunilor legate de tehnologiile disruptive în materie de apărare și nici în cazul acțiunilor menționate la alineatul (3) litera (c) ▌.

(6)  Acțiuni pentru dezvoltarea de noi produse și tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă de dreptul internațional aplicabil nu sunt eligibile.

De asemenea, acțiunile de dezvoltare a armelor autonome letale fără posibilitatea unui control uman semnificativ asupra deciziilor de selectare și de atac atunci când se efectuează atacuri împotriva persoanelor nu sunt admisibile pentru sprijin financiar din fond, fără a se aduce atingere posibilității de a acorda finanțare pentru acțiuni de dezvoltare a unor sisteme de avertizare timpurie și contramăsuri în scopuri de apărare.

Articolul 12

Procedura de selecție și atribuire

(1)   Finanțarea din partea Uniunii este acordată în urma unor cereri de propuneri competitive publicate în conformitate cu Regulamentul financiar. În anumite circumstanțe excepționale, justificate corespunzător, finanțarea din partea Uniunii poate fi, de asemenea, acordată în conformitate cu articolul ▌195 litera (e) ▌din Regulamentul financiar.

(2a)  Pentru acordarea de finanțare ▌, Comisia acționează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (2).

Articolul 13

Criterii de atribuire

▌ Fiecare propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii:

(a)  contribuția la excelență sau potențialul de a avea caracter disruptiv în domeniul apărării, în special arătând că rezultatele preconizate ale acțiunii propuse prezintă avantaje semnificative față de produsele sau tehnologiile de apărare existente;

(b)  contribuția la inovarea și dezvoltarea tehnologică a industriei europene de apărare, în special arătând că acțiunea propusă include concepte și abordări noi sau inovatoare, îmbunătățiri tehnologice viitoare noi promițătoare sau aplicarea unor tehnologii sau concepte care nu au fost anterior aplicate în sectorul apărării, evitând totodată suprapunerile inutile;

(c)  contribuția la competitivitatea industriei europene de apărare, prin dovedirea că acțiunea propusă prezintă un bilanț pozitiv demonstrabil în materie de eficiență și eficacitate din punctul de vedere al costurilor, creând astfel noi oportunități de piață în Uniune și dincolo de ea și accelerând creșterea companiilor în întreaga Uniune;

(d)  contribuția la autonomia bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării, inclusiv prin creșterea nivelului de independență față de surse din afara UE și prin consolidarea securității aprovizionării, precum și la interesele de securitate și apărare ale Uniunii în conformitate cu prioritățile menționate la articolul 3 ▌;

(e)  contribuția la crearea unei noi cooperări transfrontaliere între entități juridice stabilite în state membre sau în țări asociate, în special pentru IMM-urile și ICM-urile care participă în mod substanțial la acțiune, în calitate de destinatari, subcontractanți sau alte entități din lanțul de aprovizionare, și care sunt stabilite în state membre ▌sau în țări asociate, altele decât cele în care sunt stabilite entitățile din consorțiu care nu sunt IMM-uri sau ICM-uri;

(f)  calitatea și eficiența implementării acțiunii.

Articolul 14

Rata de cofinanțare

(1)  Fondul finanțează până la 100 % din costurile eligibile ale unei activități menționate la articolul 11 alineatul (3) fără a se aduce atingere articolului 190 din Regulamentul financiar.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1):

(a)  pentru activitățile definite la articolul 11 alineatul (3) litera (e), asistența financiară din partea fondului nu depășește 20 % din costurile eligibile ale activității;

(b)  pentru activitățile definite la articolul 11 alineatul (3) literele (f)-(h), asistența financiară din partea fondului nu depășește 80 % din costurile eligibile ale activității.

(3)  În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare, rata finanțării este majorată în următoarele cazuri:

(a)  o activitate dezvoltată în contextul cooperării structurate permanente, astfel cum a fost stabilită prin Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017, poate beneficia de o rată de cofinanțare majorată cu 10 puncte procentuale suplimentare;

(b)  o activitate poate beneficia de o rată de finanțare majorată, astfel cum este menționată în cel de al doilea și al treilea paragraf din prezentul alineat, în cazul în care cel puțin 10 % din costurile eligibile totale ale activității se alocă IMM-urilor care sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată și care participă la activitate în calitate de destinatari, subcontractanți sau entități din cadrul lanțului de aprovizionare.

Rata de finanțare poate fi majorată cu un număr de puncte procentuale echivalent cu procentul din costurile eligibile totale ale activității alocat unor IMM-uri stabilite în statele membre sau în țările asociate în care sunt stabiliți și destinatari care nu sunt IMM-uri, care participă la activitate în calitate de destinatari, subcontractanți sau entități din cadrul lanțului de aprovizionare, fără ca respectiva majorare să depășească 5 puncte procentuale.

Rata de finanțare poate fi majorată cu un număr de puncte procentuale echivalent cu dublul procentului din costurile eligibile totale ale activității alocat unor IMM-uri stabilite în state membre sau în țări asociate, altele decât cele în care sunt stabiliți destinatari care nu sunt IMM-uri, care participă la activitate în calitate de destinatari, subcontractanți sau entități din cadrul lanțului de aprovizionare;

(c)  o activitate poate beneficia de o rată de finanțare majorată cu 10 puncte procentuale suplimentare dacă cel puțin 15 % din costurile eligibile totale ale activității sunt alocate unor întreprinderi cu capitalizare medie stabilite în Uniune sau într-o țară asociată.

(d)  în total, majorarea ratei de finanțare a unei activități nu depășește 35 de puncte procentuale.

Asistența financiară a Uniunii acordată în cadrul fondului, inclusiv ratele majorate de finanțare, nu acoperă mai mult de 100 % din costurile eligibile ale acțiunii.

Articolul 15

Capacitatea financiară

Prin derogare de la articolul ▌198 ▌din Regulamentul financiar:

(a)  capacitatea financiară trebuie verificată numai pentru coordonator și numai dacă finanțarea solicitată din partea Uniunii este egală cu sau mai mare de 500 000 EUR. Cu toate acestea, în cazul în care există motive de îndoială cu privire la capacitatea financiară, Comisia verifică, de asemenea, capacitatea financiară a coordonatorilor sau a altor solicitanți situată sub pragul menționat la primul paragraf;

(b)  capacitatea financiară nu este verificată în cazul entităților juridice a căror viabilitate este garantată de autoritățile relevante ale unui stat membru ▌;

(c)  în cazul în care capacitatea financiară este garantată din punct de vedere structural de către o altă entitate juridică, capacitatea financiară a acesteia din urmă trebuie să fie verificată.

Articolul 16

Costuri indirecte

(1)  Prin derogare de la articolul 181 alineatul (6) din Regulamentul financiar, costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.

(2)  Ca alternativă, costurile indirecte eligibile ▌pot fi stabilite în conformitate cu practicile obișnuite ale destinatarului de contabilizare a costurilor pe baza costurilor indirecte reale, cu condiția ca aceste practici de contabilitate a costurilor să fie acceptate de autoritățile naționale pentru activități comparabile în domeniul apărării în conformitate cu articolul ▌185▌ din Regulamentul financiar și să fie comunicate Comisiei.

Articolul 17

Utilizarea sumei unice forfetare sau a unor contribuții care nu sunt legate de costuri

(1)  În cazul în care grantul din partea Uniunii cofinanțează mai puțin de 50 % din costurile totale ale acțiunii, Comisia poate utiliza:

(a)  o contribuție care nu este legată de costurile menționate la articolul ▌180 alineatul (3) ▌ din Regulamentul financiar și se bazează pe rezultatele obținute, măsurate prin raportare la jaloanele stabilite anterior sau prin indicatori de performanță; sau

(b)  o sumă unică forfetară la care se face referire la articolul ▌182 ▌din Regulamentul financiar și care este bazată pe bugetul estimativ al acțiunii deja aprobat de autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate care cofinanțează acțiunea.

(2)  Costurile indirecte trebuie incluse în suma forfetară.

Articolul 18

Achiziții publice înainte de comercializare

(1)  Uniunea poate acorda sprijin pentru achiziții înainte de comercializare prin atribuirea unui grant autorităților contractante sau entităților contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE(17), 2014/25/UE(18) și 2009/81/CE(19) ale Parlamentului European și ale Consiliului, care achiziționează în comun ▌servicii de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării sau își coordonează în comun procedurile de achiziție.

(2)  Procedurile privind achizițiile publice:

(a)  trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

(b)  pot autoriza atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori);

(c)  trebuie să prevadă atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând totodată absența conflictelor de interese.

Articolul 19

Fondul de garantare

Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 20

Condiții de eligibilitate pentru achiziții publice și premii

(1)  Articolele 10 și 11 se aplică mutatis mutandis premiilor.

(2)  Articolul 10, prin derogare de la articolul 176 din Regulamentul financiar și articolul 11 se aplică mutatis mutandis pentru achizițiile de studii menționate la articolul 11 alineatul (3) litera (c).

TITLUL II

DISPOZIȚII SPECIFICE APLICABILE ACȚIUNILOR DE CERCETARE

Articolul 22

Dreptul de proprietate asupra rezultatelor acțiunilor de cercetare

(1)  Rezultatele acțiunilor de cercetare sprijinite financiar de fond sunt proprietatea destinatarilor care le generează. În cazul în care entitățile juridice generează rezultate în comun, iar contribuția fiecăruia nu poate fi stabilită, sau în cazul în care nu este posibilă divizarea rezultatelor comune, persoanele juridice care dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor. Coproprietarii încheie un acord privind alocarea și termenii de exercitare a drepturilor comune de proprietate, în conformitate cu obligațiile lor, prevăzute în acordul de grant.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care asistența acordată de Uniune este furnizată sub formă de achiziții publice, rezultatele acțiunilor de cercetare sprijinite financiar de fond sunt proprietatea Uniunii. Statele membre și țările asociate beneficiază de drepturi de acces la rezultate, gratuit, la solicitarea scrisă a acestora.

(3)  ▌Rezultatele acțiunilor de cercetare sprijinite financiar de fond nu fac obiectul niciunui control sau restricționări de către o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată, direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie.

(4)  În ceea ce privește rezultatele generate de destinatari prin acțiuni sprijinite financiar de fond și fără a aduce atingere alineatului (8a) de la prezentul articol, orice transfer de proprietate sau acordare a unei licențe exclusive unei țări terțe neasociate sau unei entități dintr-o țară terță neasociată este notificat ex ante Comisiei. Dacă acest transfer de proprietate contravine intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivelor prezentului regulament, astfel cum se prevede la articolul 3, finanțarea furnizată în cadrul fondului este rambursată.

(5)  Autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate beneficiază de drepturi de acces la Raportul special al unei acțiuni de cercetare care a primit finanțare din partea Uniunii. Astfel de drepturi de acces se acordă cu scutire de redevențe și sunt transferate de Comisie statelor membre și țărilor asociate, după ce s-a asigurat că sunt respectate obligațiile de confidențialitate corespunzătoare.

(6)  Autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate trebuie să utilizeze Raportul special doar în scopuri legate de utilizarea de către sau pentru forțele armate sau forțele de securitate sau serviciile de informații proprii, inclusiv în cadrul programelor lor de cooperare. O astfel de utilizare include, dar nu se limitează la, studiul, evaluarea, cercetarea, proiectarea ▌și acceptarea și certificarea produselor, funcționarea, formarea și eliminarea ▌, precum și evaluarea și elaborarea de cerințe tehnice pentru achizițiile publice.

(7)  Destinatarii acordă instituțiilor, organelor sau agențiilor Uniunii drepturi de acces la rezultatele activităților de cercetare sprijinite financiar de fond fără să perceapă redevențe, în scopul justificat corespunzător al dezvoltării, al punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor existente ale Uniunii în domeniile de competență ale acesteia. Respectivele drepturi de acces se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale.

(8)  Dispozițiile specifice privind proprietatea, drepturile de acces și acordarea de licențe trebuie stipulate în acordurile de finanțare și în contractele privind achizițiile publice înainte de comercializare, pentru a asigura utilizarea maximă a rezultatelor și a evita orice avantaj inechitabil. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe, pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau solicita beneficiarilor să acorde licențe neexclusive terților pentru a exploata rezultatele în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. Toate statele membre și țările asociate beneficiază de acces scutit de redevențe la raportul special. În cazul în care, după o anumită perioadă de la achiziția înainte de comercializare, un contractant nu reușește să exploateze comercial rezultatele, după cum se menționează în contract, acesta va transfera autorităților contractante orice drept de proprietate asupra rezultatelor.

(8a)  Dispozițiile prezentului regulament nu aduc atingere exportului de produse, echipamente sau tehnologii care integrează rezultatele activităților de cercetare sprijinite financiar de fond și nu aduc atingere libertății de decizie a statelor membre în ceea ce privește politica în materie de exporturi de produse din domeniul apărării.

(8b)   Oricare două sau mai multe state membre sau țări asociate care, multilateral sau în cadrul organizatoric al Uniunii, au încheiat în comun unul sau mai multe contracte cu unul sau mai mulți beneficiari pentru a dezvolta în continuare împreună rezultatele activităților de cercetare sprijinite de fond, beneficiază de drepturi de acces la rezultatele respective deținute de astfel de beneficiari și care sunt necesare pentru executarea contractului sau a contractelor. Drepturile de acces se acordă cu scutire de redevențe și în condiții specifice menite să asigure faptul că aceste drepturi vor fi utilizate numai în scopul contractului sau al contractelor și că sunt prevăzute obligații de confidențialitate corespunzătoare.

TITLUL III

DISPOZIȚII SPECIFICE APLICABILE ACȚIUNILOR DE DEZVOLTARE

Articolul 23

Criterii de eligibilitate suplimentare pentru acțiuni de dezvoltare

(1)  ▌Consorțiul demonstrează că costurile rămase ale unei activități care nu sunt acoperite de sprijinul acordat de Uniune vor fi acoperite prin alte mijloace de finanțare, cum ar fi contribuții din partea statelor membre ▌sau a țărilor asociate ori cofinanțare de la entități juridice.

(2)  Activitățile menționate la articolul 11 alineatul (3) litera (d) ▌se bazează pe cerințele armonizate privind capacitățile, stabilite de comun acord de către cel puțin două state membre ▌sau țări asociate.

(3)  În ceea ce privește activitățile menționate la literele (e)-(h) de la articolul 11 alineatul (3), consorțiul demonstrează prin documente emise de autoritățile naționale că:

(a)  cel puțin două state membre ▌sau țări asociate intenționează să achiziționeze sau să utilizeze tehnologia într-o manieră coordonată, inclusiv prin achiziții comune, după caz;

(b)  activitatea este bazată pe specificații tehnice comune stabilite de comun acord de către statele membre ▌sau țările asociate care urmează să cofinanțeze acțiunea sau care intenționează să achiziționeze în comun produsul final sau să utilizeze în comun tehnologia.

Articolul 24

Criterii de atribuire suplimentare pentru acțiuni de dezvoltare

În plus față de criteriile de atribuire prevăzute la articolul 13, programul de lucru ia în considerare, de asemenea:

(a)  contribuția la creșterea eficienței pe întreaga durată a ciclului de viață al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv a eficienței din punctul de vedere al costurilor și a potențialului de sinergii în procesul de achiziție și de întreținere;

(b)  contribuția la o mai mare integrare a industriei europene de apărare la nivelul Uniunii prin demonstrarea de către destinatari a faptului că statele membre s-au angajat să utilizeze, să dețină sau să întrețină în comun produsul sau tehnologia finală, într-un mod coordonat.

Articolul 25

Dreptul de proprietate asupra rezultatelor acțiunilor de dezvoltare

(1)  Uniunea nu are drept de proprietate asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile de dezvoltare sprijinite financiar de fond și nici nu poate revendica drepturi de proprietate intelectuală referitoare la rezultatele acțiunilor respective.

(2)  Rezultatele acțiunilor sprijinite financiar de fond nu fac obiectul niciunui control sau restricționări de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate, direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie.

(2a)  Prezentul regulament nu aduce atingere libertății de decizie a statelor membre în ceea ce privește politicile în domeniul exportului de produse din domeniul apărării.

(3)  În ceea ce privește rezultatele generate de destinatari prin acțiuni sprijinite financiar de fond și fără a aduce atingere alineatului (2a) de la prezentul articol, orice transfer de proprietate ▌unei țări terțe neasociate sau unor entități dintr-o țară terță neasociată este notificat ex ante Comisiei. Dacă transferul drepturilor de proprietate contravine intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivelor stabilite la articolul 3, ▌finanțarea furnizată în cadrul fondului este rambursată.

(4)  Dacă asistența din partea Uniunii se acordă sub forma unei proceduri de achiziții publice în vederea efectuării unui studiu, statele membre ▌sau țările asociate au dreptul, în urma unei solicitări scrise, să beneficieze gratuit de o licență neexclusivă pentru utilizarea rezultatelor studiului.

TITLUL IV

GUVERNANȚĂ, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 27

Programe de lucru

(1)  Fondul este pus în aplicare prin programe de lucru anuale ▌ stabilite în conformitate cu articolul ▌110 ▌din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, dacă este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă. Programele de lucru stabilesc bugetul total de care beneficiază participarea transfrontalieră a IMM-urilor.

(2)  Comisia adoptă programele de lucru prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (2).

(3)  Programele de lucru stabilesc în detaliu temele de cercetare și categoriile de acțiuni care urmează să fie sprijinite financiar de fond. Categoriile în cauză respectă prioritățile de apărare menționate la articolul 3.

Cu excepția părții din programul de lucru dedicată tehnologiilor disruptive pentru aplicațiile din domeniul apărării, aceste teme de cercetare și categorii de acțiuni vizează produse și tehnologii în următoarele domenii:

(a)  pregătire, protecție, desfășurare și sustenabilitate;

(b)  gestionarea informațiilor, superioritate și comandă, control, comunicare, calculatoare, informații, supraveghere și recunoaștere (C4ISR), apărare cibernetică și securitate cibernetică; și

(c)  angajare și efectori.

(4)  Programele de lucru conțin, după caz, cerințe funcționale și precizează forma pe care o îmbracă finanțarea UE în conformitate cu articolul 8, fără a împiedica concurența la nivelul cererilor de propuneri.

Tranziția rezultatelor acțiunilor de cercetare care demonstrează valoare adăugată și sunt deja sprijinite financiar de fond către faza de dezvoltare poate, de asemenea, să fie luată în considerare în programele de lucru.

Articolul 28

Comitetul

(1)  Comisia este asistată de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. Agenția Europeană de Apărare este invitată în calitate de observator să își prezinte opiniile și cunoștințele de specialitate. Serviciul European de Acțiune Externă va fi, de asemenea, invitat să asiste.

Comitetul se reunește și în formațiuni speciale, inclusiv pentru a discuta aspecte din domeniul apărării și securității, care sunt legate de acțiuni desfășurate cu sprijinul fondului.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 28a

Consultarea responsabilului de proiect

În cazul în care un stat membru sau o țară asociată desemnează un responsabil de proiect, Comisia efectuează plata după consultarea responsabilului de proiect cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunea.

Articolul 29

Experți independenți

(1)  Comisia numește experți independenți care să asiste la evaluarea monitorizării în materie de etică menționată la articolul 7 și la evaluarea propunerilor în conformitate cu articolul ▌237 ▌din Regulamentul financiar. ▌

(2)  Experții independenți sunt cetățeni ai Uniunii proveniți dintr-o serie cât mai variată posibil de state membre și sunt selectați pe baza unor cereri de exprimare a interesului adresate ministerelor apărării și agențiilor subordonate, altor organisme guvernamentale relevante, institute de cercetare, universități, asociații de afaceri sau întreprinderi din sectorul apărării, în vederea întocmirii unei liste de experți. Prin derogare de la articolul ▌237 ▌din Regulamentul financiar, această listă nu este făcută publică.

(3)  Atestările în materie de securitate ale experților independenți sunt validate de statele membre respective.

(4)  Comitetul menționat la articolul 28 este informat anual cu privire la lista de experți, pentru a fi transparent în ceea ce privește prerogativele de securitate ale experților. Comisia se asigură, de asemenea, că experții nu evaluează, consiliază sau acordă asistență în chestiuni cu privire la care se află în situație de conflict de interese.

(5)  Experții independenți sunt selectați pe baza competențelor, experienței și cunoștințelor necesare pentru desfășurarea sarcinilor care le sunt atribuite.

Articolul 30

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

(1)  În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)  fiecare stat membru se asigură că ▌oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate ▌echivalent celui garantat de ▌normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE (20);

(a1)  Comisia protejează informațiile clasificate în conformitate cu normele în materie de securitate prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate;

(c)  persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe ▌pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la fond numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în ▌Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în ▌Decizia 2013/488/UE;

(c1)   echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv aspecte legate de securitatea industrială dacă este relevant, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)  fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale Uniunii Europene, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

(2)  În cazul în care este vorba despre acțiuni care implică, necesită ▌sau conțin informații clasificate, organismul de finanțare relevant precizează în documentele aferente cererii de propuneri/procedurii de ofertare măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

(3)  Comisia instituie un sistem de schimb de informații securizat pentru a facilita schimbul de informații sensibile și clasificate între Comisie și statele membre și țările asociate și, după caz, solicitanți și destinatari. Sistemul ține seama de reglementările în materie de securitate națională ale statelor membre.

(4)  Calitatea de creator al informațiilor noi clasificate care au fost generate în cadrul desfășurării unei acțiuni de cercetare sau de dezvoltare este hotărâtă de către statele membre pe al căror teritoriu sunt stabiliți destinatarii. În acest scop, statele membre respective pot decide cu privire la un cadru de securitate specific pentru protecția și gestionarea informațiilor clasificate referitoare la acțiune și informează Comisia în acest sens. Un astfel de cadru de securitate nu aduce atingere posibilității Comisiei de a avea acces la informațiile necesare pentru punerea în aplicare a acțiunii.

În cazul în care statele membre respective nu instituie un astfel de cadru de securitate specific, Comisia instituie cadrul de securitate pentru acțiune în conformitate cu dispozițiile Deciziei (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei.

Cadrul de securitate aplicabil pentru acțiune trebuie să fie în vigoare cel târziu înainte de semnarea acordului de finanțare sau a contractului.

Articolul 31

Monitorizare și raportare

(1)  În anexă sunt enumerați indicatori pentru a raporta implementarea și progresele înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(2)  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a modifica anexa în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

(3)  Comisia monitorizează cu regularitate punerea în aplicare a fondului și raportează anual, Parlamentului European și Consiliului, cu privire la progresele înregistrate, inclusiv modul în care lecțiile identificate și lecțiile învățate din EDIDP și PADR sunt luate în considerare la punerea în aplicare a fondului. În acest scop, Comisia pune în aplicare măsurile de monitorizare necesare.

(4)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor fondului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 32

Evaluarea fondului

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  Evaluarea intermediară a fondului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului. Raportul de evaluare intermediară include, în special, o evaluare a guvernanței fondului, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile referitoare la experții independenți, punerea în aplicare a procedurilor în materie de etică menționate la articolul 7 și a lecțiilor învățate din EDIDP și PADR, a ratelor de execuție, a rezultatelor atribuirii proiectului, inclusiv nivelul de implicare a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie și gradul lor de participare transfrontalieră, ratele de rambursare a costurilor indirecte, astfel cum sunt definite la articolul 16, sumele alocate tehnologiilor disruptive în cadrul cererilor de propuneri, precum și a finanțării acordate în conformitate cu articolul ▌195 ▌din Regulamentul financiar, până la 31 iulie 2024. Evaluarea intermediară conține, de asemenea, informații cu privire la țările de origine ale destinatarilor, numărul țărilor implicate în proiecte individuale și, acolo unde este posibil, la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate. Comisia poate prezenta propuneri pentru modificări adecvate ale prezentului regulament.

(3)  La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la 31 decembrie 2027, Comisia efectuează o evaluare finală a implementării fondului. Raportul final de evaluare trebuie să includă rezultatele obținute în urma punerii în aplicare și, în măsura posibilului, impactul fondului. Pornind de la consultări relevante cu statele membre și cu principalele părți interesate și țările asociate, raportul evaluează, în special, progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3. De asemenea, acesta contribuie la identificarea domeniilor în care Uniunea este dependentă de țări terțe pentru dezvoltarea de produse și de tehnologii din domeniul apărării. Acesta analizează, de asemenea, participarea transfrontalieră, inclusiv a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie, la proiecte puse în aplicare în cadrul fondului, precum și integrarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie în lanțul valoric global și contribuția adusă de fond la abordarea lacunelor identificate în planul de dezvoltare a capacităților. Evaluarea conține, de asemenea, informații cu privire la țările de origine ale beneficiarilor și, acolo unde este posibil, la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 33

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului ▌127 ▌din Regulamentul financiar. Curtea Europeană de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale Uniunii în conformitate cu articolul 287 din TFUE.

Articolul 34

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la fond în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, ▌OLAF și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă ▌.

Articolul 35

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. Posibilitatea de a publica lucrări academice pe baza rezultatelor acțiunilor de cercetare este reglementată în acordul de finanțare sau de acordare de fonduri.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind fondul și acțiunile și rezultatele acestuia. Resursele financiare alocate fondului contribuie, de asemenea, la comunicarea ▌ priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(2a)  Resursele financiare alocate fondului pot contribui, de asemenea, la organizarea activităților de diseminare, la coordonarea evenimentelor și a activităților de sensibilizare, în special în vederea deschiderii lanțurilor de aprovizionare pentru a stimula participarea transfrontalieră a IMM-urilor.

TITLUL V

ACTE DELEGATE, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 36

Acte delegate

(1)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 31 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2)  Delegarea de competențe menționată la articolul 31 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(3)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 37

Abrogări

Regulamentul (UE) 2018/1092 (programul de dezvoltare industrială de apărare europeană) se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 38

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1092 și al Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor, precum și rezultatelor acțiunilor respective.

(2)  Pachetul financiar al fondului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între fond și măsurile adoptate în temeiul predecesorilor săi, ▌Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării și Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare.

(3)  În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 39

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

INDICATORI PENTRU A RAPORTA CU PRIVIRE LA PROGRESELE FONDULUI ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR SALE SPECIFICE

Obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a):

Indicatorul 1 Participanți

Măsurat prin: Numărul de entități juridice implicate (defalcat în funcție de mărime, tip și naționalitate)

Indicatorul 2 Cercetarea colaborativă

Măsurat prin:

2.1  Numărul și valoarea proiectelor finanțate

2.2  Cooperarea transfrontalieră: ponderea contractelor atribuite IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie, cu valoarea contractelor pentru colaborarea transfrontalieră

2.3  Ponderea destinatarilor care nu au desfășurat activități de cercetare cu aplicații în domeniul apărării înainte de intrarea în vigoare a fondului

Indicatorul 3 Produse inovatoare

Măsurat prin:

3.1   Numărul de brevete noi rezultate din proiectele sprijinite financiar de către fond

3.2  Distribuția agregată a brevetelor în rândul întreprinderilor cu capitalizare medie, al IMM-urilor și al entităților juridice care nu sunt nici întreprinderi cu capitalizare medie, nici IMM-uri

3.3  Distribuția agregată a brevetelor pe state membre

Obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b):

Indicatorul 4 Proiecte colaborative de dezvoltare de capabilități

Măsurat prin: Numărul și valoarea acțiunilor finanțate care abordează lacunele în materie de capacități identificate în planul de dezvoltare a capacităților

Indicatorul 4 Sprijin continuu pe durata ciclului complet de C&D

Măsurat prin: Prezența pe fundal a DPI-urilor sau rezultatelor generate în cadrul acțiunilor sprijinite anterior

Indicatorul 5: Sprijinul/crearea de locuri de muncă:

Măsurat prin: Numărul de angajați în C&D în domeniul apărării care beneficiază de sprijin, pe fiecare stat membru

(1) JO C 110, 22.3.2019, p. 75.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0516).
(3) Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(4) Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității, JO L 146, 10.6.2009, p. 1; Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(5) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(6) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018).
(7)Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii (JO L 200, 7.8.2018, p. 30).
(8) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(9) Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul poate fi consultat la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO
(10) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(11) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(12) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(13) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(14) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(15) Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1).
(16) Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(17) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(18) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(19) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(20) JO L 274, 15.10.2013, p. 1.


Expunerile sub formă de obligațiuni garantate ***I
PDF 122kWORD 50k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește expunerile sub formă de obligațiuni garantate (COM(2018)0093 – C8-0112/2018 – 2018/0042(COD))
P8_TA(2019)0431A8-0384/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0093),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0112/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 22 august 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0384/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește expunerile sub formă de obligațiuni garantate

P8_TC1-COD(2018)0042


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/2160.)

(1) JO C 382, 23.10.2018, p. 2.
(2) JO C 367, 10.10.2018, p. 56.


Obligațiunile garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate ***I
PDF 139kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind emiterea de obligațiuni garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate și de modificare a Directivei 2009/65/CE și a Directivei 2014/59/UE (COM(2018)0094 – C8-0113/2018 – 2018/0043(COD))
P8_TA(2019)0432A8-0390/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0094),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 53 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0113/2018),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0390/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului privind emiterea de obligațiuni garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate și de modificare a Directivelor 2009/65/CE și 2014/59/UE

P8_TC1-COD(2018)0043


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/2162.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație cu privire la modificarea Regulamentului delegat (UE) 2015/61 în ceea ce privește cerința de acoperire a necesarului de lichiditate pentru instituțiile de credit

Cerințele referitoare la o rezervă de lichiditate specifică pentru obligațiunile garantate prevăzute la articolul 16 din propunerea de [directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind emiterea de obligațiuni garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate și de modificare a Directivei 2009/65/CE și a Directivei 2014/59/UE] pot conduce la o suprapunere cu cerințele aplicabile instituțiilor de credit de a menține o rezervă de lichiditate generală, astfel cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2015/61.

Pentru a aborda această suprapunere, asigurând, în același timp, aplicarea unei rezerve de lichiditate specifice pentru obligațiunile garantate inclusiv în perioada acoperită de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR), Comisia este dispusă să modifice Regulamentul delegat (UE) 2015/61 pentru a ține cont de situația specifică a obligațiunilor garantate. O astfel de modificare ar trebui să fie adoptată în timp util astfel încât să poată intra în vigoare înainte de data aplicării Directivei privind emiterea de obligațiuni garantate și supravegherea obligațiunilor garantate.”

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 56.


InvestEU ***I
PDF 502kWORD 150k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU (COM(2018)0439 – C8-0257/2018 – 2018/0229(COD))
P8_TA(2019)0433A8-0482/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0439),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 și articolul 175 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0257/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0482/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU

P8_TC1-COD(2018)0229


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 și articolul 175 al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  Cu 1,8 % din PIB-ul UE, în scădere față de 2,2 % în 2009, activitățile de investiții în infrastructură din Uniune în 2016 au fost mai mici cu 20 % față de ratele de investiții înregistrate înainte de criza financiară mondială. Astfel, dacă se poate observa o redresare a rapoartelor investiții/PIB în Uniune, aceasta rămâne sub nivelul a ceea ce s-ar putea aștepta de la o perioadă de redresare puternică și este insuficientă pentru a compensa anii cu un nivel de investiții foarte scăzut. Mai mult, nivelurile și previziunile actuale de investiții nu acoperă nevoile de investiții structurale ale Uniunii pentru a susține o creștere pe termen lung în contextul schimbărilor tehnologice și al competitivității globale, inclusiv pentru inovare, competențe, infrastructură, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), și nevoia de a răspunde la provocările-cheie de la nivelul societății, cum ar fi sustenabilitatea și îmbătrânirea populației. În consecință, este necesar un sprijin permanent pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime pentru a reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate astfel încât obiectivele de politică ale UE să fie îndeplinite.

(2)  Evaluările au subliniat faptul că varietatea instrumentelor financiare implementate în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020 a condus la câteva suprapuneri. De asemenea, această varietate a creat o complexitate pentru intermediari și beneficiarii finali, care s-au confruntat cu norme diferite de eligibilitate și raportare. De asemenea, absența normelor compatibile a împiedicat combinarea anumitor fonduri ale Uniunii, cu toate că această combinare ar fi fost benefică pentru sprijinirea proiectelor care necesită tipuri diferite de finanțare. Prin urmare, un fond unic, Fondul InvestEU, pe baza experienței dobândite cu Fondul european pentru investiții strategice din cadrul Planului de investiții pentru Europa, ar trebui instituit pentru a obține un sprijin care să funcționeze mai eficient pentru beneficiarii finali prin integrarea și simplificarea ofertei într-un regim unic de garanție bugetară, îmbunătățind astfel impactul intervenției Uniunii și reducând în același timp costurile din bugetul Uniunii.

(3)  În ultimii ani, Uniunea a adoptat strategii ambițioase de finalizare a pieței unice și de stimulare a creșterii durabile și incluzive și a locurilor de muncă, cum ar fi Strategia Europa 2020, uniunea piețelor de capital, Strategia privind piața unică digitală, Agenda europeană pentru cultură, pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, Planul de acțiune al UE pentru o economie circulară, Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, nivelul de ambiție al UE în ceea ce privește securitatea și apărarea ▌, Strategia spațială pentru Europa și Pilonul european al drepturilor sociale. Fondul InvestEU ar exploata și ar consolida sinergiile dintre acele strategii care se consolidează reciproc, sprijinind investițiile și accesul la finanțare.

(4)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților naționale în materie de reformă și de monitorizare a punerii lor în aplicare. Statele membre, în cooperare, dacă este cazul, cu autoritățile locale și regionale, își elaborează propriile strategii naționale de investiții multianuale în sprijinul acelor priorități în materie de reformă. Strategiile ar trebui prezentate împreună cu programele naționale de reformă pentru a contura și a coordona proiectele de investiții prioritare care vor fi sprijinite de finanțarea națională sau a Uniunii sau de ambele. De asemenea, acestea ar trebui să servească la utilizarea finanțării Uniunii într-o manieră coerentă și la optimizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondurile structurale și de investiții europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor și Fondul InvestEU, acolo unde este cazul.

(5)  Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la îmbunătățirea competitivității și a convergenței socioeconomice Uniunii, inclusiv în domeniul inovării ▌, al digitalizării, al utilizării eficiente a resurselor în logica economiei circulare, la sustenabilitatea și caracterul incluziv al creșterii economice a Uniunii și la reziliența socială ▌și la integrarea piețelor de capital ale Uniunii, inclusiv a soluțiilor care remediază fragmentarea lor și care diversifică sursele de finanțare pentru întreprinderile din Uniune. În acest scop, Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic și economic, furnizând un cadru pentru utilizarea datoriei, pentru partajarea riscurilor și pentru instrumentele de capital bazate pe o garanție din bugetul Uniunii și pe contribuțiile financiare ale partenerilor de implementare, după caz. Ar trebui să fie bazat pe cerere, iar sprijinul din cadrul Fondului InvestEU ar trebui să vizeze în același timp furnizarea de beneficii strategice pe termen lung în domenii esențiale ale politicii UE, care altfel nu ar fi finanțate, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii. Sprijinul acordat prin fond ar trebui să acopere o gamă largă de sectoare și de regiuni, evitând în același timp concentrarea sectorială sau geografică excesivă.

(5a)  Sectoarele culturale și creative sunt sectoare reziliente și cu creștere rapidă în UE, generând valoare economică și culturală prin proprietatea intelectuală și creativitatea individuală. Cu toate acestea, caracterul intangibil al bunurilor lor le limitează accesul la finanțare privată, care este esențial pentru a putea investi, extinde și concura la nivel internațional. Programul InvestEU ar trebui să continue să faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri și organizațiile din sectoarele culturale și creative.

(6)  Fondul InvestEU ar trebui să sprijine investițiile în active corporale și necorporale, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a încuraja creșterea sustenabilă și incluzivă, investițiile și ocuparea forței de muncă, contribuind, astfel, la o bunăstare mai mare și la distribuirea mai echitabilă a veniturilor, precum și la o coeziune economică, socială și teritorială mai mare în Uniune. Proiectele finanțate de InvestEU ar trebui să respecte standardele sociale și de mediu ale Uniunii, inclusiv drepturile lucrătorilor. Intervenția din Fondul InvestEU ar trebui să completeze sprijinul Uniunii furnizat prin granturi.

(7)  Uniunea a aprobat obiectivele prevăzute în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris din 2015, precum și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030. Pentru a îndeplini obiectivele convenite, inclusiv cele prevăzute în politicile de mediu ale Uniunii, măsurile care vizează dezvoltarea durabilă trebuie accelerate semnificativ. Prin urmare, principiile dezvoltării durabile ar trebui să aibă un rol primordial în conceperea Fondului InvestEU.

(8)  Programul InvestEU ar trebui să contribuie la elaborarea unui sistem de finanțare durabil în Uniune care să sprijine redirecționarea capitalului privat către investiții durabile în conformitate cu obiectivele prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile(7).

(9)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, Programul InvestEU va contribui la integrarea politicilor climatice și la îndeplinirea obiectivului general conform căruia 25 % din cheltuielile din bugetul Uniunii vor sprijini obiectivele politicilor climatice în perioada CFM 2021-2027 și a obiectivului anual de 30 % cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027. Se preconizează ca măsurile din cadrul Programului InvestEU să contribuie în proporție de cel puțin 40 % din pachetul financiar global al acestui program la atingerea obiectivelor politicilor climatice. Măsurile relevante vor fi identificate în timpul elaborării și al implementării Programului InvestEU și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor corespunzătoare și al procedurilor de revizuire.

(10)  Contribuția Fondului InvestEU la îndeplinirea obiectivului climatic va fi urmărită printr-un sistem de urmărire a politicilor climatice al UE elaborat de Comisie în cooperare cu posibilii parteneri de implementare și folosind corespunzător criteriile prevăzute în [Regulamentul privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile(8)] pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere al mediului sau nu. Programul InvestEU ar trebui să contribuie și la implementarea altor dimensiuni ale obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

(11)  În conformitate cu Raportul privind riscurile globale din 2018, elaborat de Forumul Economic Mondial, jumătate din cele zece riscuri majore care amenință economia globală sunt legate de mediu. Aceste riscuri includ poluarea aerului, a solului, a apelor continentale și a oceanelor, fenomene meteorologice extreme, pierderi de biodiversitate și eșecurile în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Principiile de mediu sunt prevăzute în mod expres în tratate și în majoritatea politicilor Uniunii. Prin urmare, integrarea obiectivelor de mediu ar trebui să fie promovată în operațiunile legate de Fondul InvestEU. Protecția mediului și prevenirea și gestionarea riscurilor de mediu ar trebui integrate în pregătirea și implementarea investițiilor. De asemenea, UE ar trebui să își urmărească cheltuielile cu biodiversitatea și controlul poluării aerului pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și al Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului(9). Investițiile alocate obiectivelor de durabilitate din punct de vedere al mediului ar trebui, prin urmare, urmărite folosind metodologiile obișnuite, care să fie în concordanță cu cele elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii ce se aplică climei, biodiversității și gestionării poluării aerului, pentru a permite evaluarea impactului individual și combinat al investițiilor asupra componentelor-cheie ale capitalului natural, inclusiv aerul, apa, solul și biodiversitatea.

(12)  Proiectele de investiții care primesc un sprijin substanțial din partea Uniunii, în special în domeniul infrastructurii, ar trebui examinate de partenerul de implementare pentru a determina dacă acestea au un impact ecologic, climatic sau social și, dacă este cazul, ar trebui să fie supuse evaluării durabilității în conformitate cu orientările care ar trebui să fie elaborate de Comisie în cooperare strânsă cu posibilii parteneri de implementare în cadrul Programului InvestEU și folosind corespunzător criteriile prevăzute în [Regulamentul privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile] pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere economic sau nu și dacă este coerentă cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității, aceste orientări în materie de investiții ar trebui să includă dispoziții adecvate, pentru a evita o sarcină administrativă excesivă, iar proiectele sub o anumită dimensiune definită în orientările ar trebui să fie excluse din evaluarea sustenabilității. Dacă partenerul de implementare ajunge la concluzia că nu se poate face nicio evaluare a sustenabilității, acesta ar trebui să furnizeze o justificare Comitetului pentru investiții. Operațiunile care sunt incompatibile cu realizarea obiectivelor climatice nu ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat prin acest regulament.

(13)  Ratele scăzute de investiții în infrastructură din Uniune în timpul crizei financiare au subminat capacitatea Uniunii de a stimula creșterea durabilă, competitivitatea și convergența. Investițiile considerabile în infrastructura europeană, în special cele legate de interconectare și eficiență energetică și de creare a unui spațiu european unic al transporturilor, sunt fundamentale pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii, inclusiv angajamentele Uniunii privind ODD și obiectivele climatice și energetice stabilite pentru 2030. În consecință, sprijinul din Fondul InvestEU ar trebui să vizeze investițiile în transporturi, energie, inclusiv eficiența energetică și energia regenerabilă, precum și alte surse de energie sigure, sustenabile și cu emisii scăzute, măsuri de mediu, climatice, infrastructura maritimă și digitală. Programul InvestEU ar trebui să acorde prioritate domeniilor în care nu există investiții suficiente și celor în care sunt necesare investiții suplimentare. Pentru a maximiza impactul și valoarea adăugată ale sprijinului financiar din partea Uniunii, este adecvat să se promoveze un proces de investiții raționalizat, care să ofere vizibilitate proiectelor care trebuie finanțate și să maximizeze sinergiile între programele relevante ale Uniunii în domenii precum transportul, energia și digitalizarea. Având în vedere amenințările la adresa siguranței și securității, proiectele de investiții care beneficiază de sprijin din partea Uniunii ar trebui să includă reziliența infrastructurii, inclusiv întreținerea și siguranța infrastructurii și țină seama de principiul protejării cetățenilor în spațiile publice. Această acțiune ar trebui să fie complementară eforturilor făcute din alte fonduri ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, care oferă sprijin pentru componentele de securitate ale investițiilor în spații publice, transporturi, energie și alte infrastructuri critice.

(13a)  Programul InvestEU ar trebui să contribuie, după caz, la obiectivele [Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile] și la [Regulamentul privind guvernanța], precum și să promoveze eficiența energetică în deciziile privind investițiile.

(13b)   Transportul multimodal veritabil reprezintă o oportunitate de a crea o rețea de transport eficientă și ecologică, care să folosească potențialul maxim al tuturor mijloacelor de transport și să genereze sinergii între acestea. Programul InvestEU ar putea sprijini investițiile în nodurile de transport multimodal, care - în pofida potențialului lor economic semnificativ și a interesului lor comercial - prezintă un risc semnificativ pentru investitorii privați. Programul ar putea contribui și la dezvoltarea și implementarea sistemelor de transport inteligente (STI). Programul InvestEU ar trebui să stimuleze eforturile de elaborare și aplicare a tehnologiilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței vehiculelor și a infrastructurii rutiere.

(13c)  Programul InvestEU ar trebui să contribuie la politicile UE privind mările și oceanele, prin dezvoltarea de proiecte și întreprinderi în domeniul economiei albastre, precum și prin principiile sale de finanțare. Printre acestea se pot număra intervențiile în domeniul antreprenoriatului și al industriei maritime, o industrie maritimă inovatoare și competitivă, precum și energia marină din surse regenerabile și economia circulară.

(14)  Chiar dacă nivelul investițiilor generale din Uniune crește permanent, investițiile în activități cu risc ridicat, cum ar fi cercetarea și inovarea, sunt încă necorespunzătoare. Nivelul insuficient al investițiilor în cercetare și inovare rezultat are un efect negativ asupra competitivității industriale și economice a Uniunii și asupra calității vieții cetățenilor săi. Fondul InvestEU ar trebui să furnizeze produsele financiare corespunzătoare pentru a acoperi etapele diferite din ciclul de inovare și o gamă variată de părți interesate, în special pentru a permite extinderea și implementarea de soluții la o scară comercială în Uniune și pentru ca aceste soluții să fie mai competitive pe piețele mondiale și pentru a promova excelența Uniunii la nivel global în materie de tehnologii sustenabile, în sinergie cu Orizont Europa, inclusiv Consiliul european pentru inovare. În acest sens, experiența dobândită prin utilizare instrumentelor financiare în cadrul programului Orizont 2020, cum ar fi InnovFin pentru a înlesni și accelera accesul la finanțare pentru întreprinderi inovatoare, ar trebui să servească drept fundament solid pentru acordarea acestui sprijin specific.

(14a)  Turismul este un domeniu important al economiei Uniunii, iar programul InvestEU ar trebui să contribuie la consolidarea competitivității sale pe termen lung prin sprijinirea operațiunilor care promovează un turism sustenabil, inovator și digital.

(15)  Un efort major este imperios necesar pentru a investi și stimula transformarea digitală și pentru ca de aceasta să beneficieze toți cetățenii și toate întreprinderile din Uniune. Cadrului puternic de politici al Strategiei privind piața unică digitală ar trebui să i se adauge acum investiții de o ambiție similară, inclusiv în inteligența artificială în conformitate cu programul Europa digitală.

(16)  ▌Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă peste 99 % din întreprinderile din Uniune, iar valoarea lor economică este semnificativă și esențială ▌. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu provocări în accesarea finanțării, din cauza faptului că se consideră că implică un risc ridicat și a lipsei de garanții reale suficiente a acestora. O serie de alte provocări provin din necesitatea ca IMM-urile și întreprinderile din economia socială să rămână competitive implicându-se în activități de digitalizare, de internaționalizare, de transformare în logica economiei circulare, de inovare și de perfecționare a forței lor de muncă. De asemenea, în comparație cu întreprinderile mari, IMM-urile au acces la un set mai limitat de surse de finanțare: acestea nu emit în mod obișnuit obligațiuni și au numai un acces limitat la bursele de valori sau la investitorii instituționali mari. Pentru IMM-uri și întreprinderile din economia socială sunt, de asemenea, din ce în ce mai frecvente soluțiile inovatoare, cum ar fi achiziționarea unei întreprinderi sau participarea angajaților la o activitate economică. Dificultățile în a accesa finanțare sunt chiar mai mari pentru IMM-urile ale căror activități se axează pe activele necorporale. IMM-urile din Uniune se bazează foarte mult pe bănci și finanțarea prin îndatorare sub forma descoperirilor de cont, a împrumuturilor bancare sau a leasingului. Sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu provocările menționate anterior prin simplificarea accesului lor la finanțare și oferirea unor surse de finanțare mai diversificate sunt necesare pentru a crește capacitatea IMM-urilor de a-și finanța înființarea, creșterea, inovarea și dezvoltarea sustenabilă, pentru a-și asigura competitivitatea, pentru a rezista încetinirii creșterii economice și pentru a face mai reziliente economia și sistemul financiar în timpul încetinirii creșterii economice sau al șocurilor și care să fie capabil să creeze locuri de muncă și bunăstare socială. Acest lucru este complementar, de asemenea, inițiativelor întreprinse deja în contextul uniunii piețelor de capital. Fondul InvestEU ar trebui, deci, să valorifice aceste programe de succes, cum ar fi COSME, și să furnizeze capital de lucru și investiții pe parcursul întregului ciclu de viață al unei întreprinderi, să finanțeze operațiuni de leasing și să aibă posibilitatea de a se concentra pe produse financiare specifice și mai adaptate.

(17)  Potrivit celor prevăzute în Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei(10) și în Pilonul european de drepturi sociale(11), precum și în cadrul UE pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pentru crearea unei Uniuni mai echitabile și mai incluzive combaterea inegalității și încurajarea politicilor de incluziune socială în Europa reprezintă o prioritate absolută a Uniunii. Inegalitatea de șanse afectează în special accesul la educație, formare profesională, cultură, ocuparea forței de muncă, sănătate și serviciile sociale. Investițiile în economia socială, în economia legată de competențe și de capitalul uman, precum și în integrarea populațiilor vulnerabile în societate pot crește oportunitățile economice, în special dacă sunt coordonate la nivelul Uniunii. Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini investițiile în educație și formare, inclusiv recalificarea și îmbunătățirea calificării lucrătorilor, printre altele în regiunile care depind de o economie cu consum redus de carbon și care sunt afectate de tranziția structurală către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a contribui la creșterea ocupării forței de muncă, în special a persoanelor șomere de mult timp sau a celor necalificate, și la îmbunătățirea situației privind egalitatea de gen, oportunitățile egale, solidaritatea între generații, sectorul sănătății și al serviciilor sociale, locuințele sociale, lipsa de adăpost, incluziunea digitală, dezvoltarea comunității, rolul și locul tinerilor în societate, precum și persoanele vulnerabile, inclusiv cetățenii țărilor terțe. De asemenea, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la sprijinirea culturii și a creativității europene. Pentru a contracara transformările profunde ale societăților din Uniune și ale pieței forței de muncă din deceniul următor, este necesară investiția în capitalul uman, în infrastructura socială, în microfinanțare, în finanțarea întreprinderilor sociale și în noile modele de afaceri din economia socială, inclusiv investițiile cu impact social și contractele cu rezultate sociale. Programul InvestEU ar trebui să consolideze ecosistemul emergent al pieței sociale, crescând furnizarea și accesul la finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor sociale, precum și a instituțiilor care promovează solidaritatea socială, pentru a da curs cererilor celor care au cea mai mare nevoie de finanțare. Raportul Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa(12) a identificat, pentru perioada cuprinsă între 2018 și 2030, un deficit total în materie de investiții de cel puțin 1,5 mii de miliarde EUR pentru perioada între 2018-2030 în infrastructură și serviciile sociale, inclusiv în educație, formare profesională, sănătate și locuințe, fiind necesară oferirea de sprijin, inclusiv la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a sprijini dezvoltarea lanțului valoric al pieței sociale și o Uniune mai rezilientă, ar trebui valorificate puterea colectivă a capitalului public, comercial și filantropic, precum și sprijinul din partea unor categorii alternative de finanțatori, precum actori din domeniul social, al eticii și al dezvoltării durabile, precum și din partea fundațiilor.

(18)  Fondul InvestEU ar trebui să finanțeze patru componente de politică, reflectând prioritățile de politică absolute ale Uniunii, și anume infrastructura durabilă; cercetarea, inovarea și digitalizarea; IMM-urile; și investițiile sociale și competențele.

(18a)  În timp componenta pentru IMM-uri ar trebui să se concentreze în primul rând pe beneficiile pentru IMM-uri, întreprinderile mici cu capitalizare medie sunt și ele eligibile în cadrul acestei componente. Întreprinderile cu capitalizare medie ar trebui să fie eligibile pentru sprijin în cadrul celorlalte trei componente.

(19)  Fiecare componentă de politică ar trebui să fie formată din două compartimente, și anume un compartiment pentru UE și un compartiment pentru statele membre. Compartimentul pentru UE ar trebui să remedieze în mod proporțional disfuncționalitățile de piață sau situațiile de investiții suboptime de la nivelul Uniunii sau al statelor membre; măsurile sprijinite ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Compartimentul pentru statele membre ar trebui să le ofere statelor membre, dar și autorităților regionale, prin intermediul statelor membre, posibilitatea de a contribui cu o cotă din resursele lor din fondurile care fac obiectul gestiunii partajate la provizionarea garanției UE, pentru a o utiliza în operațiuni de finanțare sau de investiții, care să remedieze disfuncționalități specifice ale pieței sau situațiile de investiții suboptime de pe teritoriul lor, astfel cum este prevăzut în acordul de contribuție, inclusiv în zonele vulnerabile și izolate, cum ar fi regiunile ultraperiferice ale Uniunii, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele fondului care face obiectul gestiunii partajate. Acțiunile sprijinite din Fondul InvestEU prin intermediul compartimentului UE sau al statelor membre nu ar trebui să dubleze sau să elimine finanțarea privată ori să denatureze concurența pe piața internă.

(20)  Compartimentul pentru statele membre ar trebui să fie conceput în așa fel încât să permită utilizarea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate pentru a acorda o garanție emisă de Uniune. Această posibilitate ar mări valoarea adăugată a garanției bugetare sprijinite de UE prin acordarea acestei garanții unei game mai largi de beneficiari finali și de proiecte și prin diversificarea mijloacelor de realizare a obiectivelor fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate, garantând în același timp o gestionare coerentă a riscurilor cu privire la datoriile contingente, prin execuția garanției acordate de Comisie în cadrul gestiunii indirecte. Uniunea ar trebui să garanteze operațiunile de finanțare și în materie de investiții prevăzute în acordurile de garanție încheiate între Comisie și partenerii de implementare din compartimentul pentru state membre, fondurile care fac obiectul gestiunii partajate ar trebui să prevadă provizionarea garanției, respectând rata de provizionare stabilită de Comisie, astfel cum este prevăzut în acordul de contribuție semnat cu statul membru, în baza naturii operațiunilor și a pierderilor estimate care rezultă, iar statele membre ar urma să își asume pierderile ce depășesc pierderile estimate, emițând o garanție reciprocă (back-to-back) în favoarea Uniunii. Aceste măsuri ar trebui prevăzute într-un acord de contribuție unică încheiat cu fiecare stat membru care alege în mod voluntar această opțiune. Acordul de contribuție ar trebui să cuprindă unul sau mai multe acorduri de garantare specifice care să fie puse în aplicare în statele membre în cauză, precum și orice alocare specifică regională, pe baza normelor Fondului InvestEU. Stabilirea ratei de provizionare de la caz la caz necesită o derogare de la articolul 211 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046(13) („Regulamentul financiar”). Se prevede, de asemenea, un set unic de norme privind garanțiile bugetare sprijinite de fondurile gestionate la nivel central sau de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate, care ar facilita combinarea acestora.

(20a)  Ar trebui instituit un parteneriat între Comisie și Grupul BEI pe baza punctelor forte ale fiecărui partener, pentru a asigura un impact maxim al politicilor, eficiența utilizării, supravegherea corespunzătoare a bugetului și a gestionării riscurilor și ar trebui să sprijine un acces direct efectiv și incluziv.

(20b)  Comisia ar trebui să solicite opiniile altor posibili parteneri de implementare împreună cu Grupul BEI cu privire la orientările pentru investiții și la documentele și metodologiile comune privind schimbările climatice și sustenabilitatea, după caz, pentru a asigura incluziunea și funcționalitatea, până la înființarea organismelor de administrare, iar după aceea implicarea partenerilor de implementare ar trebui să se facă în cadrul Consiliu consultativ și al Comitetului director.

(21)  Fondul InvestEU ar trebui să fie deschis contribuțiilor din partea țărilor terțe care sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, din partea țărilor în curs de aderare, din partea țărilor candidate și al candidaților potențiali, din partea țărilor incluse în politica de vecinătate și din partea altor țări, în conformitate cu condițiile stabilite între Uniune și acele țări. Acest lucru ar trebui să permită continuarea cooperării cu țările relevante, dacă este cazul, în special în domeniile cercetării și inovării, dar și al IMM-urilor.

(22)  Regulamentul prevede un pachet financiar pentru alte măsuri ale Programului InvestEU în afară de provizionarea garanției UE, care va constitui suma principală de referință, în sensul [referință de actualizat după caz în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(14)], pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(23)  Se preconizează ca garanția UE în valoare de 40 817 500 000 EUR (în prețuri curente) la nivelul Uniunii să mobilizeze investiții suplimentare de peste 698 194 079 000 EUR la nivelul Uniunii și ar trebui să fie alocate ▌ între componentele de politică.

(23a)  În data de [...] Comisia a declarat că: [F]ără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere, contribuțiile unice ale statelor membre la platformele de investiții la care participă mai multe țări, fie că sunt realizate de un stat membru sau de băncile naționale de promovare care sunt clasificate în sectorul public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar trebui ca, în principiu, să reprezinte măsuri unice, în înțelesul articolului 5 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului. În plus, fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în punerea în aplicare a PSC, Comisia va analiza în ce măsură poate fi aplicat și InvestEU același tratament ca pentru FEIS în contextul comunicării Comisiei privind flexibilitatea, ca instrument care îi succede FEIS, în ceea ce privește contribuțiile unice furnizate de statele membre în numerar pentru a finanța o valoare suplimentară a garanției UE în scopul compartimentului pentru statele membre.”

(24)  Garanția UE care stă la baza Fondului InvestEU ar trebui să fie executată indirect de către Comisie, bazându-se pe partenerii de implementare, care sunt în contact cu intermediarii finali, după caz, și cu beneficiarii finali. Selecția partenerilor de implementare ar trebui să se facă transparent și fără vreun conflict de interese. Ar trebui încheiat între Comisie și fiecare partener de implementare un acord de garantare de alocare a capacității de garantare a Fondului InvestEU pentru a sprijini operațiunile de finanțare și de investiții care îndeplinesc obiectivele Fondului InvestEU și criteriile de eligibilitate. Gestionarea riscurilor garanției nu ar trebui să împiedice partenerii de implementare să aibă acces direct la garanție. Odată ce garanția este acordată partenerilor de implementare în cadrul compartimentului UE, ei ar trebui să fie pe deplin responsabili pentru întregul proces de investiții și pentru diligența necesară a operațiunilor de finanțare sau de investiții. Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care, de obicei, au un profil de risc mai ridicat decât proiectele susținute de operațiunile normale ale partenerilor de implementare și care nu s-ar fi putut desfășura în perioada în care poate fi folosită garanția UE sau, în aceeași măsură, de către alte surse publice sau private fără susținerea Fondului InvestEU.

(24a)  Fondul InvestEU ar trebui să fie dotat cu o structură de conducere, a cărei funcție ar trebui să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura folosirea adecvată a garanției UE, asigurând, în același timp, independența politică a deciziilor legate de investiții. Această structură de conducere ar trebui să fie compusă dintr-un consiliu consultativ, un comitet director și un comitet pentru investiții total independent. Compoziția generală a structurii de conducere ar trebui să urmărească realizarea echilibrului de gen. Structura de conducere nu ar trebui să aducă atingere sau să interfereze cu procesul decizional al Grupului BEI sau al altor parteneri de implementare sau să se substituie organelor lor de conducere respective.

(25)  Ar trebui să fie înființat un consiliu consultativ format din reprezentanții statelor membre, dintr-un expert numit de Comitetul Economic și Social European și dintr-un expert numit de Comitetul Regiunilor, pentru a face schimb de informații și pentru a face schimburi cu privire la absorbția produselor financiare mobilizate în cadrul Fondului InvestEU și pentru a discuta despre evoluția exigențelor și despre produsele noi, inclusiv despre lacunele în materie de piață din anumite teritorii.

(25a)  Comitetul director, format din reprezentanți ai Comisiei, ai partenerilor de implementare și ai expertului fără drept de vot, desemnat de Parlamentul European, ar trebui să stabilească orientările strategice și operaționale pentru InvestEU.

(26)  Comisia ar trebui să evalueze compatibilitatea cu legislația și politicile Uniunii a operațiunilor de finanțare și în materie de investiții prezentate de partenerii de implementare, în timp ce deciziile cu privire la aceste operațiuni ar trebui luate în ultimă instanță de către un partener de implementare.

(27)  Un secretariat independent găzduit de Comisie și care răspunde în fața președintelui Comitetului pentru investiții ar trebui să asiste Comitetul pentru investiții.

(28)  Un Comitet pentru investiții format din experți independenți ar trebui să concluzioneze cu privire la acordarea sprijinului din garanția UE operațiunilor de finanțare și în materie de investiții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, furnizând astfel expertiză externă în materie de evaluare a investițiilor cu privire la proiecte. Comitetul pentru investiții ar trebui să aibă configurații diferite pentru a acoperi cel mai bine domeniile și sectoarele de politică diferite.

(29)  La selectarea partenerilor de implementare pentru mobilizarea Fondului InvestEU, Comisia ar trebui să țină seama de capacitatea contrapărții de a îndeplini obiectivele Fondului InvestEU și de a contribui cu resursele proprii pentru a garanta acoperirea și diversificarea geografică adecvată, pentru a atrage investitori privați și pentru a furniza o diversificare suficientă a riscurilor, precum și soluții ▌pentru remedierea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime. Având în vedere rolul său prevăzut de tratate, capacitatea sa de a acționa în toate statele membre și experiența existentă în cadrul instrumentelor financiare actuale și al FEIS, Grupul Băncii Europene pentru Investiții (BEI) ar trebui să rămână un partener de implementare privilegiat în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU. Pe lângă Grupul BEI, băncile sau instituțiile naționale promoționale ar trebui să poată să ofere o gamă complementară de produse financiare având în vedere experiența și capacitățile acestora la nivel național și regional care ar putea fi benefică pentru maximizarea impactului fondurilor publice asupra întregului teritoriu al Uniunii și să asigure un echilibru geografic echitabil al proiectelor. Programul InvestEU ar trebui implementat astfel încât să promoveze condiții de concurență echitabile pentru băncile sau instituțiile de promovare mai mici și mai tinere. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca și alte instituții financiare internaționale să fie parteneri de implementare, mai ales acelea care prezintă un avantaj comparativ în ceea ce privește competențele specifice și experiența în anumite state membre și atunci când aceștia prezintă o majoritate a acționarilor la nivelul UE. Mai mult, ar trebui să fie posibil ca alte entități care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul financiar să acționeze ca parteneri de implementare.

(30)  Pentru a promova o mai bună diversificare geografică, pot fi înființate platforme de investiții, combinând eforturile și expertiza instituțiilor partenerilor de implementare cu alte bănci naționale de promovare care au experiență limitată în folosirea instrumentelor financiare. Ar trebui încurajate astfel de structuri, inclusiv cu sprijinul disponibil din partea Platformei de consiliere InvestEU. Pentru a promova folosirea platformelor de investiții în sectoarele relevante, ar trebui reuniți coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, de formare și cercetare, parteneri sociali relevanți și reprezentanți ai societății civile, precum și alți actori relevanți de la nivelul Uniunii și de la nivel național și regional.

(31)  Garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre ar trebui alocată oricărui partener de implementare eligibil, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, inclusiv băncilor sau instituțiilor promoționale naționale sau regionale, BEI, Fondului european de investiții și altor instituții financiare internaționale. La selectarea partenerilor de implementare în cadrul compartimentului pentru statele membre, Comisia ar trebui să ia în considerare propunerile prezentate de fiecare stat membru, așa cum sunt ele reflectate în acordul de contribuție. În conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a normelor și a procedurilor partenerului de implementare pentru a constata dacă acestea oferă un nivel de protecție a interesului financiar al Uniunii echivalent cu cel oferit de Comisie.

(32)  Operațiunile de finanțare și de investiții ar trebui decise în ultimă instanță de către un partener de implementare în nume propriu, puse în aplicare în conformitate cu normele, politicile și procedurile interne proprii și contabilizate în raportările financiare proprii sau, după caz, publicate în notele la situațiile financiare. Prin urmare, Comisia ar trebui să contabilizeze exclusiv eventualele datorii financiare care rezultă din garanția UE și să divulge suma maximă a garanției, inclusiv toate informațiile relevante cu privire la garanția furnizată.

(33)  Fondul InvestEU ar trebui, dacă este cazul, să permită o combinare fără impedimente, fluidă și eficientă a granturilor sau a instrumentelor financiare sau a ambelor, finanțate din bugetul Uniunii sau din alte fonduri, precum Fondul de inovare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu acea garanție în situațiile în care este necesară o mai bună sprijinire a investițiilor care vizează remedierea disfuncționalităților specifice ale pieței sau situațiile de investiții suboptime.

(34)  Proiectele depuse de partenerii de implementare pentru sprijin în cadrul Programului InvestEU care includ combinarea surselor de finanțare cu sprijin din alte programe ale Uniunii ar trebui să fie, global, în concordanță cu obiectivele și criteriile de eligibilitate prevăzute în normele programelor relevante ale Uniunii. Utilizarea garanției UE ar trebui decisă în conformitate cu normele Programului InvestEU.

(35)  Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să sprijine crearea unui flux robust de proiecte de investiții în fiecare componentă de politică, prin inițiative de consiliere ce vor fi puse în aplicare de către Grupul BEI, alți parteneri de consiliere sau direct de către Comisie. Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să promoveze diversificarea geografică pentru a contribui la obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială al Uniunii și pentru a reduce decalajele dintre regiuni. Platforma de consiliere ar trebui să acorde o atenție deosebită grupării agregării proiectelor mici în portofolii mai mari. Comisia, Grupul BEI și ceilalți parteneri de consiliere ar urma să coopereze strâns pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, luând în considerare expertiza și capacitatea locală a partenerilor locali de implementare, precum și Platforma europeană de consiliere pentru investiții. În plus ▌, Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să ofere un punct central de intrare pentru asistența pentru dezvoltarea de proiecte furnizată în cadrul Platformei de consiliere InvestEU pentru autorități și pentru promotorii de proiecte.

(35a)  Platforma de consiliere InvestEU ar trebui creată de Comisie împreună cu Grupul BEI, în calitate de partener principal, în special pe baza experienței dobândite în cadrul Platformei europene de consiliere pentru investiții. Comisia ar trebui să fie răspundă de orientarea strategică a Platformei de consiliere InvestEU și de gestionarea punctului central de intrare. Grupul BEI ar trebui să prezinte inițiative de consiliere în cadrul componentelor de politică. În plus, Grupul BEI ar trebui să furnizeze Comisiei servicii operaționale, inclusiv oferind contribuții la orientările strategice și de politici, inventariind inițiativele de consiliere existente și emergente, evaluând nevoile de consiliere și consiliind Comisia cu privire la modalitățile optime de rezolvare a acestor nevoi prin intermediul inițiativelor de consiliere existente sau noi.

(36)  Pentru a asigura o acoperire geografică vastă a serviciilor de consiliere pe teritoriul Uniunii și pentru a mobiliza cu succes cunoștințele locale cu privire la FEIS, ar trebui să se asigure o prezență locală a Platformei de consiliere InvestEU unde este necesar, ținând seama sistemele de sprijin existente și de prezența partenerilor locali, cu scopul de a oferi asistență concretă, proactivă și personalizată pe teren. Pentru a înlesni furnizarea de sprijin de consiliere la nivel local și pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să coopereze cu băncile sau instituțiile naționale de promovare, dar și să beneficieze și să le folosească expertiza.

(36a)  Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să ofere sprijin de consiliere proiectelor mici și proiectelor desfășurate de start-up-uri, în special atunci când acestea încearcă să își protejeze investițiile în cercetare și inovare prin obținerea titlurilor de proprietate intelectuală (PI), cum ar fi brevetele, ținând seama de existența și de urmărirea unor sinergii cu alte servicii care pot acoperi astfel de acțiuni.

(37)  În contextul Fondului InvestEU, este nevoie să se asigure dezvoltarea de proiecte și sprijin pentru construirea capacității pentru a dezvolta capacitățile organizaționale și activitățile de dezvoltare a piețelor, necesare pentru a crea proiecte de calitate. De asemenea, scopul este de a crea condițiile necesare pentru extinderea numărului de beneficiari eligibili potențiali de pe segmentele emergente de piață, în special în cazurile în care dimensiunea mică a proiectelor individuale majorează considerabil costurile tranzacției la nivelul proiectului, cum ar fi costurile aferente ecosistemului financiar social, inclusiv organizațiile filantropice și pentru sectoarele culturale și creative. Sprijinul pentru construirea capacității ar trebui ▌ să fie complementar și suplimentar față de acțiunile asumate în cadrul altor programe ale Uniunii care acoperă un domeniu de politică specific. De asemenea, ar trebui sprijinită consolidarea capacităților potențialilor promotori ai proiectelor, în special organizații și autoritățile locale.

(38)  Ar trebui să fie instituit un Portal InvestEU, care să ofere o bază de date ușor de accesat și de utilizat pentru a promova vizibilitatea proiectelor de investiții pentru care este nevoie de finanțare, punându-se un accent deosebit pe furnizarea unui flux potențial de proiecte de investiții compatibile cu legislația și politicile Uniunii pentru partenerii de punere în aplicare.

(39)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(15), este nevoie să se evalueze Programul InvestEU în funcție de informațiile colectate prin aplicarea cerințelor specifice de monitorizare, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcinile administrative, în special asupra statelor membre. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori măsurabili, ca bază în evaluarea efectelor Programului InvestEU pe teren.

(40)  Ar trebui pus în aplicare un cadru de monitorizare solid, bazat pe indicatori de randament, de rezultat și de impact, pentru a urmări progresele în ceea ce privește atingerea obiectivelor Uniunii. Pentru a garanta răspunderea față de cetățenii europeni, Comisia ar trebui să raporteze anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele, impactul și operațiunile Programului InvestEU.

(41)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc în special procedura de stabilire și punere în aplicare a bugetului prin granturi, achiziții, premii, punere în aplicare indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 TFUE prevăd și protecția bugetului Uniunii în cazul disfuncționalităților generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, deoarece respectarea statului de drept este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și pentru finanțarea efectivă a UE.

(42)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] se aplică Programului InvestEU. Regulamentul prevede norme privind punerea în aplicare a bugetului Uniunii, inclusiv norme privind garanțiile bugetare.

(43)  În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16) („Regulamentul financiar”), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(17), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95(18) al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96(19) al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939(20) al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții pe teren, pentru a stabili dacă s-a produs o fraudă, un act de corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și urmări penal ▌infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii, ▌ conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(21). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde acces și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO în ceea ce privește acele state membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și Curții de Conturi Europene (CCE) asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(44)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede implementarea programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului menționat anterior. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente legale. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesare ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții Europene de Conturi pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(45)  În temeiul [referință de actualizat, după caz, în conformitate cu o nouă decizie privind TTPM: articolul 88 din Decizia nr. 2013/755/UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare, fiind supuse normelor și obiectivelor Programului InvestEU și măsurilor posibile aplicabile statului membru de care ține TTPM relevant.

(46)  Pentru a suplimenta elementele neesențiale ale prezentului regulament cu orientări privind investițiile și cu un tablou comparativ al indicatorilor, pentru a facilita o adaptare promptă și flexibilă a indicatorilor de performanță și pentru a ajusta ▌rata de provizionare, puterea de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește elaborarea orientărilor privind investițiile pentru operațiunile de finanțare și în materie de investiții din cadrul diferitelor componentelor de politică, tabloul comparativ, modificarea anexei III la prezentul regulament pentru a revizui sau a completa indicatorii și pentru a ajusta rata de provizionare. În conformitate cu principiul proporționalității, aceste orientări pentru investiții ar trebui să includă dispoziții adecvate, pentru a evita o sarcină administrativă excesivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(47)  Programul InvestEU ar trebui să remedieze disfuncționalitățile pieței de la nivelul Uniunii și/sau specifice statelor membre și situațiile de investiții suboptime și să prevadă o testare a pieței la nivelul întregii Uniuni a produselor financiare inovatoare, precum și sisteme de difuzare a acestora, pentru disfuncționalitățile de piață complexe. Prin urmare, se justifică o acțiune la nivelul Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul InvestEU, care furnizează o garanție a UE care sprijină operațiunile de finanțare și de investiții desfășurate de partenerii de implementare în sprijinul politicilor interne ale Uniunii.

De asemenea, prezentul regulament instituie un mecanism de consiliere pentru a sprijini dezvoltarea rezervei de proiecte cu potențial investițional și accesul la finanțare și pentru a asigura consolidarea capacităților aferentă („Platforma de consiliere InvestEU”). De asemenea, regulamentul instituie o bază de date care conferă vizibilitate proiectelor ai căror promotori caută finanțare și care oferă investitorilor informații despre oportunitățile de investiții („Portalul InvestEU”).

Prezentul regulament stabilește obiectivele Programului InvestEU, bugetul și cuantumul garanției UE pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare ale Uniunii și normele de acordare a acestei finanțări.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.  „operațiuni de finanțare mixtă” înseamnă operațiunile susținute de bugetul Uniunii care combină forme de sprijin nerambursabile, rambursabile sau de ambele tipuri, din bugetul Uniunii, cu forme rambursabile de sprijin din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea instituțiilor financiare comerciale și a investitorilor; în sensul prezentei definiții, programele Uniunii finanțate din alte surse decât bugetul Uniunii, cum ar fi Fondul de inovare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pot fi asimilate programelor Uniunii finanțate din bugetul Uniunii;

1a.  „BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții;

1b.  „Grupul BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții și filiale sale sau alte entități definite la articolul 28 alineatul (1) din Statutul BEI;

1c.  „contribuție financiară” înseamnă contribuția unui partener de implementare sub forma capacității sale de asumare a propriilor riscuri care este furnizată în condiții pari passu cu garanția UE sau sub alte forme care permit o implementare eficientă a Programului InvestEU, asigurând, în același timp, o aliniere adecvată a intereselor;

1d.  „acord de contribuție” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și unul sau mai multe state membre stabilesc condițiile garanției UE în cadrul compartimentului pentru statele membre, astfel cum se prevede la articolul 9;

2.  „garanție a UE” înseamnă o garanție globală irevocabilă, necondiționată și la cerere, furnizată de bugetul Uniunii, prin care garanțiile bugetare acordate în conformitate cu articolul 219 alineatul (1) din Regulamentul financiar produc efecte prin semnarea unor acorduri individuale de garantare cu parteneri de implementare;

3.  „produs financiar” înseamnă un mecanism sau un acord financiar ▌prin care partenerul de implementare oferă finanțare directă sau intermediară destinatarilor finali, în oricare dintre formele menționate la articolul 13;

4.  „operațiuni de finanțare și/sau de investiții” înseamnă operațiuni menite să asigure finanțare directă sau indirectă, sub formă de produse financiare, beneficiarilor finali, efectuate de un partener de implementare în nume propriu, furnizate de acesta în conformitate cu normele, politicile sau procedurile sale interne și contabilizate în propriile sale situații financiare, sau, după caz, publicate în notele la situațiile financiare;

5.  „fonduri care fac obiectul gestiunii partajate” înseamnă fonduri în cadrul cărora este prevăzută posibilitatea de a aloca o sumă pentru constituirea unei garanții bugetare în cadrul compartimentului pentru statele membre al Fondului InvestEU, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european + (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

6.  „acord de garantare” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și partenerul de implementare precizează condițiile de propunere a operațiunilor de finanțare sau de investiții care trebuie să beneficieze de garanția UE, pentru furnizarea garanției bugetare pentru aceste operațiuni și pentru punerea lor în aplicare în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

7.  „partener de implementare” înseamnă contrapartea eligibilă, cum ar fi o instituție financiară sau alt intermediar cu care Comisia semnează un acord de garantare ▌;

8.  „Platforma de consiliere InvestEU” înseamnă asistența tehnică definită la articolul 20;

8a.  „acord de consiliere” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și partenerul de consiliere precizează condițiile pentru implementarea Platformei de consiliere InvestEU;

8b.  „inițiativă de consiliere” înseamnă asistența tehnică și serviciile de consiliere care sprijină investițiile, inclusiv activitățile de consolidare a capacităților, astfel cum sunt definite la articolul 20 alineatele (1) și (2), puse în aplicare de partenerii de consiliere, de prestatorii externi de servicii contractați de Comisie sau de o agenție executivă;

8c.  „partener de consiliere” înseamnă entitatea eligibilă, cum ar fi o instituție financiară sau o altă entitate cu care Comisia semnează un acord pentru a pune în aplicare una sau mai multe inițiative de consiliere, cu excepția inițiativelor de consiliere implementate prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractați de Comisie sau de agențiile executive;

9.  „Portalul InvestEU” înseamnă baza de date definită la articolul 21;

10.  „Programul InvestEU” înseamnă Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU, Portalul InvestEU și operațiunile de finanțare mixtă, în mod colectiv;

10b.  „platforme de investiții” înseamnă entități cu destinație specială, conturi gestionate, acorduri contractuale de cofinanțare sau de partajare a riscurilor sau mecanisme instituite prin orice alte mijloace prin intermediul cărora entitățile canalizează o contribuție financiară pentru a finanța o serie de proiecte de investiții și care pot include:

(a)  platforme naționale sau subnaționale, care reunesc mai multe proiecte de investiții pe teritoriul unui stat membru;

(b)  platforme transfrontaliere, multinaționale, regionale sau macroregionale, care reunesc parteneri din mai multe state membre, regiuni sau din țări terțe interesați de proiecte desfășurate într-o anumită zonă geografică;

(c)  platforme tematice care reunesc proiecte de investiții dintr-un anumit sector;

11.  „microfinanțare” înseamnă microfinanțarea, astfel cum este definită în Regulamentul [[FSE+] numărul];

13.  „bănci sau instituții naționale de promovare” (BINP) înseamnă persoane juridice care desfășoară activități financiare cu titlu profesional, cărora un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le acordă un mandat de desfășurare a activităților de dezvoltare sau de promovare;

14.  „întreprinderi mici și mijlocii” (IMM-uri) înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(22);

15.  „întreprinderi mici cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la 499 de angajați și care nu sunt IMM-uri;

16.  „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere socială, astfel cum este definită în Regulamentul [[FSE +] numărul];

17.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele Programului InvestEU

(1)  Obiectivul general al Programului InvestEU este acela de a sprijini obiectivele politice ale Uniunii prin intermediul unor operațiuni de finanțare și de investiții care contribuie la:

(a)  competitivitatea Uniunii, inclusiv cercetarea, inovarea și digitalizarea;

(b)  creșterea și ocuparea forței de muncă în economia Uniunii , ▌sustenabilitatea și dimensiunea sa de mediu și climatică care contribuie la realizarea ODD și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice și la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate;

(c)  reziliența, ▌ caracterul incluziv și inovațiile sociale al Uniunii;

(ca)  promovarea progresului științific și tehnologic, a culturii, a educației și a formării;

(d)  integrarea piețelor de capital ale Uniunii și consolidarea pieței unice, inclusiv prin soluții care abordează fragmentarea piețelor de capital ale Uniunii, prin diversificarea surselor de finanțare pentru întreprinderile din Uniune și prin promovarea finanțării durabile.

(da)   promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.

(2)  Programul InvestEU are următoarele obiective specifice:

(a)  sprijinirea finanțării și a operațiunilor de investiții în infrastructură durabilă în domeniile menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (a);

(b)  sprijinirea finanțării și a operațiunilor de investiții în domeniile cercetării, inovării și digitalizării, inclusiv sprijin pentru extindere societăților inovatoare și pentru lansarea pe piață a tehnologiilor;

(c)  creșterea accesului la finanțare și a disponibilității fondurilor pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie și ▌creșterea competitivității globale a acestora;

(d)  mărirea accesului la și a disponibilității microfinanțării și a finanțării întreprinderilor sociale, sprijinirea finanțării și a operațiunilor de investiții legate de investițiile sociale, competențe și aptitudini și dezvoltarea și consolidarea piețelor de investiții sociale în domeniile menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (d).

Articolul 4

Bugetul și cuantumul garanției UE

(1)  Garanția UE destinată compartimentului pentru UE menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (a) este de 40 817 500 000 EUR (în prețuri curente). Este provizionat la o rată de 40 %.

Un cuantum suplimentar al garanției UE poate fi furnizat în pentru compartimentul pentru statele membre menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (b), sub rezerva alocării de către statele membre, în conformitate cu [articolul 10 alineatul (1)] din Regulamentul [[RDC] numărul](23) și articolul [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul](24), a sumelor corespunzătoare.

Un cuantum suplimentar din garanția UE poate fi, de asemenea, furnizat sub formă de numerar de către statele membre pentru scopurile compartimentului pentru statele membre.

Contribuțiile țărilor terțe menționate la articolul 5 vor face, de asemenea, să crească garanția UE menționată la primul paragraf, care prevede o provizionare completă în numerar, în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar].

(2)  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) primul paragraf este stabilită în anexa I la prezentul regulament. Comisia poate modifica sumele menționate în respectiva anexă I, după caz, cu până la 15 % pentru fiecare obiectiv. Comisia informează Consiliul și Parlamentul European cu privire la orice modificare survenită.

(3)  Valoarea pachetului financiar pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la capitolele V și VI este de 525 000 000 EUR (în prețuri curente).

(4)  Cuantumul menționat la alineatul (3) poate fi utilizat, de asemenea, pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a Programului InvestEU, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informațiilor.

Articolul 5

Țări terțe asociate Fondului InvestEU

Compartimentul pentru UE al Fondului InvestEU menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (a) și fiecare dintre componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) pot primi contribuții din partea următoarelor țări terțe pentru a participa la anumite produse financiare în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar]:

(a)  statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile Consiliului de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și aceștia;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile Consiliului de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  țări terțe, conform condițiilor stabilite într-un acord specific care reglementează participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)  să asigure un echilibru echitabil între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu [articolul 21 alineatul (5)] din [Regulamentul financiar];

(iii)  să nu confere țării terțe o putere decizională asupra programului;

(iv)  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea Uniunii

(1)  Garanția UE este pusă în aplicare prin gestiune indirectă împreună cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi) din Regulamentul financiar. Alte forme de finanțare UE prevăzute în prezentul regulament sunt puse în aplicare prin gestiune directă sau indirectă, în conformitate cu Regulamentul financiar, inclusiv subvențiile puse în aplicare în conformitate cu titlul VIII și al operațiunilor de finanțare mixtă aplicate în conformitate cu prezentul articol, cât mai armonios posibil și prin asigurarea unui sprijin eficient și coerent pentru politicile Uniunii.

(2)  Operațiunile de finanțare și de investiții acoperite de garanția UE care fac parte dintr-o operațiune de finanțare mixtă care combină sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament cu sprijinul acordat în cadrul unuia sau mai multor alte programe ale Uniunii sau de către Fondul european de inovare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS):

(a)  sunt conforme cu obiectivele de politică și respectă criteriile de eligibilitate stabilite în norma privind programul Uniunii în temeiul căruia se acordă sprijinul;

(b)  sunt conforme cu prezentul regulament.

(3)  Operațiunile de finanțare mixtă care conțin un instrument financiar finanțat integral de alte programe ale Uniunii sau de Fondul de inovare al ETS fără a utiliza garanția UE prevăzută în prezentul regulament respectă obiectivele de politică și criteriile de eligibilitate stabilite în normele programului Uniunii în cadrul căruia este acordat sprijinul.

(4)  În conformitate cu articolul 6 alineatul (2), formele de sprijin și/sau instrumentele financiare nerambursabile din bugetul Uniunii care fac parte din operațiunea de finanțare mixtă menționată la alineatele (2) și (3) se acordă în conformitate cu normele programului relevant al Uniunii și se aplică în cadrul operațiunii de finanțare mixtă în conformitate cu prezentul regulament și cu [titlul X] din [Regulamentul financiar].

Raportarea include, de asemenea, elementele privind coerența cu obiectivele de politică și criteriile de eligibilitate stabilite în normele programului Uniunii, în cadrul căruia se decide sprijinul, precum și respectarea prezentului regulament.

CAPITOLUL II

Fondul InvestEU

Articolul 7

Componente de politică

(1)  Fondul InvestEU funcționează prin intermediul următoarelor patru componente de politică, ce vor aborda disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime în domeniul lor specific de aplicare:

(a)  componenta de politică pentru infrastructura durabilă: cuprinde investiții sustenabile în domeniile transportului, inclusiv în cel al transportului multimodal, siguranței rutiere, în conformitate cu obiectivul UE de eliminare a accidentelor rutiere și a vătămărilor grave până în 2050, în reînnoirea și întreținerea infrastructurii feroviare și rutiere, în energie, în special în energia regenerabilă, eficiența energetică în conformitate cu cadrele energetice pentru 2030, în proiectele de renovare a construcțiilor centrate pe economiile de energie și integrarea clădirilor într-un sistem energetic, de stocare, digital și de transport conectat, în îmbunătățirea nivelelor de interconectare, în conectivitatea și accesul digital, inclusiv în zonele rurale, în aprovizionarea și prelucrarea materiilor prime, în spațiu, oceane, ape interioare, în managementul deșeurilor în acord cu ierarhia deșeurilor și economia circulară, în natură și în alte infrastructuri de mediu, în patrimoniul cultural, turism, în echipamente, bunuri mobile și implementarea tehnologiilor inovatoare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu legate reziliența la schimbările climatice sau de sustenabilitate socială ale Uniunii sau la ambele obiective, și care respectă standardele de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii;

(b)  componenta de politică pentru cercetare, inovare și digitalizare: cuprinde activitățile de cercetare, de dezvoltare a produselor și de inovare, transferul tehnologiilor și rezultatelor cercetării către piață, sprijinirea facilitatorilor pieței și a cooperării dintre întreprinderi, demonstrarea și implementarea unor soluții inovatoare și sprijinul pentru extinderea întreprinderilor inovatoare ▌, precum și pentru digitalizarea industriei din Uniune;

(c)  componenta de politică pentru IMM-uri: accesul la finanțare și disponibilitatea fondurilor în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru întreprinderile inovatoare și pentru cele care operau în sectoarele culturale și creative, precum și pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie;

(d)  componenta de politică pentru investiții și competențe sociale: cuprinde microfinanțarea, finanțarea întreprinderilor sociale, și economia socială, precum și măsuri de promovare a competențelor în materie de egalitate de gen, educație, formare și servicii conexe; infrastructura socială (inclusiv infrastructura de sănătate și învățământ și locuințele sociale și studențești); inovare socială; asistența medicală și îngrijirea pe termen lung; incluziune și accesibilitate; activități culturale și creative cu obiectiv social; integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe.

(2)  În cazul în care o operațiune de finanțare sau de investiții propusă Comitetului pentru investiții menționat la articolul 19 se încadrează în mai multe componente de politică, aceasta se atribuie componentei în care se încadrează obiectivul său principal sau obiectivul principal al majorității subproiectelor sale, cu excepția situației în care liniile directoare privind investițiile conțin dispoziții contrare.

(3)  Operațiunile de finanțare și de investiții sunt examinate pentru a vedea dacă au un impact asupra mediului, climei sau un impact social, iar în caz afirmativ vor fi verificate din perspectiva sustenabilității de mediu, climatice și sociale, pentru a reduce la minimum efectele nocive și pentru a maximiza beneficiile legate de climă, mediu și dimensiunea socială. În acest scop, promotorii care solicită finanțare trebuie să furnizeze informații adecvate pe baza unor orientări care urmează a fi elaborate de Comisie. Proiectele cu o anumită dimensiune, definite în orientări, sunt excluse din verificare. Proiectele care sunt incompatibile cu realizarea obiectivelor climatice nu ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat prin acest regulament.

Orientările Comisiei, în conformitate cu obiectivele și standardele de mediu ale Uniunii, permit:

(a)  în ceea ce privește adaptarea, să se asigure rezistența la potențialele efecte negative ale schimbărilor climatice printr-o evaluare a vulnerabilității și a riscurilor climatice, inclusiv a măsurilor de adaptare relevante și, în ceea ce privește atenuarea, să se integreze costurile emisiilor de gaze cu efect de seră și efectele pozitive ale măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice în analiza cost-beneficiu;

(b)  să se țină cont de impactul consolidat al proiectului în ceea ce privește componentele principale ale capitalului natural referitoare la aer, apă, pământ și biodiversitate;

(c)  să se estimeze impactul social, inclusiv asupra egalității de gen, asupra incluziunii sociale a anumitor zone sau populații și asupra dezvoltării economice a zonelor și sectoarelor afectate de probleme structurale, cum ar fi nevoile în ceea ce privește decarbonizarea economiei;

(ca)  să se identifice proiectele care sunt incompatibile cu îndeplinirea obiectivelor climatice;

(cb)  să se pună la dispoziția partenerilor de implementare orientări pentru examinarea prevăzută la alineatul (3) paragraful 1. În cazul în care partenerul de implementare ajunge la concluzia că nu se va face nicio verificare a sustenabilității, acesta trimite o justificare Comitetului pentru investiții.

(4)  Partenerii de implementare furnizează informațiile necesare pentru a permite urmărirea investițiilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu, pe baza orientărilor care urmează să fie furnizate de către Comisie.

(5)  Partenerii de implementare au obiectivul ca cel puțin 55 % din investițiile efectuate în cadrul componentei de politică pentru investiții durabile să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu.

Comisia, împreună cu partenerii de implementare, urmărește să asigure distribuirea părții din garanția bugetară utilizată pentru componenta de politică pentru investiții sustenabile, astfel încât să se realizeze un echilibru între diferitele domenii.

(6)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a defini liniile directoare privind investițiile pentru fiecare componentă de politică. Orientările legate de investiții sunt elaborate în strânsă legătură cu Grupul BEI și cu alți potențiali parteneri de implementare.

(6a)  Comisia pune informațiile despre aplicarea sau interpretarea orientărilor în materie de investiții la dispoziția partenerilor de implementare, a Comitetului pentru investiții și a partenerilor de consiliere.

Articolul 8

Compartimente

(1)  Componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) constau fiecare din două compartimente care vizează ▌disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime, după cum urmează:

(a)  compartimentul pentru UE vizează oricare dintre următoarele situații:

(i)  disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime legate de prioritățile politicii Uniunii ▌;

(ii)  Disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime de la nivelul întregii Uniuni și/sau al statelor membre; sau

(iii)  ▌disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții insuficiente, în special situații noi sau complexe, care necesită dezvoltarea unor soluții financiare și a unor structuri de piață inovatoare;

(b)  compartimentul pentru statele membre vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime într-una sau mai multe regiuni sau state membre pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor fondurilor care contribuie la gestiunea partajată, în special pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială în Uniunea Europeană prin abordarea dezechilibrelor dintre regiunile sale.

(2)  Compartimentele menționate la alineatul (1) se folosesc, dacă este cazul într-o manieră complementară pentru a susține o operațiune de finanțare sau de investiții, inclusiv prin combinarea sprijinului din ambele compartimente.

Articolul 9

Dispoziții specifice aplicabile compartimentului pentru statele membre

(1)  Cuantumul alocat de un stat membru în mod voluntar în temeiul articolului [10 alineatul (1)] din Regulamentul [numărul [RDC]] sau al articolului [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul] se utilizează pentru provizionarea părții garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre care acoperă operațiunile de finanțare și de investiții în statul membru în cauză sau pentru posibila contribuție din fondurile gestionate partajate pentru Platforma de consiliere InvestEU. Aceste sume contribuie la realizarea obiectivelor de politică selectate în acordul de parteneriat și în programele care contribuie la InvestEU.

Pentru provizionarea garanției se folosesc sumele alocate în temeiul articolul 4 alineatul (1) al treilea paragraf.

(2)  Constituirea acelei părți a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre este condiționată de încheierea unui acord de contribuție între statul membru și Comisie.

Articolul 9 alineatul (2) al patrulea paragraf și articolul 9 alineatul (5) nu se aplică sumei suplimentare acordate de un stat membru în temeiul articolul 4 alineatul (1) al treilea paragraf.

Dispozițiile din prezentul articol legate de sumele alocate în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul [ RDC numărul] sau al articolului 75 alineatul (1) din Regulamentul [planul PAC] nu se aplică unui acord de contribuție privind o sumă suplimentară de către un stat membru, menționat la articolul 4 alineatul (1) al treilea paragraf.

Statul membru și Comisia încheie acordul de contribuție sau un amendament la acesta în termen de patru luni de la adoptarea deciziei Comisiei de adoptare a acordului de parteneriat sau a planului PAC sau simultan cu decizia Comisiei de modificare a unui program sau a unui plan PAC.

Două sau mai multe state membre pot încheia cu Comisia un acord comun de contribuție.

Prin derogare de la [articolul 211 alineatul (1)] din [Regulamentul financiar], rata de provizionare a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre este stabilită la 40 % și poate fi ajustată în sensul reducerii sau măririi în fiecare acord de contribuție, pentru a ține seama de riscurile legate de produsele financiare care se intenționează a fi utilizate.

(3)  Acordul de contribuție conține cel puțin următoarele elemente:

(a)  cuantumul total al părții din garanția UE din cadrul compartimentului pentru statele membre corespunzătoare statului membru, rata de provizionare a acesteia, cuantumul contribuției din fonduri gestionate partajat, faza de constituire a provizionării în conformitate cu un plan financiar anual și cuantumul datoriei contingente rezultate care trebuie să fie acoperită de o garanție reciprocă (back-to-back) constituită de statul membru în cauză;

(b)  Strategia statului membru, constând în produsele financiare și gradul lor minim de îndatorare, acoperirea geografică, inclusiv acoperirea regională dacă este nevoie, tipurile de proiecte, perioada de investiție și, dacă este cazul, categoriile de destinatari finali și de intermediari eligibili;

(c)  partenerul posibil sau partenerii posibili de implementare, propuși în conformitate cu articolul 12, care și-au exprimat interesul și obligația Comisiei de a informa statul membru cu privire la partenerul sau partenerii de implementare selectați;

(d)  eventuala contribuție din fonduri gestionate partajat la Platforma de consiliere InvestEU;

(e)  obligațiile anuale de raportare față de statul membru, inclusiv raportarea în conformitate cu indicatorii relevanți legați de obiectivele de politici acoperite de acordul sau programul de parteneriat și care au fost menționați în acordul de contribuție;

(f)  dispoziții privind remunerația părții din garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre;

(g)  eventuala combinație cu resurse din cadrul compartimentului pentru UE, inclusiv pentru realizarea unei structuri stratificate destinate să asigure o mai bună acoperire a riscurilor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

(4)  Acordurile de contribuție sunt puse în aplicare de Comisie prin acorduri de garantare semnate cu partenerii de implementare în conformitate cu articolul 14 și acordurile de consiliere semnate cu partenerii de consiliere.

În cazul în care, în termen de nouă luni de la semnarea acordului de contribuție, nu a fost încheiat niciun acord de garantare sau valoarea contractului de contribuție nu este integral angajat printr-unul sau mai multe acorduri de garantare, acordul de contribuție se reziliază sau se prelungește, de comun acord , în primul caz sau se modifică în consecință în al doilea caz ▌. Suma neutilizată a provizionării care provine din sumele alocate de statele membre în temeiul articolului [10 alineatul (1) din Regulamentul [RDC]] de la articolul [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[PAC]] se reutilizează în temeiul [articolul 10 alineatul (5)] din Regulamentul numărul [RDC] și la articolul [75 alineatul (5)] din Regulamentul [ [planul PAC] numărul]. Suma neutilizată a provizionării provenită din sumele alocate de un stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) al treilea paragraf se rambursează statului membru.

În cazul în care acordul de garantare nu a fost pus în aplicare în mod corespunzător în perioada prevăzută la articolul [10 alineatul (6)] din Regulamentul [[RDC] numărul] sau la articolul [75 alineatul (6)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul], acordul de garantare este modificat ▌. Suma neutilizată a provizionării care provine din sumele alocate de statele membre în temeiul articolului [10 alineatul (1) din Regulamentul [RDC]] de la articolul [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[PAC]] se reutilizează în temeiul [articolului 10 alineatul (5)] din Regulamentul [[RDC] numărul] și al articolului [75 alineatul (5)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul]. Suma neutilizată a provizionării provenită din sumele alocate de un stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) al treilea paragraf se rambursează statului membru.

(5)  Următoarele reguli se aplică provizionării unei părți a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre stabilite printr-un acord de contribuție:

(a)  după faza de constituire menționată la alineatul (3) litera (a) de la prezentul articol, orice excedent anual de provizioane, calculat prin compararea cuantumului provizioanelor impuse de rata de provizionare cu provizioanele efective, este reutilizat în conformitate cu [articolul 10 alineatul (7)] din [RDC] și cu articolul [75 alineatul (7)] din [[planul PAC] număr];

(b)  prin derogare de la [articolul 213 alineatul (4)] din [Regulamentul financiar], după faza de constituire menționată la prezentul articol alineatul (3) litera (a), provizionarea nu ocazionează, pe perioada de disponibilitate a acestei părți a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre, reînnoiri anuale;

(c)  Comisia informează imediat statul membru în cazul în care, ca urmare a utilizării acestei părți din garanția UE din cadrul compartimentului pentru statele membre, nivelul provizioanelor pentru acea parte a garanției UE scade sub nivelul de 20 % din provizionarea inițială;

(d)  în cazul în care nivelul provizioanelor pentru această parte a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre atinge 10 % din provizionarea inițială, statul membru în cauză furnizează fondului comun de provizionare până la 5 % din provizioanele inițiale, la cererea Comisiei.

CAPITOLUL IIa

PARTENERIATUL DINTRE COMISIE ȘI GRUPUL BEI

Articolul 9a

Domeniul de aplicare al parteneriatului

(1)  Comisia și Grupul BEI formează un parteneriat în temeiul prezentului regulament cu obiectivul de a sprijini punerea în aplicare și coerența programului, caracterul incluziv, adiționalitatea și eficiența implementării. În concordanță cu dispozițiile prezentului regulament și astfel cum se precizează în acordurile menționate la alineatul (2), Grupul BEI:

(a)  pune în aplicare partea din garanția UE specificată la articolul 10 alineatul (1b);

(b)  sprijină punerea în aplicare a compartimentului UE și, după caz, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1), a compartimentului statului membru, din Fondul InvestEU, în special prin:

(i)  contribuirea, împreună cu potențialii parteneri de implementare, la orientările în materie de investiții, în conformitate cu articolul 7 alineatul (6), contribuirea la conceperea tabloului comparativ al indicatorilor în conformitate cu articolul 19 alineatul (1a) și la alte documente care stabilesc orientările operaționale ale Fondului InvestEU,

(ii)  definirea, împreună cu Comisia și cu potențialii parteneri de implementare, a metodologiei riscului și a sistemului de identificare a riscurilor în legătură cu operațiunile de finanțare și de investiții ale partenerilor de implementare pentru a permite ca aceste operațiuni să fie evaluate pe baza unei scale comune de evaluare;

(iii)  la cererea Comisiei și în acord cu partenerul potențial de implementare în cauză, evaluarea sistemelor respectivului potențial partener de implementare și oferirea de consultanță tehnică specifică acestuia, dacă și în măsura în care este necesar în urma concluziilor auditului de evaluare a pilonilor pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care respectivul potențial partener de implementare le are în vedere;

(iv)  emiterea unui aviz cu caracter neobligatoriu cu privire la aspectele bancare, în special în ceea ce privește riscul financiar și condițiile financiare legate de partea din garanția UE care urmează să fie alocată partenerului de implementare, astfel cum este definită în acordurile de garantare care urmează să fie încheiate cu alți parteneri de implementare decât Grupul BEI. După caz, Comisia colaborează cu partenerul de implementare pe baza concluziilor avizului. Comisia informează grupul BEI cu privire la decizia sa,

(v)  efectuarea de simulări și previziuni privind riscul financiar și remunerarea portofoliului agregat pe baza ipotezelor convenite cu Comisia;

(vi)  efectuarea de măsurători ale riscurilor financiare și raportare financiară a portofoliului agregat și

(vii)  punerea la dispoziția Comisiei, la cererea acesteia și cu acordul partenerului de implementare, de servicii de restructurare și recuperare prevăzute în acordul menționat la articolul 9a alineatul (2) litera (b), în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) litera (g), în cazul în care partenerul de implementare nu mai este responsabil de continuarea activităților de restructurare și de recuperare în temeiul acordului de garantare relevant;

(c)  poate, la cererea unei bănci sau instituții naționale de promovare, să asigure îmbunătățirea capacităților, menționată la articolul 20 alineatul (2) litera (f), ale băncii sau instituției naționale de promovare și/sau ale altor servicii legate de punerea în aplicare a produselor financiare sprijinite de garanția UE;

(d)  în legătură cu Platforma de consiliere InvestEU ,

(i)  i se alocă o sumă de până la 375 de milioane de EUR din pachetul financiar menționat la articolul 4 alineatul (3) pentru inițiativele de consiliere și sarcinile operaționale menționate la punctul (ii);

(ii)  acordă consultanță Comisiei și îndeplinește sarcini operaționale, care urmează să fie stabilite în acordul menționat la articolul 9a alineatul (2) litera (c), prin:

(1)  sprijinirea Comisiei la conceperea, înființarea și funcționarea Platformei de consiliere InvestEU;

(2)  furnizarea unei evaluări a cererilor de servicii de consiliere pe care Comisia nu le-a considerat ca făcând parte din inițiativele de consiliere existente, cu scopul de a sprijini decizia de alocare a Comisiei;

(3)  sprijinirea băncilor sau instituțiilor naționale de promovare prin îmbunătățirea capacităților menționate la articolul 20 alineatul (2) litera (f), la cererea acestora, în ceea ce privește dezvoltarea capacităților lor de consiliere pentru a participa la inițiativele de consiliere;

(4)  la cererea Comisiei și a unui potențial partener de consiliere și sub rezerva acordului Grupului BEI, contractarea cu partenerii de consiliere în numele Comisiei pentru elaborarea de inițiative de consiliere.

Grupul BEI se asigură că sarcinile sale menționate la alineatul (1) litera (d) punctul (ii) se desfășoară în întregime independent de rolul său de partener de consiliere.

(2)  Informațiile bancare care au fost transmise Grupului BEI de către Comisie la punctele (ii), (iv), (v) și (vi) de la alineatul (1) litera (b) se limitează la informațiile strict necesare Grupului BEI pentru a-și îndeplini obligațiile în temeiul acestor puncte. Comisia definește, în strânsă legătură cu grupul BEI și cu potențialii parteneri de implementare, natura și sfera informațiilor menționate mai sus, ținând seama de cerințele privind buna gestiune financiară a garanției UE, de interesele legitime ale partenerului de implementare în ceea ce privește informațiile sensibile din punct de vedere comercial și de nevoile Grupului BEI în scopul îndeplinirii obligațiilor care îi revin în temeiul respectivelor puncte.

(3)  Modalitățile de parteneriat sunt prevăzute în acorduri, inclusiv:

(a)  un acord cu privire la punerea în aplicare a părții din garanția UE specificate la articolul 10 alineatul (1b);

(i)  un acord de garantare între Comisie și Grupul BEI sau

(ii)  acorduri de garantare separate între Comisie și BEI și/sau o filială sau altă entitate definită la articolul 28 alineatul (1) din Statutul BEI;

(b)  un acord între Comisie și Grupul BEI în ceea ce privește alineatul (1) literele (b) și (c);

(c)  un acord între Comisie și Grupul BEI în ceea ce privește Platforma de consiliere InvestEU;

(d)  acordurile privind serviciile încheiate între Grupul BEI și băncile și instituțiile naționale de promovare în ceea ce privește îmbunătățirea capacităților și alte servicii în conformitate cu alineatul (1) litera (c).

(4)  Fără a aduce atingere articolului 15 alineatul (3) și articolului 20 alineatul (4), costurile suportate de Grupul BEI pentru îndeplinirea sarcinilor menționate la alineatul (1) literele (b) și (c) îndeplinesc condițiile convenite în temeiul acordului menționat la alineatul (2) litera (b) și pot fi acoperite din rambursările sau din veniturile atribuibile garanției UE subscrise pentru constituirea de provizioane, în conformitate cu articolul 211 alineatul (4) și alineatul (5) din Regulamentul financiar, sau pot fi imputate pachetului menționat la articolul 4 alineatul (3), pe baza justificării acestor costuri de către grupul BEI și în cadrul unui plafon global de 7 000 000 EUR.

(5)  costurile suportate de Grupul BEI pentru îndeplinirea sarcinilor operaționale menționate la alineatul (1) litera (d) punctul (ii) sunt acoperite și plătite integral din suma menționată la alineatul (1) litera (d) punctul (i), pe baza justificării acestor costuri de către Grupul BEI și în cadrul unui plafon global de 10 000 000 EUR.

Articolul 9b

Conflictul de interese

În cadrul parteneriatului, Grupul BEI ia toate măsurile și precauțiile necesare pentru a evita conflictele de interese cu alți parteneri de implementare, inclusiv prin crearea unei echipe specializate și independente pentru sarcinile menționate la articolul 9a alineatul (1) litera (b) punctele (iii), (iv), (v) și (vi), care fac obiectul unor norme stricte de confidențialitate, care continuă să se aplice celor care au părăsit echipa. Grupul BEI sau alți parteneri de implementare informează fără întârziere Comisia cu privire la orice situație care constituie un astfel de conflict sau care este posibil să conducă la acesta. În cazul în care există îndoieli, Comisia decide dacă există un conflict de interese și informează Grupul BEI cu privire la aceasta. În cazul unui conflict de interese, Grupul BEI ia măsurile adecvate. Comitetul director este informat cu privire la măsurile luate și la rezultatele acestora.

Grupul BEI ia măsurile de precauție necesare pentru a evita situațiile de conflict de interese în punerea în aplicare a Platformei de consiliere InvestEU, în special în ceea ce privește sarcinile operaționale legate de rolul său de a sprijini Comisia menționate la articolul 9a alineatul (1) litera (d) punctul (ii). În cazul unui conflict de interese, Grupul BEI ia măsurile adecvate.

CAPITOLUL III

Garanția UE

Articolul 10

Garanția UE

(1)  Garanția UE se acordă ca o garanție irevocabilă. necondiționată și la cerere partenerilor de implementare în conformitate cu articolul 219 alineatul (1) din Regulamentul financiar și este gestionată în conformitate cu titlul X din Regulamentul financiar cu gestiune indirectă.

(1a)  Remunerarea garanției UE este legată de caracteristicile și profilul de risc al produselor financiare, luând în considerare în mod adecvat natura operațiunilor de finanțare și de investiții de bază și îndeplinirea obiectivelor de politică vizate. Aceasta poate include, în cazuri justificate în mod adecvat, legate de natura obiectivelor de politică vizate de produsul financiar care urmează să fie pus în execuție și de accesibilitatea financiară pentru beneficiarii finali vizați, o reducere a costurilor sau o îmbunătățire a condițiilor de finanțare acordate beneficiarului final prin modularea remunerării garanției UE sau, dacă este necesar, prin acoperirea costurilor administrative restante suportate de partenerul de implementare prin intermediul bugetului UE , în special:

(a)  în situațiile în care condițiile dificile de pe piața financiară ar împiedica realizarea unei operațiuni la prețul stabilit pe piață sau

(b)  acolo unde este necesar, pentru a stimula operațiunile de finanțare și de investiții în sectoarele sau zonele care se confruntă cu o disfuncționalitate semnificativă a pieței sau cu o situație de investiții insuficiente și pentru a facilita crearea de platforme de investiții,

în măsura în care reducerea remunerării garanției UE sau acoperirea costurilor administrative restante suportate de partenerii de implementare nu au un impact semnificativ asupra provizionării garanției InvestEU.

Reducerea remunerării garanției UE aduce beneficii depline destinatarilor finali.

(1b)  Condiția prevăzută la articolul 219 alineatul (4) din Regulamentul financiar se aplică fiecărui partener de implementare la nivel de portofoliu.

(1c)  Grupului BEI i se acordă 75 % din garanția UE prevăzută la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf, în valoare de 30 613 125 000 EUR. Grupul BEI asigură o contribuție financiară globală în valoare de 7 653 281 250 EUR. Această contribuție este asigurată într-un mod și sub o formă care facilitează implementarea Fondului InvestEU și realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 12 alineatul (2).

(1d)  Restul de 25 % din garanția UE în cadrul compartimentului UE se acordă altor parteneri de implementare, care trebuie, de asemenea, să ofere o contribuție financiară care urmează să fie stabilită în acordurile de garantare.

(1e)  Se depun toate eforturile pentru a garanta că, la finalul perioadei inițiale de investiții, va fi acoperită o gamă largă de sectoare și regiuni și că este evitată concentrarea geografică sau sectorială excesivă. Aceste eforturi includ stimulente pentru băncile și instituțiile naționale de promovare de mai mică anvergură sau mai puțin complexe care au un avantaj comparativ datorită prezenței, competențelor și cunoștințelor lor în materie de investiții lor la nivel local. Aceste eforturi sunt sprijinite de Comisie prin elaborarea unei abordări coerente.

(2)  Sprijinul pentru garanția UE poate fi acordat pentru operațiuni de finanțare și investiții care intră sub incidența prezentului regulament pentru o perioadă de investiții care se încheie la 31 decembrie 2027. Contractele dintre partenerul de implementare și beneficiarul final, intermediarul financiar sau altă entitate menționată la articolul 13 alineatul (1) litera (a) se semnează până la 31 decembrie 2028.

Articolul 11

Operațiuni eligibile de finanțare și de investiții

(1)  Fondul InvestEU sprijină numai operațiunile de finanțare și de investiții care:

(a)  îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 209 alineatul (2) literele (a)-(e) din Regulamentul financiar, în special cerințele privind ▌ eșecurile pieței, cazurile de investiții insuficiente și adiționalitatea, astfel cum sunt prevăzute la articolul 209 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar și din anexa V la prezentul regulament și, după caz, maximizarea investițiilor private în conformitate cu articolul 209 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar;

(b)  contribuie la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii și intră sub incidența domeniilor eligibile pentru finanțare și a operațiunilor de investiții din cadrul componentei de politică corespunzătoare, în conformitate cu anexa II la prezentul regulament; ▌

(ba)  nu acordă sprijin financiar pentru activitățile excluse definite la punctul B din anexa V la prezentul regulament; și

(c)  sunt în concordanță cu liniile directoare privind investițiile.

(2)  Pe lângă proiectele situate în Uniune, Fondul InvestEU poate sprijini următoarele proiecte și operațiuni prin operațiuni de finanțare și investiții:

(a)  proiectele ▌între entități situate sau stabilite în unul sau mai multe state membre și care se extind către una sau mai multe țări terțe, inclusiv către țările aderente, țările candidate și candidații potențiali, țările care intră sub incidența politicii europene de vecinătate, țările din Spațiul Economic European sau din Asociația Europeană a Liberului Schimb ori către o țară sau un teritoriu de peste mări prevăzut în anexa II la TFUE sau o țară terță asociată, indiferent dacă există sau nu un partener în aceste țări terțe ori țări sau teritorii de peste mări;

(b)  operațiunile de finanțare și investiții în țările menționate la articolul 5 care au contribuit la un anumit produs financiar.

(3)  Fondul InvestEU poate sprijini operațiunile de finanțare și de investiții care furnizează finanțare unor beneficiari care sunt persoane juridice stabilite într-una din următoarele țări:

(a)  un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(b)  o țară sau un teritoriu terț asociate cu Programul InvestEU în conformitate cu articolul 5;

(c)  o țară terță menționată la alineatul (2) litera (a), după caz;

(d)  alte țări, dacă acest lucru este necesar pentru finanțarea unui proiect într-o țară sau un teritoriu menționat la literele (a)-(c).

Articolul 12

Selectarea partenerilor de implementare, alții decât Grupul BEI

(1)  În conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, Comisia selectează partenerii de implementare ▌alții decât Grupul BEI.

Partenerii de implementare pot forma un grup. Un partener de implementare poate fi membru al unuia sau mai multor grupuri.

Pentru compartimentul pentru UE, contrapărțile eligibile trebuie să își fi exprimat interesul în raport cu partea din garanția UE menționată la articolul 10 alineatul (1c )

Pentru compartimentul pentru statele membre, statul membru în cauză poate propune una sau mai multe contrapărți ▌ ca parteneri de implementare dintre cei care și-au exprimat interesul ▌. Statul membru în cauză poate, de asemenea, propune ca partener de implementare Grupul BEI și poate contracta, pe propria cheltuială, Grupul BEI pentru prestarea serviciilor enumerate la articolul 9a.

În cazul în care statul membru în cauză nu propune un partener de implementare, Comisia procedează în conformitate cu al doilea paragraf al prezentului alineat, între acei parteneri de implementare care pot acoperi operațiunile de finanțare și de investiții în zonele geografice în cauză.

(2)  Atunci când selectează partenerii de implementare, Comisia se asigură că portofoliul de produse financiare din cadrul Fondului InvestEU îndeplinește următoarele obiective:

(a)  creșterea la maximum a acoperirii obiectivelor prevăzute la articolul 3;

(b)  creșterea la maximum a impactului garanției UE prin intermediul resurselor proprii angajate de partenerul de implementare;

(c)  creșterea la maximum, după caz, a investițiilor private;

(ca)  promovarea de soluții financiare și de gestionare a riscului inovatoare pentru a contracara disfuncționalitățile pieței și a lua măsuri în situațiile de investiții insuficiente;

(d)  obținerea unei diversificări geografice prin alocare graduală din garanția UE și asigurarea posibilității finanțării proiectelor mai mici

(e)  asigurarea unei diversificări suficiente a riscurilor;

(3)  La selectarea partenerilor de implementare, Comisia ia în considerare, de asemenea:

(a)  costul și remunerația posibile pentru bugetul Uniunii;

(b)  capacitatea partenerului de implementare de a pune în aplicare în întregime cerințele articolului 155 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar privind neplata impozitelor, frauda fiscală, evaziunea fiscală, spălarea banilor, finanțarea terorismului și jurisdicțiile necooperante.

(4)  Băncile sau instituțiile naționale de promovare pot fi selectate ca parteneri de implementare, sub rezerva îndeplinirii cerințelor stabilite la prezentul articol și la articolul 14 alineatul (1) al doilea paragraf.

Articolul 13

Tipuri de finanțare eligibile

(1)  Garanția UE poate fi utilizată pentru acoperirea riscurilor pentru următoarele tipuri de finanțare furnizate de partenerii de implementare:

(a)  împrumuturi, garanții, contragaranții, instrumente de pe piața de capital, orice altă formă de finanțare sau consolidare a creditului, inclusiv datoriile subordonate, sau participații la capitaluri proprii sau cvasi-capitaluri proprii, furnizate direct sau indirect prin intermediari financiari, fonduri, platforme de investiții sau alte vehicule, care urmează să fie canalizate către destinatarii finali;

(b)  finanțarea sau garanțiile acordate de un partener de implementare unei alte instituții financiare care să îi permită acesteia să întreprindă activitățile de finanțare menționate la litera (a).

Pentru a fi acoperită de garanția UE, finanțarea menționată la primul paragraf literele (a) și (b) de la prezentul alineat se acordă, se achiziționează sau se eliberează în beneficiul operațiunilor de finanțare sau de investiții menționate la articolul 11​alineatul (1), în cazul în care finanțarea de către partenerul de implementare a fost acordată în conformitate cu un acord sau o tranzacție de finanțare semnată sau încheiată de partenerul de implementare după semnarea acordului de garantare încheiat între Comisie și partenerul de implementare și care nu a expirat sau și a fost anulat.

(2)  Operațiunile de finanțare și de investiții prin intermediul fondurilor sau al altor structuri intermediare sunt sprijinite de garanția UE în conformitate cu dispozițiile care urmează să fie stabilite în liniile directoare privind investițiile, chiar dacă această structură investește o mică parte din sumele investite în afara Uniunii și în țările menționate la articolul 11 alineatul (2) sau în alte active decât cele eligibile în temeiul prezentului regulament.

Articolul 14

Acorduri de garantare

(1)  Comisia încheie un acord de garantare cu fiecare partener de implementare, având drept obiect acordarea garanției UE în conformitate cu cerințele prezentului regulament, până la un cuantum care urmează a fi stabilit de Comisie.

În cazul în care partenerii de implementare formează un grup ▌, se încheie un acord de garantare unic între Comisie și fiecare partener de implementare din cadrul grupului sau între Comisie și un partener de implementare în numele grupului.

(2)  Acordurile de garantare conțin în special dispoziții privind:

(a)  cuantumul și condițiile contribuției financiare care trebuie furnizat de partenerul de implementare;

(b)  condițiile de finanțare sau garanțiile care trebuie furnizate de partenerul de implementare unei alte entități juridice care participă la implementare, ori de câte ori este cazul;

(c)  în conformitate cu articolul 16, norme detaliate privind furnizarea garanției UE, inclusiv privind acoperirea portofoliilor de tipuri specifice de instrumente și evenimentele care pot declanșa recurgerea la garanția UE în fiecare caz;

(d)  remunerația pentru asumarea riscurilor care trebuie alocată proporțional cu cota din asumarea riscurilor a Uniunii și, respectiv, a partenerului de implementare sau așa cum a fost ajustată în cazuri pe deplin justificate în temeiul articolului 16 alineatul (1);

(e)  condițiile de plată;

(f)  angajamentul partenerului de implementare de a accepta deciziile Comisiei și ale Comitetului pentru investiții în ceea ce privește utilizarea garanției UE în beneficiul unei operațiuni de finanțare sau de investiții propuse, fără a aduce atingere procesului decizional al partenerului de implementare cu privire la operațiunea propusă în absența garanției UE;

(g)  dispozițiile și procedurile privind recuperarea creanțelor care trebuie încredințată partenerului de implementare;

(h)  raportarea financiară și operațională și monitorizarea operațiunilor în cadrul garanției UE;

(i)  principalii indicatori de performanță, în special în ceea ce privește utilizarea garanției UE, îndeplinirea obiectivelor și a criteriilor prevăzute la articolele 3, 7 și 11, precum și mobilizarea capitalului privat;

(j)  după caz, dispoziții și proceduri privind operațiunile de finanțare mixtă;

(k)  alte dispoziții relevante, în conformitate cu cerințele articolului 155 alineatul (2) și ale titlului X din Regulamentul financiar;

(l)  existența unor mecanisme adecvate pentru a răspunde preocupărilor potențiale ale investitorilor privați.

(3)  Un acord de garantare prevede, de asemenea, că remunerația atribuită Uniunii din operațiunile de finanțare și de investiții care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să fie furnizată după deducerea plăților aferente cazurilor de recurgere la garanția UE.

(4)  În plus, un acord de garantare prevede că orice sumă datorată partenerului de implementare legată de garanția UE se deduce din cuantumul total al remunerației, al veniturilor și al rambursărilor datorate de partenerul de implementare Uniunii în cadrul operațiunilor de finanțare și investiții care fac obiectul prezentului Regulament. În cazul în care această sumă nu este suficientă pentru a acoperi suma datorată unui partener de implementare în conformitate cu articolul 15 alineatul (3), suma rămasă se deduce din provizionarea garanției UE.

(5)  În cazul în care acordul de garantare este încheiat în cadrul compartimentului pentru statele membre, acesta poate prevedea participarea reprezentanților din statul membru sau din regiunile în cauză la monitorizarea punerii în aplicare a acordului de garantare.

Articolul 15

Cerințe privind utilizarea garanției UE

(1)  Acordarea garanției UE este condiționată de intrarea în vigoare a acordului de garantare cu partenerul de implementare relevant.

(2)  Operațiunile de finanțare și de investiții sunt acoperite de garanția UE numai în cazul în care îndeplinesc criteriile stabilite în prezentul regulament și în liniile directoare privind investițiile relevante și în cazul în care Comitetul pentru investiții a concluzionat că aceste operațiuni îndeplinesc cerințele pentru a beneficia de sprijinul acordat de garanția UE. Partenerii de implementare rămân responsabili pentru asigurarea conformității operațiunilor de finanțare și investiții cu prezentul regulament și cu liniile directoare privind investițiile relevante.

(3)  Nicio cheltuială administrativă și niciun comision legat de punerea în aplicare a operațiunilor de finanțare și de investiții în cadrul garanției UE nu sunt datorate partenerului de implementare de către Comisie, cu excepția cazului în care natura obiectivelor de politică vizate de produsul financiar care urmează a fi pus în aplicare și accesibilitatea ca preț pentru beneficiarii finali vizați ori tipul de finanțare furnizată permite partenerului de implementare să justifice în fața Comisiei în mod adecvat necesitatea unei excepții. Acoperirea acestor costuri din bugetul UE se limitează la o sumă strict necesară pentru executarea operațiunilor de finanțare și de investiții relevante și nu este pusă la dispoziție decât în măsura în care costurile nu sunt acoperite de veniturile încasate de către partenerii de implementare din operațiunile de finanțare și de investiții în cauză. Dispozițiile referitoare la comisioane sunt prevăzute în acordul de garantare și trebuie să respecte modalitățile stabilite la articolul 14 alineatul (4) și prevederile articolului 209 alineatul (2) litera (g)] din Regulamentul financiar.

(4)  În plus, partenerul de implementare poate utiliza garanția UE pentru a atinge cota relevantă a eventualelor costuri de recuperare, cu excepția cazului în care acestea sunt deduse din sumele încasate din recuperări, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4).

Articolul 16

Acoperirea și condițiile garanției UE

(1)  Remunerația pentru asumarea riscurilor se alocă între Uniune și un partener de implementare, proporțional cu cota lor de participare la asumarea riscurilor aferente unui portofoliu de operațiuni de finanțare și de investiții sau, după caz, de operațiuni individuale. Remunerarea garanției UE poate fi redusă în cazuri deplin justificate menționate la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf.

Partenerul de implementare are o expunere adecvată, pe propriul risc, la operațiunile de finanțare și investiții susținute de garanția UE, cu excepția cazului în care, în mod excepțional, obiectivele de politică vizate de produsul financiar care urmează a fi pus în aplicare sunt de așa natură încât partenerul de implementare nu poate contribui în mod rezonabil cu propria capacitate de a-și asuma riscuri.

(2)  Garanția UE acoperă:

(a)  în cazul produselor de datorie menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a):

(i)  principalul și toate dobânzile și sumele datorate partenerului de implementare, dar care nu au fost primite de acesta în conformitate cu termenii operațiunilor de finanțare până la data producerii situației de neîndeplinire a obligațiilor; în cazul datoriilor subordonate, o amânare, o reducere sau o ieșire forțată se consideră o situație de neîndeplinire a obligațiilor;

(ii)  pierderile din restructurări;

(iii)  pierderile generate de fluctuațiile altor monede decât euro pe piețe pe care posibilitățile de acoperire a riscului pe termen lung sunt limitate;

(b)  pentru investițiile în capitaluri proprii sau în cvasi-capitaluri, menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a), sumele investite și costurile de finanțare aferente, precum și pierderile generate de fluctuațiile altor monede decât euro;

(c)  finanțarea sau garanțiile acordate de un partener de implementare către o altă entitate juridică, menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (b), sumele utilizate și costurile de finanțare aferente.

(3)  În cazul în care Uniunea efectuează o plată către partenerul de implementare în urma unei situații în care se recurge la garanția UE, aceasta se subrogă în drepturile relevante, în măsura în care acestea continuă să existe, ale partenerului de implementare în legătură cu oricare dintre operațiunile sale de finanțare sau de investiții acoperite de garanția UE.

Partenerul de implementare urmărește, în numele Uniunii, recuperarea creanțelor pentru sumele subrogate și rambursează Uniunii sumele recuperate.

CAPITOLUL IV

GUVERNANȚĂ

Articolul 17

Consiliul consultativ

(1)  Comisia și Comitetul director sunt consiliate de un comitet consultativ ▌.

(1a)  Consiliul consultativ depune toate eforturile pentru a asigura echilibrul de gen și cuprinde:

(a)  un reprezentant al fiecărui partener de implementare;

(b)  un reprezentant al fiecărui stat membru;

(c)  un expert numit de Comitetul Economic și Social European;

(d)  un expert numit de Comitetul Regiunilor.

(4)  ▌Consiliul consultativ este prezidat ▌ de un reprezentant al Comisiei▌. Reprezentantul desemnat de Grupului BEI este vicepreședinte.

Comitetul consultativ se reunește în mod regulat și de cel puțin două ori pe an, la cererea președintelui. ▌

(5)  Consiliul consultativ are obligația

(a)  ▌ să ofere consiliere Comisiei și Comitetului director cu privire la conceperea produselor financiare care urmează a fi puse în aplicare în temeiul prezentului regulament;

(b)  să acorde consiliere Comisiei și Comitetului director cu privire la evoluțiile și disfuncționalitățile pieței, precum și la situațiile de investiții și condițiile de piață suboptime;

(c)  să facă schimb de opinii privind evoluția pieței și să împărtășească cele mai bune practici.

(5a)  Se organizează, de asemenea, reuniuni ale reprezentanților statelor membre într-un format separat, de cel puțin două ori pe an, prezidate de către Comisie.

(5b)  Consiliul consultativ și configurația sa care reunește reprezentanți ai statelor membre pot emite recomandări cu privire la punerea în aplicare și funcționarea programului InvestEU, în vederea examinării acestora de către Comitetul director.

(5c)  Procesele-verbale detaliate ale reuniunilor Consiliului consultativ se publică de îndată ce sunt aprobate de acesta.

Comisia stabilește normele și procedurile de funcționare și gestionează secretariatul Consiliului consultativ. Toate documentele și informațiile relevante sunt puse la dispoziția Consiliului consultativ pentru a-și putea exercita atribuțiile.

(5d)  Băncile și instituțiile naționale de promovare reprezentate în Consiliul consultativ selectează din rândul lor reprezentanți ai partenerilor de implementare, alții decât Grupul BEI, pentru a face parte din comitetul director menționat la articolul 17a alineatul (1). Băncile și instituțiile naționale de promovare urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată în cadrul Comitetului director din punct de vedere al dimensiunii și localizării lor geografice. Reprezentanții selectați reprezintă poziția comună convenită a tuturor partenerilor de implementare, alții decât Grupul BEI.

Articolul 17a

Comitetul director

(1)  Se înființează un comitet director pentru Programul InvestEU Acesta este format din patru reprezentanți ai Comisiei, trei reprezentanți ai Grupului BEI și doi reprezentanți ai altor parteneri de implementare decât grupul BEI și un expert numit în calitate de membru fără drept de vot de Parlamentul European. Expertul respectiv nu poate solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, din partea guvernului vreunui stat membru sau a oricărui alt organism public sau privat și acționează cu deplină independență. Expertul își îndeplinește atribuțiile în mod imparțial și în interesul Fondului InvestEU;

Membrii sunt numiți pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată, cu excepția reprezentanților altor parteneri de implementare decât Grupul BEI, care vor fi numiți pentru un mandat de doi ani.

(2)  Comitetul director alege un președinte din rândul reprezentanților Comisiei pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Președintele prezintă un raport bianual reprezentanților statelor membre în cadrul Consiliului consultativ privind punerea în aplicare și funcționarea Programului InvestEU.

Procesele-verbale detaliate ale reuniunilor Comitetului director sunt publicate de îndată ce sunt aprobate de acesta.

(3)  Comitetul director:

(a)  stabilește orientările strategice și operaționale pentru partenerii de implementare, inclusiv orientările privind conceperea produselor financiare și alte politici și proceduri operaționale necesare pentru funcționarea Fondului InvestEU;

(b)  adoptă cadrul metodologic de evaluare a riscului elaborat de Comisie, în cooperare cu Grupul BEI și cu ceilalți parteneri de implementare;

(c)  supraveghează punerea în aplicare a Programului InvestEU;

(d)  este consultat, cu reflectarea opiniilor tuturor membrilor săi, cu privire la lista restrânsă a candidaților pentru Comitetul pentru investiții, înainte de selecție, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2);

(e)  adoptă regulamentul de procedură al secretariatului Comitetului pentru investiții menționat la articolul 19 alineatul (2).

(f)  adoptă normele aplicabile operațiunilor cu platforme de investiții.

(4)  Comitetul director utilizează o abordare consensuală în discuțiile sale, ținând seama, așadar, în cea mai mare măsură posibilă, de pozițiile tuturor membrilor. Dacă membrii nu pot ajunge la poziții convergente, Comitetul director ia decizii cu majoritatea calificată a membrilor săi, ceea ce înseamnă un număr de cel puțin șapte voturi.

Articolul 17b

Tabloul comparativ al indicatorilor

(1)  Se înființează un tablou de evidență a indicatorilor („tabloul comparativ al indicatorilor”) pentru a asigura o evaluare independentă, transparentă și armonizată de către Comitetul pentru investiții a cererilor de utilizare a garanției UE pentru o finanțare sau o operațiune de investiții propuse de către un partener de implementare.

(2)  Partenerii de implementare completează tabloul comparativ al indicatorilor pentru operațiunile de finanțare și de investiții propuse.

(3)  Tabloul comparativ al indicatorilor vizează, în special, următoarele elemente:

(a)  descrierea operațiunilor de finanțare și de investiții;

(b)  contribuția la îndeplinirea obiectivelor politicilor UE;

(c)  adiționalitatea, descrierea disfuncționalităților pieței sau a cazurilor de investiții insuficiente și a contribuției financiare și tehnice a partenerului de implementare;

(d)  impactul investițiilor;

(e)  profilul financiar al operațiunilor de finanțare și de investiții;

(f)  indicatori suplimentari.

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de elemente suplimentare ale tabloului comparativ al indicatorilor, inclusiv norme detaliate de utilizare a acestuia de către partenerii de implementare.

Articolul 18

Controale de conformitate cu politicile Uniunii

(3)  Comisia confirmă dacă operațiunile de finanțare și de investiții propuse de partenerii de implementare, alții decât BEI, respectă legislația și politicile Uniunii.

(3a)  În cazul operațiunilor de finanțare și de investiții ale BEI care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, aceste operațiuni nu sunt acoperite de garanția UE în cazul în care Comisia emite un aviz nefavorabil în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Protocolul nr. 5.

Articolul 19

Comitetul pentru investiții

(1)  Se înființează un comitet pentru investiții total independent pentru Fondul InvestEU. Acesta:

(a)  examinează propunerile de operațiuni de finanțare și de investiții prezentate de partenerii de implementare pentru o acoperire în cadrul garanției UE și care au fost verificate din perspectiva conformității cu legislația Uniunii și cu politicile aplicate de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (3) sau care au primit aviz favorabil în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Protocolul nr. 5;

(b)  verifică conformitatea acestora cu prezentul regulament și cu liniile directoare privind investițiile relevante,

(ba)  acordă o atenție deosebită cerinței privind adiționalitatea prevăzută la articolul 209 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar și în anexa V a prezentului regulament și cerinței de a atrage investițiile private menționate la litera [articolul 209 alineatul (2) litera (d)] din [Regulamentul financiar]; și

(c)  verifică dacă operațiunile de finanțare și de investiții care ar beneficia de sprijinul acordat de garanția UE respectă toate cerințele relevante.

(2)  Comitetul pentru investiții se reunește în patru configurații diferite, care corespund componentelor de politică menționate la articolul 7 alineatul (1).

Fiecare configurație a Comitetului pentru investiții este compusă din șase experți externi remunerați. Experții sunt selectați în conformitate cu articolul 237 din Regulamentul financiar și sunt numiți de Comisie, la recomandarea Comitetului director, pentru o perioadă ▌ de până la patru ani, care poate fi reînnoită o singură dată. Aceștia sunt remunerați de Uniune. Comisia, la recomandarea Comitetului director, poate decide să reînnoiască mandatul unui membru în exercițiu al Comitetului pentru investiții fără a recurge la procedura prevăzută la prezentul alineat.

Experții trebuie să aibă un nivel înalt de experiență relevantă pe piață în ceea ce privește structurarea și finanțarea proiectelor ori finanțarea IMM-urilor sau a întreprinderilor corporative.

Componența comitetului pentru investiții asigură o cunoaștere extinsă a sectoarelor acoperite de componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) și de piețele geografice din Uniune și asigură echilibrul de gen în ansamblul acestuia.

Patru membri sunt membri permanenți ai tuturor celor patru formațiuni ale Comitetului pentru investiții. În plus, cele patru configurații vor avea fiecare câte doi experți cu experiență în investiții în sectoarele acoperite de respectiva componentă de politică. Cel puțin unul dintre membrii permanenți trebuie să aibă experiență în investiții durabile. Comitetul director distribuie membrii Comitetului pentru investiții în configurația sau configurațiile adecvate. Comitetul pentru investiții alege un președinte din rândul membrilor săi permanenți.

(3)  Atunci când participă la activitățile Comitetului pentru investiții, membrii acestuia își îndeplinesc atribuțiile în mod imparțial și în interesul exclusiv al Fondului InvestEU. Aceștia nu solicită și nu primesc instrucțiuni de la partenerii de implementare, de la instituțiile Uniunii, de la statele membre sau de la orice alt organism public sau privat.

CV-urile și declarațiile de interese ale fiecărui membru al Comitetului pentru investiții sunt făcute publice și sunt actualizate în mod constant. Fiecare membru al Comitetului pentru investiții comunică fără întârziere Comisiei și Comitetului director toate informațiile necesare pentru verificarea permanentă a absenței oricărui conflict de interese.

Comitetul director poate recomanda Comisiei să înlăture un membru din funcțiile sale, dacă acesta nu respectă cerințele prevăzute în prezentul alineat sau din alte motive bine întemeiate.

(4)  Atunci când acționează în conformitate cu prezentul articol, Comitetul pentru investiții este asistat de un secretariat. Secretariatul este independent și răspunde în fața președintelui Comitetului pentru investiții. Din punct de vedere administrativ, secretariatul este situat în cadrul Comisiei. Regulamentul de procedură al secretariatului asigură confidențialitatea schimburilor de informații și de documente între partenerii de implementare și organismele de conducere respective. Grupul BEI își poate prezenta propunerile de operațiuni de finanțare și de investiții direct Comitetului pentru investiții și le notifică secretariatului.

Documentația furnizată de către partenerii de implementare cuprinde un formular de solicitare standard, tabloul comparativ al indicatorilor menționat la articolul 17b și orice alt document pe care Comitetul pentru investiții îl consideră relevant, în special o descriere a tipului de disfuncționalitate a pieței sau de situație de insuficiență a investițiilor și modul în care acestea vor fi atenuate prin operațiunile de finanțare sau de investiții , precum și o evaluare solidă care să demonstreze adiționalitatea operațiunii de finanțare sau de investiții. Secretariatul verifică dacă documentația furnizată de partenerii de implementare, în afara grupului BEI, este completă. Comitetul pentru investiții poate solicita clarificări cu privire la o propunere privind o operațiune de investiții sau de finanțare a partenerului de implementare în cauză, inclusiv prin prezența directă în timpul discutării operațiunii menționate anterior. Orice evaluare a proiectului realizată de un partener de implementare nu este obligatorie pentru Comitetul pentru investiții în scopul unei operațiuni de finanțare sau de investiții care beneficiază de acoperire prin garanția UE.

Comitetul pentru investiții utilizează la evaluarea și verificarea propunerilor un tablou comparativ al indicatorilor, menționat la articolul 17b.

(5)  Concluziile Comitetului pentru investiții se adoptă cu majoritatea simplă a tuturor membrilor, în cazul în care o astfel de majoritate simplă include cel puțin unul din cei doi experți nepermanenți pentru fiecare componentă de politică în legătură cu care se face propunerea. În caz de egalitate, președintele Comitetului pentru investiții are votul decisiv.

Concluziile Comitetului pentru investiții care aprobă sprijinul acordat de garanția UE pentru o operațiune de finanțare sau de investiții trebuie să fie accesibile publicului și trebuie să includă motivația aprobării și informații cu privire la operațiune, în special descrierea acesteia, identitatea promotorilor sau intermediarilor financiari și obiectivele operațiunii. Concluziile fac referire și la evaluarea globală care se bazează pe tabloul comparativ al indicatorilor.

Tabloul comparativ al indicatorilor este disponibil public după semnarea unei operațiuni sau a unui subproiect de finanțare sau de investiții, după caz.

Publicările menționate în al doilea și al treilea paragraf nu conțin informații sensibile din punct de vedere comercial sau date cu caracter personal care nu trebuie să fie divulgate în conformitate cu normele Uniunii privind protecția datelor. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, la cerere, părți sensibile din punct de vedere comercial ale concluziilor comitetului pentru investiții, sub rezerva unor cerințe de confidențialitate stricte.

De două ori pe an, ▌Comitetul pentru investiții ▌ transmite Parlamentului European și Consiliului o listă cu toate concluziile, precum și tablourile comparative ale indicatorilor publicate referitoare la toate aceste decizii. Transmiterea include deciziile de respingere a utilizării garanției UE și se face cu respectarea unor cerințe stricte de confidențialitate.

Concluziile Comitetului pentru investiții se pun la dispoziția partenerului de implementare în timp util.

Toate informațiile referitoare la propunerile de operațiuni de finanțare și de investiții furnizate Comitetului pentru investiții și concluziile formulate de Comitetul pentru investiții se înregistrează într-un registru central de către secretariatul Comitetului pentru investiții.

(6)  În cazul în care Comitetului pentru investiții i se solicită să aprobe utilizarea garanției UE pentru o operațiune de finanțare sau de investiții ce reprezintă o facilitate, un program sau o structură care are subproiecte subiacente, această aprobare trebuie să cuprindă subproiectele subiacente, cu excepția cazului în care Comitetul pentru investiții decide să își rezerve dreptul de a le aproba separat. În cazul în care aprobarea se referă la subproiecte cu o valoare mai mică de 3 000 000 EUR, Comitetul pentru investiții nu își păstrează acest drept.

(6a)  Comitetul pentru investiții poate, dacă consideră necesar, să prezinte Comisiei orice problemă operațională legată de aplicarea sau interpretarea orientărilor în materie de investiții.

CAPITOLUL V

Platforma de consiliere InvestEU

Articolul 20

Platforma de consiliere InvestEU

(1)  Platforma de consiliere InvestEU oferă consiliere pentru identificarea, pregătirea, dezvoltarea, structurarea, procurarea și punerea în aplicare a proiectelor de investiții sau pentru a mări capacitatea promotorilor și a intermediarilor financiari de a implementa operațiuni de finanțare și investiții. Sprijinul acordat de aceasta poate avea drept obiect orice etapă a ciclului de viață al unui proiect sau al finanțării unei entități sprijinite, după caz.

Comisia semnează acorduri de consiliere cu Grupul BEI și cu alți potențiali parteneri de consiliere și îi însărcinează să ofere sprijin consultativ, astfel cum se menționează la paragraful anterior, precum și serviciile menționate la alineatul (2). Comisia este, de asemenea, în măsură să pună în aplicare inițiative de consiliere, inclusiv prin intermediul contractării de prestatori externi de servicii. Comisia creează punctul central de acces la Platforma de consiliere InvestEU și alocă cererile de sprijin consultativ inițiativei de consiliere adecvate. Comisia, Grupul BEI și ceilalți parteneri de consiliere cooperează îndeaproape pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, ținând seama în mod corespunzător de structurile și lucrările existente.

Inițiativele de consiliere InvestEU sunt disponibile ca o sub-componentă din cadrul fiecărei componente de politică menționate la articolul 7 alineatul (1), care acoperă ▌ sectoarele din componenta de politică respectivă. În plus, trebuie să existe inițiative consultative ▌în cadrul unei componente transsectoriale.

(2)  Platforma de consiliere InvestEU furnizează în special următoarele servicii:

(a)  furnizarea unui punct central de intrare pentru asistența pentru dezvoltarea proiectelor autorităților și promotorilor de proiecte în cadrul Platformei de consiliere InvestEU , gestionat și găzduit de Comisie;

(aa)  diseminarea către autorități și promotorii de proiecte a tuturor informațiilor suplimentare cu privire la liniile directoare privind investițiile, inclusiv informații cu privire la aplicarea și la interpretarea acestor linii directoare furnizate de către Comisie.

(b)  sprijinirea promotorilor de proiecte, după caz, pentru dezvoltarea proiectelor lor în vederea îndeplinirii obiectivelor și a criteriilor de eligibilitate prevăzute la articolele 3, 7 și 11 și pentru facilitarea dezvoltării agregatorilor pentru proiectele de dimensiuni reduse, inclusiv prin platformele de investiții menționate la punctul (e); cu toate acestea, această asistență nu aduce atingere concluziilor Comitetului pentru investiții privind acoperirea sprijinului acordat de garanția UE pentru astfel de proiecte;

(c)  sprijinirea acțiunilor și valorificarea cunoștințelor locale pentru a facilita utilizarea sprijinului din partea Fondului InvestEU în întreaga Uniune și contribuția activă, în măsura posibilului, la îndeplinirea obiectivului de diversificare sectorială și geografică a Fondului InvestEU, prin sprijinirea partenerilor de implementare în ceea ce privește inițierea și dezvoltarea de potențiale operațiuni de finanțare și investiții;

(d)  facilitarea înființării de platforme de colaborare pentru schimburile inter pares de date, cunoștințe și bune practici în sprijinul dezvoltării rezervelor de proiecte și a sectorului de profil;

(e)  furnizarea de consiliere proactivă privind crearea de platforme de investiții, inclusiv platforme transfrontaliere și macroregionale de investiții, precum și platforme de investiții care grupează tematic sau pe regiuni proiecte de anvergură mică și medie în unul sau mai multe state membre;

(ea)   sprijinirea utilizării combinate cu granturi sau instrumente financiare finanțate de la bugetul Uniunii sau din alte surse, pentru a crește sinergiile și complementaritatea între instrumentele Uniunii și pentru a maximiza mobilizarea și impactul programului InvestEU;

(f)  sprijinirea acțiunilor de consolidare a capacităților menite să dezvolte capacitățile, competențele și procesele organizaționale și să accelereze pregătirea investițională a organizațiilor, pentru ca promotorii și autoritățile să creeze rezerve de proiecte de investiții, să dezvolte instrumente financiare și platforme de investiții și să gestioneze proiectele, iar intermediarii financiari să implementeze operațiuni de finanțare și investiții în beneficiul entităților care se confruntă cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării capacității de evaluare a riscurilor sau a cunoștințelor sectoriale specifice.

(fa)  furnizarea de sprijin consultativ pentru start-up-uri, în special atunci când acestea încearcă să își protejeze investițiile în cercetare și inovare prin obținerea de titluri de proprietate intelectuală, cum ar fi brevetele.

(3)  Platforma de consiliere InvestEU este disponibilă pentru promotorii proiectelor publice și private, inclusiv pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, pentru autoritățile publice și băncile naționale de promovare și pentru intermediarii financiari și alți intermediari.

(4)  Comisia încheie un acord consultativ cu fiecare partener consultativ în ceea ce privește punerea în aplicare a uneia sau a mai multor inițiative consultative. Pentru serviciile menționate la alineatul (2) pot fi percepute comisioane care să acopere o parte din costurile necesare furnizării acestor servicii, cu excepția serviciilor furnizate promotorilor de proiecte publice și organizațiilor non-profit, care sunt gratuite dacă aceasta se justifică. Comisioanele percepute IMM-urilor pentru serviciile menționate la alineatul (2) sunt limitate la o treime din costul prestării acestor servicii.

(5)  Pentru a atinge obiectivul menționat la alineatul (1) și pentru a facilita acordarea de consiliere, Platforma de consiliere InvestEU se bazează pe expertiza Comisiei, a Grupului BEI și a altor parteneri de consiliere.

(5a)  Fiecare inițiativă de consiliere este instituită pe baza unui mecanism de repartizare a costurilor între Comisie și partenerul de consiliere, cu excepția cazului în care, în cazuri bine întemeiate, în care particularitățile inițiativei de consiliere impun acest lucru și cu asigurarea unui tratament coerent și echitabil între partenerii consultanți, Comisia acceptă să acopere toate costurile inițiativei de consiliere.

(6)  Platforma de consiliere InvestEU are o prezență locală, acolo unde va fi cazul. Aceasta este organizată în special în statele membre sau în regiunile care se confruntă cu dificultăți la dezvoltarea proiectelor din cadrul Fondului InvestEU. Platforma de consiliere InvestEU contribuie la transferul de cunoștințe la nivel regional și local, în vederea creării unei capacități regionale și locale și a unei expertize pentru consilierea menționată la alineatul (1), inclusiv sprijinirea implementării și gestionării de proiecte de mici dimensiuni.

(6a)  Pentru a furniza sprijinul consultativ menționat la alineatul (1) și pentru a facilita acordarea acestui sprijin consultativ la nivel local, Platforma de consiliere InvestEU cooperează, dacă este posibil, cu băncile sau instituțiile naționale de promovare și se bazează pe competența acestora. Acordurile de cooperare cu băncile sau instituțiile naționale de promovare sunt încheiate în cadrul Platformei de consiliere InvestEU, după caz, cu cel puțin o bancă sau instituție națională de promovare pentru fiecare stat membru.

(7)  Partenerii de implementare propun, după caz, promotorilor de proiecte care solicită finanțare, în special în cazul proiectelor de dimensiuni reduse, să-și prezinte proiectele pentru a solicita sprijinul Platformei de consiliere InvestEU pentru a îmbunătăți, după caz, pregătirea proiectelor respective și pentru a permite evaluarea posibilității de a grupa proiectele.

Partenerii de implementare și de consiliere îi informează, de asemenea, pe promotori, după caz, cu privire la posibilitatea de a-și înscrie proiectele în Portalul InvestEU menționat la articolul 21.

CAPITOLUL VI

Articolul 21

Portalul InvestEU

(1)  Comisia instituie Portalul InvestEU. Acesta trebuie să fie o bază de date ușor accesibilă și ușor de utilizat, care să furnizeze informații relevante pentru fiecare proiect.

(2)  Portalul InvestEU oferă un canal promotorilor de proiecte pentru a-și face vizibile proiectele pentru care caută finanțare și pentru a le furniza astfel investitorilor informații despre acestea. Includerea proiectelor în Portalul InvestEU nu aduce atingere deciziilor cu privire la proiectele finale selectate pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, din partea oricărui alt instrument al Uniunii ori pentru finanțare publică.

(3)  Numai proiectele compatibile cu legislația și politicile Uniunii pot fi înscrise în portal.

(4)  Proiectele care îndeplinesc condițiile stabilite la alineatul (3) sunt transmise de către Comisie partenerilor de implementare relevanți și Platformei de consiliere InvestEU, după caz, dacă există o inițiativă de consiliere.

(5)  Partenerii de implementare examinează proiectele care se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate.

CAPITOLUL VII

RESPONSABILITATE, monitorizare și raportare, evaluare și control

Articolul 21a

Responsabilitatea

(1)  La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, președintele Comitetului director raportează cu privire la performanța Platformei de consiliere InvestEU, inclusiv prin participarea la o audiere în fața Parlamentului European.

(2)  Președintele Comitetului director răspunde verbal sau în scris la întrebările cu privire la Fondul InvestEU adresate de către Parlamentul European sau Consiliu, în termen de cel mult cinci săptămâni de la data primirii întrebărilor.

Articolul 22

Monitorizare și raportare

(1)  Indicatorii pentru raportările privind progresele în materie de implementare înregistrate de Programul InvestEU în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3 sunt stabiliți în anexa III la prezentul regulament.

(2)  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de Programul InvestEU în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a modifica anexa III la prezentul regulament în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

(3)  Sistemele de raportare cu privire la performanță garantează că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp și permit o monitorizare adecvată a riscurilor și portofoliului de garanții. În acest scop, partenerilor de implementare, partenerilor de consiliere și altor beneficiari de fonduri ale Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale, după caz.

(4)  Comisia raportează cu privire la punerea în aplicare a Programului InvestEU în conformitate cu articolele 241 și 250 din Regulamentul financiar. În conformitate cu articolul 41 alineatul (5) din Regulamentul financiar, raportul anual oferă informații cu privire la nivelul de realizare a programului în raport cu obiectivele sale și cu indicatorii de performanță. În acest scop, partenerii de implementare furnizează anual informațiile necesare, inclusiv cel privind funcționarea garanției, pentru a permite Comisiei să își respecte obligațiile de raportare.

(5)  În plus, fiecare partener de implementare prezintă Comisiei, o dată la șase luni, un raport privind operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului regulament, împărțite, după caz, în compartimentul pentru UE și compartimentul pentru statele membre ▌. Partenerul de implementare comunică statului membru al cărui compartiment îl aplică informații cu privire la compartimentul pentru statele membre. Raportul include o evaluare a respectării cerințelor privind utilizarea garanției UE, precum și a principalilor indicatori de performanță stabiliți în anexa III la prezentul regulament. Raportul include, de asemenea, date operaționale, statistice, financiare și contabile, precum și o estimare a fluxurilor de trezorerie preconizate, privind fiecare operațiune de finanțare și investiție, precum și la nivel de compartiment, la nivel de componentă de politică și la nivelul Fondului InvestEU. O dată pe an, raportul Grupului BEI și, după caz, al altor parteneri de implementare include și informații privind obstacolele pentru investiții întâlnite în cursul operațiunilor de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului regulament. Rapoartele conțin informațiile pe care partenerii de implementare le furnizează în conformitate cu articolul 155 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.

Articolul 23

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  [Până la 30 septembrie 2024], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o evaluare intermediară independentă a Programului InvestEU, în special cu privire la utilizarea garanției UE, la funcționarea modalităților puse în aplicare în temeiul articolul 9a alineatul (1) literele (b) și (c), la alocarea garanției UE prevăzute la articolul 10 alineatele (1b) și (1c), la implementarea Platformei de consiliere InvestEU, la alocarea bugetară prevăzută la articolul 9a alineatul (1) litera (d) punctul (i) și articolul 7 . Evaluarea evidențiază în special modul în care includerea partenerilor de implementare și a partenerilor de consiliere a contribuit la realizarea obiectivelor programului InvestEU și a obiectivelor de politică ale UE, mai ales în ceea ce privește valoarea adăugată și echilibrul geografic și sectorial al operațiunilor de finanțare și investiții sprijinite. Evaluarea se referă și la efectuarea verificării sustenabilității și la accentul pus pe IMM-urile implicate din cadrul componentei pentru IMM-uri.

(3)  La finalul punerii în aplicare a Programului InvestEU, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o evaluare finală independentă a Programului InvestEU, în special în ceea ce privește utilizarea garanției UE.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(5)  Partenerii de implementare și partenerii de consiliere contribuie și furnizează Comisiei informațiile necesare pentru efectuarea evaluărilor menționate la alineatele (1) și (2).

(6)  În conformitate cu [articolul 211 alineatul (1)] din [Regulamentul financiar], Comisia include o dată la trei ani în raportul anual menționat la [articolul 250] din [Regulamentul financiar] o evaluare a caracterului adecvat al ratei de provizionare prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament, în raport cu profilul real de risc al operațiunilor de finanțare și de investiții acoperite de garanția UE. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 26, pentru a ajusta cu până la 15 %, pe baza acestei evaluări, rata de provizionare prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 24

Audituri

Auditurile privind utilizarea finanțării din partea Uniunii de către persoane sau entități, inclusiv de alte entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 25

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la Programul InvestEU printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să-și exercite pe deplin competențele. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua anchete, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 26

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol. Actele delegate referitoare la activitățile efectuate de Grupul BEI și de alți parteneri de implementare sau la activitățile care îi implică se elaborează în consultare cu Grupul BEI și cu potențialii parteneri de implementare.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 7 alineatul (6), la articolul 17b, la articolul 22 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (6) este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea acestei perioade de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (6), la articolul 17b, la articolul 22 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (6) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe menționate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (6), al articolului 17b, al articolului 22 alineatul (2) sau al articolului 23 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VIII

Transparență și vizibilitate

Articolul 27

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Partenerii de implementare și partenerii de consiliere recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora) prin oferirea de informații coerente, concrete și eficace, adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(1a)   Partenerii de implementare și partenerii de consiliere informează, sau îi obligă pe intermediarii financiari să informeze beneficiarii finali, inclusiv IMM-urile, cu privire la existența sprijinului InvestEU, asigurându-se că informațiile sunt vizibile, în special în cazul IMM-urilor, în acordul relevant prin care se acordă sprijin InvestEU, crescând astfel gradul de informare publică și a vizibilitatea.

(2)  Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind Programul InvestEU și privind acțiunile și rezultatele acestuia. Resursele financiare alocate Programului InvestEU contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prevăzute la articolul 3.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 28

Dispoziții tranzitorii

(1)  Veniturile, rambursările și recuperările aferente instrumentelor financiare stabilite prin programele menționate în anexa IV la prezentul regulament pot fi utilizate pentru provizionarea garanției UE în conformitate cu prezentul regulament.

(2)  Veniturile, rambursările și recuperările aferente garanției UE stabilite prin Regulamentul (UE) 2015/1017 pot fi utilizate pentru furnizarea garanției UE în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția cazului în care sunt utilizate în scopurile menționate la articolele 4, 9 și 12 din Regulamentul (UE) 2015/1017.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Cuantumurile pentru fiecare obiectiv specific

Distribuția orientativă, menționată la articolul 4 alineatul (2), pentru operațiuni financiare și de investiții este următoarea:

(a)  ▌11 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a);

(b)  ▌11 250 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(c)  12 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c);

(d)  5 567 500 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (d);

ANEXA II

Domeniile eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiții

Operațiunile financiare și de investiții se pot încadra într-unul sau mai multe dintre domeniile de mai jos.

1.  Dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile uniunii energetice, inclusiv privind securitatea aprovizionării cu energie, cu tranziția la energie ecologică și cu angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 și al Acordului de la Paris, în special prin:

(a)  extinderea producerii, a furnizării sau a utilizării de energie din surse regenerabile curată și sustenabilă, precum și a altor surse și soluții de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon sau cu emisii zero;

(b)  eficiența energetică și reducerea consumului de energie (cu un accent deosebit asupra reducerii cererii prin gestionarea cererii de energie și reabilitarea clădirilor);

(c)  dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor energetice și transformarea acestora în infrastructuri inteligente (în special, dar nu exclusiv, la nivelul transportului și distribuției, precum și la cel al tehnologiilor de stocare, al interconectării rețelelor de electricitate între statele membre și al rețelelor inteligente);

(ca)  dezvoltarea unor sisteme inovatoare de încălzire cu emisii zero și cu emisii scăzute și producerea combinată de energie electrică și termică;

(d)  producerea și furnizarea de combustibili sintetici ecologici provenind din surse regenerabile/neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon și din alte surse sigure și ecologice cu emisii scăzute sau zero; biocombustibili, biomasă și combustibili alternativi, inclusiv pentru toate modurile de transport, în conformitate cu obiectivele Directivei 2018/2001;

(e)  infrastructura pentru captarea carbonului și pentru stocarea carbonului în procesele industriale, în centralele de bioenergie și în unitățile de producție în vederea efectuării tranziției energetice.

2.  Dezvoltarea unor infrastructuri de transport durabile și sigure și a unor soluții de mobilitate, precum și a unor echipamente și tehnologii inovatoare conforme cu prioritățile Uniunii în materie de transport și cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris, în special prin:

(a)  proiecte de sprijinire a infrastructurii TEN-T, inclusiv întreținerea și siguranța acesteia și a nodurilor sale urbane, a porturilor maritime și interioare, a aeroporturilor, a terminalelor multimodale și a conexiunilor acestora cu rețelele principale și aplicațiile telematice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(aa)  proiecte de infrastructură TEN-T care prevăd utilizarea a cel puțin două moduri de transport diferite, în special terminale multimodale de marfă și noduri de transport de călători;

(b)  proiecte vizând mobilitatea urbană inteligentă și durabilă, inclusiv căile navigabile interioare și soluțiile inovatoare de mobilitate (având drept obiect modurile de transport urban cu emisii scăzute, accesibilitatea nediscriminatorie, reducerea poluării atmosferice și acustice, consumul de energie, rețelele orașelor inteligente, menținerea sau creșterea nivelului de siguranță și reducerea accidentelor, inclusiv pentru cicliști și pietoni);

(c)  sprijinirea reînnoirii și modernizării activelor mobile din domeniul transporturilor, în vederea implementării unor soluții de mobilitate cu emisii scăzute sau zero, inclusiv utilizarea combustibililor alternativi vehiculele din toate modurile de transport;

(d)  infrastructura feroviară, alte proiecte feroviare, infrastructura căilor navigabile interioare, proiectele de tranzit masiv, porturile maritime și autostrăzile maritime;

(e)  infrastructura pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, inclusiv infrastructura pentru încărcare cu energie electrică;

(ea)  alte proiecte de mobilitate urbană inteligentă și durabilă, vizând:

(i)  siguranța rutieră;

(ii)  accesibilitatea;

(iii)  reducerea emisiilor,

(iv)  dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și servicii de transport, cum ar fi cele legate de modurile de transport conectate și autonome sau sistemele integrate de emitere a biletelor;

(eb)  proiecte de menținere sau de modernizare a infrastructurii de transport existente, inclusiv a autostrăzilor TEN-T, în cazul în care este necesară modernizarea acestora, de menținere sau de îmbunătățire a siguranței rutiere, de dezvoltare a serviciilor STI sau de garantare a integrității și standardelor infrastructurii, zone și facilități de parcare sigure, stații de reîncărcare electrică și de alimentare cu combustibili alternativi;

3.  Mediu și resurse, în special prin:

(a)  infrastructura de alimentare cu apă, inclusiv cu apă potabilă și cea de salubritate, precum și eficiența rețelelor, reducerea scurgerilor, infrastructura pentru colectarea și tratarea apelor uzate, infrastructura din zonele de coastă și alte infrastructuri ecologice având legătură cu apa;

(b)  infrastructura de gestionare a deșeurilor;

(c)  proiecte și întreprinderi în domeniul gestionării resurselor de mediu și al tehnologiilor durabile;

(d)  consolidarea și restaurarea sistemelor ecologice și a serviciilor aferente, inclusiv prin protejarea naturii și păstrarea biodiversității prin proiecte de infrastructură verde și albastră;

(e)  dezvoltare urbană, rurală și costieră durabilă;

(f)  acțiuni din domeniul schimbărilor climatice, adaptarea climatică și atenuarea efectelor, inclusiv reducerea riscului de dezastre produse de pericole naturale;

(g)  proiecte și întreprinderi care pun în aplicare economia circulară prin integrarea aspectelor care țin de eficiența utilizării resurselor în producție și în ciclul de viață al produselor, inclusiv prin furnizarea durabilă de materii prime principale și secundare;

(h)  decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și reducerea substanțială a emisiilor acestora, inclusiv demonstrarea ▌ a unor tehnologii inovatoare cu consum scăzut de energie și implementarea acestora;

(ha)  decarbonizarea producției de energie și a lanțului de distribuție prin eliminarea treptată a cărbunelui și a petrolului;

(hb)  proiecte care promovează patrimoniul cultural sustenabil.

4.  Dezvoltarea unei infrastructuri pentru conectivitatea digitală, în special prin proiecte care sprijină dezvoltarea unor rețele digitale cu capacitate foarte mare, conectivitatea 5G și ameliorarea accesului și conectivității digitale, în special în zonele rurale și regiunile periferice.

5.  Cercetarea, dezvoltarea și inovarea, în special prin:

(a)  cercetare, inclusiv infrastructurile de cercetare și sprijinul acordat mediului academic, precum și proiectele inovatoare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Orizont Europa;

(b)  proiectele corporative, inclusiv formarea și încurajarea creării clusterelor și rețelelor de întreprinderi;

(c)  proiecte și programe demonstrative, precum și utilizarea infrastructurilor, tehnologiilor și proceselor conexe;

(d)  proiecte de colaborare în cercetare și inovare între mediul academic, organizațiile de cercetare și inovare și industrie; parteneriatele public-privat și organizațiile societății civile;

(e)  transferul de cunoștințe și tehnologie;

(ea)  cercetarea în domeniul tehnologiilor generice esențiale (TGE) și al aplicațiilor lor industriale, inclusiv materialele noi și avansate;

(f)  noi produse medicale eficiente și accesibile, inclusiv produse farmaceutice, dispozitive medicale, metode de diagnosticare și produse medicinale terapeutice avansate, noi agenți antimicrobieni și procese de dezvoltare inovatoare care să evite utilizarea testării pe animale.

6.  Dezvoltarea, ▌utilizarea și expansiunea tehnologiilor și serviciilor digitale, contribuind cu precădere la obiectivele programului Europa Digitală, în special prin:

(a)  inteligența artificială;

(aa)  tehnologiile cuantice;

(b)  infrastructuri de securitate cibernetică și de protecție a rețelelor;

(c)  internetul obiectelor;

(d)  blockchain și alte tehnologii ale registrelor distribuite;

(e)  competențe digitale avansate;

(ea)  robotică și automatizare;

(eb)  fotonică;

(f)  alte tehnologii și servicii digitale avansate care contribuie la digitalizarea industriei din Uniune și la integrarea tehnologiilor, serviciilor și competențelor digitale în sectorul transporturilor din Uniune.

7.  Furnizarea de sprijin financiar pentru entități cu până la 499 de angajați, cu un accent deosebit pe IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie, în special prin:

(a)  punerea la dispoziție de capital circulant și de investiții;

(b)  furnizarea de finanțare de risc, de la stadiile incipiente până la stadiile de extindere, cu scopul de a asigura o poziție de lider tehnologic în sectoarele inovatoare și durabile, inclusiv intensificarea digitalizării acestora și creșterea capacităților de inovare, și de a le asigura competitivitatea pe plan mondial;

(ba)  acordarea de finanțare pentru achiziționarea unei întreprinderi sau a unei participări la o întreprindere de către angajați.

8.  Sectoarele culturale și creative, patrimoniul cultural, media, sectorul audiovizual, jurnalismul și presa, în special dezvoltarea unor noi tehnologii, utilizarea tehnologiilor digitale și gestionarea tehnologică a drepturilor de proprietate intelectuală, și nu numai.

9.  Turismul.

9a.  Reabilitarea siturilor industriale (inclusiv a siturilor contaminate) și reabilitarea pentru o utilizare sustenabilă.

10.  Agricultura, silvicultura, pescuitul, acvacultura sustenabile și alte elemente ale bioeconomiei sustenabile în sens mai larg.

11.  Investițiile sociale, inclusiv cele care sprijină punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în special prin:

(a)  microfinanțare, finanțare pentru întreprinderile sociale, etice și economia socială;

(b)  cererea și oferta de competențe;

(c)  educație, formare și servicii conexe, inclusiv pentru adulți;

(d)  infrastructura socială, în special

(i)  educație și formare incluzivă, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari și infrastructura și facilitățile educaționale aferente, structurile alternative de îngrijire a copiilor, centre de cazare și echipamente digitale pentru studenți, accesibile tuturor;

(ii)  locuințe sociale;

(iii)  asistență medicală și îngrijire pe termen lung, inclusiv clinici, spitale, asistență medicală primară, servicii la domiciliu și îngrijire acordată la nivelul comunității;

(e)  inovare socială, inclusiv soluții și scheme sociale inovatoare vizând promovarea impactului și a rezultatelor sociale în domeniile menționate la prezentul punct;

(f)  activități culturale cu un obiectiv social;

(fa)  măsuri de promovare a egalității de gen;

(g)  integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe;

(h)  soluții inovatoare în domeniul sănătății, inclusiv e-sănătate, servicii de sănătate și noi modele de îngrijire;

(i)  incluziunea și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități.

12.  Dezvoltarea industriei de apărare, contribuind la autonomia strategică a Uniunii, în special prin sprijinul acordat pentru:

(a)  lanțul de aprovizionare din industria de apărare a Uniunii, în special prin sprijinul financiar acordat IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie;

(b)  întreprinderi care participă la proiecte inovatoare revoluționare în sectorul apărării și în cel al tehnologiilor dublă utilizare strâns legate;

(c)  lanțul de aprovizionare pentru sectorul apărării realizate cu participarea la proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare din domeniul apărării, inclusiv la proiecte sprijinite prin Fondul european de apărare;

(d)  infrastructura pentru cercetare și formare în domeniul apărării▐.

13.  Spațiu, în special prin dezvoltarea sectorului spațial în conformitate cu obiectivele strategiei spațiale:

(a)  de a maximiza beneficiile pentru societatea și economia din Uniune;

(b)  de a promova competitivitatea sistemelor și a tehnologiilor spațiale, abordând în special vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare;

(c)  de a susține antreprenoriatul în domeniul spațial, inclusiv în domeniul dezvoltării în aval;

(d)  de a promova autonomia Uniunii, pentru un acces sigur în spațiu, inclusiv prin aspectele cu dublă utilizare.

13a.  Mările și oceanele, prin dezvoltarea de proiecte și întreprinderi în domeniul economiei albastre, și principiile sale de finanțare , în special prin intermediul antreprenoriatului și al industriei maritime, al energiei marine regenerabile și al economiei circulare.

ANEXA III

Indicatori-cheie de performanță

1.  Volumul finanțării acordate prin InvestEU (defalcată pe componente de politică)

1.1  Volumul operațiunilor semnate

1.2  Investițiile mobilizate

1.3  Contravaloarea finanțărilor private mobilizate

1.4  Efectul de levier și efectul multiplicator obținute

2.  Acoperirea geografică a finanțării acordate prin InvestEU (defalcată pe componente de politică, țară și regiune la nivelul NUTS 2)

2.1  Numărul de țări vizate de operațiuni

2.1a  Numărul de regiuni vizate de operațiuni

2.1b  Volumul de operațiuni pe stat membru și pe regiune

3.  Impactul finanțării acordate în cadrul InvestEU

3.1  Numărul de locuri de muncă create sau sprijinite

3.2  Investiții în sprijinul obiectivelor legate climă și, dacă este cazul, detalii pe componentă de politică

3.3  Investiții în sprijinul digitalizării

3.3a  Investiții de susținere a tranziției industriale

4.  Infrastructură durabilă

4.1  Energie: capacitatea suplimentară instalată (MW) de generare a energiei din surse regenerabile și din alte surse sigure și sustenabile cu emisii scăzute sau zero

4.2  Energie: numărul de gospodării și de spații publice și comerciale cu o clasificare mai bună a consumului de energie

4.2a  Energie: Economiile de energie estimate generate de proiecte în kW/oră

4.2b  Energie: Reducerea/evitarea emisiilor anuale de gaze cu efect de seră în tone de echivalent CO2

4.2c  Energie: Volumul investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice sustenabile și transformarea acesteia într-o infrastructură inteligentă

4.3  Digital: gospodării, întreprinderi și clădiri publice suplimentare cu acces la internet cu bandă largă de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea trecerii la viteze exprimate în gigabiți sau numărul de puncte de acces WiFi create

4.4  Transport: investiții mobilizate, în special în TEN-T

—  numărul de proiecte pentru legături transfrontaliere și discontinuități (inclusiv proiecte legate de nodurile urbane, conexiunile feroviare transfrontaliere regionale, platformele multimodale, porturile maritime, porturile interioare, conexiunile către aeroporturi și terminalele feroviar-rutiere din rețeaua centrală și globală TEN-T)

—  numărul de proiecte care contribuie la digitalizarea transporturilor, în special prin implementarea ERTMS, RIS, ITS, VTMIS/serviciilor maritime electronice și SESAR

—  numărul de puncte de alimentare cu combustibili alternativi construite sau modernizate

—  numărul de proiecte care contribuie la siguranța transportului

4.5  Mediu: investiții care contribuie la punerea în aplicare a planurilor și a programelor impuse de acquis-ul Uniunii referitor la calitatea aerului, apă, deșeuri și natură.

5.  Cercetare, inovare și digitalizare

5.1  Contribuție la obiectivul de 3 % din PIB-ul Uniunii investit în cercetare, dezvoltare și inovare

5.2  Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin implicate în proiecte de cercetare și inovare, defalcate pe dimensiune

6.  IMM-uri

6.1  Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe dimensiuni (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și cu capitalizare medie)

6.2  Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe stadiul de dezvoltare (faza inițială, faza de creștere/extindere)

6.2a  Numărul de întreprinderi sprijinite de statul membru și de regiune la nivelul NUTS 2

6.2b  Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, pe sectoare și cod NACE

6.2c  Procentul din volumul de investiții din componenta IMM-uri direcționat către acestea

7.  Investiții sociale și competențe

7.1  Infrastructuri sociale: capacitatea și accesul la infrastructurile sociale care beneficiază de sprijin, defalcate pe sectoare: locuințe, educație, sănătate, altele

7.2  Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: numărul de beneficiari de microfinanțare și de întreprinderi din economia socială care beneficiază de sprijin

7.5  Competențe: numărul de persoane care dobândesc competențe noi sau ale căror competențe sunt validate și certificate: educație formală și calificare în domeniul formării

ANEXA IV

Programul InvestEU - instrumente precedente

A.  Instrumente de capital:

—  Fondul pentru înființare (ETF98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).

—  TTP: Decizie a Comisiei de adoptare a unei decizii complementare de finanțare privind acțiunile din cadrul activității „Piața internă a mărfurilor și politicile sectoriale” a Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 și de adoptare a unei decizii-cadru privind finanțarea acțiunii pregătitoare „Asumarea de către UE a rolului său într-o lume globalizată” și a celor patru proiecte-pilot „Erasmus pentru tineri antreprenori”, „Măsuri de promovare a cooperării și a parteneriatelor între microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii”, „Transferul tehnologic” și „Destinații europene de excelență” ale Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 [C(2007)531].

—  Fondul pentru înființare (ETF01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).

—  GIF: Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 - 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

—  Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

—  COSME EFG: Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

—  InnovFin pentru capitaluri proprii:

–  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104);

–  Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);

–  Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).

—  Componenta investițională din cadrul EaSI dedicată consolidării capacităților Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

B.  Instrumente de garantare

—  Fondul de garantare pentru IMM-uri '98 (SMEG98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).

—  Fondul de garantare pentru IMM-uri '01 (SMEG01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).

—  Fondul de garantare pentru IMM-uri '07 (SMEG07): Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 - 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

—  Instrumentul european de microfinanțare Progress – Garanție (EPMF-G): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).

—  RSI:

–  Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1);

–  Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 86);

–  Decizia 2006/974/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Capacități” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 299).

—  Garanția EaSI: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

—  Mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul COSME (COSME LGF): Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

—  InnovFin pentru datorii:

–  Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);

–  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104);

–  Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).

—  Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative (CCS GF): Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

—  Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți (SLGF): Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

—  Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

C.  Instrumente de partajare a riscurilor:

—  Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR): Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1).

—  InnovFin:

–  Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);

–  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

—  Instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF DI): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

—  Mecanismul de finanțare a capitalului natural (MFCN): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

D.  Vehicule de investiții specializate:

—  Instrumentul european de microfinanțare Progress – Fonds commun de placements – fonds d'investissements spécialisés (EPMF FCP-FIS): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).

—  Marguerite:

–  Regulamentul (CE) nr. 680/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice (JO L 162, 22.6.2007, p. 1);

–  Decizia Comisiei din 25 februarie 2010 privind participarea Uniunii Europene la Fondul european 2020 pentru energie, schimbări climatice și infrastructură (Fondul Marguerite) (C(2010)941).

—  Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF): Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (JO L 346, 30.12.2010, p. 5).

ANEXA V

Disfuncționalități ale pieței, situații de investiții suboptime adiționalitate și activități excluse

A.  Disfuncționalități ale pieței, situații suboptime de investiții și adiționalitatea

În conformitate cu articolul 209 din Regulamentul financiar, garanția UE vizează disfuncționalitățile pieței sau situațiile suboptime de investiții (articolul 209 alineatul (2) litera (a)) și asigură adiționalitatea împiedicând substituirea sprijinului și investițiilor care pot veni din alte surse publice sau private (articolul 209 alineatul (2) litera (b)).

Pentru a se conforma articolului 209 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar, operațiunile de finanțare și de investiții care beneficiază de garanția UE trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 1 și 2 de mai jos:

1.  Disfuncționalități ale pieței și situații suboptime de investiții

Pentru a remedia disfuncționalitățile pieței sau situațiile suboptime de investiții, după cum menționează articolul 209 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul financiar, investițiile vizate de operațiunile de finanțare și investiții trebuie să includă una dintre următoarele elemente:

(a)  Caracterul de bun public (cum ar fi educația și competențele, servicii medicale, accesibilitatea, securitatea și apărarea, o infrastructură disponibilă gratuit sau la un preț neglijabil), pentru care operatorul sau întreprinderea nu poate obține suficiente beneficii financiare.

(b)  Externalități pe care operatorul sau întreprinderea nu le internalizează în general, precum investițiile în C&D, eficiența energetică, clima sau protecția mediului.

(c)  Asimetriile de informare, în special în cazul IMM-urilor și al întreprinderilor mici cu capitalizare medie, inclusiv nivelurile de risc mai ridicate la care sunt expuse întreprinderile în faza inițială, întreprinderile cu active în majoritate necorporale sau cu garanții insuficiente ori întreprinderile axate pe activități cu risc mai ridicat.

(d)  Proiectele de infrastructură transfrontalieră și serviciile sau fondurile conexe care investesc transfrontalier pentru a diminua fragmentarea și a îmbunătăți coordonarea în cadrul pieței interne a UE.

(e)  Expunerea la niveluri mai ridicate de risc în anumite sectoare, țări sau regiuni, depășind nivelurile pe care actorii financiari privați sunt capabili sau dispuși să le accepte. Aceasta include situația în care investiția nu a fost efectuată, sau nu a fost efectuată în aceeași măsură, ca urmare a noutății sale sau a riscurilor asociate cu inovația ori cu tehnologie netestată.

(f)  Disfuncționalități noi și/sau complexe ale pieței sau situații suboptime ale investițiilor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din prezentul regulament.

2.  Adiționalitatea

Operațiunile de finanțare și investiții respectă ambele aspecte ale adiționalității, în conformitate cu articolul 209 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar. Aceasta înseamnă că operațiunile nu au fost efectuate, sau nu au fost efectuate în aceeași măsură de alte surse publice sau private, fără sprijinul Fondului InvestEU. În sensul prezentului regulament, acestea se interpretează ca operațiuni de finanțare și investiții care trebuie să îndeplinească următoarele două criterii:

(1)  Pentru a fi considerat ca adițional față de sursele private menționate la articolul 209 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar, Fondul InvestEU trebuie să sprijine operațiunile de finanțare și investiții ale partenerilor de implementare vizând investiții care, datorită caracteristicilor lor (bunuri publice, externalități, asimetrii informaționale, considerente de coeziune socioeconomică sau altele), nu pot genera un randament financiar suficient la nivel de piață sau sunt considerate ca fiind prea riscante (în comparație cu nivelurile de risc pe care entitățile private relevante sunt dispuse să le accepte). Prin urmare, aceste operațiuni de finanțare și de investiții nu pot avea acces la finanțare pe piață în condiții rezonabile în ceea ce privește prețurile, cerințele de garanții, tipul de finanțare, durata finanțării oferite sau alte condiții și nu ar fi efectuate deloc, sau nu în aceeași măsură, fără sprijin public.

(2)  Pentru a fi considerat adițional față de sprijinul provenit din alte surse publice, menționate la articolul 209 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar, Fondul InvestEU trebuie să sprijine numai operațiunile de finanțare și de investiții pentru care se aplică următoarele condiții:

(a)  operațiunile să nu poată fi efectuate, sau nu în aceeași măsură, de partenerii de implementare fără sprijinul InvestEU; și

(b)  operațiunile de finanțare sau de investiții să nu fi fost realizate, sau nu în aceeași măsură, în cadrul altor instrumente publice existente, cum ar fi instrumentele financiare sub gestiune partajată care funcționează la nivel regional și național. Cu toate acestea, utilizarea complementară a InvestEU și a altor resurse publice este posibilă, în special atunci când se poate obține valoare adăugată UE sau când poate fi optimizată utilizarea resurselor publice pentru o realizare eficientă a obiectivelor de politică.

Pentru a demonstra că operațiunile de finanțare și de investiții care beneficiază de garanția UE sunt adiționale față de piața existentă și de alte tipuri de sprijin public, partenerii de implementare trebuie să ofere informații care să demonstreze cel puțin una dintre următoarele caracteristici:

(a)  sprijinul acordat prin poziții subordonate în raport cu alți creditori publici sau privați sau în cadrul structurii de finanțare;

(b)  sprijinul acordat prin intermediul capitalului propriu și cvasi propriu sau prin împrumuturi cu scadențe lungi, prețuri, cerințele de garanție sau alte condiții nu este disponibil pe piață în mod suficient sau din alte surse publice; sprijinul pentru operațiunile care prezintă un profil de risc mai ridicat decât riscul general acceptat în activitățile standard ale partenerului de implementare sau sprijinul acordat partenerilor de implementare la depășirea propriei capacități de a susține astfel de operațiuni;

(c)  participarea la mecanisme de partajare a riscurilor vizând domenii de politică care expun partenerul de implementare la niveluri de risc mai ridicate în comparație cu nivelurile general acceptate de partenerul de implementare sau pe care actorii financiari privați sunt capabili sau dispuși să-l accepte;

(d)  sprijinul care catalizează/acumulează finanțare privată sau publică suplimentară și care este complementar altor surse private și comerciale, în special din partea categoriilor de investitori care resping de obicei riscurile sau a investitorilor instituționali, ca urmare a efectului de barometru al sprijinului acordat în cadrul Fondului InvestEU;

(e)  sprijinul acordat prin produse financiare care nu sunt disponibile sau nu sunt oferite la un nivel suficient în țările sau regiunile vizate, din cauza absenței piețelor sau a subdezvoltării ori incompletitudinii lor.

În cazul operațiunilor de finanțare și de investiții intermediate, în special în ceea ce privește sprijinul acordat IMM-urilor, adiționalitatea trebuie verificată la nivelul intermediarului, și nu la nivelul beneficiarului final. Se consideră că există adiționalitate atunci când Fondul InvestEU sprijină înființarea unui nou portofoliu, cu un nivel mai ridicat de risc, sau creșterea volumului de activități care prezintă deja un risc deja ridicat, în comparație cu nivelurile de risc pe care actorii financiari privați și publici sunt capabili sau dispuși să le accepte curent în statele membre sau regiunile vizate.

Garanția UE nu se acordă pentru sprijinirea operațiunilor de refinanțare (cum ar fi înlocuirea acordurilor de împrumut existente sau a altor forme de sprijin financiar pentru proiecte care s-au materializat deja parțial sau integral), decât în circumstanțe excepționale specifice, justificate corespunzător, în care se demonstrează că operațiunea aflată sub garanția UE va permite o nouă investiție, într-un domeniu de politică eligibil, a unei sume adiționale față de volumul de activitate obișnuit al partenerului de implementare sau al intermediarului financiar, cel puțin echivalentă cu valoarea operațiunii care îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul regulament. Criteriile menționate anterior referitoare la disfuncționalitatea pieței, situațiile de investiții suboptime și adiționalitate se aplică și acestor operațiuni de refinanțare.

B.  Activități excluse

Fondul InvestEU nu sprijină:

(1)  activități care limitează drepturile individuale și libertatea persoanelor sau încalcă drepturile omului;

(2)  în domeniul activităților de apărare, utilizarea, dezvoltarea sau fabricarea de produse și tehnologii care sunt interzise de dreptul internațional aplicabil;

(3)  produse și activitățile legate de tutun (producție, distribuție, prelucrare și comercializare);

(4)  activități excluse la articolul [X] din Regulamentul privind [Orizont Europa]: cercetarea privind clonarea umană în scop de reproducere; activități care urmăresc să modifice moștenirea genetică a ființelor umane și care ar putea face ca aceste modificări să devină transmisibile la următoarele generații, crearea de embrioni umani exclusiv pentru cercetare sau pentru obținerea de celule stem, inclusiv prin intermediul transferului nucleelor celulelor somatice;

(5)  jocuri de noroc (activități de producție, concepție, distribuție, procesare, comerț sau activități legate de software);

(6)  comerțul cu sex și infrastructura, serviciile și media legate de acesta;

(7)  activitățile care utilizează animale vii în scopuri experimentale și științifice, în măsura în care respectarea „Convenției Consiliului Europei privind protecția animalelor vertebrate utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri științifice” nu poate fi garantată;

(8)  activitățile de dezvoltare imobiliară, adică activitățile desfășurate cu unicul scop de a renova și a reînchiria sau a revinde clădiri existente, precum și de a construi noi proiecte; cu toate acestea, activitățile din sectorul imobiliar care sunt legate de obiectivele specifice ale InvestEU, precizate la articolul 3 alineatul (2) din prezentul regulament, și/sau zonele eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiții în temeiul anexei II la prezentul regulament, cum ar fi investițiile în proiecte de eficiență energetică sau în locuințe sociale, sunt eligibile;

(9)  activități financiare precum achiziționarea sau tranzacționarea de instrumente financiare; în special, sunt excluse intervențiile care vizează preluarea pentru dezmembrarea de active sau capitalul de înlocuire pentru dezmembrarea de active;

(10)  activități interzise de legislația națională aplicabilă;

(11)  dezafectarea, exploatarea, adaptarea sau construcția de centrale nucleare;

(12)  investițiile legate de minerit/extracție, prelucrare, distribuție, depozitare sau ardere a combustibililor fosili solizi și a petrolului, precum și investițiile legate de extracția gazelor naturale. Această excludere nu se aplică:

(i)  proiectelor pentru care nu există o tehnologie alternativă viabilă;

(ii)  proiectelor legate de prevenirea și controlul poluării;

(iii)  proiectelor care dispun de instalații de captare, stocare sau utilizare a carbonului; proiectelor industriale sau de cercetare care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră față de valorile de referință aplicabile ale schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

(13)  Investiții în instalații pentru eliminarea deșeurilor în depozitele de deșeuri. Această excludere nu se aplică investițiilor în:

(i)  instalații de depozitare a deșeurilor in situ care reprezintă un element auxiliar al unui proiect de investiții industrial sau de minerit și în cazul cărora s-a demonstrat că depozitarea deșeurilor reprezintă singura opțiune viabilă de tratare a deșeurilor industriale sau miniere produse de activitatea în cauză ca atare;

(ii)  instalațiile existente de depozitare a deșeurilor pentru a asigura utilizarea gazului de depozit și pentru a promova exploatarea și reprocesarea deșeurilor miniere.

(14)  Investiții în instalațiile de tratare mecano-biologică (TMB). Această excludere nu se aplică investițiilor în modernizarea instalațiilor de TMB existente pentru valorificarea energetică a deșeurilor sau în operațiuni de reciclare a deșeurilor separate, cum ar fi compostarea sau digestia anaerobă.

(15)  Investiții în incineratoare pentru tratarea deșeurilor. Această excludere nu se aplică investițiilor în:

(i)  instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor nereciclabile periculoase;

(ii)  instalațiile existente în vederea creșterii eficienței energetice, a captării gazelor de eșapament în scopul depozitării sau utilizării ori recuperării materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca aceste investiții să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalației.

Partenerii de implementare rămân responsabili de asigurarea conformității în momentul semnării, de monitorizarea conformității operațiunilor de finanțare și de investiții cu criteriile de excludere pe durata desfășurării proiectului și de luarea măsurilor de remediere adecvate, dacă este cazul.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 131.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 310.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 16 ianuarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0026).
(4)JO C […], […], p. […].
(5)JO C […], […], p. […].
(6) Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(7)COM(2018)0097.
(8)COM(2018)0353.
(9)Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
(10)COM(2017)0206.
(11)COM(2017)0250.
(12)Publicat ca Document de reflecție privind economia europeană 074 în ianuarie 2018.
(13)
(14)Referință de actualizat: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul poate fi consultat la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32013Q1220(01)
(15)Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(16) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(17)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(18)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(19)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(20)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(21)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(22)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(23)
(24)


Mediul aferent ghișeului unic european în domeniul maritim ***I
PDF 122kWORD 62k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim și de abrogare a Directivei 2010/65/UE (COM(2018)0278 – C8-0193/2018 – 2018/0139(COD))
P8_TA(2019)0434A8-0006/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0278),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0193/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0006/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim și de abrogare a Directivei 2010/65/UE

P8_TC1-COD(2018)0139


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1239.)

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 265.


Informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate ***I
PDF 125kWORD 40k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341 (COM(2018)0354 – C8-0208/2018 – 2018/0179(COD))
P8_TA(2019)0435A8-0363/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0354),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0208/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0363/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare

P8_TC1-COD(2018)0179


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/2088.)

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 97.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 24.


Poluanții organici persistenți ***I
PDF 122kWORD 58k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți (reformare) (COM(2018)0144 - C8-0124/2018 – 2018/0070(COD))
P8_TA(2019)0436A8-0336/2018

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0144),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0124/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 iulie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(2),

–  având în vedere scrisoarea din 10 septembrie 2018 adresată de Comisia pentru afaceri juridice Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 1 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 104 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0336/2018),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3), modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți (reformare)

P8_TC1-COD(2018)0070


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1021.)

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 93.
(2) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 15 noiembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0463).


Obligația de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere, și registrele centrale de tranzacții ***I
PDF 124kWORD 61k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții (COM(2017)0208 – C8-0147/2017 – 2017/0090(COD))
P8_TA(2019)0437A8-0181/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0208),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0147/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 11 octombrie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 septembrie 2017(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 6 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0181/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții

P8_TC1-COD(2017)0090


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/834.)

(1)JO C 385, 15.11.2017, p. 10.
(2)JO C 434, 15.12.2017, p. 63.


Autorizarea contrapărților centrale și recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe ***I
PDF 123kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea contrapărților centrale și cerințele pentru recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe (COM(2017)0331 – C8-0191/2017 – 2017/0136(COD))
P8_TA(2019)0438A8-0190/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0331),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0191/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 4 octombrie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 septembrie 2017(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0190/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea contrapărților centrale și cerințele pentru recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe

P8_TC1-COD(2017)0136


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/2099.)

(1) JO C 385 15.11.2017, p. 3.
(2) JO C 434 15.12.2017, p. 63.


Promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri ***I
PDF 121kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri (COM(2018)0331 – C8-0212/2018 – 2018/0165(COD))
P8_TA(2019)0439A8-0437/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0331),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0212/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0437/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE și a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri

P8_TC1-COD(2018)0165


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/2115.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 79.


Negocierile cu Consiliul și Comisia cu privire la dreptul de anchetă al Parlamentului European: propunere legislativă
PDF 125kWORD 51k
Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la negocierile cu Consiliul și Comisia privind propunerea legislativă de regulament privind dreptul de anchetă al Parlamentului European (2019/2536(RSP))
P8_TA(2019)0440B8-0238/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 226 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 16 aprilie 2014 referitoare la o propunere de regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei 95/167/CE, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei(1);

–  având în vedere punctele respective din Recomandarea sa din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (rezoluția Comisiei PANA, punctele 190-200)(2) și Recomandarea sa din 4 aprilie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor (rezoluția EMIS, punctele 76-94)(3),

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 18 septembrie 2014, adoptată în conformitate cu articolul 229 din Regulamentul său de procedură, de a continua examinarea, pe parcursul noii legislaturi, a propunerii legislative menționate mai sus de regulament privind dreptul de anchetă al Parlamentului European,

–  având în vedere cele trei documente de lucru(4) ale Comisiei pentru afaceri constituționale referitoare la propunerea legislativă menționată mai sus,

–  având în vedere preocupările Consiliului și ale Comisiei cu privire la această propunere legislativă, exprimate în scrisoarea din 4 aprilie 2014, adresată Secretarului General al Parlamentului European din partea secretarilor generali ai Consiliului și Comisiei, precum și în scrisorile adresate președintei Comisiei pentru afaceri constituționale la 28 aprilie 2015 din partea prim-vicepreședintelui Comisiei, la 3 septembrie 2015 din partea Președinției luxemburgheze a Consiliului, la 13 octombrie 2016 din partea Președinției slovace a Consiliului și la 25 octombrie 2018 din partea Președinției austriece a Consiliului;

–  având în vedere dezbaterea din ședința plenară din 13 decembrie 2017, în special răspunsurile Președinției estone a Consiliului și ale Comisiei, prezentate ca urmare a întrebărilor cu solicitare de răspuns oral (articolul 128) adresate Consiliului și Comisiei privind dreptul de anchetă al Parlamentului European, depuse la 29 noiembrie 2017 de Danuta Maria Hübner în numele Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere dezbaterea din ședința plenară din 17 aprilie 2019, ca urmare a întrebărilor cu solicitare de răspuns oral (articolul 128) privind propunerea legislativă de regulament privind dreptul de anchetă al Parlamentului European(5), adresate la 22 ianuarie 2019 Consiliului și Comisiei de Danuta Maria Hübner în numele Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru afaceri constituționale (B8‑0238/2019),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, încă din primul document de lucru adoptat de Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) la 20 ianuarie 2015, s-a arătat că „preocupările” exprimate de Consiliu și de Comisie „nu ar trebui să constituie în sine o obiecție insurmontabilă”, AFCO recunoscând că „există soluții alternative și formulări mai flexibile, care ar permite soluționarea impasului în care se află regulamentul” și indicând și propunând Președinției Consiliului și Comisiei calea de urmat, „mai întâi prin negocieri politice”, iar apoi prin reuniuni tehnice;

B.  întrucât Consiliul a răspuns acestei oferte demonstrând voință și angajament de a colabora cu Parlamentul, dar cu condiția ca Parlamentul să abordeze în primul rând problemele și preocupările fundamentale de natură juridică și instituțională;

C.  întrucât AFCO a adoptat un al doilea document de lucru care îi permite raportorului să avanseze în discuțiile cu Consiliul și Comisia pentru a negocia o modalitate de abordare a preocupărilor menționate mai sus; întrucât, în consecință, a fost adoptată o nouă strategie de negociere, iar un document neoficial care descrie, cu argumente politice, posibilele soluții pentru calea de urmat, a fost transmis Consiliului și Comisiei la 30 iunie 2016;

D.  întrucât, la 10 octombrie 2016, cele trei instituții au decis să procedeze la un schimb informal de opinii între serviciile lor juridice respective, pentru a se clarifica într-o mai mare măsură toate aspectele juridice și instituționale; întrucât aceasta a permis Parlamentului să propună o nouă formulare a regulamentului, dar a lăsat deschise principalele divergențe politice;

E.  întrucât, în pofida activității juridice realizate, consilierii juridici ai serviciilor juridice din cadrul Comisiei și Consiliului nu au reușit să aprobe în mod oficial documentul care a rezultat în urma activității remarcabile efectuate de serviciile juridice ale celor trei instituții, ceea ce a blocat efectiv acest dosar important; întrucât, în consecință, la 13 decembrie 2017 a avut loc o dezbatere în plen, sub auspiciile AFCO, în urma a două întrebări cu solicitare de răspuns oral, după care, la 3 mai 2018, AFCO a transmis o nouă formulare a propunerii sub forma unui document neoficial, care reprezintă continuarea formală a acordului încheiat între președinta Comisiei AFCO și raportor, Ramón Jáuregui Atondo, cu Președinția slovacă a Consiliului și cu Comisia, la 10 octombrie 2016, în care se afirmă că „pentru ca negocierile oficiale să fie lansate, este necesară prezentarea unei noi formulări a propunerii PE”;

F.  întrucât, la 25 octombrie 2018, Consiliul a răspuns la noua formulare propusă, pe baza activității juridice desfășurate de serviciile juridice, a experienței celor două comisii de anchetă (EMIS și PANA) înființate în cursul celei de-a opta legislaturi, precum și a propunerii adoptate de Parlament în 2014; întrucât, în răspunsul său, Consiliul a întocmit o nouă listă de preocupări, ocazie cu care a depășit avizul serviciului său juridic, punând sub semnul întrebării activitatea realizată până la acel moment și enumerând principalele probleme instituționale ale Parlamentului, care sunt dificil de depășit; consideră că, procedând în acest fel, Consiliul nu lasă nicio marjă de manevră pentru negocieri, deși ideea care a stat la baza documentului neoficial a fost chiar aceea că noul text ar trebui să deschidă posibilități de negocieri și discuții politice;

G.  întrucât competența unui parlament de a trage la răspundere executivul prin înființarea de comisii de anchetă cu prerogative reale de a convoca martori și de a obține documente este o caracteristică inerentă a tuturor camerelor legislative și o condiție fundamentală a separării puterilor într-o democrație demnă de acest nume;

H.  întrucât toate instituțiile Uniunii Europene s-au angajat în mod regulat în favoarea unei cooperări sincere, care, în cazul regulamentului de față, nu este foarte evidentă,

1.  își exprimă dezacordul profund față de atitudinea Consiliului (și a Comisiei), care continuă să împiedice, după mai bine de patru ani de reuniuni informale și schimburi de scrisori și documente, o reuniune oficială pentru a discuta la nivel politic posibile soluții la problemele identificate, refuzând să aprobe un mandat politic pentru Președinția Consiliului, care ar deschide calea către niște reuniuni de natură politică menite să rezolve problemele cele mai controversate și să analizeze dacă s-ar putea ajunge la un acord;

2.  solicită Președintelui să aducă în atenția liderilor politici preocupările Parlamentului cu privire la nerespectarea de către Consiliu și Comisie a principiului cooperării interinstituționale;

3.  sugerează ca Comisia sa pentru afaceri juridice să examineze fezabilitatea pregătirii unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu principiul cooperării loiale dintre instituții [articolul 13 alineatul (2) din TUE] și că, în acest sens, ar trebui, de asemenea, să verifice și să raporteze cu privire la încălcările de către Consiliu ale cadrului juridic real al comisiilor de anchetă create în cursul prezentei legislaturi (PANA și EMIS);

4.  subliniază că, astfel cum este formulat în prezent, al treilea paragraf de la articolul 226 din TFUE, care prevede o „procedură legislativă specială” și prevede aprobarea Consiliului și a Comisiei pentru adoptarea unui regulament privind dreptul de anchetă al Parlamentului, nu obligă Consiliul și Comisia să negocieze, ele având doar obligația să își dea sau nu aprobarea cu privire la propunerea Parlamentului, nu și să negocieze pe marginea propunerii în vederea ajungerii la un consens;

5.  recomandă ca procesul legislativ care decurge din dreptul de inițiativă legislativă conferit Parlamentului prin tratate să includă, potrivit Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare (AII), o cerință privind stabilirea unui calendar legislativ pentru inițiativele în cauză, similară procedurii legislative ordinare; subliniază, în plus, că o astfel de procedură legislativă specială trebuie să respecte dispozițiile AII privind obligația instituțională de a negocia pe care o au toate cele trei instituții;

6.  invită Consiliul și Comisia, în cazul în care nu vor fi în măsură să își dea acordul cu privire la propunere, să reia negocierile cu Parlamentul nou ales, recunoscând progresele realizate în ceea ce privește noua formulare a propunerii prezentată în documentul neoficial, pe baza activității desfășurate de serviciile juridice ale celor trei instituții; consideră că acesta este un text mai ordonat și mai sistematic decât cel adoptat în 2014, cuprinde aceleași competențe de investigare, dar este actualizat în conformitate cu experiențele din ultimii ani și cu realitatea instituțională actuală;

7.  invită partidele politice să se asigure că programele lor electorale își exprimă angajamentul față de propunerea Parlamentului privind un regulament nou și actualizat privind dreptul său de anchetă și invită diferiții Spitzenkandidaten să ofere sprijin public și politic în această privință;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și parlamentelor naționale.

(1) JO C 443, 22.12.2017, p. 39.
(2) JO C 369, 11.10.2018, p. 132.
(3) JO C 298, 23.8.2018, p. 140.
(4) PE544.488v03-00, PE571.670v03-00 și PE630.750v01-00.
(5) O-000003/19 și O-000004/19.


Un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini
PDF 146kWORD 56k
Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini (2019/2683(RSP))
P8_TA(2019)0441B8-0241/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 noiembrie 2018 (COM(2018)0734) intitulată „Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini” (denumită în continuare „comunicarea”),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 191 alineatul (2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin(2) ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide(3),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2017/2100 al Comisiei din 4 septembrie 2017 de stabilire a criteriilor științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(4) ,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE(5),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice(6),

–  având în vedere Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor(7),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (denumit în continuare „Regulamentul CLP”)(8),

–  având în vedere Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (denumit în continuare „PAM 7”), în special punctul 54 (iv)(9) ,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul nr. 3.9(10);

–  având în vedere raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și al Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals – 2012” (Stadiul cunoștințelor științifice privind substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin - 2012)(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la protecția sănătății publice împotriva perturbatorilor endocrini(12),

–  având în vedere studiul din 15 ianuarie 2019 intitulat „Endocrine Disruptors: from Scientific Evidence to Human Health Protection” (Perturbatorii endocrini: de la dovezi științifice la protecția sănătății umane), comandat de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului”(13),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât raportul UNEP/OMS din 2012 a calificat perturbatorii endocrini drept o „amenințare mondială” și menționează, printre altele, incidența ridicată și frecvența tot mai mare a multor tulburări endocrine la oameni, constatând totodată că se observă efecte de natură endocrină și la populațiile de animale sălbatice;

B.  întrucât, potrivit raportului, noi dovezi atestă efectele adverse asupra reproducerii (infertilitate, cancer, malformații) pe care le are expunerea la perturbatori endocrini și întrucât există, de asemenea, din ce în ce mai multe dovezi ale efectelor acestor substanțe chimice asupra funcțiilor tiroidiene și cerebrale, a obezității, a metabolismului, precum și asupra homeostaziei insulinei și a glucozei;

C.  întrucât nu mai este contestat faptul că această clasă de substanțe chimice induce efecte adverse asupra sănătății oamenilor și a animalelor sălbatice, interferând cu sistemul hormonal; întrucât, prin urmare, nu există niciun motiv valabil pentru amânarea unei reglementări eficiente;

D.  întrucât, cel mai recent studiu efectuat de Institute for Risk Assessment Sciences, intitulat „Health costs that may be associated with Endocrine Disrupting Chemicals” (Costurile medicale ce pot fi asociate cu efectul substanțelor chimice care perturbă sistemul endocrin), a constatat că, în urma evaluării a cinci efecte asupra sănătății care ar putea fi provocate de perturbatori endocrini, s-a constatat că, „potrivit literaturii existente la ora actuală, povara socioeconomică a efectelor perturbatorilor endocrini asupra sănătății ar putea fi considerabilă pentru UE”, aceasta fiind cuprinsă între 46 și 288 de miliarde EUR pe an(14);

E.  întrucât în raportul UNEP/OMS se afirmă că: „se cunoaște sau se presupune că există circa 800 de substanțe chimice care pot interfera cu receptorii hormonali, cu sinteza hormonală sau cu conversia hormonilor. Cu toate acestea, doar o mică parte din aceste substanțe chimice au fost investigate în cadrul unor teste capabile să identifice efecte endocrine clare asupra organismelor intacte.”;

F.  întrucât în comunicare se afirmă că, în contextul cadrului propus al Uniunii, „din 1999, dovezile științifice care fac legătura între expunerea la perturbatori endocrini și boli umane sau impacturi negative asupra faunei au devenit mai puternice”;

G.  întrucât, potrivit PAM 7, „pentru a proteja cetățenii Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării, PAM 7 garantează faptul că, până în 2020, toate actele legislative relevante ale Uniunii vor aborda în mod eficient preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini”;

H.  întrucât, potrivit PAM 7, acest lucru necesită în special „elaborarea până în 2018 a unei strategii [...] pe baza măsurilor orizontale care trebuie luate până în 2015 pentru a asigura [...] reducerea la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini”;

I.  întrucât, până în prezent, Comisia nu a adoptat o strategie a Uniunii pentru un mediu netoxic și nici nu a adoptat măsuri orizontale până în 2015 pentru a asigura reducerea la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini;

J.  întrucât revizuirea strategiei comunitare din 1999 privind perturbatorii endocrini ar fi trebuit realizată de mult timp;

K.  întrucât, în absența unei strategii revizuite a Uniunii privind perturbatorii endocrini, state membre precum Franța, Suedia, Danemarca și Belgia au luat măsuri la nivel național în vederea creșterii nivelului de protecție a cetățenilor lor printr-o varietate de măsuri naționale;

L.  întrucât este în interesul tuturor să se asigure punerea în aplicare a unei abordări europene eficiente și cuprinzătoare cu privire la perturbatorii endocrini, pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

M.  întrucât un cadru solid al Uniunii privind perturbatorii endocrini și implementarea sa efectivă sunt esențiale pentru ca UE să contribuie la îndeplinirea angajamentului său privind obiectivul 3.9 din obiectivele de dezvoltare durabilă, și anume „reducerea substanțială a numărului de decese și boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului”;

N.  întrucât un cadru solid al Uniunii privind perturbatorii endocrini este, de asemenea, necesar pentru a pune bazele unei economii circulare netoxice, încurajând inovarea industrială prin substituirea mai sigură;

O.  întrucât este binevenit faptul că în comunicare se recunosc efectele negative ale perturbatorilor endocrini asupra sănătății umane și asupra mediului, inclusiv efectele amestecurilor, că se subliniază obiectivul de a reduce la minimum expunerea globală și că se recunoaște necesitatea unei abordări orizontale pentru identificarea perturbatorilor endocrini;

P.  întrucât, cu toate acestea, din comunicare lipsesc atât un plan de acțiune concret pentru a reduce la minimum expunerea la perturbatorii endocrini, cât și un calendar al etapelor următoare;

Q.  întrucât din legislația esențială a Uniunii în domenii sensibile lipsesc încă dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini (de exemplu în cazul produselor cosmetice, al jucăriilor sau al materialelor care intră în contact cu alimentele);

R.  întrucât Comisia a anunțat o verificare a adecvării pentru a evalua dacă legislația relevantă a UE privind perturbatorii endocrini își atinge obiectivul general de a proteja sănătatea umană și mediul prin reducerea la minimum a expunerii la aceste substanțe; întrucât trebuie salutate caracterul transversal al verificării adecvării, precum și angajamentul Comisiei de a acorda o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile; întrucât, cu toate acestea, evaluarea ar fi trebuit efectuată cu câțiva ani în urmă și este regretabil faptul că Comisia a decis doar acum să procedeze la o astfel de verificare a adecvării; întrucât, prin urmare, verificarea adecvării nu ar trebui să justifice amânarea întreprinderii de acțiuni concrete de natură legislativă și de altă natură;

S.  întrucât criteriile științifice elaborate pentru determinarea perturbatorilor endocrini din pesticide și biocide nu dispun de o categorie de „perturbator endocrin susceptibil” și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru aplicarea orizontală; întrucât acest lucru nu este în concordanță cu clasificarea substanțelor care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR) în temeiul Regulamentului CLP și al PAM 7; întrucât capacitatea de a identifica perturbatorii endocrini susceptibili este extrem de importantă, cu atât mai mult cu cât atât Regulamentul privind produsele cosmetice, cât și Directiva privind siguranța jucăriilor nu limitează doar substanțele CMR cunoscute și prezumate (categoriile 1A și 1B), ci și substanțele CMR susceptibile (categoria 2);

T.  întrucât legislația relevantă a Uniunii nu prevede cerințe privind efectuarea de teste adecvate și cerințe în materie de date pentru a identifica perturbatorii endocrini;

U.  întrucât în comunicare se arată că există tot mai multe dovezi cu privire la efectele de perturbare endocrină ale amestecurilor de substanțe (de exemplu, expunerea la o combinație de perturbatori endocrini poate produce efecte adverse la concentrații la care, în mod individual, nu s-a observat niciun efect), dar Comisia nu face nicio propunere de abordare a acestei probleme;

V.  întrucât proiectul „EDC-MixRisk” din cadrul programului Orizont 2020 a concluzionat că „reglementările actuale privind substanțele chimice artificiale subestimează în mod sistematic riscurile pentru sănătate asociate cu expunerile combinate la perturbatori endocrini sau la potențiali perturbatori endocrini” (15),

W.  întrucât deficiențele în punerea în aplicare a Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (procentul ridicat de dosare de înregistrare neconforme, evaluări lente din cauza datelor lipsă și neadoptarea unor măsuri de reglementare cu privire la substanțele referitor la care, în urma evaluării, s-a constatat că reprezintă un risc grav pentru sănătatea umană sau pentru mediu) conduc, de asemenea, la o incapacitate de a reduce la minimum expunerea la perturbatori endocrini cunoscuți sau suspectați;

1.  consideră că, astfel cum este sugerat de Comisie în comunicare, cadrul Uniunii privind perturbatorii endocrini nu este adecvat pentru a aborda amenințarea la adresa sănătății umane și a mediului reprezentată de expunerea la perturbatorii endocrini și că acest cadru nu răspunde cerințelor din PAM 7;

2.  consideră că perturbatorii endocrini reprezintă o clasă de substanțe chimice care suscită preocupări echivalente cu cele legate de substanțele clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (substanțe CMR) și că acestea ar trebui, prin urmare, să fie tratate în mod identic în legislația Uniunii;

3.  invită Comisia să ia rapid toate măsurile necesare pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva perturbatorilor endocrini prin reducerea efectivă la minimum a expunerii globale a oamenilor și a mediului la perturbatorii endocrini;

4.  invită Comisia ca, pe baza definiției OMS, să elaboreze o definiție orizontală a perturbatorilor endocrini susceptibili, precum și a perturbatorilor endocrini cunoscuți și prezumați, în conformitate cu clasificarea substanțelor CMR din Regulamentul CLP, nu mai târziu de luna iunie 2020;

5.  invită Comisia să se asigure că definiția orizontală este însoțită de documente de orientare corespunzătoare;

6.  invită Comisia să prezinte propuneri legislative până cel târziu în luna iunie 2020 pentru a introduce dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini în Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, la fel ca și cele privind substanțele CMR;

7.  invită Comisia să elaboreze propuneri legislative până cel târziu în luna iunie 2020 pentru a introduce dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini în Directiva 2009/48/CE, similare cu cele privind substanțele CMR, dar fără nicio referire la pragurile de clasificare, deoarece aceste praguri nu se aplică perturbatorilor endocrini;

8.  invită Comisia ca, până în luna iunie 2020, să revizuiască Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, pentru a reduce în mod eficace conținutul de substanțe periculoase din acesta, cu dispoziții specifice pentru a înlocui utilizarea perturbatorilor endocrini;

9.  consideră că există o nevoie urgentă de a accelera dezvoltarea și validarea testelor pentru a identifica în mod corespunzător perturbatorii endocrini, inclusiv noi metodologii de abordare;

10.  invită Comisia să se asigure că cerințele în materie de date sunt actualizate în permanență în întreaga legislație relevantă, pentru a ține seama de cele mai recente progrese tehnice și științifice, astfel încât perturbatorii endocrini să poată fi identificați în mod corespunzător;

11.  invită Comisia să ia în considerare efectele amestecurilor și ale expunerilor combinate în toate actele legislative relevante ale UE;

12.  solicită Agenției Europene pentru Produse Chimice, Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura conformitatea dosarelor de înregistrare cu Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) până la sfârșitul anului 2019, să accelereze evaluarea substanțelor și să pună în aplicare în mod eficient concluziile finale ale evaluărilor substanțelor în temeiul REACH, ca mijloc important de reducere la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini;

13.  invită Comisia să asigure o biomonitorizare adecvată a perturbatorilor endocrini pentru populațiile umane și animale, precum și monitorizarea perturbatorilor endocrini pentru mediu, inclusiv în apa potabilă;

14.  invită Comisia să se asigure de contribuția eficace a cadrului Uniunii privind perturbatorii endocrini la strategia Uniunii pentru un mediu netoxic, care urmează să fie adoptată cât mai curând posibil;

15.  invită Comisia să promoveze cercetarea privind perturbatorii endocrini, în special în ceea ce privește efectele lor epigenetice și transgeneraționale, efectele lor asupra microbiomului, modalitățile noi ale perturbatorilor endocrini și caracterizarea funcțiilor doză-răspuns, precum și alternative mai sigure;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 101, 20.4.2018, p. 33.
(3) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(4) JO L 301, 17.11.2017, p. 1.
(5) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
(6) JO L 342, 22.12.2009, p. 59.
(7) JO L 170, 30.6.2009, p. 1.
(8) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(9) JO L 354, 28.12.2013, p. 171.
(10) https://unstats.un.org/sdgs/METADATA?Text=&Goal=3&Target=3.9
(11) OMS/UNEP, „State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals – 2012”, Organizația Mondială a Sănătății, 2013, http://www.who.int/ceh/publications/endocrine/en/
(12) JO C 36, 29.1.2016, p. 85.
(13) Studiul „Endocrine Disruptors: from Scientific Evidence to Human Health Protection”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 15 ianuarie 2019, disponibil la adresa: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2019/608866/IPOL_STU(2019)608866_EN.pdf
(14) Rijk, I., van Duursen, M. and van den Berg, M, „Health cost that may be associated with Endocrine Disrupting Chemicals – An inventory, evaluation and way forward to assess the potential health impact of EDC-associated health effects in the EU”, Institute for Risk Assessment Sciences, Universitatea din Utrecht, 2016, disponibil la adresa: https://www.uu.nl/sites/default/files/rijk_et_al_2016_-_report_iras_-_health_cost_associated_with_edcs_3.pdf
(15) https://edcmixrisk.ki.se/wp-content/uploads/sites/34/2019/03/Policy-Brief-EDC-MixRisk-PRINTED-190322.pdf

Aviz juridic - Politica de confidențialitate