Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE (COM(2018)0447 – C8-0258/2018 – 2018/0236(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0447),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 189 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0258/2018),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 17 octombrie 2018(1),
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 decembrie 2018(2),
– având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,
– având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0405/2018),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0520).
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,(1)
întrucât:
(1) Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.
(2) Posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre ar trebui exploatate, astfel cum se menționează, în special, în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016, menținându-se, în același timp, caracterul civil al programului și respectând eventualele dispoziții de neutralitate sau de nealiniere prevăzute în dreptul constituțional al statelor membre. Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial, precum și datele și serviciile spațiale sunt ▌cu dublă utilizare. Cu toate acestea, politica de securitate și de apărare a Uniunii este stabilită în cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu Titlul V din TUE.
(3) Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm ▌continuitatea acestor inițiative și îmbunătățirea serviciilor pe care le furnizează, astfel încât să corespundă noilor nevoi ale utilizatorilor, să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor ▌și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea polară, transporturi, securitate și apărare.
(3a) Trebuie exploatate sinergiile dintre sectorul transporturilor, sectorul spațial și cel digital pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii (cum ar fi apelurile de urgență eCall, tahograful digital, supravegherea și gestionarea traficului, conducerea autonomă, vehiculele fără pilot și dronele) și a răspunde nevoilor de conectivitate sigură și continuă, de poziționare solidă, de intermodalitate și de interoperabilitate, sporind astfel competitivitatea serviciilor de transport și a industriei.
(3b) Pentru a beneficia pe deplin de avantajele programului, în toate statele membre și pentru toți cetățenii lor, este esențial, de asemenea, să se promoveze utilizarea și adoptarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate, precum și dezvoltarea aplicațiilor din aval bazate pe aceste date, informații și servicii. În acest scop, statele membre, Comisia și entitățile responsabile ar putea, în special, să desfășoare periodic campanii de informare asupra avantajelor programului.
(4) Pentru a atinge obiectivele de libertate de acțiune, independență și securitate, o condiție prealabilă este ca Uniunea să beneficieze de un acces autonom la spațiu și de posibilitatea de a-l utiliza în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să sprijine accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Pentru a rămâne competitivă pe o piață care evoluează rapid, este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de acces la infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile și să beneficieze de sisteme de lansare adecvate. Prin urmare, fără a aduce atingere măsurilor luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, programul ar putea sprijini adaptări ale infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv evoluții noi, care sunt necesare pentru implementarea programului, și adaptări, inclusiv evoluții tehnologice, ale sistemelor de lansare spațială necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologii alternative și sisteme inovatoare, pentru implementarea componentelor programului. Aceste activități ar trebui desfășurate în conformitate cu Regulamentul financiar și ▌în vederea eficientizării costurilor pentru program. Având în vedere că nu beneficiază de un buget dedicat, acțiunile de sprijinire a accesului la spațiu nu ar aduce atingere implementării componentelor programului.
(5) Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin inițiative cum ar fi platformele spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și alte sectoare, precum și utilizatorii. Aceste platforme spațiale ar trebui să vizeze promovarea antreprenoriatului și a competențelor, urmărind totodată crearea de sinergii cu centrele de inovare digitală. Uniunea ar trebui să încurajeze înființarea și extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și sprijinind cererea (abordarea bazată pe primul contract).
(5xx) Lanțul valoric spațial este împărțit, în general, după cum urmează: i) sectorul din amonte: activități care duc la un sistem spațial operațional, inclusiv activități de dezvoltare, producție și lansare, precum și funcționarea acestui sistem; și ii) sectorul din aval: furnizarea de servicii și produse legate de spațiu către utilizatori. Platformele digitale sunt și ele un element important care sprijină dezvoltarea sistemului spațial, permițând accesul la date și produse, precum și la seturi de instrumente și facilități de stocare și informatice.
(5x) În domeniul spațial, Uniunea își exercită competențele în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE. Comisia ar trebui să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului.
(5a) Întrucât un număr de state membre au tradiția unor industrii active în domeniul spațial, ar trebui recunoscute necesitatea de a sprijini și de a dezvolta industrii spațiale în stațiile membre care dețin capabilități emergente și necesitatea de a răspunde provocărilor la adresa industriilor spațiale tradiționale create de „Noul spațiu”. Ar trebui promovate acțiuni care vizează dezvoltarea capacităților industriei spațiale în întreaga Uniune și facilitarea colaborării între întreprinderile spațiale active în toate statele membre.
(5b) Acțiunile din cadrul programului ar trebui să se bazeze pe avantajele oferite de capacitățile existente la nivel național și european (de ex. capacitățile existente la momentul desfășurării acțiunii).
(6) Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, ▌activitățile spațiale au o puternică dimensiune internațională. În strânsă coordonare cu statele membre, și cu acordul acestora, organele competente ale Programului spațial al UE ar putea lua parte la subiecte care țin de programul spațial, în cadrul cooperării internaționale, și ar putea colabora cu organele sectoriale competente ale ONU. Pentru chestiunile care țin de Programul spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”), Comisia ar putea coordona, în numele Uniunii, și în domeniul său de competență, activități pe scena internațională, ▌în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor în ceea ce privește programul, fără a aduce atingere competenței statelor membre în acest domeniu. Este deosebit de important ca Uniunea, reprezentată de Comisie, să colaboreze în organismele programului internațional Cospas-Sarsat.
(6a) Cooperarea internațională este de importanță capitală pentru promovarea rolului Uniunii ca actor global în sectorul spațial și a tehnologiei și industriilor din Uniune, sprijinind concurența loială la nivel internațional, ținând cont de nevoia de a asigura reciprocitatea drepturilor și obligațiilor părților și de a încuraja cooperarea în domeniul formării. Cooperarea internațională este un element-cheie al Strategiei spațiale pentru Europa. Comisia va utiliza Programul spațial al UE pentru a contribui la eforturile internaționale și a beneficia de acestea prin inițiative, a promova industria și tehnologiile europene la nivel internațional (de exemplu, dialoguri bilaterale, ateliere în domeniul industriei, sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor) și a facilita accesul la piețele internaționale și a promova concurența loială, mobilizând, de asemenea, inițiativele de diplomație economică. Inițiativele diplomației spațiale europene ar trebui să fie în deplină coerență și complementaritate cu politicile, prioritățile și instrumentele existente ale UE, având în vedere că Uniunea și statele membre ale Uniunii au un rol esențial pentru a menține poziția de lider pe scena internațională.
(7) Fără a aduce atingere competenței statelor membre, Comisia ar trebui să promoveze, alături de ▌Înaltul Reprezentant și în strânsă coordonare cu statele membre, comportamentul responsabil în spațiu atunci când pune în aplicare programul, inclusiv pentru reducerea proliferării deșeurilor spațiale și să exploreze posibilitatea aderării Uniunii Europene la tratatele și convențiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite și să facă, dacă este necesar, propuneri adecvate.
(8) Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași costuri, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe și instrumente financiare înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă. Comisia ar trebui să asigure sinergii și coerență între soluțiile dezvoltate în cadrul acestor programe, în special Orizont Europa, și soluțiile dezvoltate în cadrul Programului spațial.
(8a) În conformitate cu articolul 191 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în nicio situație aceleași costuri nu se finanțează de două ori de la bugetul Uniunii, de exemplu atât în cadrul programului Orizont Europa, cât și al Programului spațial.
(9) Obiectivele de politică ale acestui program vor fi de asemenea abordate ca domenii eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiție prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare aferente fondului InvestEU, în special în cadrul componentelor sale de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitizarea. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.
(10) Coerența și sinergiile dintre Orizont Europa și acest program vor promova un sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial; vor consolida autonomia Europei în ceea ce privește accesul la spațiu și utilizarea acestuia în condiții de securitate și siguranță și vor consolida rolul Europei pe scena mondială. Soluțiile radical inovatoare obținute în cadrul Orizont Europa vor fi sprijinite de datele și de serviciile pe care programul spațial le pune la dispoziția comunității de cercetare și inovare.
(10a) Pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programului, este esențial să se mențină sisteme de ultimă generație, actualizate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor, și să se realizeze progrese în ceea ce privește sectorul aplicațiilor spațiale din aval. Uniunea ar trebui să sprijine activitățile legate de cercetare și de dezvoltarea tehnologiilor, sau primele etape ale evoluției legate de infrastructura instituită în cadrul programului, precum și activitățile de cercetare și dezvoltare legate de aplicațiile și serviciile bazate pe sistemele create în cadrul programului, stimulând astfel activitățile economice din amonte și din aval. Instrumentul adecvat de la nivelul Uniunii pentru finanțarea acestor activități de cercetare și inovare este programul Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) nr. XXX/XXXX. Totuși, o parte foarte specifică a activităților de dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat componentelor programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu prezentul regulament, în special în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. O astfel de finanțare nu ar trebui însă să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor.
(10x) Pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui să susțină dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și a activităților de educație și de formare, promovând egalitatea de șanse, inclusiv egalitatea de gen, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.
(10b) Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în sprijinul priorităților de politică ale Uniunii. Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.
(11) Este important ca Uniunea să fie proprietara tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate prin achizițiile publice pe care le finanțează în cadrul programului său spațial. Pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu toți proprietarii actuali. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.
(11a) Pentru a încuraja utilizarea cât mai largă a serviciilor oferite de program, ar fi util să se precizeze clar că datele, informațiile și serviciile sunt furnizate fără nicio garanție și fără a aduce atingere obligațiilor impuse de dispozițiile cu caracter juridic obligatoriu.
(11b) La îndeplinirea anumitor sarcini fără caracter normativ, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programelor pot să beneficieze de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.
(12) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, în cadrul procedurii bugetare anuale.
(13) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. În fazele de pregătire și de punere în aplicare a programului se vor identifica acțiunile relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor corespunzătoare de evaluare și de reexaminare.
(14) ▌ Veniturile generate de componentele programului ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea atingerii obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.
(15) Întrucât programul este finanțat, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul său pentru activități finanțate de program ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice. Trebuie remarcat faptul că Regulamentul financiar prevede că, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, Comisia se poate baza pe sistemele și procedurile persoanelor sau entităților care execută fondurile Uniunii. Ajustările specifice necesare, aduse acestor sisteme și proceduri, precum și modalitățile de prelungire a contractelor existente ar trebui definite în acordurile-cadru de parteneriat financiar sau în acordurile privind contribuțiile aferente.
(16) Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare, în special pentru a permite participarea întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.
(16a) Pentru a stimula cererea publică și inovația în sectorul public, programul ar trebui să promoveze utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor sale pentru a sprijini dezvoltarea de soluții personalizate de către industria de resort și de către IMM-uri la nivelurile locale și regionale, prin parteneriate de inovare în domeniul spațial, astfel cum se menționează la punctul 7 din anexa 1 a Regulamentului financiar, permițând acoperirea tuturor etapelor, de la dezvoltare la implementare și achiziție de soluții spațiale interoperabile adaptate pentru serviciile publice.
(17) Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să putem face apel, când este cazul, la toate capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să putem colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, trebuie prevăzută posibilitatea de a utiliza toate instrumentele și metodele de management relevante prevăzute în Tratat și Regulamentul financiar ▌și procedurile comune de achiziții publice.
(18) În ceea ce privește în mod specific granturile, experiența a demonstrat că adoptarea de către utilizatori și de către piață, precum și activitățile de informare generală funcționează mai bine în mod descentralizat decât prin coordonare ierarhică de către Comisie. Bonurile valorice, care sunt o formă de sprijin financiar acordat de un beneficiar al unui grant părților terțe, s-au numărat printre acțiunile cu cea mai mare rată de succes printre noii veniți și întreprinderile mici și mijlocii. Succesul lor a fost însă împiedicat de plafonul privind sprijinul financiar impus de Regulamentul financiar. Prin urmare, plafonul respectiv ar trebui mărit pentru Programul spațial al UE, pentru a ține pasul cu potențialul de creștere a aplicațiilor comerciale în sectorul spațial.
(19) Tipurile de finanțare și metodele de implementare prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui luată în considerare, de asemenea, utilizarea sumelor fixe, a plăților forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea nelegată de costuri menționată la [articolul 125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar.
(20) Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.
(21) În temeiul [trimitere de actualizat în mod corespunzător conform unei noi decizii privind TTPM: articolului 88 din Decizia .../.../UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar trebui să fie eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.
(22) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, stabilesc în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului, prin granturi, achiziții publice, premii, execuție indirectă, și prevăd verificări pentru garantarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolul 322 din TFUE privesc, de asemenea, protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește respectarea statului de drept în statele membre, întrucât aceasta este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și finanțarea eficace de către UE.
(23) În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(2)(„Regulamentul financiar”), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95(3) al Consiliului și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(4), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European („EPPO”) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(5). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(24) Țările terțe care sunt membre ale ▌SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Și țările terțe pot participa, în temeiul altor instrumente juridice. Ar trebui introdusă o dispoziție specifică în prezentul regulament prin care să se acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, ▌OLAF și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita pe deplin competențele care le revin.
(25) O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea clară a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita suprapunerea nenecesară și a se reduce depășirile de costuri și întârzierile. Toți actorii implicați în guvernanță ar trebui să sprijine, în domeniul lor de competență și în conformitate cu responsabilitățile lor, îndeplinirea obiectivelor programului.
(26) Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia ▌. Ele ar putea coopera ▌cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar putea să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului ▌. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio(6).
(26a) În anumite situații justificate în mod corespunzător, agenția le-ar putea încredința sarcini specifice statelor membre sau unui grup de state membre. Aceste sarcini ar trebui să se limiteze la activități pe care agenția nu este în măsură să le desfășoare ea însăși și nu ar trebui să aducă atingere administrării programului și atribuirii sarcinilor astfel cum sunt definite în prezentul regulament.
(27) Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a supraveghea punerea în aplicare a programului, de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele cerințe necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.
(28) Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succedă acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește acreditarea securității, precum și dezvoltarea pieței și a aplicațiilor din aval. Prin urmare, anumite sarcini legate de aceste domenii ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. Plecând de la palmaresul său pozitiv în promovarea adoptării de către piață și de către utilizatori a aplicațiilor Galileo și EGNOS, agenției ar trebui să i se încredințeze activități legate de adoptarea de către utilizatori a componentelor programului altele decât Galileo și EGNOS, precum și activități de dezvoltare a aplicațiilor în aval pentru toate componentele programului. Acest lucru ar permite fructificarea unor economii de proporții și ar oferi oportunități pentru dezvoltarea de aplicații bazate pe mai multe componente ale programului (aplicații integrate). Activitățile respective nu ar trebui însă să aducă atingere serviciului și activităților legate de adoptarea de către utilizatori pe care Comisia le-a încredințat entităților însărcinate cu implementarea programului Copernicus. Încredințarea dezvoltării aplicațiilor din aval către agenție nu împiedică alte entități însărcinate cu implementarea să dezvolte aplicații în aval. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție în cadrul unui acord-cadru de parteneriat financiar ce acoperă ▌ alte sarcini specifice legate de program. Atunci când i se încredințează sarcini agenției, ar trebui să i se pună la dispoziție resursele umane, administrative și financiare adecvate.
(28a) Galileo și EGNOS sunt sisteme complexe care necesită o coordonare intensă. Dat fiind faptul că Galileo și EGNOS sunt componente ale Uniunii, această coordonare ar trebui să fie realizată de o instituție sau de un organ al Uniunii. Bazându-se pe expertiza câștigată în ultimii ani, agenția este organul cel mai potrivit pentru a coordona toate sarcinile operaționale legate de exploatarea acestor sisteme, cu excepția cooperării internaționale. Prin urmare, agenției ar trebui să i se încredințeze gestionarea exploatării programelor EGNOS și Galileo. Acest lucru nu înseamnă însă că agenția ar trebui să realizeze singură toate sarcinile legate de exploatarea sistemelor. Ea s-ar putea baza pe expertiza altor entități, în special pe cea a Agenției Spațiale Europene. Aici ar trebui să se încadreze activitățile legate de evoluția sistemelor, conceperea și dezvoltarea părților segmentului terestru și ale sateliților care ar trebui încredințate Agenției Spațiale Europene. Atribuirea unor sarcini către alte entități se bazează pe competența acestora și ar trebui să evite dublarea eforturilor.
(29) Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană și cu agenția, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat între Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană, în special cu articolele 2 și 5. Cu toate acestea, întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, este esențial să se prevadă că Agenția Spațială Europeană adoptă măsurile adecvate pentru a asigura protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre și, în ceea ce privește execuția bugetară, sarcinile care îi sunt încredințate ar trebui să respecte deciziile Comisiei. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.
(30) Funcționarea SATCEN drept capacitate autonomă europeană care furnizează acces la informații și servicii în urma exploatării activelor spațiale relevante și a datelor colaterale a fost deja recunoscută în transpunerea în practică a Deciziei nr. 541/2014/UE.
(31) Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar putea să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, agenția ar trebui să coordoneze aspectele legate de utilizatori pentru comunitățile de utilizatori civili ▌și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.
(32) Date fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune și posibilitatea de dublă utilizare a sistemelor și a aplicațiilor bazate pe sistemele respective, realizarea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu alte informații sensibile neclasificate.
(33) Fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competențe respectiv, ar trebui să asigure securitatea programului, în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia 201x/xxx/PESC a Consiliului(7).
(33a) Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele sale periodice cu administrațiile țărilor terțe și cu organizațiile internaționale, SEAE este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea programului în domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului.
(34) Fără a aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în domeniul securității naționale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a își proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE, ar trebui să se instituie o guvernanță specifică a securității, pentru a asigura implementarea fără probleme a programului. Această guvernanță ▌ ar trebui să se bazeze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale trebuie să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea tuturor componentelor programului sau a unei părți a acestora este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. Securitatea programului se va baza pe experiența dobândită în implementarea programelor Galileo, EGNOS și Copernicus în ultimii ani. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Fiind responsabilă pentru program, Comisia, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre din domeniul securității naționale, ar trebui să determine cerințele generale de securitate aplicabile fiecăreia dintre componentele programului.
(34x) Securitatea cibernetică a infrastructurilor spațiale europene, atât la sol, cât și în spațiu, este esențială pentru a asigura continuitatea funcționării sistemelor și a serviciilor. Prin urmare, necesitatea protejării sistemelor și a serviciilor lor de atacuri cibernetice, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, ar trebui luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea cerințelor de securitate.
(34a) Comisia ar trebui să identifice o structură de monitorizare a securității, la momentul adecvat, după analizarea riscurilor și a amenințărilor. Acest organ de monitorizare a securității ar trebui să fie entitatea care respectă instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 201x/xxx/PESC. Pentru Galileo, această structură ar trebui să fie Centrul de monitorizare a securității Galileo. În ceea ce privește implementarea Deciziei 201x/xxx/PESC, rolul consiliului de acreditare de securitate va fi limitat la furnizarea către Consiliu și/sau către ÎR a unor informații legate de acreditarea de securitate a sistemului.
(35) Având în vedere unicitatea și complexitatea programului, precum și legătura sa cu securitatea, pentru acreditarea de securitate ar trebui să fie respectate principii recunoscute și bine stabilite. Astfel, este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe bază de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură de monitorizare a riscurilor permanentă. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.
(35x) Informațiile UE clasificate (IUEC) trebuie tratate în conformitate cu normele de securitate stabilite în Decizia Comisiei (UE, Euratom) 2015/444 și în Decizia Consiliului 2013/488/UE. În conformitate cu Decizia Consiliului, statele membre trebuie să respecte principiile și standardele minime stabilite în aceasta, pentru a asigura un nivel echivalent de protecție pentru IUEC.
(36) Pentru a asigura schimbul în condiții de securitate al informațiilor, ar trebui instituite acorduri corespunzătoare care să asigure protecția informațiilor UE clasificate furnizate țărilor terțe și organizațiilor internaționale în contextul programului.
(37) Unul dintre obiectivele principale ale programului este de a își asigura securitatea și autonomia strategică, de a își consolida capacitatea de a acționa în numeroase sectoare, în special în cel al securității, și de a profita de posibilitățile oferite de domeniul spațiului pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Acest obiectiv impune reguli stricte privind eligibilitatea entităților care pot lua parte la activitățile finanțate în cadrul programului pentru care este nevoie de acces la informații UE clasificate (IUEC) sau la informații sensibile neclasificate.
(37a) În contextul programului, există informații care, deși nu sunt clasificate, trebuie tratate în conformitate cu acte deja în vigoare sau cu legile, normele și regulamentele naționale, inclusiv prin limitări ale distribuirii.
(38) Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit și sistemele de observare a Pământului. Programul ar trebui să valorifice sinergiile dintre aceste sectoare, ținând cont de avantajele oferite de tehnologiile spațiale acestor sectoare, să sprijine dezvoltarea de echipamente compatibile și să promoveze elaborarea unor standarde și certificări pertinente. Sinergiile dintre activitățile spațiale și activitățile legate de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sunt, de asemenea, în creștere. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.
(39) Programul Galileo are ca obiectiv instituirea și exploatarea primei infrastructuri de navigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau potențiale, contribuind astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii. A doua generație a sistemului ar trebui să fie implementată treptat până în 2030, inițial cu o capacitate operațională redusă.
(40) EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, Cipru, insulele Azore, Canare și Madeira, până la sfârșitul anului 2026. În domeniul aviației, toate aceste teritorii ar trebui să beneficieze de EGNOS pentru serviciile de navigație aeriană pentru toate sistemele de performanță asigurate de EGNOS. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2018/1139 și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, în toate fazele zborului, prin sistemele necesare de augmentare (locale, regionale, sisteme electronice de bord), numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană. Serviciul EGNOS pentru siguranța vieții ar trebui asigurat în conformitate cu standardele OACI aplicabile.
(41) Este imperativă asigurarea ▌ sustenabilității▌ sistemelor Galileo și EGNOS și a continuității, disponibilității, preciziei, fiabilității și securității serviciilor lor. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui, de asemenea, să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme, inclusiv evoluția conexă a segmentului spațial și a segmentului de la sol.
▌
(43) Termenul „serviciu comercial” utilizat în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(8) nu mai este adecvat având în vedere evoluția serviciului respectiv. În locul acestuia, au fost identificate două servicii separate, respectiv serviciul de mare precizie și serviciul de autentificare(9).
(44) Pentru a optimiza utilizarea serviciilor oferite, serviciile furnizate de Galileo și de EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele, inclusiv la nivelul utilizatorilor, și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice a Uniunii.
(45) Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent, care ar putea implica agenția, dacă este cazul, în funcție de domeniul său de competență.
(46) Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, contribuind totodată la autonomia strategică a Uniunii, în special în sectoarele sensibile și în domeniul siguranței și securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două prin alte politici ale Uniunii, și prin mijloace normative, atunci când acest lucru este justificat și benefic. Măsurile de încurajare a utilizării acestor servicii în toate statele membre constituie, de asemenea, o parte importantă a procesului.
(47) Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, sprijinind astfel Uniunea în obținerea independenței în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, afacerile marine și maritime, agricultura și dezvoltarea rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecția civilă, monitorizarea solurilor și a infrastructurilor, securitatea și economia digitală.
(47b) Componentele programului ar trebui să stimuleze aplicarea tehnologiilor digitale în sistemele spațiale, în distribuția datelor și a serviciilor și în dezvoltarea din aval. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită inițiativelor și acțiunilor propuse de Comisie în Comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” și în Comunicarea din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”.
(48) Copernicus ar trebui să valorifice, să asigure și să consolideze continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(10) de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială(11), care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii(12). Pentru dezvoltarea de noi mijloace, Comisia ar trebui să conlucreze îndeaproape cu Agenția Spațială Europeană, cu EUMETSAT și, după caz, cu alte entități care dețin active spațiale și in situ relevante. Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT(13) precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui , de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE(14). Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.
(49) Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, modificată prin Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(15), în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Datele Copernicus și informațiile Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis.
(49a) Ar trebui valorificat întregul potențial al Copernicus pentru societatea și economia Uniunii, dincolo de beneficiarii direcți, prin intensificarea măsurilor de adoptare de către utilizatori, ceea ce necesită acțiuni suplimentare care să facă datele utilizabile de către nespecialiști și, astfel, să stimuleze creșterea, crearea de locuri de muncă și transferurile de cunoștințe.
(50) Copernicus este un program orientat către utilizatori. Prin urmare, evoluția sa ar trebui să se bazeze pe cerințele în schimbare ale utilizatorilor de bază ai Copernicus, recunoscând, în același timp, apariția unor noi comunități de utilizatori, fie publici, fie privați. Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv celor privind punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii care necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor.
(51) Copernicus este deja operațional. Prin urmare, este importantă asigurarea continuității infrastructurii și a serviciilor deja existente și, în același timp, asigurarea adaptării la nevoile în schimbare ale utilizatorilor, având în vedere în special apariția actorilor privați în domeniul spațiului („noul spațiu”) și evoluțiile socio-politice care necesită reacții rapide. Acest lucru presupune o evoluție structurii funcționale a Copernicus, pentru a reflecta mai bine tranziția de la primul stadiu al serviciilor operaționale la furnizarea de servicii mai avansate și mai specifice unor noi comunități de utilizatori, și stimularea piețelor cu valoare adăugată din aval. În acest scop, implementarea sa în continuare ar trebui să adopte o abordare care să urmeze lanțul valoric al datelor, respectiv obținerea datelor, prelucrarea datelor și a informațiilor, distribuția și exploatarea lor, activitățile de stimulare a adoptării de către utilizatori și de către piață și de consolidare a capacităților, în vreme ce procesul de planificare strategică din cadrul Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze Copernicus.
(52) În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni legate, în special, de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare din agricultură, silvicultură, gestionarea apelor și a resurselor marine și patrimoniul cultural (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), inclusiv cele realizate de statele membre, ESA și EUMETSAT, explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar putea, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a-și dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.
(53) În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor ▌ oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind compoziția atmosferei și calitatea aerului; informații cu privire la starea și dinamica oceanelor; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre și a suprafeței acoperite cu gheață care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.
(54) La implementarea serviciilor Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze pe entități competente, pe agențiile relevante ale Uniunii, pe grupările sau consorțiile de organisme naționale sau pe orice alte organisme relevante potențial eligibile pentru un acord de contribuție. La selectarea entităților respective, Comisia ar trebui să se asigure să nu există întreruperi ale exploatării sau ale furnizării serviciilor și că, în ceea ce privește datele sensibile din punctul de vedere al securității, entitățile implicate dispun de capacități de alertă timpurie și de monitorizare a crizelor în contextul politicii externe și de securitate comune (PESC) și, mai ales, al politicii de securitate și apărare comune (PSAC). În conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, persoanele și entitățile însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii au obligația să respecte principiul nediscriminării în raport cu toate statele membre; respectarea acestui principiu ar trebui asigurată prin intermediul acordurilor de contribuție aplicabile legate de furnizarea serviciilor Copernicus.
(55) Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu ▌ comunități de bază de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului în interesul cetățenilor europeni. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.
(55a) Politica accesului gratuit, integral și deschis la date practicată de Copernicus a fost evaluată drept unul dintre cele mai de succes elemente ale implementării sale și a fost esențială în stimularea cererii puternice pentru datele și informațiile pe care le furnizează, făcând din programul Copernicus unul dintre cei mai mari furnizori de date provenite din observarea Pământului din lume. Există o nevoie clară de a garanta continuitatea sigură pe termen lung a furnizării datelor în regim gratuit, integral și deschis, iar accesul ar trebui prezervat pentru a se realiza obiectivele ambițioase stabilite în Strategia spațială pentru Europa (2016). Datele Copernicus sunt create în primul rând în beneficiul cetățenilor europeni, iar punerea lor gratuită la dispoziție maximizează oportunitățile de colaborare la nivel mondial ale întreprinderilor și cercetătorilor din UE și contribuie la un ecosistem spațial european veritabil. În cazul în care se va introduce o limitare a accesului la datele și informațiile furnizate de Copernicus, aceasta ar trebui să fie conformă cu politica de date a Copernicus definită în prezentul regulament și în Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1159/2013.
(56) Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul din aval, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Acest serviciu ar trebui să furnizeze în continuare date și informații la un nivel înalt de consecvență, continuitate, fiabilitate și calitate. Acest lucru necesită un acces ușor și pe scară largă la datele și la informațiile Copernicus și la prelucrarea și exploatarea acestora, la diferite niveluri de actualizare, pentru care Comisia ar trebui să urmeze în continuare o abordare integrată, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, permițând, de asemenea, integrarea cu alte surse de date și de informații. Prin urmare, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că datele și informațiile furnizate de Copernicus sunt accesibile și utilizabile ușor și cu eficacitate, în special prim promovarea serviciilor de acces la date și informații (DIAS) în statele membre și, acolo unde este posibil, prin sprijinirea interoperabilității dintre infrastructurile de observare a Pământului existente în Europa, ca să stabilească sinergii cu aceste active, pentru a maximiza și a consolida adoptarea de către piață a datelor și informațiilor Copernicus.
(57) Comisia ar trebui să colaboreze cu furnizorii de date pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților. Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a statelor sale membre, în cazuri justificate corespunzător ar putea fi adoptate măsuri de contracarare a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a statelor sale membre.
(58) Dispozițiile actelor juridice adoptate în temeiul regulamentelor anterioare care nu au dată de expirare ar trebui să rămână în vigoare, cu excepția cazului în care intră în contradicție cu noul regulament. Această dispoziție se referă în special la Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei de stabilire a condițiilor de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și de definire a criteriilor de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile provenite de la serviciile GMES(16).
(59) Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, regionale sau naționale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, cum ar fi Antenele Copernicus și Academiile Copernicus, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.
(60) La nivel internațional, Copernicus ar trebui să furnizeze informații precise și fiabile pentru cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și în sprijinul politicilor externe și de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii. Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului (GEOSS), la Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului (CEOS), la Conferința părților (COP) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din 1992, la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizație Națiunilor Unite și la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. El ar trebui să creeze sau să mențină o cooperare adecvată cu organismele relevante ale ONU și cu Organizația Meteorologică Mondială.
(61) În procesul de punere în aplicare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile europene internaționale cu care are parteneriate deja stabilite, în special cu Agenția Spațială Europeană, pentru dezvoltarea, coordonarea, implementarea și evoluția componentelor spațiale, accesul la date ale terților dacă este cazul și, atunci când acest lucru nu se realizează de către alte entități, exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze pe EUMETSAT pentru exploatarea de misiuni dedicate sau părți ale acestora și, dacă este cazul, accesul la datele din misiunile contribuitoare în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat.
(61a) În domeniul serviciilor, Comisia ar trebui să beneficieze în mod adecvat de capacitățile specifice oferite de agențiile Uniunii, precum Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Satcen și de investițiile europene realizate deja în serviciile de monitorizare a mediului marin prin Mercator Ocean. În privința securității, va fi urmărită o abordare cuprinzătoare la nivelul Uniunii împreună cu Înaltul Reprezentant. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ, de la bun început, în inițiativa GMES și a susținut evoluțiile privind Galileo și condițiile meteorologice spațiale. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014, JRC gestionează serviciul de monitorizare a gestionării situațiilor de urgență al Copernicus și componenta internațională a serviciului de monitorizare a suprafeței terestre al Copernicus; el contribuie la reexaminarea calității și a adecvării la scop a produselor și a informațiilor, precum și la evoluția viitoare a programului. Comisia ar trebui să se bazeze în continuare pe consultanța științifică și tehnică a JRC pentru punerea în aplicare a programului.
(62) În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială. Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un obiectiv comun. În acest context, ar putea sprijini pregătirea proiectelor europene de „curățare” a orbitei terestre.
(63) SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. Dacă este cazul, Uniunea ar putea avea în vedere punerea la dispoziție a unor date în scopuri comerciale, necomerciale și de cercetare. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât serviciile SST sunt ▌ orientate către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate și de transmitere de informații pertinente de la și către instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficacității sistemului, respectând, în același timp, eficacitatea politicile naționale de siguranță și securitate.
(64) Furnizarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe cooperarea dintre Uniune și statele membre și pe utilizarea expertizei și activelor naționale actuale și viitoare, inclusiv a celor dezvoltate prin intermediul Agenției Spațiale Europene sau de către Uniune. Ar trebui să fie posibilă furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de senzori SST noi. Recunoscând natura sensibilă a SST, statele membre participante ar trebui să păstreze controlul asupra senzorilor naționali, precum și asupra exploatării, întreținerii și reînnoirii lor și asupra prelucrării datelor care fac posibilă furnizarea serviciilor SST.
(65) Statele membre care dețin drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități SST ar trebui să poată participa la furnizarea serviciilor SST. Statele membre participante la Consorțiul SST instituit în temeiul Deciziei 541/2014/UE ar trebui să fie considerate ca îndeplinind aceste criterii. Statele membre respective ar trebui să prezinte o propunere comună unică și să își demonstreze conformitatea cu elemente suplimentare legate de configurarea operațională. ▌ Ar trebui stabilite norme adecvate pentru selectarea și organizarea statelor membre participante.
(65a) Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare pentru a defini procedurile și elementele detaliate privind participarea statelor membre. În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună sau în cazul în care consideră că o astfel de propunere nu respectă criteriile stabilite, Comisia poate lansa o a doua etapă pentru participarea statelor membre. Procedurile și elementele acestei a doua etape ar trebui să definească orbitele urmând să fie vizate și să țină cont de nevoia de a maximiza participarea statelor membre la furnizarea serviciilor SST. În cazul în care aceste proceduri și elemente prevăd posibilitatea ca Comisia să selecteze mai multe propuneri pentru a acoperi toate orbitele, ar trebui prevăzute, de asemenea, mecanisme adecvate de coordonare între grupurile de state membre și o soluție eficientă pentru a acoperi toate serviciile SST.
(66) O dată ce SST este configurat, el ar trebui să respecte principiile complementarității activităților și continuității serviciilor SST de înaltă calitate și orientate către utilizatori și ar trebui să se bazeze pe cea mai bună expertiză. Prin urmare, SST ar trebui să evite duplicările inutile. ▌ Capacitățile redundante ar trebui ▌ să asigure continuitatea, calitatea și robustețea serviciilor SST. Activitățile echipelor de experți ar trebui să ajute la evitarea duplicărilor menționate.
(67) În plus, SST ar trebui să fie propice măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările COPUOS privind diminuarea deșeurilor cosmice ▌ și proiectul de orientări privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual actual.
(68) SST, condițiile meteorologice spațiale și activitățile NEO ar trebui luate în considerare pentru cooperarea cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite ale Americii, cu organizații internaționale și cu alte părți terțe, mai ales pentru evitarea coliziunilor în spațiu, pentru prevenirea proliferării deșeurilor spațiale și pentru sporirea gradului de pregătire pentru efectele fenomenelor meteorologice spațiale extreme și ale obiectelor din apropierea Pământului.
(69) Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE. În acest scop și ținând seama de lucrările deja realizate, statele membre participante ar trebui să instituie structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor.
(70) Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o subcomponentă de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre, a organizațiilor europene și internaționale și implicarea sectorului privat.
(71) Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei(17), Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre(18), precum și mai multe rezoluții ale Parlamentului European ne amintesc că UE are un rol important de jucat în asigurarea unei Europe sigure, securizate și reziliente, capabile să facă față provocărilor precum conflictele regionale, terorismul și amenințările cibernetice, precum și presiunilor migratorii tot mai mari. Accesul sigur și garantat la comunicații prin satelit reprezintă un instrument indispensabil pentru actorii din domeniul securității, iar punerea în comun și partajarea acestei resurse esențiale pentru securitate la nivelul Uniunii nu face decât să întărească Uniunea în rolul său de protector al cetățenilor săi.
(72) Consiliul European din 19-20 decembrie 2013(19) a salutat, în concluziile sale privind domeniul comunicațiilor prin satelit, pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) prin strânsă cooperare între statele membre, Comisie și Agenția Spațială Europeană. GOVSATCOM a fost de asemenea identificat drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. GOVSATCOM ar trebui să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei maritime a UE și politicii UE privind regiunea arctică.
(73) GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză de către actorii competenți în trei categorii principale: (i) gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operațiuni civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și crize maritime; (ii) supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; și (iii) infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructura digitală (de exemplu, centre de date și servere), infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri și baraje) și infrastructurile spațiale.
(73a) Capacitatea și serviciile GOVSATCOM vor fi utilizate în misiunile și operațiunile critice de securitate și siguranță desfășurate de actorii de la nivelul Uniunii și de la nivelul statelor membre. Prin urmare, este necesar un nivel adecvat de independență față de terți (țări terțe și entități din țări terțe), care să acopere toate elementele GOVSATCOM, cum ar fi tehnologiile spațiale și terestre de la nivelul componentelor, al subsistemelor și al sistemelor, industriile producătoare, proprietarii și operatorii sistemelor spațiale, localizarea fizică a componentelor sistemului terestru.
(74) Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, GOVSATCOM trebuie să optimizeze corelarea cererii GOVSATCOM din partea utilizatorilor autorizați cu oferta furnizată în temeiul contractelor GOVSATCOM pentru capacități și de servicii satelitare. Cum cererea și oferta potențială evoluează în timp, este nevoie de monitorizare constantă și de flexibilitate pentru a putea ajusta serviciile GOVSATCOM. ▌
(75) Cerințele operaționale vor fi determinate pe baza analizei cazurilor de utilizare. Portofoliul de servicii ar trebui elaborat pornind de la cerințele operaționale, în combinație cu cerințele de securitate. El ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile care ar urma să fie furnizate prin GOVSATCOM. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, este posibil să fie necesară actualizarea regulată a portofoliului de servicii GOVSATCOM.
(76) În prima fază a GOVSATCOM (aproximativ până în 2025), se va folosi capacitatea existentă ▌. În acest context, Comisia ar trebui să achiziționeze capacități UE ale GOVSATCOM de la statele membre cu sisteme naționale și capacități spațiale și de la furnizori comerciali de comunicații sau servicii prin satelit, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii. În această primă fază, serviciile vor fi introduse treptat ▌. Dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare este insuficientă pentru a acoperi cererea în evoluție, se poate lua decizia de a trece la faza a doua și de a începe dezvoltarea de infrastructuri sau de capacități spațiale suplimentare specifice, prin unul sau mai multe parteneriate public-privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.
(77) Pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile pentru comunicarea prin satelit, pentru a garanta accesul în situații neprevăzute, precum dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpi de pregătire minimi, segmentul terestru corespunzător (centre și, eventual, alte elemente terestre) este necesar. Acesta ar trebui proiectat conform cerințelor operaționale și de securitate. Pentru a diminua riscurile, centrul poate include mai multe amplasamente fizice. Este posibil să fie necesare alte elemente ▌pentru segmentul terestru, cum ar fi stațiile de ancorare.
(78) Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE ar trebui să facă posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM ▌.
(79) În interesul eficienței operaționale, utilizatorii au indicat că este important să se aibă în vedere interoperabilitatea echipamentelor de utilizare și echipamente de utilizare care să poată folosi diferite sisteme de sateliți. Este posibil să fie nevoie de cercetare și dezvoltare în acest domeniu.
(80) La nivelul implementării, sarcinile și responsabilitățile ar trebui distribuite între entități specializate, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, SEAE, Agenția Spațială Europeană, Agenția UE pentru Programul spațial și alte agenții ale Uniunii, în așa fel încât să se potrivească cu rolul principal al fiecăreia, în special în ceea ce privește aspectele legate de utilizatori.
(81) Autoritatea competentă GOVSATCOM are rolul important de a monitoriza dacă utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în GOVSATCOM respectă normele privind partajarea resurselor și stabilirea priorității și procedurile de securitate, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate. Un stat membru care nu a desemnat o autoritate competentă GOVSATCOM ar trebui, în orice caz, să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărui bruiaj detectat care afectează GOVSATCOM.
(81a) Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE pot deveni participanți la GOVSATCOM în măsura în care aleg să autorizeze utilizatori ai GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații. Dat fiind faptul că statele membre sunt cele care aleg să autorizeze utilizatori ai GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații, acestea nu pot fi obligate să devină participanți la GOVSATCOM sau să găzduiască infrastructuri ale GOVSATCOM. Componenta GOVSATCOM a programului nu aduce, prin urmare, atingere dreptului statelor membre de a nu participa la GOVSATCOM, inclusiv în conformitate cu dreptul lor național sau cu constrângeri constituționale legate de politici privind nealinierea și neparticiparea la alianțe militare.
(82) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini specificațiile tehnice pentru cazuri de utilizare legate de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(83) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini atributele, inclusiv acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(84) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind normele referitoare la partajarea resurselor și la stabilirea priorității pentru utilizarea capacităților de comunicare prin satelit GOVSATCOM puse în comun. La definirea normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților, Comisia ar trebui să ia în considerare cerințele operaționale și de securitate și o analiză privind riscurile și cererea preconizată din partea participanților la GOVSATCOM. În pofida faptului că serviciile GOVSATCOM ar trebui, în principiu, să fie furnizate cu titlu gratuit utilizatorilor GOVSATCOM, dacă din analiza respectivă rezultă un deficit de capacități și pentru a evita o denaturare a pieței, ar putea fi elaborată o politică de prețuri ca parte a acestor norme detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(85) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind amplasarea infrastructurii pentru segmentul terestru al GOVSATCOM . Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate, precum și infrastructura existentă pentru selectarea amplasamentelor respective. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
▌
(87) Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.
(87a) Sediul agenției se află la Praga, în conformitate cu Decizia 2010/803/UE. Pentru îndeplinirea sarcinilor agenției, personalul agenției ar putea fi situat într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant. În plus, pentru ca Agenția să funcționeze în modul cel mai eficient și mai eficace, un număr limitat de angajați ar putea fi repartizați în birouri locale dintr-unul sau mai multe state membre. Repartizarea personalului în afara sediului agenției sau al siturilor Galileo și EGNOS nu ar trebui să conducă la transferul activităților de bază ale agenției către astfel de birouri locale.
(88) Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, denumirea Agenției GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.
(89) Dat fiind mandatul agenției și rolul Comisiei în punerea în aplicare a programului, este potrivit să se stipuleze că unele dintre deciziile luate de consiliul de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.
(90) Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație, consiliul de acreditare de securitate și directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și acționează în interesul public.
(91) Este posibil, ba chiar probabil, ca unele dintre componentele programului să se bazeze pe utilizarea de infrastructuri naționale sensibile sau legate de securitate. În acest caz, din motive de securitate națională, este necesar să se specifice faptul că la reuniunile consiliului de administrație și ale consiliului de acreditare de securitate pot participa ▌ reprezentanții statelor membre și reprezentanții Comisiei, pe baza principiului necesității de a cunoaște. În consiliul de administrație, numai reprezentanții acelor state membre care dispun de astfel de infrastructuri și un reprezentant al Comisiei trebuie să ia parte la vot. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație și al consiliului de acreditare de securitate ar trebui să stabilească situațiile în care se aplică această procedură.
▌
(94) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze programul pe baza informațiilor colectate în temeiul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și poverile administrative, mai ales asupra statelor membre. Cerințele menționate pot include, acolo unde este cazul, indicatori cuantificabili ca bază de evaluare a efectelor programului.
(94a) Se preconizează că utilizarea serviciilor bazate pe Copernicus și pe Galileo va avea un impact major în economia europeană în general. Cu toate acestea, evaluările și studiile de caz ad hoc par să domine imaginea din prezent. Comisia, prin intermediul Eurostat, ar trebui să definească evaluările și indicatorii statistici relevanți care ar sta la baza monitorizării impactului activităților spațiale ale UE în mod sistematic și cu autoritate.
(95) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet care ar trebui să se reunească într-o configurație specifică.
(95a) De vreme ce componentele programului sunt orientate către utilizatori, ele necesită implicarea continuă și eficace a utilizatorilor în vederea implementării și dezvoltării lor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor pentru servicii. Pentru a spori valoarea din perspectiva utilizatorilor, ar trebui solicitată în mod activ contribuția acestora prin consultarea cu regularitate a utilizatorilor finali atât din sectorul public, cât și din cel privat, din statele membre ale Uniunii și, după caz, din organizațiile internaționale adecvate. În acest scop, ar trebui instituit un grup de lucru („Forumul utilizatorilor”) care să sprijine comitetul programului la identificarea cerințelor utilizatorilor, verificarea conformității serviciilor și la identificarea neajunsurilor serviciilor oferite. Regulamentul de procedură al comitetului ar trebui să stabilească organizarea acestui grup de lucru pentru a se ține seama de particularitățile fiecărei componente și ale fiecărui serviciu din cadrul componentelor. Ori de câte ori este posibil, statele membre ar trebui să contribuie la Forumul utilizatorilor, pe baza unei consultări sistematice și coordonate a utilizatorilor la nivel național.
(96) Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de acest program ar putea participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea referitor la program sau la componentele sau subcomponentele sale ar putea participa la lucrările comitetului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului. Condițiile de participare a observatorilor și a participanților ad-hoc ar trebui stabilite în Regulamentul de procedură al comitetelor.
(97) Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, ar trebui să i se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a putea modifica anexa X în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, dacă este necesar, și pentru completarea regulamentului cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate
(98) Deoarece obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.
(99) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cerințelor de securitate ale programului, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Statele membre ar trebui să poată exercita un control maxim asupra cerințelor de securitate ale programului. Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în domeniul securității programului, Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet format din reprezentanți ai statelor membre care se reunesc într-o configurație de securitate specifică. Respectivele acte de punere în aplicare ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de examinare stabilită în Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Având în vedere caracterul sensibil al aspectelor privind securitatea, președintele ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. Comisia nu ar trebui să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor generale de securitate ale programului în cazurile în care comitetul nu emite niciun aviz,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
(1) Prezentul regulament instituie programul spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”). El stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, precum și normele de punere în aplicare a programului.
(2) Regulamentul instituie Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare „agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succedă acesteia, și specifică normele de funcționare a agenției.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
0. supravegherea și urmărirea spațială (SST) înseamnă o rețea de senzori tereștri și spațiali capabili să supravegheze și să urmărească obiecte spațiale, împreună cu capacități de procesare pentru furnizarea de date, informații și servicii privind obiectele spațiale care orbitează în jurul Pământului;
1. „vehicul spațial” înseamnă un obiect care orbitează în jurul Pământului, conceput pentru a îndeplini o funcție sau o misiune specifică (de exemplu, comunicații, navigație sau observarea Pământului), inclusiv sateliți, treptele superioare ale lansatoarelor și vehicule de reintrare. Un vehicul spațial care nu mai poate îndeplini misiunea pentru care a fost conceput este considerat nefuncțional. Vehiculele spațiale aflate în rezervă sau în așteptare, care așteaptă posibila reactivare, sunt considerate funcționale;
2. „fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial la Soare și în jurul Pământului. Fenomenele meteorologice spațiale includ exploziile solare, particulele energetice solare, variațiilevânturilor solare, ejecțiile de masă coronală, furtunileși dinamica geomagnetice, furtunile de radiații ▌ și perturbațiile ionosferice ▌ ce au potențialul de a afecta Pământul și infrastructurile spațiale;
3. „obiecte din apropierea Pământului” (NEO) însemnă obiecte naturale din sistemul solar care se apropie de Pământ;
4. „obiect spațial” înseamnă orice obiect produs de om și aflat în spațiul cosmic;
5. „cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă o abordare holistică, inclusiv cunoașterea și înțelegerea cuprinzătoare a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre obiecte spațiale, fragmentarea și reintrarea obiectelor spațiale în atmosferă, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;
6. „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
7. „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;
8. „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;
9. „informații SST” înseamnă date SST prelucrate care sunt imediat exploatabile de către beneficiar;
10. „date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale, inclusiv deșeurile spațiale, detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);
11. „legătură de retur” înseamnă un serviciu care contribuie la serviciul de monitorizare globală a aeronavelor, monitorizare definită de Organizația Aviației Civile Internaționale;
12. „sateliți Sentinel ai Copernicus” înseamnă sateliți, vehicule spațiale sau sarcini utile ale vehiculelor spațiale dedicate Copernicus și utilizate pentru observarea Pământului din spațiu;
13. „date Copernicus” înseamnă date furnizate de sateliții Sentinel, inclusiv metadatele;
14. „date și informații Copernicus de la terți” înseamnă date și informații spațiale care fac obiectul unei licențe sau sunt puse la dispoziție pentru utilizare de către Copernicus și care provin din alte surse decât sateliții Sentinel;
14a. „servicii Copernicus” înseamnă servicii cu valoare adăugată de interes general și comun pentru Uniune și statele membre, care sunt finanțate de program și care transformă datele de observare a Pământului, datele in situ și alte date auxiliare în informații prelucrate, agregate și interpretate, adaptate la nevoile utilizatorilor programului Copernicus;
15. „date Copernicus in situ” înseamnă date de observare provenind de la senzori tereștri, marini sau aerieni, precum și date de referință și auxiliare care fac obiectul unei licențe sau sunt furnizate pentru a fi utilizate în cadrul Copernicus;
16. „informații Copernicus” înseamnă informații generate de serviciile Copernicus în urma prelucrării sau modelării datelor, inclusiv a metadatelor;
17. „entitate fiduciară” înseamnă o entitate juridică, independentă de Comisie sau de o parte terță, care primește date de la Comisie sau de la partea terță respectivă în scopul stocării și tratării datelor respective în condiții de siguranță;
18. „deșeuri spațiale” înseamnă orice obiect spațial, inclusiv vehicule spațiale sau fragmente și elemente ale acestora, care se află pe orbita Pământului sau care reintră în atmosfera terestră și care nu mai funcționează sau care nu mai servesc niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau de sateliți artificiali ori sateliți artificiali inactivi;
19. „senzor SST” înseamnă un dispozitiv sau o combinație de dispozitive, radare, lasere și telescoape terestre sau spațiale, care este capabil să realizeze supravegherea și urmărirea spațială șipoate să măsoare parametri fizici referitori la obiecte spațiale, cum ar fi dimensiunea, amplasarea și viteza;
19a. „participant GOVSATCOM” înseamnă un stat membru, Consiliul, Comisia și SEAE, precum și agențiile Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale, în măsura în care aceste agenții, țări terțe și organizații internaționale au fost autorizate în mod corespunzător;
20. „utilizator GOVSATCOM” înseamnă o autoritate publică, un organism însărcinat cu exercitarea autorității publice sau o persoană fizică ori juridică din Uniune sau dintr-un stat membru care este autorizată în mod corespunzător și căreia i s-au încredințat sarcini legate de supravegherea și de gestionarea misiunilor, operațiunilor sau infrastructurilor critice din punctul de vedere al securității;
20a. „hub GOVSATCOM” înseamnă un centru operațional care are funcția principală de a conecta în mod securizat utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacitate și servicii GOVSATCOM, optimizând astfel cererea și oferta în orice moment;
21. „caz de utilizare GOVSATCOM” înseamnă un scenariu operațional într-un anumit mediu în care sunt necesare serviciile GOVSATCOM ▌;
21a. „informații UE clasificate” (IUEC) înseamnă orice informații sau materiale desemnate ca atare printr-o clasificare de securitate a UE a căror divulgare neautorizată ar cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii Europene sau ale unora sau mai multor state membre;
22. „informații sensibile neclasificate” înseamnă informații neclasificate în sensul articolului 9 din Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei, care prevede o obligație de a proteja informațiile sensibile neclasificate care se adresează exclusiv Comisiei Europene, precum și agențiilor și organismelor Uniunii obligate prin lege să aplice normele de securitate ale Comisiei;
23. „utilizatori Copernicus” înseamnă:
„utilizatori de bază ai Copernicus”, care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus, sunt instituțiile și organismele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale din Uniune sau din statele participante la Copernicus, cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor publice civile, printre altele a politicilor de mediu, de protecție civilă, de siguranță, inclusiv de siguranță infrastructurii, sau de securitate;„alți utilizatori Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și care includ în special organizații de cercetare și de învățământ, organisme comerciale și private, instituții de binefacere, organizații neguvernamentale și organizații internaționale;
24. „state participante la programul Copernicus” înseamnă țările terțe care contribuie din punct de vedere financiar și participă la programul Copernicus în temeiul unui acord internațional încheiat cu Uniunea.
Articolul 3
Componentele programului
Programul cuprinde următoarele componente:
(a) un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de datare și integrează ▌ nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);
(b) un sistem civil regional de navigație prin satelit aflat sub control civil care cuprinde centre și stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geosincroni și care amplifică și corectează semnalele deschise emise de Galileo și de alte GNSS, printre altele pentru managementul traficului aerian, pentru serviciile de navigație aeriană și pentru alte sisteme de transport (denumit în continuare „Serviciul european geostaționar mixt de navigare” sau „EGNOS”);
(c) un sistem de observare a Pământului operațional, autonom,civil și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, bazat pe capacitățile naționale și europene existente, care oferă date și servicii de geoinformare, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție, întemeiat pe o politică de date complete, gratuite și deschise și care, după caz, integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);
(d) un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea obiectelor spațiale ▌ care orbitează în jurul Pământului (subcomponenta SST), sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale (subcomponenta SWE) și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (subcomponenta NEO) care se apropie de Pământ (cunoașterea situației spațiale „SSA”);
(e) un serviciu de comunicații ▌ prin satelit aflat sub control civil și guvernamental care permite furnizarea de servicii de comunicații prin satelit autorităților din Uniune și din statele membre ce gestionează misiuni și infrastructuri critice din punctul de vedere al securității (denumit în continuare „GOVSATCOM”).
▌ Programul include măsuri suplimentare de asigurare a unui acces eficient și autonom la spațiu pentru program și de promovare a unui sector spațial european inovator și competitiv, în amonte și în aval, de consolidare a ecosistemului spațial al Uniunii și de întărire a poziției Uniunii ca actor global.
Articolul 4
Obiective
(1) Programul are următoarele obiective generale:
(a) să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată sprijini prioritățile politice și capacitatea decizională independentă și bazată pe date concretea Uniunii în această materie, printre altele pentru schimbări climatice, transportși securitate ▌;
(b) să maximizeze beneficiile socioeconomice, în special prin consolidarea sectorului european din aval, facilitând astfel creșterea și crearea de locuri de muncă în Uniune și promovând pe scară cât mai largă adoptarea și utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, atât în Uniune, cât și în afara ei, asigurând, totodată, sinergii și complementaritate cu activitățile Uniunii de cercetare și dezvoltare tehnologică desfășurate în temeiul Regulamentului privind Orizont Europa;
(c) să sporească siguranța și securitatea Uniunii și a statelor sale membre și să consolideze ▌ autonomia sa strategică, în special în ceea ce privește tehnologiile ▌;
(d) să promoveze rolul Uniunii pe scena globală ca unul dintre liderii din sectorul spațial, să încurajeze cooperarea internațională, să consolideze diplomația spațială europeană, inclusiv prin promovarea principiilor reciprocității și concurenței loialeși să îi consolideze rolului rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale, sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu ▌ dezvoltarea durabilă și sensibilizarea cu privire la spațiu ca patrimoniu comun al umanității;
(e) să îmbunătățească siguranța, securitatea și sustenabilitatea tuturor activităților spațiale legate de obiectele spațiale și de proliferarea deșeurilor, precum și de mediului spațial, prin punerea în aplicare a unor măsuri adecvate, inclusiv dezvoltarea și implementarea de tehnologii pentru eliminarea vehiculelor spațiale la sfârșitul duratei de viață operaționale și pentru eliminarea deșeurilor spațiale.
(6a) Cooperarea internațională este esențială și reprezintă un element-cheie al strategiei spațiale pentru Europa și pentru promovarea rolului Uniunii ca actor global în sectorul spațial. Comisia va utiliza programul pentru a contribui la eforturile internaționale și a beneficia de acestea prin inițiativele de diplomație spațială care promovează industria și tehnologiile europene la nivel internațional (de exemplu, dialoguri bilaterale, ateliere în domeniul industriei, sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor) și facilitează accesul la piețele internaționale și promovează concurența loială, mobilizând, de asemenea, inițiativele de diplomație economică. Inițiativele diplomației spațiale europene ar trebui să fie în deplină coerență și complementaritate cu politicile, prioritățile și instrumentele existente ale UE, având în vedere că Uniunea și statele membre ale Uniunii au un rol esențial pentru a menține poziția de lider pe scena internațională.
(2) Programul are următoarele obiective specifice:
(a) pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze, pe termen lung, servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și ▌ securizate, asigurând totodată continuitatea și fiabilitatea serviciului;
(b) pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung și în mod sustenabil, date, informații și servicii precise și fiabile de observare a Pământului, care integrează alte surse de date, pentru a sprijini elaborarea, aplicarea și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre și acțiunile bazate pe cerințele utilizatorilor;
(c) pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să sporească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale și deșeurilor spațiale, cu scopul de a spori și mai mult performanța și autonomia capacităților sale SST la nivelul Uniunii de a furniza servicii meteorologice spațiale și de a cartografia și a lega în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;
(d) pentru GOVSATCOM: să asigure disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii GOVSATCOM;
(e) să susțină o capacitate de acces la spațiu autonomă, securizată și eficientă din punctul de vedere al costurilor, ținând seama de interesele esențiale de securitate ale Uniunii;
(f) să promoveze dezvoltarea unei economii spațiale puternice a Uniunii, inclusiv prin sprijinirea ecosistemului spațial și prin consolidarea competitivității, a inovării, a spiritului antreprenorial, a competențelor și a capacității în toate statele membre și în regiunile Uniunii, în special în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate saupersoanele juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector ▌.
Articolul 5
Accesul la spațiu
(1) Programul sprijină achiziționarea și agregarea de servicii de lansare pentru necesitățile programului și, la cererea acestora, agregarea pentru statele membre și organizațiile internaționale.
(2) În sinergie cu alte programe și scheme de finanțare ale Uniunii, fără a aduce atingere activităților Agenției Spațiale Europene în domeniul accesului la spațiu, programul poate sprijini:
(a) adaptări, inclusiv dezvoltarea tehnologică, la sistemele de lansare spațială care sunt necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologii alternative și sisteme inovatoare de acces la spațiu, în vederea implementării componentelor programului;
(b) adaptările ▌ infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv noile evoluții, care sunt necesare pentru punerea în aplicare a programului.
Articolul 6
Acțiuni în favoarea unui sector spațial inovator și competitiv în Uniune
(1) Programul promovează consolidarea capacităților pe întreg teritoriul Uniunii și, prin urmare, sprijină:
(a) activitățile de inovare care valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale și măsurile de facilitare a utilizării soluțiilor inovatoare create prin activitățile de cercetare și inovare și care susțin dezvoltarea sectorului din aval, în special prin sinergii cu alte programe și instrumente financiare ale Uniunii, inclusiv Invest EU;
(b) activitățile care vizează stimularea cererii publice și a inovării în sectorul public, pentru a exploata întregul potențial al serviciilor publice pentru cetățeni și întreprinderi;
(c) antreprenoriatul, inclusiv de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21, bazându-se pe celelalte dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III și folosind abordarea primului contract;
(d) apariția unui ecosistem spațial favorabil afacerilor, prin colaborarea dintre întreprinderi sub forma unei rețele de platforme spațiale care reunește, la nivel regional și național, actori din sectorul spațial, din sectorul digital și din alte sectoare, precum și utilizatori; rețeaua de platforme trebuie să vizeze furnizarea de sprijin, facilități și servicii pentru cetățeni și întreprinderi în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial și să consolideze sinergiile în sectorul din aval și să încurajeze cooperarea cu centrele de inovare digitală înființate în cadrul programului Europa digitală;
(e) furnizarea de activități de educație și de formare, inclusiv pentru profesioniști, antreprenori, absolvenți și studenți, în special prin sinergii cu inițiativele naționale și regionale, pentru dezvoltarea competențelor avansate;
(f) accesul la instalații de prelucrare și de testare pentru profesioniștii din sectorul public și privat, pentru studenți și antreprenori;
(g) activitățile de certificare și de standardizare;
(h) consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene în întreaga Uniune, prin participarea largă a întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, la toate componentele programului, în special în temeiul dispozițiilor articolului 14 și măsuri care să susțină competitivitatea lor la nivel global.
(2) La implementarea activităților menționate la alineatul (1), trebuie sprijinită necesitatea dezvoltării capacității în statele membre cu o industrie spațială emergentă, pentru a oferi tuturor statelor membre șanse egale de participare la programul spațial.
Articolul 7
Țările terțe și organizațiile internaționale asociate la program
(1) Componentele programului, cu excepția SST și a GOVSATCOM, sunt deschise pentru următoarele țări terțe:
(a) membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;
(b) țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
(c) țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective.
(2) Componentele programului, cu excepția SST, sunt deschise, de asemenea, pentru orice țară terță sau organizație internațională, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea țării terțe sau a organizației internaționale respective la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:
(a) să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe sau organizației internaționale care participă la programele Uniunii;
(b) să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];
(c) să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program sau, după caz, acces la informații sensibile sau clasificate;
(d) să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a își proteja interesele financiare.
(da) să protejeze, dacă este necesar, interesele strategice și suverane ale Uniunii în toate domeniile relevante, inclusiv autonomia strategică a Europei pe plan tehnologic sau industrial;
(3) Componentele programului sunt deschise pentru țările terțe sau organizațiile internaționale menționate la alineatele (1) și (2) numai cu condiția protejării intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre.
Articolul 8
Accesul la SST, la GOVSATCOM și la PRS al țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale
(1) Țările terțe sau organizațiile internaționale pot deveni participante la GOVSATCOM, astfel cum se menționează la articolul 67, sau pot obține acces la serviciile furnizate de SST numai în cazul în care încheie un acord, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii, care stabilește termenele și condițiile pentru normele detaliate de acces la datele, informațiile, capacitățile și serviciile respective, precum și cadrul pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate.
(2) Accesul țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale la serviciul public reglementat furnizat de Galileo este reglementat de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului(20).
Articolul 9
Drepturile de proprietate și utilizarea activelor
(1) Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului. În acest scop, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile și alte înțelegeri cu privire la acele activități care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active conțin dispoziții care să garanteze un astfel de regim de proprietate asupra activelor respective.
(2) Alineatul (1) nu se aplică activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului în cazul cărora activitățile care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active:
(a) se desfășoară în temeiul unor granturi sau premii finanțate integral de Uniune;
(b) nu sunt finanțate integral de Uniune sau
(c) sunt legate de dezvoltarea, producția sau utilizarea unor receptoare PRS care includ IUEC sau componente ale unor astfel de receptoare.
(3) Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile sau alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (2) cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate și de utilizare pentru activele respective și, în ceea ce privește litera (c), că Uniunea poate utiliza și acorda dreptul de a utiliza în mod liber receptoarele PRS în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE.
(4) Comisia urmărește să încheie contracte sau alte înțelegeri cu părți terțe în ceea ce privește:
(a) drepturile de proprietate anterioare asupra activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului;
(b) achiziționarea drepturilor de proprietate sau de licență cu privire la alte active corporale sau necorporale necesare pentru punerea în aplicare a programului.
(5) Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor corporale și necorporale menționate la alineatele (1) și (2) și deținute de Uniune.
(6) În special, în cazul în care activele respective constau în drepturi de proprietate intelectuală, Comisia gestionează drepturile respective într-un mod cât mai eficace posibil, ținând seama de necesitatea de a le proteja și de a le pune în valoare, de interesele tuturor părților interesate, de necesitatea dezvoltării armonioase a piețelor și a noilor tehnologii și de continuitatea serviciilor furnizate de componentele programului. În acest scop, ea se asigură în special că acordurile, contractele și alte înțelegeri relevante includ posibilitatea de a transfera drepturile respective unor părți terțe sau de a acorda unor părți terțe licențe pentru drepturile respective, inclusiv creatorului dreptului de proprietate în cauză, și că agenția poate beneficia în mod liber de drepturile respective atunci când îi sunt necesare pentru a își îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament. Acordul-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 29 alineatul (3a) sau acordurile de contribuție menționate la articolul 32 alineatul (1) conțin dispoziții relevante care să permită Agenției Spațiale Europene și celorlalte entități cărora le-a fost încredințată execuția să utilizeze aceste drepturi, dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament și al condițiilor pentru utilizarea respectivă.
Articolul 10
Garanția
Fără a aduce atingere obligațiilor impuse de dispozițiile obligatorii din punct de vedere juridic, serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea în orice scop. ▌ Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați într-un mod adecvat ▌.
TITLUL II
CONTRIBUȚIA ȘI MECANISMELE BUGETARE
Articolul 11
Buget
(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027, inclusiv pentru riscurile conexe, este de 16,9 miliarde EUR [în prețuri curente].
Repartizarea ▌ sumei menționate la primul paragraf este defalcată pe următoarele categorii de cheltuieli:
(a) pentru Galileo și EGNOS: 9,7 miliarde EUR;
(b) pentru Copernicus: 6 miliarde EUR;
(c) pentru SST/GOVSATCOM: 1,2 miliarde EUR.
(2) Măsurile suplimentare prevăzute la articolul 3, în special activitățile menționate la articolele 5 și 6, sunt finanțate în temeiul componentelor programului.
(3) Creditele bugetare ale Uniunii alocate programului acoperă toate activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4. Cheltuielile respective pot acoperi:
(a) studii și reuniuni ale experților, în special pentru evaluarea respectării constrângerilor de cost și de timp;
(b) activități de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, dacă acestea au o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici ale Uniunii;
(c) rețelele de tehnologia informației a căror funcție este de a prelucra sau de a partaja informații, precum și măsurile de gestionare administrativă, inclusiv în domeniul securității, puse în aplicare de Comisie;
(d) asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
(4) Acțiunile care beneficiază de finanțare cumulativă din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care ia în considerare toate programele implicate și toate normele aplicabile respective ale acestora.
(5) Angajamentele bugetare legate de program care privesc activități ce se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare se pot defalca pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.
(6) Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.
Articolul 12
Venituri alocate
(1) Veniturile generate de componentele programului se varsă la bugetul Uniunii și se utilizează pentru finanțarea componentei care a generat venitul.
(2) Statele membre pot să aloce unei componente a programului o contribuție financiară suplimentară, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu genereze sarcini financiare sau tehnice ori întârzieri pentru componenta în cauză. Comisia decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3), dacă aceste condiții au fost îndeplinite.
(3) Fondurile suplimentare menționate în prezentul articol sunt tratate ca venituri alocate externe, în conformitate cu [articolul 21 alineatul (2)] din Regulamentul financiar.
Articolul 13
Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea UE
(1) Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
(2) Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
(3) În cazul în care bugetul programului Copernicus este executat prin gestiune indirectă, normele privind achizițiile publice ale entităților cărora li s-au încredințat atribuții de execuție bugetară se pot aplica în măsura permisă în temeiul articolelor 62 și 154 din Regulamentul financiar. Adaptările specifice necesare ale acestor norme se definesc în acordurile de contribuție relevante.
TITLUL III
DISPOZIȚII FINANCIARE
CAPITOLUL I
Achiziții publice
Articolul 14
Principii aplicabile achizițiilor
(1) În scopurile programului, în cadrul procedurilor de achiziții publice, autoritatea contractantă acționează în conformitate cu următoarele principii:
(a) promovarea, în toate statele membre, în întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise a tuturor operatorilor economici, și mai ales a întreprinderilor nou-înființate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii ▌, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;
(b) asigurarea concurenței efective și, ori de câte ori este posibil, evitarea dependenței excesive de un singur furnizor, în special în ceea ce privește echipamentele și serviciile critice, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică și de continuitatea serviciilor;
(c) prin derogare de la articolul 167 din Regulamentul financiar, utilizarea, ori de câte ori este posibil, a mai multor surse de aprovizionare, pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra tuturor componentelor programului, asupra costului acestora și asupra calendarelor lor respective;
(cc) respectarea principiilor accesului liber și concurenței echitabile în întreg lanțul de aprovizionare industrială, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele și procedurile aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații relevante care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți, inclusiv pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate;
(d) consolidarea autonomiei Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic;
(e) asigurarea conformității cu cerințele de securitate ale componentelor programului și participarea la protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;
(ee) promovarea continuității și fiabilității serviciului;
(f) îndeplinirea criteriilor sociale și de mediu adecvate.
(2) Comisia de achiziții din cadrul Comisiei examinează procesul de achiziții pentru toate componentele programului și monitorizează execuția contractuală a bugetului UE delegată entităților cărora le-a fost încredințată execuția. Sunt invitați, după caz, reprezentanți ai entităților cărora le-a fost încredințată execuția.
Articolul 15
Contracte cu tranșe condiționate
(1) În ceea ce privește activitățile operaționale și cele specifice infrastructurilor, autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate în conformitate cu prezentul articol.
(2) Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fixă care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate, atât din punctul de vedere al bugetului, cât și din punctul de vedere al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul contractului, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de furnizare a lucrărilor, a bunurilor și a serviciilor pentru fiecare tranșă.
(3) Obligațiile din tranșa fixă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru obligațiile din fiecare tranșă condiționată, ținând seama de obligațiile din tranșele anterioare.
(4) Executarea fiecărei tranșe condiționate face obiectul unei decizii a autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract.
Articolul 16
Contracte în regim de rambursări de costuri
(1) Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri, în condițiile prevăzute la alineatul (3).
Prețul care urmează să fie achitat este constituit din rambursarea tuturor costurilor directe suportate efectiv de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile cu forța de muncă, materialele, consumabilele și utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului, precum și a costurilor indirecte, un profit fixși un stimulent financiar adecvat bazat pe îndeplinirea obiectivelor legate de rezultate și de respectarea calendarului.
(2) Contractele în regim de rambursări de costuri prevăd un plafon maxim de preț.
(3) Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri în cazurile în care este dificilă sau nepotrivită stabilirea unui preț fix exact din cauza incertitudinilor inerente executării contractului pentru că:
(a) contractul vizează elemente foarte complexe sau elemente care necesită utilizarea unei tehnologii noi și, prin urmare, implică un număr semnificativ de riscuri tehnice; sau
(b) din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie demarate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț fix ferm în totalitate, pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.
(4) Plafonul tarifar al unui contract încheiat integral sau parțial în regim de rambursări de costuri este prețul maxim plătibil. Prețul contractului poate fi modificat în conformitate cu [articolul 172] din Regulamentul financiar.
Articolul 17
Subcontractare
(1) Pentru a încuraja întreprinderile nou intrate pe piață, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate și participarea lor transfrontalieră și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia ▌ Uniunii, autoritatea contractantă solicită ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.
▌
(3) Orice derogare de la o cerere în conformitate cu alineatul (1) trebuie justificată de către ofertant.
(4) Pentru contractele a căror valoare depășește 10 milioane EUR, autoritatea contractantă urmărește să asigure că cel puțin 30 % din valoarea contractului este subcontractată prin proceduri concurențiale de ofertare, la diferite niveluri, unor societăți din afara grupului contractantului principal, în special pentru a permite participarea transfrontalieră a IMM-urilor. Comisia informează comitetul menționat la articolul 107 alineatul (1) cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv pentru contractele semnate după intrarea în vigoare a prezentului regulament.
CAPITOLUL II
Granturi, premii și operațiuni de finanțare mixtă
Articolul 18
Granturi și premii
(1) Uniunea poate să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării.
(2) Prin derogare de la [articolul 181 alineatul (6)] din Regulamentul financiar atunci când aplică rate forfetare, ordonatorul de credite responsabil poate autoriza sau impune finanțarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 25 % din totalul costurilor directe eligibile ale acțiunii.
(3) În pofida dispozițiilor de la alineatul (2), pot fi declarate costuri indirecte sub forma unei sume forfetare sau a unor costuri unitare, dacă acest lucru este prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.
(4) Prin derogare de la [articolul 204] din Regulamentul financiar, cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unei părți terțe nu poate depăși 200 000 EUR.
Articolul 19
Cereri de propuneri comune pentru granturi
Comisia sau o entitate cărei i-a fost încredințată execuția în contextul programului poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu entitățile, organismele sau persoanele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.
▌
În cazul unei cereri de propuneri comune, se aplică normele menționate la titlul VIII din Regulamentul financiar. La procedurile de evaluare participă un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte. Comisiile de evaluare respectă articolul 150 din Regulamentul financiar.
Acordul de grant precizează regimul aplicabil drepturilor de proprietate intelectuală.
Articolul 20
Granturi pentru achiziții publice înainte de comercializare și pentru achiziții publice de soluții inovatoare
(1) Unele acțiuni pot implica sau pot avea drept obiectiv principal achiziții înainte de comercializare sau achiziții publice de soluții inovatoare realizate de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul Directivelor 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului.
(2) Procedurile privind achizițiile publice:
(a) respectă principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare și proporționalității, precum și normele privind concurența;
(b) în cazul achizițiilor publice înainte de comercializare, pot prevedea condiții specifice, cum ar fi ca locul de desfășurare a activităților achiziționate să fie limitat la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;
(c) pot să autorizeze atribuirea de contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori); și
(d) prevăd atribuirea contractelor către ofertantul (ofertanții) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând în același timp absența conflictelor de interese.
(3) Contractantul care produce rezultate în achiziții publice înainte de comercializare deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau de a solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe în vederea exploatării rezultatelor pentru autoritatea contractantă în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele într-o perioadă dată de timp după achiziția publică înainte de comercializare, specificată în contract, autoritățile contractante îi pot solicita acestuia să transfere orice drept de proprietate asupra rezultatelor autorităților contractante.
Articolul 21
Operațiuni de finanțare mixtă
Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul acestui program se implementează în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.
CAPITOLUL IV
Alte dispoziții financiare
Articolul 22
Finanțarea cumulativă, complementară și combinată
(1) O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea altui program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea acestui program, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Fiecărei contribuții la acțiune i se aplică normele aferente programului Uniunii prin care a fost acordată contribuția. Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu dispozițiile documentelor care stabilesc condițiile acordării sprijinului.
(2) Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
(a) au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;
(b) respectă cerințele minime de calitate din cadrul cererii de propuneri respective;
(c) nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din motive de constrângeri bugetare;
pot primi sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, din Fondul de coeziune, din Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestiunea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care este acordat sprijinul.
▌
Articolul 24
Achiziții publice comune
(1) În plus față de dispozițiile de la [articolul 165] din Regulamentul financiar, Comisia și/sau agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu Agenția Spațială Europeană sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.
(2) Normele aplicabile privind achizițiile publice de la [articolul 165] din Regulamentul financiar se aplică prin analogie, cu condiția aplicării, în orice caz, a dispozițiilor procedurale aplicabile instituțiilor Uniunii.
Articolul 25
Protejarea intereselor esențiale de securitate
Atunci când este necesar pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, în special în ceea ce privește necesitatea de a proteja integritatea și reziliența sistemelor Uniunii, precum și autonomia bazei industriale pe care se sprijină acestea, Comisia stabilește condițiile de eligibilitate aplicabile achizițiilor publice, granturilor sau premiilor care intră sub incidența prezentului titlu. În acest sens, se acordă o atenție deosebită necesității ca întreprinderile eligibile să fie stabilite într-un stat membru, să se angajeze să desfășoare toate activitățile relevante în interiorul Uniunii▌. Aceste condiții trebuie să fie incluse în documentele referitoare la achiziția publică, la grant sau la premiu, după caz. În cazul achizițiilor publice, condițiile se aplică întregului ciclu de viață al contractului rezultat.
Articolul 26
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
Atunci când la program participă o țară terță printr-o decizie în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă ordonatorului de credite responsabil, ▌ OLAF și Curți de Conturi Europene drepturile și accesul necesare pentru a își putea exercita pe deplin competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă ▌.
TITLUL IV
GUVERNANȚA PROGRAMULUI
Articolul 27
Principiile de guvernanță
Guvernanța programului se bazează pe următoarele principii:
(a) distribuția clară a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a fiecărei componente și măsuri a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție, Agenția Spațială Europeană și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici, folosind competențele fiecărei organizații și evitând suprapunerea sarcinilor și responsabilităților;
(aa) relevanța structurii de guvernanță în raport cu nevoile specifice ale fiecărei componente și măsuri ale programului, după caz;
(b) controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor, a calendarului și a performanței de către toate entitățile, în cadrul atribuțiilor și sarcinilor lor respective, în conformitate cu prezentul regulament;
(c) gestionarea transparentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor;
(cc) continuitatea serviciului și continuitatea necesară a infrastructurii, inclusiv protecția împotriva amenințărilor relevante;
(d) luarea sistematică și structurată în considerare a necesităților utilizatorilor datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice conexe;
(e) eforturi constante de a controla și de a reduce riscurile.
Articolul 28
Rolul statelor membre
(1) State membre pot participa la program. Statele membre care participă la program contribuie cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniul siguranței și al securității și/sau, dacă este necesar și posibil, punând la dispoziția Uniunii datele, informațiile, serviciile și infrastructurile de care dispun sau care sunt amplasate pe teritoriul lor, inclusiv asigurând accesul și utilizarea eficiente și fără obstacole a datelor in situ și cooperând cu Comisia în vederea îmbunătățirii disponibilității datelor in situ necesare programului, având în vedere licențele și obligațiile aplicabile.
(2) Comisia poate încredința sarcini specifice organizațiilor din statele membre, prin intermediul acordurilor de contribuție, în cazul în care aceste organizații au fost desemnate de statul membru în cauză. Hotărând în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2), Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, deciziile privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție.
(2a) În anumite circumstanțe justificate în mod corespunzător, pentru sarcinile menționate la articolul 30, agenția poate încredința sarcini specifice organizațiilor din statele membre, prin intermediul acordurilor de contribuție, în cazul în care aceste organizații au fost desemnate de statul membru în cauză.
(2aa) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului ▌, inclusiv ajutând la protejarea, la nivelul adecvat, a frecvențelor necesare pentru program.
(2b) Statele membre și Comisia pot coopera pentru a extinde utilizarea datelor, informațiilor și a serviciilor furnizate de program.
(2c) Ori de câte ori este posibil, contribuția statelor membre la Forumul utilizatorilor menționat la articolul 107 se bazează pe o consultare sistematică și coordonată a comunităților de utilizatori finali la nivel național, în special în ceea ce privește Galileo, EGNOS și Copernicus.
(3) Statele membre și Comisia cooperează pentru dezvoltarea componentei in situ și a serviciilor de calibrare terestră necesare pentru adoptarea ▌ sistemelor spațiale și pentru facilitarea utilizării la întregul lor potențial a seturilor de date de referință in situ, pe baza capacităților existente.
(4) În domeniul securității, statele membre îndeplinesc sarcinile prevăzute la articolul 34 alineatul (4).
Articolul 29
Rolul Comisiei
(1) Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale. În conformitate cu prezentul regulament, ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului, potrivit cerințelor utilizatorilor și supraveghează implementarea acestuia, fără a aduce atingere celorlalte politici ale Uniunii.
(2) Comisia gestionează orice componentă sau subcomponentă a programului ▌ care ▌ nu a fost încredințată unei alte entități, în special GOVSATCOM, NEO, serviciile meteorologice spațiale și activitățile menționate la articolul 54 litera (d).
(3) Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor și responsabilităților între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective. Comisia se asigură, de asemenea, că toate entitățile cărora le-a fost încredințată execuția implicate în punerea în aplicare a programului protejează interesele Uniunii, garantează buna gestiune a fondurilor Uniunii și respectă Regulamentul financiar și prezentul regulament.
(3a) Comisia încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu agenția, ținând seama de acordul-cadrul din 2004, și cu Agenția Spațială Europeană, după cum prevede [articolul 130] din Regulamentul financiar și articolul 31a.
(4) Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin intermediul actelor delegate, cerințele tehnice de nivel înalt pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor și a tuturor celorlalte părți implicate relevante, inclusiv a sectorului din aval. Atunci când stabilește respectivele cerințe de nivel înalt, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură îndeplinirea imperativului de retrocompatibilitate.
Respectivele acte delegate se adoptă în conformitate cu ▌ articolul 21.
(5) Comisia se asigură că adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului în sectoarele public și privat sunt promovate și maximizate, fără a aduce atingere sarcinilor agenției sau ale altor entități cărora le-a fost încredințată execuția, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării adecvate a serviciilor respective și a interfețelor ușor de utilizat și prin favorizarea unui mediu stabil pe termen lung. Ea dezvoltă sinergii adecvate între aplicațiile diferitelor componente ale programului și asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.
(6) Dacă este cazul, Comisia asigură coerența activităților realizate în contextul programului cu activitățile desfășurate în sectorul spațial la nivel național, internațional și al Uniunii. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și, dacă este relevant pentru program,facilitează convergența capacităților și a dezvoltărilor lor tehnologice în domeniul spațial. În acest scop, dacă este cazul și în domeniul lor de competență, Comisia cooperează cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană.
(7) Comisia informează comitetul menționat la articolul 107 cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror cereri de ofertă sau contracte cu entități publice sau private, inclusiv ale subcontractărilor.
Articolul 30
Rolul Agenției
(1) Agenția are următoarele sarcini proprii:
(a) să asigure, prin intermediul consiliului său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului, în conformitate cu capitolul II din titlul V;
(b) să îndeplinească altesarcini menționate la articolul 34 alineatele (2) și (3);
(c) să desfășoare activități de comunicare, de dezvoltare a pieței și de promovare a serviciilor oferite de Galileo și de EGNOS, în special activități legate de introducerea pe piață și coordonarea nevoilor utilizatorilor;
(ca) să desfășoare activități de comunicare, promovare și dezvoltare a pieței pentru datele, informațiile și serviciile oferite de Copernicus, fără a aduce atingere activităților desfășurate de alte entități cărora le-a fost încredințată execuția și de Comisie;
(d) să îi furnizeze expertiză ▌ Comisiei, inclusiv pentru pregătirea priorităților de cercetare în domeniul spațial din aval.
(2) Comisia îi încredințează agenției următoarele sarcini:
(a) gestionarea exploatării componentelor EGNOS și Galileo, acoperind acțiunile menționate la articolul 43;
(b) coordonarea generală a aspectelor GOVSATCOM legate de utilizatori, în strânsă colaborare cu statele membre, alte entități, agențiile UE relevante și cu SEAE, pentru misiuni și operațiuni de gestionare a crizelor;
(c) punerea în aplicare a activităților legate de dezvoltarea aplicațiilor din aval bazate pe componentele programului, inclusiv a elementelor fundamentale și a aplicațiilor integrate bazate pe datele și serviciile furnizate de Galileo, EGNOS și Copernicus, inclusiv în cazul în care finanțarea a fost pusă la dispoziție pentru astfel de activități în contextul programului Orizont Europa instituit în temeiul Regulamentului xx sau, după caz, pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b);
(d) să desfășoare activități legate de utilizarea de către utilizatori a datelor, informațiilor și serviciilor oferite de componentele programului, altele decât Galileo și EGNOS, fără a aduce atingere activităților și serviciilor Copernicus, încredințate altor entități;
(e) acțiunile specifice menționate la articolul 6.
(3) În temeiul evaluărilor menționate la articolul 102 alineatul (6), Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, cu condiția ca acestea să nu dubleze activitățile desfășurate de alte entități cărora le-a fost încredințată execuția și cu condiția ca acestea să vizeze îmbunătățirea eficienței implementării activităților programului.
(3a) Ori de câte ori i se încredințează activități agenției, se asigură resursele financiare, umane și administrative adecvate pentru implementarea lor.
▌
(5) Prin derogare de la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul financiar și sub rezerva evaluării de către Comisie a protecției intereselor Uniunii, agenția poate încredința, prin intermediul acordurilor de contribuție, activități specifice altor entități, în domeniile care sunt de competența lor respectivă, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei.
Articolul 31
Rolul Agenției Spațiale Europene
(1) Agenției Spațiale Europene i se încredințează următoarele sarcini, cu condiția să fie protejat interesul Uniunii:
(a) în ceea ce privește Copernicus: coordonarea componentei spațiale și implementarea componentei spațiale a Copernicus și evoluția, proiectarea, dezvoltarea ▌și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective și achizițiile conexe, cu excepția cazului în care acestea sunt realizate de alte entități și, după caz, accesul la datele de la terți;
(b) în ceea ce privește Galileo și EGNOS: evoluția, proiectarea și dezvoltarea sistemelor unor părțiale segmentului terestru și ale sateliților, inclusiv testarea și validarea;
(c) în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare în amonte în domeniile sale de expertiză.
(1a) Pe baza unei evaluări a Comisiei, Agenției Spațiale Europene i se pot încredința alte sarcini în funcție de necesitățile programului, cu condiția ca acestea să nu dubleze activitățile desfășurate de o altă entitate căreia i-a fost încredințată execuția în contextul programului și cu condiția ca acestea să vizeze îmbunătățirea eficienței implementării activităților programului.
▌
(4) Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 31a, Comisia sau agenția îi poate solicita Agenției Spațiale Europene să ofere expertiză tehnică și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite lor prin prezentul regulament în condiții care trebuie convenite de comun acord.
Articolul 31a
Acordul-cadru de parteneriat financiar
(1) Acordul-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 29 alineatul (3a):
(a) definește clar rolurile, responsabilitățile și obligațiile Comisiei, ale agenției și ale Agenției Spațiale Europene legate de fiecare componentă a programului și mecanismele necesare de coordonare și control;
(b) impune aplicarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale Uniunii definite în acordurile de securitate încheiate de Uniune și instituțiile și agențiile sale cu ESA, în special pentru prelucrarea informațiilor clasificate;
(c) precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, în special în privința achizițiilor publice, inclusiv aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile, în contextul procedurii de achiziții în numele Uniunii și pentru Uniune sau aplicarea normelor privind entitățile cărora le-a fost încredințată execuția în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții sunt în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;
(d) impune ca, în cazul în care este creat un consiliu de evaluare a ofertelor de agenție sau de Agenția Spațială Europeană pentru o achiziție efectuată în temeiul Acordului-cadru de parteneriat financiar, experți din partea Comisiei și, dacă este cazul, din partea altei entități însărcinate cu execuția participă, în calitate de membri, la reuniunile consiliului de evaluare a ofertelor. Această participare nu aduce atingere independenței tehnice a consiliului de evaluare a ofertelor;
(e) stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate ▌;
(f) stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene pentru fiecare componentă a programului, care trebuie să fie proporțională cu condițiile în care acțiunile sunt puse în aplicare, ținând seama în mod corespunzător de situațiile de criză și de fragilitate și, dacă este cazul, să fie bazată pe performanță; remunerarea respectivă acoperă numai cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene;
(g) prevede ca Agenția Spațială Europeană să ia măsurile necesare pentru a asigura protecția intereselor Uniunii și pentru a respecta deciziile luate de Comisie pentru fiecare componentă în vederea aplicării prezentului regulament.
(2) Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 31a, Comisia sau agenția îi pot cere Agenției Spațiale Europene să ofere expertiză tehnică și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite lor prin prezentul regulament. Condițiile pentru astfel de cereri și aplicarea lor se stabilesc de comun acord.
Articolul 32
Rolul EUMETSAT și al altor entități
(1) Comisia poate încredința executarea următoarelor sarcini, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 30 și 31, inclusiv:
(a) îmbunătățirea, pregătirea operațiunilor și exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia și, după caz, gestionarea accesului la datele din misiunile contribuitoare, care poate fi încredințată EUMETSAT;
(b) aplicarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, care poate fi încredințată unor agenții, organisme sau organizații relevante, gestionând și achiziția de informații relevante de la terți.
(2) Criteriile de selectare a unor astfel de entități trebuie să reflecte în special capacitatea acestora de a asigura continuitatea și, dacă este cazul, securitatea operațiunilor, fără perturbarea sau cu perturbarea minimă a activităților Programului.
(2a) Ori de câte ori este posibil, condițiile acordurilor de contribuție menționate la primul alineat sunt în concordanță cu condițiile acordului-cadru de parteneriat financiar menționate la articolul 31a alineatul (1).
(3) Comitetul programului este consultat cu privire la decizia de contribuție referitoare la acordul de contribuție menționat la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2). Comitetul programului este informat în prealabil cu privire la acordurile de contribuție care urmează să fie încheiate între Uniune, reprezentată de Comisie, și entitățile menționate la alineatul (1).
TITLUL V
SECURITATEA PROGRAMULUI
CAPITOLUL I
Securitatea programului
Articolul 33
Principiile securității
(1) Securitatea programului se bazează pe următoarele principii:
(a) să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;
(b) să utilizeze ▌normele Consiliului și ale Comisiei privind securitatea, care prevăd, printre altele, o separare între funcțiile operaționale și cele asociate cu acreditarea.
(2) Prezentul regulament nu aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în ceea ce privește securitatea națională, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a își proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE.
Articolul 34
Guvernanța securității
(1) În domeniul său de competență, Comisia, cu sprijinul Agenției, asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:
(a) protejarea infrastructurii, atât terestre, cât și spațiale, și a furnizării serviciilor, mai ales împotriva atacurilor fizice sau cibernetice, inclusiv a interferenței cu fluxurile de date;
(b) controlarea și gestionarea transferurilor de tehnologie;
(c) dezvoltarea și menținerea în cadrul Uniunii a competenței și a know-how-ului dobândite;
(d) protejarea informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor clasificate.
În acest scop, Comisia se asigură că pentru fiecare componentă a programului se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza acestei analize a riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, până la sfârșitul anului 2023, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare componentă a programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, și se asigură că nu reduce nivelul general de securitate și nu subminează funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă și ia în considerare riscurile în materie de securitate cibernetică. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
După intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia comunică o listă orientativă a actelor de punere în aplicare care urmează să fie prezentate Comitetului programului și discutate de acesta în configurația sa în materie de securitate. Această listă este însoțită de un calendar indicativ de prezentare a actelor.
(2) Entitatea responsabilă cu gestionarea unei componente a programului este responsabilă cu securitatea operațională a componentei respective și, în acest scop, realizează analiza riscurilor și a amenințărilor și desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentei respective, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (1). În temeiul articolului 30, pentru Galileo și EGNOS, entitatea respectivă este Agenția.
(2a) Pe baza analizei riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, după caz, o structură destinată să monitorizeze securitatea și să respecte instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 201x/xxx/PESC(21). Structura funcționează în conformitate cu cerințele de securitate menționate la alineatul (1). Pentru Galileo, această structură este Centrul de monitorizare a securității Galileo.
(3) Agenția:
(a) asigură acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului în conformitate cu capitolul II din prezentul titlu și fără să aducă prejudiciu competențelor statelor membre;
(b) asigură funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo în conformitate cu cerințele menționate la alineatul (2) și cu instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC;
(c) îndeplinește sarcinile care i-au fost încredințate în temeiul Deciziei nr. 1104/2011/UE;
(d) furnizează Comisiei expertiză tehnică și îi pune la dispoziție orice informații necesare pentru executarea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.
(4) Statele membre:
(a) iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora(22) și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre de la sol care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;
(b) îndeplinesc sarcinile de acreditare de securitate menționate la articolul 41.
(5) Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare, ținând seama și de problemele identificate în analiza riscurilor, pentru a asigura securitatea programului.
Articolul 34a
Securitatea sistemelor și a serviciilor desfășurate
În toate cazurile în care exploatarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau a statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute în Decizia XXXX/XX/PESC a Consiliului.
CAPITOLUL II
Acreditarea de securitate
Articolul 35
Autoritatea pentru acreditarea de securitate
Consiliul de acreditare de securitate instituit în cadrul agenției este autoritatea pentru acreditarea de securitate în cazul tuturor componentelor programului.
Articolul 36
Principiile generale ale acreditării de securitate
Activitățile de acreditare de securitate pentru toate componentele programului se desfășoară în conformitate cu următoarele principii:
(a) activitățile și deciziile de acreditare de securitate sunt efectuate, respectiv adoptate, într-un context de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor membre;
(b) se depun eforturi pentru a se ajunge prin consens la deciziile luate în cadrul consiliului de acreditare de securitate;
(c) activitățile de acreditare de securitate se desfășoară prin utilizarea unei abordări de evaluare și de gestionare a riscurilor, având în vedere riscurile pentru securitatea componentei, precum și impactul oricărei măsuri de atenuare a riscurilor asupra costurilor sau a calendarului, ținând seama de obiectivul de a nu scădea nivelul general de securitate al acestei componente;
(d) deciziile consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește acreditarea de securitate sunt elaborate și luate de specialiști care sunt calificați corespunzător în domeniul acreditării unor sisteme complexe, au un nivel corespunzător de autorizare de securitate și își desfășoară activitatea cu obiectivitate;
(e) se depun eforturi pentru a fi consultate toate părțile relevante care au un interes în chestiuni legate de securitate pentru această componentă;
(f) activitățile de acreditare de securitate sunt desfășurate de toate părțile interesate relevante pentru componenta respectivă în conformitate cu o strategie de acreditare de securitate, fără a aduce atingere rolului Comisiei;
(g) deciziile de acreditare de securitate ale consiliului de acreditare de securitate se bazează, în conformitate cu procesul definit în strategia de acreditare de securitate relevantă definită de consiliul respectiv, pe deciziile de acreditare de securitate locale luate de autoritățile naționale de acreditare de securitate respective ale statelor membre;
(h) un proces de monitorizare permanent, transparent și pe deplin inteligibil asigură faptul că se cunosc riscurile de securitate aferente componentei, că sunt definite măsuri de securitate pentru reducerea unor astfel de riscuri la un nivel acceptabil, având în vedere necesitățile în materie de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre și în scopul bunei funcționări a componentei, precum și faptul că aceste măsuri sunt aplicate în conformitate cu conceptul de apărare în adâncime. Eficacitatea acestor măsuri este evaluată în permanență. Procesul referitor la evaluarea și gestionarea riscurilor de securitate se desfășoară sub forma unui proces iterativ, reunind părțile interesate aferente componentei respective;
(i) deciziile privind acreditarea de securitate sunt luate de consiliul de acreditare de securitate în mod strict independent, inclusiv față de Comisie și de celelalte organisme responsabile cu implementarea componentei și cu furnizarea serviciilor conexe, precum și față de directorul executiv și de consiliul de administrație al agenției;
(j) activitățile de acreditare de securitate sunt efectuate ținând seama în mod corespunzător de necesitatea unei coordonări adecvate între Comisie și autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a dispozițiilor în materie de securitate;
(k) acreditarea de securitate a EGNOS realizată de consiliul de acreditare de securitate nu aduce atingere activităților de acreditare desfășurate, pentru aviație, de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației.
Articolul 37
Sarcinile consiliului de acreditare de securitate
(1) Consiliul de acreditare de securitate își îndeplinește sarcinile fără a aduce atingere responsabilităților Comisiei sau celor încredințate celorlalte organisme ale agenției, în special în ceea ce privește chestiunile referitoare la securitate și fără a aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate.
(2) Consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini:
(a) definirea și aprobarea unei strategii de acreditare de securitate, care stabilește:
(i) domeniul de aplicare al activităților necesare pentru realizarea și menținerea acreditării componentelor programului sau a unor părți ale acestor componente și a oricăror interconexiuni între ele și alte sisteme sau componente;
(ii) un proces de acreditare de securitate pentru componentele programului sau părți ale acestor componente, care să aibă un nivel de detaliu proporțional cu nivelul necesar de asigurare și care să precizeze în mod clar condițiile de acreditare;
(iii) un calendar de acreditare care să respecte etapele componentelor programului, mai ales în ceea ce privește instalarea infrastructurilor, furnizarea serviciilor și evoluția;
(iv) principiile acreditării de securitate pentru rețelele conectate la sisteme instituite în cadrul componentelor programului sau pentru părți ale acestor componente și pentru echipamentele conectate la sistemele instituite de aceste componente, care este efectuată de entitățile naționale ale statelor membre competente în materie de securitate;
(b) luarea deciziilor privind acreditarea de securitate, în special în ceea ce privește aprobarea lansărilor de sateliți, autorizarea exploatării sistemelor create în cadrul componentelor programului sau elementelor acestor componente, în diferitele lor configurații și pentru diversele servicii pe care le furnizează, inclusiv până la semnalul în spațiu, precum și autorizarea exploatării stațiilor terestre. În ceea ce privește rețelele și echipamentele conectate la serviciul PRS menționat la articolul 44 sau la orice alt serviciu securizat care decurge din componentele programului, consiliul de acreditare de securitate ia decizii doar privind autorizarea organismelor să dezvolte sau să producă module de securitate PRS, receptoare PRS sau tehnologii PRS sensibile sau orice alte tehnologii sau echipamente care trebuie verificate în temeiul cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1), ținând seama de consilierea furnizată de entitățile naționale competente în ceea ce privește securitatea și riscurile de securitate în general;
(c) examinarea și, cu excepția documentelor pe care Comisia urmează să le adopte în temeiul articolului 34 alineatul (1) din prezentul regulament și al articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, aprobarea tuturor documentelor referitoare la acreditarea de securitate;
(d) oferirea de consiliere Comisiei, în domeniul său de competență, în privința elaborării proiectelor de texte pentru actele menționate la articolul 34 alineatul (1) din prezentul regulament și la articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, inclusiv pentru instituirea procedurilor operaționale de securitate (SecOps), și prezentarea unei declarații care să conțină poziția sa finală;
(e) examinarea și aprobarea evaluării riscurilor de securitate, elaborată în conformitate cu procesul de monitorizare menționat la articolul 36 litera (h), ținând seama de conformitatea cu documentele menționate la litera (c) din prezentul alineat și cu cele elaborate în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din prezentul regulament și cu articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE; de asemenea, cooperare cu Comisia în vederea definirii unor măsuri de atenuare a riscurilor;
(f) verificarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate în legătură cu acreditarea de securitate a componentelor programului, prin efectuarea sau finanțarea unor evaluări, inspecții, audituri sau reexaminări de securitate, în conformitate cu articolul 41 litera (b) din prezentul regulament;
(g) aprobarea selecției produselor și măsurilor aprobate care protejează împotriva interceptărilor audio electronice (TEMPEST) și a selecției produselor criptografice aprobate utilizate pentru asigurarea securității componentelor programului;
(h) aprobarea sau, după caz, participarea la aprobarea în comun, împreună cu entitățile relevante competente în materie de securitate, a interconexiunii dintre sistemele create în cadrul componentelor programului sau părți ale acestor componente și alte sisteme;
(i) convenirea, împreună cu statul membru în cauză, a modelului pentru controlul accesului menționat la articolul 41 litera (c);
(j) elaborarea de rapoarte de risc și informarea Comisiei, a consiliului de administrație și a directorului executiv în legătură cu evaluarea sa privind riscurile și, de asemenea, oferirea de consiliere acestora în privința opțiunilor de tratare a riscurilor reziduale pentru o anumită decizie de acreditare de securitate;
(k) în strânsă colaborare cu Comisia, sprijinirea Consiliului și a Înaltului Reprezentant în ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei 2014/496/PESC, la solicitarea expresă a Consiliului și/sau a Înaltului Reprezentant;
(l) desfășurarea consultărilor care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;
(m) adoptarea și publicarea regulamentului său de procedură.
(3) Fără a aduce atingere competențelor și responsabilităților statelor membre, se instituie un organism subordonat special care reprezintă statele membre, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate, pentru a îndeplini, în special, următoarele sarcini:
(a) gestionarea codurilor de zbor și a altor coduri necesare pentru funcționarea Galileo;
(b) verificarea stabilirii și a aplicării procedurilor de contabilizare, de prelucrare securizată, de stocare și de distribuire a codurilor PRS ale Galileo.
Articolul 38
Componența consiliului de acreditare de securitate
(1) Consiliul de acreditare de securitate este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”). Mandatul membrilor consiliului de acreditare de securitate este de patru ani și poate fi reînnoit.
(2) Participarea la reuniunile consiliului de acreditare de securitate se bazează pe principiul necesității de a cunoaște. Dacă este cazul, la reuniunile consiliului de acreditare de securitate sunt invitați să asiste, în calitate de observatori,reprezentanți ai Agenției Spațiale Europene și reprezentanți ai Agenției care nu sunt implicați în acreditarea de securitate. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori pentru aspecte care le privesc în mod direct pe acestea, în special aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.
Articolul 39
Regulile de vot ale consiliului de acreditare de securitate
Dacă nu se poate ajunge la un consens conform principiilor generale menționate la articolul 36, consiliul de acreditare de securitate adoptă deciziile cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Reprezentantul Comisiei și reprezentantul Înaltului Reprezentant nu participă la vot. Președintele consiliului de acreditare de securitate semnează, în numele consiliului de acreditare de securitate, deciziile adoptate de consiliul de acreditare de securitate.
Articolul 40
Comunicarea și impactul deciziilor consiliului de acreditare de securitate
(1) Deciziile consiliului de acreditare de securitate sunt adresate Comisiei.
(2) Comisia informează în permanență consiliul de acreditare de securitate cu privire la impactul oricăror decizii avute în vedere de consiliul de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului și cu privire la punerea în aplicare a planurilor de tratare a riscurilor reziduale. Consiliul de acreditare de securitate ia act de toate informațiile de acest gen din partea Comisiei.
(3) Comisia informează Parlamentul European și Consiliul, fără întârziere, cu privire la impactul adoptării deciziilor de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului. În cazul în care Comisia consideră că o decizie adoptată de consiliul de acreditare de securitate poate avea un efect semnificativ asupra funcționării corespunzătoare a acestor componente, de exemplu în privința costurilor, a calendarului sau a performanței, ea informează de îndată Parlamentul European și Consiliul.
(4) Consiliul de administrație este informat periodic cu privire la evoluția lucrărilor consiliului de acreditare de securitate.
(5) Calendarul lucrărilor consiliului de acreditare de securitate nu creează obstacole pentru calendarul de activități prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.
Articolul 41
Rolul statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate
Statele membre:
(a) transmit consiliului de acreditare de securitate toate informațiile pe care le consideră relevante în scopul acreditării de securitate;
(b) permit ca persoanele autorizate în mod corespunzător desemnate de consiliul de acreditare de securitate, în acord cu autoritățile naționale competente în materie de securitate și sub supravegherea acestora, să aibă acces la orice informații și la orice zone și/sau amplasamente legate de securitatea sistemelor care intră în jurisdicția lor, în conformitate cu legislațiile și cu reglementările lor naționale și fără nicio discriminare pe motiv de naționalitate la adresa resortisanților statelor membre, inclusiv în scopul inspecțiilor, al auditurilor și al testelor de securitate hotărâte de consiliul de acreditare de securitate, precum și al procesului de monitorizare a riscurilor de securitate menționat la articolul 36 litera (h). Aceste audituri și teste se efectuează în conformitate cu următoarele principii:
(i) se subliniază importanța securității și a gestionării eficace a riscurilor în cadrul entităților inspectate;
(ii) se recomandă contramăsuri pentru a atenua impactul specific al pierderii confidențialității, integrității sau disponibilității informațiilor clasificate;
(c) sunt, fiecare, responsabile cu crearea unui model pentru controlul accesului, care trebuie să evidențieze sau să enumere zonele/amplasamentele ce urmează să fie acreditate și care este convenit în prealabil între statele membre și consiliul de acreditare de securitate, garantându-se astfel faptul că toate statele membre asigură același nivel de control al accesului;
(d) sunt responsabile, la nivel local, pentru acreditarea de securitate a amplasamentelor care se află pe teritoriul lor și care fac parte din perimetrul de acreditare de securitate aferent componentelor programului și raportează, în acest scop, către consiliul de acreditare de securitate.
CAPITOLUL III
Protecția informațiilor clasificate
Articolul 42
Protecția informațiilor clasificate
În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:
(a) schimbul de informații clasificate legate de program face obiectul încheierii unui acord internațional între Uniune și o țară terță sau o organizație internațională privind schimbul de informații clasificate sau, după caz, a unui acord încheiat de instituția sau organul competent al Uniunii și autoritățile competente ale unei țări terțe sau o organizație internațională privind schimbul de informații clasificate, și condițiilor prevăzute de acest acord;
▌
(c) persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot lucra cu informații clasificate ale Uniunii Europene referitoare la program numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui asigurat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale este definită printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv aspecte legate de securitatea industrială, dacă este relevant, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;
(d) fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care reglementează domeniul securității industriale, stabilite în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, se poate acorda, de la caz la caz, acces la informații clasificate ale Uniunii Europene, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și de conținutul informațiilor respective, de necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și de măsura în care acest lucru este în avantajul Uniunii.
TITLUL VI
Galileo și EGNOS
Articolul 43
Acțiuni eligibile
Exploatarea Galileo și EGNOS acoperă următoarele acțiuni eligibile:
(a) gestionarea, exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;
(b) gestionarea, exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special a centrelor și stațiilor terestre menționate în Decizia (UE) 2016/413 sau (UE) 2017/1406, a rețelelor, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;
(c) dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii, inclusiv ținând seama de nevoile părților interesate pertinente;
(ca) sprijinirea dezvoltării aplicațiilor din avalul programelor Galileo și EGNOS și a dezvoltării și evoluției elementelor tehnologice fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele compatibile cu Galileo;
(d) sprijinirea activităților de certificare și de standardizare legate de Galileo și de EGNOS, în special în sectorul transporturilor;
(e) punerea permanentă la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS și, în complementaritate cu inițiativele statelor membre și cu inițiativele din sectorul privat, dezvoltarea pieței serviciilor respective, în special, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1);
(f) cooperarea cu alte sisteme regionale sau globale de navigație prin satelit, inclusiv facilitarea compatibilității și a interoperabilității;
(g) ▌elementele pentru monitorizarea fiabilității sistemelor și a exploatării lor, precum și a performanței serviciilor;
(h) activitățile ▌legate de furnizarea serviciilor și de coordonarea extinderii acoperirii lor.
Articolul 44
Serviciile furnizate de Galileo
(1) Serviciile furnizate de Galileo cuprind:
(a) un serviciu deschis Galileo (Galileo open service - GOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum care să fie utilizate de consumatori;
(b) un serviciu de mare precizie (high-accuracy service - HAS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează, prin date suplimentare difuzate într-o bandă de frecvență suplimentară, informații de poziționare și de sincronizare de mare precizie destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;
(c) un serviciu de autentificare a semnalelor (signal authentication service - SAS), bazat pe codurile criptate conținute în semnale, destinat în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;
(d) un serviciu public reglementat (public regulated service - PRS), care este rezervat exclusiv utilizatorilor autorizați de stat ▌, pentru aplicațiile sensibile ce necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, inclusiv în domeniul securității și al apărării, și care folosește semnale criptate robuste; acest serviciu este gratuit pentru statele membre, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE se evaluează de la caz la caz iar dispozițiile adecvate se includ în acordurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatul (5) din respectiva decizie; accesul la PRS este reglementat în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE aplicabilă statelor membre, Consiliului, Comisiei, SEAE și agențiilor Uniunii;
(e) un serviciu de urgență (emergency service - ES), care este gratuit pentru utilizatori și care transmite, prin emiterea de semnale, avertismente privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență în anumite zone; serviciul este furnizat în cooperare cu autoritățile naționale de protecție civilă din statele membre, după caz;
(f) un serviciu de datare (timing service - TS), care este gratuit pentru utilizatori, furnizează un timp de referință robust și permite realizarea timpului universal coordonat, facilitând dezvoltarea de aplicații de datare bazate pe Galileo și utilizarea în cadrul unor aplicații esențiale.
(2) De asemenea, Galileo contribuie la:
(a) serviciul de căutare și salvare (search and rescue support service - SAR) din cadrul sistemului COSPAS-SARSAT, prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și transmiterea de mesaje către acestea printr-o „legătură de retur”;
(b) serviciile de monitorizare a integrității, standardizate la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în vederea utilizării de către serviciile pentru siguranța vieții, pe baza semnalelor de la serviciul deschis Galileo și în combinație cu EGNOS și cu alte sisteme de navigație prin satelit;
(c) serviciile de informare cu privire la condițiile meteorologice spațiale prin centrul de servicii GNSS(23) și serviciile de avertizare timpurie furnizate prin infrastructura terestră a Galileo, destinate în principal să reducă riscurile potențiale pentru utilizatorii serviciilor furnizate de Galileo și de alte GNSS legate de spațiu.
Articolul 45
Servicii furnizate de EGNOS
(1) Serviciile furnizate de EGNOS cuprind:
(a) un serviciu deschis EGNOS (EGNOS open service - EOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum care să fie utilizate de consumatori;
(b) serviciul de acces la datele EGNOS (EGNOS Data Access Service - EDAS), care este gratuit pentru utilizatoriși furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial, oferind performanțe și date îmbunătățite cu o valoare adăugată mai mare decât cele obținute prin EOS;
(c) un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life - SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare temporală cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate și de precizie, inclusiv un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană, în conformitate cu standardele OACI, sau pentru alte sectoare de transport.
(2) Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile tuturor statelor membre situate geografic în Europa, incluzând în acest scop Cipru, Azore, Insulele Canare și Madeira, până la sfârșitul anului 2026.
Acoperirea geografică a EGNOS poate fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, ale țărilor terțe asociate la „cerul unic european” și ale țărilor terțe cuprinse în politica europeană de vecinătate, sub rezerva fezabilității tehnice și în conformitate cu cerințele de securitate menționatela articolul 34 și, pentru serviciul SoL, în temeiul unor acorduri internaționale.
(3) Costul unei asemenea extinderi, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11. Comisia ia în considerare alte programe sau instrumente pentru a finanța aceste activități. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.
Articolul 46
Măsuri de implementare pentru Galileo și pentru EGNOS
Atunci când este necesar pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, Comisia stabilește măsuri necesare pentru:
(a) gestionarea și reducerea riscurilor inerente exploatării Galileo și EGNOS, în special pentru a asigura continuitatea serviciilor;
(b) specificarea etapelor de decizie esențiale pentru monitorizarea și evaluarea implementării Galileo și EGNOS;
(c) stabilirea amplasamentului centrelor care țin de infrastructura terestră a Galileo și a EGNOS, în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea exploatării acestora;
(d) stabilirea specificațiilor tehnice și operaționale referitoare la serviciile menționate la articolul 44 alineatul (1) literele (c), (e), (f) și alineatul (2) litera (c).
Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Articolul 47
Compatibilitate, interoperabilitate și standardizare
(1) Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt pe deplin compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic, inclusiv la nivelul utilizatorilor.
(2) Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare și condițiile aferente sunt prevăzute în acorduri internaționale.
TITLUL VII
Copernicus
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Articolul 48
Domeniul de aplicare al Copernicus
(1) Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile, inclusiv din partea unor părți interesate cum ar fi Agenția Spațială Europeană și EUMETSAT și, după caz și dacă este rentabil, pe baza capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței, maximizând în același timp oportunitățile pentru utilizatorii europeni.
(2) Copernicus furnizează date și informații bazându-se pe nevoile utilizatorilor săi și pe o politicăde acces gratuit, integral și deschis la date.
(2a) Copernicus sprijină formularea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre, în special în domenii cum ar fi mediul, schimbările climatice, sectorul marin, maritim și al atmosferei, agricultura și dezvoltarea rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecția civilă, monitorizarea infrastructurii, siguranța și securitatea, precum și economia digitală, cu scopul de a reduce și mai mult sarcina administrativă.
(3) Copernicus cuprinde patru elemente, și anume:
(a) obținerea datelor, care include:
– dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;
– accesarea datelor de la terți referitoare la observarea Pământului din spațiu;
– accesarea datelor in situ și a altor date auxiliare;
(b) prelucrarea datelor și a informațiilor prin serviciile Copernicus, care include activități pentru generarea de informații cu valoare adăugată în vederea sprijinirii serviciilor de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, de protecție civilă și de securitate▌;
(c) componenta de accesare și de distribuire a datelor, care include infrastructura și serviciile ce asigură descoperirea, vizualizarea, accesarea, distribuirea și exploatarea, precum și arhivarea pe termen lung a datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus într-un mod accesibil utilizatorilor;
(d) componenta de adoptare de către utilizatori, de dezvoltare a pieței și de consolidare a capacităților în conformitate cu articolul 29 alineatul (5), care include activitățile, resursele și serviciile relevante pentru promovarea Copernicus, a datelor și a serviciilor sale, precum și aplicațiile din aval aferente și dezvoltarea lor la toate nivelurile, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1), precum și colectarea și analizarea nevoilor utilizatorilor.
(4) Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale ▌.
CAPITOLUL II
Acțiuni eligibile
Articolul 49
Acțiuni eligibile pentru obținerea datelor
Acțiunile eligibile în cadrul Copernicus acoperă:
(a) acțiuni pentru asigurarea unei mai bune continuități a misiunilor Sentinel existente și pentru dezvoltarea, lansarea, întreținerea și exploatarea unor sateliți Sentinel suplimentari care să extindă sfera de observare, acordând prioritate în special capacităților de observare pentru monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, permițând monitorizarearegiunilor polare și făcând posibile aplicații de mediu inovatoare în domeniul agriculturii, al silviculturii, al gospodăririi apelor și resurselor marineși al patrimoniului cultural;
(b) acțiuni pentru asigurarea accesului la datele de la terți care sunt necesare pentru generarea de servicii Copernicus sau pentru utilizarea de către instituțiile, agențiile, serviciile descentralizate ale Uniunii și, după caz și dacă este rentabil, de către organismele publice naționale sau regionale;
(c) acțiuni pentru asigurarea și coordonarea accesului la date in situ și la alte date auxiliare necesare pentru generarea, calibrarea și validarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus, inclusiv, după caz și dacă este rentabil, utilizarea capacităților naționale existente și evitarea suprapunerilor .
Articolul 50
Acțiuni eligibile pentru serviciile Copernicus
(1) Copernicus include acțiuni în sprijinul următoarelor servicii:
(a) servicii de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, cuprinzând:
– monitorizarea atmosferei, pentru furnizarea de informații privind calitatea aerului la nivel mondial,acordând o atenție specială Europei, și compoziția chimică a atmosferei;
– monitorizarea mediului marin, pentru furnizarea de informații privind starea și dinamica oceanelor, mărilor și ecosistemelor marine și de coastă, resursele și utilizarea acestora;
– monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, siturile ce aparțin patrimoniului cultural, mișcările solului, zonele urbane, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera;
– monitorizarea schimbărilor climatice, pentru furnizarea de informații privind emisiile și absorbțiile antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, variabilele climatice esențiale, noi analize climatice, prognoze sezoniere, previziuni climatice și atribuire, informații privind schimbările din zonele polare și arctice, precum și indicatori la scale temporale și spațiale relevante;
(b) un serviciu de gestionare a situațiilor de urgență, pentru furnizarea de informații în sprijinul autorităților publice însărcinate cu protecția civilă și în colaborare cu ele, oferind asistență pentru operațiunile de protecție civilă și de răspuns la situații de urgență (îmbunătățirea activităților de avertizare timpurie și a capacităților de reacție în situații de criză), precum și pentru acțiunile de prevenire și de pregătire (analize privind riscurile și redresarea) în legătură cu diferite tipuri de dezastre;
(c) un serviciu de securitate pentru a sprijini supravegherea Uniunii și a frontierelor sale externe, supravegherea maritimă și acțiunea externă a Uniunii ca răspuns la provocările în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea, precum și obiectivele și acțiunile politicii externe și de securitate comune.
(2) Comisia, dacă este cazul, cu sprijinul unor experți externi independenți, asigură pertinența serviciilor:
(a) validând fezabilitatea tehnică și adecvarea cerințelor exprimate de comunitățile de utilizatori;
(b) evaluând mijloacele și soluțiile propuse sau executate, pentru a îndeplini cerințele comunităților de utilizatori și obiectivele programului.
Articolul 51
Acțiuni eligibile pentru accesarea și distribuirea datelor și informațiilor ▌
(1) Copernicus include acțiuni menite să asigure accesul îmbunătățit la toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și, acolo unde este cazul, să pună la dispoziție infrastructuri și servicii suplimentare pentru a promova distribuirea, accesarea și utilizarea datelor și informațiilor respective.
(2) În cazul în care datele Copernicus sau informațiile Copernicus sunt sensibile din punctul de vedere al securității, în conformitate cu articolele 12 la 16 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013(24) al Comisiei, Comisia poate încredința uneia sau mai multor entități fiduciare achiziționarea, supravegherea achiziționării, accesarea și distribuirea datelor și informațiilor respective. Aceste entități instituie și mențin un registru al utilizatorilor acreditați și acordă acces la datele restricționate prin intermediul unui flux de lucru separat.
CAPITOLUL III
Politica privind datele Copernicus
Articolul 52
Politica privind datele Copernicus și informațiile Copernicus
(1) Datele Copernicus și informațiile Copernicus sunt furnizate utilizatorilor în temeiul următoarei politici de date gratuite, complete și deschise:
(a) utilizatorii Copernicus pot, în mod gratuit și la nivel mondial, să reproducă, să distribuie, să comunice publicului, să adapteze și să modifice toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și să le combine cu alte date și informații;
(b) politica de date gratuite, complete și deschise include următoarele limitări:
(i) formatele, actualitatea și caracteristicile de diseminare ale datelor Copernicus și informațiilor Copernicus sunt predefinite;
(ii) se respectă condițiile de acordare a licențelor pentru datele de la terți și informațiile de la terți utilizate la producerea informațiilor provenite de la serviciile Copernicus, acolo unde cazul;
(iii) limitările de securitate care rezultă din cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1);
(iv) – se asigură protecția împotriva riscului de perturbare a sistemului care produce sau pune la dispoziție datele Copernicus și informațiile Copernicus, precum și a datelor în sine;
(v) se asigură protecția accesului fiabil la datele Copernicus și la informațiile Copernicus pentru utilizatorii europeni.
(2) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de completare a alineatului (1) în legătură cu specificațiile și condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.
(3) Comisia eliberează licențe și notificări pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus, inclusiv clauze de atribuire, în conformitate cu politica privind datele Copernicus stabilită în prezentul regulament și cu actele delegate aplicabile în temeiul alineatului (2).
(a) crearea, dezvoltarea și exploatarea unei rețele de senzori SST tereștri și/sau spațiali ai statelor membre, inclusiv senzori dezvoltați prin intermediul Agenției Spațiale Europene sau al sectorului privat al Uniunii și senzori ai Uniunii exploatați la nivel național, pentru a supraveghea și a urmări obiecte spațiale și pentru a produce un catalog european de obiecte spațiale ▌;
(b) prelucrarea și analizarea datelor SST la nivel național pentru a genera informațiile și serviciile SST menționate la articolul 54;
(c) furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 utilizatorilor menționați la articolul 55;
(cc) monitorizarea și urmărirea realizării de sinergii cu inițiativele care promovează dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de eliminare a vehiculelor spațiale la sfârșitul duratei de viață operațională, a sistemelor tehnologice de prevenire și eliminare a deșeurilor spațiale, precum și cu inițiativele internaționale din domeniul gestionării traficului spațial.
(2) Subcomponentele SST acordă sprijin tehnic și administrativ și pentru a asigura tranziția dintre programul spațial al UE și cadrul de sprijin pentru SST instituit prin Decizia nr. 541/2014/UE.
Articolul 54
Serviciile SST
(1) Serviciile SST cuprind:
(a) evaluarea riscurilor de coliziune între vehicule spațiale sau între vehicule spațiale și deșeuri spațiale, precum și posibila generare de alerte pentru evitarea coliziunilor în timpul fazelor de lansare și de orbită provizorie, de plasare pe orbită, de funcționare pe orbită și de eliminare ale misiunilor vehiculelor spațiale;
(b) detectarea și caracterizarea fragmentărilor, a dezintegrărilor sau a coliziunilor pe orbită;
(c) evaluarea riscurilor referitoare la reintrarea necontrolată a obiectelor spațiale și a deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și generarea de informații conexe, inclusiv estimarea momentului și a locului probabil al posibilului impact;
(d) dezvoltarea activităților pregătitoare pentru:
(i) limitarea deșeurilor spațiale cu scopul de a reduce generarea lor, și
(ii) depoluarea spațiului prin gestionarea deșeurilor spațiale existente.
(2) Serviciile SST sunt gratuite, disponibile în orice moment fără întrerupere și adaptate la nevoile utilizatorilor menționați la articolul 55.
(3) Statele membre participante, Comisia și, dacă este cazul, Serviciul de asistență imediată, nu pot fi considerate responsabile pentru:
(a) prejudiciile care rezultă din lipsa sau din întreruperea furnizării de servicii SST;
(b) întârzierea în furnizarea de servicii SST;
(c) inexactitatea informațiilor furnizate prin intermediul serviciilor SST; sau
(d) acțiunile întreprinse ca răspuns la furnizarea de servicii SST.
Articolul 55
Utilizatorii SST
(1) Utilizatorii UE includ:
(a) utilizatorii de bază ai SST: statele membre, SEAE, Comisia, Consiliul, Agenția, precum și proprietarii și operatorii de vehicule spațiale din sectorul public și din cel privat stabiliți în Uniune;
(b) utilizatorii SST care nu sunt de bază: alte entități publice și private ▌stabilite în Uniune.
Utilizatorii de bază ai SST au acces la toate serviciile SST menționate la articolul 54 alineatul (1).
Utilizatorii SST care nu sunt de bază au acces la serviciile SST menționate la articolul 54 alineatul (1) literele (b)-(d).
(2) Utilizatorii internaționali includ țări terțe, organizații internaționale care nu își au sediul central în Uniune și entități private care nu sunt stabilite în Uniune în următoarele condiții:
(a) țările terțe și organizațiile internaționale care nu își au sediul în Uniune pot avea acces la serviciile SST în temeiul articolului 8 alineatul (1a);
(b) entitățile private care nu sunt stabilite în Uniune pot avea acces la serviciile SST cu condiția să se încheie un acord internațional, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1a), cu țara terță în care sunt stabilite, prin care li se acordă accesul.
(3) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, nu este necesar niciun acord internațional în cazul în care serviciul SST menționat la articolul 54 alineatul (1) este disponibil public.
(4) Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate privind accesul la serviciile SST și procedurile relevante. Aceste dispoziții se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Articolul 56
Participarea statelor membre
(1) Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54,care acoperă toate orbitele, înaintează Comisiei o propunere comună unică, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:
(a) deținerea sau accesul la senzori SST adecvați disponibili pentru SST UE și la resursele umane necesare pentru exploatarea acestora ori deținerea sau accesul la capacități de analiză operațională și de prelucrare a datelor adecvate concepute special pentru SST și disponibile pentru SST UE;
(b) realizarea și validarea de către statul membru relevant a evaluării inițiale a riscurilor de securitate pentru fiecare activ SST;
(c) un plan de acțiune care ține seama de planul de coordonare adoptat în temeiul articolului 6 din Decizia 541/2014/UE, pentru punerea în aplicare a activităților stabilite la articolul 53 din prezentul regulament;
(d) repartizarea diferitelor activități între echipele de experți desemnate în temeiul articolului 57;
(e) normele privind schimbul de date necesare pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul 4.
În ceea ce privește criteriile stabilite la literele (a) și (b), fiecare stat membru care dorește să participe la furnizarea de servicii SST își demonstrează conformitatea cu aceste criterii în mod separat.
În ceea ce privește criteriile stabilite la literele (c)-(e), toate statele membre care doresc să participe la furnizarea de servicii SST își demonstrează conformitatea cu aceste criterii în mod separat.
(2) Criteriile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt considerate a fi îndeplinite de statele membre participante ale căror entități naționale desemnate fac parte din consorțiul instituit în conformitate cu articolul 7 din Decizia nr. 541/2014/UE la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună în conformitate cu alineatul (1) sau în cazul în care Comisia consideră că o propunere comună astfel prezentată nu respectă criteriile menționate la alineatul (1), cel puțin cinci state membre ▌pot prezenta ▌ Comisiei o nouă propunere comună care demonstrează conformitatea cu criteriile menționate la alineatul (1)▌.
(4) Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispozițiile detaliate privind procedurile și elementele menționate la alineatele (1)-(3). Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Articolul 57
Cadrul organizatoric pentru participarea statelor membre
(1) Toate statele membre care au prezentat o propunere ce a fost considerată conformă de către Comisie în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) sau care au fost selectate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (3) desemnează o entitate națională constitutivă stabilită pe teritoriul lor care să le reprezinte. Entitatea națională constitutivă este o autoritate publică a unui stat membru sau un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;
(2) Entitățile naționale constitutive desemnate de statele membre în temeiul alineatului (1) încheie un acord privind crearea unui parteneriat SST și stabilirea normelor și a mecanismelor pentru cooperarea lor în ceea ce privește punerea în aplicare a activităților menționate la articolul 53. Acordul respectiv include, în special, elementele menționate la articolul 56 alineatul (1) literele (c)-(e) și instituirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date SST și de informații SST.
(3) Entitățile naționale constitutive dezvoltă servicii SST ale Uniunii de înaltă calitate în conformitate cu un plan multianual, cu indicatori-cheie de performanță relevanți și cu cerințele utilizatorilor, pe baza activităților echipelor de experți menționate la alineatul (6). Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, planul multianual și indicatorii-cheie de performanță, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
(4) Entitățile naționale constitutive leagă în rețea senzorii existenți și posibilii senzori viitori pentru a-i exploata într-un mod coordonat și optimizat în vederea instituirii și menținerii unui catalog european comun actualizat, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale.
(5) Statele membre participante realizează acreditarea de securitate pe baza cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1).
(6) Statele membre participante la SST desemnează echipe de experți care să se ocupe cu aspecte specifice legate de diferitele activități SST. Echipele de experți sunt permanente, gestionate și dotate cu personal de către entitățile naționale constitutive ale statelor membre care le-au creat și pot include experți din fiecare entitate națională constitutivă.
(7) Entitățile naționale constitutive și echipele de experți asigură protecția datelor SST, a informațiilor SST și a serviciilor SST.
(8) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de stabilire a unor norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la SST. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Articolul 58
Serviciul de asistență imediată SST
(1) Comisia, luând în considerare recomandarea entităților naționale constitutive, selectează serviciul de asistență imediată SST pe baza celor mai bune cunoștințe de specialitate privind aspectele legate de securitate și de furnizarea de servicii. Acest serviciu de asistență imediată:
(a) furnizează interfețele securizate necesare pentru centralizarea, stocarea și punerea la dispoziția utilizatorilor SST a informațiilor SST, asigurând tratarea și trasabilitatea adecvată a acestora;
(b) furnizează rapoarte ▌cu privire la performanța serviciilor SST pentru parteneriatul SST și pentru Comisie;
(c) colectează feedbackul necesar pentru parteneriatul SST cu scopul de a asigura alinierea necesară a serviciilor la așteptările utilizatorilor;
(d) sprijină, promovează și încurajează utilizarea serviciilor.
(2) Entitățile naționale constitutive încheie acordurile de punere în aplicare necesare cu serviciul de asistență imediată SST.
SECȚIUNEA II
Condițiile meteorologice spațiale și NEO
Articolul 59
Activități meteorologice spațiale
(1) Subcomponentele de meteorologie spațială pot sprijini următoarele activități:
(a) evaluarea și identificarea nevoilor utilizatorilor din sectoarele identificate la alineatul (2) litera (b), în scopul stabilirii serviciilor meteorologice spațiale care urmează să fie furnizate;
(b) furnizarea de servicii meteorologice spațiale către utilizatorii de servicii meteorologice spațiale, în conformitate cu cerințele tehnice și cu nevoile identificate ale utilizatorilor.
(2) Serviciile meteorologice spațiale sunt disponibile în orice moment fără întrerupere. Comisiaselectează respectivele servicii prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu următoarele norme:
(a) Comisia stabilește prioritatea serviciilor meteorologice spațiale care urmează să fie furnizate la nivelul Uniunii în funcție de nevoile utilizatorilor, de maturitatea tehnologică a serviciilor și de rezultatul unei evaluări a riscurilor;
(b) serviciile meteorologice spațiale pot contribui la activități de protecție civilă și la protejarea unei game ample de sectoare cum ar fi: spațiul, transportul, GNSS, rețele de energie electrică și comunicații.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2).
(3) Selecția entităților publice sau private care urmează să furnizeze servicii meteorologice spațiale se face printr-o procedură de ofertare.
Articolul 60
Activitățile privind NEO
(1) Subcomponentele NEO pot sprijini următoarele activități:
(a) cartografierea capacităților statelor membre de detectare și de monitorizare a NEO;
(b) promovarea legării în rețea a instalațiilor și a centrelor de cercetare ale statelor membre;
(c) dezvoltarea serviciului menționat la alineatul (2);
(d) dezvoltarea unui serviciu de rutină de reacție rapidă capabil să caracterizeze NEO recent descoperite;
(e) crearea unui catalog european al NEO.
(2) Comisia, în domeniul său de competență, poate stabili proceduri pentru a coordona, cu participarea organismelor competente ale Națiunilor Unite, acțiunile Uniunii și ale autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă în cazul în care se constată că un NEO se aproprie de Pământ.
CAPITOLUL II
GOVSATCOM
Articolul 61
Domeniul de aplicare al GOVSATCOM
În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit,cu cerințe de securitate corespunzătoare. Această componentă cuprinde:
(a) dezvoltarea, construirea și exploatarea infrastructurii segmentului terestru menționate la articolul 66 și, după caz, a infrastructurii spațiale menționate la articolul 69;
(b) achiziționarea capacității, a serviciilor și a echipamentelor de utilizare pentru comunicarea prin satelit guvernamentală și comercială necesare pentru furnizarea serviciilor GOVSATCOM;
(c) măsurile necesare pentru creșterea interoperabilității și a gradului de standardizare a echipamentelor de utilizare GOVSATCOM.
Articolul 62
Capacitățile și serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM
(1) Furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM ▌este asigurată astfel cum se prevede în portofoliul de servicii menționat la alineatul (3), în conformitate cu cerințele operaționale menționate la alineatul (2) și cu cerințele de securitate specifice GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (1) și în limitele normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorității, menționate la articolul 65. Accesul la capacitățile și serviciile GOVSATCOM este gratuit pentru utilizatorii instituționali și guvernamentali, cu excepția cazului în care Comisia adoptă o politică tarifară în conformitate cu articolul 65 alineatul (2).
(2) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unor specificații tehnice pentru cazuri de utilizare legate în special de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Aceste cerințe operaționale se bazează pe analiza detaliată a cerințelor utilizatorilor și țin seama de cerințele care decurg din rețelele și din echipamentele de utilizare existente. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
(3) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicare prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Aceste măsuri sunt actualizate periodicși se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1) și stabilesc prioritatea serviciilor furnizate utilizatorilor în funcție de pertinența și importanța lor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
(3a) Portofoliul de servicii menționat la alineatul (3) ia în considerare serviciile existente disponibile în regim comercial, pentru a nu denatura competiția de pe piața internă.
(4) Utilizatorii GOVSATCOM au acces la capacitățile și la serviciile enumerate în portofoliul de servicii. Accesul respectiv este furnizat prin intermediul centrelor GOVSATCOM menționate la articolul 66.
Articolul 63
Furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit
Capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit din cadrul acestei componente pot fi furnizate de următoarele entități:
(a) participanții la GOVSATCOM menționați la articolul 67 și
(b) persoanele juridice acreditate în mod corespunzător să furnizeze capacități sau servicii satelitare în conformitate cu procedura de acreditare de securitate menționată la articolul 36, care se bazeazăpecerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1) definite pentru componenta GOVSATCOM.
Articolul 64
Utilizatorii GOVSATCOM
(1) Următoarele entități pot fi utilizatori GOVSATCOM, cu condiția să le fie încredințate sarcini legate de supravegherea și de gestionarea unor misiuni, operațiuni și infrastructuri de urgență și critice din punctul de vedere al securității:
(a) o autoritate publică a Uniunii sau a unui stat membru ori un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;
(b) o persoană fizică sau juridică care acționează în numele și sub controlul unei entități menționate la litera (a).
(2) Utilizatorii GOVSATCOM sunt autorizați în mod corespunzător de un participant menționat la articolul 67 pentru a utiliza capacitățile și serviciile GOVSATCOM și respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 34 alineatul (1) definite pentru componenta GOVSATCOM.
Articolul 65
Partajarea resurselor și stabilirea priorității
(1) Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicarea prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de siguranță și de securitate a utilizatorilor. Această analiză ia în considerare infrastructura de comunicare existentă și disponibilitatea capacităților existente, precum și acoperirea lor geografică, la nivelul Uniunii și al statelor membre. La această partajare și stabilire a priorității se acordă prioritate utilizatorilor în funcție de pertinența și importanța lor.
(2) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, normele detaliate privind partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare, ținând seama de cererea preconizată pentru diferitele cazuri de utilizare, de analiza riscurilor de securitate pentru cazurile de utilizare respective și, după caz, de eficiența din punctul de vedere al costurilor.
Prin definirea unei politici tarifare în cadrul acestor norme, Comisia se asigură că furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM nu denaturează piața și că nu există o penurie de capacități GOVSATCOM.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
(3) Partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit între utilizatorii GOVSATCOM care sunt autorizați de același participant la GOVSATCOM se determină și se implementează de către participantul respectiv.
Articolul 66
Exploatarea și infrastructura segmentului terestru
(1) Segmentul terestru include infrastructura necesară pentru a permite furnizare de servicii utilizatorilor în conformitate cu articolul 65, în special centrele GOVSATCOM care sunt achiziționate în cadrul acestei componente pentru a conecta utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit. Segmentul terestru și funcționarea sa respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 34 alineatul (1) definite pentru componenta GOVSATCOM.
(2) Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, amplasamentul infrastructurii segmentului terestru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3) și nu aduc atingere dreptului unui stat membru de a decide să nu găzduiască o astfel de infrastructură.
Articolul 67
Participanții la GOVSATCOM și autoritățile competente
(1) Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE sunt participanți la GOVSATCOM în măsura în care autorizează utilizatori ai GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicare prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru.
În cazul în care Consiliul, Comisia sau SEAE autorizează utilizatorii GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicare prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru, pe teritoriul unui stat membru, o astfel de autorizație sau dispoziție nu contravine dispozițiilor privind neutralitatea sau nealinierea prevăzute în dreptul constituțional al statului membru respectiv.
(2) Agențiile Uniunii pot deveni participanți la GOVSATCOM numai în măsura în care acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii sarcinilor lor și în conformitate cu normele detaliate prevăzute de un acord administrativ încheiat între agenția în cauză și instituția Uniunii sub a cărei supraveghere se află.
(3) Fiecare participant desemnează o singură autoritate competentă GOVSATCOM.
(4) O autoritate competentă GOVSATCOM se asigură că
(a) utilizarea serviciilor se face în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;
(b) drepturile de acces pentru utilizatorii GOVSATCOM sunt stabilite și gestionate;
(c) echipamentele de utilizare și informațiile și conexiunile de comunicare electronică asociate sunt folosite și gestionate în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;
(d) este stabilit un punct central de contact care să furnizeze asistență, în funcție de necesități, pentru raportarea amenințărilor și a riscurilor de securitate, în special în ceea ce privește detectarea interferențelor electromagnetice potențial dăunătoare care afectează serviciile din cadrul acestei componente.
Articolul 68
Monitorizarea cererii și ofertei în ceea ce privește GOVSATCOM
Comisia monitorizează în continuu evoluția ofertei, inclusiv capacitățile GOVSATCOM existente în orbită pentru a fi puse în comun și partajate, și a cererii de capacități și de servicii GOVSATCOM, ținând seama de noile riscuri și amenințări, precum și de noile evoluții tehnologice, pentru a optimiza echilibrarea ofertei cu cererea în ceea ce privește serviciile GOVSATCOM.
▌
TITLUL IX
AGENȚIA UNIUNII EUROPENE PENTRU PROGRAMUL SPAȚIAL
CAPITOLUL I
Dispoziții generale referitoare la agenție
Articolul 70
Statutul juridic al agenției
(1) Agenția este un organism al Uniunii și are personalitate juridică.
(2) În fiecare stat membru, agenția se bucură de cea mai amplă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legii. Ea poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în proceduri judiciare.
(3) Agenția este reprezentată de directorul său executiv.
Articolul 71
Sediul agenției și birourile locale
(1) Sediul agenției se află la Praga (Republica Cehă).
(2) Personalul agenției ar putea lucra într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 sau (UE) 2017/1406 a Comisiei pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant.
(3) În funcție de necesitățile programului, agenția poate înființa birouri locale în statele membre, astfel cum se prevede la articolul 79 alineatul (2).
CAPITOLUL II
Organizarea agenției
Articolul 72
Structura administrativă și de conducere
(1) Structura administrativă și de conducere a agenției cuprinde:
(a) consiliul de administrație;
(b) directorul executiv;
(c) consiliul de acreditare de securitate.
(2) Consiliul de administrație, directorul executiv și consiliul de acreditare de securitate ▌cooperează pentru a asigura funcționarea agenției și coordonarea conform procedurilor determinate de regulile interne ale agenției, cum ar fi regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a statutului personalului și normele privind accesul la documente.
Articolul 73
Consiliul de administrație
(1) Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din trei reprezentanți ai Comisiei, toți având drept de vot. Consiliul de administrație include, de asemenea, un membru desemnat de Parlamentul European, care nu are drept de vot.
(2) Președintele sau vicepreședintele consiliului de acreditare de securitate, un reprezentant al Consiliului, un reprezentant al Înaltului Reprezentant și un reprezentant al Agenției Spațiale Europene sunt invitați să asiste la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori, pentru chestiunile care îi privesc direct, în condițiile stipulate de regulamentul de procedură al consiliului de administrație.
(3) Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.
(4) Fiecare stat membru numește un membru și un membru supleant în consiliul de administrație ▌ pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor agenției, ținând seama de competențele manageriale, administrative și bugetare relevante. Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în consiliul de administrație, pentru a asigura continuitatea activităților acestui consiliu. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.
(5) Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit ▌.
(6) Atunci când este cazul, participarea reprezentanților unor țări terțe sau organizații internaționale și condițiile de participare se stabilesc în acordurile menționate la articolul 98 și respectă regulamentul de procedură al consiliului de administrație. Acești reprezentanții nu au drept de vot.
Articolul 74
Președintele consiliului de administrație
(1) Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi cu drept de vot. Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.
(2) Mandatul președintelui și al vicepreședintelui are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. El se încheie în cazul în care persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de administrație.
(3) Consiliul de administrație are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi.
Articolul 75
Reuniunile consiliului de administrație
(1) Reuniunile consiliului de administrație sunt convocate de președintele acestuia.
(2) Directorul executiv participă la deliberări, cu excepția cazului în care președintele decide altfel. Directorul executiv nu are drept de vot.
(3) Consiliul de administrație ține reuniuni ordinare de cel puțin două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.
(4) Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator. Sub rezerva regulamentului de procedură al consiliului de administrație, membrii acestuia pot fi asistați de consultanți sau de experți.
(5) În cazul în care discuția se referă la utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, reprezentanții ▌ statelor membre și reprezentanții Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație, în scop de informare, însă doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și un reprezentant al Comisiei pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, el este înlocuit de reprezentanții unui stat membru care deține astfel de infrastructuri. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește situațiile în care se aplică această procedură.
(6) Agenția asigură secretariatul consiliului de administrație.
Articolul 76
Regulile de vot ale consiliului de administrație
(1) Cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel, consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot.
O majoritate de două treimi din toți membrii cu drept de vot este necesară pentru alegerea și demiterea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de administrație și pentru adoptarea bugetului și a programelor de lucru, aprobarea acordurilor menționate la articolul 98 alineatul (2), aprobarea normelor de securitate ale agenției, adoptarea regulamentului de procedură, înființarea de birouri locale și aprobarea acordurilor de găzduire menționate la articolul 92.
(2) Fiecare reprezentant al statelor membre și al Comisiei dispune de un vot. Dacă un membru cu drept de vot este absent, supleantul său poate exercita dreptul de vot al acestuia. Deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (2) litera (a) ▌, cu excepția chestiunilor care fac obiectul capitolului II din titlul V sau deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (5) se adoptă numai cu votul favorabil al reprezentanților Comisiei.
(3) Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește în mod mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru, precum și cerințele privind cvorumul, dacă este cazul.
Articolul 77
Sarcinile consiliului de administrație
(1) Consiliul de administrație se asigură că agenția își îndeplinește misiunea care îi este încredințată, în condițiile stabilite de prezentul regulament, și ia orice decizie necesară în acest scop, fără a aduce atingere competențelor atribuite consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V.
(2) În plus, consiliul de administrație:
(a) adoptă, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, programul de lucru al agenției pentru anul care urmează, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (b), și după primirea avizului Comisiei;
(x) adoptă, până la data de 30 iunie a primului an al cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul de lucru multianual al agenției pentru perioada acoperită de cadrul financiar multianual după integrarea, fără modificări, a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (a), și după primirea avizului Comisiei. Parlamentul European este consultat cu privire la programul de lucru multianual, numai că această consultare este doar un schimb de opinii și rezultatul său nu este obligatoriu pentru agenție;
(b) îndeplinește funcțiile bugetare stabilite la articolul 84 alineatele (5), (6), (10) și (11);
(c) supraveghează funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (3) litera (b);
(d) adoptă normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(25), în conformitate cu articolul 94;
(e) aprobă acordurile menționate la articolul 98, după consultarea consiliului de acreditare de securitate cu privire la dispozițiile acordurilor referitoare la acreditarea de securitate;
(f) adoptă procedurile tehnice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;
(g) adoptă raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul (80) litera (c), și îl transmite, până la 1 iulie, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi;
(h) dă curs în mod corespunzător concluziilor și recomandărilor care decurg din evaluările și auditurile menționate la articolul 102, precum și celor care decurg din anchetele efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și din toate rapoartele de audit intern sau extern și transmite autorității bugetare toate informațiile relevante cu privire la rezultatele procedurilor de evaluare;
(i) este consultat de directorul executiv cu privire la acordurile-cadru de parteneriat financiar menționate la articolul 31 alineatul (2) și la acordurile de contribuție menționate la articolele 28 alineatul (2a) și 30 alineatul (5) înainte de semnarea acestora;
(j) adoptă normele de securitate ale agenției, menționate la articolul 96;
(k) aprobă, pe baza unei propuneri a directorului executiv, o strategie antifraudă;
(l) aprobă, atunci când este necesar și pe baza unei propuneri a directorului executiv, structurile organizaționale menționate la articolul 77 alineatul (1) litera (n);
▌
(n) numește un contabil, care poate fi contabilul Comisiei, căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți și care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor sale;
(o) își adoptă și își publică regulamentul de procedură.
(3) În ceea ce privește personalul agenției, consiliul de administrație exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite de Statutul funcționarilor Uniunii Europene („Statutul funcționarilor”), și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite de Regimul aplicabil celorlalți agenți („competențele autorității împuternicite să facă numiri”).
Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului executiv competențele relevante ale autorității împuternicite să facă numiri și definește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv raportează consiliului de administrație cu privire la exercitarea respectivelor competențe delegate. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.
În aplicarea celui de al doilea paragraf al prezentului alineat, consiliul de administrație poate, în cazul în care circumstanțe excepționale impun acest lucru, să suspende temporar, printr-o decizie, delegarea către directorul executiv a competențelor autorității împuternicite să facă numiri și a competențelor subdelegate de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau altui membru al personalului decât directorul executiv.
Prin derogare de la al doilea paragraf, consiliul de administrație are obligația să delege președintelui consiliului de acreditare de securitate competențele menționate la primul paragraf în ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare de luat în ceea ce privește personalul în cauză.
Consiliul de administrație adoptă măsurile de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și, respectiv, a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 110 din Statutul funcționarilor. În ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare relevante, consiliul de administrație consultă în prealabil consiliul de acreditare de securitate și ține cont în mod corespunzător de observațiile acestuia.
El adoptă, de asemenea, o decizie prin care stabilește norme privind detașarea experților naționali în cadrul agenției. Înainte de a adopta această decizie, consiliul de administrație consultă consiliul de acreditare de securitate cu privire la detașarea experților naționali implicați în activitățile de acreditare de securitate menționate la capitolul II din titlul V și ține seama în mod corespunzător de observațiile acestuia.
(4) Consiliul de administrație numește directorul executiv și poate prelungi sau încheia mandatul acestuia în conformitate cu articolul 89.
(5) Consiliul de administrație exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv în ceea ce privește conduita acestuia, în special în ceea ce privește aspectele de securitate care țin de competența agenției, cu excepția activităților realizate în conformitate cu capitolul II din titlul V.
Articolul 78
Directorul executiv
(1) Agenția este condusă de directorul său executiv. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație.
Prezentul alineat nu aduce atingere autonomiei și independenței consiliului de acreditare de securitate și personalului agenției aflat sub supravegherea sa în conformitate cu articolul 82 și nici prerogativelor acordate consiliului de acreditare de securitate și președintelui consiliului de acreditare de securitate, în conformitate cu articolele 37 și, respectiv, 81.
(2) Fără a aduce atingere competențelor Comisiei și consiliului de administrație, directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism.
(a) reprezintă agenția și semnează acordul menționat la articolele 31 alineatul (2), 28 alineatul (2a) și 30 alineatul (5);
(b) pregătește lucrările consiliului de administrație și participă, fără a avea drept de vot, la lucrările consiliului de administrație, sub rezerva articolului 76 al doilea paragraf;
(c) pune în aplicare deciziile consiliului de administrație;
(d) pregătește programele de lucru anuale și multianuale ale agenției și le prezintă spre aprobare consiliului de administrație, cu excepția părților pregătite și adoptate de consiliul de acreditare de securitate în conformitate cu articolul 80 literele (a) și (b);
(e) pune în aplicare programele de lucru anuale și multianuale, cu excepția părților puse în aplicare de președintele consiliului de acreditare de securitate;
(f) întocmește un raport intermediar privind punerea în aplicare a programului de lucru anual și, dacă este cazul, a programului de lucru multianual pentru fiecare reuniune a consiliului de administrație, integrând fără modificări partea elaborată de președintele consiliului de acreditare de securitate;
(g) întocmește raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, cu excepția părții elaborate și adoptate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (c), în ceea ce privește activitățile reglementate de titlul V și îl transmite consiliului de administrație spre aprobare;
(h) se ocupă de administrarea de zi cu zi a agenției și ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea de instrucțiuni administrative interne și publicarea de anunțuri, pentru a asigura funcționarea agenției în conformitate cu prezentul regulament;
(i) întocmește un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției în conformitate cu articolul 84 și execută bugetul în conformitate cu articolul 85;
(j) asigură faptul că agenția, în calitate de operator al Centrului de monitorizare a securității Galileo, este în măsură să se conformeze instrucțiunilor prevăzute în Decizia 2014/496/PESC și să își îndeplinească rolul menționat la articolul 6 din Decizia nr. 1104/2011/UE;
(k) asigură circulația tuturor informațiilor relevante, în special cu privire la securitate, în cadrul structurii agenției menționate la articolul 72 alineatul (1);
(l) stabilește, în strânsă cooperare cu președintele consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește chestiunile referitoare la activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V, structurile organizaționale ale agenției și le înaintează spre aprobare consiliului de administrație. Aceste structuri reflectă caracteristicile specifice ale diverselor componente ale programului;
(m) exercită, în ceea ce privește personalul agenției, competențele menționate la articolul 37 alineatul (3) primul paragraf, în măsura în care competențele respective i-au fost delegate în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) al doilea paragraf;
(n) se asigură că consiliul de acreditare de securitate, organismele menționate la articolul 37 alineatul (3) și președintele consiliului de acreditare de securitate dispun de un secretariat și de toate resursele necesare bunei lor funcționări;
(o) întocmește un plan de acțiune pentru a asigura faptul că se dă curs constatărilor și recomandărilor cuprinse în evaluările menționate la articolul 102, cu excepția părții din planul de acțiune referitoare la activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, și prezintă semestrial Comisiei un raport intermediar, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, pe care îl prezintă de asemenea consiliului de administrație spre informare;
(p) ia următoarele măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii:
(i) ia măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de supraveghere eficace;
(ii) atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;
(q) elaborează pentru agenție o strategie antifraudă care este proporțională cu riscul de fraudă, având în vedere o analiză costuri-beneficii a măsurilor care urmează să fie puse în aplicare și ținând cont de constatările și de recomandările care rezultă din anchetele OLAF, și o transmite spre aprobare consiliului de administrație;
(r) prezintă Parlamentului European rapoarte cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale, atunci când i se solicită să facă acest lucru. Consiliul îi poate solicita directorului executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale.
(2) Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a Comisiei, a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. S-ar putea să fie nevoie de un acord de găzduire cu statul membru (statele membre) în cauză. Acolo unde este posibil, impactul asupra alocării de personal și bugetului se inserează în proiectul de document de programare unic menționat la articolul 84 alineatul (6).
Articolul 80
Sarcinile administrative ale consiliului de acreditare de securitate
Pe lângă sarcinile menționate la articolul 37, consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini în cadrul administrării agenției:
(a) întocmește și aprobă partea programului de lucru multianual referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru multianual;
(b) întocmește și aprobă partea programului de lucru anual referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru anual;
(c) întocmește și aprobă partea raportului anual referitoare la activitățile și perspectivele agenției reglementate de capitolul II din titlul V, precum și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și perspective, și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în raportul anual.
Articolul 81
Președintele consiliului de acreditare de securitate
(1) Consiliul de acreditare de securitate alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor care dețin drept de vot. În cazul în care nu s-a obținut o majoritate de două treimi în urma a două reuniuni ale consiliului de acreditare de securitate, este necesară o majoritate simplă.
(2) Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta din urmă nu își poate îndeplini îndatoririle.
(3) Consiliul de acreditare de securitate are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi. El adoptă decizia de revocare cu o majoritate de două treimi.
(4) Mandatul președintelui și al vicepreședintelui consiliului de acreditare de securitate are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. Fiecare mandat se încheie atunci când persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de acreditare de securitate.
Articolul 82
Aspecte organizaționale ale consiliului de acreditare de securitate
(1) Consiliul de acreditare de securitate are acces la toate resursele umane și materiale necesare pentru a își îndeplini sarcinile în mod independent. El are acces la orice informație care îi este utilă pentru îndeplinirea sarcinilor sale și de care dispun celelalte organe ale agenției, fără a aduce atingere principiilor autonomiei și independenței menționate la articolul 36 litera (i).
(2) Consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia își desfășoară activitatea într-un mod care le asigură autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de exploatarea sistemelor, în conformitate cu obiectivele diverselor componente ale programului. Niciunui membru al personalului agenției aflat sub autoritatea consiliului de acreditare de securitate nu i se pot încredința, în același timp, alte sarcini în cadrul agenției.
În acest scop, în cadrul agenției se stabilește o separare organizațională efectivă între personalul implicat în activități reglementate de capitolul II din titlul V și celelalte categorii de personal al agenției. Consiliul de acreditare de securitate informează imediat directorul executiv, consiliul de administrație și Comisia cu privire la orice circumstanțe care i-ar putea pune în pericol autonomia sau independența. În cazul în care nu se găsește nicio soluție în cadrul agenției, Comisia analizează situația, consultându-se cu părțile relevante. Pe baza rezultatului acestei analize, Comisia ia măsurile corespunzătoare de atenuare care urmează să fie puse în aplicare de agenție și informează Parlamentul European și Consiliul în această privință.
(3) Consiliul de acreditare de securitate înființează organisme speciale aflate în subordinea sa, care să se ocupe de chestiuni specifice urmând instrucțiunile sale. În special, concomitent cu asigurarea continuității necesare a activității, el instituie o comisie care să efectueze teste și reexaminări ale analizelor de securitate și care să elaboreze rapoartele de risc relevante pentru a sprijini consiliul în procesul de pregătire a deciziilor sale. Consiliul de acreditare de securitate poate institui și desființa grupuri de experți care să contribuie la activitatea acestei comisii.
Articolul 83
Sarcinile președintelui consiliului de acreditare de securitate
(1) Președintele consiliului de acreditare de securitate se asigură că respectivul consiliu își desfășoară activitățile de acreditare de securitate în mod complet independent și îndeplinește următoarele sarcini:
(a) gestionează activitățile de acreditare de securitate sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;
(b) pune în aplicare partea programelor de lucru multianuale și anuale ale agenției care este reglementată de capitolul II din titlul V, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;
(c) cooperează cu directorul executiv pentru a îl ajuta să întocmească proiectul de schemă de personal menționat la articolul 84 alineatul (4) și structurile organizaționale ale agenției;
(d) întocmește partea raportului intermediar referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și o prezintă consiliului de acreditare de securitate și directorului executiv în timp util pentru a fi integrată în raportul intermediar;
(e) întocmește partea raportului anual și a planului de acțiune referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și o prezintă directorului executiv în timp util;
(f) reprezintă agenția pentru activitățile și deciziile reglementate de capitolul II din titlul V;
(g) exercită, în ceea ce privește personalul agenției implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, competențele menționate la articolul 77 alineatul (3) primul paragraf care îi sunt delegate în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) al patrulea paragraf.
(2) În ceea ce privește activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe președintele consiliului de acreditare de securitate în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale.
CAPITOLUL III
Dispoziții financiare referitoare la agenție
Articolul 84
Bugetul agenției
(1) Fără a aduce atingere altor resurse și redevențe, ▌ veniturile agenției includ o contribuție din partea Uniunii înscrisă în bugetul Uniunii pentru a asigura un echilibru între venituri și cheltuieli. Agenția poate primi subvenții ad-hoc de la bugetul Uniunii.
(2) Cheltuielile agenției includ cheltuielile cu personalul, administrative și de infrastructură, cheltuielile de funcționare și cheltuielile aferente funcționării consiliului de acreditare de securitate, inclusiv organismele menționate la articolul 37 alineatul (3) și articolul 82 alineatul (3), și aferente contractelor și acordurilor încheiate de agenție în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate.
(3) Veniturile și cheltuielile trebuie să fie în echilibru.
(4) Directorul executiv întocmește, în strânsă colaborare cu președintele consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar, făcând în mod clar distincție între elementele proiectului de declarație estimativă care se referă la activitățile de acreditare de securitate și cele care se referă la celelalte activități ale agenției. Președintele consiliului de acreditare de securitate poate formula o declarație scrisă cu privire la respectivul proiect, iar directorul executiv transmite atât proiectul de declarație estimativă, cât și această declarație consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate, împreună cu un proiect de schemă de personal.
(5) În fiecare an, consiliul de administrație întocmește, pe baza proiectului de declarație estimativă de venituri și cheltuieli și în strânsă cooperare cu consiliul de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, declarația estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar.
(6) Până la 31 ianuarie, consiliul de administrație transmite un proiect de document unic de programare care include, printre altele, o declarație estimativă, un proiect de schemă de personal și un program de lucru anual provizoriu, Comisiei și țărilor terțe sau organizațiilor internaționale cu care agenția a încheiat acorduri în conformitate cu articolul 98.
(7) Comisia transmite declarația estimativă de venituri și cheltuieli Parlamentului European și Consiliului („autoritatea bugetară”), împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene.
(8) Pe baza declarației estimative, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și pentru valoarea subvenției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
(9) Autoritatea bugetară autorizează creditele cu titlu de contribuție pentru agenție și adoptă schema de personal a agenției.
(10) Bugetul se adoptă de către consiliul de administrație. El devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este necesar, bugetul este modificat în consecință.
(11) În cel mai scurt timp posibil, consiliul de administrație notifică autorității bugetare intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care va avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului, în special orice proiecte de natură imobiliară, precum închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în această privință.
(12) Atunci când o ramură a autorității bugetare și-a anunțat intenția de a emite un aviz, ea prezintă avizul respectiv consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.
Articolul 85
Executarea bugetului agenției
(1) Directorul executiv execută bugetul agenției.
(2) În fiecare an, directorul executiv comunică autorității bugetare toate informațiile necesare pentru ca aceasta să își exercite atribuțiile de evaluare.
Articolul 86
Prezentarea conturilor agenției și descărcarea de gestiune
Prezentarea conturilor provizorii și finale ale agenției și descărcarea de gestiune urmează normele și calendarul din Regulamentul financiar și, pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, normele și calendarul din Regulamentul financiar cadru.
Articolul 87
Dispoziții financiare referitoare la agenție
Normele financiare aplicabile agenției se adoptă de consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care o astfel de abatere este în mod specific necesară pentru funcționarea agenției iar Comisia și-a dat acordul prealabil.
CAPITOLUL V
Resursele umane ale agenției
Articolul 88
Personalul agenției
(1) Personalului angajat de agenție i se aplică Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți.
(2) Personalul agenției este alcătuit din agenți recrutați de agenție, în funcție de necesitățile impuse de îndeplinirea sarcinilor sale. Aceștia dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează.
(3) Normele interne ale agenției, precum regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și normele privind accesul la documente, asigură autonomia și independența personalului care desfășoară activități de acreditare de securitate față de personalul care desfășoară celelalte activități ale agenției, în conformitate cu articolul 36 litera (i).
Articolul 89
Numirea și mandatul directorului executiv
(1) Directorul executiv este angajat în calitate de agent temporar al agenției în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.
Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe baza meritelor și a capacităților atestate în domeniul administrației și al gestiunii, precum și a competențelor și experienței în domeniile relevante, dintr-o listă de cel puțin trei candidați propuși de Comisie în urma unui concurs deschis și transparent, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau în altă parte.
Candidatul selectat de consiliul de administrație pentru funcția de director executiv poate fi invitat, în cel mai scurt timp posibil, să prezinte o declarație în fața Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.
Președintele consiliului de administrație reprezintă agenția în scopul încheierii contractelor cu directorul executiv.
Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din membrii săi.
(2) Mandatul directorului executiv are o durată de cinci ani. La sfârșitul acestui mandat, Comisia procedează la o evaluare a performanțelor directorului executiv, ținând seama de viitoarele sarcini și provocări ale agenției.
La propunerea Comisiei, ținând cont de evaluarea menționată la primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de maximum cinci ani.
Orice decizie de prelungire a mandatului directorului executiv este adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii consiliului de administrație.
Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate participa la o procedură de selecție pentru același post.
Consiliul de administrație informează Parlamentul European cu privire la intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. Înainte de prelungirea mandatului, directorul executiv poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiilor competente ale Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.
(3) Consiliul de administrație îl poate revoca pe directorul executiv, pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau din partea unei treimi a membrilor săi, printr-o decizie adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii săi.
(4) Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe directorul executiv în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale. Acest schimb de opinii nu abordează chestiuni legate de activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V.
Articolul 90
Detașarea experților naționali la agenție
Agenția poate angaja experți naționali din statele membre, precum și, potrivit articolului 98 alineatul (2), din țări terțe participante și de la organizații internaționale. Experții respectivi dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează, în concordanță cu articolul 42 litera (c). Acestei categorii de personal nu i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți.
CAPITOLUL VI
Alte dispoziții
Articolul 91
Privilegii și imunități
Agenției și personalului acesteia li se aplică Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 92
Acordul privind sediul și acordurile de găzduire pentru birourile locale
(1) Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statul membru gazdă și la facilitățile care urmează să fie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul, încheiat între agenție și statul membru vizat în care se află sediul după obținerea aprobării consiliului de administrație. Dacă este necesar pentru funcționarea biroului local, se încheie un acord de găzduire între agenție și statul membru în cauză în care se află biroul, după ce se obține aprobarea consiliului de administrație.
(2) Statele membre gazdă al agenției oferă condiții optime pentru a asigura funcționarea eficientă și fără obstacole a agenției, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și legături de transport adecvate.
Articolul 93
Regimul lingvistic al agenției
(1) Agenției i se aplică dispozițiile prevăzute în Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene(26).
(2) Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.
Articolul 94
Politica de acces la documentele deținute de agenție
(1) Documentelor deținute de agenție li se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.
(2) Consiliul de administrație adoptă măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.
(3) Deciziile luate de agenție în aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolelor 228 și, respectiv, 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 95
Prevenirea fraudelor de către agenție
(1) Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale conform Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în termen de șase luni de la data la care agenția devine operațională, aceasta aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne d44esfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(27) și adoptă dispoziții corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților agenției folosind modelul prevăzut în anexa la respectivul acord.
(2) Curtea de Conturi Europeană are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și la fața locului, în ceea ce îi privește pe toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.
(3) OLAF poate efectua investigații, inclusiv inspecții și controale la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.
(4) Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile agenției privind granturile conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.
Articolul 96
Protejarea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile neclasificate de către agenție
Sub rezerva consultării prealabile a Comisiei, agenția adoptă norme de securitate proprii echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția IUEC și a informațiilor sensibile neclasificate, inclusiv norme privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective, în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei(28) și cu Decizia 2015/444(29).
Articolul 97
Răspunderea agenției
(1) Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.
(2) Curtea de Justiție este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitrare prevăzute într-un contract încheiat de agenție.
(3) În eventualitatea unei răspunderi extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, agenția acordă despăgubiri pentru orice prejudicii provocate de serviciile sale sau de angajații săi în executarea îndatoririlor lor.
(4) Curtea de Justiție este competentă să decidă în litigiile privind repararea prejudiciilor menționate la alineatul (3).
(5) Răspunderea individuală a angajaților față de agenție intră sub incidența dispozițiilor stabilite în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil celorlalți agenți, care li se aplică.
Articolul 98
Cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale
(1) Agenția este deschisă participării țărilor terțe și organizațiilor internaționale care au încheiat acorduri internaționale cu Uniunea în acest sens.
(2) În temeiul prevederilor relevante ale acordurilor menționate la alineatul (1) și la articolul 42, se încheie acorduri care specifică, în special, caracterul, amploarea și modalitatea în care țările terțe în cauză vor participa la activitatea agenției, inclusiv prevederi referitoare la participarea la inițiativele luate de agenție, la contribuțiile financiare și la personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, aceste acorduri respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor. Dacă este cazul, ele includ și dispoziții privind schimbul și protecția informațiilor clasificate cu țări terțe și organizații internaționale. Aceste dispoziții sunt supuse aprobării prealabile a Comisiei.
(3) Consiliul de administrație adoptă o strategie privind relațiile cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, în cadrul acordurilor internaționale menționate la alineatul (1), în domeniile în care agenția deține competențe.
(4) Comisia se asigură că, în relațiile sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, agenția acționează în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord de lucru adecvat cu directorul executiv.
Articolul 99
Conflicte de interese
(1) Membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați și observatorii fac o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând absența sau existența oricăror interese directe sau indirecte despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor. Aceste declarații sunt precise și complete. Ele se fac în scris la intrarea în funcție a persoanelor în cauză și se reînnoiesc anual. Declarațiile se actualizează ori de câte ori este necesar, în special în cazul unor modificări relevante ale situațiilor personale ale persoanelor în cauză.
(2) Înainte de orice reuniune la care urmează să participe, membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați, observatorii și experții externi care participă la grupurile de lucru ad-hoc declară în mod precis și complet absența sau existența oricăror interese care ar putea aduce atingere independenței lor în legătură cu orice puncte de pe ordinea de zi și se abțin de la a participa la discutarea și votarea respectivelor puncte.
(3) Consiliul de administrație și consiliul de acreditare de securitate stabilesc, în regulamentele lor de procedură, modalitățile practice aplicabile regulilor privind declarația de interese menționate la alineatele (1) și (2), precum și prevenirii și gestionării conflictelor de interese.
TITLUL X
PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL
Articolul 100
Programul de lucru
Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar, care pot fi specifice fiecărei componente a programului. Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Articolul 101
Monitorizare și raportare
(1) În anexă sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 4.
(2) Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 105, cu privire la modificarea anexei în scopul revizuirii și/sau completării indicatorilor.
(3) Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.
(4) În scopul alineatului (1), destinatarii fondurilor Uniunii sunt obligați să furnizeze informațiile adecvate. Datele necesare pentru verificarea performanței sunt colectate într-un mod eficient, eficace și la timp.
Articolul 102
Evaluare
(1) Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.
(2) Până la 30 iunie 2024 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentului regulament.
Această evaluare acoperă toate componentele și acțiunile programului. Se evaluează performanța serviciilor furnizate, evoluția nevoilor utilizatorilor și evoluția capacităților disponibile de grupare și partajare, atunci când se evaluează implementarea SSA și Govsatcom, sau datele și serviciile oferite de concurenți, atunci când se evaluează implementarea programelor Galileo, Copernicus și EGNOS. Pentru fiecare componentă, evaluarea, pe baza unei analize costuri/beneficii, analizează, de asemenea, impactul acestor evoluții, inclusiv necesitatea de a modifica politica de prețuri sau nevoia de infrastructuri spațiale sau terestre suplimentare.
Dacă este cazul, evaluarea este însoțită de o propunere legislativă.
▌
(4) Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
(5) Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare în vederea evaluării menționate la alineatul (1).
(6) Până la 30 iunie 2024 și, ulterior, din patru în patru ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile ▌acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea analizează în particular dacă trebuie eventual modificat mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări, bazându-se pe o analiză costuri-beneficii. De asemenea, ea analizează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate. Comisia poate, de asemenea, să evalueze performanța agenției pentru a evalua posibilitatea de a îi încredința noi sarcini, în conformitate cu articolul 30 alineatul (3). Dacă este cazul, evaluarea este însoțită de o propunere legislativă.
În cazul în care Comisia consideră că nu mai există motive pentru ca agenția să își continue activitățile, date fiind obiectivele, mandatul și sarcinile sale, ea poate propune modificarea prezentului regulament în consecință.
Comisia transmite un raport privind evaluarea agenției, precum și concluziile sale Parlamentului European, Consiliului, consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate din cadrul agenției. Constatările evaluării sunt făcute publice.
Articolul 103
Audituri
Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.
Articolul 104
Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private
Orice prelucrare de date cu caracter personal în contextul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 de către agenție, inclusiv cele referitoare la desemnarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul agenției. Aceste măsuri sunt stabilite după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor.
TITLUL XI
DELEGARE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN APLICARE
Articolul 105
Exercitarea delegării de competențe
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 52 și 101 îi este conferită Comisiei ▌, până la 31 decembrie 2028.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolele 52 și 101 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 52 și 101 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 106
Procedura de urgență
(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea actului transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.
(2) Parlamentul European sau Consiliul pot prezenta obiecții cu privire la un act delegat, în conformitate cu procedura menționată la articolul 105 alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce i se notifică decizia Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiecții.
Articolul 107
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
Comitetul se întrunește în diferite configurații, după cum urmează:
(a) Galileo și EGNOS;
(b) Copernicus;
(c) SSA;
(d) Govsatcom;
(e) Configurația de securitate: toate aspectele de securitate ale programului, fără a neglija rolul CAS. Pot fi invitați să participe reprezentanți din partea ESA și ai agenției în calitate de observatori. Serviciul European de Acțiune Externă va fi, de asemenea, invitat să asiste(30).
(f) Configurația orizontală: Prezentare strategică a stadiului de execuție a programului, coerența între diferitele componente ale programului, măsuri transversale și realocarea bugetului, astfel cum se menționează la articolul 11.
1a. Comitetul programului constituie, în acord cu normele sale de procedură, „Forumul utilizatorilor” ca grup de lucru cu rolul de a consilia comitetul programului cu privire la aspectele legate de cerințele utilizatorilor, evoluția serviciilor și numărul utilizatorilor care l-au adoptat. Forumul utilizatorilor urmărește să garanteze o implicare continuă și eficientă a utilizatorilor și să se reunească în configurații specifice pentru fiecare componentă a programului.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(4) În conformitate cu acordurile internaționale încheiate de Uniune, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi invitați, ca observatori, la reuniunile comitetului, în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al comitetului respectiv, ținând seama de securitatea Uniunii.
TITLUL XII
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 108
Informare, comunicare și publicitate
(1) Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
(2) Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 4.
(3) Agenția poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în cadrul domeniului său de competență. Alocarea de resurse pentru activitățile de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii cu eficacitate a sarcinilor menționate la articolul 30. Aceste activități de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de consiliul de administrație.
Articolul 109
Abrogări
(1) Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014, precum și Decizia nr. 541/2014/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.
(2) Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Articolul 110
Dispoziții tranzitorii și continuitatea serviciilor după 2027
(1) Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 377/2014, nr. 1285/2013 și nr. 912/2010 și al Deciziei 541/2014/UE, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea acestora. În special, consorțiul instituit în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Decizia 541/2014/UE furnizează servicii SST până la 3 luni de la semnarea de către entitățile naționale constitutive a acordului de creare a parteneriatului SST prevăzut la articolul 57.
(2) Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor nr. 377/2014 și nr. 1285/2013 și al Deciziei nr. 541/2014/UE la programul actual.
(3) Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru a îndeplini obiectivele prevăzute la articolul 4 și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.
Articolul 111
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
[Se aplică de la 1 ianuarie 2021.]
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
INDICATORI DE BAZĂ
Indicatorii-cheie structurează monitorizarea performanței programului raportat la obiectivele sale menționate la articolul 4, în vederea reducerii la minimum a sarcinilor administrative și a costurilor.
1. În acest scop, pentru raportarea anuală, sunt colectate date referitoare la următorul set de indicatori-cheie pentru care detaliile privind punerea în aplicare, precum valorile măsurabile, cifrele și valorile și pragurile nominale asociate (inclusiv valori cantitative și calitative), în conformitate cu cerințele aplicabile ale misiunilor și performanțele preconizate, sunt definite în acordurile încheiate cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția:
Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (a):
Indicatorul 1: Precizia serviciilor de navigație și de sincronizare furnizate de Galileo și de EGNOS, separat
Indicatorul 2: Disponibilitatea și continuitatea serviciilor de navigație și de sincronizare furnizate de Galileo și de EGNOS, separat
Indicatorul 3: Acoperirea geografică a serviciilor EGNOS și numărul de proceduri EGNOS publicate (atât APV-I, cât și LPV-200)
Indicatorul 4: Gradul de satisfacție al utilizatorilor din UE față de serviciile Galileo și EGNOS
Indicatorul 5: Cota de piață la nivel mondial a receptoarelor compatibile cu Galileo și EGNOS și a receptoarelor Sistemului global de navigație prin satelit/Sistemului de îmbunătățire a preciziei de poziționare cu ajutorul sateliților al UE (GNSS/SBAS).
Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (b):
Indicatorul 1: Numărul de utilizatori din UE ai serviciilor Copernicus, ai datelor Copernicus și ai sistemelor de acces la informații și date (DIAS), furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate
Indicatorul 1a: După caz, numărul de activări ale serviciilor Copernicus solicitate și/sau deservite
Indicatorul 1b: Gradul de satisfacție al utilizatorilor din UE față de serviciile Copernicus și DIAS
Indicatorul 1c: Fiabilitatea, disponibilitatea și continuitatea serviciilor Copernicus și a fluxului de date Copernicus
Indicatorul 2: Numărul de noi produse de informare furnizate în portofoliul fiecărui serviciu Copernicus
Indicatorul 3: Volumul de date generate de sateliții Sentinel
Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (c):
Indicatorul 1: Numărul de utilizatori ai componentelor SSA, furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate
Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor
Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (d):
Indicatorul 1: Numărul de utilizatori din UE ai GOVSATCOM, furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate
Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor
Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (e):
Indicatorul 1: Numărul de lansări pentru program (inclusiv valorile per tip de lansatoare)
Obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (f):
Indicatorul 1: Numărul și localizarea platformelor spațiale din Uniune
Indicatorul 2: Ponderea contractelor primite de IMM-urile stabilite în UE în valoarea totală a contractelor aferente programului
2. Evaluarea menționată la articolul 102 ia în considerare elemente suplimentare, cum ar fi:
(a) Performanțele concurenților în domeniul navigației și al observării Pământului
(b) Numărul de utilizatori care apelează la serviciile Galileo și EGNOS
(c) Integritatea serviciilor EGNOS
(d) gradul de utilizare a serviciilor Copernicus de către utilizatorii de bază ai programului Copernicus
(e) Numărul de politici ale Uniunii sau ale statelor membre care valorifică programul Copernicus sau beneficiază de pe urma lui
(f) Analiza autonomiei componentei SST și a nivelului de independență al UE în acest domeniu
(g) Stadiul punerii în rețea a activităților NEO
(h) Evaluarea capacităților Govsatcom în raport cu nevoile utilizatorilor, astfel cum se menționează la articolele 68 și 69
(i) Gradul de satisfacție a utilizatorilor față de serviciile SSA și Govsatcom
(j) Procentul de lansări Ariane și Vega față de totalul lansărilor de pe piață, pe baza datelor cu acces public
(k) Dezvoltarea sectorului din aval, măsurată, atunci când este posibil, în funcție de numărul de societăți noi care utilizează datele, informațiile și serviciile spațiale ale UE, locurile de muncă create și cifra de afaceri, per stat membru, utilizând sondajele Eurostat atunci când sunt disponibile
(l) Dezvoltarea sectorului spațial din amonte al UE, măsurată, dacă este posibil, în funcție de numărul de locuri de muncă create și de cifra de afaceri per stat membru și de cota de piață la nivel mondial a industriei spațiale europene, utilizând sondajele Eurostat, dacă sunt disponibile.
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
Această decizie a Consiliului va decurge din propunerea Înaltului Reprezentant vizând extinderea domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014, aflată în curs de negociere.
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/224 a Comisiei din 8 februarie 2017 de stabilire a specificațiilor tehnice și operaționale care permit serviciului comercial oferit de sistemul constituit în cadrul programului Galileo să răspundă funcțiunii vizate la articolul 2 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 34, 9.2.2017, p. 36).
Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).
Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).
Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” (COM(2018)0237), Comunicarea „Către un spațiu european comun al datelor” (COM(2018)0232), Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță (COM(2018)0008).
Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).
Această decizie a Consiliului va decurge din propunerea Înaltului Reprezentant vizând extinderea domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014, aflată în curs de negociere.
Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei din 18 martie 2016 de stabilire a poziționării infrastructurii terestre a sistemului constituit în cadrul programului Galileo și de prevedere a măsurilor necesare pentru a asigura funcționarea acestuia, și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/117/UE (JO L 74, 19.3.2016, p. 45).
Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei din 12 iulie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) prin stabilirea condițiilor de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și prin definirea criteriilor de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile provenite de la serviciile GMES (JO L 309, 19.11.2013, p. 1).
Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
La regulament ar trebui adăugată o declarație a Consiliului și a Comisiei privind punerea în aplicare a articolul 107 în ceea ce privește aspectele de securitate ale programului, care ar putea avea următorul text: „Consiliul și Comisia subliniază că, având în vedere sensibilitatea aspectelor de securitate ale programului și în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) și cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, este deosebit de important ca președintele Comitetului pentru program reunit în configurația de securitate să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care să se bucure de un sprijin cât mai larg posibil în cadrul comitetului sau al comitetului de apel, atunci când se discută adoptarea proiectelor de acte de punere în aplicare referitoare la aspectele de securitate ale programului.”