Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0208(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0068/2019

Texte depuse :

A8-0068/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/02/2019 - 8.15
CRE 13/02/2019 - 8.15
PV 17/04/2019 - 8.14
CRE 17/04/2019 - 8.14

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0097
P8_TA(2019)0406

Texte adoptate
PDF 351kWORD 73k
Miercuri, 17 aprilie 2019 - Strasbourg Ediţie definitivă
Programul „Justiție” ***I
P8_TA(2019)0406A8-0068/2019
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Justiție” (COM(2018)0384 – C8-0235/2018 – 2018/0208(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0384),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 81 alineatele (1) și (2) și articolul 82 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0235/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 18 octombrie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0068/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  reamintește Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020(3); reiterează sprijinul său pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului, democrației, cetățeniei și societății civile care și-au demonstrat în mod clar valoarea adăugată europeană și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor; reiterează faptul că singura modalitate de a avea o Uniune mai puternică și mai ambițioasă este de a consolida mijloacele financiare de care dispune; solicită, prin urmare, să se ofere sprijin continuu politicilor existente, să fie sporite resursele programelor emblematice ale Uniunii, iar responsabilitățile suplimentare să fie corelate cu mijloace financiare suplimentare;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 februarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0097).
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0075.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Justiție”
P8_TC1-COD(2018)0208

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatele (1) și (2) și articolul 82 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinar(2)ă,

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Acele valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 prevede că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și, printre altele, „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Aceste valori sunt reafirmate și enunțate în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).

(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate, promovate, respectate și diseminate în mod activ în continuare în rândul cetățenilor și al popoarelor ▌ și să constituie pilonul central al proiectului UE, având în vedere că deteriorarea protejării acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii, în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programele „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE: drepturile omului, respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe asupra vieții politice, sociale, culturale și economice în UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea unui spațiu de justiție bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea justiției, pe recunoașterea și încrederea reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră în Uniune. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(3), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului(4) (denumite în continuare „programele anterioare”).

(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa ▌ pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor și drepturilor noastre comune, a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține o societate bazată pe drepturi, egală, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică și care dispune de mijloace de acțiune ca actor-cheie, care încurajează participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și cultivarea bogatei diversități a societății europene, bazată ▌pe valorile, istoria și memoria noastre comune. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ca instituțiile Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(4)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. Respectarea și promovarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației în Uniune sunt condiții prealabile pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor consacrate în tratate, precum și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune. Modul în care statul de drept este pus în aplicare în statele membre joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și între sistemele lor de drept. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și ▌ penală ▌. Respectarea drepturilor fundamentale, precum și a principiilor și valorilor comune precum nediscriminarea, egalitatea de tratament în temeiul tuturor motivelor enumerate la articolul 21 din Cartă, solidaritatea, accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept, democrația și un sistem judiciar independent și performant ar trebui garantate și promovate la toate nivelurile în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție.

(5)  Finanțarea ar trebui să rămână unul dintre instrumentele importante pentru realizarea obiectivelor ambițioase stabilite de tratate. Acestea ar trebui să fie atinse, printre altele, prin instituirea unui program de justiție flexibil și eficace, care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare a acestor obiective. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod ușor de utilizat (adică, proceduri de solicitare și de raportare ușor de folosit) și ar trebui să urmărească o acoperire geografică echilibrată. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesibilității programului pentru toate tipurile de beneficiari.

(6)  În vederea instituirii progresive a unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru toți, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, care este, de la Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoașterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoașterea reciprocă și pentru a încuraja încrederea reciprocă. Un spațiu de justiție funcțional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, este de asemenea, esențial pentru asigurarea creșterii economice și a unei mai mari integrări. În același timp, un spațiu european de justiție funcțional și sisteme de drept naționale de calitate, independente și eficiente, precum și consolidarea încrederii reciproce sunt necesare pentru o piață internă înfloritoare și pentru susținerea valorilor comune ale Uniunii.

(6a)   Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor, precum și la funcționarii publici care sunt obligați prin lege să furnizeze părților consiliere juridică independentă și imparțială.

(7)  Respectarea deplină și promovarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru un nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul justiției și afacerilor interne, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală care se bazează pe recunoașterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecției judiciare efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, transparenței, răspunderii, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție sporește încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă și penală. Independența și imparțialitatea justiției fac parte din esența dreptului la un proces echitabil și sunt esențiale pentru protejarea valorilor europene. În plus, existența unor sisteme de justiție eficiente cu termene rezonabile pentru proceduri contribuie la securitatea juridică pentru toate părțile implicate.

(8)  În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) și al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție ca instrument de îmbunătățire a cooperării judiciare în materie civilă și penală bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare. Formarea profesională a specialiștilor din domeniul justiției este un instrument important pentru a dezvolta o înțelegere comună a modului cel mai potrivit pentru implementarea și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. Aceasta contribuie la construirea spațiului european de justiție prin crearea unei culturi judiciare comune între specialiștii din domeniul justiției din statele membre. Este esențial să se asigure aplicarea nediscriminatorie, corectă și coerentă a legislației în Uniune și încrederea și înțelegerea reciprocă dintre specialiștii din domeniul justiției în cadrul procedurilor transfrontaliere. Activitățile de formare susținute de program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să reunească specialiști din domeniul justiției din diferite state membre, să cuprindă elemente de învățare activă și de stabilire de rețele și să fie durabile. Aceste activități ar trebui să includă formarea privind terminologia juridică, dreptul civil și penal, drepturile fundamentale și recunoașterea reciprocă și garanțiile procedurale. Aceasta ar trebui să includă cursuri de formare pentru judecători, avocați și procurori cu privire la provocările și obstacolele pe care trebuie să le depășească persoanele care se confruntă adesea cu discriminarea sau se află în situații de vulnerabilitate, cum ar fi femeile, copiii, minoritățile, persoanele LGBTQI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței de gen, violenței domestice sau violenței în cadrul relațiilor intime și ale altor forme de violență interpersonală. Aceste cursuri de formare ar trebui organizate cu implicarea directă a organizațiilor care le reprezintă sau le sprijină pe aceste persoane și, dacă este posibil, cu implicarea acestor persoane. Având în vedere faptul că femeile sunt subreprezentate în calitate de judecători în pozițiile de conducere, femeile care lucrează ca judecători, procurori și în alte profesii juridice ar trebui încurajate să participe la activitățile de formare.

(8a)  În sensul prezentului regulament, termenul „magistrații și personalul din justiție” ar trebui interpretat în sens larg, astfel încât să includă judecătorii, procurorii, personalul instanțelor și al parchetelor, precum și orice alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar sau care participă în alt mod la administrarea justiției, indiferent de definiția națională, de statutul juridic și de organizarea internă a acestora, cum ar fi avocații, notarii, executorii judecătorești sau agenții însărcinați cu aplicarea legii, practicienii în insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii judiciari, experții judiciari, personalul penitenciarelor și consilierii de probațiune.

(9)  Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraților, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică (EIPA), ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate ▌ adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(10)  Programul ar trebui să sprijine programul anual de lucru al EJTN, care este un actor esențial al formării judiciare. EJTN se află într-o situație excepțională, fiind singura rețea de la nivelul Uniunii care reunește organismele de formare judiciară ale statelor membre. Se află în poziția unică de a organiza schimburi de judecători și de procurori noi și cu experiență între toate statele membre și de a coordona activitatea organismelor naționale de formare judiciară în ceea ce privește organizarea de activități de formare în domeniul dreptului Uniunii și promovarea unor bune practici de formare profesională. EJTN este, de asemenea, un furnizor de activități de formare profesională de o calitate excelentă, furnizate într-o manieră rentabilă la nivelul Uniunii. În plus, aceasta cuprinde organele de formare judiciară ale țărilor candidate ca membri observatori. Raportul anual al EJTN ar trebui să includă informații privind formarea furnizate defalcat și în funcție de categoria de personal.

(11)  Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă a deciziilor judiciare și a hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, încrederea reciprocă între statele membre și apropierea necesară a legislației care va facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv prin mijloace electronice. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine protecția juridică a drepturilor individuale în materie civilă și comercială. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze ▌ o mai mare convergență a dreptului civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcționării corespunzătoare și eficiente a procedurilor judiciare și extrajudiciare în beneficiul tuturor părților în cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea eficientă și practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului. În materie penală, programul ar trebui să contribuie la promovarea și punerea în aplicare a normelor și procedurilor pentru asigurarea recunoașterii hotărârilor judecătorești și a deciziilor în întreaga Uniune. Acesta ar trebui să faciliteze cooperarea și să contribuie la eliminarea obstacolelor din calea bunei cooperări și a încrederii reciproce. Programul ar trebui să contribuie și la îmbunătățirea accesului la justiție, prin promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.

(12)  În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 24 din Cartă și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului și ar trebui să integreze promovarea drepturilor a copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale. În acest scop, ar trebui acordată o atenție deosebită acțiunilor care vizează protecția drepturilor copiilor în contextul procedurilor judiciare civile și penale, inclusiv protecția copiilor care însoțesc părinții aflați în arest, a copiilor părinților aflați în închisoare și a copiilor care sunt suspecți sau acuzați în procedurile penale.

(13)  Programul pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activități de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicarea Cartei, destinate magistraților și altor practicieni din domeniul dreptului. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea Cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanța sensibilizării cu privire la aplicarea Cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie politică, al practicienilor din domeniul dreptului și al deținătorilor de drepturi înșiși, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a încorpora drepturile fundamentale într-o manieră consecventă, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile de sensibilizare a altor autorități publice decât autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului.

(14)  În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea ar trebui să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale, la care accesul nediscriminatoriu la justiție pentru toți este esențial. Pentru a facilita accesul efectiv la justiție și pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă bunei funcționări a spațiului de libertate, securitate și justiție, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile altor autorități decât autoritățile judiciare de la nivel național, regional și local și practicienii din domeniul dreptului, precum și ale organizațiilor societății civile care contribuie la atingerea acestor obiective. Ar trebui să se acorde sprijin, în special, activităților care facilitează accesul efectiv și egal la justiție pentru persoanele care se confruntă adesea cu discriminarea sau care se află într-o situație de vulnerabilitate. Este important să se sprijine activitățile de reprezentare ale organizațiilor societății civile, cum ar fi colaborarea în rețea, litigiile, campaniile, comunicarea și alte activități de supraveghere. În acest context, specialiștii din domeniul justiției asociați sistemului judiciar, care lucrează pentru organizațiile societății civile au, de asemenea, un rol important.

(15)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, integrarea egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap confirmă, de asemenea, dreptul la capacitate juridică deplină și acces la justiție pentru persoanele cu handicap. Evaluarea intermediară și cea finală a programului ar trebui să evalueze efectele de gen pentru a evalua măsura în care programul contribuie la egalitatea de gen și pentru a evalua dacă programul nu are un impact negativ nedorit asupra egalității de gen. În acest context și ținând seama, în același timp, de natura și dimensiunea diferite ale activităților obiectivelor specifice ale programului, va fi important ca datele individuale colectate să fie defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informații solicitanților de granturi cu privire la modul în care să se țină seama de egalitatea de gen, inclusiv cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. La consultarea experților și a părților interesate ar trebui să se țină seama de echilibrul de gen.

(15a)  În toate activitățile sale, dacă este cazul, programul ar trebui să sprijine și să protejeze drepturile victimelor, atât în materie civilă, cât și în materie penală. În acest scop, ar trebui acordată o atenție deosebită unei mai bune puneri în aplicare și coordonări între diferitele instrumente ale Uniunii pentru protecția victimelor, precum și acțiunilor care vizează schimbul de bune practici între instanțe și practicienii din domeniul dreptului care se ocupă de cazurile de violență. Programul ar trebui să sprijine și îmbunătățirea cunoștințelor și utilizarea acțiunilor colective în despăgubire.

(16)  Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu de justiție european, promovând independența și eficiența justiției, sporind cooperarea transfrontalieră și stabilirea de rețele, consolidând încrederea reciprocă între sistemele judiciare ale statelor membre și asigurând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la o înțelegere comună a valorilor Uniunii, a statului de drept, la o mai bună cunoaștere a dreptului și politicilor Uniunii, la schimbul de know-how și de bune practici în utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părțile interesate în cauză, precum și la proliferarea și promovarea soluțiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene și eficiente și ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea și înțelegerea corespunzătoare și asigurarea respectării dreptului și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă și schimb de bune practici.

(16a)  Programul ar trebui să contribuie și la consolidarea cooperării dintre statele membre ori de câte ori legislația Uniunii are o dimensiune externă și ținând seama de consecințele externe pentru a îmbunătăți accesul la justiție și a facilita abordarea provocărilor judiciare și procedurale.

(17)  Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum EUROJUST, FRA, EU-LISA și Parchetul european, și ar trebui să facă bilanțul activității altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(18)  Este necesar să se asigure viabilitatea, vizibilitatea, respectarea principiului fundamental privind valoarea adăugată europeană și buna gestiune financiară în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor și activităților desfășurate în cadrul programului „Justiție”, complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și coerența acestora cu alte activități ale Uniunii. Pentru a asigura alocarea eficientă și bazată pe performanță a fondurilor din bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică cu legături strânse între ele, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori, și, așadar - cu programul „Drepturi și valori”, - și între program și programul „Piața unică”, „Gestionarea frontierelor și securitatea”, în special „Azilul și migrația” („FAMI”) și Fondul pentru securitate internă, infrastructura strategică, în special programul „Europa digitală”, Fondul Social European+, programul „Erasmus+”, Programul-cadru pentru cercetare și inovare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Regulamentul LIFE(5). Procesul de punere în aplicare a programului „Justiție” nu ar trebui să aducă atingere legislației și politicilor Uniunii privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și ar trebui să fie complementar în raport cu acestea.

(19)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul „Justiție”, care urmează să constituie valoarea de referință principală, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(6)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(19a)   Mecanismele care asigură legătura între politicile de finanțare ale Uniunii și valorile Uniunii ar trebui îmbunătățite în continuare, permițând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de transfer către program al resurselor alocate unui stat membru în cadrul gestiunii partajate, dacă statul membru respectiv face obiectul unor proceduri referitoare la valorile Uniunii. Mecanismul cuprinzător al Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ar trebui să garanteze o evaluare periodică și egală a tuturor statelor membre, furnizând informațiile necesare pentru activarea măsurilor legate de deficiențele generale ale valorilor Uniunii în statele membre. Pentru a asigura o implementare uniformă și având în vedere importanța efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, Consiliului ar trebui să-i fie conferite competențe de executare, iar acesta ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a înlesni adoptarea deciziilor necesare cu scopul de a garanta că se iau măsuri eficiente, ar trebui să se utilizeze votul cu majoritate calificată inversă.

(20)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(21)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați și riscul de neconformitate preconizat. Ar trebui să se aibă în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și a finanțării care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(22)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(8), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(9) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(10), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără transparența completă a finanțării programului și a procedurilor de selecție, prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să efectueze investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) ar trebui să investigheze și să urmărească în justiție fraude și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(11). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terță parte implicată în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(23)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot, de asemenea, să participe pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o dispoziție specifică, prin care să se acorde drepturile necesare și accesul pentru a permite ordonatorului de credite responsabil, organismelor și rețelelor din domeniul drepturilor omului, inclusiv instituțiilor naționale responsabile pentru protecția drepturilor omului în fiecare stat membru, organismelor și rețelelor responsabile pentru politicile în materie de nediscriminare și egalitate, ombudsmanilor, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene să își exercite pe deplin competențele și să-și consolideze sinergiile și cooperarea. Ar trebui să fie posibilă includerea țărilor terțe, cu precădere în toate situațiile în care implicarea acestora promovează obiectivele programului, asigurându-se faptul că o astfel de implicare este în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru aferente, în deciziile Consiliului de asociere sau în acorduri similare.

(24)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt stabilite în Regulamentul financiar și definesc, în special, procedura de stabilire și executare a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii, execuția indirectă și prevede verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, deoarece respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și o finanțare eficientă din partea UE.

(24a)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a asigura Uniunii mijloacele necesare pentru a-și proteja mai bine bugetul atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară a intereselor financiare ale Uniunii. Acest instrument ar trebui să completeze programul „Justiție”, al cărui rol este diferit, și anume, de a sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și de a garanta că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.

(25)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(12)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Este esențial ca programul să garanteze că aceste persoane și entități sunt informate în mod suficient cu privire la eligibilitatea lor pentru finanțare.

(25a)   Programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, în virtutea importanței și a relevanței acestora.

(26)  Reflectând importanța abordării schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei și la atingerea unui obiectiv global de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reexaminate în contextul evaluării sale intermediare.

(27)  În conformitate cu punctele (22) și (23) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin aplicarea unor cerințe de monitorizare specifice, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcina administrativă, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(28)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii prevăzuți la articolele 12 și 14 și în anexa II. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(29)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(13).

(30)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(31)  [În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Irlanda și-a notificat [, prin scrisoarea din...,] intenția de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament, SAU

În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică,]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Justiție” („programul”).

Acesta definește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, forme de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

Articolul 2

Definiție

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecători, procurori și personalul instanțelor și al parchetelor, precum și orice alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar ▌.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Programul are ca obiectiv general să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, inclusiv pe independența și imparțialitatea justiției, pe recunoașterea și încrederea reciprocă și cooperarea judiciară, consolidând, astfel, și democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

(2)  Programul are următoarele obiective specifice ▌:

(a)  să faciliteze și să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală și să promoveze statul de drept, independența și imparțialitatea justiției, inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării efective a deciziilor;

(b)  să sprijine și să promoveze formarea judiciară în vederea promovării unei culturi juridice, judiciare și de stat de drept comune, precum și aplicarea consecventă și efectivă a instrumentelor juridice relevante ale Uniunii în contextul prezentului program;

(c)  să faciliteze accesul efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți și la căi de atac eficiente, inclusiv prin mijloace electronice (e-justiție), prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și prin promovarea și sprijinirea drepturilor tuturor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procesuale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale.

Articolul 3a

Abordarea integratoare

În punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale, programul urmărește promovarea egalității de gen, a drepturilor copilului, printre altele, printr-o justiție adaptată la nevoile copiilor, a protecției victimelor și a aplicării efective a nediscriminării pe oricare dintre motivele enumerate la articolul 21 din Cartă, în conformitate cu articolul 51 din Cartă și în limitele stabilite la acest articol.

Articolul 4

Buget

(1)  În sensul punctului 17 [a se actualiza trimiterea, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional] din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 - 2027, care reprezintă principala referință pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale, este de 316 000 000 EUR în prețurile din 2018 (356 000 000 EUR în prețuri curente).

(2)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă destinată punerii în aplicare a programului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele instituționale de tehnologie a informațiilor.

(2a)  Bugetul alocat acțiunilor legate de promovarea egalității de gen este indicat anual.

(3)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(4)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora sau la cererea Comisiei, transferate către program. Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar ▌. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  statele aderente, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, conform condițiilor stabilite într-un acord specific care reglementează participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

—  să asigure un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

—  să nu confere țării terțe o putere decizională asupra programului;

—  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele stabilite în Regulamentul financiar.

(3)  [Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile stabilite la [articolul X din] Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind fondul de garantare]].

Articolul 7

Tipul acțiunilor

Acțiunile care contribuie la realizarea unui obiectiv specific menționat la articolul 3 pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament. În special, activitățile enumerate în anexa I sunt eligibile pentru finanțare.

Capitolul II

Granturi

Articolul 8

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 9

Fonduri cumulate [, complementare] și combinate

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. [Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul acordat din diferite programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază pro-rata].

(2)  În cazul în care programul și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate menționate la articolul 1 din Regulamentul (UE) [XX] [Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC] oferă sprijin financiar în comun pentru o acțiune unică, acțiunea respectivă este pusă în aplicare în conformitate cu normele stabilite în prezentul regulament, inclusiv cu normele privind recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit.

(3)  Acțiunile eligibile în cadrul programului și care respectă condițiile menționate la al doilea paragraf pot fi identificate cu scopul de a fi finanțate de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate. În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate prevăzute în prezentul regulament.

Acțiunile menționate la primul paragraf respectă următoarele condiții cumulative:

(a)  acestea au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri aferente programului;

(b)  acestea respectă cerințele minime de calitate ale cererii de propuneri respective;

(c)  acestea nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza constrângerilor bugetare.

Acțiunile sunt puse în aplicare de autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) [XX] [Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC] în conformitate cu normele prevăzute în regulamentul respectiv și cu reglementările specifice fondului, inclusiv cu normele privind corecțiile financiare.

Articolul 10

Entități eligibile

(1)  Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2) și (3) se aplică pe lângă criteriile stabilite la [articolul 197] din Regulamentul financiar.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-una din următoarele țări:

—  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legate de acesta;

—  o țară terță asociată la program;

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(3)  Programul sprijină cheltuielile Rețelei Europene de Formare Judiciară asociate cu programul său permanent de lucru și toate granturile de funcționare în acest scop se acordă fără o cerere de propuneri, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Capitolul III

Programare, monitorizare, evaluare și control

Articolul 11

Programul de lucru

(1)  Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unui act delegat. Respectivul act delegat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 14.

Articolul 12

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura o evaluare eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 14, pentru a elabora dispoziții privind cadrul de monitorizare și evaluare, inclusiv prin modificarea anexei II pentru a revizui și a completa indicatorii, dacă este necesar.

(3)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 13

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 12 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 12 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competență specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Capitolul IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 16

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 17

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și este asistat de organizațiile relevante ale societății civile și de cele care activează în domeniul drepturilor omului. Se garantează echilibrul de gen și reprezentarea adecvată în comitet a grupurilor minoritare și a altor grupuri excluse.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 18

Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1382/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în cadrul programului anterior, Regulamentul (UE) nr. 1382/2013, la programul actual.

(3)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Activitățile programului

Obiectivele generale și specifice ale programului prevăzute la articolul 3 ▌vor fi urmărite în special prin sprijinirea următoarelor activități:

1.  sensibilizarea, diseminarea informației pentru o mai bună cunoaștere a politicilor Uniunii și a dreptului Uniunii, inclusiv a dreptului material și procedural, a instrumentelor de cooperare judiciară, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a dreptului comparat și a standardelor europene și internaționale, inclusiv înțelegerea interacțiunii dintre diferitele domenii legislative;

2.  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept și a accesului la justiție, și prin consolidarea încrederii reciproce;

3.  activități analitice și de monitorizare(14) pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a potențialelor obstacole aflate în calea bunei funcționări a unui spațiu european de justiție și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a dreptului și a politicilor Uniunii în statele membre;

4.  formarea părților interesate relevante pentru o mai bună cunoaștere a dreptului și a politicilor Uniunii, inclusiv, printre altele, a dreptului material și procedural, a drepturilor fundamentale, a utilizării instrumentelor de cooperare judiciară ale Uniunii, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a limbajului juridic și a dreptului comparat;

5.  dezvoltarea și întreținerea instrumentelor bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), precum și ale e-justiției, ținând cont de protecția vieții private și a datelor, pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării acestora prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;

6.  dezvoltarea capacităților rețelelor-cheie la nivel european și ale rețelelor judiciare europene, inclusiv ale rețelelor instituite prin dreptul Uniunii pentru a garanta aplicarea efectivă și respectarea dreptului Uniunii, pentru a promova și a dezvolta în continuare dreptul Uniunii, obiectivele și strategiile de politică ale Uniunii în domeniile programului ▌;

6a.  Sprijinirea organizațiilor societății civile și a părților interesate fără scop lucrativ active în domeniile programului pentru a spori capacitatea acestora de a reacționa și de a promova, precum și de a asigura accesul adecvat al tuturor cetățenilor la serviciile lor, la consiliere și la activități de sprijin, consolidând astfel democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

7.  o mai bună cunoaștere a programului și îmbunătățirea diseminării, a transferabilității și a transparenței rezultatelor sale și promovarea informării cetățenilor, inclusiv prin organizarea forumurilor de discuție pentru părțile interesate;

ANEXA II

Indicatori

Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, respectând în același timp drepturile legate de protecția vieții private și a datelor, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

numărul magistraților și al personalului din justiție care a participat la activități de formare (inclusiv schimburi de personal, vizite de studiu, ateliere și seminare) finanțate prin program, inclusiv prin grantul de funcționare al Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN);

numărul de organizații ale societății civile sprijinite de program;

numărul de schimburi de informații din sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS);

numărul de accesări din portalul e-justiție sau paginile acestuia, pe care se abordează tema nevoii de informații privind cazurile civile și penale transfrontaliere;

numărul de persoane, pentru fiecare obiectiv specific, care au beneficiat de:

(i)  activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(ii)  activități de sensibilizare, informare și diseminare.

Toate datele individuale sunt defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil; evaluările intermediare și finale ale programului se concentrează asupra fiecărui obiectiv specific și includ o perspectivă a egalității de gen și evaluează impactul asupra egalității de gen.

(1)JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(3)Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
(4) Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
(5) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).
(6) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(7) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(8) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(9) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(10) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(11)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(12) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(13)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(14)Aceste activități includ, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și anchete; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale.

Ultima actualizare: 16 martie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate