Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0207(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0468/2018

Texte depuse :

A8-0468/2018

Dezbateri :

PV 16/01/2019 - 31
CRE 16/01/2019 - 31

Voturi :

PV 17/01/2019 - 10.10
CRE 17/01/2019 - 10.10
Explicaţii privind voturile
PV 17/04/2019 - 8.15

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0040
P8_TA(2019)0407

Texte adoptate
PDF 272kWORD 87k
Miercuri, 17 aprilie 2019 - Strasbourg Ediţie definitivă
Programul „Drepturi și valori” ***I
P8_TA(2019)0407A8-0468/2018
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi și valori” (COM(2018)0383 – C8-0234/2018 – 2018/0207(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0383),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 16 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolele 24, 167 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0234/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0468/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) JO C 461, 21.12.2018, p. 196.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 17 ianuarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0040).


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”
P8_TC1-COD(2018)0207

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolul 24, articolul 167 și articolul 168,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).

(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate, promovate, respectate și diseminate în mod activ în continuare ▌în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE, având în vedere că deteriorarea protejării acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii, în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea sistemului judiciar, pe recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră în Uniune. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(4), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014(5) (denumite în continuare „programele anterioare”).

(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa ▌pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor noastre comune, a drepturilor, a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egalitară, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică și care dispune de mijloace de acțiune, încurajarea participării democratice, civice și sociale a oamenilor și cultivarea bogatei diversități a societății europene, pe baza valorilor, istoriei și memoriei noastre comune. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ▌ca instituțiile Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(3a)  Ar trebui stabilit un dialog regulat, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, prin înființarea unui grup de dialog civil. Grupul de dialog civil ar trebui să fie un forum deschis și informal de discuții și ar trebui să contribuie la schimbul de experiență și de bune practici și la discutarea evoluțiilor politice în domeniile și obiectivele vizate de program și de domeniile conexe. Grupul de dialog civil nu ar trebui să fie responsabil de gestionarea programului.

(4)  Programul ▌ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor Uniunii și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare și prin îmbogățirea ei în continuare. Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni și la societatea civilă, urmărind o repartiție geografică echilibrată. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări adaptate și țintite.

(4a)  Respectarea deplină și promovarea statului de drept și a democrației sunt fundamentale pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune și garantarea încrederii reciproce între statele membre. Prin promovarea drepturilor și a valorilor, programul va contribui la construirea unei Uniuni mai democratice, la respectarea statului de drept și a dialogului democratic, la transparență și la buna guvernanță, inclusiv în cazul reducerii spațiului dedicat societății civile.

(5)  Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi și pentru a încuraja participarea democratică, este nevoie de o serie întreagă de acțiuni și de eforturi coordonate. Cetățenia europeană și identitatea europeană ar trebui dezvoltate și promovate încurajând cetățenii să înțeleagă mai bine procesul de elaborare a politicilor și promovând angajamentului civic în acțiunile Uniunii. De asemenea, reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivel local, regional, național și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor active la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a dialogului intercultural, a diversității culturale și lingvistice, a incluziunii sociale și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună pornind de la o identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a culturii, a istoriei, a patrimoniului și a valorilor noastre europene comune. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.

(6)  Sunt necesare activități de comemorare și o reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii, în special tinerii, cu privire la istoria și valorile lor comune, ca temelie pentru construirea unui viitor comun ▌. Activitățile de comemorare ar trebui să reflecteze la cauzele regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei – în special nazismul, care a fost la originea Holocaustului, fascismul, stalinismul și regimurile comuniste totalitare – și să comemoreze victimele crimelor comise de acestea. Ele ar trebui să includă, de asemenea, activități legate de alte momente decisive și puncte de referință din istoria europeană recentă. Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, sociale, culturale și interculturale pentru a crea o identitate europeană bazată pe valori comune și pe sentimentul de apartenență la același grup.

(7)  De asemenea, cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor ▌Uniunii ▌prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.

(8)  Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Totuși, în ansamblu, progresele realizate în materie de egalitate de gen stagnează. Discriminarea și tratamentul inegal al femeilor și fetelor, precum și diferitele forme de violență împotriva femeilor și fetelor, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole politice, structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea și integrarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii constituie o sarcină de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și al dezvoltării sociale și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului. Combaterea activă a stereotipurilor și abordarea discriminării disimulate și intersecționale sunt deosebit de importante. Accesul egal la muncă, participarea egală pe piața forței de muncă și eliminarea barierelor din calea progresului în carieră în toate sectoarele, de exemplu în sectorul justiției și cel al disciplinelor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) sunt piloni ai egalității de gen. Ar trebui să se pună accentul, de asemenea, pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și pe partajarea echitabilă, între bărbați și femei, a sarcinilor menajere și de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreține neremunerate, care rămân pilonii independenței și participării economice egale și care sunt intrinsec legate de realizarea egalității între femei și bărbați.

(9)  Violența pe criterii de gen și violența împotriva grupurilor de risc (copii, tineri și alte grupuri de risc, cum ar fi LGBTIQ și persoanele cu dizabilități) constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale și persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, având urmări grave asupra sănătății fizice, mintale și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Femeile sunt persoanele cele mai afectate de violența de gen și de hărțuire, atât în sfera domestică, cât și publică; prin urmare, combaterea acestui tip de violență este o acțiune-cheie pentru promovarea egalității de gen. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) definește violența împotriva femeilor ca fiind „toate actele de violență bazată pe gen care provoacă sau pot provoca femeilor un prejudiciu sau suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice, inclusiv amenințarea cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în viața privată”. Combaterea violenței bazate pe gen necesită o abordare multidimensională, care să implice aspecte juridice, economice, educaționale și în materie de sănătate. De asemenea, este necesar să se combată în mod activ stereotipurile de gen încă de la o vârstă fragedă, precum și toate formele de discurs de incitare la ură și de violență online. În acest context, este în continuare esențial să se sprijine organizațiile care militează pentru drepturile femeilor și ceilalți actori care lucrează în domeniu. Copiii, tinerii și alte grupuri expuse riscurilor, cum ar fi persoanele LGBTIQ și persoanele cu dizabilități, prezintă, de asemenea, un risc crescut de a se confrunta cu violența, în special în relațiile familiale și intime. Ar trebui să se ia măsuri pentru a promova drepturile persoanelor expuse riscurilor – în special drepturile copiilor (inclusiv ale copiilor orfani, ale copiilor rămași orfani în urma crimelor domestice sau ale altor grupuri de copii deosebit de vulnerabili) – și pentru a contribui la protecția lor și a garanta dreptul lor la dezvoltare ▌și la demnitate. Combaterea tuturor formelor de violență, în special a violenței de gen, promovarea prevenirii ei și protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea de gen. Aceste priorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul programului.

(10)  Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, urmărirea în scopul hărțuirii și practicile tradiționale dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală feminină, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea și intimidarea pe internet.

Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate, cu o alocare bugetară independentă pentru programul Daphne, iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.

(11)  Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare, inclusiv discriminarea directă, indirectă și structurală, și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de discriminare, a rasismului, a xenofobiei, a afrofobiei, a antisemitismului, a antițiganismului, a islamofobiei și a altor forme de intoleranță, inclusiv a homofobiei, bifobiei, transfobiei și interfobiei și a altor forme de intoleranță bazate pe identitatea de gen, atât online, cât și offline, împotriva persoanelor aparținând minorităților, luând în considerare discriminările multiple. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”10 și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(6).

(12)  Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole sociale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și a excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.

(13)  Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(7) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului(8) – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, inclusiv prin acțiuni de sprijinire a organizațiilor societății civile care promovează protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu normele Uniunii, și să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.

(14)  Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(9)]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene.

(15)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea. Evaluarea intermediară și cea finală a programului ar trebui să evalueze efectele de gen pentru a evalua măsura în care programul contribuie la egalitatea de gen și pentru a evalua dacă programul nu are un impact negativ nedorit asupra egalității de gen. În acest context și ținând seama, în același timp, de natura și dimensiunea diferite ale activităților diferitelor componente ale programului, este important ca datele individuale colectate de promotorii de proiecte să fie defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informații solicitanților cu privire la modul în care să se țină seama de egalitatea de gen, inclusiv cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. La consultarea experților și a părților interesate ar trebui să se țină seama de echilibrul de gen.

(16)  Articolul 3 alineatul (3) din TUE impune Uniunii să promoveze protecția drepturilor copilului, în conformitate cu articolul 24 din cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

(17)  În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi limba, vârsta, caracteristicile sexuale, identitatea de gen și diversitatea de gen, orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea organismelor de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE(10) și 2004/113/CE(11) ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE(12) și 2010/41/UE(13) ale Parlamentului European și ale Consiliului. La 22 iunie 2018, Comisia a adoptat o recomandare privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității, care tratează aspectele legate de mandatul, independența, eficacitatea și coordonarea și cooperarea între organismele de promovare a egalității. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(17a)  Pentru a îmbunătăți accesibilitatea ușor de utilizat și pentru a oferi orientări imparțiale și informații practice referitoare la toate aspectele programului, statele membre ar trebui să instituie puncte de contact, cu scopul de a oferi asistență atât beneficiarilor, cât și solicitanților. Punctele de contact ale programului ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile în mod independent, fără interferență în luarea deciziilor din partea autorităților publice. Statele membre ar trebui să poată alege gestionarea cea mai adecvată a punctelor de contact ale programelor, inclusiv, printre altele, prin intermediul autorităților publice, al organizațiilor societății civile sau al consorțiilor acestora. Punctele de contact ale programului nu trebuie să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește gestionarea programului.

(18)  Organismele independente din domeniul drepturilor omului ▌, organizațiile societății civile au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018, o creștere a finanțării și un sprijin financiar adecvat sunt esențiale pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării valorilor și drepturilor ▌, ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare, cum ar fi litigiile strategice, realizarea de campanii, comunicare și alte activități de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod ușor de utilizat, de exemplu prin aplicații și proceduri de raportare ușor de utilizat. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesibilității acestui program pentru organizațiile societății civile la nivel transnațional, național, regional și local, inclusiv organizațiile locale ale societății civile, precum și capacității beneficiarilor. Aceasta ar trebui să includă luarea în considerare a utilizării sprijinului financiar acordat terților, dacă este cazul.

(19)  Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene , și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(20)  Sub rezerva anumitor condiții, programul ar trebui să fie deschis participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.

(21)  Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, precum și complementaritatea acestora cu acțiunile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori – deci și cu programul „Justiție” –, precum și cu programul „Europa creativă” și cu Erasmus+, pentru a se realiza potențialul interacțiunilor culturale în domeniul culturii, al mass-media, al artelor, al educației și al creativității. Este necesar să se creeze sinergii și cu alte programe europene de finanțare, în special în domenii precum ocuparea forței de muncă și combaterea excluderii sociale, în special Fondul social european Plus, piața internă, întreprinderile, tineretul, sănătatea, cetățenia, justiția, migrația, securitatea, cercetarea, inovarea, tehnologia, industria, coeziunea, turismul, relațiile externe, comerțul și dezvoltarea.

(22)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, care urmează să constituie valoarea de referință principală, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(14)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(23)  Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, , instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(24)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă, capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați, și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. ▌

(24a)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(15), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(16), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(17) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(18), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(19). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(25)  În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen, a drepturilor, a implicării și participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional și de combatere a violenței, țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în temeiul altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.

(26)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în baza articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, determină în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează și protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii Europene.

(26a)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a-și proteja mai bine bugetul atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii. Aceasta ar trebui să fie complementară programului „Drepturi și valori”, al cărui rol este diferit, și anume de a finanța politici care sunt conforme cu drepturile fundamentale și valorile europene și care se concentrează pe viața și participarea cetățenilor.

(27)  În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(20)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile impuse de depărtarea la care se situează TTPM trebuie luate în considerare în punerea în aplicare a programului, iar participarea lor efectivă la program trebuie monitorizată și evaluată în mod regulat.

(28)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în perioada 2021-2027 a CFM și la atingerea unei ținte anuale de 30 %, cât mai rapid posibil și nu mai târziu de 2027. Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.

(29)   În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.

(30)   Pentru a completa prezentul regulament în vederea desfășurării programului și pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor pe care le realizează în direcția atingerii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru în temeiul articolului 13 și indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („programul”).

Regulamentul stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării.

Articolul 2

Obiectivele programului

(1)  Obiectivul general al programului este de a proteja și a promova drepturile și valorile consacrate în tratate, în cartă și în convențiile internaționale aplicabile privind drepturile omului, în special prin sprijinirea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate active la nivel local, regional, național și transnațional și prin încurajarea participării civice și democratice , în vederea susținerii și dezvoltării în continuare a unor societăți deschise, bazate pe drepturi, democratice, egale și favorabile incluziunii, întemeiate pe statul de drept.

(2)  În cadrul obiectivului general prevăzut la alineatul (1), programul are următoarele obiective specifice corespunzătoare diferitelor componente:

(-a)  protejarea și promovarea valorilor Uniunii (componenta „Valorile Uniunii”);

(a)  promovarea ▌drepturilor, a nediscriminării, a egalității, inclusiv a egalității de gen, și promovarea integrării perspectivei de gen și a nediscriminării (componenta „Egalitate, drepturi și egalitate de gen”);

(b)  promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii și a schimburilor dintre cetățenii din diverse state membre, precum și sensibilizarea cetățenilor cu privire la istoria europeană comună (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”);

(c)  combaterea violenței, inclusiv a violenței bazate pe gen (componenta „Daphne”).

Articolul 2a

Componenta „Valorile Uniunii”

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (-a), programul se concentrează pe protejarea și promovarea drepturilor și pe sensibilizarea cu privire la acestea prin acordarea de sprijin financiar organizațiilor societății civile active la nivel local, regional și transnațional în domeniul promovării și cultivării acestor drepturi, consolidând, astfel, protecția și promovarea valorilor Uniunii și respectul pentru statul de drept și contribuind la construirea unei Uniuni mai democratice, a dialogului democratic, a transparenței și a bunei guvernanțe.

Articolul 3

Componenta „Egalitate, drepturi și egalitate de gen

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a), programul se concentrează pe:

(a)  promovarea egalității și prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și respectarea principiului nediscriminării în conformitate cu criteriile enunțate la articolul 21 din cartă;

(b)  sprijinirea, promovarea și punerea în aplicare a unor politici cuprinzătoare:

(i)  pentru a promova exercitarea deplină de către femei a drepturilor de care beneficiază, egalitatea de șanse între femei și bărbați, inclusiv echilibrul dintre viața profesională și cea privată, capacitarea femeilor și integrarea perspectivei de gen;

(ii)  promovarea nediscriminării și integrarea acesteia;

(iii)  combaterea rasismului, a xenofobiei și a tuturor formelor de intoleranță, inclusiv a homofobiei, bifobiei, transfobiei și interfobiei și a intoleranței fundamentate pe identitatea de gen, atât online, cât și offline;

(iv)  protejarea și promovarea drepturilor copilului;

(v)  protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

(ba)  protejarea și promovarea drepturilor care decurg din statutul de cetățean al Uniunii și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 4

Componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (b), programul se concentrează pe:

(a)  sprijinirea proiectelor care vizează comemorarea evenimentelor definitorii din istoria europeană modernă, incluzând aici cauzele și consecințele regimurilor autoritare și totalitare, precum și sensibilizarea cetățenilor europeni cu privire la istoria, cultura, patrimoniul cultural și valorile lor comune, facilitând astfel o mai bună înțelegere a Uniunii, ca și a originilor, scopului, diversității și realizărilor acesteia, precum și a importanței înțelegerii și toleranței reciproce;

(b)  promovarea ▌participării și a contribuției cetățenilor ▌și a asociațiilor reprezentative la viața democratică și civică a Uniunii, făcându-și cunoscute opiniile și făcând schimb de opinii în mod public în toate domeniile de acțiune ale Uniunii;

(ba)  promovarea schimburilor dintre cetățenii din diverse țări, în special prin înfrățirea între orașe și prin intermediul rețelelor de orașe, pentru a le oferi acestora experiență practică în ceea ce privește bogăția și diversitatea patrimoniului comun al Uniunii și pentru a-i sensibiliza cu privire la faptul că acestea constituie fundamentul unui viitor comun.

Articolul 5

Componenta „Daphne”

În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (c), programul se concentrează pe:

(-a)  prevenirea și combaterea la toate nivelurile a tuturor formelor de violență bazată pe gen împotriva femeilor și fetelor și a violenței domestice, de asemenea prin promovarea normelor stabilite în Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); și

(a)  prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor și a tinerilor▌, precum și a violenței împotriva altor categorii expuse riscului, cum ar fi persoanele LGBTQI și persoanele cu handicap;

(b)  sprijinirea și protejarea tuturor victimelor directe și indirecte ale acestor acte de violență, cum ar fi violența domestică exercitată în cadrul familiei sau violența în cadrul relațiilor intime, incluzând aici copiii rămași orfani în urma unor infracțiuni domestice, precum și asigurarea aceluiași nivel de protecție pe întreg teritoriul Uniunii pentru victimele violenței de gen și sprijinirea acestora.

Articolul 6

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 1 627 000 000 EUR la prețurile din 2018 [1 834 000 000 EUR la prețuri curente].

(2)  Alocarea indicativă a sumei menționate la alineatul (1) pentru diferitele obiective este următoarea:

(-a)  754 062 000 EUR la prețurile din 2018 [850 000 000 la prețuri curente] (respectiv 46,34 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (-a);

(a)  429 372 000 EUR la prețurile din 2018 [484 000 000 EUR] (respectiv 26,39 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c);

(b)  443 566 000 EUR la prețurile din 2018 [500 000 000 EUR] (respectiv 27,26 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b).

Comisia alocă cel puțin 50 % din sumele menționate la literele (-a) și (a) de la primul paragraf din prezentul alineat pentru a sprijini activitățile desfășurate de organizațiile societății civile, din care cel puțin 65 % se alocă organizațiilor societății civile locale și regionale.

Comisia nu se abate de la procentele alocate în cadrul pachetului financiar, astfel cum sunt prevăzute în Anexa -I, cu mai mult de 5 puncte procentuale. Dacă depășirea acestei limite se dovedește a fi necesară, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica Anexa -I, modificând procentele alocate ale fondurilor programului cu 5-10 puncte procentuale.

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistența tehnică și administrativă destinată punerii în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme informatice corporative, studii, reuniuni ale experților, comunicări privind prioritățile și domenii legate de obiectivele generale ale programului.

(4)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiectele incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(5)  Resursele alocate statelor membre în gestiune partajată pot fi transferate, la cererea acestora sau la cererea Comisiei, către prezentul program. Comisia execută aceste resurse ▌direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar▌. Dacă este posibil, resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru▌.

Articolul 7

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis următoarelor țări, dacă sunt îndeplinite condițiile de mai jos:

(a)  țărilor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt și membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  statelor aderente, candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru și în deciziile consiliilor de asociere respective sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și statele respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  altor țări terțe, în conformitate cu condițiile stabilite într-un acord specific privind participarea țării terțe respective la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

—  să asigure un echilibru echitabil între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la fiecare program și costurile administrative aferente. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

—  să nu confere țării terțe respective putere decizională asupra programului;

—  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 8

Punere în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul se pune în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate asigura finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar.

(3)  {Contribuțiile la un mecanism de asigurare mutuală pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de beneficiari și sunt considerate o garanție suficientă în conformitate cu Regulamentul financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute în [articolul X din] Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare]}.

Articolul 9

Tipul acțiunilor

Pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament acțiunile care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 2. Sunt eligibile pentru finanțare în special activitățile menționate în anexa I.

Articolul 9a

Grupul de dialog civil

Comisia înființează un „Grup de dialog civil”, menit să asigure un dialog periodic, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, pentru a face schimb de experiență și de bune practici și pentru a discuta evoluțiile politice în domeniile și obiectivele vizate de program și domeniile conexe.

Capitolul II

Granturi

Articolul 10

Granturi

(1)  Granturile programului sunt acordate și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)  Comitetul de evaluare poate fi compus din experți externi.

Articolul 11

Finanțare cumulativă [, complementară] și combinată

(1)  O acțiune care a primit o contribuție din partea programului poate primi și o contribuție din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. [Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească totalul costurilor eligibile ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii se poate calcula în mod proporțional]

(2)  Dacă programul și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate menționate la articolul 1 din Regulamentul (UE) [XX] [RDC] acordă împreună sprijin financiar aceleiași acțiuni, aceasta se pune în aplicare în conformitate cu normele prevăzute în prezentul regulament, inclusiv cu normele privind recuperarea sumelor plătite necuvenit.

(3)  Se pot identifica acțiuni eligibile în temeiul programului și care îndeplinesc condițiile menționate în cel de al doilea paragraf, în vederea finanțării acestora din fondurile care fac obiectul gestiunii partajate. În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate prevăzute în prezentul regulament.

Acțiunile menționate în primul paragraf îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul programului;

b)  îndeplinesc cerințele minime de calitate ale respective cereri de propuneri;

c)  nu pot fi finanțate în temeiul respectivei cereri de propuneri din cauza unor constrângeri bugetare.

Acțiunile se pun în aplicare de către autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) [XX] [RDC], în conformitate cu normele prevăzute în regulamentul menționat și în regulamentele privind fondurile respective, inclusiv în conformitate cu normele privind corecțiile financiare.

Articolul 12

Entități eligibile

(1)  Se aplică, pe lângă criteriile stabilite în [articolul 197 din] Regulamentul financiar, criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2) și (3),.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite în oricare dintre următoarele țări:

–  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

–  o țară terță asociată la program, cu excepția obiectivului specific menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (-a);

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(3)  Se poate acorda un grant de funcționare Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (EQUINET), în conformitate cu articolul 6, alineatul (2) litera (a), în absența unei cereri de propuneri, pentru a acoperi cheltuielile asociate programului de lucru permanent al acesteia.

Capitolul III

Programare, monitorizare, evaluare și control

Articolul 13

Programul de lucru și prioritățile multianuale

(1)  Programul se realizează cu ajutorul programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 cu scopul de a completa prezentul regulament prin stabilirea programului de lucru corespunzător.

Articolul 14

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II sunt stabiliți indicatori pentru raportarea progreselor programului în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2.

(2)  Pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor programului în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 16, cu scopul de a elabora dispoziții privind un cadru de monitorizare și evaluare, inclusiv prin modificarea anexei II în vederea revizuirii și a completării indicatorilor, dacă este necesar.

(3)  Sistemul de raportare a performanței asigură colectarea eficientă, eficace și în timp util a datelor referitoare la monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 15

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru ca rezultatele acestora să fie utilizate în procesul decizional.

(2)  Evaluarea intermediară a programului se efectuează după ce sunt disponibile suficiente informații privind punerea sa în aplicare, în termen de cel mult patru ani de la începerea acesteia. Evaluarea la jumătatea perioadei ia în considerare rezultatele evaluărilor impactului pe termen lung al programelor anterioare („Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”).

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, în termen de cel mult patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale.

Articolul 16

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 13 și 14, se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolele 13 și 14 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. În temeiul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, cetățenii și alte părți interesate își pot exprima opinia în legătură cu proiectul de text al unui act delegat în termen de patru săptămâni. Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor sunt consultate cu privire la proiectul de text, pe baza experienței ONG-urilor și a autorităților locale și regionale în ceea ce privește punerea în aplicare a programului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 13 sau 14 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Dacă o țară terță participă la program printr-o decizie luată în temeiul unui acord internațional sau în baza oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene, pentru exercitarea deplină a competențelor acestora. În cazul OLAF, aceste drepturi cuprind și dreptul de a efectua investigațiile, inclusiv controalele și inspecțiile la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Capitolul IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 18

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii (în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora), furnizând informații coerente, concrete și proporționale, destinate unor categorii de public diverse, inclusiv mass-mediei și publicului larg.

(2)  Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele menționate la articolul 2.

Articolul 18a

Puncte de contact pentru program

Fiecare stat membru poate institui puncte de contact pentru program. Acestea sunt responsabile de furnizarea de orientări imparțiale, de informații practice și de asistență solicitanților, părților interesate și beneficiarilor programului în ceea ce privește toate aspectele programului, inclusiv în ceea ce privește procedura de depunere a cererilor, diseminarea de informații ușor de utilizat și rezultatele programelor, anchetele pentru parteneri, formare și alte formalități. Punctele de contact pentru programe își îndeplinesc funcțiile în mod independent.

Articolul 20

Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 și Regulamentul (UE) nr. 390/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor care, până la încheierea lor, fac obiectul Regulamentelor (UE) nr. 1381/2013 și (UE) nr. 390/2014; aceste regulamente continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar al programului poate acoperi și cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesară pentru a asigura tranziția către program de la măsurile adoptate în temeiul programelor precedente, instituite prin Regulamentele (UE) nr. 1381/2013 și (UE) nr. 390/2014.

(3)  Dacă este necesar, se pot introduce în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (3) și a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA -I

Fondurile disponibile ale programului menționate la articolul 6 alineatul (1) se alocă după cum urmează:

(a)  În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (a):

—  cel puțin 15 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 litera (b) (i);

—  cel puțin 40 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 5 litera (-a); și

—  cel puțin 45 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 literele (a), (b) (ii)-(v) și (c) și la articolul 5 literele (a) și (b);

(b)  În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (b):

—  15 % pentru acțiunile comemorative;

—  65 % pentru participarea democratică;

—  10 % pentru acțiunile promoționale și

—  10 % pentru gestionare.

ANEXA I

Activitățile sprijinite de program

Obiectivele generale și specifice ale programului ▌prevăzute la articolul 2 vor fi realizate în special ▌prin sprijinirea următoarelor activități:

(a)  sensibilizare, promovare și diseminare de informații pentru o mai bună cunoaștere a drepturilor și a valorilor și a politicilor ▌din domeniile și obiectivele acoperite de program;

(b)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă ▌;

(c)  activități de monitorizare analitică pentru o mai bună înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul Uniunii în domeniile acoperite de program, precum și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației Uniunii, ▌a politicilor și a valorilor Uniunii în statele membre, astfel de activități incluzând, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și anchete; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale cu scop educativ;

(d)  activități de formare pentru părțile interesate relevante, pentru a îmbunătăți cunoștințele acestora despre politicile și drepturile din domeniile acoperite de program;

(e)  elaborarea și întreținerea de instrumente bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC);

(ea)   sprijinirea organizațiilor societății civile și a părților interesate fără scop lucrativ în domeniul programului, pentru a spori capacitatea acestora de a reacționa și a asigura accesul adecvat al tuturor cetățenilor la serviciile lor, la consiliere și la activități de sprijin;

(eb)  sprijinirea organizațiilor societății civile și a părților interesate non-profit active în domeniile programului pentru a desfășura activități de promovare a drepturilor, consolidând astfel protecția și promovarea valorilor Uniunii și respectarea statului de drept și contribuind la dialogul democratic, la transparență și la buna guvernare, inclusiv în cazurile de restrângere a spațiului de acțiune al societății civile;

(f)  sensibilizarea mai intensă a cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la cultura, patrimoniul cultural, identitatea și istoria europeană▌, inclusiv în ceea ce privește regimurile totalitare și autoritare și alte momente definitorii din istoria recentă a Europei, pentru a consolida memoria istorică și angajamentul cetățenilor față de Uniune și pentru a încuraja toleranța, înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și respectarea diversității;

(g)  reunirea cetățenilor de naționalități și culturi diferite, oferindu-le posibilitatea de a participa la activități de înfrățire între orașe și proiecte ale societății civile, creând astfel condițiile pentru o abordare ascendentă mai marcată și promovând implicarea civică și democratică;

(h)  încurajarea și facilitarea atât a participării active și favorabile incluziunii la edificarea unei Uniuni mai democratice, cât și a sensibilizării opiniei publice cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile;

(i)  stimularea capacității rețelelor europene de a promova și de a dezvolta în continuare dreptul, valorile, obiectivele de politică și strategiile Uniunii ▌;

(j)  finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului lor de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene;

(k)  îmbunătățirea cunoștințelor despre program, stimularea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și încurajarea demersurilor de informare directă, inclusiv prin înființarea și sprijinirea unor ▌ puncte de contact ▌ pentru program.

ANEXA II

Indicatori

Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori care măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor generale și specifice ale programului, pentru a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor culege date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

Numărul de persoane care au participat la:

(i)  activități de formare;

(ii)  activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(iii)  activități de sensibilizare, de informare și de diseminare.

Numărul de organizații ale societății civile care au participat la activități de sprijin și de consolidare a capacităților

Numărul de rețele și de inițiative transnaționale care se concentrează asupra memoriei și a patrimoniului european, ca rezultat al intervenției programului

Toate datele individuale sunt defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil; evaluările intermediare și finale ale programului se concentrează asupra fiecărei componente și asupra fiecărei activități și includ o perspectivă a egalității de gen și evaluează impactul asupra egalității de gen.

(1)JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2)JO C 461, 21.12.2018, p. 196.
(3) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(4)Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
(5)Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
(6)JO C 378, 24.12.2013, p. 1.
(7)JO L 119, 4.5.2016, p. 1-88.
(8)JO L 119, 4.5.2016, p. 89-131.
(9)Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (JO L 65, 11.3.2011, p. 1).
(10)Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).
(11)Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37).
(12)Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
(13)Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1).
(14)[Trimiterea urmează să fie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2013.373.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2013:373:TOC ]
(15) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(16) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(17) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(18) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(19) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(20)Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

Ultima actualizare: 16 martie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate