Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2683(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0241/2019

Texte depuse :

B8-0241/2019

Dezbateri :

PV 18/04/2019 - 3
CRE 18/04/2019 - 3

Voturi :

PV 18/04/2019 - 10.21
CRE 18/04/2019 - 10.21
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0441

Texte adoptate
PDF 146kWORD 56k
Joi, 18 aprilie 2019 - Strasbourg
Un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini
P8_TA(2019)0441B8-0241/2019

Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini (2019/2683(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 noiembrie 2018 (COM(2018)0734) intitulată „Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini” (denumită în continuare „comunicarea”),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 191 alineatul (2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin(2) ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide(3),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2017/2100 al Comisiei din 4 septembrie 2017 de stabilire a criteriilor științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(4) ,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE(5),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice(6),

–  având în vedere Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor(7),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (denumit în continuare „Regulamentul CLP”)(8),

–  având în vedere Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (denumit în continuare „PAM 7”), în special punctul 54 (iv)(9) ,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul nr. 3.9(10);

–  având în vedere raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și al Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals – 2012” (Stadiul cunoștințelor științifice privind substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin - 2012)(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la protecția sănătății publice împotriva perturbatorilor endocrini(12),

–  având în vedere studiul din 15 ianuarie 2019 intitulat „Endocrine Disruptors: from Scientific Evidence to Human Health Protection” (Perturbatorii endocrini: de la dovezi științifice la protecția sănătății umane), comandat de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului”(13),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât raportul UNEP/OMS din 2012 a calificat perturbatorii endocrini drept o „amenințare mondială” și menționează, printre altele, incidența ridicată și frecvența tot mai mare a multor tulburări endocrine la oameni, constatând totodată că se observă efecte de natură endocrină și la populațiile de animale sălbatice;

B.  întrucât, potrivit raportului, noi dovezi atestă efectele adverse asupra reproducerii (infertilitate, cancer, malformații) pe care le are expunerea la perturbatori endocrini și întrucât există, de asemenea, din ce în ce mai multe dovezi ale efectelor acestor substanțe chimice asupra funcțiilor tiroidiene și cerebrale, a obezității, a metabolismului, precum și asupra homeostaziei insulinei și a glucozei;

C.  întrucât nu mai este contestat faptul că această clasă de substanțe chimice induce efecte adverse asupra sănătății oamenilor și a animalelor sălbatice, interferând cu sistemul hormonal; întrucât, prin urmare, nu există niciun motiv valabil pentru amânarea unei reglementări eficiente;

D.  întrucât, cel mai recent studiu efectuat de Institute for Risk Assessment Sciences, intitulat „Health costs that may be associated with Endocrine Disrupting Chemicals” (Costurile medicale ce pot fi asociate cu efectul substanțelor chimice care perturbă sistemul endocrin), a constatat că, în urma evaluării a cinci efecte asupra sănătății care ar putea fi provocate de perturbatori endocrini, s-a constatat că, „potrivit literaturii existente la ora actuală, povara socioeconomică a efectelor perturbatorilor endocrini asupra sănătății ar putea fi considerabilă pentru UE”, aceasta fiind cuprinsă între 46 și 288 de miliarde EUR pe an(14);

E.  întrucât în raportul UNEP/OMS se afirmă că: „se cunoaște sau se presupune că există circa 800 de substanțe chimice care pot interfera cu receptorii hormonali, cu sinteza hormonală sau cu conversia hormonilor. Cu toate acestea, doar o mică parte din aceste substanțe chimice au fost investigate în cadrul unor teste capabile să identifice efecte endocrine clare asupra organismelor intacte.”;

F.  întrucât în comunicare se afirmă că, în contextul cadrului propus al Uniunii, „din 1999, dovezile științifice care fac legătura între expunerea la perturbatori endocrini și boli umane sau impacturi negative asupra faunei au devenit mai puternice”;

G.  întrucât, potrivit PAM 7, „pentru a proteja cetățenii Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării, PAM 7 garantează faptul că, până în 2020, toate actele legislative relevante ale Uniunii vor aborda în mod eficient preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini”;

H.  întrucât, potrivit PAM 7, acest lucru necesită în special „elaborarea până în 2018 a unei strategii [...] pe baza măsurilor orizontale care trebuie luate până în 2015 pentru a asigura [...] reducerea la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini”;

I.  întrucât, până în prezent, Comisia nu a adoptat o strategie a Uniunii pentru un mediu netoxic și nici nu a adoptat măsuri orizontale până în 2015 pentru a asigura reducerea la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini;

J.  întrucât revizuirea strategiei comunitare din 1999 privind perturbatorii endocrini ar fi trebuit realizată de mult timp;

K.  întrucât, în absența unei strategii revizuite a Uniunii privind perturbatorii endocrini, state membre precum Franța, Suedia, Danemarca și Belgia au luat măsuri la nivel național în vederea creșterii nivelului de protecție a cetățenilor lor printr-o varietate de măsuri naționale;

L.  întrucât este în interesul tuturor să se asigure punerea în aplicare a unei abordări europene eficiente și cuprinzătoare cu privire la perturbatorii endocrini, pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

M.  întrucât un cadru solid al Uniunii privind perturbatorii endocrini și implementarea sa efectivă sunt esențiale pentru ca UE să contribuie la îndeplinirea angajamentului său privind obiectivul 3.9 din obiectivele de dezvoltare durabilă, și anume „reducerea substanțială a numărului de decese și boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului”;

N.  întrucât un cadru solid al Uniunii privind perturbatorii endocrini este, de asemenea, necesar pentru a pune bazele unei economii circulare netoxice, încurajând inovarea industrială prin substituirea mai sigură;

O.  întrucât este binevenit faptul că în comunicare se recunosc efectele negative ale perturbatorilor endocrini asupra sănătății umane și asupra mediului, inclusiv efectele amestecurilor, că se subliniază obiectivul de a reduce la minimum expunerea globală și că se recunoaște necesitatea unei abordări orizontale pentru identificarea perturbatorilor endocrini;

P.  întrucât, cu toate acestea, din comunicare lipsesc atât un plan de acțiune concret pentru a reduce la minimum expunerea la perturbatorii endocrini, cât și un calendar al etapelor următoare;

Q.  întrucât din legislația esențială a Uniunii în domenii sensibile lipsesc încă dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini (de exemplu în cazul produselor cosmetice, al jucăriilor sau al materialelor care intră în contact cu alimentele);

R.  întrucât Comisia a anunțat o verificare a adecvării pentru a evalua dacă legislația relevantă a UE privind perturbatorii endocrini își atinge obiectivul general de a proteja sănătatea umană și mediul prin reducerea la minimum a expunerii la aceste substanțe; întrucât trebuie salutate caracterul transversal al verificării adecvării, precum și angajamentul Comisiei de a acorda o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile; întrucât, cu toate acestea, evaluarea ar fi trebuit efectuată cu câțiva ani în urmă și este regretabil faptul că Comisia a decis doar acum să procedeze la o astfel de verificare a adecvării; întrucât, prin urmare, verificarea adecvării nu ar trebui să justifice amânarea întreprinderii de acțiuni concrete de natură legislativă și de altă natură;

S.  întrucât criteriile științifice elaborate pentru determinarea perturbatorilor endocrini din pesticide și biocide nu dispun de o categorie de „perturbator endocrin susceptibil” și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru aplicarea orizontală; întrucât acest lucru nu este în concordanță cu clasificarea substanțelor care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR) în temeiul Regulamentului CLP și al PAM 7; întrucât capacitatea de a identifica perturbatorii endocrini susceptibili este extrem de importantă, cu atât mai mult cu cât atât Regulamentul privind produsele cosmetice, cât și Directiva privind siguranța jucăriilor nu limitează doar substanțele CMR cunoscute și prezumate (categoriile 1A și 1B), ci și substanțele CMR susceptibile (categoria 2);

T.  întrucât legislația relevantă a Uniunii nu prevede cerințe privind efectuarea de teste adecvate și cerințe în materie de date pentru a identifica perturbatorii endocrini;

U.  întrucât în comunicare se arată că există tot mai multe dovezi cu privire la efectele de perturbare endocrină ale amestecurilor de substanțe (de exemplu, expunerea la o combinație de perturbatori endocrini poate produce efecte adverse la concentrații la care, în mod individual, nu s-a observat niciun efect), dar Comisia nu face nicio propunere de abordare a acestei probleme;

V.  întrucât proiectul „EDC-MixRisk” din cadrul programului Orizont 2020 a concluzionat că „reglementările actuale privind substanțele chimice artificiale subestimează în mod sistematic riscurile pentru sănătate asociate cu expunerile combinate la perturbatori endocrini sau la potențiali perturbatori endocrini” (15),

W.  întrucât deficiențele în punerea în aplicare a Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (procentul ridicat de dosare de înregistrare neconforme, evaluări lente din cauza datelor lipsă și neadoptarea unor măsuri de reglementare cu privire la substanțele referitor la care, în urma evaluării, s-a constatat că reprezintă un risc grav pentru sănătatea umană sau pentru mediu) conduc, de asemenea, la o incapacitate de a reduce la minimum expunerea la perturbatori endocrini cunoscuți sau suspectați;

1.  consideră că, astfel cum este sugerat de Comisie în comunicare, cadrul Uniunii privind perturbatorii endocrini nu este adecvat pentru a aborda amenințarea la adresa sănătății umane și a mediului reprezentată de expunerea la perturbatorii endocrini și că acest cadru nu răspunde cerințelor din PAM 7;

2.  consideră că perturbatorii endocrini reprezintă o clasă de substanțe chimice care suscită preocupări echivalente cu cele legate de substanțele clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (substanțe CMR) și că acestea ar trebui, prin urmare, să fie tratate în mod identic în legislația Uniunii;

3.  invită Comisia să ia rapid toate măsurile necesare pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva perturbatorilor endocrini prin reducerea efectivă la minimum a expunerii globale a oamenilor și a mediului la perturbatorii endocrini;

4.  invită Comisia ca, pe baza definiției OMS, să elaboreze o definiție orizontală a perturbatorilor endocrini susceptibili, precum și a perturbatorilor endocrini cunoscuți și prezumați, în conformitate cu clasificarea substanțelor CMR din Regulamentul CLP, nu mai târziu de luna iunie 2020;

5.  invită Comisia să se asigure că definiția orizontală este însoțită de documente de orientare corespunzătoare;

6.  invită Comisia să prezinte propuneri legislative până cel târziu în luna iunie 2020 pentru a introduce dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini în Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, la fel ca și cele privind substanțele CMR;

7.  invită Comisia să elaboreze propuneri legislative până cel târziu în luna iunie 2020 pentru a introduce dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini în Directiva 2009/48/CE, similare cu cele privind substanțele CMR, dar fără nicio referire la pragurile de clasificare, deoarece aceste praguri nu se aplică perturbatorilor endocrini;

8.  invită Comisia ca, până în luna iunie 2020, să revizuiască Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, pentru a reduce în mod eficace conținutul de substanțe periculoase din acesta, cu dispoziții specifice pentru a înlocui utilizarea perturbatorilor endocrini;

9.  consideră că există o nevoie urgentă de a accelera dezvoltarea și validarea testelor pentru a identifica în mod corespunzător perturbatorii endocrini, inclusiv noi metodologii de abordare;

10.  invită Comisia să se asigure că cerințele în materie de date sunt actualizate în permanență în întreaga legislație relevantă, pentru a ține seama de cele mai recente progrese tehnice și științifice, astfel încât perturbatorii endocrini să poată fi identificați în mod corespunzător;

11.  invită Comisia să ia în considerare efectele amestecurilor și ale expunerilor combinate în toate actele legislative relevante ale UE;

12.  solicită Agenției Europene pentru Produse Chimice, Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura conformitatea dosarelor de înregistrare cu Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) până la sfârșitul anului 2019, să accelereze evaluarea substanțelor și să pună în aplicare în mod eficient concluziile finale ale evaluărilor substanțelor în temeiul REACH, ca mijloc important de reducere la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini;

13.  invită Comisia să asigure o biomonitorizare adecvată a perturbatorilor endocrini pentru populațiile umane și animale, precum și monitorizarea perturbatorilor endocrini pentru mediu, inclusiv în apa potabilă;

14.  invită Comisia să se asigure de contribuția eficace a cadrului Uniunii privind perturbatorii endocrini la strategia Uniunii pentru un mediu netoxic, care urmează să fie adoptată cât mai curând posibil;

15.  invită Comisia să promoveze cercetarea privind perturbatorii endocrini, în special în ceea ce privește efectele lor epigenetice și transgeneraționale, efectele lor asupra microbiomului, modalitățile noi ale perturbatorilor endocrini și caracterizarea funcțiilor doză-răspuns, precum și alternative mai sigure;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 101, 20.4.2018, p. 33.
(3) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(4) JO L 301, 17.11.2017, p. 1.
(5) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
(6) JO L 342, 22.12.2009, p. 59.
(7) JO L 170, 30.6.2009, p. 1.
(8) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(9) JO L 354, 28.12.2013, p. 171.
(10) https://unstats.un.org/sdgs/METADATA?Text=&Goal=3&Target=3.9
(11) OMS/UNEP, „State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals – 2012”, Organizația Mondială a Sănătății, 2013, http://www.who.int/ceh/publications/endocrine/en/
(12) JO C 36, 29.1.2016, p. 85.
(13) Studiul „Endocrine Disruptors: from Scientific Evidence to Human Health Protection”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 15 ianuarie 2019, disponibil la adresa: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2019/608866/IPOL_STU(2019)608866_EN.pdf
(14) Rijk, I., van Duursen, M. and van den Berg, M, „Health cost that may be associated with Endocrine Disrupting Chemicals – An inventory, evaluation and way forward to assess the potential health impact of EDC-associated health effects in the EU”, Institute for Risk Assessment Sciences, Universitatea din Utrecht, 2016, disponibil la adresa: https://www.uu.nl/sites/default/files/rijk_et_al_2016_-_report_iras_-_health_cost_associated_with_edcs_3.pdf
(15) https://edcmixrisk.ki.se/wp-content/uploads/sites/34/2019/03/Policy-Brief-EDC-MixRisk-PRINTED-190322.pdf

Ultima actualizare: 16 martie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate