Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 4 și 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 107, 108, 113, 115 și 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Planul de acțiune al OCDE privind BEPS din octombrie 2015, în special acțiunea 1,

–  având în vedere Programul de lucru al OCDE din 29 mai 2019 vizând formularea unei soluții de consens la dificultățile fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei,

–  având în vedere documentele de consultare publică ale OCDE din 9 octombrie 2019 și 8 noiembrie 2019, intitulate „Propunerea Secretariatului pentru o abordare unificată” în cadrul pilonului unu” și, respectiv, „Propunerea privind un sistem mondial de combatere a erodării bazei impozabile (GloBE) - pilonul doi” (ambele propuneri ale Secretariatului OCDE),

–  având în vedere rezoluția Comisiei TAXE din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(1), rezoluția Comisiei TAX2 din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(2), recomandarea Comisiei PANA din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală(3), precum și rezoluția TAX3 din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune(5),

–  având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a fiecăreia dintre rezoluțiile Parlamentului European menționate mai sus(6),

–  având în vedere rezultatele diferitelor summituri G7, G8 și G20 pe probleme fiscale internaționale,

–  având în vedere documentul de politică al Fondului Monetar Internațional intitulat „Corporate Taxation in the Global Economy” („Impozitarea marilor societăți în economia globală”) (7),

–  având în vedere numeroasele dezvăluiri ale unor jurnaliști de investigație, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers, Paradise Papers și, mai recent, scandalurile cu așa-numitele cum-ex, precum și cazurile de spălare de bani care implică, în special, bănci din Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Țările de Jos și Regatul Unit,

–  având în vedere studiul său pe tema „Impactul digitalizării asupra chestiunilor fiscale internaționale: provocări și remedii’(8),

–  având în vedere studiile Comisiei referitoare la indicatorii de planificare fiscală agresivă(9),

–  având în vedere elementele de probă colectate de Comisia TAX3 pe parcursul celor 34 de audieri cu experți sau al schimburilor de opinii cu comisarii și cu miniștrii și cu ocazia misiunilor în Statele Unite, Letonia, Insula Man, Estonia și Danemarca,

–  având în vedere cadrul de impozitare a întreprinderilor, modernizat și mai solid, introdus în această legislatură, în special directivele împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD I(10) și ATAD II(11)),

–  având în vedere propunerile Comisiei aflate în așteptarea adoptării, în special cele privind baza fiscală (consolidată) comună a societăților (C(C)CTB)(12), pachetul privind impozitarea digitală(13) și raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CBCR)(14), precum și poziția Parlamentului cu privire la aceste propuneri,

–  având în vedere rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre adoptată la 1 decembrie 1997 referitoare la Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor(15) și la rapoartele periodice referitoare la domeniul impozitării întreprinderilor adresate Consiliului ECOFIN de către Grupul privind codul de conduită,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 martie 2018 privind noile cerințe împotriva evitării obligațiilor fiscale în legislația UE care reglementează în special operațiunile de finanțare și de investiții (C(2018)1756),

–  având în vedere anchetele și deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat(16),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016 privind o strategie externă pentru impozitarea eficace (COM(2016)0024), în care Comisia a solicitat UE să „conducă prin puterea exemplului”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale,

–  având în vedere nota privind situația actuală din partea Președinției din 28 octombrie 2019 referitoare la impozitarea digitală,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la impactul evaziunii fiscale și al fraudei fiscale asupra guvernanței, protecției sociale și dezvoltării în țările în curs de dezvoltare(17),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2019 intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE” (COM(2019)0008),

–  având în vedere scrisorile de misiune și audierile vicepreședintei executive pentru o Europă pregătită pentru era digitală, ale vicepreședintelui executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor și ale comisarului pentru afaceri economice și monetare și moneda euro(18),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind impozitarea echitabilă într-o economie digitalizată și globalizată: BEPS 2.0 (O-000040/2019 – B9‑0060/2019),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât normele internaționale actuale privind impozitul pe profitul întreprinderilor pot fi disfuncționale și ar putea avea nevoie de actualizare, dat fiind faptul că datează de la începutul secolului al 20-lea și nu au fost concepute pentru a face față provocărilor economiei digitale, ceea ce a condus la adoptarea de către țări a unor măsuri unilaterale de abordare a acestor provocări;

B.  întrucât în urma crizei financiare care a avut loc în 2008-2009 și a unei serii de dezvăluiri ale jurnaliștilor și organizațiilor societății civile cu privire la diferite practici de evaziune fiscală, de planificare fiscală agresivă, de eludare fiscală și de spălare de bani, țările G20 au convenit să abordeze aceste chestiuni la scară globală la nivelul OCDE prin proiectul privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS), care ulterior a devenit Planul de acțiune BEPS; întrucât au existat diferite niveluri de angajament și implementare în aplicarea normelor BEPS ale OCDE;

C.  întrucât Planul de acțiune BEPS a reușit să stabilească un consens global cu privire la numeroase aspecte, pentru a combate evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă și evitarea obligațiilor fiscale; întrucât, cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord în ceea ce privește abordarea provocărilor fiscale cauzate de digitalizarea economiei, astfel că, în 2015, a fost elaborat un raport final separat referitor la Acțiunea 1 a proiectului BEPS;

D.  întrucât Parlamentul European, în rezoluțiile sale TAXE, TAX2, TAX3 și PANA, precum și în avizul său privind baza fiscală comună a societăților, a solicitat în mod repetat o reformă a sistemului internațional de impozitare a societăților în vederea combaterii evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, precum și a provocărilor legate de impozitarea economiei digitale, și a solicitat Comisiei și statelor membre să convină asupra unei poziții europene comune la nivelul OCDE/G20 sau să acționeze la nivelul UE în cazul în care nu este posibil un acord internațional;

E.  întrucât, în 2018, pe durata negocierilor pentru a găsi un acord internațional, Comisia a prezentat două propuneri care abordează impozitarea economiei digitale; întrucât Parlamentul European a sprijinit aceste propuneri, dar ele nu au fost adoptate în Consiliu ca urmare a opoziției din partea unui număr mic de state membre, care au împiedicat obținerea unui acord unanim: o soluție pe termen scurt care să introducă un impozit pe serviciile digitale (ISD) și o soluție pe termen lung care să definească o prezență digitală semnificativă (PDS) drept conexiune pentru impozitarea societăților și care ar trebui să înlocuiască ISD;

F.  întrucât, în urma unui mandat acordat de miniștrii de finanțe ai G20 în martie 2017, cadrul cuprinzător privind BEPS al OCDE/G20 (IF), care își desfășoară activitatea prin intermediul Grupului operativ pentru economia digitală, a prezentat, în martie 2018, un raport intermediar intitulat „Tax Challenges Arising from Digitalisation” („Provocările fiscale generate de digitalizare”);

G.  întrucât, în mai 2019, IF a adoptat un program de lucru (PoW) în vederea ajungerii la un consens — care a fost aprobat de G20 — cu scopul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2020;

H.  întrucât IF a propus gruparea propunerilor membrilor pentru a răspunde provocărilor digitalizării aflate în discuție în cadrul a doi piloni: primul pilon privește repartizarea drepturilor de impozitare prin intermediul unor noi norme privind alocarea profitului și prezența impozabilă, în timp ce al doilea pilon abordează celelalte aspecte ale BEPS, introducând măsuri menite să asigure un nivel minim de impozitare;

I.  întrucât la 9 octombrie 2019 Secretariatul OCDE a lansat o consultare publică pe baza propunerii sale privind o „abordare unificată”, cu scopul de a ajunge la un consens cu privire la cele trei alternative prevăzute în pilonul 1; întrucât, la 18 octombrie 2019, G20(19) a salutat eforturile depuse de Secretariatul OCDE pentru a prezenta propunerea de abordare unificată în cadrul pilonului 1, dar nu a aprobat în mod oficial propunerea; întrucât, la 8 noiembrie 2019, Secretariatul OCDE a lansat o consultare publică cu privire la propunerea „GloBE” din cadrul celui de-al doilea pilon;

J.  întrucât un sistem de impozitare echitabil și eficient este esențial pentru a combate inegalitatea și pentru a asigura certitudinea și stabilitatea, care sunt condiții prealabile pentru competitivitate, precum și condiții de concurență echitabile între întreprinderi, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii; întrucât un sistem de impozitare echitabil și eficient este, de asemenea, esențial pentru ca statele membre să garanteze venituri fiscale care să le permită să pună în aplicare politici solide, ceea ce, la rândul său, aduce beneficii întregii UE prin creșterea stabilității;

K.  întrucât ratele nominale ale impozitului pe profit au scăzut la nivelul UE de la o medie de 32 % în 2000 la 21,7 % în 2019(20), ceea ce reprezintă o scădere cu 32 %; întrucât această scădere poate avea implicații asupra sustenabilității statelor sociale din UE și poate avea efecte de propagare asupra altor țări; întrucât 22 din cele 38 de țări analizate în cadrul raportului de analiză a reformei politicii fiscale pe 2018 al OCDE(21) au o rată statutară combinată a impozitului pe profitul întreprinderilor egală sau mai mică de 25 %, față de doar șase în 2000;

L.  întrucât Comisia a formulat critici în anumite rapoarte de țară împotriva deficiențelor din sistemele fiscale naționale care facilitează planificarea fiscală agresivă, susținând că acestea subminează integritatea pieței unice europene;

M.  întrucât s-a înregistrat o trecere treptată de la producția tangibilă la activele necorporale în lanțurile valorice ale întreprinderilor multinaționale, astfel cum se reflectă în ratele de creștere relative înregistrate în ultimii cinci ani în materie de redevențe și venituri din taxa de licență (aproape 5 % pe an), în comparație cu comerțul cu mărfuri și cu investițiile străine directe (mai puțin de 1 % anual); întrucât unele întreprinderi multinaționale nu plătesc aproape deloc taxe în unele state membre, recurgând la strategii legale de planificare fiscală, în ciuda prezenței lor digitale semnificative și a veniturilor mari în aceste state membre;

N.  întrucât un transfer de competențe în domeniul impozitării de la nivel național la nivelul UE ar presupune modificarea tratatului,

Găsirea unei soluții de consens la dificultățile fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei

1.  recunoaște progresele înregistrate de Planul de acțiune BEPS și punerea sa în aplicare la nivelul UE prin intermediul Directivei împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD), dar recunoaște că unele provocări, în special cele legate de globalizare și de digitalizarea economiei, nu au fost încă abordate;

2.  subliniază faptul că ATAD a mers mai departe decât Planul de acțiune BEPS, în special cu noile norme UE privind societățile străine controlate care permit impozitarea profiturilor parcate în paradisurile fiscale în țara UE în care își are sediul întreprinderea multinațională; constată că aceste tipuri de măsuri limitează planificarea fiscală agresivă și evitarea obligațiilor fiscale; invită noua Comisie să evalueze cum au pus statele membre în aplicare ATAD, să analizeze noi moduri posibile de a eluda prezenta directivă și, dacă este cazul, să prezinte noi propuneri legislative pentru a contracara astfel de metode;

3.  reamintește că propunerile UE referitoare la o C(C)CTB merg, de asemenea, dincolo de aceste alternative OCDE la nivelul UE, în special prin îndepărtarea de la principiul entității separate; reamintește poziția Parlamentului în ceea ce privește C(C)CTB;

4.  consideră că propunerile UE referitoare la o C(C)CTB sunt benefice atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni, deoarece acestea ar simplifica cadrul fiscal și ar contribui la combaterea evitării obligațiilor fiscale; subliniază importanța consolidării în reducerea sarcinii administrative, a costurilor de asigurare a conformității și a obstacolelor fiscale pentru întreprinderile transfrontaliere în UE și a eliminării necesității unor mecanisme complexe de stabilire a prețurilor de transfer; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să adopte rapid cele două propuneri;

5.  reamintește că UE a fost un pionier în ceea ce privește eforturile de abordare a provocărilor fiscale generate de digitalizare, în special prin propunerile privind C(C)CTB, ISD și PDS;

6.  deplânge faptul că statele membre nu au fost în măsură să convină asupra unei abordări comune în ceea ce privește C(C)CTB, ISD și PDS; ia act de faptul că OCDE își propune să abordeze provocările fiscale legate de digitalizarea economiei și să ajungă la o soluție pe termen lung bazată pe consens până la sfârșitul anului 2020; consideră că o soluție globală ar aborda în modul cel mai eficient aceste provocări;

7.  ia act de faptul că unele state membre au instituit sau au în vedere instituirea, la nivel național, a unui ISD sau a unei PDS la nivel național, ca soluție potențială în cazul în care atât OCDE, cât și negocierile UE eșuează;

8.  salută IF Pow, ca un pas important în direcția unui acord internațional în cadrul OCDE/IF privind reformarea sistemului internațional de impozitare a societăților, astfel cum a solicitat Parlamentul;

9.  salută participarea în condiții de egalitate a tuturor țărilor implicate în IF, care reunește peste 130 de țări și jurisdicții pentru a colabora la punerea în aplicare a pachetului BEPS al OCDE/G20 și pentru a negocia soluții comune pentru abordarea provocărilor BEPS rămase; reamintește, cu toate acestea, că țările în curs de dezvoltare au fost implicate în procesul BEPS numai în etapele târzii ale negocierilor; salută, prin urmare, caracterul incluziv al negocierilor în curs; reamintește poziția Parlamentului privind crearea unui organism fiscal interguvernamental în cadrul ONU;

10.  ia act de faptul că constatările preliminare ale evaluării de impact a Secretariatului OCDE sugerează că efectul combinat al pilonului unu și al celui de al doilea pilon ar conduce la o creștere semnificativă a veniturilor fiscale la nivel mondial, precum și la o redistribuire a drepturilor de impozitare către jurisdicțiile de pe piață; ia act, în special, de faptul că pilonul doi ar genera o creștere semnificativă a veniturilor din impozitul pe profit la nivel mondial; înțelege că cei doi piloni nu ar afecta negativ problema critică a mediului de investiții(22); invită statele membre să insiste ca OCDE să extindă domeniul de aplicare al evaluărilor sale de impact pentru a include diferite versiuni ale propunerilor și o analiză a modului în care prezența impozabilă ar afecta veniturile din impozitul pe profit ale fiecărei țări și să publice aceste evaluări ale impactului după finalizarea acestora, pentru a oferi orientările necesare cu privire la reformele propuse;

11.  subliniază particularitățile pieței unice, care prevede libera circulație a bunurilor și a serviciilor și, prin urmare, consideră că orice reformă a sistemului internațional de impozitare a societăților ar trebui să asigure buna funcționare a pieței unice, în special prin garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri, inclusiv prin asigurarea faptului că întreprinderile plătesc o parte echitabilă din impozite acolo unde activitatea lor economică substanțială și reală și crearea de valoare au loc și că veniturile fiscale sunt distribuite în mod echitabil în toate statele membre; consideră că accesul la piața unică, care este unul dintre cele mai mari grupuri de consumatori din lume și crește competitivitatea UE, merge mână în mână cu responsabilitatea fiscală;

12.  atrage atenția asupra necesității de a menține concurența fiscală echitabilă și transparentă între statele membre, pentru a favoriza creșterea și ocuparea forței de muncă;

Pilonul 1 — Către o abordare unificată pentru o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare

13.  salută propunerea Secretariatului OCDE de a fuziona toate cele trei alternative în curs de examinare în cadrul pilonului 1, având în vedere că acestea au în comun următoarele obiective:

Domeniul de aplicare

14.  solicită să nu existe o izolare a economiei digitale, deoarece provocările fiscale cu care se confruntă în prezent sistemul fiscal internațional există nu numai din cauza digitalizării economiei, ci sunt legate și de o economie din ce în ce mai globalizată;

15.  consideră că domeniul de aplicare al reformei, în timp ce evită impunerea unor sarcini suplimentare și inutile asupra IMM-urilor, ar trebui să vizeze toate întreprinderile mari care au posibilitatea de a se angaja în practici BEPS prin utilizarea sistemelor juridice de planificare fiscală în mai multe state membre și țări terțe; ia act de faptul că propunerea actuală a Secretariatului OCDE limitează domeniul de aplicare al acestei reforme la întreprinderi foarte digitale sau orientate spre consumator, un concept care nu a fost încă definit în mod clar și afectează doar un număr limitat de întreprinderi multinaționale implicate în planificarea fiscală agresivă;

16.  recomandă ca profiturile operaționale, ca bază, să provină din conturile financiare consolidate, în urma unei analize de fezabilitate; recunoaște, cu toate acestea, existența unor lacune temporale atunci când se bazează pe conturile financiare consolidate și invită statele membre să clarifice acest aspect în cursul negocierilor de la nivelul IF;

17.  ia act de faptul că propunerea actuală a Secretariatului OCDE prevede excluderea anumitor sectoare, cum ar fi sectoarele extractive și sectorul produselor de bază, și îndeamnă Comisia să includă aceste excluderi în analiza sa de impact, în special pentru a se asigura că reforma internațională respectă inițiativa UE privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

18.  îndeamnă OCDE să facă o distincție clară între sectoare și dimensiunea întreprinderilor în propunerea sa;

19.  consideră că acest cadru fiscal ar trebui să poată realiza un echilibru între diferitele situații, în special cele privind chiria de monopol și întreprinderile inovatoare cu creștere puternică;

Noua prezență impozabilă

20.  salută ideea de a dezvolta o nouă prezență impozabilă care depășește conceptul de prezență fizică într-o țară pentru a acorda acestei țări drepturi de impozitare; consideră că prezența impozabilă ar trebui concepută astfel încât să includă toate întreprinderile care interacționează cu clienții și utilizatorii din țara respectivă, inclusiv prin mijloace digitale;

21.  salută ideea de a dezvolta un prag al veniturilor specific fiecărei țări, calibrat pentru a se asigura că economiile mai mici obțin, de asemenea, o parte echitabilă din drepturile de impozitare; reamintește, în acest context, propunerea UE privind o PDS;

22.  salută ideea că această nouă prezență impozabilă ar fi o dispoziție de sine stătătoare care să elimine necesitatea de a revizui toate tratatele fiscale;

O nouă alocare a drepturilor de impozitare

23.  salută ideea de a dezvolta o nouă alocare a drepturilor de impozitare care să depășească principiul concurenței depline (ALP) și care să aloce noi drepturi de impozitare jurisdicțiilor de pe piață;

24.  consideră că diferențierea între profiturile de rutină și cele excepționale, concepte care nu sunt încă definite în mod clar și care ar putea conduce doar la o distincție artificială și menținerea normelor privind prețurile de transfer bazate pe ALP pentru cea mai mare parte din alocarea profiturilor va adăuga o sarcină semnificativă de complexitate și incertitudine pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește orientările OCDE privind prețurile de transfer; consideră că ar fi adecvată o revizuire mai completă a ALP; este preocupat de faptul că acest lucru ar putea crea noi oportunități de eludare a normelor convenite recent;

25.  invită Comisia și statele membre să clarifice modul în care noua prezență impozabilă și alocarea drepturilor de impozitare pot coexista cu normele actuale privind prețurile de transfer, astfel cum a sugerat OCDE; ar prefera, prin urmare, o soluție care ar favoriza o repartizare fracționată a profiturilor globale, bazată pe factori care reprezintă o activitate economică substanțială și reală și crearea de valoare, în special vânzări, angajați, active și utilizatori; în acest sens, reamintește, prin urmare, poziția sa privind propunerile C(C)CTB și PDS, inclusiv privind investițiile în C&D;

26.  salută disponibilitatea de a asigura certitudinea fiscală și de a limita litigiile care ar putea apărea ca urmare a punerii în aplicare a noii prezențe impozabile și a noii alocări a drepturilor de impozitare; solicită, prin urmare, să se analizeze fezabilitatea unui mecanism, cum ar fi un „ghișeu unic” care ar simplifica calcularea și plata impozitelor datorate și ar reduce sarcina administrativă atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile fiscale, respectând în același timp obligațiile naționale ale administrațiilor fiscale; subliniază, cu toate acestea, că certitudinea fiscală ar fi cel mai bine realizată prin stabilirea unor norme simple, clare și armonizate, care ar împiedica a priori litigiile; își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea Secretariatului OCDE privind Suma C pentru arbitrajul obligatoriu, având în vedere mecanismul existent de soluționare a litigiilor la nivelul UE(23);

Pilonul II — Un sistem mondial de combatere a erodării bazei impozabile (GloBE)

27.  salută acordul privind pilonul 2 al Pow, la care au ajuns(24) membrii IF „pentru a explora o abordare care să lase jurisdicțiile libere să își stabilească propriul sistem fiscal, inclusiv dacă acestea au un impozit pe profit și unde stabilesc ratele lor de impozitare, dar care are în vedere dreptul altor jurisdicții de a aplica normele analizate mai jos, în care veniturile sunt impozitate cu o rată efectivă sub o rată minimă”(25);

28.  ia act de angajamentele asumate de G7, în cadrul cărora „în ceea ce privește cel de-al doilea pilon, miniștrii au convenit că un nivel minim de impozitare efectivă, cum ar fi, de exemplu, regimul GILTI al SUA, ar contribui la asigurarea faptului că întreprinderile își plătesc impozitele care le revin în mod echitabil”(26);

29.  salută propunerea privind GloBE, care urmărește să asigure faptul că se plătește un nivel minim de impozitare în cazul în care se creează valoare și acolo unde se desfășoară activitatea economică; consideră că obiectivul final al măsurilor din cadrul pilonului al doilea ar trebui să fie acela de a aborda chestiunile rămase legate de BEPS, prevenind în același timp afectarea concurenței fiscale, în special prin reducerea presiunilor de a acorda stimulente fiscale nejustificate, fără niciun impact economic pozitiv, pe lângă măsurile existente care vizează combaterea evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a evitării obligațiilor fiscale; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze impactul acestui standard minim viitor asupra unei eventuale scăderi a ratei statutare generale a impozitului pe profit în UE;

30.  invită statele membre să se asigure că propunerea privind GloBE prevede cadrul cel mai simplu care nu ar conduce la dezvoltarea unor scheme fiscale dăunătoare; reamintește solicitarea Parlamentului pentru o listă la nivelul UE a măsurilor fiscale dăunătoare; subliniază că recursul la derogări și excepții ar submina intenția de politică și eficacitatea propunerii privind GloBE; recomandă ca toate practicile fiscale dăunătoare cuprinse în acțiunea 5 din BEPS să fie acoperite de propunerea privind GloBE;

31.  înțelege că propunerea privind GloBE ar constitui un set de măsuri de protecție, cum ar fi o normă de includere a veniturilor, o normă „switch-over” (trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite), o normă privind plățile subimpozitate și o normă de supunere la plata impozitului; reamintește, în acest sens, rezoluția legislativă a Parlamentului privind Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale(27);

32.  consideră că calcularea bazelor de impozitare, în cadrul propunerii privind GloBE, ar trebui să se efectueze în conformitate cu principiile internaționale convenite pentru a evita erodarea bazei de impozitare și concurența dăunătoare între țări, care riscă să submineze eficacitatea oricărei decizii adoptate cu privire la un nivel minim de impozitare;

33.  consideră că orice discuție la nivelul OCDE/G20 cu privire la o rată minimă de impozitare ar trebui să includă reflecții asupra definirii bazei asociate acestei rate; consideră că orice rată minimă ar trebui să fie stabilită la un nivel echitabil și suficient pentru a descuraja transferul profiturilor și a preveni concurența fiscală dăunătoare;

34.  consideră că, în ceea ce privește regula privind includerea veniturilor, ar trebui stabilit un nivel minim de impozitare pentru fiecare jurisdicție în care se află întreprinderile multinaționale pentru a limita posibilitățile de continuare a implicării în planificarea fiscală agresivă și, prin urmare, pentru a ne menține economia competitivă;

Concluzii

35.  regretă lipsa unei abordări comune la nivelul UE în ceea ce privește actualele negocieri internaționale; invită fiecare stat membru și Comisia să își facă cunoscute public pozițiile față de propunerile Secretariatului OCDE pentru pilonul 1 și pilonul 2;

36.  invită Comisia și statele membre să convină asupra unei poziții comune și ambițioase a UE pentru negocierile OCDE, asigurându-se că UE se exprimă cu o singură voce și conduce prin exemplu pentru a asigura o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare și un nivel minim de impozitare, care să permită echitatea în mediul fiscal internațional pentru a combate evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă și evitarea obligațiilor fiscale;

37.  invită Comisia să ofere sprijin pentru dezvoltarea poziției UE; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului privind veniturile pentru fiecare stat membru pentru ambii piloni, inclusiv efectele de propagare, în special pentru a proteja abordarea vizând coerența politicilor UE în favoarea dezvoltării; invită Comisia să informeze Consiliul și Parlamentul cu privire la constatările sale;

38.  se așteaptă ca statele membre să partajeze toate datele relevante care pot fi utilizate pentru a elabora cele mai precise evaluări de impact și analize relevante atât cu OCDE, cât și cu Comisia;

39.  încurajează ferm Comisia și statele membre să realizeze un acord la nivel internațional, care ar fi apoi transpus la nivelul UE prin intermediul legislației UE și naționale relevante; sprijină, de asemenea, angajamentul Președintei Comisiei de a propune o soluție la nivelul UE în cazul în care nu se ajunge la un acord internațional până la sfârșitul anului 2020, cu condiția ca această soluție la nivelul UE să nu se limiteze la întreprinderile digitale; înțelege că o astfel de soluție ar consolida piața unică prin stabilirea unui nivel minim de impozitare care ar împiedica măsurile unilaterale;

40.  reamintește că reforma internațională a impozitului pe profit în curs de desfășurare este compusă din doi piloni de importanță egală și că acești doi piloni sunt complementari; invită, prin urmare, statele membre să negocieze acești doi piloni ca pachet unic de reforme necesare;

41.  invită Comisia și Consiliul să pregătească temeiul juridic pentru încorporarea rezultatului unui acord internațional în dreptul UE și să prezinte o propunere legislativă cât mai curând posibil;

42.  invită Consiliul, cu sprijinul Comisiei, să evalueze criteriile listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, după adoptarea normelor internaționale și/sau a noilor reforme recent convenite ale UE, și să analizeze dacă este necesară o actualizare;

43.  invită Comisia să analizeze posibilitatea evitării unui temei juridic care să impună unanimitatea în Consiliu; reamintește contribuția Comisiei în comunicarea sa intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”, care propune o foaie de parcurs pentru votul cu majoritate calificată;

44.  subliniază că o reformă internațională eficientă și cuprinzătoare trebuie să fie însoțită de transparență; salută eforturile recente ale Președinției Consiliului de a relansa discuțiile referitoare la propunerea UE de raportare publică pentru fiecare țară în parte; regretă faptul că, până în prezent, Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord asupra unei abordări generale cu privire la această propunere; invită statele membre să convină asupra unei abordări generale cât mai curând posibil; subliniază că raportarea publică defalcată pe țări ar face mai eficace reforma BEPS 2.0;

o
o   o

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului OCDE, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 366, 27.10.2017, p. 51. (2) JO C 101, 16.3.2018, p. 79. (3) JO C 369, 11.10.2018, p. 132. (4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0240. (5) JO C 399, 24.11.2017, p. 74. (6) Acțiuni comune ca urmare a rezoluției Parlamentului European (ECON) cu recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune și rezoluția Parlamentului European (TAXE) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, adoptată de Comisie la 16 martie 2016, acțiuni ca urmare a rezoluției Parlamentului European (TAX2) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, adoptată de Comisie la 16 noiembrie 2016, și acțiunile întreprinse în urma rezoluției fără caracter legislativ a Parlamentului European (PANA) din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, adoptate de Comisie în aprilie 2018. (7) Documentul de politică nr. 19/007, Fondul Monetar Internațional, 10.3.2019. (8) Hadzhieva, E., Impact of Digitalisation on International Tax Matters: Challenges and Remedies („Impactul digitalizării asupra chestiunilor fiscale internaționale: provocări și remedii”), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic A - Politici economice, științifice și privind calitatea vieții, februarie 2019. (9) „Study on Structures of Aggressive Tax Planning and Indicators - Final Report” (Studiu privind structurile de planificare fiscală agresivă și indicatorii - Raport final) (Document privind fiscalitatea nr. 61, 27 ianuarie 2016), „The Impact of Tax Planning on Forward-Looking Effective Tax Rates“ (Impactul planificării fiscale asupra ratelor de impozitare efectivă previzibile) (Document privind fiscalitatea nr. 64, 25 octombrie 2016) și „Aggressive tax planning indicators – Final Report” (Indicatori de planificare fiscală agresivă - raport final) (Document privind fiscalitatea nr. 71, 7 martie 2018). (10) Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (JO L 193, 19.7.2016, p. 1). (11) Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe (JO L 144, 7.6.2017, p. 1). (12) Propunerea de directivă a Consiliului din 25 octombrie 2016 privind o bază fiscală comună a societăților (CCTB), (COM(2016)0685) și propunerea din 25 octombrie 2016 privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (COM(2016)0683). (13) Pachetul constă în Comunicarea Comisiei din 21 martie 2018 intitulată „A sosit momentul instituirii unui standard de impozitare modern, echitabil și eficient pentru economia digitală ” (COM(2018)0146), în propunerea de directivă a Consiliului din 21 martie 2018 de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale (COM(2018)0147), în propunerea de directivă a Consiliului din 21 martie 2018 privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale (COM(2018)0148) și în Recomandarea Comisiei din 21 martie 2018 privind impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale (C(2018)1650). (14) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 12 aprilie 2016 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit (COM(2016)0198). (15) JO C 2, 6.1.1998, p. 2. (16) Referitoare la Fiat, Starbucks și decizia Belgiei privind profitul excedentar, precum și deciziile de inițiere a unor anchete referitoare la ajutoarele de stat privind McDonald’s, Apple și Amazon. (17) JO C 265, 11.8.2017, p. 59. (18) Stenogramele audierilor lui Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și Paolo Gentiloni, comisar, disponibile la adresa: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/hearings2019/audierile-pentru-comisie-2019 (19) Comunicatul G20: https://www.mof.go.jp/english/international_policy/convention/g20/g20_191018it.htm (20) Date privind impozitarea, Tendințele în materie de fiscalitate din Uniunea Europeană, Tabelul 3: Principalele rate statutare ale impozitului pe profitul întreprinderilor (inclusiv suprataxele), 1995-2019, Comisia Europeană, 2019, disponibile la adresa https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/taxation_trends_report_2019_statutory_rates.xlsx. (21) „OECD and Selected Partner Economies, Tax Policy Reforms 2018” (Reforma politicii fiscale - ediția 2018, OCDE și anumite economii partenere). Trebuie, de asemenea, menționat că țările UE 28 se situează deja mult sub acest nivel, rata medie a impozitului pe profit în 2018 fiind de 21,9 %, scăzând de la 32 % în 2000, potrivit Comisiei: Taxation Trends in the European Union - Data for the EU Member States, Iceland and Norway, 2018 Edition (Tendințe fiscale în Uniunea Europeană - Date pentru statele membre ale UE, Islanda și Norvegia), ediția 2018, pagina 36) și Taxation Trends in the European Union - Data for the EU Member States, Iceland and Norway, 2015 Edition (Tendințe fiscale în Uniunea Europeană - Date pentru statele membre ale UE, Islanda și Norvegia), ediția 2015, pagina 147). (22) Raportul fiscal al Secretarului General al OCDE adresat miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, octombrie 2019, OCDE, Paris. (23) Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului din 10 octombrie 2017 privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană, JO L 265, 14.10.2017, p. 1. (24) Aprobat de OCDE/G20 IF privind BEPS, în cadrul celei de-a 7-a sesiuni, care a avut loc în perioada 28-29 mai 2019. (25) Program de lucru vizând formularea unei soluții de consens la dificultățile fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei, OCDE, 2019, Paris, p.25, punctul 50. (26) G7, rezumatul președintelui: reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale ai G7, care a avut loc în perioada 17-18 iulie 2019 https://www.gouvernement.fr/sites/default/files/locale/piece-jointe/2019/07/g7_chairs_summary.pdf . (27) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne (JO C 86, 6.3.2018, p. 176.)