Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din China, în special cea din 18 aprilie 2019 referitoare la China, în special situația minorităților etnice și religioase(1), cea din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în regiunea autonomă uigură Xinjiang(2), cea din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China(3), cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti(4), cea din 10 martie 2011 referitoare la situația și patrimoniul cultural din Kașgar (regiunea autonomă uigură Xinjiang)(5) și cea din 26 noiembrie 2009 referitoare la China: drepturile minorităților și aplicarea pedepsei cu moartea(6),

–  având în vedere decizia de a acorda Premiul Saharov pe 2019 lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pașnic pentru drepturile minorității uigure din China,

–  având în vedere declarația comună a celei de-a 21-a întâlniri la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019,

–  având în vedere cea de-a 37-a rundă a Dialogului UE-China pe tema drepturilor omului, desfășurată la Bruxelles în perioada 1-2 aprilie 2019,

–  având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase sau de convingere, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 24 iunie 2013,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 26 octombrie 2018 privind situația din Xinjiang,

–  având în vedere decizia Consiliului Afaceri Externe din 9 decembrie 2019 de a pregăti un posibil regim orizontal de sancțiuni ca răspuns la situațiile de încălcare gravă a drepturilor omului;

–  având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la un regim european de sancțiuni în cazul încălcării drepturilor omului(7),

–  având în vedere declarațiile orale ale UE în temeiul punctului 4 pronunțate la cea de-a 39-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 18 septembrie 2018, precum și cele ale Regatului Unit, Germaniei, Franței, Finlandei și Canadei, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la detenția arbitrară a uigurilor în taberele din Xinjiang,

–  având în vedere declarația comună privind încălcările drepturilor omului și abuzurile din Xinjiang pronunțate la 29 octombrie 2019 de reprezentantul permanent al Regatului Unit la ONU în numele a 23 de state, inclusiv a 14 state membre ale UE, în fața Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale,

–  având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea credințelor religioase, precum și articolul 4, care consacră drepturile naționalităților minoritare,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, semnat de China în 1998, dar neratificat încă,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU din 2011 cu privire la întreprinderi și drepturile omului,

–  având în vedere observațiile finale ale raportului despre China al Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât promovarea și respectarea drepturilor universale ale omului, a democrației și a statului de drept ar trebui să rămână în centrul politicii UE față de China, în concordanță cu angajamentul UE de a susține aceste valori în acțiunea sa externă și cu angajamentul Chinei de a adera la aceste valori în propria dezvoltare și în cooperarea internațională;

B.  întrucât din martie 2013, când președintele Xi Jinping a preluat puterea, situația drepturilor omului în China a continuat să se deterioreze; întrucât guvernul chinez manifestă tot mai multă ostilitate față de formele pașnice de opoziție, libertatea de exprimare și de religie și statul de drept; întrucât autoritățile chineze au reținut și pus sub acuzare sute de apărători ai drepturilor omului, avocați și ziariști;

C.  întrucât situația din regiunea autonomă uigură Xinjiang, în care locuiesc peste 10 milioane de musulmani de etnie uigură și kazahă, s-a deteriorat rapid în ultimii ani, nu în ultimul rând de la lansarea în 2014 a campaniei „Să dăm o lovitură dură terorismului”, deoarece controlul asupra regiunii Xinjiang a devenit o prioritate majoră a autorităților chineze, alimentată de instabilitatea și de amenințările la adresa securității pe care se spune că le reprezintă teroriștii uiguri pentru regiunea Xinjiang și de amplasarea strategică a regiunii Xinjiang, regiune centrală pentru inițiativa „O centură, un drum” (BRI), cu ținte viitoare ambițioase de producție de textile și alte produse manufacturiere care folosesc intensiv forța de muncă; întrucât lupta guvernului chinez împotriva terorismului din Xinjiang se transformă tot mai mult într-un război religios și etnic; întrucât unele zvonuri sugerează că sistemul de tabere din Xinjiang s-ar fi extins și în alte părți ale Chinei;

D.  întrucât autoritățile chineze duc o campanie tot mai intensă de detenții în masă, supraveghere digitală intruzivă (inclusiv tehnologie de recunoaștere facială și colectare de date), îndoctrinare politică și asimilare culturală forțată; întrucât există informații credibile cum că uigurii, kazahii și alte minorități etnice mai ales musulmane din regiunea autonomă uigură Xinjiang au fost supuși la detenție arbitrară, tortură, restricții culturale și religioase flagrante și la un sistem digital de supraveghere atât de invaziv încât fiecare aspect al vieții de zi cu zi este monitorizat - prin camere de recunoașterea facială, scanări ale telefoanelor mobile, colectarea ADN-ului și o prezență masivă și intruzivă a poliției;

E.  întrucât din numeroase estimări credibile reiese că un număr de circa un milion de persoane sunt deținute sau au fost reținute arbitrar în așa-numite centre de reeducare politică pe perioadă nedeterminată sub pretextul combaterii terorismului și extremismului religios; întrucât aceste centre de reeducare mai sunt denumite și „centre de formare profesională”; întrucât aceasta ar fi cea mai mare încarcerare în masă a membrilor unei minorități etnice din lume în prezent; întrucât, potrivit unor foști deținuți, tratamentul aplicat deținuților și condițiile din aceste tabere se caracterizează prin aglomerare excesivă și un mediu neigienic, înfometare, bătăi și abuzuri sexuale; întrucât după unele zvonuri unii copii mici au fost internați în orfelinate de stat dacă chiar numai unul dintre părinți se află în detenție în taberele de internare; întrucât se pare că în unele tabere de reeducare ar exista fabrici care produc bunuri pentru export;

F.  întrucât dezvăluirile din seria „China Cables”, date publicității în noiembrie 2019, reprezintă o anchetă cu privire la supravegherea și internarea în masă fără acuzare sau proces a unor reprezentanți ai etniei uigure și a altor minorități musulmane din provincia Xinjiang din China, și se bazează pe documente guvernamentale chineze clasificate sustrase clandestin, întrucât documentele secrete au ajuns la Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație prin intermediul unui lanț de uiguri în exil, iar autenticitatea lor a fost confirmată de mai mulți experți de renume; întrucât publicarea acestor documente a scos la iveală, de asemenea, informații clasificate ale guvernului chinez, care dezvăluie organizarea internă a taberelor, asprimea condițiilor din spatele gardurilor și regimul de dezumanizare care domnește în viața de zi cu zi a deținuților; întrucât documentele scot în lumină spălarea sistematică a creierelor a sute de mii de musulmani într-o rețea de închisori de înaltă securitate și mecanismele sistemului de supraveghere în masă din Xinjiang și ale urmăririi predictive, confirmând astfel concluziile la care au ajuns experții pe baza imaginilor din satelit, a datelor și a declarațiilor martorilor oculari publicate în ultimii ani; întrucât guvernul chinez a susținut în mod sistematic că taberele oferă educație și formare voluntară; întrucât China Cables prezintă dovezi nemaivăzute că măsurile represive împotriva uigurilor, kazahilor și a altor persoane, au fost pregătite la cel mai înalt nivel politic încă din aprilie 2014;

G.  întrucât detenția și persecutarea uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang i-au forțat pe mulți să nu mai comunice cu familia și prietenii lor din străinătate, inclusiv din Europa, de teama represaliilor din partea autorităților;

H.  întrucât represiunea a luat amploare din februarie 2018, de când au intrat în vigoare regulamentele privind chestiunile religioase, care au restrâns activitățile grupurilor religioase și le-au forțat să se conformeze mai strict cu linia politică trasată de partid; întrucât, în virtutea acestor reglementări, demonstrațiile publice sau chiar private cu tentă religioasă și culturală pot fi considerate extremiste; întrucât noile norme amenință persoanele asociate comunităților religioase care nu au statut juridic în țară; întrucât în China comunitățile religioase se confruntă cu o represiune tot mai dură, care fac ca această țară să aibă una dintre cele mai mari populații de deținuți din motive religioase;

I.  întrucât, în august 2018, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a luat la întrebări Guvernul Republicii Populare Chineze (RPC) în legătură cu abuzurile din Xinjiang, inclusiv înființarea de lagăre de detenție arbitrară în masă; întrucât, în septembrie 2018, în primul său discurs în noua funcție, Înalta Comisară a ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a luat act de „acuzațiile profund îngrijorătoare privind detenția arbitrară pe scară largă a unor persoane de etnie uigură și a membrilor altor comunități musulmane, în așa-numitele tabere de reeducare din întreaga regiune Xinjiang”; întrucât guvernul chinez a refuzat numeroase solicitări făcute de Grupul de lucru al ONU pentru disparițiile forțate sau involuntare (WGEID), Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și alte mandate pentru proceduri speciale ale ONU de a trimite anchetatori independenți în Xinjiang și, în special, de a le oferi acces la taberele în cauză;

J.  întrucât lagărele de internare din Xinjiang s-au extins rapid după ce Chen Quanguo a fost numit secretar al partidului pentru această regiune în august 2016; întrucât guvernatorul provinciei Xinjiang, Shohrat Zakir, a declarat în decembrie 2019 că toate cele 1,5 milioane de persoane din centrele de reeducare și de detenție „s-au reîntors în societate”, fără a furniza dovezi în sprijinul acestei afirmații;

K.  întrucât unele minorități chineze care locuiesc în UE au fost hărțuite de autoritățile chineze; întrucât s-au făcut presiuni asupra uigurilor din străinătate să se întoarcă în China; întrucât documentele China Cables prezintă în detaliu instrucțiuni explicite de a-i aresta pe etnicii uiguri cu cetățenie străină și de a-i ține sub observație pe uigurii din Xinjiang care locuiesc în străinătate, o parte din care au fost deportați înapoi în China de unele guverne autoritare; întrucât documentele arată că ambasadele chineze au avut un rol esențial în această practică;

L.  întrucât, la 4 decembrie 2019, Congresul SUA a adoptat Legea privind politica în domeniul drepturilor omului ale uigurilor, cerându-i Secretarului de Stat să ia măsuri imediate ca să apere drepturile omului și să aibă în vedere impunerea de vize și sancțiuni economice împotriva funcționarilor RPC vinovați de abuzuri împotriva drepturilor omului în provincia Xinjiang, protejându-i pe uigurii care locuiesc în SUA de hărțuirile și persecuțiile chineze;

M.  întrucât în 2019 Premiul Saharov pentru libertatea de gândire i-a fost decernat profesorului de economie de etnie uigură Ilham Tohti, condamnat la închisoare pe viață la 23 septembrie 2014 sub acuzația de separatism, după ce a fost încarcerat în ianuarie același an; întrucât șapte dintre foștii săi studenți au fost de asemenea arestați, condamnați și au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între trei și opt ani pentru presupusa colaborare cu dl Tohti; întrucât Ilham Tohti a respins dintotdeauna separatismul și violența și a militat pentru o reconciliere bazată pe respectarea culturii uigure;

N.  întrucât, în Cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE s-a angajat să depună noi eforturi pentru a promova drepturile omului, democrația și statul de drept în toate domeniile acțiunilor sale externe și să pună drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici;

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la regimul din ce în ce mai represiv cu care se confruntă uigurii și alte minorități etnice musulmane și solicită autorităților să le respecte libertățile fundamentale, conform recomandărilor unor rapoarte credibile; condamnă categoric trimiterea uigurilor și a etnicilor kazahi în lagăre de „reeducare” politică pe baza unui sistem de „poliție predictivă”, inclusiv a persoanelor care au călătorit în străinătate sau care au fost considerate prea evlavioase; invită autoritățile chineze din Xinjiang să comunice informații cu privire la locurile și la starea de sănătate a persoanelor deținute; solicită insistent guvernul chinez să pună capăt imediat practicii de detenție arbitrară în lipsa acuzațiilor, a unui proces sau a condamnării pentru infracțiuni penale a membrilor minorităților uigură și kazahă, să închidă toate lagărele și centrele de detenție și să elibereze imediat și necondiționat persoanele reținute; subliniază că orice fel de detenție aplicată cu încălcarea legilor internaționale fundamentale, că persecuția împotriva anumitor persoane sau grupuri din motive etnice, culturale sau religioase și că alte acte inumane care provoacă mari suferințe sau vătămări grave, atunci când sunt comise ca parte a unui atac generalizat sau sistematic asupra populației civile de orice tip, sunt inacceptabile din perspectiva cadrului juridic internațional;

2.  invită autoritățile chineze să îl elibereze imediat și necondiționat pe savantul uigur Ilham Tohti și pe toți ceilalți apărători ai drepturilor omului, activiști, avocați, jurnaliști și petiționari care sunt deținuți numai pentru că și-au exercitat pașnic libertatea de exprimare și să pună capăt represiunii în curs prin intermediul detențiilor, hărțuirilor judiciare și intimidării; solicită guvernului chinez să se asigure că aceștia au acces regulat și nerestricționat la familiile lor și la avocații pe care îi aleg, precum și să se asigure că ei, familiile lor și avocații lor nu sunt supuși torturii sau altor rele tratamente; insistă că condițiile de detenție ale tuturor persoanelor reținute trebuie să respecte standardele stabilite în Ansamblul de principii pentru protejarea tuturor persoanelor supuse unei forme oarecare de detenție sau încarcerare, adoptat prin Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 43/173 din 9 decembrie 1988, inclusiv accesul la asistență medicală; solicită anchetarea imediată, efectivă și imparțială a acuzațiilor de torturare a lui Ilham Tohti și de aducerea celor responsabili în fața justiției;

3.  își reiterează solicitarea către autoritățile chineze de a permite accesul liber, efectiv și neîngrădit în regiunea autonomă uigură Xinjiang al jurnaliștilor independenți și al observatorilor internaționali, inclusiv al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și al titularilor de mandate desemnați în cadrul procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU; ia act de discrepanța în ceea ce privește accesul jurnaliștilor și libertatea presei existentă între UE și China; invită China să garanteze organizațiilor mass-media din UE un acces și drepturi similare celor de care beneficiază organizațiile mass-media din China pe teritoriul statelor membre; consideră că UE și statele sale membre ar trebui să îşi asume, în cadrul următoarei sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, iniţiativa politică pentru adoptarea unei rezoluții de instituire a unei misiuni de informare în Xinjiang;

4.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările legate de hărțuirea uigurilor în străinătate de către autoritățile chineze cu scopul de a-i obliga să acționeze ca informatori împotriva altor uiguri, să revină în Xinjiang sau să păstreze tăcerea în legătură cu situația de acolo, uneori prin reținerea membrilor familiilor lor; îndeamnă Comisia și toate statele membre să investigheze de urgență aceste relatări, să ia măsuri specifice pentru a se asigura că membrii diasporei Xinjiang sunt protejați în țăra în care stau și să accelereze cererile de azil din partea uigurilor și a altor musulmani turkmeni; salută decizia luată de unele state membre de a suspenda întoarcerea tuturor etnicilor uiguri, kazahi sau a altor musulmani turkmeni în China, având în vedere riscurile de detenție arbitrară, tortură sau alte rele tratamente, și solicită tuturor celorlalte state membre să facă același lucru;

5.  remarcă cu îngrijorare că importanța vitală a „stabilității pe termen lung” în regiunea Xinjiang pentru succesul inițiativei „O centură, un drum” (BRI) a condus la intensificarea strategiilor de control de lungă durată, însoțite de o varietate de inovații tehnologice și de o creștere rapidă a cheltuielilor pentru securitatea internă, precum și la utilizarea măsurilor de combatere a terorismului pentru a incrimina oponenții și disidenții prin aplicarea unei definiții extinse a „terorismului”; își exprimă profunda îngrijorare cu luarea de către statul chinez a unor măsuri de asigurare a unei „supravegheri cuprinzătoare” a regiunii Xinjiang prin instalarea sistemului electronic de supraveghere „Skynet” în marile zone urbane, instalarea de dispozitive de urmărire GPS pe toate autovehiculele, utilizarea cititoarelor de recunoaștere facială la punctele de trecere, în gări și în stațiile de alimentare cu combustibil, precum și activitățile de recoltare a sângelui de către poliția din Xinjiang, pentru a continua extinderea bazei de date ADN a Chinei; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la exportul de astfel de tehnologii din China către regimuri autoritare din întreaga lume;

6.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările referitoare la posibila utilizare a muncii forțate provenind din lagăre de concentrare în lanțul de aprovizionare al unor societăți internaționale care desfășoară activități în Xinjiang, precum și cu privire la informațiile privind colaborarea cu instituțiile chineze implicate în supravegherea în masă și în detenția uigurilor; subliniază că actorii din sectorul privat ar trebui să își evalueze implicarea în Xinjiang pentru a-și verifica lanțurile de aprovizionare, pentru a fi siguri că nu sunt implicați în încălcări ale drepturilor omului, inclusiv prin instituirea unui sistem solid de diligență în domeniul drepturilor omului, pentru a se asigura că nu sunt implicați în munca forțată sau complici la acte de represiune împotriva poporului uigur; subliniază că, în cazul în care se comercializează bunuri produse în taberele de reeducare, acestea ar trebui să fie interzise pe piețele UE;

7.  invită insistent guvernul chinez să publice imediat o listă a tuturor persoanelor aflate în detenție și a tuturor celor care au fost eliberați, precum și să comunice familiilor toate detaliile privind persoanelor dispărute în Xinjiang;

8.  invită insistent Comisia, Consiliul și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă lagărele, să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang și să respecte libertățile lingvistice, culturale, religioase și alte libertăți fundamentale ale uigurilor; îndeamnă Vicepreședintele Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), SEAE și statele membre să monitorizeze mai atent evoluțiile îngrijorătoare ale situației drepturile omului din Xinjiang, inclusiv intensificarea de către guvern a practicilor represive și de supraveghere, precum și să se exprime împotriva încălcării drepturilor omului în China, atât în public, cât și în privat; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că cea de a 37-a rundă a dialogului UE-China privind drepturile omului nu a avut rezultate substanțiale, deși UE a ridicat problema taberelor de reeducare politică ca fiind îngrijorătoare; regretă că abordarea adoptată și instrumentele utilizate până în prezent de UE nu au condus la progrese concrete în ceea ce privește situația drepturilor omului din China, care n-a făcut decât să se deterioreze în ultimul deceniu; invită VP/ÎR să insiste asupra necesității de a desfășura o anchetă independentă cu privire la dimensiunea și natura sistemului de centre de detenție, precum și cu privire la numeroasele acuzații de încălcare gravă și sistematică a drepturilor omului; invită insistent noua Comisie să elaboreze și să aplice o strategie globală a UE pentru a realiza progrese reale în domeniul drepturilor omului în China;

9.  subliniază că, în declarația lor comună de la încheierea celui de-al 21-lea summit UE-China, UE și China au reafirmat că toate drepturile omului sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate; subliniază că promovarea drepturilor omului și a statului de drept trebuie să rămână o parte esențială a relației UE cu China;

10.  solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să reflecteze asupra unor modalități de a opri toate exporturile și transferurile tehnologice de bunuri și servicii care sunt utilizate de China pentru a-și extinde și îmbunătăți sistemul de supraveghere cibernetică; utilizând eficient mecanismele corespunzătoare de control al exporturilor; invită, în acest sens, colegislatorii să adopte o poziție comună privind reforma Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare, pe baza unor considerente de securitate națională și drepturi ale omului; subliniază că Parlamentul a continuat să dezvolte și să consolideze propunerea Comisiei privind includerea unor controale stricte ale exporturilor pentru tehnologiile de supraveghere cibernetică incluse pe listă și pe cele care nu sunt incluse în listă;

11.  reamintește că este important ca UE să continue să ridice problema încălcărilor drepturilor omului în China, în special cazul minorităților din Xinjiang, în toate dialogurile politice și pe tema drepturilor omului cu autoritățile chineze, în conformitate cu angajamentul UE de a avea poziție puternică, clară și unitară în raport cu această țară; reamintește că, în contextul actualului său proces de reformă aflat în derulare și al implicării sale tot mai mari la nivel mondial, China a aderat la cadrul internațional pentru drepturile omului, semnând numeroase tratate internaționale privind drepturile omului; solicită, prin urmare, stabilirea unui dialog cu China pentru a o încuraja să respecte aceste angajamente; îndeamnă autoritățile chineze să continue implementarea reformelor naționale necesare pentru ratificarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, care a fost semnat de China în 1998, și să pună în aplicare recomandările organismelor ONU pentru drepturile omului;

12.  salută adoptarea de către Congresul SUA a Legea privind politica referitoare la respectarea drepturilor fundamentale ale uigurilor și recenta decizie a Consiliului Afaceri Externe de a începe să lucreze la un regim global al UE de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului; invită Consiliul să adopte sancțiuni direcționate și înghețări ale activelor, dacă sunt considerate adecvate și eficiente, împotriva funcționarilor chinezi responsabili de conceperea și aplicarea politicii de detenție în masă a uigurilor și a altor musulmani turkmeni în Xinjiang, precum și de orchestrarea unei represiuni severe a libertății religioase, a libertății de circulație și a altor drepturi fundamentale în regiune;

13.  solicită SEAE să includă bunele practici în domeniul dialogului interconfesional ca instrument în strategia sa de comunicare cu țările terțe și să promoveze strategia de mediere în situații de conflict pentru protejarea minorităților religioase și a libertății de religie și de credință;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0422. (2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0377. (3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0343. (4) JO C 238, 6.7.2018, p. 108. (5) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 185. (6) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 80. (7) Texte adoptate, P8_TA(2019)0215.