Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nicaragua, în special cele din 18 decembrie 2008(1), 26 noiembrie 2009(2), 16 februarie 2017(3), 31 mai 2018(4) și 14 martie 2019(5),

–  având în vedere Acordul de asociere din 2012 dintre UE și America Centrală,

–  având în vedere documentul de strategie de țară al UE și programul indicativ multianual 2014-2020 privind Nicaragua,

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Nicaragua, în special cele din 14 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru pentru sancțiuni specifice,

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele UE, privind situația din Nicaragua, în special cea din 20 noiembrie 2019,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), Rupert Colville, din 19 noiembrie 2019,

–  având în vedere raportul din 19 noiembrie 2019 al Comisiei la nivel înalt pentru Nicaragua din cadrul Organizației Statelor Americane (OAS),

–  având în vedere buletinele informative publicate de Mecanismul special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI), stabilit de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Orientările UE referitoare la apărătorii drepturilor omului din iunie 2004,

–  având în vedere Constituția Republicii Nicaragua,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât apărătorii drepturilor omului și alți critici la adresa bilanțului guvernului nicaraguan în domeniul drepturilor omului au devenit din ce în ce mai mult ținte ale amenințărilor cu moartea, intimidării, campaniilor de defăimare online, hărțuirii, supravegherii, atacurilor și persecuției judiciare; întrucât organizațiile internaționale pentru drepturile omului raportează că peste 80 000 de persoane au fost obligate să părăsească Nicaragua ca urmare a crizei actuale și întrucât represiunea din țară s-a intensificat;

B.  întrucât, potrivit ultimelor cifre ale MESENI, 328 de persoane au murit și sute au fost rănite, peste 150 de prizonieri politici rămân deținuți în mod arbitrar doar pentru că și-au exercitat drepturile și 144 de studenți au fost exmatriculați din universități pentru că au participat la demonstrații în favoarea democrației, a unei mai mari libertăți și a respectării drepturilor omului; întrucât Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a raportat că peste 100 de jurnaliști și lucrători din mass-media au trebuit să părăsească țara; întrucât guvernul nicaraguan a blocat importurile de hârtie de ziar, forțând mai multe ziare să închidă, inclusiv emblematicul „Nuevo Diario”;

C.  întrucât respectarea independenței sistemului judiciar, a pluralismului politic și a libertății de întrunire și de exprimare constituie drepturi fundamentale și piloni esențiali ai democrației și ai statului de drept;

D.  întrucât la 14 noiembrie 2019, opt rude ale oponenților politici aflați în închisoare, printre alții, au început o grevă a foamei în biserica San Miguel din Masaya, solicitând eliberarea a 130 de persoane care se pare că au fost reținute în contextul protestelor; întrucât poliția a înconjurat biserica și a întrerupt alimentarea cu apă și electricitate; întrucât poliția nu a permis nimănui să intre în biserică și a împiedicat furnizarea de asistență umanitară și medicală;

E.  întrucât în aceeași noapte, un grup de cel puțin 13 membri ai opoziției au fost plasați în detenție după furnizarea de apă persoanelor înconjurate de poliție, inclusiv Amaya Eva Coppens, apărătoare nicaraguană și belgiană a drepturilor omului, care fusese reținută în contextul protestelor timp de opt luni și eliberată la 11 iunie 2019, în temeiul legii amnistiei, împreună cu peste 100 de prizonieri politici; întrucât această lege este incompatibilă cu standardele internaționale și perpetuează impunitatea, eliminând posibilitatea anchetării cazurilor suspectate de infracțiuni comise împotriva protestatarilor;

F.  întrucât Parchetul din Nicaragua a inculpat pe nedrept acest grup pentru mai multe capete de acuzare, inclusiv răpire, deținere ilegală de arme de foc și terorism, ceea ce constituie o încălcare clară a garanțiilor procedurale și a dreptului lor la un proces echitabil; întrucât condițiile de detenție din Nicaragua nu respectă nici ele standardele internaționale; întrucât membrii opoziției din Nicaragua au semnalat în mod clar utilizarea torturii și a violenței sexuale în închisori;

G.  întrucât, potrivit MESENI, guvernul nicaraguan intensifică persecutarea familiilor victimelor crizei democratice, instituționale și politice, prin intimidare și supraveghere, în scopul de a le împiedica să se implice în acțiuni publice și private în memoria celor dragi și să solicite dreptate;

H.  întrucât, potrivit Consiliului ONU pentru drepturile omului, guvernul nicaraguan recurge la represalii împotriva persoanelor care critică situația drepturilor omului din Nicaragua și care se adresează funcționarilor și mecanismelor internaționale și ONU;

I.  întrucât guvernul nicaraguan a expulzat din țară organizații internaționale, cum ar fi Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului (IACHR) și Biroul regional al OHCHR pentru America Centrală, care au solicitat respectarea drepturilor omului în țară și au încercat să obțină soluționarea pașnică a conflictului și reconcilierea națională; întrucât aceste organizații, dacă ar reveni, ar acționa ca garant al îndeplinirii acordurilor în curs cu opoziția; întrucât represiunea împotriva organizațiilor societății civile a fost intensificată prin deposedarea lor de statut juridic într-o țară cu un cadru instituțional precar, care pedepsește de două ori victimele represiunii;

J.  întrucât, în mai multe rânduri, înalți funcționari din unele state membre ale UE au fost împiedicați să intre în Nicaragua; întrucât guvernul nicaraguan a împiedicat intrarea în țară a Comisiei OAS la nivel înalt pentru Nicaragua, care a solicitat o reformă electorală; întrucât reforma electorală este un element-cheie pentru înființarea adecvată a unor instituții democratice în Nicaragua;

K.  întrucât guvernul nicaraguan nu a manifestat niciun interes de a relua un dialog credibil și incluziv cu Alianța Civică și de a pune pe deplin în aplicare acordurile din martie 2019; întrucât negocierile dintre guvern și Alianța Civică fuseseră reluate în februarie 2019; întrucât, la 27 martie 2019, s-a ajuns la un acord privind eliberarea persoanelor private de libertate în contextul protestelor din 2018; întrucât, la 29 martie 2019, s-a obținut un alt acord referitor la consolidarea drepturilor și garanțiilor cetățenilor; întrucât, la 20 mai 2019, Alianța Civică a părăsit masa negocierilor, considerând că punerea în aplicare a celor două acorduri a fost limitată; întrucât, până la 11 iunie 2019, guvernul a eliberat 492 de persoane care au fost reținute în contextul protestelor din 2018; întrucât negocierile continuă să stagneze, în ciuda încercărilor de reluare a acestora;

L.  întrucât Comisia la nivel înalt pentru Nicaragua din cadrul OAS este de părere că acțiunile întreprinse de către guvernul nicaraguan sau permise de acesta, începând din aprilie 2018, sunt incompatibile cu drepturile și garanțiile protejate de Constituția nicaraguană din 1987 și că aceste acțiuni provoacă o modificare a regimului constituțional, care afectează grav ordinea democratică din Nicaragua, astfel cum este prevăzută la articolul 20 din Carta democratică interamericană;

M.  întrucât dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să facă parte integrantă din politica externă a UE, inclusiv din Acordul de asociere încheiat în 2012 între UE și țările din America Centrală; întrucât acest acord include o clauză democratică, care reprezintă un element esențial al acordului; întrucât, în condițiile actuale, ar trebui activată clauza democratică, prin suspendarea Nicaraguei din acord;

1.  își exprimă solidaritatea cu poporul nicaraguan și condamnă toate acțiunile de reprimare desfășurate de guvernul nicaraguan, în special crimele comise, restricționarea generală a libertății de exprimare, de întrunire și de participare la demonstrații, scoaterea în afara legii a organizațiilor neguvernamentale și a societății civile, expulzarea organizațiilor internaționale din țară, închiderea canalelor mass-media și atacurile împotriva mass-mediei, limitarea dreptului la informare și exmatricularea studenților din universități;

2.  îndeamnă guvernul nicaraguan să pună capăt reprimării persistente a disidenței și tendinței actuale de arestări arbitrare, tortură și violențe sexuale, să se abțină de la incriminarea, persecutarea și atacarea apărătorilor drepturilor omului, a oponenților politici, a familiilor victimelor și a oricăror alte voci care exprimă opinii divergente, precum și să desființeze imediat forțele paramilitare care activează în țară; solicită investigații prompte, imparțiale, transparente și cuprinzătoare ale actelor de violență;

3.  solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute în mod arbitrar, inclusiv a Amayei Eva Coppens, renunțarea la toate acuzațiile împotriva acestora și respectarea garanțiilor lor juridice fundamentale; solicită tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului și de subminarea democrației și a statului de drept; subliniază că autoritățile nicaraguane trebuie să garanteze siguranța, precum și integritatea fizică și bunăstarea psihologică a tuturor deținuților și să le asigure acestora îngrijirile medicale necesare;

4.  solicită o reexaminare independentă a condamnărilor și a sentințelor în vederea reformării sistemului judiciar, inclusiv numiri în conformitate cu standardele internaționale, cum ar fi Principiile fundamentale privind independența magistraturii și Orientările privind rolul procurorilor;

5.  solicită revizuirea Legii privind amnistia și a Legii privind asistența medicală cuprinzătoare a victimelor, pentru a garanta dreptul victimelor la adevăr, justiție și despăgubiri adecvate;

6.  insistă asupra returnării bunurilor confiscate și asupra restituirii licențelor suspendate ale canalelor de știri și insistă ca acestora să li se permită să își desfășoare activitatea fără niciun fel de obstacole sau represalii;

7.  salută decizia Consiliului de a adopta un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului și de abuzuri sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice în Nicaragua; invită statele membre să convină rapid asupra listei specifice a persoanelor și entităților care urmează să fie sancționate, incluzând președintele și vicepreședinta;

8.  condamnă lipsa de voință a guvernului din Nicaragua de a relansa un dialog intern semnificativ; invită autoritățile să reia dialogul cu Alianța Civică în vederea găsirii unei soluții democratice, sustenabile și pașnice, care să permită aplicarea deplină a acordurilor din martie 2019; subliniază necesitatea de a garanta libertățile politice și civile pentru toți cetățenii din Nicaragua, reîntoarcerea celor aflați în exil, revenirea organizațiilor internaționale și cooperarea cu acestea, restabilirea personalității juridice a organizațiilor pentru drepturile omului și instituirea unui proces electoral credibil, cu un Consiliu Electoral Suprem reformat care să asigure alegeri imediate, corecte și transparente, cu prezența observatorilor internaționali;

9.  cere VP/ÎR și Delegației UE în Nicaragua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile care au loc în țară și să trateze în continuare problemele legate de drepturile omului generate de situația din țară, care afectează, printre alții, deținuții, studenții, protestatarii, familiile victimelor și jurnaliștii; invită Comisia să se asigure că asistența sa pentru cooperare îi îmbunătățește sprijinul pentru societatea civilă, în special pentru apărătorii drepturilor omului, și că nu contribuie în niciun fel la politicile represive actuale ale autorităților din Nicaragua;

10.  reamintește că, având în vedere Acordul de asociere dintre UE și țările din America Centrală, Nicaragua trebuie să respecte și să consolideze principiile statului de drept, ale democrației și ale drepturilor omului și solicită, având în vedere circumstanțele actuale, declanșarea clauzei democratice din Acordul de asociere;

11.  invită delegația Uniunii și statele membre ale UE care au misiuni diplomatice pe teren să pună în aplicare pe deplin Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului și să ofere tot sprijinul adecvat apărătorilor drepturilor omului care se află în detenție, inclusiv vizite în închisori și monitorizarea proceselor;

12.  invită Parlamentul să trimită o delegație în Nicaragua cât mai curând, pentru a monitoriza din nou situația din țară și îndeamnă autoritățile din Nicaragua să îi permită intrarea neîngrădită în țară, precum și să îi acorde acces la toți interlocutorii și la toate structurile;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Central American, Grupului de la Lima, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.

(1) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 89. (2) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 74. (3) JO C 252, 18.7.2018, p. 189. (4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0238. (5) Texte adoptate, P8_TA(2019)0219.