Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2993(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0271/2019

Dezbateri :

PV 18/12/2019 - 22
PV 18/12/2019 - 23
CRE 18/12/2019 - 22

Voturi :

PV 19/12/2019 - 6.7
CRE 19/12/2019 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0112

Texte adoptate
PDF 128kWORD 45k
Joi, 19 decembrie 2019 - Strasbourg
Reprimarea violentă a recentelor proteste în Iran
P9_TA(2019)0112RC-B9-0271/2019

Rezoluția Parlamentului European din 19 decembrie 2019 referitoare la reprimarea violentă a recentelor proteste din Iran (2019/2993(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran, inclusiv cea mai recentă rezoluție a sa, din 19 septembrie 2019 referitoare la Iran, în special situația apărătorilor drepturilor femeilor și a deținuților cu dublă cetățenie UE-iraniană(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 4 februarie 2019 cu privire la Iran,

–  având în vedere declarația din 8 decembrie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell Fontelles, în numele UE, privind recentele proteste din Iran,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 21 noiembrie 2019 privind evoluția situației din Iran,

–  având în vedere decizia Consiliului din 12 aprilie 2018 de a prelungi măsurile restrictive pentru încă 12 luni, ca răspuns la încălcările grave ale drepturilor omului din Iran,

–  având în vedere orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, Orientările UE privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane și degradante și Orientările UE în domeniul drepturilor omului cu privire la libertatea de exprimare online și offline,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la strategia UE față de Iran în urma încheierii acordului nuclear(2),

–  având în vedere Rezoluția 73/181 din 17 decembrie 2018 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

–  având în vedere raportul din 30 ianuarie 2019 al Raportorului special al ONU pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966, la care Iranul este parte,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât zeci de mii de persoane din întreg Iranul, reprezentând toate segmentele societății și-au exercitat dreptul fundamental la libertatea de întrunire și și-au exprimat nemulțumirile de natură economică legate de creșterea cu cel puțin 50% a prețurilor la carburanți în cadrul celor mai ample proteste din ultimii 40 de ani;

B.  întrucât, în ciuda repetatelor apeluri internaționale la reținere, forțele de securitate iraniene au folosit mijloace și forță disproporționate împotriva protestatarilor; întrucât, potrivit unor relatări provenind din societatea civilă, forțele de securitate iraniene au deschis focul asupra protestatarilor neînarmați, care nu prezentau niciun pericol iminent, și ar fi făcut-o cu intenția de a ucide;

C.  întrucât, potrivit organizației Amnesty International, în timpul protestelor au fost ucise cel puțin 304 persoane, inclusiv copii, un număr mult mai mare fiind rănite și întrucât au fost arestați mii de protestatari, precum și jurnaliști, apărători ai drepturilor omului și studenți; întrucât autoritățile iraniene nu au anunțat numărul oficial al morților și au refuzat să predea familiilor victimelor rămășițele pământești ale acestora;

D.  întrucât începând din 16 noiembrie 2019 autoritățile iraniene au întrerupt aproape în totalitate pentru cinci zile accesul la comunicațiile prin internet, privând astfel populația de pe teritoriul Iranului de aproape orice mijloc de comunicare online și blocând orice transmitere de informații referitoare la represiunea brutală; întrucât blocarea comunicațiilor prin internet reprezintă o încălcare a dreptului fundamental de acces la informații, ceea ce constituie o limitare disproporționată a libertății de exprimare și a devenit un modus operandi permanent al autorităților;

E.  întrucât Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la strategia UE față de Iran după acordul nuclear(3) subliniază importanța respectării orientărilor UE privind drepturile omului, inclusiv în ceea ce-i privește pe apărătorii drepturilor omului, în contextul relațiilor dintre UE și Iran;

F.  întrucât apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, avocații și activiștii online din Iran se confruntă în continuare cu hărțuiri, arestări arbitrare, detenție și urmărire penală pentru activitatea lor; întrucât Ministerul iranian al informațiilor și alte forțe au impus o politică drastică de reprimare a societății civile; întrucât 77 membri ai opoziției reformatoare, majoritatea membri ai Partidului Frontului de participare, au emis o declarație publică prin care condamnă utilizarea excesivă a forței în suprimarea protestelor; întrucât unii dintre ei au fost aduși în fața justiției în Iran pentru „propagandă împotriva Republicii Islamice”, iar doi au fost arestați, și anume Mohammad Kianoosh Rad și Mehdi Mahmoudian;

G.  întrucât instanțele iraniene nu asigură în mod sistematic desfășurarea unor procese corecte, refuză accesul la consiliere juridică și vizite ale reprezentanților consulatelor, ai ONU sau ai organizațiilor umanitare și permit utilizarea ca probă a depozițiilor obținute sub tortură; întrucât în cadrul sistemului judecătoresc nu există mecanisme independente de asigurare a răspunderii, existând în continuare îngrijorări în legătură cu politizarea judecătorilor, mai ales a celor care conduc tribunalele revoluționare;

H.  întrucât numeroase persoane cu dublă cetățenie UE-iraniană se află în detenție pentru activismul lor în domeniul drepturilor omului sau pentru activitatea lor academică; întrucât, din iunie 2019, doi cercetători francezi se află în detenție în Iran, și anume dna Fariba Abelkhah și, după cum au confirmat informațiile recente, dl Roland Marchal;

1.  transmite condoleanțe familiilor victimelor; urează persoanelor rănite o recuperare rapidă;

2.  deplânge utilizarea pe scară largă și disproporționată a forței de către autoritățile iraniene împotriva protestatarilor pașnici, care nu au făcut decât își exercite dreptul la liberă exprimare, la liberă asociere și la întrunire pașnică; subliniază că astfel de acțiuni sunt inacceptabile, solicită insistent autorităților iraniene să anunțe numărul total al deceselor și deținuților, să desfășoare o anchetă promptă, imparțială, independentă și transparentă privind acuzațiile de utilizare excesivă a forței, inclusiv vizarea directă a protestatarilor de către forțele de securitate, și să-i tragă la răspundere pe toți autorii actelor de violență;

3.  solicită ca toți protestatarii, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii deținuți în prezent în Iran pentru că și-au exercitat dreptul legitim la libertatea de exprimare și de întrunire să fie eliberați în mod necondiționat; solicită, în plus, ca autoritățile să informeze toate familiile cu privire la locul de detenție al membrilor lor și solicită ca avocații și observatorii internaționali să aibă acces neîngrădit la toate persoanele plasate în detenție în timpul protestelor, precum și ca identitatea deținuților să fie făcută cunoscută comunității internaționale; reiterează apelurile anterioare lansate de Parlament la eliberarea lui Nazanin Zaghari-Ratcliffe și a multor alte persoane care au fost reținute în mod ilegal;

4.  condamnă ferm decizia Iranului de a bloca accesul internet la rețelele mondiale, ceea ce a împiedicat comunicarea și libera circulație a informațiilor pentru cetățenii iranieni subliniază că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare clară a libertății de exprimare; îndeamnă autoritățile iraniene să renunțe la blocarea comunicațiilor și serviciilor prin internet;

5.  subliniază că drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de întrunire, trebuie întotdeauna respectate și invită autoritățile iraniene să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv cele asumate prin Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

6.  invită Organizația Națiunilor Unite, în special Consiliul său pentru Drepturile Omului, să declanșeze fără întârziere o anchetă amplă cu privire la evenimentele care au avut loc în ultimele săptămâni, condusă de Raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului în Iran, cu scopul de a clarifica acuzațiile de încălcări grave ale drepturilor omului care au avut loc de la începerea protestelor și solicită Iranului să acorde acces deplin și nerestricționat celor care desfășoară această anchetă;

7.  reamintește rezoluția sa din 19 septembrie 2019; regretă profund lipsa progreselor în ceea ce privește cazurile persoanelor cu dublă cetățenie UE-iraniană deținute în Iran; îndeamnă autoritățile iraniene să îi elibereze imediat pe Roland Marchal și pe Fariba Abelkhah, precum și pe toți apărătorii drepturilor omului care au fost plasați în detenție și condamnați doar pentru faptul că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică;

8.  solicită UE, inclusiv VP/ÎR, să continue să ridice problemele legate de drepturile omului în discuțiile cu autoritățile iraniene în foruri bilaterale și multilaterale, în special în contextul dialogului politic la nivel înalt dintre UE și Iran;

9.  își reiterează sprijinul deplin față de laureații Premiului Saharov Nasrin Sotoudeh și Jafar Panahi; își exprimă regretul cu privire la faptul că Nasrin Sotoudeh se află încă în detenție, fiind condamnată la 33 de ani de închisoare și la 148 de lovituri de bici și insistă să fie eliberată imediat și necondiționat; face apel la autoritățile iraniene să anuleze interdicția de călătorie aplicată lui Jafar Panahi din 2010;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, conducătorului suprem al Republicii Islamice Iran, președintelui Republicii Islamice Iran și membrilor Majlisului iranian.

(1) Texte adoptate P9_TA(2019)0019.
(2) JO C 215, 19.6.2018, p. 86.
(3) JO C 215, 19.6.2018, p. 86.

Ultima actualizare: 4 mai 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate