Index 
Texte adoptate
Joi, 10 octombrie 2019 - BruxellesEdiţie definitivă
Acordul de cooperare dintre Eurojust și Serbia *
 Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019: Reducerea creditelor de angajament și a creditelor de plată în funcție de necesitățile actualizate privind cheltuielile și de actualizarea veniturilor (resurse proprii)
 Ajustările sumelor mobilizate din Instrumentul de flexibilitate pentru 2019 în vederea utilizării pentru migrație, fluxurile de refugiați și amenințările la adresa securității
 Substanțele active, inclusiv flumioxazin
 Substanțele active, inclusiv clortoluron
 Porumbul modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2)
 Soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3)
 Porumbul modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9
 Interferența străină în alegeri și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene
 Cadrul financiar multianual 2021-2027 și resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor
 Politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro

Acordul de cooperare dintre Eurojust și Serbia *
PDF 110kWORD 49k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a încheierii de către Eurojust a Acordului de cooperare dintre Eurojust și Serbia (10334/2019 – C9-0041/2019 – 2019/0807(CNS))
P9_TA(2019)0023A9-0009/2019

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (10334/2019),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C9-0041/2019),

–  având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(1), în special articolul 26a alineatul (2),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0009/2019),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.


Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019: Reducerea creditelor de angajament și a creditelor de plată în funcție de necesitățile actualizate privind cheltuielile și de actualizarea veniturilor (resurse proprii)
PDF 162kWORD 71k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019: Reducerea creditelor de angajament și a creditelor de plată în funcție de necesitățile actualizate privind cheltuielile și de actualizarea veniturilor (resurse proprii) (11733/2019 – C9-0114/2019 – 2019/2037(BUD))
P9_TA(2019)0024A9-0012/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1), în special articolul 44,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat definitiv la 12 decembrie 2018(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 adoptat de Comisie la 2 iulie 2019 (COM(2019)0610),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 adoptată de Consiliu la 3 septembrie 2019 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (11733/2019 – C9-0114/2019),

–  având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0012/2019),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 urmărește să aducă la zi atât componenta de cheltuieli, cât și componenta de venituri a bugetului, pentru a se ține seama de cele mai recente evoluții;

B.  întrucât, în ceea ce privește cheltuielile, proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 reduce creditele de angajament și creditele de plată cu 112 milioane EUR și, respectiv, cu 67,5 milioane EUR, la rubrica 1a - „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”, rubrica 1b - „Coeziune economică, socială și teritorială” și rubrica 2 - „Creștere durabilă – resurse naturale”; întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 urmărește, de asemenea, să majoreze cu 11,9 milioane EUR creditele de angajament și de plată de la rubrica 5, pentru a ajusta bugetul pe 2019 al anumitor instituții ca urmare a amânării retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 31 octombrie 2019;

C.  întrucât, în legătură cu veniturile, proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 prevede revizuirea prognozelor referitoare la resursele proprii tradiționale (și anume taxele vamale și cotizațiile pentru sectorul zahărului) și la bazele de calcul ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) și ale venitului național brut (VNB), precum și înscrierea în buget a corecțiilor relevante în favoarea Regatului Unit și finanțarea acestora, în condițiile în care toate aceste elemente afectează repartizarea contribuțiilor datorate de statele membre la bugetul Uniunii cu titlu de resurse proprii,

1.  ia act de propunerea Comisiei; își reiterează poziția, considerând că bugetul Uniunii este prea limitat pentru a face față nevoilor și provocărilor presante cu care se confruntă Uniunea și cetățenii săi;

2.  ia act de nevoia de reechilibrare a resurselor proprii, impusă de revizuirea prognozelor privind resursele proprii tradiționale și TVA și de actualizările corecției în favoarea Regatului Unit;

3.  ia act de poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019;

4.  consideră că un proiect de buget rectificativ ar trebui să urmărească un singur scop; remarcă faptul că proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 are două scopuri, și anume să permită dezangajarea creditelor de angajament și de plată de la liniile bugetare aferente rubricilor 1a - Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă, 1b - Coeziune economică, socială și teritorială, 3 - Securitate și cetățenie, 4 - Europa în lume, precum și de la linia bugetară aferentă Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, precum și să majoreze bugetul pe 2019 al anumitor instituții ca urmare a amânării retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 31 octombrie 2019; remarcă faptul că obiectivul cel mai urgent al proiectului de buget rectificativ nr. 4/2019 este să ajusteze bugetul pe 2019 al unor instituții ca urmare a amânării până la 31 octombrie 2019 a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană; aprobă, prin urmare, ajustările respective, dar respinge propunerea de dezangajare a creditelor de angajament;

5.  decide să modifice poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 astfel cum se arată în continuare;

6.  solicită Comisiei să prezinte o nouă propunere, al cărei scop ar fi să redistribuie economiile potențiale identificate în propunerea sa de buget rectificativ nr. 4/2019 și în orice credite identificate recent care nu urmează să fie utilizate, pentru a finanța programe cheie ale Uniunii pentru care nu există suficiente fonduri;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele Parlamentului, Consiliului și Comisiei, precum și celorlalte instituții și organelor interesate și parlamentelor naționale.

ANEXĂ: AMENDAMENTELE BUGETARE 1 - 16

Proiectul de amendament nr. 1

 

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 04 02 63 01 — Fondul social european – Asistență tehnică operațională

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

04 02 63 01

1.2.31

23 333 097

19 454 600

15 033 097

19 454 600

8 300 000

 

23 333 097

19 454 600

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

23 333 097

19 454 600

15 033 097

19 454 600

8 300 000

 

23 333 097

19 454 600

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 2

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 12 02 04 — Autoritatea Bancară Europeană (ABE)

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

12 02 04

1.1.DAG

19 158 256

19 158 256

16 668 256

16 668 256

2 490 000

2 490 000

19 158 256

19 158 256

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

19 158 256

19 158 256

16 668 256

16 668 256

2 490 000

2 490 000

19 158 256

19 158 256

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 3

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 12 02 05 — Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA)

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

12 02 05

1.1.DAG

12 374 234

12 374 234

10 014 234

10 014 234

2 360 000

2 360 000

12 374 234

12 374 234

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

12 374 234

12 374 234

10 014 234

10 014 234

2 360 000

2 360 000

12 374 234

12 374 234

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 4

 

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 12 02 06 — Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

12 02 06

1.1.DAG

27 235 160

27 235 160

13 565 160

13 565 160

13 670 000

13 670 000

27 235 160

27 235 160

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

27 235 160

27 235 160

13 565 160

13 565 160

13 670 000

13 670 000

27 235 160

27 235 160

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 5

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 13 06 01 — Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

13 06 01

9.0.3

343 551 794

343 551 794

313 803 159

343 551 794

29 748 635

 

343 551 794

343 551 794

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

343 551 794

343 551 794

313 803 159

343 551 794

29 748 635

 

343 551 794

343 551 794

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 6

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 18 01 04 05 — Cheltuieli de sprijin legate de sprijinul de urgență pe teritoriul Uniunii

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

18 01 04 05

3.0.12

250 000

250 000

130 000

130 000

120 000

120 000

250 000

250 000

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

250 000

250 000

130 000

130 000

120 000

120 000

250 000

250 000

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 7

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 18 02 03 — Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

18 02 03

3.0.DAG

293 185 279

293 185 279

293 185 279

293 185 279

 

 

293 185 279

293 185 279

Rezervă

19 321 000

19 321 000

7 200 000

7 200 000

12 121 000

12 121 000

19 321 000

19 321 000

Total

 

312 506 279

312 506 279

300 385 279

300 385 279

12 121 000

12 121 000

312 506 279

312 506 279

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 8

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 18 03 01 01 — Consolidarea și dezvoltarea sistemului european comun de azil și aprofundarea solidarității și a partajării responsabilității între statele membre

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

18 03 01 01

3.0.1

377 106 629

527 969 782

377 106 629

527 969 782

 

 

377 106 629

527 969 782

Rezervă

460 000 000

94 500 000

452 800 000

87 300 000

7 200 000

7 200 000

460 000 000

94 500 000

Total

 

837 106 629

622 469 782

829 906 629

615 269 782

7 200 000

7 200 000

837 106 629

622 469 782

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 9

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 23 03 01 01 — Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre în interiorul Uniunii

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

23 03 01 01

3.0.6

28 256 000

23 200 000

28 256 000

23 200 000

 

 

28 256 000

23 200 000

Rezervă

105 900 000

46 560 000

70 900 000

20 170 000

35 000 000

26 390 000

105 900 000

46 560 000

Total

 

134 156 000

69 760 000

99 156 000

43 370 000

35 000 000

26 390 000

134 156 000

69 760 000

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 10

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 23 03 02 01 — Intervenții de urgență rapide și eficiente în caz de dezastre majore în interiorul Uniunii

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

23 03 02 01

3.0.6

4 100 000

3 700 000

4 100 000

3 700 000

 

 

4 100 000

3 700 000

Rezervă

9 300 000

6 200 000

9 300 000

6 029 486

 

170 514

9 300 000

6 200 000

Total

 

13 400 000

9 900 000

13 400 000

9 729 486

 

170 514

13 400 000

9 900 000

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 11

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 23 03 02 02 — Intervenții de urgență rapide și eficiente în caz de dezastre majore în țările terțe

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

23 03 02 02

3.0.6

15 700 000

12 846 000

15 700 000

12 846 000

 

 

15 700 000

12 846 000

Rezervă

2 000 000

2 000 000

2 000 000

p.m.

 

2 000 000

2 000 000

2 000 000

Total

 

17 700 000

14 846 000

17 700 000

12 846 000

 

2 000 000

17 700 000

14 846 000

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui transfer global mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 12

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 33 03 05 — Parchetul European (EPPO)

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

33 03 05

3.0.DAG

4 911 000

4 911 000

3 911 000

3 911 000

1 000 000

1 000 000

4 911 000

4 911 000

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

4 911 000

4 911 000

3 911 000

3 911 000

1 000 000

1 000 000

4 911 000

4 911 000

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 13

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 40 02 41 — Credite diferențiate

Se modifică cifrele după cum urmează:

 

CFM

Proiectul de buget 2019

Poziția Consiliului

= PBR 4/2019

Diferență

Sumă nouă

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

Angajamente

Plăți

40 02 41

-

757 529 650

326 288 650

703 208 650

278 407 136

54 321 000

47 881 514

757 529 650

326 288 650

Rezervă

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

757 529 650

326 288 650

703 208 650

278 407 136

54 321 000

47 881 514

757 529 650

326 288 650

Justificare:

Se reinstituie cifrele anterioare din bugetul pe 2019 în contextul unui exercițiu financiar în curs, în vederea unor eventuale ajustări prin intermediul unui proiect de buget rectificativ cuprinzător mai aproape de sfârșitul exercițiului și atunci când pot fi luați în considerare și alți factori care pot apărea în următoarele săptămâni.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 14

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 03 01 11 — Autoritatea Bancară Europeană (ABE)

Se modifică schema de personal după cum urmează:

Grupă de funcții și grad

Autoritatea Bancară Europeană (ABE)

Bugetul 2019

Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019

Bugetul revizuit pentru 2019

Posturi permanente

Posturi temporare

Posturi permanente

Posturi temporare

Posturi permanente

Posturi temporare

AD 16

 

1

 

1

 

1

AD 15

 

1

 

1

 

1

AD 14

 

6

 

6

 

6

AD 13

 

2

 

2

 

2

AD 12

 

8

 

8

 

8

AD 11

 

12

 

12

 

12

AD 10

 

12

 

12

 

12

AD 9

 

22

 

22

 

22

AD 8

 

26

 

26

 

26

AD 7

 

19

 

17

 

19

AD 6

 

22

 

20

 

22

AD 5

 

13

 

7

 

13

Subtotal AD

 

144

 

134

 

144

AST 11

 

 

 

 

 

 

AST 10

 

 

 

 

 

 

AST 9

 

 

 

 

 

 

AST 8

 

 

 

 

 

 

AST 7

 

 

 

 

 

 

AST 6

 

3

 

3

 

3

AST 5

 

4

 

4

 

4

AST 4

 

2

 

2

 

2

AST 3

 

1

 

1

 

1

AST 2

 

1

 

1

 

1

AST 1

 

 

 

 

 

 

Subtotal AST

 

11

 

11

 

11

AST/SC 6

 

 

 

 

 

 

AST/SC 5

 

 

 

 

 

 

AST/SC 4

 

 

 

 

 

 

AST/SC 3

 

 

 

 

 

 

AST/SC 2

 

 

 

 

 

 

AST/SC 1

 

 

 

 

 

 

Subtotal AST/SC

 

 

 

 

 

 

Total

 

155

 

145

 

155

Justificare:

Se reinstituie bugetul 2019.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 15

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 03 01 12 — Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA)

Se modifică schema de personal după cum urmează:

Grupă de funcții și grad

Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA)

Bugetul 2019

Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019

Bugetul revizuit pentru 2019

Posturi permanente

Posturi temporare

Posturi permanente

Posturi temporare

Posturi permanente

Posturi temporare

AD 16

 

1

 

1

 

1

AD 15

 

1

 

1

 

1

AD 14

 

2

 

2

 

2

AD 13

 

5

 

5

 

5

AD 12

 

11

 

11

 

11

AD 11

 

17

 

14

 

17

AD 10

 

17

 

14

 

17

AD 9

 

17

 

19

 

17

AD 8

 

19

 

12

 

19

AD 7

 

12

 

14

 

12

AD 6

 

7

 

7

 

7

AD 5

 

 

 

 

 

 

Subtotal AD

 

109

 

100

 

109

AST 11

 

 

 

 

 

 

AST 10

 

1

 

1

 

1

AST 9

 

1

 

1

 

1

AST 8

 

3

 

3

 

3

AST 7

 

3

 

3

 

3

AST 6

 

3

 

3

 

3

AST 5

 

3

 

3

 

3

AST 4

 

1

 

1

 

1

AST 3

 

 

 

 

 

 

AST 2

 

 

 

 

 

 

AST 1

 

 

 

 

 

 

Subtotal AST

 

15

 

15

 

15

AST/SC 6

 

 

 

 

 

 

AST/SC 5

 

 

 

 

 

 

AST/SC 4

 

 

 

 

 

 

AST/SC 3

 

 

 

 

 

 

AST/SC 2

 

 

 

 

 

 

AST/SC 1

 

 

 

 

 

 

Subtotal AST/SC

 

 

 

 

 

 

Total

 

124

 

115

 

124

Justificare:

Se reinstituie bugetul 2019.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

Proiectul de amendament nr. 16

 

-------------------------------

SECȚIUNEA III — COMISIA

Articolul 03 01 13 — Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)

Se modifică schema de personal după cum urmează:

Grupă de funcții și grad

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)

Bugetul 2019

Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019

Bugetul revizuit pentru 2019

Posturi permanente

Posturi temporare

Posturi permanente

Posturi temporare

Posturi permanente

Posturi temporare

AD 16

 

1

 

2

 

1

AD 15

 

2

 

3

 

2

AD 14

 

6

 

 

 

6

AD 13

 

2

 

1

 

2

AD 12

 

7

 

7

 

7

AD 11

 

14

 

14

 

14

AD 10

 

17

 

17

 

17

AD 9

 

39

 

39

 

39

AD 8

 

30

 

30

 

30

AD 7

 

58

 

45

 

58

AD 6

 

10

 

10

 

10

AD 5

 

11

 

2

 

11

Subtotal AD

 

197

 

170

 

197

AST 11

 

 

 

 

 

 

AST 10

 

 

 

 

 

 

AST 9

 

 

 

 

 

 

AST 8

 

2

 

2

 

2

AST 7

 

3

 

3

 

3

AST 6

 

3

 

3

 

3

AST 5

 

3

 

3

 

3

AST 4

 

1

 

1

 

1

AST 3

 

1

 

1

 

1

AST 2

 

 

 

 

 

 

AST 1

 

 

 

 

 

 

Subtotal AST

 

13

 

13

 

13

AST/SC 6

 

 

 

 

 

 

AST/SC 5

 

 

 

 

 

 

AST/SC 4

 

 

 

 

 

 

AST/SC 3

 

 

 

 

 

 

AST/SC 2

 

 

 

 

 

 

AST/SC 1

 

 

 

 

 

 

Subtotal AST/SC

 

 

 

 

 

 

Total

 

210

 

183

 

210

Justificare:

Se reinstituie bugetul 2019.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(2) JO L 67, 7.3.2019.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.


Ajustările sumelor mobilizate din Instrumentul de flexibilitate pentru 2019 în vederea utilizării pentru migrație, fluxurile de refugiați și amenințările la adresa securității
PDF 116kWORD 49k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2019/276 în ceea ce privește ajustările sumelor mobilizate din Instrumentul de flexibilitate pentru 2019 în vederea utilizării pentru migrație, fluxurile de refugiați și amenințările la adresa securității (COM(2019)0600 – C9-0029/2019 – 2019/2039(BUD))
P9_TA(2019)0025A9-0013/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0600 – C9‑0029/2019),

–  având în vedere Decizia (UE) 2019/276 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2018 privind mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru consolidarea programelor esențiale pentru competitivitatea UE și pentru finanțarea măsurilor bugetare imediate în scopul de a aborda provocările actuale privind migrația, fluxurile de refugiați și amenințările la adresa securității(1)

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat definitiv la 12 decembrie 2018(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019 adoptat de Comisie la 2 iulie 2019 (COM(2019)0610),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0013/2019),

A.  întrucât Parlamentul European și Consiliul au decis să mobilizeze în 2019 Instrumentul de flexibilitate pentru o sumă de 1 164 de milioane EUR: 179 de milioane EUR pentru rubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) în vederea consolidării unor programe importante în materie de competitivitate, și anume Orizont 2020 și Erasmus+, și 985,6 milioane EUR pentru rubrica 3, la propunerea Comisiei;

B.  întrucât Comisia a propus proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019, care include reduceri ale creditelor de angajament pentru rubrica 1a și pentru rubrica 3, reducând astfel necesitatea utilizării Instrumentului de flexibilitate în 2019;

C.  întrucât, prin urmare, Comisia a propus reducerea sumelor mobilizate din Instrumentul de flexibilitate cu 1090 de milioane EUR, din care 160 de milioane EUR pentru rubrica 1a și 930 de milioane EUR pentru rubrica 3;

D.  întrucât propunerea de decizie de mobilizare modifică Decizia (UE) 2019/276 din 12 decembrie 2018(6);

E.  întrucât, ca urmare a poziției Parlamentului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2019, modificările propuse au fost anulate,

1.  respinge propunerea Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 54, 22.2.2019, p. 3.
(2) JO L 67, 7.3.2019.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(6) Decizia (UE) 2019/276 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2018 privind mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru consolidarea programelor esențiale pentru competitivitatea UE și pentru finanțarea măsurilor bugetare imediate în scopul de a aborda provocările actuale privind migrația, fluxurile de refugiați și amenințările la adresa securității (JO L 54, 22.2.2019, p. 3).


Substanțele active, inclusiv flumioxazin
PDF 149kWORD 56k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/707 al Comisiei din 7 mai 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active alfa-cipermetrin, beflubutamid, benalaxil, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, bromoxinil, captan, ciazofamid, desmedifam, dimetoat, dimetomorf, diuron, etefon, etoxazol, famoxadon, fenamifos, flumioxazin, fluoxastrobin, folpet, foramsulfuron, formetanat, metalaxil-m, metiocarb, metribuzin, milbemectină, Paecilomyces lilacinus tulpina 251, fenmedifam, fosmet, pirimifos-metil, propamocarb, protioconazol, s-metolaclor și tebuconazol (2019/2825(RSP))
P9_TA(2019)0026B9-0103/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/707 al Comisiei din 7 mai 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active alfa-cipermetrin, beflubutamid, benalaxil, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, bromoxinil, captan, ciazofamid, desmedifam, dimetoat, dimetomorf, diuron, etefon, etoxazol, famoxadon, fenamifos, flumioxazin, fluoxastrobin, folpet, foramsulfuron, formetanat, metalaxil-m, metiocarb, metribuzin, milbemectină, Paecilomyces lilacinus tulpina 251, fenmedifam, fosmet, pirimifos-metil, propamocarb, protioconazol, s-metolaclor și tebuconazol(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(2), în special articolul 21 și articolul 17 primul paragraf,

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei din 11 martie 2015 privind punerea în aplicare a articolului 80 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și privind stabilirea unei liste a substanțelor susceptibile de înlocuire(3),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare(5),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât flumioxazina a fost inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului(6) la 1 ianuarie 2003 prin Directiva 2002/81/CE a Comisiei(7) și a fost considerată a fi aprobată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009;

B.  întrucât, începând din 2010(8), este în curs de desfășurare o procedură de reînnoire a aprobării flumioxazinei în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012(9) al Comisiei, iar cererea respectivă a fost depusă în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1141/2010 al Comisiei(10);

C.  întrucât perioada de aprobare a substanței active flumioxazin a fost deja prelungită cu cinci ani prin Directiva 2010/77/UE a Comisiei(11) și, ulterior, cu un an în fiecare an începând din 2015 prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2015/1885(12), (UE) 2016/549(13), (UE) 2017/841(14), (UE) 2018/917(15) ale Comisiei, iar acum a fost prelungită din nou prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/707 al Comisiei, care prelungește perioada de aprobare până la 30 iunie 2020;

D.  întrucât Comisia nu a reușit să explice motivele prelungirii și a precizat doar următoarele: „Din cauza faptului că evaluarea substanțelor a fost amânată din motive independente de voința solicitanților, este posibil ca aprobările acestor substanțe active să expire înainte de adoptarea unei decizii privind reînnoirea lor”;

E.  întrucât scopul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este de a asigura un nivel ridicat de protecție, atât pentru sănătatea umană, cât și pentru cea animală, precum și un nivel ridicat de protecție a mediului și, în același timp, de a proteja competitivitatea agriculturii în Uniune; întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile ale populației, inclusiv a femeilor însărcinate, a sugarilor și a copiilor;

F.  întrucât ar trebui să se aplice principiul precauției și întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că în compoziția produselor de protecție a plantelor ar trebui incluse numai substanțele în privința cărora s-a demonstrat că prezintă o utilitate pentru producția vegetală și că nu exercită niciun efect nociv asupra sănătății umane sau animale și niciun efect inacceptabil asupra mediului;

G.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 indică faptul că, din motive de siguranță, perioada de aprobare a substanțelor active ar trebui să fie limitată în timp; întrucât perioada de aprobare ar trebui să fie proporțională cu riscurile posibile inerente utilizării unor astfel de substanțe, dar, în mod evident, această proporționalitate lipsește;

H.  întrucât în cei 16 ani de la aprobarea sa ca substanță activă, flumioxazina a fost identificată și clasificată ca substanță toxică pentru reproducere din categoria 1B și ca perturbator endocrin probabil și, cu toate acestea, aprobarea sa nu a fost revizuită sau retrasă în această perioadă;

I.  întrucât Comisia și statele membre au posibilitatea și responsabilitatea de a acționa în conformitate cu principiul precauției atunci când a fost identificată posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar nu există încă certitudine științifică, prin adoptarea unor măsuri provizorii de gestionare a riscurilor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

J.  întrucât, mai precis, articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că Comisia poate revizui aprobarea unei substanțe active în orice moment, în special atunci când, în lumina noilor cunoștințe științifice și tehnice, consideră că există indicii conform cărora substanța nu mai îndeplinește criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 și întrucât această revizuire poate duce la retragerea sau modificarea aprobării substanței;

Substanță toxică pentru reproducere din categoria 1B și perturbator endocrin

K.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(16), flumioxazina este, în clasificarea armonizată, o substanță toxică pentru reproducere din categoria 1B, o substanță foarte toxică pentru mediul acvatic și o substanță foarte toxică pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung;

L.  întrucât Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat deja în 2014 și, ulterior, în 2017 și 2018, că existau aspecte de preocupare majoră, dat fiind că flumioxazina este clasificată ca substanță toxică pentru reproducere din categoria 1B și, de asemenea, că efectul de perturbator endocrin potențial al flumioxazinei este o problemă care nu a putut fi clarificată și un aspect de preocupare majoră;

M.  întrucât, în 2015, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei a înscris flumioxazina pe lista „substanțelor susceptibile de înlocuire”, deoarece este sau urmează să fie clasificată în categoria 1A sau 1B ca substanță toxică pentru reproducere, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

N.  întrucât, în conformitate cu punctul 3.6.4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, substanțele active nu pot fi autorizate atunci când sunt clasificate ca substanțe toxice pentru reproducere din categoria 1B, cu excepția cazurilor în care, pe baza unor dovezi documentate incluse în cerere, este necesară o substanță activă pentru a controla un pericol grav pentru sănătatea plantelor, care nu poate fi controlat prin alte mijloace disponibile, inclusiv metode nechimice, cazuri în care trebuie luate măsuri de atenuare a riscurilor pentru a se asigura că expunerea oamenilor și a mediului la substanță este redusă la minimum;

O.  întrucât, în conformitate cu punctul 3.6.5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, substanțele active nu pot fi autorizate în cazul în care sunt considerate ca având proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse la om, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la substanța activă, agentul fitoprotector sau agentul sinergic respectiv din compoziția unui produs fitosanitar, în condițiile de utilizare realiste propuse, este neglijabilă, adică produsul este utilizat în sisteme închise sau în alte condiții care exclud contactul cu oamenii, iar reziduurile substanței active, agentului fitoprotector sau agentului sinergic în cauză în produsele alimentare și hrana pentru animale nu depășesc valorile de ajustare stabilite în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(17);

P.  întrucât flumioxazina are un risc ridicat de bioconcentrare, este foarte toxică pentru alge și plantele acvatice și prezintă o toxicitate moderată pentru râme, albine, pești și nevertebratele acvatice;

Q.  întrucât este inacceptabil ca o substanță despre care se știe că îndeplinește criteriile de excludere pentru substanțele active mutagene, cancerigene și/sau toxice pentru reproducere sau care au proprietăți care perturbă sistemul endocrin, stabilite pentru a proteja sănătatea oamenilor și a mediului, să fie în continuare autorizată pentru a fi utilizată în Uniune, punând în pericol sănătatea publică și mediul;

R.  întrucât solicitanții pot utiliza în folos propriu faptul că Comisia a integrat în metodele sale de lucru prelungirea imediată și automată a perioadelor de aprobare a substanțelor active dacă reevaluarea riscului nu a fost finalizată, furnizând date incomplete pentru a prelungi în mod voit procesul de reevaluare și solicitând mai multe derogări și condiții speciale, ceea ce duce la riscuri inacceptabile pentru mediu și sănătatea umană, deoarece, în tot acest timp, continuă expunerea la substanța periculoasă respectivă;

S.  întrucât, în Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele fitosanitare (CE) nr. 1107/2009, Parlamentul a invitat Comisia și statele membre „să se asigure că prelungirea procedurală a perioadei de aprobare pe durata procedurii, în conformitate cu articolul 17 din regulament, nu va fi utilizată pentru substanțe active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere, deci substanțe din categoriile 1A sau 1B, sau pentru substanțe active cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin și care afectează oamenii sau animalele, așa cum este în prezent cazul substanțelor precum flumioxazin, tiacloprid, clorotoluron și dimoxistrobin”;

T.  întrucât Parlamentul Țărilor de Jos și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste prelungiri și a solicitat să se pună capăt prelungirilor aprobărilor pentru substanțele despre care se știe că reprezintă o amenințare semnificativă la adresa biodiversității (în special a albinelor și a bondarilor), sau care sunt cancerigene, mutagene, perturbă sistemul endocrin și/sau sunt toxice pentru reproducere(18);

1.  consideră că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/707 al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

2.  consideră că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/707 al Comisiei nu respectă principiul precauției;

3.  consideră că decizia de a prelungi perioada de aprobare a flumioxazinei nu respectă criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și nu se bazează nici pe dovezi care să arate că această substanță poate fi utilizată în siguranță, nici pe o nevoie dovedită urgentă de prezență a substanței active flumioxazin în producția de alimente din Uniune;

4.  invită Comisia să își retragă Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/707 și să prezinte comisiei un nou proiect care să ia în considerare dovezile științifice privind proprietățile nocive ale tuturor substanțelor în cauză, în special ale flumioxazinei;

5.  invită Comisia să prezinte proiecte de regulamente de punere în aplicare vizând prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor doar în cazurile în care nu se așteaptă ca stadiul actual al științei să determine Comisia să propună refuzul reînnoirii autorizației substanței active în cauză;

6.  invită Comisia să retragă aprobările pentru substanțele în privința cărora există dovezi sau îndoieli întemeiate cu privire la faptul că nu vor îndeplini criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

7.  invită statele membre să asigure reevaluarea corespunzătoare și la timp a autorizațiilor substanțelor active pentru care sunt state membre raportoare și să se asigure că întârzierile actuale sunt soluționate cât mai curând posibil;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 120, 8.5.2019, p. 16.
(2) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(3) JO L 67, 12.3.2015, p. 18.
(4) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0356.
(6) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(7) Directiva 2002/81/CE a Comisiei din 10 octombrie 2002 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului, privind înscrierea flumioxazinei ca substanță activă (JO L 276, 12.10.2002, p. 28).
(8) JO L 293, 11.11.2010, p. 48.
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(10) Regulamentul (UE) nr. 1141/2010 al Comisiei din 7 decembrie 2010 de stabilire a procedurii de reînnoire a includerii unui al doilea grup de substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului și de stabilire a listei substanțelor în cauză (JO L 322, 8.12.2010, p. 10).
(11) Directiva 2010/77/UE a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în privința datelor de expirare pentru includerea în anexa I a anumitor substanțe active ( JO L 293, 11.11.2010, p. 48).
(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1885 al Comisiei din 20 octombrie 2015 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 2,4-D, acibenzolar-s-metil, amitrol, bentazon, cihalofop-butil, diquat, esfenvalerat, famoxadon, flumioxazin, DPX KE 459 (flupirsulfuron-metil), glifosat, iprovalicarb, izoproturon, lambda-cihalotrin, metalaxil-M, metsulfuron-metil, picolinafen, prosulfuron, pimetrozin, piraflufen-etil, tiabendazol, tifensulfuron- metil și triasulfuron (JO L 276, 21.10.2015, p. 48).
(13) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/549 al Comisiei din 8 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active bentazon, cihalofop-butil, diquat, famoxadon, flumioxazin, DPX KE 459 (flupirsulfuron-metil), metalaxil-M, picolinafen, prosulfuron, pimetrozin, tiabendazol și tifensulfuron-metil (JO L 95, 9.4.2016, p. 4).
(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/841 al Comisiei din 17 mai 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de autorizare a substanțelor active acetamiprid, alfa-cipermetrin, Ampelomyces quisqualis tulpina: aq 10, benalaxil, bentazon, bifezanat, bromoxinil, carfentrazon etil, clorprofam, ciazofamid, desmedifam, diquat, DPX KE 459 (flupirsulfuron-metil), etoxazol, famoxadon, fenamidon, flumioxazin, foramsulfuron, Gliocladium catenulatum tulpina: j1446, imazamox, imazosulfuron, izoxaflutol, laminarină, metalaxil-M, metoxifenozidă, milbemectină, oxasulfuron, fenmedifam, pendimetalin, pimetrozin, S-metolaclor și trifloxistrobin (JO L 125, 18.5.2017, p. 12).
(15) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/917 al Comisiei din 27 iunie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active alfa-cipermetrin, beflubutamid, benalaxil, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, bromoxinil, captan, carvonă, clorprofam, ciazofamid, desmedifam, dimetoat, dimetomorf, diquat, etefon, etoprofos, etoxazol, famoxadon, fenamidon, fenamifos, flumioxazin, fluoxastrobin, folpet, foramsulfuron, formetanat, Gliocladium catenulatum tulpina: J1446, izoxaflutol, metalaxil-m, metiocarb, metoxifenozid, metribuzin, milbemectină, oxasulfuron, Paecilomyces lilacinus tulpina 251, fenmedifam, fosmet, pirimifos-metil, propamocarb, protioconazol, pimetrozină și s-metolaclor (JO L 163, 28.6.2018, p. 13).
(16) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(17) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(18) TK 21501-32 nr. 1176.


Substanțele active, inclusiv clortoluron
PDF 141kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active amidosulfuron, beta-ciflutrin, bifenox, clortoluron, clofentezin, clomazon, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dicamba, difenoconazol, diflubenzuron, diflufenican, fenoxaprop-P, fenpropidin, fludioxonil, flufenacet, fostiazat, indoxacarb, lenacil MCPA, MCPB, nicosulfuron, picloram, prosulfocarb, piriproxifen, tiofanat-metil, triflusulfuron și tritosulfuron (D062951/02 – 2019/2826(RSP))
P9_TA(2019)0027B9-0104/2019

Parlamentul European,

–  referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active amidosulfuron, beta-ciflutrin, bifenox, clortoluron, clofentezin, clomazon, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dicamba, difenoconazol, diflubenzuron, diflufenican, fenoxaprop-P, fenpropidin, fludioxonil, flufenacet, fostiazat, indoxacarb, lenacil MCPA, MCPB, nicosulfuron, picloram, prosulfocarb, piriproxifen, tiofanat-metil, triflusulfuron și tritosulfuron (D062951/02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1), în special articolul 21 și articolul 17 primul paragraf,

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei din 11 martie 2015 privind punerea în aplicare a articolului 80 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și privind stabilirea unei liste a substanțelor susceptibile de înlocuire(2),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele de protecție a plantelor(4),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât clortoluronul a fost inclus în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului(5) la 1 martie 2006 prin Directiva 2005/53/CE a Comisiei(6) și a fost considerat a fi aprobat în temeiul Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

B.  întrucât, din 2013, se află în curs de desfășurare o procedură de reînnoire a aprobării clortoluronului în temeiul regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012(7) al Comisiei;

C.  întrucât perioada de aprobare a substanței active clortoluron a fost deja prelungită cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 533/2013 al Comisiei(8), apoi cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1511 al Comisiei(9), din nou cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1262 al Comisiei(10), iar acum din nou cu un an prin intermediul acestui proiect de regulament de punere în aplicare al Comisiei, care ar urma să prelungească perioada de aprobare până la 31 octombrie 2020;

D.  întrucât Comisia nu a reușit să explice motivele prelungirii și a precizat doar următoarele: „Din cauza faptului că evaluarea substanțelor a fost amânată din motive independente de voința solicitanților, este posibil ca aprobările acestor substanțe active să expire înainte de adoptarea unei decizii privind reînnoirea lor”;

E.  întrucât scopul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este de a asigura un nivel ridicat de protecție, atât pentru sănătatea umană, cât și pentru cea animală, precum și un nivel ridicat de protecție a mediului și, în același timp, de a proteja competitivitatea agriculturii în Uniune; întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile ale populației, inclusiv femeilor însărcinate, sugarilor și copiilor;

F.  întrucât ar trebui să se aplice principiul precauției și întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că în compoziția produselor de protecție a plantelor ar trebui incluse numai substanțele în privința cărora s-a demonstrat că prezintă o utilitate pentru producția vegetală și nu exercită niciun efect nociv asupra sănătății umane sau animale și niciun efect inacceptabil asupra mediului;

G.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 indică faptul că, din motive de siguranță, perioada de aprobare a substanțelor active ar trebui să fie limitată în timp; întrucât perioada de aprobare ar trebui să fie proporțională cu riscurile posibile inerente utilizării unor astfel de substanțe, dar, în acest caz, este evident că această proporționalitate nu există;

H.  întrucât, în cei 13 ani de la aprobarea sa ca substanță activă, clortoluronul a fost deja identificat ca perturbator endocrin probabil și, cu toate acestea, în toată această perioadă, aprobarea sa nu a fost revizuită sau retrasă;

I.  întrucât Comisia și statele membre au posibilitatea și responsabilitatea de a acționa în conformitate cu principiul precauției atunci când a fost identificată posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar nu există încă certitudine științifică, prin adoptarea unor măsuri provizorii de gestionare a riscurilor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

J.  întrucât, mai exact, articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că Comisia poate revizui aprobarea unei substanțe active în orice moment, în special atunci când, în lumina noilor cunoștințe științifice și tehnice, consideră că există indicii conform cărora substanța nu mai îndeplinește criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4, și întrucât această revizuire poate duce la retragerea sau modificarea aprobării substanței;

Proprietăți de perturbator endocrin

K.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(11), clortoluronul este, în clasificarea armonizată, o substanță foarte toxică pentru mediul acvatic, foarte toxică pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung, susceptibilă de a provoca cancer (Carc. 2) și susceptibilă de a dăuna fătului (Repr. 2);

L.  întrucât clortoluronul a fost inclus în 2015 pe „lista substanțelor susceptibile de înlocuire” prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei, deoarece se consideră că are proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse la oameni și că îndeplinește criteriile pentru a fi considerat o substanță persistentă și toxică;

M.  întrucât, în conformitate cu punctul 3.6.5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, substanțele active nu pot fi autorizate în cazul în care sunt considerate ca având proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse la om, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la substanța activă, agentul fitoprotector sau agentul sinergic respectiv din compoziția unui produs fitosanitar, în condițiile de utilizare realiste propuse, este neglijabilă, adică produsul este utilizat în sisteme închise sau în alte condiții care exclud contactul cu oamenii, iar reziduurile substanței active, agentului fitoprotector sau agentului sinergic în cauză în produsele alimentare și hrana pentru animale nu depășesc valorile de ajustare stabilite în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(12);

N.  întrucât este inacceptabil ca o substanță despre care se știe că îndeplinește criteriile de excludere pentru substanțele active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere sau care au proprietăți care afectează sistemul endocrin, stabilite pentru a proteja sănătatea oamenilor și a mediului, să fie în continuare autorizată pentru a fi utilizată în Uniune, punând astfel în pericol sănătatea publică și mediul;

O.  întrucât solicitanții de autorizații pot utiliza în folos propriu sistemul automat integrat în metodele de lucru ale Comisiei, care prelungește imediat perioadele de aprobare a substanțelor active în cazul în care reevaluarea riscului nu a fost finalizată, prelungind în mod voit procesul de reevaluare prin furnizarea de date incomplete și solicitând mai multe derogări și condiții speciale, ceea ce duce la riscuri inacceptabile pentru mediu și sănătatea umană, deoarece, în tot acest timp, continuă expunerea la substanța periculoasă respectivă;

P.  întrucât, în Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind protecția plantelor(13), Parlamentul a invitat Comisia și statele membre „să se asigure că prelungirea procedurală a perioadei de aprobare pe durata procedurii, în conformitate cu articolul 17 din regulament, nu va fi utilizată pentru substanțe active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere, deci substanțe din categoriile 1A sau 1B, sau pentru substanțe active cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin și care afectează oamenii sau animalele, așa cum este în prezent cazul substanțelor precum flumioxazin, tiacloprid, clorotoluron și dimoxistrobin”;

Q.  întrucât Parlamentul Țărilor de Jos și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste prelungiri și a solicitat să se pună capăt prelungirilor pentru substanțele despre care se știe că reprezintă o amenințare semnificativă la adresa biodiversității, în special a albinelor și a bondarilor, sau care sunt cancerigene, mutagene, perturbă sistemul endocrin sau sunt toxice pentru reproducere(14),

1.  consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

2.  consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei nu respectă principiul precauției;

3.  consideră că decizia de a prelungi termenul de aprobare a clortoluronului nu respectă criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și nu se bazează nici pe dovezi care să arate că această substanță poate fi utilizată în siguranță, nici pe o nevoie dovedită urgentă de prezență a substanței active clorotoluron în producția de alimente din Uniune;

4.  invită Comisia să își retragă proiectul de regulament de punere în aplicare și să prezinte comisiei un nou proiect care să ia în considerare dovezile științifice privind proprietățile nocive ale tuturor substanțelor în cauză, în special ale clortoluronului;

5.  invită Comisia să prezinte doar proiecte de regulamente de punere în aplicare pentru a prelungi perioadele de aprobare a substanțelor în privința cărora nu se așteaptă ca evoluțiile științifice să conducă la o propunere a Comisiei de a nu se reînnoi autorizarea substanței active în cauză;

6.  invită Comisia să retragă aprobările pentru substanțele în privința cărora există dovezi sau îndoieli întemeiate cu privire la faptul că nu vor îndeplini criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

7.  invită statele membre să asigure reevaluarea corespunzătoare și la timp a autorizațiilor pentru substanțele active pentru care sunt state membre raportoare și să se asigure că întârzierile actuale sunt soluționate cât mai curând posibil;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 67, 12.3.2015, p. 18.
(3) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0356.
(5) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(6) Directiva 2005/53/CE a Comisiei din 16 septembrie 2005 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea înscrierii substanțelor active clorotalonil, clortoluron, cipermetrin, daminozid și tiofanat-metil (JO L 241, 17.9.2005, p. 51).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 533/2013 al Comisiei din 10 iunie 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește extinderea perioadelor de autorizare a substanțelor active 1-metil-ciclopropenă, clorotalonil, clortoluron, cipermetrină, daminozid, forclorfenuron, indoxacarb, tiofanat-metil și tribenuron (JO L 159, 11.6.2013, p. 9).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1511 al Comisiei din 30 august 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, flufenacet, flurtamon, forclorfenuron, fostiazat, indoxacarb, iprodion, MCPA, MCPB, siltiofam, tiofanat-metil și tribenuron (JO L 224, 31.8.2017, p. 115).
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1262 al Comisiei din 20 septembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, clomazon, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, diuron, fludioxonil, flufenacet, flurtamon, fostiazat, indoxacarb, MCPA, MCPB, prosulfocarb, tiofanat-metil și tribenuron (JO L 238, 21.9.2018, p. 62).
(11) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(12) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(13) Texte adoptate, P8_TA(2018)0356.
(14) TK 21501-32 nr. 1176.


Porumbul modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2)
PDF 156kWORD 55k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D061869/04 – 2019/2830(RSP))
P9_TA(2019)0028B9-0107/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D061869/04),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere că, în urma votului din data de 30 aprilie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și, în urma votului din 5 iunie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 17 octombrie 2018 și publicat la 14 noiembrie 2018(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(4),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 1 septembrie 2016, Syngenta Crop Protection NV/SA, în numele Syngenta Crop Protection AG, a transmis autorității naționale competente din Germania o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau care sunt fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (denumită în continuare „cererea”); întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb modificat genetic MZHG0JG (porumb MZHG0JG) destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 17 octombrie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 14 noiembrie 2018(5);

C.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

D.  întrucât porumbul MZHG0JG a fost făcut astfel încât să reziste la erbicide pe bază de glifosat, precum și la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu(6);

E.  întrucât statele membre au trimis la EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(7); întrucât observațiile cele mai critice se referă la evaluarea toxicologică, la analiza comparativă și la evaluarea riscurilor pentru mediu; întrucât mai multe state membre au considerat că datele toxicologice sunt insuficiente și nefiabile, în special în ceea ce privește conținutul de reziduuri de glifosat și de glufosinat; întrucât una dintre observații evidențiază faptul că analiza comparativă a evidențiat lipsa de echivalență pentru acidul ferulic (un compus important din pereții celulari ai plantelor) între porumbul MZHG0JG și soiurile de referință, ceea ce poate duce la o creștere a acumulării de erbicide;

F.  întrucât un studiu independent(8) concluzionează că evaluarea riscurilor efectuată de EFSA nu este acceptabilă în forma sa actuală, deoarece nu evaluează în mod adecvat toxicitatea, în special în ceea ce privește posibilele efecte cumulative ale celor două transgene și ale erbicidelor complementare și ale metaboliților acestora; întrucât studiul pune sub semnul întrebării fiabilitatea datelor din studiul privind furajele desfășurat timp de 90 de zile și, în plus, concluzionează că evaluarea riscurilor pentru mediu realizată de EFSA nu este acceptabilă, deoarece nu ia în considerare riscul răspândirii transgenelor prin transfer de gene între porumbul MZHG0JG și porumbul sălbatic (teosinte) cu care se înrudește, în cazul în care în mediul înconjurător intră material vegetal viabil de porumb MZHG0JG;

Erbicidele complementare

G.  întrucât s-a demonstrat că cultivarea de plante modificate genetic cu toleranță la erbicide are ca efect utilizarea mai mare a erbicidelor, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(9); întrucât, prin urmare, este de așteptat ca culturile de porumb MZHG0JG să fie expuse la doze mai mari și repetate de glifosat și de glufosinat, ceea ce ar putea genera o cantitate mai mare de reziduuri în recoltă;

H.  întrucât, în cadrul celui mai recent program multianual de control coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022), statele membre nu au obligația de a măsura reziduurile de glufosinat și de glifosat la importurile de porumb(10); întrucât nu se poate exclude faptul că porumbul MZHG0JG sau produsele derivate din acesta folosite pentru produse alimentare și furaje nu vor depăși limitele maxime de reziduuri stabilite de Uniune, care au fost stabilite pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

I.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere (1B) și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(11); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018(12);

J.  întrucât există în continuare întrebări legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a concluzionat că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

K.  întrucât, potrivit EFSA, nu există datele toxicologice necesare care să permită efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori aferent mai multor produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat(13);

L.  întrucât, în plantele modificate genetic, modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantă, precum și compoziția și deci toxicitatea produselor de descompunere (metaboliți) pot fi generate de modificarea genetică în sine; întrucât, potrivit EFSA, acesta este într-adevăr cazul atunci când erbicidul complementar este glifosatul(14);

M.  întrucât evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora în plantele modificate genetic este considerată ca fiind în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic;

Proces nedemocratic

N.  întrucât, în urma votului din 30 aprilie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 5 iunie 2019;

O.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative, prezentate la 22 aprilie 2015, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive a propunerii legislative, prezentate la 14 februarie 2017, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie fără avizul comitetului statelor membre și că întoarcerea dosarului la Comisie pentru adoptarea deciziei finale, care constituie o adevărată excepție față de ansamblul procedurii, a devenit norma în luarea deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât Președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(15);

P.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a OMG-urilor pentru alimente și furaje (33 rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (3 rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste OMG-uri; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște deficiențele democratice, în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri, chiar dacă nu are nicio obligație legală în acest sens,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este conform cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(16), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să își continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;

5.  invită Comisia să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a OMG-urilor până când procedura de autorizare va fi revizuită în așa fel încât să se corecteze deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

6.  invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG-urilor în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizărilor în produse alimentare și furaje;

7.  invită Comisia să nu autorizeze nicio plantă modificată genetic tolerantă la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării cu erbicide complementare, a metaboliților și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

8.  invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare și furaje;

9.  invită Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări în produse alimentare sau furaje al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid neautorizat pentru utilizare în Uniune, în acest caz glufosinatul;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic MZHG0JG pentru utilizări în produse alimentare și furaje, import și prelucrare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-DE-2016-133), EFSA Journal, 14 noiembrie 2018; 16(11):5469, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2018.5469
(4) În cea de a opta legislatură a sa, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic.
(5) Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic MZHG0JG pentru utilizări în alimente și furaje, import și prelucrare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-DE-2016-133), EFSA Journal, 14 noiembrie 2018; 16(11):5469, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2018.5469
(6) Avizul EFSA, p. 7-8.
(7) Căutare după porumb MZHG0JG: EFSA-Q-2018-00810 la adresa http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/ListOfQuestionsNoLogin?2
(8) Observația Testbiotech privind „Evaluarea porumbului modificat genetic MZHG0JG pentru alimente și furaje, import și prelucrare, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-DE-2016-133)” din partea companiei Syngenta https://www.testbiotech.org/sites/default/files/Testbiotech_Comment_Maize_MZHG0JG.pdf
(9) A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele), Environmental Management, ianuarie 2016, 57(1), p. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years” (Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe, 28 septembrie 2012, vol. 24(1), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 al Comisiei din 28 martie 2019 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022 vizând asigurarea respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală, JO L 88, 29.3.2019, p. 28.
(11) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(12) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=EN&selectedID=1436
(13) Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a evaluării riscurilor privind utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat”, EFSA Journal 2015; 12 noiembrie 2015, 13(11), p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302
(14) Analiza realizată de EFSA a limitelor maxime existente de reziduuri pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, 17 mai 2018, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263
(15) A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(16) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).


Soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3)
PDF 179kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului, (D062417/04 – 2019/2828(RSP))
P9_TA(2019)0029B9-0105/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D062417/04),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

–  având în vedere că, în urma votului din data de 11 iunie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 12 iulie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 29 noiembrie 2018 și publicat la 14 ianuarie 2019(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât prin Decizia 2008/730/CE a Comisiei(5) s-a autorizat introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (denumită în continuare „soia A2704-12”); întrucât domeniul de aplicare al autorizației acoperă, de asemenea, introducerea pe piață de produse, altele decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din soia A2704-12, având aceleași utilizări ca orice alt tip de soia, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 29 august 2017, titularul autorizației Bayer CropScience AG a prezentat Comisiei, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de reînnoire a autorizației respective (cererea de reînnoire);

C.  întrucât, la 29 noiembrie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil privind cererea de reînnoire, care a fost publicat la 14 ianuarie 2019(6);

D.  întrucât soia A2704-12 a fost dezvoltată pentru a conferi toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu; întrucât toleranța la aceste erbicide se obține prin sintetizarea proteinei PAT (fosfinotricin acetiltransferază)(7);

Erbicidele complementare

E.  întrucât o serie de studii arată că cultivarea de plante modificate genetic tolerante la erbicide are ca efect utilizarea mai mare a erbicidelor respective(8); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de soia A2704-12 să fie expuse la doze mai mari și repetate de glufosinat, ceea ce ar putea cauza o cantitate mai mare de reziduuri în recoltă;

F.  întrucât, în cadrul celui mai recent program multianual de control coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022)(9), statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat la importurile de soia; întrucât nu se poate exclude faptul că soia A2704-12 sau produsele derivate din aceasta folosite pentru alimente și furaje vor depăși nivelurile maxime de reziduuri (NMR) ale Uniunii, care au fost stabilite pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

G.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere (categoria 1B a Agenției Europene pentru Produse Chimice) și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(10); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018(11);

H.  întrucât, în plantele modificate genetic, modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantă, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliții) pot fi generate de modificarea genetică în sine(12);

I.  întrucât evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora în plantele modificate genetic este considerată ca fiind în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic;

Observațiile statelor membre

J.  întrucât statele membre au prezentat la EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(13); întrucât cele mai critice observații se referă la imposibilitatea de a evalua în mod corespunzător riscurile legate de utilizarea boabelor de soia A2704-12 în alimente și furaje, din cauza numărului insuficient și a varietății studiilor de teren, a lipsei generale de date privind reziduurile de glufosinat și a absenței oricăror studii de toxicitate cronică sau subcronică; întrucât mai multe state membre remarcă faptul că planul de monitorizare a mediului nu este în conformitate nici cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(14) și orientările corespunzătoare și nici cu orientările EFSA privind monitorizarea mediului după introducerea pe piață (2011); întrucât mai multe state membre își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul cultivării boabelor de soia A2704-12 asupra biodiversității și sănătății publice în țările producătoare și exportatoare;

K.  întrucât un studiu independent concluzionează că evaluarea riscului de către EFSA nu este acceptabilă în forma sa actuală(15) deoarece nu identifică lacunele de cunoaștere și incertitudinile și nu evaluează în mod adecvat siguranța generală și posibila toxicitate a boabelor de soia A2704-12; întrucât studiul constată că EFSA nu a recunoscut schimbările care au avut loc în perioada de 10 ani de la autorizarea inițială a boabelor de soia A2704-12 în ceea ce privește condițiile agronomice în care sunt cultivate boabele de soia rezistente la erbicide, de exemplu numărul tot mai mare de probleme cu buruienile rezistente la erbicide, care necesită cantități din ce în ce mai mari de erbicide;

Respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

L.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD);

M.  întrucât un raport recent al Raportorului special al ONU privind dreptul la hrană a constatat că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au efecte catastrofale asupra sănătății și pot conduce la încălcări ale drepturilor omului împotriva fermierilor și a lucrătorilor agricoli, a comunităților care trăiesc în apropierea terenurilor agricole, a comunităților indigene și a femeilor însărcinate și a copiilor(16); întrucât Obiectivul ODD 3.9 vizează, până în 2030, reducerea substanțială a numărului de decese și de boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului(17);

N.  întrucât defrișările reprezintă o cauză majoră a declinului biodiversității; întrucât emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, cauzate în principal de defrișări, reprezintă a doua cauză a schimbărilor climatice după arderea combustibililor fosili(18); întrucât Acordul de la Paris și Planul strategic global privind biodiversitatea pentru 2011-2020, inclusiv obiectivele de la Aichi în materie de biodiversitate, adoptate în cadrul CBD, promovează eforturile de gestionare, protecție și refacere durabilă a pădurilor(19);

O.  întrucât ODD 15 include obiectivul de a opri defrișările până în 2020(20); întrucât pădurile joacă un rol multifuncțional, care sprijină realizarea celor mai multe ODD(21);

P.  întrucât producția de soia este un factor determinant pentru defrișările din pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco din America de Sud; întrucât 97 % și, respectiv, 100 % din soia cultivată în Brazilia și Argentina este soia modificată genetic(22); întrucât cultivarea de soia A2704-12 este autorizată în Brazilia și Argentina, printre alte locuri(23);

Q.  întrucât Uniunea Europeană este pe locul doi în lume la importurile de soia și cea mai mare cantitate de soia importată în Uniune este destinată hranei pentru animale; întrucât analiza efectuată de Comisie a constatat că soia a fost dintotdeauna cea mai importantă contribuție a Uniunii la defrișările la nivel mondial și la emisiile aferente, reprezentând aproape jumătate din defrișările cuprinse în toate importurile din Uniune(24);

R.  întrucât nouă tipuri de soia modificată genetic autorizate pentru cultivare în Brazilia sunt deja autorizate pentru import ca alimente și furaje în Uniune; întrucât, în plus, este în curs de aprobare autorizația de import în Uniune a alimentelor și furajelor pentru trei tipuri de soia modificată genetic, autorizată pentru cultivare în Brazilia, inclusiv soia A2704-12(25);

S.  întrucât un sondaj paneuropean recent a constatat că aproape 90 % dintre respondenți consideră că sunt necesare noi legi pentru a se asigura că produsele vândute în Uniune nu contribuie la defrișările la nivel mondial(26);

Proces nedemocratic

T.  întrucât în urma votului din 11 iunie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și, în urma votului din 12 iulie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz, autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

U.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative, prezentate la 22 aprilie 2015, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive a propunerii legislative, prezentate la 14 februarie 2017, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie fără avizul comitetului statelor membre și că întoarcerea dosarului la Comisie pentru adoptarea deciziei finale, care constituie o adevărată excepție față de ansamblul procedurii, a devenit norma în luarea deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât Președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(27);

V.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște deficiențele democratice, în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic, chiar dacă nu are nicio obligație legală în acest sens,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este conform cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(28), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;

5.  invită Comisia să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până când procedura de autorizare va fi revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

6.  invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a organismelor modificate genetic în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizărilor ca produse alimentare sau furaje;

7.  invită Comisia să nu autorizeze nicio plantă modificată genetic tolerantă la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării cu erbicide complementare, a metaboliților și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

8.  invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării ca produse alimentare sau furaje;

9.  invită Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări ca produse alimentare sau furaje, al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid neautorizat pentru utilizare în Uniune, în acest caz glufosinatul;

10.  reamintește că ODD pot fi îndeplinite numai dacă lanțurile de aprovizionare devin sustenabile și se creează sinergii între politici(29);

11.  își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că dependența ridicată a Uniunii de importurile de furaje sub formă de boabe de soia provoacă defrișări în țări terțe(30);

12.  solicită Comisiei să nu autorizeze importul de soia modificată genetic, cu excepția cazului în care se poate demonstra că cultivarea acesteia nu a contribuit la defrișări;

13.  îndeamnă Comisia să își revizuiască toate autorizațiile actuale pentru soia modificată genetic în lumina obligațiilor internaționale ale Uniunii, inclusiv în temeiul Acordului de la Paris, al CBD și al ODD;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Aviz științific privind evaluarea boabelor de soia modificată genetic A2704-12 în ceea ce privește reînnoirea autorizației în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-RX-009), Jurnalul EFSA 2019;17(1):5523, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2019.5523
(4) În cea de a opta legislatură a sa, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții împotriva autorizării organismelor modificate genetic.
(5) Decizia 2008/730/CE a Comisiei din 8 septembrie 2008 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau sunt fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 247, 16.9.2008, p. 50).
(6) Jurnalul EFSA 2019;17(1):5523.
(7) Avizul Grupului pentru organisme modificate genetic (OMG) privind o cerere (referința EFSA-GMO-NL-2005-18) de introducere pe piață a boabelor de soia tolerante la glufosinat A2704-12, pentru utilizare în alimente și furaje, import și prelucrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 din partea Bayer CropScience, Jurnalul EFSA (2007)524, p. 1. https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2007.524
(8) A se vedea, de exemplu, Bonny S, Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact, (Plante, buruieni și erbicide tolerante la erbicide: prezentare și impact), Environmental Management, ianuarie 2016;57(1):31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Charles M Benbrook, Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years (Impactul culturilor modificate genetic asupra utilizării pesticidelor în SUA - primii șaisprezece ani), Environmental Sciences Europe; volumul 24, articolul nr.: 24 (2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24.
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 al Comisiei din 28 martie 2019 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022 vizând asigurarea respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 88, 29.3.2019, p. 28).
(10) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(11) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=RO&selectedID=1436
(12) De exemplu, potrivit EFSA, acest lucru este valabil atunci când erbicidul complementar este glifosatul: Analiza realizată de EFSA a limitelor maxime de reziduuri existente pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, 2018, p12. https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263
(13) Anexa G - Observațiile statelor membre http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2018-00992
(14) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
(15) Observațiile Testbiotech privind evaluarea EFSA a boabelor de soia modificate genetic A2704-12 în vederea reînnoirii https://www.testbiotech.org/en/content/testbiotech-comment-soybean-a2704-12-renewal
(16) https://www.ohchr.org/EN/Issues/Environment/ToxicWastes/Pages/Pesticidesrighttofood.aspx
(17) https://www.un.org/sustainabledevelopment/health/
(18) Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352), p 1.
(19) Idem, p. 2.
(20) A se vedea obiectivul 15.2: https://www.un.org/sustainabledevelopment/biodiversity/
(21) COM(2019)0352, p. 2.
(22) Serviciul internațional pentru achiziția de cereri agro-biotehnologice (2017) „Situația globală a culturilor biotehnologice/MG comercializate în 2017’, notă de informare ISAAA nr. 53, p. 16 și p. 21. http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/53/download/isaaa-brief-53-2017.pdf
(23) https://www.isaaa.org/gmapprovaldatabase/event/default.asp?EventID=161
(24) Raportul tehnic al Comisiei Europene 2013 - 063 intitulat „Impactul consumului UE asupra defrișărilor: analiză cuprinzătoare a impactului consumului UE asupra defrișărilor”, pp. 23-24, http://ec.europa.eu/environment/forests/pdf/1.%20Report%20analysis%20of%20impact.pdf: Între 1990 și 2008, Uniunea a importat produse vegetale și animaliere care au reprezentat defrișări cu o suprafață de 90 000 km². Produsele vegetale au reprezentat 74 000 km² (82 %), iar culturile de plante oleaginoase au cea mai mare pondere (52 000 km²). Soia și turtele de soia au reprezentat 82 % din această suprafață (42 600 km²), echivalentul a 47 % din importurile totale ale Uniunii de produse asociate cu defrișarea.
(25) Aceste cifre sunt obținute pe baza unei referințe încrucișate între baza de date privind aprobările MG a Serviciului internațional pentru achiziția de cereri agro-biotehnologice (https://www.isaaa.org/gmapprovaldatabase/approvedeventsin/default.asp?CountryID=BR&Country=Brazil) și registrul UE al alimentelor și furajelor modificate genetic (https://ec.europa.eu/food/plant/gmo/eu_register_en) – ambele accesate în septembrie 2019.
(26) https://www.fern.org/news-resources/press-release-87-per-cent-of-europeans-support-new-laws-to-combat-global-deforestation-new-poll-shows-1963/
(27) A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(28) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
(29) Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2018 referitoare la gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor naturale în țările în curs de dezvoltare: pădurile (Texte adoptate, P8_TA(2018)0333), alineatul 67.
(30) Idem.


Porumbul modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9
PDF 169kWORD 59k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D062827/02 – 2019/2829(RSP))
P9_TA(2019)0030B9-0106/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D062827/02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere că, în urma votului din data de 12 iulie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 16 septembrie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 28 noiembrie 2018 și publicat la 14 ianuarie 2019(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 6 februarie 2013, Dow AgroSciences Europe a înaintat, în numele Dow AgroSciences LLC, o cerere către autoritatea națională competentă din Țările de Jos (denumită în continuare „cererea”) pentru introducerea pe piață a unor alimente, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 (denumit în continuare „porumbul MG cu acumulare de gene”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb MG cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.  întrucât cererea se referea la introducerea pe piață a unor produse care conțin, constau din sau sunt produse din 25 de subcombinații ale evenimentelor de transformare care constituie porumbul MG cu acumulare de gene; întrucât 11 dintre aceste subcombinații au fost deja autorizate(5); întrucât restul de 14 subcombinații, pe lângă porumbul MG cu acumulare de gene, fac obiectul proiectului de decizie de punere în aplicare a Comisiei;

C.  întrucât, la 28 noiembrie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 14 ianuarie 2019(6);

D.  întrucât porumbul MG cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a cinci evenimente de porumb MG, conferă rezistență la erbicide care conțin glufosinat, glifosat și 2,4-D și produce șase proteine insecticide (proteine „Bt” sau „Cry”): Cry1A.105, Cry2Ab2, Cry1F și CryBb1, care sunt toxice pentru anumite larve din ordinul lepidopterelor, și Cry34Ab1 și Cry25Ab1, care sunt toxice pentru anumite larve din ordinul coleopterelor(7);

Observațiile statelor membre

E.  întrucât statele membre au prezentat EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(8), inclusiv faptul că nu este posibil să se ajungă la o concluzie finală (în special în ceea ce privește produsele alimentare) în ceea ce privește efectele pe termen lung pentru reproducere sau dezvoltare ale produselor alimentare și/sau ale furajelor în cauză, că sunt necesare informații suplimentare înainte de a putea finaliza evaluarea riscurilor, că analiza compoziției indică faptul că porumbul MG cu acumulare de gene nu este echivalent cu omologul său convențional și că, prin urmare, nu poate fi garantată siguranța, că planul de monitorizare a mediului după introducerea pe piață este inadecvat și că sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la rolul biologic și la activitățile biologice ale proteinelor Cry pentru mamifere înainte ca acestea să poată fi considerate sigure;

F.  întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale referitoare la cele 14 subcombinații neautorizate în momentul de față ale porumbului MG cu acumulare de gene(9); întrucât evenimentele de transformare cu acumulare de gene nu ar trebui să fie autorizate fără o evaluare aprofundată a datelor experimentale pentru fiecare subcombinație;

Erbicidele complementare

G.  întrucât o serie de studii arată că existența unor culturi modificate genetic cu toleranță la erbicide are ca efect utilizarea mai mare a erbicidelor respective(10); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de porumb MG cu acumulare de gene să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, repetate de glufosinat, glifosat și 2,4-D, ceea ce ar putea determina prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

H.  întrucât, în cadrul programului multianual de control coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022, statele membre nu au obligația de a măsura reziduurile de glifosat, glufosinat și 2,4-D de pe importurile de porumb(11); întrucât nu se poate exclude faptul că porumbul MG cu acumulare de gene sau produsele derivate din acesta folosite pentru produse alimentare și furaje ar putea depăși limitele maxime de reziduuri (NMR) stabilite de Uniune, care au fost introduse pentru a asigura protecția consumatorilor;

I.  întrucât există în continuare dubii legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a concluzionat că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni;

J.  întrucât, potrivit EFSA, nu există datele toxicologice necesare care să permită efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori aferent mai multor produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile MG cu toleranță la glifosat(12);

K.  întrucât, în ceea ce privește plantele modificate genetic, modurile în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantă, precum și compoziția și deci toxicitatea produselor de descompunere (metaboliți) pot fi afectate de modificarea genetică în sine; întrucât, potrivit EFSA, acesta este într-adevăr cazul atunci când erbicidul complementar este glifosatul(13);

L.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(14); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018(15);

M.  întrucât cercetări independente ridică semne de întrebare cu privire la riscurile prezentate de ingredientul activ 2,4-D în ceea ce privește dezvoltarea embrionilor, malformațiile congenitale și tulburările sistemului endocrin;

N.  întrucât un articol recent al unui expert implicat în dezvoltarea de plante modificate genetic pune sub semnul întrebării siguranța culturilor modificate genetic tolerante la 2,4-D din cauza degradării sale în produsul de degradare citotoxic 2,4-diclorofenol (2,4-DCP)(16);

Proteinele Bt

O.  întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante(17), ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

P.  întrucât un aviz minoritar adoptat de un membru al Grupului EFSA pentru OMG-uri în procesul de evaluare a unui porumb MG similar, dar cu o acumulare de gene diferită și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în nicio aplicație în care sunt exprimate proteine Bt, acestea „nu pot fi observate de către studiile toxicologice [...] recomandate în prezent și efectuate pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic în cadrul EFSA deoarece nu includ testele corespunzătoare în acest scop”(18);

Q.  întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii coincide cu plantarea mai intensă a porumbului MG Bt(19); întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori(20);

R.  întrucât evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora de pe plantele modificate genetic, precum și interacțiunea lor potențială cu proteinele Bt, este considerată ca fiind în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru OMG;

Un proces nedemocratic

S.  întrucât în urma votului din 12 iulie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și, în urma votului din 16 septembrie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz, autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

T.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative, prezentate la 22 aprilie 2015, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive a propunerii legislative, prezentate la 14 februarie 2017, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie fără avizul comitetului statelor membre și că întoarcerea dosarului la Comisie pentru adoptarea deciziei finale, care constituie o adevărată excepție față de ansamblul procedurii, a devenit norma în luarea deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(21);

U.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a OMG-urilor pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste OMG-uri; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri, chiar dacă nu are nicio obligație legală în acest sens,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este conform cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(22), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să își continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;

5.  invită Comisia să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a OMG-urilor până când procedura de autorizare va fi revizuită în așa fel încât să se corecteze deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

6.  invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG-urilor în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizărilor ca produse alimentare sau furaje;

7.  invită Comisia să nu autorizeze nicio plantă modificată genetic tolerantă la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării cu erbicide complementare, ca și a metaboliților și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

8.  invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării ca produse alimentare sau furaje;

9.  invită Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări în produse alimentare sau furaje al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid neautorizat pentru utilizare în Uniune, în acest caz glufosinatul;

10.  invită Comisia să nu autorizeze nicio subcombinație de evenimente de transformare cu acumulare de gene, cu excepția cazului în care acestea au fost evaluate în detaliu de către EFSA pe baza unor date complete furnizate de solicitant;

11.  consideră, mai precis, că a aproba subcombinații pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța și care nici măcar nu au fost testate sau create contravine principiilor legislației alimentare generale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

12.  invită EFSA să dezvolte în continuare și să utilizeze în mod sistematic metode care să permită identificarea efectelor neintenționate ale evenimentelor de transformare cu acumulare de gene, inclusiv în contextul proprietăților de adjuvant ale toxinelor Bt;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Scientific opinion on the assessment of genetically modified maize MON 89034 x 1507 x MON 88017 x 59122 x DAS-40278-9 and subcombinations independently of their origin for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 (application EFSA-GMO-NL-2013-113) [Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic MON 89034 x 1507 x MON 88017 x 59122 x DAS-40278-9 și a subcombinațiilor sale, indiferent de originea lor, pentru utilizare ca alimente sau ca furaje, pentru import și pentru prelucrare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-NL-2013-113)], Jurnalul EFSA, 2019, 17(1):5521, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2019.5521
(4) În cea de a 8-a legislatură a sa, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții împotriva autorizării organismelor modificate genetic.
(5) 1507 x 59122, autorizate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1110 a Comisiei; MON 89034 × MON 88017, autorizate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/2046 a Comisiei; și MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122, MON 89034 × 1507 × MON 88017, MON 89034 × 1507 × 59122, MON 89034 × MON 88017 × 59122, 1507 × MON 88017 × 59122, MON 89034 × 1507, MON 89034 × 59122, 1507 × MON 88017, MON 88017 × 59122, autorizate prin Decizia de punere în aplicare 2013/650/UE a Comisiei.
(6) Scientific opinion on the assessment of genetically modified maize MON 89034 x 1507 x MON 88017 x 59122 x DAS-40278-9 and subcombinations independently of their origin for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 (application EFSA-GMO-NL-2013-113) [Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic MON 89034 x 1507 x MON 88017 x 59122 x DAS-40278-9 și a subcombinațiilor sale, indiferent de originea lor, pentru utilizare ca alimente sau ca furaje, pentru import și pentru prelucrare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-NL-2013-113)], Jurnalul EFSA, 2019, 17(1):5521, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2019.5521
(7) A se consulta avizul EFSA, pp. 10-11.
(8) Anexa G - Observațiile statelor membre, http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2013-00210.
(9) A se consulta avizul EFSA, p. 4.
(10) A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele - Perspectivă generală și impact), Environmental Management, 2016, 57(1), p. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years” (Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe, 2012, 24(24), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24
(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 al Comisiei din 28 martie 2019 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022 vizând asigurarea respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 88, 29.3.2019, p. 28).
(12) „EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glyphosate” (Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a evaluării riscurilor privind utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat), EFSA Journal, 2015; 13(11):4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302
(13) „EFSA review of the existing maximum residue levels for glyphosate according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005” [Analiza realizată de EFSA a limitelor maxime existente de reziduuri pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005], 17 mai 2018, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263
(14) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(15) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=RO&selectedID=1436
(16) Lurquin, P. F., „Production of a toxic metabolite in 2, 4-D-resistant GM crop plants” (Producerea unui metabolit toxic în plante de cultură MG rezistente la 2,4-D), 3 Biotech, 2016, 6(1): 1-4. https://link.springer.com/article/10.1007/s13205-016-0387-9#CR25
(17) Pentru o analiză, a se vedea Rubio Infante, N. & Moreno-Firos, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals” (O perspectivă generală asupra siguranței și a efectelor biologice ale toxinelor Cry produse de Bacillus thuringiensis la mamifere), Journal of Applied Toxicology, 2016, 36(5): 630-648. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full
(18) Aviz minoritar cu privire la cererea EFSA-GMO-DE-2010-86 (porumbul Bt11 3 MIR162 3 1507 3 G21 și trei subcombinații, independent de originea lor), J.M. Wal, membru al Grupului EFSA pentru OMG-uri, mai 2018 https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5309 p. 34.
(19) Douglas, M.R. & Tooker, J.F., „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops” (Folosirea pe scară largă a tratării semințelor a determinat intensificarea rapidă a utilizării insecticidelor neonicotinoide și a gestionării preventive a dăunătorilor în cazul culturilor de câmp din S.U.A.), Environmental Science & Technology. 2015, 49(8): 5088-5097, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g.
(20) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en
(21) A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(22) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).


Interferența străină în alegeri și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene
PDF 138kWORD 57k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene (2019/2810(RSP))
P9_TA(2019)0031B9-0108/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 7, 8, 11, 12, 39, 40, 47 și 52, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special articolele 8, 9, 10, 11, 13, 16 și 17 și Protocolul la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special articolul 3,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, în special articolele 2, 17, 19, 20 și 25,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2018 intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” (COM(2018)0236),

–  având în vedere Planul de acțiune comun al Comisiei și al VP/ÎR împotriva dezinformării din 5 decembrie 2018 (JOIN(2018)0036) și raportul comun al Comisiei și al VP/ÎR privind implementarea planului de acțiune împotriva dezinformării, din 14 iunie 2019 (JOIN(2019)0012);

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 18 octombrie 2018,

–  având în vedere studiul intitulat „Combaterea automatizată a dezinformării”, publicat de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară a Parlamentului European, la 15 martie 2019(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2019 referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(3),

–  având în vedere recomandarea Parlamentului European din 13 martie 2019 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul Parlamentului European privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(4),

–  având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice)(5), directivă aflată în curs de reformare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la folosirea datelor utilizatorilor Facebook de către Cambridge Analytica și impactul asupra protecției datelor(6)

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la raportul anual privind aplicarea politicii de securitate și apărare comune (PSAC)(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2019 intitulată „Al nouăsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică” (COM(2019)0353),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(8),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 6 iunie 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât tentativele actorilor statali și nestatali din țări terțe de a influența procesul decizional din UE și din statele sale membre, precum și exercitarea de presiuni asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE prin intermediul unor interferențe răuvoitoare fac parte dintr-o tendință mai amplă cu care se confruntă democrațiile din întreaga lume;

B.  întrucât interferența externă poate îmbrăca o mulțime de forme, inclusiv campanii de dezinformare pe platformele de comunicare socială pentru a forma opinia publică, atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică aferentă alegerilor și sprijinul financiar direct și indirect acordat actorilor politici;

C.  întrucât imixtiunea electorală externă constituie o provocare majoră, deoarece prezintă riscuri grave pentru societățile și instituțiile democratice europene, drepturile și libertățile fundamentale, statul de drept, securitatea, bunăstarea economică și, în cele din urmă, suveranitatea Europei;

D.  întrucât statele implicate în imixtiuni în alte țări s-au folosit de interconectarea globală a oamenilor și a economiilor prin mijloace digitale și noi tehnologii, abuzând de aceste mijloace; întrucât mass-media, în special platformele sociale, poate fi exploatată cu ușurință pentru a propaga dezinformarea;

E.  întrucât trebuie informată opinia publică despre campaniile de dezinformare ale Rusiei, aceasta fiind principala sursă de dezinformare în Europa;

F.  întrucât există actori statali și nestatali din țări terțe, altele decât Rusia, implicați în intervenții rău intenționate în dezbaterile publice europene;

G.  întrucât Comisia a arătat într-o analiză preliminară efectuată în iunie 2019 că măsurile introduse pentru a proteja integritatea alegerilor europene au contribuit la limitarea intervențiilor entităților statale și nestatale străine în alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019;

H.  întrucât UE a introdus cu succes o serie de măsuri menite să atenueze influența străină asupra alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 și să mențină integritatea acestora, inclusiv un cod de bune practici împotriva dezinformării, un sistem de alertă rapidă și o Rețea europeană de cooperare pentru alegeri; întrucât Comisia și-a anunțat intenția de a lua măsuri suplimentare pentru a trata aceste aspecte;

I.  întrucât UE depinde în mare măsură de tehnologii, software și infrastructuri străine, ceea ce o poate face mai vulnerabilă la interferențe electorale externe;

J.  întrucât interferențele rău intenționate au o asemenea amploare încât este nevoie de un răspuns european coordonat, cu mai multe componente complementare;

K.  întrucât responsabilitatea de a combate dezinformarea și ingerințele electorale străine nu le revine exclusiv autorităților publice, ci și companiilor de internet și platformelor de comunicare socială, care ar trebui, prin urmare, să coopereze în acest scop, fără a submina libertatea de exprimare sau a deveni organisme de cenzură privatizată;

L.  întrucât mai multe anchete au arătat că au fost încălcate sau eludate norme electorale esențiale, în special dispozițiile existente privind transparența finanțării campaniilor, cu acuzații privind cheltuielile politice ale unor organizații non-profit din țări terțe, în special din Rusia;

M.  întrucât toate incidentele raportate de imixtiuni electorale străine reprezintă o temă care s-a repetat sistematic în ultimii ani;

N.  întrucât până la sfârșitul lui 2020 în statele membre urmează să aibă loc peste 50 de alegeri prezidențiale, naționale, locale sau regionale;

1.  subliniază că libertatea de exprimare, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal și pluralismul mijloacelor de informare în masă se află în centrul societăților democratice reziliente și oferă cele mai bune garanții împotriva campaniilor de dezinformare și a propagandei ostile;

2.  subliniază că, deși intervențiile ostile și dezinformarea din străinătate cuprind un spectru larg, imixtiunea în alegeri face parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid și că, prin urmare, a avea o reacție pe măsură rămâne o chestiune de securitate și de politică externă de bază;

3.  consideră că intervenția forțelor străine în alegeri subminează dreptul oamenilor, consacrat în Declarația universală a drepturilor omului, de a avea un cuvânt de spus în guvernarea țării lor, direct sau prin reprezentanți liber aleși, și că acest tip de intervenție din partea altor state constituie o încălcare a dreptului internațional chiar dacă nu folosesc forța militară și nu pun în pericol integritatea teritorială sau independența politică;

4.  consideră că alegerile libere și corecte se află în centrul procesului democratic și, prin urmare, le cere instituțiilor UE și statelor membre să ia măsuri decisive cu privire la această chestiune, inclusiv în viitorul proces de reflecție privind viitorul UE;

5.  este profund îngrijorat de dovezile de interferențe care se tot adună, adesea cu indicii de influență străină, în perioada premergătoare tuturor alegerilor naționale și europene majore, o mare parte a acestor interferențe fiind în beneficiul candidaților anti-UE, extremiști de extremă dreaptă și populiști, și vizând anumite minorități și grupuri vulnerabile, inclusiv migranți, persoane LGBTI, grupuri religioase, persoane de etnie romă și musulmani sau persoane percepute ca musulmani, urmărind scopul mai larg de a submina atractivitatea societăților democratice și egalitare;

6.  atestă o tendință îngrijorătoare de proliferare la nivel mondial a grupurilor de extremă dreapta care propagă dezinformarea pe platformele de comunicare socială; se arată preocupat că aceste dezinformări influențează negativ măsurile pentru egalitatea de gen și drepturile persoanelor LGBTI;

7.  atestă faptul că majoritatea covârșitoare a statelor membre au interzis total sau parțial donațiile străine către partidele și candidații politici; reamintește cu îngrijorare că, chiar și în cazul în care legile instituie restricții asupra surselor de finanțare politică, actorii străini au găsit modalități de a le eluda și au oferit sprijin aliaților lor, prin contractarea de împrumuturi la bănci străine, cum este cazul Frontului Național în 2016, prin contracte de achiziții și comerciale, potrivit informațiilor prezentate la 17 mai 2019 de Der Spiegel și de Süddeutsche Zeitung împotriva Partidului Libertății din Austria și la 10 iulie 2019 de către Buzzfeed și L’Espresso împotriva partidului Lega per Salvini Premier, precum și prin facilitarea unor activități financiare, astfel cum a relatat presa britanică în legătură cu campania Leave.eu;

8.  își exprimă profunda îngrijorare față de natura extrem de periculoasă a propagandei ruse în special și roagă Comisia și Consiliul să elaboreze o strategie eficace și detaliată de contracarare rapidă și robustă a strategiilor de dezinformare ale Rusiei;

9.  constată cu îngrijorare că numărul cazurilor de dezinformare atribuite surselor ruse colectate de Grupul operativ pentru comunicarea strategică privind Europa de Est din ianuarie 2019 încoace (998 de cazuri) este mai mult decât dublu față perioada corespunzătoare din 2018 (434 de cazuri);

10.  condamnă ferm, în plus, acțiunile tot mai agresive ale actorilor statali și nestatali din țări terțe care urmăresc să submineze sau să suspende bazele și principiile normative ale democrațiilor europene și suveranitatea tuturor țărilor în curs de aderare la UE din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului estic și să influențeze alegerile, sprijinind mișcările extremiste, constatându-se o întețire constantă a atacurilor cibernetice;

11.  recunoaște impactul pozitiv al acțiunilor voluntare ale furnizorilor și platformelor de servicii de combatere a dezinformării, inclusiv noi norme în Codul de practici pentru a mări transparența publicității electorale pe platformele de comunicare socială, precum și măsurile luate de Comisie și de statele membre în ultimul an, reamintindu-le acestora că au responsabilitatea comună de a combate dezinformarea;

12.  reamintește rezoluția sa din 25 octombrie 2018, prin care i-a solicitat Facebook, ca urmare a scandalului Cambridge Analytica, să introducă diverse măsuri care să prevină utilizarea acestei platforme sociale pentru imixtiuni electorale; constată că Facebook nu a dat curs majorității acestor solicitări;

13.  consideră că imixtiunea electorală într-un stat membru afectează UE în ansamblu, întrucât poate avea un impact asupra componenței instituțiilor UE; consideră că aceste amenințări nu pot fi abordate nici numai de autoritățile naționale acționând izolat, nici de sectorul privat prin auto-reglementare, ci necesită o abordare coordonată pe mai multe niveluri și cu participarea mai multor părți interesate; consideră că ar trebui dezvoltat un cadru juridic care să trateze amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice și dezinformarea, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, pentru ca UE să poată avea o reacție viguroasă;

14.  reamintește totuși că trebuie gândită o politică europeană comună viguroasă pentru a combate cu succes atât imixtiunile, cât și campaniile de dezinformare externe, printr-o comunicare bine structurată între UE și platformele online și furnizorii de servicii;

15.  invită toți actorii implicați să își continue eforturile pentru a proteja procesul democratic, precum și alegerile, de intervenții și manipulări ale entităților străine, statale și nestatale; atrage atenția, mai ales, că trebuie îmbunătățită educația în domeniul mass-mediei și educația civică, prin cultură și sistemul școlar, de la o vârstă fragedă, pentru a le permite persoanelor vizate de campaniile de dezinformare să identifice informațiile prezentate într-o lumină părtinitoare; încurajează, prin urmare, statele membre să includă cursuri specifice de educație mass-media în programele școlare și să dezvolte campanii de informare care să vizeze segmentele de populație care sunt mai vulnerabile la dezinformare;

16.  este preocupat de dependența UE de tehnologiile și echipamentele străine; subliniază că UE trebuie să se străduiască să își dezvolte propriile capacități, deoarece acest lucru va limita posibilitățile de imixtiuni electorale răuvoitoare ale actorilor străini;

17.  își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a crea un mediu favorabil inovării, bazat pe principiile economiei de piață și pe apărarea drepturilor fundamentale, pentru a le permite întreprinderilor europene să își valorifice pe deplin potențialul și să facă din protecția acestor drepturi un avantaj competitiv;

18.  solicită finanțare națională și europeană pentru a întări capacitatea de a contracara comunicarea strategică a părților terțe ostile și pentru impulsiona schimbul de informații și de bune practici în acest domeniu, atât în cadrul financiar multianual actual, cât și în cel post-2020, de pildă prin programele Orizont Europa și Europa digitală; subliniază că astfel de programe ar trebui să includă garanții adecvate pentru a asigura respectarea strictă a dreptului internațional și a drepturilor omului, în special când sunt finanțate țări terțe;

19.  subliniază că jurnalismul responsabil și responsabilitatea editorială trebuie încurajate și susținute, atât în mass-media tradițională, cât și în cea nouă, pentru a contracara valul de informații neverificate sau tendențioase și partizane, care subminează încrederea cetățenilor în mass-media independentă;

20.  subliniază că este esențial să se sprijine mass-media publică care nu se bazează pe surse private de finanțare și care, prin urmare, poate să îi ofere publicului larg informații de înaltă calitate și imparțiale, asigurând și păstrând în același timp independența față de interferențele politice;

21.  își reafirmă susținerea pentru munca valoroasă depusă de Fondul european pentru democrație în sprijinirea organizațiilor care luptă împotriva știrilor false și a dezinformării;

22.  consideră că UE ar trebui să se străduiască să găsească soluții practice pentru a sprijini și fortifica mass-media democratică, independentă și diversificată în țările din vecinătatea UE și țările din Balcanii de Vest candidate la aderarea la UE;

23.  cere ca Grupul operativ al UE pentru comunicarea strategică privind Europa de Est să fie promovat la rangul de structură permanentă în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, cu resurse financiare și de personal mult mai mari decât până acum;

24.  subliniază că, datorită complexității riscurilor pe care le pun imixtiunile electorale și campaniile de dezinformare online, detectarea și gestionarea lor presupune o cooperare intersectorială care implică autoritățile competente și părțile vizate;

25.  roagă Comisia să clasifice echipamentele folosite în procesul electoral drept infrastructură critică, așa încât dacă se încalcă Directiva NIS(9) să poată fi aplicate răspunsuri;

26.  reamintește că o proporție semnificativă a acestor acte răuvoitoare de imixtiune constituie o încălcare a normelor europene privind protecția datelor și a vieții private; invită autoritățile naționale de protecție a datelor să facă uz pe deplin de prerogativele lor pentru a investiga încălcările normelor privind protecția datelor și a impune sancțiuni și amenzi disuasive;

27.  le cere încă o dată statelor membre să ancheteze, cu sprijinul Eurojust presupusa utilizare ilegală a spațiului politic online de către forțele străine;

28.  invită Comisia să monitorizeze în continuare impactul imixtiunilor străine în întreaga Europă și să îndeplinească angajamentul solemn luat de președinta sa, dna Ursula von der Leyen, de a „se ocupa de problema amenințărilor reprezentate de imixtiunea externă în alegerile europene”(10);

29.  îi cere viitorului Vicepreședinte al Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să facă din combaterea dezinformării un obiectiv central al politicii externe;

30.  invită Comisia să evalueze posibile acțiuni legislative și nelegislative care pot ajuta platformele de comunicare socială să intervină pentru a eticheta sistematic conținutul partajat de boți, revizuind algoritmii pentru a-i face cât mai neutri posibil, precum și pentru a închide conturile persoanelor implicate în activități ilegale care vor să perturbe procesele democratice sau să instige la ură, fără a compromite libertatea de exprimare;

31.  invită Comisia și statele membre să sprijine instituțiile publice, grupurile de reflecție, ONG-urile și activiștii informaticieni independenți care se ocupă cu depistarea propagandei și dezinformării și să ofere fonduri și sprijin pentru campanii publice de informare care să mărească rezistența cetățenilor UE la dezinformare;

32.  reamintește rolul important al denunțătorilor de nereguli ca o garanție a democrației și a guvernanței atunci când divulgă informații în interes public; invită autoritățile din statele membre ale Consiliului Europei să elaboreze și să disemineze o politică privind denunțarea neregulilor, pe baza respectării celor 20 de principii prevăzute în Recomandarea CM/Rec (2014) 6; reamintește directiva adoptată recent privind protecția denunțătorilor de nereguli;

33.  reamintește că UE pune la dispoziție 4 175 de milioane EUR pentru acțiuni menite să sprijine libertatea mass-mediei și jurnalismul de investigație, inclusiv un mecanism de reacție în caz de încălcare a libertății presei și a mass-mediei pentru protecția efectivă a jurnaliștilor;

34.  consideră că UE poate să-și protejeze procesele democratice numai dacă ia în calcul toată gama de aspecte legate de interferențele externe autoritare și dacă se ocupă de vulnerabilitățile din toate sectoarele guvernării democratice și instituțiilor, inclusiv de cele ale partidelor politice europene;

35.  invită Comisia și statele membre să poarte discuții cu părțile interesate, precum și cu partenerii internaționali, inclusiv în forurile internaționale, pentru a-și intensifica acțiunile de combatere a amenințărilor hibride;

36.  subliniază că NATO și centrele sale de excelență sunt un instrument esențial pentru a permite Europei să consolideze legătura transatlantică și să sporească rezistența Europei și a Americii de Nord la dezinformare;

37.  invită Comisia să abordeze problema finanțării externe a partidelor și fundațiilor politice europene fără a împiedica crearea unui spațiu public european care să nu se limiteze la hotarele Uniunii Europene și să lanseze o discuție cu statele membre pentru a aborda aceste aspecte legate de partidele și fundațiile lor politice interne;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Unitatea de prospectivă științifică, 15 martie 2019.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2019)0156.
(3) JO C 224, 27.6.2018, p. 58.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0187.
(5) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0433.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0514.
(8) JO L 119, 4.5.2016, p. 1
(9) Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).
(10) „O Uniune mai ambițioasă: Programul meu pentru Europa”, de Ursula von der Leyen – Orientări politice pentru următoarea Comisie Europeană, 2019-2024 (2019), https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_en.pdf - p. 21.


Cadrul financiar multianual 2021-2027 și resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor
PDF 146kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor (2019/2833(RSP))
P9_TA(2019)0032B9-0110/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 310, 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere propunerile Comisiei din 2 mai 2018 privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 și sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluțiile sale din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020(1) și la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(3),

–  având în vedere Raportul său interimar din 14 noiembrie 2018 referitor la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(4),

–  având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.  declară că e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor UE și ca angajamentele politice și ambițiile UE să se reflecte în resursele financiare necesare; este hotărât să obțină un CFM solid și credibil, care va permite UE să răspundă eficace provocărilor importante și să își atingă obiectivele politice în următoarea perioadă de șapte ani; consideră că alegerile europene din 2019 au conferit o legitimitate reînnoită poziției și rolului Parlamentului în acest proces; declară că este pregătit să respingă orice poziție a Consiliului care nu respectă prerogativele Parlamentului sau care nu ține seama în mod corespunzător de pozițiile sale;

2.  adoptă prezenta rezoluție în vederea confirmării și actualizării mandatului său de negociere în ceea ce privește cheltuielile și veniturile aferente următorului CFM; solicită lansarea fără întârziere de negocieri cu Consiliul pentru a se ajunge din timp la un acord solid și subliniază că Parlamentul a fost pregătit să negocieze începând cu noiembrie 2018; invită Comisia să prezinte un plan de urgență pentru CFM ca plasă de siguranță destinată să protejeze beneficiarii programelor de finanțare ale UE, care să permită prelungirea actualului CFM dacă următorul CFM nu va fi stabilit la timp;

Confirmarea poziției ferme a Parlamentului

3.  își confirmă mandatul de negociere, prezentat în raportul său interimar referitor la CFM din 14 noiembrie 2018, în legătură cu cifrele aferente CFM (pentru fiecare program, rubrică și la nivel general), resursele proprii ale UE, dispozițiile privind flexibilitatea, revizuirea la jumătatea perioadei și principiile orizontale, cum ar fi integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, a aspectelor climatice și a egalității de gen în toate politicile și inițiativele din următorul CFM, precum și cu modificările specifice ale propunerii de regulament privind CFM și ale Acordului interinstituțional;

4.  reiterează că următorul CFM ar trebui stabilit la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, ceea ce reprezintă 1,3 % din venitul național brut (VNB) al UE-27; reliefează că această cifră globală este rezultatul unei evaluări ascendente a nivelului necesar de finanțare pentru fiecare program și politică a UE; reamintește, în acest context, intenția Parlamentului de a consolida programele emblematice (de exemplu, în domeniile tineretului, cercetării și inovării, mediului și tranziției climatice, infrastructurii, IMM-urilor, digitalizării și drepturilor sociale), de a menține finanțarea politicilor UE existente în termeni reali (în special coeziune, agricultură și pescuit) și de a aloca fonduri suplimentare pentru noi responsabilități (de exemplu în domeniul migrației, al acțiunii externe și al apărării); este ferm convins că valoarea adăugată europeană constă în punerea în comun a resurselor la nivelul UE din motive de eficiență, solidaritate și impact global; evidențiază, în acest context, necesitatea ca finanțarea viitoare să pună un accent mai mare pe rezultate;

5.  subliniază că Parlamentul nu își va da aprobarea cu privire la CFM fără un acord în legătură cu reforma sistemului de resurse proprii ale UE, inclusiv introducerea unui pachet de noi resurse proprii care să fie mai bine aliniate cu prioritățile politice majore ale UE și să sprijine progresele aferente; reamintește că scopul introducerii de noi resurse proprii nu este doar de a reduce preponderența contribuțiilor bazate pe VNB, ci și de a garanta un nivel adecvat de finanțare a cheltuielilor UE în următorul CFM; își reafirmă poziția, prezentată în raportul interimar referitor la CFM, în ceea ce privește lista potențialilor candidați pentru noi resurse proprii (o bază fiscală consolidată comună a societăților, impozitarea serviciilor digitale, o taxă pe tranzacțiile financiare, venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, o contribuție bazată pe materialele plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon), eliminarea tuturor corecțiilor și rabaturilor, simplificarea resurselor proprii bazate pe TVA, reducerea „costurilor de colectare” naționale reținute din taxele vamale, precum și includerea în bugetul UE a altor venituri sub formă de amenzi și taxe;

6.  reconfirmă necesitatea de a institui un nou mecanism de protejare a bugetului UE atunci când statul de drept nu este respectat sau când există o amenințare sistemică la adresa valorilor consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și când acest lucru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii; subliniază că aceste măsuri nu aduc atingere obligației entităților guvernamentale sau a statelor membre de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali;

Răspunsul la noi inițiative în urma alegerilor europene

7.  salută angajamentele politice privind inițiative suplimentare asumate de Președinta aleasă a Comisiei în momentul aprobării sale în iulie 2019 și așteaptă ca impactul bugetar al acestora să fie clarificat fără întârziere; subliniază că toate noile inițiative, dintre care unele au fost deja anticipate în mare măsură în raportul interimar al Parlamentului, ar trebui calculate în plus față de propunerile inițiale ale Comisiei pentru perioada următoare, ceea ce ar conduce la plafoane mai ridicate ale CFM decât se propusese inițial; prin urmare, așteaptă ca Comisia să reflecte în mod oficial impactul bugetar al acestor inițiative în propunerea sa inițială privind CFM și să apere, alături de Parlament, nivelul necesar de finanțare în cadrul negocierilor viitoare privind CFM cu Consiliul;

8.  solicită ca noua Comisie să prezinte și alte propuneri legislative pentru crearea de noi instrumente, astfel încât finanțarea acestora să fie inclusă în acordul privind următorul CFM; așteaptă ca orice nouă inițiativă care ar fi propusă după adoptarea CFM 2021-2027 să fie finanțată prin credite suplimentare;

9.  salută, în ceea ce privește veniturile, angajamentele Președintei alese de a relansa sau de a extinde o serie de inițiative care ar urma să facă parte din viitorul pachet de noi resurse proprii; invită statele membre, în special, să profite de ocazie pentru a introduce un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, care ar reprezenta o modalitate justă de a răspunde solicitărilor populare de asumare a unui rol de frunte decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile în comerțul internațional;

Eforturi majore suplimentare în vederea tranziției climatice

10.  își reafirmă sprijinul neechivoc pentru principiul integrării aspectelor climatice; invită Comisia să vegheze ca următorul CFM să respecte pe deplin Acordul de la Paris și evidențiază necesitatea imperioasă de a depune mult mai multe eforturi politice și financiare pentru atingerea obiectivelor sale, precum și pentru realizarea unei tranziții echitabile către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, bazată pe cele mai înalte criterii ale justiției sociale, astfel încât nicio persoană sau regiune să nu fie lăsată în urmă; așteaptă cu interes o propunere concretă privind Pactul ecologic european, descris în orientările politice ale noii Președinte a Comisiei; așteaptă ca resursele bugetare aferente următoarei perioade de programare financiară să fie proporționale cu această ambiție, subliniind, totodată, că un CFM redus ar reprezenta, evident, un pas înapoi;

11.  subliniază că acțiunile comune la nivelul UE de combatere a schimbărilor climatice prezintă o valoare adăugată substanțială și, în consecință, ar trebui plasate în centrul procesului de modernizare a bugetului UE și a programelor sale de cheltuieli; insistă, așadar, că integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate în următorul CFM presupune depășirea ponderii de cheltuieli specifice prevăzute în raportul său intermediar, dar și integrarea dimensiunii climatice și a celei sociale în procesul decizional al tuturor programelor majore și pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor; în acest context, solicită, în plus, o metodologie mai transparentă, mai strictă și mai cuprinzătoare, inclusiv indicatori de performanță revizuiți pentru definirea și supravegherea cheltuielilor legate de climă și de biodiversitate, preîntâmpinarea sprijinului financiar pentru măsuri dăunătoare și monitorizarea impactului pe termen mediu și lung al integrării aspectelor climatice asupra atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea; invită Parlamentul să fie implicat îndeaproape în conceperea unei astfel de metodologii;

Lansarea imediată de negocieri interinstituționale

12.  reamintește că articolul 312 alineatul (5) din TFUE prevede că, pe parcursul procedurii care conduce la adoptarea CFM, cele trei instituții ale UE „iau toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea”; subliniază că, de aproape un an, Parlamentul este pregătit să negocieze cu privire la toate aspectele CFM și la pachetul de resurse proprii, dar Consiliul nu a acceptat încă să poarte discuții semnificative, în afara unor sesiuni scurte și formale de informare și raportare organizate pe lângă Consiliul Afaceri Generale (CAG); consideră că astfel de contacte minime nu pot constitui o cooperare interinstituțională satisfăcătoare și nu respectă cerințele explicite ale tratatului;

13.  solicită, astfel, intensificarea imediată a discuțiilor interinstituționale privind CFM și resursele proprii, pentru a pregăti terenul pentru negocieri reale și invită Consiliul să își adopte mandatul de negociere fără întârziere; consideră că, pentru a obține aprobarea Parlamentului, Consiliul ar trebui să țină seama în mod adecvat de pozițiile Parlamentului atunci când va lua o decizie cu privire la propria poziție; așteaptă, în acest sens, ca Președinția Consiliului și Comisia să transmită clar CAG pozițiile Parlamentului, explicându-le, și solicită prezența echipei de negociere a Parlamentului la toate reuniunile informale ale Consiliului referitoare la CFM; subliniază că este necesar să se organizeze reuniuni trilaterale specializate, pentru a aprofunda discuțiile despre diferitele aspecte ale propunerilor privind CFM și resursele proprii, care să completeze actualele sesiuni de informare și de raportare ale CAG; așteaptă și convocarea unor reuniuni la nivel înalt între președinții instituțiilor, în conformitate cu articolul 324 din TFUE;

Protejarea prerogativelor Parlamentului

14.  ia act de metodologia Consiliului de pregătire a cadrelor de negociere privind CFM; este totuși îngrijorat că aceasta este, de asemenea, o încercare de a conferi un rol predominant Consiliului European în luarea unor decizii irevocabile cu privire la diverse aspecte ale următorului CFM, similară celei din cursul procedurii care a condus la adoptarea actualului CFM; insistă că Parlamentul nu va accepta poziția Consiliului European ca pe un fapt împlinit și că este pregătit să refuze să acorde aprobarea până când nu se va ajunge la un acord satisfăcător;

15.  subliniază că aceste cadre de negociere nu includ doar elemente din Regulamentul privind CFM, pentru care Parlamentul trebuie să își dea aprobarea, ci și un număr semnificativ de dispoziții legislative referitoare la politicile sectoriale ale UE care urmează să fie stabilite prin procedura legislativă ordinară; consideră, așadar, că asemenea cadre de negociere nu reprezintă decât o procedură internă a Consiliului care nu trebuie în niciun caz să împiedice Parlamentul să desfășoare negocieri adecvate în legătură cu toate elementele pachetului privind CFM și ale legislației sectoriale; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să inițieze negocieri cu Parlamentul cu privire la toate aspectele legislației sectoriale care instituie noile programe ale UE, precum și la propunerea privind statul de drept;

16.  reamintește că concluziile Consiliului European au un caracter politic și că articolul 15 alineatul (1) din TUE interzice Consiliului European să exercite funcții legislative; invită, prin urmare, Consiliul European să se abțină de la adoptarea unor concluzii detaliate și aparent obligatorii, bazate pe cadrul de negociere privind CFM, deoarece acest lucru ar constitui o ingerință directă în sfera legislativă; se așteaptă ca Comisia, în calitatea sa de mediator onest și de gardian al tratatelor, să sprijine Parlamentul în exercitarea prerogativelor sale legislative, atât în cadrul procedurii de aprobare, cât și al procedurii legislative ordinare;

O plasă de siguranță pentru a-i proteja pe beneficiarii programelor UE: stabilirea unui plan de urgență pentru CFM

17.  regretă că Consiliul European a prelungit deja de mai multe ori termenul pentru luarea unei decizii politice; se teme că, în cazul în care Consiliul și Consiliul European vor înregistra și alte întârzieri, fără a implica Parlamentul, apare riscul evident ca astfel de negocieri complexe să nu poată fi finalizate cu succes până la sfârșitul actualului CFM; reamintește că unele programe ale UE au fost lansate cu mare întârziere în urma adoptării tardive a actualului CFM, fapt care s-a mai întâmplat în trecut;

18.  reamintește că, în cazul neadoptării la timp a noului CFM, articolul 312 alineatul (4) din TFUE prevede o plasă de siguranță sub forma unei prelungiri temporare a plafoanelor și a altor dispoziții aferente ultimului an al prezentului cadru; este îngrijorat totuși că o astfel de plasă de siguranță ar putea fi subminată nu numai de lipsa de pregătire la nivel operațional, ci și de datele de expirare ale unora dintre programele actuale ale UE; atrage atenția, în acest context, asupra posibilității expirării programelor UE și își declară intenția de a nu fi obligat să accepte un acord nesatisfăcător din cauza presiunii timpului;

19.  îndeamnă Comisia, prin urmare, să înceapă imediat să pregătească un plan de urgență pentru CFM, cu scopul de a-i proteja pe beneficiari și de a asigura continuitatea finanțării în cazul în care prelungirea actualului CFM va fi necesară; solicită ca acest plan să fie prezentat oficial la începutul anului 2020, astfel încât să fie adoptat rapid de către Consiliu și Parlament; cere ca planul să includă o propunere legislativă orizontală de anulare a termenelor prevăzute în programele relevante, asigurând astfel coerența cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, și să includă dispoziții operaționale concrete, în special pentru continuarea politicilor din cadrul gestiunii partajate;

o
o   o

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Consiliului European și Comisiei.

(1) JO C 162, 10.5.2019, p. 51.
(2) JO C 162, 10.5.2019, p. 71.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0226.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.


Politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro
PDF 185kWORD 70k
Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro (2019/2111(INI))
P9_TA(2019)0033A9-0016/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 3 și 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 9, 145, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 158, 165, 166, 174 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare(1),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), în special obiectivele 1, 3, 4, 5, 8, 10 și 13,

–  având în vedere pachetul de măsuri pentru investițiile sociale din 2013 adoptat de Comisie,

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015(2) intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 14 mai 2018 privind politica economică a zonei euro(3),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 iunie 2019 intitulată „Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei: o evaluare a situației la patru ani de la Raportul celor cinci președinți - Contribuția Comisiei Europene la summitul zonei euro din 21 iunie 2019” (COM(2019)0279),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iunie 2019 privind Semestrul european 2019 - Recomandări specifice fiecărei țări (COM(2019)0500),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului din 27 februarie 2019 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2019)0151) și poziția Parlamentului din 4 aprilie 2019(4) referitoare la aceasta,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2018 intitulată „Analiza anuală a creșterii 2019: Pentru o Europă mai puternică într-un context de incertitudine la nivel mondial” (COM(2018)0770),

–  având în vedere Raportul comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă, adoptat la 15 martie 2019,

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 21 noiembrie 2018 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2018)0759),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 21 noiembrie 2018 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2019” (COM(2018)0758),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2018 intitulată „Proiectele de planuri bugetare pentru 2019: evaluare generală” (COM(2018)0807),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului din 22 noiembrie 2017 privind orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2017)0677) și poziția Parlamentului din 19 aprilie 2018(6) referitoare la aceasta,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „Instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale” (COM(2017)0250),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează” (COM(2017)0252),

–  având în vedere propunerea de recomandare a Consiliului din 13 martie 2018 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (COM(2018)0132),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și rapoartele ulterioare de punere în aplicare și evaluare,

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului(7),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulat „Bilanțul punerii în aplicare a recomandării din 2013 privind «Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării»” (SWD(2017)0258),

–  având în vedere Angajamentul strategic pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2016-2019 al Comisiei, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2011-2020 și Concluziile Consiliului din 7 martie 2011(8),

–  având în vedere obiectivele de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor, și anume de a oferi, până în 2010, servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % dintre copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe” (COM(2016)0581),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa – Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere pachetul privind economia circulară [directivele (UE) 2018/849(9), (UE) 2018/850(10), (UE) 2018/851(11) și (UE) 2018/852(12)],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Europa investește din nou – Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2016 intitulată „Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale” (COM(2016)0127) și anexele sale,

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 16 februarie 2012 intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2019 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2019(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la educație în era digitală: dificultăți, șanse și învățăminte pentru elaborarea politicilor UE(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la metodele de reintegrare a lucrătorilor care se recuperează în urma vătămărilor și a bolilor în locuri de muncă de calitate(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2017 referitoare la combaterea inegalităților ca mijloc de impulsionare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la politicile de garantare a venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la o nouă agendă pentru competențe în Europa(19),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen(21),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020(23),

–  având în vedere inițiativa OCDE și a Comisiei Europene privind „Starea sănătății în UE”(24) și raportul aferent, „Sănătatea pe scurt: Europa 2018”(25),

–  având în vedere raportul Comisiei Europene intitulat „Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018: Adecvarea actuală și viitoare a veniturilor persoanelor în vârstă în UE”, publicat la 26 aprilie 2018,

–  având în vedere raportul Comisiei Europene intitulat „Raportul pentru 2018 privind îmbătrânirea: proiecții economice și bugetare pentru statele membre (2016-2070), publicat la 28 mai 2018,

–  având în vedere Carta socială europeană revizuită și Procesul de la Torino, lansat în 2014 cu scopul de a consolida sistemul de tratate al Cartei sociale europene în cadrul Consiliului Europei și în relația sa cu dreptul Uniunii Europene(26),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE(27),

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din septembrie 2015 referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene către comitet din iunie 2014,

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (directiva privind egalitatea de tratament)(28), și articolul 141 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (1992) privind principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare,

–  având în vedere Angajamentul strategic pentru egalitatea de șanse între bărbați și femei 2016-2019 al Comisiei și obiectivul acestuia de a reduce disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile ca prioritate-cheie, precum și raportul Comisiei din 2018 privind adecvarea pensiilor,

–  având în vedere Strategia UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027, pe baza Rezoluției Consiliului din 26 noiembrie 2018, și obiectivul Strategiei Europa 2020 de a reduce sub 10 % rata abandonului timpuriu al sistemului de învățământ și formare,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi Europene nr. 5/2017 din aprilie 2017 intitulat „Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația? O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

–  având în vedere Perspectivele OCDE privind ocuparea forței de muncă pentru 2018 și 2019,

–  având în vedere Actul european privind accesibilitatea,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 aprilie 2019 privind politica economică a zonei euro (2019/C 136/01),

–  având în vedere analiza anuală a Comisiei pentru 2019 privind ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale în Europa,

–  având în vedere raportul Comisiei din 2019 referitor la sărăcia persoanelor încadrate în muncă,

–  având în vedere recomandarea Consiliului din 2018 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă,

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană(29),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0016/2019),

A.  întrucât condițiile de pe piața muncii din UE continuă se îmbunătățească, în principal datorită unei perioade lungi caracterizate de un context economic favorabil la nivel internațional; întrucât rata de ocupare a forței de muncă a continuat să crească și a ajuns la 73,5 % în ultimul trimestru al anului 2018, cu 240,7 milioane de persoane având un loc de muncă, ceea ce reprezintă un nou record; întrucât rata ocupării forței de muncă în zona euro a crescut de la 66,5 % în 2017 la 67,4 % în 2018; întrucât persistă mari disparități între statele membre, regiuni și grupuri ale populației în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă; întrucât ritmul de creștere a ratei de ocupare a forței de muncă a încetinit și se preconizează că această tendință va continua; întrucât, dacă această evoluție continuă, rata de ocupare a forței de muncă va ajunge la 74,3 % în 2020;

B.  întrucât provocările pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației, digitalizarea și efectele acesteia asupra muncii, schimbările climatice și exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale reprezintă, în continuare, chestiuni urgente;

C.  întrucât rata de ocupare a forței de muncă a crescut puternic în rândul lucrătorilor cu vârsta de peste 55 de ani; întrucât, în 2018, rata de ocupare a forței de muncă în zona euro a lucrătorilor cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani era mult sub medie, și anume 58,8 %; întrucât în special femeile din această categorie de vârstă au o rată mai scăzută de ocupare a forței de muncă, și anume 52,9 %; întrucât previziunile demografice indică o creștere a numărului de lucrători în vârstă; întrucât schimbările demografice au un impact asupra sistemelor de pensii, de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung;

D.  întrucât sunt necesare politici eficiente care să cuprindă diverse forme de ocupare a forței de muncă și care să protejeze în mod adecvat lucrătorii împotriva abuzurilor, a discriminării și a sărăciei;

E.  întrucât lucrătorii săraci reprezintă o parte semnificativă a persoanelor încadrate în muncă; întrucât, în 2017, 9,4 % dintre persoanele angajate erau expuse riscului de sărăcie, în timp ce aproape 20,5 milioane de lucrători trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie; întrucât pentru anumite categorii de populație, în special persoanele care lucrează cu fracțiune de normă, lucrătorii care desfășoară o activitate independentă, lucrătorii temporari, tinerii, persoanele mai puțin educate și gospodăriile formate dintr-o singură persoană, riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă este mult mai mare și, în unele cazuri, a crescut în mod semnificativ în ultimii ani;

F.  întrucât disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a fost de 11,6 puncte procentuale în 2018, cifră care a rămas aproape neschimbată din 2013; întrucât, pe întreg teritoriul UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații, deși există diferențe semnificative de la un stat membru la altul; întrucât disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile este de aproximativ 37,2 % pentru pensionarii cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani din UE-28; întrucât repartizarea inegală a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați este încă răspândită în întreaga UE;

G.  întrucât responsabilitatea principală pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor le revine statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare a pieței forței de muncă, a sistemelor de educație și formare și a politicilor active ale pieței forței de muncă;

H.  întrucât, din 2013, numărul total de ore lucrate a crescut constant, dar lent; întrucât rata de ocupare a forței de muncă permanente și cu normă întreagă continuă să crească, în timp ce rata ocupării forței de muncă cu fracțiune de normă era în scădere în 2018; întrucât procentul persoanelor care lucrează cu fracțiune de normă în UE a crescut de la 15 % în 2002 la 19 % în 2017; întrucât locurile de muncă cu fracțiune de normă erau mult mai frecvente în rândul femeilor (31 %) decât în rândul bărbaților (8 %) în UE în 2017; întrucât numărul lucrătorilor cu fracțiune de normă involuntari este în continuare foarte ridicat, fiind cu 1,3 milioane de persoane mai mare decât în 2008; întrucât procentul lucrătorilor temporari în UE a crescut de la 11 % în 2002 la 13 % în 2017;

I.  întrucât unele state membre se confruntă cu provocări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi participarea scăzută, precum și neconcordanțele de competențe și de calificare; întrucât este tot mai necesar să fie adoptate măsuri concrete pentru integrarea sau reintegrarea forței de muncă inactive, pentru a răspunde cererii de pe piața forței de muncă;

J.  întrucât rata șomajului în iunie 2019 a scăzut la 6,3 % în UE, respectiv 7,5 % în zona euro; întrucât rata șomajului în zona euro a scăzut pentru toate categoriile de vârstă și pentru bărbați și femei; întrucât se înregistrează în continuare diferențe mari între statele membre în privința ratei șomajului și dispersia ratelor șomajului în teritoriile naționale și subnaționale a continuat să crească din 2007; întrucât șomajul în rândul tinerilor rămâne inacceptabil de ridicat, situându-se la 14,2 % în aprilie 2019 (în 2018, media în UE era de 15,2 % și de 16,9 % în zona euro), dar este mai mic decât nivelul dinaintea crizei din 2008; întrucât diferențele dintre statele membre sunt foarte semnificative; întrucât, în medie, fiecare al doilea șomer aflat în căutarea unui loc de muncă a rămas fără loc de muncă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, iar rata șomajului de lungă durată de 3,8 % rămâne peste nivelul de 2,9 % din perioada anterioară crizei; întrucât șomajul rămâne deosebit de ridicat în rândul persoanelor cu dizabilități;

K.  întrucât, potrivit Eurostat, în 2017 au existat 8,973 milioane de lucrători cu fracțiune de normă subocupați în UE-28; întrucât, în plus, erau 8,127 milioane de persoane apte de muncă, care însă nu căutau un loc de muncă, iar alte 2,289 milioane de persoane căutau locuri de muncă, însă nu puteau să înceapă munca imediat; întrucât acest lucru înseamnă că, în total în 2017, în UE-28, 19,389 milioane de persoane se aflau într-o situație asemănătoare celei de șomaj, fără însă a fi luate în calcul în rata șomajului, reprezentând un număr aproape egal cu cel al persoanelor care au fost considerate șomere (18,776 milioane);

L.  întrucât segmentarea orizontală și verticală a pieței muncii precum și sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă persistă și afectează în special femeile, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, tinerii și persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, minoritățile naționale, lingvistice, etnice și sexuale și persoanele care provin din familii de migranți; întrucât, în 2016, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a fost de 48,1 %, mult sub rata medie de ocupare a forței de muncă;

M.  întrucât șomajul de lungă durată afectează în mod disproporționat tinerii, părinții singuri, îngrijitorii informali, persoanele cu concedii de boală de lungă durată, cu dizabilități sau probleme de sănătate, migranții și persoanele aparținând minorităților etnice și religioase, care continuă să se confrunte cu obstacole specifice în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și cu discriminare în toate etapele ocupării forței de muncă;

N.  întrucât calitatea locurilor de muncă reprezintă un factor important în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale; întrucât este necesar să fie ajutați toți membrii societății aflați cel mai departe de piața muncii și expuși riscului de sărăcie și excluziune socială;

O.  întrucât rata locurilor de muncă vacante continuă să crească, iar neconcordanța dintre cererea și oferta de forță de muncă este în continuare o cauză importantă a șomajului în multe state membre; întrucât neconcordanțele structurale în ceea ce privește competențele și deficitul de personal calificat afectează numeroase sectoare, printre care turismul, artizanatul tradițional și sectorul TIC, unde se preconizează că diferența dintre cererea și oferta de specialiști din UE va crește la aproximativ 500 000 până în 2020; întrucât, în ciuda preocupărilor legate de lacunele sau deficitele în materie de competențe, aproximativ 39 % dintre angajații din UE sunt constrânși să accepte locuri de muncă de slabă calitate pentru care sunt supracalificați;

P.  întrucât, potrivit Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), distribuirea competențelor pe piața forței de muncă a îndeplinit în mare parte cerințele de calificare de pe piața forței de muncă în 2017 și oferta de forță de muncă a depășit cererea pentru toate tipurile de calificări, fiind deosebit de ridicată pentru calificările de nivel scăzut și mediu; întrucât cererea de forță de muncă calificată se pare că este în continuă creștere și cele mai recente previziuni ale Cedefop indică faptul că între 2017 și 2025 se vor crea peste 13 milioane de locuri de muncă care necesită un nivel ridicat de educație, în timp ce locurile de muncă slab calificate vor scădea cu aproape 6 milioane;

Q.  întrucât previziunile Cedefop indică o creștere în paralel a competențelor, atât în ceea ce privește cererea, cât și oferta până în 2025; întrucât este de așteptat totuși ca oferta de competențe să crească ușor mai rapid decât cererea de competențe, preconizându-se, de exemplu, că ponderea forței de muncă care a absolvit doar o formă de învățământ primar sau secundar inferior va scădea de la 20,2 % în 2017 la 16,8 % în 2025; întrucât procentul locurilor de muncă pentru persoanele slab calificate ar trebui să scadă de la 18,4 % la 15,4 %, însă această evoluție paralelă nu împiedică potențialele neconcordanțe de competențe, precum supracalificarea;

R.  întrucât piața forței de muncă este extrem de fragmentată, fiecare sector având propriile particularități;

S.  întrucât mai mult de un cetățean european din cinci este expus riscului de sărăcie și de excluziune socială; întrucât s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește obiectivul de reducere a sărăciei prevăzut în Strategia Europa 2020, cu o reducere de 5,6 milioane de persoane începând din 2008, dar obiectivul de reducere a sărăciei cu cel puțin 20 de milioane până în 2020 este încă departe, 113 milioane de persoane aflându-se în continuare în situație de risc; întrucât în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, părinții singuri, persoanele cu dizabilități și persoanele cu afecțiuni cronice fizice și mintale, migranții, romii și minoritățile etnice, șomerii de lungă durată și persoanele fără adăpost, se înregistrează niveluri mai ridicate de sărăcie; întrucât se înregistrează o creștere rapidă a sărăciei persoanelor încadrate în muncă (9,6 %) și o adâncire a sărăciei și a inegalităților în întreaga UE; întrucât transferurile sociale au un impact semnificativ asupra reducerii sărăciei în multe state membre (în medie cu 32,4 % în 2017, fără a fi luate în calcul pensiile); întrucât acest impact a scăzut în fiecare an începând cu 2010 (cu excepția anului 2013), iar diferențele dintre statele membre sunt semnificative;

T.  întrucât accesul universal la asistență medicală și locuințe de calitate și la un preț abordabil reprezintă o necesitate socială de bază;

U.  întrucât lacunele în ceea ce privește acoperirea sistemelor de protecție socială și accesul la servicii persistă; întrucât au apărut noi forme de muncă, inclusiv munca pe platforme digitale și activitatea independentă; întrucât, în mod tradițional, protecția socială vizează asigurarea lucrătorilor cu contracte pe durată nedeterminată cu normă întreagă și, prin urmare, trebuie adaptată; întrucât în special lucrătorii atipici deseori nu au acces deplin la protecția socială, iar mulți lucrători care desfășoară o activitate independentă nu au nicio acoperire sau au doar o acoperire limitată; întrucât activitatea independentă falsă persistă, cauzând incertitudine, precaritate și insecuritate, afectând în special grupurile vulnerabile; întrucât lipsa accesului la protecție socială afectează bunăstarea forței de muncă și funcționarea piețelor muncii;

V.  întrucât Garanția UE pentru tineret trebuie să fie îmbunătățită în continuare în conformitate cu recomandările Curții de Conturi Europene, pentru a oferi ajutor tuturor tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

W.  întrucât există disparități în ceea ce privește speranța de viață în funcție de statutul socioeconomic; întrucât aceste decalaje reflectă în mare măsură diferențele de expunere la factorii de risc (inclusiv la locul de muncă), gospodăriile cu venituri reduse fiind mai susceptibile să declare că au nevoi nesatisfăcute în materie de sănătate decât gospodăriile cu venituri ridicate; întrucât, prin urmare, este important să se continue promovarea și luarea în considerare a factorilor de sănătate în politicile sociale și de ocupare a forței de muncă;

X.  întrucât nivelurile intermediare de negociere colectivă par să producă o structură a salariilor mai comprimată; întrucât erodarea negocierilor colective în mai multe state membre a coincis cu o creștere a numărului de lucrători slab retribuiți (spre exemplu, lucrătorii plătiți cu mai puțin de două treimi din salariul mediu);

Y.  întrucât sănătatea mintală este o componentă esențială a bunăstării individuale; întrucât mai mult de o persoană din șase din statele membre ale UE a avut o problemă de sănătate mintală în 2016; întrucât în toate statele membre este mult mai puțin probabil ca persoanele suferind de depresie cronică să ocupe un loc de muncă;

Z.  întrucât costurile totale generate de problemele de sănătate mintală la nivelul UE sunt estimate la peste 600 de miliarde EUR, peste 4 % din PIB;

AA.  întrucât, în 2017, venitul brut disponibil al gospodăriilor pe cap de locuitor a depășit nivelul anterior crizei din zona euro din 2008, excepție făcând totuși opt state membre sau numeroase regiuni; întrucât veniturile totale ale gospodăriilor au crescut mai lent decât PIB-ul, indicând faptul că gospodăriile au beneficiat doar într-o anumită măsură de veniturile obținute din redresarea economică, și sugerează că creșterea recentă nu este favorabilă incluziunii; întrucât în termeni reali, salariile medii continuă să treneze sub nivelurile anterioare crizei în multe state membre, iar creșterea lor a rămas, în 2017, sub nivelul creșterii productivității; întrucât inegalitatea veniturilor este adesea legată de oportunități inegale de acces la educație, formare și protecție socială;

AB.  întrucât, în conformitate cu sondajul Eurobarometru pe 2018, situația socioeconomică și aspectele privind mediul sunt cele mai importante preocupări personale ale cetățenilor UE;

AC.  întrucât evoluțiile la nivel mondial, cum ar fi digitalizarea și tranziția ecologică, subliniază caracterul urgent al unei abordări comune din partea UE; întrucât aceste provocări globale afectează regiunile și teritoriile în diferite moduri; întrucât rolul dialogului social, al partenerilor sociali și al societății civile este esențial pentru o tranziție favorabilă incluziunii; întrucât implicarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este încă scăzută în multe state membre;

AD.  întrucât sectoarele economice responsabile de aproape 90 % din totalul emisiilor de CO2 asigură locuri de muncă pentru aproximativ 25 % din forța de muncă din UE; întrucât recalificarea acestei forțe de muncă reprezintă o parte importantă a tranziției către o economie sustenabilă;

AE.  întrucât politicile ambițioase în domeniul climei generează locuri de muncă și creștere economică și au efecte pozitive asupra bunăstării; întrucât, potrivit previziunilor, punerea în aplicare deplină a Acordului de la Paris va crea încă 1,2 milioane de locuri de muncă în UE până în 2030, pe lângă cele 12 milioane de noi locuri de muncă deja preconizate;

AF.  întrucât doar 9 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2011-2018 au fost pe deplin puse în aplicare, în timp ce pentru 17 % s-au înregistrat progrese substanțiale, pentru 44 % s-au înregistrat unele progrese, pentru 25 % s-au înregistrat progrese reduse, iar pentru 5 % nu s-a înregistrat niciun progres;

AG.  întrucât în 2019, Comisia a emis recomandări pentru a îmbunătăți eficacitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea asistenței medicale adresate unui număr de 15 state membre;

AH.  întrucât costurile medii cu locuința și povara financiară excesivă reprezentată de acestea au scăzut în UE, însă penuria de locuințe adecvate și la prețuri accesibile este în continuare o problemă din ce în ce mai mare în multe state membre; întrucât, în 2017, unul din zece europeni a cheltuit 40 % sau mai mult din venitul gospodăriei pentru a acoperi costurile legate de locuință;

AI.  întrucât un dialog social funcțional este un element-cheie al economiei sociale de piață europene, care consolidează coeziunea socială și reduce conflictele din societate, în avantajul comun al lucrătorilor, al angajatorilor și al guvernelor; întrucât dialogul social și negocierile colective sunt esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a unor politici capabile să îmbunătățească condițiile de muncă și de ocupare a forței de muncă;

AJ.  întrucât organizațiile societății civile contribuie în mod considerabil prin servicii care vizează incluziunea și exprimarea unei diversități de opinii în procesul de elaborare a politicilor;

1.  constată că, deși, în prezent, condițiile economice din UE sunt în general favorabile și rata ocupării forței de muncă este în creștere constantă, rămâne vital să se abordeze șomajul în rândul tinerilor și problemele cu care se confruntă tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și se impune de urgență o îmbunătățire în ce privește șomajul de lungă durată, segmentarea și inegalitățile de pe piața muncii, incluziunea grupurilor vulnerabile și sărăcia persoanelor încadrate în muncă, în special în contextul încetinirii potențiale a ritmului de creștere economică la nivel mondial sau al recesiunii; regretă profund faptul că creșterea reală a salariilor la nivelul Uniunii rămâne sub așteptări, având în vedere situația pozitivă de pe piața forței de muncă și performanțele economice; invită Comisia să prezinte un sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj pentru a proteja cetățenii și a reduce presiunea asupra finanțelor publice în cazul unor șocuri externe;

2.  ia act de recomandările specifice fiecărei țări din 2019 ale Comisiei și salută accentul mai puternic pus pe investiții; constată că aproape o treime din recomandările specifice fiecărei țări emise până în 2018 nu au fost puse în aplicare; constată că s-a înregistrat un progres considerabil în ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind legislația care reglementează relațiile de muncă și protecția muncii; regretă totuși faptul că punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind serviciile de sănătate și de îngrijire pe termen lung s-a produs extrem de lent și că progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018 sunt inferioare performanțelor din anii precedenți, și îndeamnă Comisia să facă presiuni asupra statelor membre pentru a pune în aplicare recomandările, indiferent de apartenența lor la zona euro; consideră că punerea în aplicare a unor reforme orientate spre viitor este esențială pentru consolidarea potențialului de creștere al economiei UE, pentru promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea drepturilor sociale și a nivelului de bunăstare al tuturor rezidenților din Uniune;

3.  invită statele membre să urmeze recomandările privind transferarea obligațiilor de impozitare de la forța de muncă către alți factori ce afectează mai puțin creșterea durabilă;

4.  ia act de faptul că există în continuare diferențe considerabile în ceea ce privește ocuparea forței de muncă între țări, regiuni și grupuri de populație, ceea ce determină existența unor țări, regiuni și grupuri de populație, al căror avantaj competitiv principal sau chiar unic pe piața forței de muncă din UE este venitul redus și/sau condițiile de muncă improprii; subliniază că statele membre și Comisia ar trebui să asigure punerea în aplicare a unor politici specifice de ocupare a forței de muncă pentru a aborda constrângerile și dificultățile din regiunile care se confruntă cu dezavantaje demografice, cum ar fi regiunile depopulate sau slab populate, cu un accent special pe sectorul agricol, cu scopul de a încuraja capacitatea acestuia de a crea locuri de muncă și valoare adăugată în zonele rurale; consideră că este necesar să crească ratele de ocupare a forței de muncă și nivelul veniturilor și să se promoveze crearea de locuri de muncă decente pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 privind o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 %;

5.  regretă faptul că, în multe state membre, venitul brut disponibil al gospodăriilor pe cap de locuitor se situează în continuare sub nivelul din 2008 anterior crizei; îndeamnă statele membre să depună mai multe eforturi pentru a reduce inegalitățile;

6.  subliniază necesitatea unor politici privind piața forței de muncă bine concepute și a unor reforme care să creeze locuri de muncă de calitate, prin adoptarea de măsuri care să asigure salarii minime adecvate și o remunerare echitabilă, care să protejeze și să promoveze sănătatea și bunăstarea angajaților, să acorde prioritate reintegrării șomerilor, să promoveze egalitatea de șanse și de tratament și drepturile lucrătorilor, inclusiv în sectorul public, să faciliteze accesul egal la piața muncii, protecția socială pentru toți și mobilitatea forței de muncă, să ia în considerare regiunile rurale și izolate și să abordeze inegalitățile și dezechilibrele de gen;

7.  subliniază cu deosebită îngrijorare nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor din mai multe state membre și vulnerabilitatea lucrătorilor tineri, recent angajați; invită statele membre și Comisia să acorde prioritate combaterii șomajului în rândul tinerilor și să utilizeze pe deplin instrumentele financiare, cum ar fi Garanția pentru tineret, și programele UE, precum Erasmus+, și măsuri adaptate pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și a promova încadrarea în muncă a acestora; regretă profund faptul că mulți europeni lucrează cu fracțiune de normă fără voia lor; subliniază faptul că acest lucru are consecințe negative asupra protecției lor sociale;

8.  ia act de faptul că participarea femeilor pe piața muncii continuă să crească, dar constată cu îngrijorare că disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă rămâne aproape neschimbată din 2013 și că inegalitățile de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea persistă la un nivel ridicat; ia act cu îngrijorare de faptul că femeile sunt suprareprezentate în sectoarele cu un nivel mai scăzut de remunerare și lucrează mai frecvent în locuri de muncă pentru care sunt supracalificate; ia act de faptul că puține state membre au luat măsuri de combatere a diferenței de remunerare între femei și bărbați; îndeamnă toate statele membre să își intensifice eforturile de reducere a diferențelor de remunerare și a diferențelor de pensii între femei și bărbați, precum și a factorilor de descurajare a muncii; invită Comisia să propună o directivă privind transparența salarială pentru a reduce rapid diferența de remunerare între femei și bărbați;

9.  regretă profund faptul că nu vor fi atins obiectivul de la Barcelona privind disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor pentru 90 % din copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de școlarizare obligatorie; îndeamnă toate statele membre să își intensifice eforturile de îmbunătățire a echilibrului dintre viața profesională și cea privată și de asigurare a accesului la servicii accesibile de îngrijire a copiilor, de îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire pe termen lung; invită statele membre să îmbunătățească formarea și condițiile de muncă în sectoarele care prestează aceste servicii (inclusiv serviciile de sănătate); invită statele membre să pună în aplicare pe deplin și rapid directiva recent adoptată privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și să încurajeze mai mulți bărbați să-și ia concediu plătit din motive familiale;

10.  ia act de recomandările specifice fiecărei țări care vizează crearea unei piețe unice deschise, competitive și dinamice, care este esențială pentru stimularea productivității, facilitarea creșterii și crearea de oportunități de ocupare a forței de muncă; subliniază importanța unei distribuții echitabile a creșterii prosperității în acest context; invită Comisia și statele membre să stimuleze productivitatea prin reforme care să elimine reglementările excesive; subliniază faptul că investițiile în sănătatea și securitatea ocupațională nu doar îmbunătățesc calitatea locurilor de muncă și starea de bine a lucrătorilor, ci au și un efect pozitiv asupra productivității și competitivității economiei europene;

11.  subliniază necesitatea de a combate discriminarea legată de vârstă pe piața forței de muncă, de exemplu prin reducerea decalajului dintre generațiile tinere și cele mai vârstnice, sensibilizarea opiniei publice cu privire la Directiva privind egalitatea de tratament(30), inclusiv în sectorul public, asigurarea accesului la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții prin cursuri și formări adaptate, reducerea diferențelor dintre pensii și promovarea mobilității și a programelor de schimburi în domeniul competențelor pentru cetățenii UE în vârstă; ia act de faptul că este mult mai puțin probabil ca lucrătorii în vârstă și cei cu mai puțină calificare să participe la programe de învățare pe tot parcursul vieții; invită Comisia și statele membre să-și intensifice eforturile pentru a schimba această tendință; consideră că trebuie să se acorde mai multă atenție lucrătorilor mai în vârstă și politicilor care vor permite și vor crește sprijinul pentru o societate activă pe tot parcursul vieții, vizând în special lucrătorii cu vârsta de peste 50 de ani;

12.  subliniază necesitatea de a combate discriminarea grupurilor etnice pe piața muncii și de a combate decalajul de salarizare și de pensii la nivelul grupurilor etnice; invită Comisia să elaboreze o strategie de planificare pe termen lung pentru integrarea minorităților etnice pe piața muncii, pentru a atenua riscul de excludere; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de combatere a discriminării bazate pe originea etnică, apartenența la o minoritate sau la o limbă minoritară, prin creșterea gradului de conștientizare, punerea în aplicare a strategiilor privind diversitatea și colectarea și analizarea unor date fiabile, defalcate, privind discriminarea;

13.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a asigura includerea în mai mare măsură pe piața forței de muncă a grupurilor celor mai îndepărtate de piața forței de muncă, cum ar fi părinții singuri, îngrijitorii informali, persoanele care suferă de boli cronice, de handicap, de probleme de sănătate sau de boli cronice complexe, migranții și refugiații și persoanele aparținând minorităților etnice și religioase, precum și integrarea lor mai bună în societate;

14.  salută progresele înregistrate în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap și în special Directiva (UE) 2019/882 privind accesibilitatea(31); subliniază că, cu toate acestea, trebuie să se facă mai mult; regretă profund faptul că persoanele cu handicap sunt în continuare dezavantajate în mod constant în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și incluziunea socială; invită Comisia și statele membre să dezvolte în continuare măsuri specifice în politicile de ocupare a forței de muncă, educație și politicile sociale pentru a asigura integrarea efectivă a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor care suferă de boli de lungă durată și de boli cronice, inclusiv a persoanelor cu dizabilități mintale și dizabilități psihosociale, invită Comisia și statele membre să nu se limiteze la măsuri de sprijin și să creeze mai multe stimulente pentru ocuparea forței de muncă, să îmbunătățească accesibilitatea și să asigure amenajări corespunzătoare(32), inclusiv prin valorificarea deplină a oportunităților economice și de incluziune socială oferite de digitalizare;

15.  ia act de apariția tot mai multor forme de muncă, inclusiv de transformările impuse de digitalizare și automatizare; scoate în evidență că astfel de tendințe oferă beneficii, dar totodată creează și provocări; subliniază importanța politicilor de învățare pe tot parcursul vieții pentru a le permite lucrătorilor să se pregătească pentru tranzițiile de pe piața muncii; subliniază importanța dialogului social, în special atunci când se elaborează strategii suplimentare pentru a aborda aceste provocări; ia act de faptul că această transformare poate avea drept rezultat cazuri de încadrare în muncă atipice și precare; ia act cu îngrijorare de insuficiența sau lipsa accesului la sistemele de protecție socială pentru lucrătorii atipici și persoanele care desfășoară o activitate independentă, inclusiv la concedii plătite; scoate în evidență că activitatea independentă fictivă reprezintă o problemă persistentă care trebuie abordată; invită statele membre să pună în aplicare măsuri pentru a aborda aceste aspecte, în special în urma recomandării Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și persoanele care desfășoară o activitate independentă, convenită la 6 decembrie 2018; salută această recomandare ca fiind un prim pas, dar subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura accesul la protecție socială pentru toți;

16.  ia act de faptul că în UE munca pe platforme online a crescut cu peste 25 % în ultimii doi ani, ajungând să implice până la 5 milioane de lucrători, și că o treime din toate tranzacțiile pe aceste platforme au caracter transfrontalier; subliniază faptul că, adesea, lucrătorii pe platformele online nu beneficiază de sistemele de protecție socială; subliniază că este necesar ca Comisia și statele membre să colecteze date mai fiabile și armonizate cu privire la numărul lucrătorilor pe platformele online, statutul lor profesional, natura activității lor și venituri; solicită o inițiativă coordonată la nivelul UE pentru a asigura că toți lucrătorii pe platformele online au acces la protecție socială și că acestora le sunt garantate toate drepturile sociale și de muncă, indiferent de statutul lor profesional, și pentru a extinde acoperirea contractelor colective de muncă la lucrătorii de pe platforme;

17.  subliniază că noile tehnologii ale comunicării și flexibilitatea în organizarea muncii pot duce adesea la prelungirea programului de lucru și la suprapuneri între viața profesională, viața privată și timpul personal; subliniază în mod deosebit necesitatea de a stabili un drept la deconectare digitală și de a explora noțiunea de deficit de timp și autonomie în raport cu timpul de lucru;

18.  subliniază că este necesară o transformare a sistemelor de educație și formare pentru a valorifica pe deplin șansele oferite de digitalizare și de înverzirea economiei și pentru a dezvolta abilitățile, inclusiv abilitățile non-tehnice, și competențele necesare pentru a răspunde cerințelor de pe piața muncii și pentru a face față provocărilor economice, sociale și ecologice ale prezentului și viitorului; consideră că lipsa de personal calificat și necorelările în materie de competențe pot constitui obstacole majore în calea investițiilor; subliniază că, pentru a dobândi competențele adecvate, este necesar să se îmbunătățească calitatea, disponibilitatea, incluziunea, accesibilitatea, inclusiv financiară, a educației și formării, inclusiv a formării profesionale, și să se îmbunătățească recunoașterea reciprocă a calificărilor; subliniază că este important ca întreprinderile să fie stimulate să investească mai mult în formare; subliniază că investiția în educație este esențială pentru coeziunea socială; subliniază că este important să se abordeze problema abandonului școlar timpuriu; invită statele membre să urmeze o strategie dublă astfel încât învățământul de bază să devină incluziv și să se ofere programe specifice pentru persoanele cele mai vulnerabile; invită statele membre să intensifice și să încurajeze investițiile în perfecționarea competențelor și în recalificare, precum și în formarea cuprinzătoare în domeniul competențelor digitale, profesionale și de antreprenoriat, ținând seama de tranziția la economia digitală și la o economie mai ecologică, dar și cererea de personal tehnic calificat în numeroase țări și regiuni; subliniază că oferirea unor condiții decente de muncă și de ocupare a forței de muncă reprezintă un factor esențial pentru a atrage lucrători calificați;

19.  este de acord cu Comisia că sunt necesare eforturi rapide pentru a aborda digitalizarea, că UE în ansamblul ei trebuie să accelereze procesul și că este nevoie de o mai bună coordonare a politicilor Uniunii, a statelor membre și a regiunilor, iar resursele publice și private ar trebui puse în comun pentru a spori investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice în cadrul economiei și al societății digitale; subliniază necesitatea de a asigura transformarea digitală eficace și echitabilă a serviciilor și de a nu lăsa pe nimeni în urmă; subliniază faptul că programele de alfabetizare digitală ar trebui să abordeze aspecte legate de viața privată și protecția datelor;

20.  consideră că provocările legate de schimbările climatice și tranziția către o economie mai ecologică necesită un sprijin ferm pentru societate, lucrători și întreprinderi pentru a-i ajuta să facă față acestor transformări esențiale, punând accentul în special pe regiunile cele mai afectate, prin îmbunătățirea formării și a educației, în vederea adaptării competențelor și creării de noi locuri de muncă în domeniul protecției mediului și în sectorul digital; solicită să se acorde o atenție deosebită celor mai vulnerabile grupuri ale societății, inclusiv persoanelor expuse riscului de sărăcie și/sau de privațiune materială extremă;

21.  subliniază că creșterea utilizării și a dezvoltării competențelor este corelată cu crearea de valoare adăugată și cu creșterea competitivității și ar trebui să se afle în centrul politicilor UE care vizează promovarea creșterii economice prin investiții în competențe; evidențiază că, deși competențele reprezintă o condiție necesară pentru creștere, ele singure nu sunt suficiente; solicită, prin urmare, adoptarea unor măsuri complementare, ulterioare investiției în educația și formarea inițiale, pentru a crea și a concepe locuri de muncă de calitate pe piața muncii, care să valorifice la maximum competențele lucrătorilor;

22.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul constant ridicat de persoane din Europa care nu dispun de competențe elementare de calcul, de scris și de citit, dat fiind că acestea reprezintă o cerință fundamentală pentru participarea activă în societate și pe piața forței de muncă; invită statele membre să ia măsuri substanțiale pentru a consolida dispozițiile privind formarea competențelor de bază, în special pentru grupurile cele mai marginalizate ale societății; subliniază importanța unor mecanisme solide de validare a învățării non-formale și informale pentru a garanta recunoașterea pe scară cât mai largă a abilităților și a competențelor și pentru a promova flexibilitatea între diferite parcursuri educaționale și de formare;

23.  invită Comisia și statele membre să ofere stimulente și asistență tehnică cu scopul de a spori oportunitățile de promovare a muncii decente pentru tineri, prin programe de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru tineri antreprenori prin intermediul EntreComp, programe de ucenicie de înaltă calitate și formări lingvistice și profesionale, inclusiv prin intermediul programelor școlare din statele membre, în strânsă cooperare cu antreprenorii și cu comunitatea de cercetare, precum și cu alte părți interesate relevante;

24.  invită statele membre să consolideze și să modernizeze serviciile publice de ocupare a forței de muncă la toate nivelurile teritoriale, prin formarea continuă a operatorilor, prin implicarea unor consultanți și tutori cu grad înalt de specializare și aplicarea unor politici specifice pentru fiecare categorie de pe piața muncii;

25.  subliniază că obiectivele sociale și economice ale Uniunii ar trebui să aibă o prioritate egală și să dispună de resurse financiare garantate în următorul buget, iar procesul semestrului european ar trebui consolidat pentru a include o dimensiune socială pe toată perioada sa, implicând organismele competente ale UE și ale statelor membre care se ocupă de politicile sociale; îndeamnă Comisia să consolideze recomandările specifice fiecărei țări pentru membrii zonei euro, prin crearea unui cadru matricial în care politicile sociale corelate cu Pilonul european al drepturilor sociale, ca de exemplu accesul incluziv la educație, servicii medicale, alimentație, ocuparea forței de muncă și locuințe, și menținerea drepturilor sociale să fie analizate în funcție de categorii sociale precum copiii, tinerii, persoanele în vârstă, minoritățile, migranții, persoanele cu handicap, creând astfel o imagine mult mai precisă a sănătății economice și sociale a statelor membre și să examineze posibila extindere a acestei noi componente a recomandărilor specifice fiecărei țări la membrii din afara zonei euro; subliniază că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să fie coerente cu obiectivele economice, sociale și de mediu ale UE și ar trebui mai degrabă să se consolideze reciproc, decât să se afle în contradicție; invită Comisia și statele membre să conceapă o strategie europeană de sustenabilitate pentru a depăși provocările sociale, economice și climatice; invită Comisia și statele membre să consolideze drepturile sociale propunând acte legislative, inclusiv instrumente financiare, acolo unde este cazul și, după o analiză, să pună în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale în limitele competențelor lor respective prevăzute în tratate;

26.  consideră esențială definirea și finalizarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene; consideră că este esențial, în acest scop, să se garanteze dreptul la condiții de viață decente, la o locuință adecvată, la un sistem de asistență medicală eficient și accesibil și la îngrijiri pe termen lung;

27.  subliniază că un dialog social care să funcționeze optim reprezintă un instrument-cheie în definirea condițiilor de muncă și implicarea unor diverși actori la diferite niveluri și acesta menține un echilibru între interesele lucrătorilor și ale angajatorilor și contribuie atât la competitivitatea economică, cât și la coeziunea socială; invită statele membre să consolideze în continuare dialogul social în întreaga Europă pentru a menține echilibrul în relațiile de muncă și, acolo unde este necesar, să consolideze oportunitățile de negociere colectivă;

28.  deplânge faptul că sărăcia este în continuare la un nivel inacceptabil de ridicat; subliniază că există un risc mai ridicat de sărăcie în perioadele de încetinire a creșterii economice; subliniază că, deși numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a continuat să scadă în 2017, aproximativ 113 milioane de persoane din UE și 74 de milioane în zona euro au fost expuse acestui risc în 2017; regretă că obiectivul Strategiei Europa 2020 de reducere a sărăciei nu va fi, probabil, atins; îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a reduce sărăcia, inclusiv sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă și sărăcia în rândul grupurilor vulnerabile; subliniază necesitatea eradicării sărăciei în rândul copiilor și invită Comisia să propună o legislație pentru implementarea unei garanții europene pentru copii; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze o strategie de combatere a sărăciei fundamentată pe drepturi, bazată pe incluziunea activă integrată, care combină implementarea drepturilor sociale fundamentale, servicii de înaltă calitate și locuri de muncă cu salarii echitabile care să asigure un trai decent; invită statele membre să elaboreze acțiuni și strategii în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor care nu au acces la piața forței de muncă;

29.  subliniază că locurile de muncă decente, accesul la protecție socială adecvată, indiferent de relația de muncă sau de tipul contractului, creșterea salariilor și existența unor servicii publice de înaltă calitate, cu resurse suficiente, inclusiv sisteme de învățământ și oferte accesibile de învățare pe tot parcursul vieții, au un impact semnificativ asupra reducerii inegalităților și a riscului de sărăcie și de excluziune socială, precum și asupra ameliorării sănătății și stării de bine; salută impactul important pe care transferurile sociale îl au asupra reducerii sărăciei; totuși, regretă că acest lucru nu se reflectă în politicile naționale ale tuturor statelor membre; subliniază importanța unei evaluări transparente a Strategiei Europa 2020, în special în domeniul reducerii sărăciei, și a elaborării unei strategii sociale și sustenabile pentru perioada de după 2020, care să acorde prioritate eradicării sărăciei și care să sprijine implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, prin proceduri constructive de dialog cu societatea civilă și cu persoanele afectate în mod direct de sărăcie, atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

30.  ia act de faptul că, în 2017, 9,4 % dintre angajații din UE erau expuși riscului de sărăcie și că sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă este în creștere în multe state membre; subliniază faptul că sărăcia persoanelor încadrate în muncă reprezintă un semn fundamental al inechității sociale și consideră că este esențial să se crească puterea de cumpărare a lucrătorilor, să se consolideze negocierile colective și să se definească un sistem solid și armonizat de drepturi și protecție pentru toate formele de muncă; îndeamnă statele membre să ia măsuri decisive pentru a garanta că cetățenii își pot permite din salariile lor un trai decent pentru ei și familiile lor; invită Comisia să prezinte un instrument juridic care să garanteze că orice lucrător din Uniune are un salariu minim echitabil, care poate fi stabilit în conformitate cu tradițiile naționale sau prin acorduri colective sau dispoziții juridice;

31.  consideră că răspândirea locurilor de muncă precare sau temporare riscă să aibă efecte periculoase în ceea ce privește adecvarea pensiilor, în special pentru tinerele generații care trec adesea prin perioade de discontinuitate în carieră, ceea ce se reflectă în contribuțiile lor sociale, dar și în ceea ce privește stabilitatea sistemelor de securitate socială;

32.  ia act de evoluțiile îngrijorătoare de pe piețele locuințelor, care sunt suprasolicitate în numeroase state membre, și de consecințele negative ale acestui fenomen, în special asupra persoanelor cu venituri mici și în anumite regiuni; invită statele membre să își intensifice eforturile de a urma recomandările Comisiei (pentru a reduce blocajele în aprovizionare, pentru a elimina distorsiunile și a reduce prejudecățile create de sistemul fiscal) și să ia măsuri în concordanță cu recomandarea 19 din Pilonul european al drepturilor sociale;

33.  invită Comisia și statele membre să utilizeze mai eficient semestrul european pentru a monitoriza și a sprijini progresele în sensul accesibilității ca preț a locuințelor și al soluționării problemei persoanelor fără adăpost; invită Comisia să propună un cadru european pentru locuințe sociale și accesibile ca preț, în vederea coordonării eficiente a politicilor statelor membre;

34.  ia act de faptul că serviciile sociale și de sănătate sunt esențiale pentru a sprijini lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale; constată cu îngrijorare că majoritatea statelor membre au primit recomandări specifice fiecărei țări de a-și îmbunătăți eficacitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea sistemelor publice de sănătate; invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a asigura accesibilitatea, disponibilitatea, prețul abordabil, calitatea și rentabilitatea sistemelor lor de sănătate; subliniază importanța campaniilor de prevenire și de promovare a sănătății ce vizează în special tinerii care provin din grupurile de populație defavorizate; invită statele membre să realizeze investiții pentru ca prevenția să devină o prioritate în politicile lor de sănătate; solicită desfășurarea în mod activ a unor campanii de promovare a sănătății, atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mintală; reamintește că este important să se faciliteze reintegrarea pe piața muncii a persoanelor cu vârstă activă care s-au refăcut după o boală; invită statele membre să investească în servicii de îngrijire a persoanelor în toate etapele vieții, să urmărească în continuare îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor și să dezvolte obiective privind îngrijirea persoanelor vârstnice și dependente;

35.  invită Comisia și statele membre să elaboreze măsuri specifice pentru a respecta Cadrul european de acțiune privind sănătatea mintală și bunăstarea și Indicatorul european pentru acțiuni privind sănătatea mintală și bunăstarea; consideră că acestea ar trebui să includă măsuri de promovare a sănătății mintale și de prevenție și să fie coerente cu alte instrumente de politică, cu scopul de a reduce factorii sociali ce determină sănătatea mintală;

36.  subliniază importanța monitorizării îndeaproape și, după caz, a revizuirii fondurilor Uniunii pentru a asigura o finanțare eficace, în conformitate cu obiectivele UE; invită Comisia și statele membre să combată orice utilizare abuzivă, frauda și corupția în legătură cu fondurile Uniunii;

37.  subliniază importanța respectării recomandărilor făcute de auditorii UE;

38.  consideră că, pentru a menține și a spori competitivitatea globală, cadrul de reglementare a pieței muncii din statele membre trebuie să fie clar, simplu și flexibil, menținând totodată standarde de muncă ridicate;

39.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(2) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/5-presidents-report_ro.pdf
(3) JO C 179, 25.5.2018, p. 1.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0337.
(5) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0181.
(7) JO L 188, 12.7.2019, p. 79.
(8) JO C 155, 25.5.2011, p. 10.
(9) JO L 150, 14.6.2018, p. 93.
(10) JO L 150, 14.6.2018, p. 100.
(11) JO L 150, 14.6.2018, p. 109.
(12) JO L 150, 14.6.2018, p. 141.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2019)0202.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2018)0485.
(15) Texte adoptate, P8_TA(2018)0432.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2018)0325.
(17) JO C 356, 4.10.2018, p. 89.
(18) JO C 346, 27.9.2018, p. 156.
(19) JO C 337, 20.9.2018, p. 135.
(20) JO C 242, 10.7.2018, p. 24.
(21) JO C 76, 28.2.2018, p. 93.
(22) JO C 35, 31.1.2018, p. 157.
(23) JO C 366, 27.10.2017, p. 117.
(24) https://ec.europa.eu/health/state/glance_ro
(25) https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2018_healthatglance_rep_en.pdf
(26) https://www.coe.int/en/web/turin-european-social-charter/turin-process
(27) JO C 199E, 7.7.2012, p. 25.
(28) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(29) JO L 186, 11.7.2019, p. 105.
(30) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).
(31) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
(32) Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD): „Amenajare corespunzătoare” înseamnă modificările și ajustările necesare și adecvate care nu impun o sarcină disproporționată sau nejustificată, necesare, într-un caz particular, pentru a garanta că persoanele cu handicap au acces și pot exercita toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în condiții egale cu ceilalți (https://www.ohchr.org/EN/HRBodies/CRPD/Pages/ConventionRightsPersonsWithDisabilities.aspx); Articolul 5 din Directiva privind egalitatea de tratament prevede: „În scopul garantării respectării principiului egalității de tratament față de persoanele cu handicap, sunt prevăzute amenajări corespunzătoare. Aceasta înseamnă că angajatorul ia măsuri corespunzătoare, în funcție de nevoi, într-o situație concretă, pentru a permite unei persoane cu handicap să aibă acces la un loc de muncă, să îl exercite sau să avanseze, sau să aibă acces la formare, cu condiția ca aceste măsuri să nu presupună o sarcină disproporționată pentru angajator. Această sarcină nu este disproporționată atunci când este compensată în mod suficient prin măsuri existente în cadrul politicii statului membru în cauză în favoarea persoanelor cu handicap.” (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32000L0078&from=RO); Pe pagina de internet a Comisiei se afirmă: Amenajările corespunzătoare înseamnă orice modificare a unui loc de muncă sau a unui mediu de lucru care este necesară pentru a-i permite unei persoane cu handicap să candideze la un post, să desfășoare o activitate profesională și să promoveze la locul de muncă sau să participe la formări (https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=147).

Notă juridică - Politica de confidențialitate