Index 
Texte adoptate
Miercuri, 23 octombrie 2019 - Strasbourg
Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 - toate secțiunile
 Descărcarea de gestiune 2017: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
 Descărcarea de gestiune 2017: bugetul general al UE - Consiliul European și Consiliul
 Obiecție la un act de punere în aplicare: impactul produselor de protecție a plantelor asupra albinelor

Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 - toate secțiunile
PDF 185kWORD 58k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 (11734/2019 – C9-0119/2019 – 2019/2028(BUD))
P9_TA(2019)0038A9-0017/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2020(6),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, adoptat de Comisie la 5 iulie 2019 (COM(2019)0400) („PB”),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 adoptată de Consiliu la 3 septembrie 2019 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2019 (11734/2019 – C9-0119/2019),

–  având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris, ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016,

–  având în vedere Analiza panoramică a Curții de Conturi Europene intitulată „Acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice” (2017),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

–  având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele celorlalte comisii vizate,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0017/2019),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  reamintește că Parlamentul a stabilit, în Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, priorități politice clare pentru bugetul pe 2020 care să reprezinte o punte către Europa viitorului și să asigure o valoare adăugată europeană; își reafirmă angajamentul ferm față de aceste priorități și își prezintă poziția expusă în continuare, menită să asigure un nivel adecvat de finanțare pentru realizarea lor;

2.  reafirmă poziția Parlamentului conform căreia bugetul pe 2020 ar trebui să pregătească terenul pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și să constituie o bază solidă pentru inițierea unei noi generații de programe și politici ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că 2020 este ultimul exercițiu din actualul CFM, reprezentând astfel pentru Uniune ultima șansă de a face progrese pe calea îndeplinirii angajamentelor politice stabilite pentru perioada în curs, inclusiv în ceea ce privește realizarea obiectivului UE privind schimbările climatice și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), precum și concretizarea Pilonului european al drepturilor sociale și atingerea obiectivului Uniunii de a avea o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050; subliniază, în acest context, că bugetul Uniunii trebuie să evalueze și să integreze impactul deplin al politicilor Uniunii asupra egalității de gen (bugetarea de gen), promovând astfel integrarea perspectivei de gen și egalitatea de șanse;

3.  ia act de poziția Consiliului privind PB, care reduce creditele de angajament cu 1,51 miliarde EUR față de propunerea Comisiei; consideră că reducerile operate de Consiliu se află în contradicție flagrantă cu prioritățile Uniunii, nu sunt justificate de capacitatea de absorbție și au ca scop neutralizarea tuturor majorărilor specifice solicitate și obținute de Parlament în exercițiile financiare precedente; decide, așadar, ca regulă generală, să restabilească până la nivelul din PB, atât pentru cheltuielile operaționale, cât și pentru cele administrative, creditele de la toate liniile bugetare reduse de Consiliu și să își formuleze poziția pe baza PB;

4.  este ferm convins de necesitatea stringentă de a combate provocările climatice și de a proteja mediul într-un mod care să stimuleze ocuparea forței de muncă, să creeze noi locuri de muncă, să întărească competitivitatea, să promoveze dezvoltarea durabilă și să asigure prosperitatea socială; subliniază rolul esențial al tehnologiilor noi și emergente pentru atingerea acestui obiectiv; reliefează necesitatea ca Uniunea să fie un exemplu în acest sens și să inspire alte țări din întreaga lume să își majoreze cheltuielile legate de climă; salută apelurile insistente la acțiune lansate de liderii Uniunii în cadrul recentului summit al ONU privind schimbările climatice și angajamentele asumate recent de o serie de state membre de a majora cheltuielile în domenii precum eficiența energetică, energia din surse regenerabile sau infrastructura de transport și energetică sustenabilă; consideră că astfel de declarații ar trebui să fie însoțite de acțiuni concrete din partea statelor membre, inclusiv atunci când acestea deliberează în cadrul Consiliului;

5.  reamintește obligațiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și angajamentul Uniunii de a aloca măsurilor legate de climă 20 % din cheltuielile Uniunii pentru perioada 2014-2020; constată că 21,0 % din creditele de angajament propuse în PB pentru 2020 sunt legate de climă și că ar trebui alocate cel puțin 3,5 miliarde EUR în plus cheltuielilor legate de climă pentru a realiza obiectivul de 20 %; regretă că, în actualul CFM, bugetul Uniunii dispune de mijloace limitate pentru a face față provocării climatice pe cont propriu și atrage atenția că este nevoie de investiții mult mai mari în domeniu, între 175 și 290 de miliarde EUR pe an, potrivit estimărilor Comisiei; subliniază că ar trebui depuse toate eforturile pentru a se apropia cât mai mult de obiectivul bugetar general al UE până la sfârșitul anului 2020;

6.  subliniază că bugetul pe 2020 ar trebui să pregătească Uniunea pentru un obiectiv și mai ambițios de integrare a aspectelor legate de climă și de biodiversitate în CFM 2021-2027, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor europeni; solicită o metodologie mai transparentă, mai strictă și mai cuprinzătoare, elaborată în conformitate cu metodologii recunoscute la nivel internațional, care să includă indicatori de performanță revizuiți pentru definirea și monitorizarea cheltuielilor legate de climă și de biodiversitate; așteaptă cu interes o propunere concretă privind Pactul ecologic european, descris în orientările politice ale noii Președinte alese a Comisiei; reamintește, în acest context, angajamentul său ferm față de reforma sistemelor de resurse proprii ale Uniunii, inclusiv prin introducerea unui pachet de noi resurse proprii care să fie aliniate mai bine la prioritățile majore de politică ale Uniunii precum combaterea schimbărilor climatice;

7.  reamintește angajamentul asumat în rezoluția sa din martie 2019 de a cere Comisiei să introducă o clauză obligatorie în toate acordurile comerciale ale UE cu țările terțe, clauză prin care să se solicite ratificarea și punerea în aplicare a Acordului de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice;

8.  propune, prin urmare, un buget pe 2020 care să aducă o contribuție importantă la combaterea provocărilor de mediu și a schimbărilor climatice și care să reducă cât mai mult întârzierile înregistrate pe calea realizării obiectivului de a aloca măsurilor legate de climă 20 % din cheltuielile Uniunii pentru perioada 2014-2020; propune o majorare semnificativă, cu peste 2 miliarde EUR față de PB, a unor linii bugetare de la mai multe rubrici, cu preponderență de la subrubrica 1a, care aduce o contribuție semnificativă la obiectivul legat de cheltuielile pentru climă; alocă atent aceste majorări liniilor care dau dovadă de o rată excelentă de execuție și de o capacitate operațională suficientă pentru a putea absorbi în 2020 creditele suplimentare;

9.  evidențiază că tineretul rămâne o prioritate absolută pentru bugetul Uniunii; subliniază că, în pofida tendințelor pozitive în reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor din Uniune, absența perspectivelor pentru tineri constituie o urgență socială foarte reală în anumite zone ale Uniunii, înregistrându-se disparități semnificative la nivelul statelor membre și al regiunilor; decide, prin urmare, să întărească Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), majorând creditele respective peste nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru a asigura o tranziție fără probleme către Fondul social european Plus (FSE+) în următorul CFM;

10.  subliniază că Uniunea trebuie să își îndeplinească pe deplin toate angajamentele asumate, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să combată schimbările climatice și să se adapteze la acestea;

11.  majorează resursele financiare pentru a se putea face față în viitor cererilor legate de Erasmus+, principalul program din Europa pentru educație și formare, inclusiv pentru educație și formare profesională, tineret și sport; subliniază că Erasmus+ este un program emblematic esențial al Uniunii, foarte cunoscut în rândul cetățenilor acesteia, care a produs rezultate concrete cu o valoare adăugată europeană clară; își reafirmă angajamentul de a tripla finanțarea programului în CFM 2021-2027; reliefează necesitatea de a continua și de a consolida acțiunea pregătitoare DiscoverEU, având în vedere intenția de integrare a acesteia în programul Erasmus+ aferent perioadei 2021-2027; solicită ca, în cadrul programului Erasmus+, să se acorde o atenție deosebită acțiunilor de mobilitate în domeniul educației adulților, în special pentru persoanele în vârstă;

12.  propune majorări specifice și la alte linii bugetare legate de prioritățile Parlamentului, în domenii precum IMM-urile, digitalizarea, inteligența artificială, cercetarea în domeniul cancerului, cooperarea în materie de securitate și justiție, vămile, migrația și politica externă, inclusiv dezvoltarea și ajutorul umanitar;

13.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor descentralizate; consideră, prin urmare, că orice reducere propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite acestora să își îndeplinească sarcinile; propune majorări specifice ale creditelor alocate agențiilor care vor avea sarcini suplimentare sau care se confruntă cu o sarcină de muncă sporită din cauza unor noi provocări;

14.  constată, în concluzie, că, pentru a finanța în măsură adecvată prioritățile urgente menționate mai sus și având în vedere că marjele de la anumite rubrici sunt foarte reduse sau inexistente în 2020, trebuie mobilizate pe deplin Instrumentul de flexibilitate și marja globală pentru angajamente și trebuie mobilizată marja pentru situații neprevăzute, o parte din aceasta rămânând disponibilă pentru finanțarea unor evenimente neprevăzute care ar putea să se producă în cursul anului viitor; reamintește, de asemenea, că mecanismele de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM vor expira la sfârșitul perioadei în curs;

15.  subliniază necesitatea de a reutiliza integral dezangajările pentru cercetare, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă profund că Consiliul respinge din nou aplicarea acestei dispoziții legislative, după ce Comisia a propus activarea sa parțială în PB; își declară intenția de a insista asupra poziției sale, care reflectă atât litera, cât și spiritul Regulamentului financiar; intenționează să rezolve această problemă în cadrul concilierii bugetare de anul acesta; propune reutilizarea deplină a acestor dezangajări pentru a consolida cele patru linii bugetare ale programului Orizont 2020 cu cele mai multe activități de cercetare în domeniul climei;

16.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament pentru bugetul pe 2020 (toate secțiunile) la 170 971 519 973 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2 699 813 994 EUR față de PB; decide, în plus, să pună la dispoziție suma de 280 700 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor, în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; stabilește nivelul global al creditelor de plată pentru bugetul pe 2020 (toate secțiunile) la 159 146 168 195 EUR;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

17.  subliniază că programul Orizont 2020 generează o valoare adăugată europeană considerabilă și contribuie în mod vital la dezvoltarea tehnologiilor ecologice și a inovațiilor favorabile climei și mediului, pregătind astfel terenul pentru un viitor fără emisii de carbon și sprijinind tranziția către o economie mai circulară; subliniază, de asemenea, importanța acestui program și pentru alte domenii importante ale cercetării europene, cum ar fi digitalizarea, inteligența artificială și cercetarea în domeniul cancerului; majorează în mod semnificativ, așadar, fondurile alocate programului Orizont 2020, cu 737,8 milioane EUR peste nivelul din PB sub formă de credite de angajament; totodată, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pune integral la dispoziție suma de 280,7 milioane EUR în credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în 2018 ca urmare a neimplementării proiectelor de cercetare, alocând această sumă liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 care au cea mai mare pertinență pentru proiectele de cercetare legate de climă și invită Comisia să acorde o atenție deosebită repartizării geografice echitabile a fondurilor respective;

18.  este convins că lupta împotriva cancerului ar trebui să constituie o prioritate absolută a Uniunii și că trebuie intensificate eforturile în acest sens; subliniază că cercetarea în domeniul cancerului reprezintă un pilon important în acest proces; adoptă, prin urmare, o creștere a resurselor financiare destinate cercetării în domeniul cancerului de la liniile bugetare relevante ale programului Orizont 2020 care înregistrează și o rată foarte ridicată de execuție bugetară; insistă ca cercetarea să se intensifice fără întârziere în acest domeniu, având în vedere, de asemenea, investiții mai substanțiale anticipate în următorul CFM;

19.  reamintește că poziția Europei ca principal furnizor de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) depinde de resursele alocate pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii TIC, precum și pentru acordarea de asistență întreprinderilor nou-înființate și tehnologice, cu scopul de a spori capacitatea relevantă a pieței; în acest sens, reiterează necesitatea de a furniza fonduri suplimentare centrelor europene de cercetare și întreprinderilor mici și mijlocii, punând accentul pe dezvoltarea și promovarea unor tehnologii cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de traducere și alte tehnologii inovatoare similare;

20.  evidențiază rolul esențial al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în promovarea dezvoltării strategice a unei rețele transeuropene foarte performante și sustenabile, care să asigure interconectarea între infrastructura de transport, acordând o atenție deosebită rețelei feroviare, inclusiv trenurilor de noapte, infrastructura energetică și infrastructura TIC și să contribuie în mod semnificativ la tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al efectelor asupra climei; propune, așadar, să fie majorată finanțarea pentru MIE-Transporturi și MIE-Energie cu o sumă totală de 545 de milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

21.  consideră că este de asemenea necesar să fie consolidate și alte priorități importante din cadrul acestei subrubrici; atrage atenția, în acest sens, asupra IMM-urilor, care constituie un element esențial al economiei Uniunii și joacă un rol determinant în realizarea de investiții de înaltă calitate și în crearea de locuri de muncă în toate statele membre; adoptă, în acest context, o majorare a fondurilor programului COSME, pentru a crește și mai mult capacitatea programului de a promova spiritul antreprenorial, inclusiv spiritul antreprenorial al femeilor, și de a îmbunătăți competitivitatea și accesul pe piețe al întreprinderilor din Uniune și solicită să se pună accentul pe transformarea digitală a IMM-urilor; reamintește că alocarea propusă în PB pentru COSME s-a situat chiar sub nivelul prevăzut în programarea financiară și adoptă o majorare de 50 de milioane EUR în credite de angajament peste nivelurile din PB;

22.  atrage atenția că Erasmus+ rămâne un program foarte prețuit și extrem de popular, numărul cererilor de participare depășind considerabil finanțarea disponibilă, și că acest program contribuie la cultivarea unui sentiment puternic de identitate europeană comună; adoptă, prin urmare, o majorare cu 123,4 milioane EUR în credite de angajament peste nivelul din PB, pentru a combate ratele scăzute de reușită și pentru a permite unui număr mai mare de persoane să beneficieze de acest program;

23.  propune majorări punctuale ale creditelor alocate Autorității Europene a Muncii (ELA), Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), precum și ale creditelor și efectivelor Agenției GNSS European, Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER);

24.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a cu 1 503 766 221 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate cu ajutorul marjei disponibile și prin mobilizarea instrumentelor speciale; decide, în plus, să pună la dispoziția acestei subrubrici suma de 280 700 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

25.  reamintește că creșterea sustenabilă și investițiile bine direcționate reprezintă factori esențiali pentru a crea locuri de muncă de calitate și a spori nivelul de prosperitate pentru toți și că este astfel necesar să se orienteze fondurile structurale și investițiile mai eficace către promovarea creșterii economice favorabile incluziunii, reducerea inegalităților și stimularea convergenței sociale ascendente;

26.  regretă că nivelul șomajului în rândul tinerilor, estimat la 14,2 % în aprilie 2019, rămâne inacceptabil de ridicat, fiind o problemă extrem de gravă în unele state membre și regiuni ale Uniunii; reliefează importanța de a consolida capacitatea de inserție profesională și capacitatea antreprenorială a tinerilor, combătând în același timp inegalitățile; este convins că lupta împotriva șomajului necesită eforturi financiare substanțiale; este hotărât să asigure fonduri suplimentare pentru programul YEI în ultimul exercițiu al actualului CFM; subliniază necesitatea de a accelera punerea în aplicare a acestui program și de a îmbunătăți în continuare eficiența sa, pentru ca acesta să ofere o mai mare valoare adăugată europeană politicilor naționale de ocupare a forței de muncă; propune, așadar, să fie majorată finanțarea programului YEI cu 363,3 milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

27.  majorează finanțarea pentru asistența tehnică având în vedere complexitatea procedurilor de gestionare a proiectelor, de la pregătirea candidaturilor până la gestionarea financiară și monitorizarea impactului, care reprezintă o dificultate majoră pentru o mai bună absorbție a „fondurilor structurale”;

28.  majorează nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1b cu 373 278 264 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

29.  remarcă cu îngrijorare că, din nou, doar 8,3 % din totalul creditelor de angajament sunt destinate pentru inversarea declinului biodiversității, procent ce reprezintă nivelul cel mai scăzut din 2015, în pofida faptului că se observă o rată accelerată și fără precedent a dispariției speciilor; solicită să se aloce resurse suficiente și care pot fi urmărite, pentru a asigura protecția coerentă și pe termen lung a biodiversității în întreaga Uniune; în conformitate cu prioritatea generală de combatere a schimbărilor climatice, acordă majorări substanțiale în valoare de 233 de milioane EUR în credite de angajament liniilor bugetare aferente programului LIFE+ la titlurile 7 și 34; se așteaptă ca Comisia să garanteze capacitatea de absorbție necesară pentru o utilizare efectivă a acestor mijloace suplimentare și să asigure o repartizare geografică mai echitabilă a unor astfel de fonduri ecologice, așa cum se va întâmpla în programele următorului CFM;

30.  propune majorări necesare la anumite linii bugetare, îndeosebi pentru finanțarea măsurilor destinate contracarării impactului pestei porcine africane în mai multe state membre; constată un impact puternic și un număr mare de focare înregistrate de la începutul anului 2019, zeci de mii de animale fiind sacrificate; observă că țările terțe au investit în cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva pestei porcine africane și că Uniunea ar trebui să investească în cercetarea și dezvoltarea unui vaccin, ceea ce ar contribui la stoparea în cel mai scurt timp a răspândirii și apariției PPA;

31.  reamintește că nivelul creditelor aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) trebuie ajustat mai exact, ținând seama de venitul alocat preconizat să devină disponibil în 2020, conform informațiilor din scrisoarea rectificativă a Comisiei;

32.  propune o creștere punctuală a creditelor și efectivului Agenției Europene de Mediu;

33.  în rezumat, majorează creditele de angajament de la rubrica 2 cu 267,3 milioane EUR (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate din marja disponibilă sub plafon; insistă că bugetul destinat agriculturii nu ar trebui să facă obiectul altor reduceri, având în vedere că sectorul agricol este afectat adesea de crize care necesită un răspuns bugetar;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

34.  majorează, având în vedere plafonul care este nerealist de scăzut de la începutul actualului CFM, finanțarea pentru prioritățile Parlamentului în domeniile securității interne, migrației, drepturilor fundamentale, respectării statului de drept, promovării nediscriminării și a egalității, precum și combaterii violenței bazate pe gen; se opune ferm reducerilor operate de Consiliu în ceea ce privește Fondul pentru securitate internă (FSI) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și respinge propunerea Consiliului de a transfera credite de angajament în valoare de 400 de milioane EUR din FAMI într-o rezervă în așteptarea unor progrese pe calea reformării Regulamentului Dublin III(7), întrucât acest lucru ar împiedica statele membre din prima linie care primesc asistență să gestioneze presiunea migrației în mod uman;

35.  subliniază că este extrem de important să se asigure fonduri și efective adecvate pentru toate agențiile din domeniul migrației, securității, controlului la frontiere și drepturilor omului, în special pentru Europol, Eurojust, EPPO, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA); atrage atenția că EPPO trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a putea ancheta și urmări penal în mod corespunzător activitățile infracționale transfrontaliere;

36.  invită Comisia să creeze de urgență un fond destinat sprijinirii operațiunilor de căutare și salvare pentru a garanta o prezență puternică a acestora în Marea Mediterană;

37.  își reafirmă dorința de a utiliza bugetul Uniunii ca instrument pentru combaterea efectivă a inegalităților existente și promovarea egalității de gen, în special prin acordarea de resurse sporite pentru obiectivul specific Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” și pentru dezvoltarea umană în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare; reliefează necesitatea unei finanțări suficiente pentru a combate violența bazată pe gen și violența împotriva femeilor și fetelor refugiate și a altor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele LGBTQI+;

38.  propune o creștere de 10 % a creditelor de angajament aferente subprogramelor MEDIA și Cultură din cadrul programului Europa Creativă, pentru a remedia deficitul cronic de finanțare a acestora și proporția scăzută a cererilor selectate; majorează, de asemenea, creditele aferente acțiunilor în materie de multimedia, care au un rol determinant în combaterea dezinformării și în promovarea jurnalismului independent;

39.  propune, totodată, o creștere punctuală a contribuției Uniunii la Agenția Europeană pentru Medicamente;

40.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la rubrica 3 cu 121 799 746 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea suplimentară a instrumentelor speciale;

Rubrica 4 – Europa globală

41.  subliniază că Uniunea trebuie să aducă o contribuție mai importantă la măsurile de combatere a schimbărilor climatice și la cele de adaptare, precum și la diplomația climatică în țările care fac obiectul instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al mecanismului de protecție civilă al Uniunii; atrage atenția asupra posibilității ca bugetul Uniunii să ofere asistență financiară pentru reducerea riscului de dezastre și să mobilizeze instrumente financiare inovatoare, inclusiv planul de investiții externe al UE, pentru a sprijini pregătirea și finanțarea proiectelor de dezvoltare din Africa legate de climă;

42.  propune o creștere substanțială a finanțării pentru țările din Balcanii de Vest în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, buna guvernare și administrația publică; subliniază importanța unei finanțări semnificative, având în vedere numeroasele provocări cărora Uniunea, împreună cu statele membre, va trebui să le facă față în cadrul politicii europene de vecinătate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis în Balcanii de Vest;

43.  reamintește că, având în vedere amenințările persistente la adresa securității și deteriorarea mediului de securitate la frontierele estice ale Uniunii, precum și reformele dificile cu care se confruntă partenerii din Europa de Est, este important să se aloce fonduri suficiente pentru a sprijini prevenirea crizelor și a conflictelor, stabilitatea, democrația și consolidarea încrederii și să se depună mai multe eforturi pentru a promova reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în regiune; reamintește, de asemenea, că țările din vecinătatea sudică au nevoie de asistență financiară suplimentară întrucât se confruntă cu presiuni enorme, inclusiv din cauza conflictelor din Siria și Libia, a intensificării extremismului și a fluxurilor conexe de refugiați și migranți;

44.  este profund îngrijorat de decizia SUA de a-și retrage contribuția financiară anuală la Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și consideră că Uniunea ar trebui să contribuie la compensarea deficitului rezultat; recunoaște că UNRWA joacă un rol important în menținerea unor servicii de bază neîntrerupte pentru milioane de refugiați palestinieni, contribuind la stabilitatea regională și la combaterea radicalizării, în concordanță cu Strategia globală a UE în Orientul Mijlociu.

45.  este profund îngrijorat de decizia administrației SUA de a impune tarife la mai multe produse din UE ca urmare a hotărârii comisiei de arbitraj a Organizației Mondiale a Comerțului în cauza Airbus; se angajează să se ocupe de această chestiune în viitoarea perioadă de conciliere din procedura bugetară 2020, punând la dispoziție majorările necesare pentru liniile bugetare selectate, în special pentru a finanța măsurile menite să combată și să atenueze impactul barierelor comerciale impuse de SUA asupra întreprinderilor din Uniune.

46.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se mute și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și pentru a sprijini Comisia tehnică bipartită pentru patrimoniul cultural, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

47.  evidențiază responsabilitatea Uniunii de a sprijini protejarea regiunii arctice; subliniază importanța de a investi într-o politică UE mai coerentă privind regiunea arctică;

48.  solicită o finanțare sporită a proiectelor axate pe sprijinirea refugiaților din Venezuela care au fugit în țările învecinate, inclusiv în teritoriile din Caraibe ale statelor membre;

49.  consideră că, având în vedere tentativele grave și recurente ale Turciei de a compromite stabilitatea regională printr-un comportament agresiv împotriva statelor membre, recenta sa acțiune militară unilaterală declanșată în nord-estul Siriei împotriva populației kurde, care a dus la un nou val de refugiați sirieni și a creat un obstacol major în calea accesului la asistența umanitară, provocând suferința multor civili și subminând stabilitatea întregii regiuni, precum și lacunele din domeniile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale constatate în Turcia, se justifică tăierea alocărilor pentru Turcia în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare și înghețarea plății a 100 de milioane EUR (sumă de înscris în rezervă); subliniază totuși că înghețarea plății și tăierea alocărilor nu ar trebui să vizeze societatea civilă, refugiații sirieni sau studenții din Turcia;

50.  condamnă invadarea zonelor din nord-estul Siriei de către armata turcă, care provoacă un număr mare de victime în rândul populației civile, creșterea numărului de refugiați și destabilizarea și mai gravă a regiunii; prin urmare, având în vedere evoluțiile în curs, intenționează să intervină în consecință, ajustându-și poziția la liniile bugetare dedicate Turciei și menținând, în același timp, sprijinul financiar pentru actorii societății civile, în cursul procedurii de conciliere pentru bugetul anual pe 2020.

51.  deplânge rolul limitat pe care îl joacă Parlamentul în supravegherea și gestionarea EUTF; consideră că este esențial ca Parlamentul să poată monitoriza activitățile Comitetului operațional și invită Comisia să furnizeze informații detaliate despre deciziile luate în cadrul comitetului respectiv și să se asigure că Parlamentul este reprezentat la reuniunile acestuia;

52.  majorează suma globală de la rubrica 4 cu 257 217 394 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțată prin mobilizarea suplimentară a instrumentelor speciale;

Rubrica 5 – Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

53.  reinstituie nivelurile din PB destinate cheltuielilor administrative, inclusiv cheltuielilor de sprijin administrativ și pentru cercetare de la rubricile 1-4; propune o creștere de 5,5 milioane EUR peste PB în credite de angajament pentru organizarea unei conferințe privind democrația europeană/viitorul Europei; subliniază că trebuie create condițiile necesare pentru ca această conferință să funcționeze cu gradul necesar de autonomie și cu implicarea Parlamentului pe picior de egalitate cu celelalte instituții europene; subliniază, în plus, faptul că această conferință ar trebui să permită participarea și implicarea unei game largi de categorii ale societății, inclusiv a tinerilor;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

54.  reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale Uniunii; atrage atenția, în acest sens, că în cazul PP și AP care pregătesc terenul pentru noi programe sprijinite de actualul Președinte al Comisiei și de Parlament, cum ar fi Fondul pentru o tranziție echitabilă, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită aplicării lor în forma în care ar obține cel mai larg sprijin din partea Parlamentului; după ce a efectuat o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, adoptă un pachet echilibrat de PP-AP care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului; invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere PP-AP și să informeze cu privire la performanța acestora și la rezultatele obține pe teren;

Plățile

55.  atrage atenția asupra marjei fără precedent de 20 067,6 milioane EUR rămase sub plafonul plăților din PB din cauza lansării cu mare întârziere a programelor pentru 2014-2020 și a acumulării corespunzătoare de plăți neutilizate, mai ales la subrubrica 1b; subliniază că este necesar să se evite o acumulare substanțială de cereri de plată la începutul următorului CFM, care ar putea conduce la o altă criză a plăților în bugetul UE, așa cum s-a întâmplat în perioada actuală, și care ar putea împiedica demararea corectă a următoarei generații de programe în perioada 2021-2027;

56.  majorează, așadar, plățile destinate fondurilor structurale și de investiții europene cu o sumă totală de 3 miliarde EUR, pe baza ipotezei că statele membre își vor accelera și mai mult implementarea programelor operaționale în ultimul exercițiu din CFM în curs și își vor respecta mai riguros propriile previziuni; majorează provizioanele fondului de garantare al FEIS cu 948 de milioane EUR, cu scopul de a devansa către 2020, într-un mod neutru din punct de vedere bugetar, tranșele anuale prevăzute în prezent pentru exercițiile 2021-2023, atunci când se așteaptă ca presiunea asupra plăților să fie mai mare; în sfârșit, majorează creditele de plată de la liniile la care au fost majorate creditele de angajament;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

57.  reinstituie creditele prevăzute în estimări pe baza unei analize atente și responsabile a nevoilor Parlamentului pentru 2020 și adoptate în plen cu o majoritate covârșitoare în rezoluția sa din 28 martie 2019 menționată mai sus; ia act de faptul că, potrivit articolului 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia are dreptul de a ajusta proiectele preliminare de estimări ale celorlalte instituții; își exprimă totuși surpriza și profunda îngrijorare cu privire la reducerile operate de Comisie în bugetul Parlamentului, care încalcă tradiția unei bune cooperări între cele două instituții;

58.  majorează două linii peste nivelul din PB, având în vedere apariția unor elemente noi, imposibil de evitat, care afectează indemnizațiile tranzitorii pentru bugetul pe 2020, și anume: proporția mai ridicată a deputaților care nu au fost realeși în urma alegerilor europene (63 %, în timp ce media utilizată ca bază de calcul a fost de 50 %) și amânarea Brexitului până la 31 octombrie 2019; majorează, de asemenea, linia bugetară destinată fundațiilor politice europene, deoarece activitatea acestora este esențială pentru promovarea democrației și combaterea știrilor false și a dezinformării;

59.  în conformitate cu estimarea adoptată de Parlament:

   (a) solicită Biroului să găsească o soluție tehnică pentru a le permite deputaților să își exercite dreptul de vot, beneficiind în același timp de concediul de maternitate, de paternitate sau de boală de lungă durată;
   (b) își reiterează apelul în favoarea unui proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare; prin urmare, nu este de acord cu practica actuală a „transferului colector” de la sfârșitul exercițiului, care este menită să contribuie la proiectele imobiliare în curs, desfășurându-se sistematic la aceleași capitole, titluri și, adesea, exact la aceleași linii bugetare; consideră că politica imobiliară ar trebui să fie finanțată în mod transparent de la liniile bugetare dedicate acesteia;
   (c) reamintește solicitarea sa adresată Biroului privind alinierea deplină, de la 1 ianuarie 2020, a cuantumurilor indemnizațiilor acordate funcționarilor, altor agenți și asistenților parlamentari acreditați (APA) pentru deplasările de serviciu între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului;
   (d) solicită din nou Conferinței președinților și Biroului să revizuiască Dispozițiile de aplicare privind activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii Europene; subliniază că în cadrul acestei revizuiri ar trebui să fie examinată posibilitatea ca APA să însoțească, în anumite condiții, deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului;
   (e) invită Secretarul General să prezinte fără întârziere normele de punere în aplicare, pentru a le asigura APA drepturi legale, evitând astfel interpretările discreționare și inegalitățile actuale care îi împiedică pe aceștia să își îndeplinească integral sarcinile, astfel cum se prevede în Statutul deputaților și în Statutul asistenților;
   (f) solicită punerea în aplicare integrală a măsurilor recomandate în cuprinsul Rezoluției Parlamentului din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE(8), și anume organizarea unor cursuri de formare împotriva hărțuirii pentru toți membrii personalului și deputați, audituri externe pentru cele două comitete de combatere a hărțuirii, precum și reorganizarea celor două comitete în unul independent, în care medicii și avocații să fie membri permanenți; solicită un sprijin în plus pentru acoperirea costurilor legate de angajarea unor membri ai personalului suplimentari, competenți să trateze cazurile de hărțuire din Parlament, reunind în cadrul unui serviciu specializat membri ai personalului care au competențe profesionale în domeniile medical, psihologic, juridic și în gestionarea resurselor umane, precum și pentru acoperirea cheltuielilor de judecată și medicale ale victimelor hărțuirii, în conformitate cu articolul 24 din Statutul funcționarilor;
   (g) își reiterează solicitarea adresată Secretarului General privind estimarea detaliată și defalcarea costurilor lucrărilor tehnice pregătitoare desfășurate în clădirea SPAAK în vederea renovării, evaluate la 12,4 milioane EUR;
   (h) solicită din nou utilizarea în mai mare măsură a videoconferințelor și a altor tehnologii, pentru a proteja mediul și a economisi resurse, în special pentru a reduce deplasările personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității;

Alte secțiuni (secțiunile IV-X)

60.  observă că, în general, PB reflectă estimările diverselor instituții care se încadrează la celelalte secțiuni ale bugetului, reprezentând astfel exact, cu unele excepții, cerințele financiare ale acestora; consideră, prin urmare, că reducerile propuse de Consiliu vor avea efecte nefaste asupra funcționării instituțiilor în cauză și deci asupra contribuției lor, de importanță vitală, la funcționarea Uniunii; de aceea, propune reinstituirea nivelurilor din PB în aproape toate cazurile, inclusiv în ceea ce privește schema de personal a Autorității Europene pentru Protecția Datelor și cea a Serviciului European de Acțiune Externă; în conformitate cu acordul informal, nu modifică lectura Consiliului în ceea ce privește Consiliul și Consiliul European;

61.  consideră că este necesar, într-un număr restrâns de cazuri și având în vedere estimările instituțiilor, să fie majorate liniile bugetare peste nivelul din PB și să fie propuse posturi suplimentare; propune, așadar, următoarele:

   (a) pentru Curtea de Justiție, având în vedere sarcina sa de muncă tot mai mare, să fie restabilite cele 11 posturi propuse de Curte în cadrul estimării (7 posturi AD și 4 posturi AST), care nu au fost incluse de Comisie în PB, și să fie puse la dispoziție creditele necesare pentru remunerații și indemnizații;
   (b) pentru Comitetul Economic și Social European și pentru Comitetul Regiunilor, să fie majorate peste nivelul din PB creditele aferente unei serii de linii bugetare, pentru a menține nivelul creditelor la cote similare cu cele din exercițiul precedent;
   (c) pentru Ombudsmanul European, să fie adăugate două posturi AD peste PB, realizând în paralel reduceri ușoare la trei linii bugetare, pentru a echilibra cuantumurile reinstituite la alte două linii;

o
o   o

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2019)0210.
(6) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2019)0326.
(7) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0417.


Descărcarea de gestiune 2017: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
PDF 154kWORD 52k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2208(DEC))
P9_TA(2019)0039A9-0011/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Biroului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2017 (05825/2019 – C8-0098/2019),

–  având în vedere Decizia sa din 26 martie 2019(3) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2017, precum și răspunsurile directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(4), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(5), în special articolul 70,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(6), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0011/2019),

1.  refuză să acorde directoarei executive a Biroului European de Sprijin pentru Azil descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului biroului aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2019 privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017 (2018/2208(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Biroului(9),

–  având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2017 (05825/2019 – C8-0098/2019),

–  având în vedere Decizia sa din 26 martie 2019(11) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2017, precum și răspunsurile directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(12), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(13), în special articolul 70,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(14), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0011/2019),

1.  menționează că o propunere de închidere a conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017 va fi prezentată în cadrul unei perioade ulterioare de sesiune;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3. Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2208(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2017,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0011/2019),

A.  întrucât toate agențiile descentralizate ale Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de organe ale Uniunii;

B.  întrucât rolul Parlamentului în ceea ce privește descărcarea de gestiune este specificat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în Regulamentul financiar și în Regulamentul financiar cadru,

1.  subliniază cât este de important să se acționeze responsabil și transparent în execuția bugetului Uniunii;

2.  reamintește rolul Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, astfel cum este reglementat prin TFUE, Regulamentul financiar și Regulamentul său de procedură;

Argumentele care stau la baza exprimării unei opinii contrare cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru exercițiul financiar 2017

3.  reamintește că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi („Curtea”), cazurile în care plățile nu sunt conforme, în mod sistematic și semnificativ, cu Regulamentul financiar al EASO și cu alte norme și dispoziții aplicabile vizează în special procedurile de achiziții publice și de recrutare subiacente plăților; regretă, de asemenea, că natura sistematică a cazurilor de neconformitate indică faptul că sistemul de control intern este inadecvat; regretă profund că volumul cumulat al erorilor referitoare la plăți neconforme se ridică la cel puțin 7,7 milioane EUR, ceea ce reprezintă 10,3 % din totalul plăților efectuate de Biroul European de Sprijin pentru Azil („Biroul”) în 2017;

Rezultatul investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)

4.  regretă constatările OLAF privind existența unor nereguli legate de încălcarea procedurilor de achiziții, deturnarea fondurilor Uniunii, gestionarea defectuoasă, abuzul de poziție în domeniul resurselor umane, încălcări ale normelor de protecție a datelor, hărțuire și comportament necorespunzător față de membrii personalului în 2017; își reiterează solicitarea adresată EASO de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile adoptate ca răspuns la măsurile propuse de OLAF; înțelege solicitarea EASO de a prezenta un raport mai detaliat într-un cadru adecvat, având în vedere aspectele legate de confidențialitate și de protecția datelor;

5.  salută decizia Consiliului de administrație al EASO din 6 iunie 2018, cu efect imediat, de a demite din funcție directorul executiv; subliniază însă că bugetul pentru exercițiul financiar 2017 a fost executat sub supravegherea conducerii anterioare a EASO; pune în evidență faptul că acest raport se referă la procedura de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2017; salută desemnarea unui director executiv interimar la 6 iunie 2018 și numirea unui nou director executiv la 16 iunie 2019; ia act de angajamentul noului director executiv de a realiza reforme semnificative care să asigure o guvernanță solidă; apreciază mesajul pozitiv și intenția de a stabili o cooperare strânsă în viitor, astfel cum au fost exprimate de noul director executiv în cadrul audierii publice din 4 septembrie 2019;

Acțiunile întreprinse ca urmare a descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 și a primului raport privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017

6.  reamintește decizia motivată a Parlamentului European din 24 octombrie 2018(17) prin care acesta a refuzat să acorde directorului executiv al EASO descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că, la 26 martie 2019, Parlamentul a hotărât să amâne decizia sa privind descărcarea de gestiune a EASO pentru exercițiul financiar 2017;

7.  salută raportul de monitorizare elaborat de EASO ca urmare a observațiilor Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017, în special măsurile corective adoptate de Consiliul de administrație al EASO, de directorul executiv interimar și de noul director executiv pentru a îmbunătăți structura și eficiența de guvernanță a Biroului, a restabili transparența și a consolida încrederea; sprijină și apreciază măsurile prevăzute de Planul de acțiune privind guvernanța din 2019 al EASO; invită EASO să raporteze în mod periodic și public către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la implementarea planului de acțiune;

8.  recunoaște eforturile depuse și apreciază progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemelor de control intern, inclusiv pentru controlul operațiunilor de achiziții și al cheltuielilor; sprijină decizia de a reduce și de a sista rapid externalizarea serviciilor de consiliere juridică prin instituirea unui serviciu juridic intern; sprijină observațiile Curții cu privire la necesitatea unor acțiuni corective suplimentare;

9.  ia act cu satisfacție de punerea în aplicare a două treimi dintre acțiunile corective de către EASO în ceea ce privește procedurile de achiziții, în special în privința plăților efectuate în cadrul procedurilor de achiziții neregulamentare, precum și de finalizarea unor noi proceduri deschise, pe care Curtea le-a auditat fără a prezenta observații;

10.  salută planul de recrutare ambițios ce a fost pus în aplicare și impactul său pozitiv asupra ocupării posturilor de conducere și a altor posturi vacante; ia act cu satisfacție de punerea în aplicare a unor noi măsuri având drept obiectiv prevenirea hărțuirii, realizarea de progrese în privința stării de bine a personalului și reducerea ratei de rotație a personalului; îndeamnă EASO să finalizeze în cel mai scurt timp procedurile de recrutare, în deplină conformitate cu procedurile juridice relevante, și să asigure o monitorizare periodică a rezultatelor obținute;

11.   constată cu satisfacție că majoritatea membrilor Consiliului de administrație și-au publicat declarațiile de interese și CV-urile pe site-ul internet al EASO; invită membrii care nu au făcut încă acest lucru să își publice, cât mai curând posibil, declarațiile de interese și CV-urile; salută angajamentul noii conduceri de a preveni, a identifica și a aborda orice potențial caz de conflict de interese și de a crește gradul de sensibilizare privind aceste cazuri; invită EASO să elaboreze și să pună în aplicare, în acest sens, o strategie cuprinzătoare pe care să o prezinte în următorul Plan de acțiune privind guvernanța și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele obținute;

12.   ia act cu satisfacție de măsurile preconizate de noua conducere a EASO pentru a încuraja și a proteja avertizorii de integritate; reamintește că un mediu sigur pentru avertizorii de integritate este un element esențial pentru prevenirea, demascarea și combaterea neregulilor și a practicilor ilegale; se așteaptă ca adoptarea normelor și a orientărilor interne privind avertizarea în interes public și ușile turnante să aibă loc rapid și solicită EASO să raporteze în continuare cu privire la rezultatele obținute;

o
o   o

13.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 26 martie 2019(18) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 434, 30.11.2018, p. 116.
(2) JO C 434, 30.11.2018, p. 116.
(3) JO L 249, 27.9.2019, p. 182.
(4) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(5) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(6) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.
(7) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(8) JO L 122, 10.5.2019, p. 1.
(9) JO C 434, 30.11.2018, p. 116.
(10) JO C 434, 30.11.2018, p. 116.
(11) JO L 249, 27.9.2019, p. 182.
(12) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(13) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(14) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.
(15) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(16) JO L 122, 10.5.2019, p. 1.
(17) JO L 331, 28.12.2018, p. 213.
(18) JO L 249, 27.9.2019, p. 361.


Descărcarea de gestiune 2017: bugetul general al UE - Consiliul European și Consiliul
PDF 131kWORD 48k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2018/2168(DEC))
P9_TA(2019)0040A9-0010/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 [COM(2018)0521 – C8-0320/2018](2),

–  având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2017,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 26 martie 2019(5) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2017, precum și rezoluția care o însoțește,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0010/2019),

1.  refuză să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2018/2168(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0010/2019),

A.  întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin față de toți cetățenii Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate pentru a-și îndeplini sarcinile;

B.  întrucât, dintre instituțiile Uniunii, Parlamentul este singurul organ ales prin vot direct responsabil de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene;

C.  întrucât procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organ al Uniunii este o practică care se aplică de mult timp, acceptată de către toate celelalte instituții cu excepția Consiliului, și întrucât această procedură a fost creată pentru a garanta transparența și răspunderea democratică față de cetățenii Uniunii și pentru a continua lupta necesară împotriva fraudei,

1.  reamintește că instituțiile Uniunii se bucură de autonomie administrativă în ceea ce privește activitățile lor; subliniază cât este de important ca ele să acționeze responsabil și profesionist în execuția propriului buget;

2.  atrage atenția asupra rolului Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, care este reglementată de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de Regulamentul financiar, și asupra necesității de a se menține separarea sarcinilor ce le revin Parlamentului și Consiliului, pentru a se respecta cadrul instituțional stabilit în tratate și în Regulamentul financiar, recunoscând totodată întru totul rolul Consiliului ca instituție care oferă recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

3.  reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebări și după audierea secretarilor generali ai celorlalte instituții; reiterează faptul că Consiliul trebuie să participe pe deplin și cu bună-credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, așa cum fac celelalte instituții; regretă dificultățile întâmpinate până în prezent în cursul procedurii de descărcare de gestiune a Consiliului;

4.  regretă faptul că, din nou, Consiliul nu a răspuns la întrebările cu solicitare de răspuns scris trimise de Parlament și că Secretarul General al Consiliului nu a participat la audierea organizată la 27 noiembrie 2018 în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune; regretă, de asemenea, că Consiliul nu a răspuns la observațiile formulate de Parlament în cuprinsul rezoluției sale de descărcate de gestiune din 26 martie 2019, ignorând prin aceasta rolul Parlamentului;

5.  reamintește dificultățile întâmpinate în mod repetat până în prezent în procedurile de descărcare de gestiune a Consiliului din cauza lipsei de cooperare din partea Consiliului, fapt care a determinat Parlamentul să refuze să acorde descărcarea de gestiune Secretarului General al Consiliului pentru exercițiile financiare 2009-2016 și să amâne decizia privind descărcarea de gestiune în martie 2019 pentru exercițiul financiar 2017;

6.  constată că, la 2 mai 2018, Consiliul a răspuns cu o propunere modificată la propunerea Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului privind procedura de descărcare de gestiune a Consiliului, iar Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a transmis, la 16 iulie 2018, reacția sa la propunerea modificată a Consiliului; îndeamnă Consiliul să răspundă prompt la cea mai recentă propunere, astfel încât să poată fi aplicate cât mai curând posibil noile dispoziții privind exercițiul de descărcare de gestiune;

7.  regretă faptul că cererea de a separa bugetul Consiliului European și al Consiliului în bugete individuale pentru fiecare instituție, înaintată de Parlament în cadrul rezoluțiilor anterioare privind descărcarea de gestiune, nu a fost luată în considerare; insistă asupra acestei separări, care va contribui la asigurarea unei mai mari transparențe a gestiunii financiare în ambele instituții și le va spori gradul de răspundere și de eficientizare a cheltuielilor;

8.  își exprimă din nou preocuparea față de volumul foarte ridicat de credite reportate din 2017 în 2018, în special în ceea ce privește mobilierul, echipamentele tehnice, transportul și sistemele informatice; reamintește Consiliului că reportările sunt excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoi reale; regretă, de asemenea, faptul că acesta nu a oferit suficiente informații cu privire la politica imobiliară;

9.  salută eforturile de îmbunătățire a gestiunii și performanței sale financiare, cum ar fi armonizarea planificării bugetare la nivel central prin integrarea planificării multianuale a activității și bugetului (MABP);

10.  ia act de îmbunătățirile aduse procesului de modernizare administrativă din cadrul Consiliului, de exemplu prin faptul că normele interne de raportare a neregulilor grave sunt publicate pe site-ul Consiliului, împreună cu un ghid de etică și conduită pentru personalul Consiliului; invită Consiliul să sensibilizeze personalul său cu privire la aceste norme și să asigure informarea corespunzătoare a tuturor membrilor personalului cu privire la drepturile lor;

11.  reamintește faptul că Consiliul a fost de acord cu propunerea Comisiei din 6 decembrie 2017 privind introducerea unui registru de transparență obligatoriu, însă nu i-a dat încă curs; regretă profund faptul că Consiliul nu participă la sistemul registrului de transparență; invită insistent Consiliul să continue discuțiile privind aspectele tehnice ale pachetului de instrumente legate de registrul de transparență, pentru a se ajunge cât mai curând posibil la un acord politic între cele trei instituții, întrucât transparența sporită din cadrul instituțiilor Uniunii va spori încrederea cetățenilor în Uniune;

12.  subliniază că Parlamentul a sprijinit, printr-un vot în ședință plenară, propunerile Ombudsmanului European legate de recomandările și sugestiile adresate de acesta Consiliului privind înlesnirea urmăririi de către publicul larg a procesului legislativ al Uniunii (transparența procesului legislativ în cadrul Consiliului, OI/2/2017/TE); reamintește că, printre altele, Consiliul ar trebui să înregistreze sistematic poziția adoptată de fiecare stat membru în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului, să elaboreze criterii clare și accesibile publicului pentru desemnarea documentelor drept „LIMITE”, în conformitate cu dreptul Uniunii, să creeze o pagină web specifică pentru fiecare propunere legislativă și să facă mai ușor de utilizat registrul public de documente;

13.  reiterează faptul că Consiliul ar trebui să dea dovadă de transparență și de răspundere deplină în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care îi sunt încredințate în calitate de instituție a Uniunii;

14.  insistă asupra faptului că un exercițiu de control bugetar eficace impune o cooperare între Parlament și Consiliu, cu respectarea corespunzătoare a rolurilor respective ale acestora; consideră că o cooperare satisfăcătoare între cele două instituții în cadrul unei proceduri deschise și oficiale sub forma unui dialog ar fi un semn pozitiv pentru cetățenii Uniunii;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile publicate în mass-media europeană cu privire la sponsorizarea corporativă a statelor membre care asigură Președinția Uniunii și reiterează preocupările exprimate de cetățenii europeni și de deputații în Parlamentul European; recunoaște că se așteaptă din partea statelor membre ca acestea să își finanțeze propriile președinții și regretă faptul că recurgerea la sponsorizarea corporativă pentru a acoperi unele cheltuieli în acest sens a devenit o practică curentă în ultimii ani; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibilele prejudicii aduse reputației Uniunii, a instituțiilor sale și, în special, a Consiliului, precum și la riscul ca acești actori să piardă încrederea cetățenilor din cauza acestei practici; sugerează Consiliului să adopte orientări pentru a promova transparența financiară și independența președințiilor; recomandă insistent Consiliului să prevadă includerea în buget a președințiilor; va monitoriza îndeaproape concluziile anchetei Ombudsmanului European referitoare la această chestiune; solicită Consiliului să transmită această preocupare statelor membre, în special actualului trio de președinții;

16.  se simte încurajat de faptul că Consiliul consideră necesar să se ocupe de procedura de descărcare de gestiune și este dispus să ajungă cât mai rapid la o soluție cu Parlamentul cu privire la modul în care să coopereze în această privință.

(1) JO L 51, 28.2.2017.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 357, 4.10.2018, p. 1.
(4) JO C 357, 4.10.2018, p. 9.
(5) JO L 249, 27.9.2019, p. 25.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.


Obiecție la un act de punere în aplicare: impactul produselor de protecție a plantelor asupra albinelor
PDF 145kWORD 50k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 referitoare la proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 546/2011 în ceea ce privește evaluarea impactului produselor de protecție a plantelor asupra albinelor (D045385/06 – 2019/2776(RPS))
P9_TA(2019)0041B9-0149/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 546/2011 în ceea ce privește evaluarea impactului produselor de protecție a plantelor asupra albinelor (D045385/06),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1), în special articolul 4, articolul 78 alineatul (1) litera (c) și punctul 3.8.3 din anexa II,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 546/2011 al Comisiei din 10 iunie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește principiile uniforme de evaluare și autorizare a produselor de protecție a plantelor(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 283/2013 al Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare(3) și Regulamentul (UE) nr. 284/2013 al Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a cerințelor în materie de date aplicabile produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare(4),

–  având în vedere documentul de orientare al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind evaluarea riscurilor prezentate de produsele de protecție a plantelor asupra albinelor (Apis mellifera, Bombus spp. și albinele solitare), aprobat la 27 iunie 2013 și actualizat ultima dată la 4 iulie 2014(5) („orientările din 2013 ale EFSA privind albinele”),

–  având în vedere articolul 5a alineatul (3) litera (b) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune(7),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, potrivit Comisiei, s-a produs o „[reducere] dramatică a prezenței și diversității tuturor tipurilor de insecte polenizatoare sălbatice, inclusiv a albinelor sălbatice, sirfidelor, fluturilor și moliilor. Numeroase specii polenizatoare au dispărut sau sunt amenințate cu dispariția”(8);

B.  întrucât din raportul științific extern al EFSA din 29 februarie 2016 privind toxicitatea pesticidelor reiese că toxicitatea pe termen lung ar putea depăși cu un ordin de mărime previziunile bazate pe teste pe termen scurt(9);

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, scopul respectivului regulament este „de a asigura un nivel ridicat de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă”;

D.  întrucât la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 se prevede că „[s]ubstanțele active se aprobă în conformitate cu anexa II dacă, în lumina cunoștințelor științifice și tehnice actuale și ținând seama de criteriile de aprobare indicate la punctele 2 și 3 din anexa menționată, se poate presupune că produsele fitosanitare care conțin respectivele substanțe active îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2) și (3)”;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, un produs fitosanitar „nu produce efecte inacceptabile asupra mediului”, ținând seama, în special, de anumite aspecte, atunci când sunt disponibile metodele științifice acceptate de autoritate pentru evaluarea acestor efecte, în special având în vedere „impactul său asupra speciilor nețintă, inclusiv asupra comportamentului curent al acestora”;

F.  întrucât, în conformitate cu a doua liniuță de la punctul 3.8.3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă, un agent fitoprotector sau un agent sinergic se aprobă numai dacă, pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor efectuate pe baza orientărilor privind testarea agreate la nivel comunitar sau internațional, se stabilește că utilizarea în condițiile propuse de utilizare a produselor fitosanitare care conțin substanța activă, agentul fitoprotector sau agentul sinergic în cauză „nu are efecte acute sau cronice inacceptabile asupra dezvoltării și supraviețuirii coloniilor, ținând seama de efectele asupra larvelor de albine și asupra comportamentului albinelor”;

G.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 a mers astfel mai departe decât vechea Directivă 91/414/CEE a Consiliului(10), de exemplu introducând explicit cerințe exprese cu privire la efectele cronice ale utilizării unei substanțe active, a unui agent fitoprotector sau a unui agent sinergic asupra dezvoltării și supraviețuirii coloniilor;

H.  întrucât cerințele în materie de date aplicabile substanțelor active, dar și produselor de protecție a plantelor au fost modificate în 2013 pentru a include studii privind efectele cronice ale unor astfel de substanțe și produse asupra albinelor, precum și un studiu privind efectele unor astfel de substanțe și produse asupra dezvoltării albinelor și asupra altor etape de viață ale albinelor(11);

I.  întrucât, în 2013, EFSA a actualizat metodologia de evaluare a riscurilor în consecință, printre altele luând în considerare efectele cronice asupra albinelor, dar și efectele negative asupra bondarilor și asupra albinelor solitare;

J.  întrucât metodologia actualizată de evaluare a riscurilor a fost aplicată în evaluările EFSA ale datelor de confirmare în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 485/2013 al Comisiei(12) în cazul a trei neonicotinoide, ducând la restricții aproape complete în 2018(13);

K.  întrucât, cu toate acestea, orientările din 2013 ale EFSA privind albinele nu au fost, încă, aprobate oficial de Comitetul permanent instituit prin articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (denumit în continuare „Comitetul permanent”);

L.  întrucât Comisia consideră că nu se poate baza pe orientările din 2013 ale EFSA privind albinele decât pentru a lua decizii în contextul revizuirii ad-hoc a aprobării în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, dar nu și pentru deciziile standard privind cererile de aprobare sau de reînnoire, dacă orientările nu sunt aprobate de statele membre;

M.  întrucât Comisia a încercat să pună în aplicare orientările din 2013 ale EFSA privind albinele, astfel încât să poată fi aplicabile și în cazul deciziilor standard de aprobare sau reînnoire pentru substanțele active și în cazul (re)autorizării produselor de protecție a plantelor;

N.  întrucât punerea în aplicare a orientărilor din 2013 ale EFSA privind albinele poate fi realizată parțial prin modificarea principiilor uniforme prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 546/2011;

O.  întrucât, cu toate acestea, Comisia s-a abținut să facă acest lucru atunci când, în 2018, 16 state membre au ridicat obiecții cu privire la punerea în aplicare a orientărilor din 2013 ale EFSA privind albinele în lipsa unei noi revizuiri(14), în special a părților referitoare la metodologia de evaluare a riscurilor cronice;

P.  întrucât, în temeiul articolului 78 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 546/2011 trebuie să țină seama de cunoștințele științifice și tehnice actuale;

Q.  întrucât în considerentul 2 din proiectul de regulament al Comisiei se afirmă că „este necesar să se modifice aceste principii uniforme de evaluare și autorizare a produselor de protecție a plantelor în lumina celor mai recente evoluții ale cunoștințelor științifice și tehnice”;

R.  întrucât proiectul de regulament al Comisiei introduce doar modificările indicate în orientările din 2013 ale EFSA privind albinele în ceea ce privește toxicitatea acută pentru albine, dar nu spune nimic despre toxicitatea cronică pentru albine, și nici despre toxicitatea pentru bondari și albinele solitare;

S.  întrucât, astfel, proiectul de regulament al Comisiei nu reprezintă cele mai recente evoluții ale cunoștințelor științifice și tehnice, contrar prevederilor de la considerentul 2 din regulamentul respectiv și contrar cerinței prevăzute la articolul 78 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, subminând, totodată, cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul respectiv de a aproba substanțele ținând cont de cunoștințele științifice și tehnice actuale, ceea ce, astfel, subminează și scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul respectiv, și anume de a realiza un nivel ridicat de protecție a sănătății animale și a mediului;

T.  întrucât, potrivit EFSA, pentru o evaluare adecvată a riscurilor la adresa albinelor, este important să se ia în considerare toxicitatea acută, toxicitatea cronică și toxicitatea pentru larve(15);

U.  întrucât este extrem de important să se evalueze toxicitatea cronică și toxicitatea pentru larve, pentru a putea răspunde riscurilor generate de noua generație de produse sistemice de protecție a plantelor, care conduc la o expunere cronică pe termen lung, mai degrabă decât la o expunere acută pe termen scurt;

V.  întrucât modificările propuse de Comisie în proiectul de regulament nu ar conduce decât la o ameliorare a testelor cu privire la toxicitatea acută(16), ceea ce, conform unei evaluări a impactului realizate de industria pesticidelor, nu ar schimba nivelul de protecție(17);

W.  întrucât nu este nici suficient, nici adecvat, nici în conformitate cu criteriile de aprobare din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 să se integreze modificările propuse de EFSA în proiectul de regulament al Comisiei doar în ceea ce privește toxicitatea acută;

X.  întrucât solicitanții trebuie să prezinte date relevante privind toxicitatea cronică în temeiul Regulamentul (UE) nr. 283/2013 și al Regulamentului (UE) nr. 284/2013;

Y.  întrucât, în absența unor dispoziții cu privire la toxicitatea cronică în Regulamentul (UE) nr. 546/2011, Comisia și statele membre se confruntă cu dificultăți în a lua în considerare efectelor cronice ale unor astfel de substanțe și produse asupra albinelor în deciziile lor de aprobare sau de autorizare;

Z.  întrucât această situație subminează aplicarea corespunzătoare a criteriilor de aprobare prevăzute la articolul 4 și în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 în ceea ce privește albinele, ceea ce subminează, în consecință, scopul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, și anume atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății animale și a mediului;

AA.  întrucât este inacceptabil ca statele membre să se opună punerii în aplicare depline a orientărilor din 2013 ale EFSA privind albinele și astfel să împiedice aplicarea corespunzătoare a criteriilor de aprobare în ceea ce privește albinele;

AB.  întrucât această opoziție este cu atât mai inacceptabilă, cu cât sunt disponibile orientările privind testarea ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare (OCDE) în ceea ce privește testele de toxicitate cronică pentru albine și efectele asupra larvelor de albine (orientările OCDE privind testarea 245 și 239), și în ceea ce privește testele de toxicitate acută pentru bondari (orientările privind testarea 246 și 247);

AC.  întrucât Comisia nu a prezentat Comitetului permanent nici măcar un proiect care să corespundă cu orientările din 2013 ale EFSA privind albinele; întrucât, astfel, a eludat obligația prevăzută la articolul 5a alineatul (4) din Decizia 1999/468/CE de a prezenta o propunere Consiliului, după care ar fi putut adopta măsura în cauză, atât timp cât Consiliul nu se opunea cu majoritate calificată;

AD.  întrucât este cât se poate de regretabil faptul că Comisia nu și-a exercitat competențele în temeiul articolul 5a alineatul (2) din Decizia 1999/468/CE, ceea ce a făcut ca 16 state membre, care nu reprezentau, totuși, o majoritate calificată, să reușească să împiedice aplicarea corespunzătoare a criteriilor de aprobare în ceea ce privește albinele;

AE.  întrucât Parlamentul European, în Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019, a considerat că Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ca atare, precum și punerea sa în aplicare, trebuie îmbunătățite pentru a-și atinge scopul, și a invitat în mod explicit Comisia și statele membre să adopte fără întârziere orientările actualizate privind albinele utilizate de EFSA;

1.  se opune adoptării proiectului de regulament al Comisiei;

2.  consideră că proiectul de regulament al Comisiei este incompatibil cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de regulament și să prezinte Comitetului permanent un alt proiect fără întârziere;

4.  invită Comisia să se asigure că noul proiect se bazează pe cele mai recente cunoștințe științifice și tehnice, și, prin urmare, propune modificarea principiilor uniforme, nu numai în ceea ce privește toxicitatea acută pentru albine, ca proiectul actual, ci și, cel puțin, în ceea ce privește toxicitatea cronică și toxicitatea pentru larve în cazul albinelor, precum și toxicitatea acută pentru bondari, în special având în vedere faptul că sunt disponibile orientările OCDE privind testarea pentru toți acești parametri;

5.  invită Comisia, dacă este necesar, să facă uz pe deplin de competențele sale în temeiul Deciziei 1999/468/CE, pentru a obține prezentarea unei propuneri adecvate de control al Parlamentului European și al Consiliului;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 155, 11.6.2011, p. 127.
(3) JO L 93, 3.4.2013, p. 1.
(4) JO L 93, 3.4.2013, p. 85.
(5) Documentul de orientare al EFSA privind evaluarea riscurilor prezentate de produsele de protecție a plantelor asupra albinelor (Apis mellifera, Bombus spp. și albinele solitare), EFSA Journal 2013;11(7):3295, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/3295
(6) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2019)0023.
(8) Comunicarea din 1 iunie 2018 a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inițiativa UE privind polenizatorii (COM(2018)0395).
(9) Raportul științific extern al EFSA intitulat Chronic oral lethal and sub-lethal toxicities of different binary mixtures of pesticides and contaminants in bees (Apis mellifera, Osmia bicornis and Bombus terrestris), DOI: 10.2903/sp.efsa.2016.EN-1076, https://www.efsa.europa.eu/en/supporting/pub/en-1076.
(10) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(11) Regulamentul (UE) nr. 283/2013 și Regulamentul (UE) nr. 284/2013.
(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 485/2013 al Comisiei din 24 mai 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de autorizare a substanțelor active clotianidin, tiametoxam și imidacloprid și de interzicere a utilizării și a vânzării semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin aceste substanțe active (JO L 139, 25.5.2013, p. 12).
(13) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/783 al Comisiei din 29 mai 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active imidacloprid (JO L 132, 30.5.2018, p. 31), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/784 al Comisiei din 29 mai 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active clotianidin (JO L 132, 30.5.2018, p. 35) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/785 al Comisiei din 29 mai 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active tiametoxam (JO L 132, 30.5.2018, p. 40).
(14) a se vedea sinteza reuniunii Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale din 23-24 octombrie 2018 la adresa https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/sc_phyto_20181023_ppl_sum.pdf
(15) a se vedea orientările din 2013 ale EFSA privind albinele, p.14.
(16) EFSA Technical Report of 18 December 2015 on the outcome of the pesticides peer review meeting on general recurring issues in ecotoxicology (Raportul tehnic al EFSA din 18 decembrie 2015 privind rezultatul reuniunii inter pares referitoare la pesticide în ceea ce privește chestiunile generale recurente în ecotoxicologie), DOI; 10.2903/sp.efsa.2015.EN-924, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/sp.efsa.2015.EN-924, p. 44
(17) „Este posibil să nu existe modificări globale semnificative ale rezultatului evaluării riscurilor în ceea ce privește evaluarea riscurilor acute pentru produsele aplicate pe frunze, adică nivelul general de protecție este similar”: Miles et al, 2018, ‘Improving pesticide regulation by use of impact analyses: A case study for bees’ („Îmbunătățirea reglementării în domeniul pesticidelor prin folosirea evaluărilor de impact: un studiu de caz privind albinele”), pp. 87-88, https://www.researchgate.net/publication/326711149_Improving_pesticide_regulation_by_use_of_impact_analyses_A_case_study_for_bees.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate