Index 
Texte adoptate
Miercuri, 18 decembrie 2019 - Strasbourg
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: amendamentele la Standardul Internațional de Contabilitate 39 și Standardele Internaționale de Raportare Financiară 7 și 9
 Alegerea Ombudsmanului
 PAC: Disciplina financiară începând cu exercițiul financiar 2021 și flexibilitatea între piloni în anul calendaristic 2020 ***I
 Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între UE și Gambia și Protocolul său de punere în aplicare ***
 Substanțele active, inclusiv dimoxistrobin și mancozeb
 Închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017
 Discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv conceptul de „zone fără LGBTI”
 Echitatea fiscală într-o economie digitalizată și globalizată – BEPS 2.0
 Statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia
 Inițiativa UE privind polenizatorii
 Modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: amendamentele la Standardul Internațional de Contabilitate 39 și Standardele Internaționale de Raportare Financiară 7 și 9
PDF 119kWORD 42k
Decizia Parlamentului European de a nu se opune proiectului de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește Standardul Internațional de Contabilitate 39 și Standardele Internaționale de Raportare Financiară 7 și 9 (D064618/01 – 2019/2912(RPS))
P9_TA(2019)0095B9-0229/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Comisiei (D064618/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate(1), în special articolul 3 alineatul (1),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 7 noiembrie 2019, prin care aceasta îi solicită să declare că nu se va opune proiectului de regulament,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 3 decembrie 2019,

–  având în vedere articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei(2),

–  având în vedere articolul 112 alineatul (4) litera (d) și articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

A.  întrucât Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) a prezentat, la 26 septembrie 2019, modificări la Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 9 - Instrumente financiare) și la Standardul Internațional de Contabilitate (IAS) 39 - Instrumente financiare; întrucât aceste modificări urmăresc să ofere un sprijin general pentru „faza 1” a procesului de înlocuire a ratei de referință interbancare oferite la tranzacții (IBOR); întrucât aceste modificări aduc claritate pentru societățile care raportează în conformitate cu IFRS și pentru auditorii acestora, în sensul că înlocuirea ratelor de referință pe întreaga piață din motive de reglementare cu rate mai bune ale dobânzii (aproape) lipsite de riscuri nu va perturba relațiile de acoperire împotriva riscurilor din cauza incertitudinii cauzate de înlocuire; întrucât aceste modificări aduc securitate juridică în cadrul de raportare financiară IFRS și IAS și previn tensiuni inutile în sistemul financiar; întrucât Comisia a îndemnat IASB să accelereze emiterea acestor modificări pentru ca Uniunea să le aprobe în timp util;

B.  întrucât Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) a furnizat Comisiei un aviz favorabil la 16 octombrie 2019;

C.  întrucât Comisia a concluzionat că interpretarea îndeplinește criteriile tehnice de adoptare, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, și susține că modificările propuse ar evita întreruperea relațiilor de acoperire împotriva riscurilor cauzată de incertitudini legate de tranziția de la IBOR, astfel încât situațiile financiare în conformitate cu IFRS să poată descrie corect impactul gestionării riscurilor și să prevină volatilitatea nejustificată a profiturilor sau pierderilor;

D.  întrucât Comitetul de reglementare contabilă a emis un aviz favorabil cu privire la aceste modificări la 5 noiembrie 2019;

E.  întrucât IASB a stabilit că data intrării în vigoare a acestor modificări la IFRS 9 și la IAS 39 va fi 1 ianuarie 2020, fiind permisă și aplicarea anterioară acestei date; întrucât instituțiile financiare a căror contabilitate se face potrivit IFRS și IAS nu pot folosi pentru situațiile lor financiare pe 2019 tratamentul bazat pe aceste modificări propuse înainte ca ele să fie aprobate și publicate; întrucât societățile din Uniune ar fi dezavantajate în comparație cu concurenții lor din alte jurisdicții, dacă nu sunt în măsură să se folosească de facilitățile aduse de aceste modificări; întrucât, prin urmare, aceste modificări ar trebui aprobate și publicate înainte de sfârșitul lunii decembrie 2019, pentru a fi aplicabile perioadelor financiare care încep la, după sau înainte de 1 ianuarie 2020,

1.  declară că nu se opune proiectului de regulament al Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Comisiei și, spre informare, Consiliului.

(1) JO L 243, 11.9.2002, p. 1.
(2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.


Alegerea Ombudsmanului
PDF 116kWORD 49k
Decizie
Anexă
Decizia Parlamentului European din 18 decembrie 2019 privind alegerea Ombudsmanului European (2019/2042(INS))
P9_TA(2019)0096

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 24 al treilea paragraf și articolul 228,

–  având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

–  având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului(1),

–  având în vedere articolul 231 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere apelul la candidaturi(2),

–  având în vedere votul său din 18 decembrie 2019,

1.  alege pe Emily O'REILLY să exercite funcția de Ombudsman European până la încheierea legislaturii;

2.  invită pe Emily O'REILLY să depună jurământul în fața Curții de Justiție;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a publica decizia anexată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Curții de Justiție.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 decembrie 2019

privind alegerea Ombudsmanului European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 24 al treilea paragraf și articolul 228,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului(3),

având în vedere articolul 231 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere apelul la candidaturi(4),

având în vedere votul său din 18 decembrie 2019,

DECIDE:

să aleagă pe Emily O'REILLY să exercite funcția de Ombudsman European până la încheierea legislaturii.

Adoptată la Strasbourg, 18 decembrie 2019

Pentru Parlamentul European

Președintele

D.M. SASSOLI

(1) JO L 113, 4.5.1994, p. 15.
(2) JO C 293, 30.8.2019, p. 1.
(3) JO L 113, 4.5.1994, p. 15.
(4) JO C 293, 30.8.2019, p. 1.


PAC: Disciplina financiară începând cu exercițiul financiar 2021 și flexibilitatea între piloni în anul calendaristic 2020 ***I
PDF 124kWORD 42k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește disciplina financiară începând cu exercițiul financiar 2021 și a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește flexibilitatea între piloni în anul calendaristic 2020 (COM(2019)0580 – C9-0163/2019 – 2019/0253(COD))
P9_TA(2019)0097A9-0042/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0580),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C9-0163/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  după consultarea Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 25 noiembrie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A9-0042/2019),

A.  întrucât, din motive de urgență, se justifică supunerea la vot înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 18 decembrie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește disciplina financiară începând cu exercițiul financiar 2021 și a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește flexibilitatea între piloni în anul calendaristic 2020

P9_TC1-COD(2019)0253


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/127.)


Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între UE și Gambia și Protocolul său de punere în aplicare ***
PDF 112kWORD 40k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre Uniunea Europeană și Republica Gambia și a Protocolului privind punerea în aplicare a respectivului acord de parteneriat (08974/2019 – C9-0106/2019 – 2019/0076(NLE))
P9_TA(2019)0098A9-0026/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08974/2019),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și Republica Gambia (08984/2019),

–  având în vedere proiectul de Protocol de punere în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre Uniunea Europeană și Republica Gambia (09949/2019),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0106/2019),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A9-0026/2019),

1.  aprobă încheierea acordului și a protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Gambia.


Substanțele active, inclusiv dimoxistrobin și mancozeb
PDF 157kWORD 48k
Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active benfluralin, dimoxistrobin, fluazinam, flutolanil, mancozeb, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamil și piraclostrobin (D064213/02 – 2019/2925(RSP))
P9_TA(2019)0099B9-0230/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active benfluralin, dimoxistrobin, fluazinam, flutolanil, mancozeb, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamil și piraclostrobin (D064213/02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1), în special articolul 17 primul paragraf și articolul 21,

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei din 11 martie 2015 privind punerea în aplicare a articolului 80 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și privind stabilirea unei liste a substanțelor susceptibile de înlocuire(2),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare(4),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât dimoxistrobina a fost inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE(5) a Consiliului la 1 octombrie 2006 prin Directiva 2006/75/CE(6) a Comisiei și a fost considerată a fi aprobată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009;

B.  întrucât, din 2013, se află în curs de desfășurare o procedură de reînnoire a aprobării dimoxistrobinei în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012(7) al Comisiei;

C.  întrucât perioada de aprobare a substanței active dimoxistrobină, care inițial ar fi trebuit să se termine la 30 septembrie 2016, a fost deja prelungită cu 16 luni prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1136/2013 al Comisiei(8), apoi cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/84 al Comisiei(9), din nou cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1796 al Comisiei(10), iar acum din nou cu un an prin intermediul acestui proiect de regulament de punere în aplicare al Comisiei, care ar urma să prelungească perioada de aprobare până la 31 ianuarie 2021;

D.  întrucât substanța mancozeb a fost inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului la 1 iulie 2006 prin Directiva 2005/72/CE(11) a Comisiei și a fost considerată a fi aprobată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009;

E.  întrucât, din 2013, se află în curs de desfășurare o procedură de reînnoire a aprobării mancozebului în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012;

F.  întrucât perioada de aprobare a substanței active mancozeb, care inițial ar fi trebuit să se termine la 30 iunie 2016, a fost deja prelungită cu 19 luni prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 762/2013 al Comisiei(12), apoi cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/84 al Comisiei, din nou cu un an prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1796, iar acum din nou cu un an prin intermediul acestui proiect de regulament de punere în aplicare al Comisiei, care ar urma să prelungească perioada de aprobare până la 31 ianuarie 2021;

G.  întrucât Comisia nu își motivează prelungirile, limitându-se la a preciza că: „din cauza faptului că evaluarea substanțelor respective a fost amânată din motive independente de voința solicitanților, este probabil ca aprobările acestor substanțe active să expire înainte de adoptarea unei decizii privind reînnoirea lor”;

H.  întrucât scopul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este de a asigura un nivel ridicat de protecție, atât pentru sănătatea umană, cât și pentru cea animală, precum și un nivel ridicat de protecție a mediului și, în același timp, de a proteja competitivitatea agriculturii în Uniune; întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile ale populației, inclusiv a femeilor însărcinate, a sugarilor și a copiilor;

I.  întrucât ar trebui să se aplice principiul precauției, iar Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că în compoziția produselor de protecție a plantelor ar trebui incluse numai substanțele în privința cărora s-a demonstrat că prezintă o utilitate pentru producția vegetală și că probabil nu exercită niciun efect nociv asupra sănătății umane sau animale și niciun efect inacceptabil asupra mediului;

J.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 indică faptul că, din motive de siguranță, perioada de aprobare a substanțelor active ar trebui să fie limitată în timp; întrucât perioada de aprobare ar trebui să fie proporțională cu riscurile posibile inerente utilizării unor astfel de substanțe, dar, în aceste cazuri, este evident că această proporționalitate nu există;

K.  întrucât Comisia și statele membre au posibilitatea și responsabilitatea de a acționa în conformitate cu principiul precauției atunci când a fost identificată posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar nu există încă certitudine științifică, prin adoptarea unor măsuri provizorii de gestionare a riscurilor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

L.  întrucât, mai exact, articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că Comisia poate revizui aprobarea unei substanțe active în orice moment, în special atunci când, în lumina noilor cunoștințe științifice și tehnice, consideră că există indicii conform cărora substanța nu mai îndeplinește criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4, și întrucât această revizuire poate duce la retragerea sau modificarea aprobării substanței;

Substanțe cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin și substanțe toxice pentru reproducere de categoria 1B

M.  întrucât în 2015 dimoxistrobina a fost înscrisă pe lista „substanțelor susceptibile de înlocuire” prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408, deoarece doza acută de referință (DAR) pentru substanța activă respectivă este semnificativ mai mică decât cea a majorității substanțelor active aprobate din cadrul grupurilor lor și întrucât trebuie să se considere că dimoxistrobina are proprietăți care perturbă sistemul endocrin ce pot provoca efecte adverse la oameni;

N.  întrucât, în conformitate cu punctul 3.6.5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, substanțele active nu pot fi autorizate în cazul în care sunt considerate ca având proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse la om, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la substanța activă, agentul fitoprotector sau agentul sinergic respectiv din compoziția unui produs fitosanitar, în condițiile de utilizare realiste propuse, este neglijabilă, adică produsul este utilizat în sisteme închise sau în alte condiții care exclud contactul cu oamenii, iar reziduurile substanței active, agentului fitoprotector sau agentului sinergic în cauză în produsele alimentare și hrana pentru animale nu depășesc valorile implicite stabilite în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(13);

O.  întrucât în cadrul celei de a 47-a reuniuni a Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) din 27 februarie 2019 s-a convenit să se clasifice substanța mancozeb drept toxică pentru reproducere din categoria 1B;

P.  întrucât, în conformitate cu punctul 3.6.4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, substanțele active nu pot fi autorizate atunci când sunt clasificate ca substanțe toxice pentru reproducere din categoria 1B, cu excepția cazurilor în care, pe baza unor dovezi documentate incluse în cerere, este necesară o substanță activă pentru a controla un pericol grav pentru sănătatea plantelor, care nu poate fi controlat prin alte mijloace disponibile, inclusiv metode nechimice, cazuri în care trebuie luate măsuri de atenuare a riscurilor pentru a se asigura că expunerea oamenilor și a mediului la substanța activă este redusă la minimum;

Q.  întrucât expunerea la mancozeb este legată de o creștere a riscului apariției bolii Parkinson în rândul agricultorilor și al altor persoane din zonele rurale din Țările de Jos și Franța(14);

R.  întrucât mancozebul este o combinație de alți doi ditiocarbamați, și anume maneb și zineb, care nu mai sunt autorizați pentru utilizare în Uniune din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu;

S.  întrucât substanța mancozeb este foarte toxică pentru mediul acvatic, este susceptibilă de a dăuna fetusului uman și poate provoca reacții alergice ale pielii;

T.  întrucât este inacceptabil ca mai multe substanțe despre care se știe că îndeplinesc criteriile de excludere pentru substanțele active mutagene, cancerigene și/sau toxice pentru reproducere sau care au proprietăți care perturbă sistemul endocrin, stabilite pentru a proteja sănătatea oamenilor și a mediului, să fie în continuare autorizate pentru a fi utilizate în Uniune, punând în pericol sănătatea publică și a mediului;

U.  întrucât solicitanții de autorizații pot abuza sistemul automat integrat în metodele de lucru ale Comisiei, care prelungește imediat perioadele de aprobare a substanțelor active în cazul în care reevaluarea riscului nu a fost finalizată, prelungind în mod voit procesul de reevaluare prin furnizarea de date incomplete și solicitând mai multe derogări și condiții speciale, ceea ce duce la riscuri inacceptabile pentru mediu și sănătatea umană, deoarece, în tot acest timp, continuă expunerea la substanța periculoasă respectivă;

V.  întrucât, în Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind protecția plantelor, Parlamentul a invitat Comisia și statele membre „să se asigure că prelungirea procedurală a perioadei de aprobare pe durata procedurii, în conformitate cu articolul 17 din regulament, nu va fi utilizată pentru substanțe active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere, deci substanțe din categoriile 1A sau 1B, sau pentru substanțe active cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin și care afectează oamenii sau animalele, așa cum este în prezent cazul substanțelor precum flumioxazin, tiacloprid, clorotoluron și dimoxistrobin”;

W.  întrucât Parlamentul Țărilor de Jos și-a exprimat îngrijorarea cu privire la prelungirea perioadelor de aprobare și a solicitat să se pună capăt prelungirilor pentru substanțele despre care se știe că reprezintă o amenințare semnificativă la adresa biodiversității, în special a albinelor și a bondarilor, sau care sunt cancerigene, mutagene, perturbă sistemul endocrin sau sunt toxice pentru reproducere(15);

X.  întrucât consultarea publică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară cu privire la mancozeb a avut ca termen limită data de 28 aprilie 2018; întrucât, pe baza informațiilor disponibile în prezent în urma evaluării riscurilor la nivelul Uniunii, Consiliul olandez pentru autorizarea produselor de protecție a plantelor și a produselor biocide (Ctgb) estimează că sunt disponibile date suficiente pentru a lua o decizie rapidă dacă să se prelungească sau nu aprobarea substanței mancozeb(16),

1.  consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

2.  consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei nu respectă principiul precauției;

3.  consideră că decizia de a prelungi perioadele de aprobare pentru dimoxistrobin și mancozeb nu respectă criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și nu se bazează nici pe dovezi care să arate că aceste substanțe pot fi utilizate în siguranță, nici pe o nevoie urgentă dovedită ca ele să fie utilizate în producția de alimente din Uniune;

4.  invită Comisia să își retragă proiectul de regulament de punere în aplicare și să prezinte comisiei un nou proiect care să țină seama de dovezile științifice privind proprietățile nocive ale tuturor substanțelor în cauză, în special ale substanțelor dimoxistrobin și mancozeb;

5.  invită Comisia să prezinte propuneri pentru neprelungirea aprobării substanțelor dimoxistrobin și mancozeb în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale;

6.  invită Comisia să prezinte proiecte de regulamente de punere în aplicare vizând prelungirea perioadelor de aprobare a unor substanțe doar în cazurile în care nu se așteaptă ca stadiul actual al științei să determine Comisia să propună să nu se prelungească aprobarea substanței active în cauză;

7.  invită Comisia să retragă aprobările pentru substanțele în privința cărora există dovezi sau îndoieli întemeiate în sensul că nu vor îndeplini criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

8.  invită statele membre să asigure reevaluarea corespunzătoare și la timp a aprobărilor substanțelor active pentru care sunt state membre raportoare și să se asigure că întârzierile actuale sunt soluționate în mod eficient cât mai curând posibil;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 67, 12.3.2015, p. 18.
(3) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0356.
(5) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(6) Directiva 2006/75/CE a Comisiei din 11 septembrie 2006 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea înscrierii substanței active dimoxistrobină (JO L 248, 12.9.2006, p. 3).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1136/2013 al Comisiei din 12 noiembrie 2013 de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în vederea prelungirii perioadelor de autorizare ale substanțelor active clotianidin, dimoxistrobin, oxamil și petoxamid (JO L 302, 13.11.2013, p. 34).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/84 al Comisiei din 19 ianuarie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active clorpirifos, clorpirifos-metil, clotianidin, compuși de cupru, dimoxistrobin, mancozeb, mecoprop-P, metiram, oxamil, petoxamid, propiconazol, propineb, propizamid, piraclostrobin și zoxamid (JO L 16, 20.1.2018, p. 8).
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1796 al Comisiei din 20 noiembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active amidosulfuron, bifenox, clorpirifos, clorpirifos-metil, clofentezin, dicamba, difenoconazol, diflubenzuron, diflufenican, dimoxistrobin, fenoxaprop-P, fenpropidin, lenacil, mancozeb, mecoprop-P, metiram, nicosulfuron, oxamil, picloram, piraclostrobin, piriproxifen și tritosulfuron (JO L 294, 21.11.2018, p. 15).
(11) Directiva 2005/72/CE a Comisiei din 21 octombrie 2005 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea înscrierii substanțelor active clorpirifos, clorpirifos-metil, mancozeb, maneb și metiram (JO L 279, 22.10.2005, p. 63).
(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 762/2013 al Comisiei din 7 august 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de autorizare a substanțelor active clorpirifos, clorpirifos-metil, mancozeb, maneb, MCPA, MCPB și metiram (JO L 213, 8.8.2013, p. 14).
(13) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(14) https://www.bnnvara.nl/zembla/artikelen/risico-op-ziekte-van-parkinson-bij-blootstelling-aan-landbouwgif, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23713084, https://academic.oup.com/ije/article/47/1/299/4609336.
(15) TK 21501-32, nr. 1176.
(16) TK 27858, nr. 485.


Închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017
PDF 118kWORD 42k
Decizia Parlamentului European din 18 decembrie 2019 privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017 (2019/2909(RSP))
P9_TA(2019)0100B9-0235/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Biroului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2017 (05825/2019 – C8‑0098/2019),

–  având în vedere Decizia sa din 26 martie 2019(3) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2017, precum și răspunsurile directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere Decizia sa din 23 octombrie 2019(4) prin care se refuză acordarea descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolul 70,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(7), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 108,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(9), în special articolul 105,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017;

2.  încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 434, 30.11.2018, p. 116.
(2) JO C 434, 30.11.2018, p. 116.
(3) JO L 249, 27.9.2019, p. 182.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2019)0039.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(7) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.
(8) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(9) JO L 122, 10.5.2019, p. 1.


Discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv conceptul de „zone fără LGBTI”
PDF 157kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv zonele libere de LGBTI (2019/2933(RSP))
P9_TA(2019)0101B9-0234/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului, în special Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC), ambele adoptate la New York la 16 decembrie 1966 de către Adunarea Generală a ONU,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC),

–  având în vedere articolele 2, 3, 8, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 207 și partea a treia titlurile IV și V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 45 din Cartă,

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere principiile de la Yogyakarta (referitoare la aplicarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului în ceea ce privește orientarea sexuală și identitatea de gen), adoptate în noiembrie 2006, și cele 10 principii complementare aferente (YP + 10, principii suplimentare și obligații de stat pentru aplicarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului în legătură cu orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen și caracteristicile sexuale), adoptate la 10 noiembrie 2017,

–  având în vedere Recomandarea CM/Rec (2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 31 martie 2010 privind măsurile de combatere a discriminării pe motiv de orientare sexuală sau identitate de gen,

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității(1),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 4 februarie 2014 referitoare la foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei și a discriminării pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2019 referitoare la viitorul Listei de acțiuni LGBTI (2019-2024)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(4),

–  având în Rezoluția sa din 26 noiembrie 2019 referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2019 referitoare la incriminarea educației sexuale în Polonia(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la egalitatea de gen în sectorul mass-mediei din UE(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 referitoare la legea lituaniană referitoare la protecția minorilor față de efectele dăunătoare ale informațiilor publice(9),

–  având în vedere rezultatele sondajului UE privind LGBT, lansat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în 2012,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât egalitatea de tratament și nediscriminarea sunt drepturi fundamentale consacrate în tratate și în Cartă, și ar trebui respectate pe deplin;

B.  întrucât toate statele membre și-au asumat, în cadrul dreptului internațional și al tratatelor UE, obligații și sarcini legate de respectarea, garantarea, protejarea și realizarea drepturilor fundamentale;

C.  întrucât cercetarea, sondajele și rapoartele(10) arată că discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI sunt în creștere în întreaga UE; întrucât infracțiunile motivate de fobia față de persoanele LGBTI sunt în creștere în întreaga Uniune; întrucât aceste atacuri încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTI, iar reacțiile autorităților publice rămân, de asemenea, adesea inadecvate;

D.  întrucât atacurile asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTI reprezintă o amenințare gravă la adresa respectării drepturilor fundamentale în UE și întrucât acestea sunt adesea însoțite de atacuri asupra drepturilor femeilor și ale minorităților;

E.  întrucât discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI de către autoritățile publice au un impact mai larg în legitimarea și crearea condițiilor de persecuție, violență și discriminare împotriva persoanelor LGBTI în ansamblul societății;

F.  întrucât siguranța comunității LGBTI nu este separată de siguranța tuturor persoanelor care trăiesc în Europa, iar erodarea acestei siguranțe este un indicator al erodării tuturor drepturilor fundamentale; întrucât retorica xenofobă a contribuit, de asemenea, la crearea unui mediu din ce în ce mai nesigur și nesustenabil pentru organizațiile și apărătorii drepturilor omului care militează pentru drepturile persoanelor LGBTI;

G.  întrucât există un regres al egalității de gen în UE și în afara acesteia, care vizează persoanele LGBTI și le afectează în mod direct, precum și femeile în general; întrucât acest regres a fost alimentat de populism și de extremismul de dreapta;

H.  întrucât stigmatizarea pe motivul orientării sexuale reale sau percepute, al identității de gen sau al caracteristicilor sexuale persistă la nivelul întregii Uniuni;

I.  întrucât există o lipsă acută de monitorizare sistematică, de documentare și de colectare a datelor legate de actele de ură și violență împotriva persoanelor LGBTI;

J.  întrucât un număr prea mare de infracțiuni motivate de fobia față de persoanele LGBTI rămân nedenunțate; întrucât denunțarea acestor infracțiuni implică riscul și teama de divulgare a propriei orientări sexuale, a identității de gen, a caracteristicilor sexuale și a exprimării genului;

K.  întrucât în marea majoritate a statelor membre sunt în vigoare măsuri juridice de combatere a discriminării și a violenței; întrucât, cu toate acestea, punerea lor în aplicare este, în continuare, insuficientă, persoanele LGBTI rămânând vulnerabile față de infracțiunile motivate de ură, față de discursurile de incitare la ură și discriminare, în special în domeniul asistenței medicale, al educației, al ocupării forței de muncă și al locuințelor;

L.  întrucât numeroase atacuri lansate de autoritățile publice împotriva persoanelor LGBTI au vizat instituțiile de învățământ și școlile; întrucât acest lucru este deosebit de nociv pentru tinerii LGBTI;

M.  întrucât orientarea sexuală și identitatea de gen intră în sfera dreptului unei persoane la viață privată, garantat de legislația internațională, europeană și națională în domeniul drepturilor omului și întrucât autoritățile publice ar trebui să promoveze egalitatea și nediscriminarea(11);

N.  întrucât ar trebui garantată, atât online, cât și offline, libertatea de expresie a mass-mediei, a organizațiilor culturale, a organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) și a persoanelor fizice, în special având în vedere tendința îngrijorătoare de eliminare și interzicere a conținutului LGBTI în rețelele sociale;

O.  întrucât discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBTI au îmbrăcat forme multiple, exemple recente incluzând declarațiile homofobe din campania de referendum pentru restrângerea definiției familiei în România, atacuri asupra centrelor sociale ale persoanelor LGBTI în mai multe state membre, cum ar fi Ungaria și Slovenia, declarații homofobe și discursuri de incitare la ură îndreptate împotriva persoanelor LGBTI, cum s-a observat recent în Estonia, Spania, Regatul Unit, Ungaria și Polonia, în special în contextul alegerilor, precum și instrumente juridice care ar putea fi aplicate pentru a restricționa mass-media, cultura, educația și accesul la alte forme de conținut, într-un mod care restricționează în mod nejustificat libertatea de exprimare în ceea ce privește chestiunile legate de persoanele LGBTI, cum ar fi în Lituania și Letonia;

P.  întrucât, de la începutul anului 2019, în Polonia au existat peste 80 de cazuri în care regiunile, județele sau municipalitățile au adoptat rezoluții în care s-au declarat libere de așa-numita „ideologie LGBT” sau au adoptat „Carte regionale ale drepturilor familiei” sau dispozițiile-cheie din astfel de carte, discriminând în special familiile monoparentale și cele LGBTI; întrucât aceste rezoluții solicită administrațiilor locale să se abțină de la orice acțiune de încurajare a toleranței față de persoanele LGBTI, de acordare a unui sprijin financiar ONG-urilor care acționează pentru promovarea egalității de drepturi, de organizare a unor programe de educație împotriva discriminării sau de orice alt sprijin acordat persoanelor LGBTI; întrucât crearea unor zone libere de LGBTI, chiar dacă nu implică introducerea unei granițe fizice, reprezintă o măsură extrem de discriminatorie care limitează libera circulație a cetățenilor UE; întrucât aceste rezoluții fac parte dintr-un context mai larg de atacuri împotriva comunității LGBTI din Polonia, care includ un discurs din ce în ce mai pronunțat de incitare la ură din partea funcționarilor publici și aleși și a mass-mediei de stat, precum și atacuri și interdicții privind marșurile Gay pride și programele și acțiunile de sensibilizare, cum ar fi Rainbow Friday;

Q.  întrucât, potrivit sondajului FRA referitor la persoanele LGBT(12), 32 % dintre respondenți s-au simțit discriminați în afara domeniului ocupării forței de muncă, cum ar fi educația; întrucât riscul de sinucidere în rândul copiilor LGBTI este mai mare decât în cazul copiilor care nu aparțin comunității LGBTI; întrucât educația favorabilă incluziunii este esențială pentru crearea unor medii școlare sigure și în care să poată prospera toți copiii, inclusiv cei care aparțin minorităților, cum ar fi copiii LGBTI și copiii din familiile LGBTI; întrucât principalele victime ale atacurilor împotriva drepturilor persoanelor LGBTI sunt copiii și tinerii care trăiesc în zonele rurale și centrele urbane mai mici, care sunt deosebit de vulnerabili la violență și deseori se confruntă cu respingere și incertitudine, și, prin urmare, necesită sprijin și asistență speciale din partea instituțiilor guvernamentale de stat și locale sau a ONG-urilor;

R.  întrucât absența legislației privind nediscriminarea din numeroase state membre pune comunitățile cele mai marginalizate în pericol de discriminare și violență; întrucât directiva orizontală privind nediscriminarea ar elimina această lacună în materie de protecție, dar este blocată în Consiliu de 11 ani; întrucât există un vid legislativ în domeniul protecției împotriva infracțiunilor motivate de prejudecăți, bazate pe orientare sexuală și identitate de gen, în UE și în numeroase state membre;

S.  întrucât persoanele pot fi expuse unor discriminări multiple și intersecționale; întrucât politicile care vizează un motiv de discriminare ar trebui să acorde atenție situației unor grupuri specifice susceptibile de a fi victimele unor discriminări multiple, care ar putea să se bazeze, printre altele, pe vârstă, rasă, religie, orientare sexuală, gen sau dizabilitate;

T.  întrucât persoanele LGBTI se confruntă cu discriminare și violență la nivel mondial,

1.  reamintește că drepturile persoanelor LGBTI sunt drepturi fundamentale și că, prin urmare, instituțiile UE și statele membre au datoria de a le susține și de a le proteja în conformitate cu tratatele și cu Carta, precum și cu dreptul internațional;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de atacuri înregistrate în UE la adresa comunității LGBTI, atacuri din partea statului, a funcționarilor de stat, a guvernelor la nivel național, regional și local și din partea politicienilor;

3.  condamnă cu fermitate orice discriminare a persoanelor LGBTI și a drepturilor lor fundamentale de către autoritățile publice, inclusiv discursul de incitare la ură din partea autorităților publice și a funcționarilor aleși, în contextul alegerilor, precum și recenta declarare a unor zone din Polonia libere de așa-numita „ideologie LGBT”, și solicită Comisiei să condamne cu fermitate aceste discriminări publice;

4.  regretă faptul că persoanele LGBTI se confruntă cu intimidări și hărțuire încă din timpul școlii și îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri concrete pentru a pune capăt discriminării persoanelor LGBTI, care riscă să le expună hărțuirii, abuzurilor sau izolării, în special în mediile educaționale; denunță cu fermitate faptul că școlile din unele state membre sunt împiedicate de autoritățile publice să își îndeplinească rolul de promovare a drepturilor fundamentale și de protecție a persoanelor LGBTI și reamintește că școlile nu ar trebui să fie doar locuri sigure, ci și locuri care consolidează și apără drepturile fundamentale ale tuturor copiilor; subliniază importanța educației în materie de sănătate și sexualitate, în special în cazul fetelor și al tinerilor LGBTI, care sunt afectați în mod special de normele de gen inechitabile; subliniază că o astfel de educație trebuie să îi învețe pe tineri și despre relațiile bazate pe egalitatea de gen, consimțământ și respect reciproc, ca mijloc de prevenire și combatere a stereotipurilor de gen, a fobiei față de persoanele LGBTI și a violenței bazate pe gen;

5.  reamintește faptul că fobia față de persoanele LGBTI rămâne un fenomen comun în cadrul evenimentelor sportive și că lipsesc măsurile de combatere a acesteia; invită statele membre să acorde o atenție deosebită modului în care homofobia din sport îi afectează pe tinerii LGBTI, în vederea îmbunătățirii incluziunii și sensibilizării;

6.  invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a asigura libera circulație a tuturor familiilor, inclusiv a familiilor LGBTI, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție a UE din iunie 2018 în cauza Coman(13); invită statele membre să introducă o legislație pentru recunoașterea egală a căsătoriilor și a parteneriatelor între persoane de același sex, astfel încât să se asigure respectarea deplină a dreptului la viață privată și de familie fără discriminare;

7.  este preocupat de rasismul și xenofobia în creștere; invită Comisia și statele membre să își intensifice activitatea cu privire la schimbul de bune practici și să își întărească cooperarea în combaterea rasismului, a xenofobiei, a homofobiei, a transfobiei și a altor forme de intoleranță, cu includerea deplină a societății civile și a părților interesate relevante, de exemplu, FRA;

8.  condamnă cazurile, atât online, cât și offline, de infracțiuni motivate de ură și discursurile urii motivate de rasism, xenofobie, intoleranță religioasă sau prejudecăți privind dizabilitatea, orientarea sexuală, identitatea de gen, caracteristicile sexuale sau statutul minoritar al unei persoane, precum și tendința de eliminare și interzicere a conținutului LGBTI în rețelele sociale, care au loc zilnic în UE; deplânge intensificarea discursurilor care incită la ură la nivelul anumitor autorități publice, partide politice și mass-media; invită UE să dea un exemplu, opunându-se discursurilor care incită la ură în cadrul instituțiilor sale; este preocupat de numărul din ce în ce mai mare al discursurilor care incită la ură în mediul online și le recomandă statelor membre să instituie proceduri simple care să le permită cetățenilor semnalarea conținuturilor motivate de ură pe internet;

9.  își exprimă preocuparea cu privire la lipsa semnalării de către victime a infracțiunilor motivate de ură, din cauza unor măsuri de protecție inadecvate, și cu privire la eșecul autorităților de a ancheta în mod corespunzător astfel de cazuri și de a obține sentințe pentru infracțiunile motivate de ură în statele membre; invită statele membre să creeze și să disemineze instrumente și mecanisme de raportare a infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură și să se asigure că fiecare caz de presupusă infracțiune motivată de ură sau de discurs de incitare la ură este anchetat, urmărit penal și judecat;

10.  invită Comisia să sprijine programele de formare pentru autoritățile de asigurare a respectării legii și autoritățile judiciare, precum și pentru agențiile relevante ale UE, în scopul prevenirii și eliminării practicilor discriminatorii și a infracțiunilor motivate de ură;

11.  recunoaște că, în lipsa unor date comparabile și dezagregate în materie de egalitate colectate de statele membre, amploarea completă a inegalității în UE rămâne nerecunoscută; consideră că este esențială colectarea unor astfel de date de către statele membre pentru formularea unor politici semnificative privind aplicarea legislației UE în materie de egalitate; invită Comisia și Consiliul să recunoască nevoia de date fiabile și comparabile privind egalitatea, care să stea la baza unor măsuri referitoare la discriminare, dezagregate în funcție de motivele de discriminare, pentru a ghida procesul de elaborare a politicilor; solicită ambelor instituții să definească principii consecvente de colectare a datelor privind egalitatea, bazate pe autoidentificare, standardele UE de protejare a datelor și consultarea comunităților relevante;

12.  condamnă orice discriminare sau act de violență bazat pe orientarea sexuală sau identitatea de gen sau caracteristicile sexuale; încurajează Comisia să elaboreze o agendă care să asigure drepturi și șanse egale pentru toți cetățenii, respectând competențele statelor membre, și să monitorizeze transpunerea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE relevante pentru persoanele LGBTI; salută, în acest sens, lista de acțiuni elaborată de Comisie în scopul promovării egalității pentru persoanele LGBTI, inclusiv campania sa de comunicare pentru a combate stereotipurile și a îmbunătăți acceptarea socială a persoanelor LGBTI; îndeamnă Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu organizațiile societății civile care activează pentru susținerea drepturilor persoanelor LGBTI; invită Comisia să pună la dispoziție fonduri suficiente pentru a sprijini astfel de organizații active în special pe plan național și local, prin intermediul programului „Drepturi și valori”; observă că cercetarea pe teren a FRA arată că funcționarii publici consideră legislația și politica UE ca factori majori de susținere a eforturilor naționale de promovare a egalității persoanelor LGBTI;

13.  reamintește jurisprudența CEDO privind drepturile persoanelor LGBTI; invită Comisia și statele membre să facă schimb de bune practici cu privire la protejarea drepturilor fundamentale și încurajează statele membre să informeze pe deplin persoanele LGBTI cu privire la drepturile lor;

14.  solicită din nou instituirea unui mecanism cuprinzător, permanent și obiectiv al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care să includă protecția drepturilor persoanelor LGBTI; subliniază că un astfel de mecanism este mai urgent acum ca oricând; reafirmă necesitatea unei evaluări imparțiale și periodice a situației în ceea ce privește statul de drept, democrația și drepturile fundamentale în toate statele membre și invită Comisia să monitorizeze încălcările drepturilor fundamentale în cadrul ciclului său anunțat de evaluare a statului de drept;

15.  invită Comisia și Consiliul să utilizeze toate instrumentele și procedurile de care dispun pentru a asigura aplicarea deplină și adecvată a principiilor și a valorilor tratatelor, cum ar fi procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, procedurile bugetare, mecanismul statului de drept și procedura de la articolul 7, inclusiv cele în curs de desfășurare;

16.  invită Comisia să evalueze dacă crearea unor zone libere de LGBTI reprezintă o încălcare a dreptului la liberă circulație și ședere pe teritoriul UE, încălcând articolul 3 alineatul (2) din TUE, articolul 21 din TFUE, partea a treia titlurile IV și V din TFUE și articolul 45 din Cartă; invită Comisia să evalueze dacă Polonia nu și-a îndeplinit o obligație care îi revine în temeiul tratatelor și dacă CE ar trebui să emită un aviz motivat privind această chestiune, în conformitate cu articolul 258 din TFUE;

17.  invită Comisia să monitorizeze utilizarea tuturor surselor de finanțare ale UE, inclusiv fondurile structurale și de investiții ale UE, și să utilizeze dialoguri periodice cu autoritățile naționale, regionale și locale, pentru a reaminti părților interesate angajamentul lor față de nediscriminare și faptul că astfel de fonduri nu pot fi utilizate în niciun caz în scopuri discriminatorii; invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a aborda încălcările clare și directe ale normelor de combatere a discriminării, în special interdicția instigării la discriminare în temeiul Directivei 2000/78/CE, de către consiliile locale ce adoptă reglementări care atacă drepturile persoanelor LGBTI;

18.  solicită din nou Comisiei să adopte o strategie a UE pentru persoanele LGBTI, care să ia în considerare solicitările anterioare ale Parlamentului, să asigure continuitatea și o monitorizare puternică a activității anterioare a Comisiei, cu lista de acțiuni în scopul promovării egalității pentru persoanele LGBTI;

19.  invită Comisia să acorde prioritate asigurării unei protecții juridice egale și solide pentru toți, pe baza tuturor motivelor incluse în articolul 19 din TFUE; solicită Consiliului să deblocheze imediat și să încheie negocierile referitoare la directiva orizontală privind nediscriminarea și salută noile angajamente asumate de Comisie în acest domeniu;

20.  invită Comisia să colaboreze, în continuare, cu statele membre pentru a îmbunătăți investigarea infracțiunilor pe bază de ură, cum ar fi infracțiunile motivate de fobie față de persoanele LGBTI, precum și sprijinul acordat victimelor; constată că unele state membre au extins protecția acordată victimelor discriminării bazate pe alte motive, cum ar fi orientarea sexuală, identitatea de gen sau caracteristicile sexuale, la punerea în aplicare a Deciziei-cadru a UE privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, și încurajează aceste măsuri de extindere; solicită din nou Comisiei să revizuiască, în urma unei evaluări a impactului, decizia-cadru în vigoare, pentru a include în aceasta incitarea la ura pe bază de gen, orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale;

21.  invită Comitetul Regiunilor, în calitate de reprezentant al autorităților locale și regionale din UE, să aibă în vedere luarea de măsuri, în limitele competențelor sale, ca răspuns la dezvoltarea zonelor libere de așa-numita „ideologie LGBT” din Polonia;

22.  sprijină activitatea UE de apărare și promovare a drepturilor omului în acțiunile sale externe, inclusiv în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTI; solicită ca Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, care urmează să fie adoptat în curând, să își mențină angajamentele ferme față de chestiunile legate de persoanele LGBTI și să se concentreze pe aceste aspecte în următorii cinci ani, așa cum a procedat în perioada 2015-2019;

23.  invită toate statele membre să își respecte datoria de a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor UE, inclusiv ale persoanelor LGBTI, fără excepție, la nivel național și local; invită statele membre să ia măsuri pozitive pentru creșterea gradului de acceptare socială față de comunitatea LGBTI;

24.  invită Polonia să condamne ferm discriminarea împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv atunci când provine de la autoritățile locale, și să revoce rezoluțiile care atacă drepturile persoanelor LGBTI, inclusiv dispozițiile locale împotriva „ideologiei LGBT”, în conformitate cu dreptul său intern, precum și cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului UE și al dreptului internațional;

25.  condamnă utilizarea abuzivă a legilor privind informațiile aflate la dispoziția minorilor, în special în domeniul educației și al mass-mediei, pentru a cenzura conținutul și materialele legate de persoanele LGBTI, în special articolul 4 alineatul (2) punctul (16) din Legea privind protecția minorilor față de efectele dăunătoare ale informațiilor publice din Lituania și articolul 10.1 din Legea privind educația din Letonia; invită statele membre să modifice această legislație pentru a respecta pe deplin drepturile fundamentale, astfel cum sunt consacrate în dreptul UE și în dreptul internațional; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe;

26.  invită toate statele membre să monitorizeze discursurile de incitare la ură ale autorităților publice și ale funcționarilor aleși, precum și în timpul alegerilor locale, regionale și naționale, să ia măsuri ferme și concrete și să aplice sancțiuni;

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernelor și parlamentelor statelor membre citate în prezenta rezoluție, Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor.

(1) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(2) JO C 93, 24.3.2017, p. 21.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2019)0129.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.
(5) Texte adoptate, P9_TA(2019)0066.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2019)0111.
(7) Texte adoptate, P9_TA(2019)0058.
(8) JO C 390, 18.11.2019, p. 19.
(9) JO C 224 E, 19.8.2010, p. 18.
(10) Raportul privind drepturile fundamentale, FRA, 2019, https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2019-fundamental-rights-report-2019_en.pdf; Sondajul UE privind persoanele LGBT, FRA; Raportul Rainbow Europe 2019, ILGA-Europe, https://www.ilga-europe.org/rainboweurope/2019
(11) cauza CEDO, S. și Marper / Regatul Unit, 4 decembrie 2008 (cererea nr. 30562/04 și 30566/04), punctul 66, https://hudoc.echr.coe.int/eng#{“itemid”:[“001-90051”]}; Concluziile avocatului general Sharpston, 17 iulie 2014 în cauzele conexate C-148/13, C-149/13 și C-150/13, punctele 38 și 39 http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=155164&text=%2522gender%2Bidentity%2522&dir=&doclang=RO&part=1&occ=first&mode=DOC&pageIndex=0&cid=7504110#ctx1
(12) Sondajul FRA privind LGBT UE, rezumatul rezultatelor, https://fra.europa.eu/en/publications-and-resources/infographics/eu-lgbt-survey
(13) ECLI:EU:C:2018:385.


Echitatea fiscală într-o economie digitalizată și globalizată – BEPS 2.0
PDF 185kWORD 57k
Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la echitatea fiscală într-o economie digitalizată și globalizată: BEPS 2.0 (2019/2901(RSP))
P9_TA(2019)0102B9-0238/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 4 și 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 107, 108, 113, 115 și 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Planul de acțiune al OCDE privind BEPS din octombrie 2015, în special acțiunea 1,

–  având în vedere Programul de lucru al OCDE din 29 mai 2019 vizând formularea unei soluții de consens la dificultățile fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei,

–  având în vedere documentele de consultare publică ale OCDE din 9 octombrie 2019 și 8 noiembrie 2019, intitulate „Propunerea Secretariatului pentru o abordare unificată” în cadrul pilonului unu” și, respectiv, „Propunerea privind un sistem mondial de combatere a erodării bazei impozabile (GloBE) - pilonul doi” (ambele propuneri ale Secretariatului OCDE),

–  având în vedere rezoluția Comisiei TAXE din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(1), rezoluția Comisiei TAX2 din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(2), recomandarea Comisiei PANA din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală(3), precum și rezoluția TAX3 din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune(5),

–  având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a fiecăreia dintre rezoluțiile Parlamentului European menționate mai sus(6),

–  având în vedere rezultatele diferitelor summituri G7, G8 și G20 pe probleme fiscale internaționale,

–  având în vedere documentul de politică al Fondului Monetar Internațional intitulat „Corporate Taxation in the Global Economy” („Impozitarea marilor societăți în economia globală”) (7),

–  având în vedere numeroasele dezvăluiri ale unor jurnaliști de investigație, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers, Paradise Papers și, mai recent, scandalurile cu așa-numitele cum-ex, precum și cazurile de spălare de bani care implică, în special, bănci din Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Țările de Jos și Regatul Unit,

–  având în vedere studiul său pe tema „Impactul digitalizării asupra chestiunilor fiscale internaționale: provocări și remedii’(8),

–  având în vedere studiile Comisiei referitoare la indicatorii de planificare fiscală agresivă(9),

–  având în vedere elementele de probă colectate de Comisia TAX3 pe parcursul celor 34 de audieri cu experți sau al schimburilor de opinii cu comisarii și cu miniștrii și cu ocazia misiunilor în Statele Unite, Letonia, Insula Man, Estonia și Danemarca,

–  având în vedere cadrul de impozitare a întreprinderilor, modernizat și mai solid, introdus în această legislatură, în special directivele împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD I(10) și ATAD II(11)),

–  având în vedere propunerile Comisiei aflate în așteptarea adoptării, în special cele privind baza fiscală (consolidată) comună a societăților (C(C)CTB)(12), pachetul privind impozitarea digitală(13) și raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CBCR)(14), precum și poziția Parlamentului cu privire la aceste propuneri,

–  având în vedere rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre adoptată la 1 decembrie 1997 referitoare la Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor(15) și la rapoartele periodice referitoare la domeniul impozitării întreprinderilor adresate Consiliului ECOFIN de către Grupul privind codul de conduită,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 martie 2018 privind noile cerințe împotriva evitării obligațiilor fiscale în legislația UE care reglementează în special operațiunile de finanțare și de investiții (C(2018)1756),

–  având în vedere anchetele și deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat(16),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016 privind o strategie externă pentru impozitarea eficace (COM(2016)0024), în care Comisia a solicitat UE să „conducă prin puterea exemplului”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale,

–  având în vedere nota privind situația actuală din partea Președinției din 28 octombrie 2019 referitoare la impozitarea digitală,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la impactul evaziunii fiscale și al fraudei fiscale asupra guvernanței, protecției sociale și dezvoltării în țările în curs de dezvoltare(17),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2019 intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE” (COM(2019)0008),

–  având în vedere scrisorile de misiune și audierile vicepreședintei executive pentru o Europă pregătită pentru era digitală, ale vicepreședintelui executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor și ale comisarului pentru afaceri economice și monetare și moneda euro(18),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind impozitarea echitabilă într-o economie digitalizată și globalizată: BEPS 2.0 (O-000040/2019 – B9‑0060/2019),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât normele internaționale actuale privind impozitul pe profitul întreprinderilor pot fi disfuncționale și ar putea avea nevoie de actualizare, dat fiind faptul că datează de la începutul secolului al 20-lea și nu au fost concepute pentru a face față provocărilor economiei digitale, ceea ce a condus la adoptarea de către țări a unor măsuri unilaterale de abordare a acestor provocări;

B.  întrucât în urma crizei financiare care a avut loc în 2008-2009 și a unei serii de dezvăluiri ale jurnaliștilor și organizațiilor societății civile cu privire la diferite practici de evaziune fiscală, de planificare fiscală agresivă, de eludare fiscală și de spălare de bani, țările G20 au convenit să abordeze aceste chestiuni la scară globală la nivelul OCDE prin proiectul privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS), care ulterior a devenit Planul de acțiune BEPS; întrucât au existat diferite niveluri de angajament și implementare în aplicarea normelor BEPS ale OCDE;

C.  întrucât Planul de acțiune BEPS a reușit să stabilească un consens global cu privire la numeroase aspecte, pentru a combate evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă și evitarea obligațiilor fiscale; întrucât, cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord în ceea ce privește abordarea provocărilor fiscale cauzate de digitalizarea economiei, astfel că, în 2015, a fost elaborat un raport final separat referitor la Acțiunea 1 a proiectului BEPS;

D.  întrucât Parlamentul European, în rezoluțiile sale TAXE, TAX2, TAX3 și PANA, precum și în avizul său privind baza fiscală comună a societăților, a solicitat în mod repetat o reformă a sistemului internațional de impozitare a societăților în vederea combaterii evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, precum și a provocărilor legate de impozitarea economiei digitale, și a solicitat Comisiei și statelor membre să convină asupra unei poziții europene comune la nivelul OCDE/G20 sau să acționeze la nivelul UE în cazul în care nu este posibil un acord internațional;

E.  întrucât, în 2018, pe durata negocierilor pentru a găsi un acord internațional, Comisia a prezentat două propuneri care abordează impozitarea economiei digitale; întrucât Parlamentul European a sprijinit aceste propuneri, dar ele nu au fost adoptate în Consiliu ca urmare a opoziției din partea unui număr mic de state membre, care au împiedicat obținerea unui acord unanim: o soluție pe termen scurt care să introducă un impozit pe serviciile digitale (ISD) și o soluție pe termen lung care să definească o prezență digitală semnificativă (PDS) drept conexiune pentru impozitarea societăților și care ar trebui să înlocuiască ISD;

F.  întrucât, în urma unui mandat acordat de miniștrii de finanțe ai G20 în martie 2017, cadrul cuprinzător privind BEPS al OCDE/G20 (IF), care își desfășoară activitatea prin intermediul Grupului operativ pentru economia digitală, a prezentat, în martie 2018, un raport intermediar intitulat „Tax Challenges Arising from Digitalisation” („Provocările fiscale generate de digitalizare”);

G.  întrucât, în mai 2019, IF a adoptat un program de lucru (PoW) în vederea ajungerii la un consens — care a fost aprobat de G20 — cu scopul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2020;

H.  întrucât IF a propus gruparea propunerilor membrilor pentru a răspunde provocărilor digitalizării aflate în discuție în cadrul a doi piloni: primul pilon privește repartizarea drepturilor de impozitare prin intermediul unor noi norme privind alocarea profitului și prezența impozabilă, în timp ce al doilea pilon abordează celelalte aspecte ale BEPS, introducând măsuri menite să asigure un nivel minim de impozitare;

I.  întrucât la 9 octombrie 2019 Secretariatul OCDE a lansat o consultare publică pe baza propunerii sale privind o „abordare unificată”, cu scopul de a ajunge la un consens cu privire la cele trei alternative prevăzute în pilonul 1; întrucât, la 18 octombrie 2019, G20(19) a salutat eforturile depuse de Secretariatul OCDE pentru a prezenta propunerea de abordare unificată în cadrul pilonului 1, dar nu a aprobat în mod oficial propunerea; întrucât, la 8 noiembrie 2019, Secretariatul OCDE a lansat o consultare publică cu privire la propunerea „GloBE” din cadrul celui de-al doilea pilon;

J.  întrucât un sistem de impozitare echitabil și eficient este esențial pentru a combate inegalitatea și pentru a asigura certitudinea și stabilitatea, care sunt condiții prealabile pentru competitivitate, precum și condiții de concurență echitabile între întreprinderi, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii; întrucât un sistem de impozitare echitabil și eficient este, de asemenea, esențial pentru ca statele membre să garanteze venituri fiscale care să le permită să pună în aplicare politici solide, ceea ce, la rândul său, aduce beneficii întregii UE prin creșterea stabilității;

K.  întrucât ratele nominale ale impozitului pe profit au scăzut la nivelul UE de la o medie de 32 % în 2000 la 21,7 % în 2019(20), ceea ce reprezintă o scădere cu 32 %; întrucât această scădere poate avea implicații asupra sustenabilității statelor sociale din UE și poate avea efecte de propagare asupra altor țări; întrucât 22 din cele 38 de țări analizate în cadrul raportului de analiză a reformei politicii fiscale pe 2018 al OCDE(21) au o rată statutară combinată a impozitului pe profitul întreprinderilor egală sau mai mică de 25 %, față de doar șase în 2000;

L.  întrucât Comisia a formulat critici în anumite rapoarte de țară împotriva deficiențelor din sistemele fiscale naționale care facilitează planificarea fiscală agresivă, susținând că acestea subminează integritatea pieței unice europene;

M.  întrucât s-a înregistrat o trecere treptată de la producția tangibilă la activele necorporale în lanțurile valorice ale întreprinderilor multinaționale, astfel cum se reflectă în ratele de creștere relative înregistrate în ultimii cinci ani în materie de redevențe și venituri din taxa de licență (aproape 5 % pe an), în comparație cu comerțul cu mărfuri și cu investițiile străine directe (mai puțin de 1 % anual); întrucât unele întreprinderi multinaționale nu plătesc aproape deloc taxe în unele state membre, recurgând la strategii legale de planificare fiscală, în ciuda prezenței lor digitale semnificative și a veniturilor mari în aceste state membre;

N.  întrucât un transfer de competențe în domeniul impozitării de la nivel național la nivelul UE ar presupune modificarea tratatului,

Găsirea unei soluții de consens la dificultățile fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei

1.  recunoaște progresele înregistrate de Planul de acțiune BEPS și punerea sa în aplicare la nivelul UE prin intermediul Directivei împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD), dar recunoaște că unele provocări, în special cele legate de globalizare și de digitalizarea economiei, nu au fost încă abordate;

2.  subliniază faptul că ATAD a mers mai departe decât Planul de acțiune BEPS, în special cu noile norme UE privind societățile străine controlate care permit impozitarea profiturilor parcate în paradisurile fiscale în țara UE în care își are sediul întreprinderea multinațională; constată că aceste tipuri de măsuri limitează planificarea fiscală agresivă și evitarea obligațiilor fiscale; invită noua Comisie să evalueze cum au pus statele membre în aplicare ATAD, să analizeze noi moduri posibile de a eluda prezenta directivă și, dacă este cazul, să prezinte noi propuneri legislative pentru a contracara astfel de metode;

3.  reamintește că propunerile UE referitoare la o C(C)CTB merg, de asemenea, dincolo de aceste alternative OCDE la nivelul UE, în special prin îndepărtarea de la principiul entității separate; reamintește poziția Parlamentului în ceea ce privește C(C)CTB;

4.  consideră că propunerile UE referitoare la o C(C)CTB sunt benefice atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni, deoarece acestea ar simplifica cadrul fiscal și ar contribui la combaterea evitării obligațiilor fiscale; subliniază importanța consolidării în reducerea sarcinii administrative, a costurilor de asigurare a conformității și a obstacolelor fiscale pentru întreprinderile transfrontaliere în UE și a eliminării necesității unor mecanisme complexe de stabilire a prețurilor de transfer; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să adopte rapid cele două propuneri;

5.  reamintește că UE a fost un pionier în ceea ce privește eforturile de abordare a provocărilor fiscale generate de digitalizare, în special prin propunerile privind C(C)CTB, ISD și PDS;

6.  deplânge faptul că statele membre nu au fost în măsură să convină asupra unei abordări comune în ceea ce privește C(C)CTB, ISD și PDS; ia act de faptul că OCDE își propune să abordeze provocările fiscale legate de digitalizarea economiei și să ajungă la o soluție pe termen lung bazată pe consens până la sfârșitul anului 2020; consideră că o soluție globală ar aborda în modul cel mai eficient aceste provocări;

7.  ia act de faptul că unele state membre au instituit sau au în vedere instituirea, la nivel național, a unui ISD sau a unei PDS la nivel național, ca soluție potențială în cazul în care atât OCDE, cât și negocierile UE eșuează;

8.  salută IF Pow, ca un pas important în direcția unui acord internațional în cadrul OCDE/IF privind reformarea sistemului internațional de impozitare a societăților, astfel cum a solicitat Parlamentul;

9.  salută participarea în condiții de egalitate a tuturor țărilor implicate în IF, care reunește peste 130 de țări și jurisdicții pentru a colabora la punerea în aplicare a pachetului BEPS al OCDE/G20 și pentru a negocia soluții comune pentru abordarea provocărilor BEPS rămase; reamintește, cu toate acestea, că țările în curs de dezvoltare au fost implicate în procesul BEPS numai în etapele târzii ale negocierilor; salută, prin urmare, caracterul incluziv al negocierilor în curs; reamintește poziția Parlamentului privind crearea unui organism fiscal interguvernamental în cadrul ONU;

10.  ia act de faptul că constatările preliminare ale evaluării de impact a Secretariatului OCDE sugerează că efectul combinat al pilonului unu și al celui de al doilea pilon ar conduce la o creștere semnificativă a veniturilor fiscale la nivel mondial, precum și la o redistribuire a drepturilor de impozitare către jurisdicțiile de pe piață; ia act, în special, de faptul că pilonul doi ar genera o creștere semnificativă a veniturilor din impozitul pe profit la nivel mondial; înțelege că cei doi piloni nu ar afecta negativ problema critică a mediului de investiții(22); invită statele membre să insiste ca OCDE să extindă domeniul de aplicare al evaluărilor sale de impact pentru a include diferite versiuni ale propunerilor și o analiză a modului în care prezența impozabilă ar afecta veniturile din impozitul pe profit ale fiecărei țări și să publice aceste evaluări ale impactului după finalizarea acestora, pentru a oferi orientările necesare cu privire la reformele propuse;

11.  subliniază particularitățile pieței unice, care prevede libera circulație a bunurilor și a serviciilor și, prin urmare, consideră că orice reformă a sistemului internațional de impozitare a societăților ar trebui să asigure buna funcționare a pieței unice, în special prin garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri, inclusiv prin asigurarea faptului că întreprinderile plătesc o parte echitabilă din impozite acolo unde activitatea lor economică substanțială și reală și crearea de valoare au loc și că veniturile fiscale sunt distribuite în mod echitabil în toate statele membre; consideră că accesul la piața unică, care este unul dintre cele mai mari grupuri de consumatori din lume și crește competitivitatea UE, merge mână în mână cu responsabilitatea fiscală;

12.  atrage atenția asupra necesității de a menține concurența fiscală echitabilă și transparentă între statele membre, pentru a favoriza creșterea și ocuparea forței de muncă;

Pilonul 1 — Către o abordare unificată pentru o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare

13.  salută propunerea Secretariatului OCDE de a fuziona toate cele trei alternative în curs de examinare în cadrul pilonului 1, având în vedere că acestea au în comun următoarele obiective:

   realocarea drepturilor de impozitare jurisdicției pieței/utilizatorilor;
   urmăresc o nouă normă privind prezența impozabilă, care nu ar depinde de prezența fizică în cadrul jurisdicției pieței/utilizatorilor;
   pornesc de la profiturile globale ale întreprinderilor multinaționale și se îndepărtează de la principiul entității separate;
   urmăresc simplitatea, stabilizarea sistemului fiscal și creșterea gradului de certitudine fiscală în punerea în aplicare;

Domeniul de aplicare

14.  solicită să nu existe o izolare a economiei digitale, deoarece provocările fiscale cu care se confruntă în prezent sistemul fiscal internațional există nu numai din cauza digitalizării economiei, ci sunt legate și de o economie din ce în ce mai globalizată;

15.  consideră că domeniul de aplicare al reformei, în timp ce evită impunerea unor sarcini suplimentare și inutile asupra IMM-urilor, ar trebui să vizeze toate întreprinderile mari care au posibilitatea de a se angaja în practici BEPS prin utilizarea sistemelor juridice de planificare fiscală în mai multe state membre și țări terțe; ia act de faptul că propunerea actuală a Secretariatului OCDE limitează domeniul de aplicare al acestei reforme la întreprinderi foarte digitale sau orientate spre consumator, un concept care nu a fost încă definit în mod clar și afectează doar un număr limitat de întreprinderi multinaționale implicate în planificarea fiscală agresivă;

16.  recomandă ca profiturile operaționale, ca bază, să provină din conturile financiare consolidate, în urma unei analize de fezabilitate; recunoaște, cu toate acestea, existența unor lacune temporale atunci când se bazează pe conturile financiare consolidate și invită statele membre să clarifice acest aspect în cursul negocierilor de la nivelul IF;

17.  ia act de faptul că propunerea actuală a Secretariatului OCDE prevede excluderea anumitor sectoare, cum ar fi sectoarele extractive și sectorul produselor de bază, și îndeamnă Comisia să includă aceste excluderi în analiza sa de impact, în special pentru a se asigura că reforma internațională respectă inițiativa UE privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

18.  îndeamnă OCDE să facă o distincție clară între sectoare și dimensiunea întreprinderilor în propunerea sa;

19.  consideră că acest cadru fiscal ar trebui să poată realiza un echilibru între diferitele situații, în special cele privind chiria de monopol și întreprinderile inovatoare cu creștere puternică;

Noua prezență impozabilă

20.  salută ideea de a dezvolta o nouă prezență impozabilă care depășește conceptul de prezență fizică într-o țară pentru a acorda acestei țări drepturi de impozitare; consideră că prezența impozabilă ar trebui concepută astfel încât să includă toate întreprinderile care interacționează cu clienții și utilizatorii din țara respectivă, inclusiv prin mijloace digitale;

21.  salută ideea de a dezvolta un prag al veniturilor specific fiecărei țări, calibrat pentru a se asigura că economiile mai mici obțin, de asemenea, o parte echitabilă din drepturile de impozitare; reamintește, în acest context, propunerea UE privind o PDS;

22.  salută ideea că această nouă prezență impozabilă ar fi o dispoziție de sine stătătoare care să elimine necesitatea de a revizui toate tratatele fiscale;

O nouă alocare a drepturilor de impozitare

23.  salută ideea de a dezvolta o nouă alocare a drepturilor de impozitare care să depășească principiul concurenței depline (ALP) și care să aloce noi drepturi de impozitare jurisdicțiilor de pe piață;

24.  consideră că diferențierea între profiturile de rutină și cele excepționale, concepte care nu sunt încă definite în mod clar și care ar putea conduce doar la o distincție artificială și menținerea normelor privind prețurile de transfer bazate pe ALP pentru cea mai mare parte din alocarea profiturilor va adăuga o sarcină semnificativă de complexitate și incertitudine pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește orientările OCDE privind prețurile de transfer; consideră că ar fi adecvată o revizuire mai completă a ALP; este preocupat de faptul că acest lucru ar putea crea noi oportunități de eludare a normelor convenite recent;

25.  invită Comisia și statele membre să clarifice modul în care noua prezență impozabilă și alocarea drepturilor de impozitare pot coexista cu normele actuale privind prețurile de transfer, astfel cum a sugerat OCDE; ar prefera, prin urmare, o soluție care ar favoriza o repartizare fracționată a profiturilor globale, bazată pe factori care reprezintă o activitate economică substanțială și reală și crearea de valoare, în special vânzări, angajați, active și utilizatori; în acest sens, reamintește, prin urmare, poziția sa privind propunerile C(C)CTB și PDS, inclusiv privind investițiile în C&D;

26.  salută disponibilitatea de a asigura certitudinea fiscală și de a limita litigiile care ar putea apărea ca urmare a punerii în aplicare a noii prezențe impozabile și a noii alocări a drepturilor de impozitare; solicită, prin urmare, să se analizeze fezabilitatea unui mecanism, cum ar fi un „ghișeu unic” care ar simplifica calcularea și plata impozitelor datorate și ar reduce sarcina administrativă atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile fiscale, respectând în același timp obligațiile naționale ale administrațiilor fiscale; subliniază, cu toate acestea, că certitudinea fiscală ar fi cel mai bine realizată prin stabilirea unor norme simple, clare și armonizate, care ar împiedica a priori litigiile; își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea Secretariatului OCDE privind Suma C pentru arbitrajul obligatoriu, având în vedere mecanismul existent de soluționare a litigiilor la nivelul UE(23);

Pilonul II — Un sistem mondial de combatere a erodării bazei impozabile (GloBE)

27.  salută acordul privind pilonul 2 al Pow, la care au ajuns(24) membrii IF „pentru a explora o abordare care să lase jurisdicțiile libere să își stabilească propriul sistem fiscal, inclusiv dacă acestea au un impozit pe profit și unde stabilesc ratele lor de impozitare, dar care are în vedere dreptul altor jurisdicții de a aplica normele analizate mai jos, în care veniturile sunt impozitate cu o rată efectivă sub o rată minimă”(25);

28.  ia act de angajamentele asumate de G7, în cadrul cărora „în ceea ce privește cel de-al doilea pilon, miniștrii au convenit că un nivel minim de impozitare efectivă, cum ar fi, de exemplu, regimul GILTI al SUA, ar contribui la asigurarea faptului că întreprinderile își plătesc impozitele care le revin în mod echitabil”(26);

29.  salută propunerea privind GloBE, care urmărește să asigure faptul că se plătește un nivel minim de impozitare în cazul în care se creează valoare și acolo unde se desfășoară activitatea economică; consideră că obiectivul final al măsurilor din cadrul pilonului al doilea ar trebui să fie acela de a aborda chestiunile rămase legate de BEPS, prevenind în același timp afectarea concurenței fiscale, în special prin reducerea presiunilor de a acorda stimulente fiscale nejustificate, fără niciun impact economic pozitiv, pe lângă măsurile existente care vizează combaterea evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a evitării obligațiilor fiscale; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze impactul acestui standard minim viitor asupra unei eventuale scăderi a ratei statutare generale a impozitului pe profit în UE;

30.  invită statele membre să se asigure că propunerea privind GloBE prevede cadrul cel mai simplu care nu ar conduce la dezvoltarea unor scheme fiscale dăunătoare; reamintește solicitarea Parlamentului pentru o listă la nivelul UE a măsurilor fiscale dăunătoare; subliniază că recursul la derogări și excepții ar submina intenția de politică și eficacitatea propunerii privind GloBE; recomandă ca toate practicile fiscale dăunătoare cuprinse în acțiunea 5 din BEPS să fie acoperite de propunerea privind GloBE;

31.  înțelege că propunerea privind GloBE ar constitui un set de măsuri de protecție, cum ar fi o normă de includere a veniturilor, o normă „switch-over” (trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite), o normă privind plățile subimpozitate și o normă de supunere la plata impozitului; reamintește, în acest sens, rezoluția legislativă a Parlamentului privind Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale(27);

32.  consideră că calcularea bazelor de impozitare, în cadrul propunerii privind GloBE, ar trebui să se efectueze în conformitate cu principiile internaționale convenite pentru a evita erodarea bazei de impozitare și concurența dăunătoare între țări, care riscă să submineze eficacitatea oricărei decizii adoptate cu privire la un nivel minim de impozitare;

33.  consideră că orice discuție la nivelul OCDE/G20 cu privire la o rată minimă de impozitare ar trebui să includă reflecții asupra definirii bazei asociate acestei rate; consideră că orice rată minimă ar trebui să fie stabilită la un nivel echitabil și suficient pentru a descuraja transferul profiturilor și a preveni concurența fiscală dăunătoare;

34.  consideră că, în ceea ce privește regula privind includerea veniturilor, ar trebui stabilit un nivel minim de impozitare pentru fiecare jurisdicție în care se află întreprinderile multinaționale pentru a limita posibilitățile de continuare a implicării în planificarea fiscală agresivă și, prin urmare, pentru a ne menține economia competitivă;

Concluzii

35.  regretă lipsa unei abordări comune la nivelul UE în ceea ce privește actualele negocieri internaționale; invită fiecare stat membru și Comisia să își facă cunoscute public pozițiile față de propunerile Secretariatului OCDE pentru pilonul 1 și pilonul 2;

36.  invită Comisia și statele membre să convină asupra unei poziții comune și ambițioase a UE pentru negocierile OCDE, asigurându-se că UE se exprimă cu o singură voce și conduce prin exemplu pentru a asigura o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare și un nivel minim de impozitare, care să permită echitatea în mediul fiscal internațional pentru a combate evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă și evitarea obligațiilor fiscale;

37.  invită Comisia să ofere sprijin pentru dezvoltarea poziției UE; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului privind veniturile pentru fiecare stat membru pentru ambii piloni, inclusiv efectele de propagare, în special pentru a proteja abordarea vizând coerența politicilor UE în favoarea dezvoltării; invită Comisia să informeze Consiliul și Parlamentul cu privire la constatările sale;

38.  se așteaptă ca statele membre să partajeze toate datele relevante care pot fi utilizate pentru a elabora cele mai precise evaluări de impact și analize relevante atât cu OCDE, cât și cu Comisia;

39.  încurajează ferm Comisia și statele membre să realizeze un acord la nivel internațional, care ar fi apoi transpus la nivelul UE prin intermediul legislației UE și naționale relevante; sprijină, de asemenea, angajamentul Președintei Comisiei de a propune o soluție la nivelul UE în cazul în care nu se ajunge la un acord internațional până la sfârșitul anului 2020, cu condiția ca această soluție la nivelul UE să nu se limiteze la întreprinderile digitale; înțelege că o astfel de soluție ar consolida piața unică prin stabilirea unui nivel minim de impozitare care ar împiedica măsurile unilaterale;

40.  reamintește că reforma internațională a impozitului pe profit în curs de desfășurare este compusă din doi piloni de importanță egală și că acești doi piloni sunt complementari; invită, prin urmare, statele membre să negocieze acești doi piloni ca pachet unic de reforme necesare;

41.  invită Comisia și Consiliul să pregătească temeiul juridic pentru încorporarea rezultatului unui acord internațional în dreptul UE și să prezinte o propunere legislativă cât mai curând posibil;

42.  invită Consiliul, cu sprijinul Comisiei, să evalueze criteriile listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, după adoptarea normelor internaționale și/sau a noilor reforme recent convenite ale UE, și să analizeze dacă este necesară o actualizare;

43.  invită Comisia să analizeze posibilitatea evitării unui temei juridic care să impună unanimitatea în Consiliu; reamintește contribuția Comisiei în comunicarea sa intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”, care propune o foaie de parcurs pentru votul cu majoritate calificată;

44.  subliniază că o reformă internațională eficientă și cuprinzătoare trebuie să fie însoțită de transparență; salută eforturile recente ale Președinției Consiliului de a relansa discuțiile referitoare la propunerea UE de raportare publică pentru fiecare țară în parte; regretă faptul că, până în prezent, Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord asupra unei abordări generale cu privire la această propunere; invită statele membre să convină asupra unei abordări generale cât mai curând posibil; subliniază că raportarea publică defalcată pe țări ar face mai eficace reforma BEPS 2.0;

o
o   o

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului OCDE, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 366, 27.10.2017, p. 51.
(2) JO C 101, 16.3.2018, p. 79.
(3) JO C 369, 11.10.2018, p. 132.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0240.
(5) JO C 399, 24.11.2017, p. 74.
(6) Acțiuni comune ca urmare a rezoluției Parlamentului European (ECON) cu recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune și rezoluția Parlamentului European (TAXE) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, adoptată de Comisie la 16 martie 2016, acțiuni ca urmare a rezoluției Parlamentului European (TAX2) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, adoptată de Comisie la 16 noiembrie 2016, și acțiunile întreprinse în urma rezoluției fără caracter legislativ a Parlamentului European (PANA) din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, adoptate de Comisie în aprilie 2018.
(7) Documentul de politică nr. 19/007, Fondul Monetar Internațional, 10.3.2019.
(8) Hadzhieva, E., Impact of Digitalisation on International Tax Matters: Challenges and Remedies („Impactul digitalizării asupra chestiunilor fiscale internaționale: provocări și remedii”), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic A - Politici economice, științifice și privind calitatea vieții, februarie 2019.
(9) „Study on Structures of Aggressive Tax Planning and Indicators - Final Report” (Studiu privind structurile de planificare fiscală agresivă și indicatorii - Raport final) (Document privind fiscalitatea nr. 61, 27 ianuarie 2016), „The Impact of Tax Planning on Forward-Looking Effective Tax Rates“ (Impactul planificării fiscale asupra ratelor de impozitare efectivă previzibile) (Document privind fiscalitatea nr. 64, 25 octombrie 2016) și „Aggressive tax planning indicators – Final Report” (Indicatori de planificare fiscală agresivă - raport final) (Document privind fiscalitatea nr. 71, 7 martie 2018).
(10) Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (JO L 193, 19.7.2016, p. 1).
(11) Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe (JO L 144, 7.6.2017, p. 1).
(12) Propunerea de directivă a Consiliului din 25 octombrie 2016 privind o bază fiscală comună a societăților (CCTB), (COM(2016)0685) și propunerea din 25 octombrie 2016 privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (COM(2016)0683).
(13) Pachetul constă în Comunicarea Comisiei din 21 martie 2018 intitulată „A sosit momentul instituirii unui standard de impozitare modern, echitabil și eficient pentru economia digitală ” (COM(2018)0146), în propunerea de directivă a Consiliului din 21 martie 2018 de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale (COM(2018)0147), în propunerea de directivă a Consiliului din 21 martie 2018 privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale (COM(2018)0148) și în Recomandarea Comisiei din 21 martie 2018 privind impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale (C(2018)1650).
(14) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 12 aprilie 2016 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit (COM(2016)0198).
(15) JO C 2, 6.1.1998, p. 2.
(16) Referitoare la Fiat, Starbucks și decizia Belgiei privind profitul excedentar, precum și deciziile de inițiere a unor anchete referitoare la ajutoarele de stat privind McDonald’s, Apple și Amazon.
(17) JO C 265, 11.8.2017, p. 59.
(18) Stenogramele audierilor lui Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și Paolo Gentiloni, comisar, disponibile la adresa: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/hearings2019/audierile-pentru-comisie-2019
(19) Comunicatul G20: https://www.mof.go.jp/english/international_policy/convention/g20/g20_191018it.htm
(20) Date privind impozitarea, Tendințele în materie de fiscalitate din Uniunea Europeană, Tabelul 3: Principalele rate statutare ale impozitului pe profitul întreprinderilor (inclusiv suprataxele), 1995-2019, Comisia Europeană, 2019, disponibile la adresa https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/taxation_trends_report_2019_statutory_rates.xlsx.
(21) „OECD and Selected Partner Economies, Tax Policy Reforms 2018” (Reforma politicii fiscale - ediția 2018, OCDE și anumite economii partenere). Trebuie, de asemenea, menționat că țările UE 28 se situează deja mult sub acest nivel, rata medie a impozitului pe profit în 2018 fiind de 21,9 %, scăzând de la 32 % în 2000, potrivit Comisiei: Taxation Trends in the European Union - Data for the EU Member States, Iceland and Norway, 2018 Edition (Tendințe fiscale în Uniunea Europeană - Date pentru statele membre ale UE, Islanda și Norvegia), ediția 2018, pagina 36) și Taxation Trends in the European Union - Data for the EU Member States, Iceland and Norway, 2015 Edition (Tendințe fiscale în Uniunea Europeană - Date pentru statele membre ale UE, Islanda și Norvegia), ediția 2015, pagina 147).
(22) Raportul fiscal al Secretarului General al OCDE adresat miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, octombrie 2019, OCDE, Paris.
(23) Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului din 10 octombrie 2017 privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană, JO L 265, 14.10.2017, p. 1.
(24) Aprobat de OCDE/G20 IF privind BEPS, în cadrul celei de-a 7-a sesiuni, care a avut loc în perioada 28-29 mai 2019.
(25) Program de lucru vizând formularea unei soluții de consens la dificultățile fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei, OCDE, 2019, Paris, p.25, punctul 50.
(26) G7, rezumatul președintelui: reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale ai G7, care a avut loc în perioada 17-18 iulie 2019 https://www.gouvernement.fr/sites/default/files/locale/piece-jointe/2019/07/g7_chairs_summary.pdf .
(27) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne (JO C 86, 6.3.2018, p. 176.)


Statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia
PDF 177kWORD 48k
Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia (2019/2954(RSP))
P9_TA(2019)0103B9-0240/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 4, 5, 6, 7, 9 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 6, 7, 8, 10, 11, 12 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul referitor la mecanismele constituționale, separarea puterilor, independența sistemului judiciar și asigurarea respectării legii în Malta, adoptat de Comisia de la Veneția la a 117-a sa sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2018),

–  având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 23 ianuarie 2019 intitulat „Dobândirea cetățeniei prin investiție și programele de obținere a dreptului de ședere în Uniunea Europeană” (COM(2019)0012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la cetățenia UE de vânzare(1) și declarația comună de presă din 29 ianuarie 2014 a Comisiei și a autorităților malteze privind Programul maltez pentru investitori individuali (IIP),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(2), precum și Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la pluralismul și libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană(5),

–  având în vedere raportul din 11 ianuarie 2018 referitor la vizita în Malta din 30 noiembrie-1 decembrie 2017 a delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și a Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA),

–  având în vedere raportul din 16 noiembrie 2018 privind vizita în Malta și Slovacia din 17-20 septembrie 2018 a delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere audierile și schimburile de opinii efectuate de Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale de la înființarea sa de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la 4 iunie 2018,

–  având în vedere scrisoarea prim-ministrului Maltei din data de 13 martie 2019,

–  având în vedere Rezoluția 2293 (2019) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 iunie 2019 intitulată „Asasinarea lui Daphne Caruana Galizia și statul de drept în Malta și în afara acesteia - să ne asigurăm că întregul adevăr iese la iveală”,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia(6),

–  având în vedere delegația ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în Malta din 3-4 decembrie 2019,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană este întemeiată pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și pe respectul pentru drepturile omului și întrucât aceste valori sunt universale și comune pentru statele membre;

B.  întrucât statul de drept, respectarea democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a valorilor și principiilor prevăzute în tratatele UE și în instrumentele internaționale privind drepturile omului reprezintă obligații care revin Uniunii și statelor sale membre și care trebuie îndeplinite; întrucât, în conformitate cu articolul 2, cu articolul 3 alineatul (1) și cu articolul 7 din TUE, Uniunea este împuternicită să acționeze pentru a proteja valorile comune pe care se întemeiază, și întrucât mecanismul privind statul de drept ar trebui să se aplice cu o forță egală tuturor statelor membre;

C.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene face parte din dreptul primar al UE; întrucât libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

D.  întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 19 alineatul (1) din TFUE, la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și reprezintă o condiție esențială a principiului democratic al separării puterilor;

E.  întrucât refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene și tratatele la care a aderat în mod liber afectează UE în ansamblu;

Investigații

F.  întrucât Daphne Caruana Galizia, jurnalistă și bloggeriță malteză în domeniul investigațiilor anticorupție, a fost asasinată într-un atac cu mașină capcană la 16 octombrie 2017;

G.  întrucât ancheta privind asasinatul desfășurată de autoritățile malteze cu asistența Europol a condus la identificarea și punerea sub acuzare a mai multor suspecți și a unuia dintre potențialii artizani ai crimei, și anume proprietarul companiei cu sediul în Dubai 17 Black Ltd., care a fost arestat la 20 noiembrie 2019, în timp ce, se pare, încerca să fugă din Malta cu iahtul său;

H.  întrucât unul dintre presupușii complici și presupusul artizan al operațiunii au declarat că fostul șef de cabinet al prim-ministrului ar fi fost implicat în planificarea și finanțarea asasinatului;

I.  întrucât aceste dezvăluiri au condus la demonstrații numeroase și de mare amploare și la proteste ale societății civile în Malta, cerând justiție, responsabilitate și respectarea statului de drept;

J.  întrucât șeful de cabinet al prim-ministrului avea acces la conținutul informărilor în materie de securitate din partea poliției și a Serviciului de securitate al Maltei; întrucât acesta a demisionat la 26 noiembrie 2019 după ce a fost interogat de poliție în legătură cu cazul Daphne Caruana Galizia; întrucât de atunci a fost arestat din nou, interogat și eliberat fără a fi acuzat, de mai multe ori, de către poliție;

K.  întrucât ministrul turismului și-a dat, de asemenea, demisia la 26 noiembrie 2019; întrucât ministrul economiei a renunțat la funcțiile ministeriale în aceeași zi, dar a fost reîncadrat la 1 decembrie 2019;

L.  întrucât prim-ministrul maltez a anunțat că va demisiona după alegerile pentru conducerea partidului care vor avea loc la 12 ianuarie 2020, în contextul tulburărilor politice tot mai accentuate legate de ancheta privind asasinatul;

M.  întrucât guvernul maltez a anunțat deschiderea unei „anchete publice independente privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia” la 20 septembrie 2019; întrucât, ca urmare a criticilor grave exprimate de familia Caruana Galizia și de observatorii internaționali, prim-ministrul a numit doi noi membri ai consiliului de administrație și a modificat într-o măsură semnificativă anvergura anchetei, care satisface în prezent cerințele tuturor părților;

N.  întrucât suspectul despre care se credea că a fost intermediarul asasinatului a primit o grațiere prezidențială la 25 noiembrie 2019, la discreția exclusivă a prim-ministrului, în schimbul unor informații care conduc la artizanul crimei, cu condiția ca toate informațiile să fie coroborate de probe; întrucât persoana suspectată de a fi artizanul crimei, al cărui avocat a afirmat în mod public că ar putea furniza informații despre complotul care a condus la crimă și corupția unor persoane din anturajul prim-ministrului, inclusiv fostul său șef de cabinet și fostul ministru al turismului, a solicitat grațierea, însă aceasta i-a fost refuzată, o dată de prim-ministru și o dată de întregul cabinet, după consultarea comisarului de poliție și a procurorului general;

O.  întrucât zeci de organizații ale societății civile, agenții media, organizații studențești și sindicate și asociații profesionale, cum ar fi Asociația Angajatorilor din Malta, Camera de Comerț și Industrie și Camera Avocaților au cerut public prim-ministrului să demisioneze cu efect imediat;

P.  întrucât persistă îngrijorări grave în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a criminalității organizate în Malta; întrucât acest lucru riscă să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile publice, ceea ce ar putea, eventual, duce la interconexiuni periculoase între grupurile infracționale și autoritățile publice;

Q.  întrucât, în ciuda apelurilor repetate ale Parlamentului European și ale altor instituții internaționale, nu s-a găsit nicio soluție în ceea ce privește memorialul improvizat din La Valetta, deoarece legile și abordarea guvernului rămân neschimbate, iar obiectele comemorative sunt aruncate aproape zilnic de către angajații din administrația publică;

Libertatea mass-mediei

R.  întrucât familia lui Daphne Caruana Galizia se confruntă în continuare cu campanii de incitare la ură și cu numeroase procese de calomnie, inclusiv din partea unor membri ai guvernului maltez și întrucât mai mulți funcționari guvernamentali, inclusiv prim-ministrul, au indicat că nu înțeleg motivele pentru care aceste procese de calomnie ar trebui retrase;

S.  întrucât Malta se află pe locul 77 în clasamentul mondial al libertății presei pe 2019 al organizației „Reporteri fără frontiere”, regresând de pe locul 65 în 2018 și 47 în 2017;(7)

T.  întrucât evaluarea spațiului civic din Malta a trecut de la „deschis” la „îngustat” în CIVICUS Monitor din 2019; întrucât, potrivit CIVICUS, mediul pentru jurnaliști este „din ce în ce mai ostil, în special pentru cei care raportează cazuri de corupție”, iar „lipsa pedepselor după uciderea [...] lui [...] Daphne Caruana Galizia a permis statului să intimideze și să hărțuiască activiștii și pe cei care militează pentru justiție”;(8)

U.  întrucât jurnaliștii, și în special jurnaliștii de investigație, dar nu numai ei, se confruntă din ce în ce mai mult cu așa-numitele „acțiuni strategice în instanță împotriva participării publicului” (SLAPP) deschise împotriva lor, strict cu intenția de a le împiedica activitatea;

V.  întrucât, în urma unei conferințe de presă care a avut loc la biroul prim-ministrului din 29 noiembrie 2019, jurnaliștilor li s-a interzis temporar să părăsească sala și clădirea; întrucât lipsa de siguranță pentru jurnaliști și restrângerea spațiului societății civile ca urmare a hărțuirii și a intimidării subminează supravegherea puterii executive și erodează angajamentul civic al cetățenilor;

Spălarea banilor/corupția

W.  întrucât sunt în curs cinci anchete judiciare privind acuzații de corupție, și anume o anchetă privind Pilatus Bank, o anchetă privind o sumă de bani care a fost transferată între fostul șef de cabinet al prim-ministrului și auditorul Nexia BT, o anchetă privind comisioanele ilegale dintre fostul șef de cabinet al prim-ministrului și Adrian Hillman de la ziarul „Times of Malta”, o anchetă privind 17 Black Ltd. și alte două companii, Tillgate și Hearnville, precum și o anchetă privind Vitals;

X.  întrucât din mai 2016 până în noiembrie 2019 șeful de personal al prim-ministrului și actualul ministru al turismului și fostul ministru al energiei din Malta sunt singurii înalți funcționari guvernamentali, în funcție, din toate statele membre UE care au fost identificați drept beneficiari reali ai unei companii expuse în Panama Papers;

Y.  întrucât unul dintre presupușii artizani ai crimei este proprietarul companiei 17 Black Ltd., cu sediul în Dubai, și fost membru al consiliului de administrație al societății Electrogas Malta Ltd., implicate în punerea în aplicare a acordului pe termen lung privind aprovizionarea Maltei cu gaz din Azerbaidjan;

Z.  întrucât, în raportul său din 12 septembrie 2019, organismul de combatere a spălării banilor al Consiliului Europei, MONEYVAL, a făcut apel la autoritățile malteze să consolideze aplicarea practică a măsurilor lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, a decis să aplice procedura sa îmbunătățită de urmărire și a invitat Malta să prezinte un raport în decembrie 2020; întrucât, potrivit raportului, autoritățile de aplicare a legii nu sunt în prezent în măsură să urmărească în mod eficient și în timp util cazuri de spălare de bani de nivel înalt legate de infracțiuni financiare, de mită și de corupție(9);

AA.  întrucât organismul anticorupție al Consiliului Europei, GRECO, a concluzionat în raportul său din 22 martie 2019 că eficacitatea instituțiilor publice implicate în sistemul de control și echilibru este pusă sub semnul întrebării, întrucât țara s-a confruntat în ultimii ani cu un val de controverse fără precedent legate de integritatea unor înalți funcționari guvernamentali, până la cel mai înalt nivel(10);

AB.  întrucât Comisia a menționat în Raportul semestrului european 2019 privind Malta (SWD(2019)1017) că există deficiențe în cadrul instituțional anticorupție și un risc de conflict de interese la diferite niveluri de guvernare;

AC.  întrucât un raport al Comisiei din septembrie 2019 arată că Malta are cea mai mare rată de evaziune fiscală din Europa, cu o marjă largă, și dezvăluie că resortisanții maltezi dețin averi importante offshore și își depozitează activele în străinătate(11);

AD.  întrucât un raport al Băncii Centrale Europene, emis în vara anului 2019, a indicat că există deficiențe grave care ar fi permis continuarea activităților de spălare a banilor sau a altor activități infracționale, de-a lungul anilor, la Banca din Valletta, în ciuda avertismentelor repetate;

AE.  întrucât GRECO a concluzionat, de asemenea, că Comisia permanentă împotriva corupției poate fi cu greu considerată drept un organism specializat menit să faciliteze anchetarea corupției, iar contribuția sa la eforturile Maltei în materie de combatere a corupției a fost neglijabilă(12);

Sistemul de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

AF.  întrucât au fost raportate cel puțin cinci cazuri, în 2019, în care clienții „sistemului de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori” din Malta au fost acuzați de comiterea unor infracțiuni financiare grave;

AG.  întrucât un reprezentant al agenției de pașapoarte Chetcuti Cauchi Advisors Ltd. a sugerat, într-un interviu sub acoperire realizat de programul televiziunii franceze „Enquete exclusive”, că legăturile sale personale cu prim-ministrul, ministrul justiției și secretarul parlamentar pentru reforme, cetățenie și simplificare a proceselor administrative ar putea avea efecte benefice asupra procesului de cerere, inclusiv pentru clienții care au antecedente penale; întrucât aceste dezvăluiri ridică îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea și controlul programelor malteze de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere;

AH.  întrucât, la 8 noiembrie 2019, guvernul maltez a publicat un raport al Oficiului de reglementare a Programului pentru investitori individuali (PII) cu privire la o anchetă efectuată în cazul Chetcuti Cauchi Advocates, în calitate de agent PII; întrucât acest raport precizează, în rezumat, că analiza „nu a descoperit niciun semn de alertă care să sprijine, în totalitate sau parțial, acuzațiile invocate”(13);

AI.  întrucât compania Chetcuti Cauchi Advisors Ltd. a prezentat prima cerere cu rezultat pozitiv în cadrul noului program înființat pentru investitorii individuali din Malta și a fost promovată la statutul privilegiat de „agent autorizat” în 2016, „îndeplinind cerințele de calitate, fiabilitate și volum, stabilite de Identity Malta”; întrucât un material video promoțional pentru companie a fost filmat la Auberge de Castille, biroul prim-ministrului, în acesta figurând și secretarul parlamentar pentru cetățenie; întrucât, la 23 septembrie 2019, guvernul a suspendat licențele agenților pentru cetățenie nr. PII 001 și nr. PII 124, pe motiv că societatea a diseminat „informații înșelătoare”;

AJ.  întrucât utilizarea de către statele membre UE a „sistemelor de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori” prezintă riscuri grave pentru combaterea spălării banilor, subminează încrederea reciprocă și integritatea spațiului Schengen, permite admisia resortisanților țărilor terțe doar pe baza averii acumulate, și nu pe baza unor cunoștințe sau competențe utile sau din considerente umanitare, și constituie vânzarea efectivă a cetățeniei UE; întrucât Comisia a declarat în mod explicit că nu susține sistemele malteze de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori;

Reforma constituțională

AK.  întrucât Comisia de la Veneția, în avizul său privind Malta, adoptat în cadrul celei de a 117-a sesiuni plenare din 14-15 decembrie 2018(14), a prezentat o serie de propuneri de reforme constituționale;

AL.  întrucât Malta a început discuțiile privind un proces de reforme constituționale, sub supravegherea președintelui său, în care sunt implicate diferite forțe politice și societatea civilă, iar cele mai multe din acestea vor necesita o majoritate de două treimi în Parlament pentru a fi puse în aplicare; întrucât este în curs de desfășurare un proces de reformă care abordează rolul constituțional controversat al procurorului general și actualul sistem de numiri judiciare;

AM.  întrucât Parlamentul European și alte câteva instituții internaționale și-au exprimat, în mod repetat, îngrijorarea cu privire la imparțialitatea aplicării legii, la separarea puterilor și la independența sistemului judiciar din Malta, în special în ceea ce privește politizarea și lipsa de transparență în procesele de selecție și numire, cum ar fi pentru funcția de șef al poliției;

AN.  întrucât, la 17 iulie 2019, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii — Plan de acțiune” [COM(2019)0343], în urma mai multor rezoluții ale Parlamentului European(15) care au beneficiat de sprijin larg, propunând un mecanism cuprinzător și independent de monitorizare a situației în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (DSF), în fiecare an, în toate statele membre,

1.  este profund îngrijorat de integritatea și credibilitatea anchetelor privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia; ia act de răspândirea largă a percepțiilor negative privind acțiunile guvernului în acest sens, precum și de declinul încrederii și al credibilității instituțiilor; subliniază că încrederea incontestabilă în procesul de anchetă, atât a cetățenilor maltezi, cât și a comunității europene, are o importanță capitală; recunoaște progresele înregistrate în anchetarea asasinării lui Daphne Caruana Galizia; subliniază, cu toate acestea, că acest caz este încă deschis, deoarece investigațiile sunt în curs de desfășurare;

2.  subliniază faptul că trebuie eliminat, prin toate mijloacele, orice risc de compromitere a anchetelor, perceput sau real; subliniază, de asemenea, că acest risc persistă atât timp cât prim-ministrul rămâne în funcție;

3.  este profund îngrijorat de faptul că numeroase alte anchete referitoare la cazuri conexe de spălare de bani și corupție nu au avansat sau nici măcar nu au fost lansate, în special în ceea ce privește fostul șef de cabinet al prim-ministrului și fostul ministru al turismului; invită autoritățile malteze să lanseze și să facă progrese în astfel de anchete;

4.  solicită din nou implicarea deplină și continuă a Europol în toate aspectele legate de anchetarea acestei crime și în toate investigațiile conexe; solicită consolidarea implicării Europol, deoarece aceasta dă rezultate;

5.  regretă profund faptul că evoluțiile din Malta din ultimii ani au condus la amenințări grave și persistente la adresa statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale, inclusiv la libertatea mass-mediei, la independența poliției și a sistemului judiciar, precum și la libertatea de întrunire pașnică; regretă lipsa unor garanții constituționale corespunzătoare în ceea ce privește separarea puterilor;

6.  regretă faptul că, în ultimii ani, Comisia s-a abținut de la adoptarea unor măsuri concrete împotriva guvernului maltez, în ciuda apelurilor repetate ale Parlamentului European; îndeamnă noua Comisie să intre în dialog cu guvernul maltez în contextul cadrului privind statul de drept, fără alte întârzieri nejustificate;

7.  ia act de faptul că un proces de reformă care abordează rolul constituțional controversat al procurorului general și actualul sistem de numire și de dezvoltare a carierei magistraților, astfel cum a fost propus de Comisia de la Veneția, se află în etapele finale; îndeamnă parlamentul și guvernul maltez să pună în aplicare pe deplin toate recomandările restante ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO, în timp util;

8.  ia act de observațiile vicepreședintei Comisiei Europene, dna Jourová, potrivit cărora faptul că Malta nu a pus în aplicare reformele judiciare ar putea servi drept bază pentru declanșarea unei proceduri în temeiul articolului 7;

9.  ia act de faptul că protecția jurnaliștilor de investigație și a avertizorilor este în interesul vital al societății; invită autoritățile malteze să protejeze, în orice moment și cu orice preț, siguranța și mijloacele de subzistență ale jurnaliștilor și ale avertizorilor și, prin urmare, independența acestora;

10.  invită Emiratele Arabe Unite (EAU) să coopereze cu autoritățile malteze și europene și să se asigure că fondurile înghețate în conturile bancare ale societății 17 Black rămân înghețate până la efectuarea unei anchete aprofundate; invită Comisia și autoritățile malteze să utilizeze toate instrumentele de care dispun pentru a asigura cooperarea autorităților din EAU și asistența juridică adecvată în toate anchetele;

11.  reafirmă necesitatea instituirii iminente a unui mecanism al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, astfel cum a propus Parlamentul, sub forma unui pact interinstituțional pentru DSF, constând dintr-o evaluare independentă anuală, independentă, bazată pe dovezi, care analizează, în egală măsură, respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE de către toate statele membre ale Uniunii, cu recomandări specifice fiecărei țări (Raportul european privind DSF), care să fie urmată de o dezbatere interparlamentară și de un ciclu permanent de politici pentru DSF în cadrul instituțiilor UE(16); invită din nou Comisia să prezinte propuneri de evitare a așa-numitelor „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP);

12.  invită din nou guvernul Maltei să pună capăt sistemelor de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori și să comande o anchetă internațională independentă privind impactul pe care îl are această vânzare a cetățeniei și a dreptului de ședere asupra capacităților malteze de combatere a spălării banilor, asupra altor infracțiuni transfrontaliere și asupra integrității spațiului Schengen; invită Comisia să continue monitorizarea și evaluarea tuturor sistemelor existente de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori și să ia măsurile adecvate, astfel cum s-a propus în rezoluțiile anterioare; solicită Consiliului să dezbată această chestiune(17);

13.  invită Comisia să utilizeze toate instrumentele și procedurile de care dispune pentru a asigura respectarea deplină a legislației UE în ceea ce privește lupta împotriva spălării banilor (în special în ceea ce privește anchetarea și executarea legii în combaterea spălării banilor și independența autorităților competente), supravegherea bancară, independența sistemului judiciar, achizițiile publice și planificarea și dezvoltarea urbană; invită autoritățile malteze să respecte toate recomandările MONEYVAL;

14.  deplânge faptul că, în pofida apelurilor repetate, guvernul nu a înregistrat niciun progres în găsirea unei soluții pentru monumentul improvizat care solicită dreptatea pentru Daphne Caruana Galizia; invită prim-ministrul să pună capăt imediat distrugerii aproape cotidiene a memorialului improvizat de la Valletta;

15.  salută aprobarea de către Biroul Parlamentului a creării unui „premiu european Daphne Caruana Galizia pentru jurnalismul de investigație”, care să fie acordat anual pentru o activitate excepțională de jurnalism de investigație în Europa, și invită Biroul să finalizeze dispozițiile necesare cât mai curând posibil;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, precum și Președintelui Republicii Malta.

(1) JO C 482, 23.12.2016, p. 117.
(2) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.
(4) JO C 356, 4.10.2018, p. 29.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0204.
(6) Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000015/2019 adresată Comisiei – B8-0017/2019).
(7) https://rsf.org/en/malta
(8) Monitorul Civicus („People Power Under Attack”), 2019.
(9) Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL), Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului - Malta - Raport de evaluare reciprocă, a cincea rundă, iulie 2019
(10) GRECO, A cincea rundă de evaluare - Prevenirea corupției și promovarea integrității în administrațiile centrale (funcții executive înalte) și în agențiile de aplicare a legii - Raport de evaluare - Malta, 3 aprilie 2019.
(11) Comisia Europeană, Documente fiscale, Documentul de lucru nr. 76-2019 — Estimarea evaziunii fiscale internaționale în rândul persoanelor fizice, septembrie 2019.
(12) GRECO, A cincea rundă de evaluare — Prevenirea corupției și promovarea integrității în administrațiile centrale (funcții executive înalte) și în agențiile de aplicare a legii — Raport de evaluare — Malta, 3 aprilie 2019.
(13) Oficiul de reglementare a Programului pentru investitori individuali, Analiza cererilor PII prezentate de Chetcuti Cauchi Advocates, 8 noiembrie 2019.
(14) Malta - Aviz referitor la mecanismele constituționale și separarea puterilor, adoptat de Comisia de la Veneția la a 117-a sa sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2018).
(15) Rezoluția din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale - JO C 215, 19.6.2018, p. 162; Rezoluția din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale - Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.
(16) Rezoluția din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale - JO C 215, 19.6.2018, p. 162; Rezoluția din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale - Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.
(17) Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, Texte adoptate, P8_TA(2019)0240; Rezoluția Parlamentului European din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia - Texte adoptate, P8_TA(2019)0328; Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la vânzarea cetățeniei UE - Texte adoptate, P7_TA(2014)0038.


Inițiativa UE privind polenizatorii
PDF 176kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la Inițiativa UE privind polenizatorii (2019/2803(RSP))
P9_TA(2019)0104B9-0233/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2018 întitulată „Inițiativa UE privind polenizatorii” (COM(2018)0395),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la evaluarea intermediară a Strategiei UE în domeniul biodiversității(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune(3),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 1 iunie 2018, Comisia a lansat Inițiativa UE privind polenizatorii ca răspuns la solicitările Parlamentului European și ale Consiliului de a combate declinul polenizatorilor;

B.  întrucât s-au efectuat deja cercetări multiple cu privire la motivele declinului polenizatorilor; întrucât punerea în practică a rezultatelor acestei cercetări lasă mult de dorit;

C.  întrucât polenizatorii sălbatici joacă un rol vital în polenizarea culturilor; întrucât albinele melifere vin în completarea acestui rol;

D.  întrucât polenizarea realizată de albinele melifere completează doar, și nu înlocuiește, polenizarea realizată de o gamă largă de specii de insecte(4), inclusiv albine solitare, fluturi, sirfide și coleoptere;

E.  întrucât, la 11 octombrie 2019, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a făcut un apel urgent la intensificarea masivă a măsurilor de conservare a speciilor, ca răspuns la agravarea crizei biodiversității; întrucât UICN a rugat insistent guvernele lumii să oprească declinul speciilor și dispariția acestora din cauze antropice până în 2030, precum și să îmbunătățească starea de conservare a speciilor amenințate pentru a asigura redresarea generalizată a populațiilor până în 2050;

F.  întrucât polenizatorii oferă servicii ecosistemice esențiale directe și indirecte, precum polenizarea, combaterea dăunătorilor, menținerea calității solului și a apei și estetica peisajului;

G.  întrucât sunt necesare eforturi susținute pentru a garanta recunoașterea importanței polenizatorilor pentru productivitatea agricolă;

H.  întrucât, numai în Uniune, 78 % din florile sălbatice depind, cel puțin parțial, de polenizarea de către animale(5);

I.  întrucât există date și informații insuficiente cu privire la insectele polenizatoare, în afară de albine și fluturi;

J.  întrucât printre polenizatori se numără insecte, cum ar fi albinele, sirfidele, fluturii, fluturii de noapte, coleopterele, viespile și tripsii, ca și mamifere precum liliecii și păsări;

K.  întrucât sănătatea polenizatorilor este esențială pentru activitatea agricolă din Uniunea Europeană, dat fiind că 84 % dintre speciile de plante(6) și 76 % din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de insecte; întrucât aproape 15 miliarde EUR din producția agricolă anuală a UE pot fi atribuite direct polenizatorilor(7);

L.  întrucât polenizatorii reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății mediului înconjurător; întrucât statisticile și tendințele din întreaga Europă, deși uneori parțiale, indică un declin îngrijorător al populațiilor de polenizatori;

M.  întrucât este neîndoielnic că starea de conservare a fluturilor și a habitatelor lor de pășune semi-naturală este precară și ne permite să ne facem o idee și despre situația albinelor sălbatice, a sirfidelor, a fluturilor de noapte și a altor polenizatori;

N.  întrucât numai 56 de specii de polenizatori sunt protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele)(8), iar 67 % dintre evaluările realizate sunt nefavorabile;

O.  întrucât Parlamentul a lansat mai multe proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare pentru a studia declinul polenizatorilor și a concepe soluții concrete pentru a atenua depopularea îngrijorătoare a polenizatorilor(9);

P.  întrucât, pentru a proteja și reface în mod adecvat polenizatorii, ca trebui să se reducă foarte mult utilizarea pesticidelor dăunătoare pentru polenizatori și pentru hrana acestora;

Q.  întrucât utilizarea anumitor pesticide a fost asociată cu unele efecte ecologice negative, inclusiv cu riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru albinele sălbatice, care asigură polenizarea majorității culturilor din întreaga lume;

R.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare(10), utilizatorii profesioniști de pesticide trebuie să țină evidența utilizării pesticidelor timp de cel puțin 3 ani, precizând denumirea produsului fitosanitar, timpul și doza de aplicare, zona și cultura unde a fost folosit produsul;

S.  întrucât, în aprilie 2018, Uniunea a acceptat să interzică pe deplin utilizarea în exterior a substanțelor imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, cunoscute ca neonicotinoide;

T.  întrucât mai multe state membre au raportat derogări de urgență cu privire la utilizarea acestor neonicotinoide pe teritoriul lor; întrucât aceste notificări ar trebui să fie de bună calitate și făcute publice; întrucât Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, pentru aproximativ o treime din produsele pentru care au fost acordate autorizații de urgență, existau alternative; întrucât EFSA poate juca un rol în examinarea autorizațiilor de urgență(11);

U.  întrucât s-a demonstrat că utilizarea glifosatului este dăunătoare bacteriilor albinelor melifere, contribuind astfel la declinul polenizatorilor și la pierderea habitatului; întrucât unele fungicide pot dubla toxicitatea acută a insecticidelor(12);

V.  întrucât documentul de orientare al EFSA privind evaluarea riscurilor prezentate de produsele de protecție a plantelor asupra albinelor („Orientările EFSA din 2013 privind albinele”), aprobate în 2013, care reprezintă metodologia științifică cea mai actualizată de evaluare a riscurilor pesticidelor pentru Apis mellifera, Bombus spp. și albine solitare, nu a fost aprobat în totalitate de statele membre; întrucât această situație subminează aplicarea temeinică a criteriilor de aprobare din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, subminează îmbunătățirea protecției acestor specii;

W.  întrucât, pe lângă impactul insecticidelor asupra polenizatorilor, erbicidele cu spectru extins utilizate la nivelul peisajului, de exemplu ca erbicide preventive sau desicanți, distrug sursele de hrană ale polenizatorilor în afara perioadelor principale de înflorire a culturilor și contribuie la reducerea drastică a populației;

X.  întrucât, chiar dacă Orientările EFSA din 2013 privind albinele s-ar aplica integral, fluturii, fluturii de noapte și sirfidele tot ar rămâne neprotejați de regimul de autorizare a pesticidelor;

Y.  întrucât habitatele conectate ale polenizatorilor, cum ar fi zonele tampon, gardurile vii și căile navigabile ierboase, pot contribui la controlul eroziunii și, în general, la îmbunătățirea biodiversității și pot fi utile pentru îmbunătățirea calității alimentelor disponibile atât pentru albinele domestice, cât și pentru polenizatorii sălbatici;

Z.  întrucât multe habitate ale polenizatorilor au devenit deosebit de fragmentate, iar speciile specializate sunt tot mai amenințate de gestionarea defectuoasă a habitatelor și de schimbările climatice;

AA.  întrucât apariția, conservarea și refacerea zonelor de flori indigene, inclusiv în zonele urbane, sunt esențiale pentru sănătatea populațiilor de polenizatori sălbatici;

AB.  întrucât polenizatorii sălbatici și apicultorii din Europa oferă servicii de polenizare aproape complet gratuit; întrucât acest lucru contrastează puternic cu alte părți ale lumii, unde costul polenizării corespunde altor factori de producție agricolă, cum ar fi semințele, îngrășămintele și pesticidele;

AC.  întrucât polenizatorii aduc beneficii sociale și culturale sub formă de remedii, produse, artă și tradiții;

AD.  întrucât acest serviciu de polenizare în general gratuit vine în completarea polenizării făcute de polenizatorii sălbatici și este posibil doar pentru că pentru apicultori sursa principală de venituri este vânzarea mierii și a altor produse apicole; întrucât importurile de miere falsificată amenință baza economică a apiculturii în UE;

AE.  întrucât măsurile de agromediu nu au fost puse în aplicare în întreaga UE la o scară suficientă pentru a compensa pierderile habitatelor polenizatorilor și scăderea calității habitatelor; întrucât programele de înverzire nu au reușit să aducă îmbunătățiri semnificative;

AF.  întrucât introducerea unui indicator de impact asupra polenizatorilor a fost solicitată în pozițiile Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală în contextul propunerii de regulament privind planurile strategice PAC (COM(2018)0392);

AG.  întrucât introducerea unui indicator privind polenizatorii poate contribui la asigurarea unor procese decizionale optime și a unor cheltuieli publice mai eficiente, precum și la creșterea gradului de responsabilitate și de înțelegere a impactului politicilor și al legislației;

AH.  întrucât fertilizarea excesivă a culturilor contribuie la diminuarea numărului de plante cu flori care reprezintă o bază potențială de hrană pentru polenizatori;

AI.  întrucât emisiile de nitrați duc la eutrofizare și la creșterea ierburilor luxuriante, care iau locul ierburilor folositoare și florilor din covorul vegetal, ocupă o parte din pământul gol utilizat ca habitat de cuibărit de mulți polenizatori și generează o umbră joasă care creează un microclimat răcoros, nepotrivit pentru multe specii indigene,

Observații generale

1.  recunoaște valoarea adăugată a Inițiativei UE pentru polenizatori pentru stabilirea unor obiective strategice și a unui set de acțiuni care să fie întreprinse de UE și de statele sale membre pentru a proteja polenizatorii; salută munca depusă deja la nivel local pentru a proteja habitatele polenizatorilor;

2.  consideră, cu toate acestea, că inițiativa nu abordează într-o măsură suficientă numeroasele cauze ale declinului polenizatorilor, printre care se numără schimbarea destinației terenurilor, pierderea habitatelor și a conexiunilor dintre acestea, practicile de gospodărire intensivă a agriculturii, produsele de protecție a plantelor, poluarea mediului, efectele patogenilor și paraziților cum ar fi acarianul Varroa destructor, schimbările climatice și speciile alogene invazive(13); consideră că punerea în aplicare a „Priorității II: Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor” este deosebit de urgentă;

3.  consideră că polenizatorii sunt o componentă esențială a biodiversității și sunt indispensabili pentru reproducerea majorității speciilor de plante; recunoaște că scăderea populației de polenizatori afectează calitatea și cantitatea producției agricole și rentabilitatea economică pentru fermieri;

4.  subliniază importanța polenizatorilor pentru agricultură, amenințarea pentru producția alimentară reprezentată de declinul lor actual și necesitatea de a lua măsuri urgente, cu efect de transformare, pentru protejarea și refacerea polenizatorilor și a serviciilor acestora;

5.  subliniază că este foarte important să se adopte o abordare holistică și să se evalueze impactul măsurilor de politică existente pentru a combate în mod eficace declinul polenizatorilor din Uniune; subliniază că trebuie aplicat principiul precauției pentru a proteja polenizatorii in general, atât pe cei domestici, cât și pe cei sălbătici;

6.  subliniază că trebuie protejată diversitatea speciilor polenizatoare atât în Europa (inclusiv în cazul a aproximativ 2 000 de specii de albine sălbatice și alte insecte, inclusiv muște, coleoptere, fluturi de noapte și fluturi), cât și la nivel mondial;

7.  subliniază că este deosebit de important să se promoveze măsuri de încurajare a biodiversității atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, deoarece sănătatea și supraviețuirea polenizatorilor depind de existența unor habitate bogate în specii, care furnizează permanent alimente diverse, cum ar fi nectarul și polenul, într-o cantitate suficientă, precum și a unor habitate pentru cuibărire, împerechere și iernat;

8.  îndeamnă Comisia să integreze Inițiativa UE privind polenizatorii și rezultatele acesteia în elaborarea strategiei UE privind biodiversitatea pentru perioada de după 2020 și să transforme obiectivele inițiativei într-un program de acțiune la scară largă pentru polenizatori, alocând resurse suficiente în acest scop;

9.  solicită Comisiei să abordeze declinul polenizatorilor la nivel internațional și să pledeze pentru măsuri ferme de protejare a polenizatorilor și a habitatelor acestora la nivel mondial;

Biodiversitatea și practicile agricole

10.  subliniază că stimularea biodiversității, încurajând astfel crearea și calitatea habitatelor polenizatorilor pe terenurile agricole, trebuie să devină un obiectiv-cheie în dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), care trebuie să sprijine în special conservarea zonelor agricole de mare valoare naturală, crearea de rezerve pentru natură și reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor minerale, precum și să încurajeze policultura și rotația culturilor;

11.  constată că reducerea dependenței de pesticide este un obiectiv-cheie al Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor(14); subliniază că ar trebui stabilit un plan de reducere a pesticidelor cu ținte, obiective de etapă și calendare clare în fiecare plan de acțiune național al statelor membre adoptat în temeiul acestei directive, iar reducerea pesticidelor ar trebui să constituie un „indicator comun” pentru monitorizarea succesului; consideră că, după o evaluare corespunzătoare a impactului, în viitoarea revizuire a Directivei 2009/128/CE ar trebui incluse obiective obligatorii de reducere la nivelul întregii UE;

12.  invită Comisia să analizeze planurile naționale de acțiune revizuite adoptate în temeiul Directivei 2009/128/CE și să ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că statele membre tratează cu seriozitatea cuvenită obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și monitorizarea necesară în acest sens;

13.  invită Comisia și statele membre să asigure consultanță de înaltă calitate pentru fermieri, prin intermediul unor sisteme naționale și regionale de consiliere agricolă, cu privire la modalitatea de promovare și protejare a biodiversității și a polenizatorilor;

14.  reamintește că polenizarea este esențială pentru producția agricolă și, prin urmare, că sprijinul din primul pilon al PAC nu ar trebui să conducă la slăbirea sau pierderea serviciilor de polenizare; invită Comisia să aprobe doar planurile strategice unde elementele de condiționalitate relevante și programele ecologice din cadrul primului pilon țin seama așa cum se cuvine de acest factor;

15.  subliniază că numeroase programe naționale de dezvoltare rurală includ deja măsuri de promovare a biodiversității și de sprijinire a polenizatorilor; observă că, pentru ca astfel de programe și măsuri să fie continuate și extinse în continuare, este necesar, în primul rând, să se asigure o finanțare adecvată pentru al doilea pilon al PAC; subliniază că, în acest sens, este esențial să se țină seama de diversitatea regiunilor și a habitatelor, precum și de multitudinea diverșilor polenizatori, și că este necesară o abordare națională și regională;

16.  solicită Comisiei și statelor membre să accepte apelul Parlamentului de a introduce în PAC un indicator privind polenizatorii;

17.  subliniază că, în 2017, vânzările de insecticide(15) au crescut în 18 țări din UE în comparație cu 2016; este îngrijorat de faptul că, la categoria alte insecticide(16), s-au constat creșteri ale vânzărilor în 2017 față de 2016 în 9 din cele 13 țări pentru care au fost disponibile date defalcate și că Inițiativa privind polenizatorii nu consideră această tendință ca fiind relevantă;

18.  subliniază că în planurile strategice ale statelor membre elaborate în cadrul PAC ar trebui înscrise ca obiective și măsuri de favorizare a biodiversității și reducerea cantității de pesticide utilizate, iar reducerea pesticidelor și creșterea biodiversității ar trebui să devină „indicatori comuni” prin care să se monitorizeze succesul;

19.  subliniază că indicatorul în curs de elaborare care măsoară diversitatea și abundența polenizatorilor va permite să se evalueze performanțele PAC în acest domeniu;

20.  subliniază că, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în locul pesticidelor trebuie utilizate în primul rând metode nechimice de control al dăunătorilor, cu scopul de a proteja polenizatorii;

21.  solicită Comisiei să extindă interdicția impusă pentru imidacloprid, clotianidin și tiametoxam la toate pesticidele pe bază de neonicotinoide;

22.  invită Comisia să ceară sistematic avizul EFSA în cazurile în care statele membre acordă o autorizație de urgență pentru un pesticid, în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; consideră că este important ca EFSA să investigheze, de asemenea, efectul substituirii, precum și disponibilitatea unor metode nechimice;

23.  solicită Comisiei să se asigure că dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 sunt aplicate în mod corect și să garanteze, astfel, printre altele, un standard minim al notificărilor privind autorizațiile de urgență pentru pesticide, inclusiv necesitatea ca statele membre să furnizeze explicații complete și detaliate, și să facă publice aceste notificări; salută rolul EFSA în examinarea acestor derogări;

24.  subliniază că utilizatorii profesionali ai produselor de protecție a plantelor ar trebui să păstreze, timp de cel puțin trei ani, evidențe detaliate ale utilizării produselor, ale zonei și momentului utilizării acestora și ale dozei de aplicare; ia act de faptul că informațiile relevante înregistrate ar trebui puse la dispoziția autorității competente, la cerere, pentru a monitoriza respectarea normelor de ecocondiționalitate și pentru a monitoriza performanța PAC în ceea ce privește reducerea utilizării pesticidelor în întreaga UE;

25.  invită Comisia și statele membre să organizeze acțiuni de sensibilizare și să promoveze oportunitățile de finanțare din domeniu; subliniază că instrumentele și modelele comune pentru dezvoltarea de strategii și planuri privind polenizatorii, pe baza celor mai bune practici existente, vor încuraja adoptarea de măsuri suplimentare la nivel național, regional si local;

26.  invită Comisia și statele membre să vegheze la adoptarea de urgență a ansamblului orientărilor EFSA din 2013 privind albinele, inclusiv a cerințelor cu privire la toxicitatea cronică și la larve, precum și la alte specii decât albinele melifere;

27.  în așteptarea adoptării complete a Orientărilor EFSA privind albinele la nivelul UE, invită statele membre să își alinieze în consecință evaluările pesticidelor;

28.  invită Comisia să ceară de la EFSA un document de orientare privind pesticidele care să stabilească teste de aprobare prealabilă pentru a ocroti fluturii, fluturii de noapte și sirfidele;

29.  subliniază că în prezența habitatelor de polenizatori crește productivitatea terenurilor;

30.  invită Comisia să instituie limite pentru obiectivul PAC de creștere a productivității, să reglementeze practicile agricole intensive și să încurajeze utilizarea unor măsuri de înverzire care să îmbunătățească din punct de vedere calitativ și cantitativ habitatul și spațiul de furajare a polenizatorilor și să combată omogenizarea peisajelor europene;

31.  invită Comisia și statele membre să promoveze utilizarea pășunilor și a habitatelor pastorale, inclusiv a pășunilor împădurite și a altor sisteme agroforestiere, ca o condiție prealabilă esențială pentru crearea de substraturi pentru cuibărit, reproducere și iernat pentru polenizatori, în sinergie cu menținerea comunităților de pășuni cu mare valoare naturală rezervate pășunatului și formelor tradiționale de agricultură extensivă;

32.  subliniază, în acest sens, că rotația culturilor, utilizarea de varietăți rezistente și plivitul mecanic/controlul biologic al dăunătorilor vor contribui la refacerea habitatelor polenizatorilor, în timp ce câmpurile întinse cu monoculturi contribuie la declinul polenizatorilor;

33.  invită Comisia și statele membre să sprijine infrastructura ecologică care recreează și restaurează mozaicuri de habitate și conectivitatea funcțională pentru polenizatori în peisajele rurale și urbane;

34.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze menținerea unor garduri vii bine întreținute, precum și conceptul de zone tampon, inclusiv de liziere ierboase/înflorite de-a lungul căilor navigabile și zone cu înflorire perenă, ca măsuri de încurajare a biodiversității, pentru a proteja posibilitățile de furajare și habitatul pentru polenizatori și agenții de biocontrol, precum și pentru un control mai bun al eroziunii în zonele rurale, semiurbane și urbane;

35.  invită statele membre să sprijine includerea din timp pe lista UE a speciilor care prezintă un risc pentru polenizatori, să reacționeze rapid, să țină sub control și să elimine aceste specii, să sporească vigilența și să ia măsuri restrictive după ce se identifică vectorii de răspândire;

36.  invită Comisia să propună măsuri care să contribuie la combaterea presiunilor asupra polenizatorilor care pot decurge din abandonarea terenurilor agricole;

37.  subliniază că trebuie să se introducă măsuri de biosecuritate eficace pentru plantele de ghiveci și pământul de flori înainte de a le transporta pe distanțe mari și încurajează organismele publice responsabile cu gestionarea zonelor verzi să folosească plante locale, mărind astfel la maximum beneficiile pentru polenizatorii locali și reducând la minimum răspândirea speciilor alogene invazive;

38.  invită Comisia să stabilească criteriile necesare pentru a crea o etichetă ecologică a UE pentru plantele erbacee în ghiveci benefice pentru polenizatori care afișează locul de origine, sunt plasate într-un vas sustenabil, nu utilizează turba și nu conțin insecticide;

39.  invită Comisia și statele membre să sprijine sectorul apicol prin înăsprirea inspecțiilor la import pentru a evita importurile de miere contrafăcută și prin adoptarea de etichete obligatorii care să ateste originea mierii, precizând toate țările de proveniență, pentru amestecurile de miere;

40.  cere să se promoveze și să se dezvolte habitatele polenizatorilor în zonele urbane;

Cercetare, formare profesională și supraveghere

41.  insistă, în special în ceea ce privește albinele melifere (Apis mellifera), asupra rolului cercetării privind cauzele reducerii speranței de viață a mătcilor, care reprezintă un fenomen îngrijorător;

42.  consideră că este esențial să se sprijine elaborarea acelor orientări privind testarea care nu sunt încă disponibile, în special cu privire la toxicitatea acută și cronică pentru albinele solitare, toxicitatea cronică pentru bondari, efectele subletale, coexpunerea la compuși multipli (efecte cumulative și sinergice), precum și elaborarea de teste pentru alte specii de polenizatori;

43.  subliniază că rubrica privind cercetarea inițiativei nu conține nicio analiză a sistemelor bazate pe rezultate cu monitorizare integrată care s-ar putea dovedi utile, parțial prin faptul că acoperă nevoile de monitorizare, și care ar putea oferi stimulente relevante pentru fermieri; subliniază că astfel de sisteme pot fi testate și consolidate în cadrul diferitelor instrumente și politici financiare ale UE, inclusiv în cadrul PAC;

44.  invită Comisia și statele membre să crească finanțarea pentru cercetarea fundamentală și aplicată cu privire la polenizatori, ca și pentru dezvoltarea tratamentelor împotriva noilor boli, paraziți și viruși care îi afectează, și să investească în consolidarea și extinderea bazei de expertiză taxonomică, inclusiv prin intermediul Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare; cere să se pună un accent mai mare pe cercetarea pe teren și pe alți polenizatori în afară de albine melifere și fluturi;

45.  invită Comisia și statele membre să stabilească o monitorizare sistematică și standardizată în condiții reale a polenizatorilor sălbatici și a principalelor presiuni cu care se confruntă, pentru a înțelege bine amploarea declinului polenizatorilor și cauzele sale și pentru a putea evalua integral eficacitatea politicilor UE și naționale în domeniu;

46.  invită Comisia și statele membre să asigure integrarea în planurile strategice PAC a nevoilor de finanțare pentru monitorizarea polenizatorilor sălbatici, pentru a obține date fiabile în vederea creării unui indicator PAC referitor la polenizatori, în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul inițiativei UE privind polenizatorii;

47.  consideră că este oportun să se sprijine ecoinovarea(17) în agricultură și se încurajeze parteneriatele cu mediul academic și cooperarea cu cercetătorii din diferite ramuri pentru a sprijini dezvoltarea de pesticide cu risc scăzut care să nu fie dăunătoare pentru polenizatori;

48.  consideră că este necesar să se sprijine cercetarea privind tranziția agroecologică a agriculturii și dezvoltarea în continuare a unor metode de gestionare a dăunătorilor inofensive pentru polenizatori, cum ar fi, printre altele, tehnici adecvate de cultivare, rotația culturilor și fertilizarea echilibrată;

49.  invită Comisia și statele membre să sprijine știința cetățenilor, punând accentul pe înregistrarea și monitorizarea polenizatorilor și pe formarea apicultorilor pentru a promova la nivelul Uniunii supravegherea neintruzivă a albinelor, prin dezvoltarea unor indicatori de vitalitate a coloniilor;

o
o   o

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 35, 31.1.2018, p. 2.
(2) JO C 356, 4.10.2018, p. 38.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2019)0023.
(4) Garibaldi, L. A. et al, Wild Pollinators Enhance Fruit Set of Crops Regardless of Honey Bee Abundance („Polenizatorii sălbatici ajută plantele fructifere indiferent de numărul albinelor melifere”), 2013.
(5) Potts, S., et al., Status and Trends of European Pollinators („Situația și tendințele polenizatorilor europeni”). Key Findings of the STEP Project („Principalele constatări ale proiectului STEP”), Pensoft Publishers, Sofia, p. 72.
(6) Potts, S., et al., Status and Trends of European Pollinators („Situația și tendințele polenizatorilor europeni”). Key Findings of the STEP Project („Principalele constatări ale proiectului STEP”), Pensoft Publishers, Sofia, 72 pp.
(7) Gallai, N., et al., Economic Valuation of the Vulnerability of World Agriculture Confronted with Pollinator Decline („Evaluarea economică a vulnerabilității agriculturii mondiale confruntate cu declinul polenizatorilor”), Ecological Economics, 68:3, pp. 810-821.
(8) JO L 206, 22.7.1992, p. 7.
(9) În special sistemul și indicatorii UE de monitorizare a polenizatorilor; monitorizarea ecologică a utilizării pesticidelor folosind albinele melifere; măsurarea stării de sănătate a biodiversității cu ajutorul indicelui listei roșii; și elaborarea unui set de instrumente destinat agricultorilor pentru practici de combatere integrată a dăunătorilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
(10) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(11) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en
(12) Tsvetkov, N., Samson-Robert, O., Sood, K., Patel, H. S., Malena, D. A., Gajiwala, P. H., Maciukiewicz, P., Fournier, V., Zayed, A. (2017): „Chronic exposure to neonicotinoids reduces honey bee health near corn crops” (Expunerea cronică la neonicotinoide reduce sănătatea albinelor melifere în apropierea culturilor de porumb), Science, Vol. 356, numărul 6345, pp. 1395-1397, https://doi.org/10.1126/science.aam7470.
(13) Potts, S.G., et al., (2016), The Assessment Report of the Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services on Pollinators, Pollination and Food Production (Raportul de evaluare al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice cu privire la polenizatori, polenizare și producția alimentară), secretariatul Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, Bonn, Germania, 552 pp.
(14) Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, JO L 309, 24.11.2009, p. 71.
(15) Eurostat deține date pentru categoria insecticide și acaricide; există date suplimentare pentru diferite categorii de insecticide (piretroide, hidrocarburi clorurate, organofosfați, carbamați și oximo-carbamați și alte insecticide); disponibile la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
(16) Inclusiv neonicotinoidele.
(17) Comisia o definește ca orice inovație care are ca rezultat un progres semnificativ spre obiectivul dezvoltării durabile, prin reducerea impactului metodelor noastre de producție asupra mediului, creșterea rezistenței naturii la presiunile de mediu sau o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor naturale.


Modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență
PDF 172kWORD 53k
Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2019 referitoare la modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, la autonomizarea cetățenilor și la construirea unei societăți mai sănătoase (2019/2804(RSP))
P9_TA(2019)0105B9-0239/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 aprilie 2018 privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase (COM(2018)0233),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 aprilie 2004, intitulată „E-sănătatea - îmbunătățirea serviciilor de sănătate oferite cetățenilor europeni: un plan de acțiune pentru un spațiu european al e-sănătății” (COM(2004)0356),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 21 decembrie 2007: Planul de acțiune al inițiativei privind piețele-pilot în domeniul e-sănătății - Anexa I a comunicării „O inițiativă privind piețele-pilot pentru Europa” (COM(2007)0860), (SEC(2007)1730),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 2 iulie 2008 privind interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor de evidență electronică a datelor medicale [notificată cu numărul C(2008)3282](1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2008 privind telemedicina și beneficiile sale pentru pacienți, pentru sistemele de sănătate și pentru societate (COM(2008)0689),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2012 intitulată „Planul de acțiune privind e-sănătatea 2012-2020 - Asistență medicală inovatoare pentru secolul XXI” (COM(2012)0736),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune(2),

–  având în vedere Raportul special nr. 7/2019 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Acțiunile UE în domeniul asistenței medicale transfrontaliere: ambiții importante, dar este nevoie de o ameliorare a gestionării”,

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2019/243 a Comisiei din 6 februarie 2019 privind formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate(3),

–  având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor, denumit în continuare „RGPD”)(5),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2017 pe tema „Sănătatea în societatea digitală – realizarea de progrese în ceea ce privește inovarea bazată pe date în domeniul sănătății”(6),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase (O-000042/2019 – B9-0062/2019),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât apariția unor noi tehnologii creează atât oportunități, cât și provocări pentru dezvoltarea unei asistențe medicale mai bune; întrucât sistemele de sănătate și de asistență ale Europei se confruntă cu provocări majore în contextul îmbătrânirii societății, al creșterii speranței de viață și al reducerii constante a numărului de nașteri, care generează preocupări cu privire la sustenabilitatea furnizării în viitor a asistenței medicale; întrucât, pe de altă parte, apariția unor noi tehnologii creează noi oportunități; întrucât, în acest context, este necesară o schimbare de paradigmă către sisteme de sănătate proactive și cu capacitate de reacție, în care obiectivul prioritar este menținerea unei stări bune de sănătate, mai degrabă decât gestionarea bolilor;

B.  întrucât cheltuielile cu asistența medicală cresc rapid și reprezintă 9,6 %(7) din PIB-ul UE în ansamblu; întrucât sistemele de sănătate trebuie să sporească la maximum eficacitatea și eficiența serviciilor de sănătate și de asistență pe termen lung, cu caracter accesibil, rezistent și sustenabil, și să asigure un acces echitabil la acestea, să dezvolte noi servicii în concordanță cu evoluția societății, să garanteze o funcționare fără sincope a tuturor serviciilor și furnizorilor, precum și să aducă îmbunătățiri de reală importanță pentru pacienți și nevoile în schimbare și în creștere ale acestora în materie de sănătate și de asistență medicală, ținând seama de diferențele dintre pacienți în ceea ce privește conectivitatea la internet, competențele digitale și alfabetizarea în domeniul sănătății;

C.  întrucât soluțiile digitale inovatoare pentru sănătate și asistență medicală pot stimula prevenirea bolilor și promovarea unui stil de viață sănătos, pot îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și pot pregăti terenul pentru modalități mai eficiente de organizare și furnizare a serviciilor de sănătate și de asistență medicală;

D.  întrucât datele privind sănătatea cetățenilor UE sunt un catalizator esențial pentru transformarea digitală și trebuie protejate strict împotriva utilizării necorespunzătoare; întrucât disponibilitatea datelor variază foarte mult de la un stat membru la altul și întrucât, din cauza lipsei interoperabilității și a fragmentării pieței între sistemele de sănătate, cetățenii încă nu pot beneficia pe deplin de piața unică digitală;

E.  întrucât digitalizarea asistenței medicale nu se va limita la o mai mare utilizare a aplicațiilor mobile în domeniul sănătății, ci va include, de asemenea, extragerea de date, adică analiza seturilor mari de date care servește drept bază pentru inteligența artificială (IA) și pentru învățarea automată;

F.  întrucât organizarea și furnizarea serviciilor de asistență medicală și socială intră în responsabilitatea statelor membre; întrucât Uniunea poate sprijini cooperarea dintre statele membre pentru promovarea sănătății publice și a prevenirii bolilor, pentru îmbunătățirea complementarității serviciilor lor de sănătate la nivel transfrontalier, precum și pentru susținerea și facilitarea cercetării și dezvoltării în domeniul sănătății inteligente în Europa;

G.  întrucât așteptările și dorința pacienților de a-și monitoriza sănătatea sunt din ce în ce mai mari, la fel ca nevoia de a-i autonomiza pe cetățeni în ceea ce privește sănătatea lor prin furnizarea de servicii axate pe utilizatori și prin modalități mai preventive, personalizate și reactive prin care oamenii să interacționeze cu serviciile de sănătate și cu cadrele medicale;

H.  întrucât digitalizarea progresivă a societății va determina din ce în ce mai mult pacienții, îngrijitorii și cadrele medicale și, eventual, toți actorii din lanțul asistenței medicale să se confrunte cu provocările legate de utilizarea tehnologiei informației și a infrastructurii digitale a fișelor pacienților, ridicând probleme de securitate a datelor cu caracter personal și de confidențialitate;

I.  întrucât datele personale privind sănătatea au un caracter deosebit de sensibil și ar trebui să facă obiectul unor cerințe etice stricte și consimțământului în cunoștință de cauză al cetățenilor cu privire la colectarea, prelucrarea, utilizarea și stocarea lor;

J.  întrucât încrederea cetățenilor în siguranța și confidențialitatea colectării, prelucrării, utilizării și stocării datelor lor personale privind sănătatea este extrem de importantă;

K.  întrucât nivelurile de implementare și utilizare a sistemelor digitale de sănătate diferă între statele membre, de exemplu în ceea ce privește utilizarea tehnologiei la zi, infrastructura de sprijin pentru transformarea digitală și utilizarea fișelor medicale electronice în serviciile de asistență medicală;

L.  întrucât crearea unui spațiu european al datelor medicale este inclusă în scrisoarea de misiune a comisarei pentru sănătate, în scopul de a promova schimbul de date medicale și a sprijini cercetarea cu privire la noi strategii de prevenire, precum și cu privire la tratamente, medicamente, dispozitive medicale și rezultate;

M.  întrucât știința, cercetarea și inovarea joacă un rol vital în competitivitatea și reziliența Europei; întrucât progresele exponențiale în materie de disponibilitate a datelor și de calcul stimulează inițiativele de cercetare pentru a înțelege, a preveni și a trata bolile și afecțiunile medicale; întrucât tehnicile de gestionare a datelor pot contribui la identificarea lacunelor, a riscurilor, a tendințelor și a tiparelor în domeniul îngrijirii într-un mod complementar sau mai eficace;

N.  întrucât oamenii din păturile sociale mai joase tind să aibă nevoi mai mari în materie de sănătate și sunt și mai expuși la excludere în urma digitalizării asistenței medicale,

Observații generale

1.  salută Comunicarea Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, care își propune să promoveze sănătatea, să prevină și să controleze bolile, să contribuie la tratarea nevoilor neacoperite ale cetățenilor, să reprezinte o oportunitate de îmbunătățire a sustenabilității sistemelor de sănătate și să faciliteze accesul egal și necostisitor al cetățenilor la asistență medicală de înaltă calitate, prin utilizarea judicioasă a inovațiilor digitale;

2.  evidențiază că, deși sănătatea digitală are un mare potențial, ea prezintă totuși numeroase probleme nerezolvate în ceea ce privește confidențialitatea, securitatea și siguranța;

3.  subliniază că, pentru a beneficia pe deplin de potențialul instrumentelor digitale de sănătate, este extrem de important să se implementeze componente digitale de sănătate, ținând seama pe deplin de confidențialitatea, securitatea și corectitudinea datelor, într-un mod care integrează nevoile pacienților;

4.  remarcă faptul că respectarea legislației UE privind protecția datelor ar trebui să fie condiția prealabilă a acestei transformări digitale a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale;

5.  consideră că măsurile propuse de Comisie pot contribui nu numai la furnizarea de asistență medicală mai preventivă, personalizată și reactivă cetățenilor europeni, la consolidarea eficienței, sustenabilității și rezilienței sistemelor de sănătate și de asistență medicală din Europa și a accesului echitabil la ele, ci și la stimularea creșterii și la promovarea industriei europene în domeniu, în special contribuind la valorificarea la maximum a potențialului pieței unice digitale, cu o implementare pe scară mai largă a produselor și serviciilor digitale în domeniul sănătății și al asistenței medicale, dar și dezvoltarea de servicii noi, în special pentru zonele izolate și greu accesibile, unde în prezent se înregistrează un deficit de cadre medicale și servicii neadecvate;

6.  consideră că transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență medicală trebuie să sprijine serviciile orientate către cetățeni, precum și autonomizarea cetățenilor pentru a juca un rol mai activ în prevenirea bolilor și promovarea sănătății, precum și în serviciile de sănătate și de asistență medicală, răspunzând nevoilor cetățenilor; este, de asemenea, de părere că această transformare ar trebui să permită schimbul de informații în rândul personalului medical implicat, atunci când pacientul își dă consimțământul, în conformitate cu cadrul relevant al UE privind protecția datelor, în legătură cu fișele pacienților, rețetele electronice, rezultatele testelor de laborator, imagistica medicală și rapoartele de externare; subliniază, în același timp, că nevoile pacienților care nu sunt în măsură să țină pasul cu transformarea digitală nu trebuie ignorate; reliefează, totodată, că sănătatea digitală nu ar trebui să constituie o cale către servicii de îngrijire dezumanizate;

7.  consideră că este necesar ca organizațiile și rețelele cetățenilor, precum și sistemele de sănătate publică să ocupe un rol-cheie în guvernanța și elaborarea politicilor privind serviciile digitale de sănătate și asistență medicală la nivel regional, național și european; subliniază, în acest context, importanța cooperării și a interconectării dintre bazele de date ale unităților medicale;

8.  consideră că sistemele de sănătate publică sunt autoritățile cele mai în măsură să gestioneze și/sau să supravegheze colectarea, anonimizarea și pseudonimizarea, păstrarea și exploatarea datelor medicale, protejând viața privată a pacienților, precum și eficiența, accesibilitatea și sustenabilitatea sectorului sănătății și al îngrijirilor medicale; consideră că anonimizarea și pseudonimizarea permit utilizarea datelor sensibile în cercetarea medicală, remarcând, totodată, că tehnicile de pseudonimizare permit reidentificarea donatorilor de date în cazurile în care sănătatea lor este în pericol; invită Comisia să sprijine proiectele care vizează dezvoltarea acestor tehnici, precum și tehnologiile necesare pentru a crea date sintetice pentru antrenarea algoritmilor în domeniul IA;

9.  subliniază că datele medicale anonimizate și pseudonimizate ar putea fi utilizate în cercetarea științifică în domeniul sănătății pentru a aplica politici de sănătate bazate pe dovezi și pentru o mai bună înțelegere a bolilor și depistarea timpurie a evenimentelor care amenință sănătatea publică, respectând simultan dreptul pacientului la confidențialitate;

10.  subliniază că este necesară o propunere a Comisiei privind schimbul de informații și guvernanța datelor, pentru a aborda implicațiile pentru sistemele naționale de sănătate;

Necesitatea de a asigura accesul la datele medicale cu caracter personal și de a le partaja, aplicând în mod riguros normele RGPD

11.  subliniază că cetățenii au dreptul de a-și accesa și de a-și partaja datele medicale cu caracter personal, în conformitate cu RGPD, și că au dreptul să solicite ca aceste date să fie disponibile prompt și într-un format ușor de înțeles; atrage atenția că RGPD, adoptat recent, îmbunătățește dreptul pacienților de a avea acces la informații despre sănătatea lor și de a-și proteja viața privată; observă că scopul unui sistem bazat pe pacienți este de a îmbunătăți sănătatea cetățenilor și că serviciile naționale de sănătate trebuie să garanteze astfel de sisteme spre binele comun;

12.  consideră că, având în vedere caracterul sensibil al datelor medicale, sunt necesare măsuri speciale pentru a evita nu numai atacurile cibernetice, ci și utilizarea inadecvată a acestor date de către serviciile din domeniu;

13.  recunoaște că există interese economice semnificative implicate în exploatarea datelor din sectorul sănătății și al asistenței medicale; invită, așadar, Comisia și statele membre să definească clar responsabilitățile privind guvernanța datelor;

14.  regretă că, în prezent, numeroși cetățeni din Europa au acces electronic limitat sau nu au niciun fel de acces electronic la datele lor medicale personale, în special în cazul asistenței medicale transfrontaliere;

15.  invită Comisia să îmbunătățească în continuare securitatea cibernetică, reducând astfel riscul de încălcare a vieții private și de utilizare neautorizată a datelor medicale în Uniune;

16.  este de acord cu opinia Comisiei conform căreia cetățenii ar trebui să aibă acces sigur la un registru electronic global al datelor lor medicale și că aceștia ar trebui să-și mențină controlul asupra datelor medicale personale și să le poată comunica în siguranță părților autorizate, interzicându-se, în același timp, accesul neautorizat, în conformitate cu legislația privind protecția datelor;

17.  invită Comisia să promoveze, în continuare, cooperarea dintre autoritățile statelor membre din domeniul sănătății în vederea conectării la infrastructura digitală publică e-sănătate, pentru a extinde utilizarea acesteia și a asigura, de asemenea, interoperabilitatea sistemelor de evidență electronică a datelor medicale ale statelor membre, prin sprijinirea elaborării și adoptării unui format european de schimb electronic al dosarelor medicale, ținând cont de multilingvismul din UE, precum și de utilizatorii cu dizabilități, în special când pacienții recurg la asistența medicală transfrontalieră, format care, pentru a servi interesele pacienților, ar trebui să furnizeze informații cât mai vaste cu privire la starea sănătății;

18.  reliefează importanța monitorizării aplicării în domeniul sănătății a RGPD și a Regulamentului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă(8);

19.  invită Comisia și statele membre să împărtășească cele mai bune practici în privința schimbului de date medicale, precum cele deja existente pentru tratamentele medicale, serviciile preventive sau cercetare, punând un accent puternic pe viața privată a cetățenilor, și să elaboreze standarde și sisteme de certificare/acreditare recunoscute reciproc la nivel european, inclusiv audituri privind securitatea și securitatea datelor;

20.  invită autoritățile din domeniul sănătății din statele membre să utilizeze instrumentele de finanțare ale UE, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european pentru investiții strategice, cu scopul de a implementa sisteme interoperabile de evidență electronică a datelor medicale, la nivel național și regional, care le vor permite cetățenilor să aibă acces la datele lor medicale personale, și de a realiza investiții în construirea de infrastructuri solide și mai fiabile, care să sprijine transformarea digitală și să contribuie la reducerea decalajului digital dintre toate statele membre; solicită ca beneficiile generate de digitizarea și de digitalizarea dosarelor medicale să fie folosite pentru a contribui la îmbunătățirea accesului și a calității asistenței medicale atât în zonele urbane, cât și în cele rurale;

21.  invită Comisia și statele membre să sprijine proiecte care utilizează date din „lumea reală” și să elaboreze criterii pentru calitatea datelor colectate într-un mediu necontrolat pentru ca datele din „lumea reală” să contribuie la obținerea unor rezultate pozitive în materie de sănătate; în acest context, invită, de asemenea, Comisia să elaboreze orientări pentru a promova utilizarea secundară a datelor în cercetare și să asigure un acces echitabil, transparent și nediscriminatoriu la date în întreaga Europă;

22.  cere Comisiei și statelor membre să utilizeze date din „lumea reală” pentru deciziile de reglementare privind medicamentele, pentru a completa probele din studiile clinice controlate randomizate;

23.  invită Comisia să inițieze un amplu proces european de reflecție asupra aspectelor etice ale transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență, implicând în mod activ cetățenii și toți ceilalți actori din lanțul de asistență medicală, în vederea elaborării de standarde și reglementări etice pentru a proteja drepturile cetățenilor, asigurând în același timp securitatea cercetătorilor și a industriei tehnologiei medicale, în special în ceea ce privește utilizarea datelor medicale și IA;

24.  invită Comisia și statele membre să le asigure celor care prelucrează date medicale personale formări adecvate și programe de dezvoltare a competențelor în materie de confidențialitate și securitate a datelor, care să respecte standardele și tehnicile predominante de prelucrare a datelor; invită, în plus, Comisia să inițieze o campanie educațională la nivelul UE cu privire la avantajele și mecanismele schimbului de date în domeniul sănătății pentru a combate ideile preconcepute și a sprijini acțiunile prezentate în comunicarea sa privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale;

Necesitatea unor date mai bune privind sănătatea

25.  consideră că trebuie să crească calitatea datelor medicale, să se standardizeze colectarea datelor, să se promoveze interoperabilitatea registrelor europene ale bolilor și să se promoveze analiza datelor, prin utilizarea calculului și a modelizării de înaltă performanță, asigurându-se protecția datelor confidențiale sau sensibile;

26.  subliniază importanța standardizării în materie de reglementare a dispozitivelor medicale, cum ar fi dispozitivele de m-sănătate și de e-sănătate, asigurând acuratețea și precizia datelor pe care le utilizează;

27.  invită Comisia să creeze o platformă pentru autoritățile competente, organismele notificate și industria farmaceutică și a tehnologiei medicale în ceea ce privește aplicarea Regulamentului privind dispozitivele medicale(9) în terapii digitale și produse combinate, acordând o atenție deosebită nevoilor întreprinderilor nou-înființate și ale IMM-urilor;

28.  invită Comisia să intensifice coordonarea la nivel european în vederea sprijinirii punerii în aplicare a schimbului și conectării securizate de date genomice și de alte date medicale cu scopul de a promova progresele cercetătorilor și medicina personalizată, în vederea identificării celor mai bune tratamente, asigurând conformitatea deplină cu legislația privind protecția datelor și cu principiile etice;

29.  invită Comisia să procedeze, împreună cu statele membre și instituțiile acreditate, la testarea unor aplicații specifice pentru un schimb transfrontalier foarte sigur al datelor medicale pentru cercetare și politicile din domeniul sănătății, cu scopul de a îmbunătăți prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolilor pentru a ajuta sistemele de sănătate să facă față dificultăților actuale și viitoare;

30.  consideră că trecerea la digitalizare constituie o oportunitate de a lansa un program ambițios de consolidare a capacităților pentru cetățeni, de a îmbunătăți accesul la asistență medicală, în special în zonele rurale, și de a stimula oportunitățile industriale în domeniul tehnologiei și al inovării legate de îmbătrânirea în condiții bune de sănătate; consideră, de asemenea, că promovarea dezvoltării competențelor pentru introducerea și utilizarea efectivă a produselor și serviciilor medicale inteligente este de cea mai mare importanță la toate nivelurile lanțului valoric al sănătății (pacienți, cadre medicale, organisme de reglementare, contribuabili și autorități);

31.  este de părere că asigurarea unui mediu de reglementare adecvat scopului este un element esențial pentru a proteja sănătatea publică și a asigura accesul la medicamente de înaltă calitate; consideră, totodată, că utilizarea efectivă a sistemelor informatice va îmbunătăți eficiența reglementării în întreaga Europă; îndeamnă Comisia, prin urmare, să optimizeze cadrul european de reglementare prin armonizarea proiectelor normative telematice axate pe calitatea, interoperabilitatea și interdependența datelor în cadrul european de reglementare;

32.  crede că dezvoltarea unui cadru comun de armonizare a colectării, stocării și utilizării datelor medicale în UE ar putea îmbunătăți calitatea cercetării și a serviciilor de sănătate oferite cetățenilor, facilitând și accesul universal;

Necesitatea unor instrumente digitale mai bune

33.  consideră că trebuie să fie îmbunătățite promovarea sănătății, prevenirea bolilor și furnizarea serviciilor integrate pe baza nevoilor persoanelor, în special în eventualitatea unor pandemii, și că Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) ar trebui să joace un rol central în aceste eforturi; solicită dezvoltarea unor soluții digitale și a unor instrumente adaptate, legate de o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a evita apariția unor penurii de medicamente;

34.  consideră că instrumentele medicale digitale, cum ar fi cardurile portabile cu informațiile pacienților, ar putea răspunde provocărilor legate de accesibilitatea informațiilor din domeniul sănătății și de alfabetizarea în acest domeniu, ambele fiind aspecte esențiale pentru promovarea sănătății, o mai bună prevenire a bolilor și o gestionare mai eficientă a bolilor; consideră că asemenea instrumente, atunci când sunt create cu contribuția cadrelor medicale corespunzătoare, a cetățenilor și a utilizatorilor finali și sunt în conformitate cu toate actele legislative relevante, permit obținerea de informații mai precise și mai complete, ceea ce promovează dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase și a activităților de prevenire, precum și susținerea deciziilor în materie de sănătate și respectarea tratamentelor de către pacienți;

35.  evidențiază importanța menținerii rolului național/regional în organizarea sistemelor de sănătate și de îngrijire, inclusiv prin utilizarea de soluții și instrumente digitale, deoarece acestea au un mare potențial de a îmbunătăți nu numai calitatea, echitatea și sustenabilitatea serviciilor de sănătate, ci și sănătatea și bunăstarea cetățenilor, facilitând, de asemenea, autonomizarea pacienților;

36.  subliniază importanța furnizării de informații pacienților și a sprijinirii lor în luarea deciziilor importante legate de sănătatea proprie; atrage atenția că platformele digitale trebuie să fie ușor de utilizat, accesibile din punct de vedere digital și trebuie să ofere informații fără obstacole și în mai multe limbi pacienților și cadrelor medicale;

37.  invită Comisia să sprijine digitalizarea agențiilor de reglementare și să colaboreze cu actorii relevanți, în special cu sistemele naționale de sănătate, pentru a sprijini intensificarea cooperării la nivel transfrontalier și a extinde implementarea modelelor digitale de asistență, a modelelor de asistență la domiciliu și a tehnologiilor de asistență la domiciliu adaptate pentru vârstnici, fără a aduce atingere competențelor statelor membre; consideră, în acest context, că rețelele europene de referință pot fi instrumente excelente pentru a demonstra modul în care sănătatea digitală poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor medicale și a stării de bine la nivel transfrontalier, deoarece acestea oferă un mediu fiabil în care cadrele medicale și pacienții deja colaborează și fac schimb de date medicale la nivel transfrontalier pentru a-și atinge obiectivele;

38.  invită Comisia și statele membre să se asigure că personalul din domeniul sănătății își îmbunătățește competențele și aptitudinile necesare pentru a colecta, a analiza și a proteja datele medicale, inclusiv prin definirea unor cerințe de formare în domeniul sănătății digitale pentru cadrele medicale, prin crearea de centre de excelență pentru formarea pe tot parcursul vieții pentru competențe digitale specifice, prin intensificarea schimburilor de bune practici relevante, prin posibila armonizare a formărilor și prin consolidarea capacității organismelor de reglementare de a evalua produsele și serviciile medicale inteligente într-un mediu tehnologic în evoluție rapidă;

39.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale competente pentru a dezvolta rețele de educare a cetățenilor cu privire la utilizarea asistenței medicale digitale, permițând accesul universal și echitabil; consideră că, pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să se îmbunătățească interoperabilitatea sistemelor și competențele utilizatorilor, asigurându-se cea mai ridicată protecție a datelor sensibile, cu instrumentele și mecanismele furnizate de sistemele publice de sănătate;

40.  invită Comisia și statele membre să vegheze ca toate măsurile ce îmbunătățesc competențele digitale ale cetățenilor, accesul la datele lor medicale și utilizarea acestora să ia în considerare grupurile sensibile, cum ar fi cetățenii mai în vârstă, persoanele excluse din societatea informațională și persoanele cu dizabilități;

41.  consideră că ar trebui să se ajungă la un echilibru în favoarea cetățenilor între utilizarea instrumentelor digitale și consultarea directă a cadrelor medicale; consideră, în plus, că accesul securizat la datele medicale și schimbul transfrontalier al acestor date ar constitui un pas înainte;

42.  consideră că pacienții ar trebui să beneficieze de cele mai recente informații despre medicamentele lor; îndeamnă, așadar, Comisia să elaboreze informații electronice suplimentare despre produse, inclusiv să utilizeze broșuri electronice, pentru a îmbunătăți eficiența în materie de reglementare și a le oferi pacienților informații actualizate privind medicamentele;

43.  invită Comisia să sprijine statele membre și autoritățile regionale în eforturile lor de sensibilizare cu privire la achizițiile publice inovatoare și la oportunitățile de a investi în transformarea digitală a sectorului sănătății și asistenței publice, precum și de mobilizare a investițiilor publice și private pentru implementarea la scară largă a asistenței integrate, digitale și orientate asupra persoanei;

44.  cere Comisiei și statelor membre să sprijine extinderea proiectelor-pilot și a proiectelor demonstrative în domeniul sănătății inteligente pentru accelerarea curbelor de învățare;

45.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a înființa un centru european de inovare în domeniul sănătății inteligente pentru a evalua și a promova inițiativele în domeniul sănătății inteligente și a oferi o platformă pentru toți actorii din lanțul de sănătate în vederea creării de consorții în scopul de a realiza proiecte ambițioase de mari dimensiuni;

46.  invită Comisia și statele membre să promoveze schimbul de bune practici și dovezi legate de primii utilizatori ai soluțiilor inovatoare în domeniul asistenței medicale, în special prin utilizarea la capacitate maximă a proiectelor INTERREG Europe și a Platformei sale de învățare în materie de politici;

47.  invită Comisia să monitorizeze în permanență, să stabilească valori de referință și să promoveze schimbul de bune practici între statele membre și regiuni pentru a stimula realizarea de reforme eficace și a urmări progresele înregistrate înspre o asistență medicală bazată pe valoare și sisteme de sănătate sustenabile;

48.  invită Comisia să sprijine statele membre în crearea și implementarea de strategii de urgență pentru a soluționa posibilele indisponibilități temporare sau permanente ale datelor medicale în urma unui accident sau a unui atac asupra infrastructurii, a sistemelor sau a programelor informatice utilizate pentru colectarea, prelucrarea sau stocarea datelor respective;

49.  sprijină eforturile ECDC de a dezvolta strategii pentru o mai bună utilizare a sistemelor informatice existente, de a utiliza date pentru a limita răspândirea bolilor infecțioase și de a ajuta statele membre să colecteze și să prelucreze date;

50.  subliniază că o tranziție de succes către asistența medicală digitală va necesita un leadership politic puternic, o viziune pe termen lung și investiții susținute atât la nivel național, cât și la nivel european;

51.  invită Comisia și statele membre să stabilească un calendar clar al modificărilor planificate pentru a crea o Europă a sănătății digitale, cu evaluări la jumătatea perioadei și obiective de atins;

52.  invită Comisia și statele membre să pună în aplicare recomandările Comisiei din februarie 2019 privind formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate;

53.  invită Comisia să includă aceste recomandări în propunerea privind un spațiu european al datelor medicale;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 190, 18.7.2008, p. 37.
(2) JO L 194, 19.7.2016, p. 1.
(3) JO L 39, 11.2.2019, p. 18.
(4) JO L 88, 4.4.2011, p. 45.
(5) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(6) JO C 440, 21.12.2017, p. 3.
(7) În 2017: OCDE/UE (2018), Health at a Glance: Europa 2018: State of Health in the EU Cycle (Sănătatea pe scurt: Europa 2018: Ciclul „Starea sănătății în UE”), OECD Publishing, Paris.
(8) Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).
(9) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate