Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2503(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0056/2020

Dezbateri :

PV 16/01/2020 - 4.2
CRE 16/01/2020 - 4.2

Voturi :

PV 16/01/2020 - 6.2

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0012

Texte adoptate
PDF 138kWORD 49k
Joi, 16 ianuarie 2020 - Strasbourg
Nigeria, în special recentele atacuri teroriste
P9_TA(2020)0012RC-B9-0056/2020

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2020 referitoare la Nigeria, în special la recentele atacuri teroriste (2020/2503(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Nigeria, cea mai recentă fiind cea din 18 ianuarie 2018(1),

–  având în vedere declarația din 24 decembrie 2019 atribuită purtătorului de cuvânt al Secretarului General al ONU privind Nigeria,

–  având în vedere raportul din 25 noiembrie 2019 al trimisului special pentru promovarea libertății religioase sau de convingeri în afara Uniunii Europene,

–  având în vedere declarația din 2 septembrie 2019 de la finalul vizitei în Nigeria a raportoarei speciale a ONU pentru execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare cu privire la vizita sa în Nigeria,

–  având în vedere declarația de presă a Consiliului de Securitate al ONU privind actele de terorism din nord-estul Nigeriei din 31 iulie 2019,

–  având în vedere declarația din 29 iulie 2018 a purtătorului de cuvânt al VP/ÎR privind atacurile teroriste comise de Boko Haram în Borno, în nord-estul Nigeriei,

–  având în vedere capitolul privind Nigeria din raportul Human Rights Watch pe 2019,

–  având în vedere observațiile finale din 29 august 2019 ale Comitetului pentru Drepturile Omului cu privire la Nigeria, în lipsa celui de-al doilea său raport periodic,

–  având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și discriminare pe bază de religie și credință,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere din 2013,

–  având în vedere decernarea în 2005 a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European apărătoarei drepturilor omului Hauwa Ibrahim,

–  având în vedere indicele global al terorismului pe 2019,

–  având în vedere scrisoarea referitoare la restricțiile care afectează acțiunile umanitare în nord-estul Nigeriei adresată VP/ÎR și comisarului pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor de către președintele Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere Constituția Republicii Federale Nigeria, în special prevederile acesteia din capitolul IV privind protecția libertății religioase și dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie,

–  având în vedere Convenția ONU din 1989 privind drepturile copilului, ratificată de Nigeria în aprilie 1991,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 1979,

–  având în vedere Acordul de la Cotonou,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât situația de securitate din Nigeria s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, ceea ce reprezintă o amenințare gravă la adresa securității regionale și internaționale; întrucât încălcările drepturilor omului și crimele în masă sunt larg răspândite, în special în regiunea de nord-est a țării; întrucât din 2009 în Nigeria au fost ucise peste 36 000 de persoane de către mișcarea insurgentă Boko Haram;

B.  întrucât țara se află în cel de-al zecelea an de conflict armat regionalizat; întrucât extremismul violent și activitățile teroriste, în special, sunt în creștere, iar grupările jihadiste precum Boko Haram și Statul Islamic din provincia Africa de Vest (ISWAP) au o putere și o influență crescândă; întrucât din 2009 Boko Haram a atacat cu regularitate tot mai mare poliția și armata nigeriană, politicienii, școlile, clădirile religioase, instituțiile publice și civilii; întrucât cea mai mare parte a victimelor sunt musulmani;

C.  întrucât Nigeria se află pe locul al treilea din 163 de țări în indicele global al terorismului după Irak și Afganistan, clasându-se pe locul al treilea pe lista țărilor celor mai afectate de terorism;

D.  întrucât situația de securitate s-a înrăutățit ca urmare a escaladării violenței religioase și etnice în anumite părți ale țării, inclusiv ca urmare a conflictului pentru resurse funciare și apă care se desfășoară în zona agricolă centrală între agricultori și păstorii nomazi;

E.  întrucât se crede că ISWAP deține în prezent în captivitate zeci de persoane, inclusiv lideri creștini, membri ai forțelor de securitate și lucrători umanitari;

F.  întrucât populația Nigeriei, cea mai mare din Africa, este compusă în mod aproape egal din musulmani și creștini; întrucât în această țară se află cea mai mare comunitate creștină din regiune, aproape 30 de milioane de creștini locuind în nordul Nigeriei; întrucât rivalitatea istorică dintre nordul predominant musulman și sudul creștin s-a intensificat dramatic odată cu răspândirea Islamului radical;

G.  întrucât ISWAP a revendicat execuția a 11 persoane într-un material video făcut public la 26 decembrie 2019; întrucât grupul a declarat că toți cei uciși erau creștini și că atacul era o formă de represalii pentru moartea liderului SI Abu Bakr al-Baghdadi în Siria;

H.  întrucât aceste asasinate fac parte dintr-o serie mai lungă de acte teroriste, printre care atacul din 24 decembrie 2019 asupra unui sat creștin situat în apropiere de Chibok, care s-a soldat cu moartea a șapte săteni și cu răpirea unei adolescente, uciderea a trei civili lângă Biu la 23 decembrie 2019 și uciderea a șapte civili în Nganzai la 22 decembrie 2019;

I.  întrucât, potrivit Humanitarian Aid Relief Trust, peste 6 000 de creștini au fost uciși din 2015 de grupurile jihadiste sau au murit ca urmare a politicii „pământ sau sânge” a militanților fulani; întrucât în statele în care se practică șaria creștinii se confruntă cu o discriminare sistematică și sunt adesea considerați cetățeni de categoria a doua;

J.  întrucât, deși președintele Muhammadu Buhari a condamnat asasinatele și a îndemnat populația să nu se lase divizată pe criterii religioase, aceste atacuri au fost comise într-un climat de totală impunitate, autorii fiind rareori trași la răspundere; întrucât un raport al Amnesty International a demonstrat că forțele de securitate nigeriene au avut o atitudine de neglijență voită în cazurile atacurilor mortale comise asupra comunităților de fermieri;

K.  întrucât Human Rights Watch a informat că armata nigeriană a reținut peste 3 600 de copii, din care jumătate fete, suspectați de implicare în activitatea grupurilor armate islamiste și nestatale, adesea pe baza unor dovezi insuficiente sau chiar în lipsa acestora; întrucât mulți dintre cei reținuți au suferit abuzuri, inclusiv acte de violență sexuală, și au murit în detenție din cauza bolilor, a foamei, a deshidratării sau a rănilor provocate de arme de foc; întrucât armata a refuzat sistematic accesul la centrele de detenție pentru a verifica condițiile în care sunt ținuți copiii;

L.  întrucât situația fetelor și a femeilor din Nigeria este deosebit de problematică din cauza practicilor discriminatorii generalizate, a accesului limitat la serviciile de sănătate și educație, a mutilării genitale generalizate a femeilor și a căsătoriilor timpurii;

M.  întrucât Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat că există motive întemeiate să se considere că în Nigeria au fost comise crime împotriva umanității, în sensul articolului 7 din Statutul de la Roma, de către gruparea Boko Haram și de către forțele de securitate nigeriene, inclusiv ucideri și persecuții; întrucât în raportul său din 2019 privind examinările preliminare, CPI concluzionează că, în pofida unor măsuri luate de autoritățile nigeriene în vederea stabilirii responsabilității penale a presupușilor autori, activitățile de cercetare și urmărire penală desfășurate până în prezent atât în ceea ce-i privește pe membrii Boko Haram, cât și forțele de securitate nigeriene par să fie limitate ca amploare și profunzime;

N.  întrucât, începând cu 2015, guvernul a fost criticat că gestionează defectuos insurgența islamică din țară; întrucât armata și poliția din Nigeria se confruntă cu o mulțime de amenințări în materie de securitate și par a fi suprasolicitate și incapabile să facă față unor crize de securitate simultane;

O.  întrucât de la crearea sa în 2015, Forța de intervenție multinațională comună a eliminat grupuri teroriste din numeroase zone pe care acestea le controlau, însă regiunea rămâne extrem de instabilă; întrucât recenta retragere a 1 200 de soldați ciadieni, care a coincis cu intensificarea violențelor în regiunea de nord-est, a provocat îngrijorare în rândul populației; întrucât în urma acestei retrageri sute de civili nigerieni instalați în apropiere au fugit din zonă, temându-se de noi atacuri ale jihadiștilor;

P.  întrucât UE, Republica Federală Germania și Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) au lansat în octombrie 2019 un proiect privind arhitectura și operațiunile pentru pace și securitate (EPSAO); întrucât obiectivul proiectului este de a consolida mecanismele și capacitatea ECOWAS de gestionare a conflictelor și de susținere a unui mediu post-conflict în Africa de Vest;

Q.  întrucât situația din Nigeria a generat o criză umanitară fără precedent și a dus la strămutarea a peste 2 milioane de persoane în nord-estul țării, potrivit Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU (OCHA); întrucât, potrivit Human Rights Watch, majoritatea persoanelor strămutate în interiorul țării nu pot să își exercite dreptul fundamental la hrană, locuințe, educație, sănătate, protecție împotriva vătămării și nici dreptul la libera circulație; întrucât UE a alocat 28,3 milioane EUR pentru a sprijini asistența umanitară în țară; întrucât nevoile de ajutor umanitar sunt departe de a fi satisfăcute de fondurile actuale;

R.  întrucât, potrivit secțiunii privind Nigeria din raportul mondial al Human Rights Watch pe 2019, peste 35 000 de persoane strămutate în interiorul țării au revenit în comunitățile din nord-est în 2018, în ciuda problemelor de securitate și a lipsei condițiilor strict necesare, inclusiv a alimentelor și adăpostului;

S.  întrucât aproape jumătate din populația Nigeriei trăiește în sărăcie extremă; întrucât se estimează că peste 7 milioane de nigerieni au nevoie urgentă de asistență medicală vitală;

T.  întrucât mii de nigerieni își riscă viața pe rutele de migrație către UE în speranța unor condiții de viață mai bune din punct de vedere economic, social și al securității;

U.  întrucât spațiul de activitate umanitară din țară s-a micșorat, mai mulți lucrători umanitari fiind răpiți și uciși; întrucât opt lucrători umanitari au fost uciși în 2019, reprezentând o parte din totalul de 26 de lucrători umanitari care și-au pierdut viața în conflict din 2011; întrucât riscurile de securitate constituie adesea un obstacol în calea furnizării ajutorului și au cauzat plecarea a numeroase organizații umanitare;

V.  întrucât, în plus, guvernul a suspendat o serie de agenții de ajutor internațional și de organizații de caritate, motivând că acestea acționează ca spălători de bani pentru grupuri islamiste; întrucât în septembrie 2019 forțele armate nigeriene au cerut, fără preaviz, închiderea organizațiilor Action Against Hunger și Mercy Corps, lăsând 400 000 de persoane fără acces la ajutoare;

W.  întrucât, în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou, UE poartă un dialog politic regulat cu Nigeria pe tema drepturilor omului și a principiilor democratice, inclusiv pe teme precum discriminarea etnică, religioasă și rasială,

1.  deplânge atacurile teroriste care au avut loc în țară; își reiterează îngrijorarea cu privire la criza prelungită din Nigeria și la situația instabilă de securitate din nord-est și condamnă cu fermitate încălcările repetate ale drepturilor omului, ale dreptului internațional și umanitar, indiferent dacă acestea sunt bazate pe religie sau etnie;

2.  condamnă în special recenta intensificare a violenței împotriva comunităților etnice și religioase, inclusiv vizarea instituțiilor religioase și a credincioșilor;

3.  transmite condoleanțe familiilor victimelor și își exprimă solidaritatea cu poporul nigerian, care suferă de peste un deceniu efectele terorismului în regiune;

4.  îndeamnă autoritățile nigeriene să garanteze respectarea drepturilor omului în țară și să protejeze populația civilă împotriva terorismului și a violenței; insistă ca aceste eforturi să se desfășoare în deplină conformitate cu respectarea drepturilor omului și a statului de drept, în acord cu obligațiile internaționale ale țării;

5.  consideră orice formă de exterminare a oamenilor sau de purificare etnică drept o crimă împotriva umanității; solicită insistent guvernului nigerian să abordeze cauzele care stau la baza violențelor, garantând drepturi egale pentru toți cetățenii și adoptând legi anti-discriminare; insistă, în acest sens, asupra necesității de a promova în continuare dialogul interreligios și coexistența pașnică a cetățenilor, indiferent de religia lor, cooperând cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu Consiliul interreligios nigerian;

6.  reamintește că femeile și copiii sunt cei mai vulnerabili în fața conflictelor, a terorismului și a violenței din țară; regretă că copiii sunt tot mai des recrutați de grupurile teroriste și sunt folosiți ca soldați-copii sau ca atentatori sinucigași cu bombe;

7.  este profund îngrijorat de rapoartele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor reținuți în unități militare; invită autoritățile nigeriene să permită accesul ONU la centrele sale militare de detenție, să semneze un protocol formal de predare pentru a se asigura că copiii aflați în detenția armatei sunt transferați rapid către autorități corespunzătoare de protecție a copilului și să pună capăt detenției militare a copiilor; insistă că răspunsul în materie de combatere a terorismului, precum și cadrul judiciar și de aplicare a legii ar trebui să fie adaptat pentru a proteja drepturile celor mai vulnerabile populații, inclusiv ale copiilor;

8.  reamintește autorităților nigeriene obligația de a proteja drepturile copiilor și de a asigura protecție și a acorda asistență celor afectați de terorism sau de conflict, inclusiv prin asigurarea accesului acestora la educație; reamintește, de asemenea, că oportunitățile economice și educaționale sunt instrumente puternice de combatere a radicalizării și îndeamnă partenerii internaționali să sprijine o ofertă educațională de calitate, accesibilă ca parte a unei strategii de combatere a terorismului în regiune;

9.  este profund îngrijorat de faptul că femeile afgane continuă să fie victime ale discriminărilor, violenței, abuzurilor sexuale și violurilor; îndeamnă Nigeria să pună pe deplin în aplicare CEDAW; solicită un sprijin mai mare pentru victimele violenței sexuale și de gen larg răspândite, inclusiv sprijin psihologic;

10.  subliniază că lupta împotriva impunității este fundamentală pentru stabilitatea țării și pentru construirea unei păci durabile; invită, prin urmare, autoritățile nigeriene să efectueze imediat anchete amănunțite și transparente pentru a-i aduce pe făptași în fața justiției și a-i trage la răspundere; solicită măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea și independența sistemului judiciar din Nigeria, cu scopul de a se promova o utilizare eficace a justiției penale pentru combaterea violenței, terorismului și corupției;

11.  deplânge faptul că progresele au stagnat în lupta împotriva Boko Haram, ISWAP, precum și numărul mai mare și gravitatea atacurilor sinucigașe și atacurile directe împotriva pozițiilor militare; reamintește că președintele Nigeriei, Buhari, a fost reales în 2019 cu promisiunea de a învinge extremismul violent promovat de Boko Haram și de alte grupuri teroriste și îl îndeamnă pe președinte să pună în aplicare promisiunile de campanie;

12.  sprijină obiectivele proiectului Operațiunilor privind arhitectura de pace și securitate desfășurat de UE și CEDEAO; încurajează sprijinirea fermă a statelor membre pentru a contribui la consolidarea capacităților și la soluționarea conflictelor în Africa de Vest;

13.  își reafirmă sprijinul față de Forța regională de intervenție multinațională comună și salută eforturile sale de combatere eficientă a terorismului și de restabilire a stabilității în regiunea Lacului Ciad; reamintește că terorismul nu cunoaște granițe și invită țările din regiune să își coordoneze în continuare eforturile pentru a asigura securitatea întregii regiuni;

14.  încurajează continuarea reformei sectorului securității în Nigeria pentru a consolida capacitatea actorilor naționali și regionali de a combate terorismul; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să continue asistența tehnică acordată de UE în acest domeniu;

15.  avertizează împotriva instrumentalizării conflictului între fermieri și păstorii nomazi ca mijloc de răspândire a urii bazate pe religie; îndeamnă guvernul nigerian să pună în aplicare Planul național de transformare a șeptelului care urmărește să protejeze atât interesele fermierilor, cât și pe cele ale păstorilor; consideră că sunt necesare măsuri suplimentare, cum ar fi consolidarea mecanismelor de mediere a conflictelor, de soluționare, de reconciliere și de consolidare a păcii;

16.  subliniază interdependența dezvoltării, democrației, a drepturilor omului, a bunei guvernări și a securității în țară; consideră că numai acțiunea militară nu este suficientă pentru a combate în mod eficient terorismul; solicită guvernului nigerian să elaboreze o strategie cuprinzătoare care să abordeze cauzele profunde ale terorismului, concentrându-se asupra unei abordări preventive care să vizeze eliminarea atractivității ideologiei teroriste, limitarea oportunităților de recrutare și radicalizare și eliminarea finanțării sale, precum și prin sprijinirea și finanțarea unor programe axate pe comunitate ale organizațiilor societății civile;

17.  invită UE, Uniunea Africană și comunitatea internațională să își intensifice eforturile de sprijinire a luptei împotriva terorismului în Nigeria și să continue acordarea de asistență politică și de securitate atât în țară, cât și în întreaga regiune;

18.  este profund îngrijorat de impactul situației în materie de securitate din țară asupra eficacității ajutorului umanitar și a ajutorului pentru dezvoltare; solicită UE să depună în continuare eforturi umanitare și de dezvoltare nu numai în Nigeria, ci și întreaga regiune; salută suma suplimentară de 50 de milioane EUR promisă de UE în 2019 pentru a sprijini redresarea și reziliența în Nigeria;

19.  recunoaște presiunile asupra Nigeriei și a țărilor învecinate exercitate de strămutarea regională; solicită mai mult sprijin și o coordonare mai bună a donatorilor pentru populația strămutată în Nigeria, inclusiv resurse financiare suplimentare din partea comunității internaționale; reamintește că fondurile pentru dezvoltare nu ar trebui să fie deturnate de la obiectivul lor inițial de eradicare a sărăciei în toate formele sale;

20.  condamnă toate atacurile asupra personalului sau a facilităților umanitare și face apel la măsuri de asigurare a siguranței lucrătorilor umanitari și a unui mediu sigur pentru ca organizațiile umanitare să își poată desfășura activitatea esențială;

21.  este extrem de preocupat de intensificarea rapidă a schimbărilor climatice și de impactul lor asupra vieților și mijloacelor de subzistență, în special în Centura de Mijloc; reiterează că trebuie găsite soluții pe termen lung pentru protejarea resurselor naturale și pentru asigurarea accesului la acestea; reamintește că abordarea urgenței climatice este o componentă vitală pentru a asigura stabilitatea economică și pacea în regiune;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui și parlamentului Nigeriei, Uniunii Africane, Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE și Parlamentului Panafrican.

(1) JO C 458, 19.12.2018, p. 43.

Ultima actualizare: 24 aprilie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate