Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2064(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0043/2020

Texte depuse :

A9-0043/2020

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/05/2020 - 20
PV 14/05/2020 - 17
CRE 14/05/2020 - 17

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0094

Texte adoptate
PDF 165kWORD 60k
Joi, 14 mai 2020 - Bruxelles
Descărcarea de gestiune 2018: Serviciul European de Acțiune Externă
P9_TA(2020)0094A9-0043/2020
Decizie
 Rezoluţie

1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (2019/2064(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0059/2019)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99 și 164-167,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260 și 263,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0043/2020),

1.  acordă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Serviciului European de Acțiune Externă aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Serviciului European de Acțiune Externă, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor, precum și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 340, 8.10.2019, p. 1.
(4) JO C 340, 8.10.2019, p. 9.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.


2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (2019/2064(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0043/2020),

A.  întrucât eficacitatea și eficiența sistemelor de gestionare și utilizarea resurselor la sediul central și în delegațiile Uniunii reprezintă principii directoare esențiale pentru realizarea obiectivelor de politică externă, cu scopul de a răspunde provocărilor geopolitice și de a consolida rolul Uniunii ca actor global;

B.  întrucât este esențial să se promoveze o cultură comună a gestiunii în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), prin consolidarea caracterului european și a sentimentului de mândrie și apartenență („esprit de corps”) al personalului diplomatic;

C.  întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și buna administrare a resurselor umane,

1.  regretă, ca observație generală, că conținutul și concluziile capitolului 10 „Administrație” din raportul Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) cu privire la conturile anuale ale instituției pentru anul financiar 2018 (denumit în continuare „raportul Curții”) sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;

2.  consideră că activitatea de audit desfășurată în temeiul capitolului 10 din raportul Curții ar trebui să fie mai echilibrată în rândul instituțiilor Uniunii și ar trebui să se extindă dincolo de cerințele de conformitate;

3.  consideră că ar trebui dedicate mai multe activități de audit cheltuielilor de funcționare sau chestiunilor care devin extrem de relevante sau chiar critice pentru SEAE, cum ar fi capacitatea de comunicare strategică și tehnologia informației, de exemplu, securitatea cibernetică, performanța pachetului global de securitate pentru delegații sau gestionarea financiară și sprijinul administrativ ale platformei de sprijinire a misiunilor pentru politica civilă de securitate și apărare comună;

4.  ia act, de asemenea, de faptul că, pentru al doilea an consecutiv, Curtea nu a raportat nicio chestiune specifică pentru SEAE;

5.  constată cu satisfacție că, pentru al doilea an consecutiv, Curtea nu a identificat niveluri semnificative de eroare în raportul anual de activitate al SEAE și în mecanismul de guvernanță;

6.  constată că bugetul total al SEAE pentru 2018 s-a ridicat la 678,5 milioane EUR (și anume o creștere de 2,8 % față de 2017), cu o rată de execuție de 99,9 % pentru angajamente și 84,8 % (ușor sub rata din 2017 de 86,7 %) pentru plăți până la sfârșitul exercițiului și cu contribuții suplimentare din partea Comisiei pentru a acoperi costurile administrative ale personalului Comisiei care își desfășoară activitatea în delegațiile Uniunii; ia act de defalcarea bugetară actuală, și anume 249,7 milioane EUR pentru sediul SEAE și 428,8 milioane EUR pentru delegații;

7.  ia act de faptul că în 2018 a fost primită, de asemenea, o contribuție de 58,5 milioane EUR din Fondul european de dezvoltare și din fondurile fiduciare, în comparație cu 55 milioane EUR în 2017;

8.  încurajează SEAE să simplifice, eventual, actualul nomenclator bugetar, pentru a permite o gestionare mai ușoară și mai eficientă pentru SEAE, prin raționalizarea progresivă a celor 35 de linii bugetare utilizate pentru finanțarea operațiunilor personalului Comisiei în delegații, reflectând instrumentele geografice și diferitele instrumente de dezvoltare;

9.  constată cu satisfacție simplificarea gestiunii bugetare, cheltuielile generale comune aferente birourilor tuturor delegațiilor în 2018 (chirie, securitate, curățenie și alte cheltuieli generale), inclusiv delegațiile Fondului european de dezvoltare, fiind finanțate în întregime de la liniile bugetare ale SEAE pentru al treilea an consecutiv; sprijină eforturile SEAE de modernizare și simplificare a administrației sale prin intermediul proiectului „Innovative 2019”, care include 20 de propuneri în curs de examinare; solicită SEAE să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la propunerile supuse examinării;

10.  ia act de faptul că bugetul sediului instituției s-a ridicat la 249,7 milioane EUR, din care 162,4 milioane EUR (respectiv 65,5 %) au reprezentat plata salariilor și a altor drepturi ale personalului statutar și extern, 30,8 milioane EUR (respectiv 12 %) au fost alocați pentru clădiri și costuri conexe, iar 34,9 milioane EUR (respectiv 14%) au fost alocați pentru sistemele informatice, echipamente și mobilier;

11.  ia act de faptul că bugetul delegațiilor, în valoare de 428,8 milioane EUR, a fost distribuit după cum urmează: 118,4 milioane EUR (respectiv 27,6 %) pentru remunerarea personalului statutar, 168 milioane EUR (39,2 %) pentru clădiri și cheltuieli conexe, 72,1 milioane EUR (sau 16,8 %) pentru personalul extern și serviciile externe, 27,6 milioane EUR (6,4 %) pentru alte cheltuieli cu personalul și 42,7 milioane EUR (10 %) pentru alte cheltuieli administrative; ia act de faptul că, pentru a acoperi costurile administrative legate de personalul Comisiei detașat în delegațiile Uniunii, SEAE a primit din partea Comisiei o contribuție de 196,4 milioane EUR (față de 185,6 milioane EUR în 2016 și 204,7 milioane EUR în 2015), care a fost împărțită între rubrica V a Comisiei cu 47,2 milioane EUR, liniile administrative ale programelor operaționale cu 93,2 milioane EUR și Fondul European de Dezvoltare și fondurile fiduciare cu 58,5 milioane EUR (față de 55 milioane EUR în 2017 și 45,4 milioane EUR în 2016);

12.  ia act de complexitatea politicii de administrare a clădirilor în lumina misiunii SEAE; subliniază că este necesar ca SEAE să furnizeze explicații suficiente cu privire la politica sa de administrare a clădirilor atunci când cumpără, închiriază sau gestionează clădiri; invită SEAE să fie în permanență vigilent în privința politicii sale de administrare a clădirilor și, în special, să se asigure că orice suspiciune de fraudă sau de corupție care ar putea apărea atunci când cumpără, închiriază sau gestionează clădiri este abordată imediat; invită SEAE să ofere explicații suficiente cu privire la procedurile sale de ofertare și cu privire la costurile aferente clădirilor în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune;

13.  subliniază că o bună cooperare între Parlament și SEAE este esențială pentru gestionarea și examinarea dosarelor imobiliare; încurajează ferm SEAE să prezinte în timp util dosarele imobiliare spre aprobare, astfel încât să rămână suficient timp pentru examinarea lor temeinică și pentru întrebări ulterioare; reafirmă că transmiterea dosarelor către autoritatea bugetară cu foarte puțin timp înainte de termene imperative creează constrângeri de timp inutile și forțează autoritatea bugetară să acorde aprobarea fără a dispune de posibilitatea unei prelungiri a perioadei de examinare;

14.  invită SEAE să se angajeze pentru următoarele descărcări de gestiune să continue să își transmită documentul de lucru privind politica imobiliară a SEAE Comisiei pentru control bugetar, incluzând informații care să explice contextul și acoperirea costurilor imobiliare; ia act de informațiile exhaustive și detaliate privind politica imobiliară a SEAE furnizate prin intermediul chestionarelor scrise;

15.  ia act de faptul că SEAE a transferat 30,8 milioane EUR, cea mai mare parte din această sumă fiind utilizată pentru a achiziționa o clădire în Washington, și aceasta a redus bugetul final pentru sediul central la 239 de milioane EUR, majorând bugetul delegației cu 10,7 milioane EUR;

16.  observă că Uniunea se confruntă cu un mediu internațional tot mai dificil, motiv pentru care tot mai multe voci îi cer să își asume un rol de lider pe scena globală; subliniază rolul central al SEAE în gestionarea politicii externe a Uniunii, sub conducerea Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Comisiei; observă că rolul mai important al SEAE nu a fost sprijinit printr-o creștere corespunzătoare a personalului; solicită asigurarea unor resurse umane suficiente, pentru a nu periclita eficacitatea Uniunii ca actor global;

17.  observă că SEAE joacă un rol esențial în asigurarea coerenței politicii externe a Uniunii; subliniază, de asemenea, necesitatea asigurării unor resurse suficiente pentru o implementare cu succes a unei politici de securitate și apărare comune eficiente a UE;

18.  recunoaște că delegațiile Uniunii își desfășoară activitatea întru-un spațiu operațional dificil, deoarece condițiile politice și socio-economice sunt adesea complexe, instabile și asociate cu un grad ridicat de risc cu potențiale consecințe semnificative la nivel bugetar și în materie de costuri, în principal pentru securitatea personalului și a infrastructurilor;

19.  invită SEAE să creeze posturi de agenți locali responsabili cu întocmirea de rapoarte privind activitatea legislativă din țările care prezintă un interes strategic, în special țările în curs de aderare și țările membre ale Parteneriatului estic, pentru a îmbunătăți înțelegerea de către Uniune a vecinătății sale și a le permite acestor țări să își alinieze legislația la acquis; invită SEAE să ia măsuri pentru a rezolva problemele care au condus la erorile identificate în materie de achiziții și să prevină viitoarele încălcări ale normelor relevante;

20.  ia act de faptul că grupului operativ East Strat Com i-a fost alocată suma de 1,1 milioane EUR pentru activitățile sale de combatere a dezinformării de către Rusia și că, în 2019, bugetul a crescut la 3 milioane EUR; solicită o majorare substanțială a bugetului pentru ca Uniunea să poată contracara cu succes războiul informațional purtat de Rusia; solicită să se crească numărul campaniilor de informare pentru a explica mai bine politicile Uniunii în țările din cadrul Parteneriatului estic;

21.  ia act, în acest context, de faptul că structura anumitor costuri ale SEAE, cum ar fi costurile de infrastructură, ar putea fi mai dificil de gestionat din cauza fluctuațiilor cursurilor de schimb sau a condițiilor de piață specifice la nivel local, ceea ce face ca gestionarea și planificarea la nivelul delegațiilor să fie mai dificile;

22.  ia act de faptul că articolul 60 din Regulament financiar prevede noi modalități pentru delegarea competențelor de execuție bugetară către delegații, și anume posibilitatea ca șefii de delegații adjuncți să acționeze în calitate de ordonatori de credite subdelegați și să execute bugetul operațional al Comisiei pentru a asigura continuitatea activității;

23.  salută, în acest context, adaptările aduse de SEAE normelor sale interne, însă invită totuși SEAE să monitorizeze cu atenție astfel de situații atunci când va fi utilizată această nouă dispoziție, și anume în cadrul delegațiilor de dimensiuni reduse; invită SEAE, în cadrul strategiei sale de control intern, să acorde o atenție deosebită riscurilor potențiale aferente, procedând la un control intensificat al operațiunilor la distanță cu privire la caracterul adecvat al fluxurilor de lucru financiare și/sau acordând un sprijin temporar sporit prin monitorizarea și raportarea ad hoc pertinente ale acestor perioade; reamintește că standardul de control intern intitulat „Continuitatea activității” a fost una dintre componentele cele mai slabe ale sistemului de control intern al SEAE timp de mai mulți ani, în special pentru delegații;

24.  consideră că crearea instrumentului de evaluare și gestionare a riscurilor cu registre de risc pentru sedii și delegații, precum și adoptarea unui nou cadru de control intern reprezintă evoluții pozitive; invită, cu toate acestea, SEAE să meargă dincolo de simpla conștientizare a riscurilor, asigurându-se că atenuarea riscurilor este pusă în aplicare în mod eficient și revizuită în mod constant;

25.  ia act de rata anomaliilor detectate în verificările ex ante ale angajamentelor și plăților (respectiv 209 erori din 1041 și 258 din 1841); regretă caracterul recurent al erorilor detectate, în special faptul că, la prezentarea operațiunilor financiare în vederea verificării financiare ex ante documentele justificative nu sunt disponibile; invită SEAE să continue să ofere sprijin specific pentru toate achizițiile publice de valoare din cadrul delegațiilor; salută implementarea fluxurilor de lucru electronice în domeniul financiar prevăzută pentru sediu până la sfârșitul anului 2019, care este menită să contribuie la reducerea nivelului de eroare per ansamblu;

26.  salută alinierea în 2018 a metodologiei ex post cu metodologia Curții, care permite să se furnizeze indicele de eroare pentru fiecare domeniu de cheltuieli principal, și anume cheltuielile cu personalul, infrastructura, securitatea și tehnologia informației/telecomunicațiilor, și pe baza unor eșantioane stratificate aleatorii de operațiuni; consideră că această evoluție pozitivă va oferi conducerii și ordonatorului de credite delegat o imagine de ansamblu mai clară asupra sumelor operaționale și financiare globale expuse riscului, pe baza unei acoperiri mai largi și exhaustive a tranzacțiilor financiare; subliniază că această metodologie va oferi mai multe motive obiective pentru emiterea unor planuri de acțiune specifice cu măsuri de atenuare sau cu posibile rezerve;

27.  reiterează importanța de a oferi delegațiilor un sprijin orientat către rezultate în toate domeniile, și anume sprijin pentru achiziții publice; consideră că experiența, cooperarea și rezultatele centrului regional pentru Europa, care acoperă 27 de delegații, ar trebui evaluate în mod corespunzător, în special în ceea ce privește nivelul mai ridicat de asigurare furnizat, luând în considerare, eventual, alte mijloace la fel de eficiente;

28.  invită SEAE să își consolideze treptat lanțul de asigurare al SEAE în conformitate cu noul set de standarde de control intern, punând un accent mai mare pe competența individuală și pe răspunderea pentru rolul acestora în realizarea controalelor (astfel cum se reflectă și în chestionarul din 2018 privind punerea în aplicare a principiilor de control intern, și anume în domeniul controlului asupra tehnologiei, ceva mai puțin evaluată), precum și pe riscul de fraudă;

29.  salută eforturile SEAE de a promova responsabilizarea șefilor de delegații numiți recent pentru buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii care intră sub incidența responsabilităților lor operaționale, în paralel cu mandatul lor politic; consideră că acest lucru îi privește, de asemenea, pe toți actorii din domeniul afacerilor externe, cum ar fi reprezentanții speciali ai UE, trimișii speciali ai UE, șefii de operații militare și șefii de misiuni civile;

30.  reamintește că rezerva este un element esențial în construcția responsabilității și, prin urmare, constituie un instrument preventiv și transparent în cadrul construirii lanțului de asigurare al SEAE, care reflectă provocările actuale sau deficiențele întâlnite sau persistente cu care se confruntă șefii de delegație;

31.  ia act de faptul că doar două delegații au formulat rezerve motivate, și anume delegația în Siria, la fel ca în 2017, și delegația la Consiliul Europei de la Strasbourg pentru neconformitatea contractelor puse în aplicare cu normele privind achizițiile publice; încurajează SEAE să continue revizuirea completă în curs a tuturor contractelor pentru a asigura respectarea normelor financiare;

32.  observă că, la sfârșitul anului 2018, proporția de diplomați ai statelor membre din numărul total de administratori s-a ridicat la 33,76 %, aproape echivalent cu nivelul din 2014, de 33,8 %; constată următoarele mici fluctuații în perioada 2014-2018: 32,83 % la sfârșitul anului 2017, 31,7 % la sfârșitul anului 2016, 32,9 % în 2015; invită SEAE să rămână în conformitate cu schema de personal prevăzută în Decizia 2010/427/UE(1), și anume un raport de o treime din personal din statele membre și două treimi din instituțiile Uniunii;

33.  rămâne preocupat de dezechilibrele constante din componența efectivelor SEAE în ceea ce privește naționalitatea; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2017, diplomații statelor membre au reprezentat 32,83 % din personalul administrativ total al SEAE (și anume 307 persoane), la sfârșitul lui 2016, 31,7 % din personalul SEAE a provenit din statele membre, în comparație cu 32,9 % în 2015, față de 33,8 % în 2014;

34.  subliniază faptul că, în pofida apelurilor repetate, SEAE nu îndeplinește încă cerințele pentru echilibrul geografic și este în mod semnificativ disproporționat, având șefi de delegație provenind din Belgia (9), Germania (15), Franța (16), Italia (21), Polonia (5), Republica Cehă (2); ia act, în special, de numărul mărit de șefi de delegație italieni din ultimii doi ani;

35.  îndeamnă la îmbunătățirea echilibrului geografic în cadrul SEAE; reiterează importanța unei prezențe adecvate și semnificative a resortisanților din toate statele membre; subliniază că SEAE trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate în mod adecvat, respectând totodată competențele și meritele candidaților; prin urmare, încurajează SEAE să continue să interacționeze cu statele membre pentru a-și promova posturile în cadrul rețelelor diplomatice naționale;

36.  invită SEAE să integreze dimensiunea de gen în buget în cazul tuturor cheltuielilor publice;

37.  reamintește că integrarea dimensiunii de gen implică (re)organizarea, îmbunătățirea, dezvoltarea și evaluarea proceselor de politici, astfel încât perspectiva egalității de gen să fie inclusă în toate politicile la toate nivelurile și în toate etapele, de către actorii implicați în elaborarea politicilor;

38.  constată cu satisfacție că echilibrul numeric de gen a atins aproape paritatea, 47,4 % din numărul total al posturilor fiind ocupate de femei; invită, cu toate acestea, SEAE să continue reducerea dezechilibrelor calitative existente la toate nivelurile, funcțiile și în diferitele categorii, în special în ceea ce privește posturile de administrator care în prezent sunt ocupate de femei în proporție de 34,92 %; încurajează SEAE să continue să lucreze la multitudinea de măsuri luate pentru a sprijini echilibrul de gen și pentru a crește diversitatea, cum ar fi rețeaua pentru femeile în posturi de pre-management și formările specifice adresate femeilor în funcții de conducere, dar și celor care aspiră la posturi de conducere;

39.  observă că echilibrul de gen și cel geografic ar trebui să fie, de asemenea, respectate în ceea ce privește reprezentanții speciali ai UE, și ia act de faptul că, în prezent, doi dintre cei opt reprezentanți speciali ai UE sunt femei; consideră, de asemenea, că trebuie să se țină seama de standardele etice pentru a evita potențialele conflicte de interese; sprijină pregătirea de către SEAE a unor orientări privind etica, ținând seama de caracterul specific al muncii într-o delegație;

40.  subliniază aceeași situație în distribuția globală a personalului în funcție de gen în posturile de conducere, observând, în același timp, o ușoară îmbunătățire în 2018, și anume 27,1 % comparativ cu 24,5 % în 2017, reprezentând 71 de femei, adică 60 din 211 de poziții în posturi de conducere de nivel mediu (28,4 % comparativ cu 26 % în 2017) și 11 din 51 posturi de conducere de nivel superior (21,57 % față de 18 % în 2017);

41.  solicită să se depună mai multe eforturi pentru eliminarea acestor dezechilibre; invită SEAE să își actualizeze Strategia pentru egalitatea de gen și egalitatea de șanse, în scopul de a include obiective concrete privind prezența femeilor în posturile de conducere; subliniază că o îmbunătățire a echilibrului geografic și a echilibrului de gen din cadrul SEAE ar contribui la o asumare mai eficientă a responsabilității de către Uniune pentru acțiunile sale externe;

42.  ia act de faptul că, din 135 de posturi de șefi de delegații, 34 erau deținute de femei; regretă, de asemenea, procentul scăzut de femei care candidează pentru posturi de conducere în cadrul exercițiului anual de rotație pentru delegații, care rămâne la numai 18 %; încurajează SEAE să își continue colaborarea cu statele membre pentru a avea mai multe femei în rândul candidaților;

43.  constată că, după o creștere regulată începând din 2011, numărul de experți naționali detașați din statele membre s-a stabilizat la 449, același număr ca și în 2017; ia act de faptul că 87,31 % dintre experții naționali detașați lucrează la sediul SEAE, pe motiv că răspund unor nevoi foarte specializate din cadrul structurii SEAE; invită, de asemenea, SEAE să acorde o atenție deosebită potențialei probleme a conflictelor de interese în politica sa de recrutare a experților naționali detașați;

44.  reamintește importanța perioadelor de existență a stării de incompatibilitate în cazul funcționarilor care anterior au fost angajați de instituțiile sau agențiile Uniunii, deoarece situațiile nerezolvate de conflicte de interese ar putea compromite aplicarea unor standarde etice înalte la nivelul întregii administrații a Uniunii; subliniază că articolul 16 din Statutul funcționarilor le permite instituțiilor și agențiilor Uniunii, inclusiv SEAE, să refuze solicitarea unui fost funcționar de a se angaja într-un anumit post atunci când nu există suficiente restricții pentru a proteja interesele legitime ale instituțiilor; își exprimă temerile că, de multe ori, nu este posibil să se asigure respectarea condițiilor impuse pentru activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice; încurajează, prin urmare, SEAE, toate celelalte agenții și instituțiile Uniunii să aibă în vedere întreaga gamă de instrumente puse la dispoziție în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor, în special atunci când sunt notificate cu privire la un transfer către o organizație sau societate care s-a înregistrat în registrul de transparență, pentru a exclude orice risc ca foști funcționari să desfășoare activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii în termen de doi ani de la încetarea mandatului lor; în plus, invită toate instituțiile și agențiile Uniunii, inclusiv SEAE, să își publice riguros evaluările efectuate în fiecare caz, astfel cum se prevede la articolul 16 din Statutul funcționarilor;

45.  consideră că este nevoie să se pună în comun experiența acumulată în ceea ce privește aplicarea și supravegherea articolului 16 din Statutul funcționarilor și a normelor de etică aferente în toate instituțiile Uniunii; salută angajamentul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, privind un organism de etică al Uniunii care să fie comun tuturor instituțiilor Uniunii;

46.  constată că interesul și numărul de proiecte de colocație a crescut treptat pentru că sunt rentabile și creează sinergii și pentru că oferă un mecanism de recuperare a costurilor totale ale colocațiilor;

47.  salută creșterea numărului de acorduri de colocație ale delegațiilor Uniunii cu statele membre, în 2018 fiind semnate douăzeci și două de noi acorduri de colocație, care au vizat 65 de delegații și au condus la un total de 114 proiecte de colocație; ia act, de asemenea, de încheierea a două acorduri la nivelul serviciilor cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală și cu Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a Comisiei și salută faptul că sunt în curs de negociere acorduri suplimentare la nivelul serviciilor cu Banca Europeană de Investiții, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației;

48.  constată cu satisfacție că colocațiile au generat noi surse de venituri semnificative pentru SEAE, în valoare de 52,1 milioane EUR, ceea ce oferă o marjă de manevră pentru a-și dezvolta politica de achiziții imobiliare; ia act de faptul că SEAE a deținut 34 de clădiri de birouri pentru delegații și a închiriat 143;

49.  solicită ca SEAE să se asigure că spațiile sale sunt deschise tuturor instituțiilor și organismelor interesate ale Uniunii, cum ar fi Parlamentul și Banca Europeană de Investiții, în aceleași condiții de care beneficiază SEAE; subliniază beneficiile economice ale utilizării în comun a spațiilor, prin reducerea costurilor de întreținere și de exploatare, precum și a costurilor legate de securitate; reiterează, de asemenea, că SEAE trebuie să se asigure că costurile aferente închirierii sau achiziționării de proprietăți pentru delegațiile sale respectă gama de preț în care trebuie să se încadreze reprezentanțele statelor membre; subliniază că SEAE trebuie să includă în calculele sale estimări adecvate ale costurilor legate de securitate, pentru a evita solicitarea de fonduri suplimentare ulterior;

50.  salută progresele realizate în ceea ce privește reducerea numărului de delegații care depășesc spațiul maxim de 35 m² per persoană, în urma recomandării Curții, astfel încât să se utilizeze optim spațiile SEAE și să se evite cheltuielile inutile;

51.  sprijină mecanismul de revizuire anuală permanentă ca instrument eficace de gestionare a forței de muncă pentru a stabili mai bine prioritățile și a asigura o adaptare periodică a resurselor umane ale SEAE din rețeaua de delegații la prioritățile geopolitice în schimbare și la dimensiunea portofoliilor de proiecte (de exemplu, pregătirea deschiderii delegației în Regatul Unit, închiderea delegației din Insulele Solomon, modernizarea delegației din Panama și deschiderea unei delegații în Mongolia); constată că, în 2018, ca un prim rezultat al exercițiului de raționalizare a resurselor de personal, opt posturi au fost transferate între delegații;

52.  reafirmă că Uniunea a făcut un pas înainte în direcția unei remunerări echitabile pentru toți în cadrul instituțiilor sale; subliniază că SEAE ar trebui să asigure stagiarilor de la sediu și din delegații o remunerație decentă pentru toate tipurile de stagii (Blue Book, Bruges și altele); salută implementarea stagiilor remunerate în delegații și încetarea practicii de a oferi stagii fără remunerație, în urma recomandărilor Ombudsmanului European; ia act de faptul că numărul stagiarilor din delegații a crescut de mai mult de patru ori, de la 26 în 2017 la 109 în 2018; cu toate acestea, regretă faptul că din totalul de 404 stagii oferite de SEAE în 2018, 126 nu au fost remunerate, deoarece făceau parte dintr-o formare obligatorie destinată studenților; invită SEAE să garanteze o indemnizație adecvată pentru toți stagiarii SEAE, pentru a evita amplificarea discriminării pe motive economice;

53.  consideră că este util să se îmbunătățească instrumentele de gestionare a volumului de lucru, alături de un plan de acțiune menit să atragă și să rețină persoanele, ținând seama de diferitele nevoi profesionale, de experiență și naționalități; salută raportul privind resursele umane și invită SEAE să își expună în mod clar nevoile instituționale (sau noile cunoștințe de specialitate necesare) și să identifice riscurile în materie de forță de muncă la nivelul instituției, care ar putea împiedica realizarea de către SEAE a obiectivelor politice; sprijină măsurile întreprinse de SEAE pentru a face față volumului de muncă tot mai mare ca urmare a reducerilor de personal;

54.  ia act cu îngrijorare de cele 135 de cazuri de mediere tratate în delegații și la sediul central în 2018 cu privire la dezacorduri nesoluționate în legătură cu drepturile și obligațiile sau cu privire la diferite tipuri de conflicte de muncă, inclusiv presupuse acte de hărțuire morală și sexuală; invită SEAE, în special serviciul de mediere care în prezent raportează direct secretariatului general, să acorde în continuare cea mai mare prioritate acestei probleme în gestionarea resurselor; reiterează importanța dezvoltării unei culturi a toleranței zero față de hărțuire, cu monitorizarea strictă a cazurilor raportate; salută inițiativa de sensibilizare împotriva hărțuirii lansată în 2018 de secretarul general al SEAE, cu scopul de a oferi mai multe informații despre politica de combatere a hărțuirii din cadrul SEAE;

55.  invită, de asemenea, în acest context, SEAE să extindă rețeaua de consilieri confidențiali, care cuprinde în prezent 6 persoane, în special în rețeaua de delegații, prin creșterea eventuală a numărului de consilieri formați ca voluntari în delegații; încurajează SEAE să promoveze dialogul social, indiferent de originea personalului și de statutul diferit al personalului;

56.  ia act de faptul că, după ce și-a actualizat acordul administrativ cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și și-a consolidat cooperarea cu privire la chestiuni legate de fraudă cu direcțiile generale care acționează în domeniul afacerilor externe, cum ar fi Direcția generală Instrumente de politică externă (DG FPI), Direcția generală Politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea (DG NEAR) și Direcția generală Cooperare internațională și dezvoltare (DG DEVCO) în 2017, SEAE și-a continuat eforturile de perfecționare a strategiei antifraudă; subliniază că ar trebui pusă în aplicare o cooperare mai strânsă cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și Comisia (direcțiile generale care acționează în domeniul afacerilor externe, cum ar fi DG FPI, DG NEAR și DG DEVCO); ia act cu satisfacție de sensibilizarea șefilor de delegații în acord cu DG DEVCO și DG NEAR cu privire la prevenirea și raportarea fraudelor prin intermediul principiului său intern de control „prevenirea fraudei”; salută faptul că SEAE este membru al rețelei pentru prevenirea și detectarea fraudei prezidate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

57.  invită SEAE să indice, în raportul său anual de activitate, numărul de cazuri prezentate OLAF și anchetele în curs de desfășurare ale OLAF privind eventualele conflicte de interese în cadrul SEAE;

58.  ia act de faptul că, în 2018, a fost raportat un caz de presupusă denunțare de către o persoană externă la adresa unui membru al personalului Comisiei dintr-o delegație a Uniunii; solicită SEAE să furnizeze Parlamentului informații cu privire la politica și procedurile pe care le aplică, în special în delegații, atunci când se confruntă cu un caz de denunțare;

59.  sprijină eforturile SEAE de a îmbunătăți transparența prin promovarea și îmbunătățirea registrului e-SEAE, care poate fi utilizat de cetățeni pentru a solicita accesul la documente; ia act cu satisfacție de faptul că cetățenii au utilizat registrul e-SEAE mai frecvent decât în 2017; solicită SEAE să asigure un răspuns rapid la solicitările cetățenilor;

60.  salută intrarea în vigoare, în 2020, a celor trei decizii comune privind condițiile referitoare la încadrarea în muncă, asigurarea medicală și fondul de pensii, care introduc un nou cadru de norme pentru agenții locali din delegații cu scopul de a moderniza și a îmbunătăți sistemele de securitate socială; salută primul sondaj realizat împreună de SEAE și de Comisie în rândul personalului din delegații în 2018; sprijină lansarea unui audit intern privind recrutarea și gestionarea agenților locali pentru a remedia anumite deficiențe identificate de Curte în procedurile de recrutare a agenților locali din cadrul delegațiilor (și anume, o lipsă de transparență în ceea ce privește anumite etape ale procedurii);

61.  ia act de auditul serviciului de audit intern în ceea ce privește „coordonarea CE-SEAE” și ia act cu satisfacție de concluzia auditului potrivit căreia activitățile de coordonare între serviciile Comisiei (DG DEVCO, DG NEAR și DG FPI) și SEAE sunt, în general, eficace și eficiente; ia act, cu toate acestea, de necesitatea de a defini o viziune nefragmentată a asistenței externe globale a Uniunii acordate unei anumite țări și de necesitatea de a consolida, în coordonare cu DG DEVCO și DG NEAR, evaluarea și gestionarea riscurilor, dezvoltând o viziune comună privind incertitudinile și strategiile de atenuare;

62.  atrage atenția asupra constatărilor și recomandărilor din Raportul special nr. 15/2018 al Curții cu titlul „Consolidarea capacității forțelor de securitate internă în Niger și Mali: doar progrese limitate și lente”; îndeamnă SEAE (i) să ia măsuri pentru a îmbunătăți eficiența operațională a misiunilor prin furnizarea unor orientări practice adecvate și a unui sprijin suficient; (ii) să îmbunătățească rata de ocupare a posturilor în cadrul misiunilor; (iii) să stabilească mandate și bugete care să corespundă operațiunilor și să elaboreze o strategie de ieșire comună și cuprinzătoare, care să definească în mod clar rolurile și responsabilitățile în încheierea misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune; (iv) să pună mai mult accent pe aspectele legate de durabilitate și (v) să îmbunătățească indicatorii de performanță și evaluările de impact ale SEAE pentru a monitoriza și a evalua în mod adecvat îndeplinirea sarcinilor;

63.  sprijină consolidarea legăturii dintre elaborarea politicilor, diplomația publică și comunicarea strategică; constată, în acest context, că 3 milioane EUR au fost alocate SEAE în 2018 (în comparație cu 1,1 milioane EUR în 2017) pentru consolidarea acțiunii sale „Comunicare Strategică Plus” pentru a combate dezinformarea și amenințările hibride și pentru a dezvolta reziliența la interferențele străine, remarcând totodată dezvoltarea serviciilor de informații comerciale;

64.  subliniază faptul că este necesar să se combată propaganda și să se denunțe dezinformarea și influența externă răuvoitoare; evidențiază importanța grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE din cadrul SEAE și solicită să i se pună la dispoziție resursele financiare și personalul necesar;

65.  salută crearea sistemului de alertă timpurie de către instituțiile Uniunii și statele membre pentru a facilita schimbul celor mai bune practici în legătură cu campaniile de dezinformare și pentru a coordona răspunsurile pe baza informațiilor cu sursă deschisă furnizate de mediul academic, de verificatorii de fapte, de platformele online și de partenerii internaționali; încurajează SEAE să elaboreze o viziune pe termen lung pentru sistemul de alertă timpurie și să promoveze coordonarea cu statele membre și cu alți parteneri-cheie; de asemenea, încurajează SEAE să promoveze site-ul EUvsDisinfo.eu, care prezintă peste 5 000 de cazuri de dezinformare, însă a înregistrat doar 1,2 milioane de vizualizări de pagini în 2018;

66.  sprijină eforturile depuse de SEAE în vederea consolidării tuturor aspectelor de securitate fizică și informatică, de la securitatea personalului și a clădirilor, prin achiziționarea de noi echipamente de securitate, la instruirea ofițerilor regionali de securitate pentru a proteja interesele în materie de securitate ale SEAE și la furnizarea de know-how suplimentar în materie de securitate prin punerea în aplicare a unei politici formale de gestionare a riscurilor în materie de securitate și a unei politici privind provocările din domeniul securității cibernetice; salută, în special, lansarea programului de sensibilizare în materie de securitate în vederea reducerii riscurilor de la sediu, pe baza unui sondaj efectuat în 2018 în rândul personalului, precum și a sistemului de gestionare a riscurilor de securitate din cadrul delegațiilor, care urmărește standardizarea raportării amenințărilor de pe plan local la adresa securității, inclusiv a riscurilor legate de sănătate și de siguranță; încurajează SEAE să continue o veritabilă politică de digitalizare a serviciilor sale;

67.  salută primul raport de monitorizare a rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 adoptat de majoritatea membrilor și angajamentul SEAE de a aborda principalele recomandări și observații formulate în cursul procedurii de descărcare de gestiune cu scopul de a îmbunătăți gestionarea fondurilor Uniunii;

68.  solicită SEAE să prezinte un raport privind măsurile ulterioare pentru exercițiul financiar 2018, în conformitate cu articolul 266 din Regulamentul financiar;

69.  salută noile inițiative de îmbunătățire a comunicării cu cetățenii Uniunii în ceea ce privește importanța diplomației publice și a comunicării strategice ca parte integrantă a relațiilor externe ale Uniunii; încurajează SEAE să investească în comunicațiile digitale, prin intermediul platformelor de comunicare socială și al site-urilor sale internet; salută faptul că SEAE începe să implice multiplicatori pentru desfășurarea unor campanii de sensibilizare a publicului la nivel european; încurajează în continuare utilizarea platformelor de rețele sociale cu sursă deschisă gratuite, cu găzduire proprie, acordând o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;

70.  regretă faptul că SEAE nu dispune încă de un sistem de management de mediu; constată că s-au depus eforturi pentru a promova utilizarea videoconferinței; cu toate acestea, solicită SEAE să introducă un plan de acțiune concret pentru a-și reduce amprenta de mediu atât la sedii, cât și în delegații;

71.  salută programul de detașări pe termen scurt între SEAE și Parlament; subliniază importanța programului pentru îmbunătățirea înțelegerii reciproce a structurilor și metodelor de lucru ale fiecărei instituții și, astfel, pentru ameliorarea cooperării între cele două instituții; încurajează SEAE să promoveze mai activ acest program în rândul personalului său, pentru a crește numărul participanților; recomandă, de asemenea, extinderea Programului de schimburi diplomatice și detașări dintre SEAE și serviciile diplomatice ale statelor membre, al cărui scop este să contribuie la evoluția unei culturi diplomatice comune;

72.  subliniază importanța tot mai mare a politicii UE-Arctica și nevoia de consolidare a credibilității Uniunii în rândul partenerilor prin asigurarea stabilității postului de ambasador al UE în zona arctică.

(1) Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

Ultima actualizare: 31 iulie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate