Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2055(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0069/2020

Texte depuse :

A9-0069/2020

Dezbateri :

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0114

Texte adoptate
PDF 483kWORD 154k
Joi, 14 mai 2020 - Bruxelles Ediţie provizorie
Descărcarea de gestiune 2018: bugetul general al UE - Comisia și agențiile executive
P9_TA-PROV(2020)0114A9-0069/2020
Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Rezoluţie

1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2018 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (COM(2019)0299),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia(3),

–  având în vedere Raportul special nr. 15/2019 al Curții de Conturi Europene intitulat „Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”,

–  având în vedere documentul de lucru privind Raportul special nr. 15/2019 al Curții de Conturi intitulat „Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul — economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”, publicat de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană în ceea ce privește Polonia și Ungaria(4),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(5), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(6) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (05760/1/2020 – C9-0018/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(8), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) Texte adoptate, P9_TA(2019)0103.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2020)0014.
(5) JO C 340, 8.10.2019, p. 1.
(6) JO C 340, 8.10.2019, p. 9.
(7) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(8) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.


2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2018(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(10),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 376, 6.11.2019, p. 10.
(4) JO C 417, 11.12.2019, p. 1.
(5) JO C 417, 11.12.2019, p. 34.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 343, 19.12.2013, p. 46.


3. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2018(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(10),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 376, 6.11.2019, p. 12.
(4) JO C 417, 11.12.2019, p. 1.
(5) JO C 417, 11.12.2019, p. 34.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 341, 18.12.2013, p. 73.


4. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2018(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(10),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/UE a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(11),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directoarei Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directoarei Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 376, 6.11.2019, p. 7.
(4) JO C 417, 11.12.2019, p. 1.
(5) JO C 417, 11.12.2019, p. 34.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 341,18.12.2013, p. 69.
(11) JO L 363, 18.12.2014, p. 183.


5. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(10),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 376, 6.11.2019, p. 30.
(4) JO C 417, 11.12.2019, p. 1.
(5) JO C 417, 11.12.2019, p. 34.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 346, 20.12.2013, p. 58.


6. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(10),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 376, 6.11.2019, p. 47.
(4) JO C 417, 11.12.2019, p. 1.
(5) JO C 417, 11.12.2019, p. 34.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 346, 20.12.2013, p. 54.


7. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2018(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Inovare și Rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(10),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 376, 6.11.2019, p. 46.
(4) JO C 417, 11.12.2019, p. 1.
(5) JO C 417, 11.12.2019, p. 34.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 352, 24.12.2013, p. 65.


8. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2018 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (COM(2019)0299),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (05760/2020 – C9-0018/2020),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(2) JO C 327, 30.9.2019, p. 1.
(3) JO C 340, 8.10.2019, p. 1.
(4) JO C 340, 8.10.2019, p. 9.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.


9. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2019/2055(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2018,

–  având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),

A.  întrucât cheltuielile Uniunii sunt un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică și reprezintă în medie 1,9 % din cheltuielile publice ale statelor membre;

B.  întrucât, atunci când acordă Comisiei descărcarea de gestiune, Parlamentul verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse,

Prioritățile politice

1.  subliniază că, ori de câte ori Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul Uniunii și indiferent de metoda de execuție utilizată – gestiune partajată, directă sau indirectă –, respectarea statului de drept este una dintre condițiile prealabile esențiale pentru respectarea principiului bunei gestiuni financiare consacrat la articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); subliniază că toți actorii ar trebui să se străduiască să utilizeze fondurile în cel mai transparent, eficace și eficient mod; este preocupat de pierderile financiare cauzate de deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept într-o serie de state membre și susține că Uniunea ar trebui să poată impune măsuri adecvate, care să includă suspendarea, reducerea și restricționarea accesului la finanțare din partea Uniunii în astfel de cazuri; salută, prin urmare, propunerea de regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și solicită adoptarea ei cu prioritate;

2.  subliniază că, în contextul în care bugetul Uniunii dispune de resurse financiare limitate care ar trebui să sprijine prioritățile și responsabilitățile tot mai mari ale Uniunii, protecția intereselor financiare ale Uniunii este extrem de importantă și este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile pentru a preveni și combate frauda, corupția și a utilizarea abuzivă a fondurilor Uniunii; subliniază că crearea Parchetului European (EPPO) marchează o evoluție fundamentală a protejării intereselor financiare ale Uniunii; critică subfinanțarea și deficitul de personal cu care se confruntă EPPO în etapa sa de constituire, precum și subestimarea nevoilor sale de către Comisie; subliniază că EPPO trebuie să trateze până la 3 000 de cazuri pe an; evidențiază că EPPO are nevoie de cel puțin 76 de posturi suplimentare și de 8 milioane EUR pentru a deveni pe deplin funcțional până la sfârșitul anului 2020, așa cum se preconizează; încurajează ferm Comisia să prezinte un proiect de buget rectificativ; reiterează că Parlamentul se opune categoric reducerii, cu 45 de posturi, a personalului Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF);

3.  reamintește că articolul 61 din Regulamentul financiar, care a intrat în vigoare la 2 august 2018, a extins definiția conflictelor de interese; invită Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să combată toate formele de conflict de interese și să evalueze periodic măsurile preventive adoptate de statele membre pentru a le evita; invită Comisia să propună orientări comune pentru evitarea conflictelor de interese în cazul politicienilor de rang înalt; îndeamnă Consiliul să adopte standarde etice comune cu privire la toate aspectele legate de conflictele de interese și să creeze o înțelegere comună în toate statele membre; subliniază că, având în vedere problema larg răspândită a conflictelor de interese în repartizarea fondurilor pentru agricultură alocate de Uniune, nu este de dorit ca membrii Consiliului European, miniștrii agriculturii, funcționarii sau familiile acestora să ia decizii cu privire la sprijinul pentru venit;

4.  salută intenția Curții de Conturi („Curtea”) de a trece la o metodologie de atestare prin care Curtea colectează dovezi suficiente și adecvate pentru a formula o concluzie privind asigurările oferite de entitatea responsabilă; reamintește constatarea Curții potrivit căreia calitatea și fiabilitatea autorităților naționale trebuie îmbunătățite rapid, iar metodologia de atestare ar trebui să țină seama de acest lucru; recomandă Curții să își completeze verificările aleatorii cu o abordare bazată pe riscuri, astfel încât rapoartele sale privind ratele de eroare să acorde mai multă atenție domeniilor în care este cel mai probabil să apară probleme;

5.  invită, prin urmare, Comisia să colaboreze strâns cu statele membre pentru a garanta date cuprinzătoare, exacte și fiabile, ținând seama de obiectivul punerii depline în aplicare a sistemului de audit unic; invită Comisia să se asigure că se utilizează o metodologie transparentă și o terminologie coerentă și să își simplifice raportarea, în special în ceea ce privește ratele de eroare, pentru a evita confuziile și lipsa de transparență;

6.  observă că măsurarea gradului de realizare a priorităților, a politicilor și a programelor Uniunii reprezintă o provocare; observă însă că o monitorizare eficace a performanței este esențială pentru înțelegerea situației, pentru identificarea problemelor emergente și pentru adoptarea unor măsuri de remediere atunci când obiectivele nu sunt îndeplinite sau în cazul în care rezultatele unei politici a Uniunii ar putea avea un efect negativ asupra realizării obiectivelor stabilite ale unei alte politici;

7.  solicită Comisiei:

   să îmbunătățească alinierea dintre obiectivele generale stabilite la nivel înalt și obiectivele de politici și programele specifice;
   să definească indicatori-cheie de performanță mai buni, care să reflecte impactul și rezultatele programelor de cheltuieli și ale politicilor Uniunii, mai degrabă decât performanța autorităților care le pun în practică;
   să utilizeze informații actualizate despre performanță, astfel încât obiectivele și indicatorii să poată fi adaptați în timp util;
   să pună un accent mai mare pe rezultatele și pe valoarea adăugată a finanțării Uniunii, mergând dincolo de simplele realizări;

8.  salută intenția exprimată de Curte de a furniza autorităților care acordă descărcarea de gestiune o evaluare care să acopere atât dimensiunea legată de conformitate, cât și pe cea privind performanța, pentru fiecare politică a Uniunii, urmând capitol cu capitol rubricile bugetare în raportul său anual;

9.  încurajează Comisia și Curtea să accelereze procesul de descărcare de gestiune către anul n + 1;

10.  reafirmă nevoia clară de cooperare mai strânsă între autoritățile vamale ale statelor membre, pentru a evita pagubele la bugetul Uniunii și la bugetele naționale; în special în ceea ce privește pierderile în materie de TVA, comerț electronic și produsele contrafăcute;

11.  îndeamnă Comisia să analizeze, împreună cu statele membre, metode mai eficace de colectare a taxelor vamale și de recuperare a sumelor a căror plată a fost evitată în mod fraudulos; și să treacă în revistă, împreună cu statele membre, îmbunătățirile care pot fi aduse în ceea ce privește recuperarea veniturilor vamale;

12.  este preocupat de riscul de subevaluare a livrărilor de bunuri comercializate electronic din țările terțe și solicită Comisiei să realizeze controale suficiente și să întreprindă activități de monitorizare în statele membre pentru a asigura o mai bună cooperare;

13.  observă că Tabloul de bord european privind inovarea a arătat o tendință pozitivă în majoritatea statelor membre în ultimii ani;

14.  invită Comisia să acorde o atenție mai mare distribuției geografice a fondurilor destinate cercetării, pentru a contribui la răspândirea cercetării la cel mai înalt nivel de excelență în întreaga Uniune și la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru creștere și crearea de locuri de muncă; sugerează ca fondurile structurale să fie folosite în mai mare măsură pentru a promova inovația și excelența; subliniază că programele-cadru trebuie să finanțeze toate etapele cercetării și inovării; atrage atenția că, deși proiectele de cercetare fundamentală oferă adesea rezultate concrete numai după o perioadă mai lungă, ele sunt indispensabile pentru a asigura excelența Uniunii în cercetare și inovare, precum și pentru a atrage cei mai buni oameni de știință; constată cu preocupare că protecția intereselor financiare ale Uniunii este pusă în pericol de unele țări terțe participante la proiecte comune de cercetare;

15.  își reiterează preocuparea în legătură cu nivelul ridicat de angajamente restante, cauzat, în principal, de inițierea cu întârziere a finanțării proiectelor și programelor aferente perspectivei financiare 2014-2020 și de ritmul lent de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene (fonduri ESI); invită statele membre vizate să accelereze realizarea programelor din domeniul politicii de coeziune și execuția plăților conexe, fără a relaxa controalele necesare, precum și să mărească transparența față de solicitanți și să scadă complexitatea procesului, pentru a reduce durata perioadei de punere în aplicare; încurajează Comisia să propună revenirea la regula „n+2”; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre în cazul în care există subutilizări sau rate scăzute de absorbție;

16.  atrage atenția asupra importanței fundamentale pe care o au politica de coeziune și fondurile ESI pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiuni, pentru promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și, astfel, pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni;

17.  invită Comisia să mărească sprijinul tehnic (sesiuni de formare, comunicare etc.) cu autoritățile naționale, regionale sau locale pentru a obține rate de absorbție mai bune;

18.  observă că, potrivit dreptului Uniunii, beneficiarii care au dreptul la plăți directe în cadrul politicii agricole comune (PAC) sunt cei care cultivă terenurile; invită Comisia să se asigure că se adoptă norme pentru a evita situațiile în care subvenții din partea Uniunii sunt alocate unor beneficiari care au dobândit terenul în cauză prin mijloace ilegale sau frauduloase, astfel cum s-a constatat în unele state membre; având în vedere cazuri precum cele raportate de OLAF în Slovacia și în Italia, evidențiază că Comisia ar trebui să prezinte propuneri care să precizeze în mod clar că contractul de arendă sau de proprietate asupra unui teren trebuie să se întemeieze pe normele statului de drept și că se respectă legislația națională privind drepturile lucrătorilor, inclusiv drepturile privind veniturile lucrătorilor agricoli; invită Comisia ca, în cooperare cu agențiile naționale, să elaboreze un format standardizat și accesibil publicului (în conformitate cu decizia aplicabilă a Curții de Justiție) care să precizeze cine sunt beneficiarii finali ai PAC;

19.  este profund preocupat de anchetele recente ale autorităților italiene care au dezvăluit fraude în valoare de 5,5 milioane EUR și utilizarea abuzivă în scopuri infracționale a subvențiilor agricole ale Uniunii de către mai multe structuri mafiote, care îi descurajează prin amenințări pe fermierii cinstiți să participe la vânzarea la licitație a unor terenuri aflate în proprietatea statului și ignoră dreptul național al muncii; consideră că interesele financiare ale Uniunii și fondurile contribuabililor la nivelul Uniunii riscă să fie sunt subminate de criminalitatea organizată și solicită Comisiei să adopte măsurile necesare pentru a împiedica rețelele infracționale să sustragă fonduri ale Uniunii; subliniază că sunt necesare schimburi mai bune de informații la nivel național, precum și între nivelul național și cel al Uniunii, pentru a identifica rapid organizațiile criminale care încearcă să obțină profituri ilegale; invită Comisia să consolideze sistemele de control pentru a evita repetarea unei astfel de situații; invită Comisia să țină autoritatea care acordă descărcarea de gestiune la curent cu toate evoluțiile noi;

20.  invită Comisia să promoveze, la alocarea fondurilor, o mai bună abordare a echilibrului de gen și a integrării dimensiunii de gen în buget;

21.  încurajează Comisia să își continue digitalizarea serviciilor;

22.  invită Comisia să continue simplificarea administrativă pentru a atrage mici structuri, cum ar fi IMM-urile, care să participe la programele Uniunii sau la achizițiile publice;

23.  insistă ca Comisia să propună un mecanism specific de tratare a plângerilor la nivelul Uniunii, pentru a sprijini fermierii sau beneficiarii care se confruntă, de pildă, cu practici de acaparare a terenurilor, cu abuzuri ale autorităților naționale, cu presiuni exercitate de structurile infracționale sau de criminalitatea organizată ori persoanele obligate să muncească forțat sau aduse în sclavie, oferindu-le posibilitatea de a depune o plângere la Comisie, care ar trebui să o verifice de urgență;

24.  constată cu regret că majoritatea plăților directe din cadrul PAC sunt primite de un număr mic de beneficiari din anumite state membre; dezaprobă categoric crearea și încetățenirea unor structuri oligarhice în unele state membre; este profund preocupat de faptul că membrii acestor structuri oligarhice profită de fondurile Uniunii, în special în domeniul agriculturii și al coeziunii, pentru a-și consolida poziția de influență; este de părere că fondurile Uniunii ar trebui, în schimb, să aducă beneficii majorității cetățenilor Uniunii;

25.  este profund îngrijorat de rapoartele recente potrivit cărora structuri oligarhice profită de pe urma fondurilor destinate agriculturii; afirmă din nou că acest lucru reprezintă o mare nedreptate care li se face contribuabililor din Uniune și mai ales micilor agricultori și comunităților rurale; invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a PAC și a normelor politicii de coeziune în direcția unei alocări mai echitabile a fondurilor Uniunii, evitând astfel o repartizare dezechilibrată în care o mică minoritate a beneficiarilor (persoane fizice și juridice) primește marea majoritate a subvențiilor Uniunii în ambele domenii; consideră că este necesar să se modifice normele privind CFM pentru a evita situația în care o persoană fizică ce deține mai multe societăți comerciale poate primi, în cursul unui CFM, subvenții în valoare de sute de milioane de euro din partea Uniunii în cadrul PAC și al politicii de coeziune;

26.  ia act de cerințele de transparență impuse de politica de coeziune și de PAC, care obligă autoritățile responsabile ale statelor membre, în conformitate cu regulile gestiunii partajate, să țină la dispoziția publicului o listă a beneficiarilor finali; invită statele membre să publice aceste date în mod uniform și să asigure interoperabilitatea informațiilor; invită Comisia să colecteze și să grupeze datele, să publice liste cu primii 50 de beneficiari ai fiecărui fond din fiecare stat membru, precum și cu primii 50 de beneficiari ai PAC și ai politicii de coeziune (persoane fizice și juridice) din toate statele membre, pentru a avea o imagine de ansamblu exactă asupra repartizării subvențiilor Uniunii;

27.  solicită Comisiei ca, în deplină conformitate cu principiul gestiunii partajate:

   să creeze un sistem de informare uniform și standardizat prin care statele membre să poată transmite informații privind beneficiarii finali ai fondurilor Uniunii în domeniul agriculturii și al coeziunii; subliniază că informațiile privind beneficiarii finali ar trebui să includă specificații cu privire la beneficiarii reali ai societăților (persoane fizice și juridice);
   să propună un regulament de instituire a unui sistem informatic care să permită raportarea uniformă și standardizată în timp real de către autoritățile statelor membre, asigurând interoperabilitatea cu sistemele din statele membre, pentru a garanta un nivel mai ridicat de transparență și de cooperare între Comisie și statele membre și a îmbunătăți în continuare răspunderea în ceea ce privește plățile și, în special, pentru a contribui la depistarea într-un termen mai scurt a erorilor sistemice și a utilizării greșite;
   să ofere asistență statelor membre pentru adaptarea sau dezvoltarea sistemelor informatice ale statelor membre în funcție de un nou sistem de raportare;
   să monitorizeze calitatea și exhaustivitatea datelor furnizate de statele membre;
   să asigure un nivel mai ridicat de eficacitate și promptitudine, precum și costuri birocratice mai scăzute, cu ajutorul sistemelor digitalizate moderne;

28.  recunoaște că va fi nevoie de timp pentru crearea și instituirea unui astfel de sistem informatic; recunoaște fără rezerve că responsabilitatea furnizării informațiilor privind beneficiarii care fac obiectul gestiunii partajate le revine statelor membre; solicită totodată un schimb mai rapid și mai transparent de informații și date referitoare la subvențiile Uniunii în domeniul coeziunii și al PAC; solicită Comisiei să pună la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune o listă cu cei mai mari 50 de destinatari individuali (persoane fizice în calitate de beneficiari reali ai unei societăți sau ai mai multor societăți) pentru fiecare stat membru, precum și o listă a celor mai mari 50 de destinatari (persoane fizice și juridice, precum și persoane fizice în calitate de proprietari ai mai multor societăți) ai subvențiilor Uniunii cumulate la nivelul tuturor statelor membre; solicită Comisiei să furnizeze anual aceste informații autorității care acordă descărcarea de gestiune;

29.  cere Comisiei să evalueze propunerile actuale privind PAC și să propună modificări, pentru a alinia viitorul regim la Pactul verde european;

30.  invită Comisia să preia, în propunerile sale privind CFM și Pactul ecologic european, concluziile critice ale Curții privind lipsa de eficiență și eficacitate a ecologizării regimului PAC;

31.  este preocupat, în special, de informațiile îngrijorătoare oferite de mass-media și de ONG-uri despre situația dramatică a majorității migranților vulnerabili din hotspoturi, îndeosebi a copiilor și femeilor; invită Comisia să adopte măsuri specifice în cooperare cu autoritățile statelor membre pentru a preveni deturnarea fondurilor Uniunii și pentru a evita abuzurile și traficul, precum și să asigure că fondurile Uniunii sunt utilizate pentru protecția drepturilor fundamentale;

32.  subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a instrumentelor financiare și a fondurilor fiduciare, alături de bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor acesteia în țările terțe riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență al acțiunilor Uniunii; insistă ca Comisia să asigure că livrarea ajutorului extern este condiționată de respectarea statului de drept și a drepturilor omului în țările beneficiare; subliniază, în special, că este necesar să se garanteze că niciun fond al Uniunii nu sprijină nicio formă de muncă forțată sau de muncă a copiilor; își exprimă preocuparea cu privire la recentele relatări din mass-media conținând unele acuzații în legătură cu anumite proiecte din Eritreea; îndeamnă Comisia să acționeze rapid ca urmare a acestor afirmații și să informeze în timp util autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

33.  salută activitatea remarcabilă desfășurată de Curte, activitate care, împreună cu rapoartele speciale, reprezintă un instrument esențial pentru transparența și buna guvernanță la nivel european; ia act de toate recomandările formulate de Curte în rapoartele speciale din 2018 și invită instituțiile europene să le dea curs rapid;

Declarația de asigurare a Curții

34.  salută constatarea Curții potrivit căreia conturile aferente exercițiului 2018 sunt fiabile, la fel cum a constatat începând din 2007, precum și concluzia Curții potrivit căreia veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2018;

35.  constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;

36.  salută tendința pozitivă ce caracterizează eroarea cea mai probabilă emisă de Curte față de cea din anii trecuți, deoarece în 2018 plățile au fost afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 2,6 %(1);

37.  constată că, pentru a treia oară consecutiv în 26 de ani, Curtea a emis o opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, ceea ce înseamnă că, potrivit opiniei Curții, erorile semnificative s-au limitat în principal la cheltuielile bazate pe rambursarea costurilor, care reprezintă aproximativ jumătate din eșantionul supus auditului;

38.  regretă faptul că, pentru al 26-lea an consecutiv, plățile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare din cauza eficacității parțiale a sistemelor de supraveghere și de control; subliniază că statele membre dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, detecta și corecta o parte semnificativă a erorilor înainte de declararea cheltuielilor către Comisie și că, dacă s-ar fi folosit aceste informații, rata de eroare estimată ar fi fost considerabil mai mică; invită Comisia să pregătească instrumentele necesare pentru a îmbunătăți în mai mare măsură detectarea erorilor de către autoritățile statelor membre;

39.  observă că, acolo unde plățile s-au făcut pe baza rambursării costurilor, Curtea estimează rata de eroare la 4,5 % (față de 3,7 % în 2017 și 4,8 % în 2016), în timp ce rata de eroare pentru plățile bazate pe dreptul la plată(2) a fost sub pragul de semnificație de 2 %, cu excepția unor scheme de dezvoltare rurală; regretă faptul că rata de eroare nu este cuantificată în mod clar pentru plățile bazate pe drepturi la plată;

40.  atrage atenția că Curtea a constatat cel mai ridicat nivel estimat de eroare pentru cheltuielile incluse la „coeziune economică, socială și teritorială” (5,0 %), în timp ce rata de eroare semnificativă cea mai scăzută a cheltuielilor pentru „competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” s-a situat la pragul de semnificație de 2,0 %;

41.  subliniază că, în opinia Curții, cheltuielile pentru cercetare rămân un domeniu cu risc ridicat și principala sursă de eroare de la rubrica „Competitivitate”;

42.  constată că Curtea a furnizat în 2018 rate de eroare specifice pentru patru rubrici CFM: „Competitivitate”, „Coeziune”, „Resurse naturale” și „Cheltuieli administrative”;

43.  subliniază că, pentru exercițiul 2018, Curtea a prezentat o rată de eroare per domeniu de politici dar nu a estimat niveluri de eroare pentru domeniile de cheltuieli de la rubrica 3 a CFM Securitate și cetățenie și de la rubrica 4 Europa în lume; solicită Curții să analizeze dacă un audit al unui eșantion reprezentativ pentru aceste două rubrici ar putea fi util pentru evaluarea tranzacțiilor financiare; constată, de asemenea, că Curtea nu a emis rate de eroare specifice privind dezvoltarea rurală și operațiunile de piață din cadrul PAC, nici rate de eroare individuale pentru Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și fondul de coeziune (FC); sugerează Curții să ia în considerare revizuirea strategiei sale de eșantionare pentru a asigura o mai bună comparabilitate de la un an la altul;

44.  regretă că Curtea nu a estimat niveluri de eroare pentru domeniile de cheltuieli de la rubrica 3 a CFM Securitate și cetățenie și de la rubrica 4 Europa în lume; consideră că, deși cifrele aferente acestor rubrici sunt relativ scăzute, ele prezintă o importanță politică deosebită; subliniază că auditarea unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din cadrul acestor două rubrici este esențială pentru o evaluare riguroasă și independentă a tranzacțiilor financiare, precum și pentru o supraveghere mai eficientă a utilizării fondurilor Uniunii de către Parlament și solicită Curții să furnizeze în următoarele rapoarte anuale date privind rata de eroare pentru plățile efectuate în cadrul acestor rubrici;

45.  observă că Curtea a auditat tranzacții în valoare totală de 120,6 miliarde EUR și că rubrica „Resurse naturale” constituie cel mai mare procent din eșantionul total (48 %), în timp ce ponderea rubricii 1b „Coeziune” a CFM este relativ scăzută (circa 20 %); ia act de repartizarea eșantionului supus auditului, având în vedere rata foarte ridicată de eroare pe care o prezintă politica de coeziune; sugerează Curții să ia în considerare atât cota din totalul cheltuielilor Uniunii, cât și riscul legat de erori atunci când decide cu privire la atribuirea unui procentaj în eșantionul total supus auditului;

46.  este surprins de decizia Curții potrivit căreia resursele naturale ar trebui să constituie partea majoritară a eșantionului supus auditului pentru auditul financiar și de conformitate anual, în timp ce plățile directe aferente PAC nu sunt supuse erorii; constată însă că, în domeniul plăților directe, mai multe cazuri de conflicte de interese, de criminalitate organizată și de corupție au fost făcute publice și au fost urmate de audituri ale Comisiei; invită Comisia și statele membre să ia măsuri mai adecvate pentru a preveni și soluționa cazurile care pun în pericol PAC;

47.  subliniază că eșantionul supus auditului în domeniul coeziunii a fost diferit din cel din anul anterior și a constat în plăți finale pentru perioada 2007-2013 și în cheltuieli înscrise în conturi acceptate anual de Comisie pentru perioada 2014-2020; sugerează că acest lucru înseamnă că Curtea a efectuat teste pe operațiuni pentru toate măsurile corective relevante care fuseseră implementate la nivel de stat membru; regretă că, în pofida acestei metodologii de audit, rata de eroare a fost cuantificată la un nivel foarte ridicat, de 5 %;

48.  subliniază că, la fel ca în anii precedenți, erorile legate de eligibilitate (și anume, includerea unor costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli ori neeligibilitatea proiectelor, a activităților sau a beneficiarilor) au contribuit cel mai mult în 2018 la nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile cu risc ridicat;

49.  subliniază însă că impactul erorilor privind eligibilitatea a scăzut față de 2017 (în 2018: 68 %; în 2017: 93 %); constată că acest lucru se explică prin faptul că, pentru 2018, Curtea a identificat un număr semnificativ mai mare de erori în ceea ce privește achizițiile publice, normele în materie de ajutoare de stat și procedurile de atribuire a granturilor; invită Comisia să acorde o atenție deosebită acestor categorii de erori și să aprecieze dacă acestea prezintă un risc pentru libera concurență sau chiar dacă indică existența unor posibile cazuri de corupție; în acest ultim caz, Comisia ar trebui să adopte fără ezitare măsuri corective și să informeze EPPO;

50.  invită Comisia să raționalizeze și să simplifice cadrele strategice care reglementează execuția bugetului Uniunii, consolidând astfel răspunderea în ceea ce privește rezultatele și sporind claritatea și transparența pentru toate părțile interesate;

Raportul anual privind gestionarea și performanța: realizări în ceea ce privește gestionarea

Fiabilitatea datelor comunicate de către Comisie

51.  regretă că Curtea nu a auditat raportul anual privind gestiunea și performanța (RAGP); subliniază că Curtea a examinat însă unele rapoarte anuale de activitate, în special cele ale DG AGRI, DG DEVCO, DG ECHO, DG NEAR, DG EMPL și DG REGIO;

52.  arată că, în capitolul privind sinteza gestiunii financiare din raportul anual privind gestiunea și performanța, Comisia raportează un risc estimat la plăți de 1,7 % și confirmă că „riscul la plată este cel mai apropiat de eroarea cea mai probabilă a Curții” (p. 152 din RAGP 2018(3));

53.  observă că Comisia a insistat în 2018 că progresele s-au datorat în principal scorului bun din domeniul coeziunii, de 1,1 %(4); constată cu surprindere că, pentru același an calendaristic, 2017, DG REGIO menționează în raportul său anual de activitate pe 2018 (p. 70) o altă rată de eroare de 1,95 %;

54.  observă că directorul general al DG EMPL explică în raportul său anual de activitate pe 2018, la p. 83, că:

   „în rapoartele anuale de activitate pe 2017, directorii generali ai DG REGIO și DG EMPL au decis să estimeze riscul realizând o proiecție a ratei provizorii de eroare reziduală pentru cheltuielile din anul calendaristic 2017, cheltuieli pe care nu le acceptaseră și validaseră încă”;
   „CCE este de părere că rapoartele anuale de activitate (RAA) ar trebui să fie raționalizate în continuare și adaptate la noul cadru de control și de asigurare. Acest cadru înseamnă că este nevoie de aproape doi ani începând de la sfârșitul perioadei contabile relevante până când Comisia va putea prezenta un prim raport privind fiabilitatea ratei erorilor reziduale a autorităților de audit pentru un exercițiu financiar dat”;

55.   solicită Comisiei să se asigure că RAGP este pe deplin fiabil și nu se bazează pe previziuni;

56.  observă că, în cadrul relațiilor externe, DG NEAR și DG DEVCO utilizează în RAA ratele erorilor reziduale (RER) generate de studiile privind RER efectuate de companii externe;

57.  subliniază că RER se calculează în ceea ce privește tranzacțiile aferente contractelor încheiate doar în perioada 1 septembrie 2017-31 august 2018 (caseta 9.5 din raportul anual al Curții pe 2018) pentru care au fost aplicate toate controalele și verificările;

58.  subliniază că RER ale DG DEVCO și DG NEAR nu includ doar plățile efectuate în 2018;

59.  reamintește că, în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare/ Fondul pentru securitate internă (FAMI/FSI), DG HOME a atras atenția în 2018 că „raportează doar rata de eroare reziduală, deoarece, astfel cum prevede temeiul juridic, autoritățile naționale de audit nu trebuie să raporteze DG HOME ratele de eroare detectate” (a se vedea răspunsul la întrebarea 14, audierea Avramopoulos din 18 octombrie 2018); în consecință, constată că rata de eroare raportată este cea reziduală, adică rata de eroare estimată minus orice sumă corespunzătoare oricărei acțiuni corective adoptate care a redus deja în mod efectiv expunerea(5);

60.  este de acord cu opinia Curții (exprimată la punctul 6.74 din raportul anual al Curții pentru 2018) potrivit căreia în RAGP Comisia prezintă un risc estimat la plăți pentru „coeziune economică, socială și teritorială care se referă la cheltuieli care nu au parcurs încă întregul ciclu de control”; regretă că acest lucru înseamnă că Comisia evaluează rata de eroare pentru politica de coeziune plecând de la simple estimări, comparativ cu exercițiul financiar 2017-2018, și nu pe baza cifrelor reale verificate pentru exercițiul financiar 2018;

61.  subliniază că, din acest motiv, Curtea a observat că datele furnizate de Comisie în RAGP privind coeziunea socială și teritorială nu sunt fiabile (punctul 6.74 din raportul anual al Curții pe 2018);

62.  subliniază, de asemenea, că, deoarece rata de eroare declarată de Comisie în domeniile coeziunii, relațiilor externe și în unele domenii care țin de politica internă se bazează pe riscul rezidual, nu se justifică comparația dintre riscul la plată raportat de Comisie în RAGP și nivelul estimat de eroare al Curții;

63.  atrage atenția că, dacă riscul la plată comunicat de Comisie integrează deja corecțiile financiare, capacitatea corectivă a Uniunii s-ar putea să fie supraestimată; regretă că acest lucru poate influența fiabilitatea;

64.  regretă că erorile constatate reflectă deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management și că Curtea a identificat deficiențe în metodologiile de eșantionare ale autorităților de audit;

65.  este de părere că, dacă ordonatorii de credite delegați, atunci când dezvăluie domeniile specifice ale cheltuielilor pentru care formulează o rezervă, se referă la pragul de semnificație de 2 % numai în contextul „ratei de eroare reziduală”, aceștia riscă să nu protejeze în mod adecvat bugetul Uniunii;

66.  regretă faptul că estimările fiecărei DG privind nivelul cheltuielilor neregulamentare nu se bazează pe o metodologie consecventă;

67.  subliniază că RAA ale DG-urilor și RAGP utilizează o terminologie complexă și incoerentă, care face dificilă compararea rezultatelor raportate de la o DG la alta și de-a lungul timpului;

68.  constată, în special, că „CCE este de părere că Comisia prezintă în RAA ale DG REGIO și DG EMPL cel puțin 13 rate diferite pentru cele două perioade de programare ca măsură a cheltuielilor expuse riscului. Un număr atât de mare de rate ar genera o lipsă a clarității și o potențială confuzie în ceea ce privește pertinența lor și asigurarea oferită” (RAA 2018 al DG EMPL, p. 83);

69.  observă că, în loc să facă trimitere, la fel ca în 2017, la noțiunea de rată de eroare reziduală, Comisia folosește în RAGP pe 2018 termenul „rată de eroare la închidere”; constată că aceasta reprezintă riscul la momentul plății din care se scad viitoarele corecții și recuperări estimate pe care gestionarii fondurilor Uniunii preconizează că le vor executa în raport cu cheltuielile din 2018 în cursul următorului an din programele curente; atrage atenția că această rată de eroare este doar o estimare;

70.  constată că, în conformitate cu raportul anual privind gestiunea și performanța pentru bugetul Uniunii în 2018, 30 de ordonatori de credite delegați au emis o asigurare fără rezerve (la fel de mulți ca în 2017), în timp ce 20 de declarații (la fel de multe ca în 2017) au fost însoțite de un total de 40 de rezerve în 2018 (38 de rezerve în 2017 și 37 de rezerve în 2016);

71.  subliniază că Comisia a emis 40 de rezerve pentru 2018: 2 rezerve au fost noi, iar 38 au fost recurente; constată că cinci rezerve recurente au fost actualizate de la „se poate cuantifica” la „nu se poate cuantifica” (ori invers) sau s-a modificat sfera de aplicare și că, pentru toate rezervele, s-a calculat sau s-a recalculat impactul asupra cheltuielilor din 2018; constată, prin urmare, că suma expusă riscului la momentul raportării cheltuielilor din 2018 și care face obiectul rezervelor este estimată la 1 078 milioane EUR (1 053 milioane EUR în 2017, 1 621 milioane EUR în 2016 și 1 324 milioane EUR în 2015);

72.  regretă că, în pofida îmbunătățirilor aduse metodologiei de analiză a impactului acțiunilor corective, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat; atrage atenția că, într-un astfel de caz, toate ratele erorilor reziduale raportate în RAGP sunt lipsite de fiabilitate;

73.  subliniază în special faptul că, pentru mai mult de trei sferturi din cheltuielile pe 2018, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate ale Comisiei (DG AGRI, DG REGIO și DG EMPL) reiese că fiabilitatea și calitatea controalelor mai multor state membre rămâne problematică;

74.  își reiterează solicitarea ca Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plata în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de aceasta și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile;

75.  ia act de faptul că, în total, există 208 cazuri pentru care OLAF a formulat recomandări în perioada 2012-2018 și față de care autoritățile naționale nu au luat nicio decizie(6); subliniază că, în anumite state membre, cazurile în care recomandările OLAF nu sunt urmate de niciun fel de acțiuni ale autorităților statelor respective reprezintă chiar majoritatea cazurilor, ceea ce ar putea afecta direct interesele financiare ale Uniunii și ale cetățenilor;

76.  ia act cu preocupare de cele nouă cazuri de suspiciune de fraudă care i-au fost comunicate OLAF de către Curte în 2018;

77.  invită Comisia să simplifice și să armonizeze mai bine practicile și metodele direcțiilor generale pentru a fi în măsură să respecte pe deplin dispozițiile articolului 247 din Regulamentul financiar și, în special, ale alineatului (1) litera (b), la care se prevede că: „... raportul anual privind gestiunea și performanța, [...] incluzând informații cu privire la principalele mecanisme de guvernanță ale Comisiei, precum și: (i) o estimare a nivelului de eroare în cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă și o estimare a corecțiilor viitoare;” ...”

78.  invită Comisia ca, în conformitate cu articolul 247 din Regulamentul financiar, să își alinieze metodologia la cea utilizată de Curte și să furnizeze autorității de control bugetar o singură rată de eroare corespunzătoare riscului la momentul plății (rata de eroare la momentul plății); invită Comisia să publice separat o estimare a corecțiilor viitoare (rata erorilor reziduale); îndeamnă Comisia să aplice o terminologie coerentă în toate direcțiile generale atunci când raportează cu privire la aceste două estimări; solicită să fie informat cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu până la 30 iunie 2021;

79.  invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a obține date fiabile de la statele membre privind rata de eroare la momentul plății; invită Comisia să efectueze ajustările corespunzătoare, în timp util, dacă se detectează deficiențe în controalele statelor membre;

80.  invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a obține date fiabile de la statele membre privind rata de eroare la momentul plății;

81.  invită Comisia:

   (a) să examineze și să revizuiască ambele părți ale raportului anual privind gestiunea și performanța în raportul său anual; precum și
   (b) să examineze dacă, în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale, pragul de semnificație utilizat pentru a declanșa mecanismele de rezervare ar trebui exprimat ca risc la momentul plății și nu ca rată a erorilor reziduale;

Gestiunea bugetară și financiară

82.  constată că în 2018 creditele de angajament și creditele de plată disponibile în bugetul final au fost utilizate aproape integral; 99,5 % din creditele de angajament și 98,6 % din creditele de plată;

83.  evidențiază că în 2018 a existat o creștere semnificativă a cererilor de plată din partea statelor membre pentru fondurile ESI;

84.  constată cu îngrijorare că, în principal din cauza întârzierilor, au fost restituite la bugetul UE cuantumuri substanțiale corespunzând prefinanțărilor anuale neutilizate din fondurile ESI; 8,1 miliarde EUR în 2018 (comparativ cu 5,4 miliarde EUR în 2017), ceea ce a dus la creșterea semnificativă a veniturilor alocate în acești doi ani;

85.  subliniază că în 2018:

   nu au fost necesare plăți suplimentare și marja globală pentru plăți, în cuantum de 5,3 miliarde EUR, disponibilă din exercițiile precedente nu a trebuit să fie utilizată;
   suma de 5,3 miliarde EUR nu a putut să fie transferată în exercițiile următoare deoarece plafoanele pentru 2019 și pentru 2020 ale marjei globale pentru plăți fuseseră atinse; și
   o sumă suplimentară de 11,2 miliarde EUR corespunzând unor credite de plată neutilizate în 2018 nu a putut fi transferată în 2019 sau în 2020;

86.  subliniază că, potrivit previziunilor Curții (punctele 2.15 și 2.16 din raportul anual al Curții), un total de 44,9 miliarde EUR riscă să rămână neutilizați până în 2020; reamintește că flexibilitatea pe care o oferă marja globală pentru plăți ia sfârșit atunci când se încheie actualul CFM, și anume în 2020;

87.  subliniază cu îngrijorare că:

   cuantumul aferent angajamentelor restante a continuat să se mărească, ajungând la 281,2 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2018 (comparativ cu 267,3 miliarde EUR în 2017) și că el a crescut cu 36 % (73,7 miliarde EUR) în ultimii șapte ani începând din 2011, care este exercițiul corespunzător din CFM anterior;
   conform previziunilor pe termen lung ale Comisiei(7), angajamentele restante vor atinge suma de 313,8 miliarde EUR până în 2023, estimare care este apropiată de previziunile Curții;

88.   este îngrijorat de faptul că angajamentele restante au continuat să crească în 2018, atingând un nou record; acest lucru reprezintă un risc mare; invită Comisia, pentru a reduce angajamentele restante actuale și a preveni apariția unor angajamente restante în viitor, să își îmbunătățească previziunile financiare și, după caz, să ajute țările să găsească proiecte eligibile, în special proiecte cu o clară valoare adăugată europeană;

89.  reamintește că nivelul ridicat al angajamentelor restante este cauzat în principal de ritmul lent de execuție a fondurilor ESI, dar și de decalajul anual dintre angajamente și plăți și de creșterea dimensiunii bugetului UE (a se vedea studiul rapid de caz al Curții intitulat „Angajamentele restante în bugetul UE – o privire mai atentă”);

90.  împărtășește preocuparea Curții cu privire la riscul ridicat să nu existe suficiente credite de plată disponibile pentru a acoperi toate sumele datorate în primii ani ai noului CFM și la faptul că în această situație este posibil să se regăsească în special exercițiul 2021, primul an al noului CFM 2021-2027 (punctul 2.20 din raportul anual al Curții);

91.  evidențiază că riscul insuficienței creditelor de plată este cu atât mai mare cu cât execuția fondurilor ESI a fost și mai întârziată decât în CFM anterior; în acest sens, subliniază faptul că în 9 din cele 13 state membre care au aderat la Uniune începând cu 2004 angajamentele restante reprezintă peste 15 % din cheltuielile anuale ale administrațiilor lor publice și că, în cazul în care nu vor fi disponibile suficiente credite de plată pentru a acoperi toate sumele, acest lucru ar putea reprezenta o mare provocare financiară și politică, atât în aceste țări, cât și în cadrul Uniunii;

92.  evidențiază că, potrivit Curții: per ansamblu, absorbția fondurilor ESI de către statele membre a fost mai scăzută decât în exercițiul corespunzător din precedentul CFM (punctele 2.22-2.24 din raportul anual al Curții pe 2018).

93.  evidențiază, în special, că numai Bulgaria, Luxemburg, Austria, România și Finlanda au o rată de absorbție mai rapidă în cadrul actualului CFM decât în perioada anterioară;

94.  subliniază că garanțiile sprijinite din bugetul Uniunii s-au înmulțit în ultimii ani și că acest lucru se datorează, în principal, faptului că s-au adăugat garanțiile furnizate prin Fondul european pentru investiții strategice (EFSI) și cele furnizate prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă; ia act de faptul că alte garanții includ garanțiile aferente mandatului de acordare a împrumuturilor externe încredințat Băncii Europene de Investiții (BEI) și garanțiile Uniunii pentru activități de împrumut și de creditare, care sunt, în principal, împrumuturi acordate statelor membre;

95.  ia act cu îngrijorare de faptul că înmulțirea garanțiilor crește expunerea bugetului Uniunii la riscuri, nivelul de pierderi preconizate de Comisie fiind acoperit de fonduri de garantare, pe care noul CFM le va reuni într-un fond comun de provizionare;

96.  evidențiază că în ultimii ani, Uniunea a recurs din ce în ce mai mult la instrumente financiare și garanții bugetare încredințate Grupului BEI și că Grupul BEI are o relație complexă cu bugetul Uniunii și diferite mecanisme de asigurare a răspunderii față de instituțiile Uniunii;

97.  reamintește că în prezent operațiunile acestui grup care nu sunt finanțate de la bugetul Uniunii, dar care servesc aceleași obiective pe care le are și Uniunea nu intră sub incidența mandatului de audit al Curții; reliefează faptul că, cu alte cuvinte, Curtea nu este în măsură să furnizeze o imagine completă a legăturilor dintre operațiunile Grupului BEI și bugetul Uniunii; sprijină, în special, solicitarea Curții de a audita operațiunile BEI nelegate de bugetul Uniunii; solicită ca la reînnoirea acordul tripartit între Comisie, BEI și Curte, prevăzută în 2020, să fie incluse dispoziții care să permită Curții un acces mai larg la auditul operațiunilor BEI, pentru a îmbunătăți controlul extern; invită, în plus, Grupul BEI să crească transparența următoarelor chestiuni: operațiunile sale economice, utilizarea garanției bugetare a Uniunii, adiționalitatea operațiunilor BEI și posibilele planuri viitoare privind o filială a BEI consacrată dezvoltării; solicită încheierea unui memorandum de înțelegere între BEI și Parlament pentru a îmbunătăți pe viitor accesul Parlamentului la documentele BEI și la datele referitoare la orientarea strategică și politicile de finanțare în vederea consolidării responsabilității Băncii;

98.  aprobă principalele recomandări formulate de Curte în capitolul 2 din raportul său anual pentru 2018;

99.  invită Comisia să ia măsuri pentru a evita presiunea nejustificată asupra nivelului creditelor de plată în primii ani ai CFM pentru perioada de programare 2021-2027; cere ca aceste măsuri să includă:

   (a) îmbunătățirea exactității previziunilor privind nevoile de plată;
   (b) adresarea către autoritatea bugetară a invitației:
   (i) de a asigura, pentru următorul CFM, un echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată înscrise în buget prin majorarea creditelor de plată, modificarea normelor privind angajarea sau reducerea creditelor de angajament;
   (ii) de a ține seama, astfel, de posibilitatea ca, în 2021 și în 2022, să se primească un volum mare de cereri de plată și de faptul că creditele de plată neutilizate nu pot fi transferate către următorul CFM;
   (c) facilitarea adoptării în timp util a cadrelor juridice și promovarea planificării timpurii a programelor de către statele membre;

100.  invită Comisia să asigure, de îndată ce este înființat fondul comun de provizionare, o gestionare eficace și o monitorizare la zi a expunerii bugetului UE la garanțiile aferente; în acest context, invită Comisia să își bazeze calculul ratei efective de provizionare pe o metodologie prudentă bazată pe bunele practici recunoscute;

101.  invită Comisia să prezinte anual autorității bugetare cuantumul global și o defalcare a fondurilor transferate de la bugetul Uniunii pentru instrumentele financiare gestionate de Grupul BEI, precum și să prezinte informații privind nivelul executării acestor fonduri;

Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii

102.  subliniază că scopul informațiilor referitoare la performanță este de a indica dacă politicile și programele Uniunii își ating obiectivele în mod eficient și eficace; sugerează ca, dacă este nevoie de îmbunătățiri, să se folosească informațiile referitoare la performanță drept bază în procesul de elaborare a măsurilor corective necesare și ca punerea lor în aplicare să fie monitorizată în mod continuu;

103.  salută faptul că Curtea a analizat în 2018 informațiile referitoare la performanță publicate de Comisie și a revizuit, în special, indicatorii de performanță din:

   fișele de program care însoțesc proiectul de buget pe 2019;
   prezentarea generală a performanței programelor finanțate din bugetul UE în perioada 2014-2020, publicată pentru prima dată în mai 2018;

104.  insistă asupra ideii că auditurile de conformitate și cele ale performanței reprezintă două fețe ale aceleiași monede; subliniază că îmbinarea celor două dimensiuni, și anume evaluarea rezultatelor obținute, asigurând în același timp legalitatea și regularitatea cheltuielilor, ar trebui să permită autorităților de descărcare de gestiune să garanteze valoarea adăugată a Uniunii și să controleze execuția bugetului a Comisiei;

105.  regretă, încă o dată, faptul că rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali ai Comisiei nu includ o declarație semnată de aceștia cu privire la calitatea datelor raportate privind performanța și că, prin urmare, prin adoptarea RAGP, colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică globală pentru gestiunea financiară a bugetului Uniunii, dar nu și pentru informațiile cu privire la performanță și rezultate;

106.  salută și urmărește cu mare interes intenția Curții de a-și actualiza evaluarea privind performanța cheltuielilor Uniunii în raportul său anual și, în special, de a prezenta, pentru fiecare rubrică din CFM, un capitol privind conformitatea și performanța;

107.  salută faptul că Curtea a introdus în capitolul 3 din raportul său anual pentru 2018, la rubrica „Obținerea de rezultate pornind de la bugetul UE”, un rezumat al principalelor rapoarte speciale publicate în anul respectiv, clasificate în funcție de rubricile CFM; ia act de faptul că, în 2018, răspunsurile publicate la rapoartele Curții arată că entitățile auditate au acceptat pe deplin 78 % din cele 388 de recomandări emise de Curte (comparativ cu 68 % în 2017) și că, în 18 % din cazuri, recomandările au fost puse în aplicare doar în anumite privințe, continuând să existe lacune semnificative; ia act de faptul că numai 6 % dintre recomandări nu au fost puse în aplicare;

108.  este preocupat de faptul că, în unele state membre, capacitatea administrativă ar putea fi insuficientă;

109.  este îngrijorat că, în ansamblu, datele incluse în fișele de program sugerează că progresul către obiectivele de performanță este moderat, lucru ce poate fi explicat prin demararea târzie și lentă atât a programelor de coeziune, cât și a programelor de dezvoltare rurală;

110.  reliefează că, potrivit Curții, indicatorii nu ofereau întotdeauna o imagine fidelă a progreselor reale înregistrate;

111.  insistă asupra ideii că atât calcularea progresului către obiectiv în raport cu valoarea de referință, cât și progresul către obiectiv raportat de Comisie în prezentarea generală a performanței programelor ar trebui tratate cu precauție, deoarece mulți indicatori nu au fost bine aleși sau nu s-a putut calcula progresul pentru o serie de indicatori; ia act de faptul că pentru aproape jumătate dintre indicatori, nu a fost posibil să se calculeze progresul către obiectiv înregistrat în raport cu valoarea de referință;

112.  constată cu îngrijorare că pentru unele programe, datele disponibile erau de o calitate insuficientă și că anumite programe prevăd obiective ce nu sunt îndeajuns de ambițioase;

113.  invită Comisia să promoveze includerea în fișele de program a unor indicatori care:

   (a) printr-un echilibru mai bun între resurse, realizări, rezultate și impacturi, furnizează informații mai relevante cu privire la realizările programelor de cheltuieli ale Uniunii;
   (b) au o legătură clară cu acțiunile finanțate prin programele de cheltuieli ale Uniunii;
   (c) reflectă realizările programelor de cheltuieli ale Uniunii mai degrabă decât performanța Comisiei și a altor organisme de punere în aplicare a acestor programe; și
   (d) acoperă obiectivele programelor;

114.  insistă ca, pentru a putea calcula progresele către obiectiv în raport cu valoarea de referință, Comisia să propună, pentru toate programele, cadre de performanță cu caracteristicile menționate în continuare pentru indicatorii de performanță și asupra ideii că, în cazul în care Comisia consideră că acest lucru nu este semnificativ pentru un indicator specific, ea ar trebui să își explice alegerea în fișele de program:

   (a) valori de referință cantitative, cu precizarea anului valorii de referință;
   (b) obiective de etapă cantitative;
   (c) obiective cantitative, cu precizarea anului în care trebuie atins obiectivul;
   (d) date care să aibă nivelul de calitate necesar pentru ca progresele către obiectiv înregistrate în raport cu valoarea de referință să poată fi calculate cu ușurință;

115.  invită Comisia să urmărească să obțină în timp util informații referitoare la performanță pentru toți indicatorii de performanță, de exemplu, prin introducerea unor instrumente de raportare noi pe platforme de internet;

116.  invită Comisia să documenteze obiectivele și țintele programelor, inclusiv valorile de referință, astfel încât autoritatea bugetară să le poată evalua nivelul de ambiție și rezultatele în ceea ce privește atingerea obiectivelor;

117.  subliniază că, în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare, este important să se monitorizeze cu strictețe eventualul risc de corupție și fraudă; invită Comisia să efectueze evaluări ex ante și ex post atente și independente cu privire la proiectul care urmează să fie finanțat;

118.  invită Comisia să îmbunătățească în continuare prezentarea generală a performanței programelor, în special prin:

   (a) utilizarea unei metode de calcul al progreselor către obiectiv în raport cu valoarea de referință și, dacă Comisia consideră că acest lucru nu este fezabil pentru un indicator specific, ea ar trebui să își explice abordarea în prezentarea generală a performanței programelor;
   (b) explicarea raționamentului utilizat pentru selectarea indicatorilor de performanță pentru fiecare program;

119.  invită Comisia să sprijine în continuare statele membre, astfel încât atât calitatea, cât și numărul controalelor să fie îmbunătățite și pentru a asigura schimbul de bune practici în combaterea fraudelor;

Venituri

Raportul anual al Curții pentru 2018

120.  ia act cu satisfacție de faptul că Curtea precizează că nivelul de eroare din cadrul veniturilor nu era semnificativ și că sistemele legate de venituri erau, per ansamblu, eficace;

121.  remarcă faptul că, pentru al treilea an consecutiv, DG Buget a exprimat o rezervă cu privire la valoarea resurselor proprii tradiționale colectate de Regatul Unit, dat fiind faptul că acest stat membru nu a pus la dispoziția bugetului Uniunii taxele vamale eludate la importurile de produse textile și de încălțăminte;

122.  ia act cu îngrijorare de faptul că sfera de aplicare a rezervei formulate de Curte a fost extinsă pentru a include și alte potențiale pierderi de resurse proprii tradiționale ale statelor membre ca urmare a subevaluării menționate anterior, care nu au fost încă estimate;

123.  regretă că, după solicitarea adresată Regatului Unit, în 2011, de a stabili profiluri de risc pentru importurile subevaluate de produse textile și de încălțăminte provenite din China, Comisia a avut nevoie de mai bine de șapte ani pentru a lansa o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

124.  salută faptul că, în 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Regatului Unit, după ce a calculat totalul pierderilor (suma principală și dobânzile) pentru bugetul Uniunii la 2,8 miliarde EUR și că, în martie 2019, Comisia a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz;

125.  regretă faptul că principalele controale interne în materie de resurse proprii tradiționale pe care Curtea le-a evaluat la nivelul Comisiei și în anumite state membre au fost doar parțial eficace;

126.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în Spania, Curtea a identificat deficiențe în sistemele de control utilizate pentru întocmirea situațiilor lunare privind taxele vamale colectate;

127.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în eșantionul aleatoriu de trei țări selectate, Curtea a observat deficiențe în ceea ce privește gestionarea taxelor constatate, dar necolectate încă; constată că aceste deficiențe au vizat, în principal, întârzieri în recuperarea prin executare silită a datoriilor vamale și înregistrarea sau anularea tardivă a datoriilor în sistemul contabil; ia act de deficiențele în verificările efectuate de Comisie cu privire la situațiile contabile ale statelor membre referitoare la resursele proprii tradiționale;

128.  regretă că, în ceea ce privește eficiența sistemelor pentru colectarea, raportarea și punerea la dispoziție a sumelor corecte în contul resurselor proprii tradiționale, programul de inspecție al Comisiei pentru 2018 nu a fost suficient susținut de o evaluare structurată și documentată a riscurilor și că acesta nu clasifica statele membre în funcție de nivelul de risc și nici nu prezenta impactul și probabilitatea riscurilor;

129.  constată cu îngrijorare că, după primirea, lunar sau trimestrial, a situațiilor contabile referitoare la resursele proprii tradiționale, Comisia nu a efectuat o analiză sistematică a modificărilor neobișnuite în situațiile contabile respective și nici nu a colectat informații relevante care să explice motivele acestor modificări;

130.  evidențiază că numărul rezervelor privind VNB-ul și cel al rezervelor privind TVA-ul rămân neschimbate în ansamblu, în timp ce numărul punctelor care necesită soluționare în legătură cu resursele proprii tradiționale a crescut cu 14 %(8);

131.  regretă faptul că analiza realizată de Curte cu privire la anumite puncte care necesită soluționare în legătură cu resursele proprii tradiționale și care au un impact financiar a evidențiat unele întârzieri în acțiunile subsecvente ale Comisiei și în închiderea de către Comisie a acestor puncte; în plus, ia act de faptul că Curtea a constatat că 27 % dintre punctele care necesită soluționare rămăseseră nefinalizate de mai mult de cinci ani;

132.  constată că TVA-ul contribuie cu 12 % la veniturile Uniunii, care au fost de 145 de miliarde EUR în 2018; în acest context, evidențiază că Comisia a estimat că deficitul de încasare a TVA-ului, adică diferența dintre veniturile preconizate din TVA pentru bugetul statelor membre și TVA-ul colectat efectiv în trezoreriile naționale a fost de 137,5 miliarde EUR în 2017(9); constată că deficitul de încasare a TVA-ului acoperă pierderile de TVA care afectează în principal bugetele naționale și că pierderea se poate datora, printre altele, unor cazuri de insolvență, faliment, erori administrative, optimizare fiscală și, de asemenea, unor posibile activități ilegale sau frauduloase;

133.  constată cu îngrijorare că în 2018 Comisia a formulat o rezervă generală referitoare la estimarea de către Franța a VNB-ului său, deoarece Franța furnizase informații insuficiente cu privire la compilarea VNB-ului său;

134.  constată că, din cele cinci recomandări formulate de Curte în raportul său anual pe 2015, Comisia a pus în aplicare pe deplin o singură recomandare, o recomandare în anumite privințe și trei recomandări în majoritatea privințelor;

135.  invită Comisia să aplice o evaluare mai structurată și mai documentată a riscurilor pentru planificarea controalelor sale privind resursele proprii tradiționale, inclusiv o analiză a nivelului de risc al fiecărui stat membru și a riscurilor legate de întocmirea „conturilor A” și a „conturilor B”;

136.  invită Comisia să consolideze sfera de aplicare a verificărilor sale lunare și trimestriale cu privire la situațiile „conturilor A” și ale „conturilor B” aferente resurselor proprii tradiționale prin efectuarea unei analize mai în profunzime a modificărilor neobișnuite, pentru a se asigura că se reacționează prompt la potențialele anomalii;

137.  își reconfirmă poziția privind reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii, care reprezintă o componentă de venituri deosebit de oportună în cadrul pachetului de măsuri aferent CFM 2021-2027; salută, prin urmare, propunerea de introducere a trei noi resurse proprii ale Uniunii și simplificarea resursei proprii actuale bazate pe TVA pentru CFM 2021-2027(10);

Raportul special nr. 12/2019 al Curții: Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate

138.  constată că nu există estimări disponibile privind pierderile de TVA la nivelul Uniunii pentru prestările transfrontaliere de servicii, în schimb, în ceea ce privește pierderile care rezultă din livrările de bunuri de mică valoare dinspre țări din afara UE, Comisia estimează că aceste pierderi se ridică la 5 miliarde de euro pe an;

139.  subliniază rolul statelor membre în punerea în aplicare a acordurilor de cooperare administrativă, eficacitatea controalelor, asigurarea colectării datelor și monitorizarea respectării de către comercianți a cadrului de reglementare;

140.  este conștient de faptul că punerea în aplicare a colectării TVA este o competență națională;

141.  subliniază că este foarte important să se utilizeze schimbul de informații între statele membre, dar și cu țările terțe;

142.  invită statele membre să își intensifice schimburile de informații privind posibilele societăți și tranzacții frauduloase prin intermediul Eurofisc;

143.  invită autoritățile fiscale din statele membre să-și consolideze activitatea de control în ceea ce privește sistemul „minighișeului unic”(11);

144.  îndeamnă Comisia să desfășoare activități de control și de monitorizare suficiente în statele membre;

145.  își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul de subevaluare a livrărilor de bunuri provenite din țări terțe în cadrul comerțului electronic; salută măsurile adoptate pentru a rezolva problema fraudei în domeniul TVA legate de comerțul electronic;

146.  solicită să se adopte rapid legislația propusă privind TVA-ul în comerțul electronic, pentru a remedia deficiențele sistemului de vânzări la distanță;

147.  invită OLAF să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul anchetelor legate de importul prin comerț electronic al unor articole de îmbrăcăminte cu o valoare mică și de suspiciunile legate de operațiuni de import, prin intermediul unor tranzacții comerciale electronice, al unor bunuri potențial sensibile livrate prin transport aerian;

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

148.  ia act de faptul că subrubrica 1a din CFM, „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”, reprezintă 13,7  % sau 21,4 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 11,7 miliarde EUR (54,3 %) sunt cheltuiți pentru cercetare și inovare, 2,4 miliarde EUR (11,1 %), pentru educație, formare, tineret și sport, 2,2 miliarde EUR (10,4 %), pentru transport și energie, 1,5 miliarde EUR (7,2 %) pentru spațiu, iar restul, pentru alte acțiuni;

Contribuția la realizarea obiectivelor Uniunii pentru 2020

149.  constată cu satisfacție că Tabloul de bord european privind inovarea a evidențiat o tendință pozitivă în majoritatea țărilor din Uniune, în special în Malta, Țările de Jos și Spania, Suedia rămânând liderul în materie de inovare al Uniunii;

150.  cu toate acestea, regretă că majoritatea statelor membre continuă să fie în urmă în ceea ce privește realizarea obiectivului de a investi 3 % din produsul intern brut (PIB) în cercetare și dezvoltare; subliniază că Direcția Generală Cercetare și Inovare prezintă în principal trei motive pentru această evoluție lentă, și anume: (a) lipsa investițiilor publice și private în acest domeniu, (b) calitatea și eficiența limitate ale sistemelor naționale de cercetare și inovare și (c) disfuncționalitățile pieței legate de deciziile întreprinderilor privind investițiile în C & I;

151.  salută faptul că nivelul de participare a IMM-urilor la componenta „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” (LEIT) și la pilonul „Provocări societale” ale programului Orizont 2020 continuă să depășească obiectivul stabilit pentru program, reflectând eforturile considerabile depuse pentru a atrage IMM-urile către program și simplificările realizate pentru a facilita participarea acestora;

152.  salută, de asemenea, faptul că ponderea noilor veniți în programul Orizont 2020 a ajuns la 61,4 %, depășind astfel valoarea de referință de 55 % stabilită pentru 2018;

153.  regretă faptul că ponderea contribuției Uniunii la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în cadrul programului Orizont 2020 nu reușește să își atingă obiectivele de cheltuieli stabilite în materie de climă și sustenabilitate și, prin urmare, acest lucru este valabil pentru întregul CFM 2014-2020; subliniază că, în urma angajamentului asumat de Uniune în cadrul Acordului de la Paris și având în vedere Pactul verde european, cheltuielile legate de climă ar trebui să fie majorate în mod semnificativ fără întârziere;

Sfera și abordarea auditului

154.  ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion de 130 de operațiuni, care a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru întreaga gamă de cheltuieli acoperite de această subrubrică din cadrul CFM: 81 de operațiuni în domeniul cercetării și inovării (22 în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru și 59 în cadrul Orizont 2020) și 49 de operațiuni din cadrul altor programe și activități, în special Erasmus +, Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF) și programele spațiale, iar beneficiarii fiind localizați în 19 state membre și 4 țări terțe;

155.  salută faptul că Curtea a estimat că nivelul de eroare pentru întreaga rubrică 1a a CFM este de 2,0 % și că această cifră este mai mică decât cea aferentă celor doi ani anteriori, când nivelul de eroare estimat a fost cu puțin peste 4 %;

156.  regretă totuși că în opt cazuri de erori cuantificabile produse la nivelul beneficiarilor, declarațiile de cheltuieli conțineau informații suficiente pentru ca autoritățile naționale, Comisia sau auditorul independent să fi putut preveni sau detecta și corecta eroarea respectivă înainte de acceptarea cheltuielilor; observă că, dacă Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul de eroare estimat pentru acest capitol ar fi fost cu 0,3 % mai mic;

157.  constată că, la fel ca în anii precedenți, numeroase erori cuantificabile au fost legate de cheltuielile de personal; în plus, cheltuielile cu echipamentele și infrastructurile au fost, de asemenea, o sursă de erori;

158.  a fost surprins să afle că verificările ex ante ale contribuției Uniunii pentru programele de infrastructură de cercetare de mare anvergură nu au fost doar îndelungate și costisitoare (forța de muncă, deplasările), ci au avut adesea un impact redus asupra prevenirii erorilor;

159.  ia act de faptul că Curtea a examinat dosarele de audit (documentele de lucru și documentele justificative) la Serviciul comun de audit și la societățile private de audit și că, în 11 cazuri, Curtea a trebuit să efectueze proceduri de audit suplimentare, în principal din cauza nevoii de a obține documente justificative suplimentare sau a neconcordanțelor din documentele de lucru;

160.  este preocupat de erorile metodologice pe care Curtea le-a descoperit în calcularea ratei de eroare în programul Orizont 2020: „Auditurile ex post vizează o acoperire maximă a costurilor acceptate, dar rareori acoperă toate costurile. Rata de eroare este calculată ca procent din totalul costurilor acceptate, în locul sumei efectiv auditate. Acest lucru înseamnă că numitorul în calculul erorii este mai mare, astfel încât rata de eroare este subevaluată. În cazul în care erorile detectate au un caracter sistemic, eroarea este extrapolată, ceea ce compensează parțial subevaluarea menționată mai sus. Cu toate acestea, având în vedere că nu se realizează o extrapolare pentru erori nesistemice, rata de eroare globală este totuși subevaluată.”(12);

161.  a observat că DG Cercetare și Inovare a calculat rate de eroare pentru Al șaptelea program-cadru și pentru programul Orizont 2020:

   DG Cercetare și Inovare a estimat că rata de eroare reprezentativă comună pentru Al șaptelea program-cadru, calculată pe o bază multianuală, este puțin mai mare de 5 %; rata de eroare reziduală este estimată a fi de 3,36 %;
   rata de eroare reziduală pentru „familia” cercetării și inovării este de 2,22 % (2,24 % pentru DG Cercetare și Inovare) și se preconizează că va crește la 2,45 % (2,48 % pentru DG Cercetare și Inovare) dacă se iau în considerare proiectele de rapoarte de audit;

162.  constată că, pentru DG Cercetare și Inovare, suma totală estimată expusă riscului la momentul plății pentru plățile efectuate în 2018 este cuprinsă între 97,6 și 101,1 milioane EUR; suma totală expusă riscului la închidere pentru cheltuielile din 2018 este cuprinsă între 69,1 și 72,7 milioane EUR, reprezentând 2,21 %-2,33 % din totalul cheltuielilor;

163.  subliniază faptul că conceptele de „risc la momentul plății” și „risc la închidere” au fost introduse pentru exercițiul de audit 2018;

164.  salută faptul că concluziile Curții (ce se bazează pe subrubrica CFM) și ale Comisiei sunt asemănătoare;

Gestiunea financiară și controalele interne

165.  subliniază că pentru Al șaptelea program-cadru a fost menținută o rezervă orizontală privind rambursarea cheltuielilor declarate;

166.  precizează că, în 2018, DG Cercetare și Inovare a gestionat 56 % din bugetul său exprimat sub formă de plăți (față de 58 % în 2017) și că 44 % din plăți au fost efectuate către alte organisme abilitate, pentru a fi executate de către acestea;

167.  ia act de faptul că DG Cercetare și Inovare a încredințat 15,05 % din bugetul său pe 2018 BEI/FEI pentru InnovFin, că InnovFin urmărește să sprijine cercetarea și inovarea prin instrumente financiare și că suma transferată către BEI/FEI în 2018 a fost de 472,9 milioane EUR;

168.  este de părere că orice program, acțiune sau proiect a/al „familiei BEI” cofinanțat(ă) din bugetul Uniunii ar trebui să fie auditat(ă) de Curte;

169.  este preocupat de faptul că, deși 4 740 din 4 934 de proiecte din perioada de finanțare 2007-2013 sunt închise, există în continuare un stoc de credite de angajament restante („reste à liquider” sau RAL) în valoare de 157,3 milioane EUR și că Comisia nu poate preciza când vor fi lichidate aceste RAL(13);

170.  subliniază cu îngrijorare că fondurile pentru cercetătorii din toate statele membre sunt alocate foarte dezechilibrat prin intermediul programului Orizont 2020;

171.  subliniază că, pentru perioada de programare actuală 2014-2020, 64,26 % din buget a fost executat;

172.  încurajează DG Cercetare și Inovare să își continue eforturile de simplificare în conformitate cu Raportul special nr. 28/2018 al Curții, fără a compromite însă securitatea juridică și fără a deplasa controalele ex post către controalele ex ante;

173.  este de părere că DG Cercetare și Inovare ar trebui să acorde mai multă atenție măsurării valorii adăugate a Uniunii pe care o au investițiile în C & I; subliniază că măsurarea performanței în domeniul cercetării și inovării nu ar trebui să se bazeze doar pe producția pe termen scurt și pe indicatori monetari, ci ar trebui să țină seama de natura specifică a cercetării; încurajează Comisia să dezvolte, în mod transparent, modalități de îmbunătățire a sprijinului acordat proiectelor de cercetare și inovare cu grad ridicat de risc;

174.  recomandă ferm ca DG Cercetare și Inovare să acorde mai multă atenție măsurării valorii adăugate a Uniunii pe care o au investițiile în C & I;

HUAWEI

175.  recunoaște faptul că unele filiale ale societății HUAWEI au depus o cerere de cofinanțare din partea Uniunii în cadrul programului Orizont 2020;

176.  cu toate acestea, ia act de faptul că participanții din Brazilia, China, India, Mexic și Rusia nu au mai fost finanțați în cadrul programului Orizont 2020(14);

177.  reamintește că normele de participare și diseminare ale programului Orizont 2020 reglementează exploatarea rezultatelor și conferă Comisiei dreptul de a se opune la transferurile de proprietate asupra rezultatelor sau la acordarea de licențe exclusive unor entități stabilite într-o țară terță care nu este asociată la programul Orizont 2020;

178.  ia act de faptul că OLAF a analizat, în acest context, informațiile privind presupusele încălcări și a decis să deschidă o nouă evaluare;

179.  constată cu îngrijorare că există pericolul ca fondurile Uniunii să fie utilizate abuziv cu intenție de către țări terțe în cadrul unor proiecte comune de cercetare; reamintește că aceste țări terțe trebuie să respecte, la fel ca statele membre, normele privind integritatea și protecția intereselor financiare ale Uniunii;

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA)

180.  este preocupat de constatarea Curții conform căreia sistemele de control intern ale Agenției necesită îmbunătățiri majore și că, pentru al doilea an consecutiv, Comisia a emis o rezervă cu privire la acest sistem;

Recomandări

181.  invită DG Cercetare și Inovare:

   să dea curs recomandărilor Curții cu privire la această subrubrică;
   să pună în aplicare cât mai curând cele 26 de recomandări deschise ale Serviciului de Audit Intern;
   să acorde o atenție mai mare promovării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și să fie mai ambițioasă în această activitate (un indicator-cheie de performanță);
   să dea dovadă de o vigilență deosebită în ceea ce privește respectarea normelor de participare și diseminare ale programului Orizont 2020;
   să încurajeze o alocare mai echilibrată a resurselor în rândul statelor membre în cadrul programului Orizont 2020 și să sprijine în continuare statele membre și cercetătorii, în special în ceea ce privește cererile lor de finanțare;
   să publice toate propunerile sale de recomandări specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european în raportul său anual de activitate;
   să regândească modul în care se efectuează verificarea ex ante a infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, pentru a le face mai eficiente și mai eficace;
   împreună cu EACEA, să informeze comisia competentă a Parlamentului, până în iulie 2020, cu privire la reformele introduse pentru remedierea situației;
   să acorde o atenție deosebită distribuirii fondurilor de către coordonatorul proiectului către beneficiar;
   să investească în măsurarea performanței și a valorii adăugate a Uniunii;

182.  invită Curtea să examineze mai pe larg performanța în raportul său anual, pentru care rapoartele speciale ale Curții reprezintă o sursă valoroasă de informații; salută, în acest context, propunerile făcute la 19 noiembrie 2019 la Luxemburg în timpul vizitei Comisiei pentru control bugetar;

Coeziune economică, socială și teritorială

183.  ia act de informațiile prezentate de Curte, potrivit cărora, în 2018, plățile efectuate în la subrubrica 1b „Coeziune economică, socială și teritorială” a CFM reprezintă 34,8 % sau 54,5 miliarde EUR din bugetul anual al Uniunii; în plus, constată că, din această sumă, 30,1 miliarde EUR (55,1 %) sunt cheltuiți pentru FEDR, 9,3 miliarde EUR (17 %), pentru FC, 13,9 miliarde EUR (25,6 %) pentru FSE, iar restul, pentru alte acțiuni;

184.  ia act de faptul că, pentru 2018, DG REGIO a raportat plata unei sume de 39,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o rată de execuție de 98,52 % a creditelor de plată autorizate pentru 2018, și că DG EMPL a raportat plata a 14,6 miliarde EUR – o rată de execuție de 94,42 %;

Contribuția la realizarea obiectivelor Uniunii pentru 2020

185.  constată că Comisia, în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță, susține că, pentru:

   locurile de muncă, creștere și investiții, fiecare euro cheltuit a generat 2,7 EUR de PIB suplimentar și, ca urmare a acestui lucru, au fost create aproximativ 1,3 milioane de locuri de muncă în ultima perioadă de programare;
   consolidarea cercetării, evoluțiile tehnologice și inovare, numărul preconizat de proiecte de cooperare între întreprinderi și instituțiile de cercetare, pe baza proiectelor selectate la sfârșitul anului 2017, aproape s-a dublat;
   competitivitatea IMM-urilor, numărul preconizat de întreprinderi care beneficiază de sprijin, pe baza proiectelor selectate la sfârșitul anului 2017, a crescut cu 40 %;
   economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cifra preconizată pe baza proiectelor selectate la sfârșitul anului 2017 este mai mult decât dublă și a ajuns la 69,2 % din obiectivul prevăzut pentru sfârșitul anului 2023 de 6 708 megawați de capacitate suplimentară;

186.  remarcă faptul că Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2014-2020 (articolul 71 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013(15)) nu include dispoziții care să definească obținerea de rezultate și sustenabilitatea acestora drept criterii de durabilitate a investițiilor productive din FEDR; ia act de observațiile Curții despre sustenabilitatea(16) și calitatea investițiilor respective și cere din nou ca obținerea de rezultate să fie inclusă printre considerațiile de bază în evaluarea durabilității proiectelor, care va permite să se evalueze în ce măsură evoluțiile economice pozitive sunt favorizate de o redresare economică generală sau de finanțarea acordată de Uniunii;

Sfera și abordarea auditului

187.  ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion de 220 de operațiuni pe care autoritățile de audit le verificaseră anterior, constituit astfel încât să fie reprezentativ din punct de vedere statistic pentru întreaga gamă de cheltuieli aferente subrubricii 1b a CFM;

188.  ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a identificat și cuantificat, în cadrul acestor 220 de operațiuni, 36 de erori care nu au fost detectate de autoritățile de audit; ținând seama de cele 60 de erori detectate anterior de către autoritățile de audit și de corecțiile aplicate de către autoritățile responsabile de programe (corecții în valoare totală de 314 milioane EUR pentru ambele perioade de programare), Curtea a estimat că nivelul de eroare este de 5,0 %;

189.  ia act de faptul că Comisia nu împărtășește evaluarea Curții referitoare la trei erori semnificative privind perioada de programare 2014-2020 și două erori privind perioada de programare 2007-2013; ia act de faptul că Comisia se referă la o interpretare divergentă a normelor aplicabile la nivel național sau la nivelul Uniunii care au un impact asupra ratei de eroare calculate(17);

190.  precizează că principalele surse de eroare au vizat costurile neeligibile (37) și achizițiile publice (18), urmate de absența documentației justificative esențiale (3);

191.  constată, în plus, că, până la sfârșitul exercițiului financiar 2016/2017, 2,9 miliarde EUR fuseseră plătiți sub formă de avansuri către instrumente financiare, din care 2,3 miliarde EUR au fost declarați între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017 (17 % din cuantumul total plătit al cofinanțării UE) și că în cursul exercițiului financiar 2016/2017, 1,3 miliarde de euro (43 %) au fost plătiți beneficiarilor finali;

192.  solicită Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre persoanele care beneficiază de pe urma dobânzii acumulate pentru cei 1,6 miliarde EUR care nu au fost încă plătiți beneficiarilor și să includă aceste informații în raportul său anual de acum înainte;

193.  constată că auditul Curții a acoperit plăți către cinci instrumente financiare (două din perioada de programare 2014-2020 și trei din perioada de programare 2007-2013); ia act de faptul că Curtea a examinat 30 de garanții și 100 de împrumuturi pentru aceste cinci instrumente la nivelul intermediarilor financiari și a identificat 14 cazuri de plăți neeligibile către beneficiarii finali, referitoare la trei dintre instrumentele examinate de Curte: acestea vizau fie împrumuturi neeligibile, fie beneficiari finali neeligibili, fie plăți anulate pe care statul membru le înregistrase în mod incorect ca fiind efectuate;

194.  observă că DG REGIO a confirmat o rată de eroare reziduală totală de 1,96 % pentru exercițiul financiar 2016-2017, în urma finalizării ciclului de control național și al Comisiei, pe baza tuturor probelor de audit disponibile la această dată și în așteptarea soluționării procedurilor contradictorii (abordare conservatoare) și că, în același timp, DG REGIO a estimat că rata confirmată ar putea atinge un maxim de 2,74 %;

195.  constată cu îngrijorare diferența semnificativă dintre ratele de eroare estimate de Curte și cele estimate de Comisie;

196.  ia act, în plus, de faptul că, pentru 2018, Comisia a introdus două noi concepte: „suma expusă riscului la momentul plății”(18) și „suma expusă riscului la închidere”;

197.  subliniază că „suma expusă riscului la momentul plății” se bazează pe conturile transmise de statele membre după deducerea corecțiilor financiare; constată, prin urmare, că Comisia nu dispune de informații directe privind suma expusă riscului la momentul plății;

198.  atrage, în plus, atenția asupra faptului că „suma expusă riscului la închidere” este o extrapolare bazată pe experiența Comisiei;

199.  în acest context, consideră că este util să se reamintească articolul 247 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul financiar, care impune Comisiei să prezinte „(...) o estimare a nivelului de eroare în cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă și o estimare a corecțiilor viitoare”; (...)”;

200.  este preocupat de concluzia Curții conform căreia, în prezent, aceasta nu se poate baza decât în mod limitat pe activitatea desfășurată de mai multe autorități de audit, din cauza deficiențelor pe care le prezintă metoda de eșantionare a autorităților de audit, documentația sa privind evidența auditării și tratarea erorilor; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că Curtea nu se poate baza pe rata de eroare prezentată de Comisie, deoarece aceasta se bazează pe cheltuieli care nu au trecut încă prin ciclul complet de control, cheltuieli care nu sunt aceleași cu cele auditate de Curte;

201.  consideră nesatisfăcător faptul că Curtea și Comisia utilizează metodologii diferite pentru a-și stabili opiniile lor respective cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare; rezultatele lor în ceea ce privește rata de eroare reziduală sunt, prin urmare, diferite: ˃ 2 % (DG EMPL & DG REGIO), 5 % (Curtea); în această privință, solicită Curții să nu furnizeze o rată de eroare reziduală, ci o rată a erorilor la momentul plății (înainte de aplicarea corecțiilor), pentru a îmbunătăți calitatea evaluării și a controlului exercitat de Parlament;

202.  subliniază că, în plus, baza de date a celor două instituții este diferită: în timp ce Curtea a adoptat o abordare anuală, Comisia, în 2018, a putut să verifice doar conturile pentru 2016/2017 și a adoptat o abordare multianuală;

Gestiunea financiară și controalele interne

203.  subliniază că DG REGIO emite 30 de rezerve pentru 30 de programe operaționale în cadrul actualei perioade de programare; 18 rezerve erau încă în vigoare pentru perioada de programare 2007-2013;

204.  constată că, la sfârșitul lui 2018, DG REGIO raportează finalizarea a 99 % din planurile de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților ex ante și că planurile de acțiune nefinalizate au fost reduse la 6 în 2018 (8 în 2017); constată cu îngrijorare că au fost emise două decizii de suspendare și două scrisori de presuspendare pentru acele planuri care nu au fost finalizate și periclitează punerea în aplicare în timp util a programelor operaționale, majoritatea fiind în sectorul mediului;

205.  invită Comisia să prevadă o simplificare reală a procedurii, inclusiv a documentației necesare pentru a obține acces la finanțare, fără a neglija principiile de audit și de monitorizare;

206.  este preocupat de faptul că execuția fondurilor structurale acumulează întârzieri, iar situația este și mai gravă decât la momentul comparabil din perioada de programare anterioară: în vreme ce, în prezent, rata medie de absorbție este mai mică de 40 %, aceasta a fost sub 60 % în momentul comparabil din perioada de programare 2007-2013(19);

207.  ia act de faptul că raportul anual de activitate al DG REGIO pentru 2018 prevede ca, în prezent, o sumă în valoare de 18 miliarde EUR din FEDR și FC, care reprezintă echivalentul a 7,2 % din totalul alocărilor, să fie pusă la dispoziție prin intermediul instrumentelor financiare;

208.  regretă că raportul anual pe 2018 privind instrumentele financiare din cadrul fondurilor ESI a fost publicat abia în ianuarie 2020; observă că, la sfârșitul anului 2018, contribuțiile din fondurile ESI destinate instrumentelor financiare s-au ridicat la 16,9 miliarde EUR, 7 miliarde EUR au fost plătiți instrumentelor financiare din fondurile ESI (aproximativ 41 %), iar 3,7 miliarde EUR au fost investiți în beneficiarii finali; invită Comisia să publice raportul anual pe 2019 până în octombrie 2020, astfel încât concluziile acestuia să poată fi incluse în raportul de descărcare de gestiune pe 2019;

209.  își repetă cererea de a permite autorităților naționale de audit să auditeze instrumentele financiare din bugetul Uniunii, să reducă numărul instrumentelor financiare și să introducă norme mai stricte pentru raportarea de către administratorii de fonduri, inclusiv de către Grupul BEI și de alte instituții financiare internaționale, cu privire la performanță și rezultatele obținute, sporind astfel gradul de transparență și de responsabilitate(20);

210.  subliniază că este nevoie de mai multă transparență, o mai mare responsabilitate și o mai bună raportare în ceea ce privește performanța și sustenabilitatea instrumentelor financiare implementate în Uniune și în afara sa; invită Comisia să se asigure că omoloagele sale care implementează instrumentele financiare finanțate din bugetul Uniunii fac acest lucru cu maximă transparență și responsabilitate;

211.  subliniază că instrumentele financiare pot completa granturile, dar nu ar trebui să le înlocuiască(21);

212.  este grav îngrijorat că angajamentele restante la sfârșitul perioadei de programare vor fi considerabil mai mari decât la sfârșitul exercițiului anterior, declanșând, eventual, o altă criză a plăților;

213.  ia act de faptul că DG REGIO a confirmat, pentru exercițiul financiar 2016/2017, ratele de eroare raportate de autoritățile de audit (inclusiv, în unele cazuri, după introducerea unor ajustări fără impact semnificativ) sub pragul de semnificație pentru 135 de programe operaționale, cu 29 de revizuit la peste 2 %;

214.  ia act, de asemenea, de faptul că DG REGIO a acceptat 242 din 258 de conturi certificate pentru exercițiul financiar 2017/2018; aceasta nu a acceptat 16 conturi; subliniază, în acest context, că Curtea nu a examinat conturile pentru perioada respectivă, întrucât verificările nu erau finalizate;

215.  observă că domeniile cele mai expuse fraudelor din cadrul politicii structurale și de coeziune sunt infrastructura (34 %), mediul (13 %) și cercetarea (13 %) și că cazurile de fraudă se referă la normele privind achizițiile publice (52 %), la cheltuielile neconforme (14 %) și la conflictele de interese (8 %);

Nereguli grave și deturnări de fonduri în statele membre

216.  ia act de faptul că raportul final de audit al DG REGIO privind Republica Cehă a fost divulgat în mass-media fără autorizare; a fost informat că Comisia a efectuat audituri cuprinzătoare privind aplicarea legislației Uniunii și a legislației naționale, verificând în detaliu nu doar regularitatea operațiunilor, ci și respectarea legislației Uniunii și a legislației naționale privind conflictele de interese; ia act de faptul că Comisia a informat comisia responsabilă a Parlamentului, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise din decembrie 2019, cu privire la evoluția auditurilor efectuate de DG REGIO și DG EMPL; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și comisia (comisiile) responsabilă (responsabile) a(le) Parlamentului cu privire la orice evoluție nouă fără întârzieri nejustificate și să întreprindă acțiuni adecvate ca urmare a constatărilor făcute;

217.  deplânge informațiile inițiale potrivit cărora auditorii au constatat, în domeniul fondurilor regionale și de coeziune, deficiențe grave în funcționarea sistemelor de gestiune și control și, prin urmare, au sugerat o corecție financiară de aproape 20 %; invită Comisia să evalueze în mod critic dacă aceste cazuri reprezintă cazuri de deturnare sistematică a fondurilor Uniunii; se așteaptă ca Comisia să adopte un mecanism adecvat pentru a evita deficiențele viitoare;

218.  regretă, de asemenea, informațiile inițiale potrivit cărora auditorii Comisiei au depistat cazuri extrem de grave de conflict de interese care au legătură cu guvernul Republicii Cehe; înțelege totuși că legislația națională cehă privind conflictele de interese nu pedepsea acordarea de fonduri publice funcționarilor publici anterior lunii februarie 2017; constată că până în momentul de față nu au fost declarate cheltuieli pentru 2018; se așteaptă ca Comisia să depună toate eforturile posibile pentru a finaliza procesul în mod eficient și în timp util și pentru a duce integral la bun sfârșit toate măsurile de corecție necesare; având în vedere relatările privind îngrijorările serioase referitoare la conflictele de interese legate de guvernul Republicii Cehe identificate în auditurile efectuate de Comisie, îndeamnă Comisia să informeze pe deplin Parlamentul și Consiliul European cu privire la această situație;

219.  salută faptul că Comisia a informat comisia competentă a Parlamentului că DG REGIO a efectuat corecții financiare de peste 1,5 miliarde EUR din programele perioadei 2007-2013 în Ungaria, în care a descoperit nereguli, și că această sumă afectează următoarele programe operaționale:

   2007HU161PO001 Dezvoltarea economică: 275 milioane EUR
   2007HU161PO002 Mediu și energie 254 milioane EUR
   2007HU161PO007 Transporturi 371 milioane EUR
   2007HU161PO008 Infrastructuri sociale 120 milioane EUR
   7 programe operaționale regionale 473 milioane EUR
   2007HU161PO010 Punere în aplicare 75 milioane EUR

220.  recunoaște activitatea excelentă de audit desfășurată de Comisie în detectarea riscurilor sistemice și a surselor de erori; salută corecțiile financiare impuse; ia act cu îngrijorare de intervalul considerabil de timp necesar pentru recuperarea fondurilor plătite în mod neregulamentar; invită Comisia să informeze mai în detaliu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la constatările sale referitoare la riscurile sistemice și la structurile oligarhice;

221.  regretă faptul că auditorii Comisiei au identificat, în domeniul fondurilor ESI, deficiențe grave în funcționarea sistemului de gestiune și control, în principal în ceea ce privește controlul procedurilor de achiziții publice;

222.  reamintește că s-a aplicat o corecție financiară forfetară de 10 % pentru toate programele operaționale;

223.  reamintește că, în cadrul Programului operațional pentru mediu și eficiență energetică, corecția financiară de 25 % pentru acordurile-cadru din sectorul apei se datorează neregulilor legate de achizițiile publice;

224.  reamintește că, în cadrul Programului operațional pentru dezvoltarea teritorială și dezvoltarea așezărilor, corecția financiară forfetară este de 10 % din cauza deficiențelor din cursul selecției proiectelor;

225.  constată, de asemenea, că DG REGIO nu a inițiat pregătirile de închidere a programelor privind administrația electronică, ceea ce ar putea implica și alte corecții;

226.  constată cu îngrijorare că nivelul neregulilor indică faptul că există o problemă sistemică în programele operaționale ale Ungariei, problemă care persistă din 2007; invită Comisia să informeze Parlamentul și publicul larg despre propria sa evaluare a motivelor care stau la baza acestui nivel de nereguli; subliniază că amenda forfetară de 10 % pentru gestionarea defectuoasă a programelor operaționale nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru nivelul ridicat de nereguli detectate și că, fără mecanisme de control și monitorizare îmbunătățite și adecvate, acest nivel nu poate scădea;

227.  solicită Comisiei să stabilească, pentru programele de mai sus, un calendar clar de la începutul proiectului până la recuperarea fondurilor, explicând diferitele etape;

228.  solicită Comisiei să explice modul în care vor fi incluse în buget aceste recuperări, întrucât ele afectează programele din perioada de programare anterioară 2007-2013;

229.  își reiterează poziția în favoarea instituirii unui mecanism prin care statelor membre care nu respectă valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) să li se poată impune consecințe juridice și financiare și semnificative;

Recomandări

230.  solicită Comisiei:

   să extindă raportarea referitoare la impactul și sustenabilitatea investițiilor Uniunii pentru a arăta valoarea adăugată europeană a finanțării din partea Uniunii;
   să își intensifice eforturile de îmbunătățire a cadrelor actuale de control și de asigurare în vederea instituirii unui lanț de audit unic;
   să prezinte în raportul său anual privind gestiunea și performanța o cifră pentru nivelul de eroare la momentul plății (înainte de a fi corectat la nivel național) și o estimare a corecției viitoare;
   să își continue cooperarea cu Curtea pentru a alinia în continuare metodologiile de audit și interpretarea textelor juridice;
   să publice toate propunerile sale de recomandări specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european;
   să acorde o mai mare atenție și să aloce mai mult sprijin tehnic statelor membre ale căror sisteme de gestiune și control sunt doar parțial fiabile sau nu sunt fiabile, în cazul în care există un risc crescut de fraudă și de corupție legate de fonduri și, în special, statelor membre care nu au aderat la EPPO;
   să încurajeze puternic statele membre să adere la EPPO;
   să acorde o atenție deosebită acordurilor-cadru atribuite prin intermediul procedurilor de achiziții publice, deoarece frauda și corupția legate de acestea reprezintă un risc sporit pentru interesele financiare ale Uniunii;
   să reducă cât mai rapid posibil întârzierile în ceea ce privește angajamentele;
   să reducă dezangajarea automată pentru perioada de programare 2021-2027 de la n + 3 ani la n + 2 ani pentru a impulsiona statele membre să pună rapid în aplicare programele;
   să impună corecții financiare pentru erorile identificate de Curte, în conformitate cu dispozițiile juridice relevante;
   să precizeze în rapoartele anuale de activitate modul în care au fost reutilizate sumele care au făcut obiectul corecțiilor financiare ex post impuse de statele membre și de Comisie, în special în cazurile în care au existat fraude, acte de corupție sau alte activități infracționale;
   să precizeze în rapoartele anuale de activitate dacă și în ce mod corecțiile financiare ex post impuse de statele membre și de Comisie au fost reutilizate de statele membre în cauză;
   să publice fără întârziere raportul anual pe 2020 intitulat „Instrumentele financiare din cadrul fondurilor ESI”;
   să crească transparența, permițând căutarea de ofertanți câștigători în TED, site-ul de internet al Uniunii dedicat achizițiilor publice;
   să facă utilizarea programului informatic ARACHNE o condiție prealabilă impusă statelor membre pentru utilizarea fondurilor Uniunii; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a utiliza datele ARACHNE și deciziile judiciare ale statelor membre și ale CJUE pentru a crea o „listă neagră a UE” cu întreprinderile și beneficiarii, proprietari ai acestora sau persoane, care au fost condamnați pentru fraudă sau corupție sau alte activități infracționale legate de utilizarea fondurilor Uniunii, cu posibilitatea de a le interzice acestora să solicite finanțare din partea Uniunii pentru o perioadă de cinci ani, și să examineze cu atenție toate proiectele lor în derulare care implică plata din fondurile Uniunii;
   să acorde mai mult sprijin și să transmită orientări suplimentare statelor membre, prin intermediul diferitelor sale mecanisme, inclusiv asistența tehnică de care dispune și să creeze un grup operativ special pentru consolidarea capacității administrative de absorbție a fondurilor Uniunii și pentru o tranziție fără probleme de la actuala la următoarea perioadă de programare;
   să alinieze perioadele contabile ale fondurilor structurale la cele ale Curții;
   să se asigure că reținerea a 10 % din plățile intermediare este menținută în perioada de programare 2021-2027 și că sumele reținute sunt eliberate numai după ce sunt finalizate toate verificările și după ce sunt implementate îmbunătățirile sau acțiunile corective necesare;
   să elaboreze orientări comune pentru soluționarea conflictelor de interese în rândul politicienilor de nivel înalt; să elaboreze, împreună cu statele membre, instrumente juridice eficace pentru a se evita încurajarea structurilor oligarhice să profite de fondurile Uniunii; îndeamnă Comisia ca, împreună cu statele membre, să dezvolte instrumente juridice eficace menite să evite încurajarea structurilor oligarhice să profite de fondurile de coeziune ale Uniunii;
   să examineze posibilitatea de a introduce, pentru noul CFM, gestiunea directă în locul gestiunii partajate în cazul în care se produce o deturnare intenționată a fondurilor;

231.  invită Curtea să examineze mai pe larg performanța în raportul său anual, pentru care rapoartele speciale ale Curții reprezintă o sursă valoroasă de informații; salută, în acest context, propunerile făcute de către Curte în timpul vizitei Comisiei pentru control bugetar, care a avut loc pe 19 noiembrie 2019;

Resursele naturale

Conformitatea

232.  ia act de faptul că, pentru exercițiul financiar 2018, Curtea estimează un nivel de eroare de 2,4 % pentru întreaga rubrică „Resurse naturale”, procent care depășește, în continuare, pragul de semnificație de 2 %;

233.  subliniază că condițiile complexe de eligibilitate cresc riscul de eroare în domeniile dezvoltării rurale, măsurilor de piață, pescuitului, mediului și politicilor climatice; ia act de faptul că aceste domenii reprezintă aproximativ un sfert din bugetul pentru rubrica „Resurse naturale”;

234.  constată că, din cele 156 de plăți examinate de Curte în zonele cu risc mai ridicat, un sfert au fost afectate de erori și că principalele cauze ale erorilor au fost legate de condițiile de eligibilitate, de normele privind achizițiile publice sau granturile, precum și de informațiile inexacte privind suprafețele;

235.  ia act cu satisfacție de faptul că, în cazul bugetului corespunzător plăților directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) (72 % din rubrica „Resurse naturale”), Curtea estimează că nivelul de eroare din acest domeniu se situează sub pragul de semnificație de 2 %;

236.  subliniază că, dintre cele 95 de plăți directe auditate de Curte, 81 % nu au fost afectate de eroare și cea mai mare parte a erorilor au fost plăți în exces minore, sub 5 %, datorate, în principal, furnizării de către fermieri a unor informații inexacte privind suprafețele;

237.  subliniază că realizările pozitive în domeniul plăților directe FEGA se datorează, în principal, calității Sistemului integrat de administrare și control, a sistemului de identificare a parcelelor agricole, a cererii cu informații geospațiale și verificărilor încrucișate preliminare cu privire la cererile fermierilor;

238.  ia act de faptul că, potrivit Curții, cifrele prezentate de Comisie în raportul său anual privind gestiunea și performanța sunt în concordanță cu concluziile auditului său;

239.  subliniază că, în 2018, DG AGRI a efectuat vizite de evaluare la 17 organisme de certificare și a constatat că sunt necesare îmbunătățiri în cazul majorității acestora și, prin urmare, putea fi acordată o încredere limitată activității majorității organismelor de certificare vizitate în ceea ce privește verificarea legalității și a regularității și că, mai exact, au fost identificate deficiențe în special în ceea ce privește metodologia de eșantionare și amploarea verificărilor eligibilității;

Performanța

240.  ia act de faptul că acțiunile de dezvoltare rurală au fost desfășurate, în general, conform planificării și că statele membre au verificat caracterul rezonabil al costurilor;

241.  subliniază că, pentru unele proiecte, opțiunile simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare sau ratele forfetare, pot simplifica administrarea și menține sub control costurile;

242.  regretă că autoritățile naționale au utilizat într-o mică măsură opțiunile simplificate în materie de costuri, deși ar fi putut fi utile în aproximativ o treime din proiectele vizitate de Curte; remarcă totuși eforturile depuse de DG AGRI pentru a sprijini statele membre să depășească dificultățile și problemele cu care se confruntă atunci când introduc opțiunile simplificate în materie de costuri;

243.  subliniază cu îngrijorare faptul că Curtea continuă să identifice deficiențe în utilizarea indicatorilor de rezultat în ceea ce privește cadrul comun de monitorizare și evaluare al PAC;

244.  regretă, în special, faptul că Curtea a constatat că aproape o treime din acțiunile de dezvoltare rurală nu au avut niciun indicator de rezultat relevant în cadrul comun de monitorizare și evaluare și că, atunci când au fost definiți, indicatorii nu au privit întotdeauna obiectivele ariilor de intervenție;

245.  recomandă ca:

   Comisia să evalueze eficacitatea acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a încerca să elimine cauzele care stau la baza erorilor și să emită orientări suplimentare, dacă este necesar;
   organismele de certificare să își îmbunătățească procedurile, astfel încât Comisia să poată utiliza pe deplin munca lor ca sursă principală de asigurare cu privire la regularitatea cheltuielilor din cadrul PAC;
   Comisia să abordeze deficiențele detectate de Curte cu privire la cadrul comun de monitorizare și evaluare în contextul propunerii sale privind noua PAC;

Indicatori-cheie de performanță

246.  reamintește că unul dintre principalele obiective ale PAC este de a asigura stabilitatea veniturilor agricultorilor și de a sprijini menținerea și crearea de locuri de muncă, precum și de a stimula creșterea economică și investițiile pe întregul teritoriu al Uniunii; constată că, în zonele rurale mai puțin dezvoltate, contrar obiectivelor sale principale, PAC îi sprijină în principal pe marii proprietari de terenuri și îi sprijină doar într-o măsură mai mică pe micii fermieri care lucrează pământul;

247.  constată cu profundă îngrijorare că, la fel ca în anii precedenți, potrivit raportului anual de activitate al DG AGRI pentru 2018, „venitul factorilor din agricultură pe unitate de activitate cu normă întreagă s-a redresat în termeni reali, dar venitul din agricultură a rămas, în general, în urma salariilor din întreaga economie”; solicită Comisiei să abordeze această situație cu cea mai mare seriozitate, având în vedere consecințele faptului că salariile fermierilor rămân, în general, în urmă, în special în zonele rurale mai puțin dezvoltate;

248.  ia act de faptul că ocuparea forței de muncă în zonele rurale ale Uniunii a depășit nivelul dinaintea crizei din 2008: 67,7 %;

249.  subliniază că indicatorul-cheie de performanță legat de rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural nu este determinat numai de factorul PAC;

250.  subliniază cu profundă îngrijorare că, potrivit raportului anual de activitate al DG AGRI pentru 2018 (pagina 22), forța de muncă din cadrul PAC a scăzut în mod constant de la 11 595 (1 000 de unități de muncă pe an) în 2008 la 9 363 (1 000 unități de muncă pe an) în 2017;

251.  ia act de tendința pozitivă comunicată de Comisie în ceea ce privește indicatorul-cheie de performanță privind ponderea minimă a terenurilor pe care se aplică practici ecologice specifice;

252.  subliniază, însă, că în documentul de lucru al serviciilor sale(22), Comisia a concluzionat, la paginile 55 și 56, că „[...] în pofida obiectivelor măsurilor de ecologizare stabilite în Regulamentul privind plățile directe, obiectivele de mediu și cele climatice nu au fost, în general, unul din factorii importanți pe care s-au bazat opțiunile de punere în aplicare ale statelor membre. Statele membre [...] nu folosesc această flexibilitate pentru a maximiza beneficiile pentru mediu și climă; se pare că deciziile au fost determinate mai degrabă de chestiuni administrative și de considerații legate de agricultură, inclusiv de dorința de a perturba cât mai puțin practicile agricole”;

253.  regretă faptul că, la fel ca în rapoartele anterioare, Curtea a identificat încă o dată deficiențe în utilizarea indicatorilor de rezultat, inclusiv incoerențe în calitatea indicatorilor de rezultat(23); subliniază că pentru a trece, așa cum s-a propus, la o PAC bazată pe performanțe, trebuie elaborat un set cuprinzător de indicatori de rezultat comuni care să fie aplicați riguros;

254.  solicită Comisiei să se asigure că finanțarea PAC este în concordanță cu obiectivele Pactului verde european și ale Acordului de la Paris;

255.  regretă mai ales că Comisia a trebuit să concluzioneze că „efectele globale ale măsurilor de ecologizare, astfel cum sunt aplicate în prezent, asupra practicilor de gestionare a fermelor și asupra mediului sau climei sunt incerte, dar par să fie destul de limitate, deși există diferențe între statele membre” și că „măsura de diversificare a culturilor a dus la o creștere a diversității culturilor de aproximativ 0,8 % din suprafața arabilă”(24);

256.  subliniază că ecologizarea PAC nu și-a putut îndeplini obiectivul inițial de îmbunătățire a performanței de mediu și a rămas o schemă de sprijin pentru venit, din cauză că se continuă efectuarea plăților la hectar; reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu Raportul special nr. 21/2017 al Curții, aceasta a generat riscul de apariție a unui efect semnificativ de balast și riscul dublei finanțări;

257.  subliniază cu îngrijorare că, deși emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură au scăzut în mod substanțial între 1990 și 2010, această tendință a fost întreruptă, iar emisiile au crescut din 2016 până în 2017, când a fost pusă în aplicare ecologizarea (a se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 9);

Alocarea mai echitabilă a fondurilor din cadrul PAC

258.  insistă asupra ideii că fermele mai mari nu au nevoie neapărat de același nivel de sprijin ca fermele mai mici pentru stabilizarea veniturilor agricole în perioade de criză caracterizate de volatilitatea veniturilor, întrucât pot beneficia de posibile economii de scară, care le pot face mai reziliente; consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a asigura distribuirea fondurilor PAC într-o manieră ponderată, astfel încât plățile la hectar să fie invers proporționale cu dimensiunea exploatației sau a fermei;

259.  insistă ca, în noul sistem de implementare, să se adopte un indicator specific de rezultat numit „redistribuție către fermele de dimensiuni mai mici”;

260.  solicită Comisiei să se asigure că PAC este alocată în mod echitabil fermierilor activi și nu duce la tranzacții funciare în beneficiul unui grup restrâns de persoane privilegiate cu legături politice, numite adesea „oligarhi”; solicită Comisiei să țină o evidență a încălcărilor, a eludărilor și a consecințelor nedorite ale normelor actuale de alocare din cadrul PAC; observă importanța unui sistem de guvernanță transparent și solid și îi cere totodată Comisiei să își intensifice eforturile de prevenire și detectare a fraudei;

261.  este preocupat de relatările recente că în unele state membre ar exista cazuri de conflicte de interese și acaparare de terenuri la nivel înalt; constată că, în ceea ce privește proprietatea funciară, sarcina de a acționa și de a institui sistemele necesare pentru prevenirea și evitarea fraudei le revine în primul rând autorităților competente din statele membre; subliniază că toate acuzațiile sau suspiciunile de fraudă și de deturnare sau gestionare defectuoasă a fondurilor Uniunii ar trebui adresate OLAF și Parchetului European; în acest sens, remarcă importanța unui sistem de guvernanță transparent și solid și îi cere totodată Comisiei să își intensifice eforturile de prevenire și detectare a fraudei;

262.  ia act de noul model de implementare propus de Comisie, care prevede o plafonare a plăților combinată cu un mecanism degresiv, pentru a asigura distribuirea fondurilor PAC într-o manieră ponderată, astfel încât plățile la hectar să fie invers proporționale cu dimensiunea exploatației/fermei; este de părere că plafonarea, împreună cu introducerea unor compensări ale costurilor cu forța de muncă înainte de plafonare, nu este suficientă pentru a garanta o alocare mai echitabilă a plăților directe; în plus, susține ideea unui mecanism de redistribuire; îndeamnă Comisia să includă o propunere cu privire la cuantumul maxim al plăților directe care poate fi acordat fiecărei persoane fizice în calitate de beneficiar real al uneia sau al mai multor societăți; subliniază că nu ar trebui să se poată primi subvenții din partea UE în valoare de milioane până la sute de milioane de euro într-un singur CFM;

Rezerve formulate de directorul general al DG AGRI

263.  aprobă rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în raportul anual de activitate al DG AGRI pentru 2018 (la pagina 145);

Republica Cehă

264.  este preocupat de faptul că(25):

   în prezent, Comisia întreprinde acțiuni subsecvente afirmațiilor referitoare la conflicte de interese în Republica Cehă, în temeiul articolului 61 din Regulamentul financiar; în perioada ianuarie-februarie 2019, mai multe servicii ale Comisiei (DG AGRI/DG REGIO/DG EMPL) au efectuat un audit coordonat; DG AGRI a auditat măsurile de investiții din domeniul dezvoltării rurale;
   ancheta Comisiei este în curs de desfășurare și, ca măsură de precauție și până la clarificarea situației, nu se efectuează nicio plată de la bugetul Uniunii în cadrul fondurilor ESI către societăți deținute în mod direct sau indirect de prim-ministrul Babiš care ar putea fi afectate de presupusul conflict de interese
   în ceea ce privește Fondul de dezvoltare rurală, Comisia nu rambursează autorităților cehe sumele legate de proiectele Agrofert care ar putea fi afectate de presupusul conflict de interese;

265.  invită Comisia, în caz de nerespectare a normelor, să ia măsurile corespunzătoare pentru a proteja bugetul Uniunii, inclusiv acțiuni corective pentru evenimente din trecut, atunci când această posibilitate este prevăzută;

266.  invită Comisia să supravegheze în mod atent procesul în curs din Republica Cehă, în special plățile efectuate către societăți deținute în mod direct sau indirect de prim-ministrul ceh sau de alți membri ai guvernului ceh;

267.  invită Comisia să supravegheze cu atenție procesul de recuperare a fondurilor deturnate, pentru a se asigura că Republica Cehă va lua măsuri juridice corective împotriva celor responsabili de deturnarea fondurilor Uniunii;

268.  invită Comisia să informeze imediat comisia competentă a Parlamentului și publicul larg cu privire la constatările auditurilor, cu respectarea deplină a principiilor transparenței și securității juridice, care fac parte din principiile statului de drept; solicită Comisiei să informeze comisia competentă a Parlamentului în cazul în care persistă orice eventual conflict de interese în legătură cu guvernul ceh, după încheierea oficială a auditurilor sau în cazul în care autoritățile cehe se opun din motive politice sau din alte motive nejuridice la punerii în aplicare a măsurilor corective;

269.  invită Comisia să analizeze atent dacă situația politică din Republica Cehă respectă pe deplin principiile statului de drept și să ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja statul de drept, acesta fiind unul dintre principiile de bază ale Uniunii, dacă consideră că acest principiu este într-adevăr periclitat;

Slovacia

270.  invită Comisia să examineze cu atenție răspunsurile oferite în august 2019 de autoritățile slovace cu privire la măsurile legislative pe care acestea le iau pentru a îmbunătăți corectitudinea și transparența „Cărții funciare” (registrul cadastral), monitorizarea acuzațiilor de fraudă, recuperările, precum și cu privire la o nouă metodologie pusă în aplicare de către agenția de plăți slovacă (APA) pentru tratarea cererilor de plată duble;

271.  invită Comisia să informeze în continuare Parlamentul în timp util cu privire la evoluția dosarelor din Republica Cehă și Slovacia;

Ungaria

272.  ia act de faptul că, în ceea ce privește Ungaria, în urma rezultatelor investigațiilor OLAF, auditurile DG AGRI din 2015 și 2017 au constatat o lipsă sistemică a verificării conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice din cadrul programului de dezvoltare rurală 2007-2013;

273.  salută faptul că:

   Comisia a decis să aplice corecții financiare în valoare totală de aproximativ 6,5 milioane EUR;
   autoritățile ungare s-au angajat să remedieze situația pentru perioada de programare 2014-2020, inclusiv să numească o societate de audit care să realizeze revizuirea procedurilor de achiziții publice;

274.  invită DG AGRI să monitorizeze îndeaproape situația din Ungaria și să raporteze în timp util Parlamentului cu privire la acțiunile subsecvente;

Acapararea terenurilor

275.  ia act cu îngrijorare de afirmația Comisiei (26) conform căreia „[î]n conformitate cu legislația UE, beneficiarul care are dreptul la plată este cel care cultivă terenurile. Parcelele declarate de către beneficiar trebuie să fie la dispoziția fermierului la o anumită dată de referință stabilită de statul membru [...]. În cazul în care terenul este preluat cu forța, apare o problemă legată de statul de drept, caz în care ar trebui să intervină sistemul judiciar al statului membru. Dacă este necesar, Comisia poate oferi asistență statului membru. Unele state membre au solicitat beneficiarilor să facă dovada că au dreptul legal de a exploata terenul. Altele, nu. Reglementarea acestei probleme ține de competența statelor membre.”;

276.  este profund îngrijorat de acuzațiile grave privind acapararea terenurilor, sprijinită uneori de structuri oligarhice și eventual înlesnită de guverne și de autoritățile publice din unele state membre; invită Comisia să elaboreze orientări comune privind conflictele de interese ale politicienilor de rang înalt; îndeamnă Comisia ca, în colaborare cu statele membre, să elaboreze instrumente juridice eficace, menite să asigure respectarea statului de drept și să evite încurajarea structurilor oligarhice să profite de fondurile de coeziune ale Uniunii; ia act de măsurile adoptate de Comisie pentru a îmbunătăți, de exemplu, sistemul de identificare a parcelelor agricole în unele state membre, pentru a crește gradul de imparțialitate în activitatea agențiilor de plăți, precum și a autorităților de audit;

277.  regretă că, din răspunsul dat de Comisie reiese că, pentru serviciile DG AGRI, respectarea statului de drept este, în principal, o problemă a statelor membre;

278.  invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a normelor PAC astfel încât să se evite situația în care să se facă plăți din fondurile Uniunii pentru terenuri care au fost preluate cu forța, dobândite în mod ilegal sau fraudulos ori în cazul cărora s-au făcut declarații neadevărate privind dreptul de proprietate, eventual fără ca acest lucru să fie adus la cunoștința proprietarilor reali sau, în cazul terenurilor deținute de stat, a organismelor publice în cauză;

279.  invită Comisia să instituie un mecanism care să garanteze că fermierilor/beneficiarilor afectați li se va da posibilitatea de a depune o plângere la Comisie în cazurile de acaparare a terenurilor și că aceștia pot beneficia de mecanisme de protecție adecvate;

280.  invită Comisia să se asigure în mod temeinic că statul de drept este respectat în toate statele membre și să se asigure că sistemul juridic este capabil să funcționeze independent, pentru a garanta anchetarea independentă a cauzelor juridice; salută aplicarea unor eventuale condiționalități mai stricte pentru finanțarea PAC;

281.  solicită Comisiei să revizuiască și să analizeze legislația și politicile statelor membre pentru a preveni acapararea terenurilor și pentru a formula orientări cu privire la cele mai bune practici; invită statele membre sa aplice bune practici legislative menite să limiteze acapararea terenurilor; invită Comisia să își intensifice eforturile de prevenire și detectare a fraudei; îndeamnă statele membre ca, în colaborare cu Comisia, să elaboreze un instrument juridic corespunzător la nivelul UE pentru a preveni acapararea terenurilor;

282.  reamintește poziția Parlamentului(27) referitoare la concentrarea terenurilor agricole și își reiterează mai ferm solicitarea adresată Comisiei de a înființa un observator pentru colectarea de informații și date privind nivelul de concentrare a terenurilor agricole și dreptul de proprietate asupra acestor terenuri în întreaga Uniune; invită Comisia să apeleze la sistemele și bazele de date de care dispune și să le combine, pentru a-i identifica pe beneficiarii reali în cazul exploatațiilor agricole care fac parte dintr-o structură corporativă mai mare; remarcă întocmirea unui registru al întreprinderilor la nivelul Uniunii, exploatațiilor agricole fiindu-le astfel atribuit un cod unic de identificare a activității la nivelul Uniunii, pentru a stabili mai clar care este destinația finală a fondurilor PAC;

Schema pentru tinerii fermieri

283.  salută faptul că, potrivit datelor Agriview ale Comisiei(28), „datele provizorii sugerează că numărul total al beneficiarilor a crescut în anul de cerere 2018 cu aproximativ 28 %, de la 364 153 la 466 006. Suma totală a crescut cu 53 %, de la 390 milioane EUR în 2017 la 600 milioane EUR în 2018” (AGRIVIEW DATA);

284.  regretă că, în ceea ce privește sprijinul acordat tinerilor agricultori prin intermediul schemelor de dezvoltare rurală, Curtea a concluzionat în raportul său special nr. 10/2017 că măsurile se bazează, în general, pe o evaluare vagă a nevoilor și că nu există o coordonare reală între plățile din cadrul pilonului I și sprijinul pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului II;

285.  invită Comisia să urmeze recomandările emise de Curte în ceea ce privește perioada de programare de după 2020 și, în special, să adopte (sau să ceară statelor membre să prezinte, în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) o logică clară de intervenție pentru instrumentele de politică care vizează reînnoirea generațiilor în agricultură; consideră că această logică de intervenție ar trebui să includă:

   o evaluare temeinică a nevoilor tinerilor fermieri;
   o evaluare a nevoilor care ar putea fi abordate prin instrumente de politică ale Uniunii și a nevoilor care pot fi sau sunt deja abordate mai bine prin politicile naționale ale statelor membre, precum și o analiză privind formele de sprijin (de exemplu: plăți directe, sumă forfetară, instrumente financiare) cele mai potrivite pentru a răspunde nevoilor identificate;
   definirea unor obiective SMART, în care să fie prezentate în mod explicit și cuantificabil rezultatele preconizate ale instrumentelor de politică în ceea ce privește rata de reînnoire a generațiilor și contribuția la viabilitatea exploatațiilor sprijinite;

Europa în lume

Constatările Curții

286.  salută evoluția pozitivă a ratei de eroare reziduală, astfel cum a fost stabilită prin studiile privind rata de eroare reziduală comandate de DG DEVCO și DG NEAR(29);

287.  constată cu îngrijorare, în ceea ce privește studiul DG NEAR privind rata de eroare reziduală, că, în opinia Curții:

   există posibilități de îmbunătățire a marjei de apreciere de care dispun auditorii atunci când estimează erorile aferente operațiunilor individuale;
   numărul de operațiuni pentru care nu au fost efectuate teste de fond pentru că s-a acordat o încredere deplină activității de control anterioare s-a dublat în 2018 în comparație cu 2017;
   acordarea unei încrederi excesive activităților altor auditori ar putea afecta realizarea obiectivului principal al studiului deoarece ar putea afecta rata de eroare reziduală;

288.  constată cu profundă îngrijorare, în ceea ce privește studiul DG DEVCO privind rata de eroare reziduală, că:

   studiul referitor la rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit;
   contractantul care elaborează studiul privind rata de eroare reziduală dispune de o marjă considerabilă de interpretare, iar contractul pentru realizarea studiului se încheie de fiecare dată pe o durată de doar un an, ceea ce înseamnă că contractantul și abordarea se pot modifica în fiecare an;
   Curtea a identificat deficiențe, cum ar fi numărul foarte mic de controale la fața locului efectuate pe operațiuni, controale incomplete privind procedurile de achiziții publice și cererile de propuneri, precum și estimarea erorilor;
   Curtea a identificat erori și neconcordanțe în calcularea și în extrapolarea erorilor individuale;
   Curtea a identificat, de asemenea, erori în documentele de lucru ale contractantului, cum ar fi erori aritmetice și faptul că verificările nu au acoperit toate criteriile privind eligibilitatea cheltuielilor;
   în cazul în care nu există un test de fond deoarece s-a acordat încredere unui control anterior, erorile identificate de controalele anterioare nu sunt extrapolate la partea netestată a cheltuielilor; acest lucru reduce rata de eroare;

289.  ia act de faptul că Curtea a considerat că numărul de operațiuni auditate în 2018 nu a fost suficient pentru a estima nivelul de eroare și că a luat această decizie în urma strategiei sale generale de a reduce testarea de fond și de a se baza parțial pe așa numita „activitate a altora”; propune Curții să mărească numărul de operațiuni supuse auditului, pentru a furniza un nivel estimat de eroare pentru capitolul „Europa în lume”;

290.  regretă faptul că Curtea a considerat că numărul de operațiuni auditate în 2018 nu a fost suficient pentru a estima nivelul de eroare și că a luat această decizie în urma strategiei sale generale de a reduce testarea de fond și de a se baza parțial pe așa numita „activitate a altora”;

291.  subliniază că, dintre cele 58 de operațiuni examinate de CCE, 11 au inclus erori, iar Curtea a identificat cinci erori cuantificabile care au avut un impact financiar asupra sumei imputate bugetului Uniunii;

292.  constată cu îngrijorare că, în pofida unor punctaje bune în ceea ce privește rata de eroare, în raportul său anual de activitate pentru 2018, DG DEVCO:

   subliniază că, în privința granturilor în gestiune directă, 4,64 % din suma totală auditată în 2018 a fost identificată drept neeligibilă de auditori externi (la pagina 57);
   menționează că, în cadrul gestiunii indirecte cu țările beneficiare, 3,77 % din sumă nu este eligibilă (la pagina 66);

293.  regretă că Curtea a întâmpinat greutăți în cooperarea cu două organizații internaționale: Fondul de urgență al Organizației Națiunilor Unite pentru Copii și Programul Alimentar Mondial, care nu au trimis la timp documente justificative esențiale;

294.  regretă că Curtea a constatat că, în pofida eforturilor de a exclude din calculul său recuperările de prefinanțare, ordinele de recuperare anulate și dobânzile acumulate, fiabilitatea cifrelor din 2018 privind capacitatea de corecție a DG ECHO este afectată de erori nedetectate care au condus la o supraestimare a capacității sale de corecție;

295.  subliniază că prima rezervă inclusă în raportul anual de activitate al DG DEVCO pentru 2018 se referă la granturile gestionate de DG NEAR în numele DG DEVCO și că sfera acestei rezerve a fost redusă în mod semnificativ atât în 2017, cât și în 2018, ceea ce se explică parțial prin faptul că rata de eroare reziduală s-a situat sub pragul de semnificație trei ani la rând;

296.  ia act cu profundă îngrijorare de faptul că, având în vedere limitările studiului privind rata de eroare reziduală, sfera restrânsă a acestei rezerve nu este suficient justificată;

297.  își reiterează sprijinul față de activitățile multimedia ale Comisiei, care contribuie la mediatizarea independentă a afacerilor Uniunii și la promovarea unei opinii publice europene; își exprimă îngrijorarea, cu toate acestea, față de concluziile studiului de caz rapid al Curții privind Euronews, care evidențiază că sprijinul financiar acordat Euronews de către Uniune este lipsit de transparență și responsabilitate și că mecanismele de monitorizare și de evaluare nu sunt suficient de solide; îndeamnă, așadar, Comisia să răspundă tuturor preocupărilor exprimate de Curte și să își reevalueze abordarea în ceea ce privește cooperarea cu Euronews; îndeamnă, totodată, Comisia să sporească în general transparența și responsabilitatea în ceea ce privește bugetul utilizat pentru acțiuni multimedia, în special prin crearea unor linii bugetare specifice legate de diferitele acțiuni, precum și să efectueze o revizuire la scară completă a utilizării liniei bugetare;

Raportul privind gestionarea asistenței externe

298.  regretă din nou că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR pentru 2018, așa cum este prevăzut la articolul 76 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

299.  salută opinia exprimată de Comisie(30), potrivit căreia rapoartele privind gestionarea asistenței externe pot fi partajate între deputați și funcționarii Parlamentului, ai Consiliului și ai Curții prin orice mijloace (e-mail, copii) și că nu există obligația de a consulta aceste documente într-o încăpere securizată;

O mai mare transparență și o abordare mai strategică a politicii de cooperare pentru dezvoltare

300.  subliniază că punerea în comun în fonduri fiduciare a resurselor provenite din Fondul european de dezvoltare (FED), de la bugetul Uniunii și de la alți donatori nu ar trebui să împiedice banii rezervați pentru politica de cooperare pentru dezvoltare să ajungă la beneficiarii pe care îi vizează;

301.  subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a mecanismelor financiare, alături de bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor acesteia în țările terțe riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență al acțiunilor Uniunii; insistă ca Comisia să asigure că furnizarea ajutorului extern este condiționată de respectarea statului de drept și a drepturilor omului în țările beneficiare; subliniază, în special, că este necesar să se garanteze că niciun fond al Uniunii nu sprijină munca copiilor și că niciun fond al Uniunii nu este utilizat pentru a finanța manuale și materiale educaționale care incită la radicalizare religioasă, la intoleranță, la violență etnică și martiriu în rândul copiilor;

302.  își exprimă preocuparea că materialele problematice din manualele școlare palestiniene nu au fost încă eliminate și este îngrijorat de incapacitatea continuă de a acționa în mod eficient împotriva discursului de incitare la ură și a violenței din manualele școlare; insistă ca salariile profesorilor și ale funcționarilor publici din sectorul educației, care sunt finanțate din fonduri ale Uniunii, precum PEGASE, să fie utilizate pentru elaborarea și predarea unor programe școlare care să reflecte standardele UNESCO privind pacea, toleranța, coexistența și nonviolența, astfel cum au decis miniștrii educației din statele membre ale Uniunii, la Paris, la 17 martie 2015, precum și Decizia Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia(31);

303.  ia act de faptul că Comisia poate utiliza fondurile Uniunii în scopuri de securitate pentru a realiza o cooperare pentru dezvoltare mai eficientă; consideră că trebuie asigurat un temei juridic adecvat și transparența deplină a acțiunilor finanțate;

304.  este îngrijorat că, din cauza riscurilor de securitate, auditorii adesea nu sunt în măsură să verifice în multe țări, ca de exemplu în Libia, dacă beneficiarii fondurilor Uniunii respectă standarde ridicate în materie de drepturi ale omului; invită Comisia să se asigure că FED și bugetul Uniunii nu finanțează prin intermediul Fondului fiduciar de urgență al Uniunii (EUTF) proiecte implementate de forțele guvernamentale și locale (miliții) care sunt implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, în special în țări precum Libia și Sudan; invită Comisia să ia în considerare sistarea ajutorului Uniunii în cazul în care auditorii săi independenți nu pot efectua controale duble asupra utilizării eficiente a fondurilor Uniunii în aceste țări;

305.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa este utilizat pentru finanțarea Pazei de Coastă a Libiei, fără să se acorde atenție încălcărilor foarte grave ale drepturilor omului comise în Libia;

306.  deplânge rolul limitat pe care îl joacă Parlamentul în supravegherea și gestionarea EUTF; consideră că este esențial ca Parlamentul să poată monitoriza activitățile Comitetului operațional(32);

307.  reamintește că posibilitatea pe care o are Comisia de a crea și gestiona fonduri fiduciare la nivelul Uniunii vizează:

   să consolideze rolul internațional al Uniunii, precum și să crească vizibilitatea și eficiența acțiunii sale externe și a asistenței pentru dezvoltare;
   să asigure un proces decizional mai rapid în selectarea măsurilor care urmează să fie puse în aplicare, ceea ce este esențial în caz de urgență și în cazul acțiunilor ulterioare unor situații de urgență;
   să asigure mobilizarea unor resurse suplimentare destinate acțiunii externe; și
   să crească coordonarea între diferiții donatori din Uniune în anumite domenii de intervenție, prin intermediul punerii în comun a resurselor;
   să ofere administratorilor fondului fiduciar priorități și orientări strategice axate pe asigurarea unor rezultate și a unui impact concret;

308.  subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a altor mecanisme financiare, pe lângă bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor Uniunii riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență, deoarece mecanismele de raportare, de audit și de control public nu sunt armonizate;

309.  ia act cu îngrijorare de numărul mare de contracte atribuite unui număr foarte limitat de agenții naționale de dezvoltare; constată că cele mai mari cincizeci de contracte (granturi și achiziții) și acorduri de delegare atribuite începând din 2010 agențiilor naționale au fost acordate unor agenții din doar șapte țări, cu o concentrație ridicată pe țară (42 %, 25 % și, respectiv, 17 % din suma totală fiind acordată primilor trei beneficiari(33)); avertizează cu privire la riscul de renaționalizare a politicilor UE de dezvoltare, cooperare și vecinătate și la o influență din ce în ce mai mare asupra acestora, ceea ce este în contradicție cu creșterea urmărită a integrării politicii externe a Uniunii; îndeamnă Comisia să asigure accesul public la evaluarea pilonilor; solicită Comisiei să revizuiască și să consolideze procedurile de licitație și de atribuire a contractelor, pentru a se evita orice risc de denaturare a concurenței între acest număr limitat de agenții naționale puternic subvenționate și alte entități publice/private cu o vocație europeană clară;

310.  solicită Comisiei să includă clauze clare și transparente privind drepturile omului în acordurile sale de contribuție încheiate cu partenerii de implementare (agenții ONU, agenții de dezvoltare din statele membre), pentru a evita situațiile în care UE ar putea finanța indirect proiecte care încalcă drepturile omului;

Recomandări

311.  invită Comisia:

   să ia măsuri pentru a întări obligația ca organizațiile internaționale să transmită Curții, la cererea acesteia, orice document sau informație necesare acesteia pentru a-și executa atribuțiile, conform prevederilor din tratate;
   să adapteze metodologia utilizată de DG NEAR și DG DEVCO pentru stabilirea ratei de eroare reziduală ca să limiteze deciziile de a se acorda „încredere deplină”, să monitorizeze îndeaproape punerea sa în aplicare și să remedieze toate deficiențele identificate de Curte;
   să revizuiască modul în care DG ECHO calculează capacitatea de corecție pentru 2019, excluzând recuperările de prefinanțări neutilizate;
   să indice, în scrisoarea sa de însoțire a raportului privind gestionarea asistenței externe, că aceste documente pot fi partajate între deputați și funcționarii Parlamentului prin orice mijloace (e-mailuri, copii) și că nu există nicio obligație de a consulta documentele respective într-o încăpere securizată;
   să ia în considerare posibilitatea de a sista fondurile fiduciare care nu sunt în măsură să atragă contribuții semnificative din partea altor donatori sau care nu își ating obiectivele și țintele;- să monitorizeze în mod regulat și sistematic dacă efectele potențiale ale activităților și proiectelor finanțate asupra drepturilor fundamentale sunt identificate și atenuate efectiv;
   să se asigure că nicio finanțare din partea Uniunii nu sprijină munca forțată a copiilor;
   să se asigure că toate entitățile terțe utilizează fondurile Uniunii numai în scopul furnizării unor manuale și materiale didactice care reflectă valorile comune și care respectă pe deplin standardele UNESCO de promovare a păcii, a toleranței și a coexistenței în învățământul școlar;
   să se asigure că fondurile Uniunii nu sunt utilizate în scopuri diferite de domeniile alocate;
   să furnizeze informații detaliate despre deciziile luate în cadrul Comitetului operațional și să se asigure că Parlamentul este reprezentat la reuniunile acestuia(34);

312.  insistă că prezența statului de drept și respectarea drepturilor omului în țara beneficiară ar trebui să fie un criteriu important pe care Comisia să-l aibă în vedere în stabilirea priorităților de acordare a ajutorului extern; insistă că Comisia ar trebui să verifice riguros modul în care entitățile terțe utilizează fondurile Uniunii, pentru a se asigura că nu sunt alocate sau direcționate fonduri către o cauză sau o formă de terorism și/sau radicalizare religioasă și politică;

Raportul special nr. 35/2018 al Curții: Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență

313.  remarcă rolul important pe care îl joacă ONG-urile independente în interiorul și în afara Uniunii; recunoaște contribuția esențială a societății civile din întreaga lume la promovarea și apărarea drepturilor omului, la dezvoltarea și apărarea democrației, la furnizarea de asistență umanitară; ține cont de faptul că unele ONG-uri își desfășoară activitatea într-un context foarte dificil sau periculos sau în zone unde contribuția lor este indispensabilă, promovând incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, precum și asigurând accesul la educație și la servicii de sănătate și contribuind la protecția mediului și la combaterea corupției;

314.  ia act de faptul că Comisia execută 1,7 % din bugetul Uniunii și 6,8 % din Fondurile europene de dezvoltare prin intervenții ale ONG-urilor;

315.  invită Comisia să propună o definiție armonizată a ONG-urilor, compatibilă cu legislațiile statelor membre;

316.  subliniază că transparența este unul dintre principiile bugetare enunțate de Regulamentul financiar; acesta cere Comisiei să pună la dispoziție, în mod adecvat și în timp util, informații cu privire la beneficiarii fondurilor Uniunii;

317.  recunoaște că deficiențe similare celor semnalate în privința ONG-urilor sunt relevante pentru toți beneficiarii din UE, cum ar fi întreprinderile private, autoritățile publice etc.;

318.  subliniază că Curtea a identificat cinci elemente în execuția fondurilor UE de către ONG-uri cu privire la care Comisia nu a fost suficient de transparentă:

   clasificarea ONG-urilor în sistemul contabil ABAC al Comisiei;
   înregistrarea informațiilor privind fondurile și a activităților derulate de ONG-uri;
   colectarea și verificarea de către Comisie a informațiilor cu privire la execuția fondurilor Uniunii de către ONG-uri;
   deficiențele informațiilor publicate cu privire la plățile efective sau la entitățile care primesc finanțare prin intermediul subgranturilor;
   informațiile incomplete furnizate de organismele ONU cu privire la contractele atribuite ONG-urilor;

319.  constată că majoritatea recomandărilor Curții fac deja, în prezent, obiectul Regulamentului financiar, astfel cum a fost adoptat în 2018, și că Comisia a pus deja în aplicare majoritatea recomandărilor Curții; invită Comisia să se concentreze asupra punerii în aplicare a acestor recomandări care ar trebui să fie aplicabile tuturor beneficiarilor din Uniune, în conformitate cu Regulamentul financiar și cu principiile nediscriminării;

320.  solicită Comisiei să elaboreze rapid orientări și criterii stricte pentru a identifica ONG-urile în sistemul său contabil și pentru a verifica datele prezentate de către solicitanți în declarațiile lor pe proprie răspundere;

321.  observă că fiecare direcție generală are propriul sistem de înregistrare a solicitanților de fonduri UE; invită Comisia să creeze un punct de intrare unic, menit să asigure coerența datelor din sistemul de transparență financiară și să ofere criterii și orientări pentru definirea ONG-urilor și a altor categorii de beneficiari;

322.  invită Comisia să excludă ONG-urile sau orice alt candidat care în mod repetat sau intenționat prezintă declarații false cu privire la erori comise în activități anterioare și să le verifice mai riguros;

323.  salută noile eforturi de reglementare financiară în materie de simplificare, cum ar fi introducerea evaluării ex ante a pilonilor, și solicită Comisiei să aplice o interpretare coerentă a normelor aplicabile ale Regulamentului financiar, în special în ceea ce privește acordarea subgranturilor între diferitele servicii, ținând seama de particularitățile sectoriale;

324.  solicită Comisiei să standardizeze și să îmbunătățească acuratețea informațiilor publicate în cadrul sistemului de transparență financiară, asigurându-se că informațiile referitoare la toți beneficiarii cărora Uniunea le-a atribuit contracte sunt publicate, specificându-se totodată valoarea finanțării acordate până la jumătatea anului 2021;

325.  regretă faptul că Comisia nu a verificat dacă organismele Națiunilor Unite publică informații privind granturile acordate cu finanțare din partea Uniunii; solicită Comisiei să efectueze aceste verificări în mod consecvent;

326.  solicită Comisiei să îmbunătățească informațiile colectate, permițând diverselor sisteme de gestionare a granturilor să înregistreze finanțarea primită de toți beneficiarii cărora Uniunea le-a atribuit contracte, nu doar pe cea primită de beneficiarul principal, asigurându-se că aceste informații sunt într-un format care permite analiza și prelucrarea lor, și salută, în acest context, lansarea viitoare a OPSYS în cadrul finanțării externe a Uniunii;

327.  reiterează solicitarea urgentă adresată Comisiei de a executa hotărârile judecătorești ale Curții de Justiție(35)și Curții Permanente de Arbitraj(36) și de a recunoaște pe deplin statutul de organizație internațională al IMG;

328.  cere Comisiei să informeze cât mai curând autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate;

Securitate și cetățenie

Constatările Curții

329.  salută faptul că, pentru al treilea an consecutiv, Curtea a prezentat, în raportul său anual, un capitol separat privind securitatea și cetățenia; ia act de faptul că constatările Curții nu oferă o rată de eroare specifică pentru acest domeniu de cheltuieli, deoarece acesta reprezintă doar aproximativ 2 % din bugetul total al Uniunii;

330.  subliniază că interesul public și politic față de acest domeniu este mult mai mare decât cota sa financiară; invită Curtea să aibă în vedere auditul tranzacțiilor suplimentare și să prezinte o estimare a nivelului de eroare pentru capitolul „Securitate și cetățenie”;

331.  subliniază că, potrivit Curții, este încă posibilă o mai bună utilizare a fondurilor Uniunii în cadrul acestei perioade de programare, asigurându-se că statele membre rambursează costurile acțiunilor doar atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de plată sau au fost acordate contracte numai după efectuarea unei evaluări corespunzătoare și consecvente a tuturor criteriilor de selecție și de atribuire;

332.  constată că statele membre au crescut în mod semnificativ rata de execuție a programelor naționale din cadrul FAMI/FSI; este totuși îngrijorat de faptul că valoarea sumelor necheltuite continuă să crească, ceea ce poate spori presiunea exercitată asupra autorităților naționale pe măsură ce programul se apropie de închidere;

333.  observă că auditul Curții cu privire la sistemele de gestiune și control a șapte autorități(37) din statele membre responsabile de implementarea programelor naționale din cadrul FAMI/FSI a arătat că acestea au efectuat, în general, suficiente controale pentru a se conforma cerințelor reglementărilor, deși au fost identificate unele deficiențe (punctul 8.10 din Raportul anual al Curții pentru 2018); constată că același lucru a fost valabil și în cazul procedurilor interne ale DG HOME privind evaluarea cererilor de grant și autorizarea cererilor de plată (punctul 8.13 din Raportul anual al Curții pentru 2018);

334.  invită Comisia să se asigure că, atunci când efectuează controale administrative cu privire la cererile de plată, utilizează sistematic documentația solicitată de la beneficiarii granturilor acordate, pentru a examina în mod corespunzător legalitatea și regularitatea procedurilor de achiziții organizate de acești beneficiari;

335.  invită Comisia să solicite autorităților statelor membre responsabile de programele naționale din cadrul FAMI și FSI să verifice în mod adecvat legalitatea și regularitatea procedurilor de achiziții organizate de beneficiarii fondurilor atunci când efectuează controale administrative ale cererilor de plată depuse de aceștia;

336.  constată cu îngrijorare că, în ceea ce privește performanța, Curtea indică în raportul său anual pentru 2018 (la punctele 8.19 și 8.20) că statele membre nu utilizează întotdeauna indicatori adecvați la nivel de proiect și, prin urmare, impactul proiectelor finanțate nu poate fi măsurat cu precizie;

Raportul anual de activitate al DG HOME pe 2018

337.  salută accentul pus de Comisie pe instituirea unui sistem structurat al Uniunii privind relocarea, care să ofere persoanelor vulnerabile care au nevoie de protecție internațională o cale legală și sigură de a ajunge în Uniune;

338.  regretă că situația actuală în unele hotspoturi cofinanțate de Uniune nu corespunde celor mai bune practici și standarde, în special în ce privește aprovizionarea cu alimente și asistența medicală;

339.  regretă că DG HOME nu a instituit niciun indicator-cheie de performanță legat de situația migranților celor mai vulnerabili, în special copiii și femeile și fetele migrante, pentru a preveni și a evita abuzurile și traficul de persoane; regretă utilizarea sistematică a detenției;

Rezerve

340.  regretă că este nevoie de atât de mult timp pentru a remedia problemele constatate în Germania din 2013, având în vedere că sfera rezervei nu este atât de mare;

341.  este preocupat de deficiențele semnificative identificate la sistemele de gestiune și control ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), care au justificat adoptarea unei rezerve din motive de reputație;

342.  ia act de rezervele formulate de directorul general al DG HOME în raportul anual de activitate al DG HOME (pagina 108);

Recomandări

343.  recomandă ca:

   Curtea, în cadrul raportului său anual, să continue să prezinte un capitol separat pentru securitate și cetățenie;
   DG HOME să introducă un indicator-cheie de performanță legat de situația migranților celor mai vulnerabili, în special copiii și femeile și fetele migrante, pentru a preveni și a evita abuzurile și traficul de persoane;
   Comisia să solicite statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura acestor sume, și anume recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, iar
   cheltuielile efective pentru fiecare fond să fie indicate în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale ale Comisiei începând cu 2018;

Raportul special nr. 20/2019 al Curții: Sistemele de informații ale UE care sprijină controlul la frontiere constituie un instrument puternic, dar este necesar să se pună un accent mai mare pe caracterul complet și actual al datelor

344.  salută faptul că, potrivit Curții, sistemele statelor membre examinate de Curte sunt în general bine concepute pentru a facilita controalele la frontiere și că statele membre vizitate(38) au respectat, în general, cadrul juridic aplicabil;

345.  ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat în raportul să special nr. 20/2019 că:

   componentele naționale ale Sistemului de informații Schengen II (SIS II) și ale Sistemului de informații privind vizele (VIS) din unele țări facilitează efectuarea unor controale la frontieră mai eficiente decât altele;
   au existat întârzieri mari în implementarea soluțiilor informatice pentru Sistemul european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) și pentru registrul cu numele pasagerilor (PNR), atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național; acest fapt a împiedicat polițiștii de frontieră și alte autorități să beneficieze de avantajele preconizate ale sistemelor respective;
   durează mult timp până când statele membre remediază deficiențele identificate în mecanismul de evaluare Schengen, din cauza lipsei de termene obligatorii pentru adoptarea rapoartelor de evaluare și pentru punerea în aplicare a acțiunilor corective;
   peste jumătate dintre polițiștii de frontieră care au participat la sondajul Curții au permis, la un moment dat, persoanelor să treacă frontierele fără a consulta sistemele de informații;
   există o discrepanță între numărul de vize acordate și numărul de vize verificate;
   în actele juridice care reglementează sistemele europene de informații se face trimitere doar într-o mică măsură la controlul calității datelor;
   deși Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) efectuează lunar verificări automate ale calității datelor din SIS II, rezultatele sunt puse doar la dispoziția statelor membre în cauză și nu este posibil, așadar, ca agenția sau Comisia să evalueze progresele pe care le-a înregistrat fiecare țară în ceea ce privește remedierea problemelor de calitate a datelor;
   nici eu-LISA, nici Comisia nu au nicio competență coercitivă care să le permită să oblige statele membre să corecteze problemele de calitate a datelor în timp util;
   polițiștii de frontieră nu primesc întotdeauna date actuale și complete din sistemele de informații;
   cu excepția Sistemului dactiloscopic european (Eurodac), în general nu există termene obligatorii pentru introducerea datelor; de exemplu, Eurosur are scopul de a furniza informații în timp real cu privire la situația la frontiere; totuși, deși unele dintre țările vizate de auditul efectuat de Curte introduc, într-adevăr, informații în Eurosur în timp real, altele le introduc doar o dată pe săptămână;
   de la intrarea în funcțiune a Eurodac în 2013, nu a existat niciun an în care toate statele membre să fi transmis informațiile necesare la timp;
   transmiterea cu întârziere poate conduce la desemnarea incorectă a unei anumite țări ca fiind responsabilă de prelucrarea cererilor de azil;

346.  invită Comisia:

   să încurajeze rapid utilizarea mediilor de formare pentru SIS II și VIS;
   să accelereze corectarea deficiențelor depistate în timpul evaluărilor Schengen;
   să analizeze discrepanțele în cadrul controalelor privind vizele pentru a îmbunătăți procedurile de control al calității datelor;
   să reducă întârzierile în ceea ce privește introducerea datelor;
   să asigure o conectivitate mai bună între cele cinci sisteme de informații existente, pentru a asigura fluxuri de date corecte și în timp util;
   să încurajeze aplicarea în permanență a bunelor practici și comportamente în ceea ce privește furnizarea sistemelor de informații și asistența în utilizarea lor;

Raportul special nr. 24/2019: Azilul, transferul și returnarea migranților: este momentul să se accelereze măsurile de reducere a disparităților dintre obiective și rezultate

347.  ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat în raportul să special nr. 24/2019 că:

   implementarea procedurilor de azil în Grecia și Italia continuă să fie afectată de perioade lungi de prelucrare și blocaje;
   ca și pentru restul Uniunii, numărul returnărilor din Grecia și din Italia este scăzut;
   nu se colectează date privind eficacitatea procedurilor de returnare și nu există indicatori care să măsoare sustenabilitatea returnărilor, cum ar fi numărul de migranți returnați care încearcă să se întoarcă în Uniune sau succesul pachetelor de reintegrare din cadrul programului Repatrierea Voluntară Asistată și Reintegrare (RVAR);
   în timp ce înregistrarea și amprentarea migranților în hotspoturi s-au îmbunătățit semnificativ de la auditul efectuat de Curte în 2017 (raportul special al Curții nr. 6/2017), mecanismele temporare de transfer de urgență nu și-au atins obiectivele și, prin urmare, nu au redus efectiv presiunea asupra sistemelor de azil din Grecia și Italia;
   deși cele 20 de acțiuni de sprijin ale Uniunii în Grecia și Italia examinate de Curte au răspuns nevoilor identificate, au persistat deficiențe de concepție, majoritatea proiectelor nu și-au atins pe deplin obiectivele, iar cadrul de performanță a fost stabilit cu întârziere și fără obiective; în plus, nu erau disponibile suficiente date referitoare la performanță;
   capacitatea de procesare a cazurilor de azil crescuse atât în Grecia, cât și în Italia, dar nu era încă suficientă pentru a face față stocului de dosare care continua să se acumuleze în Grecia;
   având în vedere că în Italia există mai puține cereri noi, stocul de dosare pentru procedurile de azil și de returnare este în scădere, dar capacitatea de procesare a numărului ridicat al căilor de atac introduse împotriva hotărârii în primă instanță nu este suficientă;
   atât în Grecia, cât și în Italia, dar și la nivelul Uniunii în ansamblu, numărul migranților efectiv returnați este mult mai mic decât numărul deciziilor de returnare luate; printre cauze se numără, de exemplu, durata necesară pentru procesarea dosarelor de azil, capacitatea insuficientă a centrelor de cazare a străinilor luați în custodie publică, cooperarea dificilă cu țara de origine a migranților sau faptul că aceștia fug pur și simplu odată luată o decizie de returnare care îi vizează;

348.  invită Comisia și Consiliul:

   să tragă învățămintele ce se impun în vederea instituirii unui mecanism de transfer voluntar în viitor și să propună noi măsuri pentru a aborda eficient orice situație de urgență, precum criza migrației din 2015, care să fie acceptabile pentru statele membre;
   să consolideze gestionarea asistenței de urgență și a programelor naționale din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare;
   să consolideze sprijinul operațional acordat de EASO statelor membre pentru procedurile de azil;
   să ajusteze sprijinul acordat de Frontex în materie de returnare, precum și mobilizarea experților Frontex în hotspoturi;
   să consolideze gestionarea sistemelor naționale de azil;
   să sprijine în mai mare măsură procedurile naționale de returnare, precum și colectarea datelor privind performanța procedurilor de returnare, pentru a facilita elaborarea politicilor, evaluarea performanței și cercetarea;

349.  invită Comisia:

   să îmbunătățească funcționarea sistemului de hotspoturi pentru asigurarea unor condiții demne de primire și a eficienței în gestionarea sosirilor;
   să monitorizeze cu atenție eficiența acțiunilor întreprinse de Frontex pentru a proteja mai bine frontierele externe ale Uniunii Europene;
   să îmbunătățească eficacitatea controlului frontierelor externe ale UE și respectarea drepturilor fundamentale în acest context și să intensifice cooperarea cu autoritățile naționale;
   să ia măsurile necesare pentru a aborda cauzele profunde ale migrației;
   este preocupat, în special, de politica insuficientă de returnare în țările terțe, deși aceasta reprezintă o prioritate esențială; consideră că politica de returnare și combaterea migrației ilegale sunt esențiale pentru dezvoltarea unei politici eficiente în materie de migrație și a unui parteneriat real cu țările terțe;
   să ofere asistență țărilor de origine, astfel încât posibilii migranți să nu aleagă o deplasare periculoasă către Europa, să mărească ajutorul acordat țărilor de origine și să amelioreze condițiile de viață și perspectivele populației locale, precum și să lupte împotriva traficanților de persoane, care exploatează disperarea și vulnerabilitatea;

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)

350.  ia act cu îngrijorare de observațiile Curții potrivit cărora estimarea raportată a investițiilor mobilizate nu ține seama de faptul că unele operațiuni ale FEIS au înlocuit alte operațiuni ale BEI și instrumente financiare ale Uniunii și nici de faptul că o cotă din sprijinul FEIS a fost destinată proiectelor care ar fi putut fi finanțate din alte surse de finanțare publică sau privată în condiții diferite;

351.  își exprimă regretul cu privire la constatările Curții potrivit cărora, chiar dacă sprijinul FEIS a permis BEI majorarea de patru ori a volumului activităților sale de creditare cu risc mai ridicat, comparativ cu 2014, valoarea acestor operațiuni financiare subscrise rămâne totuși la un nivel mai scăzut decât cel estimat;

352.  susține recomandările Curții de a se:

   promova o utilizare justificată a produselor BEI cu un profil de risc mai ridicat în cadrul FEIS;
   încuraja complementaritatea dintre instrumentele financiare ale Uniunii și garanțiile bugetare ale Uniunii;
   îmbunătăți modul în care se evaluează posibilitatea ca proiectele potențiale din cadrul FEIS să fi putut fi finanțate din alte surse;
   estima mai bine investițiile mobilizate;
   îmbunătăți distribuția geografică a investițiilor sprijinite de FEIS;

353.  consideră că evaluările preliminare aprofundate ale nevoilor din diverse sectoare sunt de importanță primordială pentru (i) a detecta necesitățile de investiții și barierele în calea acestora în diferite state membre sau regiuni, (ii) a evalua în mod adecvat natura și amploarea disfuncționalităților pieței și (iii) a elabora cele mai adecvate abordări/programe pentru atenuarea acestor lipsuri în materie de investiții;

354.  solicită o imagine de ansamblu obiectivă a adiționalității și valorii adăugate aduse de proiectele FEIS, precum și a coerenței acestora cu politicile Uniunii sau cu alte operațiuni ale BEI, pentru ca acestea să poată deveni mai orientate spre necesitățile dictate de politici decât de cerere;

355.  reamintește necesitatea de a furniza informații clare și accesibile cu privire la impactul economic, social și de mediu și la valoarea adăugată a proiectelor finanțate de FEIS; subliniază că evaluarea adiționalității tuturor proiectelor finanțate de FEIS ar trebui să fie documentată în mod corespunzător;

Raportul special nr. 15/2019 al Curții: Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal

356.  regretă că Comisia nu furnizează autorității care acordă descărcarea de gestiune date exacte despre cazurile de surmenaj; constată totuși că Comisia a lansat o strategie privind promovarea sănătății la locul de muncă („fit at work”), care include un instrument de monitorizare a sănătății ce analizează absențele și cauzele acestora, măsuri instituite în vederea unei bune gestionări a absențelor, precum și noua unitate de control medical(39); este, prin urmare, de părere că Comisia dispune de toate instrumentele necesare pentru a detecta, a aborda, a monitoriza și a raporta cazurile de surmenaj, diferențiindu-le de concediile medicale pe termen lung; invită Comisia să furnizeze Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în cadrul procesului de descărcare de gestiune, date despre cazurile de surmenaj; regretă în acest context răspunsurile ulterioare furnizate de Comisie, care par să justifice un nivel mai ridicat al îmbolnăvirii și al absenței pe termen lung în rândul femeilor din cauza „mai multor boli sau condiții grave specifice femeilor” și din cauza „tendințelor societale (...), femeile asumându-și, în general, mai multe responsabilități familiale, inclusiv pentru îngrijirea copiilor și a rudelor bolnave”(40);

357.  se arată îngrijorat din cauza problemei din ce în ce mai importante a disparității puterii de cumpărare în cazul funcționarilor publici europeni detașați la Luxemburg; ia act de constatările studiului realizat de AIRINC(41) la solicitarea Comisiei, care confirmă problema disparității, a cărei valoare este stabilită la 10,5 % (depășind procentul de declanșare de 5 % prevăzut de Statutul funcționarilor), în principal din cauza costului vieții în Luxemburg; recunoaște că Comisia nu va putea să prezinte o propunere legislativă privind problema coeficienților de corecție înainte de finalizarea raportului privind metoda salarială, care trebuie prezentat până la 31 martie 2022; între timp, îndeamnă totuși Comisia să evalueze fezabilitatea și domeniul de aplicare al măsurilor temporare specifice incluse în raportul AIRINC, în special introducerea unui program de alocații pentru locuințe;

358.  ia act cu îngrijorare de observațiile Curții referitoare la pachetul de reforme din 2014 privind personalul(42); salută recomandările Curții, precum și disponibilitatea Comisiei de a le accepta; sprijină poziția exprimată de Comisia pentru control bugetar(43) în această privință; regretă impactul puternic negativ al pachetului de reforme din 2014 asupra mai multor aspecte esențiale din domeniul resurselor umane în cadrul instituțiilor UE și, prin urmare, asupra atractivității acestora în calitate de angajator, totul în numele unor economii discutabile; avertizează cu privire la consecințele grave pe care le-ar putea avea orice reducere a bugetului în administrație sau orice reducere de personal asupra viitorului funcției publice europene și asupra punerii în aplicare a politicilor Uniunii;

359.  își reiterează invitația adresată Comisiei de a efectua o analiză riguroasă și cu date la zi privind impactul conceptului de spații deschise în cadrul descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017(44); ia act de Comunicarea „Locul de muncă al viitorului în cadrul Comisiei Europene”(45) și salută, în special, principiul conform căruia „personalul implicat ar trebui să participe la întregul proces de conceptualizare și punere în aplicare a noului spațiu de lucru”; regretă că noțiunea de stare de bine a personalului, adoptată în comunicare, nu include afecțiunile de natură psihologică, cum ar fi anxietatea, stresul sau surmenajul, în cazul cărora locul de muncă joacă un rol fundamental; subliniază necesitatea unei analize generale care să fie utilizată ca bază pentru o evaluare de la caz la caz înainte de viitoarele amenajări importante ale birourilor din cadrul Comisiei, la care ar trebui să participe întotdeauna personalul implicat;

Administrația

Constatările Curții

360.  ia act de faptul că, în general, probele de audit ale Curții indică faptul că nivelul de eroare în cazul cheltuielilor „administrative” nu a fost semnificativ;

361.  este profund îngrijorat de faptul că Curtea a identificat un număr mai mare de deficiențe în materie de control intern decât în anii precedenți în ceea ce privește gestionarea alocațiilor familiale pentru membrii personalului și regretă că PMO nu a monitorizat suficient actualizarea corectă și în timp util a dosarelor personale pentru a se asigura că baza utilizată pentru calcularea salariilor și a alocațiilor este corectă;

362.  este profund îngrijorat de faptul că Curtea a constatat deficiențe în procedurile de achiziții publice organizate de Comisie pentru a îmbunătăți securitatea persoanelor și a sediilor, dar constată că aceste deficiențe au fost cauzate în principal de urgența cu care s-au încheiat contractele;

363.  invită Comisia să pună în aplicare o procedură de numire în funcții mai transparentă, aplicabilă tuturor funcțiilor, în special celor care implică activitatea de gestionare; invită Comisia să clarifice procedura anterioară de numire în funcții, care era lipsită de transparență și responsabilitate;

364.  invită Comisia să își îmbunătățească cât mai curând posibil sistemele de gestionare a alocațiilor familiale prevăzute de reglementări, crescând frecvența controalelor asupra situației personale a membrilor personalului și intensificând verificările privind consecvența declarațiilor referitoare la alocațiile primite din alte surse, în special atunci când în statele membre au loc reforme ale sistemelor de alocații familiale;

365.  ia act de îmbunătățirea continuă a egalității de gen în rândul membrilor personalului; reamintește lipsa actuală de reprezentare egală a bărbaților și a femeilor în funcțiile de conducere;

366.  subliniază că, potrivit răspunsurilor scrise, 10 state membre au fost subreprezentate în mod semnificativ în gradele AD5-AD8; statele membre în cauză au fost următoarele: Danemarca, Germania, Irlanda, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia; Finlanda și Suedia; constată cu îngrijorare faptul că posturile de funcționari publici din cadrul instituțiilor ar putea să nu fie atractive pentru funcționarii publici din anumite state membre, îngreunând găsirea unui echilibru între diferitele zone geografice;

367.  ia act de numărul din ce în ce mai mare de entități eliminate din registrul de transparență, dar subliniază importanța monitorizării persoanelor fizice și juridice eliminate din registrul de transparență; invită Comisia să acorde mai multă atenție validării și verificărilor prin sondaj ale entităților din registrul de transparență, care necesită mai multe resurse;

368.  invită Comisia să efectueze o evaluare pentru a revizui mecanismele interne de protecție a avertizorilor, aflate deja în vigoare, inclusiv dispozițiile privind creșterea gradului de conștientizare în rândul tuturor membrilor personalului și cursurile de formare a personalului de conducere responsabil cu primirea rapoartelor; solicită instituțiilor europene să își armonizeze statutele funcționarilor pentru a proteja avertizorii;

Codul de conduită al comisarilor

369.  reamintește că, în 2018, Parlamentul a fost alertat că, pentru a compensa dispozițiile mai stricte introduse în codul de conduită privind perioada de incompatibilitate a comisarilor, Secretarul General al Comisiei a luat în considerare posibilitatea de a le oferi noi facilități practice (birouri, IT, șofer) după încheierea mandatului;

370.  ia act de faptul că, în răspunsul său la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 64 de pregătire a audierii Comisiei CONT din 5 decembrie 2019, comisarul Hahn a declarat că:"„Foștii membri ai Comisiei, și în special foștii președinți, continuă să fie ambasadori ai UE, atât în Europa, cât și în afara ei. Majoritatea acestora vor continua să apere și să promoveze realizările Uniunii după încheierea mandatului lor, de exemplu, atunci când sunt invitați să ia cuvântul la conferințe sau să participe la dezbateri publice despre Europa și rolul Comisiei.În conformitate cu acordurile similare din cadrul administrațiilor naționale și al altor instituții, Comisia a decis, în cadrul reuniunii sale din 30 octombrie 2019, să permită foștilor președinți ai Comisiei să îndeplinească funcții reprezentative într-un mod adecvat, după încheierea mandatului lor. Prin urmare, foștii președinți ar trebui să aibă acces la anumite resurse foarte limitate, precum sprijin logistic, cum ar fi un birou și alte forme de asistență. Foștii comisari vor beneficia de sprijin logistic sub forma unui «birou de tranzit» și vor primi anumite materiale de comunicare din partea Comisiei. Codul de conduită reamintește deja această obligație la articolul 11 alineatul (1) prima teză (...).”"

371.  este de părere că Comisia ar trebui să aducă mai multă transparență statutului consilierilor speciali ai Comisiei, definind clar sarcinile și misiunile acestora, și să furnizeze Parlamentului toate informațiile legate de costurile financiare ale deciziei sale din 30 octombrie 2019;

372.  reamintește Comisiei că membrii Comisiei fac obiectul unor cerințe de transparență aplicabile reuniunilor pe care le organizează cu organizații sau cu lucrători independenți, că transparența deplină este o obligație a membrilor Comisiei și a membrilor din cabinetul lor, că aceștia participă la reuniuni doar cu organizații sau lucrători independenți care sunt înregistrați în registrul de transparență și că fac publice informațiile cu privire la astfel de reuniuni în conformitate cu Decizia 2014/839/UE a Comisiei(46);

373.  invită Comisia să se asigure că, după perioada de incompatibilitate, foștii comisari nu vor mai beneficia de facilitățile oferite de decizia sa din 30 octombrie 2019 și nici nu vor mai beneficia de facilități atunci când vor avea o nouă funcție;

374.  subliniază că, după încetarea mandatului, foștii membri ai Comisiei își păstrează obligația de integritate și discreție în temeiul articolului 245 din TFUE;

375.  invită Comisia să aplice normele obligatorii din punct de vedere juridic existente, prevăzute în codul de conduită, privind ușile turnante, atât pentru Comisie, cât și pentru agențiile acesteia;

Parchetul European (EPPO)

376.  constată că, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul privind EPPO, EPPO a fost înființat ca organism instituțional al Uniunii Europene, însă în bugetul pentru 2020, la rubrica „Comisie”, EPPO este prezentat ca fiind o agenție; se arată preocupat că această situație nu garantează în mod adecvat independența necesară a EPPO și invită Comisia să prezinte bugetul EPPO în viitoarea rubrică 7 (administrație) menționând EPPO ca instituție, alături de celelalte organisme și instituții, în loc să îl includă în viitoarea rubrică 2 (Comisia) alături de agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne; solicită Comisiei să ia în considerare estimarea numărului de noi cauze deschise și a volumului de cauze pendinte prezentată de EPPO instituțiilor în scopul stabilirii unui buget și a unei organigrame realiste; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că actuala planificare bugetară va împiedica EPPO să devină pe deplin operațional până în noiembrie 2020;

Școlile europene

377.  observă că, în conformitate cu Regulamentul financiar al școlilor europene, Curtea a examinat conturile anuale consolidate ale școlilor pentru exercițiul financiar 2018, conturile Biroului central și sistemele de control intern (recrutare, achiziții și plăți) ale două școli (Bergen și Varese); observă că Curtea a analizat activitatea auditorului extern al școlilor, care a examinat conturile și sistemele de control intern a șapte școli înainte de consolidare;

378.  regretă profund faptul că Curtea nu a fost în măsură să confirme că, în 2018, gestiunea financiară a școlilor a fost conformă cu Regulamentul financiar, cu normele sale de punere în aplicare și cu Statutul funcționarilor;

379.  ia act, în special, de faptul că examinarea de către Curte a sistemelor de control intern ale Biroului central și ale celor două școli selectate a evidențiat deficiențe în mediul de control, în sistemele de plăți, în procedurile de achiziții publice și în documentarea procedurilor de recrutare; ia act, de asemenea, că Curtea a constatat că acestea nu respectă normele privind recrutarea personalului;

380.  aprobă principalele recomandări formulate de Curte în raportul său anual privind școlile europene și, în special, solicită Consiliului superior, Biroului central și școlilor să ia măsuri imediate pentru a remedia deficiențele identificate în procedurile lor contabile și în sistemul de plăți și să continue să ofere formare și sprijin celor implicați în pregătirea conturilor;

381.  reiterează opinia Parlamentului potrivit căreia este urgent necesară o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului de școli europene; invită Comisia – în calitate de membru, dar și în calitate de contribuitor principal – să ofere orientări și sprijin școlilor europene, în cadrul structurii administrative și de guvernanță actuale, dar și să monitorizeze implementarea recomandărilor Curții și ale Serviciului de Audit Intern al Comisiei;

382.  îndeamnă școlile să îmbunătățească procedurile de recrutare, achiziții publice și plăți și le solicită să prezinte Parlamentului un raport al progreselor înregistrate până la 30 iunie 2020;

383.  își exprimă îngrijorarea cu privire la raportul întocmit de Human Rights Watch referitor la accesul copiilor cu dizabilități la școlile europene(47), care evidențiază problemele cu care aceștia se confruntă încă, în condițiile în care copiii cu dizabilități nu beneficiază de o educație pe deplin favorabilă incluziunii;

384.  invită școlile europene să își asume angajamentul de a elabora politici și practici care să promoveze o educație favorabilă incluziunii;

385.  invită Comisia, în calitate de principal finanțator al școlilor europene, responsabil cu punerea în aplicare de către Uniune a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, să impulsioneze procesul de reformă necesar;

Învățăminte trase din CFM pentru perioada de programare 2014-2020

386.  este îngrijorat că perioada de programare pentru noul CFM poate începe cu o întârziere, cum s-a întâmplat cu CFM în curs; ia act de faptul că domeniul de aplicare al Pactului verde european a fost formulat înainte de comunicarea noii propuneri privind CFM; îndeamnă statele membre și Consiliul să discute și să adopte prioritățile și o strategie de începere a negocierilor privind CFM cu Parlamentul cât mai curând posibil;

387.  consideră că bugetele publice urmează să fie fixate numai după stabilirea unor obiective politice clare și elaborarea unor politici precise;

388.  solicită Comisiei să se asigure că planificarea financiară a Uniunii pentru perioada de programare 2021-2027 reflectă în mod adecvat orice obiective stabilite ulterior; subliniază propunerea Parlamentului de a include noi priorități în CFM și de a permite o anumită flexibilitate în cadrul CFM pentru a face față evenimentelor neprevăzute;

389.  invită Comisia să clarifice principalele ipoteze care stau la baza noii propuneri privind CFM într-un plan financiar cuprinzător; observă că scopul principal al unui astfel de plan ar fi de a înscrie cifrele din CFM pentru perioada de programare 2021-2027 în contextul lor economic și financiar corespunzător;

390.  își reiterează îngrijorarea că orice întârziere în adoptarea CFM 2021-2027 și a temeiului juridic necesar punerii în aplicare a CFM ar putea duce din nou la implementarea cu întârziere a programelor de cheltuieli ale Uniune la începutul noii perioade de programare; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura debutul fără dificultăți al noii perioade de programare;

391.  consideră că informațiile de bună calitate ar putea contribui la accelerarea și îmbunătățirea procesului decizional;

392.  salută faptul că Comisia a efectuat o analiză a cheltuielilor care acoperă toate programele majore din cadrul CFM pentru perioada de programare 2014-2020 și că această analiză a urmărit să combine o revizuire strategică (axată în principal pe prioritizarea programelor, în funcție de valoarea lor adăugată și de coerența cu obiectivele Uniunii) cu o analiză a eficienței (căutând modalități de îmbunătățire a implementării programelor existente prin examinarea posibilităților de simplificare și sinergii, prin simplificarea normelor administrative, prin îmbunătățirea flexibilității și concentrarea în mai mare măsură pe performanță); recomandă Comisiei să efectueze evaluări periodice bazându-se pe indicatori-cheie de performanță mai buni;

393.  salută faptul că Curtea a constatat că analiza Comisiei este convingătoare în ceea ce privește eficiența cheltuielilor;

394.  constată că analiza cheltuielilor oferă argumente solide în favoarea măsurilor de simplificare a programelor, de raționalizare a bugetului și de creștere a flexibilității financiare; observă că aceasta identifică sinergiile neutilizate dintre diferite programe, precum și oportunitățile de fuzionare a programelor similare în diverse domenii de politică;

395.  remarcă faptul că analiza cheltuielilor oferă, de asemenea, exemple de norme incoerente și în mod inutil complexe, care provoacă adesea neînțelegeri și costuri neeligibile;

396.  este îngrijorat de concluzia sa potrivit căreia succesul eforturilor de simplificare a fost limitat până în prezent;

397.  solicită simplificări, ori de câte ori este posibil, de exemplu prin utilizarea pe scară mai largă a opțiunilor simplificate privind costurile și a sumelor forfetare ca opțiune pentru beneficiari și prin adoptarea practicilor contabile uzuale, precum și prin implementarea unei abordări bazate pe un audit unic; reliefează că majoritatea subvențiilor din partea Uniunii ar trebui să aducă beneficii cetățenilor și că IMM-urile și fermele agricole familiale sau cele de dimensiuni mici și mijlocii ar trebui să fie beneficiarii principali; atrage atenția, de asemenea, că erorile comise în actuala perioadă de programare 2014-2020 trebuie remediate în noul CFM, în special în domeniul dezvoltării regionale și al coeziunii;

398.  subliniază că se poate asigura o mai mare simplificare la nivelul programării, prin limitarea numărului de reglementări și evitarea schimbărilor inutile care pot cauza incertitudine, întârzieri și erori, și la nivelul implementării efective, pentru a reduce sarcina administrativă pentru autorități și beneficiari și pentru a spori accesibilitatea fondurilor;

399.  salută faptul că, pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia propune reducerea cu o treime a numărului programelor de cheltuieli și creșterea coerenței normelor printr-un cadru unic de reglementare;

400.  este convins că, pentru a realiza cu adevărat o simplificare, cadrul de reglementare unic ar trebui să elimine toate normele, cerințele și procedurile inutile și complexe; este de părere că nu ar trebui sa se realizeze doar o consolidare într-un corpus unic amplu a regulilor separate existente;

401.  consideră că simplificarea nu este un scop în sine, ci un mijloc de a spori eficiența acțiunii Uniunii oferindu-le astfel entităților mici mai multe posibilități să devină beneficiari; invită, prin urmare, Comisia ca, în procesul de elaborare a normelor pentru programele Uniunii, să găsească un echilibru între ușurința implementării și eficacitatea în realizarea obiectivelor Uniunii și transparență;

402.  ia act cu îngrijorare de faptul că analiza cheltuielilor explică, de asemenea, modul în care mecanismele de flexibilitate s-au dovedit a fi insuficiente pentru a răspunde situațiilor de urgență în perioada actuală; solicită modificări pentru a spori flexibilitatea generală și a asigura credite suficiente în cazul unor evenimente neprevăzute;

403.  ia act cu regret de constatarea Curții conform căreia analiza cheltuielilor a fost mai puțin convingătoare în ceea ce privește aspectele strategice, cum ar fi valoarea adăugată europeană a programelor de cheltuieli și coerența lor cu obiectivele Uniunii;

404.  este de acord cu Comisia că valoarea adăugată europeană ar trebui să se afle în centrul oricărei discuții privind viitorul buget al Uniunii;

405.  ia act de faptul că Comisia a identificat conceptul de valoare adăugată europeană ca principiu director al exercițiului de analiză a cheltuielilor; se așteaptă ca Comisia să dezvolte în continuare și să aplice un concept solid și clar definit de valoare adăugată europeană;

406.  consideră că noțiunea de valoare adăugată europeană este corelată cu principiile subsidiarității și proporționalității;

407.  este convins că noțiunea de valoare adăugată europeană este necesară nu numai pentru alocarea resurselor, ci și pentru conceperea și evaluarea programelor de cheltuieli;

408.  consideră că numai programele cu valoare adăugată europeană ridicată ar trebui să primească finanțare integrală din partea Uniunii; propune să se acorde finanțare doar programelor cu valoare europeană adăugată medie spre ridicată și să nu fie finanțate programele cu valoare adăugată europeană scăzută;

409.  insistă că toate fondurile care sunt angajate trebuie utilizate și cheltuite în modul cel mai potrivit, conform principiului bunei gestiuni financiare, pentru a maximiza impactul;

410.  sprijină ideea unei legături mai puternice între bugetul Uniunii și recomandările specifice fiecărei țări, prezentate în cadrul principiilor de guvernanță economică, cu obiectivul de a încuraja reformele structurale de stimulare a creșterii în statele membre; subliniază că recomandările trebuie să respecte principiul subsidiarității și să se concentreze asupra aspectelor esențiale și sistemice, cum ar fi creșterea competitivității, consolidarea coeziunii economice și sociale, oportunitățile de afaceri, diversitatea culturală, eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale și crearea de locuri de muncă;

411.  solicită îmbunătățirea administrării fondurilor și totodată creșterea eficienței controalelor - acestea ar trebui să includă măsurile luate în cazurile de utilizare abuzivă sistematică a fondurilor europene;

412.  subliniază că trebuie intensificate controalele pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor europene, în conformitate cu principiul proporționalității; în cazul în care Curtea identifică deficiențe grave în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea autorităților naționale de audit, controalele efectuate de Uniune trebuie să fie consolidate; atrage atenția că Curtea ar trebui să identifice un eșec total al autorităților naționale de audit, iar CFM pentru perioada de programare 2021-2027 ar trebui să prevadă mecanisme care să permită Comisiei să gestioneze alocarea fondurilor;

413.  subliniază că trebuie întărită vizibilitatea politicilor Uniunii; subliniază că toate dispozițiile legale în materie de informare și comunicare trebuie implementate pe deplin pentru a asigura transparența și difuzarea pe scară largă a realizărilor fondurilor;

414.  subliniază că instrumentele financiare ar trebui să fie întotdeauna adaptate și complementare granturilor, pentru a maximiza rezultatele pe teren; subliniază că ar trebui întărită sinergia cu alte politici și instrumente pentru a maximiza impactul investiției; este de părere că se pot obține rezultate mai bune, menținându-se totodată și eficiența din punctul de vedere al costurilor;

415.  consideră că este esențial ca programele de cheltuieli ale Uniunii să fie dotate cu cadre de performanță solide și coerente între ele, aliniate la obiectivele strategice ale Uniunii și la CFM pentru perioada de programare 2021-2027;

416.  ia act de faptul că este important să se îmbunătățească în continuare monitorizarea performanței și evaluarea impactului finanțării în cadrul următorului CFM; un set de indicatori și de instrumente de analiză comparativă poate sprijini în mod regulat responsabilitatea operațională și politică privind execuția fondurilor;

417.  ia act de faptul că obiectivele programelor pentru perioada 2021-2027 definite în anexa la Comunicarea privind CFM iau forma unor declarații de misiune narative; regretă că obiectivele nu sunt cuantificate și că sunt lipsite de precizie;

418.  se așteaptă ca în legislația sectorială sau în documentele de programare relevante (inclusiv la nivelul statelor membre sau la nivel regional) să se elaboreze modele logice de intervenție cuprinzătoare cu ținte specifice și seturi corespunzătoare de indicatori de realizare, de rezultat și de impact;

419.  subliniază că ar trebui instituite mandate de audit public pentru toate tipurile de finanțare a politicilor Uniunii, la nivelul acesteia și la nivel național; subliniază că Curtea ar trebui să fie numită auditor al organismelor înființate pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii, inclusiv al organismelor Uniunii și al organismelor înființate în temeiul acordurilor din afara ordinii juridice a Uniunii;

Avizele comisiilor

Afaceri externe

420.  în ceea ce privește instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II), constată deficiențele continue ale capacităților administrative ale țărilor în curs de aderare, care generează o lipsă a capacității de absorbție în cadrul gestiunii indirecte; subliniază că, astfel cum s-a arătat în Raportul special al Curții pe 2018 privind finanțarea IPA destinată Turciei, progresele în domenii atât de sensibile cum sunt statul de drept și societatea civilă depind nu doar de finanțarea IPA, ci și, mai important, de voința politică a autorităților; constată cu preocupare că fondurile IPA destinate Turciei au contribuit în mică măsură la susținerea valorilor fundamentale, inclusiv a libertății presei și a imparțialității justiției; consideră că este mai important, acum ca niciodată, ca Comisia să recurgă la condiționalitate pentru a sprijini reforme în sectoare prioritare, cum ar fi statul de drept și guvernanța în Turcia;

421.  salută lansarea primelor măsuri de consolidare a capacităților în cadrul Instrumentului modificat care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) în 2018; subliniază că aceste acțiuni ar trebui să aibă loc în contextul unui proces de reformă globală a sectorului securității; îndeamnă ca acțiunile de stabilizare pe termen scurt să fie urmate într-o măsură mai mare de acțiuni pe termen mai lung finanțate de IcSP sau de alte instrumente;

422.  ia act de evaluarea analitică a apărării europene realizată de Curte și sprijină recomandările sale; invită Comisia ca, în calitate de gardian al tratatelor, să asigure coerența tuturor eforturilor Uniunii din domeniul apărării depuse pentru desfășurarea unei activități a Uniunii în cadrul PSAC (PESCO, EDIDP, FEA, CARD etc.) și să asigure interoperabilitatea și sinergii cu NATO;

423.  invită Comisia să evalueze legalitatea retragerii funcției bugetare deținute de Parlament prin intermediul deciziilor Consiliului de înființare a AEA și PESCO; reamintește că articolele aplicabile, și anume articolul 45 alineatul (2) și articolul 46 alineatul (2) din TUE prevăd adoptarea deciziilor cu majoritate calificată, fără drept de veto; reamintește că retragerea funcției bugetare a Parlamentului în temeiul articolului 42 din TUE este posibilă doar pentru cheltuielile operaționale și necesită o decizie în unanimitate a Consiliului; subliniază că Consiliul nu a adoptat niciodată o astfel de decizie;

424.  insistă asupra necesității de a monitoriza îndeaproape utilizarea fondurilor Instrumentului pentru refugiații din Turcia, asigurându-se că aceste fonduri vizează în mod precis proiectele pentru refugiați și nu sunt utilizate în alte scopuri; invită Comisia să raporteze cu regularitate autorității bugetare cu privire la compatibilitatea acțiunilor finanțate cu temeiul juridic subiacent;

Dezvoltare și cooperare

425.  îndeamnă Uniunea și statele sale membre să se abțină de la sprijinirea unor practici care facilitează evitarea plății impozitelor de către corporații transnaționale și persoane fizice, în contextul eforturilor depuse în vederea creării unui mediu de afaceri favorabil investitorilor privați în țările în curs de dezvoltare în cadrul domeniului de aplicare a Fondului european pentru dezvoltare durabilă; în plus, subliniază riscul de îndatorare asociat cu utilizarea în tot mai mare măsură a finanțării mixte de către Uniune, în special în țările din Africa Subsahariană și din Caraibe, care dispun de venituri limitate pentru a-și achita datoriile; invită Uniunea și statele sale membre să combată în mod eficace și consecvent evaziunea fiscală, practicile agresive de evitare a obligațiilor fiscale și concurența fiscală dăunătoare, în conformitate cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

426.  constată că, în privința FSE, a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și a Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), a fost întreruptă execuția a trei programe FSE/YEI pentru Regatul Unit, Italia și Ungaria și a unui program FEAD pentru Italia, ceea ce a dus la întreruperea mai multor plăți în 2018; observă că statelor membre în cauză le-au fost trimise 33 de scrisori de avertizare;

427.  ia act de faptul că numărul de scrisori de avertizare și de întreruperi a crescut semnificativ în 2018 comparativ cu exercițiul precedent, ca urmare a numărului crescut de pachete de asigurare primite în februarie 2018 și a rezultatelor auditurilor de conformitate efectuate în cursul anului;

428.  reamintește că există încă zece recomandări din rapoartele speciale [una din Raportul special nr. 16/2016 („Obiectivele în materie de educație ale UE: programele operaționale sunt aliniate la aceste obiective, însă există deficiențe în ceea ce privește măsurarea performanței”), două din Raportul special nr. 14/2016 („Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren”) și șapte din Raportul special nr. 6/2018 („Libera circulație a lucrătorilor – această libertate fundamentală este garantată, dar o mai bună direcționare a fondurilor UE ar facilita mobilitatea lucrătorilor”)] care trebuie în continuare să fie puse în aplicare, cele mai multe până la 31 decembrie 2019; ia act, în mod deosebit, de Raportul special nr. 14/2016, care menționează că majoritatea proiectelor s-au derulat conform planificării, dar criteriile de „bune practici” care contribuie la succesul integrării romilor nu au fost întotdeauna aplicate, iar monitorizarea performanței proiectelor prezenta dificultăți; reamintește că lipsa de date solide și cuprinzătoare privind romii nu este doar o problemă pentru proiecte, ci și pentru elaborarea politicilor la nivelul Uniunii și la nivel național; regretă că această situație ar putea rămâne neschimbată, în afara cazului în care se iau măsuri rapide;

429.  reamintește concluziile Raportului special al Curții nr. 05/2019 [„Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD): un sprijin valoros, însă contribuția sa la reducerea sărăciei nu este încă determinată”], în special concluzia Curții conform căreia, pe lângă reducerea sărăciei prin intermediul ajutorului alimentar (care reprezintă 83 % din bugetul FEAD), elementele inovatoare de politică socială ale FEAD oferă statelor membre posibilități de a promova incluziunea socială;

430.  reamintește, de asemenea, că datele disponibile, prezentate în Raportul special al Curții nr. 5/2019, arată că fondul are un efect semnificativ în aproape fiecare stat membru și că furnizarea ajutorului alimentar, a sprijinului material și a măsurilor de incluziune socială prin intermediul FEAD are un impact real pentru cele mai defavorizate persoane, inclusiv cele care, în lipsa acestor măsuri, ar putea fi excluse din raza de acțiune a sistemului formal de asistență socială sau care au nevoie de sprijin imediat; subliniază, de asemenea, că, potrivit băncilor de alimente, o treime din produsele alimentare pe care le furnizează este finanțată de FEAD și că FEAD le permite să reducă dependența de fluxul neregulat al donațiilor, facilitând astfel o mai bună planificare a redistribuirii alimentelor specifice;

431.  constată totuși că, din cauza limitărilor în monitorizarea sa și a lipsei de date la nivelul Uniunii, contribuția FEAD la reducerea sărăciei nu a fost încă demonstrată din punct de vedere cantitativ și reamintește că Comisia trebuie să îmbunătățească datele colectate pentru a ilustra mai bine importanța relativă a FEAD ca vector al solidarității europene și ca modalitate de a contribui la combaterea decalajelor sociale din cadrul Uniunii;

432.  ia act de faptul că raportul de evaluare a FEAD la jumătatea perioadei a identificat mai multe deficiențe în punerea în aplicare a fondului și că Curtea a sugerat ca fondul să fie mai eficient direcționat către persoanele care au cel mai mult nevoie de sprijin; reamintește, de asemenea, că în raportul de evaluare la jumătatea perioadei s-a considerat că s-ar putea exploata în mai mare măsură posibilitățile de implementare și monitorizare a măsurilor de însoțire;

433.  reamintește că, potrivit concluziilor Raportului special nr. 6/2019 al Curții („Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea”), deși s-au înregistrat îmbunătățiri în modul în care autoritățile de management identifică riscurile de fraudă asociate fondurilor de coeziune ale Uniunii (inclusiv FSE) și în care acestea concep măsurile preventive, este în continuare necesar ca aceste autorități să consolideze detectarea fraudelor, reacția la situațiile de fraudă și coordonarea între diferitele organisme competente;

434.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, evaluarea la jumătatea perioadei a Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a arătat că obiectivele acestui instrument sunt încă relevante și că programul funcționează în mod eficace din punctul de vedere al implicării părților interesate relevante, al generării de rezultate de bună calitate și al realizării obiectivelor stabilite, în special ținând seama de actualul context socioeconomic dificil, în care se resimt efectele crizei financiare și economice; observă totodată că, deși cele trei axe (axa Progress, axa EURES și axa microfinanțare și antreprenoriat social) par să funcționeze în mod independent, au fost identificate anumite domenii care ar putea duce la creșterea eficacității („sinergii”);

435.  ia act de faptul că evaluarea la jumătatea perioadei a EaSI a evidențiat o serie de modalități de îmbunătățire a punerii în aplicare a programului, în special prin simplificarea procedurilor, îmbunătățirea coerenței interne, sporirea flexibilității, vizarea grupurilor care au nevoie de sprijin specific și prin legături cu alte fonduri, și încurajează Comisia să acționeze în acest sens; insistă ca, în special în cadrul componentei EaSI, FSE + să includă o serie de îmbunătățiri în această direcție;

Mediu

436.  subliniază că ponderea plăților care au depășit termenele legale a ajuns la 8,20 % din plățile executate de DG ENV în 2018 (5,85 % în 2017, respectiv 3,92 % în 2016); regretă, în special, că întârzierile în efectuarea plăților în cadrul programului LIFE au atins niveluri mai ridicate în 2018 (10,3 %, comparativ cu 5,8 % în 2017 și 3,9 % în 2016);

437.  ia act de faptul că, în 2018, DG ENV a prezentat în RAA o RER medie de 0,09 %, care nu depășește pragul de semnificație de 2 %;

438.  remarcă faptul că, în raportul său anual de activitate, DG ENV a subliniat că condițiile stabilite în decizia de externalizare pentru cooperarea cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) în ceea ce privește personalul implică faptul că situația resurselor umane în DG ENV este foarte dificilă relativ la activitățile legate de programul LIFE, ceea ce ar putea necesita o revizuire suplimentară a metodelor și modalităților de lucru în cadrul direcției generale;

439.  salută faptul că, în 2018, doar 0,93 % din totalul plăților executate de DG CLIMA au fost efectuate cu întârziere, în raport cu termenele legale (3,9 % în 2017);

440.  subliniază că DG CLIMA și DG BUDG monitorizează obiectivul de 20 % vizând integrarea măsurilor legate de schimbările climatice în CFM, iar DG CLIMA sprijină alte direcții generale să integreze aspectele climatice în activitățile pe care le desfășoară; salută faptul că, în 2018, 20,1 % din bugetul Uniunii a fost cheltuit pentru activități legate de climă, dar regretă că, la începutul anului 2019, se estima în continuare că, menținând respectiva tendință a bugetului Uniunii, acest obiectiv urma să fie realizat doar în proporție de 19,7 % pe întreaga perioadă a actualului CFM;

441.  este profund îngrijorat că, în raportul anual de activitate al DG CLIMA pe 2018 figurează din nou rezerva formulată în temeiul unor motive juridice, financiare, instituționale și legate de reputație, care vizează riscurile semnificative în materie de securitate identificate în activitatea de întreținere și exploatare a registrului Uniunii al sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS); reamintește că aceste riscuri au fost semnalate în rapoartele anuale de activitate începând din 2010 și au fost confirmate de exercițiul de evaluare a riscurilor pentru 2018; regretă că recurența acestei rezerve acoperă o perioadă anormal de lungă; invită Comisia să soluționeze prompt această problemă;

Sănătatea publică, siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar

442.  subliniază faptul că, în domeniul sănătății publice, achizițiile publice reprezintă cel mai important instrument de gestiune financiară și că, în 2018, creditele de angajament și creditele de plată au fost consumate integral; subliniază că, în domeniul siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, bugetul este executat în mare măsură prin finanțări nerambursabile directe acordate statelor membre și că ratele de execuție a angajamentelor și plăților au atins 99,0 % și, respectiv, 98,6 %;

443.  remarcă faptul că, în 2018, DG SANTE a prezentat în raportul său anual de activitate o RER medie de 1,9 %, care nu depășește pragul de semnificație de 2 %;

444.  ia act cu îngrijorare de faptul că ponderea plăților care sunt legate de gestionarea finanțărilor nerambursabile și care au fost efectuate la timp de DG SANTE a scăzut de la 97 % la 83 % între 2016 și 2018;

445.  atrage atenția asupra provocărilor identificate de DG SANTE în raportul său anual de activitate în contextul punerii în aplicare a celui de-al treilea program de acțiune al Uniunii în domeniul sănătății 2014-2020 (programul „Sănătate”); ia act de faptul că aceste provocări se referă la actualul mecanism de finanțare al programului „Sănătate”, care permite doar finanțarea orientată către proiecte și care poate avea un impact negativ asupra sustenabilității pe termen lung a acțiunilor întreprinse, precum și la complexitatea anumitor mecanisme din cadrul programului „Sănătate”, cum ar fi acțiunile comune puse în aplicare împreună cu statele membre, aceasta însemnând că intervalele de timp de la planificarea inițială a activității până la lansarea sa efectivă pot fi îndelungate; ia act de concluziile Raportului special nr. 21/2019 al Curții privind combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM), conform cărora activitățile Comisiei și ale agențiilor au condus la unele progrese, de exemplu în sectorul veterinar și al alimentației; regretă, cu toate acestea, că, potrivit aceluiași raport, nu există în prezent suficiente dovezi care să ateste că impactul RAM asupra sănătății s-a redus în Uniune;

Transport și turism

446.  salută finalizarea în 2018 a cererii lansate în 2017 de finanțare mixtă prin MIE-Transporturi, cu o abordare inovatoare prin care se pune la dispoziție un buget orientativ total de 1,35 miliarde EUR pentru granturile UE, care să fie combinat cu finanțare din partea FEIS, a BEI, a băncilor naționale de promovare sau a investitorilor privați; consideră că este necesar să se efectueze o evaluare ex post a acestor proiecte pentru a evalua eficacitatea acestei abordări inovative; observă că al doilea termen, aprilie 2018, de depunere a propunerilor care se axează pe inovare și pe noile tehnologii, în special în domeniul combustibililor alternativi, în sprijinul politicii Comisiei privind mobilitatea curată, a dus la selectarea a 35 de proiecte, cu o finanțare din partea MIE de 404,8 milioane EUR; ia act de necesitatea de a-i informa mai bine pe beneficiari despre normele de eligibilitate ale MIE, în special prin stabilirea unei distincții clare între contractele de executare și subcontracte; reamintește că suma cheltuită în cadrul unui instrument financiar nu este singurul criteriu de evaluare a performanței acestuia și invită Comisia să evalueze mai amănunțit realizările din cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniunii, să măsoare valoarea adăugată a acestora și să aprecieze dacă cheltuielile sunt orientate către rezultate;

447.  observă că, până în cel de al cincilea an al actualei perioade de programare, 2014-2020, doar aproximativ 23 % din fondurile alocate inițial s-au concretizat în plăți până în ianuarie 2019, ceea ce pune sub semnul întrebării execuția deplină a MIE; reiterează că, pentru a evita ca plățile cu întârziere, dezangajările și restituirile să se acumuleze mult până la sfârșitul perioadei de programare, lăsându-se prea puțin timp pentru a redirecționa fondurile către alte proiecte, este esențial ca INEA să monitorizeze îndeaproape execuția tehnică și financiară a proiectelor, astfel încât să poată fi luate măsuri corective eficiente în timp util; reiterează recomandările Curții adresate Comisiei și INEA de a asigura o mai mare coerență și transparență a procedurilor de selecție a proiectelor, de a stabili condiții mai bune pentru implementarea în timp util a programelor și de a redefini cadrul de performanță pentru a monitoriza mai bine rezultatele proiectelor;

448.  salută Raportul special nr. 30/2018 al Curții, care conchide că principalele mijloace de transport public sunt reglementate în dreptul Uniunii, ceea ce face cadrul juridic Uniunii pentru drepturile pasagerilor unic la nivel mondial; totuși, regretă concluzia Curții că mulți pasageri nu își cunosc suficient de bine drepturile și, adesea, nu au putut beneficia de ele din cauza unor probleme legate de aplicare; reiterează, prin urmare, solicitarea Curții de a îmbunătăți coerența, claritatea și eficacitatea cadrului Uniunii privind drepturile pasagerilor, de a lua măsuri de promovare a unei informări mai eficace și transparente și de a oferi organismelor naționale de aplicare a legii instrumente suplimentare pentru a se asigura respectarea drepturilor pasagerilor;

449.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a le permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluțiile și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS; aceste ghișee unice trebuie să dispună de competențe largi de coordonare, să aibă o dimensiune multilingvă și să se bazeze înainte de toate pe normele UE, facilitând gestionarea tuturor evaluărilor impactului asupra mediului; constată că, în cel de al cincilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020, absorbția fondurilor FEIS a continuat să fie mai lentă decât s-a prevăzut; subliniază că erorile detectate s-au produs la nivelul beneficiarului, astfel că sunt necesare mai multe orientări în ceea ce privește eligibilitatea costurilor;

450.  subliniază că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară de a spori sinergiile dintre nevoile apărării și civile și TEN-T; salută adăugarea unui pilon al mobilității militare la politica TEN-T prin adoptarea planului de acțiune în martie 2018 și propunerea Comisiei de a include un nou pachet dedicat nevoilor mobilității militare în valoare de 6,5 miliarde EUR în cadrul bugetului MIE pentru perioada 2021-2027; subliniază importanța analizei diferențelor dintre cerințele militare și cele ale TEN-T pentru crearea unei rezerve de proiecte de infrastructură cu dublă utilizare care ar putea fi sprijinite în cadrul MIE 2021-2027 și ar putea consolida TEN-T; reiterează că această evoluție reflectă rolul strategic al TEN-T în integrarea infrastructurii Uniunii pentru a realiza o mobilitate rapidă și neîntreruptă pe întregul continent, precum și în consolidarea capacității noastre de a răspunde situațiilor de urgență, cum ar fi crizele umanitare, dezastrele naturale sau urgențele civile, dezvoltând astfel piața internă în continuare;

451.  salută lansarea de noi proiecte axate pe mobilitatea urbană, logistica eficientă și infrastructură, inclusiv pe portul viitorului, în valoare de aproximativ 105 milioane EUR, în urma cererii de propuneri din 2017 aferente programului Orizont 2020; salută adoptarea programului de lucru pe 3 ani privind transporturile al Orizont 2020, corespunzător perioadei 2018-2020; reiterează recomandarea Curții de a stabili un plan de dezvoltare portuară la nivelul Uniunii pentru porturile principale și de a revizui numărul porturilor principale;

Dezvoltare regională

452.  subliniază că neregulile în execuția bugetului Uniunii Europene nu implică în mod automat o fraudă și că este necesară o analiză temeinică a rezultatelor auditului înainte de a aplica corecții financiare îndreptate împotriva beneficiarilor; invită Comisia să pună în aplicare strategia sa antifraudă și să ofere în continuare statelor membre sprijin și asistență la punerea în aplicare a măsurilor antifraudă, inclusiv prin analizarea neregulilor raportate de statele membre în cadrul fondurilor ESI;

453.  invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a motivelor pentru care anumite regiuni continuă să aibă o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia în considerare măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale care stau la baza acestor dezechilibre, precum și să sporească asistența tehnică la fața locului; subliniază că flexibilitatea și normele mai simple pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea fondurilor ESI;

454.  invită Comisia și Consiliul să instituie un plan de acțiune în prima jumătate a anului 2020, cu scopul de a accelera execuția fondurilor ESI în perioada de programare actuală, cu stimulente clare pentru absorbția eficace a fondurilor disponibile, consolidând obiectivele strategice ale Uniunii, în special coeziunea economică, socială și teritorială și, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, combaterea schimbărilor climatice;

Agricultură și dezvoltare rurală

455.  invită Curtea să elaboreze un raport special privind acapararea terenurilor și impactul său potențial asupra PAC;

456.  reamintește Comisiei că există o diferență semnificativă între diversele tipuri de erori, de exemplu între omisiunile neintenționate și cazurile de fraudă; reamintește că majoritatea beneficiarilor sunt ferme mici și mijlocii, iar reglementarea complexă crește riscul unor omisiuni involuntare, care ar trebui, de asemenea, luate în considerare la estimarea ratei reale de eroare;

457.  subliniază că aplicarea corespunzătoare a intervențiilor PAC este strict legată de respectarea de către beneficiari a angajamentelor stabilite la nivelul Uniunii; subliniază că o flexibilitate mai mare a statelor membre în alocarea subvențiilor PAC ar putea conduce la interese politice naționale pe termen scurt, existând riscul ca abuzurile să se agraveze mai rău, și, prin urmare, îndeamnă Comisia să evite renaționalizarea PAC, în special a sistemului care monitorizează respectarea de către beneficiarii individuali a normelor de eligibilitate pentru sprijin, cu scopul de a menține credibilitatea Uniunii în gestionarea uneia dintre politicile sale publice esențiale;

Cultură și educație

458.  salută concluzia raportului special nr. 22/2018 al Curții privind mobilitatea în cadrul programului Erasmus +, și anume că programul are un efect pozitiv asupra atitudinii participanților față de Uniune și creează numeroase forme de valoare adăugată europeană; totuși, subliniază, de asemenea, că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a alinia pe deplin indicatorii cu obiectivele și că este necesară simplificarea procesului de depunere a solicitărilor și de raportare;

459.  salută efectul pozitiv al programului Erasmus + în promovarea incluziunii persoanelor care provin din medii defavorizate, așa cum se menționează în raportul special nr. 22/2018 al Curții; solicită îmbunătățirea definiției, a raportării și a monitorizării în această privință, pentru a asigura caracterul incluziv al programului Erasmus +, precum și al programelor „Corpul european de solidaritate” și „Europa creativă”;

460.  subliniază necesitatea creșterii finanțării programelor Erasmus + și „Europa creativă”, ținând seama de succesul programelor și de valoarea adăugată pe care acestea o aduc;

461.  recunoaște că mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți nu a produs rezultatele scontate, drept pentru care Comisia a decis să realoce fondurile respective;

462.  evidențiază creșterea ratelor de succes ale programului „Europa creativă” în comparație cu 2017 (31 % pentru subprogramul Cultura și 48 % pentru subprogramul MEDIA), dar subliniază că sunt necesare niveluri de finanțare mai adecvate pentru a îmbunătăți aceste rezultate încă nesatisfăcătoare;

463.  invită EACEA să acorde atenția cuvenită simplificării și adaptării proceselor de depunere a cererilor la publicul-țintă, astfel încât să se îmbunătățească accesul la programe;

464.  observă că sistemul de control intern al EACEA necesită încă îmbunătățiri majore, după cum s-a constatat din rezervele formulate în a doua fază a unui audit privind gestionarea granturilor în cadrul programelor Erasmus + și „Europa creativă”; invită EACEA să adopte toate măsurile corectoare necesare pentru a garanta cea mai bună punere în aplicare a programelor;

465.  atrage atenția asupra provocărilor cu care urmează să se confrunte școlile europene în timpul procesului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) din Uniune și invită Comisia și școlile europene să prezinte un raport Comisiei pentru cultură și educație în legătură cu retragerea Regatului Unit și cu modul în care intenționează să continue să ofere învățământ de foarte bună calitate în limba engleză în cadrul școlilor europene după retragerea Regatului Unit din Uniune;

466.  reliefează slaba reprezentare a femeilor (31 %) în posturile de conducere de nivel mediu în cadrul EACEA; solicită Agenției să se conformeze obiectivului de 40 % până în 2020.

Justiție, libertate și afaceri interne

467.  salută raportul special al Curții privind sprijinul acordat de Uniune statelor membre în eforturile lor de combatere a radicalizării(48), finanțat, printre altele, din FSI și prin programul „Justiție”; împărtășește opinia Curții cum că Comisia ar trebui să aducă îmbunătățiri cadrului de coordonare generală a acțiunilor finanțate de Uniune pentru a combate radicalizarea, să sporească sprijinul practic acordat practicienilor și factorilor de decizie politică din statele membre și să îmbunătățească cadrul de evaluare a rezultatelor;

468.  salută faptul că Curtea nu a identificat deficiențe majore în procedurile de verificare ale Comisiei în ceea ce privește FAMI și FSI și faptul că este de acord cu deciziile Comisiei privind verificarea conturilor; regretă însă faptul că trei dintre cele 18 operațiuni examinate de Curte conțineau erori, iar în cadrul acestora, o operațiune care făcea obiectul gestiunii partajate, aferentă FAMI, a avut o rată de eroare de 9,4 %; îndeamnă Comisia să abordeze deficiențele sistemice identificate de Curte, cum ar fi lipsa controalelor ex post ale documentelor justificative în cazul controalelor administrative ex ante ale cererilor de plată; invită statele membre să îmbunătățească controlarea procedurilor de achiziții organizate de beneficiarii fondurilor în ceea ce privește legalitatea și regularitatea acestor proceduri;

Drepturile femeii și egalitatea de gen

469.  subliniază că drepturile femeilor și perspectiva egalității de gen ar trebui integrate și garantate în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, cererea de a integra dimensiunea de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa de execuție bugetară și de evaluare a execuției bugetare;

470.  regretă tendința din ultimii ani de a reduce fondurile Uniunii pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor și își reafirmă solicitarea de a spori resursele pentru obiectivul specific Daphne; își reiterează apelul de a crea o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne al REC; ia act de stadiul de pregătire a unui sondaj la nivelul Uniunii, cu metodologie comună și chestionar comun, care urmărește să strângă periodic date comparabile legate de violența de gen în toate statele membre; se așteaptă ca primele rezultate ale exercițiului-pilot al anchetei să fie cunoscute până în 2019, pentru a se respecta calendarul de derulare al anchetei începând cu perioada 2020-2021;

471.  cere să se analizeze sinergiile dintre programele interne și externe ale Uniunii pentru ca politicile să urmeze o linie consecventă și continuă atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, precum în cazul mutilării genitale a femeilor (MGF).

(1) Rata de eroare cea mai probabilă pentru plăți a fost estimată în exercițiul financiar 2017 la 2,4 %, în 2016 la 3,1 %, în 2015 la 3,8 %, în 2014 la 4,4 %, în 2013 la 4,7 %, în 2012 la 4,8 %, în 2011 la 3,9%, în 2010 la 3,7 %, în 2009 la 3,3 %, în 2008 la 5,2 % și în 2007 la 6,9 %.
(2) Această categorie de plăți include bursele pentru studenți și bursele de cercetare (rubrica 1a din CFM – capitolul 5), ajutoarele directe pentru fermieri (rubrica 2 din CFM – capitolul 7) și sprijinul bugetar acordat țărilor terțe (rubrica 4 din CFM – capitolul 9). Cheltuielile administrative constau, în principal, în salariile și pensiile funcționarilor publici ai UE (rubrica 5 – capitolul 10). În ansamblu, cheltuielile bazate pe drepturi la plată reprezintă aproximativ 53 % din eșantionul supus auditului.
(3) COM(2019)0299.
(4) RAGP 2017, p. 77. În comparație cu 2016, principala modificare este scăderea semnificativă constatată în privința politicii de coeziune, migrație și pescuit. În cadrul acestui domeniu de politică, programele din perioada 2014-2020 se desfășoară în ritmul anticipat, cu un risc inerent mai mic având în vedere închiderea anuală a conturilor nou introdusă și mecanismul de reținere de 10 % aplicat plăților intermediare până la punerea în aplicare a tuturor controalelor și măsurilor.
(5) A se vedea și răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 1 adresată comisarului Avramopoulos la 11 noiembrie 2019.
(6) https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/olaf_report_2018_en.pdf
(7) COM(2018)0687.
(8) Atunci când Comisia identifică situații de posibilă nerespectare a reglementărilor privind resursele proprii în datele furnizate de statele membre, aceasta lasă datele deschise pentru eventuale modificări până când consideră că aceste date sunt conforme; în cazul datelor privind VNB-ul sau TVA-ul, această procedură ia forma exprimării unei rezerve; în ceea ce privește cazurile care implică resurse proprii tradiționale, procedura aferentă constă în deschiderea unui punct care necesită soluționare; Comisia determină impactul asupra bugetului UE al rezervelor și al punctelor care necesită soluționare după obținerea informațiilor necesare de la statele membre;
(9) https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/tax-cooperation-control/vat-gap_en
(10) Raportul special nr. 12/2019 al Curții: Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate.
(11) Un sistem de facilitare a comerțului facultativ, care permite persoanelor impozabile (întreprinderi atât din UE, cât și din afara UE) ce prestează servicii de telecomunicații, de televiziune și de radiodifuziune și servicii pe cale electronică către persoane neimpozabile din state membre în care nu au un sediu să plătească TVA-ul datorat pentru prestările respective și să îl declare prin intermediul unui portal web în statul membru în care sunt înregistrate în scopuri de TVA.
(12) Punctul 5.34 din raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor (JO C 340, 8.10.2019).
(13) Răspuns la întrebarea 10, chestionar în vederea pregătirii discuției cu comisarul Moedas, https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/188520/Replies%20to%20questionnaire%20-%20Commissioner%20Moedas-original.pdf
(14) DG Cercetare și Inovare, Raportul anual de activitate pentru 2018, p. 16.
(15) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(16) A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 8/2018 al Curții: Sprijinul acordat de UE pentru investiții productive în întreprinderi – trebuie pus un accent mai mare pe durabilitate.
(17) A se vedea răspunsul la întrebarea 24, chestionarul adresat comisarului Hahn pentru audierea în Comisia CONT la 11 noiembrie 2019.
(18) DG REGIO, Raportul anual de activitate pentru 2018, p. 111. „Riscul «la momentul plății» se calculează pentru fiecare program prin aplicarea ratei totale de eroare reziduală a exercițiului financiar 2016/2017, astfel cum a fost confirmată de serviciile Comisiei, sau, atunci când este mai mare, a ratei totale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit pentru exercițiul financiar 2017/2018 pentru «cheltuielile relevante» din anul de raportare al Comisiei (...)”; „Riscul «la închidere» indică riscul rămas pentru cheltuielile relevante din 2018 după ce Comisia va aplica corecțiile financiare necesare pentru a reduce la 2 % ratele totale de eroare reziduală pentru toate programele operaționale(...);
(19) A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 17/2018 al Curții: Acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre în ultimii ani ai programelor din perioada 2007-2013 au abordat problema absorbției scăzute, dar nu au pus suficient accentul pe rezultate.
(20) Punctul 204 din Rezoluția Parlamentului din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 248, 3.10.2018, p. 29).
(21) Punctul 21 din Rezoluția Parlamentului din 18 aprilie 2018.
(22) SWD (2018)0478, p. 55.
(23) Raportul special nr. 10/2018 intitulat „Schema de plată de bază în favoarea fermierilor – se află pe calea cea bună pe plan operațional, dar are un impact limitat asupra simplificării, a direcționării ajutorului și a convergenței nivelurilor de ajutor”.
(24) SWD (2018)0478, p. 56.
(25) a se vedea răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris nr. 3 și nr. 18 date de comisarul Hogan când a fost audiat în Comisia CONT la 17 octombrie 2019.
(26) A se vedea răspunsul la întrebarea scrisă nr. 41, chestionarul adresat comisarului Hogan pentru audierea în Comisia CONT la 17 octombrie 2019.
(27) Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri? (JO C 298, 23.8.2018, p. 112).
(28) A se vedea răspunsul la întrebarea scrisă nr. 39, chestionarul adresat comisarului Hogan pentru audierea în Comisia CONT la 17 octombrie 2019.
(29) DG DEVCO: 0,85 % în 2018 față de 1,18 % în 2017, 1,67 % în 2016, 2,2 % în 2015; DG NEAR: 0,72 %.
(30) A se vedea răspunsul comisarului Mimica la întrebarea cu solicitare de răspuns scris 51 (audierea Comisiei CONT din 28 noiembrie 2019).
(31) JO L 248, 3.10.2018, p. 27.
(32) Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, P9_TA(2019)0038 punctul 51.
(33) A se vedea răspunsul și anexa la întrebarea scrisă nr. 4, întrebările suplimentare adresate comisarului Mimica pentru audierea în Comisia CONT la 18 noiembrie 2019.
(34) Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019, punctul 51.
(35) Hotărârea Curții de Justiție din 31 ianuarie 2019, International Management Group/Comisia Europeană, cauzele conexate C-183/17 P și C-184/17 P, ECLI:EU:C:2019:78.
(36) Curtea Permanentă de Arbitraj (CPA), cauza nr. 2017-03.
(37) Belgia, Germania, Spania, Grecia și Suedia pentru FAMI; Lituania și România pentru FSI.
(38) Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia.
(39) Raportul special nr. 15/2019 al Curții de Conturi„Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”.
(40) Scrisoarea din 26 noiembrie 2019 a Secretarului General interimar adresată doamnei Monika Hohlmeier și doamnei Isabel García Muñoz, în calitate de președintă și, respectiv, de vicepreședintă a Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului (ARES(2019) 7291393).
(41) AIRINC, „Study on the cost of living for EU staff posted in Luxembourg - Final report” (Studiu privind costul vieții pentru personalul UE detașat la Luxemburg - raport final), septembrie 2019.
(42) Raportul special nr. 15/2019: Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal.
(43) Document de lucru referitor la punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal.
(44) Diverse, punctul 205 din Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 249, 27.9.2019, p. 31).
(45) Comunicarea către Comisie „Locul de muncă al viitorului în cadrul Comisiei Europene” (C(2019)7450/F1).
(46) JO L 343, 28.11.2014, p. 22.
(47) „Sink or Swim: Barriers for Children with Disabilities in the European School System” (Scufundă-te sau înoată: Bariere pentru copiii cu dizabilități în sistemul școlilor europene), 4 decembrie 2018.
(48) Raportul special nr. 13/2018 „Combaterea radicalizării care duce la terorism: Comisia a abordat nevoile statelor membre, însă există unele lacune la nivel de coordonare și de evaluare”.

Ultima actualizare: 18 mai 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate