Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1), în special articolul 39,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, în spațiile publice și în viața politică a UE(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la integrarea dimensiunii de gen în cadrul Parlamentului European(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2020(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2019 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640) - punctul 2.1.4 privind „Construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor”;

–  având în vedere raportul prezentat Biroului de către Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2021,

–  având în vedere proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Birou la 9 martie 2020 în conformitate cu articolul 25 alineatul (7) și articolul 102 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere proiectul de estimare a bugetului întocmit de Comisia pentru bugete în conformitate cu articolul 102 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere articolul 102 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0102/2020),

A.  întrucât această procedură reprezintă prima procedură bugetară completă desfășurată în noua legislatură și vizează primul an al cadrului financiar multianual 2021-2027;

B.  întrucât printre obiectivele prioritare propuse de Secretarul General pentru bugetul pe 2021 se numără: asigurarea resurselor necesare pentru cel de al doilea an complet după alegerea noului Parlament chiar și ținând cont de ambițiile Comisiei recent instalate și asigurarea resurselor pentru proiectele prioritare care vizează interacțiunea cu cetățenii, proiectele imobiliare multianuale, Parlamentul ecologic, securitatea și dezvoltarea în domeniul IT;

C.  întrucât epidemia de Covid-19 are consecințe umanitare, sociale, financiare și economice; întrucât Fondul Monetar Internațional estimează o contracție globală de 3 % în 2020 și o scădere de 7,4 % a PIB-ului zonei euro pentru anul 2020; întrucât măsurile adoptate de Parlament în 2020, cum ar fi filtrarea aerului în proporție de 100 %, întărirea mecanismelor de curățare, adaptarea și punerea în practică a noilor soluții informatice și de telecomunicații, vor avea consecințe asupra bugetului Parlamentului pentru 2021; întrucât bugetul pe 2021 va trebui să abordeze consecințele epidemiei din Covid-19; întrucât bugetul Parlamentului garantează capacitatea sa de a-și exercita pe deplin competențele legislative și permite buna funcționare a acestuia;

D.  întrucât Secretarul General a propus un buget de 2 110 467 628 EUR pentru proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,52 % față de bugetul pe 2020; întrucât estimările adoptate de Parlament au reprezentat o creștere de 2,3 % (1 953 de milioane EUR) pentru 2018, o creștere cu 2,48 % (1 999 de milioane EUR) pentru 2019 și o creștere cu 2,68 % (2 050 de milioane EUR) pentru 2020;

E.  întrucât bugetul este alcătuit, în proporție de aproape două treimi, din cheltuieli indexate ce privesc, în cea mai mare parte, remunerațiile, pensiile, cheltuielile medicale și indemnizațiile deputaților activi și pensionați (20 %) și ale personalului (34 %), precum și clădirile (12 %), care sunt ajustate, în conformitate cu Statutul funcționarilor și cu Statutul deputaților în Parlamentul European, în funcție de indexarea sectorială sau de rata inflației;

F.  întrucât Parlamentul European a subliniat deja în Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016(11) că bugetul Parlamentului ar trebui să aibă o bază realistă și să fie în conformitate cu principiile disciplinei bugetare și bunei gestiuni financiare;

G.  întrucât credibilitatea Parlamentului în calitatea sa de componentă a autorității bugetare depinde într-o anumită măsură de capacitatea sa de a-și gestiona cheltuielile proprii și de a promova democrația la nivelul Uniunii;

H.  întrucât Fondul facultativ de pensii a fost înființat în 1990 prin Normele Biroului privind regimul (facultativ) de pensii complementare(12); întrucât, la reuniunea sa din 10 decembrie 2018, Biroul a decis să modifice normele aplicabile sistemului de pensii prin creșterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani și introducerea unei taxe de 5 % din cuantumul pensiilor viitorilor pensionari, în vederea îmbunătățirii sustenabilității acestor plăți; întrucât, potrivit estimărilor, aceste modificări ale normelor au redus deficitul actuarial cu 13,3 milioane EUR;

I.  întrucât volumul activităților legislative ale deputaților în Parlamentul European s-a mărit și a fost completat în mod semnificativ cu activități de comunicare, având în vedere că cetățenii sunt mai interesați ca niciodată de afacerile europene și, în prezent, se așteaptă să țină legătura cu reprezentanții lor prin intermediul rețelelor de socializare tradiționale și noi; întrucât, prin urmare, rata de execuție a indemnizațiilor de asistență parlamentară a crescut în ultimii ani;

J.  întrucât, la 16 iunie 1999, Curtea de Conturi a emis avizul nr. 5/99 privind fondul și sistemul de pensii pentru deputații în Parlamentul European,

Cadrul general

1.  subliniază că cea mai mare parte a bugetului Parlamentului se stabilește prin obligații contractuale sau legale și este supusă indexării anuale, iar, pentru 2021, aceste obligații sunt estimate la 32 de milioane EUR;

2.  subliniază că 2020 este ultimul an vizat de actualul cadru financiar multianual; reamintește că Parlamentul s-a menținut în mare parte în cota de 20 %-22 % de la Rubrica 5 - Administrație și că, în ultimii ani, rata de creștere a fost mai redusă decât rata de scădere prevăzută la rubrica 5;

3.  salută acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunilor de conciliere dintre Birou și Comisia pentru bugete desfășurate la 28 aprilie 2020, de a stabili majorarea bugetului pe 2020 cu 2,54 %, procent ce corespunde unui nivel global al estimărilor de 2 090 467 628 EUR pentru 2021, a reduce nivelul cheltuielilor din proiectul preliminar de estimare a bugetului aprobat de Birou la 9 martie 2020 cu 20 de milioane EUR și a reduce în mod corespunzător creditele propuse pentru următoarele linii bugetare:

1004 - Cheltuieli de deplasare ordinare; 1005 - Alte cheltuieli de deplasare; 1200 - Remunerații și indemnizații; 2007 - Construirea de clădiri și amenajarea spațiilor; 2024 - Consumul de energie; 300 - Cheltuieli de misiune și de deplasare ale personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității; 302 - Cheltuieli de protocol și de reprezentare; 3042 - Reuniuni, congrese, conferințe și delegații; 3242 - Cheltuieli de publicare, informare și participare la manifestări publice; 325 - Cheltuieli aferente Birourilor de legătură; 422 - Cheltuieli aferente asistenței parlamentare; 10 1 - Rezervă pentru cheltuieli neprevăzute;

4.  ia act de negocierile în curs privind noul cadru financiar multianual 2021-2027 și de incertitudinea în ceea ce privește nivelul de finanțare al noii Rubrici 7 - Administrația publică europeană; subliniază că Parlamentul a îndeplinit obiectivul de reducere cu 5 % a personalului și a realizat, de fapt, o reducere totală de 6 %; evidențiază că, de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a fost nevoit să facă față unui număr crescut de sarcini și de comisii de specialitate, fapt care s-a concretizat într-o creștere semnificativă a activităților legislative și de coordonare; remarcă că, în ultimul mandat legislativ, au fost realizate sinergii și economii semnificative; subliniază că funcționarea Parlamentului depinde de îndeplinirea sarcinilor sale administrative, care necesită efective suficiente; remarcă faptul că pensiile interinstituționale vizate în această rubrică sunt preconizate să crească semnificativ în anii următori;

5.  observă că proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Secretarul General pleacă de la prezumția unei retrageri ordonate a Regatului Unit din Uniune; înțelege din acest raport că majoritatea economiilor rezultate din retragerea Regatului Unit din Uniune au fost deja incorporate în bugetul pe 2020, care ține cont de faptul că Parlamentul va avea doar 705 membri începând din 1 februarie 2020; este surprins însă că estimările pentru 2021 nu urmează tendința logică de economisire la liniile bugetare afectate direct de retragerea Regatului Unit din Uniune; se întreabă asupra motivelor care stau la baza majorării costurilor cu deplasările (linia 1004) și cu asistența parlamentară (linia 4220) între 2018 și 2021, în pofida reducerii numărului de deputați și de asistenți parlamentari acreditați (APA) ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune; solicită o analiză detaliată și o justificare a costurilor și economiilor aferente retragerii Regatului Unit din Uniune, înainte de lectura din această toamnă;

6.  ia act de explicația oferită în cadrul Comisiei pentru bugete potrivit căreia un număr tot mai mare de deputați au luat decizia de a angaja un al patrulea asistent pentru a face față volumului crescut de activitate parlamentară; observă că, după retragerea Regatului Unit din Uniune, un număr mai mic de deputați trebuie să gestioneze același volum de activitate legislativă; constată că decizia de a pune la dispoziție un al doilea birou în sediul Parlamentului de la Strasbourg a încurajat deputații să ia mai mulți asistenți cu ei în misiuni; ia act de explicația oferită în cadrul Comisiei pentru bugete potrivit căreia deputații au efectuat mai multe deplasări în ultimii ani și, cel mai probabil, vor continua să facă acest lucru în 2021;

7.  subliniază că funcțiile esențiale ale Parlamentului sunt de a colegifera, împreună cu Consiliul, și de a decide cu privire la bugetul Uniunii, de a-i reprezenta pe cetățeni și a controla activitatea altor instituții ale Uniunii; consideră, de asemenea, că înființarea recentă a unor comisii sau subcomisii speciale nu ar trebui să aibă drept consecință reducerea personalului din celelalte comisii;

8.  subliniază rolul Parlamentului în consolidarea conștiinței politice europene și în promovarea valorilor Uniunii;

9.  subliniază că, în comparație cu propunerea Biroului, sunt necesare economii considerabile pentru ca propunerea să se apropie de rata generală a inflației preconizată pentru 2021 și că trebuie puse în aplicare măsuri semnificative pentru a asigura cea mai eficientă și mai transparentă utilizare a fondurilor publice; recomandă ca, în acest sens, să se acorde o atenție corespunzătoare costului proiectelor, nu numai de către membrii Comisiei pentru bugete a Parlamentului în momentul luării deciziei asupra bugetului anual împreună cu Biroul, ci și, cel mai târziu, până la momentul luării deciziei privind lansarea proiectelor;

10.  atrage atenția asupra numărului mare de reuniuni extraordinare ale comisiilor la Strasbourg și asupra numărului tot mai mare de misiuni ale personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității; îndeamnă Parlamentul să reducă la minimum aceste reuniuni extraordinare, astfel încât deputații să se poată concentra pe ordinea de zi a ședinței plenare, banii contribuabililor să fie economisiți, iar amprenta de CO2 să fie redusă prin reducerea numărului de misiuni ale personalului;

11.  evidențiază, în acest sens, că cererile votate de Parlament ar trebui din principiu să fie puse în aplicare fără întârziere;

Transparență și precizie

12.  salută noua abordare adoptată în ultimii ani la pregătirea raportului Secretarului General, cum ar fi furnizarea de informații suplimentare privind planificarea pe termen mediu și lung, investițiile, obligațiile statutare, cheltuielile operaționale și metodologia, astfel cum a solicitat autoritatea bugetară;

13.  subliniază că bugetul Parlamentului pe 2021 trebuie să fie realist și precis în ceea ce privește corelarea nevoilor cu costurile aferente, pentru a evita alocările bugetare excesive;

14.  subliniază că ar trebui acordată întreaga atenție asigurării faptului că resursele bugetare și de personal aflate la dispoziția Parlamentului sunt utilizate în modul cel eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, pentru a permite instituției și membrilor săi să legifereze cu succes; reiterează faptul că acest lucru implică o planificare și o organizare atentă a metodelor sale de lucru și, ori de câte ori este posibil, punerea în comun a funcțiilor și structurilor pentru a evita birocrația inutilă, suprapunerile funcționale și paralelismele în activitate;

15.  consideră că Parlamentul ar trebui să asigure achiziții publice de înaltă calitate și responsabile din punct de vedere social, astfel încât contractele să fie acordate societăților care respectă standardele de mediu și standardele fundamentale de muncă; solicită un control mai strict al condițiilor de muncă ale personalului extern al Parlamentului;

Interacțiunea cu cetățenii

16.  subliniază că Parlamentul este singura instituție a Uniunii supusă sufragiului universal, ale cărei decizii au un impact real asupra cetățenilor Uniunii; consideră că este de o importanță fundamentală să li se asigure cetățenilor o mai bună înțelegere a activităților Parlamentului;

17.  salută noua declarație de misiune a birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) și accentul pus pe implicarea proactivă într-o comunicare bidirecțională cu cetățenii și cu părțile interesate la nivel local și regional, printr-o comunicare mai dinamică, precum și prin implicarea părților interesate și o interacțiune mai pronunțată cu cetățenii; ia act de generalizarea centrelor „Europa Experience” în toate statele membre; consideră că este extrem de important ca Parlamentul să aibă un contact permanent cu cetățenii europeni prin diferite canale de comunicare, în spiritul unui dialog politic multidimensional, nu numai în anul electoral, ci pe durata întregii legislaturi;

18.  ia act de faptul că centrele „Europa Experience” informează publicul european, în special tineretul, cu privire la competențele esențiale ale Parlamentului; constată că au fost deja inaugurate centre „Europa Experience” la Berlin, Copenhaga, Helsinki, Ljubljana și Strasbourg și, în 2020, la Tallinn, iar în 2021 este planificată deschiderea de noi centre „Europa Experience” în noua clădire Konrad Adenauer din Luxemburg, precum și la Roma, Paris, Varșovia, Stockholm și Praga; solicită o evaluare continuă a rezultatelor obținute; solicită o defalcare detaliată a cheltuielilor de înființare a noilor centre „Europa Experience” în 2021, înainte de lectura bugetului de către Parlament din toamna anului 2020, precum și o planificare bugetară multianuală detaliată, care să țină seama de costurile de funcționare ale fiecărui centru deja deschis;

19.  solicită mai multe informații despre modalitățile și costurile creării unei serii de versiuni mobile a Parlamentariumului, care ar urma să efectueze turnee prin statele membre pentru a-i informa pe cetățeni cu privire la Parlamentul European și la Uniunea Europeană; subliniază că acest tip de inițiativă trebuie descentralizată și pusă în practică la nivelul centrelor „Europa Experience”, pentru a realiza economii și a proceda în mod rațional; ia act de faptul că proiectul include o aplicație pentru mobil care conține cele mai bune selecții din conținutul existent al Parlamentariumului;

20.  regretă intenția Parlamentului și decizia Biroului de a extinde activitățile și prezența diplomatică ale Parlamentului dincolo de frontierele Uniunii, în Indonezia (Jakarta), Etiopia (Addis Abeba) și în Statele Unite ale Americii (New York), și se întreabă care este valoarea adăugată a unei astfel de extinderi; solicită să se efectueze o analiză detaliată și riguroasă a costurilor de reprezentare și a costurilor inerente unei astfel de extinderi, și anume a costurilor cu cazarea, secretariatul, personalul, locuințele și transportul, analiză care să fie transmisă Comisiei pentru bugete a Parlamentului; solicită o colaborare între Parlament și Serviciul European de Acțiune Externă în ceea ce privește natura activității și statutul angajaților Parlamentului în timpul misiunilor externe; solicită să se efectueze o analiză a valorii adăugate a reprezentării actuale a Parlamentului la Washington;

21.  salută faptul că Parlamentul depune eforturi considerabile pentru a oferi servicii vizitatorilor, îndeosebi tinerilor, care vor constitui și în continuare un grup-țintă important; invită serviciile responsabile să furnizeze informații cu privire la opțiunile de călătorie sustenabile și să evalueze posibilitatea instituirii unui stimulent financiar pentru a alege un astfel de mod de transport ori de câte ori circumstanțele permit acest lucru; solicită Biroului să examineze fezabilitatea creării unui „centru tematic pentru persoanele în vârstă”, care să pună în evidență programele și politicile Uniunii care sunt benefice pentru îmbătrânirea activă; solicită mai multe informații cu privire la noua strategie pentru vizitatori și campania de informare pe patru ani, înainte ca Parlamentul să efectueze lectura bugetului în toamna anului 2020; solicită o evaluare detaliată a campaniei de comunicare realizate înainte de alegerile europene din 2019 și pe durata acestora; consideră că orice nouă măsură de comunicare ar trebui să se bazeze pe o analiză obiectivă și faptică a acestei evaluări;

22.  salută propunerea de a transforma Evenimentul tineretului european (EYE), organizat în prezent o dată la doi ani, într-un proces coerent, astfel încât în perioada dintre două evenimente EYE să aibă loc interacțiuni semnificative între Parlament și tineri; este de părere că, din motive de echitate și justiție socială, Parlamentul ar trebui să ramburseze cheltuielile de deplasare și de cazare ale tinerilor care participă la evenimentul care se desfășoară la Strasbourg; solicită ca modalitățile de rambursare să fie prezentate clar pe site-ul Parlamentului; invită Parlamentul European să organizeze întâlniri similare la nivel local între deputați și tineri, prin intermediul EPLO;

Proiecte imobiliare multianuale

23.  își reiterează solicitarea de a se asigura un proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare, bazat pe o informare timpurie, ținând seama în mod corespunzător de articolul 266 din Regulamentul financiar;

24.  recomandă ca planificarea bugetară anuală să țină cont de renovarea periodică a tuturor clădirilor și ca o sumă corespunzând unui procent de 3 % din suprafața totală a tuturor clădirilor să fie alocată în acest scop, astfel cum se menționează deja în „Strategia imobiliară după 2019” adoptată de Birou la 16 aprilie 2018(13); consideră că o astfel de alocare ține de o politică imobiliară regulată și anticipativă care ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe o modernizare profundă și ar trebui să se asigure că Parlamentul depune eforturi pentru o îmbunătățire maximă a eficienței energetice și, prin urmare, pentru realizarea de economii în ceea ce privește consumul de energie și costurile aferente clădirilor sale;

25.  ia act de faptul că, după finalizarea, în 2020, a lucrărilor la aripa estică a noii clădiri Konrad Adenauer din Luxemburg și după transferul treptat al personalului în noua clădire, lucrările la aripa vestică ar trebui să înceapă în 2021; solicită detalii suplimentare despre cheltuielile pentru gestionarea proiectului de construcție a aripii vestice și pentru supravegherea și securitatea șantierului de construcții; își reiterează dorința de a obține din partea Secretarului General detalii despre transferul treptat al personalului; solicită, de asemenea, o reexaminare a spațiilor necesare Parlamentului, având în vedere intensificarea preconizată a telemuncii;

26.  salută reducerea de 11,5 milioane EUR în 2021, comparativ cu 2020, reprezentând costuri cu închirierea, întreținerea și energia, ca urmare a mutării în noua clădire Konrad Adenauer și a renunțării la Turnurile A și B din Luxemburg; solicită o prezentare de ansamblu a tuturor celorlalte clădiri închiriate în prezent care vor rămâne ocupate în 2021, precum și o proiecție detaliată a cheltuielilor tot mai mari cu energia;

27.  ia act de practica curentă de a utiliza „transferurile colectoare” la sfârșit de an pentru a contribui la proiectele imobiliare în curs; subliniază că astfel de „transferuri colectoare” au loc în mod sistematic la aceleași capitole, titluri și, adeseori, exact la aceleași linii bugetare; ia act de explicația oferită Comisiei pentru bugete a Parlamentului de serviciile Parlamentului, potrivit căreia acesta a economisit în ultimii ani aproape 100 milioane EUR în dobânzi grație acestei practici și, prin urmare, a fost în măsură să își mențină proiectele importante de construcții sub control din punct de vedere financiar; subliniază că rata de execuție a bugetului Parlamentului este de aproape 99 %; consideră că o astfel de practică, chiar dacă e legală, riscă să fie percepută ca o supraestimare bugetară programată în anumite domenii, pentru a genera fonduri pentru finanțarea politicii imobiliare a Parlamentului; solicită un proces de reflecție asupra finanțării investițiilor-cheie din domeniul politicii imobiliare, pe baza unei mai mari transparențe și a unei planificări detaliate;

28.  solicită Biroului să își facă cunoscută decizia privind viitorul clădirii Spaak din Bruxelles, precum și toate documentele justificative disponibile în cadrul serviciilor; constată că renovarea clădirii respective ar putea, de asemenea, să constituie o ocazie de a optimiza folosirea spațiilor existente în funcție de nevoile curente ale Parlamentului descrise în strategia imobiliară actualizată pentru perioada de după 2019; ia act de faptul că clădirea Spaak nu va fi disponibilă pe parcursul lucrărilor de renovare pentru o perioadă de aproximativ cinci ani; își reiterează solicitarea de a se transmite o estimare și o defalcare detaliată a costurilor Comisiei pentru bugete după ce Biroul va fi luat o decizie; reamintește că bugetul pentru 2021 include elemente pentru pregătirea lucrărilor în clădirea Spaak;

29.  invită Secretarul General să aibă în vedere o perioadă adecvată pentru recuperarea materialelor reciclabile, cum ar fi cuprul, placările și alte elemente, pentru reutilizare și reconversie, prin intermediul unei companii specializate;

30.  reamintește că, prin diverse rezoluții, o vastă majoritate a deputaților în Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru un sediu unic, pentru a asigura utilizarea eficientă a banilor contribuabililor Uniunii și a-și asuma responsabilitatea instituțională de a reduce amprenta sa de carbon; subliniază că dispersarea geografică a celor trei locuri ale Parlamentului reprezintă 6 % din bugetul total al instituției, în timp ce impactul său anual asupra mediului este estimat la între 11 000 și 19 000 de tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de această dispersare; reamintește că este necesar să se găsească soluții pentru a se optimiza activitatea parlamentară și instituțională, costurile financiare și amprenta de carbon;

31.  salută ideea că Parlamentul se angajează să realizeze adaptarea și renovarea clădirilor sale pentru a crea un mediu accesibil tuturor utilizatorilor în conformitate cu standardele Uniunii; subliniază că lucrările pentru îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă au început deja la Strasbourg, iar proiectele vor continua în 2021, la Bruxelles și la Strasbourg, dar și în șase EPLO; solicită ca astfel de renovări să continue în toate celelalte clădiri ale Parlamentului și ca Parlamentul să se angajeze să respecte cerințele de accesibilitate funcțională pentru spațiul construit, prevăzute în anexa III la Directiva (UE) 2019/882(14), raportându-se la standardele internaționale și europene pertinente pentru a îndeplini aceste cerințe în cadrul procedurilor de achiziții, astfel încât deputații, personalul și vizitatorii cu handicap și cu mobilitate redusă să poată avea acces la clădiri și să poată folosi infrastructurile acestora în condiții egale cu celelalte persoane, în conformitate cu obligațiile stabilite prin Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

Securitate, TI și dezvoltarea infrastructurii

32.  sprijină investițiile făcute de Parlament pentru a fi în continuare un loc de muncă modern și eficient; consideră că siguranța clădirilor și securitatea cibernetică sunt esențiale pentru siguranța și funcționarea Parlamentului; salută faptul că, atunci când lucrările la intrarea clădirii Weiss vor fi terminate, Parlamentul își va fi încheiat aproape toate lucrările de asigurare a securității tuturor clădirilor sale; solicită informații actualizate cu privire la costurile totale ale acestui proiect; reiterează faptul că securitatea informatică rămâne o prioritate de vârf, alături de serviciile de cloud puternice și sigure, cu respectarea deplină a protecției datelor; invită Parlamentul să studieze posibilitatea utilizării infrastructurii cu sursă deschisă;

33.  salută strategia digitală Workplace4MEP, care oferă soluții pentru mobilitate și eficiență; consideră că implementarea unor dispozitive hibride de înaltă calitate contribuie la îndeplinirea obiectivului de management de mediu vizând reducerea consumului de hârtie cu 50 % până în 2024; se așteaptă ca, din punct de vedere bugetar, această implementare să conducă la economii de costuri semnificative din cauza eliminării treptate a altor tipuri de dispozitive;

34.  ia act de faptul că Direcția Generală Traduceri își propune să dezvolte un instrument capabil să transcrie automat și să traducă dezbaterile parlamentare multilingve în timp real, astfel încât toți cetățenii să aibă acces egal la informații în limba maternă; subliniază că eficacitatea și valoarea adăugată a acestor instrumente trebuie să fie asigurate și dovedite în avans, în toate cele 24 de limbi oficiale; solicită efectuarea unei analize a costului total al întregului proiect și a impactului asupra resurselor umane; solicită, de asemenea, să se efectueze o estimare a calendarului disponibilității acestei tehnologii; consideră că mijloacele dedicate multilingvismului, și anume traducerea și interpretariatul, nu ar trebui reduse, atât timp cât volumul de muncă nu se reduce;

35.  solicită îmbunătățiri în ceea ce privește actualul sistem de localizare și urmărire a problemelor legate de tehnologia informației între unitățile operaționale ale serviciilor Parlamentului, în vederea creșterii eficienței și a transparenței; solicită, în special, simplificarea raportării cheltuielilor de deplasare ale deputaților pentru a asigura un sistem eficient, rapid și ușor de utilizat și urmărirea cererilor;

36.  solicită dezvoltarea în continuare a unor instalații de muncă la distanță stabile și sigure pentru toate dispozitivele;

Parlamentul ecologic și mobilitatea sustenabilă

37.  subliniază că, din 2016, Parlamentul este prima instituție a Uniunii care are un bilanț neutru al emisiilor de carbon deoarece, după ce a depus toate eforturile posibile pentru a-și reduce emisiile de CO2, își compensează 100 % din emisiile care nu pot fi reduse;

38.  reamintește că ansamblul amprentei de carbon a Parlamentului cuprinde următoarele șapte categorii principale: consumul de energie; scurgerile de gaze refrigerante, transportul de marfă, transportul de persoane, furnizarea de echipamente și servicii, deșeurile directe și activele imobilizate; salută decizia Biroului de a stabili obiective de mediu noi și mai ambițioase pentru actuala legislatură, care ar trebui îndeplinite până în 2024 în domenii-cheie, cum ar fi reducerea amprentei de carbon, reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul persoanelor, reducerea consumului de gaz, păcură și încălzire urbană, reducerea consumului de energie electrică, reducerea consumului de hârtie, reducerea deșeurilor nereciclate, reducerea consumului de apă și reducerea risipei de alimente; solicită ca o foaie de parcurs detaliată privind realizarea acestor obiective să fie prezentată Comisiei pentru bugete a Parlamentului; solicită o reexaminare anuală a rezultatelor și opțiunea de a crește nivelul de ambiție al acestor standarde până la jumătatea mandatului, în 2022;

39.  salută noua politică de parcare dezvoltată pentru parcările Parlamentului, menită să promoveze utilizarea vehiculelor electrice, și anume biciclete, biciclete tip cargo, trotinete și autoturisme, prin instalarea de stații de reîncărcare cu energie electrică; solicită extinderea acestei politici la toate celelalte parcări ale Parlamentului; sprijină toate măsurile viitoare pentru a încuraja deputații și personalul să reducă utilizarea autoturismelor și să acorde prioritate utilizării transportului public și bicicletelor, incluzând totodată stimulente financiare;

40.  îi încurajează pe deputați să folosească posibilități de transport care respectă obiectivele de mediu avute în vedere de Parlament; solicită Biroului să revizuiască normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, astfel încât deputații să fie rambursați pentru biletele de avion flexibile la clasa economy atunci când se deplasează pe teritoriul Uniunii, cu excepția zborurilor cu durate mai lungi de patru ore sau a zborurilor cu escală; ia act de faptul că deplasările multor deputați din circumscripțiile lor către locurile de desfășurare a activității Parlamentului necesită călătorii lungi, care pot fi efectuate numai cu avionul;

41.  solicită protejarea mediului și economisirea resurselor; își exprimă îngrijorarea, în acest sens, că mulți deputați nu își folosesc permisul de călătorii feroviare gratuite în Belgia; invită Biroul să ofere detaliile financiare ale acordului cu SNCB/NMBS și să găsească o soluție de optimizare a utilizării acestui permis; reamintește solicitarea sa privind utilizarea pe scară mai largă a videoconferințelor, inclusiv cu participanți externi, prin utilizarea unui software larg răspândit și a altor tehnologii;

42.  salută avizul chestorilor din 18 februarie 2020 de a încuraja secretariatele membrilor și grupurilor politice să aplice politica de utilizare voluntară în comun a cutiilor de transport, cu scopul de a reduce numărul camioanelor necesare pentru misiunile la Strasbourg, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon a Parlamentului; solicită o analiză a alternativelor la utilizarea cutiilor de transport, în conformitate cu obiectivul sistemului de management de mediu și audit (EMAS) vizând un PE „fără hârtie”, cât mai curând posibil;

Aspecte referitoare la deputați și la asistenții parlamentari acreditați

43.  își reiterează preocuparea cu privire la cheltuielile suplimentare pentru interpretarea explicațiilor orale ale voturilor în timpul sesiunilor plenare; subliniază că costul traducerii și interpretării explicațiilor orale ale voturilor este estimat la 21 431 EUR pe zi de vot sau 900 102 EUR pe an; reamintește că deputații care doresc să își explice pozițiile de vot dispun și de alte posibilități, cum ar fi explicația scrisă a voturilor sau diverse instrumente de comunicare publică; în acest context, solicită o utilizare rezonabilă a resurselor Parlamentului și consideră că, pentru a realiza economii semnificative, explicațiile orale ale voturilor ar putea fi eliminate;

44.  reamintește că la articolul 27 alineatele (1) și (2) din Statutul deputaților în Parlamentul European se prevăd următoarele: „Fondul de pensii facultativ stabilit de Parlament se păstrează după intrarea în vigoare a prezentului statut pentru deputați sau foștii deputați care au dobândit deja drepturi sau sunt pe cale de a dobândi drepturi în respectivul fond” și „drepturile dobândite și drepturile viitoare se păstrează integral”; constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2018, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 112,3 milioane EUR și, respectiv, la 398,4 milioane EUR, ducând la un deficit actuarial estimat de 286,1 milioane EUR; subliniază că acest lucru provoacă îngrijorări cu privire la posibila epuizare a Fondului voluntar de pensii; îl invită pe Secretarul General și Biroul să respecte pe deplin Statutul deputaților în Parlamentul European și să stabilească cu Fondul de pensii un plan clar pentru ca Parlamentul să își asume și să își preia obligațiile și responsabilitățile privind sistemul de pensii facultativ al deputaților săi; sprijină solicitarea Biroului de a îi încredința Secretarului General sarcina de a investiga modalitățile de asigurare a unei finanțări sustenabile a Fondului voluntar de pensii în conformitate cu dispozițiile Statutului deputaților în Parlamentul European, asigurând, în același timp, transparența deplină; consideră că ar trebui analizate toate modalitățile posibile pentru a găsi o soluție justă la această problemă, reducând în același timp răspunderea Parlamentului la un nivel minimum; face apel la Birou și la membrii Fondului voluntar de pensii să sprijine măsurile care vizează limitarea deficitului Fondului facultativ de pensii;

45.  își reiterează apelul la transparență în ceea ce indemnizația pentru cheltuieli generale a deputaților, în concordanță cu apelurile repetate din plenul Parlamentului; îndeamnă Biroul să reia imediat discuțiile cu privire la indemnizația pentru cheltuieli generale și să propună un acord cât mai curând posibil; consideră că un astfel de acord ar trebui să includă norme comune pentru o mai mare transparență și responsabilitate financiară: subliniază că nicio măsură nouă de creștere a transparenței nu ar trebui să creeze o birocrație inutilă pentru deputați și birourile acestora, în măsura posibilului;

46.  reamintește solicitarea sa adresată Biroului de a găsi o soluție tehnică pentru a permite deputaților să își exercite dreptul de vot atunci când se află în concediu de maternitate, de paternitate, în concediu medical de lungă durată sau în cazuri de forță majoră; solicită Biroului să clarifice limitele juridice, financiare și tehnice pe care le-ar implica o astfel de soluție;

47.  salută măsurile luate de Parlament cu privire la epidemia de Covid-19, inclusiv noile metode temporare de lucru și care permit utilizarea infrastructurilor Parlamentului în lupta împotriva coronavirusului; îi solicită Biroului să propună măsuri suplimentare pentru a aborda consecințele epidemiei de Covid-19; îi solicită Secretarului General să evalueze consecințele financiare ale acestor măsuri pentru bugetele Parlamentului pentru 2020 și 2021 și să le prezinte Comisiei pentru bugete înainte de lectura bugetului de către Parlament în toamna anului 2020; îi solicită Secretarului General să elaboreze orientări detaliate pentru o mai bună pregătire pentru orice evenimente de forță majoră viitoare, pentru a asigura îndeplinirea în continuare a funcțiilor legislative ale Parlamentului în cazul în care buna funcționare nu poate fi susținută;

48.  își reamintește solicitarea privind cuantumul indemnizațiilor plătite asistenților parlamentari acreditați pentru misiunile pe care le desfășoară între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului, cu scopul de a se asigura că Biroul armonizează acest cuantum cu nivelul sistemelor de indemnizații pentru funcționari și alți agenți; consideră că orice majorare a pachetului deputaților pentru asistență parlamentară pe parcursul mandatului ar trebui să aibă acest scop ca primă justificare;

49.  solicită Biroului să examineze dacă este posibilă extinderea statutului asistenților parlamentari acreditați la asistenții locali și să prezinte o evaluare a impactului financiar pentru o astfel de decizie; solicită clarificări cu privire la criteriile avute în vedere pentru a stabili tabelul de remunerare pentru asistenții locali și solicită o analiză detaliată a acestora pentru a le evalua caracterul actualizat; recomandă să se acorde atenție asigurării unor sarcini și salarii proporționale pentru asistenți în statele membre;

50.  invită din nou Conferința președinților să revizuiască dispozițiile de punere în aplicare care reglementează activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii Europene; subliniază că o astfel de revizuire ar trebui să aibă în vedere posibilitatea ca asistenții parlamentari acreditați, sub rezerva anumitor condiții, să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului;

51.  invită Biroul să examineze actualul sistem de alocare bugetară către comisii pentru a evalua avantajele și dezavantajele acestuia și pentru a spori flexibilitatea și autonomia comisiilor în planificarea și alocarea finanțării pentru sarcini și misiuni;

52.  solicită Biroului să asigure o flexibilitate totală a prezenței deputaților în cursul Săptămânilor verzi, pentru a le facilita modalitățile de lucru;

Alte aspecte

53.  salută acordurile de cooperare existente dintre Parlament, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European și dorește să se identifice și alte domenii în care funcțiile administrative ar putea fi partajate; invită Secretarul General să evalueze cooperarea actuală dintre instituțiile Uniunii pentru a identifica și alte potențiale sinergii și economii;

54.  regretă creșterea recentă a prețurilor la cantinele Parlamentului, în special la restaurantul cu autoservire din clădirea Altiero Spinelli din Bruxelles; consideră că această creștere nu a fost însoțită de o îmbunătățire a calității alimentelor; solicită Biroului să evalueze posibilitatea contractării unui nou prestator de servicii pentru restaurantul cu autoservire din clădirea Altiero Spinelli și posibilitatea revizuirii politicii sale de subvenționare, astfel încât preparatele să fie mai accesibile ca preț;

55.  atrage atenția asupra obligației introduse cu ocazia ultimei reforme a Regulamentului de procedură de a adopta un plan de acțiune pentru egalitatea de gen, prin care să se includă perspectiva de gen în toate activitățile Parlamentului, la toate nivelurile și la toate etapele; invită Biroul Parlamentului să înceapă de urgență lucrările în acest sens prin lansarea unei cereri de oferte pentru un audit extern care să evalueze situația actuală și să vină cu recomandări atât pentru aspectul politic al activităților Parlamentului, cât și pentru cel administrativ; subliniază că auditul ar trebui să cuprindă toate domeniile și toți indicatorii incluși în „Setul de instrumente pentru parlamentele sensibile față de aspectele de gen” al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și să identifice normele care facilitează sau împiedică egalitatea de gen în fiecare aspect supus analizei, pentru ca acestea să fie incluse în planul de acțiune al Parlamentului pentru egalitatea de gen;

56.  reamintește recomandările din rezoluțiile Parlamentului din 26 octombrie 2017, 11 septembrie 2018 și 15 ianuarie 2019 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzurilor în Uniune, precum și măsurile de prevenire și de combatere a hărțuirii morale și sexuale; solicită Secretarului General să furnizeze toate informațiile privind acțiunile întreprinse în acest sens, precum și programul pentru viitorul apropiat; solicită Secretarului General să prezinte o evaluare a noilor proceduri de combatere a hărțuirii înainte de a prezenta Biroului estimările pentru 2022; este de părere că personalul, ca și deputații, ar trebui încurajați să participe la instructaje pentru a reduce la minimum apariția unor astfel de evenimente în interiorul Parlamentului;

57.  constată că noua agenție de turism a Parlamentului a început să funcționeze la 1 ianuarie 2019; constată că deputații au întâmpinat dificultăți în a comunica cu centrul de apeluri al serviciului de voiaj în timpul și în afara programului de lucru și solicită o îmbunătățire a disponibilității; pledează pentru un mecanism simplu și ușor de utilizat de depunere a plângerilor, care să permită rezolvarea rapidă a oricăror probleme; regretă că biletele propuse de agenție nu sunt întotdeauna cele mai rentabile și că deputații se confruntă cu întârzieri considerabile în rambursarea cheltuielilor de călătorie; solicită Direcției Generale Finanțe să lanseze un sondaj pentru măsurarea satisfacției privind serviciile agenției de turism și solicită o evaluare a activității acestora în cadrul contractului aflat în derulare;

58.  invită Secretarul General și Biroul să promoveze o cultură a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în întreaga administrație a Parlamentului și să promoveze abordarea bazată pe gestionarea de maximă eficiență, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și durabilitatea mediului, a reduce formalitățile administrative și a diminua birocrația în activitatea internă a instituției; subliniază că gestionarea de maximă eficiență constă în îmbunătățirea continuă a procedurii de lucru, grație simplificării și experienței acumulate de personalul administrativ;

59.  subliniază că Parlamentul ar trebui să fie un loc sigur de lucru, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic; își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele noilor contracte de curățenie în Parlament asupra lucrătorilor; îndeamnă Secretarul General să verifice dacă contractanții externi respectă cele mai înalte standarde de drept al muncii, mai ales în ceea ce privește presiunea psihologică și condițiile de muncă;

o
o   o

60.  adoptă estimarea bugetului pentru exercițiul financiar 2021;

61.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție și estimarea bugetului.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (4) JO L 287, 29.10.2013, p. 15. (5) JO C 346, 27.9.2018, p. 192. (6) JO C 433, 23.12.2019, p. 31. (7) Texte adoptate, P8_TA(2019)0010. (8) Texte adoptate, P8_TA(2019)0326. (9) Texte adoptate, P9_TA(2019)0038. (10) Texte adoptate, P9_TA(2019)0071. (11) JO C 346, 21.9.2016, p. 188. (12) Texte adoptate de Birou, PE 113.116/BUR./rev. XXVI/1.4.2009. (13) În conformitate cu cerințele minime privind performanța energetică prevăzute la articolul 5 din Directiva 2012/27/UE (Directiva privind eficiența energetică). (14) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).