Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 101-109,

–  având în vedere normele, orientările, rezoluțiile, consultările publice, comunicările și documentele relevante ale Comisiei pe tema concurenței,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 15 iulie 2019 privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2018 (COM(2019)0339), precum și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei din aceeași dată,

–  având în vedere Rezoluția sa din 31 ianuarie 2019 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(1),

–  având în vedere scrisoarea de misiune din 10 septembrie 2019 a Președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, către Margrethe Vestager,

–  având în vedere răspunsurile scrise și orale ale comisarei desemnate Margrethe Vestager, prezentate cu ocazia audierii sale de către Parlamentul European la 8 octombrie 2019,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile cu piața internă(2),

—  având în vedere Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne(3),

–   având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online(4);

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 decembrie 2019 referitor la raportul Comisiei din 15 iulie 2019 privind politica în domeniul concurenței în 2018,

—  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2019 referitor la Raportul Comisiei din 15 iulie 2019 privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2018,

—  având în vedere raportul din 4 aprilie 2019 intitulat „Competition policy for the digital era” (Politica în domeniul concurenței pentru era digitală), elaborat de experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene,

—  având în vedere avizul preliminar al Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 26 martie 2014 intitulat „Privacy and competitiveness in the age of big data: The interplay between data protection, competition law and consumer protection in the Digital Economy” (Sfera privată și competitivitatea în epoca volumelor mari de date: interacțiunea dintre protecția datelor, dreptul concurenței și protecția consumatorilor în economia digitală) și avizul 8/2016 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 23 septembrie 2016 intitulat „Coherent enforcement of fundamental rights in the age of big data” (Asigurarea respectării drepturilor fundamentale într-un mod coerent în epoca volumelor mari de date),

—  având în vedere declarația din 29 august 2018 a Comitetului european pentru protecția datelor privind impactul concentrării economice asupra protecției datelor ,

—  având în vedere scrisoarea din 4 februarie 2020 adresată comisarei Margrethe Vestager de miniștrii economiei și finanțelor din Franța, Germania, Italia și Polonia, precum și contribuția comună a Austriei, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei și Suediei în vederea pregătirii viitorului Consiliu European din martie 2020,

—  având în vedere propunerea prezentată la 4 iulie 2019 de către Franța, Germania și Polonia intitulată „Pentru o politică europeană modernizată în domeniul concurenței”,

—  având în vedere raportul din 2019 al Organizației Europene a Consumatorilor (Bureau européen des unions de consommateurs – BEUC), intitulat „The Role of Competition Policy in Protecting Consumers’ Well-being in the Digital Era” (Rolul politicii în domeniul concurenței în protejarea bunăstării consumatorilor în era digitală),

—  având în vedere decizia Comisiei din 7 ianuarie 2019 de a prelungi șapte seturi de norme ale UE privind ajutoarele de stat (Inițiativa de modernizare a ajutoarelor de stat pentru 2014-2020) până la sfârșitul anului 2022 și de a lansa evaluări între timp;

—  având în vedere concluziile Consiliului din 22 martie și 27 mai 2019,

—  având în vedere declarația din 18 decembrie 2018 emisă de 18 state membre cu ocazia celei de a 6-a reuniuni ministeriale „Friends of Industry”,

—  având în vedere raportul „Strengthening strategic value chains for a future-ready EU industry” (Consolidarea lanțurilor valorice strategice pentru a ajuta industria UE să treacă testul viitorului) al Forumului strategic pentru proiecte importante de interes european comun;

—  având în vedere revizuirea în curs a orientărilor privind cooperarea orizontală,

—  având în vedere consultarea publică privind regulamentele orizontale de exceptare pe categorii,

—  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 iunie 2019 intitulat „Către un cadru juridic european adecvat pentru întreprinderile din economia socială”,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0022/2020),

A.  întrucât concurența și aplicarea eficientă a politicii în domeniul concurenței trebuie să fie în beneficiul tuturor cetățenilor UE, îndeosebi al celor care se află într-o poziție vulnerabilă de consumator, promovând în același timp inovarea și concurența loială între întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică, în special prin garantarea faptului că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) au posibilitatea de a concura în mod echitabil;

B.  întrucât politica în domeniul concurenței trebuie să fie adaptată pentru a face față provocărilor digitale, ecologice, geopolitice, industriale și sociale și trebuie să fie în concordanță cu prioritățile definite în Pactul ecologic european și cu obiectivele Acordului de la Paris, pentru a asigura condiții de concurență echitabile în toate sectoarele, ca piatră de temelie a economiei sociale de piață a UE, ținând seama, în același timp, de întreprinderile din sectorul economiei sociale;

C.  întrucât cooperarea la nivel mondial pentru a asigura respectarea normelor în domeniul concurenței permite evitarea inconsecvențelor în ceea ce privește căile de atac și rezultatele măsurilor de asigurare a respectării normelor și facilitează reducerea costurilor de asigurare a conformității suportate de întreprinderi;

D.  întrucât, pe piețele digitale cu o evoluție rapidă, politica în domeniul concurenței ar putea, în unele cazuri, să fie excesiv de lentă riscând, prin urmare, să fie ineficientă în încercarea de a remedia disfuncționalitățile sistemice ale pieței și a restabili concurența; întrucât reglementarea și monitorizarea complementare ex ante s-ar putea dovedi utile pentru a asigura o supraveghere mai eficace;

E.  întrucât autoritățile europene de concurență ar trebui să fie la fel de atente să evite situația unui regim prea lax de impunere a respectării normelor pe piața digitală în aceeași măsură în care se străduiesc să evite un regim prea strict;

F.  întrucât obiectivul principal al politicii Uniunii în domeniul concurenței este să prevină denaturarea concurenței pentru a menține integritatea pieței interne și a proteja consumatorii;

G.  întrucât, având în vedere că recentele scandaluri, investigații și dovezi au arătat modul în care datele cu caracter personal sunt colectate, utilizate și vândute unor terți de către platforme și cum actorii și platformele care ocupă o poziție dominantă urmăresc sistematic consumatorii online;

Rolul politicii în domeniul concurenței pe piețe globalizate

1.  subliniază că, într-o lume globalizată, cooperarea internațională este esențială pentru a asigura impunerea cu succes a normelor în materie de concurență; invită Comisia să continue să crească influența politicii UE în domeniul concurenței în lume, în special prin continuarea unui dialog pertinent și prin intensificarea cooperării cu SUA, China, Japonia și cu alte țări terțe, în măsura posibilului, prin acorduri de cooperare de a doua generație care permit un schimb de informații mai fluent între autoritățile de concurență; sprijină participarea activă a Comisiei și a autorităților naționale de concurență la Rețeaua Internațională a Concurenței; încurajează Comisia să urmărească în orice moment includerea normelor privind concurența (acoperind și ajutoarele de stat) în acordurile de liber schimb (ALS) ale Uniunii și în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), pentru a asigura respectarea reciprocă a concurenței loiale; constată cu regret efectul negativ asupra Comisiei al paraliziei din cadrul Organului OMC de soluționare a litigiilor;

2.  solicită Comisiei să dezvolte instrumente pentru a înlesni o mai bună monitorizare a investițiilor străine directe (ISD) în toate statele membre, să asigure o implementare rapidă a mecanismului de examinare a ISD și să propună un instrument de optimizare a mecanismului actual, având grijă, totodată, ca Uniunea Europeană să rămână o destinație atractivă pentru ISD; atrage atenția Comisiei că unele companii din țări terțe beneficiază de tratament favorabil pe piața lor de origine, ceea ce ar putea denatura concurența atunci când investesc în piața unică;

3.  îndeamnă Comisia să asigure reciprocitatea în relațiile cu țările terțe în domeniul achizițiilor publice, ajutoarelor de stat și al politicii de investiții, luând în considerare și dumpingul social și de mediu; reamintește necesitatea de a deschide piețele de achiziții publice ale țărilor terțe rămase încă închise; îndeamnă Comisia să ceară insistent țărilor terțe importante, precum China, să adere la Acordul OMC privind achizițiile publice, cu o ofertă inițială acceptabilă; insistă că orice instrument care vizează îmbunătățirea deschiderii piețelor la nivel internațional ca, de pildă, Instrumentul pentru achiziții publice internaționale, care trebuie să fie finalizat până în 2021, trebuie să se evite înmulțirea sarcinilor birocratice și noi denaturări ale pieței care au efecte negative asupra întreprinderilor din UE;

4.  invită Comisia să garanteze concurența loială între Uniunea Europeană și Regatul Unit după retragerea sa din Uniune, pentru a crea condiții de concurență echitabile și a evita dumpingul;

5.  susține pe deplin punerea în aplicare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC), cum ar fi Alianța europeană pentru baterii; invită Comisia să promoveze mai mult marile PIIEC în domeniul tehnologiilor disruptive, să le simplifice cadrul procedural și să își reducă nivelul exigențelor, astfel încât proiectele industriale de cercetare la scară mai mică să fie, de asemenea, luate în considerare;

6.   reamintește că Comisia trebuie să aplice controlul ajutoarelor de stat în egală măsură operatorilor din UE și din afara UE, pentru a evita asimetriile cu concurenții străini și să acorde o atenție sporită societăților de stat cu sediul în străinătate care sunt subvenționate de guvernele lor în moduri interzise entităților din UE de normele pieței unice a UE; invită Comisia să analizeze recenta propunere a guvernului neerlandez și să examineze posibilitatea de a adăuga un pilon la dreptul concurenței din UE, care să îi ofere Comisiei instrumente de anchetă adecvate în cazurile în care se consideră că o întreprindere s-a implicat în practici care denaturează concurența ca urmare a subvențiilor de stat sau a făcut profituri excesive datorită unei poziții dominante pe piața din țara sa de origine (de exemplu, introducând în normele UE privind achizițiile publice, o verificare a ajutoarelor de stat la care să fie supuse întreprinderile din țări terțe);

7.  își reiterează rugămintea adresată Comisiei de a examina dacă nu cumva programul de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ atrage după sine denaturări ale concurenței, în special între IMM-uri și companiile multinaționale;

8.  îndeamnă Comisia să adopte o abordare mai favorabilă pentru o politică industrială puternică a UE cu scopul de a asigura și a menține un nivel ridicat de competitivitate pe piețele mondiale; subliniază că Comisia și statele membre ar trebui să promoveze și să sprijine proiectele UE de interes strategic și să elimine barierele și obstacolele pentru a permite apariția unor lideri europeni inovatori în sectoare specifice prioritare pentru UE, respectând, în același timp, aplicarea independentă a normelor în materie de concurență care garantează condiții de concurență echitabile; precizează că această abordare nu ar trebui să fie în detrimentul intereselor IMM-urilor și ale consumatorilor, ar trebui să se axeze pe tranziția către o economie mai durabilă și pe un sector european competitiv în materie de date și de infrastructură digitală, cum ar fi dezvoltarea tehnologiei 5G;

9.   invită Comisia să profite de ocazia oferită de revizuirea orientărilor privind acordurile de cooperare orizontală pentru a crea un cadru mai flexibil și a spori securitatea juridică pentru întreprinderi; invită Comisia să comunice mai rapid și mai eficient cu titularii de proiecte de cooperare de anumită amploare și să permită posibilitatea de a pune întrebări noi în cadrul unei proceduri de notificare rapidă voluntară;

10.  salută angajamentul luat de Comisie în Comunicarea sa din 9 decembrie 1997(5) de a revizui definiția pieței relevante, astfel încât să se înscrie într-o viziune pe termen mai lung care să cuprindă dimensiunea globală, digitalizarea și potențiala concurență viitoare; invită Comisia să se bazeze în continuare pe principii economice și juridice solide în investigațiile sale, în conformitate cu principiile proporționalității și respectării garanțiilor procedurale, atunci când analizează noi tipuri de piețe;

11.  subliniază că existența unor condiții de concurență echitabile la nivel internațional, în cadrul unui sistem comercial multilateral bazat pe norme și care să respecte libertatea politică a statelor, este esențială pentru Europa, inclusiv pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri, precum și pentru lucrătorii și consumatorii europeni; consideră că aceasta contribuie la stimularea dezvoltării economice durabile, asigurând un mediu stabil și previzibil, urmărind creșterea competitivității și a reciprocității, asigurând și creând locuri de muncă decente în UE și în țările terțe și asigurând standarde ridicate de muncă și de mediu, dat fiind faptul că tot mai multe locuri de muncă depind de lanțurile valorice globale; subliniază, în acest sens, importanța unei transparențe sporite, a sustenabilității și a responsabilității întreprinderilor în lanțurile valorice globale și invită UE să ia în considerare, printre alte măsuri, stabilirea unui cadru juridic pentru obligația de diligență în lanțurile valorice globale ca un pas necesar pentru realizarea acestui lucru;

12.  invită Comisia, având în vedere dezbaterea din ce în ce mai amplă, să concilieze normele UE în materie de concurență, politica industrială și comerțul internațional, care trebuie să fie însoțite de sustenabilitate și de respectarea mediului; subliniază nevoile specifice de finanțare a cercetării ca bază pentru inovarea și dezvoltarea întreprinderilor europene și ca element esențial pentru stimularea comerțului și a competitivității;

13.  subliniază că IMM-urile joacă un rol vital în comerțul internațional, estimându-se că asigură 30 % din exporturile de bunuri ale UE în restul lumii(6); consideră că piața internă continuă să fie de departe cea mai importantă piață pentru IMM-uri; reamintește că, pentru a ajuta IMM-urile să facă față provocărilor mai mari legate de accesul la noi piețe și pentru a le permite să concureze pe baza meritelor proprii, politica comercială și în materie de concurență a UE ar trebui să contribuie la diversitate economică și la crearea unui mediu comercial favorabil IMM-urilor și că acest lucru ar trebui să includă luarea în considerare a modernizării definiției UE a IMM-urilor, în special prin adăugarea unor criterii calitative;

14.  sprijină pe deplin eforturile Comisiei în contextul reformei în curs a OMC, inclusiv al reformei Organului de apel al acesteia, pentru a actualiza și a face efectiv executorii normele multilaterale privind subvențiile sau inițiativele sectoriale, cu scopul de a aborda problema subvențiilor în mod adecvat la nivel internațional, în special în ceea ce privește subvențiile industriale, întreprinderile de stat și transferurile forțate de tehnologie, pentru a rectifica politicile și practicile care nu sunt orientate către piață ale țărilor terțe; invită Comisia să implice pe deplin Parlamentul și statele membre în acest domeniu;

15.  subliniază că aplicarea eficace a dispozițiilor privind dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale este importantă pentru asigurarea concurenței loiale și a standardelor de mediu și sociale; salută, în acest sens, introducerea unor criterii sociale și de mediu în reforma măsurilor antisubvenție și antidumping; consideră că, în contextul reformei actuale a OMC, ar putea fi examinată și posibilitatea de a include în regulile OMC norme ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) fundamentale, precise și care pot fi invocate în fața instanțelor, pentru a contribui la crearea unui mediu concurențial echitabil la nivel mondial;

16.  salută, în acest context, negocierile multilaterale în curs ale OMC privind comerțul electronic și solicită un set cuprinzător și ambițios de norme pentru a aborda aspectele legate de barierele din calea comerțului digital, pentru a garanta că întreprinderile pot concura în întreaga lume în condiții echitabile și pentru a spori încrederea consumatorilor în mediul online, fără a aduce atingere standardelor europene în materie de protecție a datelor; subliniază că UE ar trebui să își asume un rol de lider în aceste negocieri internaționale, organizând consultări strânse care să implice Parlamentul European, statele membre și părțile interesate, inclusiv societatea civilă;

17.  consideră că accesul pe piața internă a UE trebuie să fie condiționat de respectarea standardelor sanitare, fitosanitare și de mediu; solicită Comisiei să se asigure că politicile comerciale și în domeniul concurenței ale UE nu subminează respectarea standardelor sociale și ecologice ale UE sau elaborarea unor standarde mai ambițioase;

18.  invită Comisia să analizeze și să studieze în mod corespunzător piețele achizițiilor publice din țările terțe cu care negociază sau a negociat un acord de liber schimb, pentru a obține cele mai bune condiții de acces pentru întreprinderile europene;

19.  invită Comisia să coordoneze acțiunea necesară a direcțiilor generale implicate - DG Comerț și DG Concurență - pentru a se asigura că normele în materie de concurență și punerea lor în aplicare garantează o concurență loială pentru întreprinderile europene pe piețele țărilor terțe și viceversa;

20.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită rolului pe care îl joacă stabilirea unor standarde internaționale în crearea unei concurențe loiale; insistă ca UE să își consolideze abordarea multilaterală în ceea ce privește stabilirea standardelor, în special în cadrul Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) și al Comisiei Electrotehnice Internaționale (IEC); avertizează cu privire la naționalizarea abordărilor de stabilire a standardelor, în special în contextul inițiativei „O centură, un drum” a Chinei și al altor strategii de consolidare a conectivității; invită, în acest context, Comisia să înființeze un coordonator la nivel înalt pentru politica de standardizare;

21.  subliniază că este important să se integreze o perspectivă bazată pe gen atât la nivel multilateral, cât și la nivel bilateral, inclusiv să se introducă capitole privind egalitatea de gen în acordurile comerciale și să se elaboreze măsuri care iau în considerare dimensiunea de gen (de exemplu, să se includă în evaluarea ex ante și ex post a impactului efectele politicii și acordurilor comerciale ale UE din perspectiva genului) pentru a stimula concurența și a promova creșterea economică favorabilă incluziunii;

Adaptarea concurenței la era digitală

22.  invită Comisia să revizuiască normele privind concentrările economice și achizițiile, să consolideze acțiunile „antitrust” și să ia în considerare efectele pe care le au puterea de piață și de rețea asociate cu datele personale și financiare; invită, în special, Comisia să evalueze controlul acestor date ca indicator al existenței puterii de piață în temeiul orientărilor sale privind articolul 102 din TFUE; invită Comisia să tragă învățăminte din fuziunea dintre Facebook și WhatsApp și să își adapteze criteriile în mod corespunzător; propune, prin urmare, ca fiecare caz de concentrare pe piață a acestor date să facă obiectul unei declarații informale prealabile;

23.  roagă Comisia să revizuiască noțiunea de „abuz de poziție dominantă” și doctrina privind „sediul permanent” pentru a se asigura că sunt adecvate scopului urmărit în era digitală; propune o analiză mai amplă a puterii de piață în ceea ce privește efectele de conglomerat și de controlor al fluxului de informație („gatekeeper”) pentru a combate abuzul de poziție dominantă al marilor operatori și lipsa interoperabilității; invită Comisia să realizeze o consultare a părților interesate pentru a reflecta evoluția economiei digitale, inclusiv caracterul său multilateral;

24.  invită Comisia ca, în cadrul evaluării sale în curs a Regulamentului privind concentrările economice(7), să aibă în vedere revizuirea pragurilor concentrărilor pentru a include factori precum numărul de consumatori afectați și valoarea tranzacțiilor conexe;

25.  invită Comisia ca, în cadrul evaluării sale în curs a Regulamentului privind concentrările economice, să examineze nivelurile mai ridicate de concentrare ca urmare a preluării orizontale de către companii mari de gestionare a activelor și să aibă în vedere furnizarea de orientări cu privire la utilizarea articolelor 101 și 102 din TFUE în acest sens;

26.  constată că, pe mai multe piețe specifice de date financiare (de exemplu, de tranzacționare a titlurilor de capital, ratinguri, indici de referință), concentrarea de tip oligopol poate conduce la cazuri de abuz de poziție dominantă din partea furnizorilor față de investitori și de consumatorii de date financiare; invită Comisia să ia măsuri ferme împotriva unor astfel de abuzuri de poziție dominantă care sunt dăunătoare pentru fluiditatea piețelor financiare și sunt contrare intereselor dezvoltării durabile;

27.  subliniază că, deși o serie de întreprinderi nou-înființate sunt create în speranța de a fi achiziționate de către o întreprindere mai mare, preluarea întreprinderilor nou-înființate de către întreprinderi aflate în poziție dominantă, inclusiv întreprinderi și platforme tehnologice de mari dimensiuni, ar putea înăbuși inovația și amenința suveranitatea; invită Comisia și autoritățile naționale din domeniul concurenței să analizeze practicile acestor achiziții și efectele lor asupra concurenței, în special în ceea ce privește achizițiile prin care întreprinderile sunt „înghițite”, astfel cum sunt definite în raportul elaborat la 4 aprilie 2019 de experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene intitulat „Competition policy for the digital era” (Politica în domeniul concurenței pentru era digitală); invită Comisia să efectueze un studiu privind inversarea sarcinii probei în conformitate cu Legea privind digitalizarea dreptului german al concurenței („GWB-Digitalisierungsgesetz”), publicată în octombrie 2019;

28.  solicită Comisiei să evalueze modul în care pot fi impuse regimuri mai stricte de acces la date, inclusiv de interoperabilitate a datelor, în special atunci când accesul la date deschide piețe secundare pentru servicii complementare sau când datele sunt limitate la întreprinderile dominante;

29.  subliniază că unele entități, care beneficiază de statutul dublu de platformă și de furnizor, abuzează de poziția pe care o dețin pentru a impune condiții inechitabile concurenților, indiferent dacă aceștia operează online sau offline; invită Comisia să analizeze problema „autofavorizării” și să asigure aplicarea legilor și utilizarea instrumentelor necesare în cazul entităților care practică autofavorizarea; invită Comisia să evalueze posibilitatea de a impune obligații de reglementare ex ante în cazul în care dreptul concurenței nu este suficient pentru a asigura contestabilitatea pe aceste piețe, evitând astfel blocarea concurenților și asigurându-se că blocajele care apar nu sunt perpetuate de monopolizarea inovațiilor viitoare;

30.  ia act de faptul că Comisia analizează necesitatea de a adopta reglementări ex ante țintite privind chestiuni sistemice specifice care pot apărea pe piețele digitale; invită, așadar, Comisia să introducă un sistem centralizat de monitorizare ex ante a pieței (ținând seama, în același timp, de rezultatele evaluării impactului), pentru a furniza autorităților de reglementare și autorităților din domeniul concurenței de la nivel național și de la nivelul Uniunii mijloacele necesare pentru a colecta date în mod anonim, astfel încât să poată detecta mai bine disfuncționalitățile pieței în timp util și, dacă este cazul, să introducă reglementări specifice atunci când practicile devin sistemice;

31.  invită, prin urmare, Comisia să identifice principalii actori digitali și să stabilească un set de indicatori care să definească natura lor sistemică; subliniază că ar putea fi avuți în vedere următorii indicatori: abuzul de practici în anumite rețele extinse, controlul unui volum semnificativ de date care nu pot fi replicate, o situație inevitabilă pe o piață multidimensională sau capacitatea jucătorilor de a defini ei înșiși regulile pieței;

32.  avertizează Comisia cu privire la achizițiile efectuate de monopoluri străine ale unor operatori digitali de date, care includ date în domeniul sănătății, al finanțelor și al educației, precum și cu privire la riscurile la adresa vieții private pe care le presupun aceste tranzacții, care depășesc cu mult efectele negative ale acestui tip de tranzacții asupra concurenței; invită Comisia să țină seama de aceste aspecte în ceea ce privește viitoarea strategie europeană în materie de date și să cerceteze utilizarea încrucișată a datelor, în cazul în care datele care provin de la un serviciu sunt utilizate pentru a extinde oferta platformelor la noi servicii;

33.  salută strategia europeană privind datele a Comisiei, prezentată la 19 februarie 2020, al cărei scop este de a consolida utilizarea datelor în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor; sprijină intenția Comisiei de a legifera cu privire la utilizarea datelor și la accesul la acestea; subliniază importanța protejării datelor cu caracter personal ale consumatorilor și a modului în care acestea sunt partajate, pentru a spori siguranța și încrederea consumatorilor; evidențiază faptul că consumatorii trebuie să aibă siguranța că securitatea datelor lor continuă să fie garantată și că trebuie să se acorde prioritate, prin urmare, cooperării la toate nivelurile în materie de securitate a datelor; subliniază că o clauză privind nevânzarea de date cu caracter personal către terți fără consimțământul persoanei vizate ar trebui, de asemenea, să reprezinte un element-cheie al strategiei;

34.  subliniază că, deși platformele de intermediere joacă un rol important în furnizarea accesului pentru consumatori la servicii online, unele dintre acestea abuzează de poziția lor privilegiată, asumându-și rolul de controlori de fluxuri de informații, inclusiv în ecosistemele închise și pe piețele online; invită Comisia ca, în politica sa din domeniul concurenței, să acorde o atenție deosebită controlorilor de fluxuri de informații și să finalizeze anchetele sale în curs cât mai curând posibil;

35.  îndeamnă Comisia să crească libertatea de alegere a consumatorilor, să consolideze rolul Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) și să desfășoare un studiu pentru a determina dacă este necesară o autoritate a UE de protecție a consumatorilor; constată, în acest context, că politica în domeniul concurenței nu vizează numai asigurarea unor prețuri echitabile pentru consumatori, ci și asigurarea calității, a diversității și a inovării;

36.  subliniază că este în interesul Uniunii Europene să dispună de sisteme de plată paneuropene; invită Comisia să sprijine inițiativele care îndeplinesc acest obiectiv și să recunoască că succesul lor depinde atât de caracterul inovator al sistemului pentru consumatori și întreprinderi, cât și de viabilitatea modelului său economic;

Eficacitatea instrumentelor politicii din domeniul concurenței

37.  subliniază că amenzile pot afecta reputația companiilor sancționate; observă, cu toate acestea, că și atunci când se aplică amenzi considerabile, în multe cazuri acestea nu au un efect de descurajare suficient de puternic și pot să fie incluse, în cele din urmă, în prețul plătit de către consumatori; invită Comisia să aibă în vedere, de asemenea, măsuri alternative de ordin comportamental și, dacă este necesar, structural, pentru a asigura pe deplin eficacitatea politicii UE în domeniul concurenței; subliniază că ordinele de încetare a practicilor vizate ar trebui să fie mult mai stricte în cadrul acțiunilor de remediere viitoare;

38.  reamintește că abuzul de putere pe piață poate avea loc chiar și atunci când produsele sau serviciile sunt furnizate gratuit; consideră că transmiterea de date private către terți în scopuri promoționale sau comerciale este adesea efectuată fără consimțământul corespunzător al consumatorului, deoarece de multe ori nu este oferită nicio o altă posibilitate decât transmiterea datelor; consideră că, în economia digitală, concentrarea datelor la un număr mic de întreprinderi conduce la disfuncționalități ale pieței, la extragerea unor sume excesive și la blocarea noilor operatori;

39.  reamintește că piața motoarelor de căutare online este deosebit de importantă pentru asigurarea concurenței în cadrul pieței unice digitale; constată cu regret că un motor de căutare care deține mai mult de 92 % din cota pieței de căutare online în majoritatea statelor membre europene a devenit un „gardian” al internetului; solicită ca informațiile primite de la toate părțile interesate în ultimii 9 ani de activități antitrust să fie utilizate pentru a evalua de urgență dacă soluțiile propuse sunt, pe termen lung, cu adevărat benefice pentru consumatori, utilizatorii internetului și întreprinderile online; invită Comisia să aibă în vedere prezentarea unei propuneri care să vizeze separarea motoarelor de căutare de serviciile lor comerciale, astfel cum se menționează în Rezoluția Parlamentului din 27 noiembrie 2014 referitoare la susținerea drepturilor consumatorilor pe piața unică digitală(8), pentru a pune capăt situației actuale, această măsură oferind pe termen lung posibilitatea de a realiza o concurență echitabilă și eficace pe piața digitală europeană;

40.  atrage atenția asupra faptului că anchetele antitrust se desfășoară lent, cum este cea legată de cazul „Google Shopping”, în comparație cu ritmul rapid cu care se dezvoltă piețele digitale; evidențiază efectele nocive ale acestei situații, precum și riscurile financiare și structurale pe care le implică pentru unii actori inițierea unor proceduri lungi și costisitoare; subliniază că drepturile procedurale trebuie respectate, dar invită Comisia să recurgă la procedurile antitrust accelerate și să găsească noi măsuri de încurajare a cooperării, cum ar fi programul de clemență, pentru a determina întreprinderile să fie mai cooperante în procesele de identificare a cartelurilor pe teritoriul UE;

41.  subliniază că este necesar să fie analizată cu regularitate posibilitatea recurgerii la măsuri provizorii, pentru a pune capăt oricărei practici care poate aduce prejudicii grave concurenței; invită Comisia să reducă gradul de strictețe al criteriilor aplicabile acestor măsuri, respectând totodată garanțiile legale, pentru a evita eventuale prejudicii ireversibile; invită Comisia să revizuiască Comunicarea privind măsurile corective(9), ținând seama de evoluțiile și evenimentele din sectorul digital din ultimii ani;

42.  salută eforturile constante ale Comisiei pentru a combate practicile abuzive ale marilor platforme; solicită Comisiei să reia cazurile în care măsurile de remediere aplicate au fost, în mod evident, ineficace pentru restabilirea concurenței pe piață, așa cum s-a întâmplat în cazul „Google Shopping”; subliniază că, în absența unor măsuri de remediere eficace, axate pe aspectele comportamentale și testate în prealabil pe întreprinderea afectată, ar putea fi necesară o separare structurală completă a serviciilor de căutare generale de cele specializate, inclusiv de căutările locale; subliniază că, în comparație cu măsurile de remediere structurale, măsurile de remediere axate pe aspectele comportamentale ar putea fi o soluție rapidă, reducând riscul excluderii de pe piață a concurenților în perioada discuțiilor prelungite cu privire la cesionare;

43.  subliniază că este necesar ca Comisia să aloce resurse adecvate pentru a putea aplica în mod eficace normele UE în materie de concurență; observă că este necesar să fie asigurată disponibilitatea unor competențe specifice, în special în ceea ce privește aspectele din ce în ce mai importante, cum ar fi pozițiile dominante ale platformelor online sau inteligența artificială;

44.  invită Comisia să elaboreze orientări referitoare la interpretarea noțiunii de „obstacol semnificativ în calea concurenței efective” care apare în Regulamentului privind concentrările economice, astfel încât, în caz de fuziune, Comisia să nu mai analizeze doar efectele pe care le are fuziunea asupra prețurilor, a producției și a inovării, ci și costurile sociale și de mediu ale acestor operațiuni, ținând seama de principiile din TFUE, și să acorde o atenție deosebită protecției mediului;

45.  solicită Comisiei să se informeze cu privire la noul serviciu de cont curent, pe care unele dintre cele mai mari societăți de tehnologie din lume îl vor pune la dispoziția consumatorilor în următorii ani; invită Comisia să acorde o atenție deosebită intrării lor pe această nouă piață financiară digitală, precum și cantității enorme de date pe care le vor aduna de la consumatorii lor și modalităților în care acestea pot fi folosite;

Normele de concurență care vin în sprijinul Pactului ecologic european

46.  salută Comunicarea Comisiei privind Pactul ecologic european și obiectivele stabilite în aceasta de a sprijini o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către neutralitatea climatică până în 2050 și de a elimina treptat combustibilii fosili; sprijină angajamentul de a revizui orientările UE privind ajutoarele de stat până în 2021, pentru a reflecta aceste obiective;

47.  sprijină revizuirea de către Comisie a orientărilor privind ajutoarele de stat în toate sectoarele vizate, cum ar fi transporturile, inclusiv transportul aerian și maritim, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic european, aplicând principiul unei tranziții echitabile și ținând seama de rolul complementar al guvernelor din statele membre în sprijinirea investițiilor pentru decarbonizare și energia ecologică, asigurând totodată condiții de concurență echitabile și prevenind denaturările pieței; invită Comisia să examineze, în cadrul revizuirii Directivei privind impozitarea energiei(10), faptul dacă scutirile fiscale în vigoare duc la existența unor condiții de concurență neloială între sectoare; invită Comisia să verifice dacă scutirea de taxe pe kerosen echivalează cu o denaturare a concurenței de care beneficiază sectorul aviației;

48.  invită Comisia, ca parte a viitoarei revizuiri a orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie, să prevadă o mai mare flexibilitate pentru ajutorul acordat cetățenilor pentru a produce energie regenerabilă, conform angajamentelor UE în materie climatică;

49.  observă că Comisia trebuie să prevină eventualele efecte secundare negative care pot apărea atunci când unele societății folosesc ajutoarele de stat acordate pentru adoptarea unor practici ecologice în modelele lor de afaceri în alte scopuri, cum ar fi consolidarea poziției lor dominante într-un anumit sector;

50.  invită Comisia să ofere orientări suplimentare și un cadru favorabil pentru continuarea investițiilor în eficiența energetică și renovarea clădirilor, precum și în adaptarea tehnologiilor, proiecte hibride și stocarea energiei electrice;

51.  subliniază, în acest sens, că, pentru ca Pactul ecologic european să fie un succes, furnizorii europeni de produse și servicii sustenabile trebuie să îi înțeleagă avantajele și să nu se confrunte cu o concurență neloială din partea întreprinderilor din țări terțe;

52.  observă că Pactul ecologic european trebuie să asigure coerența politicilor între agricultură, acțiunile climatice, mediu și comerț;

Politicile sectoriale

53.  invită Comisia să recurgă în mod mai sistematic la anchete în sectoarele esențiale pentru viața de zi cu zi a cetățenilor în era digitală, cum ar fi sănătatea, mobilitatea, publicitatea online, energia, turismul (inclusiv monitorizarea plafoanelor aplicate prețurilor de către platformele online pentru servicii de cazare), cultura, serviciile financiare și de plată și mass-media, menținând totodată înaltele standarde ale UE;

54.  invită Comisia să ia act de prezența la nivel național a unor monopoluri și oligopoluri, ceea ce ar putea semnala o slăbiciune a pieței unice sau existența unor obstacole în calea concurenței loiale;

55.  solicită Comisiei să realizeze un studiu preliminar cu privire la concentrarea titlurilor de proprietate asupra mass-mediei în Europa, inclusiv în contextul în care unele corporații multinaționale cumpără entități de mass-media europene;

56.  reiterează faptul că impozitarea este uneori utilizată pentru a acorda ajutoare de stat indirecte, creându-se astfel condiții de concurență inegale pe piața internă; invită Comisia să își actualizeze orientările existente privind noțiunea de „ajutor de stat”, pentru a garanta că statele membre nu oferă ajutoare de stat sub forma unui avantaj fiscal; constată cu regret recurgerea abuzivă la soluțiile fiscale anticipate și salută hotărârea recentă a Tribunalului prin care acesta a confirmat că examinarea unei soluții fiscale anticipate de către Comisie în contextul ajutoarelor de stat nu constituie o măsură de armonizare fiscală; observă că deciziile Comisiei sunt deseori contestate în instanță, ceea ce înseamnă că acestea trebuie pregătite mai riguros; insistă să i se acorde Comisiei acces la informațiile care circulă între autoritățile fiscale ale statelor membre, pentru a putea depista mai bine încălcări ale normelor din domeniul concurenței; solicită să fie adoptată propunerea privind baza impozabilă consolidată comună la impozitul pe profit (CCCTB) și rapoartele publice pentru fiecare țară în parte;

57.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a aplica amenzi țărilor care încalcă normele UE privind ajutoarele de stat;

58.  invită Comisia să examineze rapid discrepanțele dintre normele privind ajutoarele de stat în domeniul lichidării și regimul de rezoluție stabilit prin Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare(11) și să-și revizuiască în consecință Comunicarea din 30 iulie 2013 privind sectorul bancar(12), inclusiv în lumina cazurilor recente, ținând seama de faptul că trebuie protejați contribuabilii;

59.  invită Comisia să examineze cu atenție unele cazuri din sectorul bancar din anumite state membre, care ar putea să fie pertinente pentru politica din domeniul concurenței, unde consumatorii se confruntă cu rate ridicate ale dobânzii(13) și cu lipsa transparenței în ceea ce privește împrumuturile, situație ce ar putea să se datoreze concentrației titlurilor de proprietate în sectorul bancar, ceea ce ar putea duce la practici înșelătoare de vânzare a creditelor ipotecare;

60.  invită Comisia să reevalueze anual dacă sunt îndeplinite în continuare cerințele de aplicare a articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE în sectorul financiar;

61.  invită, de asemenea, Comisia să desfășoare anchete aprofundate pentru a propune noi măsuri de remediere a cvasi-monopolului celor patru mari societăți de contabilitate care efectuează auditul celor mai mari societăți cotate la bursă, cum ar fi separarea serviciilor de audit de serviciile de consultanță și instituirea unui „audit comun” obligatoriu, pentru a le permite societăților care nu fac parte din cele patru mari societăți de contabilitate să își dezvolte capacitatea necesară pentru evaluarea celor mai mari societăți;

62.  invită Comisia să garanteze o concurență loială și o mai mare transparență a practicilor comerciale ale entităților comerciale fizice, inclusiv ale supermarketurilor și hipermarketurilor, pentru a garanta că producătorii din UE beneficiază de condiții și de prețuri corecte pentru producția lor; invită Comisia să își continue analiza aprofundată privind amploarea și efectul alianțelor de cumpărare, în ceea ce privește atât strategiile de stabilire a prețurilor, cât și alte strategii, asupra funcționării economice a lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, ținând seama, în special, de efectele asupra micilor furnizori și agricultori; regretă faptul că vânzarea în pierdere nu a fost inclusă în lista practicilor interzise în UE; subliniază că strategia „de la fermă la consumator” și legislația UE în materie de concurență trebuie să recunoască contribuția importantă a producătorilor primari la furnizarea de alimente de înaltă calitate și la asigurarea unor bunuri publice pentru societate;

63.  solicită ca normele în materie de concurență să fie aplicate în mod mai clar, mai flexibil și mai previzibil producătorilor și organizațiilor de producători, pentru a îmbunătăți securitatea juridică; invită, așadar, Comisia să evalueze punerea în aplicare și să precizeze dispozițiile Regulamentului privind instituirea unei organizări comune a piețelor(14), în special în ceea ce privește excepțiile de la normele de concurență incluse în anumite acorduri și acordate pentru anumite practici ale agricultorilor organizați în asociații; încurajează înființarea de noi organizații ale producătorilor pentru a le permite agricultorilor să-și consolideze poziția, astfel încât să poată negocia efectiv prețurile și să poată face față dezechilibrelor de putere din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare;

64.  invită Comisia să scutească de la normele privind ajutoarele de stat dispozițiile fiscale adoptate în mod specific de statele membre pentru a încuraja agricultorii să creeze fonduri voluntare preventive de economii, pentru a face față mai bine crizelor tot mai intense de natură climatică, sanitară și economică; salută finalizarea revizuirii Regulamentului de minimis(15), care îi va ajuta pe agricultori să facă față dificultăților climatice fără a denatura piața; atrage atenția asupra necesității de a adopta orientări clare pentru sectorul agricol, având în vedere cerințele de mediu și de sustenabilitate; salută verificarea în curs a adecvării pachetului din 2012 privind modernizarea ajutoarelor de stat și revizuirea în curs a Regulamentului de exceptare pe categorii pentru agricultură(16);

65.  solicită Comisiei să evalueze punerea în aplicare a articolului 209 din Regulamentul privind instituirea unei organizări comune a piețelor și să clarifice domeniul de aplicare al acestuia, în special în ceea ce privește exceptările de la normele în materie de concurență prevăzute pentru anumite acorduri și practici ale agricultorilor organizați în asociații, pentru a le asigura celor vizați o mai mare claritate și securitate juridică în momentul punerii în aplicare a acestui articol și pentru a-i oferi Comisiei o mai mare flexibilitate în punerea sa în aplicare;

66.  recunoaște rolul de platformă pentru dialog, cercetare și dezvoltare, pentru cele mai bune practici și pentru transparența pieței care îi revine organizațiilor interprofesionale în cadrul lanțului;

67.  solicită consolidarea rolului organizațiilor interprofesionale în vederea promovării unor relații mai echilibrate în cadrul lanțului alimentar și sprijină extinderea clauzei de repartizare a valorii la toți operatorii, nu doar la primul cumpărător, în conformitate cu proiectul de raport adoptat în aprilie 2019 de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului cu privire la noua organizare comună a piețelor produselor agricole, ca parte a următoarei reforme a politicii agricole comune (PAC);

68.  solicită acordarea în mod automat a unei scutiri exprese de la aplicarea articolului 101 din TFUE în temeiul articolului 210 din Regulamentul privind instituirea unei organizări comune a piețelor, sub rezerva principiilor necesității și proporționalității, pentru a le permite organizațiilor interprofesionale agricole să își îndeplinească sarcinile care le-au fost atribuite prin Regulamentul privind instituirea unei organizări comune a piețelor, în scopul atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

69.  solicită Comisiei să asigure activarea rapidă a dispozițiilor articolului 222 din Regulamentul privind instituirea unei organizări comune a piețelor, pentru a combate distorsiunile grave ale pieței;

70.  salută succesul măsurilor de gestionare a ofertei introduse pentru brânzeturile și jambonul de calitate la cererea organizațiilor de producători, a organizațiilor interprofesionale și a grupurilor de operatori; solicită ca dispozițiile Regulamentului privind instituirea unei organizări comune a piețelor, care autorizează introducerea de norme privind controlul ofertei, să fie extinse asupra tuturor produselor care beneficiază de o denumire de origine protejată (DOP) sau de o indicație geografică protejată (IGP), pentru a asigura un echilibru mai just între cerere și ofertă;

71.  solicită Comisiei să inițieze un dialog cu toate părțile interesate vizate cu privire la funcționarea lanțului de aprovizionare cu produse agricole și alimentare și să adapteze politica UE din domeniul concurenței în funcție de cele mai recente evoluții din mediul comercial;

72.  salută adoptarea Directivei (UE) 2019/633 din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale în relațiile dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar(17), care reprezintă un prim pas important în asigurarea echității dintre operatori și în eliminarea dezechilibrului în materie de putere de negociere din cadrul lanțului alimentar; îndeamnă statele membre să transpună fără întârziere această directivă și invită Comisia să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate în transpunere și să promoveze schimbul de bune practici între statele membre; încurajează statele membre să interzică și alte practici neloiale și să stabilească standarde mai stricte;

73.  reamintește că a avut loc o restructurare orizontală și verticală semnificativă, care a condus la consolidarea în continuare a sectoarelor, deja concentrate, ale semințelor, produselor agrochimice, îngrășămintelor, geneticii animalelor și mașinilor agricole, precum și a sectorului prelucrării și al vânzării cu amănuntul; invită Comisia ca, atunci când evaluează fuziunile din aceste sectoare, să ia în considerare și alte efecte decât prețurile de consum; subliniază că interesele agricultorilor din UE, precum și cele ale cetățenilor și exigențele de mediu trebuie protejate printr-o evaluare cuprinzătoare a impactului pe care îl au la nivel de gospodărie agricolă fuziunile și achizițiile dintre furnizorii de materii prime agricole, inclusiv dintre fabricanții de produse fitosanitare;

74.  consideră că este esențial ca Comisia să continue să monitorizeze detaliat piața pesticidelor, semințelor și caracterelor agronomice din UE și să monitorizeze impactul digitalizării asupra sectorului agricol;

75.  îndeamnă Comisia să creeze o platformă permanentă de informare la nivelul UE privind instrumentele de gestionare a riscurilor, pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față incertitudinii legate de climă, de volatilitatea piețelor și de alte riscuri, prin intermediul căreia părțile interesate să poată face schimb de bune practici, așa cum s-a stabilit în comunicarea Comisiei din noiembrie 2017 privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii;

76.  subliniază că diferențele mari în ceea ce privește plățile directe afectează inițiativele agricultorilor care aplică tehnici sustenabile în domeniul climei și mediului și denaturează concurența în UE; reamintește angajamentul luat de Consiliul European din 7-8 februarie 2013 de a armoniza plățile la nivelul UE până în 2013;

77.  atrage atenția asupra numărului tot mai mare de proteste ale fermierilor și observă că una dintre preocupările acestora este impactul cumulat al acordurilor de liber schimb (ALS) asupra sectorului agroalimentar din UE; se întreabă dacă ALS creează pentru producătorii agroalimentari din UE un dezavantaj concurențial, având în vedere standardele diferite din țările terțe privind aspectele sociale, ale muncii, ale mediului și ale bunăstării animalelor; invită, prin urmare, Comisia să prezinte cât mai curând posibil cel mai recent raport privind impactul cumulat al acordurilor comerciale în curs de negociere și al celor viitoare și solicită aplicarea principiilor reciprocității și conformității produselor agricole și protejarea sectoarelor vulnerabile în cadrul viitoarelor negocieri comerciale și al celor în desfășurare, garantând efectuarea tuturor inspecțiilor necesare;

78.  salută propunerea de regulament privind Programul pentru piața unică și, mai precis, măsurile pentru lanțul alimentar sprijinite în cadrul programului propus, cum ar fi cele veterinare și fitosanitare în cazul situațiilor de criză în materie de sănătate a animalelor și plantelor; îndeamnă Consiliul și Parlamentul să finalizeze rapid negocierile și să adopte regulamentul;

79.  subliniază importanța încheierii în timp util a negocierilor cu privire la cele două propuneri de regulamente privind tranziția prezentate de Comisie, pentru a evita întârzierile și complicațiile care ar putea conduce la destabilizarea pieței;

80.  consideră că este esențial să fie menținute în cadrul DG AGRI toate competențele legate de aplicarea articolelor 209 și 210 din Regulamentul privind instituirea unei organizări comune a piețelor și de ajutoarele de stat utilizate pentru a promova dezvoltarea sectoarelor agricol și forestier și a zonelor rurale, asigurând astfel competențele necesare pentru a gestiona activitatea și coordonarea în acest domeniu, ceea ce este necesar, dat fiind caracterul special al acestor sectoare, și corespunde în totalitate obiectivelor și sprijinului acordat în cadrul PAC;

81.  invită Comisia ca, atunci când aplică normele privind ajutoarele de stat, să acorde în continuare o atenție deosebită prestării de servicii de interes economic general (SIEG), în special în contextul ajutoarelor de stat acordate regiunilor din Uniune care sunt izolate, îndepărtate, periferice sau insulare; constată anumite dificultăți în aplicarea normelor Pachetului Almunia pentru anumite servicii de interes economic general, precum serviciile poștale, ale căror obiective de serviciu public pot fi stabilite și organizate la nivel național, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene;

82.  reamintește necesitatea unei foi de parcurs pentru o mai bună direcționare a ajutoarelor de stat, în special pentru prestarea de servicii de interes economic general, inclusiv în domeniile energiei, transporturilor și telecomunicațiilor;

83.  își reiterează apelul ca regiunile carbonifere să fie identificate ca zone asistate, astfel încât normele UE privind ajutoarele să poată fi adaptate pentru a permite adoptarea de măsuri care să vizeze schimbările structurale necesare, în așteptarea unor angajamente clare din partea companiilor care operează în aceste regiuni de a lua măsuri concrete în direcția neutralității carbonului și atingerii obiectivelor climatice ale UE; reamintește că activitățile care în mod normal fac parte din responsabilitatea socială a întreprinderilor nu ar trebui să facă obiectul unui tratament preferențial în materie de ajutoare de stat;

84.  salută faptul că Comisia a inclus în revizuirea specifică a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA)(18) extinderea acestui regim la proiectele de cooperare teritorială europeană (denumite și Interreg);

85.  este preocupat de tratamentul asimetric al operațiunilor finanțate de UE, în funcție de modul în care sunt susținute de UE: prin resurse ale politicii de coeziune ori prin alte programe sau fonduri ale UE, precum Orizont 2020/Orizont Europa sau FEIS 2.0/ InvestEU, astfel cum a propus Comisia în revizuirea RGECA; consideră că trebuie menținute condiții de concurență echitabile pentru proiectele de natură asemănătoare, dar cu surse de finanțare diferite, deoarece acest lucru ar privilegia anumite regimuri de finanțare și ar elimina altele;

Luarea în considerare într-o mai mare măsură a cetățenilor prin intermediul Parlamentului

86.  solicită, fără a aduce modificări tratatului, să se utilizeze în mod sistematic procedura legislativă ordinară în cazul politicii din domeniul concurenței, urmând modelul procedurii din Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust(19) și din Directiva „REC+”;

87.  invită Comisia să informeze în mod periodic Parlamentul cu privire la punerea în aplicare și monitorizarea acordurilor de cooperare în domeniul concurenței și cu privire la controlul investițiilor străine directe; invită Comisia să mențină standarde ridicate privind transparența;

88.  subliniază că dorește să aibă un rol mai important în procesul de stabilire și dezvoltare a cadrului general pentru politica din domeniul concurenței; observă că Parlamentul ar trebui să fie implicat într-o mai mare măsură în calitate de observator în activitățile grupurilor de lucru și ale grupurilor de experți, cum ar fi Rețeaua Internațională pentru Concurență, pentru a cunoaște mai bine acest domeniu și a fi la curent cu actualitățile respective și, deci, pentru a fi mai bine pregătit în calitate de colegiuitor; invită Comisia să implice Parlamentul mai ales atunci când elaborează instrumente legislative fără caracter obligatoriu, cum ar fi note și orientări;

89.  invită Comisia să organizeze forumuri multisectoriale și interinstituționale la care să participe reprezentanți din domeniu, autoritățile naționale de reglementare, inclusiv autoritățile pentru protecția datelor, grupurile de consumatori, precum și alte părți interesate vizate, pentru a elimina compartimentarea politicii din domeniul concurenței;

90.  subliniază că formularul actual de reclamație pentru cazurile privind ajutoarele de stat necesită multe detalii specifice cu privire la momentul în care a fost acordat ajutorul de stat, lucru pe care nu îl pot cunoaște cetățenii de rând; invită, prin urmare, Comisia să simplifice formularul de reclamație, pentru a le oferi cetățenilor de rând posibilitatea de a trimite reclamații;

91.  regretă lipsa de informații în timpul anchetării de către Comisie a cazurilor semnalate de plângerile depuse; invită Comisia să ofere reclamantului o confirmare de primire, precum și o înștiințare în momentul lansării anchetei, în care să includă o estimare a duratei acesteia;

92.  reamintește importanța coordonării cu autoritățile naționale din domeniul concurenței și invită Comisia să îi prezinte Parlamentului European o evaluare a punerii în aplicare a Directivei „REC+”; reamintește faptul că, în anexa la Directiva „REC+”, Comisia a menționat că „măsurile provizorii” constituie „un instrument esențial prin care autoritățile din domeniul concurenței să se asigure că nu este afectată concurența în timpul unei investigații aflate în desfășurare”; reamintește că, în termen de doi ani de la data transpunerii directivei, ar trebui analizat faptul dacă există modalități de a simplifica adoptarea măsurilor provizorii în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței, pentru a le permite autorităților din domeniul concurenței să reacționeze mai eficient la evoluțiile rapide de pe piețe;

93.  subliniază faptul că independența politică a autorităților din domeniul concurenței este extrem de importantă pentru a asigura imparțialitatea și credibilitatea politicii din acest domeniu; recunoaște faptul că, pentru a evita denaturarea concurenței, se impune asigurarea controlului public al activității grupurilor de interese din toate instituțiile UE; prin urmare, își repetă apelul pentru îmbunătățirea registrului de transparență; insistă asupra unei periodicități mai stricte a schimburilor cu Comisia, în conformitate cu acordul interinstituțional încheiat cu Parlamentul; invită vicepreședintele executiv responsabil de concurență să mențină contacte strânse cu Comisia ECON și cu grupul de lucru pentru concurență, care reprezintă un for corespunzător pentru un dialog mai activ;

94.  reamintește angajamentul asumat de vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă pentru Europa în era digitală, în cursul audierii sale de confirmare din 8 octombrie 2019, ca portofoliul privind politica digitală să rămână strict separat de portofoliul privind concurența;

Reacțiile politice la COVID-19 în domeniul concurenței

95.  salută reacția rapidă a Comisiei și adoptarea de către aceasta a unui instrument de sprijin sub forma Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat și a celor două modificări la acesta, precum și condițiile pe care le-a oferit pentru a ajuta întreprinderile afectate de criză; sprijină Comisia și statele membre în aplicarea deplină a flexibilității oferite de Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat în perioada crizei de COVID-19;

96.  sprijină aplicarea Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat atât timp cât este necesar în perioada de redresare; invită Comisia să evalueze în timp util dacă acest cadru temporar trebuie prelungit dincolo de anul 2020;

97.  salută condițiile stabilite de cea de a doua modificare a cadrului temporar, referitoare la recapitalizarea ajutoarelor acordate întreprinderilor, în special în ceea ce privește interzicerea plății dividendelor, a răscumpărării acțiunilor și a plății primelor, pentru bănci și alte tipuri de întreprinderi, precum și măsurile de protecție împotriva acțiunilor agresive ale întreprinderilor care au beneficiat de ajutoare de stat față de alte întreprinderi din UE;

98.  salută faptul că ajutoarele de stat acordate băncilor prin Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat asigură finanțarea economiei și contribuie la asigurarea stabilității financiare, funcționând totodată în limitele unui cadru legislativ strict, asigurat de Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și de normele privind rezoluția;

99.  atrage atenția asupra riscului de a crea denaturări ale pieței și ale echității condițiilor de concurență din cauza diferențelor mari între nivelul ajutoarelor de stat acordate de diferite state membre; constată că Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate, care face parte din Planul UE de redresare de nouă generație, este menit să trateze riscurile pe care le prezintă aceste diferențe pentru integritatea pieței unice;

100.  salută mijloacele financiare extraordinare și ajutoarele de stat puse la dispoziție pentru a sprijini întreprinderile și lucrătorii în efortul acestora de a reduce efectele economice ale pandemiei; invită Comisia să stabilească standarde comune minime, pentru a introduce cerința față de întreprinderile beneficiare de asistență financiară de a respecta criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (MSG) și transparența fiscală, pentru a se evita astfel existența unor criterii naționale diferite, care ar putea da naștere unor noi divergențe, și pentru a se demonstra cum se utilizează sprijinul public pentru alinierea activităților la obiectivele climatice și de mediu ale UE și la Acordul de la Paris; reamintește că sprijinul trebuie acordat numai pentru pierderile suportate ca urmare a pandemiei de COVID-19; subliniază că ajutoarele de stat trebuie acordate numai întreprinderilor care se confruntă cu efectele directe ale COVID-19, dar nu întreprinderilor care se aflau deja într-o situație financiară dificilă înainte de criză; insistă ca întreprinderile înregistrate în paradisuri fiscale să nu aibă dreptul de a primi ajutoare de stat sau sprijin financiar dacă nu se angajează să-și modifice practicile;

101.  salută comunicarea Comisiei privind cadrul temporar pentru evaluarea aspectelor antitrust legate de cooperarea dintre întreprinderi ca răspuns la actuala pandemie de COVID-19; evidențiază că Comisia a emis prima dată, din 2003, o scrisoare de conformitate; subliniază că această criză a scos în evidență nevoia de a întreprinde rapid măsuri eficace într-un context care se schimbă rapid și evidențiază avantajele participării la măsurile antitrust și ale unei securități juridice pentru întreprinderile care cooperează între ele în principalele sectoare strategice;

102.  evidențiază, în legătură cu efectele pandemiei, nevoia de a întări reziliența economică a principalelor sectoare europene, accelerând redresarea noastră economică prin cercetare și inovare; invită Comisia să adopte o abordare mai dinamică atunci când revizuiește Comunicarea din 1997 privind definiția pieței, conferind criteriului de inovare un rol central în analiza pieței efectuată în contextul controlului fuziunilor în UE; invită Comisia să examineze, în cadrul analizei sale a adecvării, posibilitatea de a se adopta o abordare mai favorabilă față de cooperare și față de acordurile în materie de cercetare și dezvoltare;

103.  subliniază că pandemia a crescut vulnerabilitatea întreprinderilor în fața inițiativelor străine de a le achiziționa; observă că criza de COVID-19 a revelat existența unor deficiențe în lanțurile de aprovizionare ale UE și lipsa unei suveranități strategice a UE în domenii precum produsele medicale și alimentare, precum și nevoia de a proteja întreprinderile și activele UE de importanță critică de achiziția ostilă de către marii actori care domină piața;

104.  subliniază că se impune ca o prioritate majoră intensificarea eforturilor UE pentru a contracara ferm concurența neloială și comportamentul ostil al unor entități deținute de state terțe sau al unor companii care au legături cu guverne terțe față de companii europene vulnerabile, având dificultăți în a supraviețui încetinirii creșterii economice cauzate de pandemia de COVID-19, deoarece comportamentele de acest tip vizează preluarea controlului asupra unor tehnologii europene, infrastructuri și expertize europene esențiale; invită, prin urmare, Comisia să propună imediat o interzicere temporară a preluărilor companiilor europene de către entități deținute de state terțe sau de companii care au legături cu guverne terțe;

105.  salută inițiativa platformelor de socializare de a combate informațiile false și de a difuza informații oficiale din partea OMS privind COVID-19 pe platformele respective; atrage însă atenția asupra faptului că aceste platforme aveau deja o putere considerabilă pe piață înainte de criză; sprijină apelul Comisiei de a se efectua un studiu privind platformele care au efecte de rețea semnificative și care au rol de gardieni ai informațiilor, studiu care urmează să fie efectuat pentru apropiata propunere privind cadrul de reglementare ex-ante, cu condiția să nu dea naștere unor noi întârzieri; invită Comisia să interzică platformelor afișarea materialelor publicitare cu o țintă foarte specifică și să majoreze gradul de transparență pentru utilizatori; sprijină cooperarea pentru elaborarea aplicațiilor de urmărire a contactelor, prevăzute de marii actori din afara UE de pe piața sistemelor de operare pentru telefoanele inteligente; invită Comisia să garanteze că colectarea datelor nu va consolida și mai mult puterea de piață a unui număr restrâns de actori dominanți;

106.  subliniază că criza de COVID-19 prezintă un risc existențial pentru un număr neobișnuit de mare de întreprinderi din întreaga UE și a provocat o creștere enormă a șomajului; invită Comisia să aprecieze dacă argumentul bazat pe noțiunea de „întreprindere pe cale de faliment”, utilizat în prezent, este potrivit în contextul crizei actuale; este ferm convins că politica din domeniul concurenței și politica industrială pot contribui împreună la realizarea unei suveranități durabile a UE; salută strategia Comisiei pentru politica industrială;

107.  ia act de eficiența și eficacitatea efortului depus de Comisie în timpul crizei de COVID-19; subliniază că o parte considerabilă a resurselor umane a trebuit realocată pentru monitorizarea ajutoarelor de stat, având în vedere împrejurările excepționale; solicită informații suplimentare privind situația actuală privind resursele de personal ale Direcției Generale Concurență și evoluția acestora în cursul mandatului actual;

108.  îndeamnă Comisia să informeze mai exact Parlamentul cu privire la lucrările în curs, în special privind revizuirea definiției de „piață relevantă” și revizuirea orientărilor pentru ajutoarele de stat; invită Comisia să prezinte Parlamentului o evaluare detaliată în care să se demonstreze repartizarea în funcție de stat membru, sector și tip de ajutor autorizat (subvenții, garanții etc.) a cuantumului global al ajutoarelor de stat autorizate de Cadrul temporar privind ajutoarele de stat, precum și eventualele condiții suplimentare aplicate de statele membre; consideră că o evaluare cuprinzătoare și detaliată le va oferi deputaților în Parlamentul European o privire generală asupra măsurilor economice întreprinse la nivel național, precum și detalii concrete privind tipul ajutoarelor, tipul beneficiarilor și, eventual, metodele de aprobare; subliniază că informațiile comparative privind ajutoarele de stat, care cuprind mai multe tabele și grafice privind ajutoarele de stat și efectul lor asupra pieței interne, trebuie actualizate în timp util;

109.  invită Comisia să prezinte, după criză, Parlamentului și Consiliului o comunicare privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra concurenței de pe piață și asupra aplicării legislației din domeniul concurenței, asupra integrității pieței unice și asupra viitorului politicii din domeniul concurenței;

110.  invită Comisia să oblige băncile care beneficiază de ajutoare de stat să-și păstreze în totalitate serviciile bancare cu amănuntul/de consum și să vegheze ca băncile să nu utilizeze criza de COVID-19 ca pretext pentru a reduce definitiv acest tip de servicii;

o
o   o

111.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale și autorităților naționale din domeniul concurenței.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0062. (2) JO C 247, 23.7.2019, p. 1. (3) JO L 11, 14.1.2019, p. 3. (4) JO L 186, 11.7.2019, p. 57. (5) JO C 372, 9.12.1997, p. 5. (6) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/International_trade_in_goods_by_enterprise_size (7) JO L 24, 29.1.2004, p. 1. (8) JO C 289, 9.8.2016, p. 65. (9) JO C 267, 22.10.2008, p. 1. (10) (11) JO L 173, 12.6.2014, p. 190. (12) JO C 216, 30.7.2013, p. 1. (13) https://data.worldbank.org/indicator/FR.INR.LNDP?locations=RO&most_recent_value_desc=false (14) JO L 347, 20.12.2013, p. 671. (15) JO L 352, 24.12.2013, p. 1. (16) JO C 213, 8.9.2009, p. 9. (17) JO L 111, 25.4.2019, p. 59. (18) JO L 187, 26.6.2014, p. 1. (19) JO L 349, 5.12.2014, p. 1.