Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2213(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0110/2020

Texte depuse :

A9-0110/2020

Dezbateri :

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0166

Texte adoptate
PDF 188kWORD 60k
Vineri, 19 iunie 2020 - Bruxelles Ediţie definitivă
Orientări pentru bugetul 2021 - secțiunea III
P9_TA(2020)0166A9-0110/2020

Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, secțiunea III – Comisia (2019/2213(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 8 octombrie 2018 privind încălzirea globală cu 1,5 C(1),

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2020(6) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

–  având în vedere Raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea unui acord(7) și Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 mai 2020 privind o plasă de siguranță pentru protejarea beneficiarilor programelor Uniunii: stabilirea unui plan de urgență pentru CFM(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică(12),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și rezoluția sa pe această temă din 19 ianuarie 2017(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european(14),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 18 februarie 2020 privind orientările bugetare pentru 2021 (06092/2020),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU,

–  având în vedere articolul 93 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisorile Comisiei pentru dezvoltare; Comisiei pentru control bugetar; Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Comisiei pentru industrie, cercetare și energie; Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor; Comisiei pentru transport și turism; Comisiei pentru dezvoltare regională; Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală; Comisiei pentru cultură și educație; Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne; Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0110/2020),

A.  întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o criză neprevăzută și fără precedent la nivel sanitar, economic, social și al mediului, cauzată de pandemia de COVID-19;

B.  întrucât aceste circumstanțe excepționale nu pot fi gestionate cu un buget conceput pentru scenariul de statu-quo;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale de politică, iar bugetul este finanțat în întregime din resurse proprii;

D.  întrucât, în temeiul articolului 312 din TFUE, cadrul financiar multianual (CFM) este adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European cu majoritatea membrilor care îl compun;

E.  întrucât actualul CFM se încheie la sfârșitul anului 2020 și întrucât 2021 ar trebui să fie primul an de punere în aplicare a următorului CFM într-o formă revizuită și reformulată;

F.  întrucât Parlamentul a fost pregătit să negocieze CFM începând cu noiembrie 2018, dar, până în prezent, Consiliul nu a purtat discuții semnificative cu Parlamentul dincolo de unele contacte minime cu ocazia Consiliului Afaceri Generale; întrucât termenul pentru încheierea unui acord în cadrul Consiliului European a fost prelungit în mod repetat;

G.  întrucât, la 27 mai 2020, Comisia a prezentat o propunere actualizată pentru următorul CFM;

H.  întrucât, în cel mai recent raport, oamenii de știință din cadrul IPCC fac apel la acțiuni radicale pentru a recupera decalajul față de tranziția ecologică, având în vedere avertismentul lor că concentrația de CO2 a crescut de trei ori mai repede în perioada 2018-2019 decât în anii 1960, subliniind faptul că nu au mai rămas decât câțiva ani pentru a preveni schimbările climatice și scăparea ireversibilă de sub control a impactului acestora asupra mediului;

I.  întrucât, în contextul epidemiei de COVID-19, victimele violenței pe criterii de gen pot fi expuse la abuzuri pe perioade lungi de timp și pot fi excluse de la sprijinul social și instituțional, astfel cum o demonstrează datele din mai multe țări ale UE, și întrucât femeile sunt reprezentate în mod disproporționat în profesii în care riscul de infectare este ridicat,

Gestionarea crizei COVID-19: un buget care să protejeze și să inoveze…

1.  insistă asupra faptului că bugetul UE este vital pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea, care au devenit și mai vizibile și acute ca urmare a crizei COVID-19, și că trebuie să reflecte nivelul de ambiție al statelor membre și al instituțiilor; subliniază, prin urmare, că obiectivul principal al bugetului pentru 2021 ar trebui să fie acela de a atenua efectele epidemiei de COVID-19 și de a sprijini redresarea, bazată pe Pactul verde european și pe transformarea digitală;

2.  subliniază că Uniunea și toate statele sale membre trebuie să își demonstreze solidaritatea deplină cu cei care au cea mai mare nevoie, să acționeze împreună ca o comunitate și să se asigure că nicio țară nu este lăsată să lupte singură împotriva acestei pandemii și a consecințelor acesteia, inclusiv prin intermediul unui buget pe 2021, proporțional cu această provocare istorică;

3.  subliniază, în acest context, că bugetul pe 2021 ar trebui să fie primul dintr-un CFM pe perioada 2021-2027 actualizat, reorientat și foarte ambițios;

4.  în conformitate cu rezoluția sa din 13 mai 2020, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune un plan de urgență pentru CFM până la 15 iunie 2020, pe baza extinderii automate a plafoanelor din 2020, pentru a proteja beneficiarii programelor UE și a asigura continuitatea finanțării; subliniază că acest plan de urgență pentru CFM ar trebui să permită prelungirea programelor existente ale UE și reorientarea acestora către gestionarea consecințelor crizei, precum și instituirea celor mai urgente noi instrumente și inițiative; subliniază necesitatea de a evita orice risc de discontinuitate sau o extindere dezordonată a actualului CFM și a programelor în 2021, precum și de a garanta că Uniunea va fi în măsură să își desfășoare operațiunile și să furnizeze un răspuns ambițios la situații de criză și o strategie de redresare;

5.  subliniază că niciun stat membru nu va fi în măsură să finanțeze singur un plan de redresare masivă, atât timp cât este necesar, pentru a face față crizei COVID-19 și că, dacă ar fi finanțate exclusiv prin datorii, planurile naționale de redresare ar fi foarte limitate ca valoare și durată; insistă asupra faptului că planul de redresare trebuie să cuprindă o componentă investițională masivă finanțată din bugetul Uniunii începând cu 2021 și solicită, prin urmare, ca bugetul pentru 2021 să reprezinte o parte importantă a acestui plan de redresare;

6.  consideră că planul de redresare trebuie să se bazeze pe Pactul verde european și pe transformarea digitală a societăților noastre, în scopul de a reface economia, de a asigura reziliența și incluziunea, respectând, în același timp, limitele planetei, de a proteja bunăstarea și sănătatea oamenilor împotriva riscurilor suplimentare și al efectelor asupra mediului, de a crea locuri de muncă de înaltă calitate și de a asigura coeziunea și convergența la nivel social, economic și teritorial, în special prin investiții în IMM-uri și în sectoarele cele mai afectate de criză, cum ar fi turismul, precum și în dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice durabile și a sectoarelor strategice, cum ar fi sectorul sănătății, care gestionează criza din linia întâi; invită Comisia să prezinte un proiect de buget pe 2021 în concordanță cu aceste priorități;

7.  consideră că partea de venituri a bugetului UE trebuie văzută ca un instrument de realizare a politicilor UE; subliniază că, pentru a acoperi cheltuielile suplimentare generate de criză și pentru a atenua predominanța contribuțiilor bazate pe VNB în bugetul UE, noi resurse proprii suplimentare care se varsă direct în bugetul UE, ca venituri generale, vor trebui să joace un rol esențial începând din 2021; consideră că absența unor resurse proprii proaspete și noi va avea consecințe politice negative asupra bugetului Uniunii pe anul 2021 și va periclita noua agendă politică a Comisiei; consideră, în acest context, că propunerile Comisiei privind resursele proprii din mai 2018 reprezintă un bun punct de plecare care trebuie aprofundat, în mare măsură, în contextul actualelor provocări și crize; reamintește, astfel cum a precizat în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 și în rezoluția sa din 10 octombrie 2019, că Parlamentul European nu va fi de acord cu CFM 2021-2027 fără a se ajunge la un acord privind reforma sistemului resurselor proprii ale UE, inclusiv în ceea ce privește introducerea unei palete de noi resurse proprii;

8.  este convins că actuala criză nu ar trebui să submineze ambiția de realizare a obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, ceea ce impune o reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu nivelurile din 1990, până în 2030; reamintește că Raportul pe 2019 privind decalajele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) solicită o reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 7,6 % în fiecare an, pentru a limita creșterea temperaturii la sub 1,5°C, ceea ce înseamnă o reducere cu aproximativ 6,8 % în fiecare an la nivelul UE; subliniază că aceasta reprezintă o provocare enormă, în special în ceea ce privește tranziția echitabilă din punct de vedere social, atât de necesară, care ar trebui să țină seama de diferitele puncte de plecare ale regiunilor UE și ale statelor membre și să fie însoțită de crearea de locuri de muncă la scară largă; insistă asupra faptului că, pentru a garanta reușita acestei provocări fără precedent în doar zece ani, sunt necesare măsuri urgente, susținute de un buget solid la nivelul UE, începând cu 2021;

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la alte consecințe economice, sociale și politice ale crizei dacă UE nu este dotată rapid cu noi instrumente eficiente de protecție a coeziunii sociale, de păstrare a locurilor de muncă și de prevenire a concedierilor în masă; salută, în acest context, propunerea privind un program de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și angajamentul Președintei Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind un sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj, în vederea punerii sale în aplicare cât mai curând posibil;

... pentru a oferi soluții la provocările sociale, de mediu, economice și financiare exacerbate

10.  salută propunerile Comisiei privind Pactul verde european și Planul de investiții pentru o Europă durabilă;

11.  constată, cu toate acestea, că, pentru a atinge obiectivul de reducere cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și pentru a crește în viitor acest nivel de ambiție, Comisia a estimat că va fi necesar să se acopere un deficit de finanțare de cel puțin 260 de miliarde EUR în fiecare an, inclusiv costuri adiționale pentru protecția mediului, gestionarea resurselor și măsuri de adaptare socială; consideră că, pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE și a amprentei de carbon globale a UE, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și legislația UE privind clima ar trebui să contribuie pe deplin la un salt cantitativ în eforturile politice și financiare; consideră că o tranziție echitabilă, ca parte inerentă a răspunsului la criză, necesită o finanțare justă și adecvată;

12.  reafirmă faptul că mandatul Parlamentului pentru CFM a fost stabilit în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind plafoanele, alocările pentru programe, resursele proprii și dispozițiile în materie de flexibilitate, revizuirea la jumătatea perioadei și principiile orizontale, cum ar fi integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), a obiectivelor climatice și a egalității de gen; ia act de faptul că negocierile privind CFM vor determina în mare parte nivelul de finanțare al programelor UE pentru următoarea perioadă și își reafirmă poziția conform căreia creditele de angajament pentru perioada 2021-2027 ar trebui stabilite la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, ceea ce reprezintă 1,3 % din venitul național brut (VNB) al UE-27; pe baza acestei poziții, este hotărât să apere un buget pe 2021 de 192,1 miliarde EUR la prețuri curente în credite de angajament; subliniază că sunt necesare credite substanțiale, în plus față de cele din această poziție, pentru a răspunde crizei actuale;

13.  reamintește poziția sa, potrivit căreia obiectivele CFM 2021-2027 privind integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate trebuie să depășească ponderea cheltuielilor specifice, astfel cum sunt prevăzute în raportul său intermediar; prin urmare, urmărește să atingă un nivel al cheltuielilor pentru biodiversitate de 10 % și un nivel al cheltuielilor pentru integrarea aspectelor legate de climă de 30 % pentru 2021; își reiterează apelul adresat Comisiei de a stabili criterii de eligibilitate clare pentru o metodologie nouă, riguroasă și cuprinzătoare, sub forma unui regulament-cadru, pentru definirea și urmărirea cheltuielilor relevante privind clima și biodiversitatea, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii”, împreună cu măsurile de corecție corespunzătoare, dacă este cazul, și cu mecanismul de verificare a impactului potențial dăunător al acțiunilor UE asupra biodiversității și a climei, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și solicitarea de către aceasta a unei eliminări progresive a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili;

14.  sprijină mobilizarea fondurilor și flexibilitatea de a mobiliza fonduri pentru cercetare și dezvoltare pentru măsuri legate de COVID-19, cum ar fi dezvoltarea de vaccinuri, noi tratamente, teste de diagnosticare și sisteme medicale pentru a preveni răspândirea coronavirusului și pentru a salva vieți omenești;

15.  subliniază ferm faptul că obiectivele climatice ale Uniunii și necesită soluții durabile și pe termen lung; evidențiază rolul fundamental al cercetării și dezvoltării pentru a găsi soluții eficace, realiste și care pot fi puse în aplicare pentru cetățeni, întreprinderi și societate; subliniază că Orizont Europa va fi principalul program care va dezvolta noi soluții pentru climă; solicită majorarea finanțării pentru toate programele de cercetare și dezvoltare care contribuie la stabilirea poziției Uniunii de lider mondial al tehnologiilor ecologice și la consolidarea competitivității sale la nivel mondial pe scară mai largă, pentru a reduce dependența sa de tehnologiile-cheie din străinătate, pentru a deveni un lider în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), al inteligenței artificiale (IA) și al securității cibernetice, pentru a dezvolta noi tratamente pentru boli grave, cum ar fi cancerul, și pentru a crea capacități de supercalcul și de prelucrare a datelor;

16.  constată, cu mare îngrijorare, că numeroase propuneri de cercetare excelente nu pot fi puse în aplicare nu din cauza calității scăzute, ci din cauza subfinanțării semnificative a programelor relevante; subliniază că cercetarea și inovarea sunt piețe foarte competitive, cercetătorii fiind atrași de alte regiuni ale lumii din cauza indisponibilității oportunităților de finanțare în Europa; subliniază faptul că Regatul Unit nu va mai fi principalul beneficiar al multor programe de cercetare și dezvoltare ale UE, ci un concurent redutabil; invită Consiliul să țină seama de faptul că fiecare deficit de 10 miliarde EUR în cadrul programului Orizont Europa va conduce la o pierdere de 110 miliarde EUR din PIB în următorii 25 de ani; concluzionează că ambițiile bugetare scăzute pentru cercetare și dezvoltare ar fi în contradicție cu orice angajament favorabil competitivității sau cu lupta împotriva schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește eforturile rămase de a îndeplini obiectivul Strategiei Europa 2020 de 3 % din PIB;

17.  subliniază că investițiile în infrastructura de transport pot îndeplini ambele obiective de sprijinire a economiei UE în contextul actual și a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, precum și de trecere la o mobilitate durabilă, bazându-se în special pe finalizarea politicilor privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T), Shift2Rail și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE); invită Comisia să alinieze toate proiectele din cadrul MIE la obiectivele Acordului de la Paris;

18.  reiterează faptul că o industrie spațială competitivă este vitală pentru peisajul antreprenorial al Europei, asigurând locuri de muncă de calitate ridicată, activități semnificative de cercetare și dezvoltare și asigurând autonomia unei infrastructuri de sateliți europeni; evidențiază beneficiile datelor generate în spațiu drept un instrument esențial pentru monitorizarea terenurilor și a mediului;

19.  subliniază că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din statele membre și contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă, la stabilitatea economică și, din ce în ce mai mult, la eforturile în materie de asigurare a durabilității și că aceste întreprinderi sunt cel mai probabil cele mai afectate de recesiunea economică rezultată în urma epidemiei de COVID-19; subliniază că IMM-urile se confruntă cu dificultăți în a găsi oportunități de finanțare și reamintește rolul Programului UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în această privință; reamintește poziția Parlamentului de dublare a pachetului financiar al liniilor bugetare ale succesorului său în cadrul programului privind piața unică pentru următorul CFM care se așteaptă să permită o rată de succes a propunerilor de calitate ridicată de cel puțin 80 %; subliniază că sprijinul financiar pentru IMM-uri ar trebui, de asemenea, direcționat prin intermediul componentei pentru IMM-uri a InvestEU, pentru a pregăti piața produselor și a serviciilor și pentru a permite dezvoltarea lor rapidă pe piețele mondiale; reiterează necesitatea de a extinde și mai mult oportunitățile de creare și extindere a întreprinderilor nou-înființate și de a pune un accent deosebit pe transformarea digitală a IMM-urilor, sprijinită, de asemenea, de portalul privind piața unică, ca facilitator al activității guvernării electronice, în conformitate cu politici ambițioase de protecție a consumatorilor, precum și cu tranziția ecologică a acestora; salută, în plus, în acest context, diversele inițiative ale grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), și anume mobilizarea a 40 de miliarde EUR pentru IMM-urile afectate, suma de 5 miliarde EUR disponibilă pentru întreprinderile din sectorul sănătății și fondul de garantare în valoare de 25 de miliarde EUR, care urmează să fie finanțat de acționarii săi;

20.  subliniază faptul că criza actuală va afecta în mod considerabil multe regiuni și sectoare; în acest context, este convins că politica de coeziune va juca un rol-cheie și va fi, mai mult ca oricând, esențială pentru a stimula redresarea economică în toate teritoriile UE, a consolida coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și va necesita o finanțare suplimentară și o mai mare flexibilitate pentru a răspunde provocărilor complexe de mediu, sociale, economice și demografice viitoare; subliniază că, dacă adoptarea CFM 2021-2027 și temeiul juridic relevant sunt amânate, va fi indispensabilă o perioadă de tranziție între cele două perioade de programare;

21.  consideră că turismul, ca unul dintre sectoarele cele mai afectate de criză, are nevoie de o strategie cuprinzătoare, sprijinită de o alocare specifică, printr-un program separat al UE în următorul CFM; insistă asupra faptului că întreprinderilor mici și întreprinderilor familiale ar trebui să li se acorde o atenție deosebită și sprijin deosebit, în special în cazul agroturismului și al micilor furnizori din sectorul hotelier, care se vor confrunta cu mai multe dificultăți în ceea ce privește respectarea noilor standarde de siguranță, precum și regiunilor insulare și regiunilor ultraperiferice;

22.  având în vedere efectele sociale negative imediate și pe termen lung ale situației actuale, subliniază importanța punerii pe deplin în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale în bugetul UE pentru 2021 și rolul esențial al acțiunilor sociale consolidate ale UE, în special Fondul social european+, în redresarea economică, și, în special, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă, sărăcia în rândul copiilor, riscul de sărăcie și de excluziune socială, discriminarea, pentru a asigura un dialog social consolidat, pentru a face față schimbărilor demografice structurale pe termen lung și pentru a garanta accesul tuturor, în special populației îmbătrânite, la servicii esențiale și vitale, cum ar fi asistența medicală, mobilitatea, alimentația adecvată și locuințele decente;

23.  solicită ca bugetul pe 2021 să acorde o atenție deosebită nevoilor țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM), întrucât acestea pot fi deosebit de vulnerabile la impactul negativ al schimbărilor climatice; subliniază, în plus, că trebuie îmbunătățit accesul la finanțare pentru TTPM, deoarece acestea dispun de resurse administrative și de o expertiză limitate din cauza statutului și dimensiunii lor speciale;

24.  subliniază faptul că securitatea internă este o componentă a așteptărilor cetățenilor UE în ceea ce privește o Uniune care protejează; evidențiază faptul că amenințările la adresa securității, precum atacurile teroriste, criminalitatea organizată transfrontalieră și tipurile noi de activități infracționale, precum criminalitatea cibernetică, constituie o amenințare constantă la adresa coeziunii Uniunii Europene și necesită un răspuns european puternic și coordonat; consideră că acest lucru necesită o cooperare transfrontalieră intensificată între autoritățile competente; subliniază că modernizarea și consolidarea sistemelor IT, punând accentul pe o mai bună interoperabilitate a sistemelor, pe facilitarea accesului și pe lizibilitatea datelor sunt obligatorii pentru o cooperare eficace și rapidă între poliție, autoritățile judiciare și alte autorități competente; ia act de faptul că Comisia urmează să lanseze o nouă strategie în materie de securitate a Uniunii în 2021, care va cuprinde un set de inițiative în domenii-cheie legate de aceste amenințări;

25.  solicită Comisiei să aloce bugetul necesar pentru a asigura o capacitate mai mare a mecanismului de protecție civilă al UE, astfel încât UE să fie mai bine pregătită și să poată să răspundă tuturor tipurilor de dezastre naturale, pandemii și situații de urgență, cum ar fi urgențele chimice, biologice, radiologice și nucleare; reiterează importanța mecanismului de protecție civilă al UE pentru o mai bună protejare a cetățenilor împotriva dezastrelor;

26.  subliniază succesul programului Erasmus+ în ceea ce privește consolidarea mobilității, a formării și a competențelor tinerilor; subliniază necesitatea de a finanța în mod adecvat programul, printre altele, pentru a-l face accesibil persoanelor din toate mediile și din toate grupele de vârstă;

27.  reamintește că promovarea valorilor și a culturilor europene constituie o contribuție activă la sprijinirea democrației, la combaterea discriminării și la promovarea egalității de gen, precum și la combaterea dezinformării și a știrilor false; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru programele dedicate justiției și drepturilor și valorilor, precum și necesitatea de a consolida resursele alocate pentru sprijinirea victimelor violenței de gen în cadrul acestui program; subliniază că sectoarele culturale și creative, precum și turismul, sunt în prezent și vor continua să fie printre principalele sectoare care sunt afectate negativ de criza cu care se confruntă UE; solicită să se adopte măsuri de urgență pentru aceste sectoare și să se consolideze programul „Europa creativă”;

28.  preconizează că, până în 2021, va fi instituit un mecanism solid al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale; subliniază că CFM 2021-2027 ar trebui să includă o clauză de condiționalitate pentru protecția democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, care ar garanta că, pentru a beneficia de finanțare din partea UE, statele membre trebuie să respecte pe deplin articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

29.  consideră că Corpul european de solidaritate este un instrument fundamental pentru promovarea angajamentului civic în întreaga Uniune și pentru consolidarea cetățeniei Uniunii; insistă ca bugetul pe 2021 destinat Corpului european de solidaritate să corespundă numeroaselor așteptări pe care acest instrument le-a suscitat în rândul tinerilor din întreaga Europă, îndeosebi în ceea ce privește componenta sa de voluntariat; solicită alocarea unei finanțări suficiente pentru a acoperi cererea ridicată de stagii de voluntariat;

30.  solicită să se prevadă în mod prioritar suficiente fonduri pentru a sprijini activitatea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate care promovează drepturile și care consolidează și promovează valorile Uniunii și statul de drept, inclusiv prin intermediul viitorului program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, având în vedere că în prezent se observă o reducere a spațiului de acțiune al societății civile în mai multe state membre;

31.  evidențiază că se înregistrează reacții ostile îngrijorătoare și tot mai pronunțate față de egalitatea de gen și drepturile femeilor; subliniază că instrumentele UE, inclusiv Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), au un rol important în combaterea acestei situații; regretă că Comisia nu a inclus în propunerea sa un program specific privind egalitatea de gen și solicită să se aloce fonduri specifice și ambițioase în buget pentru a sprijini femeile care militează pentru drepturile omului și pentru a proteja și promova sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; subliniază, așadar, că trebuie consolidate alocările bugetare care susțin respectarea universală a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și accesul universal la acestea;

32.  arată că politica agricolă comună (PAC) și politica comună în domeniul pescuitului (PCP) sunt pietre de temelie ale integrării europene, care vizează asigurarea aprovizionării cu alimente sigure și de calitate superioară și a suveranității alimentare a cetățenilor europeni, funcționarea corespunzătoare a piețelor agricole, dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale, reînnoirea generațiilor și gestionarea durabilă a resurselor naturale, precum și menținerea biodiversității; reamintește rolul esențial al acestor politici în ceea ce privește contribuția la garantarea unor câștiguri stabile și acceptabile pentru agricultori și pescari, în special în contextul dificil actual; reamintește poziția sa în cadrul negocierilor pentru CFM 2021-2027, care susține menținerea la același nivel a bugetelor pentru PAC și PCP; solicită ca aceste politici să fie consolidate și să se acorde o atenție deosebită exploatațiilor agricole de mici dimensiuni și micilor pescării; remarcă faptul că PAC, împreună cu alte politici ale Uniunii, va avea un rol important în realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european;

33.  invită Comisia ca, în propunerea sa și în actul ulterior de modificare a proiectului de buget pe 2021, să țină seama de rezultatul viitorului acord politic cu privire la măsurile tranzitorii pentru anul 2021 [care este prevăzut în propunerea Comisiei din 31 octombrie 2019 (COM(2019)0581)]; invită, de asemenea, statele membre să aloce în timp util resurse suficiente pentru a îmbunătăți în continuare calitatea datelor și a indicatorilor raportați Uniunii, cu scopul de a respecta pe deplin inițiativa privind „bugetul UE axat pe rezultate” (BFOR); insistă asupra calității ridicate a datelor și indicatorilor pentru evaluarea adecvată a PAC;

34.  ia act de cele mai recente evoluții în ceea ce privește situația migrației la frontiera externă a UE cu Turcia, conducând la adoptarea recentă a unui buget rectificativ nr. 1/2020 pentru a răspunde presiunii sporite exercitate de migrație; subliniază că în bugetul pe 2021 trebuie să fie asigurat un nivel adecvat de resurse, anticipând o posibilă continuare sau chiar o deteriorare a acestei situații; reamintește nevoia de solidaritate și cooperare între toate statele membre în acest domeniu și necesitatea existenței unei politici comune în domeniul azilului; subliniază nevoile suplimentare apărute în urma epidemiei de COVID-19 în vederea adoptării unor măsuri specifice pentru migranți ca persoane deosebit de vulnerabile, inclusiv evacuarea preventivă și transferul; reamintește nevoia periodică apărută în ultima perioadă de a consolida Fondul pentru azil și migrație, cu scopul de a ajuta statele membre să facă față crizei refugiaților, precum și nevoia de a mobiliza instrumentele speciale în acest scop sau de a recurge la bugete rectificative, ca urmare a nivelului prea scăzut al plafonului de la rubrica 3; se așteaptă ca statele membre să își înțeleagă propriul interes și să compenseze efectul întârzierii în adoptarea Regulamentului Dublin IV prin aprobarea creditelor necesare și prin punerea în practică a principiului solidarității în acest domeniu; reamintește necesitatea unei finanțări adecvate pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale migranților și refugiaților din taberele de refugiați de pe teritoriul UE, pentru a asigura respectarea legii, formarea personalului de frontieră și a membrilor gărzii de coastă, precum și necesitatea unor măsuri eficace pentru integrarea migranților și a refugiaților;

35.  subliniază faptul că o migrație legală bine administrată este importantă pentru a răspunde în mod corespunzător evoluțiilor de pe piața forței de muncă;

36.  remarcă faptul că Turcia are în continuare cea mai mare populație de refugiați din lume și că, în prezent, au loc discuții privind modul în care UE ar trebui să acorde în continuare sprijin Turciei după ce aceasta a încetat să-și mai onoreze angajamentele asumate în cadrul Instrumentului UE pentru refugiații din Turcia;

37.  insistă asupra introducerii imediate a unor măsuri de solidaritate, îndeosebi a unui program pentru transferuri, în așteptarea unei reforme semnificative a normelor UE privind azilul; solicită, de asemenea, ca bugetul UE să prevadă și în continuare fonduri pentru sprijinirea refugiaților din Turcia;

38.  solicită ca bugetul pentru 2021 să fie unul ambițios în ceea ce privește politicile externe ale UE, astfel încât să îi permită Uniunii să facă față provocărilor cu care se confruntă; reamintește faptul că pacea și solidaritatea constituie valori-cheie, care ar trebui să fie sprijinite în mod constant de către bugetul UE; subliniază necesitatea de a majora finanțarea pentru țările din Balcanii de Vest și pentru țările din vecinătatea estică și sudică, cu scopul de a sprijini reformele politice și economice, precum și pentru alte regiuni care au nevoie de sprijin financiar pentru a se putea dezvolta;

39.  este de părere că instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) ar trebui să își concentreze finanțarea în domeniile de funcționare ale instituțiilor democratice, ale statului de drept, bunei guvernanțe și administrației publice; salută unda verde pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și solicită dispoziții financiare adecvate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis;

40.  subliniază că alocările financiare din cadrul IPA III ar trebui să fie condiționate de respectarea valorilor europene, cum ar fi statul de drept, independența sistemului judiciar, procesul democratic, respectarea valorilor fundamentale și relațiile de bună vecinătate; invită Comisia să monitorizeze implementarea condiționalității; solicită Comisiei să utilizeze fondurile alocate în prezent în cadrul IPA III pentru a sprijini, prin intermediul gestionării directe de către UE, societatea civilă, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii din Turcia, precum și să creeze mai multe oportunități de contacte interpersonale, dialog universitar, acces al studenților turci la universitățile europene și platforme media pentru jurnaliști, cu scopul de a proteja și promova valorile și principiile democratice, drepturile omului și statul de drept;

41.  subliniază faptul că poziția Parlamentului în primă lectură privind IVCDCI a fost adoptată la 4 martie 2019, iar mandatul său privind IVCDCI a fost reconfirmat la 8 octombrie 2019; reamintește poziția sa în favoarea unei contribuții de 45 % din pachetul financiar total al IVCDCI pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, gestionarea și protejarea mediului, biodiversitate și combaterea deșertificării, precum și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației și ale strămutării forțate și pune un accent puternic pe promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor, copiilor, refugiaților, persoanelor strămutate, persoanelor LGTBI, persoanelor cu dizabilități și populațiilor indigene, precum și ale minorităților etnice și religioase;

42.  reamintește că soluția de lungă durată la fenomenul actual al migrației se află în dezvoltarea politică, economică și socială a țărilor din care provin fluxurile de migrație; solicită ca programele de politică externă avute în vedere să dispună de suficiente resurse financiare pentru a sprijini parteneriatele echitabile și reciproc avantajoase între UE, pe de o parte, și țările de origine și țările de tranzit, pe de altă parte, inclusiv țările de pe continentul african; în același context, ținând cont de situația financiară dificilă cu care se confruntă Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), solicită UE să își intensifice sprijinul financiar pentru agenție în 2021, pentru a asigura fără întrerupere serviciile vitale pentru milioane de refugiați palestinieni;

43.  este preocupat de răspândirea rapidă în întreaga lume a pandemiei de COVID-19 și de impactul acesteia asupra țărilor afectate; este convins că cooperarea internațională este esențială pentru depășirea acestei crize mondiale; consideră că UE ar trebui să își asume un rol de lider în cadrul eforturilor globale de limitare a pandemiei și de atenuare a impactului acesteia; consideră că Uniunea trebuie să dea dovadă de solidaritate cu țările terțe afectate, inclusiv prin mobilizarea de resurse suplimentare, pentru a ajuta țările afectate să își reconstruiască economiile, a atenua impactul socio-economic al acestei crize și a consolida capacitățile sistemelor de sănătate publică din întreaga lume;

44.  reamintește că drepturile omului fac parte integrantă din politica de acțiune externă a UE; reiterează nevoia de mai multă finanțare dedicată sprijinirii drepturilor omului în întreaga lume, cu un accent deosebit pe protejarea apărătorilor drepturilor omului, în special a celor care sunt expuși cel mai mult riscurilor; subliniază, în acest sens, necesitatea de a continua mecanismul în favoarea apărătorilor drepturilor omului (ProtectDefenders.eu) și de a crește finanțarea destinată acestuia; este de părere că UE ar trebui să se abțină, în mod strict, de la a acorda sprijin bugetar ca modalitate de a oferi asistență în țările care încalcă în mod flagrant standardele internaționale din domeniul drepturilor omului și al democrației sau care nu reușesc să își demonstreze angajamentul față de combaterea corupției; subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor, îndeosebi a celor desfășurate de grupuri ale societății civile locale, și solicită un nivel adecvat de finanțare;

45.  solicită să se acorde fonduri suplimentare pentru acțiuni de comunicare strategică menite să contracareze campaniile de dezinformare, care sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a submina ordinea democratică din Uniune și din țările din imediata sa vecinătate; subliniază importanța proiectului emblematic „EU vs Disinfo” al Grupului operativ East Stratcom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) în lupta împotriva dezinformării, a propagandei și a influenței străine;

46.  subliniază importanța acordării unui sprijin financiar adecvat pentru a clădi o veritabilă uniune europeană a apărării, pentru a promova autonomia strategică și pentru a consolida rolul UE la nivel mondial; subliniază în special că este important să fie menținută poziția sa privind sumele alocate Fondului european de apărare (FEA) și mobilității militare; subliniază că ar trebui să se asigure un sprijin continuu și o coordonare sporită a politicii și a acțiunilor din domeniul apărării desfășurate prin intermediul Agenției Europene de Apărare (AEA), al Programului de cooperare structurată permanentă (PESCO), al FEA și al altor inițiative; îndeamnă Comisia să asigure finanțarea cheltuielilor administrative și de funcționare ale AEA și ale PESCO de la bugetul Uniunii, restabilind astfel funcția bugetară a Parlamentului, astfel cum se prevede la articolul 41 din TUE;

47.  reiterează faptul că noua arhitectură a instrumentelor de finanțare externă (IFE) ar trebui să consolideze coerența, responsabilitatea, eficiența și controlul democratic; subliniază necesitatea unui rol mai important al Parlamentului în orientarea strategică a noilor instrumente; se așteaptă să fie implicat dintr-un stadiu incipient în programarea (prealabilă) a noilor instrumente;

48.  îndeamnă Comisia să evalueze și să se pregătească pentru toate scenariile posibile, pentru a asigura gestionarea financiară corespunzătoare a bugetului Uniunii, definind angajamente clare, evidențiind mecanisme și protejând bugetul UE; invită Comisia să se asigure că viitoarea participare a Regatului Unit la programele UE respectă un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile;

49.  își exprimă intenția ca Regatul Unit să rămână un partener cât mai apropiat în cât mai multe programe ale UE, în special Erasmus+ și Orizont Europa;

50.  reamintește rolul fundamental pe care îl joacă agențiile UE în punerea în aplicare a obiectivelor de politică ale UE și reafirmă importanța dotării acestor organisme cu finanțare și resurse umane suficiente și predictibile pentru ca ele să-și poată îndeplini în mod eficient îndatoririle, opunându-se oricărei reduceri nejustificate și arbitrare a bugetelor lor în termeni reali; evidențiază rolul-cheie pe care îl joacă Agenția Europeană de Mediu în dezvoltarea sensibilizării cu privire la schimbările climatice, Autoritatea Europeană a Muncii în promovarea mobilității forței de muncă, precum și Biroul European de Sprijin pentru Azil și Agenția pentru Drepturi Fundamentale în sprijinirea solicitanților de azil care caută protecție în Europa;

51.  în același timp, subliniază nevoia urgentă de a combate traficul de ființe umane și introducerea ilegală a persoanelor, precum și de a sprijini agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne ale UE care oferă asistență statelor membre la frontierele externe, spre exemplu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex); ia act de rolul pe care agenția Frontex este chemată să îl joace în contextul actualei crize a migrației care a survenit la frontierele externe ale UE cu Turcia; solicită să se asigure niveluri adecvate de finanțare pentru gestionarea frontierelor în bugetul pe 2021;

52.  ia act de faptul că agențiilor care își desfășoară activitatea în domeniul securității, al asigurării aplicării legii și al cooperării în sfera justiției penale li se atribuie un număr din ce în ce mai mare de sarcini; solicită să se suplimenteze nivelul resurselor financiare și al efectivului de personal destinat acestor agenții, în special pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Oficiul European de Poliție (Europol), Colegiul European de Poliție (CEPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), precum și să se pună la dispoziție o finanțare adecvată și personalul necesar pentru organismele care vor fi implicate în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului;

53.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul insuficient al finanțării și al personalului pus la dispoziția Parchetului European (EPPO) în cursul procedurii bugetare 2020 și, în perspectiva anului 2021, invită Comisia să suplimenteze personalul și resursele alocate acestui organism instituțional și să protejeze autonomia sa bugetară; subliniază că instituirea EPPO nu trebuie să conducă la o deteriorare a capacității Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) de a funcționa corespunzător;

54.  ca urmare a recentei epidemii de COVID-19 din Europa și a necesității unui răspuns prompt, coordonat și coerent din partea UE, solicită de urgență Comisiei să furnizeze finanțarea adecvată și necesară pentru agențiile relevante ale UE care trebuie să își îndeplinească atribuțiile și să sprijine Comisia și statele membre în efortul de a aborda această pandemie, în special Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA); insistă ca Comisia și Consiliul să nu reducă resursele Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) și ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA);

55.  subliniază necesitatea de a consolida în mod substanțial Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), ținând seama de sarcinile suplimentare care i-au fost conferite prin legislația recentă, inclusiv de pachetul privind energia curată; reamintește, de asemenea, că sunt necesare resurse suplimentare pentru ca Agenția de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) să își poată îndeplini sarcinile prevăzute în Regulamentul privind OAREC și în Codul european al comunicațiilor electronice;

56.  reamintește că nicio politică a Uniunii, fie că scopul ei este să abordeze criza COVID-19, fie că urmărește punerea în aplicare a Pactului verde european, nu poate fi pusă în aplicare în mod corespunzător fără sprijinul unei funcții publice europene specifice și fără finanțare suficientă;

57.  consideră că, în contextul politic și economic actual, Conferința privind viitorul Europei ar trebui să beneficieze de sprijin suficient și la nivel bugetar și că Comisia Europeană, una dintre instituțiile implicate în acest proiect, ar trebui să fie dotată cu mijloacele necesare pentru a o transforma într-un succes;

58.  solicită Comisiei să își asume o poziție de lider prin puterea exemplului, asigurând un nivel ridicat de calitate și responsabilitatea socială a achizițiilor publice, astfel încât contractele să fie atribuite unor întreprinderi care respectă standardele de mediu și principalele norme în materie de drepturi ale lucrătorilor, și aplicând criterii mai eficace și mai stricte pentru prevenirea conflictelor de interese;

59.  solicită să se realizeze o evaluare care să țină cont de dimensiunea de gen a perioadei bugetare precedente și să se pună în aplicare, în cadrul bugetului UE pe 2021, integrarea dimensiunii de gen în buget; prin urmare, se așteaptă ca Comisia să includă în proiectul său de buget o anexă care să prezinte informații specifice dimensiunii de gen privind obiectivele, intrările, realizările și rezultatele, prezentând, totodată, angajamentele de finanțare pentru egalitatea de gen și măsurile de urmărire aferente;

Un nivel suficient și realist al plăților

60.  este hotărât să evite o nouă criză a plăților, în special în contextul pandemiei de COVID-19; reafirmă faptul că plafonul global al plăților trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020 care urmează să fie decontate în următorul CFM; constată, de asemenea, că, în 2021, creditele de plată se vor axa în mare măsură pe finalizarea programelor din perioada 2014-2020; insistă, totuși, ca acest lucru să nu împiedice inițierea de noi programe;

61.  insistă, prin urmare, în conformitate cu măsurile din 2020, asupra necesității de a menține un nivel ridicat de lichiditate pentru statele membre ca parte a răspunsului la pandemia de COVID-19;

62.  subliniază faptul că cooperarea dintre statele membre în domeniul impozitării veniturilor ar aduce înapoi în bugetele naționale ale acestora mult mai mult decât orice reducere a cheltuielilor bugetare anuale ale UE;

63.  solicită Comisiei să se asigure că nu se acordă fonduri ale UE unor entități care fac obiectul unor măsuri restrictive ale UE (inclusiv contractanților sau subcontractanților, participanților la ateliere și/sau la cursuri de formare și beneficiarilor de sprijin financiar acordat terților);

64.  își exprimă convingerea că trebuie să se interzică oricărei persoane juridice care este beneficiarul real al entităților cărora li se alocă fonduri din bugetul UE să primească fonduri din bugetul european actual și din cel viitor, în temeiul normelor Regulamentului privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, inclusiv plăți agricole directe și orice alte plăți, cheltuieli, garanții sau alte beneficii prevăzute în textul regulamentului, dacă aceasta se află într-o situație clară de conflict de interese, astfel cum este definit acest concept la articolul 61 din Regulamentul financiar (UE) 2018/1046;

65.  își reafirmă poziția de lungă durată, potrivit căreia noile priorități politice și viitoarele provocări ale UE ar trebui finanțate prin credite noi, nu prin reducerea creditelor pentru programele existente; consideră că acest principiu ar trebui să se aplice și în cazul bugetelor rectificative;

66.  ia act de faptul că, întrucât este vorba despre primul an al următorului CFM, care ar putea fi eventual aprobat, bugetul pe 2021 va fi primul care va reflecta o nouă nomenclatură bugetară; solicită Comisiei să implice în mod adecvat autoritatea bugetară în elaborarea acestuia; consideră că noua nomenclatură, deși mai bine aliniată la prioritățile de politică, trebuie să fie suficient de detaliată pentru a-i permite autorității bugetare să își îndeplinească în mod real rolul decizional, iar Parlamentului să își exercite în special rolurile de supraveghere și de monitorizare democratică;

67.  ia act de faptul că, în calitate de componentă a autorității bugetare alese în mod direct de către cetățeni, Parlamentul își va îndeplini rolul politic și va prezenta propuneri de proiecte-pilot și de acțiuni pregătitoare, exprimându-și viziunea politică pentru viitor; se angajează, în acest context, să propună un pachet de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare elaborate în strânsă cooperare cu toate comisiile sale, pentru a găsi echilibrul just între voința politică și fezabilitatea tehnică, evaluată de Comisie;

o
o   o

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) https://www.ipcc.ch/sr15/
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(6) JO L 057, 27.2.2020, p. 1.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.
(8) Texte adoptate, P9_TA(2019)0032.
(9) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.
(10) Texte adoptate, P9_TA(2020)0065.
(11) Texte adoptate, P9_TA(2020)0124.
(12) Texte adoptate, P9_TA(2020)0015.
(13) JO C 242, 10.7.2018, p. 24.
(14) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

Ultima actualizare: 8 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate