Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2685(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0196/2020

Texte depuse :

B9-0196/2020

Dezbateri :

PV 17/06/2020 - 21
CRE 17/06/2020 - 21

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0173

Texte adoptate
PDF 161kWORD 55k
Vineri, 19 iunie 2020 - Bruxelles
Protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd
P9_TA(2020)0173B9-0196/2020

Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd (2020/2685(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, în special, a doua liniuță și liniuțele de la a patra până la a șaptea din preambul, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul 6,

–  având în vedere articolele 10 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 2, 3, 4, 5 și 21,

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(2),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(3),

–  având în vedere Raportul din 2020 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), cel de al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea (EU-MIDIS II), publicat în decembrie 2017 de FRA, sondajele FRA „Being black in the EU” („Ce înseamnă a fi persoană de culoare în UE”), publicate la 23 noiembrie 2018 și, respectiv, 15 noiembrie 2019, precum și raportul FRA privind experiențele de discriminare rasială și de violență rasială în rândul persoanelor de origine africană din UE,

–  având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind rasismul și ura împotriva minorităților din lume,

–  având în vedere rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană în Europa(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2019 referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporționată a forței(6),

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a Grupului la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere recomandările generale de politică ale Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (ECRI),

–  având în vedere videoconferința de presă ținută de Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, la 2 iunie 2020, în urma morții lui George Floyd,

–  având în vedere schimbul de opinii care a avut loc la 5 iunie 2020 în cadrul Subcomisiei sale pentru drepturile omului privind cazul George Floyd,

–  având în vedere publicația FRA din 5 decembrie 2018 intitulată „Prevenirea creării ilegale de profiluri în prezent și în viitor: un ghid”,

–  având în vedere Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care interzice discriminarea,

–  având în vedere recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 19 septembrie 2001 referitoare la Codul deontologic european al poliției,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,

–  având în vedere Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și Recomandările generale ale Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD),

–  având în vedere declarația din 28 mai 2020 a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, prin care condamnă uciderea lui George Floyd,

–  având în vedere declarația referitoare la protestele împotriva rasismului sistemic din Statele Unite din 5 iunie 2020 făcută de către experții independenți ai Procedurilor speciale ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Declarația și Programul de acțiune de la Durban din 2002 și acțiunile ulterioare acestora, precum și raportul Raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora privind combaterea rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei și a intoleranței asociate acestora,

–  având în vedere Deceniul internațional al persoanelor de origine africană,

–  având în vedere Constituția SUA,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 25 mai 2020, George Floyd, un afro-american neînarmat în vârstă de 46 de ani, a fost arestat pentru că se presupune că a utilizat o bancnotă contrafăcută și a fost ucis în Minneapolis, Minnesota, după ce un ofițer de poliție alb a stat cu genunchiul pe gâtul lui timp de 8 minute și 46 de secunde; întrucât George Floyd a spus în mod repetat că nu poate respira;

B.  întrucât moartea lui George Floyd, adăugată la lista cu alte exemple de utilizare a forței excesive și de crime comise de către ofițerii de poliție, a declanșat demonstrații și proteste masive împotriva rasismului și a brutalității poliției în întreaga SUA, precum și în întreaga lume;

C.  întrucât, în urma protestelor masive, ofițerul de poliție Derek Chauvin, acuzat inițial de omor de gradul al treilea fără intenția de a ucide, a fost acuzat ulterior de omor de gradul al doilea și ucidere din culpă, acuzații pentru care se aplică o pedeapsă cumulată de maximum 35 de ani; întrucât alți trei polițiști implicați în arestarea lui George Floyd au fost concediați și se confruntă cu acuzații de complicitate;

D.  întrucât violența și distrugerea bunurilor nu vor rezolva problema discriminării înrădăcinate și aceste acte trebuie denunțate ferm; întrucât protestatarii trebuie să își exprime cererile de înfăptuire a justiției în mod pașnic, iar forțele de poliție și de securitate nu trebuie să contribuie la escaladarea suplimentară a situației actuale tensionate prin utilizarea forței excesive;

E.  întrucât protestele care au avut loc în urma morții lui George Floyd sunt precedate de o lungă istorie de proteste împotriva brutalității poliției și a rasismului în SUA; întrucât, în SUA, persoanele de culoare reprezintă până la 40 % din populația deținută, deși reprezintă 13 % din populația totală; întrucât rata mortalității în arestul poliției în SUA este de șase ori mai mare pentru persoanele de culoare decât pentru persoanele albe și este de trei ori mai mare pentru persoanele de origine hispanică(7), ca și utilizarea forței excesive sau letale, care a afectat în mod disproporționat persoanele de culoare;

F.  întrucât unele incidente violente individuale au avut loc în timpul protestelor, inclusiv în Minneapolis;

G.  întrucât președintele Trump a desfășurat Garda Națională;

H.  întrucât reacția și retorica provocatoare utilizată de Președintele SUA, inclusiv amenințările sale de a desfășura armata SUA, în cazul în care protestele în curs nu încetează, au servit doar la consolidarea protestelor;

I.  întrucât un reporter al CNN, Omar Jimenez, precum și colegii săi au fost arestați în timp ce relatau despre protestul din Minneapolis și au fost ulterior eliberați după ce a fost confirmat faptul că aparțineau mass-mediei; întrucât un număr mare de jurnaliști au fost împiedicați să relateze liber despre demonstrații, deși își afișau în mod vizibil însemnele de acreditare în mass-media, iar zeci de jurnaliști au fost atacați de forțele de poliție, unii dintre ei fiind grav răniți;

J.  întrucât UE s-a angajat să respecte libertatea de exprimare și de informare, precum și libertatea de întrunire și de asociere; întrucât, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), toate restricțiile privitoare la drepturile fundamentale trebuie să respecte principiile legalității, necesității și proporționalității;

K.  întrucât exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești, astfel cum se prevede la articolul 10 din CEDO;

L.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, UE „respectă funcțiile esențiale ale statului [din statele membre] și, în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale”; întrucât, „[î]n special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru”;

M.  întrucât, în urma morții lui George Floyd și a protestelor din SUA, mii de persoane au demonstrat în orașe europene și în alte orașe din întreaga lume în sprijinul protestelor din SUA și pentru a protesta împotriva rasismului împreună cu mișcarea „Black Lives Matter” („Viețile persoanelor de culoare contează”); întrucât mișcarea „Black Lives Matter” nu este nouă;

N.  întrucât, în unele state membre ale UE, protestele au intensificat mișcarea împotriva rasismului care vizează persoanele de culoare și, de asemenea, au condus la amintirea trecutului colonial al Europei și a rolului său în comerțul transatlantic cu sclavi; întrucât aceste nedreptăți și crime împotriva umanității ar trebui să fie recunoscute la nivelul UE și la nivel național și să fie abordate la nivel instituțional și în cadrul educației;

O.  întrucât o parte a comunității internaționale a respins ferm utilizarea excesivă a forței, a condamnat violența și rasismul de orice fel și a solicitat ca toate aceste incidente să fie abordate rapid și eficient și cu respectarea deplină a statului de drept și a drepturilor omului; întrucât liderii instituțiilor UE ar trebui să condamne în mod public și fără rezerve rasismul și brutalitatea forțelor de poliție care au condus la moartea lui George Floyd și a altora;

P.  întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt principii esențiale consacrate în legislația UE; întrucât aceste principii și valori comune ar trebui să ne unească în lupta împotriva nedreptății, a rasismului și a discriminării sub toate formele;

Q.  întrucât egalitatea de tratament și nediscriminarea sunt drepturi fundamentale consacrate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale și ar trebui respectate pe deplin;

R.  întrucât, potrivit articolului 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;

S.  întrucât deviza UE „Unită în diversitate” cuprinde nu numai naționalitatea, ci și toate motivele menționate mai sus;

T.  întrucât rasismul este un motiv de îngrijorare în întreaga lume și întrucât atitudinile rasiste și xenofobe persistă peste tot în lume;

U.  întrucât rasismul structural se reflectă, de asemenea, în inegalitatea socioeconomică și în sărăcie, iar acești factori interacționează și se consolidează reciproc; întrucât acest lucru este deosebit de vizibil pe piața muncii, unde lucrătorii care lucrează în condițiile cele mai precare sunt lucrătorii de culoare, dar și în privința locuințelor și a educației; întrucât acțiunile de promovare a egalității și de combatere a rasismului structural trebuie să meargă mână în mână și să fie abordate sistematic;

V.  întrucât, potrivit FRA, discriminarea și hărțuirea rasială rămân frecvente în întreaga Uniune Europeană(8); întrucât minoritățile rasiale și etnice sunt supuse hărțuirii, violenței și discursului de incitare la ură, atât online, cât și offline; întrucât minoritățile rasiale și etnice se confruntă cu discriminare structurală în UE în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește locuințele, asistența medicală, ocuparea forței de muncă și educația;

W.  întrucât sondajul FRA a raportat că grupurile rasializate care sunt cele mai afectate de rasism și discriminare în Europa pe baza originii etnice sau de imigranți sunt romii, persoanele din Africa de Nord și din Africa Subsahariană(9); întrucât sondajele FRA raportează, de asemenea, niveluri înalte de discriminare și rasism împotriva musulmanilor(10) și a evreilor(11);

X.  întrucât unii lideri de opinie și oameni politici din întreaga UE adoptă atitudini rasiste și xenofobe, promovând un climat social care oferă un teren fertil pentru rasism, discriminare și infracțiuni motivate de ură; întrucât acest climat este alimentat în plus de mișcările populiste și extremiste care încearcă să divizeze societățile noastre; întrucât aceste acțiuni încalcă valorile europene comune pe care toate statele membre s-au angajat să le respecte;

Y.  întrucât activitatea forțelor de poliție și de ordine este menită să apere securitatea persoanelor în UE și să le protejeze împotriva criminalității, a terorismului și a activităților sau acțiunilor ilegale, precum și să aplice legea, uneori în circumstanțe dificile; întrucât polițiștii își pun viața în pericol în scopul protejării altor persoane;

Z.  întrucât rasismul, discriminarea și utilizarea excesivă și letală a forței de către poliție există, de asemenea, în UE; întrucât autoritățile de aplicare a legii din mai multe state membre au fost criticate pentru că au utilizat forța în exces; întrucât, atunci când o persoană se confruntă cu poliția sau cu alți agenți ai statului, recursul la forța fizică ce nu a fost strict necesară prin prisma propriului comportament al persoanei respective diminuează demnitatea umană și constituie, în principiu, o încălcare a dreptului prevăzut la articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO)(12); întrucât utilizarea disproporționată a forței ar trebui condamnată cu fermitate;

AA.  întrucât FRA a relevat că persoanele de origine africană și persoanele de culoare din UE fac obiectul unor prejudecăți rasiale și al discriminărilor; întrucât un sfert din toate persoanele de origine africană chestionate de FRA au fost oprite de poliție în ultimii cinci ani înainte de efectuarea sondajului, iar dintre aceștia, 41 % au caracterizat cel mai recent incident de acest fel ca fiind motivat de o prejudecată rasială(13);

AB.  întrucât majoritatea victimelor atacurilor fizice de origine rasistă (63 %) din partea poliției nu au denunțat incidentul fie pentru că aveau sentimentul că denunțarea nu va schimba nimic (34 %), fie pentru că nu aveau încredere în poliție sau le era frică de aceasta (28 %)(14); întrucât trebuie asigurate protecția victimelor actelor violente comise de poliție și accesul acestora la justiție;

AC.  întrucât Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (ODIHR) a constatat, în raportul său anual privind infracțiunile motivate de ură, că persoanele de origine africană și persoanele de culoare sunt adesea ținte ale violențelor rasiste, însă în multe țări lipsește asistența juridică și sprijinul financiar pentru victimele aflate în perioada de recuperare după ce suferă atacuri violente;

AD.  întrucât instituțiile UE trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru a soluționa problema rasismului structural, a discriminării și a subreprezentării minorităților rasiale și etnice în structurile lor;

AE.  întrucât trebuie intensificată lupta împotriva rasismului și a discriminării din societățile noastre, aceasta fiind o responsabilitate comună; întrucât Uniunea Europeană trebuie să reflecteze de urgență cu privire la problema rasismului și a discriminării structurale cu care se confruntă multe grupuri minoritare și să se angajeze să combată aceste fenomene,

1.  afirmă că viețile persoanelor de culoare contează;

2.  condamnă cu fermitate decesul îngrozitor al lui George Floyd în SUA, precum și omorurile similare peste tot în lume; exprimă condoleanțe rudelor și prietenilor acestuia, precum și rudelor și prietenilor celorlalte victime; îndeamnă autoritățile să ancheteze minuțios acest caz și cazurile similare și să-i aducă pe responsabili în fața justiției;

3.  condamnă ferm orice formă de rasism, ură și violență, precum și orice atac fizic sau verbal la adresa persoanelor de o anumită origine etnică sau rasială, religie sau credință, precum și cetățenie, atât în sfera publică, cât și în cea privată; reamintește că în societățile noastre rasismul și discriminarea nu își au locul; solicită ca Comisia, Consiliul European și Consiliul să adopte o poziție fermă și hotărâtă împotriva rasismului, a violenței și a injustiției în Europa;

4.  invită Guvernul și autoritățile din SUA să întreprindă măsuri hotărâte pentru a elimina rasismul structural și inegalitățile existente în țară, fapt reflectat de brutalitatea de care dă dovadă poliția; condamnă acțiunile de reprimare întreprinse de poliție împotriva protestelor pașnice din SUA și a jurnaliștilor și regretă profund faptul că Președintele SUA a amenințat cu recurgerea la forțele armate ale SUA;

5.  își exprimă sprijinul față de protestele masive ce au avut loc recent în capitalele europene și în orașele din întreaga lume împotriva rasismului și a discriminării în urma decesului lui George Floyd; atrage atenția asupra apelului protestatarilor de a se lua măsuri împotriva oprimării și a rasismului structural din Europa; își exprimă solidaritatea, respectul și sprijinul față de protestele pașnice și consideră că societățile noastre trebuie să pună capăt rasismului și inegalităților structurale; reamintește dreptul fiecărei persoane de a protesta pașnic, drept consacrat în tratatele internaționale; condamnă incidentele violente individuale care au avut loc;

6.  condamnă ideea supremației rasei albe sub toate formele ei, inclusiv utilizarea unor sloganuri care au scopul de a submina sau a reduce importanța mișcării „Black Lives Matter” și de a-i dilua importanța;

7.  condamnă actele de jaf, incendiere, vandalism și distrugere a proprietăților publice și private comise de anumiți demonstranți violenți; dezaprobă acțiunile forțelor extremiste și antidemocratice care profită în mod intenționat de protestele pașnice pentru a agrava conflictele, cu intenția de a răspândi dezordinea și anarhia;

8.  invită toți liderii și cetățenii să se abțină de la acțiuni ce ar putea duce la degradarea valorilor și să intensifice promovarea drepturilor omului, a democrației, a egalității în fața legii și a libertății și independenței mijloacelor de informare; condamnă declarațiile și acțiunile liderilor care pot să submineze aceste valori și să aprofundeze diviziunile din societățile noastre; observă că aceste valori sunt comune atât pentru principiile fondatoare ale UE, cât și pentru cele din SUA, precum și pentru cooperarea noastră transatlantică; subliniază importanța unei cooperări interparlamentare mai strânse în cadrul Dialogului transatlantic al legislatorilor, pentru a face schimb de opinii și bune practici la următoarea reuniune și pentru a identifica mijloace juridice de combatere a rasismului structural și de protejare a drepturilor omului;

9.  solicită o cooperare multilaterală mai strânsă în combaterea rasismului și a discriminării; invită Comisia să întrețină legături strânse cu actori internaționali precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ONU, Uniunea Africană și Consiliul Europei, precum și cu alți parteneri internaționali, pentru a combate rasismul la nivel internațional; salută solicitarea lansată de 54 de țări africane de a se organiza de urgență o dezbatere în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care va avea loc la 17 iunie 2020, privind „actualele încălcări ale drepturilor omului motivate de rasism, rasismul sistemic, brutalitatea poliției și violența împotriva protestelor pașnice”;

10.  invită instituțiile, organele și agențiile UE și statele membre să denunțe cu hotărâre și în mod public utilizarea disproporțională a forței și tendințele rasiste ale organelor de aplicare a legii de fiecare dată când au loc astfel de situații în UE, în SUA și peste tot în lume;

11.  consideră că lupta împotriva rasismului este o problemă cu caracter transversal și trebuie luată în considerare în toate domeniile de politică a Uniunii; reamintește că toți cetățenii trebuie să aibă dreptul să fie protejați de aceste acte de injustiție, atât ca persoane individuale, cât și ca grupuri, inclusiv prin adoptarea unor măsuri active de promovare a drepturilor lor, de care aceștia să se poată bucura din plin și în condiții de egalitate;

12.  reamintește rezoluția sa, adoptată la 26 martie 2019, referitoare la drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană și solicită UE și statelor membre să o pună în aplicare de urgență;

13.  este profund îngrijorat de cazurile de extremism de dreapta consemnate în rândul forțelor de securitate, care au fost constatate în ultimii ani în UE(15);

14.  invită instituțiile UE și statele membre să recunoască în mod oficial injustițiile din trecut și crimele împotriva umanității comise împotriva persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare și a romilor; declară sclavia o crimă împotriva umanității și solicită ca ziua de 2 decembrie să fie declarată Ziua europeană pentru comemorarea abolirii comerțului cu sclavi; încurajează statele membre să introducă în programele lor școlare istoria persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare și a romilor;

15.  reiterează rolul fundamental al educației pentru analiza și conștientizarea prejudecăților și a stereotipurilor, promovarea toleranței, a înțelegerii și a diversității și evidențiază faptul că educația reprezintă un instrument esențial pentru eliminarea discriminării structurale și a rasismului structural din societățile noastre;

16.  invită statele membre să denunțe tradițiile rasiste și afrofobe, cum ar fi practica machiajului facial cu vopsea neagră;

17.  invită liderii UE să organizeze un summit european împotriva rasismului, care să aibă ca subiect combaterea discriminării structurale în Europa în viitorul apropiat; îndeamnă Comisia să propună o strategie cuprinzătoare împotriva rasismului și a discriminării și un cadru la nivelul UE pentru planurile de acțiune naționale de combatere a rasismului, care să aibă o componentă specifică privind combaterea acestor fenomene în rândul serviciilor de aplicare a legii, adoptând o abordare intercompartimentală; îndeamnă Consiliul să înființeze o configurație specială a Consiliului dedicată egalității; invită instituțiile UE să înființeze un grup de lucru interinstituțional pentru combaterea rasismului și a discriminării la nivelul UE;

18.  invită statele membre să promoveze politici de combatere a discriminării în toate domeniile și să elaboreze, în strânsă cooperare cu societatea civilă și cu comunitățile vizate, planuri de acțiune naționale împotriva rasismului, care să vizeze domenii precum educația, locuințele, sănătatea, ocuparea forței de muncă, forțele de poliție, serviciile sociale, sistemul justiției și participarea și reprezentarea politică;

19.  solicită ca toate politicile împotriva discriminării să includă o abordare intersecțională și de gen pentru a combate discriminarea multiplă;

20.  îndeamnă statele membre să ia mai multe măsuri pentru a crește diversitatea în cadrul forțelor de poliție și pentru a crea cadre pentru dialogul și cooperarea dintre poliție și comunități;

21.  solicită să fie combătută de urgență discriminarea în UE indiferent de motive și, prin urmare, solicită Consiliului să deblocheze imediat și să finalizeze negocierile cu privire la directiva transversală privind combaterea discriminării, care este blocată din momentul în care Comisia a venit cu propunerea respectivă în 2008;

22.  condamnă toate tipurile de incidente legate de infracțiunile și discursurile motivate de ură care au loc în UE în fiecare zi atât online, cât și offline, și reamintește că exprimarea cu tentă rasistă și xenofobă nu intră în spectrul libertății de exprimare;

23.  insistă ca statele membre să pună în aplicare și să asigure respectarea în mod corespunzător a Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, în special anchetând mobilul subiectiv care se află la originea infracțiunilor motivate de rasă, origine etnică sau națională, și asigurând consemnarea, anchetarea, urmărirea în judecată și sancționarea infracțiunilor rasiste bazate pe ură; invită, de asemenea, Comisia să examineze și să revizuiască, dacă este cazul, decizia-cadru și punerea în aplicare a acesteia și să întreprindă măsuri împotriva statelor membre care nu o pun în aplicare integral;

24.  reamintește statelor membre că ar trebui instituite mecanisme independente de depunere de plângeri împotriva poliției pentru a desfășura anchete privind abaterile și abuzurile forțelor de poliție; subliniază că activitățile polițienești democratice presupun posibilitatea tragerii la răspundere a forțelor de poliție pentru acțiunile lor în fața legii, a autorităților publice și a publicului larg deservit de ele; consideră că o cerință esențială pentru tragerea la răspundere o reprezintă menținerea unor instrumente de supraveghere efective și eficiente;

25.  invită Comisia și statele membre să întreprindă măsuri pentru a aduna date suplimentare defalcate pe rase și origine etnică (conform definiției din Directiva UE privind egalitatea rasială), care să fie voluntare și anonime; consideră că, dacă s-ar strânge date privind discriminarea etnică și infracțiunile motivate de ură, această colectare ar trebui realizată exclusiv în scopul identificării surselor și al combaterii rasismului și a discursurilor și acțiunilor discriminatorii, în conformitate cu cadrele juridice naționale aplicabile și cu legislația UE privind protecția datelor;

26.  observă că Comisia va prezenta primul său raport anual privind statul de drept, de o amploare limitată; repetă apelul Parlamentului European de a se institui un mecanism cuprinzător privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care ar trebui să includă monitorizarea situației privind rasismul și discriminarea în toate statele membre ale UE;

27.  condamnă prejudecățile rasiale și etnice de care dau dovadă forțele de poliție și autoritățile de aplicare a legii și consideră că forțele de poliție și de aplicare a legii trebuie să dea dovadă de o reputație exemplară în ceea ce privește combaterea rasismului și a discriminării; invită UE și statele membre să elaboreze politici și măsuri pentru combaterea discriminării și eliminarea prejudecăților rasiale și etnice, sub orice formă, din procedurile de aplicare a legii penale, din măsurile de combatere a terorismului și din măsurile de control al imigrației; atrage atenția, în special, asupra faptului că noile tehnologii care vor fi utilizate de autoritățile de aplicare a legii trebuie să fie concepute și utilizate astfel încât să nu creeze un risc de discriminare a minorităților rasiale și etnice; propune măsuri pentru a fi îmbunătățită formarea membrilor forțelor de poliție și de aplicare a legii cu privire la strategiile de combatere a rasismului și a discriminării și la prevenirea și identificarea prejudecăților rasiale și cum să reacționeze la acestea; invită statele membre să nu lase nesancționate cazurile de brutalitate și de abuz din partea poliției și să le ancheteze, să le urmărească în judecată și să le sancționeze în mod corespunzător;

28.  condamnă intervențiile violente și disproporționale din partea autorităților statului; încurajează autoritățile competente să asigure desfășurarea unor anchete transparente, imparțiale, independente și efective în cazurile în care se suspectează sau se acuză utilizarea disproporțională a forței; reamintește că autoritățile de aplicare a legii trebuie să răspundă în toate cazurile pentru îndeplinirea atribuțiilor lor și pentru respectarea cadrelor juridice și operative aplicabile, în special a Principiilor de bază ale ONU privind recurgerea la forță și utilizarea armelor de foc de către personalul responsabil cu aplicarea legii;

29.  invită statele membre să garanteze că forțele de aplicare a legii utilizează forța respectând întotdeauna legea, în mod proporțional, doar dacă este necesar și în ultimă instanță și că protejează viața umană și integritatea fizică; observă că utilizarea unei forțe excesive împotriva mulțimilor contravine principiului proporționalității;

30.  reamintește că cetățenii au dreptul de a efectua înregistrări care pot fi utilizate ca probe ale scenelor de violență comisă de poliție și că nimeni nu ar trebui să fie amenințat de către poliție sau de către autoritatea responsabilă atunci când înregistrează astfel de scene ori să fie obligat să distrugă probe ori să fie deposedat de bunurile sale pentru a fi împiedicat să depună mărturie;

31.  invită Comisia să creeze un grup de experți independenți care să elaboreze un cod de etică la nivelul UE pentru forțele de poliție, conținând o serie de principii și orientări privind obiectivele, performanța, supravegherea și controlul poliției în societățile democratice guvernate de statul de drept, ce pot ajuta membrii forțelor de poliție în activitatea lor de zi cu zi și în aplicarea corectă a interdicției privind rasismul, discriminarea și prejudecățile etnice;

32.  subliniază că o presă liberă constituie unul dintre pilonii de bază ai oricărei societăți democratice; atrage atenția asupra rolului important care le revine jurnaliștilor și fotojurnaliștilor atunci când relatează cazuri de violență disproporțională și condamnă toate cazurile în care aceștia au fost vizați în mod intenționat;

33.  invită agențiile competente ale UE, inclusiv FRA, Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL), să-și intensifice eforturile, în cadrul mandatelor lor respective, de combatere a rasismului și a discriminării;

34.  solicită un angajament serios de finanțare în următorul CFM pentru combaterea rasismului și a discriminării în întreaga UE; regretă faptul că suma propusă pentru rubrica „Justiție, drepturi și valori” a fost redusă semnificativ în propunerile revizuite ale Comisiei privind cadrul financiar multianual; invită Comisia să răspundă în mod eficace la preocuparea cu privire la reducerea spațiului de acțiune al societății civile independente în unele state membre; reamintește cât de important este să se asigure o finanțare adecvată pentru a sprijini activitățile actorilor societății civile care vizează combaterea rasismului și a discriminărilor;

35.  subliniază că entitățile care desfășoară activități discriminatorii împotriva comunităților rasializate sau care iau decizii sau pun în aplicare măsuri în acest sens nu ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din bugetul Uniunii;

36.  condamnă faptul că forțele politice extremiste și xenofobe din lume recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice și a datelor statistice și științifice și utilizează simboluri și o retorică ce amintesc de anumite aspecte ale propagandei totalitare, printre care rasismul, antisemitismul și ura față de minorități;

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizației Națiunilor Unite, Președintelui SUA, Donald Trump, și administrației acestuia, și Congresului SUA.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
(2) JO L 328, 6.12.2008, p. 55.
(3) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2019)0239.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2019)0127.
(7) https://www.ncbi.nih.gov/pmc/articles/PMC5559881/
(8) https://fra.europa.eu/en/news/2019/rising-inequalities-and-harassment-fundamental-rights-protection-falters
(9) https://fra.europa.eu/en/publication/2017/second-european-union-minorities-and-discrimination-survey-main-results/
(10) https://fra.europa.eu/en/publication/2017/second-european-union-minorities-and-discrimination-survey-muslims-selected
(11) https://fra.europa.eu/en/publication/2018/experiences-and-perceptions-antisemitism-second-survey-discrimination-and-hate
(12) Hotărârea CEDO din 17 aprilie 2012, cauza Rizvanov/Azerbaidjan, punctul 49.
(13) FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea: Ce înseamnă să fii o persoană de culoare în UE?, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/c046fe4f-f388-11e8-9982-01aa75ed71a1
(14) FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea: Ce înseamnă să fii o persoană de culoare în UE?, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/c046fe4f-f388-11e8-9982-01aa75ed71a1
(15) https://www.dw.com/en/germany-over-500-right-wing-extremists-suspected-in-bundeswehr/a-52152558

Ultima actualizare: 8 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate