Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2640(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0165/2020

Texte depuse :

B9-0165/2020

Dezbateri :

PV 18/06/2020 - 11
CRE 18/06/2020 - 11

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0175

Texte adoptate
PDF 136kWORD 50k
Vineri, 19 iunie 2020 - Bruxelles Ediţie definitivă
Situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19
P9_TA(2020)0175B9-0165/2020

Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19 (2020/2640(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere cea de a 35-a aniversare a Acordului Schengen semnat la 14 iunie 1985(1), cea de a 30-a aniversare a Convenției pentru punerea în aplicare a Acordului Schengen semnată la 19 iunie 1990(2), precum și cea de a 25-a aniversare a intrării în vigoare a Acordului Schengen la 26 martie 1995,

–  având în vedere articolul 67 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Uniunea trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, care „asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne”,

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TFUE, potrivit căruia orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale, inclusiv articolul 45, care prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre,

–  având în vedere Regulamentul (EU) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)(3), care este versiunea codificată a Regulamentului (CE) nr. 562/2006(4) al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), care a fost primul act adoptat în temeiul procedurii de codecizie în domeniul justiției și afacerilor interne,

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (Directiva privind libera circulație)(5) și principiul nediscriminării consacrat în aceasta,

–  având în vedere orientările Comisiei („COVID‑19: Orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale”) din 16 martie 2020 (C(2020)1753), aprobate de șefii de stat sau de guvern la 17 martie 2020,

–  având în vedere concluziile Președintelui Consiliului European în urma videoconferinței din 17 martie 2020 cu membrii Consiliului European privind COVID‑19, care a aprobat solicitarea de consolidare a frontierelor externe prin aplicarea unei restricții temporare coordonate privind deplasările neesențiale către UE timp de 30 de zile, pe baza comunicării Comisiei „COVID-19: restricția temporară a călătoriilor neesențiale către UE” (COM(2020)0115) și prelungirea ulterioară a acesteia,

–  având în vedere comunicarea Comisiei „COVID-19: Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor” din 30 martie 2020 (C(2020)2050),

–  având în vedere Foaia de parcurs europeană comună pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, prezentată de Președintele Comisiei și Președintele Consiliului European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 aprilie 2020 referitoare la evaluarea aplicării restricției temporare privind călătoriile neesențiale către UE (COM(2020)0148),

–  având în vedere comunicarea Comisiei „COVID-19: Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” din 13 mai 2020 (C(2020)3250),

–  având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene(7),

–  având în vedere lucrările pregătitoare pentru prezenta rezoluție întreprinse de Grupul de lucru privind controlul Schengen al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei cu privire la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19 (O-000037/2020 – B9‑0010/2020 și O-000038/2020 – B9‑0011/2020),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, ca răspuns la pandemia de COVID-19, majoritatea statelor membre, care, având în vedere obiectul prezentei rezoluții, includ țările asociate spațiului Schengen, au reintrodus controale la frontierele interne sau au închis astfel de frontiere, parțial sau total, sau pentru anumite tipuri de călători, inclusiv pentru cetățeni UE și membrii familiilor acestora, precum și resortisanți ai țărilor terțe care locuiesc pe teritoriul lor sau pe cel al unui alt stat membru; întrucât a existat o lipsă clară de coordonare între statele membre și cu instituțiile Uniunii atunci când au fost introduse aceste măsuri;

B.  întrucât controalele la frontierele interne afectează drepturile și libertățile cetățenilor consacrate în dreptul Uniunii; întrucât restricțiile de călătorie la frontierele externe nu afectează dreptul de a solicita azil;

C.  întrucât libera circulație a persoanelor prevăzută în Acordul Schengen și în Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen este însoțită de măsuri compensatorii care vizează garantarea securității pe teritoriul statelor Schengen(8); întrucât aceste măsuri compensatorii includ instrumente precum Sistemul de Informații Schengen (SIS) și alte sisteme informatice de mari dimensiuni care există pentru a asigura schimbul de informații între autoritățile statelor Schengen și normele comune pentru protecția frontierelor externe;

D.  întrucât cheia pentru buna funcționare a spațiului fără controale la frontierele interne este încrederea reciprocă dintre statele membre;

E.  întrucât, în urma eliminării inițiale a controalelor la frontierele interne, astfel de controale au fost rareori reintroduse; întrucât, cu toate acestea, începând din 2015, mai multe state membre și-au menținut controalele la frontierele interne pe baza justificării unor niveluri ridicate ale migrației și/sau a amenințărilor la adresa securității; întrucât Parlamentul a ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea și proporționalitatea acestor controale la frontierele interne;

F.  întrucât o revenire la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este de cea mai mare importanță pentru a garanta principiul libertății de circulație ca una dintre principalele realizări ale integrării europene și ca o condiție esențială pentru redresarea economică a UE după pandemia de COVID-19,

1.  reamintește că spațiul Schengen este o realizare concretă și prețuită, aflată în centrul proiectului UE, care permite deplasarea nerestricționată a peste 400 de milioane de persoane și are o valoare neprețuită atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, și este unică în istorie și în lume;

2.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația actuală în ceea ce privește controalele la frontierele interne introduse de atât de multe state membre, precum și cu privire la diversele alte măsuri luate, care includ închiderea integrală sau parțială a frontierelor sau închiderea acestora pentru anumite tipuri de călători, inclusiv pentru cetățeni UE sau resortisanți ai țărilor terțe care își au reședința pe teritoriul statelor membre, precum și cu privire la impactul deosebit de grav pe care măsurile respective îl au asupra oamenilor și întreprinderilor, inclusiv asupra turismului și asupra sectoarelor muncii sezoniere;

3.  subliniază că, deși sprijină pe deplin măsurile de sănătate publică instituite pentru a limita răspândirea COVID-19 prin distanțarea fizică, inclusiv prin măsuri impuse de izolare decise de statele membre pentru a fi aplicabile pe teritoriile lor, statele membre au furnizat puține justificări în notificările lor oficiale în temeiul Codului frontierelor Schengen cu privire la modul în care controlul la frontiere este un mijloc adecvat de limitare a răspândirii COVID-19; reamintește, în acest sens, că controlul la frontiere este definit în Codul frontierelor Schengen ca fiind „activitățile efectuate la frontiere ca răspuns exclusiv la intenția de a trece o frontieră sau la trecerea unei frontiere, indiferent de orice alte considerente”; consideră că restricțiile mai specifice aplicabile la nivel regional, inclusiv în regiunile transfrontaliere, ar fi fost mai adecvate și mai puțin intruzive;

4.  subliniază că normele care reglementează frontierele interne ale Uniunii sunt prevăzute în Codul frontierelor Schengen și că, atunci când se adoptă măsuri care au un impact asupra trecerii frontierelor interne, statele membre trebuie să respecte atât spiritul, cât și litera acestui Cod;

5.  reamintește că terminologia Codului frontierelor Schengen este neechivocă: controlul la frontierele interne trebuie să fie excepția, o măsură de ultimă instanță, bazată pe criterii obiective, susceptibile de a remedia în mod corespunzător amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, strict necesară și proporțională, cu un domeniu de aplicare strict limitat și pentru o perioadă de timp strict limitată; consideră că multe dintre notificările transmise de statele membre nu sunt suficient de detaliate pentru a permite o verificare a respectării acestor principii;

6.  subliniază faptul că noțiunea de „ultimă instanță” necesită o verificare a faptului dacă alte măsuri pot fi la fel de adecvate sau mai adecvate pentru atingerea obiectivului; invită statele membre să recunoască posibilitatea de a impune controale medicale minime ca o alternativă superioară la introducerea controalelor la frontierele interne; reamintește, în acest sens, măsurile referitoare la sănătate prezentate în orientările Comisiei(9); reamintește, în plus, recomandarea Comisiei privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție(10), potrivit căreia „în cazul în care, în contextul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne, statele membre au în vedere aplicarea titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2016/399 (de instituire a unui control la frontierele interne), acestea ar trebui să evalueze mai întâi dacă situația poate fi abordată în mod corespunzător prin intensificarea verificărilor polițienești pe teritoriul lor, inclusiv în zonele de frontieră”;

7.   ia act de faptul că spațiul Schengen nu a cunoscut niciodată izbucnirea unei astfel de pandemii grave pe teritoriul său; reamintește că dispozițiile Codului frontierelor Schengen prevăd în mod explicit că o amenințare pentru sănătatea publică poate constitui un motiv de refuz al intrării la frontierele externe și reamintește, de asemenea, că Codul nu menționează, iar Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen nu a menționat sănătatea publică ca motiv pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne, prevăzând reintroducerea controalelor la frontierele interne numai pentru a aborda amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne;

8.  regretă faptul că unele state membre au introdus controale la frontieră și alte restricții la frontieră într-un termen scurt, fără a furniza suficiente informații propriilor populații și altor state membre; regretă, în plus, consecințele colaterale ale verificărilor la frontiere observate la unele frontiere interne, cum ar fi timpul de așteptare excesiv fără facilități de igienă adecvate și fără distanțare fizică adecvată, creând astfel riscuri pentru sănătate atât pentru persoanele care fac obiectul verificărilor la frontiere, cât și pentru polițiștii de frontieră, precum și sarcina suplimentară impusă polițiștilor de frontieră deja suprasolicitați, care nu sunt profesioniști cu formare în domeniul sănătății; își exprimă, în plus, îngrijorarea cu privire la numeroasele obstacole cu care se confruntă mulți lucrători transfrontalieri în spațiul Schengen de la izbucnirea pandemiei, inclusiv lipsa unor informații clare și disponibile cu privire la restricțiile care li se aplică la trecerea frontierelor;

9.  ia act de faptul că, în temeiul Directivei privind libera circulație, statele membre pot limita libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor acestora, indiferent de cetățenie, pentru motive de sănătate publică; insistă, cu toate acestea, asupra faptului că garanțiile prevăzute de această directivă trebuie să fie garantate de toate statele membre și că, în special, trebuie să se asigure nediscriminarea între resortisanții statelor membre și cetățenii UE rezidenți;

10.  consideră că o revenire rapidă la o zonă Schengen pe deplin funcțională este de cea mai mare importanță și depinde atât de voința politică a statelor membre, cât și de angajamentul acestora de a coordona măsurile în temeiul acquis-ului Schengen; invită Comisia să preia conducerea în coordonarea acțiunilor la nivel european, cu obiectivul de a aborda provocarea pe care COVID-19 o prezintă pentru sănătatea cetățenilor europeni, menținând în același timp spațiul Schengen ca un spațiu fără controale la frontierele interne, cu respectarea deplină a principiilor solidarității și încrederii reciproce; consideră că căutarea de răspunsuri europene va aduce beneficii reciproce; regretă profund și respinge orice acțiune necoordonată, bilaterală sau multilaterală din partea statelor membre individuale, discutată în afara cadrului Uniunii; solicită ca orice acord să respecte principiul nediscriminării;

11.  invită statele membre să reducă restricțiile privind libertatea de circulație în aceeași măsură în care măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 sunt relaxate; consideră că, printr-o coordonare adecvată la nivelul Uniunii, o abordare mai regională poate fi mai proporțională decât controalele la frontierele naționale și ar putea permite eliminarea restricțiilor privind libertatea de circulație în cazul în care situația sănătății publice din regiunile învecinate s-a îmbunătățit în mod comparabil;

12.  invită de urgență statele membre să discute, împreună cu Parlamentul, Consiliul și Comisia, un plan de redresare a spațiului Schengen, care să includă modalitățile și mijloacele de a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne, precum și planuri de urgență în eventualitatea unui al doilea vârf potențial, cât mai rapid posibil, pentru a evita ca controalele temporare la frontierele interne să devină semi-permanente pe termen mediu;

13.  reamintește că, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, evaluarea necesității controlului la frontierele interne și a prelungirii acestuia, atunci când este introdus ca acțiune imediată, ar trebui monitorizată la nivelul Uniunii; invită Comisia, în acest sens, să exercite un control adecvat asupra aplicării acquis-ului Schengen și, în special, să evalueze măsurile luate deja de statele membre, precum și oportunitatea și calitatea notificărilor efectuate de statele membre, să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și, dacă este necesar, să reamintească statelor membre obligațiile lor legale și să adopte avize; încurajează Comisia să facă uz de prerogativele sale pentru a solicita informații suplimentare din partea statelor membre; invită Comisia să își intensifice raportarea către Parlament cu privire la modul în care își exercită prerogativele în temeiul tratatelor;

14.   deplânge faptul că dispoziția din Codul frontierelor Schengen, potrivit căreia statele membre trebuie să raporteze Parlamentului, Consiliului și Comisiei în termen de patru săptămâni de la eliminarea controalelor la frontieră, și-a pierdut scopul, ceea ce a dus la neinformarea Parlamentului; solicită, prin urmare, statelor membre care au introdus controale la frontierele interne să raporteze Parlamentului în timp util, cel puțin o dată la șase luni, prin furnizarea de date exacte și detaliate privind motivele reintroducerii controalelor la frontierele interne; regretă profund faptul că, începând cu 2015, Comisia nu a publicat raportul anual privind funcționarea spațiului fără controale la frontierele interne, lucru pe care este obligată să îl facă în temeiul Codului frontierelor Schengen;

15.  reamintește că au fost introduse restricții temporare de călătorie care se aplică tuturor călătoriilor neesențiale din țările terțe către spațiul Schengen; subliniază că toate deciziile privind refuzul intrării la frontierele externe trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile Codului frontierelor Schengen, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale în special, în conformitate cu articolul 4;

16.  invită Consiliul și statele membre să își intensifice eforturile pentru a realiza finalizarea integrării Schengen cu toate statele membre ale UE; îndeamnă din nou Consiliul să prezinte un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România în cel mai scurt timp posibil; este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să își exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Croația; consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt pentru toți și că viitorul spațiului Schengen poate fi doar unul fără fragmentare;

17.  consideră că, pe termen mediu, este necesară o reflecție asupra modalităților de consolidare a încrederii reciproce între statele membre și de garantare a faptului că instrumentele legislative ale Uniunii oferă o guvernanță cu adevărat europeană a spațiului Schengen, care ar permite un răspuns european eficient și coordonat la provocări cum ar fi pandemia de COVID-19, menținând în același timp dreptul la libera circulație și principiul absenței controalelor la frontierele interne, care se află în centrul proiectului Schengen, apreciat de cetățenii UE; solicită o propunere a Comisiei în acest sens de reformare a guvernanței Schengen din perspectiva noilor provocări;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Acquis-ul Schengen – Acord între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 13).
(2) Acquis-ul Schengen – Convenția pentru punerea în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor membre ale Uniunii Economice Benelux, Republica Federală Germania și Republica Franceză privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 19).
(3) JO L 77, 23.3.2016, p. 1.
(4) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.
(5) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
(6) JO C 76, 9.3.2020, p. 106.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0497.
(8) Declarația Comitetului executiv din 26 iunie 1996 privind extrădarea (SCH/Com-ex (96) Decl. 6 Rev. 2) (JO L 239, 22.9.2000, p. 435).
(9) Recomandarea Comisiei C(2020)1753 din 16 martie 2020 referitoare la Orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale.
(10) Recomandarea C(2017)3349 a Comisiei din 12 mai 2017 privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen.

Ultima actualizare: 8 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate