Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2782(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0290/2020

Dezbateri :

PV 17/09/2020 - 11.1
CRE 17/09/2020 - 11.1

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0233

Texte adoptate
PDF 149kWORD 49k
Joi, 17 septembrie 2020 - Bruxelles Ediţie provizorie
Situația din Filipine, inclusiv cazul Mariei Ressa
P9_TA-PROV(2020)0233RC-B9-0290/2020

Rezoluția Parlamentului European din 17 septembrie 2020 referitoare la situația din Filipine, inclusiv cazul dnei Maria Ressa (2020/2782(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Filipine, în special cele din 15 septembrie 2016(1), 16 martie 2017(2) și 19 aprilie 2018(3),

–  având în vedere relațiile diplomatice dintre Filipine și UE (stabilite la 12 mai 1964, când aceasta se numea Comunitatea Economică Europeană sau CEE),

–  având în vedere Acordul-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de altă parte,

–  având în vedere statutul Filipinelor de membru fondator al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor din 10 februarie 2020 privind evaluarea regimului special de stimulare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP +) pentru Filipine, care acoperă perioada 2018-2019 (SWD(2020)0024),

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 16 iunie 2020 referitoare la condamnarea Mariei Ressa și a lui Reynaldo Santos,

–  având în vedere orientările UE în domeniul drepturilor omului,

–  având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 11 iulie 2019 referitoare la promovarea și ocrotirea drepturilor omului în Filipine,

–  având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului Michelle Bachelet privind situația drepturilor omului în Filipine, publicat la 30 iunie 2020,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

–  având în vedere Legea nr. 11479 din 3 iulie 2020 a Republicii Filipine, cunoscută și sub denumirea de Legea privind combaterea terorismului,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Filipine și UE întrețin de mult timp relații diplomatice, economice, culturale și politice; întrucât, prin ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare, Uniunea Europeană și Filipine și-au reafirmat angajamentul comun față de principiile bunei guvernanțe, democrației, statului de drept, drepturilor omului, promovarea dezvoltării sociale și economice, precum și față de pacea și securitatea în regiune;

B.  întrucât din raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului în Filipine din 30 iunie 2020 reiese că uciderile legate de campania antidrog a guvernului sunt „larg răspândite și sistematice” și că cel puțin 8 663 de persoane au fost ucise potrivit datelor guvernamentale; întrucât există estimări după care numărul real ar fi de trei ori mai mare; întrucât președintele Duterte a încurajat în mod explicit poliția să comită execuții extrajudiciare și le-a promis imunitate, iar agenții de poliție implicați în astfel de practici au avut parte de promovări; întrucât președintele Duterte s-a jurat să își continue campania antidrog până la încheierea mandatului prezidențial actual, în 2022; întrucât majoritatea victimelor provin din comunități sărace și marginalizate;

C.  întrucât spațiul de acțiune pentru societatea civilă se reduce tot mai mult; întrucât apărătorii drepturilor omului, activiștii și ziariștii se confruntă adesea cu amenințări, hărțuiri, intimidări și violență atunci când încearcă să facă cunoscute acuzațiile de execuții extrajudiciare și alte abuzuri la adresa drepturilor omului în Filipine; întrucât, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), „apărarea drepturilor omului este în mod obișnuit asimilată cu răzvrătirea”; întrucât, potrivit OHCHR, cel puțin 208 apărători ai drepturilor omului, jurnaliști și sindicaliști, inclusiv 30 de femei, au fost uciși între ianuarie 2015 și decembrie 2019;

D.  întrucât Maria Ressa, o jurnalistă filipineză și cofondatoare a site-ului de știri Rappler, a fost luată în vizor de multă vreme pentru criticile sale la adresa „războiului împotriva drogurilor” dus de guvern și pentru modul critic în care erau relatate pe Rappler execuțiile extrajudiciare; întrucât Maria Rossa și Reynaldo Santos Jr, documentarist de la Rappler, au fost acuzați de „defăimare pe cale informatică”, condamnați la 15 iunie 2020 de Tribunalul regional din Manila la o pedeapsă nedeterminată, cu posibilitatea de a sta până la șase ani în închisoare; întrucât dnei Ressa și Rappler li s-au imputat cel puțin alte șase capete de acuzare;

E.  întrucât, la începutul lunii iulie 2020, Congresul filipinez a votat să nu reînnoiască licența de radiodifuziune pentru ABS-CBN, cea mai mare rețea de radio și de televiziune din țară; întrucât refuzul președintelui Duterte de a reînnoi licența de radiodifuziune este considerat un act de răzbunare pentru modul în care au fost acoperite mediatic campania antidrog și cazurile de încălcări grave ale drepturilor omului;

F.  întrucât senatoarea Leila de Lima, unul dintre principalii oponenți ai campaniei antidrog a președintelui Duterte, a fost scoasă din funcția sa de președintă a Comisiei pentru justiție și drepturile omului a Senatului la 19 septembrie 2016 și a rămas în detenție în așteptarea procesului de la arestarea sa la 24 februarie 2017; întrucât există motive serioase de îngrijorare că infracțiunile de care este acuzată senatoarea De Lima sunt fabricate și motivate politic;

G.  întrucât, potrivit Global Witness, cel puțin 43 de apărători ai drepturilor funciare au fost uciși în 2019; întrucât majoritatea acestora erau lideri ai comunității și participanți activi la campanii împotriva proiectelor miniere și a marilor companii din sectorul industriei agroalimentare;

H.  întrucât populația indigenă din Filipine reprezintă 10-20 % din întreaga populație; întrucât în 2018 Raportorul special al ONU pentru drepturile popoarelor indigene a identificat Filipine ca fiind una din țările cu cea mai mare incidență la nivel mondial a situațiilor de incriminare și de atacuri împotriva apărătorilor indigeni ai drepturilor omului; întrucât ONU a avertizat că militarizarea teritoriilor indigene și restricționarea libertății de întrunire și de exprimare sunt în creștere și că aceste evoluții sunt strâns legate de interesele companiilor; întrucât insecuritatea și subdezvoltarea economică persistentă pe insula Mindanao, precum și încălcările raportate ale dreptului internațional umanitar și lipsa progreselor în ceea ce privește justiția de tranziție și reconcilierea, rămân motive serioase de îngrijorare;

I.  întrucât Zara Alvarez, juristă pentru grupul pentru drepturile omului Karapatan, a fost împușcată mortal la 17 august 2020; întrucât dna Alvarez a primit amenințări repetate, a fost supusă hărțuirii din cauza activității sale în domeniul drepturilor omului și a fost cel de al 13-lea membru al organizației sale ucis de la jumătatea anului 2016; întrucât Randall „Randy” Echanis, un avocat al păcii, activist pentru drepturile funciare și membru al Karapatan, a fost torturat și ucis la 10 august 2020; întrucât, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, atât dl Echanis, cât și dna Alvarez fuseseră de mai multe ori puși pe lista roșie (etichetați ca teroriști sau comuniști), iar numele lor a figurat pe o listă de cel puțin 600 persoane pe care Departamentul de justiție din Filipine a solicitat unei instanțe să le declare „teroriști” în 2018;

J.  întrucât OHCHR și raportorii speciali ai ONU și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce pare a fi „o intimidare sistematică” a surselor independente de știri; întrucât, în 2020, Filipine s-a clasat pe locul 136 din 180 de țări în clasamentul privind libertatea presei, publicat anual de organizația Reporteri fără frontiere; întrucât de când dl Duterte este la putere au fost asasinați 16 jurnaliști;

K.  întrucât, în martie 2018, Filipine s-a retras din cadrul Curții Penale Internaționale (CPI), după ce CPI și-a început „examinarea preliminară” a plângerii depuse împotriva dlui Duterte în legătură cu numărul mare de crime comise în cadrul campaniei antidrog;

L.  întrucât, în 2017, Camera Reprezentanților din Filipine a aprobat o lege de reinstituire a pedepsei cu moartea; întrucât acest proiect de lege necesită aprobarea prealabilă a Senatului înainte ca președintele Duterte – care militează activ pentru reinstaurarea sa – să o ratifice ca lege; întrucât reintroducerea pedepsei cu moartea ar încălca flagrant cel de al doilea protocol opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (ICCPR), la care Filipine este parte;

M.  întrucât autoritățile din Filipine au adoptat noua lege împotriva terorismului la 3 iulie 2020; întrucât, potrivit grupurilor locale ale societății civile, legea afectează într-o proporție alarmantă garanțiile în materie de drepturi ale omului, extinde definiția terorismului și mărește perioada de detenție fără mandat de la 3 la 14 zile, estompând astfel diferențele importante între opinie critică, criminalitate și terorism, ceea ce ridică probleme de legalitate și crește și mai mult riscurile de încălcare a drepturilor omului;

N.  întrucât președintele Duterte s-a lăsat în mod repetat antrenat în discursuri sexiste și misogine; întrucât, potrivit ONG-urilor locale, cazurile de violență și de abuz sexual împotriva femeilor, inclusiv împotriva femeilor apărătoare ale drepturilor omului, au crescut în timpul administrației Duterte; întrucât apărătoarele drepturilor omului se confruntă cu comentarii degradante și cu conotații sexuale, cu amenințări de viol și atacuri;

O.  întrucât în raportul din 2020 al Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC), Filipine este în top 10 al celor mai periculoase țări din lume pentru lucrători; întrucât mișcarea sindicală filipineză a denunțat reprimarea drepturilor lucrătorilor, inclusiv prin „etichetarea drept comuniști”, dispariții și asasinate ale liderilor muncitorilor și ale sindicaliștilor;

P.  întrucât comunitatea LGBTQI este supusă unor hărțuiri continue; întrucât președintele Duterte s-a referit repetat la orientarea sexuală a oponenților politici ca metodă de denigrare a acestora și a făcut declarații publice în mai 2019 din care reiese că homosexualitatea este o boală; întrucât, în iunie 2020, organele de poliție au luat măsuri represive împotriva unei parade a persoanelor LGBTQI și, potrivit relatărilor, au arestat 20 de persoane;

Q.  întrucât, potrivit estimărilor, între 60 000 și 100 000 de copii din Filipine sunt implicați în rețele de prostituție; întrucât un număr necunoscut de copii sunt forțați să muncească în condiții de exploatare; întrucât UNICEF și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la reducerea vârstei răspunderii penale;

R.  întrucât, în 2019, Filipine s-a clasat pe locul 113 din 180 de țări în clasamentul privind corupția, publicat anual de Transparency International;

S.  întrucât, de la 25 decembrie 2014, Filipine s-a bucurat de preferințe comerciale speciale în cadrul sistemului generalizat de preferințe al UE (SGP +); întrucât acest statut depinde de ratificarea și punerea în aplicare a 27 de convenții internaționale privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță; întrucât, în 2019, 25 % din totalul exporturilor filipineze către UE (aproape 2 miliarde EUR) au beneficiat de tratament preferențial în cadrul acestui sistem; întrucât, deși situația drepturilor omului din Filipinea înregistrat regrese majore, UE nu a declanșat până în prezent mecanismul care ar putea duce la suspendarea acestor beneficii comerciale,

1.  se arată extrem de îngrijorat de deteriorarea rapidă a situației drepturilor omului în Filipine, de când la putere este președintele Duterte; ia act de publicarea raportului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din iunie 2020 și îi cere guvernului filipinez să adopte și să pună în practică toate recomandările enumerate în raport;

2.  condamnă în termeni duri miile de execuții extrajudiciare și alte încălcări grave ale drepturilor omului legate de așa-numitul „război împotriva drogurilor”; solicită guvernului Filipinelor să pună capăt imediat tuturor actelor de violență împotriva celor suspectați de infracțiuni legate de droguri, și să desființeze grupurile paramilitare private și pe cele sprijinite de stat; insistă asupra faptului că lupta împotriva drogurilor ilicite trebuie dusă în deplină conformitate cu respectarea garanțiilor procedurale, cu dreptul național și internațional și punând accentul pe sănătatea publică;

3.  condamnă toate amenințările, hărțuirea, intimidarea, violurile și violența împotriva celor care încearcă să dezvăluie cazuri de execuții extrajudiciare și alte încălcări ale drepturilor omului, inclusiv activiști în domeniul drepturilor omului și al mediului, sindicaliști și jurnaliști; denunță utilizarea abuzivă a legii și a sistemelor judiciare ca modalitate de a reduce la tăcere vocile critice;

4.  invită autoritățile filipineze să demareze imediat anchete imparțiale, transparente, independente și pertinente cu privire la toate execuțiile extrajudiciare, inclusiv cu privire la moartea lui Jory Porquia, Randall „Randy” Echanis și Zara Alvarez, precum și la alte presupuse încălcări;

5.  este alarmat de deteriorarea libertății presei în Filipine; condamnă toate acțiunile de amenințare, hărțuire, intimidare, urmărire penală injustă și violență împotriva jurnaliștilor, inclusiv cazul Mariei Ressa; solicită să se renunțe la toate acuzațiile motivate politic împotriva ei și a colegilor săi; reamintește că libertatea presei și libertatea de exprimare sunt elemente fundamentale ale democrației; invită autoritățile filipineze să reînnoiască licența de transmisie a principalului grup audiovizual, ABS-CBN; invită delegația UE și reprezentanțele statelor membre ale UE de la Manila să monitorizeze îndeaproape cauzele împotriva dnei Maria Ressa și a dlui Reynaldo Santos Jr și să ofere toată asistența necesară;

6.  își reiterează apelul adresat autorităților din Filipine de a renunța la toate acuzațiile motivate politic împotriva senatoarei Leila de Lima, de a o elibera în perioada dinaintea procesului, de a i se permite să își exercite liber drepturile și îndatoririle de reprezentantă aleasă și de a-i oferi condiții de securitate și de igienă adecvate pe durata detenției; roagă UE să monitorizeze în continuare cu atenție cazul său;

7.  își reiterează sprijinul ferm pentru toți apărătorii drepturilor omului și ai mediului din Filipine și pentru munca lor; solicită delegației UE și reprezentanțelor statelor membre din această țară să sprijine mai consistent societatea civilă în conflictul cu autoritățile filipineze și să apeleze la toate instrumentele disponibile pentru a susține mai mult munca apărătorilor drepturilor omului și mediului și, după caz, să faciliteze eliberarea de vize de urgență și să ofere azil temporar în statele membre ale UE;

8.  îndeamnă autoritățile filipineze să recunoască că apărătorii drepturilor omului joacă un rol legitim în garantarea păcii, a justiției și a democrației; invită autoritățile filipineze să garanteze, în toate circumstanțele, integritatea fizică și psihologică a tuturor apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor din țară și să se asigure că își pot desfășura activitatea într-un mediu favorabil și fără teamă de represalii; salută adoptarea în unanimitate de către Camera Reprezentanților din Filipine a Legii privind protecția drepturilor omului din Filipine și le cere Senatului și Președintelui să o ratifice urgent;

9.  își exprimă profunda îngrijorare față de adoptarea recentă a Legii privind combaterea terorismului și reamintește că acțiunile de conștientizare, de protest, de opoziție, grevele și alte forme similare de exercitare a drepturilor civile și politice nu pot fi, în niciun caz, considerate acte teroriste;

10.  îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine adoptarea unei rezoluții în cadrul celei de a 45-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, aflată în desfășurare, în vederea instituirii unei anchete internaționale independente privind încălcările drepturilor omului comise în Filipine începând din 2016;

11.  regretă profund decizia guvernului Filipinelor de a se retrage din Statutul de la Roma; invită guvernul să revină asupra acestei decizii; încurajează CPI să investigheze acuzațiile de crime împotriva umanității în contextul asasinatelor comise în timpul „războiului împotriva drogurilor”; solicită guvernului Filipinelor să coopereze fără rezerve cu Biroul procurorului CPI la examinarea preliminară a situației din Filipine;

12.  face apel la autoritățile din Filipine să pună imediat capăt procedurilor în curs care vizează reintroducerea pedepsei cu moartea; reamintește că UE consideră pedeapsa cu moartea o pedeapsă crudă și inumană, care nu reușește să descurajeze comportamentul infracțional;

13.  încurajează Republica Filipine să respecte obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional de a proteja drepturile omului în cazul popoarelor indigene, inclusiv în contextul conflictului armat; solicită guvernului să le apere drepturile, să îi capaciteze și să adopte o politică eficientă pentru a le îmbunătăți condițiile de trai;

14.  condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și reamintește că acest tip de violență reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și a demnității femeilor și fetelor; condamnă cu fermitate declarațiile misogine repetate ale președintelui Duterte; invită președintele să trateze femeile cu respect și să nu mai incite la violență împotriva femeilor;

15.  condamnă toate formele de violență împotriva persoanelor LGBTQI și reamintește că acest tip de violență reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și a demnității persoanelor; condamnă cu fermitate afirmațiile insultătoare și sexiste ale președintelui Duterte despre persoanele care se identifică ca aparținând comunității LGBTQI;

16.  este îngrijorat de creșterea tot mai mare a corupției în rândul actualei administrații filipineze; solicită autorităților filipineze să-și intensifice eforturile de combatere efectivă a corupției; subliniază în acest sens importanța respectării principiilor fundamentale ale democrației și statului de drept;

17.  reamintește că măsurile adoptate de guverne ca răspuns la pandemie ar trebui să protejeze și nu să submineze drepturile omului; subliniază că aceste măsuri ar trebui să fie necesare, proporționale și nediscriminatorii, să respecte obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului și legile naționale și că ar trebui menținute în vigoare numai atât timp cât sunt strict necesare și nu utilizate ca pretext pentru a limita spațiul democratic și civic, libertățile fundamentale și respectarea statului de drept;

18.  este mâhnit de practica traficării, recrutării și implicării militare a copiilor în conflictele din țară și îndeamnă guvernul filipinez să pună capăt acestor practici; încurajează guvernul să își intensifice eforturile de protejare a tuturor copiilor de abuzuri și să le respecte drepturile, inclusiv dreptul la educație al copiilor indigeni; se opune cu fermitate oricărei propuneri de a reduce și mai mult vârsta răspunderii penale;

19.  denunță amenințările, intimidarea și atacurile personale îndreptate împotriva deținătorilor de mandate pentru proceduri speciale ale ONU; îndeamnă autoritățile filipineze să coopereze cu OHCHR și cu toate mecanismele ONU din domeniul drepturilor omului, inclusiv prin facilitarea vizitelor în țară și prin abținerea de la acte de intimidare sau represalii împotriva lor;

20.  având în vedere gravitatea încălcărilor drepturilor omului în această țară, invită Comisia Europeană ca, dacă nu se constată îmbunătățiri substanțiale și dacă autoritățile filipineze nu se arată dispuse să coopereze, să inițieze imediat procedura care ar putea conduce la retragerea temporară a preferințelor SGP +;

21.  invită autoritățile filipineze să sprijine aplicarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (UNGP) și să asigure un proces eficient de diligență în materie de drepturi ale omului pentru proiectele de investiții, dezvoltare și întreprinderi, în special în legătură cu marile achiziții ale concernelor agroindustriale, industriile extractive, proiectele de infrastructură și cooperarea în sectorul de securitate; invită întreprinderile care își au sediul sau își desfășoară activitatea în UE să respecte cu strictețe principiile directoare ale ONU și legislația în domeniul drepturilor omului, atât internațională, cât și națională, și analizeze cu meticulozitate și cu diligența necesară toate operațiunile și relațiile lor comerciale în interiorul țării;

22.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să monitorizeze îndeaproape situația din Filipine și să raporteze periodic Parlamentului European;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor statelor membre, președintelui, Guvernului și Congresului Statelor Filipine, guvernelor statelor membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Secretarului General al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

(1) JO C 204, 13.6.2018, p. 123.
(2) JO C 263, 25.7.2018, p. 113.
(3) JO C 390, 18.11.2019, p. 104.

Ultima actualizare: 30 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate