Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2157(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0154/2020

Texte depuse :

A9-0154/2020

Dezbateri :

PV 06/10/2020 - 7
CRE 06/10/2020 - 7

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0257

Texte adoptate
PDF 215kWORD 65k
Joi, 8 octombrie 2020 - Bruxelles Ediţie provizorie
Strategia europeană pentru păduri - Calea de urmat
P9_TA-PROV(2020)0257A9-0154/2020

Rezoluția Parlamentului European din 8 octombrie 2020 referitoare la Strategia europeană pentru păduri – Calea de urmat (2019/2157(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european” (COM(2019)0640), Comunicarea Comisiei din 20 mai privind „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030” (COM(2020)0380), precum și rezoluțiile sale din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul verde european(1) și din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică(2),

–  având în vedere Declarația de la New York privind pădurile, ratificată la 23 iunie 2014 de Uniunea Europeană,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 7 decembrie 2018 intitulat „Progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri «O nouă strategie a UE pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier»” (COM(2018)0811),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 15 aprilie 2019 privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE pentru păduri și un nou cadru strategic pentru păduri (08609/2019),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive(4) și regulamentele consecutive de punere în aplicare cu actualizări ale listei de specii invazive, printre care se află și specii de arbori,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 octombrie 2019 la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 7 decembrie 2018 intitulat „Progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri - «O nouă strategie a UE pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier»”,

–  având în vedere Evaluarea globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice publicată de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) din 31 mai 2019,

–  având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu privind „Mediul european - situația și perspectivele în 2020: cunoștințele pentru tranziția către o Europă sustenabilă”, publicat la 4 decembrie 2019,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 și 11 aprilie 2019 privind implementarea Strategiei UE pentru păduri,

–  având în vedere evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei în domeniul biodiversității pentru 2020,

–  având în vedere strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei,

–  având în vedere strategia privind clima pentru 2050,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 29 noiembrie 2019 privind strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți: O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 16 mai 2018 privind evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE pentru păduri și sectorul forestier(6),

–  având în vedere Strategia Europa 2020, inclusiv inițiativele „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A9-0154/2020),

–  având în vedere responsabilitățile care le revin statelor membre ale UE în temeiul Convenției privind diversitatea biologică (CBD), al Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și al Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD),

A.  întrucât angajamentele interne și internaționale ale UE privind, de exemplu, Pactul verde european, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, Protocolul de la Kyoto, Acordul de la Paris și crearea unei societăți cu emisii zero vor fi imposibil de realizat fără beneficiile pentru climă și alte servicii ecosistemice oferite de păduri și de sectorul forestier;

B.  întrucât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu face nicio referire la o politică forestieră comună a UE, iar responsabilitatea pentru păduri revine statelor membre; întrucât, cu toate acestea, UE a contribuit în trecut la gestionarea durabilă a pădurilor (GDP) și la deciziile statelor membre privind pădurile, prin politicile și orientările sale, inclusiv articolul 4 din TFUE în ceea ce privește energia, mediul și agricultura;

C.  întrucât pădurile și întregul lanț valoric forestier sunt fundamentale pentru dezvoltarea în continuare a bioeconomiei circulare, deoarece creează locuri de muncă, asigură bunăstarea economică în zonele rurale și urbane, asigură servicii de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, oferă beneficii pentru sănătate, protejează biodiversitatea și perspectivele regiunilor montane, insulare și rurale și combat deșertificarea;

D.  întrucât cercetarea de înaltă calitate finanțată adecvat, inovarea, colectarea de informații, întreținerea și dezvoltarea bazelor de date, cele mai bune practici și schimbul de cunoștințe sunt extrem de importante pentru viitorul pădurilor multifuncționale ale UE și pentru întregul lanț valoric forestier, având în vedere așteptările din ce în ce mai mari care le vizează și nevoia de a aborda oportunitățile și provocările multiple cu care se confruntă societatea;

E.  întrucât pădurile reprezintă patrimoniul nostru natural pe care trebuie să îl conservăm și să îl întreținem, gestionarea corespunzătoare a acestui patrimoniu fiind esențială pentru ca acesta să se dezvolte, să genereze biodiversitate, bogăție pe plan economic, turistic și social;

F.  întrucât Fondul pentru dezvoltare rurală a pus la dispoziție, în cadrul PAC, instrumente și resurse pentru a sprijini sectorul forestier și întrucât acesta ar trebui să asigure în continuare acest sprijin în cadrul PAC post-2020, prin acordarea unei atenții deosebite gestionării durabile a pădurilor (GDP);

G.  întrucât în UE există 16 milioane de proprietari privați de păduri, care dețin aproximativ 60 % din pădurile din UE; întrucât dimensiunea medie a pădurilor aflate în proprietate privată este de 13 hectare, în timp ce aproximativ două treimi din proprietarii privați de păduri dețin mai puțin de 3 hectare de pădure;

H.  întrucât pădurile gestionate în mod durabil sunt extrem de importante pentru garantarea locurilor de muncă în zonele rurale, reprezentând un beneficiu pentru sănătatea umană și având, în același timp, o contribuție vitală la protejarea mediului și a biodiversității;

I.  întrucât măsurile din domeniul forestier de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea sunt interconectate, având în vedere că în cadrul acestor măsuri chestiunile trebuie să fie echilibrate, iar sinergiile între ele trebuie să fie încurajate, în special în cadrul strategiilor și planurilor de adaptare ale statelor membre;

J.  întrucât pădurile europene și situațiile în care se află acestea sunt diferite și, prin urmare, trebuie gestionate în mod diferit, dar întotdeauna în scopul îmbunătățirii funcțiilor lor economice, sociale și de mediu;

K.  întrucât regiunile ultraperiferice conțin rezervoare de biodiversitate foarte bogate și este fundamentală conservarea acestora;

L.  întrucât pierderea biodiversității în păduri are consecințe sociale, economice și de mediu semnificative;

M.  întrucât calitatea solului joacă un rol crucial în furnizarea de servicii ecosistemice, cum ar filtrarea și stocarea apei și, în consecință, protecția împotriva inundațiilor și a secetei, sechestrarea CO2, biodiversitatea și creșterea biomasei; întrucât îmbunătățirea calității solului, de exemplu, în unele regiuni, prin transformarea pădurilor de conifere în păduri permanente de foioase, este un proces dificil din punct de vedere economic, care se derulează pe o perioadă de zeci ani;

N.  întrucât rolul esențial al gestionării durabile a pădurilor ar trebui promovat în cadrul societății europene, care este din ce în ce mai deconectată de domeniul pădurilor și al silviculturii, subliniind multiplele beneficii pe care pădurile le oferă din punct de vedere economic, social și ecologic, cultural și istoric;

O.  întrucât, pe lângă faptul că pădurile contribuie la sechestrarea carbonului, acestea au efecte benefice asupra climei, atmosferei, conservării biodiversității, regimului râurilor și al corpurilor de apă, protejează solul de eroziunea provocată de ape și de vânt, având și alte proprietăți naturale utile;

P.  întrucât aproape 23 % din pădurile europene se regăsesc în siturile din cadrul Natura 2000, această proporție depășind valoarea de 50 % în unele state membre, și întrucât aproape jumătate din habitatele naturale din zonele din cadrul Natura 2000 sunt păduri;

Q.  întrucât pădurile pot fi surse atât de produse forestiere primare, cum ar fi lemnul, cât și de produse secundare valoroase, cum ar fi ciupercile, trufele, ierburile, mierea și fructele de pădure, care sunt foarte importante pentru activitățile economice desfășurate în unele regiuni ale Uniunii;

R.  întrucât pădurile europene joacă un rol important în ceea ce privește îmbunătățirea mediului, dezvoltarea economiei, satisfacerea nevoilor statelor membre de produse din lemn și creșterea stării de bine a populației;

S.  întrucât agrosilvicultura, definită ca un ansamblu de sisteme de utilizare a terenurilor în cadrul cărora arborii sunt crescuți, în asociere cu agricultura, pe aceeași unitate de terenuri, este o suită de sisteme de gestionare a terenurilor, care stimulează productivitatea globală, generează mai multă biomasă, mențin și refac solurile și oferă o serie de servicii ecosistemice valoroase;

T.  întrucât pădurile au un rol multifuncțional și este nevoie de mult timp pentru ca acestea să se formeze, importanța asigurării unei bune diversități a speciilor face ca utilizarea durabilă, conservarea și înmulțirea resurselor forestiere să fie o sarcină de importanță europeană;

U.  întrucât vânătoarea responsabilă din punct de vedere social și ecologic joacă, de asemenea, un rol important în mediul forestier și în regiunile semiîmpădurite prin controlul numărului de animale vânate sau al răspândirii bolilor asociate lor, cum ar fi pesta porcină africană;

V.  întrucât pădurile joacă un rol fundamental în combaterea eroziunii solului și a deșertificării maselor terestre; întrucât studiile arată că arborii din parcuri și din mediul urban au un efect pozitiv în ceea ce privește menținerea temperaturilor la un nivel mai scăzut în comparație cu zonele fără arbori;

W.  întrucât, în actuala perioadă de programare (2014-2020), în cadrul PAC există măsuri menite să ajute actorii economici să consolideze capacitățile în ceea ce privește gestionarea silviculturii;

X.  întrucât unele regiuni forestiere au fost invadate masiv de dăunători și insecte precum viermii de lemn și diverse ciuperci; întrucât populațiile naturale din pădurile de castani au fost invadate într-o măsură considerabilă de Cryphonectria parasitica, care reprezintă o amenințare serioasă pentru supraviețuirea acestor populații, dar și, pe termen lung, amenință activitățile umane conexe, cum ar fi producția și culegerea de castane;

Y.  întrucât datele disponibile privind pădurile la nivelul UE sunt incomplete și de calitate diferită, împiedicând, astfel, capacitatea de coordonare la nivelul UE în ceea ce privește gestionarea pădurilor;

Z.  întrucât există exploatări forestiere ilegale în curs și în UE;

Trecutul – un bilanț al succeselor și provocărilor recente în cadrul aplicării

1.  salută publicarea raportului Comisiei intitulat „Progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri «O nouă strategie a UE pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier»” (COM(2018)0811);

2.  salută acțiunile întreprinse de statele membre și de Comisie în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE pentru păduri și implicarea Comitetului forestier permanent, a Grupului de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută, a Grupului de experți în materie de incendii forestiere, a Grupului de experți pentru industriile forestiere și aspecte sectoriale, precum și a părților interesate relevante în Planul multianual de punere în aplicare pentru păduri (Forest MAP);

3.  recunoaște că raportul Comisiei din 2018 privind progresele înregistrate în implementarea actualei Strategii a UE pentru păduri prevede că strategia a fost utilă ca instrument de coordonare și că, în general, cele „opt plus unu” domenii prioritare ale strategiei au fost puse în aplicare cu relativ puține impedimente, cu excepția provocărilor majore care trebuie soluționate cu ajutorul politicii privind biodiversitatea și a provocărilor persistente în domeniile „Ce păduri avem și cum se schimbă ele?”, care vizează în mod specific percepția și informarea publicului cu privire la sectorul forestier, și „Încurajarea coordonării și a comunicării”, care vizează în mod specific politicile din domeniul forestier;

4.  subliniază că în cadrul procesului paneuropean „FOREST EUROPE” a fost convenită la nivel internațional o definiție a GDP; observă că definiția a fost inclusă în legislația națională și în sistemele voluntare, de exemplu în cele de certificare forestieră care sunt în vigoare în statele membre;

5.  evidențiază că promovarea GDP în UE, prin intermediul Strategiei UE pentru păduri și al măsurilor de dezvoltare rurală aplicate în cadrul politicii agricole comune (PAC), a avut un impact extrem de pozitiv asupra pădurilor și a stării acestora, asupra mijloacelor de trai din mediul rural, precum și asupra biodiversității pădurilor din UE și a îmbunătățit beneficiile pentru climă aduse de sectorul forestier; constată, cu toate acestea, că este încă necesar să se consolideze GDP în mod echilibrat, pentru a se asigura că starea ecologică a pădurilor se îmbunătățește, pentru a ameliora sănătatea și reziliența ecosistemelor și a se asigura că acestea se pot adapta la condițiile climatice în schimbare, pentru a reduce riscurile și impactul perturbărilor naturale, precum și pentru a proteja oportunitățile generațiilor actuale și viitoare de a gestiona pădurile, de exemplu, astfel încât obiectivele proprietarilor de păduri și ale IMM-urilor să fie îndeplinite, și pentru a îmbunătăți calitatea pădurilor și a suprafețelor împădurite existente; consideră că Strategia UE pentru păduri ar trebui să includă instrumente adecvate în acest sens; subliniază că statele membre sunt obligate să efectueze GDP în mod exemplar; consideră că modelele de gestionare a pădurilor ar trebui să includă sustenabilitatea ecologică, socială și economică, care este definită ca reprezentând administrarea și utilizarea pădurilor și a terenurilor împădurite într-un mod care să asigure menținerea biodiversității, a productivității, a capacității de regenerare, a vitalității și a potențialului lor de a-și îndeplini, în prezent și în viitor, funcțiile ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și global, fără a aduce daune altor ecosisteme; subliniază că recunoașterea și protejarea drepturilor de proprietate este esențială pentru a realiza un angajament pe termen lung în ceea ce privește GDP; subliniază că gestionarea durabilă și conservarea pădurilor noastre reprezintă un element central al stării noastre generale de bine, deoarece acestea sunt locuri în care se desfășoară activități de interes public, atât pe plan recreativ, cât și pe planul sănătății și educației, și recunoaște că GDP promovează protecția biodiversității pădurilor europene; solicită protejarea pădurilor primare care au o structură conservată, specii bogate și zone adecvate, acolo unde aceste păduri continuă să existe; constată că nu există o definiție a pădurilor seculare la nivelul UE și invită Comisia să introducă o definiție, care să fie pregătită în cadrul Comitetului forestier permanent, în procesul de redactare al viitoarei strategii a UE pentru păduri; subliniază că ar putea exista opinii divergente cu privire la capacitățile de absorbție a emisiilor de CO2 ale diferitelor tipuri de păduri și, prin urmare, consideră că noua strategie a UE pentru păduri ar trebui să promoveze gestionarea durabilă a pădurilor; regretă practicile nesustenabile și exploatarea forestieră ilegală care au loc în anumite state membre, în ciuda Regulamentului UE privind lemnul, și solicită în continuare statelor membre să depună eforturi suplimentare pentru a le pune capăt și, de asemenea, să își îmbunătățească sau să își consolideze legislația națională atunci când este necesar; îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri urgente cu privire la aceste chestiuni prin monitorizarea atentă și prin punerea în aplicare a legislației UE existente și invită Comisia să aplice rapid procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când se comit încălcări, precum și să urmărească cazurile de exploatare forestieră ilegală prin intermediul tuturor organismelor competente; invită Comisia să finalizeze, fără întârziere, verificarea adecvării normelor UE de combatere a exploatării forestiere ilegale;

6.  concluzionează că diferențele înregistrate între statele membre, precum și diferențele existente între regiunile din statele membre, au reprezentat un factor important în analizarea posibilelor măsuri la nivelul UE;

7.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că, în anumite părți ale Uniunii, nepunerea în aplicare a legislației UE existente și suspiciunile legate de corupție au condus la exploatări forestiere ilegale și la activități forestiere nesustenabile; solicită Comisiei și statelor membre să combată corupția și să pună pe deplin în aplicare legislația existentă;

Prezentul – starea actuală a pădurilor din UE

8.  subliniază că pădurile din UE, împreună cu cele din teritoriile de peste mări și regiunile ultraperiferice ale acesteia, îndeplinesc mai multe funcții și se caracterizează printr-o mare diversitate legată de aspecte cum ar fi regimul proprietății, dimensiunea, structura, biodiversitatea și reziliența lor, precum și provocările întâmpinate; subliniază faptul că pădurile, în special pădurile mixte, oferă societății o mare varietate de servicii ecosistemice, inclusiv habitate pentru specii, sechestrarea carbonului, materii prime, energie regenerabilă, îmbunătățirea calității aerului, apă curată, realimentarea apelor subterane, controlul eroziunii și protecția împotriva secetei, a inundațiilor și a avalanșelor, precum și furnizarea de ingrediente pentru medicamente, fiind totodată un important spațiu cultural și recreațional; întrucât toate acestea nu par să mai poată fi asigurate pe deplin, întrucât proprietarii de păduri nu mai pot reinvesti în păduri din cauza situației economice dificile generate de schimbările climatice și de alți factori; constată că, potrivit ultimelor estimări, numai 26 % din speciile forestiere și 15 % din habitatele forestiere au demonstrat o stare de conservare favorabilă; invită statele membre să asigure protejarea ecosistemelor și, dacă este necesar, să dezvolte și să consolideze orientările referitoare la produsele forestiere nelemnoase;

9.  constată progresele înregistrate în evaluarea serviciilor ecosistemice prin inițiativa Cartografierea ecosistemelor și a serviciilor acestora (MAES); subliniază, cu toate acestea, că în prezent nu există o remunerare adecvată pentru furnizarea de servicii ecosistemice, cum ar fi sechestrarea CO2, favorizarea biodiversității sau îmbunătățirea solului, și că proprietarii de păduri care se concentrează în prezent asupra conversiei pădurilor în mod corespunzător ar putea să-și gestioneze pădurile în pierdere, în pofida furnizării de servicii ecosistemice substanțiale; invită Comisia și statele membre să examineze opțiunile de stimulare și remunerare adecvată a serviciilor climatice, de biodiversitate și a altor servicii ecosistemice, pentru a permite o conversie forestieră viabilă din punct de vedere economic;

10.  ia act de faptul că, în ultimele decenii, resursele forestiere ale UE au crescut în ceea ce privește suprafețele împădurite și volumul și că, în prezent, pădurile și alte zone împădurite acoperă cel puțin 43 % din suprafața UE, atingând cel puțin 182 de milioane de hectare și reprezentând 5 % din totalul pădurilor din lume, datorită împăduririi și regenerării naturale; constată că jumătate din rețeaua Natura 2000 este formată din suprafețe împădurite (și anume, 37,5 milioane de hectare) și că 23 % din toate pădurile din Europa se află în situri Natura 2000, în timp ce unele state membre au mai mult de jumătate din teritoriu acoperit de păduri și depind de silvicultură; subliniază că este importantă îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la Natura 2000 și la efectele acesteia asupra biodiversității, asupra gestionării pădurilor și asupra altor utilizări ale terenurilor în întreaga UE; constată că 60 % din pădurile din UE se află în proprietate privată, cu un procent ridicat de exploatații forestiere de mici dimensiuni (mai puțin de 3 ha) și că 40 % sunt în proprietate publică; subliniază că peste 60 % din pădurile productive din UE și peste 20 % din pădurile productive la nivel mondial sunt certificate conform standardelor voluntare de GDP; constată, de asemenea, că proporția lemnului rotund care provine din păduri certificate, prelucrat de industriile lemnului la nivel mondial este mai mare de 20 % și că această proporție este de până la 50 % în UE; subliniază că sectorul forestier asigură locuri de muncă pentru cel puțin 500 000 de persoane în mod direct(7) și 2,6 milioane de persoane în mod indirect(8) în UE și că menținerea acestui nivel de ocupare a forței de muncă, precum și a competitivității sectorului pe termen lung, necesită eforturi constante pentru a atrage forță de muncă calificată și instruită în cadrul sectorului și a se asigura că lucrătorii au un acces adecvat la asistență socială și medicală; constată că aceste locuri de muncă depind de ecosisteme forestiere reziliente și bine gestionate pe termen lung; subliniază rolul esențial pe care îl joacă proprietarii de păduri în implementarea GDP și rolul important pe care îl joacă pădurile pentru crearea de locuri de muncă verzi și pentru creșterea economică în zonele rurale; în plus, evidențiază că proprietarii și administratorii de păduri din UE au o îndelungată tradiție și experiență în gestionarea pădurilor multifuncționale; solicită Comisiei să includă în cadrul noii strategii a UE pentru păduri necesitatea acordării de sprijin proprietarilor de păduri, inclusiv sprijin financiar; consideră că acest sprijin ar trebui să facă obiectul aplicării GDP, pentru a asigura continuarea investițiilor în tehnologii moderne și în măsurile de mediu și climatice care consolidează rolul multifuncțional al pădurilor, cu un instrument financiar specific pentru gestionarea zonelor din rețeaua Natura 2000 și crearea unor condiții de muncă decente; consideră că acest sprijin financiar ar trebui să fie rezultatul unei combinații solide de instrumente financiare, de finanțare națională și de finanțare din sectorul privat; subliniază importanța prevenirii exodului rural și consideră că sunt esențiale investițiile în ecosisteme; salută împădurirea și reîmpădurirea ca instrumente adecvate pentru creșterea suprafețelor împădurite, în special pe terenurile abandonate care nu sunt adecvate pentru producția de alimente, în apropierea zonelor urbane și periurbane, precum și în zonele de munte, atunci când este cazul; încurajează acțiunile sprijinite financiar pentru utilizarea lemnului recoltat proporțional cu stocul forestier durabil și creșterea pădurilor și a altor terenuri împădurite acolo unde este cazul, în special în statele membre în care suprafețele împădurite sunt reduse, încurajând în același timp alte state membre să mențină suprafețele împădurite în zonele cu funcții ecologice accentuate; constată că pădurile găzduiesc o parte semnificativă a biodiversității terestre a Europei;

11.  constată că suprafața împădurită din Uniune este în creștere, printre altele, ca urmare a împăduririi, și că pădurile comerciale gestionate nu numai că rețin carbonul mai bine decât pădurile negestionate, dar reduc, de asemenea, emisiile și problemele cauzate de deteriorarea stării pădurilor; constată că gestionarea durabilă a pădurilor comerciale are cel mai bun impact asupra climei și că țările care își gestionează bine pădurile ar trebui să fie răsplătite pentru acest lucru;

12.  recunoaște că investițiile publice și private pe termen lung într-o GDP consolidată, care pune accentul în egală măsură pe beneficiile sociale, ecologice și economice ale pădurilor și pe mecanisme adecvate de finanțare și compensare, pot contribui la asigurarea rezilienței și a capacității de adaptare a pădurilor și ajuta sectorul forestier să rămână viabil din punct de vedere economic și sigur din punct de vedere ecologic, dar pot și contribui la atingerea numeroaselor obiective ale UE, inclusiv la aplicarea cu succes a Pactului verde european și la tranziția către o bioeconomie circulară, precum și la promovarea biodiversității; subliniază, de asemenea, că sunt necesare alte mecanisme de finanțare ale UE, ușor accesibile, bine coordonate și relevante, cum ar fi instrumentele financiare sau sprijinul Băncii Europene de Investiții pentru a consolida investițiile în proiecte forestiere, care să vizeze GDP și prevenirea și atenuarea incendiilor forestiere, precum și fondurile structurale și fondurile din cadrul programelor Orizont, Erasmus + și LIFE+, care ar putea oferi un sprijin esențial pentru investiții și servicii de stocare și sechestrare a carbonului ca parte a GDP, garantând, totodată, coerența cu Pactul verde;

13.  ia act de beneficiile esențiale aduse climei de păduri și de sectorul forestier; reiterează necesitatea de a promova aspectele de mediu, economice și sociale ale pădurilor și ale gestionării acestora în mod echilibrat, consolidând, în același timp, beneficiile globale aduse climei de păduri și de lanțul valoric forestier, și anume sechestrarea sporită de CO2 și stocarea carbonului în produsele lemnoase și înlocuirea materialelor; subliniază necesitatea de a menține, de a promova în continuare și de a mări, acolo unde este posibil, sechestrarea de CO2 în păduri la un nivel care să permită gestionarea durabilă a tuturor funcțiilor pădurii, stocarea carbonului in situ, inclusiv în zonele agroforestiere, în lemnul mort și în solul forestier, precum și în produse din lemn, printr-o GDP activă; observă că pădurile absorb peste 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE; subliniază că este necesar să se promoveze utilizarea lemnului ca material de construcție durabil, deoarece aceasta ne permite să ne orientăm către o economie mai durabilă; încurajează Comisia să analizeze diferite mecanisme bazate pe piață pentru a stimula înlocuirea combustibililor fosili cu materii prime regenerabile, care oferă beneficii pentru climă; subliniază rolul esențial al materialelor pe bază de lemn pentru înlocuirea alternativelor bazate pe combustibili fosili și a alternativelor cu o amprentă ecologică mai mare în sectoare precum industria construcțiilor, industria textilă, industria chimică și industria ambalajelor și necesitatea de a lua pe deplin în considerare efectele benefice pentru climă și mediu ale acestei înlocuiri semnificative; subliniază, în plus, avantajele încă insuficient exploatate pe care le prezintă înlocuirea produselor de unică folosință, în special a celor din materiale plastice, cu produse sustenabile pe bază de lemn; subliniază că utilizarea circulară a produselor din lemn ar trebui, de asemenea, mărită, pentru a îmbunătăți utilizarea resurselor noastre sustenabile, a promova eficacitatea resurselor, a reduce deșeurile și a prelungi ciclul de viață al carbonului în vederea dezvoltării unei bioeconomii circulare durabile și locale;

14.  salută, în ceea ce privește înlocuirea materiilor prime și a energiei bazate pe combustibili fosili, activitatea continuă de promovare a celei mai eficiente utilizări a lemnului, pe principiul „utilizării în cascadă”; invită Comisia și statele membre să continue să implementeze criterii de durabilitate pentru biomasă în temeiul reformării Directivei privind energia din surse regenerabile și să utilizeze în mod optim efectul de substituție, prin înlocuirea materialelor și a energiei bazate pe combustibili fosili și cu emisii ridicate de CO2; remarcă, totuși, importanța evitării distorsiunilor inutile pe piață pentru materiile prime pe bază de lemn în ceea ce privește sprijinirea schemelor pentru bioenergie; atrage atenția asupra faptului că o creștere previzibilă a cererii de lemn și biomasă trebuie să fie însoțită de GDP; în acest sens, subliniază necesitatea creșterii finanțării în ceea ce privește cercetările privind înlocuirii materialelor și energia din surse fosile; constată că resturile de la sfârșitul lanțului valoric al lemnului pot fi utilizate în mod favorabil ca biomasă pentru a înlocui energia termică pe bază de combustibili fosili, dar că, atunci când este posibil, lemnul ar trebui păstrat pentru utilizări cu un ciclu de viață mai îndelungat, cu scopul de a mări capacitatea de stocare globală a dioxidului de carbon;

15.  subliniază efectele benefice ale perdelelor forestiere atât pentru protejarea terenurilor agricole, cât și pentru creșterea producției agricole; insistă asupra metodelor de încurajare a fermierilor pentru punerea în practică dezvoltarea perdelelor forestiere;

16.  subliniază rolul esențial al arborilor și arbuștilor meliferi în cadrul ecosistemelor naturale pentru sectorul apicol cât și pentru contribuția la procesul natural de polenizare și pentru capacitatea de consolidare și protecție a terenurilor deteriorate și/sau accidentate; insistă asupra includerii în programele de sprijin ale UE a speciilor de astfel de arbori și arbuști, având în vedere caracteristicile regionale;

17.  regretă că, deși pădurile din UE sunt gestionate în conformitate cu principiul GDP stabilit de comun acord, iar în UE suprafețele împădurite au crescut în ultimele decenii, s-a dezvoltat o abordare diferită a GDP în contextul Regulamentului (UE) 2020/852, recent convenit, al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088(9);

18.  subliniază importanța unor ecosisteme forestiere reziliente și sănătoase, inclusiv a faunei și florei, pentru a menține și a îmbunătăți multiplele servicii ecosistemice furnizate de păduri, cum ar fi biodiversitatea, aerul curat, apa, solul sănătos, lemnul și materiile prime nelemnoase; subliniază că instrumentele voluntare și legislațiile în vigoare, cum ar fi Directivele UE privind păsările și habitatele, afectează deciziile în materie de gestionare a terenurilor și trebuie respectate și puse în aplicare în mod corespunzător;

19.  constată că fermierii și proprietarii de păduri sunt actori-cheie în zonele rurale; salută recunoașterea rolului silviculturii, al agrosilviculturii și al industriilor forestiere în programul de dezvoltare rurală al PAC 2014-2020, precum și îmbunătățirile introduse prin Regulamentul Omnibus; încurajează păstrarea acestei recunoașteri în cadrul PAC 2021-2027 și la punerea în aplicare a Pactului verde european;

20.  subliniază caracterul adecvat și viabil al abordării în două etape pentru a verifica durabilitatea biomasei forestiere, astfel cum s-a convenit în reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile; constată că acest lucru ar trebui realizat prin continuarea procesului, anterior întrerupt, de elaborare de către Comitetul forestier permanent și de către Comisie a unor criterii specifice de durabilitate care nu se axează pe utilizarea finală;

21.  recunoaște rolul pădurilor în ceea ce privește furnizarea de valoare recreativă și activități forestiere, cum ar fi recoltarea de produse forestiere nelemnoase, de pildă ciuperci și fructe de pădure; ia act de posibilitățile de îndepărtare a unei cantități mai mari de biomasă în ceea ce privește prevenirea incendiilor forestiere prin intermediul pășunatului, dar remarcă și faptul că pășunatul animalelor sălbatice are un impact negativ asupra plantulelor, și, prin urmare, relevă necesitatea de a gestiona în mod durabil fauna care pășunează;

Viitorul – rolul crucial jucat de Strategia UE pentru păduri post-2020 și de Pactul verde european pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris și ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite

22.  salută publicarea recentă a Pactului verde european al Comisiei și așteaptă cu interes viitoarea strategie UE pentru păduri post-2020, care ar trebui aliniată la Pactul verde european și la Strategia UE în domeniul biodiversității; consideră, în plus, că intensificarea bioeconomiei circulare este o abordare esențială pentru realizarea unei societăți cu emisii scăzute de carbon la implementarea Pactului verde; subliniază că este important să se consolideze în continuare potențialul pădurilor pentru a atinge obiectivele Pactului verde european, precum și să se dezvolte bioeconomia circulară, garantând în același timp alte servicii ecosistemice, inclusiv biodiversitatea;

23.  salută programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și, în special, recunoașterea contribuției noii Strategii a UE pentru păduri la cea de a 26-a sesiune a Conferinței părților (COP26) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; subliniază, în acest sens, că, în viitor, pădurile nu ar trebui considerate drept singurul tip de absorbant de CO2, deoarece acest lucru ar stimula mai puțin alte sectoare să își reducă la minimum emisiile; evidențiază, în plus, că sunt necesare acțiuni concrete și eficiente în strategiile și planurile de adaptare la schimbările climatice, care să încorporeze sinergiile dintre atenuare și adaptare, care vor fi esențiale pentru reducerea efectelor dăunătoare ale schimbărilor climatice asupra perturbărilor cum ar fi incendiile forestiere și efectele lor negative asupra economiei rurale, a biodiversității și furnizării de servicii ecosistemice; subliniază că sunt necesare mai multe resurse și că trebuie dezvoltată o gestionare a incendiilor bazată pe date științifice pentru a face față efectelor pe care le au schimbările climatice asupra pădurilor; ia act de faptul că, pentru a conserva biodiversitatea și funcționalitatea pădurilor, precum și pentru a respecta nevoia de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și astfel cum se recunoaște în Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), lemnul mort din pădure constituie microhabitate de care depind numeroase specii;

24.  reiterează faptul că pădurile și sectorul forestier contribuie semnificativ la dezvoltarea bioeconomiilor locale, circulare în UE; evidențiază rolul esențial al pădurilor, al sectorului forestier și al bioeconomiei pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european și neutralitatea climatică până în 2050; subliniază că, în 2015, bioeconomia reprezenta o piață estimată la peste 2,3 mii de miliarde EUR, asigurând 20 de milioane de locuri de muncă și furnizând 8,2 % din totalul locurilor de muncă din Uniune; constată că fiecare euro investit în cercetare și inovare în sectorul bioeconomiei în cadrul programului Orizont 2020 va genera o valoare adăugată de aproximativ 10 EUR; subliniază că realizarea obiectivelor UE în domeniul mediului, climei și biodiversității nu va fi posibilă niciodată fără păduri multifuncționale, sănătoase și gestionate durabil, aplicând o perspectivă pe termen lung, și nici fără industrii forestiere viabile; subliniază că, în anumite circumstanțe, se fac compromisuri între protejarea climei și protejarea biodiversității în sectorul bioeconomiei și, în special, în sectorul silviculturii, fapt care joacă un rol central în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest compromis nu a fost abordat suficient în discuțiile recente privind politica; subliniază că este necesar să elaboreze o abordare coerentă pentru a reuni protecția biodiversității și protecția climei într-un sector forestier și într-o bioeconomie prospere; subliniază importanța dezvoltării și asigurării unei bioeconomii bazate pe piață în UE, de exemplu stimulând inovarea și dezvoltarea de noi produse ecologice cu un lanț de aprovizionare eficient, care să utilizeze în mod eficient materialele de biomasă; consideră că UE ar trebui să încurajeze utilizarea lemnului, a produselor lemnoase recoltate sau a biomasei forestiere pentru a stimula producția și locurile de muncă sustenabile; invită Comisia și statele membre să încurajeze returnarea materialelor de origine biologică, inclusiv toate deșeurile de lemn, revin în lanțul de valori încurajând proiectarea ecologică, stimulând și mai mult reciclarea și promovând utilizarea de materii prime secundare de lemn pentru produse înaintea incinerării lor eventuale la sfârșitul ciclului de viață;

25.  subliniază necesitatea de a susține pe deplin sectorul forestier printr-un sprijin politic real și mai subliniază în acest sens că este necesară o strategie a UE pentru păduri ambițioasă, independentă și de sine stătătoare pentru perioada de după 2020, în paralel cu alte strategii sectoriale relevante; remarcă faptul că, din moment ce agrosilvicultura poate avea, atât caracteristici agricole, cât și forestiere, Strategia UE pentru păduri trebuie să fie coordonată cu strategia „de la fermă la consumator”; cere o nouă strategie a UE pentru păduri, care să se bazeze pe o abordare holistică a GDP, ținând seama de toate aspectele economice, sociale și de mediu ale lanțului valoric forestier, asigurând continuitatea rolului multifuncțional și multidimensional al pădurilor; subliniază că trebuie dezvoltată o strategie a UE pentru păduri care să fie coordonată, echilibrată, coerentă și mai bine integrată cu legislația UE relevantă în domeniul forestier și care să țină seama de persoanele care lucrează în mod direct sau indirect în sectorul forestier și care trăiesc în zonele de pădure, și de serviciile multiple pe care le oferă, având în vedere numărul tot mai mare de politici naționale și ale UE care afectează direct sau indirect pădurile și gestionarea lor în UE;

26.  solicită Comisiei ca, la punerea în aplicare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, să depună toate eforturile pentru a se asigura că sunt promovate în special inițiativele care vizează stoparea pierderii biodiversității în păduri, promovarea plantării speciilor mixte și indigene și îmbunătățirea gestionării pădurilor și că proiectele sunt puse în aplicare și finanțarea este bine direcționată;

27.  consideră că Strategia UE pentru păduri ar trebui să constituie o punte între politicile naționale în domeniul forestier și al agrosilviculturii și obiectivele UE privind pădurile și exploatațiile agrosilvice, recunoscând atât necesitatea de a respecta competența națională, cât și necesitatea de a contribui la obiectivele mai ample ale UE, abordând totodată în mod coerent atât particularitățile pădurilor private, cât și pe cele ale pădurilor care aparțin domeniului public; solicită să se ia măsuri pentru a asigura stabilitatea și previzibilitatea pe termen lung a sectorului forestier și a întregii bioeconomii;

28.  subliniază importanța luării de decizii bazate pe dovezi în ceea ce privește politicile UE legate de păduri, sectorul forestier și lanțurile sale valorice; solicită ca toate aspectele ce țin de domeniul forestier ale măsurilor aferente Pactului verde european să fie la un nivel de ambiție în concordanță cu Strategia UE pentru păduri post-2020, în special pentru a se asigura un impact pozitiv al GDP asupra societății, inclusiv conectivitatea și reprezentativitatea ecosistemelor forestiere, precum și garanția unor efecte benefice stabile și pe termen lung asupra climei și mediului, contribuind totodată la realizarea ODD-urilor; subliniază că orice eventuale orientări ale UE în materie de gestionare durabilă a pădurilor ar trebui să fie elaborate în cadrul Strategiei UE pentru păduri post-2020;

29.  reliefează necesitatea de a lua în considerare legăturile dintre sectorul forestier și alte sectoare, cum ar fi agricultura, și coordonarea lor cu bioeconomia circulară, precum și importanța digitalizării și a investițiilor în educație, cercetare și inovare și conservarea biodiversității, care pot contribui în mod pozitiv la găsirea de soluții în continuare pentru atenuarea schimbărilor climatice și crearea de locuri de muncă; constată că pădurile fac parte integrantă din dezvoltarea durabilă;

30.  subliniază importanța sistemelor agroforestiere pentru lumea rurală, sisteme cu densitate foarte scăzută, puțin viabile din punct de vedere economic, în care venitul anual este completat de alte activități, cum ar fi creșterea animalelor, turismul și vânătoarea, care necesită o finanțare adecvată pentru a evita deșertificarea sau supraexploatarea;

31.  subliniază că, din cauza schimbărilor climatice și efectele activităților umane, perturbările naturale, cum ar fi incendiile, secetele, inundațiile, furtunile, infestările cu dăunători, bolile și eroziunea, fenomene deja prezente, vor apărea mai frecvent și cu intensitate mai mare în viitor, cauzând daune pădurilor din UE și că acest lucru va necesita o gestionare a riscurilor și a crizelor adaptată la fiecare scenariu; subliniază, în acest context, necesitatea de a dezvolta o strategie solidă a UE pentru păduri după 2020, precum și măsuri de gestionare a riscurilor, cum ar fi consolidarea rezilienței europene la dezastre și a instrumentelor de avertizare timpurie, cu scopul de a fi mai bine pregătiți și de a preveni astfel de evenimente, de a consolida reziliența pădurilor la schimbările climatice și de a le face mai rezistente la schimbările climatice, de exemplu prin consolidarea punerii în aplicare a unei gestionări durabile și active a pădurilor și prin cercetare și inovare, ceea ce va permite optimizarea capacității de adaptare a pădurilor noastre; reamintește că, potrivit Agenției Europene de Mediu, printre principalele surse de presiune asupra pădurilor din UE se află extinderea zonelor urbane și schimbările climatice; subliniază, de asemenea, necesitatea de a oferi mecanisme de sprijin mai eficiente, precum și resurse și instrumente financiare pentru proprietarii de păduri, pentru a aplica măsuri de prevenire și de refacere a zonelor afectate, cum ar fi reîmpădurirea terenurilor deteriorate care nu sunt adecvate pentru agricultură, folosind și fonduri speciale în caz de catastrofe, inclusiv prin intervenții extraordinare, cum ar fi Fondul de solidaritate al Uniunii Europene; solicită să se asigure coerența între Strategia UE pentru păduri și Mecanismul european de protecție civilă; invită Comisia și statele membre să instituie un mecanism de urgență și consideră că este esențial să se includă un sprijin pentru pășunatul de pădure printre măsurile agroforestiere și să se încurajeze statele membre să pună în aplicare acest mecanism în cadrul viitorului program de dezvoltare rurală; subliniază necesitatea de a dispune de mai multe resurse și de a dezvolta o gestionare a incendiilor bazată pe date științifice, precum și necesitatea unui proces decizional în cunoștință de cauză cu privire la riscuri, ținând seama de cauzele socioeconomice, climatice și de mediu ale incendiilor forestiere; solicită introducerea unei componente de răspuns la provocările comune provocate de schimbările climatice;

32.  invită statele membre să elaboreze inițiative pentru menținerea și, după caz, crearea de păduri cu o valoare de conservare ridicată, cu mecanismele și instrumentele necesare pentru stimularea și compensarea, după caz, a proprietarilor de păduri, astfel încât cunoștințele și știința să poată avansa în ceea ce privește aceste păduri, pe lângă conservarea habitatelor naturale;

33.  recunoaște rolul biodiversității în menținerea sănătății și rezilienței ecosistemelor forestiere; reliefează importanța siturilor Natura 2000 care oferă posibilitatea de a furniza societății multiple servicii ecosistemice, inclusiv materii prime; observă totuși că sunt necesare consiliere tehnică și resurse financiare noi într-o măsură suficientă pentru gestionarea unor astfel de zone; subliniază că pierderile economice cauzate de măsurile de protecție ar trebui să fie compensate în mod echitabil; subliniază importanța integrării pragmatice a conservării naturii în GDP, fără a extinde neapărat zonele protejate și evitând sarcini administrative și financiare suplimentare; sprijină crearea de rețele bazate pe inițiative ale statelor membre în acest scop; invită statul sau actorii regionali să negocieze repopularea pădurilor de-a lungul râurilor, după caz, cu părțile interesate de specialitate, cu scopul de a crea habitate biodiverse, după crearea cărora vor fi dezvoltate servicii ecologice, cum ar fi absorbția de substanțe nocive, care circulă prin apele subterane; subliniază rezultatele studiului de evaluare a impactului PAC, care indică faptul că instrumentele și măsurile PAC au potențialul de a contribui într-o măsură mai mare la obiectivele în materie de biodiversitate, și încurajează explorarea unor modalități de îmbunătățire a instrumentelor existente; încurajează, de asemenea, continuarea cercetărilor privind relația dintre biodiversitate și reziliență;

34.  observă că aproape 25 % din suprafața totală a pădurilor din UE aparține rețelei Natura 2000;

35.  constată că negocierile desfășurate de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite și sprijinite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură pentru un acord paneuropean obligatoriu din punct de vedere juridic privind pădurile au eșuat, dat fiind faptul că Federația Rusă s-a retras din procesul de negociere; continuă, cu toate acestea, să sprijine instrumente solide de stimulare a gestionării durabile a pădurilor la nivel paneuropean și mondial;

36.  subliniază că un număr tot mai mare de politici europene abordează problema pădurilor din direcții diferite; încurajează încheierea procesului în curs, instituit de actuala strategie a UE pentru păduri, de dezvoltare a unei abordări sustenabile care să nu se axeze pe utilizarea finală, cu strânsa implicare a Comitetului forestier permanent și a statelor membre, pe baza abordării în două etape a Directivei reformate privind energia din surse regenerabile; consideră că abordarea în două etape ar putea fi utilizată în cadrul altor politici ce urmăresc să asigure criteriile de sustenabilitate pentru biomasa forestieră și coerența transsectorială a politicilor UE și ar putea recompensa realizările legate de ecosistem, în special realizările importante din punct de vedere social și legate de climă ale pădurilor; recunoaște, în același timp, că sectorul forestier din UE funcționează deja la cele mai înalte standarde de sustenabilitate; ia act de faptul că abordarea durabilă în privința biomasei forestiere trebuie să ia în considerare necesitatea competitivității lemnului în raport cu alte materii prime; subliniază că este important să se utilizeze instrumentele dezvoltate pe piață, cum ar fi sistemele de certificare forestieră care există, ca mijloace adecvate de a verifica sustenabilitatea resurselor forestiere, și încurajează utilizarea acestor instrumente;

37.  subliniază importanța crucială a măsurilor din domeniul forestier și agroforestier în cadrul PAC și a altor măsuri forestiere, precum și asigurarea unor condiții de piață echitabile și competitive în UE, pentru dezvoltarea cu succes a unei bioeconomii circulare sustenabile, punând în aplicare strategia UE pentru păduri; reamintește necesitatea continuității și a măsurilor din domeniul forestier și agroforestier explicite și îmbunătățite în cadrul PAC 2021-2027; subliniază că reduceri suplimentare ale bugetului PAC ar avea un efect negativ asupra investițiilor în GDP și asupra realizării obiectivelor UE privind sectorul forestier; consideră că GDP ar trebui să aibă un loc vizibil în noile planuri strategice PAC; subliniază necesitatea reducerii sarcinilor administrative în cadrul măsurilor UE din domeniul forestier și în ceea ce privește ajutoarele de stat, de exemplu, pentru a stimula promovarea și conservarea vegetației lemnoase, legate de elementele de peisaj și de politicile asociate cu plățile din cadrul pilonului I și II, și permițând exceptări pe categorii, făcând astfel posibilă o reacție promptă la provocările cu care se confruntă pădurile; este preocupat, în același timp, de faptul că măsurile orizontale din programul de dezvoltare rurală (PDR), precum măsurile de sprijinire a tinerilor fermieri, nu includ activitățile forestiere, cel puțin în unele state membre;

38.  subliniază beneficiile pe care le aduce asocierea pășunatului și a gestionării pădurilor, în special în ceea ce privește reducerea riscului de incendiu și a costurilor de întreținere a pădurilor; consideră că cercetarea și transferul de cunoștințe către specialiști în acest domeniu sunt esențiale; subliniază valoarea sistemelor agroforestiere extinse tradiționale și a serviciilor ecosistemice pe care le oferă; invită Comisia să coordoneze strategia UE pentru păduri cu strategia „de la fermă la consumator” pentru a realiza aceste obiective și să promoveze programe de formare specializate la nivelul UE, pentru a sensibiliza fermierii cu privire la beneficiile și practica de integrare a vegetației lemnoase în agricultură; ia act de aplicarea redusă a numeroaselor măsuri prevăzute în regulamentele UE pentru perioada de programare 2014-2020 aferentă dezvoltării rurale, menite să sprijine integrarea deliberată a vegetației lemnoase în agricultură; recunoaște capacitatea agrosilviculturii de a stimula productivitatea globală a biomasei în anumite zone și subliniază că ecosistemele mixte produc mai multă biomasă și absorb mai mult carbon din atmosferă;

39.  subliniază că Uniunea ar trebui să aloce suficiente fonduri pentru măsurile legate de sectorul forestier, care să corespundă noilor așteptări din acest sector, inclusiv să investească în dezvoltarea zonelor forestiere și în îmbunătățirea viabilității pădurilor, menținând rețelele de drumuri forestiere, tehnologia forestieră, inovarea și prelucrarea și utilizarea produselor forestiere;

40.  solicită statelor membre să își alinieze diferitele strategii și planuri de gestionare a pădurilor, astfel încât obiectivele respective să poată fi respectate și corectate în consecință, în timp util, în loc să creeze mozaicuri administrative, care amenință atingerea obiectivelor stabilite în aceste documente strategice;

41.  regretă omiterea din propunerea privind PAC pentru perioada de programare 2021-2027 a agrosilviculturii; consideră că este esențial ca următorul regulament privind PAC să recunoască beneficiile agrosilviculturii și să continue să promoveze și să sprijine crearea, regenerarea, reînnoirea și întreținerea sistemelor agroforestiere; invită Comisia Europeană să promoveze adoptarea de către statele membre a unor măsuri de sprijin pentru agrosilvicultură în planurile lor strategice;

42.  salută inițiativa anunțată de Comisie privind „exploatațiile forestiere de carbon”, care are scopul de a-i recompensa pe fermierii care se angajează în proiecte menite să reducă emisiile de CO2 sau să sporească capacitatea de stocare pentru a contribui la atingerea obiectivului privind „zero emisii de carbon” până în 2050, în contextul noului Pact verde;

43.  subliniază rolul esențial al cercetării și inovării la nivel înalt, care stimulează contribuția pădurilor, agrosilviculturii și sectorului forestier la depășirea provocărilor epocii în care trăim; subliniază importanța programelor UE de cercetare și inovare pentru perioada de după 2020, recunoaște rolul Comitetului permanent pentru cercetare agricolă și ia act de faptul că cercetarea și tehnologia au parcurs un drum lung de la introducerea Strategiei UE pentru păduri în 2013; subliniază importanța de a încuraja în continuare cercetarea, printre altele, în domeniul ecosistemelor forestiere, biodiversității, al înlocuirii durabile a materiilor prime și a surselor de energie bazate pe combustibili fosili, al stocării carbonului, al produselor din lemn și al practicilor de gestionare durabilă a pădurilor; solicită continuarea finanțării pentru cercetarea privind solurile și rolul acestora pentru reziliența și adaptarea pădurilor la schimbările climatice, protecția și îmbunătățirea biodiversității, precum și furnizarea altor servicii ecosistemice și efectele de substituție, precum și colectarea de date privind metodele inovatoare de protejare și consolidare a rezistenței pădurilor; constată cu îngrijorare că datele privind pădurile primare rămân incomplete; subliniază că mai multe activități de cercetare și o finanțare majorată ar fi benefice pentru atenuarea schimbărilor climatice, conservarea ecosistemelor forestiere și stimularea biodiversității, creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă, în special în zonele rurale; ia act de recomandarea Comisiei conform căreia o capitalizare puternică a inovării de-a lungul lanțurilor valorice ar contribui la sprijinirea competitivității sectorului forestier; salută, în acest sens, noua ambiție a BEI în domeniul climei de a finanța proiecte care pot multiplica oportunitățile pentru sectorul forestier, dat fiind rolul important al acestuia în înlocuirea materialelor și energiilor din surse fosile; salută activitățile de cercetare și inovare realizate deja în domeniul forestier, în special în cadrul programelor Orizont 2020 și LIFE+; salută cazurile în care rezultatele contribuie la dezvoltarea bioeconomiei durabile, urmărind un echilibru între diferitele aspecte ale gestionării durabile a pădurilor și subliniind rolul multifuncțional al pădurilor; invită Comisia să investească în cercetarea în vederea găsirii unei soluții de răspândire a dăunătorilor și a bolilor în păduri și eventual să intensifice acest tip de cercetare;

44.  invită Comisia să adopte inițiative, în colaborare cu producătorii de utilaje forestiere, pentru a realiza o mai bună proiectare ecologică a utilajelor forestiere, permițând combinarea unui nivel ridicat de protecție a securității lucrătorilor cu un impact minim asupra solurilor și a apelor forestiere;

45.  este preocupat de faptul că la nivel mondial suprafața totală a pădurilor a scăzut mult din anii 1990; subliniază că defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial reprezintă probleme grave; subliniază că strategia UE pentru păduri ar trebui să exercite o influență în contextul politic global și să includă obiectivele externe și acțiunile UE de promovare a GDP la nivel mondial, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul unor procese multilaterale în domeniul forestier, punând accentul pe măsuri de stopare a defrișărilor la nivel mondial, inclusiv prin sprijinirea unor lanțuri de producție și de aprovizionare legale, durabile și care nu implică defrișări, care să nu ducă la încălcări ale drepturilor omului, precum și să asigure gestionarea durabilă a resurselor forestiere; atrage atenția că ar trebui elaborate inițiative politice pentru a aborda problemele din afara UE, punând accentul pe zona tropicală și ținând seama, în același timp, de gradul diferit de ambiție în ceea ce privește politica de mediu în diferite țări tropicale, precum și pe cauzele din afara sectorului ale practicilor nesustenabile care afectează pădurile; subliniază necesitatea de a pune în aplicare măsuri de trasabilitate pentru importuri și încurajează Comisia și statele membre să promoveze cooperarea cu țările terțe, astfel încât să se consolideze standardele de durabilitate mai ridicate; subliniază necesitatea de a promova aplicarea Regulamentului UE privind lemnul și a planului de acțiune FLEGT (asigurarea respectării legislației, guvernarea și schimburile comerciale în domeniul forestier) pentru a preveni mai eficient intrarea pe piața UE a lemnului exploatat ilegal sau provenit din surse ilegale, care reprezintă o concurență neloială pentru sectorul forestier european; reiterează necesitatea introducerii unor sisteme de certificare și a includerii unor dispoziții specifice ale GDP în acordurile comerciale; solicită interpretarea coerentă și sistematică a sistemului de diligență necesară al EUTR;

46.  scoate în evidență importanța educației și a unei forțe de muncă competente și bine pregătite când este vorba de a asigura implementarea cu succes a metodelor durabile de gestionare a pădurilor; invită Comisia și statele membre să continue să aplice măsuri și să folosească instrumentele europene existente, cum ar fi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și programele de educație europene din cadrul strategic „ET 2020”, pentru a sprijini reînnoirea generațiilor și a combate lipsa de forță de muncă din sectorul forestier;

47.  solicită ca importul de lemn obținut în mod ilegal să fie interzis în acordurile comerciale, cu aplicarea de sancțiuni în caz de încălcare a dispozițiilor;

48.  solicită ca statele membre și actorii din industria exploatării lemnului contribuie substanțial pentru ca suprafețele defrișate să corespundă cu același număr de suprafețe împădurite.

49.  subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare la nivelul UE un sistem de informații privind pădurile pentru Europa, bazat pe sistemele deja existente și sub responsabilitatea comună a tuturor direcțiilor generale relevante ale Comisiei care lucrează pe diversele teme incluse în FISE; consideră că acest instrument ar trebui coordonat la nivelul Strategiei UE pentru păduri; subliniază importanța unor informații în timp real, comparative, echilibrate și fundamentate științific cu privire la resursele forestiere europene, asigurând totodată o monitorizare prin care să se verifice că pădurile și rezervele naturale sunt bine gestionate și conservate, conform cerințelor, care să servească la realizarea de previziuni referitoare la impactul perturbărilor naturale provocate de schimbările climatice și al consecințelor lor, însoțite de indicatori socioeconomici și de mediu pentru dezvoltarea tuturor politicilor UE în domeniul forestier; constată că inventarele forestiere naționale reprezintă un instrument cuprinzător pentru a monitoriza resursele forestiere și a ține seama de considerațiile regionale; solicită UE să creeze o rețea de monitorizare pentru pădurile europene în vederea colectării de informații la nivel local, legate de programele Copernicus de observare a Pământului;

50.  salută tendința către digitalizare a sectorului și îndeamnă Comisia să aibă în vedere punerea în aplicare a unui mecanism digital de trasabilitate a lemnului la nivelul întregii UE pentru a colecta date, a asigura o transparență consecventă, a garanta o concurență echitabilă și a reduce comportamentele necompetitive și acțiunile dăunătoare deliberate în domeniul comerțului cu lemn, atât în interiorul, cât și în afara UE, prin intermediul unui sistem de verificare; consideră, de asemenea, că un astfel de sistem de verificare ar îmbunătăți conformitatea, limitând și combătând frauda financiară și împiedicând, totodată, practicile de cartel și desființând operațiunile de logistică și transporturile legate de exploatarea forestieră ilegală; încurajează în continuare schimburile de bune practici cu statele membre care au pus deja în aplicare astfel de reforme la nivel național;

51.  subliniază că statele membre au competența și un rol central în pregătirea și aplicarea strategiei UE pentru păduri post-2020; solicită Comitetului forestier permanent al Comisiei să sprijine statele membre în această sarcină; subliniază importanța schimbului de informații și a implicării în paralel a părților interesate relevante, cum ar fi proprietarii și administratorii de păduri, în cadrul Grupului de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută, precum și a menținerii reuniunilor sale periodice și a îmbunătățirii coordonării și sinergiilor cu Comitetul forestier permanent; îndeamnă Comisia să implice cel puțin anual Parlamentul în aplicarea strategiei UE pentru păduri; solicită consolidarea rolului Comitetului forestier permanent (SFC) pentru a asigura coordonarea între părțile interesate relevante și politicile la nivelul UE; subliniază, de asemenea, că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în consolidarea utilizării durabile a pădurilor și, în special, a economiei rurale; subliniază importanța unei cooperări consolidate între statele membre pentru a spori beneficiile noii strategii pentru păduri a UE; în plus, invită Comisia și direcțiile sale generale cu competențe în domeniul forestier să colaboreze strategic pentru a asigura coerența în orice activitate legată de silvicultură și pentru a consolida gestionarea durabilă a pădurilor;

52.  îndeamnă statele membre să acorde prioritate menținerii unui învățământ profesional în domeniul meseriilor lemnului și al eco-construcțiilor de nivel înalt și să efectueze cheltuielile și investițiile publice necesare în acest sens, în scopul de a anticipa nevoile viitoare ale industriei europene a lemnului;

53.  reamintește angajamentul Comisiei privind toleranța zero în cazurile de nerespectare; subliniază că o serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise în prezent împotriva statelor membre se referă la valorile de neînlocuit ale ecosistemelor forestiere europene și îndeamnă Comisia să acționeze rapid în această privință;

54.  invită Comisia, în colaborare cu serviciile de inspecția muncii din statele membre, să verifice că echipamentele comercializate și folosite de întreprinderile din industria lemnului sunt conforme cu Directiva 2006/42/CE privind echipamentele și că dispun de un sistem de captare și aspirare a prafului de lemn;

55.  este convins că strategia UE pentru păduri ar trebui să promoveze și să sprijine schimbul de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a GDP, formarea profesională pentru lucrătorii și managerii din domeniul forestier, rezultatele obținute în sectorul forestier și o mai bună cooperare între statele membre în ceea ce privește acțiunile transfrontaliere și schimbul de informații, pentru a asigura creșterea unor păduri europene sănătoase; subliniază, în plus, importanța unei mai bune comunicări privind importanța gestionării durabile a zonelor forestiere și a posibilității de a extinde, pune în aplicare și coordona campanii de informare privind natura multifuncțională a pădurilor și numeroasele beneficii economice, sociale și de mediu ale gestionării pădurilor la toate nivelurile relevante ale UE, pentru ca toți cetățenii să fie conștienți de bogăția acestui patrimoniu și de necesitatea de a gestiona, de a menține și de a exploata resursele noastre pentru a evita conflictele în societate;

56.  încurajează statele membre să îndemne părțile interesate din sectorul forestier de pe teritoriul lor să depună eforturi pentru a ajunge la un segment mai larg al populației prin instrumente și programe educaționale, atât pentru elevi, cât și pentru persoanele din celelalte grupe de vârstă, subliniind importanța pădurilor deopotrivă pentru activitățile umane și pentru conservarea biodiversității și a diverselor ecosisteme;

57.  constată că digitalizarea și tehnologiile durabile contribuie în mod esențial la asigurarea unei valori adăugate în cadrul dezvoltării suplimentare a sectorului forestier; invită Comisia și statele membre să încurajeze transferul de cunoștințe și de tehnologie și schimbul de bune practici privind, de exemplu, gestionarea durabilă și activă a pădurilor;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.
(2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0015.
(3) JO C 346, 21.9.2016, p. 17.
(4) JO L 317, 4.11.2014, p. 35.
(5) https://ec.europa.eu/knowledge4policy/publication/council-conclusions-updated-eu-bioeconomy-strategy-29-november-2019_en
(6) JO C 361, 5.10.2018, p. 5.
(7) Baza de date a Eurostat privind sectorul forestier, disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/forestry/data/database
(8) Fișa descriptivă a Parlamentului European din mai 2019 privind Uniunea Europeană și pădurile.
(9) JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

Ultima actualizare: 8 octombrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate