Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2201(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0166/2020

Texte depuse :

A9-0166/2020

Dezbateri :

PV 19/10/2020 - 22
CRE 19/10/2020 - 22

Voturi :

PV 20/10/2020 - 8
PV 20/10/2020 - 21

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0279

Texte adoptate
PDF 216kWORD 75k
Marţi, 20 octombrie 2020 - Bruxelles
Raport referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova
P9_TA(2020)0279A9-0166/2020

Rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE - Republica Moldova (2019/2201(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (AA), care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) și care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

–  având în vedere instituirea unui regim de călătorii fără viză pentru cetățenii Republicii Moldova în martie 2014, ca urmare a modificărilor aduse Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului(1) de către Parlamentul European și Consiliu,

–  având în vedere semnarea, în noiembrie 2017, a unui memorandum de înțelegere, a unui acord privind un plan de împrumut și a unui acord de grant privind acordarea de asistență microfinanciară în valoare de 100 de milioane EUR pentru perioada 2017-2018,

–  având în vedere Planul național de acțiune al Republicii Moldova privind punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (NAPIAA) pentru perioada 2017-2019,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Republica Moldova, în special rezoluția anterioară din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova(2), cea din 5 iulie 2018 referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău(3), cea din 15 noiembrie 2017 referitoare la Parteneriatul estic în perioada premergătoare reuniunii la nivel înalt din noiembrie 2017(4), cea din 4 iulie 2017 referitoare la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova(5) și cea din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina(6),

–  având în vedere decizia UE din iulie 2018 de a îngheța plata primei tranșe a asistenței macrofinanciare, ca urmare a hotărârii Curții Supreme privind alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului și a deciziei sale din noiembrie 2018 de a reduce asistența financiară acordată, în urma preocupărilor legate de statul de drept și de regresul democratic al țării,

–  având în vedere decizia ulterioară a UE din iulie 2019 de a relua plățile de sprijin bugetar din perspectiva angajamentului Republicii Moldova de a reforma sistemul judiciar,

–  având în vedere decizia UE din octombrie 2019 de a vărsa o primă tranșă a asistenței macrofinanciare în valoare de 30 de milioane EUR, ca urmare a punerii în aplicare a reformelor-cheie de îmbunătățire a standardelor democratice și de protejare a statului de drept,

–  având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Republica Moldova din 11 septembrie 2019,

–  având în vedere rezultatele celei de a cincea reuniuni a Consiliului de asociere dintre UE și Republica Moldova, care a avut loc la 30 septembrie 2019,

–  având în vedere Declarațiile comune ale Summiturilor Parteneriatului estic, în special cea din 24 noiembrie 2017 de la Bruxelles,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Republica Moldova din 26 februarie 2018,

–  având în vedere Rezoluția 2308 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din 3 octombrie 2019 referitoare la „Funcționarea instituțiilor democratice în Republica Moldova”,

–  având în vedere lista Transparency International de percepție a corupției din 2019 care plasează Republica Moldova pe locul 120 din 180 de țări și teritorii evaluate (primul loc însemnând cel mai scăzut nivel de corupție), în timp ce lista Transparency International de percepție a corupției din 2018 plasa Republica Moldova pe locul 117,

–  având în vedere Indicele democrației 2019 al The Economist Intelligence Unit, care clasifică Republica Moldova ca fiind un „regim hibrid”,

–  având în vedere raportul „Freedom in the World” (Libertatea în lume) din 2020 al Freedom House, în care Republica Moldova este evaluată ca fiind „parțial liberă”, precum și raportul său „Nations in Transit” (Națiuni în tranzit) din 2020, în care Republica Moldova este evaluată ca fiind un „regim tranzitoriu sau hibrid”,

–  având în vedere Planul național de acțiune al Republicii Moldova privind punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova, Planul național de acțiune privind drepturile omului 2018-2022, Strategia națională privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice 2018-2023, care menționează în mod explicit ratificarea Convenției de la Istanbul,

–  având în vedere analizele și recomandările formulate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în special cele din 8 martie 2018 privind Tineretul din Republica Moldova: probleme, valori și aspirații (Young Moldova: Problems, Values and Aspirations), precum și cele din 20 aprilie 2018 privind Examinarea politicii de bunăstare a tineretului din Republica Moldova (Youth Well-being Policy Review of Moldova),

–  având în vedere avizele și recomandările Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, în special cea din 15 martie 2018 privind reforma electorală în Republica Moldova, cea din 24 iunie 2019 privind situația constituțională, cu referire specială la posibilitatea de dizolvare a parlamentului, și cea din 14 octombrie 2019 privind proiectul de lege referitor la reforma Curții Supreme de Justiție și a Parchetului,

–  având în vedere Comunicarea comună din 18 martie 2020 a Comisiei intitulată „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care dă rezultate pentru toți”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2020 referitoare la politica privind Parteneriatul estic după 2020,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 8 aprilie 2020 privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19 și Decizia (UE) 2020/701 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 2020 privind acordarea de asistență macrofinanciară partenerilor vizați de politica de extindere și de politica de vecinătate în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19(7),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, publicat la 10 iulie 2020,

–  având în vedere recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020,

—  având în vedere recomandările și activitățile Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, ale Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic, ale Platformei societății civile UE-Moldova și ale altor reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova,

–  având în vedere declarația și recomandările adoptate cu ocazia celei de a șaptea reuniuni a Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, care a avut loc la Strasbourg în perioada 18-19 decembrie 2019,

–  având în vedere concluziile misiunii de observare a alegerilor a Parlamentului European din 24 februarie 2019 în cadrul misiunii internaționale de observare a alegerilor conduse de OSCE/ODIHR, trimisă pentru a observa alegerile parlamentare din Republica Moldova,

–  având în vedere pachetul Comisiei privind ajutoarele economice, adoptat la 29 martie 2020, pentru a sprijini Republica Moldova, printre alte țări, în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19, care a inclus redirecționarea instrumentelor existente pentru a atenua impactul socioeconomic al crizei,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0166/2020),

A.  întrucât, prin intermediul AA/DCFTA, UE și Republica Moldova s-au angajat să promoveze asocierea politică și să realizeze integrarea economică, iar Republica Moldova s-a angajat să integreze acquis-ul UE în propriile legi și practici într-un număr mare de domenii; întrucât, pentru a sprijini aceste eforturi, Uniunea s-a angajat să acorde Republicii Moldova asistență financiară și bugetară substanțială, cu condiția să fie respectate valorile și principiile europene fundamentale, cum ar fi statul de drept, drepturile omului și drepturile democratice, și să se garanteze combaterea corupției, a criminalității organizate, a spălării banilor, a structurilor oligarhice și a nepotismului; întrucât, în cazurile grave de regres, cooperarea poate înceta;

B.  întrucât la 13 septembrie 2017 Parlamentul și Consiliul au adoptat o decizie de acordare de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane EUR Republicii Moldova în contextul programului FMI de sprijinire a reformelor economice și financiare din această țară;

C.  întrucât UE și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la statul de drept, la lipsa progreselor în ceea ce privește urmărirea penală a celor responsabili de frauda bancară expusă în 2014 și la încălcările repetate ale drepturilor omului;

D.  întrucât lista Transparency International de percepție a corupției din 2018 și rapoartele Freedom House din 2020 arată foarte puține progrese înregistrate în Republica Moldova în trecutul cel mai recent, în timp ce evoluția generală din cadrul acestor indici, precum și din Indicele democrației, demonstrează o tendință de deteriorare pe termen lung în ceea ce privește starea democrației, corupția, drepturile politice și libertățile civile din Republica Moldova;

E.  întrucât, în ciuda schimbărilor din guvern, instituțiile de stat din Republica Moldova rămân slabe, iar Republica Moldova se confruntă în continuare cu problema acaparării statului, deoarece concentrarea puterii și a controlului asupra tuturor sectoarelor importante și a instituțiilor de la cel mai înalt nivel al statului nu a scăzut semnificativ;

F.  întrucât, ca urmare a încălcărilor grave ale statului de drept și ale procesului democratic, UE a suspendat în 2018 plata ultimelor două tranșe în cadrul programului de sprijin bugetar pentru reformele din sectorul justiției;

G.  întrucât, la 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauza Ozdil și alții/Republica Moldova) a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile la libertate, securitate, viață privată și viață de familie atunci când, în septembrie 2018, Serviciul său de Informații și Securitate (SIS) a reținut și a returnat forțat în Turcia cinci cetățeni turci care solicitaseră azil; întrucât această extrădare mascată este doar un exemplu de model sistematic de dispariție forțată și involuntară, de lipsire de libertate în mod ilegal și de deportare în Turcia a unor resortisanți turci din zeci de țări la nivel mondial;

H.  întrucât, în urma constituirii, în iunie 2019, a unui guvern care s-a angajat să realizeze reforme ambițioase, cu un program axat pe reforma sistemului judiciar, Comisia a plătit prima tranșă a asistenței macrofinanciare și a reluat plățile pentru programele de sprijin bugetar sectorial, dar a declarat, în același timp, că va aplica în continuare o condiționalitate strictă; întrucât, la 10 iulie 2020, Comisia a aprobat plata celei de a doua și ultime tranșe, în valoare de 30 de milioane EUR, din programul său de asistență macrofinanciară (AMF);

I.  întrucât, totuși, Republica Moldova nu a reușit să acceseze restul fondurilor disponibile în cadrul acestui program, care a expirat în iulie 2020; întrucât această asistență rămâne condiționată de punerea în aplicare a reformelor stabilite anterior, în special a reformelor care vizează consolidarea statului de drept, a standardelor democratice și furnizarea unor rezultate concrete pentru cetățeni;

J.  întrucât, în noiembrie 2019, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o moțiune de neîncredere în guvernul constituit în iunie 2019, și a fost format un guvern minoritar și, ulterior, un nou guvern de coaliție; întrucât reprezentanții instituțiilor Uniunii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care fostul guvern a fost înlocuit și cu privire la procesul de reformă întreprins de Republica Moldova prin intermediul AA/DCFTA;

K.  întrucât majoritatea noului guvern de coaliție din Parlamentul Republicii Moldova s-a diminuat constant, pe măsură ce deputații au părăsit alianța aflată la guvernare; întrucât Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale în toamnă și, în prezent, se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică acută; întrucât președintele Igor Dodon a subliniat că parlamentul trebuie să fie dizolvat și că trebuie să fie organizate alegeri anticipate cât mai curând posibil; întrucât, la 7 iulie 2020, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât că alegerile anticipate pot fi organizate numai după alegerile prezidențiale;

L.  întrucât, la 17 aprilie 2020, guvernul Rusiei și guvernul Republicii Moldova au semnat un acord pentru un împrumut în valoare de 200 de milioane EUR, care urmează să fie acordat de către Federația Rusă Republicii Moldova cu o rată preferențială a dobânzii de 2 % și care a fost negociat de către președinții celor două state; întrucât acest acord a fost ratificat la 23 aprilie și, în aceeași zi, în urma unei contestații depuse de membrii opoziției parlamentare, Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a suspendat legea de ratificare a acordului de împrumut până când va finaliza examinarea compatibilității sale cu constituția; întrucât, la 6 mai, președintele Curții Constituționale a raportat presiuni exercitate asupra Curții Constituționale de către autoritățile Republicii Moldova, precum și încercări de discreditare a judecătorilor acesteia; întrucât, la 7 mai 2020, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional acordul de împrumut; întrucât în prezent este în curs de negociere un nou acord de împrumut cu Federația Rusă;

M.  întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat că este tot mai necesară o coordonare între Uniune și țările învecinate în ceea ce privește abordarea amenințărilor comune; întrucât Uniunea a răspuns acestei necesități, printre altele, prin furnizarea unui pachet de asistență financiară vecinilor săi;

N.  întrucât solidaritatea cu țările Parteneriatului estic în perioada de criză provocată de pandemia de COVID-19 are o importanță capitală, iar Uniunea a acordat sprijin substanțial pentru abordarea impactului pandemiei în regiune; întrucât, în acest context, Republica Moldova va beneficia de 87 de milioane EUR sub formă de finanțare bilaterală redirecționată;

O.  întrucât Uniunea pune, de asemenea, la dispoziția Republicii Moldova alte împrumuturi AMF în valoare de 100 de milioane EUR, în cadrul deciziei de a acorda AMF pentru zece țări partenere din vecinătate cu scopul de a le ajuta să limiteze efectele economice negative ale pandemiei de coronavirus; întrucât prima tranșă a pachetului AMF excepțional va fi plătită cât mai curând posibil, dat fiind faptul că memorandumul de înțelegere (MoU) cu Republica Moldova a fost ratificat; întrucât, pentru a primi a doua tranșă, care urmează să fie plătită în termen de un an de la semnarea MoU, această țară va trebui să respecte anumite condiționalități; întrucât o condiție prealabilă importantă pentru acordarea acestei AMF este ca țara în cauză să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartidic și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului; întrucât încheierea memorandumului de înțelegere ar trebui să fie binevenită, iar punerea în aplicare a angajamentelor asumate ar trebui să fie garantată;

P.  întrucât Republica Moldova a asumat angajamente internaționale și naționale de promovare a egalității de gen și a emancipării femeilor; întrucât țara a adoptat măsuri pentru a promova reprezentarea politică a femeilor, inclusiv prin adoptarea unei cote de gen obligatorii de 40 % pentru listele de candidați ale partidelor politice; întrucât sunt necesare eforturi suplimentare pentru a promova obiectivele Strategiei naționale privind egalitatea de gen 2017-2021, inclusiv o finanțare adecvată și mecanisme de punere în aplicare mai puternice;

Q.  întrucât, în ciuda tuturor progreselor economice, impactul social al asistenței financiare și al eforturilor de reformă a fost, mai degrabă, marginal; întrucât Republica Moldova rămâne una dintre țările cele mai sărace din Europa, care se confruntă cu o situație socială dăunătoare, cu sate părăsite și sărăcie extremă; întrucât, în 2018, 38,5 % din lucrătorii din Republica Moldova erau angajați în mod informal, neavând acces la nicio formă de protecție socială;

R.  întrucât, din 1989, populația Republicii Moldova s-a redus cu aproape o treime; întrucât, din punct de vedere demografic, acestea sunt cele mai mari cifre din întreaga Europă; întrucât cetățenii Republicii Moldova pleacă pentru câștiguri salariale mai mari și pentru educație și infrastructuri mai bune; întrucât o astfel de evoluție are consecințe politice, economice și sociale profunde și pe termen lung; întrucât Republica Moldova se confruntă cu un deficit de forță de muncă și cu lipsa profesioniștilor, cum ar fi asistenții medicali și medicii; întrucât persoanele în vârstă, o mare proporție a acestora bazându-se pe remiterile de bani, sunt categoria cea mai vulnerabilă și predispusă sărăciei din Republica Moldova;

S.  întrucât soluția pentru problemele Republicii Moldova nu poate să vină din afara țării și întrucât este necesară consolidarea asumării responsabilității de către cetățenii Republicii Moldova, pentru a face față provocărilor cu care se confruntă țara; întrucât rămâne importantă abordarea provocărilor principale, cum ar fi combaterea corupției și a structurilor oligarhice, respectarea standardelor democratice, necesitatea de a găsi soluții pentru probleme sociale complexe, de a asigura pluralismul mass-mediei și de a aborda sărăcia și emigrația,

Valori comune și principii generale

1.  reamintește că valorile comune pe care se întemeiază Uniunea, și anume democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și statul de drept, constituie, de asemenea, însăși esența asocierii politice și a integrării economice dintre Uniune și Republica Moldova; reafirmă angajamentul Uniunii de a sprijini calea europeană a Republicii Moldova prin intermediul asocierii politice, al integrării economice și al reformelor aferente; ia act de faptul că AA/DCFTA este în continuare de primă importanță pentru dezvoltarea Republicii Moldova, în special în perioade excepționale precum cea din prezent, și salută implicarea susținută în acest proces a societății și a autorităților din Republica Moldova; reamintește, cu toate acestea, că trebuie realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea sa în aplicare, pentru valorificarea deplină a potențialului și a beneficiilor acestuia, punându-se accentul în special pe independența instituțiilor statului, pe reziliența acestora împotriva influenței oligarhilor, pe combaterea corupției, pe consolidarea statului de drept și pe îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor; subliniază că AA/DCFTA a fost principalul vector de încurajare și sprijinire a procesului reformelor structurale, a democrației și a statului de drept;

2.  salută toate intențiile legate de o mai bună integrare politică, umană și economică în Uniune în conformitate cu principiul diferențierii și pe baza performanțelor, a rezultatelor și a aspirațiilor autorităților și societății din Republica Moldova;

3.  observă concluziile consultării FMI din martie 2020 în baza articolului IV și cea de a șasea și ultima examinare efectuată de Consiliul director al FMI a performanței economice a Republicii Moldova în cadrul facilității extinse de credit și mecanismului de finanțare extinsă, în special în ceea ce privește reabilitarea sistemului bancar din Republica Moldova și consolidarea guvernanței sectorului financiar;

4.  salută plata celei de a doua tranșe din AMF a Uniunii; recunoaște eforturile de reformă depuse de Republica Moldova în domenii care includ combaterea corupției, consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor, adoptarea unei noi legi privind activitățile ONG-urilor și observă că Republica Moldova s-a alăturat programului de evaluare inter pares anticorupție al OCDE (Planul de acțiune de la Istanbul);

5.  consideră că plata celei de a doua tranșe din Programul de asistență macrofinanciară al UE pentru perioada 2017-2020 ar trebui să fie urmată de eforturile autorităților Republicii Moldova cu scopul de a îndeplini condițiile relevante în domeniile legate de consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor și ar trebui să aibă rezultate concrete și de lungă durată în acest sens, precum și de consolidarea independenței băncii naționale;

6.  invită Guvernul Republicii Moldova și UE să coopereze pentru a depăși efectele negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra dezvoltării sociale și economice;

7.  salută rezultatul negocierilor privind memorandumul de înțelegere cu privire la noul program AMF excepțional al UE, menit să combată impactul economic negativ al pandemiei de COVID-19;

Importanța punerii în aplicare a AA în cadrul evoluțiilor politice în curs și în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie

8.  ia act de faptul că Programul de activitate al Republicii Moldova din noiembrie 2019 este mai puțin ambițios decât Agenda globală pentru 2030 a guvernului anterior și este preocupat de faptul că instabilitatea politică și schimbările frecvente ale guvernului afectează punerea în aplicare a dispozițiilor AA/DCFTA și limitează ritmul reformelor; sprijină conectarea următoarei Agende de asociere cu noul NAPIAA și subliniază importanța unei adoptări rapide a noii Agende ca instrument de accelerare a punerii în aplicare a Acordului de asociere și de actualizare a priorităților sale cu participarea parlamentară activă și contribuția societății civile și a altor părți interesate din UE și Republica Moldova; insistă asupra faptului că continuarea sprijinului politic și financiar din partea UE rămâne condiționată de realizarea unor reforme concrete, în special în ceea ce privește statul de drept și sistemul judiciar; reiterează, în acest sens, importanța punerii în aplicare a tuturor reformelor prioritare convenite în cadrul Agendei de asociere și a îndeplinirii condiționalităților convenite pentru plata celei de a doua și celei de a treia tranșe a asistenței macrofinanciare;

9.  salută contribuția constructivă a Republicii Moldova la cooperarea din cadrul Parteneriatului estic și încurajează un schimb politic permanent și intensificat între țările care fac parte din AA/DCFTA și Comisie cu privire la reformele legate de asociere; solicită Comisiei să utilizeze în mod adecvat mecanismele existente pentru a continua monitorizarea implementării concrete a reformelor și să dezvolte un mecanism de condiționalitate, care să includă criterii de referință clare, cu implicarea semnificativă a societății civile, în special la nivel local; consideră că este esențială, în acest context, intensificarea sprijinului financiar pentru organizațiile societății civile, care joacă un rol esențial în stimularea participării la dezbaterile publice și monitorizarea atât a acțiunilor autorităților Republicii Moldova, cât și a eficacității politicilor Uniunii orientate către această țară; în plus, sugerează utilizarea experienței Grupului de sprijin pentru Ucraina pentru a crea o structură similară pentru Republica Moldova, cu scopul de a spori eficacitatea și vizibilitatea sprijinului Uniunii;

10.  subliniază că situația din Republica Moldova ar trebui să fie monitorizată îndeaproape pe termen lung, inclusiv în perioada preelectorală, în conformitate cu practicile și standardele normale ale OSCE/ODIHR, în special în actuala perioadă de criză, deoarece viitoarele alegeri prezidențiale vor fi un test pentru democrația și statul de drept din această țară;

11.  în acest sens, solicită autorităților din Republica Moldova să asigure alegeri prezidențiale libere și corecte, programate la 1 noiembrie 2020, și le îndeamnă să îmbunătățească în continuare legislația electorală pentru a asigura eficacitatea dreptului de vot, corectitudinea campaniilor electorale, transparența procesului legislativ și controlul democratic, astfel încât să permită un control public adecvat al activității guvernului și a parlamentului; solicită autorităților din Republica Moldova să se abțină de la modificarea normelor și a reglementărilor pentru câștig politic, deoarece aceasta va duce întotdeauna la tulburări politice și instabilitate, care afectează angajamentul de a realiza reforme structurale; subliniază, în vederea viitoarelor alegeri, importanța legitimității democratice a guvernului, a transparenței în construirea coalițiilor, a respectului pentru voința alegătorilor, precum și faptul că este important ca o majoritate guvernamentală să reflecte votul cetățenilor;

12.  invită autoritățile din Republica Moldova să consolideze mecanismele democratice, inclusiv sistemul parlamentar pluripartit, și să asigure o mass-media liberă, independentă și pluralistă, precum și un acces echitabil la finanțare și la mass-media; în acest context, solicită autorităților din Republica Moldova să își consolideze reziliența împotriva dezinformării și a manipulării informațiilor de către actori naționali și străini, atât online, cât și offline, și să pună în aplicare măsuri de abordare a nevoii și mai urgente de a soluționa problema cumpărării de voturi, a actelor de intimidare a observatorilor electorali, a dării de mită electorală și a altor practici de corupție, precum și utilizarea necorespunzătoare a resurselor de stat, întrucât aceste practici subminează și distrug toate eforturile democratice depuse de actorii politici din Republica Moldova;

13.  subliniază necesitatea unei rivalități politice puternice și corecte între candidații la președinție, care nu ar fi posibilă fără un sistem sănătos și transparent de finanțare a partidelor și a campaniei prezidențiale;

14.  îndeamnă guvernul Republicii Moldova să instituie toate măsurile necesare pentru a asigura faptul că cetățenii din Republica Moldova care locuiesc în regiunea Transnistria, precum și în afara Republicii Moldova pot să participe la alegeri într-o manieră incluzivă, transparentă și corectă, lipsită de orice interferențe străine;

Reformele și cadrul instituțional

15.  salută reformele care au condus la introducerea unui regim de călătorii fără viză în Uniune; programul a fost utilizat în mod extensiv de către cetățenii Republicii Moldova și reprezintă un exemplu foarte bun privind maniera în care punerea în aplicare a AA/DCFTA influențează viețile cetățenilor prin stimularea contactelor interpersonale cu alți cetățeni europeni; invită Uniunea și Republica Moldova să îmbunătățească în continuare contactele și schimburile interpersonale, în vederea construirii unor imagini pozitive reciproce a celor două în rândul populației;

16.  salută faptul că, din 2014, peste 2,3 milioane de cetățeni din Republica Moldova au beneficiat de regimul de călătorii fără viză și observă că, potrivit celui mai recent raport al Comisiei, Republica Moldova îndeplinește în continuare cerințele privind liberalizarea vizelor și că circulația fără vize aduce în continuare beneficii economice, sociale și culturale atât pentru Uniune, cât și pentru Republica Moldova; încurajează ambele părți să susțină libera circulație a persoanelor și în timpul crizelor;

17.  recunoaște eforturile depuse de autoritățile Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a recomandărilor formulate în rapoartele anuale din cadrul mecanismului de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză; recomandă continuarea punerii în aplicare a criteriilor de referință legate de politica de liberalizare a vizelor și invită autoritățile să își continue eforturile de a îndeplini criteriile de referință privind liberalizarea vizelor, în special în domeniul anticorupției, de a consolida sistemul judiciar, de a aplica legislația privind combaterea spălării banilor și de a adopta măsuri concrete pentru a aborda creșterea numărului cererilor de azil nefondate; este preocupat în acest sens de creșterea numărului de resortisanți ai Republicii Moldova identificați ca aflându-se în situație de ședere ilegală în spațiul Schengen+ (creștere cu 47 %) și creșterea numărului cererilor de azil (creștere cu 48 %); invită autoritățile Republicii Moldova să pună în aplicare în continuare angajamentele asumate în contextul regimului liberalizat al vizelor pentru spațiul Schengen în domeniul gestionării eficace a migrației și să asigure drepturi de azil pentru solicitanții resortisanți ai țărilor terțe din Republica Moldova;

18.  salută adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a numeroase acte legislative în conformitate cu angajamentele asumate de această țară și consacrate în AA, și anume în legătură cu administrația publică, gestionarea finanțelor publice și reformele sistemului de justiție; subliniază importanța punerii în aplicare depline a acestor acte, inclusiv prin adoptarea legislației secundare;

19.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice și solicită autorităților din Republica Moldova să accelereze punerea în aplicare a altor reforme ale AA/DCFTA bazate pe îmbunătățirea statului de drept;

20.  ia act de măsurile esențiale luate de Republica Moldova pentru a spori performanța administrației publice; invită în acest sens guvernul Republicii Moldova să asigure punerea deplină în aplicare a Reformei administrației publice pentru 2016-2020 în conformitate cu principiile OCDE/SIGMA ale administrației publice; în plus, încurajează autoritățile din Republica Moldova să sporească transparența și să combată corupția larg răspândită în administrația publică, precum și să înființeze o școală națională pentru administrație publică;

21.  subliniază că o punere în aplicare mai eficientă și mai sustenabilă a AA decurge din administrarea imparțială și profesională a instituțiilor și agențiilor de stat; în acest sens, își reiterează preocuparea cu privire la lipsa unui angajament constant pentru efectuarea unor îmbunătățiri în sectorul public, care descurajează persoanele competente de la a urma o carieră în administrația publică și subliniază că este necesară dezvoltarea unei administrații publice profesioniste, precum și încurajarea tineretului să urmeze o carieră în sectorul public, astfel încât să se obțină o administrație mai transparentă, în care nepotismul și favoritismul nu conduc la politizarea cronică;

22.  îndeamnă să se demareze o reformă mai cuprinzătoare privind descentralizarea cât mai curând posibil, inclusiv reforma sistemului administrativ-teritorial al Republicii Moldova, dezvoltarea regională și descentralizarea administrativă, cu posibilitatea de a genera impozite locale; subliniază în acest sens necesitatea unei cooperări mai aprofundate și mai ample între autoritățile locale, a reducerii numărului de administrații locale și a adoptării mai multor măsuri pentru a asigura o mai mare independență a acestora și pentru a reduce cheltuielile lor de funcționare; invită autoritățile Republicii Moldova să susțină principiile democrației locale și autonomiei locale în conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale, asigurând competențe adecvate și finanțare suficientă pentru administrațiile locale, precum și funcționarea lor eficace;

23.  este preocupat de nivelul ridicat de concentrare și de politizare a sectorului mass-media și a sectorului publicității, ceea ce conduce la un nivel scăzut de încredere a publicului în mass-media; solicită autorităților din Republica Moldova să continue reforma sectorului mass-mediei printr-o mai mare implicare a societății civile, în special, în acest proces și invită Republica Moldova să revizuiască Codul audiovizual și să liberalizeze piața publicității în conformitate cu standardele europene privind libertatea și pluralismul mass-mediei, conform recomandărilor Comisiei și ale Comisiei de la Veneția, astfel încât să se asigure transparența deplină a dreptului de proprietate asupra mass-mediei și a pieței de publicitate;

24.  consideră că consolidarea pluralismului și a independenței mass-media ar trebui să fie o prioritate pentru Uniune și pentru Republica Moldova în cadrul relațiilor lor și că acest lucru ar trebui să se reflecte, de asemenea, în mod adecvat în pachetele financiare; invită Comisia Europeană să sporească sprijinul acordat mass-mediei independente, inclusiv în regiuni; solicită autorităților Republicii Moldova să nu exploateze pandemia de COVID-19 pentru a adopta măsuri care reduc libertatea de exprimare și care limitează capacitatea mijloacelor de informare în masă de a raporta întreaga dimensiune a impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra societății într-un mod independent și imparțial; își exprimă preocuparea cu privire la răspândirea de știri false și dezinformarea din Republica Moldova pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și subliniază că este necesar ca atât autoritățile locale, cât și Uniunea să dezvolte programe specifice, care să promoveze educația în domeniul mass-mediei, să combată dezinformarea și să sprijine conținutul mediatic de calitate, verificat din punctul de vedere al faptelor;

25.  îndeamnă autoritățile din Republica Moldova să stimuleze libertatea și independența mass-mediei și să asigure, inclusiv prin efectuarea unui audit independent, eficacitatea Consiliului Audiovizualului în calitate de autoritate de reglementare independentă, combătând intimidarea jurnaliștilor, care are loc în prezent, politizarea și lipsa de transparență a instituțiilor publice și de reglementare, lipsa accesului public la informații și la conținut mediatic de calitate, precum și asigurarea transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei;

26.  subliniază că Uniunea este cel mai mare furnizor de ajutor pentru Republica Moldova; observă, cu mare îngrijorare, propaganda continuă, campaniile de dezinformare și mesajele denigratoare din partea politicienilor aflați la guvernare împotriva Uniunii, care conturează o imagine distorsionată și nerealistă la televiziunea publică și în mass-media; regretă aceste atacuri publice legate de ajutorul acordat de Uniune și de imaginea Uniunii, deoarece acestea subminează punerea în aplicare a AA și relația dintre UE și Republica Moldova; invită autoritățile din Republica Moldova să pună capăt dezinformării și campaniilor de propagandă anti-UE la care sunt expuși cetățenii Republicii Moldova în general și să intensifice sprijinul în lupta împotriva știrilor false, a războiului hibrid în comunicare, a campaniilor de dezinformare specifice și a degradării programelor media; subliniază că implicarea politică în mass-media subminează din punct de vedere structural libertățile fundamentale și accesul la informații;

27.  regretă îndepărtarea progresivă de la parcursul european a guvernului actual de la Chișinău, în detrimentul aspirațiilor democratice ale țării, și îndeamnă toate partidele politice proeuropene să găsească soluții prin dialog, cu scopul de a asigura continuitatea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova și de a beneficia pe deplin de toate avantajele pe care le oferă AA/DCFTA;

28.  invită autoritățile Republicii Moldova să depună mai multe eforturi pentru a asigura faptul că oportunitățile pe care le prezintă AA/DCFTA, precum și asistența acordată de UE și programele UE ajung la nivel local, inclusiv în regiunile îndepărtate ale țării, în special în zonele rurale, astfel încât să li se permită locuitorilor să solicite schimbări pozitive în comunitățile lor, în special celor mai vulnerabili la sentimentele post-sovietice și la manipularea rusă;

29.  consideră că autoritățile ar trebui să furnizeze informații transparente privind asistența externă pe care intenționează să o solicite și că finanțarea din partea Federației Ruse ar trebui să fie discutată în mod deschis în parlament și cu experți și cu societatea civilă, fiind necesare discuții inclusiv privind condiționalitățile geostrategice și impactul pe termen lung asupra economiei, care rezultă din acest tip de finanțare; consideră că, în ceea ce privește condiționalitățile legate de asistența financiară din partea UE, autoritățile ar trebui să ofere, de asemenea, explicațiile necesare publicului; subliniază că condiționalitățile UE trebuie să fie considerate oportunități pentru efectuarea reformelor necesare;

30.  subliniază necesitatea de a combate dezinformarea rusă prin informații de calitate și accesibile, bazate pe fapte, precum și prin campanii publice menite să crească gradul de conștientizare în rândul publicului; încurajează autoritățile Republicii Moldova să urmărească o colaborare mai aprofundată cu Uniunea și cu statele sale membre, în vederea sporirii punerii în aplicare a bunelor practici și a soluțiilor pentru combaterea dezinformării, a propagandei, a manipulării și a influenței ostile exercitate de forțe externe, care urmăresc să divizeze, să destabilizeze și să submineze integritatea proceselor politice interne și relațiile cu Uniunea;

31.  recunoaște progresele înregistrate în adoptarea noii legi privind organizațiile necomerciale de către parlamentul Republicii Moldova, ca parte a cerințelor de condiționalitate pentru obținerea AMF din partea UE; se așteaptă ca punerea sa în aplicare rapidă și eficace să promoveze respectarea deplină a drepturilor și libertăților societății civile și ale organizațiilor neguvernamentale, precum și ca libertatea de asociere să fie pe deplin respectată și solicită un sprijin sporit din partea guvernului Republicii Moldova pentru dezvoltarea societății civile; subliniază rolul central pe care îl joacă ONG-urile în orice societate democratică și își exprimă speranța că noua legislație va îmbunătăți transparența procesului de luare a deciziilor publice și va oferi un cadru modernizat pentru funcționarea societății civile în această țară; îndeamnă autoritățile moldovene să se abțină de la orice presiuni asupra ONG-urilor și a altor actori civici; regretă neîncrederea și ostilitatea cu care politicienii abordează societatea civilă în general; solicită o implicare mai semnificativă și mai activă a societății civile în procesul de elaborare a politicilor și de punere în aplicare, în special în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, cu privire la care ONG-urile ar putea să acționeze ca gardian și să responsabilizeze instituțiile de stat; în acest sens, invită Comisia și statele membre să ofere societății civile sprijin politic, tehnic și financiar și îndeamnă instituțiile UE să stabilească norme clare care să contribuie la evitarea acordării de granturi pentru „ONGOG-uri” (ONG-uri „organizate” / înființate și finanțate de guverne prin canale informale);

32.  invită autoritățile Republicii Moldova să promoveze transparența în procesul de luare a deciziilor publice și să asigure implicarea adecvată și consultarea părților interesate și a societății civile în toate etapele, ceea ce va spori, de asemenea, controlul public și acceptabilitatea socială a reformelor efectuate;

33.  salută modificările aduse legislației electorale adoptate în august 2019 și hotărârea Curții Constituționale din Republica Moldova din februarie 2020 privind cerințele teritoriale pentru constituirea partidelor politice;

34.  subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că sistemul de sănătate al Republicii Moldova este subdezvoltat și face față cu greu creșterii recente a numărului de cazuri; îndeamnă Comisia, statele membre și Republica Moldova să intensifice cooperarea privind reziliența în materie de sănătate publică, să facă schimb de bune practici și să colaboreze cu societatea civilă, mediul de afaceri și IMM-urile pentru stabilirea unor strategii epidemice, punând accentul pe grupurile cele mai vulnerabile din societate; invită guvernul Republicii Moldova să consolideze sistemul de sănătate, să îmbunătățească standardele de salubritate, în special în spitale, precum și să pună la dispoziția populației sale toate informațiile relevante cu privire la pandemie, într-o manieră transparentă și incluzivă;

Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) și progresele înregistrate în ceea ce privește soluționarea conflictului din Transnistria

35.  salută participarea Republicii Moldova la misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) legate de investigațiile privind securitatea cibernetică și criminalitatea informatică, precum și cooperarea Republicii Moldova cu NATO și alinierea sa la declarațiile UE privind PESC; invită instituțiile UE să includă Republica Moldova în noile formate de cooperare vizând investigațiile privind securitatea cibernetică, amenințările hibride și criminalitatea informatică;

36.  recunoaște importanța misiunii de asistență la frontieră a Uniunii Europene în Moldova și Ucraina (EUBAM) pentru armonizarea gestionării frontierelor și a regimului vamal cu cele ale Uniunii, dar și în ceea ce privește soluția pentru problema Transnistriei;

37.  recunoaște experiența și expertiza unică a Republicii Moldova, precum și contribuția pe care aceasta o poate aduce politicii de securitate și apărare colectivă a Uniunii și încurajează o cooperare mai strânsă în ceea ce privește politicile de apărare referitoare la UE, inclusiv participarea la PESCO, odată ce chestiunea implicării țărilor terțe este clarificată;

38.  reiterează sprijinul UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și pentru eforturile depuse în cadrul procesului de negociere 5 + 2 pentru a se ajunge la o soluționare politică pașnică, de durată, cuprinzătoare a conflictului transnistrean, bazată pe respectarea suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, cu un statut special pentru Transnistria, care ar asigura protecția drepturilor omului și în teritoriile necontrolate în prezent de autoritățile constituționale; reiterează că Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 22 iunie 2018, o rezoluție prin care îndemna Federația Rusă să își retragă trupele și armamentul, în mod necondiționat, de pe teritoriul Republicii Moldova și reafirma sprijinul pentru punerea în aplicare imediată a respectivei rezoluții;

39.  încurajează Guvernul Republicii Moldova să continue să promoveze un mediu favorabil pentru soluționarea conflictelor și să sprijine activitățile care sporesc încrederea și contactele interpersonale în cadrul comunităților divizate de conflicte;

40.  recunoaște interdependența crescută în materie de securitate dintre Republica Moldova și regiunea sa Transnistria, precum și stabilitatea ambelor teritorii ca fiind principalul factor pentru prevenirea și soluționarea provocărilor legate de securitate, cum ar fi amenințările hibride, atacurile cibernetice, imixtiunea cibernetică în cadrul alegerilor, campaniile de dezinformare și propagandă și interferența terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice;

41.  salută eforturile guvernului Republicii Moldova de a extinde beneficiile acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și ale regimului de călătorii fără viză în regiunea transnistreană, ceea ce a permis creșterea semnificativă a mobilității și a comerțului cu regiunea, precum și toate activitățile care îmbunătățesc colaborarea economică și cresc nivelul de schimburi de mărfuri și servicii între Republica Moldova și Transnistria;

42.  consideră că, prin garantarea accesului fără tarife pe piețele UE pentru întreprinderile din Transnistria înregistrate pe malul vestic al Nistrului și supuse verificărilor vamale efectuate de funcționarii din Republica Moldova, DCFTA a condus la o reorientare masivă a direcției comerțului dinspre Uniunea Economică Eurasiatică către Uniune; încurajează autoritățile Republicii Moldova să facă progrese în continuare în direcția comerțului și a implicării pe piețele UE cu scopul de a spori accesul pe piață, transparența, bunele practici comerciale și de a reduce capacitatea de manipulare și monopolizare a pieței de către oligarhi;

43.  subliniază că orice rezolvare a problemei transnistrene trebuie să respecte dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege propria sa orientare în materie de apărare și politică externă;

44.  îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să ia în considerare elaborarea și punerea în aplicare a pachetului de legi privind domeniul prevenirii conflictelor și cel al gestionării crizelor, care fac parte din NAPIAA în perioada 2017-2019;

Statul de drept și buna guvernare

45.  este preocupat de ritmul lent al reformelor privind statul de drept și instituțiile democratice; îndeamnă guvernul Republicii Moldova să finalizeze fără întârziere reformele judiciare pentru a asigura independența, imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar și a instituțiilor specializate în combaterea corupției; în acest sens, invită guvernul Republicii Moldova să asigure un proces transparent de elaborare a modificărilor Constituției Republicii Moldova în ceea ce privește Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) și adoptarea ulterioară a acestora, utilizând precedentele și bunele practici internaționale, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și în consultare cu Consiliul Europei și cu experții UE, cu societatea civilă și cu alți actori interesați; regretă că amendamentele privind numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii au fost trecute superficial prin parlament; subliniază necesitatea de a garanta independența CSM și solicită autorităților din Republica Moldova să asigure selecția și promovarea judecătorilor pe bază de merit;

46.  invită autoritățile să continue consultările eficace în vederea adoptării unui concept și a unui plan de acțiune pentru reforma justiției, pe baza unui diagnostic cuprinzător, asigurând un consens amplu al părților interesate și cu respectarea strictă a Constituției Republicii Moldova și a standardelor europene;

47.  este preocupat de nivelul scăzut de încredere în integritatea și eficacitatea sistemului judiciar și de susceptibilitatea sistemului judiciar la presiunea politică ce îi afectează independența; solicită autorităților Republicii Moldova să asigure transparența în cadrul proceselor de numire în sistemul judiciar și să se asigure că Procurorul General, personalul acestuia și procurorii în general lucrează independent și respectă cele mai înalte standarde de profesionalism și integritate;

48.  în această privință, subliniază că lipsa resurselor și necunoașterea bunei guvernanțe, a statului de drept și a drepturilor omului sunt omniprezente și afectează în mod negativ funcționarea eficace a administrației din Republica Moldova și solicită Comisiei să majoreze finanțarea prin intermediul sprijinului bugetar disponibil și al instrumentelor de asistență tehnică, cu scopul de a consolida capacitatea și eficiența autorităților judiciare și de aplicare a legii, ținând seama de progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor;

49.  îndeamnă autoritățile din Republica Moldova să consolideze independența deplină a Curții Constituționale și să asigure faptul că aceasta nu face obiectul niciunei forme de ingerință politică; respinge ferm orice încercări de intimidare sau presiune asupra judecătorilor Curții Constituționale și condamnă presiunea enormă, șantajarea și hărțuirea cu care s-au confruntat judecătorii Curții înainte de pronunțarea deciziei privind împrumutul acordat de Rusia; regretă profund încercările de a politiza Curtea Constituțională și inactivitatea procurorilor și a centrului anticorupție în ceea ce privește apărarea independenței Curții Constituționale;

50.  este preocupat de tendința persistentă pe termen lung a lipsei de progrese în ceea ce privește corupția din Republica Moldova și, prin urmare, îndeamnă guvernul să intensifice lupta împotriva corupției și a acaparării statului, precum și împotriva spălării banilor, a contrabandei cu arme și a criminalității organizate, inclusiv a traficului cu persoane; invită guvernul Republicii Moldova să adopte măsuri concrete de consolidare a independenței, integrității și eficacității Biroului Centrului Național Anticorupție și Parchetului anticorupție, și să asigure depolitizarea instituțiilor publice anticorupție și a agențiilor de aplicare a legii; subliniază necesitatea unor eforturi susținute și coerente pentru a preveni și a urmări penal marea corupție și criminalitatea organizată; consideră că aceasta este singura modalitate de a restabili încrederea cetățenilor moldoveni și de a asigura adoptarea unor reforme de durată în Republica Moldova; invită Comisia să acorde un sprijin mult mai coerent organizațiilor societății civile care monitorizează activitățile de fraudă și de spălare a banilor;

51.  îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile de combatere a criminalității organizate și de dezmembrare a organizațiilor criminale;

52.  salută adoptarea legii privind sancțiunile destinate combaterii spălării banilor, la 21 mai 2020, și solicită elaborarea rapidă a orientărilor pentru aplicarea noii legislații, precum și formarea specializată pentru autoritățile în cauză; invită toate părțile interesate să mențină eforturi coerente pentru combaterea contrabandei, a spălării banilor, pentru dezmembrarea rețelelor infracționale și reducerea influenței oligarhilor; solicită consolidarea cooperării cu Europol, Interpol și organizațiile vamale, cum ar fi OMV și rețelele anticorupție ale OCDE;

53.  observă cu îngrijorare concluziile din Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Republica Moldova din 2019 al Comisiei și al SEAE, conform căruia instituirea instrumentelor și a organismelor care au scopul de a preveni frauda și spălarea banilor a fost lentă; se așteaptă ca noul guvern să se bazeze pe măsurile recente adoptate de guvernul anterior cu privire la combaterea corupției și la descoperirea organizațiilor criminale și a sistemelor de spălare a banilor;

54.  ia act de acțiunile întreprinse pentru urmărirea penală a cazurilor masive de fraudă bancară expuse în 2014 și a altor cazuri de spălare de bani; cu toate acestea, își reiterează preocuparea cu privire la incapacitatea constantă de a începe urmărirea penală în mod transparent a tuturor celor responsabili de frauda bancară expusă în 2014, precum și la recuperarea lentă a activelor furate; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că până în prezent nu a fost realizată o recuperare substanțială a activelor și subliniază că trebuie luate măsuri suplimentare în această direcție; invită autoritățile din Republica Moldova să accelereze procesul de urmărire penală și să îi aducă pe toți cei responsabili în fața justiției fără întârziere și să recupereze fondurile deturnate; invită statele membre să ofere sprijin substanțial autorităților Republicii Moldova la anchetarea cauzei, dacă vor exista cereri în acest sens;

55.  salută adoptarea, la 18 iunie 2020, a noii legi de eliminare a programului de dobândire a cetățeniei prin investiție de la 1 septembrie 2020, la finalul moratoriului existent; consideră că acesta este un pas esențial în vederea reducerii riscurilor de corupție, de evaziune fiscală și de spălare a banilor din Republica Moldova; observă că, până la anularea programului, vor fi prelucrate în continuare numai cererile existente și invită Comisia să monitorizeze cu atenție modul în care se va realiza acest lucru;

56.  solicită autorităților din Republica Moldova să sporească transparența în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și să investigheze toate neregulile într-un mod echitabil și imparțial; subliniază necesitatea de combatere a corupției în interiorul clasei politice din Republica Moldova; este profund îngrijorat de acuzațiile recente de mituire a deputaților în vederea schimbării afilierii politice, precum și de acuzațiile de răpire, intimidare și presiune asupra reprezentanților aleși; subliniază că aceste acuzații trebuie să fie investigate și că acest comportament este incompatibil cu valorile care stau la baza AA cu Republica Moldova; atrage atenția, de asemenea, asupra responsabilității partidelor politice de a combate corupția chiar din interiorul lor; în plus, invită autoritățile să asigure faptul că nu se utilizează niciun fel de fonduri ale fundațiilor caritabile în campania electorală; îndeamnă autoritățile să interzică utilizarea fondurilor administrative în favoarea clasei politice aflate la guvernare în timpul campaniei electorale;

Drepturile și libertățile fundamentale ale omului

57.  recunoaște îmbunătățirea legislației privind protecția drepturilor omului, în special ca urmare a noului Plan de acțiune 2018-2022 privind drepturile omului; solicită autorităților din Republica Moldova să își intensifice în mod semnificativ eforturile și să adopte măsuri de punere în aplicare și legislația secundară pentru a susține aceste drepturi și libertăți fundamentale, inclusiv, în special, pentru minorități și grupurile vulnerabile, cum ar fi femeile și copiii abuzați de traficanții de ființe umane, minoritățile lingvistice, persoanele cu handicap, romii și persoanele LGBT+, ducând astfel la recunoașterea respectării drepturilor omului ca un criteriu esențial și o condiție vitală pentru o societate democratică; este preocupat de faptul că problemele semnificative legate de drepturile omului rămân nesoluționate și nepedepsite, cum ar fi presiunile și urmăririle penale și detențiile motivate politic, tortura, detenția arbitrară, condițiile de detenție dificile și care pun viața în pericol, precum și interferențele arbitrare sau ilegale cu viața privată, utilizarea muncii forțate sau obligatorii a copiilor;

58.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația cetățenilor moldoveni blocați în statele membre ale UE din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, fără protecție socială; invită Comisia și statele membre să asigure, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, egalitatea de tratament a lucrătorilor sezonieri din țările terțe în raport cu resortisanții UE, conform Directivei 2014/36/UE(8), reamintind că acești lucrători au aceleași drepturi de muncă și drepturi sociale ca și cetățenii UE; invită statele membre să asigure locuințe de calitate pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, care ar trebui decuplate de remunerația lor, precum și amenajări decente, spații private și contracte scrise de închiriere verificate de inspecțiile muncii, precum și să stabilească standarde în acest sens;

59.  observă cu îngrijorare că punerea în aplicare a angajamentelor care rezultă din acordul de asociere în sfera socială, în special în domeniul inspecției muncii, al măsurilor antidiscriminare și al dialogului social, este limitată; este preocupat de faptul că progresele realizate în ceea ce privește abordarea vulnerabilităților macrofinanciare rămân insuficiente pentru a stimula semnificativ nivelul de trai și sunt periclitate în prezent de consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19; insistă cu privire la implicarea obligatorie a organizațiilor sindicale, precum și a organizațiilor societății civile, în punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

60.  subliniază că Uniunea trebuie să responsabilizeze Republica Moldova cu privire la angajamentele sale privind dimensiunea socială a AA; invită Comisia să furnizeze un raport intermediar anual detaliat privind punerea în aplicare a aspectelor sociale și legate de muncă ale Acordului de asociere, care să analizeze nu numai transpunerea directivelor și a normelor relevante ale Uniunii, ci și punerea lor în aplicare efectivă; invită Comisia să accepte propuneri ale experților în domeniul muncii pentru a introduce un mecanism de sancționare a încălcărilor standardelor convenite; sugerează ca plata AMF să fie utilizată ca pârghie sau condiționalitate pentru a forța Republica Moldova să îmbunătățească condițiile de muncă ale populației sale active;

61.  își exprimă preocuparea față de respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, în special în contextul pandemiei de COVID-19;

62.  invită Comisia să actualizeze aspectele neglijate de acordurile de asociere, care includ domenii de politică importante, cum ar fi genul, Pactul verde european și prevenirea crizelor sanitare;

63.  subliniază că egalitatea de gen este o condiție prealabilă esențială pentru o dezvoltare sustenabilă și incluzivă; îndeamnă guvernul și autoritățile Republicii Moldova să pună în aplicare măsuri pentru a îmbunătăți reprezentarea femeilor și egalitatea de tratament la toate nivelurile vieții politice și societale; îi solicită Comisiei să integreze egalitatea de gen în toate politicile, programele și activitățile sale legate de Republica Moldova și încurajează autoritățile Republicii Moldova să promoveze programe care să includă o dimensiune de gen coerentă, să ofere mai mult sprijin grupurilor celor mai defavorizate și vulnerabile din societate, să pună în aplicare legislația pentru combaterea discursului de incitare la ură și a violenței fizice comise împotriva grupurilor celor mai vulnerabile;

64.  îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să ratifice Convenția de la Istanbul, care a fost semnată de Republica Moldova la 6 februarie 2017, dar a cărei ratificare întârzie, în ciuda faptului că este menționată ca obiectiv explicit al Planului național de acțiune privind drepturile omului pentru perioada 2018-2022 și al Strategiei naționale privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pentru perioada 2018-2023; reamintește că violența împotriva femeilor și fetelor este foarte răspândită în Republica Moldova și că două din cinci femei au fost victimele violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerului sau a altor persoane, începând cu vârsta de 15 ani;

65.  solicită măsuri suplimentare de punere în aplicare a legislației naționale pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și pentru o creștere substanțială a calității serviciilor oferite victimelor, precum și o mai bună protecție, asistență și sprijin acordat victimelor criminalității, în special copiilor, în timpul investigațiilor și după procesul judiciar; solicită, de asemenea, mai mult sprijin în procesul de reintegrare socială a victimelor; solicită sporirea cooperării dintre autoritățile judiciare și autoritățile de aplicare a legii din Republica Moldova și din statele membre, cu scopul de a reduce criminalitatea transfrontalieră, în special traficul de persoane și traficul de droguri ilegale;

66.  îndeamnă autoritățile să garanteze dreptul la un proces echitabil și respectarea drepturilor omului în centrele de detenție și corecționale, inclusiv prin abordarea acordării de asistență medicală inadecvată; în această privință, subliniază necesitatea de a asigura un mediu sigur pentru prizonieri; solicită, în plus, măsuri pentru a evita justiția selectivă și motivată politic;

67.  reiterează apelul pe care l-a transmis autorităților Republicii Moldova de a se asigura că orice cerere de extrădare provenită din țări terțe este prelucrată într-un mod transparent, respectând proceduri judiciare în deplină conformitate cu principiile și standardele europene;

68.  solicită măsuri mai concrete pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și eliminarea detenției persoanelor cu dizabilități din spitalele de psihiatrie împotriva voinței lor; solicită eliminarea completă a torturii și a relelor tratamente din închisori ca metodă de presiune asupra adversarilor politici încarcerați sau plasați în detenție;

69.  recunoaște măsurile adoptate la nivel național pentru a preveni și a combate tortura, dar subliniază că Republica Moldova este în continuare condamnată frecvent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru tortură și rele tratamente; îndeamnă, prin urmare, la instituirea unei agenții complet independente, în mod specific pentru investigarea acuzațiilor de tortură și a altor încălcări ale drepturilor omului comise de poliție și de alți funcționari responsabili cu aplicarea legii;

70.  este preocupat de prezența continuă în dezbaterea publică a cazurilor de discurs de incitare la ură, provenit, de asemenea, din partea politicienilor, precum și a liderilor religioși și comunitari; subliniază, în această privință, că au fost vizate, în special, femeile și persoanele LGBTI+; invită funcționarii publici să se abțină de la discursuri de incitare la ură și să dezaprobe public discursul de incitare la ură ori de câte ori are loc și invită autoritățile să ajusteze cadrul juridic și instituțional pentru combaterea discursului de incitare la ură, cu scopul de a contracara acest fenomen cu toate mecanismele disponibile;

71.  reamintește că a fost prezentat deja Parlamentului Republicii Moldova un proiect de lege pentru stabilirea unei legislații de tip Magnitsky; încurajează organul legislativ să avanseze în privința examinării legii care, dacă va fi adoptată, va contribui la combaterea abuzurilor împotriva drepturilor omului, a corupției și a spălării banilor;

Cooperarea comercială și economică

72.  consideră că asistența acordată de UE Republicii Moldova ar trebui să acorde prioritate în continuare îmbunătățirii nivelului de trai al cetățenilor, vizând domenii precum facilitarea dezvoltării IMM-urilor, ajutorul pentru tineret, precum și reforma generală a sectorului învățământului și a sectorului sănătății;

73.  salută inițiativele antreprenoriale care au scopul de a dezvolta sectorul întreprinderilor nou-înființate din Republica Moldova; recunoaște, totuși, că sunt necesare în continuare reforme ale sectorului public și asistență financiară pentru a crea șanse de angajare suplimentare, care vor încuraja tineretul și specialiștii să revină în țara lor de origine;

74.  invită Comisia să contribuie la abordarea provocărilor economice cu care se confruntă tineretul din Republica Moldova, investind în programe care favorizează tineretul și antreprenoriatul social, și să consolideze conexiunea dintre reforma sistemului de învățământ și cererile de pe piața muncii; subliniază necesitatea de a investi în programe destinate tineretului din zonele rurale, deoarece această categorie este una dintre cele mai vulnerabile și este lipsită de oportunități socioeconomice, în comparație cu tineretul din zonele urbane;

75.  recunoaște că fenomenul de „exod al creierelor”, care este adesea cauzat de lipsa încrederii în sistemul judiciar, de nepotism și de lipsa reformelor adecvate în țară, reprezintă o amenințare gravă pentru viitorul Republicii Moldova și este preocupat de emigrarea pe scară largă a cetățenilor moldoveni, care accentuează tendințele demografice negative; încurajează guvernul Republicii Moldova să pună în aplicare măsuri suplimentare de prevenire și combatere a acestui fenomen, în special prin crearea de oportunități și îmbunătățirea condițiilor și a salariilor lucrătorilor tineri în țara lor de origine, astfel încât aceștia să se poată întoarce acasă după studii sau formare în străinătate, și prin sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor; invită Comisia să pună accentul pe acest aspect în cadrul programelor sale;

76.  salută diversificarea economiei Republicii Moldova și creșterea semnificativă a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniune, precum și faptul că Uniunea este cel mai mare investitor în această țară; salută faptul că, în 2018, Uniunea a deținut 70 % din exporturile totale ale Republicii Moldova și 56 % din totalul schimburilor sale comerciale; încurajează continuarea progreselor în domenii precum codul vamal, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv a indicațiilor geografice, îmbunătățirea standardelor sanitare și fitosanitare, îmbunătățirea condițiilor de piață în domeniul energiei și al achizițiilor publice, precum și a accesului la finanțare pentru IMM-uri;

77.  încurajează punerea în aplicare pe deplin a DCFTA pentru a intensifica și mai mult relațiile comerciale și de investiții bilaterale dintre UE și Republica Moldova, inclusiv prin eliminarea barierelor netarifare din calea comerțului, facilitarea accesului la piața unică și înregistrarea de progrese în ceea ce privește integrarea în aceasta; reamintește că DCFTA cu Republica Moldova trebuie să respecte normele stabilite în capitolele privind dezvoltarea durabilă, în conformitate cu angajamentele internaționale, în special cu Acordul de la Paris și cu normele OMC;

78.  salută adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a abordării europene LEADER ca bază pentru politica sa rurală națională; cu toate acestea, încurajează Republica Moldova, inclusiv prin măsuri specifice în cadrul următoarei Strategii naționale pentru agricultură și dezvoltare rurală, să utilizeze pe deplin oportunitățile de export preferențial în UE prin cultivarea mai eficientă și sustenabilă a terenurilor agricole, precum și prin accesarea și utilizarea mai democratică a terenurilor, generând astfel produse agricole care să amplifice avantajele agricole relative ale Republicii Moldova;

79.  salută apropierea reglementărilor de acquis-ul UE și încurajează Comisia să ofere asistență tehnică și financiară pentru acest efort și pentru punerea în aplicare ulterioară instituțiilor și administrației publice din Republica Moldova; subliniază că un astfel de ajutor ar trebui utilizat pentru a spori nivelul de cunoaștere a drepturilor omului și a statului de drept și solicită autorităților din Republica Moldova să înregistreze progrese mai rapide în ceea ce privește apropierea de AA/DCFTA, inclusiv în ceea ce privește standardele de sănătate animală și de siguranță alimentară;

80.  salută Strategia națională „Moldova digitală 2020”, dar solicită Comisiei să sprijine și să ofere asistență pentru programele și reformele referitoare la educația în domeniul mass-mediei și al informațiilor, pentru a reflecta era digitală actuală, precum și să îmbunătățească cooperarea sectorială în economia digitală; invită Republica Moldova să construiască o economie de piață digitală fiabilă, sporind nevoia de progres în ceea ce privește datele deschise, extinzând accesul la sistemele digitale și sporind accesul cetățenilor la serviciile electronice și la soluții diferite de comunicare;

81.  invită Comisia să sprijine investițiile în sectoare cu potențial de dezvoltare, creștere și competitivitate în UE, mai ales în trei sectoare de importanță strategică (energia durabilă și clima, piața unică digitală și securitatea cibernetică și transporturile);

82.  invită guvernul Republicii Moldova să se axeze, de asemenea, pe aspectul social al comerțului și al dezvoltării sustenabile, respectând și asigurând respectarea standardelor de muncă, ratificând și punând pe deplin în aplicare toate convențiile OIM și eliminând deficiențele rămase din sistemul de inspecție a muncii și tratând limitările și deficiențele sistemului de inspecție a muncii și problemele ce afectează sistemul judiciar, care au un efect negativ asupra aplicării standardelor din domeniul muncii;

83.  invită autoritățile Republicii Moldova să adopte și să pună în aplicare politici menite să reglementeze participarea entităților din jurisdicții care nu pun în aplicare standardele internaționale în materie de transparență (jurisdicții offshore) sau a întreprinderilor care sunt controlate, în mod direct sau indirect, de societăți din cadrul schimburilor comerciale cu autoritățile publice (achiziții publice, privatizare, concesiune și parteneriat public-privat);

84.  invită UE să ia în considerare posibilitatea ca țările care au un AA/DCFTA cu UE să adere la zona unică de plăți în euro (SEPA), deoarece acest lucru ar aduce beneficii cetățenilor și ar oferi noi posibilități de dezvoltare pentru IMM-uri;

Energia, mediul și schimbările climatice

85.  invită Guvernul Republicii Moldova să reformeze în continuare sectorul energetic, cu scopul de a spori reziliența și transparența cheltuielilor și a contractelor din sector și de a îmbunătăți independența și eficiența energetică, în special prin sporirea interconectărilor energetice cu Uniunea, prin diversificarea surselor de energie, inclusiv a energiei din surse regenerabile, precum și prin reducerea dependenței de combustibilii fosili; subliniază că toate aceste aspecte au o importanță deosebită pentru consolidarea securității energetice a țării;

86.  salută acțiunile de consolidare a capacității instituționale și a independenței autorității de reglementare în domeniul energiei și încurajează adoptarea măsurilor necesare și urgente pentru punerea în aplicare a celui de al treilea pachet privind energia, în special în domeniul gazelor naturale, pentru a asigura respectarea deplină a acquis-ului comunitar în domeniul energiei; invită în special Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei din Republica Moldova să aprobe normele privind piața energiei bazate pe concurența loială și să asigure respectarea acestora de către toți participanții pe piață, inclusiv de către comercianții deținuți de stat;

87.  subliniază că este importantă intensificarea cooperării la nivel de infrastructură în regiune, și în vederea diversificării aprovizionării cu energie a Republicii Moldova, precum și îmbunătățirea conectivității sectorului energetic din Republica Moldova, asigurând totodată sustenabilitatea mediului;

88.  subliniază importanța diversificării sistemului de energie electrică al Republicii Moldova; îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să asigure punerea în aplicare în timp util a proiectului pentru interconectarea sistemelor electroenergetice din Republica Moldova și România, acordând sprijinul și resursele necesare;

89.  încurajează autoritățile Republicii Moldova să continue eforturile pentru consolidarea securității energetice a țării și salută finalizarea gazoductului Ungheni – Chișinău până la sfârșitul anului 2020; invită, în plus, Comisia să includă Republica Moldova în testele de rezistență efectuate pentru piața internă a energiei;

90.  salută înțelegerile convenite între Republica Moldova, Ucraina și România în decembrie 2019 pentru a permite transferurile de gaz către Ucraina și Republica Moldova prin intermediul gazoductului transbalcanic, precum și planul de acțiune din februarie 2020 pentru a asigura independența operatorului de transport și de sistem Moldovatransgaz;

91.  salută măsurile adoptate pentru a interconecta în mod asincron sistemul electroenergetic al Republicii Moldova cu UE prin România, acest lucru reprezentând un obiectiv intermediar semnificativ în vederea consolidării și a diversificării infrastructurii energetice a Republicii Moldova; invită toate autoritățile să îndeplinească obiectivul de a conecta rețeaua electrică a Republicii Moldova cu cea a României până în 2024, cu sprijinul UE;

92.  salută pachetul din februarie 2019 privind clima și mediul din Republica Moldova și răspunsul său național, datorită cărora a devenit a patra țară din lume care și-a prezentat contribuția stabilită la nivel național (CSN) actualizată, inclusiv creșterea ambiției de a reduce emisiile de GES, la Secretariatul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC); solicită intensificarea eforturilor privind angajamentele naționale legate de Acordul de la Paris din 2015 de combatere a schimbărilor climatice, precum și pentru punerea în aplicare a integrării aspectelor legate de schimbările climatice în toate domeniile de elaborare a politicilor;

93.  invită Republica Moldova să își intensifice și mai mult angajamentul în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special în domeniul gestionării deșeurilor și al gestionării apei din râul Nistru și invită Comisia să faciliteze participarea Republicii Moldova la Pactul verde european și să se asigure că DCFTA nu intră în contradicție cu obiectivele și inițiativele de mediu prevăzute de acesta;

94.  recunoaște importanța modernizării în continuare a sistemului de învățământ din Republica Moldova, precum și rolul tot mai important al tineretului în toate sectoarele vieții și invită UE să ofere sprijin suplimentar, în special în domeniul educației și formării profesionale (EFP), cu scopul de a răspunde nevoilor de pe piața muncii; subliniază necesitatea de a promova oportunitățile de voluntariat și angajament civic pentru tineret și de a investi mai mult în tineret, prin extinderea finanțării pentru programele de mobilitate existente, cum ar fi Erasmus+, Europa creativă și Orizont 2020, precum și prin sporirea participării reprezentaților Republicii Moldova la acestea;

95.  încurajează Comisia să efectueze o consultare, să pregătească și să creeze programe adaptate pentru cetățeni, inclusiv prin contactul direct cu beneficiarii, utilizând platforma online pentru solicitarea și raportarea utilizării fondurilor din cadrul programelor; solicită, în această privință, să se țină seama de obiectivele Pactului verde și de nevoile de zi cu zi ale cetățenilor Republicii Moldova;

Dispoziții instituționale

96.  subliniază că, fără o hotărâre sinceră a clasei politice de a reforma țara și de a pune în aplicare cu adevărat AA cu Uniunea, nu s-ar putea realiza nicio dezvoltare reală și de lungă durată; în această privință, încurajează toți actorii politici și toate forțele politice din țară să contribuie la obiectivele strategice ale Republicii Moldova și să inițieze formate pluripartite și o colaborare de bună credință cu privire la realizarea acestor obiective, contribuind astfel la calitatea democrației și la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor; în acest sens, încurajează autoritățile din Republica Moldova să utilizeze Dialogul Jean Monnet pentru a sprijini dialogul între partide și consolidarea capacităților parlamentare;

97.  solicită tuturor instituțiilor UE și statelor membre ca, în strânsă cooperare cu autoritățile din Republica Moldova, să comunice mai bine beneficiile AA/DCFTA și ale asistenței acordate de UE cetățenilor Republicii Moldova;

98.  invită Comisia să consolideze delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, să intensifice monitorizarea și să întărească echipa proiectului din Chișinău, pentru a ajuta Republica Moldova în demersurile sale menite să comunice efectiv modul în care își apropie legislația de legislația Uniunii, să combată dezinformarea și să promoveze o imagine pozitivă a UE și a Republicii Moldova pentru toate părțile vizate;

o
o   o

99.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei Europene și Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

(1) Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).
(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0458.
(3) JO C 118, 8.4.2020, p. 109.
(4) JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
(5) JO C 334, 19.9.2018, p. 199.
(6) JO C 11, 12.1.2018, p. 82.
(7) JO L 165, 27.5.2020, p. 31.
(8) Directiva 2014/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri (JO L 94, 28.3.2014, p. 375).

Ultima actualizare: 22 ianuarie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate