Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2081(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0167/2020

Texte depuse :

A9-0167/2020

Dezbateri :

PV 20/10/2020 - 13
CRE 20/10/2020 - 13

Voturi :

PV 20/10/2020 - 21
PV 21/10/2020 - 17

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0280

Texte adoptate
PDF 211kWORD 70k
Miercuri, 21 octombrie 2020 - Bruxelles
Recomandare adresată Consiliului, Comisiei și VP/ÎR privind relațiile cu Belarus
P9_TA(2020)0280A9-0167/2020

Recomandarea Parlamentului European din 21 octombrie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind relațiile cu Belarus (2020/2081(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3 și 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37, din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 15 februarie 2016 privind Belarus,

–  având în vedere lansarea Parteneriatului estic la Praga, la 7 mai 2009, ca efort comun al UE și al celor șase parteneri ai săi din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

–  având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic de la Praga din 2009, de la Varșovia din 2011, de la Vilnius din 2013, de la Riga din 2015, de la Bruxelles din 2017 și videoconferința liderilor Parteneriatului estic din 2020,

–  având în vedere Acordul între Uniunea Europeană și Republica Belarus privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2020(1),

–  având în vedere Acordul între Uniunea Europeană și Republica Belarus privind facilitarea eliberării vizelor(2), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2020,

–  având în vedere cea de a șasea rundă a dialogului bilateral privind drepturile omului dintre UE și Belarus, care a avut loc la 18 iunie 2019 la Bruxelles,

–  având în vedere Declarația comună a Înaltului reprezentant/Vicepreședintelui Josep Borrell și a comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, de la 10 august 2020, precum și Declarația Înaltului reprezentant în numele Uniunii Europene privind alegerile prezidențiale din Belarus, de la 11 august 2020,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE privind evoluțiile recente din Belarus, din 19 iunie 2020, și declarațiile Înaltului reprezentant/Vicepreședintelui Josep Borrell privind alegerile din Belarus, din 14 iulie 2020, 7 august 2020 și 17 august 2020,

–  având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al SEAE privind aplicarea pedepsei cu moartea în Belarus, în special cele din 30 iulie 2019, 28 octombrie 2019, 20 decembrie 2019, 11 ianuarie 2020 și 7 martie 2020,

–  având în vedere recomandarea sa adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perioada de pregătire a summitului din iunie 2020,

–  având în vedere raportul raportorului special al Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite privind situația drepturilor omului în Belarus, de la 10 iulie 2020,

–  având în vedere declarațiile ONU privind situația din Belarus, în special declarația înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului din 12 august 2020, declarația raportorului special al ONU pentru drepturile omului din 13 august 2020 și declarația purtătorului de cuvânt al înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului din 21 august 2020,

–  având în vedere declarația Președintelui Parlamentului European, din 13 august 2020, prin care se solicită încetarea violenței din Belarus,

–  având în vedere declarația comună a liderilor politici ai grupurilor PPE, S&D, Renew Europe, Verts/ALE și ECR din cadrul Parlamentului European, referitoare la Belarus, din 17 august 2020,

–  având în vedere rezultatele principale ale reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020, concluziile Consiliului European din 19 august 2020 privind situația din Belarus în urma alegerilor prezidențiale din 9 august 2020 și concluziile Consiliului European din 1 octombrie 2020 și ale Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie 2020 privind impunerea de măsuri restrictive împotriva persoanelor identificate ca responsabile de represiune și intimidare împotriva manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor în urma alegerilor prezidențiale din 2020 în Belarus, precum și pentru abateri electorale,

–  având în vedere scrisoarea deschisă privind activitățile Diplomatic Watch pe perioada alegerilor prezidențiale desfășurate în 2020 în Belarus (Minsk, 13 august 2020),

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Strategia globală a UE și Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Belarus, în special cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la situația din Belarus(3), cea din 6 aprilie 2017 referitoare la situația din Belarus(4), cea din 19 aprilie 2018 referitoare la Belarus(5), cea din 4 octombrie 2018 referitoare la deteriorarea libertății mass-mediei în Belarus, în special în cazul Charter 97(6), precum și cea din 17 septembrie 2020 referitoare la situația din Belarus(7),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0167/2020),

A.  întrucât acțiunile regimului Lukașenko constituie infracțiuni, contravin valorilor europene și principiilor democrației și încalcă dorințele poporului din Belarus; întrucât, în pofida restricțiilor fundamentale privind libertățile fundamentale și drepturile omului care rămân în Belarus, politica UE de implicare critică față de Belarus a dat unele rezultate sub forma unor acorduri semnate și a unei cooperări mai intense în domenii precum mediul și conectivitatea, cooperarea transfrontalieră și gestionarea frontierelor, însă a avut rezultate insuficiente în ceea ce privește aderarea regimului la valorile fundamentale ale Parteneriatului estic; întrucât viitoarele acțiuni ilegale ale regimului din Belarus periclitează aceste rezultate, iar relațiile dintre UE și Belarus trebuie să fie supuse unei evaluări riguroase, ținând cont de faptul că regimul nu își respectă propriile angajamente asumate în temeiul dreptului internațional și al acordurilor sale cu UE; întrucât viitoarele relații dintre UE și Belarus vor fi definite în prioritățile parteneriatului care urmează să fie convenite de UE și noile autorități legitime, alese în mod democratic din Belarus și ar trebui să aibă la bază valorile comune pe care se întemeiază UE, și anume democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

B.  întrucât poporul belarus împărtășește cultura europeană comună și patrimoniul european comun, învecinându-se direct cu trei state membre ale UE; întrucât situația din Belarus poate avea un impact direct asupra UE;

C.  întrucât niciunele dintre alegerile parlamentare sau prezidențiale desfășurate în Belarus din 1994 până în prezent nu au fost libere și corecte, însă, în pofida acestor condiții nedemocratice dure, poporul din Belarus a votat în mod clar pentru schimbare, după mai bine de două decenii de oprimare; întrucât recentele alegeri prezidențiale nu au fost nici libere, nici corecte și, chiar mai mult decât cele precedente, au fost marcate de o ignorare generală a libertăților fundamentale de întrunire, de asociere și de exprimare și au avut loc după o perioadă limitată de campanie și într-un mediu extrem de restrictiv, caracterizat de reprimare, care nu a asigurat o competiție politică semnificativă sau concurențială în ansamblul său;

D.  întrucât autoritățile din Belarus nu au îndeplinit standardele internaționale minime pentru un proces electoral prezidențial credibil, transparent, liber și corect;

E.  întrucât campania electorală prezidențială a fost marcată de interferențe birocratice pe scară largă în favoarea președintelui actual, de intimidări și represiuni împotriva altor candidați, a familiilor și a susținătorilor acestora, de refuzul înregistrării unor candidați care strânseseră suficiente semnături, de multiple arestări, de încercări de a-i face să tacă pe anumiți jurnaliști și bloggeri independenți și de a închide site-uri web disidente;

F.  întrucât un proces restrictiv și arbitrar de înregistrare i-a împiedicat pe cei mai mulți candidați să participe, inclusiv arestarea principalului contracandidat prezidențial, Viktor Babaryka, și a lui Serghei Tihanovski, soțul unei alte candidate importante, Svetlana Tihanovskaia, precum și prin refuzul înregistrării de către Comisia Electorală Centrală a unui principal candidat al opoziției, Valeri Țapkala, sub pretextul unui număr insuficient de semnături valabile de susținere pentru scrutin, fără ca acesta să poată solicita reevaluarea respingerii; întrucât acest lucru a pus în evidență obstacolele disproporționate și nerezonabile existente în calea dreptului de a candida, care contravin obligațiilor prevăzute de OSCE și altor standarde internaționale; întrucât o astfel de excludere a candidaților a limitat posibilitatea poporului belarus de a-și alege candidații;

G.  întrucât, potrivit „Apărătorilor drepturilor omului pentru alegeri libere,” măsuri suplimentare au defavorizat candidații opoziției, precum restricționarea locurilor în care se pot desfășura în mod legal activități electorale, reținerea membrilor echipelor de campanie ale candidaților și blocarea aproape integrală a persoanelor propuse de opoziție drept membri ai comisiilor electorale locale, astfel încât 1,1 % din totalul membrilor aleși în aceste comisii au provenit din partide din opoziție, iar 96,7 % din partide proguvernamentale;

H.  întrucât guvernul din Belarus nu a transmis în timp util o invitație OSCE/ODIHR pentru a observa alegerile prezidențiale din 9 august 2020, astfel încât la alegerile respective nu au participat observatori internaționali independenți;

I.  întrucât, din cauza restricțiilor impuse de Comisia Electorală Centrală în contextul pandemiei de coronavirus, observatorii electorali locali nu și-au putut exercita pe deplin îndatoririle în timpul tuturor fazelor votării, și anume votul anticipat, votarea în ziua alegerilor și votarea la domiciliu; întrucât regimul belarus a folosit votul anticipat pentru a mări artificial, de câteva ori, prezența la vot și, în plus, s-au înregistrat numeroase cazuri de votare forțată pentru anumite categorii de votanți, precum personalul militar, funcționarii publici, angajații întreprinderilor deținute de stat și cetățenii care trăiesc în locuințe publice; întrucât, în ziua alegerilor, observatorii electorali locali nu au putut monitoriza numărarea voturilor, iar numărul de votanți și rezultatele alegerilor anunțate de Comisia Electorală Centrală și de comisiile electorale locale au fost foarte diferite față de observațiile acestora;

J.  întrucât platformele independente instituite de organizațiile societății civile din Belarus (precum Golos – Belarus2020.org) au efectuat sondaje independente la ieșirea de la urne și au analizat procesele-verbale ale peste 200 de comisii electorale locale care au dat publicității rezultate autentice, acestea arătând în mod clar că Svetlana Tihanovsakaia a fost votată cu majoritate absolută (între 71,1 % și 97,6 %);

K.  întrucât Comisia electorală centrală a anunțat că Alexandr Lukașenko este câștigătorul alegerilor, primind, se pare, 80,10 % din voturi, în timp ce opozanta sa principală, Svetlana Tihanovskaia, a primit 10,12 % din voturi; întrucât pe parcursul zilelor de votare s-au raportat nereguli în mod constant, oamenilor le-a fost refuzat în mod frecvent dreptul de vot, iar procesele-verbale ale comisiilor electorale locale au fost falsificate;

L.  întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre nu au recunoscut rezultatele alegerilor prezidențiale din cauza îndoielilor substanțiale în ceea ce privește corectitudinea acestora, au condamnat utilizarea disproporționată și inacceptabilă a forței împotriva protestatarilor pașnici și au sprijinit dreptul poporului din Belarus de a-și hotărî viitorul;

M.  întrucât președinta aleasă de poporul din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a fost intimidată și forțată să părăsească Belarusul la două zile după alegerile prezidențiale; întrucât alți activiști civici și politici și lideri sindicali au părăsit, de asemenea, Belarusul din cauza amenințărilor la adresa siguranței proprii sau a membrilor familiilor lor;

N.  întrucât regimul din Belarus refuză să inițieze un dialog național cu populația și nu recunoaște Consiliul de coordonare (CC), care a fost inițiat de Svetlana Tihanovskaia, cu unicul scop de a facilita o tranziție pașnică și ordonată a puterii prin dialog, și urmărește să-l intimideze și să-l disperseze prin vizarea membrilor săi și lansarea unui proces penal împotriva acestora; întrucât doar un membru al prezidiului Consiliului de coordonare, Svetlana Alexievici, nu a fost reținut sau expulzat forțat din țară de către autoritățile belaruse;

O.  întrucât în Belarus s-au înregistrat proteste pașnice fără precedent la nivel național, prin care se solicită noi alegeri libere și corecte, în urma alegerilor prezidențiale din 9 august 2020 și a anunțării unui rezultat falsificat, proclamându-se victoria președintelui actual; întrucât protestele au dus la reprimarea violentă și la deținerea a mii de cetățeni din Belarus, la sute de persoane spitalizate și la cel puțin șase morți și zeci de persoane dispărute;

P.  întrucât Parlamentul European își exprimă sprijinul pentru solicitările formulate de poporul din Belarus, de a se organiza alegeri libere și corecte și de a putea lua în mod liber decizii cu privire la viitorul țării;

Q.  întrucât Parlamentul European salută și încurajează susținerea organizării pașnice a protestelor la nivel național și apreciază rolul important al femeilor din Belarus și spiritul lor de conducere;

R.  având în vedere mărturiile protestatarilor belaruși privind condițiile inumane și tratamentul inuman la care au fost supuși pe perioada reținerii ilegale, inclusiv relatările privind bătăi nesfârșite, violuri, tratamente degradante și condiții inumane de detenție în celule supraaglomerate, fără acces la apă potabilă, mâncare, instalații sanitare și asistență medicală; întrucât liderul opoziției belaruse și prizonierul politic Pavel Severineț și-a tăiat venele în semn de protest împotriva torturii și a condițiilor inumane de detenție; întrucât, după eliberare, numeroase persoane au fost spitalizate, unele fiind duse la terapie intensivă, având membre rupte, craniul spart, deficiențe de vedere și de auz, iar unele dintre aceste vătămări, împreună cu traumele psihologice suferite, vor avea efecte permanente, precum infertilitatea;

S.  întrucât represaliile împotriva opozanților regimului, a observatorilor electorali, a jurnaliștilor, bloggerilor, activiștilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului, inclusiv prin violență fizică, răpiri de către persoane necunoscute fără elemente de identificare, amenzi administrative, amenințări cu pierderea custodiei copiilor, proceduri penale, precum și tortură fizică și psihologică, au devenit o practică obișnuită în ultimele luni în Belarus;

T.  întrucât poporul belarus are urgent nevoie de asistență și de sprijin din partea comunității internaționale;

U.  întrucât situația din Belarus trebuie să facă de urgență obiectul unei anchete internaționale privind încălcarea drepturilor omului împotriva protestatarilor pașnici și utilizarea excesivă a forței de către regimul belarus;

V.  întrucât mediul în care își desfășoară activitatea apărătorii drepturilor omului, reprezentanții opoziției, ai societății civile și ai mass-mediei s-a deteriorat în permanență, iar aceștia sunt supuși în mod sistematic intimidării, hărțuirii și restricționării libertăților fundamentale; întrucât organizațiilor pentru drepturile omului și altor organizații ale societății civile li se refuză în mod sistematic înregistrarea, iar apartenența la grupuri neînregistrate și primirea de fonduri din străinătate sunt incriminate; întrucât avocații care apără drepturile omului sunt excluși din barou dacă îi apără pe activiștii civili și politici reținuți, care nu pot conta pe un proces corect;

W.  întrucât impunitatea larg răspândită a membrilor forțelor de ordine contribuie la agravarea încălcărilor drepturilor omului și a represaliilor împotriva apărătorilor drepturilor omului și a persoanelor inocente;

X.  întrucât raportul raportorului special privind situația drepturilor omului din Belarus, din iulie 2020, nu constată îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește protecția legală și în materie de reglementare a drepturilor omului în Belarus și, pe lângă problemele evidențiate anterior, atrage atenția asupra aplicării continue a pedepsei cu moartea, a discriminării predominante împotriva grupurilor vulnerabile, inclusiv a femeilor, a persoanelor cu dizabilități, a minorităților etnice și religioase și a persoanelor LGBTQI, a practicii continue a muncii forțate, a torturii și a altor forme de tratamente crude, inumane sau degradante sau a pedepsirii persoanelor deținute și a discriminării vorbitorilor limbii belaruse;

Y.  întrucât, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului din Belarus, în jur de 100 de persoane sunt deținute din motive politice în această țară; întrucât printre membrii opoziției din Belarus aflați în închisoare se numără Mikola Statkevici, un candidat democrat în alegerile prezidențiale din 2010 care a fost prizonier din motive de conștiință din 2011 până în 2017, un alt fost prizonier din motive de conștiință, Anatol Liabedzka, membrii prezidiului Consiliului de coordonare din Belarus Maria Kalesnikava, Lilia Vlasova și Maxim Znak, candidatul la președinție Viktor Babaryka și bloggerul video Serghei Tihanovski;

Z.  întrucât Parlamentul European își prezintă condoleanțele pentru decesele lui Aleksandr Taraikovski, Aleksandr Vikor, Artsiom Parukou, Henadz Șutau și Konstantin Șișmakov, către familiile acestora și către întregul popor belarus;

AA.  întrucât, la 14 august 2020, regimul belarus a refuzat intrarea în Belarus a doi deputați în Parlamentul European, Robert Biedroń, președintele delegației pentru relațiile cu Belarus, și Petras Auštrevičius, raportorul permanent al Parlamentului pentru Belarus, care călătoreau în această țară la invitația societății civile din Belarus;

AB.  întrucât, din 2014, 18 000 de minori din Belarus au fost condamnați la închisoare pentru perioade disproporționate, cuprinse între 8 și 15 ani, pentru contravenții legate de droguri fără implicarea violenței, în temeiul articolului 328 din Codul Penal; întrucât, pe perioada reținerii și a încarcerării, minorilor din Belarus le sunt încălcate drepturile în numeroase rânduri, inclusiv prin violență fizică și tortură, și sunt expuși la condiții de muncă periculoase pentru sănătate;

AC.  întrucât, în 2016, UE a ridicat cele mai multe sancțiuni împotriva Belarusului, cu excepția embargoului asupra armelor și a sancțiunilor împotriva a patru persoane, dar acest lucru nu s-a datorat faptului că Belarus a îndeplinit toate condițiile, ci mai degrabă în speranța că această țară va continua în direcția îmbunătățirii mediului pentru participarea politică și civică și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât nu s-au înregistrat progrese în domeniile guvernanței democratice și drepturilor omului, intensificându-se represiunile administrative, financiare și fizice la adresa opoziției democratice, a organizațiilor societății civile, a jurnaliștilor și bloggerilor și chiar a persoanelor de rând;

AD.  întrucât Consiliul European a convenit, în 2020, să impună sancțiuni împotriva unui număr mare de persoane responsabile de violențe, represiune și de falsificarea rezultatelor alegerilor din Belarus, interzicându-le să intre în UE și înghețându-le activele financiare în UE;

AE.  întrucât este inacceptabil ca un stat membru să nu condamne fără echivoc falsificarea alegerilor, violența și represaliile și să considere că Belarusul lui Lukașenko este un stat partener, deoarece situația din Belarus impune adoptarea unei poziții ferme și principiale și stabilirea unor acțiuni comune ale UE;

AF.  întrucât autoritățile din Belarus au negat faptul că COVID-19 s-a răspândit în țară, pierzând, astfel, un timp prețios care ar fi putut fi utilizat pentru pregătirea și protejarea populației țării și, în special, a personalului său medical, nu au anulat evenimentele de masă, în special parada militară din 9 mai 2020, cu mii de participanți, și ziua anuală a muncii pentru comunitate, la care a participat un sfert din populația Belarusului, ci, în schimb, s-au angajat în intimidarea jurnaliștilor, a bloggerilor, a opoziției democratice, a organizațiilor societății civile și a persoanelor de rând care au împărtășit informații esențiale privind pandemia și măsurile necesare de precauție; drept urmare, Belarusul are una dintre cele mai ridicate rate de infectare cu COVID-19 pe cap de locuitor și reprezintă o amenințare în materie de sănătate pentru regiune; întrucât guvernul și președintele Belarusului nu au reușit să pună la dispoziție informații concrete privind pandemia și să reacționeze în timp util la situația provocată de aceasta, răspândind, în schimb, în mod activ informații false care au pus în pericol sănătatea cetățenilor;

AG.  întrucât UE și-a exprimat solidaritatea cu poporul din Belarus de la începutul pandemiei de COVID-19 și a alocat 60 de milioane EUR Belarusului pentru combaterea efectelor imediate și directe ale pandemiei și, ulterior, ca reacție la situația postelectorală din Belarus, s-a alocat o finanțare suplimentară de 53 de milioane EUR pentru ajutorarea populației din Belarus; întrucât Belarus analizează posibilitatea de a solicita asistență macrofinanciară de la UE;

AH.  întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat reziliența, hotărârea și autoorganizarea fără precedent a societății belaruse, în special în contextul răspunsului letargic al autorităților și chiar al negării pandemiei și a impactului acesteia;

AI.  întrucât nu există agenții de presă independente înregistrate în Belarus, iar libertatea presei în Belarus s-a deteriorat semnificativ din 2015, fapt confirmat anual de World Press Freedom Index, iar situația s-a înrăutățit și mai mult după alegerile prezidențiale din august 2020; întrucât puținii jurnaliști, bloggeri, fotografi sau puținele centre media independente care sunt în măsură să își desfășoare activitatea în țară și care denunță încălcările drepturilor omului sunt supuse unor hărțuiri sistematice și unor măsuri punitive, cum ar fi arestări sau inițierea unor anchete penale, fiind acuzate inclusiv de producția și distribuția ilegală de informații, de extremism, de discreditarea și insultarea președintelui sau de huliganism, iar numărul urmăririlor penale pentru declarațiile de pe internet a crescut; întrucât, în 2000 și în 2016, doi jurnaliști care susțineau drepturile omului au fost uciși pentru că au relatat în mod activ cazuri de încălcare a drepturilor omului și au criticat politicile represive ale guvernului autoritar din Belarus;

AJ.  întrucât, după alegerile prezidențiale, regimul din Belarus și-a înăsprit și mai mult atitudinea privind libertatea presei și dreptul persoanelor de a accesa și de a partaja informații, blocând accesul la internet, perturbând tipărirea ziarelor și arestându-i pe jurnaliștii locali și corespondenții străini care au observat sau au relatat demonstrațiile, precum și pe cei care au criticat politica statului în materie de mediu sau s-au exprimat privind pandemia de COVID-19 în Belarus, și supunându-i la torturi și la tratamente inumane; întrucât jurnaliștii au fost vizați în mod explicit și mai mulți dintre ei au fost răniți în timpul relatărilor privind represaliile regimului din Belarus asupra protestatarilor pașnici; întrucât posturile de televiziune deținute de stat nu prezintă protestele actuale sau atrocitățile comise de regimul lui Lukașenko și sunt folosite pentru răspândirea dezinformării, atacând-o și discreditând-o pe Svetlana Tihanovskaia, dar și pe activiștii politici și pe protestatarii pașnici; întrucât după demisiile jurnaliștilor de la posturile de televiziune deținute de stat, aceștia au fost înlocuiți cu experți în propagandă din Rusia;

AK.  întrucât jurnaliștii independenți care cooperează cu presa străină sau lucrează pentru aceasta sunt urmăriți în temeiul articolului 22.9 din Codul contravențiilor administrative, prin care este incriminată primirea de recompense financiare din partea unor organe de presă care nu sunt înregistrate și acreditate în mod corespunzător în Belarus; întrucât postul de televiziune Belsat, înregistrat oficial în Polonia, nu este înregistrat în Belarus, iar activitățile sale sunt supuse unor presiuni și atacuri constante, precum arestarea brutală a jurnaliștilor săi și amendarea finanțatorilor săi cu o sumă care se ridica la 101 791 USD la 18 iunie 2020;

AL.  întrucât Belarus a făcut obiectul unei presiuni fără precedent din partea Rusiei pentru a-și aprofunda integrarea în contextul Uniunii Rusiei și Belarus, în detrimentul suveranității statului Belarus, având drept rezultat, printre altele, un blocaj continuu în ceea ce privește importurile de petrol și de gaze din Rusia;

AM.  întrucât cei 26 de ani în care Lukașenko a fost la putere au fost marcați de politici de subminare a suveranității și a independenței țării și de slăbire a identității, patrimoniului și culturii beloruse;

AN.  întrucât, din punct de vedere al securității, Belarus este strâns legată și dependentă de Rusia și se implică în acțiuni care reprezintă o amenințare pentru statele membre ale UE, cum ar fi exercițiile militare comune Zapad 2017, exercițiul militar comun netransparent Zapad prevăzut pentru 2021 și construcția de instalații nucleare nesigure;

AO.  întrucât, după desfășurarea protestelor masive, Alexandr Lukașenko a apelat la Rusia pentru asistență pentru a asigura supraviețuirea regimului belarus și încearcă să își salveze imaginea și susținerea publică prin crearea de discursuri false cu privire la amenințările externe la adresa Belarusului din partea actorilor străini din Occident și prin utilizarea acestora pentru a justifica intensificarea activităților și deplasarea forțelor militare belaruse în regiunea Grodno, situată la frontiera cu Polonia și Lituania, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa UE și a statelor sale membre;

AP.  întrucât Belarus, în parteneriat cu corporația rusă ROSATOM, construiește centrala nucleară de la Astraveț într-un loc nejustificat, la numai 20 de kilometri față de granița externă a UE și la 45 de kilometri față de capitala Lituaniei; întrucât, la construcția centralei nucleare de la Astraveț, nu s-au respectat standardele internaționale de siguranță nucleară și s-au înregistrat încălcări grave ale siguranței și incidente majore, inclusiv faptul că lucrările au continuat în pofida existenței unui focar de COVID-19 în locul respectiv; întrucât punerea în funcțiune a primului reactor al centralei nucleare de la Astraveț era prevăzută înaintea alegerilor prezidențiale din august 2020 și înainte de punerea în aplicare pe deplin a recomandărilor în urma testelor de rezistență efectuate de autoritățile de siguranță nucleară din UE;

AQ.  întrucât situația economică dificilă, care se va înrăutăți din cauza grevelor lucrătorilor din toată țara și a refuzului regimului din Belarus de a se implica într-un dialog național cu populația țării, arată că modelul economic al Belarusului și-a atins limitele, iar acest stat ar putea intra într-o perioadă de tranziție, în care UE poate juca un rol esențial ca factor de echilibrare;

AR.  întrucât s-a înregistrat o creștere semnificativă a implicării societății civile din Belarus, inclusiv prin activități sprijinite de UE și prin intensificarea contactelor interpersonale,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate:

  

Situația postelectorală din Belarus

   (a) să sprijine cu fermitate decizia UE și a statelor sale membre de a nu recunoaște rezultatele frauduloase ale alegerilor, astfel cum au fost anunțate de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Belarus, ca urmare a unor îndoieli serioase cu privire la corectitudinea alegerilor, de a nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenko în calitate de președinte legitim al țării după expirarea mandatului său actual, nu mai târziu de 5 noiembrie 2020; să denunțe actul lui Alexandr Lukașenko de a se proclama președinte al Belarusului printr-o ceremonie de inaugurare nelegitimă, care a avut loc în secret pe 23 septembrie 2020; să îi solicite acestuia să respecte dorința poporului din Belarus și să se retragă în mod pașnic; să invite toate statele membre să condamne frauda electorală, suprimarea opoziției și a societății civile, restricțiile asupra drepturilor omului, a libertății de exprimare și a libertății presei și încălcarea valorilor democratice fundamentale și a statului de drept;
   (b) să insiste că aceste evoluții vor avea un impact negativ asupra relațiilor UE-Belarus;
   (c) să sprijine fără echivoc poporul belarus în solicitările sale legitime de noi alegeri libere și corecte, care trebuie să aibă loc cât mai curând posibil sub supravegherea OSCE și a observatorilor internaționali independenți; să evidențieze necesitatea unei soluții pașnice și democratice la criza actuală, cu implicarea unei mass-medii independente și libere și a unei societăți civile puternice;
   (d) să insiste asupra conformității depline a proceselor electorale din Belarus cu standardele internaționale, recomandările OSCE și avizele Comisiei de la Veneția și să solicite ca legislația electorală a Republicii Belarus să fie modificată astfel încât să includă garanții procedurale și juridice substanțiale care să consolideze incluziunea, integritatea și transparența pe parcursul tuturor etapelor procesului electoral și, în special, să introducă criterii și mecanisme clare și rezonabile pentru înregistrarea candidaților și verificarea semnăturilor, să asigure includerea reprezentanților tuturor actorilor în procesul electoral în comisiile electorale și să asigure accesul egal la mass-media pentru toți participanții;
   (e) să solicite organizarea de alegeri libere și corecte înainte de un proces transparent și incluziv de reformă constituțională, care să facă obiectul unei consultări publice a tuturor părților interesate relevante din societatea belarusă, ca o ocazie esențială de a introduce schimbări reale, inclusiv în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale, care ar aborda punctele slabe ale actualului sistem politic, ar asigura un proces electoral transparent și pluralist și ar permite poporului belarus să fie reprezentat într-un parlament ales în mod democratic și să participe activ la viața politică și la procesele politice;
   (f) să invite autoritățile să mărească transparența, să elimine barierele arbitrare în temeiul cărora niciun partid politic nou nu a fost înregistrat în Belarus din 2000 și să permită înregistrarea partidelor politice, a organizațiilor religioase și ale societății civile și a sindicatelor independente, precum și să pună capăt restricțiilor aplicate organizațiilor constituite și persecutării opozanților politici ai regimului;
   (g) să observe că Svetlana Tihanovskaia, care, potrivit sondajelor sociologice independente, a primit peste jumătate din voturi la alegerile prezidențiale din 2020 este, în viziunea poporului din Belarus, președinta aleasă;
   (h) să recunoască Consiliul de coordonare inițiat de Svetlana Tihanovskaia ca reprezentant legitim al persoanelor care solicită schimbări democratice și libertate în Belarus și să insiste ca regimul din Belarus să intre într-un dialog cu acesta; să deplângă persecutarea membrilor Consiliului de coordonare și să solicite renunțarea la orice acțiuni legale întreprinse de autorități împotriva acestora, precum și eliberarea tuturor persoanele reținute și arestate;
   (i) să sprijine eforturile Consiliului de coordonare pentru o tranziție pașnică și democratică a puterii ca urmare a unui dialog național incluziv între guvernul belarus și opoziție/societatea civilă/Consiliul de coordonare, inclusiv reprezentanții bisericilor, ca mediatori respectați și neutri; să ofere asistența necesară pentru consolidarea organizării și funcționării Consiliului de coordonare;
   (j) să încurajeze și să sprijine înființarea unui centru independent pentru un Belarus democratic, la Bruxelles, printre alte capitale, în scopul diseminării informațiilor și activităților legate de procesele democratice din Belarus;
   (k) să insiste ca Aleksandr Lukașenko să accepte oferta președintelui în exercițiu actual și viitor al OSCE de a facilita dialogul național în vederea soluționării crizei politice și a situației tensionate din țară, precum și să se asigure că UE oferă o asistență concretă OSCE pentru propunerea sa de asumare a unui rol de mediere;
   (l) să solicite încetarea imediată a violenței, a represiunii brutale, a torturii și a reprimării protestatarilor pașnici; să denunțe declarații precum cea făcută la 12 octombrie 2020 de către Ministerul Afacerilor Interne din Belarus, prin care amenința că va folosi echipamente speciale și arme letale împotriva protestatarilor pașnici; să solicite o anchetă UE/internațională completă a infracțiunilor comise împotriva populației din Belarus de către autoritățile de aplicare a legii ale regimului Lukașenko și să solicite autorităților să ofere acces la justiție tuturor victimelor încălcărilor drepturilor omului și abuzurilor și să le asigure dreptul la o cale de atac eficientă;
   (m) să revizuiască și să actualizeze anexa III la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului din 18 mai 2006(8) privind măsurile restrictive în ceea ce privește Belarus, care conține lista echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă în Belarus, adăugând inclusiv drone de supraveghere la această listă;
   (n) să condamne tactica regimului din Belarus de a dispersa Consiliul de coordonare prin intimidarea membrilor săi și prin expulzarea acestora, precum și a politicienilor din opoziție și a activiștilor din Belarus, pentru a-i distanța de procesele politice interne;
   (o) să îi solicite Belarusului să-i elibereze imediat și necondiționat pe toți deținuții politici și pe toți membrii societății civile, jurnaliștii și pe toți ceilalți deținuți în mod arbitrar, înainte, în timpul și după campania electorală, precum și să retragă toate acuzațiile împotriva acestora; să solicite restaurarea și respectarea deplină a drepturilor și libertăților omului, inclusiv a libertății presei, a libertății de întrunire și a altor libertăți politice și civile în Belarus;
   (p) să salute acțiunile lucrătorilor din numeroase fabrici și instituții de pe întreg teritoriul țării, care s-au alăturat protestelor în diferite moduri, inclusiv prin organizarea de greve, și să ofere sprijinul necesar acelora care au fost pedepsiți de regim pentru că și-au exercitat drepturile democratice;
   (q) să abordeze problemele cu care se confruntă sindicatele independente, inclusiv refuzul înregistrării, urmărirea penală motivată politic a liderilor lor și apartenența forțată a angajaților nou-contractați la sindicatele controlate de stat;
   (r) să își mențină vigilența în ceea ce privește arestările, disparițiile și hărțuirea candidaților, a protestatarilor, a activiștilor și a jurnaliștilor independenți și să urmărească aceste cazuri împreună cu autoritățile din Belarus;
   (s) să continue să urmărească îndeaproape cazurile de arestări și dispariție din Belarus, să aducă aceste cazuri în atenția autorităților din Belarus și să le solicite acestora să ia imediat măsuri adecvate; să lanseze un program specific de asistență al UE pentru sprijinirea victimelor represiunilor politice și ale violenței poliției, în special prin asigurarea accesului la consiliere juridică, la asistență materială și medicală și la reabilitare;
   (t) să insiste asupra anchetării independente și eficace a deceselor lui Aleksandr Taraikovski, Aleksandr Vikor, Artsiom Parukou, Henadz Șutau și Konstantin Șișmakov, survenite ca urmare a protestelor, a asasinării, în 1999, a lui Iuri Zaharenko, Anatoli Krasovski și Victor Honciar, membri ai opoziției politice, precum și asupra aflării adevărului despre ziaristul Dimitri Zavadski, care a dispărut în anul 2000;
   (u) să solicite Belarusului să includă în Codul Penal o definiție specifică a torturii în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și să se asigure că aceasta este pedepsită prin sancțiuni, precum și modificări legislative pentru incriminarea cazurilor de dispariție forțată;
   (v) să solicite autorităților să îmbunătățească accesul la asistență medicală, precum și disponibilitatea și calitatea acesteia în locurile de detenție, în special în contextul pandemiei de COVID-19, precum și condițiile de muncă ale personalului medical, întrucât s-a relatat că poliția a împiedicat ajutorarea protestatarilor răniți și a arestat cadrele medicale;
   (w) să pună în aplicare sancțiunile stabilite de miniștrii afacerilor externe ai UE și de Consiliul European cât mai curând și în coordonare strânsă cu partenerii internaționali,
   (x) să extindă sancțiunile prin extinderea grupului de persoane pentru a-i include pe Aleksandr Lukașenko și un număr semnificativ de funcționari de rang înalt și mediu, precum și membri ai Comisiei Electorale Centrale care sunt răspunzători de falsificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din Belarus sau au contribuit la aceasta și sunt responsabili de încălcări ale drepturilor civile și ale omului sau au contribuit la acestea; această listă ar trebui să fie aplicată de UE în ansamblu și actualizată și extinsă în permanență, în funcție de gravitatea infracțiunilor comise de regimul Lukașenko;
   (y) să impună interdicții de acordare a vizelor și sancțiuni financiare, inclusiv înghețarea activelor, împotriva reprezentanților regimului, a persoanelor sancționate și a membrilor familiilor acestora;
   (z) să pună în funcțiune și să implementeze un mecanism al UE de sancționare a încălcărilor drepturilor omului, care permite aplicarea de sancțiuni similare celor prevăzute în Legea Magnițki din Statele Unite împotriva persoanelor fizice și juridice implicate în încălcări grave ale drepturilor omului și responsabile de alte infracțiuni, precum și aplicarea acestora funcționarilor publici din Belarus, inclusiv anchetatorilor și judecătorilor care se ocupă de cauzele penale împotriva prizonierilor politici, precum și altor persoane fizice și juridice implicate în suprimarea violentă a raliurilor de strângere de semnături și a protestelor pașnice din Belarus, inclusiv prin torturarea și în maltratarea deținuților și a prizonierilor politici;
   (aa) să aibă în vedere sancțiuni sectoriale pentru Belarus, care ar putea crește presiunea asupra regimului, dar care nu ar trebui să aibă un impact negativ pe termen lung asupra populației;
   (ab) să își asume angajamentul de a asigura independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Belarusului; să respingă în mod ferm orice interferență externă disimulată sau evidentă din partea oricărui stat terț, inclusiv a Federației Ruse, în special în ceea ce privește mass-media de stat și forțele de securitate din Belarus; să evidențieze faptul că protestele din Belarus au un caracter prodemocratic, nu geopolitic; să reitereze faptul că Uniunea Europeană ar fi deschisă dezvoltării în continuare a relațiilor cu această țară, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Parteneriatului estic, numai dacă Belarus îndeplinește toate condițiile convenite în prealabil legate de democrație, statul de drept, alegeri libere și echitabile, dreptul internațional, drepturile omului și libertățile fundamentale;
   (ac) să îndemne Federația Rusă să nu ia nicio măsură care ar amenința suveranitatea și integritatea teritorială a Belarusului; să își exprime îngrijorarea că aceasta folosește negocierile pentru aprovizionarea constantă a Belarusului cu petrol și gaze ca metodă de presiune politică; să numească și să condamne public imixtiunea hibridă a Federației Ruse, prin delegarea unor așa-ziși experți mass-media în presa de stat din Belarus și a unor consilieri în agențiile militare și de aplicare a legii, și să descurajeze continuarea unor astfel de acțiuni; să avertizeze împotriva oricăror încercări de a militariza situația și de a provoca tensiuni cu țările învecinate;
   (ad) să denunțe faptul că Belarusul a acuzat-o pe Svetlana Tihanovskaia pentru că ar fi făcut apeluri publice la lezarea securității țării și preluarea puterii și să denunțe decizia Federației Ruse de a o include pe lista interstatală a persoanelor căutate;
   (ae) să evidențieze faptul că exercițiul militar al forțelor armate din Belarus, desfășurat la sfârșitul lunii august 2020 la frontiera cu Lituania și Polonia, urmat de o campanie de informare ostilă și care induce în eroare, a crescut tensiunile și neîncrederea în mod inutil;
   (af) să recunoască faptul că, în timp ce politica de implicare critică urmată înainte de alegerile prezidențiale frauduloase din 9 august 2020 a determinat anumite evoluții în relațiile bilaterale, progresele înregistrate în domeniile-cheie ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale - inclusiv libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, precum și drepturile lucrătorilor - și a societății civile, au fost inversate în timpul acestor alegeri și ulterior, situația socioeconomică se caracterizează prin venituri scăzute ale gospodăriilor și rate ridicate ale șomajului, iar economia este stagnantă și este puternic afectată de întreprinderile de stat și de corupție; pe măsură ce UE se implică într-o abordare mai adaptată a Parteneriatului estic și o revizuire completă a relațiilor UE-Belarus, să aibă în vedere aplicarea principiului „mai puțin pentru mai puțin” în cazul unei deteriorări și mai mari a situației drepturilor omului, care nu ar trebui să afecteze implicarea și sprijinirea societății civile, a apărătorilor drepturilor omului, a mass-mediei independente și a populației din Belarus, având în vedere că, dimpotrivă, sprijinul politic, financiar, tehnologic și de informare trebuie să fie stimulat în continuare, urmărind principiul „mai mult pentru mai mult”, iar implicarea sporită a societății civile în inițiativele și proiectele din Belarus sprijinite de UE, de alte organizații internaționale și de țări individuale trebuie încurajată;
   (ag) să pregătească o revizuire cuprinzătoare a politicii sale față de Belarus, cu un accent deosebit pe sprijinul acordat de UE societății civile și populației din Belarus, ținând seama de diferitele scenarii ale evoluțiilor din această țară, și să suspende negocierile privind prioritățile parteneriatului dintre UE și Belarus până când în Belarus vor avea loc alegeri prezidențiale libere și corecte; să insiste ca UE să fie unită și consecventă în răspunsul său la situația din Belarus ca urmare a alegerilor prezidențiale;
   (ah) să salute declarația Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie 2020 care exprimă disponibilitatea UE de a sprijini o tranziție democratică pașnică și de a utiliza o gamă variată de instrumente în conformitate cu Parteneriatul Estic, inclusiv lansarea unui plan amplu de sprijin economic;
   (ai) să sprijine inițiativa de a crea o misiune la nivel înalt pentru Belarus compusă din foști șefi de stat sau de guvern, a căror sarcină să fie de a contribui la stoparea violenței, să sprijine eliberarea deținuților politici și a deținuților și să exploreze toate căile la nivel intern și internațional pentru a crea un mediu propice unui dialog politic incluziv în Belarus;
   (aj) să denunțe acțiunile întreprinse de autoritățile din Belarus împotriva ambasadelor Lituaniei și Poloniei de la Minsk, și anume cererile de revocare a ambasadorului lituanian și a celui polonez și reducerea personalului diplomatic al ambasadelor; să asigure un răspuns coordonat și unit din partea statelor membre ale UE; salută, în acest context, gesturile de solidaritate exprimate de acele state membre care au decis să-și revoce ambasadorii pentru consultări;
   (ak) să ofere alternativa unei cooperări consolidate și mult mai strânse cu Belarus, care să includă, de asemenea, un angajament financiar și tehnic semnificativ mai mare din partea UE, în cazul în care schimbările democratice, inclusiv noile alegeri, se concretizează;
   (al) să elaboreze un program cuprinzător pentru Belarus după organizarea de noi alegeri prezidențiale și să organizeze o conferință a donatorilor pentru un Belarus democratic, care să reunească instituții financiare internaționale, țările din grupul G7, statele membre și instituțiile UE, precum și alte părți dispuse să aloce un pachet financiar în valoare de mai multe miliarde de euro pentru a sprijini viitoarele eforturi de reformă și restructurarea economiei;
   (am) să sisteze imediat toate plățile asistenței financiare din partea UE către autoritățile ilegitime din Belarus și să evite finanțarea de orice fel a guvernului și a proiectelor controlate de stat, inclusiv proiectele de înfrățire și cooperare transfrontalieră și distribuirea asistenței sau a finanțării alocate societății civile prin intermediul acestor entități; să instituie condiții clare pentru a garanta că sprijinul financiar acordat de UE statului Belarus nu va ajunge în mâinile reprezentanților regimului și nu va fi folosit pentru legitimarea acțiunilor acestuia, dacă regimul nu pune capăt tuturor represiunilor, nu își manifestă deschiderea către un dialog cu cetățenii și nu permite desfășurarea de noi alegeri libere și corecte;
   (an) să se asigure că sprijinul suplimentar de 53 de milioane EUR răspunde nevoilor poporului belarus și, așadar, pe lângă ajutorul pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, să sprijine tratamentul medical al cetățenilor belaruși vătămați și traumatizați ca urmare a represiunilor brutale asupra protestatarilor și, în situațiile cele mai grave să faciliteze și să sprijine tratamentul și recuperarea în statele membre ale UE; să sprijine organizațiile și pe activiștii societății civile, inclusiv pe cei care lucrează în exil, să sprijine activitatea organizațiilor și avocaților care oferă servicii juridice victimelor regimului din Belarus, să sprijine documentarea și anchetarea încălcărilor drepturilor omului, să îi sprijine pe lucrătorii din Belarus aflați în grevă și sindicatele independente, mass-media independentă și jurnalismul de investigație;
   (ao) să dezvolte o strategie pentru distribuirea fondurilor UE, în cooperare cu societatea civilă și cu reprezentanții democratici ai poporului din Belarus, cu UE și cu organizațiile și instituțiile societății civile internaționale cu experiență în activitatea cu Belarus;
   (ap) să insiste ca programele de sprijin puse în aplicare prin BEI, BERD, Banca Mondială, ONU și alte organizații internaționale să fie condiționate, de asemenea, de îmbunătățirea situației drepturilor omului și a democrației și de îndeplinirea standardelor internaționale pentru siguranța nucleară; să constate și să abordeze situația în care, în prezent, programele puse în aplicare prin cooperarea dintre aceste organizații internaționale și structuri statale din Belarus nu includ, de obicei, părți interesate independente în organismele lor de guvernare, ceea ce conduce nu numai la realizări dubioase ale acestor programe, ci contribuie și la îndepărtarea organizațiilor societății civile din structura de cooperare cu UE de către organizațiile publice deținute de stat (organizații neguvernamentale care sunt organizate de guvern, ONGOG);
   (aq) să salute numeroasele acțiuni de solidaritate cu poporul din Belarus, inclusiv strângerile de fonduri, actele caritabile și asistența umanitară; în acest sens, să condamne încetarea transporturilor de ajutoare umanitare organizate de „NSZZ Solidarnosc”;
   (ar) să sprijine activitatea fundațiilor politice europene de consolidare a dezvoltării și a rolului cetățeniei în configurarea afacerilor publice și în capacitarea viitorilor lideri politici din Belarus;
   (as) să reamintească autorităților din Belarus că UE a reacționat rapid și a răspuns nevoilor urgente ale țării pe perioada pandemiei de COVID-19, mobilizând peste 60 de milioane EUR pentru a face față nevoilor imediate, precum sprijinirea sectorului medical și a comunităților vulnerabile, dar și a nevoilor pe termen scurt în vederea sprijinirii redresării sociale și economice;
   (at) să insiste ca orice sprijin macro-financiar viitor din partea UE pentru atenuarea consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19 să fie condiționat de criterii politice și economice stricte, în special de unele legate de democrație și drepturile omului, în special încetarea represiunii politice și eliberarea tuturor deținuților politici; să constate preocupările în materie de securitate nucleară exprimate de unele state membre ale UE și amenințările pe care le constituie cooperarea militară dintre Belarus și Rusia și să insiste să se ia măsuri adecvate pentru a combate virusul și a proteja populația;
   (au) să insiste ca acest sprijin să fie monitorizat îndeaproape pentru a preveni orice utilizare necorespunzătoare a fondurilor UE, cum ar fi finanțarea medicamentelor experimentale sau a vaccinurilor;
   (av) să sublinieze necesitatea de a aborda eforturile regimului belarus de răspândire a dezinformării, descriind sprijinul din partea UE drept un sprijin pentru regim; să își exprime îngrijorarea față de răspândirea de știri false și față de dezinformarea din Belarus în timpul pandemiei de COVID-19 și să încurajeze atât autoritățile belaruse, cât și UE să dezvolte programe specifice care să combată dezinformarea și propaganda;
   (aw) să solicite autorităților din Belarus să recunoască în mod public amenințarea pe care o reprezintă pandemia de COVID-19, consolidând sistemul de sănătate, oferind cetățenilor informații și statistici relevante și vitale cu privire la pandemie în mod transparent și incluziv, să pună în aplicare recomandările misiunii de experți a OMS în Belarus din aprilie 2020, să îmbunătățească condițiile de lucru ale personalului medical și să îmbunătățească accesul la asistență medicală, disponibilitatea și calitatea asistenței medicale, inclusiv în locurile de detenție;
   (ax) să mențină problema siguranței nucleare ca preocupare majoră pentru UE din cauza consecințelor potențial dezastruoase ale unui accident pentru întreaga regiune; să trateze în mod urgent problema centralei nucleare de la Astraveț, care se apropie de începutul funcționării sale, prima livrare de combustibil nuclear fiind primită din Rusia și fiind deja încărcată în primul reactor, în timp ce alte pregătiri tehnice sunt în curs de desfășurare pentru a începe producerea de energie electrică în noiembrie 2020;
   (ay) să solicite amânarea planificatei puneri în funcțiune a centralei nucleare de la Astraveț până la respectarea standardelor internaționale de siguranță nucleară, desfășurarea audierilor publice obligatorii și stabilizarea situației politice din Belarus, ținând cont de faptul că în timpul testelor de rezistență au fost identificate probleme de siguranță nucleară nerezolvate, de absența unei concluzii finale privind siguranța centralei, de capacitatea insuficientă de stocare a combustibilului nuclear consumat și a rezervelor de energie și de situația instabilă actuală din Belarus, care complică măsurile de răspuns în cazul unui accident, în condițiile în care există un risc crescut de accident în timpul pornirii reactorului;
   (az) să își exprime îngrijorarea cu privire la faptul că Belarus nu va pune în aplicare pe deplin recomandările testelor de rezistență efectuate de autoritățile UE în domeniul siguranței nucleare înainte de lansarea primului reactor al centralei nucleare de la Astraveț, observând, în plus, că centrala nucleară este construită fără a se asigura o rezervă secundară de control, necesară pentru funcționarea sa în condiții de siguranță;
   (ba) să insiste asupra respectării depline a standardelor internaționale de siguranță nucleară și de siguranță a mediului, a cooperării transparente, incluzive și transparente cu autoritățile internaționale și a asigurării accesului și a capacității de monitorizare pentru organizațiile de mediu independente din Belarus în ceea ce privește centrala nucleară de la Astraveț, precum și să coreleze punerea în aplicare a acestora cu plata sprijinului financiar din partea UE; să sprijine eforturile de asigurare a solidarității europene în ceea ce privește interzicerea importurilor de energie de la centrala de la Astraveț pe piața UE;
  

Drepturile omului și libertatea mass-mediei

   (bb) să felicite populația din Belarus pentru curajul și hotărârea sa și să sprijine ferm dorința acesteia de schimbare democratică, justiție socială și libertate și de a-și modela viitorul țării pe principiile democrației, statului de drept și drepturilor omului, pentru a asigura libertatea, independența, suveranitatea și prosperitatea Republicii Belarus;
   (bc) să insiste asupra necesității de a modifica legislația națională a Republicii Belarus pentru a asigura drepturile și libertățile civile de bază, cum ar fi libertatea de întrunire, de asociere, de exprimare și de opinie, precum și libertatea mass-mediei, în conformitate cu acordurile internaționale și cu orientările OSCE privind libertatea de întrunire pașnică; să solicite Belarusului să coopereze pe deplin cu raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Belarus, inclusiv cu ocazia vizitelor în Belarus, precum și cu Comitetul contra torturii al ONU și cu Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, pentru a efectua reforme care ar fi trebuit realizate cu mult timp în urmă pentru a proteja drepturile omului, a consolida democrația și a aborda problema torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante sau a pedepsirii persoanelor deținute în Belarus;
   (bd) să condamne aplicarea în curs a pedepsei cu moartea în Belarus și să continue să colaboreze cu autoritățile belaruse în vederea instituirii unui moratoriu ca un prim pas în direcția abolirii definitive a acesteia și, în așteptarea abrogării acesteia, să asigure în mod real dreptul de a introduce recurs împotriva condamnărilor la moarte; să încurajeze intensificarea dezbaterilor publice privind abolirea pedepsei cu moartea, astfel încât să se deschidă calea către un eventual viitor referendum pe această temă;
   (be) să condamne intimidările și persecutarea în curs a apărătorilor drepturilor omului, a reprezentanților opoziției, inclusiv a candidaților prezidențiali, a susținătorilor lor și a membrilor familiei acestora, a protestatarilor pașnici, a activiștilor societății civile, a observatorilor electorali, a apărătorilor drepturilor de mediu, a liderilor religioși, a atleților, studenților și cercetătorilor, a jurnaliștilor și bloggerilor independenți, în special tacticile de dispariție și amenzile ridicate aplicate de autorități; să solicite Belarusului să înceteze aceste represiuni și să garanteze posibilitatea ca aceste persoane să-și desfășoare activitatea fără să se teamă de represalii și fără nicio restricție; să condamne reducerea la tăcere și intimidarea medicilor, a cadrelor medicale și a altor persoane care au vorbit în mod deschis și au avertizat cu privire la răspândirea virusului COVID-19 în Belarus;
   (bf) să constate încercările de a întrerupe și limita activitățile profesionale și de a trece sub tăcere relatările membrilor Centrului pentru drepturile omului „Viasna”, în special cele furnizate de Aleksandr Burakov, Ales Burakov, Raman Kisliak, Vladimir Vialicikin, Alena Masliukova, Andrei Miadzvedev și Serghei Lacinski, și să solicite încetarea arestării, urmăririi și intimidării acestora și a membrilor familiilor lor;
   (bg) să recunoască efectul de intimidare pe care îl au represiunile asupra societății civile și rolul important al apărătorilor drepturilor omului în asigurarea unei monitorizări independente, în special pe perioada alegerilor;
   (bh) să condamne eforturile regimului din Belarus de a refuza intrarea în țară a cetățenilor belaruși care l-au criticat, cum ar fi șeful Bisericii Catolice din Belarus, arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz, precum și a jurnaliștilor independenți, a lucrătorilor pentru drepturile omului și a reprezentanților comunității internaționale, inclusiv a deputaților în Parlamentul European;
   (bi) să elaboreze o procedură clară și să dezvolte capacitățile statelor membre ale UE de a accelera evaluarea și eliberarea vizelor Schengen și de a crea un coridor umanitar pentru cetățenii din Belarus în cazul unei nevoi urgente de asistență medicală sau de refugiu din motive politice;
   (bj) să condamne discriminarea și stigmatizarea permanentă a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor cu HIV, a minorităților, a persoanelor LGBTQI și a familiilor deținuților în Belarus, și să solicite crearea unei instituții naționale independente pentru drepturile omului și instituirea unui nou plan de acțiune pentru drepturile omului și adoptarea unei legislații cuprinzătoare împotriva discriminării;
   (bk) să reamintească că Belarus a ratificat Pactul internațional privind drepturile civile și politice, conform căruia legislația națională trebuie să garanteze tuturor persoanelor o protecție egală și eficace împotriva discriminării, indiferent de motiv: rasă, culoare, sex, limbă, religie, convingeri politice sau de altă natură, cetățenie sau origine socială, proprietate, naștere sau alte circumstanțe; să își exprime îngrijorarea cu privire la faptul că funcționarii publici, judecătorii, procurorii și avocații nu sunt foarte familiarizați cu pactul sau chiar nu au cunoștință de existența acestuia; să solicite autorităților din Belarus să îmbunătățească sistemul de învățământ și să disemineze în mass-media informații menite să promoveze o atitudine tolerantă față de grupurile vulnerabile;
   (bl) să solicite să se ia măsuri pentru a contracara în mod eficient stereotipurile constante și discriminarea care afectează femeile prin îmbunătățirea mediului lor de lucru, permițând accesul femeilor la toate sectoarele ocupării forței de muncă, reducând diferența de remunerare între femei și bărbați și promovând angajamentul politic al femeilor, printre alte măsuri; să integreze egalitatea de gen în relațiile UE cu Belarus;
   (bm) să ridice problema discriminării vorbitorilor limbii belaruse în Belarus și să sprijine inițiativele menite să promoveze o utilizare la scară mai largă a limbii belaruse în educație, în viața publică, în viața culturală și în mass-media;
   (bn) să condamne caracterul predominant al muncii forțate, care afectează într-o manieră disproporționată categorii vulnerabile de persoane, inclusiv angajații din întreprinderile și administrațiile de stat, studenții, persoanele deținute în așa-zisele centre de tratament în regim de muncă, prizonierii și persoanele înscrise în serviciul militar obligatoriu; să invite Republica Belarus să revoce toate actele legislative care permit munca forțată și să nu oblige poporul belarus să participe la ziua anuală a muncii pentru comunitate;
   (bo) să abordeze problema pedepselor neproporționale din sistemul juridic din Belarus, în special articolul 328 din Codul Penal, potrivit căruia, pentru contravenții legate de droguri în care nu este implicată violența, minorii sunt condamnați la închisoare pentru perioade disproporționat de lungi;
   (bp) să încurajeze continuarea dialogului UE-Belarus privind drepturile omului, dar să insiste asupra faptului că utilitatea sa reală decurge nu doar din contactele instituționale, ci din progrese măsurabile, care nu există, potrivit organizațiilor societății civile din Belarus care participă la acest dialog;
   (bq) să monitorizeze situația libertății mass-mediei din Belarus și să sprijine și să creeze un mediu de lucru sigur pentru organele mass-media independente, bloggerii și jurnaliștii independenți, inclusiv pentru cei care lucrează în mod independent, cu mass-media străină neînregistrată, precum și mass-media cu sediul în Polonia, cum ar fi Belsat TV, Radioul european pentru Belarus și Radio Racja, întrucât acestea reprezintă o sursă importantă de informații atât pentru Belarus, cât și despre Belarus și oferă un canal extrem de necesar pentru transmiterea de opinii alternative;
   (br) să condamne cu tărie suprimarea internetului și a mass-mediei, blocadele rutiere și intimidarea și retragerile în masă ale acreditărilor jurnaliștilor, cu scopul de a opri fluxul de informații privind situația din țară, precum și refuzul accesului în Belarus pentru mass-media internațională și pentru membrii parlamentelor sau guvernelor unor comunități democratice;
   (bs) să denunțe decizia Ministerului Afacerilor Externe din Belarus de a anula toate acreditările jurnaliștilor care lucrează pentru organizații media străine și care acoperă protestele ce se desfășoară în țară, invocând o actualizare a procedurilor de acreditare;
   (bt) să salute acțiunile jurnaliștilor și ale angajaților centrelor media publice care, în pofida represiunilor și a amenințărilor la adresa lor, au rămas fideli eticii jurnalistice și au sprijinit în continuare opoziția democratică, fiind, ulterior, concediați; să recunoască activitatea mass-mediei independente, precum Charter 97, Belsat TV, Radio Svoboda și altele; să folosească Fondul European pentru Democrație și alte instrumente pentru a sprijini aceste centre și pe jurnaliștii care sunt supuși represiunii de către regim;
   (bu) să combată cu atenție scenariile propagandistice și dezinformarea propagate de către mass-media de stat din Belarus, care acuză UE și statele sale membre de interferențe în procesele în curs de desfășurare din Belarus și care prezintă amenințări presupuse la adresa securității pentru integritatea teritorială a țării, precum și orice amenințări hibride făcute de actori terți; să solicite îndepărtarea așa-zișilor „jurnaliști” trimiși de Rusia pentru înlocuirea angajaților posturilor de televiziune de stat din Belarus care au demisionat;
  

Cooperarea economică și sectorială

   (bv) să reamintească statului Belarus că UE este al doilea cel mai mare partener comercial al țării și că intensificarea relațiilor economice ar putea aduce echilibrul atât de necesar pentru comerțul extern al Belarusului, care rămâne într-o mare măsură dependent de Rusia și de Uniunea Economică Eurasiatică;
   (bw) să sublinieze importanța continuării procesului de aderare a Belarusului la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), întrucât va încuraja modernizarea și diversificarea economiei, va contribui la crearea unui mediu de afaceri mai stabil în țară și va facilita comerțul bazat pe norme cu UE;
   (bx) să constate că președintele Chinei a fost primul care l-a felicitat pe Lukașenko după alegeri; să își exprime îngrijorarea cu privire la creșterea investițiilor chineze în infrastructura strategică și să avertizeze cu privire la efectul de dependență pe care l-ar putea crea acest lucru pentru Belarus;
   (by) să ia act de faptul că economia din Belarus stagnează și că peste o cincime din populație trăiește în sărăcie absolută, iar cifrele tind să crească din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19; să ia act de faptul că salariul minim în Belarus este de 375 de ruble belaruse pe lună sau de 137 EUR și că țara se confruntă cu o criză demografică, cu scăderea populației în vârstă de muncă și cu migrația masivă a forței de muncă din Belarus;
   (bz) să ia act de efectele dăunătoare asupra economiei Belarusului, provocate de refuzul regimului de a purta un dialog cu poporul, în special de grevele actuale ale lucrătorilor din întreprinderile de stat, care au o amploare națională și de grevele profesorilor și ale lucrătorilor din domeniul social și cultural; ia act, de asemenea, de efectele nocive asupra sectorului IT, care ar putea să nu își revină la nivelul precedent;
   (ca) să își exprime regretul în ceea ce privește indisponibilitatea autorităților belaruse de a urma recomandările instituțiilor financiare internaționale, precum Banca Mondială și FMI, sau de a pune în aplicare reforme menite să reducă numărul mare de întreprinderi deținute de stat, să reformeze sectorul afacerilor, să încurajeze antreprenoriatul, să sprijine IMM-urile, să reducă datoria publică, să externalizeze costul real al vieții către populație și să îmbunătățească condițiile de pe piața muncii;
   (cb) să își exprime îngrijorarea cu privire la reglementările adoptate de stat care dăunează sectorului privat, în special cu privire la cerința de a plăti un salariu minim care să nu fie mai mic decât salariul mediu al celor mai de succes zece întreprinderi deținute de stat;
   (c) să își exprime îngrijorarea în ceea ce privește răspândirea pe scară largă a corupției sistemice în instituțiile publice și în întreprinderile deținute de stat din Belarus, să sprijine și să încurajeze anchetele anticorupție și campaniile de informare, să își exprime îngrijorarea în ceea ce privește hărțuirea și persecutarea jurnaliștilor care relatează despre cazuri de corupție și să insiste asupra unui mediu sigur pentru jurnaliștii de investigație și pentru avertizorii de integritate;
   (cd) să insiste asupra desfășurării unei anchete cuprinzătoare privind fluxurile financiare ale familiei președintelui Aleksandr Lukașenko și ale asociaților acestuia, inclusiv în ceea ce privește activitățile din zone offshore ale întreprinderilor de stat din Belarus, precum și schemele de corupție din întreprinderile belaruse;
   (ce) să salute și să încurajeze diversificarea energetică a Belarusului și reducerea dependenței sale de Rusia prin importuri de petrol și gaze de la noi furnizori, inclusiv tranzitând teritoriul UE; să încurajeze, de asemenea, îmbunătățirea sustenabilității mediului și dezvoltarea unor surse alternative de energie;
   (cf) să evidențieze importanța pe care UE o acordă combaterii schimbărilor climatice, în special prin punerea în aplicare a Pactului verde european și a Acordului de la Paris din 2015, și să încurajeze Republica Belarus să își întărească cooperarea cu UE în materie de mediu, în vederea realizării unei transformări verzi, a eficienței energetice, a sustenabilității și a neutralității climatice, și să folosească oportunitățile oferite de Parteneriatul pentru eficiență energetică și mediu în Europa de Est, insistând asupra încetării hărțuirii activiștilor de mediu; să invite Republica Belarus să își intensifice eforturile de combatere a schimbărilor climatice și să integreze schimbările climatice în toate domeniile elaborării de politici;
   (cg) să evidențieze inițiativele din cadrul Parteneriatului pentru mediu al Dimensiunii Nordice, menite să abordeze cele mai presante probleme de mediu din zonă;
  

Contactele interpersonale

   (ch) să susțină că UE este interesată de cele mai largi contacte interumane posibile, acestea constituind cea mai bună modalitate de a apropia UE de Belarus, precum și de a promova înțelegerea reciprocă și schimbul de bune practici; să promoveze programe de schimb cu un bilanț dovedit, cum ar fi Schema de mobilitate pentru contacte interpersonale specifice (MOST), și să reitereze faptul că acordul de facilitare a vizelor este o expresie tangibilă a acestei politici;
   (ci) să salute progresele în punerea în aplicare a parteneriatului de mobilitate și a acordurilor de facilitare a vizelor și de readmisie, în cadrul unui mediu sigur și bine gestionat de asigurare a mobilității între UE și Belarus;
   (cj) să recunoască și să valorifice faptul că intensificarea mobilității dintre UE și Belarus crește expunerea cetățenilor la valorile europene și sprijină transformarea democratică;
   (ck) să exploreze posibilitățile de călătorie fără vize pentru cetățenii din Belarus, astfel încât contactele interpersonale să nu fie afectate de principiile nedemocratice ale autorităților belaruse;
   (cl) să sprijine cooperarea transfrontalieră și circulația între Belarus și statele membre ale UE învecinate, în special să încurajeze autoritățile belaruse să pună în aplicare regimul local de trafic la frontieră cu Lituania, care ar fi în beneficiul celor care locuiesc pe o rază de 50 de kilometri de ambele părți ale graniței;
   (cm) să recunoască rolul diasporei belaruse în revigorarea democratică a Belarusului și să îi implice pe reprezentanții acesteia din statele membre ale UE ca actori importanți ai dialogului național din Belarus;
   (cn) să sprijine cooperarea în domeniul culturii prin programe precum Europa creativă și, în special, prin proiecte menite să stimuleze creativitatea, care să implice organizațiile societății civile și inițiative de la nivel local; să promoveze și să mobilizeze solidaritatea europeană cu societatea belarusă prin expresii culturale;
   (co) să își intensifice eforturile pentru a se asigura că tinerii din Belarus pot beneficia de o educație de mai bună calitate prin realizarea de progrese în punerea în aplicare a Procesului de la Bologna și de mobilități academice și oportunități sporite de a studia în UE grație programului Erasmus+, fapt ce poate contribui, în mod real și pe termen lung, la schimbarea mentalităților în Belarus și la transferul firesc al valorilor europene în această țară și la democratizarea acesteia;
   (cp) să sprijine tinerii din Belarus care, din cauza participării la protestele naționale, vor fi privați de educație în Belarus și să le ofere burse pentru a studia în instituții de învățământ din statele membre ale UE;
   (cq) să mențină sprijinul financiar acordat de UE Universității Umaniste Europene, o universitate belarusă exilată la Vilnius;
   (cr) să ofere burse personalului universitar care și-a pierdut posturile de predare sau de cercetare din cauza participării la proteste;
   (cs) să ofere asistență umanitară urgentă, inclusiv vize și burse Schengen, sportivilor și membrilor familiei lor care au fost lipsiți de venituri din cauza poziției lor politice și au avut de înfruntat acte de represiune fizică și psihologică din partea regimul Lukașenko;
   (ct) să sprijine programe educaționale pentru reorientarea profesională a funcționarilor publici din Belarus care au fost concediați sau care au renunțat în mod voluntar la postul ocupat;
   (cu) să sprijine digitalizarea educației ca urmare a izbucnirii pandemiei de COVID-19 în Belarus;
   (cv) să recunoască faptul că mulți susținători ai actualei revoluții democratice din Belarus sunt absolvenți ai unor universități din statele membre ale UE sau participanți la diferite programe sprijinite de UE menite să le îmbunătățească calificările profesionale și să le faciliteze activitatea profesională;
   (cw) să încurajeze comunitatea științifică din Belarus să își intensifice cooperarea cu omologii săi europeni și să utilizeze pe deplin programul Orizont Europa;
   (cx) să consolideze programele de sprijin pentru democrație și comunicarea strategică și să sprijine o mai bună comunicare cu comunitățile locale, nu doar cu grupurile „pro-europene” tradiționale;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1)JO L 181, 9.6.2020, p. 3.
(2)JO L 180, 9.6.2020, p. 3.
(3) JO C 224, 27.6.2018, p. 135.
(4) JO C 298, 23.8.2018, p. 60.
(5) JO C 390, 18.11.2019, p. 100.
(6) JO C 11, 13.1.2020, p. 18.
(7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0231.
(8) JO L 134, 20.5.2006, p. 1.

Ultima actualizare: 21 august 2023Aviz juridic - Politica de confidențialitate