Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2837(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0347/2020

Texte depuse :

B9-0347/2020

Dezbateri :

Voturi :

PV 11/11/2020 - 26

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0293

Texte adoptate
PDF 184kWORD 56k
Miercuri, 11 noiembrie 2020 - Bruxelles
Porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603
P9_TA(2020)0293B9-0347/2020

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068778/01 – 2020/2837(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068778/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 3 iulie 2019 și publicat la 8 august 2019(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(4);

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 28 octombrie 2016, , Monsanto Europe S.A/N.V. a înaintat, în numele întreprinderii Monsanto din Statele Unite, o cerere către autoritatea națională competentă din Țările de Jos (denumită în continuare „cererea”) pentru introducerea pe piață a unor alimente, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 (denumit în continuare „porumb modificat genetic cu acumulare de gene”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

B.  întrucât cererea se referă și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb modificat genetic cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

C.  întrucât, în plus, cererea se referă la introducerea pe piață a unor produse care conțin, constau în sau sunt produse din 25 de subcombinații ale acelor evenimente de transformare care constituie porumbul modificat genetic cu acumulare de gene;

D.  întrucât au fost deja autorizate 11 subcombinații de porumb modificat genetic cu acumulare de gene; întrucât decizia de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a porumbului cuprinde 14 subcombinații;

E.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a cinci evenimente de porumb modificat genetic (MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603), conferă triplă toleranță la erbicidele care conțin glifosat și produce trei proteine insecticide (Cry1A.105, Cry2Ab2 și Vip3Aa20, cunoscute sub denumirea de proteine „Bt” sau „Cry”) care sunt toxice pentru larvele anumitor lepidoptere (fluture)(5);

F.  întrucât, în plus, porumbul modificat genetic cu caractere cumulate exprimă o genă CspB modificată de Bacillus subtilis, care vizează reducerea pierderilor de randament datorate stresului cauzat de secetă; întrucât gena nptII, care conferă rezistență la antibioticele kanamicină și neomicină, a fost utilizată ca marker de selecție în procesul de modificare genetică(6);

G.  întrucât, la 3 iulie 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 8 august 2019;

H.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză;

Observațiile statelor membre și lipsa de date experimentale privind subcombinațiile

I.  întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(7); întrucât aceste observații critice includ faptul că nu sunt avute în vedere eventualele interacțiuni cu condițiile de mediu, care ar putea afecta conținutul de proteine transgenice al plantei, că rămân probleme nesoluționate în ceea ce privește siguranța și posibila toxicitate, că evaluarea ignoră reziduurile de erbicide și metaboliții din glifosat, precum și preocupările legate de utilizarea genei NPTII rezistente la antimicrobiene;

J.  întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale referitoare la cele 14 subcombinații neautorizate în momentul de față ale porumbului modificat genetic cu caractere cumulate(8);

Lipsa evaluării reziduurilor de erbicide și a produselor de degradare

K.  întrucât mai multe studii demonstrează că existența unor culturi modificate genetic cu toleranță la erbicide duce la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(9); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca porumbul modificat genetic cu acumulare de gene să fie expus la doze mai mari și, în același timp, repetate de glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă; întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene exprimă trei proteine tolerante la glifosat, făcându-l și mai rezistent la doze mai mari și la pulverizări repetate;

L.  întrucât există în continuare întrebări legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetare în domeniul cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

M.  întrucât, în avizul său științific din 3 iulie 2019, Grupul EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG) prevede că „evaluarea reziduurilor de erbicide relevante pentru prezenta cerere a fost investigată de Unitatea Pesticide a EFSA”(10); întrucât, cu toate acestea, potrivit unui aviz al Unității Pesticide a EFSA, datele cu privire la reziduurile de glifosat din porumbul modificat genetic cu modificări EPSPS(11) sunt insuficiente pentru a determina conținutul maxim de reziduuri și valorile de evaluare a riscului(12);

N.  întrucât, potrivit Unității Pesticide a EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori în cazul mai multor produse de degradare ale glifosatului, relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat(13);

O.  întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de degradare ale erbicidelor din plantele modificate genetic, precum și interacțiunea lor potențială cu proteinele Bt, nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a OMG; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt degradate de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de degradare pot fi determinate de însăși modificarea genetică(14);

P.  întrucât, prin urmare, nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

Proteinele Bt

Q.  întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante,(15)ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

R.  întrucât o opinie minoritară adoptată de un membru al Grupului EFSA pentru OMG în procesul de evaluare a altui porumb modificat genetic și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în nicio cerere în care sunt exprimate proteine Bt, acestea „nu pot fi observate în cadrul studiilor toxicologice [...] recomandate și efectuate în prezent pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic de către EFSA, deoarece aceste studii nu includ testele corespunzătoare în acest scop”(16);

S.  întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii coincide cu plantarea mai intensă a porumbului modificat genetic Bt(17); întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori(18);

Includerea genei marker de rezistență la antibiotice

T.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene produce proteina NMTII, care conferă rezistență la o serie de antibiotice, inclusiv neomicina și kanamicină, care sunt clasificate ca având „o importanță critică pentru uz uman și veterinar” de către OMS(19); întrucât NPTII a fost utilizat ca marker pentru a facilita procesul de selecție a celulelor transformate;

U.  întrucât articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(20) cere să se acorde o atenție specială OMG care conțin gene ce exprimă o rezistență la antibioticele utilizate pentru tratament medical sau veterinar, atunci când se efectuează o evaluare a riscurilor pentru mediu, obiectivul general fiind de a identifica și de a elimina progresiv genele marker de rezistență la antibiotice (ARMG) care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra siguranței mediului;

V.  întrucât în considerentul 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013(21) al Comisiei se afirmă că „în prezent este posibilă dezvoltarea de OMG-uri fără utilizarea genelor marker de rezistență la antibiotice [...]; prin urmare, solicitantul ar trebui să urmărească dezvoltarea OMG-urilor fără utilizarea genelor marker de rezistență la antibiotice”;

W.  întrucât Austria s-a opus în mod oficial introducerii pe piață a porumbului modificat genetic cu acumulare de gene din cauza includerii NTPII, „ care ar putea facilita răspândirea rezistenței la antimicrobiene în bacteriile din sol și din intestin” și „ având în vedere criza actuală a rezistenței la antibiotice”, Austria „nu poate susține promovarea cu bună știință în patrimoniul genetic a rezistenței la antibiotice în mediu prin acest produs”; întrucât Austria adaugă că „prin neeliminarea acestei gene de rezistență din produsul comercializat – deși este posibil din punct de vedere tehnic [...] – solicitantul încalcă Regulamentul de punere în aplicare [ (UE) nr. 503/2013] al Comisiei privind „inserarea genelor marker și a altor secvențe de acid (acizi) nucleic(i) neesențiale pentru obținerea caracteristicii dorite” și Directiva 2001/18/CE privind eliminarea treptată a genelor de rezistență la antibiotice”(22);

Trăsătura toleranței la secetă

X.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene exprimă o genă CspB modificată de Bacillus subtilis, care contribuie la reducerea pierderilor de randament datorate stresului provocat de secetă; întrucât, cu toate acestea, nu au fost efectuate teste pe teren în cazul porumbului modificat genetic cu acumulare de gene în condiții de secetă; întrucât, cu toate acestea, condițiile de stres, cum ar fi seceta, pot avea un impact asupra compoziției plantelor și a caracteristicilor biologice esențiale pentru evaluarea siguranței alimentelor și a furajelor;

Procesul decizional nedemocratic

Y.  întrucât în urma votului din 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

Z.  întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

AA.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru produse alimentare și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, până în prezent, Parlamentul a adoptat opt obiecțiuni în cea de a noua legislatură; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

AB.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia poate decide să nu autorizeze un OMG atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel(23); întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației în această privință;

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(24), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  salută faptul că, în final, Comisia a recunoscut, într-o scrisoare din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare referitoare la organismele modificate genetic(25); își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă că, la 28 septembrie 2020, Comisia a autorizat un alt tip de soia modificată genetic pentru import(26) , în pofida unei obiecții din partea Parlamentului și a majorității statelor membre care au votat împotrivă;

5.  invită Comisia să facă progrese urgente în ceea ce privește elaborarea criteriilor de sustenabilitate, cu implicarea deplină a Parlamentului; invită Comisia să furnizeze informații cu privire la modul de desfășurare a acestui proces și în ce interval de timp va avea loc acesta;

6.  îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

7.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a înceta autorizarea organismelor modificate genetic, fie pentru cultivare, fie pentru alimente și furaje, în cazul în care statele membre nu emit niciun aviz în cadrul Comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;

8.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a nu autoriza culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod cuprinzător, de la caz la caz, ceea ce necesită o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării acestor culturi modificate genetic cu erbicide complementare și o evaluare a produselor de degradare a erbicidelor și a oricăror efecte combinatorii;

9.  invită din nou Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată cultivării în Uniune sau importului în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare sau furaje;

10.  invită Comisia să nu autorizeze nicio subcombinație de evenimente de transformare cu acumulare de gene dacă nu a fost evaluată în detaliu de către EFSA, pe baza datelor complete furnizate de solicitant;

11.  consideră, mai precis, că a aproba varietăți de culturi modificate genetic pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța, care nu au fost testate sau care nici măcar nu au fost create încă, contravine principiilor legislației alimentare generale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

12.  invită EFSA să dezvolte în continuare și să utilizeze în mod sistematic metode care să permită identificarea efectelor neintenționate ale evenimentelor de transformare cu acumulare de gene, de exemplu în contextul proprietăților adjuvante ale toxinelor Bt;

13.  solicită din nou Comisiei să nu autorizeze introducerea pe piață a unor plante modificate genetic conținând gene care conferă rezistență la antimicrobiene; ia act de faptul că autorizarea ar încălca articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE, care solicită eliminarea treptată a genelor marker de rezistență la antimicrobiene din OMG care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra mediului;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și a subcombinațiilor acestuia, pentru utilizări în alimente și furaje, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererile EFSA-GMO-NL-2016-134), EFSA Journal, 2019; 17(8):5774, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5734
(4)–––––––– În cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic; În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069).
(5) Avizul EFSA, p. 12.
(6) Avizul EFSA, p. 12.
(7) Observațiile statelor membre: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2016-00686
(8) Avizul EFSA, p. 4.
(9) A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele - Perspectivă generală și impact), Environmental Management, ianuarie 2016, 57 (1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C. M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. - the first sixteen years”, (Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe 24, 24 (2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24, și Schütte, G., Eckerstorfer , M., Rastelli, V. et al., „Herbicide resistance and biodiversity: agronomic and environmental aspects of genetically modified herbicide-resistant plants’, (Rezistența la erbicide și biodiversitatea: aspecte agronomice și de mediu ale plantelor modificate genetic rezistente la erbicide), Environmental Sciences Europe 29, 5 (2017), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0100-y
(10) Avizul EFSA, p. 9.
(11) Porumbul modificat genetic cu acumulare de gene conține o modificare EPSPS.
(12) Analiza EFSA a limitelor maxime de reziduuri existente pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 – versiune revizuită pentru a lua în considerare datele omise. Jurnalul EFSA, 2019, 17 (10):5862, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2019.5862
(13) EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glyphosate (Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a evaluării riscurilor privind utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat), EFSA Journal, 2015; 13 (11): 4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302
(14) Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în Analiza realizată de EFSA a actualelor limite maxime de reziduuri pentru glifosat în conf ormitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, EFSA Journal, 2018;16(5):5263, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263
(15) Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., & Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals”, (O perspectivă generală asupra siguranței și a efectelor biologice ale toxinelor Cry produse de Bacillus thuringiensis la mamifere), Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5): p. 630-648, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full
(16) Cererea EFSA-GMO-DE-2010-86 (porumbul Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 și trei subcombinații, independent de originea lor), opinie minoritară, Wal, J.M., membru al Grupului EFSA pentru OMG, EFSA Journal, 2018; 16(7):5309, p. 34, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5309
(17) Douglas, M.R., Tooker, J.F., „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops” (Folosirea pe scară largă a tratării semințelor a determinat intensificarea rapidă a utilizării insecticidelor neonicotinoide și a gestionării preventive a dăunătorilor în cazul culturilor de câmp din S.U.A.), Environmental Science and Technology, 2015, 49, 8, 5088-5097, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g
(18) Neonicotinoide, https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en
(19) http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255027/9789241512220-eng.pdf;jsessionid=11933F77EEEE4D6E7BD574889996C4E6?sequence=1, p. 21.
(20) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
(21) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei (JO L 157, 8.6.2013, p. 1).
(22) Raportul de sinteză al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, Secțiunea „Produse alimentare și furaje modificate genetic”, 15 septembrie 2020, https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/sc_modif-genet_20200915_sum.pdf
(23) Comisia „poate”, nu „este obligată” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011,
(24) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
(25) https://tillymetz.lu/wp-content/uploads/2020/09/Co-signed-letter-MEP-Metz.pdf
(26) MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, https://webgate.ec.europa.eu/dyna/gm_register/gm_register_auth.cfm?pr_id=100

Ultima actualizare: 1 februarie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate