Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei din 28 mai 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2020)0443),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Raportul său interimar din 14 noiembrie 2018 referitor la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(5) și Rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, secțiunea III – Comisia(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 mai 2020 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2021(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021, adoptat de Comisie la 27 iulie 2020 (COM(2020)0300) („PB”),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 adoptată de Consiliu la 28 septembrie 2020 și transmisă Parlamentului European la 1 octombrie 2020 (11072/1/2020 – C9-0314/2020),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene(8),

–  având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele celorlalte comisii vizate,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0206/2020),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  reamintește că 2021 ar trebui să fie primul an al noului cadru financiar multianual (CFM); regretă că, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea negocierilor privind CFM/resursele proprii, pentru care Parlamentul se pregătise încă din noiembrie 2018 și care nu au putut începe înainte de prezentarea, la 21 iulie 2020, a concluziilor Consiliului European, precum și din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19), procedura bugetară pentru exercițiul 2021 nu s-a putut baza până în prezent pe un acord solid și ambițios privind CFM;

2.  remarcă faptul că Comisia a prezentat un proiect de buget (PB) pentru 2021 bazându-se pe propriile propuneri privind CFM, actualizate în mai 2020, în timp ce lectura Consiliului s-a limitat, cu excepția rubricii 7, la o transpunere aritmetică a concluziilor Consiliului European, în așteptarea scrisorii rectificative pe care Comisia o va transmite după obținerea acordului politic privind CFM/resursele proprii pentru actualizarea propunerii sale;

3.  ia act de poziția Consiliului privind PB, inclusiv de importanța pe care acesta o acordă scrisorii rectificative; împărtășește interesul Consiliului cu privire la aceasta din urmă, insistând totodată să prezinte o lectură care se aliniază în mod coordonat la prioritățile Parlamentului privind CFM/resursele proprii și bugetul pe 2021; remarcă faptul că această abordare este motivată și de restricțiile impuse de intervalul de timp limitat rămas după prezentarea scrisorii rectificative;

4.  reamintește că, în rezoluția sus-menționată din 19 iunie 2020 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, Parlamentul a subliniat faptul că obiectivul principal al bugetului pentru 2021 ar trebui să fie acela de a atenua efectele epidemiei de COVID-19 și de a sprijini redresarea economică, proces care se va sprijini pe Pactul verde european și pe transformarea digitală, pentru a promova o creștere incluzivă și durabilă, locuri de muncă de calitate și obiectivul său pe termen lung al convergenței socioeconomice;

5.  salută Planul de redresare al UE; insistă însă asupra necesității de a consacra în mod clar rolul autorității bugetare în autorizarea veniturilor alocate externe, în special a celor corespunzătoare Instrumentului de redresare al UE („Next Generation EU” – NGEU), în cadrul procedurii bugetare anuale;

6.  reamintește poziția sa, potrivit căreia obiectivele CFM 2021-2027 privind integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate trebuie să depășească ponderea cheltuielilor specifice, astfel cum sunt prevăzute în raportul său interimar; prin urmare, urmărește un nivel al cheltuielilor pentru biodiversitate de cel puțin 10 % și un nivel al cheltuielilor pentru integrarea aspectelor legate de climă de cel puțin 30 % pentru 2021; își reiterează solicitarea privind un concept de integrare a dimensiunii de gen care reunește informații defalcate în funcție de gen cu privire la obiective, factori de producție, realizări, rezultate, inclusiv angajamente de finanțare pentru egalitatea de gen și metodologia de urmărire și raportare a cheltuielilor legate de egalitatea de gen;

7.  invită din nou Comisia să stabilească criterii clare de eligibilitate pentru o nouă metodologie strictă și detaliată, atât pentru cheltuielile legate de climă, cât și pentru cele legate de biodiversitate, sub forma unor regulamente-cadru care să garanteze că numai proiectele care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare relevante, elaborate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, vor fi luate în calcul atunci când contribuie la respectivele obiective de cheltuieli, împreună cu măsurile corective corespunzătoare (dacă este cazul), și aplicarea deplină a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, de la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852(9), pentru a se asigura că Uniunea își îndeplinește angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și obiectivul de eliminare treptată a subvențiilor indirecte pentru combustibilii fosili, precum și interzicerea plăților directe în întregul buget al Uniunii;

8.  decide să majoreze până la nivelurile stabilite în raportul interimar privind CFM din 14 noiembrie 2018 alocările destinate celor 15 programe emblematice identificate în Rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020(10) [Orizont Europa, InvestEU, Erasmus+, Garanția pentru copii, Fondul pentru o tranziție justă, Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, LIFE, programul „UE pentru sănătate”, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, Europa creativă, programul „Drepturi și valori”, Fondul european de apărare, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) și ajutorul umanitar, precum și agențiile relevante ale UE și Parchetul European]; decide să își bazeze lectura pe plafoanele CFM propuse de Comisie în PB; consideră că orice majorare care vizează programele emblematice ar trebui să fie însoțită de creșterea corespunzătoare a plafonului rubricii specifice din CFM; decide să consolideze finanțarea pentru prioritățile Parlamentului, printre altele în domeniile schimbărilor climatice, energetic, interconectivitate digitală și a rețelelor de transport, securității, migrației, drepturilor fundamentale și acțiunii externe;

9.  acceptă majorările propuse de Consiliu la rubricile 1, 2a și 3, cu excepția liniilor bugetare în cazul cărora propusese deja o majorare a creditelor; acceptă, totodată, mutarea clusterului „Reziliență” de la rubrica 5 la rubrica 2b;

10.  își reafirmă angajamentele anterioare de a face uz pe deplin de posibilitatea reutilizării creditelor dezangajate care sunt destinate cercetării, prevăzută la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

11.  insistă asupra necesității de a asigura o nomenclatură bugetară mai detaliată, care să permită autorității bugetare să își exercite pe deplin rolul decizional în cadrul procedurii bugetare anuale și să controleze execuția bugetului la rubricile 2b, 4 și 6;

12.  ca regulă generală, decide să reinstituie nivelul alocărilor prevăzut în PB la toate liniile bugetare ale căror credite au fost reduse de Consiliu și care nu au fost consolidate în cadrul lecturii sale, cu excepția rubricii 7;

13.  subliniază că este important să se asigure alocarea unor resurse financiare suficiente și a unor capacități adecvate de resurse umane agențiilor Uniunii, care să le permită să își îndeplinească mandatul, să își execute sarcinile și să răspundă în mod optim la consecințele epidemiei de COVID-19; subliniază că sunt necesare o coordonare și sinergii adecvate între agenții pentru a crește eficacitatea activității lor, în special în cazurile în care poate fi identificată o convergență în efortul de îndeplinire a obiectivelor de politică specifice, astfel încât banii publici să poată fi utilizați în mod echitabil și eficace; insistă ca Comisia să asigure o alocare optimă a personalului între direcțiile sale generale care să reflecte nevoile urgente și prioritățile pe termen lung legate de răspunsul la criza de COVID-19 și la Pactul verde european în special;

14.  ia act de faptul că, în forma sa actualizată, calendarul pragmatic al procedurii bugetare nu oferă marja de manevră necesară pentru încheierea în timp util a unui acord cu privire la o a doua posibilă propunere de PB; consideră, așadar, că este esențial să se exploateze pe deplin întreaga perioadă de conciliere bugetară pentru a se ajunge la un acord ambițios;

15.  stabilește nivelul global al creditelor în cadrul bugetului pe 2021 (toate secțiunile) la 181 762 377 716 EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere cu 15 016 195 740 EUR față de PB; decide să aloce în plus 1 631 420 001 EUR sub formă de credite de angajament după finalizarea dezangajărilor, în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; reamintește însă că acest nivel ar trebui să fie ajustat după publicarea scrisorii rectificative și pe măsură ce avansează negocierile și procedura de conciliere;

16.  reamintește că, în conformitate cu rezoluția sa legislativă din 16 septembrie 2020 menționată mai sus, pentru a finanța bugetul pe 2021, noile categorii de resurse proprii ar trebui să fie introduse începând cu 2021 și că orice sume generate de noile resurse proprii peste nivelul de finanțare necesar pentru a acoperi obligațiile de rambursare ale instrumentului NGEU într-un exercițiu financiar dat ar trebui să rămână în bugetul Uniunii ca venituri generale, în special pentru a suplimenta cele 15 programe emblematice ale UE începând cu 2021, la aceste resurse adăugându-se creșterea corespunzătoare a plafoanelor CFM;

Rubrica 1

17.  subliniază că programul Orizont Europa prezintă o foarte accentuată valoare adăugată europeană și subliniază importanța sa pentru domenii semnificative ale cercetării europene, esențiale pentru succesul Pactului verde european și pentru a contribui la tranziția către o economie și o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050 și la sprijinirea transformării digitale, care este vitală pentru prosperitatea viitoare a Uniunii; subliniază, de asemenea, că pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea de a investi în cercetarea în domeniul sănătății; propune, prin urmare, să se asigure o creștere semnificativă a finanțării alocate programului Orizont Europa, în conformitate cu poziția sa de lungă durată, solicitând, astfel, un buget total de 120 de miliarde EUR pe durata CFM 2021-2027; consideră, de asemenea, că volumul total al dezangajărilor efectuate pe durata întregului CFM actual ar trebui să fie pus la dispoziție, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pentru a sprijini tranziția climatică și digitală și cercetarea în domeniul sănătății;

18.  este convins că lupta împotriva cancerului ar trebui să constituie o prioritate a Uniunii și că trebuie intensificate în mod semnificativ eforturile în acest sens; subliniază că cercetarea în domeniul cancerului reprezintă un pilon important în această luptă; subliniază faptul că cercetarea trebuie intensificată în acest domeniu fără întârziere;

19.  solicită ca bugetul pe 2021 al Uniunii să asigure că programul InvestEU este finanțat suficient și că poate realiza obiectivele sale pe termen lung și contribui la refacerea competitivității pe termen lung a Europei, punând la dispoziție o capacitate mai mare de investiții pentru a sprijini infrastructura durabilă, cercetarea, inovarea, digitalizarea, IMM-urile și investițiile sociale, cât și a noului său obiectiv pe termen scurt privind sprijinirea redresării economice sustenabile prin investiții strategice de asemenea sustenabile; constată cu profund regret faptul că Consiliul European a respins propunerea Comisiei privind Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate; sprijină linia preconizată în lucrările pregătitoare ale Parlamentului referitoare la acest instrument de a transfera creditele prevăzute pentru instrument către programul InvestEU, în beneficiul societăților stabilite în statele membre și care operează în Uniune;

20.  subliniază rolul esențial al Mecanismului pentru interconectarea Europei în a promova dezvoltarea unei rețele transeuropene de înaltă performanță și a interconectivității între statele membre, în special între acele state membre care sprijină mobilitatea sustenabilă și transfrontalieră, precum și transferul modal, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 60 % până în 2030, în a sprijini proiectele din domeniul energiei și al transporturilor în tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei cu aprovizionare asigurată, luând în considerare situația specială a regiunilor insulare și periferice europene, și subliniind necesitatea unei tranziții digitale, inclusiv dezvoltarea competențelor și recalificarea lucrătorilor în Uniune; propune, prin urmare, majorări;

21.  subliniază că criza cauzată de COVID-19 a demonstrat importanța din ce în ce mai mare a digitalizării pentru funcționarea de zi cu zi a economiei; recunoaște importanța programului Europa digitală în ghidarea și sprijinirea tranziției digitale; propune majorări superioare celor incluse în poziția sa intermediară privind CFM, pentru a ține seama de nevoile puse în evidență de pandemie;

22.  reamintește valoarea fundamentală a programului spațial european, în special contribuția programului Copernicus și a programului Galileo la Pactul verde european, și, prin urmare, solicită majorări specifice pentru a se asigura că aceste programe pot sprijini obiectivele de mediu ale Uniunii; subliniază importanța independenței industriei spațiale europene în cadrul concurenței mondiale și subliniază valoarea adăugată a acestor programe pentru creșterea numărului locurilor de muncă, pentru competitivitate și pentru dezvoltarea IMM-urilor;

23.  consideră totodată că este necesar să fie consolidate și alte priorități majore din cadrul acestei rubrici; solicită, printre altele, o creștere substanțială a sumei dedicate obiectivelor pentru IMM-uri, care reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii și joacă un rol crucial în realizarea de investiții de foarte bună calitate și în crearea de locuri de muncă în toate statele membre, obiective având și scopul de a sprijini și de a spori participarea femeilor în activitatea IMM-urilor și accesul acestora la piețe; consolidează în plus programele-cheie ale clusterului „spațiu”; reamintește rolul important pe care îl joacă agențiile Uniunii în realizarea obiectivelor de politică ale UE; solicită, prin urmare, o finanțare suficientă și personal îndeajuns pentru Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), Programul spațial al Uniunii Europene și Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC), în conformitate cu sarcinile și responsabilitățile acestora;

24.  își reiterează cererea de a se acorda sprijin pentru IMM-uri, în special în sectorul turismului, în sectorul creativ și în sectorul transporturilor, astfel încât să își consolideze capacitatea de redresare în urma consecințelor epidemiei de COVID-19; în plus, reiterează solicitarea Parlamentului, decurgând din raportul intermediar din 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027(11), de a se crea o nouă linie bugetară dedicată pentru sectorul turismului, care este de o importanță crucială pentru întreaga economie a Uniunii, pentru competitivitatea sa și ocuparea forței de muncă (asigură 23 de milioane de locuri de muncă directe și indirecte în Uniune, în special pentru tineri) și dezvoltarea socială, și care a fost grav afectat de criza de COVID-19, înregistrând o scădere rapidă și bruscă a cererii și un declin accentuat al numărului de locuri de muncă, punând în pericol multe IMM-uri europene;

25.  regretă faptul că Comisia nu a propus crearea unei linii specifice pentru turism, dată fiind situația actuală; solicită sprijin direct și indirect rapid pentru acest sector, în special pentru IMM-uri;

26.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament pentru rubrica 1 cu 6 313 980 774 EUR peste PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), din care 5 996 664 225 EUR pentru programele emblematice; decide, în plus, să adauge la această rubrică 1 631 420 001 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

Rubrica 2a

27.  decide să preia poziția Consiliului față de rubrica 2a;

Rubrica 2b

28.  subliniază necesitatea urgentă de a aloca resurse suplimentare programului „UE pentru sănătate”, contribuind în special la abordarea nevoilor structurale semnificative identificate în timpul crizei COVID-19, în acest scop urmând a fi stabilite principalele domenii de acțiune, cum ar fi îmbunătățirea sistemelor naționale de sănătate și reducerea inegalităților din domeniu, disponibilitatea și prețul accesibil al medicamentelor și ale altor produse relevante pentru situații de criză; relevă, totodată, necesitatea de a asigura furnizarea neîntreruptă și în timp util a unor servicii accesibile și sigure în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), printre altele pentru a intensifica lupta împotriva cancerului;

29.  subliniază importanța programului Erasmus+ ca program emblematic de excepție, care se numără printre cele mai performante programe ale UE, permițând realizarea unor investiții strategice în viitorul Uniunii și al cetățenilor săi; reamintește că o finanțare insuficientă a programului Erasmus+ i-ar periclita capacitatea de a crea în continuare noi oportunități pentru tineri și de a le îmbunătăți șansele de angajare, precum și putința de a-și atinge noile obiective și de a face față provocărilor legate de evoluția sa ulterioară, ca program mai incluziv și mai ecologic; decide, prin urmare, să majoreze în mod substanțial bugetul programului Erasmus+, în conformitate cu poziția sa care susține triplarea bugetului acestuia;

30.  reamintește că sectorul cultural și creativ este unul dintre sectoarele cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19 și solicită răspunsuri și finanțare adecvate pentru a reduce pierderile încă importante ale sectorului, generate de închiderea neprevăzută a sălilor de spectacole pe durata crizei; propune, prin urmare, să se majoreze în mod substanțial liniile bugetare aferente programului „Europa creativă”, pentru a sprijini sectoarele afectate de criză;

31.  insistă asupra nevoii de a asigura mai multă transparență în alocarea fondurilor în cadrul diferitelor componente și subprograme ale programului Erasmus+, prin refacerea nomenclaturii sale anterioare, precum și în cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, prin crearea unei noi linii bugetare pentru componenta „Valorile Uniunii”; își reiterează, de asemenea, solicitarea adresată Comisiei de a spori transparența în utilizarea bugetului alocat activităților multimedia, în special printr-o serie de noi linii bugetare aferente măsurilor;

32.  decide crearea unei noi linii bugetare 07 06 04 „Protejarea și promovarea valorilor Uniunii”, pentru a consolida accentul pus pe protejarea și promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, inclusiv sprijinirea activităților desfășurate de organizațiile societății civile în acest domeniu;

33.  consideră întemeiată predicția Comisiei conform căreia, în contextul redresării în urma epidemiei de COVID-19, combaterea sărăciei extreme și mai ales a sărăciei în rândul copiilor va deveni și mai importantă în următorii ani; insistă, prin urmare, asupra necesității de a crea o linie bugetară separată în cadrul FSE+ destinată Garanției europene pentru copii, cu o alocare de 1 miliard EUR pentru exercițiul 2021; reamintește importanța unui fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) de o dimensiune suficientă, în special în contextul epidemiei de COVID-19;

34.  reamintește faptul că criza cauzată de COVID-19 afectează în mod disproporționat femeile, grupurile ce fac obiectul unor discriminări de gen sistematice și alte grupuri vulnerabile și solicită să se consolideze componenta privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială pentru a sprijini programele și cursurile de formare menite să sprijine participarea acestor categorii la piața forței de muncă și să combată precaritatea în contextul încadrării lor în muncă;

35.  subliniază rolul esențial al programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” în a proteja și a promova drepturile și valorile consacrate prin tratatele UE și Carta drepturilor fundamentale a UE și insistă asupra faptului că sunt necesare credite suplimentare pentru fiecare componentă și, în special, pentru componenta Daphne de combatere a violenței împotriva femeilor și pentru cea care promovează implicarea și participarea cetățenilor la viața Uniunii;

36.  subliniază importanța programului „Justiție” în dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, recunoașterea și încrederea reciprocă și decide să consolideze acest program;

37.  solicită majorarea creditelor alocate la rubrica „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii”, pentru a integra mai bine perspectiva de gen în toate programele, precum și pentru a sprijini și promova studiile și cercetarea de gen din Uniune;

38.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a realiza o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

39.  regretă profund faptul că, nici până acum, Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului privind o revizuire completă a liniei bugetare pentru măsurile multimedia, în special în ceea ce privește acordul-cadru cu Euronews; decide să înscrie în rezervă alocarea bugetară respectivă, până când Comisia va răspunde preocupărilor exprimate de Curtea de Conturi; ia act, cu toate acestea, de faptul că Curtea de Conturi nu invocă nicio deficiență din partea Euronews în respectarea obligațiilor sale de raportare contractuală în cadrul actual;

40.  reamintește rolul important jucat de agențiile descentralizate care activează în cadrul acestei rubrici; solicită să se furnizeze Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) suficiente resurse financiare și umane pentru a-și îndeplini sarcinile, având în vedere proiectele suplimentare identificate prin procesul de consultare a părților interesate, lansat de agenție; solicită să se pună la dispoziția Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și a Autorității Europene a Muncii (ELA) resurse bugetare adecvate, ținând seama de importanța misiunii lor, precum și de rolul preconizat al ELA în asigurarea unei mobilități corecte a forței de muncă în contextul crizei COVID-19; solicită totodată să se aloce suficiente fonduri și personal pentru alte priorități importante Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenției Europene pentru Medicamente (EMA);

41.  decide să aloce resurse suplimentare Parchetului European (EPPO) pentru a-i permite să își preia atribuțiile fără întârziere și în conformitate cu cerințele mandatului său; consideră că natura acestei instituții impune garanții mai solide de independență și că, prin urmare, bugetul său ar trebui să fie inclus la rubrica 7, cu statut de organism independent, care nu este asimilat unei agenții; subliniază că înființarea EPPO nu trebuie să conducă la o deteriorare a capacității Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) de a funcționa corespunzător;

42.  respinge propunerea Comisiei de fuzionare a diferitelor linii bugetare legate de obiectivele de politică socială; consideră că liniile bugetare separate, așa cum a fost cazul în trecut, ar garanta transparența și resursele necesare pentru fiecare dintre aceste domenii-cheie;

43.  decide să transfere linia bugetară 06 04 01 (Instrumentul de redresare al Uniunii Europene – Plata unui cupon periodic și răscumpărarea la scadență) la capitolul 17, întrucât toate costurile de finanțare aferente cheltuielilor efectuate în cadrul NGEU ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele CFM;

44.  majorează nivelul creditelor de angajament de la rubrica 2b cu +5 894 270 074 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), din care 6 041 509 293 EUR pentru programele emblematice;

Rubrica 3

45.  reamintește că, în poziția sa privind Instrumentul de redresare al Uniunii, Consiliul European nu a menținut nivelul de sprijin pentru Fondul pentru o tranziție justă, astfel cum era prevăzut în propunerea Comisiei; este preocupat de faptul că aceste reduceri vor periclita grav eforturile de redresare; reiterează faptul că Fondul pentru o tranziție justă este un element esențial și indispensabil în arhitectura Pactului ecologic european; propune, prin urmare, o majorare cu 500 de milioane EUR a creditelor de angajament pentru acest program emblematic în 2021;

46.  în conformitate cu prioritatea generală de combatere a schimbărilor climatice și de prevenire a pierderii biodiversității, acordă majorări substanțiale în valoare de 237 de milioane EUR în credite de angajament liniilor bugetare aferente programului LIFE; remarcă faptul că această creștere este menită să contribuie la realizarea principalelor obiective, cum ar fi conservarea naturii și a biodiversității, realizarea unei economii circulare și garantarea calității vieții, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și tranziția către o energie curată; invită Comisia să asigure capacitatea de absorbție necesară pentru utilizarea eficace a acestor mijloace suplimentare;

47.  reamintește că o serie de sectoare agricole au fost grav afectate de pandemia de COVID-19 și, prin urmare, sprijină majorările specifice pentru liniile bugetare destinate măsurilor de sprijinire a pieței în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), având ca scop atenuarea efectelor crizei provocate de această pandemie, în special pentru agricultura ecologică și micii fermieri; se așteaptă ca scrisoarea rectificativă să permită o ajustare suplimentară a nivelului creditelor din cadrul FEGA, ținând seama de veniturile alocate preconizate a fi disponibile în 2021, precum și de alți parametri, cum ar fi impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectoarelor agricole;

48.  consideră că orice credite, în special din cadrul politicii agricole comune, nu trebuie utilizate pentru a sprijini activități de creștere sau reproducere a taurilor folosiți pentru lupte care pot duce la moartea acestora;

49.  evidențiază circumstanțele socioeconomice deosebit de dificile din regiunile ultraperiferice ale Uniunii, la care se adaugă impactul crizei cauzate de COVID-19; în acest context, propune majorarea creditelor la linia bugetară aferentă programului POSEI, pentru menținerea activității agricole și aprovizionarea cu alimente și produse agricole în regiunile ultraperiferice, cărora trebuie să li se asigure resurse adecvate; în plus, subliniază importanța luării în considerare a caracteristicilor și a constrângerilor speciale ale regiunilor ultraperiferice atunci când se concep programele și fondurile Uniunii în cadrul financiar multianual 2021-2027 și NGEU;

50.  consolidează bugetul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, activități pescărești și acvacultură, prin alocarea sumei suplimentare de 19,6 milioane EUR; recunoaște faptul că anul 2021 va fi un an-cheie pentru sectorul pescuitului, care se va confrunta, în mod simultan, cu provocările pe care le presupun adaptarea la obiectivele Pactului ecologic european și riscurile generate de criza COVID-19 și de Brexit;

51.  subliniază că este important să se asigure resurse financiare suficiente pentru colectarea, gestionarea, utilizarea și schimbul de date în sectorul pescuitului;

52.  intenționează să sprijine Agenția Europeană de Mediu (AEM) cu resurse financiare și umane suplimentare, având în vedere că este de așteptat ca agenția să joace un rol fundamental în sprijinirea acțiunilor legate de Pactul ecologic european, prin monitorizarea și raportarea cu privire la strategia Uniunii în materie de biodiversitate, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și inițiativele nepoluante;

53.  majorează, per ansamblu, nivelul creditelor de angajament de la rubrica 3 cu 867 937 490 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), din care 739 100 000 EUR pentru programele emblematice;

Rubrica 4

54.  majorează finanțarea pentru prioritățile Parlamentului în domeniul migrației și al gestionării frontierelor, în special pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor și Fondul pentru azil și migrație; în același timp, urmărește să îmbunătățească transparența bugetară prin reflectarea obiectivelor specifice ale ambelor fonduri în structura bugetului, astfel încât autoritatea bugetară să poată urmări mai îndeaproape cheltuielile;

55.  subliniază că este extrem de important să se investească în resurse financiare și de personal adecvate pentru toate agențiile care își desfășoară activitatea în domeniile migrației, azilului și gestionării frontierelor; solicită resurse de personal suplimentare pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), resurse care vor fi necesare agenției pentru a-și realiza în mod corespunzător operațiunile de pe teren, dezvoltarea formării, activitățile analitice și cadrul de guvernanță, precum și pentru Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA); solicită resurse financiare și de personal suplimentare pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);

56.  este profund îngrijorat de faptul că în Marea Mediterană continuă să se piardă vieți omenești; crede că este necesară o abordare pe termen mai lung a operațiunilor de căutare și salvare (SAR), întrucât acestea nu pot fi lăsate exclusiv în sarcina actorilor nestatali; consideră că Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă privind înființarea unui fond pentru căutare și salvare pentru a sprijini misiunile SAR în Marea Mediterană; propune, prin urmare, crearea unei noi linii bugetare, care să permită fondului respectiv să încurajeze salvarea de vieți și să demonstreze solidaritatea dintre statele membre în ceea ce privește realizarea operațiunilor SAR în conformitate cu dreptul internațional și cu drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la viață și principiul nereturnării;

57.  majorează nivelul creditelor de angajament de la rubrica 4 cu 710 251 000 EUR peste nivelul din PB, iar din această sumă să se vor aloca 500 251 000 EUR pentru programele emblematice;

Rubrica 5

58.  subliniază importanța conturării treptate a unei politici de securitate și de apărare comune a Uniunii; subliniază importanța intensificării cooperării europene în domeniul apărării, deoarece aceasta asigură nu numai o mai mare securitate pentru Europa și cetățenii săi, ci duce, totodată, la o reducere a costurilor; solicită majorarea finanțării pentru Fondul european de apărare, pentru a promova masiv o bază industrială inovatoare și competitivă în domeniul apărării, care va putea contribui la autonomia strategică a Uniunii, atât de necesară;

59.  solicită majorarea finanțării pentru mobilitatea militară, pentru a le permite statelor membre să întreprindă măsuri mai rapid și mai eficient; observă că trebuie prevăzute fonduri suficiente pentru a sprijini misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune, inclusiv prin măsuri precum finanțarea infrastructurii de transport cu dublă utilizare și simplificarea autorizărilor diplomatice și a normelor vamale;

60.  reamintește rolul important al agențiilor descentralizate care își desfășoară activitatea în domeniul securității și al aplicării legii, în special în ceea ce privește Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), pentru a asigura activitatea importantă a Uniunii în domeniul combaterii terorismului și a criminalității organizate și propune o creștere punctuală care să le permită să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător;

61.  majorează nivelul creditelor de la rubrica 5 cu 372 320 760 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), din care 312 829 132 EUR pentru programele emblematice;

Rubrica 6

62.  evidențiază faptul că, într-un context în care provocările externe și unele aspecte ale relațiilor internaționale devin tot mai importante și stringente pe scena politică internațională, trebuie asigurată finanțarea corespunzătoare a dimensiunii externe a bugetului UE, pentru ca aceasta să poată răspunde fără întârziere provocărilor actuale, celor emergente și celor viitoare; observă că cea mai mare parte a cheltuielilor aferente acțiunilor externe este concentrată în IVCDCI, asupra căruia negocierile legislative interinstituționale sunt în curs;

63.  regretă că noua nomenclatură propusă de Comisie pentru partea de acțiune externă este mult mai puțin detaliată decât precedenta, ceea ce reduce transparența, previzibilitatea, răspunderea și controlul și limitează capacitatea autorității bugetare de a face alegeri care reflectă prioritățile politice; insistă, prin urmare, că este necesară o structură bugetară mai diferențiată, cu linii dedicate pentru cei mai importanți beneficiari și pentru domeniile de politică și subregiunile principale, cu scopul de a spori claritatea și lizibilitatea bugetului; propune, prin urmare, o nomenclatură revizuită pentru IVCDCI, adaptată noilor instrumente, introducând în același timp un nivel mai ridicat de detaliere;

64.  solicită niveluri de finanțare majorate pentru toate programele geografice și tematice din cadrul IVCDCI, în conformitate cu poziția sa în primă lectură referitoare la acest subiect; își reiterează poziția potrivit căreia programele tematice din cadrul IVCDCI ar trebui consolidate, pentru a-i permite Uniunii să își mențină rolul important în aceste domenii prioritare; subliniază că poziția sa privind alocările destinate IVCDCI corespunde în totalitate sumelor incluse în poziția Parlamentului în primă lectură privind IVCDCI;

65.  propune să fie creată o linie bugetară specifică dedicată „sprijinirii procesului politic din Libia”, pentru a contribui la o soluție pașnică a conflictului din Libia;

66.  subliniază provocările persistente din vecinătatea estică și sudică a Uniunii, drept care bugetul dedicat acestor acțiuni se consolidează; subliniază, de asemenea, importanța dotării Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat cu un sprijin financiar sporit pentru a-și îndeplini mandatul, având în vedere nevoile tot mai mari ale refugiaților palestinieni și ca o investiție în asigurarea stabilității și a dezvoltării în regiune; reamintește importanța dezvoltării unor relații stabile și a unei cooperări strânse între Uniune și Africa și consideră că este necesar să se aloce resurse financiare suficiente pentru dezvoltarea acestui continent, ceea ce ar contribui, printre altele, la atenuarea cauzelor profunde ale migrației forțate;

67.  subliniază nevoia urgentă de a intensifica cooperarea pentru dezvoltare în domeniul sănătății, al programelor de învățare la distanță și incluzive de înaltă calitate și al adaptării la schimbările climatice și al atenuării acestora, precum și în ceea ce privește biodiversitatea, nutriția, agricultura sustenabilă și securitatea alimentară, întrucât criza COVID-19 agravează tendința de creștere a foametei la nivel mondial; subliniază că, în acest sens, sprijinul pentru crearea și consolidarea instituțiilor și pentru educația în vederea extinderii forței de muncă calificate sunt deosebit de importante; afirmă că pentru liniile bugetare vizând cetățenii, planeta, prosperitatea și parteneriatul este esențială o sumă mult mai mare decât cifra alocată în proiectul de buget liniei bugetare „Provocări globale”;

68.  subliniază că este necesar ca țărilor din Balcanii de Vest să li se acorde o finanțare semnificativă în vederea procesului de aderare, precum și a numeroaselor provocări cărora Uniunea și țările candidate trebuie să le facă față; consideră că este esențial ca noua nomenclatură pentru instrumentul IPA III să cuprindă linii bugetare separate pentru Balcanii de Vest și Turcia, având în vedere caracterul extrem de sensibil al finanțării acordate de Uniune Turciei;

69.  denunță încălcarea continuă de către Turcia a dreptului internațional și a dreptului Uniunii, precum și a principiilor și valorilor Uniunii; solicită ca finanțarea reformelor politice din Turcia să fie dedicată exclusiv promovării dialogului și acordării de sprijin societății civile, actorilor nestatali și contactelor interpersonale, atât timp cât țara nu înregistrează progrese în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului; condamnă ferm actele repetate ale Turciei de provocare și încălcare a suveranității Greciei și Ciprului;

70.  insistă, cu atât mai mult în contextul crizei COVID-19 și al deciziei regretabile a Consiliului European de a elimina pilonul extern al NGEU, asupra necesității de a majora resursele alocate capitolului privind ajutorul umanitar și a nevoii de a prevedea garanții împotriva excluderii utilizării interne sau externe a rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență; subliniază necesitatea de a asigura finanțarea continuă a inițiativei „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”, în eventualitatea unui impas în cadrul negocierilor în curs privind programul dedicat Corpului european de solidaritate;

71.  ca urmare a recentelor evenimente îngrijorătoare din Belarus, solicită sprijinul Uniunii prin intermediul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR/VP), precum și prin crearea unui nou reprezentant special pentru Belarus, pentru a sprijini procesul de tranziție pașnică a puterii, pe baza unui dialog condus de ONU sau, alternativ, de OSCE, întemeiat pe protecția drepturilor omului și pe voința poporului belarus;

72.  având în vedere amenințările din sfera securității cibernetice, precum și proliferarea știrilor false, subliniază necesitatea ca bugetul Uniunii să abordeze și să răspundă mai eficient la aceste amenințări la nivel orizontal, atât în mod centralizat, cât și în cadrul delegațiilor Uniunii din întreaga lume; consideră, prin urmare, că este necesar să se consolideze liniile consacrate comunicării strategice pentru acțiunea externă;

73.  majorează nivelul creditelor de la rubrica 5 cu 698 781 256 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), din care 583 041 792 EUR pentru programele emblematice;

Rubrica 7

74.  decide să nu reinstituie, în această etapă, sumele reduse de Consiliu de la rubrica 7;

75.  regretă profund faptul că Comisia încă nu a răspuns la apelul Parlamentului de a avea acces deplin la contractele și la informațiile referitoare la contractul pentru vaccinurile împotriva COVID-19 acoperite de bugetul rectificativ nr. 8/2020; solicită Comisiei să acorde autorității bugetare accesul la contractul privind vaccinurile împotriva COVID-19 până la finalul anului 2020;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

76.  reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale Uniunii; după efectuarea unei analize atente a tuturor propunerilor prezentate, adoptă un pachet echilibrat de PP și AP care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului; invită Comisia să pună rapid în aplicare PP și AP, în strânsă cooperare cu deputații, și să raporteze cu privire la performanțele și rezultatele obținute pe teren;

Plățile

77.  subliniază necesitatea de a asigura un nivel suficient de credite de plată în cadrul bugetului pe 2021, care va ține seama de volumul angajamentelor restante la sfârșitul exercițiului 2020, pentru a evita acumularea de creanțe neplătite din CFM 2014-2020 și a finanța concentrarea la începutul perioadei a cheltuielilor legate de criza COVID-19; constată că, din cauza întârzierilor în executarea perioadei de programare 2014-2020, majoritatea plăților relevante vor fi efectuate în 2021 și 2022; evidențiază precizia sporită a previziunilor statelor membre, care trebuie să fie luate în considerare pe deplin în bugetul pe 2021; subliniază, prin urmare, că este necesar un plan de plăți credibil pentru întregul CFM 2021-2027, care să prevadă plăți suficiente în primii ani, cu posibilitatea de reportare a plăților neutilizate în următorii ani, cu ajutorul unor instrumente speciale plasate peste plafoanele de plăți ale CFM;

78.  reamintește că, în cursul anului 2020, au fost adoptate mai multe măsuri legislative cu scopul de a facilita absorbția, a reduce birocrația și a accelera mobilizarea efectivă a fondurilor în cadrul mai multor programe, pentru a asigura circulația capitalului și furnizarea de lichidități în contextul unei recesiuni economice severe; consideră că această abordare va fi compromisă în mod grav și nejustificat dacă nu va fi susținută de un nivel suficient de credite de plată în 2021; solicită, prin urmare, să se pună la dispoziție mijloacele adecvate în contextul adoptării bugetului pentru 2021; se angajează să ia toate măsurile necesare pentru ajustarea creditelor de plată în curs de execuție pe parcursul anului 2021;

79.  reiterează poziția Parlamentului din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre(12); subliniază că este important să existe un mecanism care să protejeze bugetul Uniunii în cazul în care există o amenințare sistemică la adresa valorilor consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și atunci când sunt în joc interesele financiare ale Uniunii; subliniază că Parlamentul nu va accepta un acord cu privire la un mecanism care nu protejează bugetul Uniunii în raport cu deficiențele generale în ceea ce privește statul de drept;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

80.  își exprimă surpriza și profunda îngrijorare cu privire la reducerile propuse de Comisie la bugetul Parlamentului, care încalcă încă o dată tradiția bunei cooperări dintre cele două instituții; reinstituie creditele prevăzute în estimări, stabilite pe baza unei analize atente și responsabile a nevoilor Parlamentului pentru 2021 și adoptate în plen în rezoluția sa din 14 mai 2020 sus-menționată cu o majoritate covârșitoare; adaptează aceste credite pentru a ține seama de înființarea a cinci noi comisii parlamentare, atunci când reinstituie creditele; subliniază că ar putea fi nevoie ca, în cursul anului 2021, bugetul pe 2021 să fie ajustat pentru a ține seama de evoluția crizei COVID-19;

81.  ia act de negocierile în curs privind noul cadru financiar multianual 2021-2027 și de incertitudinea în ceea ce privește nivelul de finanțare al noii rubrici 7 - Administrația publică europeană; subliniază că Parlamentul a îndeplinit obiectivul de reducere cu 5 % a personalului și a realizat, de fapt, o reducere totală de 6 %; subliniază faptul că, de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a trebuit să își asume un număr mai mare de sarcini; remarcă faptul că, în ultimul mandat legislativ, au fost valorificate o serie de sinergii și s-au redefinit prioritățile; subliniază că funcționarea Parlamentului depinde de îndeplinirea sarcinilor sale politice, legislative și administrative, care necesită efective adecvate; este profund îngrijorat de deficitul grav și structural de resurse umane din cadrul secretariatelor multor comisii, în contradicție cu creșterea importantă a volumului de muncă al acestora și invită Biroul și Secretarul General să ofere urgent soluții pentru a dota secretariatele comisiilor cu personal corespunzător;

82.  reiterează prioritățile Parlamentului pentru următorul exercițiu financiar, și anume direcționarea resurselor din bugetul Parlamentului către îndeplinirea funcțiilor sale esențiale legate de legiferare, activitatea sa în calitate de componentă a autorității bugetare, reprezentarea cetățenilor și controlul activității altor instituții, precum și către furnizarea resurselor necesare pentru proiectele prioritare legate de cooperarea cu cetățenii, Parlamentul ecologic, promovând economisirea resurselor, Parlamentul accesibil, luând pe deplin în considerare aspectele legate de gen, securitatea clădirilor, securitatea cibernetică, dezvoltarea sistemelor informatice și proiectele imobiliare multianuale;

83.  în conformitate cu estimările adoptate de Parlament:

Alte secțiuni (secțiunile IV-X)

84.  observă că, în general, PB reflectă estimările diverselor instituții care se încadrează la celelalte secțiuni ale bugetului, reprezentând astfel exact, cu unele excepții, cerințele financiare ale acestora; consideră că reducerile orizontale și sistematice propuse de Consiliu vor avea, prin urmare, efecte nefaste asupra funcționării instituțiilor în cauză și, deci, asupra contribuției lor vitale la funcționarea Uniunii; în acest context, propune reinstituirea nivelurilor din PB în aproape toate cazurile, inclusiv în ceea ce privește organigramele Curții de Justiție, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor (CoR), Ombudsmanului și SEAE; în conformitate cu acordul informal, nu modifică lectura Consiliului în ceea ce privește Consiliul și Consiliul European;

85.  consideră că, într-un număr limitat de cazuri și ținând seama de estimările instituțiilor, este necesar să se majoreze liniile bugetare peste nivelul din PB; propune, așadar, următoarele:

o
o   o

86.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105. (2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0166. (7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0123. (8) Texte adoptate, P9_TA(2020)0220. (9) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). (10) Texte adoptate, P9_TA(2020)0206. (11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449. (12) Texte adoptate, P9_TA(2019)0349. (13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0417. (14) Texte adoptate, P8_TA(2018)0331. (15) Texte adoptate, P8_TA(2019)0010.