Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 8 aprilie 2020 privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19 (JOIN(2020)0011),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului din 22 aprilie 2020 privind acordarea de asistență macrofinanciară partenerilor vizați de politica de extindere și de politica de vecinătate în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 (COM(2020)0163),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică, Contribuția Comisiei în perspectiva reuniunii liderilor UE și ai Balcanilor de Vest din 6 mai 2020” (COM(2020)0315),

–  având în vedere declarația din 5 mai 2020 a Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, în numele Uniunii Europene, referitoare la drepturile omului în timpul pandemiei de coronavirus,

–  având în vedere Rezoluția 2532(2020) a Consiliului de Securitate al ONU privind încetarea ostilităților în contextul pandemiei de coronavirus (COVID-19) și exprimarea sprijinului pentru António Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU),

–  având în vedere solicitarea Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, de a reevalua impactul regimurilor de sancțiuni economice extinse în contextul pandemiei de COVID-19,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 iunie 2020, intitulată „Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte” (JOIN(2020)0008),

–  având în vedere actualizarea raportului special al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) intitulat Short assessment of narratives and disinformation around the Covid-19 pandemic (Succintă evaluare a discursurilor și a dezinformării în contextul pandemiei de COVID-19) din 1 aprilie 2020 și 20 mai 2020,

–  având în vedere discursul Președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen din 16 septembrie 2020 privind starea Uniunii,

–  având în vedere orientările Comisiei din 25 martie 2020 privind protejarea activelor și a tehnologiei europene cruciale în contextul crizei actuale,

–  având în vedere nota consultativă a Comisiei din 16 iunie 2020 intitulată „O politică comercială reînnoită pentru o Europă mai puternică”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 8 iunie 2020 privind Răspunsul pe plan mondial al Echipei Europa la pandemia de COVID-19,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 17-21 iulie 2020 privind planul de redresare și cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027,

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din 28 iunie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 13 iulie 2020 privind prioritățile UE prezentate cu ocazia celei de-a 75-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite, desfășurate sub tema „Promovarea multilateralismului și a unei Organizații puternice și eficiente a Națiunilor Unite care produce rezultate pentru toți”,

–  având în vedere declarația din 30 martie 2020 a copreședinților Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EUAL) privind pandemia de COVID-19,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(1),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, așa cum a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015, precum și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 conținând recomandări adresate Comisiei privind vizele umanitare(2),

–  având în vedere Liniile directoare ale UE din 8 decembrie 2008 privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa lor,

–  având în vedere Codul de bună conduită electorală al Comisiei de la Veneția,

–  având în vedere rapoartele anuale ale Consiliului către Parlamentul European privind politica externă și de securitate comună,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0204/2020),

A.  întrucât virusul SARS-CoV-2 a provocat o pandemie la nivel mondial care afectează milioane de vieți, generând o criză globală de sănătate, economică, socială și umanitară fără precedent, creând tensiuni sistemice de guvernanță globală, cu consecințe profunde și pe termen lung pentru relațiile internaționale, care afectează aspecte esențiale ale politicii externe și ale securității și apărării UE, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene; întrucât UE a fost ținta unor acțiuni de dezinformare, a unor atacuri cibernetice și a altor tipuri de interferențe rău-intenționate din partea unor terți, care vizează destabilizarea instituțiilor UE și a statelor membre;

B.  întrucât pandemia afectează în mod disproporționat cele mai vulnerabile țări și întrucât unele țări nu au reacționat și nu au luat măsuri de securitate adecvate și rapide pentru a reduce răspândirea bolii; întrucât guvernul chinez a minimizat importanța epidemiei de COVID-19 la izbucnirea acesteia; întrucât discursurile care se referă mai degrabă la caracteristicile geografice și nu la terminologia medicală atunci când menționează boala COVID-19 sunt stigmatizate; întrucât virusul a ucis aproximativ un milion de persoane la nivel mondial și a demonstrat că numai prin coordonare și solidaritate între țări poate fi ținut sub control și îi pot fi atenuate efectele;

C.  întrucât UE are responsabilitatea de a acționa ca actor mondial și de a-și adapta prioritățile și politicile, inclusiv politica externă, în concordanță cu schimbarea situației geopolitice din lume și cu lupta mondială împotriva COVID-19; întrucât UE trebuie să își asume rolul de lider într-o manieră previzibilă și respectându-și angajamentul față de libertățile fundamentale și statul de drept ca parte a eforturilor multilaterale și internaționale și în acord cu poziția sa în cadrul economiei mondiale; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a subliniat încă o dată necesitatea de a consolida multilateralismul și ordinea bazată pe norme pentru a face mai bine față provocărilor globale;

D.  întrucât pandemia și efectele sale economice și sociale pot contribui în continuare la revendicările politice care decurg din inegalitatea și marginalizarea percepute; întrucât declinul economic mondial a avut un impact deosebit de grav asupra celor mai vulnerabile economii; întrucât pandemia de COVID-19 a exacerbat problema persistentă a deficitelor de medicamente la nivel global, cu consecințe acute în țările în curs de dezvoltare;

E.  întrucât pandemia a agravat situația umanitară critică a persoanelor vulnerabile, în special în zonele de conflict, în taberele de refugiați și în statele fragile, precum și în rândul comunităților indigene; întrucât UE a reiterat apelul lansat de ONU la încetarea imediată a focului la nivel mondial și la relaxarea sancțiunilor în contextul pandemiei, astfel încât să se asigure că sunt livrate echipamentele și materialele esențiale necesare pentru combaterea coronavirusului; întrucât asistăm, în consecință, la un declin al libertăților și al democrației la nivel mondial, ceea ce pune și mai multe presiuni asupra unei ordini multilaterale aflate deja în criză;

F.  întrucât în întreaga lume femeile care au parteneri de viață violenți au fost nevoite să rămână acasă, unde au fost la cheremul agresorilor lor pentru perioade mai lungi de timp; întrucât, în timp ce liniile telefonice de asistență și adăposturile pentru victimele violenței domestice din întreaga lume raportează o creștere a apelurilor de ajutor, în anumite țări rapoartele privind actele de violență în familie și apelurile de urgență au crescut cu peste 25 % de la adoptarea măsurilor de distanțare socială,

1.  afirmă că pandemia mondială de COVID-19 este un factor de schimbare în mediul internațional, un multiplicator de risc și un catalizator al schimbării ordinii mondiale; subliniază importanța fundamentală a consolidării rezilienței interne a UE, a dezvoltării de noi parteneriate și a consolidării viziunii sale multilateraliste la scară mondială, cu un răspuns ferm și coordonat de politică externă;

2.  salută inițiativele Echipa Europa și răspunsul mondial la criza provocată de coronavirus, care ajută țările partenere să abordeze impactul coronavirusului asupra coordonării transfrontaliere; salută coordonarea UE cu G7, G20, ONU, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Programul Alimentar Mondial și alți parteneri internaționali, care contribuie la promovarea unui răspuns global coerent și incluziv la pandemie, la atenuarea impactului mai larg asupra societăților și a economiilor și la reducerea riscului de destabilizare;

3.  regretă lipsa unei poziții de lider la nivel mondial și a unui răspuns internațional coordonat în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19; condamnă nedezvăluirea unor informații critice; respinge urmărirea unor soluții izolaționiste; obiectează vehement față de intensificarea naționalismului autoritar, a campaniilor de dezinformare susținute de stat și a promovării unor discursuri false care provoacă neîncredere și subminează societățile democratice și cooperarea internațională și ridică semne de întrebare cu privire la rolul UE în lume; subliniază că cooperarea la nivel mondial, o abordare globală incluzivă și o coordonare globală sunt esențiale pentru a aborda în mod eficace criza sanitară mondială și alte amenințări de la nivel mondial;

4.  subliniază că, în pofida pandemiei de COVID-19, țările partenere ale UE nu ar trebui să se abată, pe parcursul procesului legislativ, de la calea reformelor, ar trebui să ia în serios lupta împotriva corupției și să se angajeze să respecte și să pună în aplicare drepturile fundamentale ale omului și ale minorităților în conformitate cu obligațiile și angajamentele lor internaționale;

5.  regretă că unele guverne și unii lideri politici de pe glob utilizează criza ca pe o oportunitate de a-și atribui puteri excesive și de a-și urmări propriile agende politice prin limitarea drepturilor omului, subminarea standardelor democratice, slăbirea statului de drept, diminuarea rolului parlamentelor, limitarea libertății mass-mediei, incitarea la campanii de ură împotriva grupurilor minoritare, lansarea unor campanii de dezinformare care amenință reformele și valorile proeuropene, și prejudicierea cooperării internaționale; insistă că orice stare de urgență trebuie să conțină o clauză de reziliere; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că demonstrațiile de protest împotriva restricțiilor legate de coronavirus care au loc în diferite orașe din întreaga lume sunt adesea infiltrate și manipulate de către grupuri extremiste, manifestanții susținând că virusul este o farsă;

6.  deplânge faptul că consecințele pandemiei de COVID-19 au exacerbat inegalitățile socioeconomice la nivel mondial și au afectat în mod disproporționat persoanele cele mai sărace și persoanele din categoriile cele mai dezavantajate, marginalizate și neprotejate, inclusiv migranții; condamnă toate formele de excludere și discriminare ale persoanelor infectate cu COVID-19 și invită țările terțe și statele membre ale UE să atenueze efectele sociale ale pandemiei;

7.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să reexamineze Strategia globală din 2016, dat fiind impactul global al crizei, reflectând aceste schimbări geopolitice, pentru a asigura o acțiune mai strategică a UE și faptul că UE joacă rolul care îi revine în apărarea, promovarea și dezvoltarea ordinii mondiale multilaterale create după cel de-al Doilea Război Mondial, și să includă sprijinul democrației și protecția drepturilor omului ca prioritate a Echipei Europa, implicând Parlamentul European în această sarcină prin instrumentele și mecanismele sale existente de sprijinire a democrației și a statului de drept;

Un echilibru geopolitic schimbat după COVID-19

8.  constată cu preocupare că concurența geopolitică și tensiunile s-au intensificat ca urmare a pandemiei de COVID-19 și recunoaște că Uniunea Europeană nu și-a definit încă poziția în acest nou mediu geopolitici; este de acord cu faptul că lumea post COVID-19 va fi fundamental diferită și va avea consecințe importante asupra politicii externe a UE și consideră că pandemia de COVID-19 a confirmat necesitatea unei politici externe și de securitate a UE mai puternice și mai eficiente;

9.  insistă că parteneriatul transatlantic ar trebui să fie revigorat pentru a lupta mai eficace împotriva pandemiei și a altor provocări internaționale majore, cum ar fi schimbările climatice; recunoaște necesitatea de a găsi o nouă metodă de cooperare între UE și SUA, bazată pe respect reciproc și pe o agendă comună de promovare a multilateralismului, a justiției internaționale, a statului de drept și a drepturilor omului împotriva ambițiilor naționaliste, autoritare și hegemonice;

10.  consideră că, în acest context în schimbare, UE trebuie să își intensifice prezența și să conducă prin puterea exemplului, promovând soluții multilaterale, colaborând cu organizațiile internaționale, în special ONU și agențiile sale, OMS, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și organizațiile regionale internaționale, cum ar fi NATO, urmărind o cooperare mai strânsă cu țările care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv din emisfera sudică, promovând colaborarea între regimurile democratice și consolidând valorile democratice; reamintește că pandemia a scos în evidență necesitatea de a colabora pentru a găsi soluții comune la problemele care privesc întreaga omenire;

Statele Unite

11.  este preocupat de lipsa de cooperare din partea guvernului Statelor Unite ale Americii, de reticența acestuia în a-și asuma un rol de lider în combaterea COVID-19 și de neparticiparea sa la inițiative comune privind vaccinurile; consideră că faptele alternative și informațiile false care neagă gravitatea pandemiei au indus considerabil în eroare în lupta comună împotriva virusului; solicită atât UE, cât și SUA să consolideze cooperarea și solidaritatea pe baza unei abordări orientate către știință în lupta comună împotriva pandemiei de COVID-19, inclusiv schimbul de informații în timp util, cercetarea și dezvoltarea vaccinului și a echipamentelor medicale strategice, precum și pentru să abordeze împreună alte provocări globale;

12.  încurajează autoritățile să integreze bunele practici prevăzute în Codul de bună conduită electorală al Comisiei de la Veneția, care conține, de asemenea, orientări pentru organizarea alegerilor în perioada de pandemie;

13.  reamintește că cooperarea transatlantică rămâne un pilon esențial al politicii externe a UE și că este de o importanță capitală pentru interesele de securitate și comerciale reciproce ale UE și ale SUA; își exprimă sprijinul continuu pentru alianța transatlantică și cooperarea transatlantică strategică mai strânsă; regretă măsurile unilaterale luate în timpul crizelor în contextul COVID-19, cum ar fi restricțiile de călătorie din spațiul Schengen al UE către SUA fără consultarea prealabilă a UE;

14.  regretă declinul implicării SUA la nivel mondial și decizia guvernului SUA de a retrage finanțarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și de a se retrage din Tratatul „Cer Deschis”, precum și tendința generală a administrației actuale a SUA de a face notă discordantă în cadrul mai multor organizații multilaterale care au fost create pentru a institui o ordine mondială liberală bazată pe norme sau de a le submina (cum s-a întâmplat în cazul Curții Penale Internaționale);

15.  subliniază necesitatea de a consolida și a îmbunătăți cooperarea între UE și SUA, bazată pe respect reciproc și pe o agendă comună de apărare a multilateralismului, a dreptului internațional, a valorilor democratice comune, a statului de drept și a drepturilor omului; constată că, într-o lume marcată de concurență între marile puteri, Uniunea Europeană și Statele Unite împărtășesc valori comune legate de structurile internaționale existente și rămân parteneri indispensabili în actualul mediu internațional volatil;

China

16.  ia act de consolidarea diplomației publice asertive a Republicii Populare Chineze la nivel mondial în urma epidemiei de COVID-19, aceasta încercând să umple vidul politic lăsat în sistemul multilateral de o SUA mai izolaționistă și să se poziționeze ca un actor mondial dominant cu un model de guvernanță alternativ; își exprimă preocuparea în legătură cu eforturile depuse de RPC pentru a realiza o proiecție a puterii mai pronunțată în regiune, ceea ce a dus la dispute legate de frontieră cu mulți dintre vecinii săi și la promovarea de către aceasta a intereselor strategice naționale prin intermediul organizațiilor multilaterale; este preocupat de posibila schimbare a echilibrului puterilor în politica mondială legată de schimbarea conducerii Chinei; obiectează față de faptul că guvernul chinez a folosit impulsul dat de izbucnirea pandemiei pentru a impune legislația privind securitatea națională și pentru reprimarea mișcării prodemocratice din Hong Kong, pentru a intensifica amenințările împotriva Taiwanului și pentru a-și intensifica activitățile în Tibet și în Marea Chinei de Sud, precum și persecutarea brutală a uigurilor în Xinyang, și condamnă atacurile și presiunile repetate ale reprezentanților chinezi la adresa guvernelor statelor membre și a politicienilor aleși în mod democratic din UE, cum ar fi președintele Senatului Republicii Cehe și ministrul culturii din Suedia;

17.  constată că, după izbucnirea pandemiei de COVID-19, China a oferit contribuții de urgență pentru combaterea virusului și regretă faptul că unele dintre acestea au fost defecte sau de calitate inferioară; recunoaște însă eforturile motivate de interese geopolitice și geoeconomice, susținute de o „diplomație a virusului și a lupilor războinici”, care a inclus campanii de dezinformare și propagandă agresivă; condamnă încercările Chinei de a utiliza această „diplomație a virusului” împotriva UE, cu ambiția de a-și forma imaginea globală de putere binevoitoare; regretă izolarea Taiwanului de către China în cadrul OMS; invită statele membre să susțină aderarea Taiwanului la OMS/AMS și la alte organizații internaționale în calitate de observator, având în vedere că această țară a tratat eficace virusul pe plan intern, fără însă a putea contribui cu expertiza sa la răspunsul internațional la actuala criză sanitară; salută ajutorul acordat de autoritățile taiwaneze;

18.  își exprimă preocuparea cu privire la o serie de erori și la lipsa de transparență în ceea ce privește reacția inițială a Chinei la pandemia de COVID-19, care implică ascunderea amplorii problemei, încercările de manipulare și de nedivulgare a informațiilor, slaba comunicare cu OMS, cenzura, suprimarea, amenințarea, persecuția și dispariția forțată a avertizorilor de integritate, a activiștilor pentru drepturile omului și a cetățenilor jurnaliști, precum și crearea unor îndoieli cu privire la numărul oficial de victime cauzate de COVID-19, toate acestea având un impact negativ asupra capacității UE de a anticipa, de a se pregăti și de a face față crizei COVID-19, precum și un cost în vieți umane; prin urmare, îndeamnă guvernul chinez să coopereze pe deplin cu o anchetă internațională independentă privind originea COVID-19 și invită statele membre să dezvolte o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește o Chină în ascensiune și să protejeze autonomia strategică a UE;

19.  solicită un răspuns european la intensificarea expansiunii Chinei către statele membre cele mai expuse și către vecinii UE; subliniază că preocuparea actuală de a ține sub control impactul economic al pandemiei va reprezenta o oportunitate pentru investițiile strategice chineze în sectoare-cheie precum telecomunicațiile, transporturile și tehnologia;

20.  este preocupat de posibila „capcană a datoriilor” care ar putea afecta țările africane ca urmare a COVID-19, precum și de creșterea dependențelor politice și economice ale țărilor terțe față de China, întrucât recesiunea economică va îngreuna rambursarea împrumuturilor chineze contractate de acestea în cadrul inițiativei „O centură, un drum”; îndeamnă UE și statele sale membre să promoveze căutarea unor soluții viabile privind reducerea datoriilor pentru țările terțe în cadrul forurilor internaționale; invită UE și statele sale membre să se asigure că derogările umanitare de la aplicarea sancțiunilor au un efect imediat și practic în sensul unei livrări rapide a echipamentelor medicale, a proviziilor și a altor forme de asistență către țările afectate;

21.  invită VP/ÎR să recunoască aceste preocupări, să reexamineze relațiile UE-China și să creeze simultan o atmosferă de dialog, implicare și cooperare autentică și de concurență bazată pe o strategie nouă, coerentă și mai asertivă, adaptată la peisajul geopolitic și geoeconomic schimbat, precum și la strategia pe termen lung față de China, în cadrul căreia UE și statele membre cooperează, atunci când este posibil, concurează atunci când este necesar și se confruntă, dacă este necesar, pentru a apăra valorile și interesele europene; consideră că, în cadrul acestei noi strategii, UE ar trebui să urmărească o colaborare mai strânsă cu țările din regiune și cu alte democrații care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv India, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud, și să lucreze la o viziune europeană asupra regiunii indo-pacifice, în vederea căreia strategia UE privind conectivitatea ar trebui utilizată la maximum;

India

22.  constată cu preocupare că, în paralel cu înrăutățirea pandemiei de COVID-19 în India, unde s-au înregistrat peste 90 000 de decese până în prezent, continuă represiunea politică împotriva apărătorilor drepturilor omului și libertăților individuale în contextul tensiunilor generate de comunitarism și consideră că este esențial ca acest subiect să fie pus pe ordinea de zi a următorului dialog la nivel înalt UE-India;

23.  subliniază importanța parteneriatului strategic UE-India și necesitatea de a-l valorifica, precum și de a colabora pentru a garanta stabilitatea și securitatea, în special în Oceanul Indian și Pacific;

Rusia

24.  își exprimă profunda preocupare cu privire la încercările sistematice ale Federației Ruse de a submina unitatea UE și răspunsul său la criză, de a crea neîncredere între UE și țările din Balcanii de Vest și cele din cadrul Parteneriatului estic prin intensificarea campaniilor de dezinformare de la începutul pandemiei de COVID-19 și prin atacurile cibernetice împotriva organizațiilor de cercetare, precum și prin politizarea asistenței umanitare; felicită SEAE și departamentul East StratCom pentru eforturile lor vizând identificarea și contracararea campaniilor de dezinformare desfășurate de mass-media din Rusia în mai multe state membre și solicită Comisiei să își intensifice eforturile și finanțarea dedicate combaterii știrilor false ruse rusești;

25.  recunoaște dimensiunea geopolitică și geoeconomică evidentă a ofertei făcute de Rusia, susținută de „diplomația virusului” și de o bătălie a discursurilor; constată cu preocupare că Rusia face anumite demersuri ambițioase pe scena internațională, cu scopul de a-și promova propria agendă geopolitică; solicită UE să nu ignore acest lucru și să păstreze pe ordinea de zi conflictele în care Rusia are un interes, cum ar fi cele cu Belarus, Ucraina, Georgia, Crimeea, Siria și Libia;

26.  își exprimă profunda preocupare cu privire la încercările Rusiei de a se folosi de pandemie pentru a diminua și mai mult spațiul drepturilor omului în țară, pentru a sprijini regimurile autoritare și pentru a-și continua politica externă agresivă; subliniază că nu trebuie să permitem unor țări precum Rusia să se folosească de criză pentru a distrage atenția de la propriile lor probleme lor interne majore; este preocupat de referendumul constituțional, în cadrul căruia președintele Rusiei s-a folosit de actuala criză pentru a adopta amendamente constituționale cruciale care îi prelungesc și îi consolidează guvernarea autoritară în Rusia;

27.  condamnă tentativa de asasinat asupra lui Aleksei Navalnâi și solicită inițierea, fără întârziere, a unei anchete independente și transparente privind otrăvirea domnului Navalnâi;

28.  solicită Rusiei să contribuie semnificativ la un răspuns global la criză, cu bună-credință și în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme; își exprimă preocuparea cu privire la eficacitatea și siguranța noului vaccin rusesc aflat, în prezent, în uz; reamintește că produsele medicale livrate au fost, în unele cazuri, de calitate foarte scăzută și, prin urmare, ineficace;

O politică externă mai fermă a UE pentru apărarea intereselor Europei, a valorilor sale și a ordinii mondiale multilaterale

29.  recunoaște riscurile politice, socioeconomice și politice globale care ar putea fi cauzate de consecințele pandemiei de COVID-19 și își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unele puteri globale precum China și Rusia sunt dispuse să se folosească cu abilitate de criză pentru a destructura ordinea mondială bazată pe norme susținută de organizațiile multilaterale;

30.  subliniază că ordinea mondială multilaterală bazată pe norme este vitală pentru pacea mondială, pentru statul de drept și pentru democrație; consideră că o UE geopolitică, împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, trebuie să joace un rol mai important în apărarea și reconstrucția acesteia; este de părere că UE trebuie să caute modalități de dezamorsare a tensiunilor dintre puteri, în special atunci când aceste tensiuni împiedică acțiunile multilaterale; remarcă faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat atât necesitatea de a consolida cooperarea multilaterală, în special în ceea ce privește guvernanța în domeniul sănătății la nivel mondial, cât și necesitatea de a reforma instituțiile internaționale; solicită statelor membre ale UE și ÎR/VP să elaboreze o „foaie de parcurs a UE privind multilateralismul” pentru a promova și a iniția reforme structurale ale organizațiilor multilaterale;

31.  solicită să se exploreze posibilitatea de a crea un nou for pentru cooperarea multilaterală între aliații occidentali, respectiv UE, SUA, Japonia, Canada, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, după modelul Comitetului de coordonare pentru controlul multilateral al exporturilor strategice; subliniază că mandatul acestui nou comitet ar trebui să cuprindă monitorizarea și controlul exporturilor de tehnologii, al fluxurilor comerciale și al investițiilor sensibile către țările care suscită preocupări;

32.  ia act de faptul că ambițiile geopolitice ale UE trebuie să se bazeze pe alocări bugetare adecvate prin intermediul viitorului cadru financiar multilateral (CFM) și regretă că Consiliul European a propus reduceri ale liniilor bugetare pentru instrumentele de politică externă; solicită consolidarea bugetului UE pentru acțiuni externe în CFM 2021-2027 și asigurarea unor bugete suficiente pentru a garanta că UE dispune de resursele necesare pentru a aborda provocările din vecinătatea sa și consecințele geopolitice ale crizei COVID-19 și că își poate îndeplini obiectivul ambițios de a deveni un actor geopolitic responsabil;

33.  subliniază că doar o UE puternică și mai unită, care deține autonomie strategică deschisă și dispune de capacități militare suficiente și credibile, precum și de instrumente și mecanisme pentru a sprijini partenerii, va fi în măsură să joace un rol important în noul mediu geopolitic și să desfășoare o politică externă puternică și consideră că statele membre ar trebui să acorde VP/ÎR un mandat mai puternic și bine definit în numele UE, de exemplu prin instituirea unui mandat european în cadrul organelor multilaterale; salută concluzia președintelui Charles Michel potrivit căreia „este extrem de important să se asigure creșterea autonomiei strategice a Uniunii”;

34.  consideră că renunțarea la regula unanimității în ceea ce privește anumite domenii ale politicii externe ar ajuta UE să desfășoare o politică externă mai eficace, mai proactivă și mai capabilă să reacționeze rapid la urgențe; invită Consiliul sau Consiliul European să dea curs apelului Comisiei și al Parlamentului de a trece la votul cu majoritate calificată, cel puțin în ceea ce privește apărarea drepturilor omului sau aplicarea sancțiunilor, prin activarea clauzei pasarelă; subliniază că influența UE este maximă atunci când statele membre acționează împreună, la unison;

35.  subliniază rolul important al forțelor armate în timpul pandemiei de COVID-19; salută asistența militară în sprijinul operațiunilor civile, îndeosebi la instalarea spitalelor de campanie, transportul pacienților și livrarea și distribuirea echipamentelor și este de părere că o operațiune în comun și o coordonare mai aprofundată între forțele armate ale statelor membre în limitele cadrelor existente – cum ar fi proiectul cooperarea structurată permanentă PESCO și Comandamentul medical european – sau ale unor cadre noi – cum ar fi trenuri sanitare militare – ar putea duce la creșterea eficienței și ar putea contribui la pregătirea UE pentru combaterea pandemiilor; recunoaște că este necesar ca personalul militar să fie suficient de bine instruit, pregătit și echipat pentru a face față unor astfel de sarcini esențiale în sprijinul concetățenilor;

36.  recunoaște că este necesară reexaminarea strategiilor de securitate și apărare ale UE pentru a dezvolta autonomia strategică, inclusiv în sectorul sănătății, pentru a se pregăti mai bine și pentru a rezista mai bine în fața noilor amenințări și tehnologii hibride care au făcut natura războiului mai puțin convențională și au pus sub semnul întrebării rolul tradițional al armatei, precum și pentru un viitor în care Rusia și China se impun din ce în ce mai mult; subliniază că este necesar ca mobilitatea militară să beneficieze de o finanțare sporită, pentru a ajuta statele membre să acționeze mai rapid și mai eficace în contextul unui eventual conflict viitor; subliniază că viitoarea busolă strategică pentru securitate și apărare ar trebui să reflecte aceste evoluții, să țină seama de implicațiile geopolitice mai largi ale COVID-19 și să abordeze întregul spectru de amenințări, cum ar fi o nouă pandemie, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și ingerințele străine, inclusiv dezinformarea sau atacurile cibernetice; consideră că, având în vedere noul echilibru politic și o potențială înrăutățire a mediului internațional de securitate în urma COVID-19, bugetele de apărare ale UE în general și bugetul de mobilitate militară în special nu trebuie reduse;

37.  susține nevoia de a continua și a consolida cooperarea și, acolo unde este necesar, coordonarea dintre UE și NATO, inclusiv prin Centrul euroatlantic de coordonare a reacțiilor în situații de dezastru (EADRCC) sau Centrul NATO de excelență pentru medicina militară, precum și de a combate dezinformarea și atacurile cibernetice în contextul COVID-19; solicită o cooperare strânsă cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și sprijin din partea acesteia la planificarea și dezvoltarea capabilităților militare;

38.  solicită adoptarea unei noi abordări instituționale a comunicării strategice pentru a aborda provocările și riscurile cu care se confruntă democrațiile liberale occidentale, precum și extinderea și modernizarea strategiilor de comunicare ale UE, astfel încât valorile și acțiunile UE să fie suficient de vizibile atât în interiorul, cât și în afara UE, în special în regiunile învecinate; îndeamnă SEAE să își consolideze în continuare capacitățile de combatere a ingerințelor străine rău intenționate și a dezinformării, a războiului hibrid, a propagandei și a spionajului, inclusiv crearea unor grupuri operative speciale StratCom axate pe activitățile originare din (a) China și (b) din Orientul Mijlociu, inclusiv din Iran, și să impună sancțiuni asupra țărilor și actorilor nestatali care răspândesc în mod deliberat dezinformarea pentru a diviza și a prejudicia UE și statele sale membre; își reafirmă angajamentul de a elabora cadre legislative și nelegislative coordonate și de a îmbunătăți eforturile de coordonare și schimbul de informații între statele membre la nivelul UE pentru a contracara dezinformarea;

39.  salută activitatea EUvsDisinfo și rolul jucat de societatea civilă, organizațiile locale, jurnaliștii independenți și organizațiile mass-media în lupta împotriva dezinformării; subliniază importanța unei poziții principiale a UE cu privire la combaterea dezinformării legate de răspândirea COVID-19 și a atacurilor cibernetice împotriva infrastructurii critice; invită platformele de comunicare socială să acționeze în mod proactiv și să adopte măsuri de prevenire a răspândirii dezinformării și a discursului de incitare la ură în ceea ce privește virusul SARS-CoV-2, precum și necesitatea ca acestea să investească în combaterea criminalității cibernetice și să sensibilizeze opinia publică cu privire la această amenințare crescândă;

40.  subliniază că faptul că dispune de cea mai mare piață mondială de consum, de aproape 500 de milioane de persoane, îi conferă UE influență pe scena mondială și consideră că o Comisie geopolitică ar trebui să utilizeze această influență, inclusiv prin intermediul politicii sale comerciale, atunci când alte țări nu sunt dispuse să respecte drepturile omului, statul de drept sau tratatele internaționale;

41.  observă că pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea de a reduce dependența UE de țări terțe în anumite sectoare strategice și existențiale, cum ar fi sectorul sănătății, și sprijină ferm diversificarea și relocarea celor mai importante lanțuri de aprovizionare ale sale; subliniază că criza COVID-19 a evidențiat vulnerabilitățile interconectării și ale interdependenței și a condus la creșterea protecționismului; subliniază, prin urmare, că este important să se găsească un echilibru adecvat între îmbunătățirea rezilienței lanțurilor noastre valorice în vederea atingerii autonomiei strategice, consolidarea competitivității globale a UE și menținerea unor relații comerciale cât mai deschise cu putință;

42.  reamintește solicitarea sa privind instituirea de urgență, înainte de sfârșitul anului 2020, a unui regim puternic de sancțiuni la nivel mondial pentru a combate încălcările grave ale drepturilor omului, care ar fi echivalentul UE al așa-numitei Legi Magnițki; subliniază că aceasta ar trebui să includă actele de corupție la nivel înalt drept criteriu pentru sancțiuni; salută anunțul făcut președintei von der Leyen, potrivit căruia Comisia va prezenta în curând o propunere, și invită Consiliul European să adopte mecanismul UE de sancțiuni în materie de drepturi ale omului la nivel mondial, ca o decizie legată de interesele și obiectivele strategice ale Uniunii, în temeiul articolului 22 alineatul (1) din TUE;

43.  este profund preocupat de impactul negativ disproporționat al pandemiei de COVID-19 asupra migranților și refugiaților; îndeamnă guvernele ca, în politicile lor externe, să ofere răspunsuri bazate pe respectarea drepturilor omului și a demnității umane și soluții pentru abordarea vulnerabilității migranților și a refugiaților și a nevoii lor de protecție, în acord cu principiile solidarității și parteneriatului și permițând căi legale adecvate și accesibile pentru migrație; subliniază importanța garantării dreptului la azil la nivel mondial;

44.  invită UE să se implice într-o campanie globală de promovare a recomandărilor ONU privind reducerea efectivelor de deținuți prin punerea în aplicare a unor programe de eliberare timpurie, provizorie sau temporară a infractorilor cu risc scăzut; îndeamnă, în special, ca toate persoanele deținute pentru că și-au exprimat opinii critice sau divergente sau pentru activitățile lor în domeniul drepturilor omului să fie eliberate și susține reducerea utilizării detenției imigranților și a taberelor de refugiați închise;

45.  recunoaște rolul decisiv pe care l-au jucat femeile pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19 și impactul de gen al pandemiei; rămâne profund preocupat de efectele fără precedent ale crizei COVID-19 asupra progreselor realizate în materie de egalitate de gen la nivel mondial, în ceea ce privește repartizarea inegală a activităților de îngrijire atât casnice, cât și publice, femeile reprezentând aproximativ 70 % din forța de muncă din domeniul sănătății la nivel mondial, și solicită să se țină seama de nevoile femeilor și ale grupurilor marginalizate într-un răspuns global la pandemie, întrucât acestea continuă să fie rareori reprezentate la masa negocierilor la care se formulează răspunsurile la criză;

46.  este convins că un răspuns la pandemia de COVID-19 bazat pe drepturile omului constituie cea mai eficace, incluzivă și sustenabilă abordare pentru a gestiona criza actuală; reamintește că răspunsul țărilor terțe la criza COVID-19 nu trebuie să încalce drepturile omului sau dreptul internațional, trebuie să se limiteze la strictul necesar, să fie proporțional, să se supună unui control regulat și să fie bine delimitat în timp; invită delegațiile UE să monitorizeze îndeaproape situația drepturilor omului la nivel mondial, să identifice tendințele și să sprijine organizațiile internaționale, regionale și locale, cetățenii și societatea civilă în eforturile lor de a inversa impactul negativ al crizei COVID-19 asupra drepturilor omului la nivel mondial, și solicită Comisiei să asigure că consecințele crizei COVID-19 nu subminează aplicarea valorilor și angajamentelor asumate de UE în domeniul drepturilor omului, care au fost deja stabilite în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024;

47.  subliniază importanța strategică a poziției de lider și a sprijinului UE în vecinătatea sa, atât în regiunea de est, cât și în cea de sud și în regiunea arctică, prin sprijinirea vecinilor săi în lupta lor împotriva pandemiei de COVID-19; solicită un sprijin sporit pentru democrație, statul de drept, drepturile omului și reformele din vecinătate;

48.  subliniază că UE trebuie să acorde țărilor din Balcanii de Vest care nu fac încă parte din UE o șansă echitabilă de a adera la UE și că UE trebuie să își consolideze eforturile de investiții în regiune; subliniază că procesul de extindere a UE și atenția acordată de UE sprijinirii proceselor de reformă din Balcanii de Vest continuă în pofida pandemiei în curs; salută inițiativa Comisiei de a acorda asistență financiară țărilor din Balcanii de Vest pentru a le sprijini în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și includerea lor în programul UE de achiziții comune de echipamente medicale; solicită includerea tuturor țărilor din Balcanii de Vest în Fondul de solidaritate al UE și reiterează faptul că ajutorul acordat partenerilor noștri trebuie să fie însoțit de o campanie de comunicare solidă;

49.  subliniază că criza COVID-19 ar putea destabiliza țările din Africa, care au adesea o infrastructură de sănătate fragilă și datorii mari, acționând ca un „factor de multiplicare a conflictelor”; solicită consolidarea și coordonarea mai eficace a cooperării UE-Africa, extinderea investițiilor private, stimularea asistenței financiare și a planurilor de redresare și furnizarea unei alternative la investițiile chineze; solicită UE să continue dialogul consolidat în vederea organizării unui summit UE-Africa și să depună eforturi pentru a face din Africa un partener pe termen lung al UE fiabil și apropiat;

50.  subliniază că sancțiunile nu ar trebui să împiedice un răspuns cuprinzător la pandemia de COVID-19; subliniază, în cazul specific al Iranului, că domeniul de aplicare al instrumentului de susținere a schimburilor comerciale (INSTEX) trebuie extins și că acest mecanism ar trebui utilizat pentru a îmbunătăți răspunsul nostru umanitar;

51.  subliniază că partenerii UE din regiunile Sahel-Sahara și Cornul Africii se confruntă cu consecințele fără precedent ale pandemiei de COVID-19, pe lângă lupta lor continuă împotriva grupurilor teroriste armate, inclusiv a jihadiștilor;

52.  consideră că relațiile dintre UE și America Latină și Caraibe sunt de interes strategic și de o importanță crucială; subliniază că America Latină a fost una dintre regiunile cele mai afectate de pandemia de COVID-19; invită Comisia să se implice în continuare în relațiile cu țările din America Latină, să stabilească o cooperare consolidată pentru a aborda criza COVID-19, să contribuie la planurile de redresare și să sprijine aceste țări din punct de vedere politic, pentru a preveni dependența lor excesivă de ajutorul furnizat de alți actori geopolitici; invită Uniunea Europeană și statele sale membre să transpună în practică Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă ca foaie de parcurs pentru redresare;

53.  observă că actuala pandemie de COVID-19 a avut un impact negativ asupra misiunilor actuale din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în special asupra misiunilor de instruire ale UE în locuri precum Mali, Somalia sau Republica Centrafricană; reamintește că o prezență europeană și un angajament credibil sunt esențiale în atenuarea consecințelor umanitare și socioeconomice ale pandemiei de COVID-19; solicită consolidarea misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) însărcinate cu prevenirea conflictelor sau atenuarea acestora, în special a celor din imediata vecinătate a UE, pentru a contribui la stabilizarea unor medii deja fragile și pentru a preveni reizbucnirea conflictelor și a violenței ca urmare a tensiunilor suplimentare cauzate de COVID-19; invită statele membre să pună la dispoziție mai multe cadre civile și militare pentru astfel de misiuni și operații și solicită, în acest sens, adoptarea rapidă a Instrumentului european pentru pace; îndeamnă SEAE să lucreze la reziliența și sustenabilitatea misiunilor și operațiilor PSAC în timpul unor crize precum pandemia de COVID-19; insistă asupra importanței de a menține continuitatea misiunilor și operațiunilor PSAC în astfel de contexte; solicită o reexaminare completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra pregătirii, a disponibilității, a constituirii de forțe, a siguranței personalului și a continuității operațiilor și misiunilor PSAC;

54.  invită SEAE, Comisia și statele membre să integreze egalitatea de gen și perspectiva de gen, precum și o perspectivă intersecțională, inclusiv reprezentarea egală și diversă, în politica externă și de securitate a UE și să recunoască diversele experiențe ale femeilor și ale altor grupuri marginalizate care au fost afectate în mod negativ de această pandemie;

55.  își exprimă convingerea fermă că cooperarea în domeniul schimbărilor climatice ar putea servi ca bază pentru realizarea unei cooperări mai ample la nivel mondial ca răspuns la pandemia de COVID-19, consolidând sistemul multilateral și restabilind încrederea în necesitatea unui sistem bazat pe norme;

56.  este de părere că criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat anumite deficiențe ale Uniunii noastre și a demonstrat că este nevoie urgent de o Uniune eficientă, eficace și autonomă, atât la nivel intern, cât și pe scena mondială, cu mecanisme de prevenire și combatere a crizelor, inclusiv cu instrumente financiare; consideră că Conferința privind viitorul Europei va oferi o platformă adecvată pentru a avansa în construirea unui proces decizional mai eficient în ceea ce privește politicile externe ale UE; ca urmare, este hotărât să lanseze conferința cât mai curând posibil;

57.  constată impactul pe care COVID-19 l-a avut asupra regiunilor mai vulnerabile, inclusiv asupra regiunilor aflate în conflict și a țărilor cel mai puțin dezvoltate; îndeamnă VP/ÎR să exercite presiuni în direcția încetării focului la nivel local și regional și a încheierii de armistiții și să sprijine inițiativa secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, privind o încetare a focului la nivel mondial; reamintește necesitatea de a respecta principiile umanitare de imparțialitate și neutralitate în furnizarea de ajutor, inclusiv în cadrul răspunsului la nevoile legate de COVID-19; solicită UE să apere accesul umanitar la zonele de conflict îndepărtate, promovând coridoare umanitare, și subliniază că orice acțiune externă desfășurată în țările afectate de conflicte trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscurilor și a vulnerabilităților care să țină cont de perspectivele femeilor și să acorde o atenție specială consolidării păcii;

58.  salută respingerea de către UE a naționalismului în materie de vaccinuri; reiterează faptul că UE are de jucat un rol principal în facilitarea accesului la vaccinuri într-un mod echitabil pentru toate persoanele din întreaga lume; solicită Comisiei să colaboreze cu partenerii săi internaționali pentru a se asigura că nimeni nu va fi lăsat în urmă odată ce va fi pus la dispoziție un vaccin;

o
o   o

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (2) JO C 388, 13.11.2020, p. 11.