Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anul 2021, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013 și (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2021 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele aferente și aplicarea regulamentelor respective în anul 2021 (COM(2019)0581 – C9-0162/2019 – 2019/0254(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0581),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0162/2019),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Curții de Conturi din 26 februarie 2020(1),
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 7 mai 2020(2),
– după consultarea Comitetului Regiunilor,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură, și informația provenită de la Consiliu privind aprobarea poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare regională,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru bugete,
– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A9-0101/2020),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. aprobă declarațiile Parlamentului anexate la prezenta rezoluție;
3. aprobă declarațiile comune ale Parlamentului și ale Consiliului anexate la prezenta rezoluție;
4. ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;
5. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
6. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 decembrie 2020 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/2220.)
ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ
Declarația Parlamentului European referitoare la dispozițiile tranzitorii privind PAC și cadrul financiar multianual
Fondul de rezervă pentru situații de criză
De la înființarea sa în 2014, rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol nu a fost niciodată mobilizată din cauza mecanismului de disciplină financiară prevăzut la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, conform căruia finanțarea pentru rezerva respectivă este dedusă la începutul fiecărui exercițiu financiar din cuantumul total al plăților directe. Sumele neutilizate revin la plățile directe la sfârșitul exercițiului. Prin urmare, rezerva nu a fost utilizată niciodată, pentru a nu reține resurse de la fermieri.
Faptul că rezerva, creată pentru a sprijini fermierii atunci când prețurile sau piața sunt instabile, nu a fost niciodată mobilizată dovedește că structura sa financiară și funcționarea sa sunt limitate. Situațiile economice, climatice și financiare nefavorabile tot mai frecvente ce determină perturbări semnificative ale pieței demonstrează că este urgent nevoie de un fond de rezervă pe deplin funcțional pentru situații de criză, care să poată fi mobilizat și pus la dispoziție într-un mod receptiv și eficient.
Parlamentul European evidențiază că, pe lângă bugetele FEGA și FEADR, un fond de rezervă pentru situații de criză finanțat integral, stabilit inițial la 400 milioane EUR, care să fie cumulat cu fondurile neutilizate reportate și să fie adăugat anului următor al perioadei de programare, ar funcționa mai eficace și ar avea un impact mai mare în ceea ce privește furnizarea de asistență în timp util în situații de criză și finanțarea unor măsuri specifice pentru sectoarele afectate.
POSEI și insulele din Marea Egee
Din cauza poziției lor geografice, în special a izolării, a insularității, a suprafeței mici, a reliefului greu accesibil și a climei dificile, regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se confruntă cu probleme socioeconomice specifice de aprovizionare cu produse alimentare și agricole esențiale pentru consum sau pentru producția agricolă. Pentru a atenua dificultățile provocate de această situație specifică, așa cum se prevede la articolul respectiv, în sectorul agricol s-au stabilit măsuri specifice prin Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, programul de măsuri specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului încearcă să soluționeze aceleași probleme, dar în altă regiune geografică.
Importanța măsurilor și a oportunităților specifice în aceste regiuni și insule justifică nivelul sprijinului deosebit, care este esențial pentru punerea în practică cu succes a măsurilor respective. Prin urmare, având în vedere angajamentele publice asumate anterior de Comisie în favoarea acestor regiuni și insule, Parlamentul European solicită ca programele de mare succes desfășurate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 și (UE) nr. 229/2013 să continue fără întreruperi și să se acorde în continuare sprijin cel puțin la nivelul actual regiunilor și insulelor respective. Astfel, Uniunea și-ar demonstra solidaritatea și angajamentul față de regiunile și insulele care se confruntă cu dezavantaje specifice.
Declarația Parlamentului European privind organizațiile interprofesionale din regiunile ultraperiferice
Având în vedere dimensiunile lor foarte mici și insularitatea lor, piețele locale din regiunile ultraperiferice sunt deosebit de vulnerabile la fluctuațiile prețurilor determinate de fluxurile de importuri din restul Uniunii sau din țări terțe. Articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște nevoile speciale ale regiunilor ultraperiferice și pune bazele unui cadru legislativ care să le ajute să facă față situațiilor specifice în care se află. Această chestiune este abordată mai amănunțit în Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Mai ales deoarece recurgerea la organizațiile interprofesionale a demonstrat că poate răspunde nevoilor specifice ale sectoarelor producției agricole din regiunile ultraperiferice, ar trebui să se admită deja o flexibilitate în punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în regiunile respective, pentru a valorifica pe deplin resursele alocate prin prezentul regulament de tranziție regiunilor respective.
Organizațiile interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și considerate reprezentative ar trebui să poată deci lua măsurile colective necesare menite să asigure faptul că producția locală rămâne competitivă pe piețele locale respective și sustenabilă.
În acest scop, în pofida articolelor 28, 29 și 110 din TFUE și a articolului 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, fără a aduce atingere articolului 164 din regulamentul respectiv și în temeiul articolului 349 din TFUE, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa în cauzele conexate C-132/14 - C-136/14, Parlamentul European subliniază că este important să se analizeze toate instrumentele adecvate pentru a permite statelor membre în cauză, în contextul acordurilor interprofesionale extinse și după consultarea părților interesate relevante, să determine operatorii individuali sau grupurile de operatori economici care nu sunt membri ai organizației interprofesionale în cauză, dar care își desfășoară activitatea pe piața locală în cauză, indiferent de originea lor, să plătească organizației respective integral sau parțial contribuțiile plătite de membrii lor, inclusiv în cazul în care veniturile din contribuțiile respective finanțează măsuri menite să mențină numai producția locală sau contribuțiile respective sunt prelevate în altă etapă a comercializării.
Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului privind regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee
Parlamentul European și Consiliul reamintesc:
— importanța pe care o au, în conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, măsurile specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice, pentru a se ține seama de caracteristicile specifice ale acestor regiuni;
— importanța măsurilor specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului; și
— faptul că aspectele de mai sus justifică un sprijin special pentru aceste regiuni și insule, în vederea punerii în aplicare a măsurilor adecvate.
Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului privind mecanismele de finanțare ale UE pentru POSEI și insulele mici din Marea Egee
Parlamentul European și Consiliul subliniază că mecanismele de finanțare ale UE pentru POSEI și pentru insulele mici din Marea Egee incluse în prezentul regulament de tranziție, care vor fi utilizate în exercițiile 2021 și 2022, au un caracter excepțional, în concordanță cu circumstanțele specifice, și nu constituie un precedent pentru finanțările viitoare din cadrul PAC, nici în ceea ce privește beneficiarii, respectiv regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee, nici în ceea ce privește plățile directe.
Declarația Comisiei referitoare la normele de comercializare a uleiului de măsline
Comisia ia notă de acordul politic dintre Parlament și Consiliu cu privire la amendamentul 106 al Parlamentului, prin care se introduce un nou articol, și anume articolul 167a, în Regulamentul privind OCP, referitor la sectorul uleiului de măsline. Comisia ia notă de faptul că acest amendament convenit de Parlament și de Consiliu nu este în conformitate cu principiul continuității normelor actuale care guvernează Regulamentul de tranziție, este un amendament de fond și a fost inclus de colegiuitori fără efectuarea unei evaluări a impactului conform dispozițiilor de la punctul 15 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Comisia reamintește angajamentul său de a menține o concurență efectivă în sectorul agricol și de a îndeplini integral obiectivele PAC prevăzute la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Declarația Comisiei referitoare la plățile ANC
Comisia ia notă de acordul dintre colegiuitori cu privire la faptul că fondurile EURI, atunci când sunt integrate în FEADR, pot fi utilizate pentru a finanța plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (plăți ANC).
Comisia și-a exprimat deja motivele de îngrijorare cu privire la contribuția limitată a plăților ANC la obiectivele climatice și de mediu, având în vedere că fermierii nu trebuie să efectueze nicio practică specifică pentru a primi plata. Din acest motiv, includerea plăților ANC în cadrul părții fondurilor EURI care este dedicată contribuției la obiectivele climatice și de mediu nu ar trebui luată în considerare ca un precedent în cadrul negocierilor privind viitoarea PAC.