Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D065067/03 ‒ 2020/2535(RSP))
– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D065067/03),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),
– având în vedere votul din data de 9 decembrie 2019 din Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, la care nu s-a emis niciun aviz, precum și votul din 23 ianuarie 2020 din Comitetul de apel la care, de asemenea, nu s-a emis niciun aviz,
– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),
– având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 22 mai 2019 și publicat la 5 iulie 2019(3),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(4),
– având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
A. întrucât, la 28 octombrie 2016, Monsanto Europe N.V. în numele Monsanto Company, a prezentat autorității naționale competente din Țările de Jos o cerere în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 („cererea”); întrucât cererea a vizat introducerea pe piață a produselor alimentare, a ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, precum și introducerea pe piață a produselor care conțin sau constau în soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127 și care sunt destinate altor utilizări decât ca alimente și furaje, cu excepția cultivării;
B. întrucât, la 22 mai 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 5 iulie 2019;
C. întrucât soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127 a fost dezvoltată pentru a i se conferi toleranță la erbicide pe bază de dicamba, glufosinat de amoniu și glifosat(5);
Erbicidele complementare
D. întrucât s-a demonstrat că cultivarea de plante modificate genetic cu toleranță la erbicide are ca efect utilizarea mai mare a erbicidelor, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(6); întrucât, în consecință, este de așteptat ca culturile de soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127 să fie expuse la doze mai mari și repetate de erbicide complementare (glufosinat, dicamba și glifosat), ceea ce ar putea duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;
E. întrucât un studiu evaluat inter pares a constatat că glifosatul se acumulează în soia modificată genetic(7); întrucât un proiect-pilot desfășurat în Argentina a constatat niveluri surprinzător de ridicate ale reziduurilor de glifosat în soia modificată genetic(8);
F. întrucât există în continuare întrebări legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetare în domeniul cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni; întrucât o serie de studii științifice recente, evaluate inter pares, confirmă potențialul cancerigen al glifosatului(9);
G. întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere (1B) și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(10); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018(11);
H. întrucât, la plantele modificate genetic, modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantă, precum și compoziția și deci toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliții) pot fi determinate de modificarea genetică în sine(12);
I. întrucât, în ciuda acestei analize, evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora în plantele modificate genetic este considerată ca fiind în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic;
J. întrucât, deși EFSA afirmă în avizul său că „evaluarea reziduurilor de erbicide în legătură cu această cerere a fost investigată de către unitatea pentru pesticide a EFSA”, acest lucru nu este suficient în sine, întrucât toxicitatea combinată a erbicidelor complementare și a metaboliților, precum și potențiala lor interacțiune cu planta OMG în sine, în acest caz soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127-127, nu au fost luate în considerare;
K. întrucât, în plus, potrivit unității pentru pesticide a EFSA, lipsesc datele toxicologice care să permită efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori referitor la mai mulți metaboliți ai glifosatului relevanți pentru culturi modificate genetic tolerante la glifosat(13) și întrucât datele sunt insuficiente pentru a stabili limitele maxime de reziduuri de glifosat din soia modificată genetic(14);
L. întrucât mai multe autorități competente din statele membre și-au manifestat îngrijorarea legată de lipsa unei analize a reziduurilor de erbicide din culturile modificate genetic și privind riscurile potențiale pentru sănătatea consumatorilor(15);
M. întrucât, potrivit concluziilor unui proiect internațional de cercetare intitulat „Evaluarea riscurilor prezentate de organismele modificate prin inginerie genetică în UE și Elveția”, prezentat în ianuarie 2020, evaluarea de către Uniune a riscurilor prezentate de OMG-uri nu abordează în mod satisfăcător riscurile pentru sănătatea publică și pentru mediu, inclusiv riscurile pentru sănătate asociate consumului de produse derivate din plante modificate genetic tolerante la erbicide(16);
Limitele maxime de reziduuri și controalele aferente
N. întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(17), care urmărește să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri, reziduurile din culturile importate pentru produsele alimentare și hrana pentru animale de substanțe active care nu sunt autorizate pentru utilizare în Uniune ar trebui să fie controlate și monitorizate cu atenție(18);
O. întrucât, dimpotrivă, în cadrul celui mai recent program de control multianual coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022), statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat din niciun produs, inclusiv soia(19); întrucât nu se poate exclude posibilitatea ca reziduurile de glufosinat din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127 sau produsele derivate din aceasta folosite pentru produse alimentare și hrană pentru animale să depășească limitele maxime de reziduuri, care au fost introduse pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;
Un proces decizional nedemocratic
P. întrucât, în urma votului din 9 decembrie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 23 ianuarie 2020;
Q. întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic(20);
R. întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru produse alimentare și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, până în prezent, Parlamentul a adoptat șapte obiecțiuni în cea de a noua legislatură; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;
S. întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze organisme modificate genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel(21);
Respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii
T. întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD);
U. întrucât într-un raport recent al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății(22); întrucât ODD 3.9 vizează, până în 2030, reducerea substanțială a numărului de decese și de boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului(23);
V. întrucât EFSA a constatat că expunerea estimată a operatorului la glufosinat, clasificat drept toxic pentru reproducere, în cazul utilizării pentru combaterea buruienilor în porumbul modificat genetic a depășit nivelul acceptabil de expunere a operatorului (NAEO) chiar și atunci când a fost utilizat echipamentul individual de protecție(24); întrucât riscul unei expuneri mult prea ridicate a operatorilor reprezintă un motiv important de îngrijorare în ceea ce privește culturile modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza volumelor mai mari de erbicide utilizate;
W. întrucât defrișările reprezintă o cauză majoră a declinului biodiversității; întrucât emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, cauzate în principal de defrișări, reprezintă a doua principală cauză a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili(25); întrucât Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Planul strategic privind biodiversitatea pentru 2011-2020, adoptat în cadrul CBD, și obiectivele de la Aichi în materie de biodiversitate promovează eforturile de gestionare, protecție și refacere sustenabilă a pădurilor(26); întrucât ODD 15 include obiectivul de a opri defrișările până în 2020(27); întrucât pădurile joacă un rol multifuncțional, care sprijină realizarea celor mai multe ODD(28);
X. întrucât producția de soia este un factor determinant pentru defrișările din pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco din America de Sud; întrucât 97 % și, respectiv, 100 % din soia cultivată în Brazilia și Argentina este soia modificată genetic(29);
Y. întrucât Uniunea este al doilea cel mai mare importator de soia din lume, majoritatea importurilor fiind utilizate pentru furaje; întrucât analiza efectuată de Comisie a constatat că soia a fost dintotdeauna cea mai importantă contribuție a Uniunii la defrișările la nivel mondial și la emisiile aferente, reprezentând aproape jumătate din defrișările cuprinse în toate importurile din Uniune(30),
1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(31), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;
3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;
4. invită Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări în produse alimentare sau furaje al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid, în cazul de față glufosinat, a cărui utilizare nu este autorizată în Uniune;
5. invită Comisia ca, în cadrul următorului REFIT al legislației privind LMR, precum și al strategiei „De la fermă la consumator”, să se angajeze să nu permită sub nicio formă prezența reziduurilor de pesticide toxice, cum ar fi glufosinatul, în importurile de produse alimentare și furaje în Uniune; reiterează apelul său adresat Comisiei și statelor membre de a asigura controale eficace ale produselor agricole importate din țări terțe, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și condiții de concurență echitabile pentru producția alimentară europeană(32);
6. invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor prezentate de reziduurile de erbicide complementare și de metaboliți ai acestora, inclusiv de efectele combinate, în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare sau furaje;
7. invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a organismelor modificate genetic, atât pentru cultivare, cât și pentru utilizarea în produse alimentare și furaje, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite un aviz;
8. ia act și salută faptul că în scrisoarea de misiune a fiecărui comisar se afirmă că aceștia vor asigura îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU în domeniile lor de politică și că colegiul, în ansamblul său, va fi responsabil de implementarea generală a obiectivelor(33);
9. salută faptul că Pactul ecologic european, proiectul emblematic al Comisiei, a fost prezentat ca parte integrantă a strategiei Comisiei de a pune în aplicare Agenda 2030 a ONU și ODD;
10. reamintește că ODD pot fi îndeplinite numai dacă lanțurile de aprovizionare devin sustenabile și se creează sinergii între politici(34);
11. își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că dependența ridicată a Uniunii de importurile de furaje sub formă de boabe de soia provoacă defrișări în țări terțe(35);
12. solicită Comisiei să nu autorizeze importul de soia modificată genetic, cu excepția cazului în care se poate demonstra că cultivarea acesteia nu a contribuit la defrișări;
13. îndeamnă Comisia să își revizuiască toate autorizațiile actuale pentru soia modificată genetic în lumina obligațiilor internaționale ale Uniunii, inclusiv cele care rezultă din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, CBD a ONU și ODD;
14. își reiterează solicitarea de a se implementa o strategie europeană privind producția de proteine vegetale și de aprovizionare cu acestea(36), care să îi permită Uniunii să devină mai puțin dependentă de importurile de soia modificată genetic și să creeze lanțuri alimentare mai scurte și piețe regionale; insistă asupra faptului ca acest aspect să fie integrat în viitoarea strategie „de la fermă la consumator”;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
„Scientific Opinion of the EFSA Panel on Genetically Modified Organisms on the assessment of genetically modified soybean MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, for food and feed uses, under Regulation (EC) No 1829/2003” (Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea soiei modificate genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, pentru utilizări în alimente și furaje, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003) (cererea EFSA-GMO-NL-2016-135), EFSA Journal 2019;17(7):5733, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5733
——————— În cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG). În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).
A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele - Perspectivă generală și impact), Environmental Management, ianuarie 2016, 57(1), p. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years” (Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe 24, 24(2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24
A se vedea, de exemplu, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1383574218300887, https://academic.oup.com/ije/advance-article/doi/10.1093/ije/dyz017/5382278, https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0219610 și https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6612199/
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în Analiza realizată de EFSA a actualelor limite maxime de reziduuri pentru glifosat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, EFSA Journal 2018;16(5):5263, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263
„EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glyphosate” (Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a evaluării riscurilor privind utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat), EFSA Journal, 2015; 13(11):4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302
Analiza EFSA a limitelor maxime de reziduuri existente pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 - versiune revizuită pentru a lua în considerare datele omise, EFSA Journal 2019; 17(10):5862, p. 4, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5862
Observațiile statelor membre cu privire la soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127 pot fi accesate prin registrul de întrebări al EFSA: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/login?
Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 al Comisiei din 28 martie 2019 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022 vizând asigurarea respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 88, 29.3.2019, p. 28).
A se vedea, de exemplu, expunerea de motive a propunerii legislative a Comisiei, prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor și în expunerea de motive a propunerii legislative a Comisiei prezentate la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
Comisia „poate”, nu „trebuie” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 [articolul 6 alineatul (3)].
„EFSA Conclusion regarding the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glufosinate” („Concluziile EFSA privind evaluarea inter pares a riscurilor legate de utilizarea ca pesticid a substanței active glufosinat”), EFSA Scientific Report (2005) 27, 1-81, p. 3, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2005.27r
Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352), p.1.
Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352), p.2.
International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications, „Global status of commercialized biotech/GM crops in 2017: Biotech Crop Adoption Surges as Economic Benefits Accumulate in 22 Years’ (Statutul global al biotehnologiilor comercializate / Culturile modificate genetic în 2017: adoptarea culturilor biotehnologice explodează odată cu acumularea beneficiilor economice în decurs de 22 de ani), Dosarul ISAAA nr. 53 (2017), p. 16 și 21, http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/53/download/isaaa-brief-53-2017.pdf
Raportul tehnic - 2013 - 063 al Comisiei, „The impact of EU consumption on deforestation: Comprehensive analysis of the impact of EU consumption on deforestation” (Impactul consumului din UE asupra defrișărilor: analiză cuprinzătoare a impactului consumului din UE asupra defrișării), studiu finanțat de Comisia Europeană, DG ENV, și realizat de VITO, IIASA, HIVA și IUCN NL, http://ec.europa.eu/environment/forests/pdf/1.%20Report%20analysis%20of%20impact.pdf, p. 23-24: Între 1990 și 2008, Uniunea a importat produse vegetale și animaliere care au reprezentat defrișări cu o suprafață de 90 000 km2. Produsele vegetale au reprezentat 74 000 km2 (82 %), iar culturile de plante oleaginoase au cea mai mare pondere (52 000 km2). Soia și turtele de soia au reprezentat 82 % din această suprafață (42 600 km2), echivalentul a 47 % din importurile totale ale Uniunii de produse asociate cu defrișarea.
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (Texte adoptate, P8_TA(2019)0023), punctul 32.
A se vedea, de exemplu, https://ec.europa.eu/commission/commissioners/sites/comm-cwt2019/files/commissioner_mission_letters/mission-letter-frans-timmermans-2019_en.pdf, p. 2.
Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2018 referitoare la gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor naturale în țările în curs de dezvoltare: pădurile (JO C 433, 23.12.2019, p. 50), punctul 67.
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (Texte adoptate, P9_TA(2020)0005), http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0005_RO.html, para. 64.
Descărcarea de gestiune 2018: Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2”
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2104(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0070/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2”(5), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0030/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2”, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2104(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0070/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2”(12), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0030/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2”, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2104(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0030/2020),
A. întrucât întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (denumită în continuare „FCH”) a fost înființată în mai 2008 în cadrul unui parteneriat public-privat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 521/2008 al Consiliului(15) pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2017, cu scopul de a se axa pe dezvoltarea aplicațiilor comerciale și de a încuraja noi eforturi industriale în vederea difuzării rapide a tehnologiilor pilelor de combustie și ale hidrogenului; întrucât Regulamentul (CE) nr. 521/2008 a fost abrogat de Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului(16);
B. întrucât, în mai 2014, prin Regulamentul (UE) nr. 559/2014, a fost înființată întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2” (denumită în continuare „FCH2”), pentru a înlocui FCH și a-i succeda acesteia pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024;
C. întrucât FCH avea ca membri Uniunea, reprezentată de Comisie, Gruparea industrială pentru inițiativa tehnologică comună în domeniul pilelor de combustie și al hidrogenului și Gruparea științifică N.ERGHY;
D. întrucât membrii FCH2 sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, organizația New Energy World Industry Grouping AISBL (Noua grupare industrială mondială în domeniul energiei, denumită în continuare „gruparea industrială”), redenumită Hydrogen Europe în 2016, și comunitatea de cercetare New European Research Grouping on Fuel Cells and Hydrogen AISBL (Noua grupare europeană științifică în domeniul pilelor de combustie și al hidrogenului, denumită în continuare „gruparea științifică”);
E. întrucât contribuția maximă a Uniunii la prima fază a activităților FCH2 este de 470 000 000 EUR prin intermediul celui de Al șaptelea program-cadru; întrucât contribuțiile din partea celorlalți membri trebuie să fie cel puțin egale cu contribuția Uniunii;
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act de faptul că, în raportul Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) privind conturile anuale ale FCH2 (denumit în continuare „raportul Curții”), se constată că conturile anuale aferente exercițiului financiar 2018 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FCH2 la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar al FCH2 și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei; constată, de asemenea, că normele contabile ale FCH2 se bazează pe standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;
2. ia act de faptul că bugetul definitiv al FCH2 pentru exercițiul financiar 2018 a inclus credite de angajament în valoare de 85 504 157 EUR și credite de plată în valoare de 126 526 307 EUR;
3. observă că execuția bugetară din 2018 a creditelor de angajament și de plată a fost de 93 % și, respectiv, 83 %;
Execuția multianuală a bugetului în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru
4. ia act de faptul că, în cadrul FCH2, contribuția Uniunii este de 421 300 000 EUR din Al șaptelea program-cadru, din care 19 100 000 EUR reprezintă contribuții în natură, iar membrii grupării industriale și ai grupării științifice contribuie cu resurse în valoare de 442 500 000 EUR, din care 420 000 000 EUR reprezintă contribuții în natură la proiecte din cel de Al șaptelea program-cadru finanțate de FCH2 și 17 900 000 EUR sunt contribuții în numerar la cheltuielile administrative;
5. în ceea ce privește bugetul pe 2018 al FCH2 disponibil pentru proiecte din cel de Al șaptelea program-cadru, rata de execuție a creditelor de plată a fost de 79,6 %, din cauza întârzierilor înregistrate în prezentarea declarațiilor de cheltuieli pentru proiectele în curs de desfășurare în cel de Al șaptelea program-cadru;
Execuția multianuală a bugetului în cadrul programului Orizont 2020
6. ia act de faptul că, în cadrul FCH2, contribuția Uniunii este de 318 800 000 EUR din Orizont 2020, iar membrii grupării industriale și ai grupării științifice contribuie cu resurse în valoare de 649 400 000 EUR, din care 1 800 000 EUR reprezintă contribuții în natură la proiecte din Orizont 2020 finanțate de FCH2, 7 700 000 EUR reprezintă contribuții în natură la activitățile suplimentare și 3 600 000 EUR sunt contribuții în numerar la cheltuielile administrative;
7. observă că nivelul scăzut al contribuțiilor în natură ale membrilor din sector la activitățile operaționale se datorează faptului că FCH2 certifică acestea împreună cu declarațiile de cheltuieli finale; prin urmare, certificarea celei mai mari părți a contribuțiilor în natură angajate va avea loc mai târziu în programul Orizont 2020, când se efectuează plata finală pentru proiecte, iar certificatele privind situația financiară devin scadente;
8. constată că rata de execuție a creditelor de angajament a fost de 95,8 %, iar rata de execuție a creditelor de plată a fost de 84,4 %; constată că, la sfârșitul lui 2018, au fost realizate 29 de plăți pentru rapoarte periodice finale, în principal, dar și intermediare, cu o valoare totală de 21 400 000 EUR pentru cel de Al șaptelea program-cadru; ia act de faptul că rata de execuție bugetară (în ceea ce privește creditele de plată) a fost de 79,6 % (față de 73,8 % în 2017);
9. constată că, în cazul programului Orizont 2020, în ceea ce privește creditele de plată, au fost realizate 19 plăți de prefinanțare pentru proiectele din cererile de propuneri din 2017 și 2018, 11 plăți pentru studii și 2 pentru Centrul Comun de Cercetare; ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție bugetară (în ceea ce privește plățile) a fost de 83,4 % (față de 93,3 % în 2017); ia act de faptul că, în ceea ce privește creditele de angajament, rata de execuție bugetară a fost de 95,8 % (față de 98,3 % în 2017), din cauza rezultatului cererii de propuneri, unde una dintre tematici nu a fost abordată, precum și din cauza întârzierii în planificarea achizițiilor;
10. observă că FCH2 a pregătit un plan de acțiune care a fost aprobat de consiliul de conducere al FCH2 în martie 2018 și include o gamă largă de acțiuni care să fie puse în aplicare de FCH2, fiind deja inițiate o serie de activități aferente; ia act de faptul că o mare parte a acestor activități ar trebui să fie realizată în 2018 și 2019, în timp ce o parte mai mică va fi luată în considerare pentru următoarea perioadă de programare;
Performanța
11. ia act de faptul că FCH2 utilizează anumite măsuri ca indicatori-cheie de performanță pentru a cuantifica valoarea adăugată a activităților sale, cum ar fi energia din surse regenerabile, eficiența energetică a utilizatorilor finali, rețelele inteligente și stocarea; remarcă, în plus, că FCH2 utilizează alte măsuri, cum ar fi proiectele demonstrative găzduite în statele membre și regiunile care beneficiază de fonduri din partea Uniunii; ia act de revizuirea indicatorilor-cheie de performanță, aprobată de FCH2 în 2018, datorată progreselor tehnologice substanțiale înregistrate în ultimii ani și a noilor cereri care au început să apară;
12. observă că rata costurilor de gestionare (bugetul administrativ și operațional) rămâne sub 5 %, ceea ce indică o structură organizațională destul de suplă și eficientă a FCH2;
13. ia act de valoarea din 2018 a efectului de levier de 1,36, comparativ cu cerința de 0,56; în plus, constată că, luând în considerare contribuțiile în natură la proiecte din partea tuturor partenerilor privați, efectul de levier fost de 1,96;
14. salută faptul că toate cererile de propuneri au fost publicate și închise în conformitate cu planurile de lucru aferente și cu programul de lucru anual pentru 2018 și au inclus 20 de tematici;
15. ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2018, FCH2 avea 27 de membri ai personalului din 10 state membre și constată cu satisfacție că personalul este echilibrat din punctul de vedere al genului (51 % bărbați și 49 % femei); ia act, de asemenea, de faptul că, în 2018, rata de participare a femeilor la proiectele din cadrul programului Orizont 2020 a fost de 31 %, că 26 % dintre coordonatorii de program erau femei, că 22 % dintre membrii grupului de reprezentanți ai statelor membre în FCH2 erau femei și că 33 % dintre membrii comitetului științific erau femei;
16. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de Uniune; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor FCH, precum și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată a acesteia; solicită FCH2 să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
17. observă că, în ceea ce privește transporturile, FCH2 a sprijinit activități demonstrative privind peste 1 900 de vehicule ușoare, dintre care peste 630 erau deja operaționale în 2018; constată, de asemenea, că FCH2 a demonstrat că 45 de autobuze sunt operaționale în 10 orașe din Uniune în 2018; ia act cu satisfacție de faptul că operaționalizarea autobuzelor electrice cu pile de combustie poate fi considerată ca fiind o tehnologie de ultimă generație la nivel mondial, care a progresat în mod semnificativ în cadrul proiectelor FCH2;
Auditul intern
18. ia act de faptul că, în 2018, FCH2 a finalizat punerea în aplicare a tuturor planurilor de acțiune care abordează recomandările privind auditurile efectuate de Serviciul de Audit Intern (IAS) în 2016 în ceea ce privește gestionarea performanței, inclusiv o recomandare privind revizuirea programului de lucru multianual și a obiectivelor strategice și operaționale; constată că, în ianuarie 2018, FCH2 a prezentat IAS un plan de acțiune referitor la trei recomandări formulate de IAS în ceea ce privește coordonarea cu serviciul central de sprijin (CSC) și punerea în aplicare a instrumentelor și serviciilor CSC; observă că, în cadrul planului de acțiune, FCH2 a organizat primul său atelier împreună cu CSC; salută faptul că, în decembrie 2018, FCH2 a transmis IAS, spre revizuire, toate planurile de acțiune care abordează recomandările raportului de audit din 2017; în plus, ia act cu satisfacție de faptul că, în 2019, IAS a trimis o scrisoare consiliului de conducere, confirmând că toate recomandările și planurile de acțiune au fost puse în aplicare cu succes;
19. ia act de faptul că efortul de audit ex post a fost realizat prin lansarea a 141 de audituri pentru granturile aferente celui de Al șaptelea program-cadru, din care 132 au fost finalizate, restul urmând să fie finalizate în primul trimestru al anului 2019, ceea ce reprezintă o acoperire cumulată a auditului de 23 % din valoarea declarațiilor de cheltuieli validate; constată că rata de eroare reziduală a fost sub 2 %; constată că, în 2018, au fost lansate 14 noi audituri pentru programul Orizont 2020;
20. observă că s-a realizat evaluarea finală a FCH de către Comisie pentru perioada 2008-2016 și evaluarea intermediară privind FCH2 care funcționează în cadrul programului Orizont 2020 pentru perioada 2014-2016 și că consiliul de conducere a aprobat un plan de acțiune în martie 2018, din care mai multe acțiuni au fost deja inițiate, sperându-se ca cea mai mare parte a programului să se finalizeze între 2018 și 2019, dar ținând seama de faptul că se așteaptă ca un număr mic de acțiuni să fie puse în aplicare până la următoarea perioadă de programare;
Controalele interne
21. salută faptul că FCH2 a instituit proceduri de control ex ante bazate pe examinări documentare ale aspectelor financiare și operaționale și audituri ex post la beneficiarii granturilor pentru plățile intermediare și finale din cel de Al șaptelea program-cadru și pentru declarațiile de cheltuieli aferente proiectelor din programul Orizont 2020, în timp ce Comisia este responsabilă de auditurile ex post; salută faptul că rata de eroare reziduală pentru auditurile ex post la sfârșitul anului 2018 a fost de 1,10 % pentru cel de Al șaptelea program-cadru și de 0,46 % pentru programul Orizont 2020, valoare considerată de Curte sub pragul de semnificație;
22. ia act de faptul că, în 2017, FCH2, împreună cu Serviciul comun de audit al Direcției Generale Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei (CAS), a lansat primul audit ex post al unui eșantion aleatoriu format din declarații de cheltuieli intermediare aferente programului Orizont 2020; ia act de faptul că FCH2 a instituit proceduri de control ex ante bazate pe examinări documentare ale aspectelor financiare și operaționale; constată că în ceea ce privește plățile intermediare și finale din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru, FCH2 este cea care efectuează audituri ex post la nivelul beneficiarilor, în timp ce, în cazul declarațiilor de cheltuieli aferente proiectelor finanțate în cadrul programului Orizont 2020, CAS este cel responsabil de efectuarea auditurilor ex post; cu toate acestea, ia act cu îngrijorare de faptul că, până la sfârșitul anului 2018, au existat două audituri deschise lansate în 2017, iar FCH2 nu a finalizat aceste audituri din cauza discuțiilor în curs cu beneficiarii, care au necesitat, de asemenea, coordonarea cu alte servicii ale DG Cercetare și Inovare pentru a asigura rezultate coerente ale auditului la nivelul diferitelor părți interesate;
23. solicită Curții să evalueze corectitudinea și fiabilitatea metodologiei de calculare și de evaluare a contribuțiilor în natură, iar respectiva evaluare ar trebui să analizeze conceptul și soliditatea orientărilor pentru implementarea procedurii de stabilire a contribuțiilor în natură, cu scopul de a contribui la procesul de planificare, raportare și certificare a contribuțiilor în natură.
Regulamentul (CE) nr. 521/2008 al Consiliului din 30 mai 2008 de înființare a întreprinderii comune Pile de combustie și hidrogen (JO L 153, 12.6.2008, p. 1).
Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” (JO L 169, 7.6.2014, p. 108).
Descărcarea de gestiune 2018: Întreprinderea comună Clean Sky 2
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Clean Sky 2 aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2101(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune Clean Sky 2 pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0067/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 558/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune Clean Sky 2(5), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0032/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune Clean Sky 2 descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune Clean Sky 2, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune Clean Sky 2 pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2101(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune Clean Sky 2 pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(7),
– având în vedere declarația de asigurare(8) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0067/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(9), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(10), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 558/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune Clean Sky 2(11), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(12),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0032/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune Clean Sky 2 pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune Clean Sky 2, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Clean Sky 2 aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2101(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Clean Sky 2 aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0032/2020),
A. întrucât întreprinderea comună a început să funcționeze autonom la data de 16 noiembrie 2009;
B. întrucât întreprinderea comună Clean Sky 2 (denumită în continuare „întreprinderea comună”), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 558/2014 al Consiliului(13) a înlocuit, începând cu 27 iunie 2014, întreprinderea comună Clean Sky în cadrul programului Orizont 2020;
C. întrucât principalele obiective ale întreprinderii comune sunt de a îmbunătăți semnificativ impactul de mediu al tehnologiilor aeronautice și de a mări competitivitatea aviației europene; întrucât durata de existență a întreprinderii comune a fost prelungită până la 31 decembrie 2024;
D. întrucât membrii fondatori ai întreprinderii comune sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, liderii „demonstratorilor tehnologici integrați” (DTI), platformele inovatoare de demonstrație în domeniul aviației (IADP) și zonele transversale (TA), precum și membrii asociați ai DTI;
E. întrucât contribuția maximă prevăzută de Uniune pentru cea de a doua etapă a activităților întreprinderii comune este de 1 755 000 000 EUR, sumă ce va fi plătită din bugetul programului Orizont 2020,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act de declarația Curții de Conturi („Curtea”), conform căreia conturile anuale ale întreprinderii comune pentru 2018 aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
2. ia act de faptul că, în raportul său privind Clean Sky 2 („raportul Curții”), Curtea a precizat că operațiunile subiacente conturilor anuale sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;
3. ia act de faptul că bugetul final al întreprinderii comune pentru 2018 a cuprins credite de angajament în valoare de 371 100 000 EUR și credite de plată în valoare de 343 786 573 EUR; constată că 98,7 % din creditele de angajament și 98,6 % din creditele de plată constau în subvenții ale Comisiei și reportări din exercițiile anterioare;
4. ia act de faptul că rata de utilizare a creditelor de angajament a fost de 99,2 % (în raport cu 99,6 % în 2017), iar rata de utilizare a creditelor de plată a fost de 97,3 % (în raport cu 98,5 % în 2017); ia act de scăderea ratei de execuție a creditelor de plată pentru cheltuieli administrative la 79,23 % (de la 93,13 % în 2017);
5. ia act cu satisfacție de faptul că întreprinderea comună a pus în practică diverse instrumente pentru a monitoriza execuția programului în ceea ce privește productivitatea, realizările, planificarea și riscul asociat operațiunilor;
Execuția multianuală a bugetului în cadrul celui de al șaptelea program-cadru
6. ia act de faptul că contribuția Uniunii este de 800 000 000 EUR din al șaptelea program-cadru, iar membrii grupărilor industriale și de cercetare contribuie cu resurse în valoare de 608 300 000 EUR, din care 594 100 000 EUR reprezintă contribuții în natură la proiecte din cel de al șaptelea program-cadru finanțate de „Pile de combustie și hidrogen 2” (FCH2), iar 14 900 000 EUR sunt contribuții în numerar la cheltuielile administrative;
7. ia act de faptul că cel de-al șaptelea program-cadru a fost închis în mod oficial în 2017, cu un nivel de execuție de aproximativ 100 %; observă că, în 2018, întreprinderea comună a efectuat în continuare recuperări de aproximativ 850 000 EUR provenind din prefinanțări neachitate și rezultate ale auditului ex post;
Execuția multianuală a bugetului în cadrul programului Orizont 2020
8. remarcă că, până la sfârșitul anului 2018, din suma totală de 2 064 000 000 EUR, pentru activitățile care urmează să fie finanțate în cadrul programului Orizont 2020, 816 700 000 EUR reprezintă contribuția în numerar a Uniunii, iar 14 100 000 EUR contribuție în numerar din partea membrilor privați; observă că, la sfârșitul anului 2018, consiliul de conducere validase contribuții în natură în valoare de 273 900 000 EUR și fusese raportată o contribuție de încă 157 600 000 EUR, dar care încă nu fusese validată, precum și 801 700 000 EUR în contribuții în natură pentru activități suplimentare din partea membrilor sectorului;
Cererile de propuneri
9. ia act de faptul că, în 2018, întreprinderea comună a lansat două cereri de propuneri, a primit 417 propuneri eligibile (dintr-un total de 420), și a selectat 131 de propuneri care vor beneficia de finanțare;
10. ia act de închiderea cu succes a celor patru cereri de propuneri ale partenerilor de bază în 2017; ia act de faptul că activitatea din 2018 s-a referit la aplicarea în noul acord de subvenționare pentru membri (GAM-uri) a tuturor partenerilor principali selectați, din care un număr mic au devenit membri activi în 2018; observă că rezultatele tuturor celor patru cereri de propuneri și aderarea entităților câștigătoare în calitate de membri au avut drept rezultat 183 de parteneri principali, din care 49 sunt afiliați sau terți asociați;
11. observă că, până la sfârșitul anului 2018, au fost lansate nouă cereri de propuneri, din care opt au fost evaluate și puse în aplicare integral sau în etapa finală; constată că aceste opt cereri de propuneri implică peste 560 de parteneri din 27 de țări diferite; observă că cea de a șaptea cerere de propuneri a fost pusă în aplicare în octombrie 2018, cu 198 de participanți; în plus, a opta cerere de propuneri a început în noiembrie 2018 cu 182 de participanți; în plus, cea de a noua cerere de propuneri a fost lansată în noiembrie 2018, cu o evaluare care va avea loc în martie 2019;
Performanța
12. observă că informațiile privind unii indicatori-cheie de performanță (ICP) nu sunt încă disponibile din cauza naturii proiectelor; salută faptul că majoritatea ICP specifici fie au fost realizați, fie sunt în curs de realizare; ia act de faptul că experții solicită continuarea activității de monitorizare și analiză, făcând o distincție clară între ICP obținuți efectiv la sfârșitul fiecărui exercițiu și ICP preconizați;
13. observă că rata costurilor de administrare (bugetul administrativ și de exploatare) rămâne sub 5 %, ceea ce indică o structură organizațională destul de suplă și eficientă a întreprinderii comune;
14. ia act de faptul că ritmul de înlocuire al angajaților întreprinderii comune a fost ridicat pentru agenții temporari și cei contractuali în 2017 și 2018; constată că, în cazul agenților temporari, ritmul de înlocuire a crescut cu aproape 17 %; în plus, utilizarea serviciilor de personal interimar aproape s-a dublat în 2018;
15. constată că, în raportul anual de activitate pentru 2018 al întreprinderii comune, informațiile privind indicatorii-cheie de performanță pentru echilibrul de gen pentru 2017 și pentru 2018 prezintă o rată de participare a femeilor, care, deși stabilă, este destul de scăzută: o rată de participare a femeilor la program de 22 %, 13 % femei coordonatori ai programului și o participare a femeilor de 18 % - 25 % în calitate de consilieri și experți în evaluări, analize și în comitetul științific; recomandă să existe o preocupare constantă pentru creșterea ratei participării la program a femeilor;
16. salută faptul că întreprinderea comună implică cele mai proeminente talente și cele mai valoroase resurse din Europa; observă că aceasta recurge la cele mai importante competențe și cunoștințe ale instituțiilor de cercetare și ale centrelor universitare care se află în fruntea domeniului aeronauticii în Europa;
Mecanismele principale de control și supraveghere
17. constată că întreprinderea comună a instituit proceduri de control ex-ante bazate pe examinări documentare ale aspectelor financiare și operaționale, audituri ex-post la beneficiarii granturilor pentru plățile intermediare și finale aferente celui de al șaptelea program-cadru și pentru declarațiile de cheltuieli aferente proiectelor din cadrul programului Orizont 2020, în timp ce Serviciul comun de audit al Comisiei este responsabil de auditurile ex-post;
18. ia act de faptul că ratele de eroare reziduale pentru auditurile ex post prezentate de întreprinderea comună a fost de 1,21 % pentru proiectele din cadrul celui de al șaptelea program-cadru și de 1,11 % pentru proiectele aferente programului Orizont 2020, ambele fiind deci situate sub pragul de semnificație de 2 %;
Strategia antifraudă
19. observă că întreprinderea comună acordă o atenție deosebită prevenirii și detectării fraudelor; prin urmare, DG RTD pune în aplicare Strategia antifraudă 2020 cu părțile interesate pentru a detecta și a preveni dubla finanțare; ia act cu îngrijorare de faptul că, în cursul anului 2018, au fost depistate trei cazuri de presupuse activități frauduloase în legătură cu primirea de finanțare de la întreprinderea comună, acestea fiind comunicate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF);
Auditul intern
20. ia act de faptul că, în 2018, Serviciul de audit intern (IAS) a efectuat un audit privind coordonarea cu Centrul comun de asistență (CSC) pentru a evalua gradul de adecvare a concepției proceselor interne, de administrare și de gestionare a riscurilor ale întreprinderii comune; ia act cu satisfacție de faptul că IAS a identificat ca un punct pozitiv rolul activ al întreprinderii comune în schimbul de informații cu CSC; în plus, auditorii au luat notă de abordările comune ale directorilor, care și-au exprimat necesitățile pe teme importante precum confidențialitatea; în plus, IAS a primit mai multe recomandări de a adapta în continuare sistemele informatice ale Comisiei pentru a elimina constrângerile rămase în ce privește transferul de date; invită întreprinderea comună să finalizeze elaborarea de criterii și proceduri pentru gestionarea datelor confidențiale ale beneficiarilor întreprinderii comune;
Alte observații
21. ia act de extinderea contactelor bilaterale ale întreprinderii comune cu o serie de state membre și regiuni, pe baza cartografierii priorităților strategiilor de cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă (RIS3) realizată de aceasta, care relevă că peste 60 de regiuni i-au semnalat întreprinderii comune că aeronautica sau domenii conexe figurează printre prioritățile lor de cercetare și inovare; în plus, ia act cu satisfacție de faptul că un alt memorandum de înțelegere (MoU) a fost semnat în 2018 cu o regiune din Germania, ceea ce a adus numărul de memorandumuri de înțelegere în vigoare până la 31 decembrie 2018 la 17; observă că acesta a fost urmat de semnarea unui MoU cu regiunea franceză Nouvelle Aquitaine în iunie 2019;
22. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de UE; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor întreprinderii comune și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată; solicită întreprinderii comune să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul platformelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
23. invită Curtea să evalueze eficacitatea și fiabilitatea metodologiei de calcul și de evaluare a contribuțiilor în natură; această evaluare ar trebui să se axeze pe concepția și eficacitatea orientărilor privind punerea în practică a procedurii contribuțiilor în natură, pentru a se putea acorda asistență în fazele de planificare, raportare și certificare ale contribuțiilor în natură;
Transportul și turismul
24. subliniază că obiectivele întreprinderii comune ar trebui adaptate pentru a ține seama de necesitatea decarbonizării progresive și că ar trebui să se prevadă automat resursele financiare și umane necesare pentru asigurarea faptului că întreprinderea comună dispune de capacități suficiente pentru orice ajustare efectuată;
25. ia act de faptul că întreprinderea comună este un parteneriat public-privat între Uniune și industria aeronautică, al cărei obiectiv este dezvoltarea de tehnologii inovatoare care să sporească în mod semnificativ performanța de mediu a avioanelor și a transportului aerian; ia act de faptul că a fost înființată în 2007 drept „întreprinderea comună Clean Sky” în contextul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) și a devenit întreprinderea comună „Clean Sky 2” în 2014, în contextul Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020;
26. ia act de faptul că programele întreprinderii comune sunt finanțate în comun în cadrul programului Orizont 2020 (pentru perioada 2014-2020) prin subvenții ale Uniunii în valoare de până la 1 755 de milioane EUR și contribuții în natură ale membrilor privați de cel puțin 2 193,75 milioane EUR; ia act de faptul că Uniunea și membrii privați împart în mod egal costurile administrative care nu trebuie să depășească 78 de milioane EUR în perioada respectivă;
27. salută faptul că întreprinderea comună are o contribuție majoră la îmbunătățirea eficienței în sectorul aviației; subliniază rezultatele foarte bune și rolul esențial al întreprinderii comune în Europa pentru a asigura accelerări nete în tehnologiile ecologice care vizează reducerea emisiilor de CO2, a emisiilor de gaze și a nivelurilor de zgomot produse de aeronave; subliniază importanța strategică pe care această întreprindere comună ar trebui să o aibă în cadrul viitorului program Orizont Europa pentru a contribui la realizarea noilor obiective de „neutralitate climatică” pentru 2050 și a reducerilor planificate ale emisiilor de CO2 prin intermediul progreselor tehnologice;
28. subliniază că utilizarea la nivel mondial a tehnologiilor create și promovate de întreprinderea comună ar putea duce la eliminarea unei cantități de emisii de CO2 echivalentă cu totalul emisiilor Țărilor de Jos;
29. subliniază că tehnologiile Clean Sky I au redus emisiile de CO2 pe pasager cu 19 % pentru zborurile pe distanțe lungi și cu 40 % pentru cele pe distanțe medii; solicită ca întreprinderea comună să beneficieze de toate resursele umane și financiare necesare pentru a continua această abordare de succes;
30. ia act de faptul că până la 40 % din finanțarea acordată întreprinderii comune este alocată celor 16 lideri ai săi și afiliaților acestora, și anume entităților industriale care s-au angajat să realizeze programul complet Clean Sky 2 pe toată durata sa; ia act de faptul că 30 % din finanțarea întreprinderii comune trebuie să se acorde prin intermediul cererilor de propuneri și al licitațiilor partenerilor de bază ai acesteia (selectați pentru angajamente pe termen lung față de program); ia act, de asemenea, de faptul că restul de 30 % din finanțare trebuie să se acorde prin intermediul cererilor de propuneri și al licitațiilor altor parteneri (participarea la teme și proiecte specifice în contextul unui angajament bine definit și limitat);
31. ia act de faptul că, de la data-limită a conturilor provizorii pe 2018 (sfârșitul lunii februarie 2019), membrii privați ai întreprinderii comune au raportat o sumă cumulată de 399 de milioane EUR drept contribuții în natură pentru activitățile operaționale, iar întreprinderea comună a validat o contribuție certificată în cuantum de 279,9 milioane EUR; constată, de asemenea, că membrii privați au raportat o sumă cumulată de 827,9 milioane EUR în contribuții în natură pentru activități suplimentare, din care 620 de milioane EUR au fost validate de către întreprinderea comună;
32. constată că întreprinderea comună are în prezent 16 lideri, 193 de parteneri de bază (inclusiv 50 de IMM-uri) și că au fost lansate nouă cereri de propuneri (pentru alocarea fondurilor rămase către alți parteneri); ia act de faptul că opt dintre aceste cereri de propuneri au fost evaluate, ceea ce a dus la selectarea a 560 de parteneri (inclusiv 31 % dintre IMM-uri, care reprezintă 25 % din finanțare) din 27 de țări;
33. ia act de faptul că întreprinderea comună intenționează să își revizuiască Regulamentul financiar pentru a-l alinia la noile norme financiare aplicabile bugetului general al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14);
34. ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern a emis o recomandare foarte importantă către întreprinderea comună privind elaborarea unui registru consolidat al riscurilor, care ar trebui să acopere riscurile ce afectează programul și întreprinderea comună ca entitate de sine stătătoare; ia act de faptul că responsabilul de audit intern a semnalat conducerii întreprinderii comune o lipsă de obiectivitate din cauza implicării repetate a acesteia în sarcini de gestionare și din cauza proceselor de management al calității; îndeamnă întreprinderea comună să remedieze de îndată această problemă și să pună pe deplin în aplicare recomandarea responsabilului de audit intern;
35. constată cu îngrijorare că responsabilul de audit intern a identificat mai multe domenii de risc, care impun acțiuni din partea conducerii întreprinderii comune; se așteaptă ca conducerea întreprinderii comune să ia toate măsurile necesare pentru a atenua aceste riscuri;
36. ia act de faptul că, în cursul anului 2018, au fost depistate trei cazuri de presupuse activități frauduloase în legătură cu beneficiarii care primesc fonduri de la întreprinderea comună și acestea au fost notificate OLAF; invită întreprinderea comună să ia toate măsurile necesare pentru a preveni cazurile de fraudă în viitor.
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Descărcarea de gestiune 2018: Întreprinderea comună pentru bioindustrii
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioindustrii aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2102(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru bioindustrii pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0068/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii(5), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0034/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune pentru bioindustrii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune pentru bioindustrii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru bioindustrii pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2102(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru bioindustrii pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0068/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii(12), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0034/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru bioindustrii pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune pentru bioindustrii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioindustrii aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2102(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioindustrii aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0034/2020),
A. întrucât întreprinderea comună pentru bioindustrii („întreprinderea comună”) a fost înființată ca parteneriat public-privat prin Regulamentul (UE) nr. 560/2014 pe o perioadă de zece ani, cu scopul de a reuni toate părțile interesate relevante și de a contribui la obținerea unei poziții fruntașe a Uniunii în domeniul cercetării, demonstrării și diseminării de bioproduse și biocombustibili avansați;
B. întrucât, în temeiul articolelor 38 și 43 din regulamentul financiar al întreprinderii comune, adoptat prin decizia Consiliului său de conducere din 14 octombrie 2014, contabilul a pregătit conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul 2018;
C. întrucât membrii fondatori ai întreprinderii comune sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, și o serie de parteneri industriali reprezentați de consorțiul bioindustriilor („consorțiul BIC”);
Aspecte generale
1. observă faptul că contribuția maximă care poate fi acordată de Uniune pentru activitățile întreprinderii comune este de 975 000 000 EUR, aceasta urmând a fi plătită în cadrul programului Orizont 2020; constată că membrii din sectorul industrial ai întreprinderii comune au obligația de a contribui cu resurse în valoare de cel puțin 2 730 000 000 EUR pe durata de funcționare a întreprinderii comune, constând în contribuții în natură și în numerar de cel puțin 182 500 000 EUR la activitățile operaționale ale întreprinderii comune și în contribuții în natură de cel puțin 1 755 000 000 EUR pentru a implementa activități suplimentare care nu sunt cuprinse în planul de lucru al întreprinderii comune;
2. constată că 19 dintre cele 101 propuneri reținute în cadrul cererii de propuneri din 2018 se aflau, la sfârșitul exercițiului 2018, în etapa de elaborare a acordurilor de grant; constată, în plus, că, la începutul anului 2018, programul întreprinderii comune conținea un portofoliu de 101 proiecte în derulare, cu un număr total de 1 169 de participanți din 35 de țări, valoarea totală a granturilor fiind de 499 000 000 EUR;
3. observă că obiectivele întreprinderii comune nu au putut fi atinse cu ajutorul instrumentelor tradiționale ale Uniunii; observă că întreprinderea comună a avut un efect de structurare, reunind sectoarele și actorii implicați în vederea creări de noi lanțuri valorice și a mobilizat investiții tot mai mari în dezvoltarea de inovații pentru bioindustrii; în plus, ia act de faptul că misiunea întreprinderii comune este de a pune în aplicare agenda strategică de inovare și cercetare elaborată de consorțiul BIC și aprobată de Comisie;
4. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de Uniune; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor întreprinderii comune, precum și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată a acestora; solicită întreprinderii comune să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
5. invită Curtea de Conturi („Curtea”) să evalueze eficacitatea și fiabilitatea metodologiei de calcul și de evaluare a contribuțiilor în natură; invită ca respectiva evaluare să se axeze pe concepția și eficacitatea orientărilor privind punerea în practică a procedurii contribuțiilor în natură, pentru a se putea acorda asistență în fazele de planificare, raportare și certificare ale contribuțiilor în natură;
Gestiunea bugetară și financiară
6. observă că, potrivit raportului Curții privind conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), conturile anuale ale întreprinderii comune prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația sa financiară la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale și fluxurile de numerar pentru exercițiul încheiat la acea dată, în conformitate cu regulamentul său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
7. constată că conturile anuale ale întreprinderii comune ce ilustrează bugetul definitiv disponibil spre execuție în 2018 au inclus credite de angajament în valoare de 121 231 820 EUR și credite de plată în valoare de 118 126 520 EUR, ale căror rate de execuție s-au cifrat la 99 %, respectiv 71 %;
8. constată că creditele de plată au fost utilizate în principal pentru prefinanțarea acordurilor de grant încheiate în urma cererilor de propuneri pe 2017 și pentru efectuarea plăților intermediare pentru proiectele aferente cererilor de propuneri anterioare; constată, de asemenea, că rata mai scăzută de execuție a creditelor de plată a fost cauzată de întârzieri ale unor rapoarte periodice și de declarații de costuri cu mult sub nivelul bugetului aprobat în acordurile de grant;
9. constată că, din contribuția maximă în numerar din partea Uniunii, în cuantum de 975 000 000 EUR, care urmează a fi alocată întreprinderii comune pe întreaga durată de viață a acesteia, contribuția în numerar a Uniunii se ridica în total, până la sfârșitul exercițiului 2018, la 264 600 000 EUR;
10. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, din cei 757 900 000 EUR reprezentând contribuții care trebuiau să fie vărsate de membrii din sectorul industrial pentru activitățile operaționale și pentru costurile administrative ale întreprinderii comune, aceștia raportaseră contribuții în natură în valoare de doar 36 800 000 EUR pentru activitățile operaționale, iar Consiliul de conducere validase contribuții din partea membrilor din sectorul industrial în valoare de 21 200 000 EUR la costurile administrative ale întreprinderii comune (12 100 000 EUR în natură și 9 100 000 EUR în numerar);
11. ia act, din raportul Curții, de faptul că, în 2018, întreprinderea comună a realizat o analiză pentru a actualiza statutul de membru al entităților sale constitutive, ca temei principal al validării și recunoașterii contribuțiilor în natură ale membrilor din sectorul industrial la activitățile operaționale ale întreprinderii comune; constată cu satisfacție că această analiză este considerată o bună practică și că ar trebui realizată periodic;
12. regretă că, din suma minimă de 182 500 000 EUR reprezentând contribuții în numerar care trebuiau să fie vărsate de membrii din sectorul industrial pentru cheltuielile de funcționare ale întreprinderii comune, la sfârșitul exercițiului 2018 fuseseră plătiți doar 800 000 EUR și că, în consecință, Comisia a decis, la sfârșitul lui 2018, să reducă bugetul pe 2020, în valoare de 205 000 000 EUR, al întreprinderii comune cu 140 000 000 EUR; observă cu îngrijorare că există un risc ridicat ca suma minimă a contribuțiilor în numerar să nu fie atinsă până la încetarea activității întreprinderii comune;
Performanța
13. ia act de faptul că s-a constatat că indicatorii-cheie de performanță specifici disponibili ai întreprinderii comune se aflau în parametrii preconizați; salută faptul că întreprinderea comună a funcționat eficient și că performanța sa medie în raport cu cei trei indicatori-cheie de performanță ai programului Orizont 2020 depășește obiectivele stabilite pentru 2018;
14. ia act cu îngrijorare de valoarea efectului de levier, care era de 1,88 la sfârșitul exercițiului 2018, adică sub așteptări; constată cu îngrijorare că efectul de levier realizat este în scădere din 2015; invită întreprinderea comună să ia măsuri pentru ca efectul de levier vizat pe parcursul întregii perioade 2014-2020 să atingă obiectivul de 2,86;
15. ia act de faptul că cererile de propuneri lansate de întreprinderea comună sunt pe deplin deschise participării oricărei părți interesate; salută eforturile considerabile ale întreprinderii comune în ceea ce privește comunicarea obiectivelor și a realizărilor sale, precum și apelurile sale către părțile interesate din Uniune, adresate prin evenimentele și reuniunile sale, precum și prin site-ul său;
16. ia act de faptul că experții confirmă că întreprinderea comună a atras un nivel satisfăcător de participare a celor mai buni actori din Uniune în domeniile lanțurilor valorice selectate; observă că s-a obținut un bun echilibru în ceea ce privește participarea sectorului industrial, care a reprezentat 61 % din numărul total al participanților; subliniază faptul că 54 % din entitățile private cu scop lucrativ sunt întreprinderi mici și mijlocii și că 27 % sunt întreprinderi mari;
17. ia act de faptul că, în 2018, printre operațiunile întreprinderii comune s-a numărat încheierea a 17 acorduri de grant în urma cererilor de propuneri lansate în 2017, ceea ce a mărit la 82 numărul total de proiecte din portofoliul întreprinderii comune la sfârșitul lui 2018; în plus, constată că întreprinderea comună a desfășurat cu succes cererea de propuneri din 2018; ia act de faptul că procedura a fost inițiată înainte de sfârșitul exercițiului 2018 pentru 19 propuneri reținute;
18. ia act de faptul că, din cauza modului în care a fost concepută cererea de propuneri din 2018 și a gestionării sistemului de ierarhizare a propunerilor, unul dintre cele două subiecte principale ale cererii de propuneri a rămas nefinanțat, în ciuda faptului că s-au primit propuneri eligibile și evaluări bune pentru ambele subiecte;
19. constată cu satisfacție că, în 2018, în întreprinderea comună a existat un echilibru rezonabil între femei și bărbați în cadrul diferitelor sale organe (comitetul științific: 60 % femei și 40 % bărbați; grupul de reprezentanți ai statelor: 59 % femei și 41 % bărbați; biroul de programe: 61 % femei și 39 % bărbați; experții evaluatori (cererea de propuneri 2018) 48 % femei și 52 % bărbați; coordonatorii de proiect: 45 % femei și 55 % bărbați), cu excepția Consiliului de conducere (20 % femei și 80 % bărbați); constată observația întreprinderii comune cu privire la faptul că nu are nicio influență asupra componenței Consiliului de conducere; constată cu satisfacție echilibrul de gen în rândul personalului implicat în proiectele întreprinderii comune (46 % femei și 54 % bărbați);
Procedurile de achiziții publice și de recrutare
20. constată că, la sfârșitul exercițiului 2018, numărul total al membrilor personalului întreprinderii comune se ridica la 23, atingându-se efectivul maxim prevăzut de schema de personal; constată că în 2018 au fost lansate două proceduri de recrutare, una pentru un agent contractual și cealaltă pentru un agent temporar; constată însă că efectivul de personal al întreprinderii comune a fost consolidat cu încă trei agenți contractuali în 2018; în plus, ia act de faptul că la sfârșitul lui 2018 a fost numit un candidat într-un post temporar, care și-a preluat atribuțiile în primul trimestru al anului 2019;
Auditul intern
21. ia act de faptul că, în noiembrie 2017, Serviciul de Audit Intern (IAS) a realizat activitatea pe teren pentru auditul pe tema „Examinarea restrânsă a punerii în aplicare a standardelor de control intern (SCI) în cadrul întreprinderii comune BBI”; observă că, potrivit raportului Curții, situația de la sfârșitul lui 2018 arăta că întreprinderea comună pusese în aplicare în mare măsură standardele de control intern;
22. observă că biroul pentru programe a efectuat o autoevaluare a standardelor sale de control intern, pentru a evalua nivelul actual de aplicare a acestora și pentru a trece în revistă condițiile necesare pentru a asigura evoluția cadrului de control intern al organizației spre un nivel mai ridicat de maturitate; ia act de faptul că IAS a formulat trei recomandări pentru a sprijini și a completa eforturile pe care întreprinderea comună le făcea deja în acest domeniu; observă că biroul pentru programe a propus planurile de acțiune aferente, iar IAS le-a considerat adecvate pentru a reduce problemele; cu toate acestea, ia act cu îngrijorare de faptul că cele trei standarde examinate nu erau încă pe deplin puse în aplicare la începutul lui 2018;
23. ia act de faptul că, în conformitate cu Raportul anual de activitate, aproape toate SCI sunt considerate puse în aplicare sau puse în aplicare în mare măsură și că numai anumite standarde nu sunt încă pe deplin puse în aplicare, cum ar fi SCI 8 (Procese și proceduri), SCI 10 (Continuitatea activității) și SCI 11 (Gestionarea documentelor);
24. ia act de faptul că, în 2017, întreprinderea comună, împreună cu Serviciul comun de audit al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei, a lansat primul audit ex post al unui eșantion aleatoriu format din declarații de cheltuieli intermediare aferente programului Orizont 2020; ia act de faptul că al doilea val de audituri a început în 2018, însă din cauza numărului redus de participanți auditați, nu se pot formula încă concluzii;
25. ia act cu satisfacție de constatarea Curții, potrivit căreia rata de eroare reziduală se situează sub pragul de semnificație, ridicându-se la 0,01 % pentru programul Orizont 2020;
26. observă că s-a efectuat evaluarea intermediară a Comisiei privind activitățile întreprinderii comune în perioada 2014-2016 și că s-a pregătit un plan de acțiune pentru a da curs recomandărilor formulate; constată că, în conformitate cu planul de acțiune, majoritatea acțiunilor care trebuie întreprinse ca răspuns la recomandări urmează să fie puse în aplicare în 2018 și 2019, iar mai multe acțiuni au fost deja întreprinse;
Cadrul juridic
27. constată cu îngrijorare că, deși evaluarea intermediară a întreprinderii comune a fost finalizată strict în intervalul de timp stabilit în cadrul juridic, aceasta nu a putut totuși aduce o valoare adăugată maximă procesului decizional al întreprinderii comune în acest stadiu incipient al activităților sale;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
28. ia act de faptul că întreprinderea comună, împreună cu alte șase întreprinderi comune, a lansat o cerere comună de exprimare a interesului pentru a selecta până la șapte consilieri confidențiali care vor crea o rețea de consilieri confidențiali; constată că, prin urmare, în noiembrie 2018, directorii executivi au numit doi consilieri confidențiali.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2091(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (005761/2020 – C9-0058/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei(5), în special articolul 64,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0042/2020),
1. acordă directorului executiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2091(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0058/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei(12), în special articolul 64,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0042/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2091(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0042/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale („Autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 25 207 008 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 5,03 % față de bugetul pe 2017; întrucât Autoritatea este finanțată prin contribuții din partea Uniunii (9 365 000 EUR, reprezentând 37,15 %) și prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre (15 742 008 EUR, reprezentând 62,45 %)(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 100 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,21 % față de exercițiul 2017; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 85,48 %, ceea ce reprezintă o scădere de 2,61 % în comparație cu 2017;
2. constată că volumul de lucru al Autorității este în continuă evoluție și include atât sarcinile de reglementare, cât și punerea în aplicare și asigurarea respectării dreptului Uniunii;
Performanța
3. observă că pentru fiecare dintre cele trei obiective strategice operaționale ale Autorității există indicatori-cheie de performanță (ICP) care evaluează valoarea adăugată oferită de activitățile sale și îmbunătățirea gestiunii sale bugetare, pe lângă alți indicatori de uz intern;
4. constată că Autoritatea și-a atins obiectivele pentru 11 indicatori-cheie de performanță; recunoaște că aproape și-a atins obiectivul și pentru cei doi ICP rămași, ratând cu foarte puțin atingerea lor;
5. constată că majoritatea activităților planificate ale Autorității (218 produse și servicii) au fost realizate cu succes și că 25 de produse și servicii au suferit întârzieri minore din cauza resurselor insuficiente, dar și din cauza modificării cerințelor și priorităților; constată, de asemenea, că doar trei fluxuri de lucru nu au fost realizate conform planificării sau într-un termen acceptabil;
6. ia act de faptul că Autoritatea își înlocuiește actualul sistem electronic de gestionare a resurselor umane cu Sysper, pus la dispoziție de Comisie; constată cu preocupare că există întârzieri la punerea în aplicare a Sysper 2; invită Autoritatea să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează situația în această privință;
7. constată cu satisfacție că Autoritatea este proactivă, identificând oportunitățile de a fi mai eficientă și a valorifica sinergiile cu alte agenții, în special cu Autoritatea bancară europeană (ABE) și cu Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (ESMA), prin intermediul Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere și prin achizițiile publice comune; salută faptul că Autoritatea a dat prioritate întocmirii unor orientări comune în cooperare cu ABE și ESMA cu privire la modul de integrare a riscurilor în ceea ce privește spălarea de bani și finanțarea terorismului în supravegherea prudențială; încurajează ferm Autoritatea să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu toate agențiile Uniunii; în plus, solicită Autorității să exploreze posibile modalități de fuziune a serviciilor sale nespecializate, de exemplu TIC și alte servicii, cu alte agenții ale Uniunii;
8. subliniază că rolul ce îi revine Autorității în promovarea unui regim comun de supraveghere în întregul sistem financiar european este esențial pentru asigurarea stabilității financiare și a unei piețe financiare mai bine integrate, mai eficiente și mai sigure, precum și a unui grad ridicat de protecție a consumatorilor din Uniune prin promovarea echității și transparenței pieței produselor și serviciilor financiare;
9. subliniază că rolul principal al Autorității este de a contribui la asigurarea unor practici și standarde comune de reglementare și supraveghere de înaltă calitate, la aplicarea consecventă a actelor juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii, de a stimula și a facilita delegarea de sarcini și responsabilități între autoritățile competente, de a monitoriza și evalua evoluțiile pieței în sfera sa de competență și de a promova protecția titularilor de polițe, a membrilor regimurilor de pensii și a beneficiarilor;
10. subliniază necesitatea unei supravegheri mai atente în anumite state membre pentru a aborda vulnerabilitățile de pe piețele de asigurări din statele membre respective și pentru a proteja consumatorii împotriva practicilor neloiale ale companiilor multinaționale de asigurări;
11. subliniază că Autoritatea trebuie să se asigure că își îndeplinește toate atribuțiile integral și în termenul stabilit, însă ar trebui să se limiteze la sarcinile și mandatul care i-au fost încredințate de Parlament și de Consiliu, exploatându-le totodată pe deplin, și să nu încerce vreodată să își depășească mandatul; atrage atenția că utilizarea resurselor va fi mai eficientă și mai eficace dacă Autoritatea se va concentra pe mandatul încredințat de Parlament și de Consiliu;
12. împărtășește preocuparea Curții potrivit căreia, prin intermediul evaluărilor inter pares, autoritățile naționale de supraveghere au un cuvânt decisiv de spus în cadrul organului principal de conducere al Autorității, ceea ce înseamnă că sunt în măsură să decidă sfera de acțiune a Autorității pentru a-și reexamina propria eficacitate;
Politica de personal
13. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 95,54 %, fiind ocupate 107 posturi de agenți temporari din cele 112 posturi autorizate din bugetul Uniunii (față de 101 posturi autorizate în 2017); observă că, în 2018, pentru Autoritate au mai lucrat și 33 de agenți contractuali și 18 experți naționali detașați;
14. regretă dezechilibrul dintre bărbați și femei înregistrat în Consiliul de administrație (șase bărbați față de o femeie); constată că Autoritatea a raportat un echilibru de gen relativ bun pentru 2018 în ceea ce privește personalul de conducere de nivel superior (cinci bărbați și trei femei);
15. observă că Curtea consideră că Autoritatea nu a efectuat încă tranziția de la sarcinile de reglementare la sarcinile de supraveghere și că ar trebui să își consolideze resursele umane alocate supravegherii;
Achizițiile publice
16. constată cu preocupare că Autoritatea a aplicat criterii de atribuire cuprinzând elemente de preț necompetitive într-o procedură de achiziții; solicită Autorității să aplice criterii de atribuire care să pună accentul pe elemente de preț competitive;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
17. ia act de măsurile deja aplicate și de efortul constant depus de Autoritate pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a-i proteja pe avertizorii de integritate; observă că Autoritatea publică un registru al reuniunilor membrilor personalului cu părțile interesate externe;
18. subliniază importanța unei administrări deschise, eficiente și independente pentru toate agențiile Uniunii și pentru Uniune, în ansamblul său; reamintește problema conflictelor de interese generate de situațiile de tip „ușă turnantă” și subliniază necesitatea unui cadru juridic unificat care să abordeze astfel de probleme;
Controalele interne
19. remarcă faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit privind „testele de stres ale EIOPA”, care a dus la cinci recomandări de îmbunătățire și la punerea în practică a unui plan de acțiune;
20. observă că în 2018 Autoritatea a apelat la 29 de lucrători temporari prin intermediul unor contracte cu agenții de muncă temporară; reamintește că, în conformitate cu Directiva 2008/104/CE(17), acești lucrători ar trebui să beneficieze de aceleași condiții de muncă precum lucrătorii angajați direct de Autoritate; constată cu preocupare că contractele nu le-au impus agențiilor de muncă temporară să respecte condițiile de muncă respective, provocând litigii și riscuri reputaționale; îndeamnă Autoritatea să analizeze condițiile de muncă ale lucrătorilor săi temporari și să se asigure că sunt conforme cu legislația Uniunii și legislația națională în domeniul muncii;
Alte observații
21. observă că este posibilă o scădere în viitor a veniturilor Autorității, ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune; ia act de faptul că Autoritatea a emis două avize pentru asigurători și autoritățile naționale de supraveghere cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a evita întreruperea serviciilor și pentru a reduce la minimum riscul;
22. subliniază responsabilitatea sistemului financiar în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de sustenabilitate și asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obligațiilor care îi revin în conformitate cu Acordul de la Paris în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; subliniază rolul esențial al Autorității în integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în cadrul de reglementare și de supraveghere și în mobilizarea și orientarea fluxurilor de capital privat către investiții sustenabile; subliniază, prin urmare, necesitatea de a dispune de resurse suficiente pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestui cadru de către instituțiile financiare și autoritățile naționale competente;
23. invită Autoritatea să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
24. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(18) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune ECSEL aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2106(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune ECSEL pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0072/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune ECSEL(5), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6)
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0045/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune ECSEL descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune ECSEL, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune ECSEL pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2106(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune ECSEL pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0072/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune ECSEL(12), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13)
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0045/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune ECSEL pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune ECSEL, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune ECSEL aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2106(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune ECSEL aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0045/2020),
A. întrucât întreprinderea comună ECSEL pentru Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei („întreprinderea comună”) a fost înființată la 7 iunie 2014 în sensul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune „Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei” (ECSEL) pe o perioadă de până la 31 decembrie 2024;
B. întrucât întreprinderea comună a fost înființată în iunie 2014 prin Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului(15) pentru a înlocui întreprinderile comune ARTEMIS și ENIAC și a fi succesoarea acestora;
C. întrucât membrii întreprinderii comune sunt Uniunea, statele membre și, pe bază voluntară, țările asociate (state participante), precum și asociațiile cu statut de membri privați (membri privați) ce reprezintă întreprinderile din care sunt constituite și alte organizații active în domeniul componentelor și sistemelor electronice din Uniune;
D. întrucât contribuțiile la întreprinderea comună preconizate pentru întreaga perioadă a programului Orizont 2020 sunt de 1 184 874 000 EUR din partea Uniunii, 1 170 000 000 EUR din partea statelor participante și 1 657 500 000 EUR din partea membrilor privați,
Gestiunea bugetară și financiară
1. observă că, potrivit raportului Curții de Conturi („Curtea”) privind conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), conturile anuale ale întreprinderii comune prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și variațiile activelor sale nete pentru exercițiul încheiat la acea dată, în conformitate cu regulamentul său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
2. ia act de faptul că bugetul final al întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 a cuprins credite de angajament în valoare de 194 100 000 EUR și credite de plată în valoare de 310 554 000 EUR; observă faptul că ratele de utilizare a creditelor de angajament și a celor de plată au fost de 98 %, respectiv de 65 %;
3. ia act de faptul că în raportul Curții se afirmă că operațiunile subiacente conturilor anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;
4. ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2018, Uniunea a contribuit cu 637 600 000 EUR din fondul aferent celui de Al șaptelea program-cadru la cofinanțarea activităților comune, respectiv cu 17 900 000 EUR la cofinanțarea costurilor administrative conexe; ia act de faptul că angajamentul cumulat pentru activitățile operaționale ale celui de-Al șaptelea program-cadru s-a ridicat la 606 000 000 EUR și că plățile cumulate aferente au fost în valoare de 529 000 000 EUR; constată că, în 2018, rata de execuție a creditelor de plată disponibile în valoare de 98 000 000 EUR pentru proiectele aferente celui de-Al șaptelea program-cadru a avut valoarea scăzută de 42 %, ca urmare, în principal, a întârzierilor în acordarea de către autoritățile naționale a finanțării pentru certificatele de final de proiect pentru activitățile în curs de desfășurare din cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru;
5. constată că plățile efectuate de întreprinderea comună pentru proiectele din cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru s-au ridicat la 41 000 000 EUR, reprezentând 22 % din totalul plăților operaționale efectuate în 2018; în plus, ia act de faptul că rata de eroare reziduală la sfârșitul anului a fost de 3,36 %;
6. ia act de faptul că, pentru plățile operaționale din cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru, întreprinderea comună este încă dependentă de autoritățile naționale de finanțare a SEP, ceea ce generează un risc sporit în ceea ce privește plățile finale efectuate în timp util;
7. ia act cu îngrijorare de faptul că, în 2018, statele participante, care trebuie să contribuie cu cel puțin 1 170 000 000 EUR la activitățile operaționale ale întreprinderii comune în cadrul programului Orizont 2020, au realizat angajamente în valoare de 564 000 000 EUR și plăți în valoare de 178 000 000 EUR, ceea ce reprezintă 15 % din totalul contribuțiilor prevăzute; ia act de faptul că nivelul scăzut al contribuțiilor din partea statelor participante este legat de faptul că unele state participante admit și raportează costurile ce le revin în cadrul întreprinderii comune doar la finalizarea proiectelor Orizont 2020 pe care le sprijină; constată că rata de execuție a bugetului disponibil pentru programul Orizont 2020 a fost de 100 % în ceea ce privește creditele de angajament și de 72 % în ceea ce privește creditele de plată, iar rata creditelor de plată a fost mai mică din cauza contribuției suplimentare de 20 000 000 EUR primite în decembrie 2018;
8. constată că din totalul de 1 657 500 000 EUR corespunzând contribuțiilor care trebuiau să fie puse la dispoziție de membrii din sectorul industrial pentru activitățile întreprinderii comune, la sfârșitul lui 2018, întreprinderea comună estimase că membrii aduseseră contribuții în natură în valoare de 705 400 000 EUR, în timp ce contribuția în numerar din partea Uniunii s-a ridicat la 512 000 000 EUR; constată, de asemenea, că contribuțiile în numerar ale membrilor din sectorul industrial au fost de 11 300 000 EUR, iar contribuțiile în natură raportate, însă nevalidate au fost de 694 100 000 EUR;
Performanța
9. ia act de utilizarea indicatorilor-cheie de performanță (ICP) pentru măsurarea performanțelor operaționale și ale programului și de faptul că întreprinderea comună colaborează cu celelalte întreprinderi comune și cu părțile interesate pentru a defini ICP cu impact comun și metodologii de evaluare a acestor ICP;
10. observă că raportul costurilor de gestionare (bugetul administrativ/operațional) rămâne sub 5 %, ceea ce indică o structură organizațională destul de suplă și eficientă a întreprinderii comune;
11. salută faptul că efectul de levier total obținut în 2018 pentru programul întreprinderii comune, calculat ca cost al programului Orizont 2020 minus finanțarea din partea Uniunii împărțită la finanțarea din partea Uniunii, este egal cu 3, depășind efectul de levier vizat pentru întreaga perioadă 2014-2020; constată, de asemenea, că valoarea totală a efectului de levier obținut este de 3,3 dacă se ia ca bază costul național;
12. ia act de faptul că întreprinderea comună a depus eforturi pentru a-și consolida și dezvolta activitățile, astfel încât să poată funcționa eficient și fără probleme; observă că în 2018 au fost lansate patru cereri de propuneri, ceea ce a dus la selectarea a 13 proiecte de colaborare și a două acțiuni de coordonare și de sprijin;
13. ia act de faptul că întreprinderea comună a lansat două cereri de propuneri; cu toate că numărul propunerilor a scăzut pentru al patrulea an consecutiv, numărul de propuneri selectate este identic cu cel din 2017;
14. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de Uniune; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor întreprinderii comune, precum și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată a acestora; solicită întreprinderea comună să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
Personalul
15. ia act că, din 31 de posturi autorizate în schema de personal, 30 au fost ocupate în 2018 - 14 agenți temporari și 16 agenți contractuali; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2018, au fost ocupate două posturi de șef de administrație și, respectiv, câte un post de director financiar și de responsabil de program;
16. ia act de informațiile prezentate în Raportul anual de activitate pentru anul 2018 al întreprinderii comune privind echilibrul de gen în proiectele ECSEL, din care reiese că numărul total de femei implicate în proiectele ECSEL care se derulează în 2018 și care au fost raportate în 2018 (care se derulează din 2014, 2015 și 2016) se ridică la 3 336 (adică 18 %), iar numărul bărbaților se ridică la 14 820 (adică 82 %); constată că nu toți membrii personalului beneficiarilor implicați în proiecte ECSEL desfășoară activități de cercetare și că doar 16 % din personalul implicat în activități de cercetare este de sex feminin;
Achizițiile publice
17. constată cu profundă îngrijorare că, în ceea ce privește gestionarea procedurilor de achiziții pentru serviciile administrative, Curtea a observat deficiențe semnificative; constată, pe baza răspunsurilor întreprinderii comune, că a fost numit un asistent însărcinat cu bugetul, achizițiile și contractele pentru a face față acestei probleme;
Controalele interne
18. salută faptul că întreprinderea comună a luat măsuri pentru a evalua modul de desfășurare a auditurilor ex post de către autoritățile naționale de finanțare și a obținut de la acestea declarații scrise în care se afirmă că implementarea procedurilor lor naționale a oferit o asigurare rezonabilă referitor la legalitatea și regularitatea operațiunilor; în plus, ia act, din raportul Curții, de faptul că, în cazul plăților din cadrul programului Orizont 2020, Serviciul comun de audit al Comisiei este responsabil de auditurile ex post, iar rata de eroare reziduală calculată de întreprinderea comună a fost de 1,15 % la sfârșitul lui 2018;
19. ia act de faptul că problema legată de diferențele de la nivelul metodologiilor și al procedurilor utilizate de autoritățile naționale de finanțare nu mai este relevantă pentru implementarea proiectelor din cadrul Orizont 2020, întrucât auditurile ex post vor fi desfășurate fie de către întreprinderea comună, fie de către Comisie; ia act de faptul că, în conformitate cu dispozițiile planului comun de audit ex post pentru programul Orizont 2020, întreprinderea comună a primit 22 de declarații din 27 din partea autorităților naționale de finanțare și recunoaște că acestea oferă o protecție rezonabilă a intereselor financiare ale membrilor săi;
20. constată că a Comisia și-a efectuat evaluarea finală privind întreprinderile comune ARTEMIS și ENIAC pentru perioada 2008-2013, precum și evaluarea interimară a societăților mixte care operează în cadrul programului Orizont 2020 pentru perioada 2014-2016; ia act de faptul că întreprinderea comună a elaborat și adoptat un plan de acțiune pentru a da curs recomandărilor acestor evaluări și că au fost inițiate deja unele activități; cu toate acestea, majoritatea activităților urmează să fie puse în aplicare în 2019, în timp ce despre unele s-a considerat că nu se încadrează în sfera de activitate a întreprinderii comune;
21. ia act de faptul că plata finală pentru punerea în aplicare a acordului privind nivelul serviciilor încheiat cu un membru al sectorului industrial pentru furnizarea de servicii de comunicații și organizarea de evenimente a fost efectuată fără documentele justificative necesare;
22. solicită Curții să evalueze corectitudinea și fiabilitatea metodologiei de calculare și de evaluare a contribuțiilor în natură și propune ca în cadrul evaluării să se analizeze conceptul și soliditatea orientărilor pentru implementarea procedurii de stabilire a contribuțiilor în natură, cu scopul de a contribui la procesul de planificare, raportare și certificare a contribuțiilor în natură;
23. ia act cu îngrijorare de faptul că întreprinderea comună a constatat că contribuțiile în numerar pentru cheltuieli administrative în valoare de peste 1 000 000 EUR nu au fost facturate de ENIAC membrului industrial AENEAS înainte de înființarea întreprinderii comune; în vederea soluționării acestei probleme, întreprinderea comună a primit 1 000 000 EUR de la membrii săi sub formă de „contribuție în numerar plătită în avans”; invită întreprinderea comună să emită fără întârziere nota de debit;
Auditul intern
24. constată că, în 2018, serviciile de audit intern ale Comisiei (IAS) au efectuat o evaluare a riscurilor; ia act de faptul că IAS a efectuat o monitorizare a recomandărilor sale de audit privind procesul de acordare a granturilor în cadrul programului Orizont 2020 și performanțele întreprinderii comune; ia act de faptul că IAS a concluzionat că toate recomandările au fost puse în aplicare în mod corespunzător;
Gestionarea resurselor umane
25. constată că, la 31 decembrie 2018, întreprinderea comună avea un efectiv de 30 de angajați; ia act de faptul că, în 2018, întreprinderea comună a ocupat două posturi, unul pentru funcția de șef de administrație și finanțe și celălalt pentru funcția de responsabil de programe, și a publicat un post de expert național detașat;
26. ia act de faptul că, pentru a adapta structura organizației la priorități și la cerințele de expertiză, organigrama întreprinderii comune a fost actualizată la 6 august 2018; ia act de faptul că, în ianuarie 2018, Consiliul de conducere a validat un nou set de cinci norme de punere în aplicare a Statutului funcționarilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2103(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2020 – C9-0069/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2(5), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0046/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2103(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2020 – C9-0069/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2(12), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0046/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2103(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0046/2020),
A. întrucât întreprinderea comună pentru punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune privind medicamentele inovatoare („întreprinderea comună IMI”) a fost înființată în decembrie 2007 pentru o perioadă de 10 ani pentru a îmbunătăți semnificativ eficiența și eficacitatea procesului de dezvoltare a produselor medicamentoase, astfel încât, pe termen lung, sectorul farmaceutic să producă medicamente inovatoare mai eficace și mai sigure;
B. întrucât, în urma adoptării, în mai 2014, a Regulamentului (UE) nr. 557/2014(15), întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 („întreprinderea comună IMI 2”) a fost înființată pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024; întrucât aceasta a înlocuit și succedă întreprinderea comună IMI în iunie 2014, cu scopul de a finaliza activitățile de cercetare sub Al șaptelea program-cadru, și de a lansa un nou proiect în cadrul Orizont 2020;
C. întrucât membrii fondatori ai întreprinderii comune IMI și ai întreprinderii comune IMI 2 sunt Uniunea, care este reprezentată de Comisie, și Federația Europeană a Industriei și a Asociațiilor Farmaceutice (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations);
D. întrucât contribuția maximă a Uniunii la întreprinderea comună IMI pentru perioada de 10 ani este de 1 000 000 000 EUR, sumă care provine din bugetul celui de Al șaptelea program-cadru, iar membrii fondatori trebuie să contribuie în mod egal la costurile de funcționare, fiecare cu o sumă care să nu depășească 4 % din contribuția totală a Uniunii;
E. întrucât contribuția maximă a Uniunii la întreprinderea comună IMI 2 pentru perioada de 10 ani este de 1 638 000 000 EUR, sumă care provine din bugetul programului Orizont 2020, iar membrii, cu excepția Comisiei, trebuie să contribuie cu 50 % din costurile de funcționare și să contribuie la costurile operaționale prin contribuții în numerar sau în natură sau ambele, egale cu contribuția financiară a Uniunii,
Gestiunea bugetară și financiară
1. observă că, potrivit raportului Curții de Conturi („Curtea”) referitor la conturile anuale ale întreprinderii comune IMI 2 aferente exercițiului financiar 2018 („raportul Curții), conturile anuale ale întreprinderii comune prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
2. ia act de opinia favorabilă a Curții cu privire la legalitatea și regularitatea sub toate aspectele semnificative a operațiunilor subiacente conturilor anuale ale întreprinderii comune IMI 2 pentru exercițiul 2018;
3. ia act de faptul că bugetul final pentru 2018 a fost de 275 600 000 EUR în credite de angajament (187 900 000 EUR în 2017) și de 235 900 000 EUR în credite de plată (206 400 000 EUR în 2017); incluzând creditele neutilizate din anii anteriori și veniturile alocate, bugetul total de angajamente disponibil a fost de 485 596 000 EUR (322 400 000 EUR în 2017), iar bugetul de plăți disponibil a fost de 235 963 021 EUR (206 400 000 EUR în 2017);
4. constată că, din totalul de 1 000 000 000 EUR corespunzând contribuțiilor care trebuiau puse la dispoziție de membrii sectorului pentru activitățile întreprinderii comune IMI, întreprinderea comună IMI 2 validase, până la sfârșitul exercițiului 2018, contribuții în natură și în numerar în valoare de 655 200 000 EUR, mai precis 633 300 000 EUR contribuții în natură și 21 900 000 EUR contribuții în numerar; subliniază că membrii întreprinderii comune IMI 2 au mai raportat și alți 80 600 000 EUR, reprezentând contribuții în natură fără validare; subliniază că, în consecință, la sfârșitul anului 2018, contribuțiile în natură și în numerar din partea membrilor sectorului se ridicau în total la 735 800 000 EUR; cu titlu de comparație, contribuțiile în numerar din partea Uniunii la activitățile celui de Al șaptelea program-cadru aferente întreprinderii comune IMI 2 s-au ridicat la 916 000 000 EUR;
5. ia act cu satisfacție de faptul că, în 2018, ratele de utilizare de către întreprinderea comună IMI a creditelor de plată aferente celui de Al șaptelea program-cadru al UE au fost de 88 %, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de perioada precedentă, când ratele de utilizare au rămas sub 75 % timp de patru ani consecutivi; ia act, de asemenea, că rata de execuție pentru creditele de plată din programul Orizont 2020 a fost de 86 % și că, în 2018, există o creștere a execuției creditelor de angajament și de plată pentru cheltuieli administrative și operaționale în comparație cu 2017;
6. constată că, din suma de 1 425 000 000 EUR reprezentând contribuții în natură și în numerar ce trebuie efectuate de către membri ai sectorului și parteneri asociați la activitățile întreprinderii comune IMI 2, au fost validate contribuții în natură în cuantum de 130 500 000 EUR de către directorul executiv, iar o sumă suplimentară de 83 900 000 EUR a fost raportată până la sfârșitul anului 2018; ia act, în plus, de faptul că directorul executiv a validat contribuții în numerar ale membrilor din sector în valoare de 13 500 000 EUR; mai remarcă, de asemenea, că la sfârșitul anului 2018, contribuțiile totale din partea membrilor din sector la activitățile întreprinderii comune IMI 2 aferente programului Orizont 2020 s-au ridicat, prin urmare, la 227 700 000 EUR, față de contribuția în numerar din partea Uniunii de 241 900 000 EUR;
7. constată faptul că trei amendamente bugetare au fost aprobate de Consiliul de conducere al întreprinderii comune IMI 2 în 2018:
(a)
la 12 iunie 2018, pentru a include sumele reportate (209 698 405 EUR în credite de angajament și 56 133 212 EUR în credite de plată) din anul precedent;
(b)
la 13 iulie 2018, pentru a include reportări suplimentare (25 669 EUR în credite de angajament și 25 669 EUR în credite de plată) din anul anterior, corespunzătoare în mod specific sumelor aferente întreprinderii comune IMI recuperate de la beneficiari în 2017 și reportate în bugetul 2018; precum și
(c)
la 5 decembrie 2018, pentru a reduce creditele de plată operaționale cu 36 332 261 EUR, ca urmare a reducerii contribuției Uniunii la costurile operaționale (34 978 261 EUR) și a amânării pentru 2019 a contribuției partenerului întreprinderii comune IMI 2 (Fundația Bill și Melinda Gates) la costurile operaționale (1 354 000 EUR) reportate în anul următor;
8. constată, de asemenea, că, la sfârșitul anului 2018, creditele de plată neutilizate estimate pentru cheltuielile operaționale și administrative care au făcut obiectul aprobării Consiliului de administrație al întreprinderii comune IMI 2 pentru a fi reportate în 2019 au fost de 30 943 429 EUR; ia act cu îngrijorare de observația Curții potrivit căreia, deși situația s-a îmbunătățit în urma punerii în aplicare de către întreprinderea comună IMI 2 a mai multor măsuri corective, persistă deficiențe în ceea ce privește planificarea și monitorizarea nevoii de noi credite de plată;
Performanța
9. constată că 2018 a fost primul an în care întreprinderea comună IMI 2 a raportat cu privire la indicatorii-cheie de performanță revizuiți în raportul său anual de activitate pe 2018 („RAA”); salută faptul că această etapă s-a dovedit a fi un instrument de monitorizare eficace care contribuie la creșterea nivelului de transparență privind realizările întreprinderii comune IMI 2 și care atrage astfel interesul membrilor societății civile;
10. constată, pe baza RAA, că din analiza datelor colectate până la 31 decembrie 2018 reiese că aproape toate domeniile prioritare relevante din agenda strategică de cercetare a întreprinderii comune IMI 2 sunt acoperite de proiectele întreprinderii comune IMI 2 (11 din 12);
11. salută faptul că întreprinderea comună IMI 2 a semnat în 2018 un total de 20 de noi acorduri de grant, ceea ce a adus portofoliul total de proiecte la 119 (59 de proiecte ale întreprinderii comune IMI + 60 de proiecte ale întreprinderii comune IMI 2);
12. observă că raportul costurilor de management (bugetul administrativ/operațional) rămâne sub 5 %, ceea ce indică o structură organizațională destul de suplă și eficientă a întreprinderii comune IMI 2;
13. ia act de faptul că, în 2018, valoarea efectului de levier al întreprinderii comune IMI 2 a fost de 0,99;
14. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de Uniune; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor întreprinderii comune IMI 2, precum și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată a acestora; solicită întreprinderii comune IMI 2 să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
15. salută lansarea cu succes a EBOVAC3 în 2018, care vizează desfășurarea de studii clinice în cazul copiilor din Sierra Leone și Guineea; ia act, de asemenea, de faptul că proiectul realizează un studiu clinic privind furnizorii de asistență medicală din Republica Democratică Congo, care contribuie la combaterea bolii; constată cu satisfacție că învățămintele desprinse prin intermediul proiectelor Ebola+ ale întreprinderii comune IMI 2 pot fi aplicate și altor boli infecțioase emergente;
16. invită întreprinderea comună IMI 2 să aibă în vedere revizuirea numărului proiectelor finanțate în viitor; observă, de asemenea, că un număr mai mic de proiecte de o anvergură mai mare și mai bine finanțate ar face mult mai clar domeniul de activitate al întreprinderii comune IMI 2, ceea ce îi va permite publicului larg să înțeleagă mai bine beneficiile generate de aceasta;
Personalul și recrutarea
17. ia act de faptul că, în decembrie 2018, numărul total de posturi ocupate în întreprinderea comună IMI 2 a fost de 48 (49 în 2017);
18. ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2018, naționalități ale 15 state membre au fost reprezentate în întreprinderea comună IMI 2, șapte dintre acestea cu un membru al personalului; constată că 73 % din cei 48 de membri ai personalului erau femei și doar 27 % bărbați;
19. ia act cu îngrijorare de constatarea Curții potrivit căreia, în 2018, rata de rotație a personalului întreprinderii comune IMI 2 a fost ridicată, fiind în medie de 21 %, și deosebit de ridicată în cazul agenților contractuali, unde a fost de 60 %, iar situația s-a înrăutățit dat fiind că opt persoane au fost în concediu medical de lungă durată, patru dintre cazuri fiind noi în 2018; prin urmare, numai jumătate din personalul întreprinderii comune IMI 2 a fost operațional în 2018, ceea ce a crescut riscul ca obiectivele operaționale ale întreprinderii comune IMI 2 să nu fie realizate conform planificării; ia act de faptul că, pentru a găsi o soluție pentru problema personalului, întreprinderea comună IMI 2 a recurs la personal interimar, care a reprezentat 9,8 % din totalul personalului său în 2018 și a investit resurse pentru a-și păstra personalul competent prin intermediul unor activități de formare și de asigurare a bunăstării, pe de o parte, și pentru a-și completa schema de personal, pe de altă parte; își exprimă îngrijorarea față de numărul mare de angajați aflați în concediu medical de lungă durată și de faptul că unele dintre aceste cazuri pot fi determinate de epuizare și un echilibru insuficient între viața profesională și cea privată; invită întreprinderea comună IMI 2 să adopte o atitudine proactivă față de personalul în cauză, să evalueze cu atenție volumul de muncă al personalului și să asigure o repartizare echilibrată a sarcinilor;
Auditul intern
20. ia act de faptul că raportul final de audit al Serviciului de Audit Intern al Comisiei (IAS) privind „Coordonarea cu Centrul comun de asistență (CSC) și punerea în aplicare a instrumentelor și serviciilor CSC în întreprinderea comună IMI 2”, publicat în martie 2018, a concluzionat că întreprinderea comună IMI 2 a pus în aplicare procese adecvate în materie de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care sprijină în mod eficace și eficient activitățile sale de coordonare cu CSC și punerea în aplicare a instrumentelor și serviciilor CSC;
21. constată că auditul IAS nu a avut ca rezultat identificarea vreunor chestiuni critice sau foarte importante și că au fost emise trei recomandări „importante”; ia act de faptul că întreprinderea comună IMI 2 a pregătit un plan de acțiune care a transpus cele trei recomandări în cinci acțiuni, iar patru dintre aceste acțiuni, care au abordat două dintre recomandări, au fost puse în aplicare până la sfârșitul anului 2018;
Sistemele de control intern
22. ia act de constatarea Curții potrivit căreia întreprinderea comună IMI 2 a instituit proceduri de control ex ante fiabile, bazate pe examinări documentare ale aspectelor financiare și operaționale, în special în ceea ce privește plățile intermediare și finale sub cel de Al șaptelea program-cadru; observă că întreprinderea comună IMI 2 efectuează auditurile ex post la sediul beneficiarilor, în timp ce, pentru declarațiile costurilor aferente proiectelor din cadrul programului Orizont 2020, IAS este responsabil de auditurile ex post; ia act de faptul că ratele de eroare reziduale în urma auditurilor ex post raportate de întreprinderea comună IMI 2 la sfârșitul exercițiului 2018 au fost de 0,87 % pentru proiectele aferente celui de Al șaptelea program-cadru și de 0,67 % pentru proiectele aferente programului Orizont 2020;
23. ia act de faptul că, în decembrie 2017, Consiliul de conducere al întreprinderii comune IMI 2 a adoptat cadrul de control intern al întreprinderii comune IMI 2, care este aliniat cu cadrul de control al Comisiei; constată că, în 2018, planul de acțiune privind controlul intern al întreprinderii comune IMI 2 s-a axat pe punerea în aplicare a noilor principii ale cadrului de control intern și ale revizuirii, precum și pe dezvoltarea structurii mediului de control intern; ia act de faptul că au fost adoptate noi orientări operaționale pentru punerea în aplicare a sistemului de control și pentru măsurarea eficacității sale;
24. ia act de faptul că Direcția Generală Buget (DG BUDG) a Comisiei a efectuat evaluarea anuală a sistemelor financiare locale din cadrul întreprinderii comune IMI 2 și a analizat informațiile referitoare la modificările aduse sistemelor locale și mediului de control, a evaluat deficiențele în materie de control intern identificate de audituri și de controalele de supraveghere și a verificat un eșantion de tranzacții aferente operațiunilor; ia act de faptul că DG BUDG a concluzionat, la 13 decembrie 2018, că sistemele de control intern ale întreprinderii comune IMI 2 funcționează în mod corespunzător; ia act de faptul că întreprinderea comună IMI 2 a finalizat punerea în aplicare a planului de acțiune care a fost aprobat de contabil la 5 februarie 2018, că situația punerii în aplicare a planului de acțiune a fost evaluată de DG BUDG, iar toate cele cinci recomandări au fost închise până la 28 ianuarie 2019;
25. invită Curtea să evalueze corectitudinea și fiabilitatea metodologiei de calculare și de evaluare a contribuțiilor în natură; procesul ar trebui să analizeze conceptul și soliditatea orientărilor pentru implementarea procedurii de stabilire a contribuțiilor în natură, astfel încât să fie de ajutor în procesul de planificare, raportare și certificare a contribuțiilor în natură.
Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (JO L 169, 7.6.2014, p. 54)
Descărcarea de gestiune 2018: Întreprinderea comună Shift2Rail
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Shift2Rail aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2105(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune Shift2Rail pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0071/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 642/2014 al Consiliului din 16 iunie 2014 de înființare a întreprinderii comune Shift2Rail(5), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0055/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune Shift2Rail descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune Shift2Rail, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune Shift2Rail pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2105(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune Shift2Rail pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul întreprinderii comune(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0071/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 209,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 71,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 642/2014 al Consiliului din 16 iunie 2014 de înființare a întreprinderii comune Shift2Rail(12), în special articolul 12,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13),
– Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14)
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0055/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune Shift2Rail pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune Shift2Rail, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Shift2Rail aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2105(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Shift2Rail aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0055/2020),
A. întrucât întreprinderea comună Shift2Rail (denumită în continuare „întreprinderea comună”) a fost înființată în iunie 2014 pentru o perioadă de 10 ani prin Regulamentul (UE) nr. 642/2014(15);
B. întrucât membrii fondatori sunt Uniunea Europeană, reprezentată de Comisie, și o serie de parteneri din sectorul feroviar (părți interesate principale, inclusiv producători de echipamente feroviare, companii feroviare, administratori de infrastructură și centre de cercetare), existând posibilitatea ca și alte entități să participe la întreprinderea comună în calitate de membri asociați;
C. întrucât obiectivele întreprinderii comune vizează realizarea unui spațiu feroviar unic european; creșterea atractivității și a competitivității sistemului feroviar european; asigurarea unui transfer modal de la transportul rutier și menținerea poziției de lider pe piața mondială a sectorului feroviar european;
D. întrucât întreprinderea comună a început să funcționeze autonom în mai 2016;
Aspecte generale
1. observă că, potrivit raportului Curții de Conturi („Curtea”) privind conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), conturile anuale ale întreprinderii comune prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și variațiile activelor sale nete pentru exercițiul încheiat la acea dată, în conformitate cu regulamentul său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
2. ia act de faptul că în raportul Curții se afirmă că operațiunile subiacente conturilor anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;
3. observă faptul că contribuția maximă a Uniunii la activitățile întreprinderii comune este de 450 000 000 EUR, aceasta fiind plătită în cadrul Programului Orizont 2020; constată că membrii din sectorul industrial ai întreprinderii comune au obligația de a contribui cu resurse în valoare de cel puțin 470 000 000 EUR, constând în contribuții în natură și în numerar de cel puțin 350 000 000 EUR la activitățile operaționale și la costurile administrative ale întreprinderii comune și în contribuții în natură în valoare de cel puțin 120 000 000 EUR la activitățile suplimentare ale întreprinderii comune;
4. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de Uniune; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor întreprinderii comune, precum și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată a acestora; solicită întreprinderii comune să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
5. invită Curtea să evalueze eficacitatea și fiabilitatea metodologiei de calcul și de evaluare a contribuțiilor în natură; această evaluare ar trebui să se axeze pe concepția și eficacitatea orientărilor privind punerea în practică a procedurii contribuțiilor în natură, pentru a se putea acorda asistență în fazele de planificare, raportare și certificare ale contribuțiilor în natură;
Gestiunea bugetară și financiară
6. ia act de faptul că bugetul definitiv pentru exercițiul financiar 2018 disponibil pentru execuție a cuprins credite de angajament în valoare de 84 756 000 EUR și credite de plată în valoare de 71 890 204 EUR; subliniază faptul că ratele de utilizare a creditelor de angajament și a celor de plată au fost de 100 % și, respectiv, de 82,3 %, ceea ce reprezintă un nivel scăzut, în special la creditele de plată; observă că execuția mai slabă decât se preconizase a creditelor de plată se datorează faptului că se așteaptă o decizie juridică privind statutul de membru al întreprinderii comune; constată rata scăzută (63,4 %) de execuție a creditelor de plată de la titlul 2 (cheltuieli administrative, reprezentând 3 % din bugetul întreprinderii) cauzată de întârzierile în facturarea de către furnizori în temeiul contractelor-cadru multianuale; constată, de asemenea, că cea mai mare parte a plăților efectuate de întreprinderea comună în 2018 au fost plăți intermediare pentru proiecte aferente programului Orizont 2020 selectate în cadrul cererilor de propuneri din 2015 și din 2016, precum și plăți de prefinanțare pentru proiecte aferente programului Orizont 2020 selectate în cadrul cererilor de propuneri din 2018;
7. constată că, din cei 411 200 000 EUR (inclusiv 158 900 000 EUR reprezentând contribuția maximă în numerar a Uniunii și contribuția în numerar a membrilor din sector, în cuantum de 6 500 000 EUR, la costurile administrative ale întreprinderii comune) până la sfârșitul exercițiului 2018, întreprinderea comună a realizat angajamente în valoare de 84 756 000 EUR și plăți în valoare de 59 155 000 EUR pentru implementarea primului val de proiecte; acest lucru arată că întreprinderea comună a semnat deocamdată acorduri de grant multianuale interdependente și contracte de achiziție pentru implementarea a 39 % din programul său de cercetare și inovare, în concordanță cu programul său de lucru multianual;
8. salută faptul că din cei 350 000 000 EUR reprezentând contribuții care trebuiau să fie vărsate de membrii din sector pentru activitățile operaționale și costurile administrative ale întreprinderii comune, acești membri raportaseră, până la sfârșitul exercițiului 2018, și anume la patru luni după ce întreprinderea comună își lansase primele proiecte Orizont 2020, contribuții în natură în valoare de 63 700 000 EUR pentru activitățile operaționale, sumă din care 21 700 000 EUR fuseseră certificați; în plus, constată că din totalul de 120 000 000 EUR corespunzând contribuțiilor care trebuiau să fie puse la dispoziție de membrii din sector pentru activitățile suplimentare ale întreprinderii comune, acești membri raportaseră contribuții în numerar în valoare de 6 500 000 EUR pentru alte activități, necuprinse în planul de lucru al întreprinderii comune;
9. observă că, la sfârșitul exercițiului 2018, contribuțiile totale din partea membrilor din sector se ridicau la 252 300 000 EUR, comparativ cu contribuția în numerar din partea Uniunii, în valoare de 158 900 000 EUR;
10. ia act de faptul că, în 2018, întreprinderea comună a semnat 17 acorduri de grant încheiate în urma cererilor de propuneri lansate în 2018 și că, pentru respectivele cereri de propuneri, valoarea fondurilor alocate activităților de cercetare și inovare se ridica la suma de 152 600 000 EUR, care urma să fie cofinanțată de întreprinderea comună cu o sumă de maximum 77 300 000 EUR; observă că ceilalți membri au convenit să își limiteze cererea de cofinanțare la 44,44 % din costurile totale ale proiectelor, aceasta fiind, global, cea mai mică valoare pentru programul-cadru Orizont 2020; constată cu regret că la cererea de proiecte din 2018 au participat doar 76 de întreprinderi mici și mijlocii (față de 120 în 2017) și au fost reținute pentru finanțare 40 de IMM-uri (față de 50 în 2017) (21,6 % din totalul participanților reținuți pentru finanțare);
Performanța
11. ia act de faptul că al treilea set de indicatori-cheie de performanță va fi elaborat pe baza rezultatelor primului program Orizont 2020, având în vedere natura proiectelor; în plus, ia act de faptul că întreprinderea comună a continuat elaborarea unui model de indicatori-cheie de performanță cu ajutorul cărora să măsoare contribuția activităților de cercetare și inovare la regulamentul său; constată că această activitate este încă în curs de desfășurare, iar primele rezultate i-au fost prezentate Consiliului de conducere în decembrie 2018;
12. observă că raportul costurilor de gestionare (bugetul administrativ/operațional) rămâne sub 5 %, ceea ce indică o structură organizațională destul de suplă și eficientă a întreprinderii comune;
13. constată că întreprinderea comună a contribuit la crearea unei continuități și a unei viziuni comune, împărtășite, asupra cercetării în domeniul feroviar în cadrul comunității feroviare; în plus, constată că întreprinderea comună a contribuit la consolidarea încrederii între actorii care, altfel, nu ar avea posibilitatea de a face schimb de idei și interese comune în afara unui context comercial; observă că prezența operatorilor feroviari în întreprinderea comună ar trebui consolidată în timp;
14. observă că întreprinderea comună ar trebui să contribuie la încercarea de soluționare a provocărilor cu care se confruntă sectorul feroviar, axându-se pe nevoile rețelei feroviare și ale utilizatorilor săi, inclusiv în statele membre care nu au rețea feroviară pe teritoriul lor; constată că, în acest scop, întreprinderea comună pune în aplicare programul „Shift2Rail” și activități de cercetare și inovare în sectorul feroviar european, prin colaborarea dintre părțile interesate și statele membre; ia act de faptul că ar trebui să se acorde o atenție deosebită promovării măsurilor concrete de eliminare a obstacolelor tehnice rămase în calea îmbunătățirii interoperabilității și a acțiunilor de sprijinire a unei piețe feroviare a Uniunii mai integrate, mai eficiente și mai sigure, cu scopul final de a realiza spațiul feroviar unic european;
15. ia act de faptul că în 2018 întreprinderea comună a lansat cererea de propuneri pentru obținerea de granturi numai în rândul membrilor săi, sub forma unui sistem de finanțare forfetară; cu toate acestea, experții financiari care au participat la etapa de evaluare a granturilor au evidențiat existența unor abateri semnificative în propunerile de finanțare; întreprinderea comună a folosit faza de elaborare a granturilor pentru a analiza explicațiile beneficiarilor privind aceste abateri și pentru a corecta suma forfetară, dacă acest lucru se justifica; invită întreprinderea comună să continue să consolideze datele financiare din baza sa de date a beneficiarilor și să dezvăluie observațiile importante ale experților financiari în raportul de sinteză privind evaluarea; ia act de răspunsul întreprinderii comune, potrivit căreia s-au respectat cu strictețe toate cerințele juridice și financiare formulate în Decizia C(2017)7151 a Comisiei(16) și că ordonatorul de credite s-a asigurat că toate observațiile tehnice și financiare ale experților au fost luate în considerare în mod corespunzător; în plus, luând în considerare recomandarea Curții, procesul general va fi consolidat în continuare în cadrul cererii de propuneri pe 2019;
16. constată că, în conformitate cu raportul anual de activitate pe 2018 al întreprinderii comune, indicatorii-cheie de performanță referitori la echilibrul de gen pentru anul respectiv arată un procent foarte scăzut de femei, de doar 15 % în consiliul de conducere, în timp ce acestea constituiau 34 % din reprezentanții întreprinderii comune și 40 % din comitetul științific;
Selecția personalului și recrutarea
17. ia act de faptul că, în 2018, întreprinderea comună a recrutat doi experți naționali detașați, în conformitate cu schema sa de personal, și, cu acordul autorităților bugetare, a recrutat un al treilea expert național, detașat timp de un an, pentru a înlocui un director de program;
18. constată că, la sfârșitul exercițiului 2018, numărul total al membrilor personalului întreprinderii comune se ridica la 22 din totalul de 23 prevăzut în schema de personal;
Controlul intern
19. ia act de faptul că întreprinderea comună a instituit proceduri de control ex ante fiabile, bazate pe examinări documentare ale aspectelor financiare și operaționale, și că Serviciul comun de audit al Direcției Generale Cercetare și Inovare a Comisiei („Serviciul comun de audit”) este responsabil de auditul ex post al declarațiilor de cheltuieli aferente proiectelor din cadrul programului Orizont 2020; constată, în plus, că situația de la sfârșitul anului 2018 arăta că s-au pus în aplicare în mare măsură cele mai importante standarde de control intern, unele acțiuni urmând să fie finalizate în 2019, în special revizuirea modelului de indicatori-cheie de performanță;
20. ia act de faptul că, potrivit Curții, rata de eroare reziduală pentru programul Orizont 2020 a fost sub pragul de semnificație, ridicându-se la 0,97 %; ia în considerare faptul că, la sfârșitul exercițiului 2018, întreprinderea comună și-ar putea întemeia calculul ratei de eroare pe patru rapoarte de audit ex post, un raport referitor la auditul bazat pe riscuri și trei rapoarte referitoare la eșantionul reprezentativ al întreprinderii comune;
21. recunoaște faptul că serviciul de audit intern îndeplinește rolul de auditor intern al întreprinderii comune și, în acest sens, este subordonat indirect consiliului de conducere și directorului executiv; ia act de faptul că prima misiune de audit a creat un profil de risc al întreprinderii comune, cu scopul de a stabili un plan trienal de audit intern; observă că planul strategic de audit intern pentru perioada 2017-2019 al serviciului de audit intern a fost prezentat în iunie 2017; în plus, în conformitate cu acest plan de audit, serviciul de audit intern a efectuat în 2018 o examinare limitată a punerii în aplicare a standardelor de control intern; observă cu satisfacție că, din cele cinci recomandări care fuseseră adresate conducerii privind remedierea deficiențelor identificate, care nu fuseseră încă puse în aplicare integral, doar una mai necesita, în 2019, luarea unor măsuri;
22. constată cu regret că, la sfârșitul exercițiului 2017, instrumentele comune utilizate de Comisie pentru gestionarea și monitorizarea granturilor din cadrul programului Orizont 2020 nu își finalizaseră dezvoltările specifice care erau necesare pentru prelucrarea contribuțiilor în natură aduse întreprinderii comune; cu toate acestea, ia act de faptul că contribuțiile în natură au fost validate de directorul executiv în 2018;
23. observă că evaluarea intermediară a Comisiei privind activitățile operaționale ale întreprinderii comune în cadrul programului Orizont 2020, care acoperă perioada 2014-2016, a fost efectuată; ia act de faptul că un plan de acțiune a fost pregătit și adoptat de consiliul de conducere în iunie 2018; ia în considerare faptul că nu se va da curs, în cadrul actualului program-cadru financiar, tuturor recomandărilor formulate în evaluarea intermediară; cu toate acestea, ia act de faptul că unele acțiuni prevăzute de planul de acțiune au fost deja inițiate, în timp ce altele urmează să fie puse în aplicare până în 2020;
Alte aspecte
24. insistă asupra importanței cooperării dintre întreprinderea comună și Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA); salută participarea ERA la reuniunile consiliului de conducere al întreprinderii comune și la grupurile care au elaborat planul de acțiune multianual; ia act de faptul că întreprinderea comună a evaluat cererile de cercetare și inovare din partea ERA, pentru a evita suprapunerea activităților și a eficientiza cât mai mult posibil utilizarea fondurilor publice;
25. ia act de faptul că, în 2018, un membru asociat a devenit o filială deținută în totalitate de un membru fondator, și, prin urmare, reprezentarea membrului fondator în consiliul de conducere a crescut; observă că dispozițiile cadrului juridic actual al întreprinderii comune nu tratează suficient achizițiile de întreprinderi din rândul membrilor din sector ai întreprinderii comune și consecințele pe le-ar putea avea aceste achiziții asupra reprezentării echilibrate a membrilor în consiliul de conducere; ia act de răspunsul întreprinderii comune, potrivit căreia cadrul juridic al întreprinderii comune nu permite o creștere a influenței unui membru fondator asupra procesului decizional și a guvernanței, în general; remarcă faptul că observația Curții va fi luată în considerare pentru orice eventuală modificare a regulamentului;
26. ia act de faptul că evaluarea intermediară a întreprinderii comune a fost finalizată în intervalul de timp stabilit în cadrul juridic al acesteia; constată cu regret că aceasta nu a putut aduce o valoare adăugată maximă procesului decizional al întreprinderii comune în acest stadiu incipient al activităților sale; ia act de răspunsul întreprinderii comune, potrivit căreia evaluarea a avut loc la începuturile activității întreprinderii comune, dar aceasta a fost o cerință în conformitate cu Regulamentul privind întreprinderea comună și cu programul Orizont 2020, în general;
27. observă că rata de rotație a personalului din ultimii doi ani se explică în totalitate prin rotația agenților contractuali; salută măsurile luate de întreprinderea comună pentru a face față acestei situații; ia act de faptul că întreprinderea comună a recurs la serviciile personalului interimar, care a reprezentat aproximativ 17 % din totalul personalului său; ia act de răspunsul întreprinderii comune, potrivit căreia principalele cauze provin din actuala structură a schemei de personal, care nu permite întreprinderii comune să ofere aceleași condiții contractuale favorabile ca cele oferite de celelalte organisme și instituții; constată că au fost puse în aplicare măsuri fără caracter normativ pentru a reduce rata mare de rotație a personalului; invită Comisia să monitorizeze acest aspect;
Transport și turism
28. subliniază că obiectivele întreprinderii comune sunt realizarea unui spațiu feroviar unic european și creșterea atractivității și a competitivității sistemului feroviar al Uniunii; subliniază că modul de transport feroviar va fi esențial în acțiunile viitoare ale Uniunii pentru a promova trecerea la o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a face față externalităților negative; subliniază că întreprinderea comună trebuie să dispună de resursele financiare, materiale și umane necesare pentru a atinge aceste obiective-cheie și pentru a contribui la un transfer modal real;
29. constată că întreprinderea comună este un parteneriat public-privat înființat în 2014 în cadrul Programului-cadru Orizont 2020; observă că programul Shift2Rail este finanțat în comun din contribuțiile Uniunii (prin bugetul operațional al întreprinderii comune) și din contribuțiile în natură ale celorlalți membri, și anume cei opt membri fondatori (alții decât UE) și cei nouăsprezece membri asociați;
30. constată că, în cursul anului 2018, întreprinderea comună a înregistrat progrese în ceea ce privește atingerea obiectivelor, implementând programul Shift2Rail prin asigurarea unei bune gestiuni financiare eficace și eficiente; observă că în 2018 activitățile de cercetare și inovare lansate în anii precedenți au înregistrat progrese, fiind acum pe drumul cel bun și desfășurându-se în mare parte într-un ritm rapid; constată că noul val de activități de cercetare și inovare (cererea pe 2018) a început la sfârșitul anului; constată că se estimează că costul total al proiectelor aferente activităților desfășurate în 2018 se va ridica la 83 400 000 EUR;
31. subliniază necesitatea de a mări atractivitatea transportului feroviar pentru transportatori și pasageri pentru a realiza o trecere durabilă de la transportul rutier la cel feroviar și observă că următorii cinci ani vor fi decisivi pentru succesul căilor ferate și că întreprinderea comună joacă un rol esențial în ieftinirea, eficientizarea și atractivitatea transportului feroviar;
32. subliniază că doar lucrările legate de macazuri sau de macazurile defectuoase reprezintă 25-30 % din totalul lucrărilor de întreținere a rețelei feroviare, constituind o parte semnificativă a costurilor legate de infrastructură; salută eforturile întreprinderii comune de creștere a fiabilității sistemului și de reducere a costurilor;
33. salută obiectivele întreprinderii comune de a reduce la jumătate costurile pe ciclul de viață ale sistemului feroviar, de a dubla capacitatea și de a îmbunătăți fiabilitatea și punctualitatea cu 50 %; solicită ca întreprinderea comună să dispună pe deplin de resursele umane și financiare necesare pentru atingerea acestor obiective;
34. salută eforturile întreprinderii comune de a introduce funcționarea automată a trenurilor; avertizează că sectorul rutier a făcut progrese mai mari în ceea ce privește automatizarea;
35. salută decizia întreprinderii comune de a propune consiliului său de conducere, ca parte a programului anual de lucru pentru 2018, adoptarea grantului forfetar, care a fost ulterior pus în aplicare prin intermediul proiectului pilot de finanțare forfetară din secțiunea dedicată cererilor de proiecte din partea membrilor din procedura de cerere de proiecte pentru exercițiul financiar 2018;
36. consideră că, pentru a asigura claritatea juridică a procesului decizional și a guvernanței globale a întreprinderii comune, este extrem de important să se clarifice dispozițiile cadrului juridic al întreprinderii comune în ceea ce privește achizițiile întreprinderilor în rândul membrilor săi din industrie și consecințele acestora pentru componența consiliului de conducere; invită, prin urmare, Consiliul să abordeze această chestiune prin adoptarea unor eventuale modificări ale Regulamentului (UE) nr. 642/2014 al Consiliului;
37. observă că în 2018 întreprinderea comună a lansat 14 audituri reprezentative privind operațiunile sale și un audit bazat pe riscuri (pe lângă cele 15 audituri reprezentative și un audit bazat pe riscuri lansate în 2017), ceea ce face ca sfera de acoperire directă a auditurilor întreprinderii comune să fie de 4 660 000 EUR; constată că rata generală de eroare detectată pentru cele trei audituri reprezentative și auditul bazat pe riscuri finalizate până la 31 decembrie 2018 este de 0,94 % calculată prin medie aritmetică și de 1,19 % calculată prin medie ponderată; constată că toate celelalte rate de eroare (reprezentative și reziduale), deși limitate în ceea ce privește acoperirea, se situează, de asemenea, sub pragul prevăzut de 2 %;
38. salută continuarea punerii în aplicare a strategiei antifraudă a întreprinderii comune pentru perioada 2017-2020, care a avut ca efect faptul că nu s-a înregistrat niciun caz de monitorizare atentă în urma unei evaluări de risc ridicat de fraudă și nu a fost trimis niciun dosar către OLAF spre investigare.
Decizia C(2017)7151 a Comisiei din 27 octombrie 2017 privind autorizarea utilizării rambursării pe baza unei sume forfetare pentru costurile eligibile ale acțiunilor prevăzute în Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 și în Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (2014-2018)
Descărcarea de gestiune 2018: Agenția Europeană de Mediu
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2070(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018(1), însoțit de răspunsurile agențiilor,
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0037/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului(5), în special articolul 13,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0064/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Europene de Mediu descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2070(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018(8), însoțit de răspunsurile agențiilor,
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0037/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului(12), în special articolul 13,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0064/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2070(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0064/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul final al Agenției Europene de Mediu („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 65 800 176,52 EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 6,57 % față de bugetul pe 2017; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii (65,45 %) și din contribuțiile furnizate în temeiul unor acorduri specifice, și anume pentru programul Copernicus și programele europene pentru biomonitorizarea umană (34,55 %)(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,96 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,01 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 91,06 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2,03 % în comparație cu exercițiul precedent;
Performanța
2. salută faptul că, potrivit Agenției, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește partajarea resurselor pentru sarcinile care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare; ia act, de asemenea, de faptul că Agenția a depus eforturi comune pe probleme legate de sănătatea umană în colaborare cu alte agenții științifice, printre care Agenția Europeană pentru Produse Chimice și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; salută faptul că există un interes din ce în ce mai mare pentru informațiile și datele puse la dispoziție de Agenție; este de părere că diseminarea informațiilor despre mediu are o importanță primordială, date fiind noile politici ale Comisiei și pericolele asociate cu schimbările climatice;
3. ia act de faptul că Agenția și-a realizat obiectivele pentru 2018, astfel cum sunt enunțate în programul de lucru anual al Agenției, și a oferit factorilor de decizie și cetățenilor europeni acces la informații relevante și în timp util: site-ul Agenției a dobândit încă 500 000 de utilizatori (+17 %) în 2018, ajungând la un total de 3,45 de milioane de utilizatori și înregistrând 10,7 milioane de vizualizări de pagini (+15 %);
4. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
5. reamintește că Agenția pune la dispoziție informații solide și independente cu privire la starea mediului; salută calitatea ridicată a informațiilor generate de Agenție în 2018, cum ar fi rapoartele privind calitatea aerului din Europa, concentrația de mercur în mediul din Europa și economia circulară; atrage atenția asupra faptului că este încă dificil să se obțină informații clare și fiabile cu privire la unele sectoare ale economiei Uniunii, ceea ce împiedică Agenția să întreprindă o analiză atotcuprinzătoare a stării mediului din Uniune;
6. atrage atenția asupra rolului determinant al Agenției în punerea la dispoziție a unor date de calitate privind starea mediului, fapt tot mai important având în vedere enorma provocare cu care se confruntă Uniunea în tratarea crizei climatice și a celei privind biodiversitatea, precum și a rolului său în identificarea unor soluții în cadrul Pactului verde european; salută faptul că punctul de vedere al Agenției este luat în considerare de către toate instituțiile și recomandă să i se acorde comitetului științific al Agenției un rol de prim rang în calitate de consilier al Comisiei;
7. încurajează Agenția să colaboreze cu celelalte agenții competente ale Uniunii pentru a determina mai precis efectele activității umane asupra mediului;
8. reamintește că, în 2018, Agenția a început lucrările referitoare la guvernanța uniunii energetice și la optimizarea raportării cu privire la starea mediului;
9. regretă faptul că unele activități nu au putut fi finalizate în 2018 din cauza unei serii de factori, inclusiv a insuficienței de personal și de resurse informatice; ia act cu îngrijorare de declarația Consiliului de administrație privind faptul că Agenția va fi în măsură să reacționeze în continuare în mod adecvat la evoluția politicilor numai dacă vor fi majorate resursele de bază alocate sau dacă vor fi stabilite priorități mai stricte și/sau vor fi întrerupte unele sarcini de bază desfășurate în prezent;
10. ia act de concluziile evaluării Agenției și a Rețelei europene de informare cu privire la mediu și de observare a mediului (Eionet), desfășurată de Comisie;
11. subliniază că obiectivele Agenției sunt paneuropene și, în consecință, este nevoie ca aceasta să coopereze strâns cu țările terțe din Europa;
12. ia act de faptul că rezultatele evaluării interne a modului în care funcționează consiliul de administrație și biroul, desfășurată în 2018, vor fi puse în practică în 2019; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile întreprinse în acest sens;
Politica de personal
13. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 98,39 %, fiind ocupate 3 posturi de funcționari și 119 posturi de agenți temporari din cele 124 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 127 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, la Agenție au mai lucrat 63 de agenți contractuali și 19 experți naționali detașați;
14. ia act de inegalitatea de gen raportată pentru 2018 în ceea ce privește cadrele de conducere de nivel superior (șapte bărbați și două femei), dar și de echilibrul bun atins în cadrul Consiliului de administrație (15 bărbați și 17 femei);
15. constată cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții, Agenția nu dispune de o politică actualizată privind posturile sensibile; ia act, din răspunsul Agenției, de faptul că aceasta a realizat un inventar al posturilor sale sensibile începând cu 2009, în prezent în curs de revizuire pentru a reflecta modificările rezultate din reorganizarea Agenției în septembrie 2018; invită Agenția să adopte și să pună în aplicare fără întârziere politica privind posturile sensibile;
16. sprijină sugestia Curții ca anunțurile de posturi vacante să fie publicate și pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului, pentru mai multă publicitate; înțelege chestiunea adusă în discuție în răspunsul Agenției privind costurile de traducere implicate de publicarea anunțurilor pe site-ul EPSO; ia act de faptul că Agenția publică anunțurile de posturi vacante pe site-ul de internet al rețelei agențiilor UE și pe platformele de comunicare socială pentru a le spori publicitatea;
Achizițiile publice
17. deplânge faptul că, în urma rezilierii unui contract în valoare de 1,4 milioane EUR din cauza performanței nesatisfăcătoare a contractantului, Agenția a semnat, câteva luni mai târziu, un nou contract „în cascadă”, în valoare de 2 milioane EUR, pentru același tip de servicii și cu același contractant, fără a introduce în specificațiile tehnice elemente pentru neutralizarea riscului ca în noul contract să apară probleme similare; este de părere că derularea în acest fel a procesului de încheiere a contractelor ridică mari semne de întrebare cu privire la buna gestiune financiară a Agenției; îndeamnă Agenția să atribuie contracte numai dacă se poate aștepta la o performanță satisfăcătoare; solicită Agenției să informeze Curtea și autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la performanța contractantului;
18. constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că, pentru furnizarea de servicii locale Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre, Agenția a încheiat contracte de servicii pentru o sumă mai mare decât plafonul din contractul-cadru care reglementa serviciile în cauză, însă această majorare nu a fost însă oficializată prin intermediul unui act adițional la contract; ia act, din răspunsul Agenției, de faptul că aceasta consideră că majorarea plafonului bugetar a fost realizată în conformitate cu orientările primite din partea Comisiei; în ciuda acestui fapt, solicită Agenției să oficializeze modificările contractului numai în conformitate cu dispozițiile privind achizițiile publice;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
19. ia act de măsurile în vigoare aplicate de Agenție și de efortul constant pe care îl depune pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a asigura protecția avertizorilor de integritate; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Agenția nu a introdus un sistem de declarații privind conflictele de interese în cazul experților interni;
20. subliniază că publicarea CV-urilor și a declarațiilor de interese ale membrilor consiliului de administrație ar trebui să fie obligatorie;
Alte observații
21. ia act de eforturile Agenției de a avea un mediu de lucru eficient din punctul de vedere al costurilor și ecologic și de a-și reduce și compensa, cu precădere, emisiile de CO2 în spațiile de lucru și pe durata călătoriilor;
22. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
23. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(17) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2081(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0048/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004(5), în special articolul 65,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0061/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2081(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0048/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004(12), în special articolul 65,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0061/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2081(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0061/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 28 793 243 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 6,31 % față de 2017; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,98 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,02 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 88,96 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,66 % în comparație cu 2017;
2. ia act de rolul Agenției în garantarea siguranței și interoperabilității sistemului feroviar european și în îmbunătățirea competitivității transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, prin reducerea barierelor de ordin administrativ și tehnic, prin încurajarea intrării pe piață și asigurarea nediscriminării, prin cheltuirea mai eficientă a fondurilor publice pentru serviciile publice de transport feroviar și prin asigurarea unei mai bune guvernanțe a infrastructurii; sprijină viziunea Comisiei privind un sistem feroviar european fruntaș pe plan mondial din punctul de vedere al performanțelor în materie de siguranță;
3. salută rolul Agenției în monitorizarea dezvoltării, testării și implementării Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), precum și în evaluarea diferitelor proiecte legate de acest sistem; ia act, de asemenea, de faptul că cel de-al 4-lea pachet feroviar cuprinde un pilon tehnic care consolidează rolul Agenției prin introducerea de noi sarcini pentru a asigura o punere în aplicare uniformă a cadrului UE; subliniază că, odată cu creșterea responsabilităților Agenției, va trebui să i se pună la dispoziție resursele financiare, materiale și umane necesare pentru a-și îndeplini cu eficacitate și eficiență noile atribuții suplimentare;
4. reamintește că ERTMS este esențial pentru realizarea unui spațiu feroviar unic european; subliniază, prin urmare, că o coordonare optimă a dezvoltării și implementării ERTMS pentru a asigura un sistem ERTMS unic, transparent, stabil, la prețuri accesibile și interoperabil în întreaga Europă reprezintă o prioritate absolută;
5. ia act de faptul că, în urma extinderii mandatului Agenției în noul său regulament, Agenția va începe, din 2019, să perceapă taxe și tarife pentru sarcinile de certificare, ținând seama de nevoile specifice ale întreprinderilor mijlocii (IMM-uri); constată că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului, taxele și tarifele reprezintă venituri alocate pentru Agenție; constată că sunt necesare unele modificări ale normelor de punere în aplicare a Regulamentului financiar al Agenției și ia act din răspunsul Agenției de faptul că aceasta a prezentat Comisiei o cerere de derogare în acest sens; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în aplicare a acestui nou sistem;
6. invită Agenția să ia în considerare nevoile specifice ale IMM-urilor pe durata procesului de certificare, în special prin reducerea sarcinilor lor administrative și financiare;
Performanța
7. constată că Agenția utilizează pentru activitățile sale operaționale un set de indicatori feroviari ca indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a determina valoarea adăugată a activităților sale și alți indicatori pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
8. încurajează Agenția să pună în aplicare recomandările Curții;
9. ia act de faptul că Agenția a avut un grad satisfăcător de realizare a indicatorilor-cheie de performanță și a obiectivelor sale pentru realizări, reușind să finalizeze integral activitățile inițiale după intrarea în vigoare a celui de al patrulea pachet feroviar; ia act de faptul că Agenția și-a îndeplinit obiectivul de a publica rapoarte, consiliere și avize în timp util în 95 % din cazuri; subliniază că Agenția nu a realizat obiectivul de a obține 90 % din rezultatele propuse folosind planificarea resurselor financiare și umane, doar 79,75 % dintre acestea fiind clasificate ca realizate pe deplin;
10. salută cooperarea constantă a Agenției cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, care constă într-un schimb de servicii de contabilitate; îndeamnă în continuare Agenția să exploreze posibilități de punere în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții ce desfășoară activități similare; încurajează Agenția să se străduie activ să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii; încurajează Agenția să analizeze posibilitatea de a utiliza în comun personalul din anumite domenii, altele decât cele specializate, tehnice și administrative, cu un accent special pe dezvoltarea colaborării cu Institutul pentru Studii de Securitate din Paris;
11. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
12. constată că nu a fost atins obiectivul stabilit de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, și anume realizarea unei piețe unice a căilor ferate; solicită Agenției să-și axeze eforturile și publicațiile pe acest domeniu;
13. observă că deplasarea transportului de pe șosele pe șine poate fi realizată cu succes numai dacă există un spațiu feroviar european competitiv; solicită Agenției să elaboreze o serie de măsuri prin care să se asigure integrarea în viitor a transportului feroviar în lanțurile logistice moderne;
14. observă că următorii cinci ani vor fi de importanță critică pentru viitorul sectorului feroviar, iar Agenției trebuie să i se pună la dispoziție mijloacele financiare și de personal necesare pentru înfruntarea viitoarelor provocări;
15. observă că au fost atinse plafoanele orientative utilizate de Curtea de Conturi pentru a evalua execuția bugetului la nivelul reportărilor pentru titlul 1 (10 %, personal) și pentru titlul 2 (20 %, administrative); constată cu regretă că nu a fost atins plafonul orientativ pentru titlul 3 (30 %, cheltuieli operaționale);
16. constată că rezultatele evaluării comparative anuale privind personalul sunt similare celor din 2017, 18,4 % din angajați fiind distribuiți pentru sarcini administrative (18,18 % în 2017), 69,7 % pentru sarcini operaționale (70,16 %) și 11,90 % pentru sarcini de control și financiare (11,67 %);
17. salută efortul constant al Agenției de pregătire pentru noile sarcini ce îi vor reveni în conformitate cu cel de al patrulea pachet feroviar și de preluare, începând cu luna iunie 2019, a rolului de autoritate europeană responsabilă cu emiterea autorizațiilor pentru introducerea pe piață a vehiculelor feroviare, a certificatelor unice de siguranță pentru întreprinderile feroviare și a aprobărilor pentru proiectele terestre legate de ERTMS; salută îndeosebi faptul că au fost adoptate la timp toate textele juridice și deciziile Consiliului de administrație, iar Agenția a publicat Ghidul de depunere a cererilor pentru autorizarea vehiculelor; salută și celelalte măsuri adoptate de Agenție pentru a se pregăti pentru noile sarcini (comunicare activă cu părțile interesate, studii de caz și testări neoficiale, acțiuni-pilot de monitorizare a autorităților naționale de siguranță); salută crearea unui „ghișeu unic”;
salută faptul că Agenția a demarat armonizarea celor peste 14 000 de norme naționale privind transportul feroviar;
(a)
regretă faptul că, spre deosebire de sectoarele transportului aerian și rutier, armonizarea sectorului feroviar este încă departe de a fi realizată;
(b)
invită Agenția să-și intensifice în mod semnificativ eforturile de realizare a unui spațiu feroviar european unic;
18. subliniază că Agenției îi revine un rol determinant în reducerea obstacolelor birocratice care afectează transportul feroviar transfrontalier;
19. observă că atât în ceea ce privește infrastructura, cât și dotarea cu vehicule s-au realizat progrese mult prea modeste în introducerea echipamentelor necesare pentru ERTMS în Europa; solicită, așadar, Agenției să propună măsuri pentru accelerarea acestui proces;
20. regretă faptul că în 2018 au fost înregistrate 37 de cazuri de neconformitate, dintre care 18 cu impact financiar (printre acestea, 4 de peste 15 000 EUR); invită Agenția să-și continue eforturile de îmbunătățire a procedurilor sale de gestiune și de achiziții;
21. ia act de faptul că Agenția a propus să fie revizuit Cadrul pentru bune practici administrative; solicită Agenției să prezinte în următorul său raport anual evoluția acestui cadru; salută faptul că Agenția a continuat cursurile de formare privind aspectele etice și combaterea fraudelor; salută faptul că nu a fost transmis către OLAF niciun caz suspect de fraudă; ia act de faptul că ancheta privind cazul raportat în 2017 încă se află în curs;
22. salută rezultatul pozitiv al auditului de confirmare privind ISO 9001;
Politica de personal
23. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 89,19 %, fiind ocupate 132 de posturi de agenți temporari din cele 148 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 139 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 31 de agenți contractuali și 2 experți naționali detașați;
24. ia act cu îngrijorare de dezechilibrul din 2018 dintre numărul femeilor și al bărbaților în rândul cadrelor superioare (cinci bărbați și o femeie) și al Consiliului de administrație (40 de bărbați și 15 femei);
25. ia act de faptul că Agenția a adoptat o politică de protecție a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii, se promovează apelarea la consilierii confidențiali, iar personalul este încurajat să aducă la cunoștința acestora problemele cu care se confruntă; ia act de faptul că a fost raportat un caz de presupusă hărțuire, dar că niciunul nu a fost investigat sau adus în fața instanței;
Achizițiile publice
26. ia act, din raportul Curții, că Agenția nu a verificat în mod sistematic prețurile și sumele în plus percepute în raport cu ofertele de preț și cu facturile emise de furnizori către contractantul care a semnat contractul-cadru pentru achiziția de licențe pentru software; ia act de faptul că Agenția a aplicat contractul-cadru al Comisiei și așteaptă noul contract-cadru în care se prevede o reluare a procedurii concurențiale; invită Agenția să adapteze controalele ex ante pentru plățile efectuate în temeiul contractelor-cadru și să se asigure că are loc o procedură concurențială pentru toate achizițiile publice;
27. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, Agenția a decis, printr-o modificare a unui contract direct pentru organizarea unei conferințe, să contracteze și să plătească toate serviciile conexe separat, ceea ce a dus la o fracționare artificială a contractului, astfel încât contractul și toate plățile conexe sunt neregulamentare; ia act de răspunsul Agenției, potrivit căruia aceasta intenționează să pregătească termenii de referință pentru semnarea unui contract-cadru pentru organizarea de evenimente;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
28. ia act de faptul că Agenția a publicat declarațiile privind absența conflictelor de interese ale membrilor Consiliului de administrație și ale membrilor personalului, precum și CV-urile membrilor Consiliului său de administrație și ale unei părți a personalului de conducere pe site-ul său; salută faptul că, începând din iunie 2019, întreg personalul de conducere de nivel superior al Agenției și membrii personalului trebuie să semneze anual o declarație privind absența conflictelor de interese;
29. constată că, potrivit Agenției, Cadrul pentru o bună conduită administrativă actualmente în vigoare cuprinde măsuri stricte privind gestionarea conflictelor de interese în cazul persoanelor implicate în noile sarcini aferente celui de al patrulea pachet feroviar; ia act, de asemenea, de faptul că au apărut dificultăți de ordin practic în legătură cu acest cadru și, prin urmare, va face obiectul unei propuneri revizuite; constată că Oficiul European de Luptă Antifraudă continuă să investigheze cazul de suspiciune de fraudă raportat în 2017; ia act de faptul că nu a fost raportat niciun alt caz de suspiciune de fraudă de atunci; îndeamnă Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestei investigații;
30. ia act de faptul că Agenția a adoptat orientări privind avertizarea în interes public, care au fost publicate la 21 noiembrie 2018;
Controalele interne
31. ia act de faptul că, în urma reorganizării Agenției, contabilul este subordonat din punct de vedere administrativ direct directorului executiv și nu mai este responsabil de echipa de finanțe și de achiziții publice;
32. ia act de faptul că, în 2018, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a emis un raport de audit referitor la gestionarea programelor, a proiectelor și a serviciilor în cadrul Agenției, iar Agenția a pregătit un plan de acțiune pentru a aborda eventualele domenii susceptibile de a fi îmbunătățite; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile întreprinse în acest sens;
Alte observații
33. ia act de faptul că până la încheierea perioadei de tranziție (16 iunie 2019), Agenția, care era doar un organism cu rolul de pregătire și de diseminare a politicilor, va deveni o autoritate care va lucra direct pentru industrie, eliberând autorizațiile pentru certificările de siguranță și pentru materialul rulant; constată, în acest sens, că reorganizarea Agenției a permis modificările necesare pentru a asigura gestionarea noilor cereri, recurgând la experți, și dezvoltarea atât a unui program de formare, cât și a unui sistem de monitorizare;
34. ia act de faptul că, la 15 aprilie 2019, Agenția a semnat acordul privind sediul cu autoritățile franceze; ia act de faptul că decizia privind două sedii este o decizie a Consiliului pe care Agenția trebuie să o aplice;
35. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
36. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(17) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
JO C 108, 22.3.2018, p. 77, subvenție din partea Comisiei (28 135 398 EUR), contribuția țărilor terțe (657 845 EUR, a se remarca că aceasta este mai mică decât în anul precedent).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2076(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0043/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă(5), în special articolul 19,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0066/2020),
1. acordă directoarei executive a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2076(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0043/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă(12), în special articolul 19,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0066/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2076(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0066/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (denumită în continuare „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 106 777 232,65 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 23,76 % față de bugetul pe 2017; întrucât creșterea a fost legată în principal de extinderea mandatului Agenției; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,02 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,98 % față de 2017, și că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 92,84 %, ceea ce reprezintă o scădere cu 3,41 %;
Performanța
2. ia act de faptul că Agenția utilizează o serie de indicatori-cheie de performanță specifici pentru a măsura punerea în aplicare a programului său anual de lucru și că evaluarea Agenției reprezintă principalul instrument de evaluare a valorii adăugate aduse de activitățile sale; ia act de sistemul de gestionare a performanței al Agenției, care stabilește atât obiective multianuale, cât și indicatori-cheie de performanță trimestriali în monitorizarea periodică a punerii în aplicare a programelor de lucru anuale; ia act de faptul că Agenția utilizează doar rata de execuție bugetară ca principal indicator-cheie de performanță pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. constată că indicatorii-cheie de performanță ai Agenției în materie de continuitate și de calitate a serviciilor sale externe și-au atins pragurile aplicabile și că sistemul său de calitate pentru vizite și inspecții a fost extins;
4. încurajează Agenția să pună în aplicare recomandările Curții;
5. ia act de faptul că Agenția cooperează îndeaproape cu alte agenții ale Uniunii, cum ar fi Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pentru aspecte legate de funcția de pază de coastă europeană; de asemenea, încurajează în mod ferm Agenția să continue și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii;
6. ia act de faptul că, în urma aprobării evaluării externe independente privind punerea în aplicare a regulamentului de înființare a Agenției în 2017, aceasta și-a prezentat planul de acțiune în martie 2018; constată cu satisfacție că au fost identificate acțiuni, riscuri potențiale și măsuri de atenuare, precum și un calendar pentru punerea lor în aplicare și un impact bugetar realist;
7. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
8. constată că întârzierea în operațiunile sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) legate de cooperarea europeană în ceea ce privește funcțiile de gardă de coastă ca urmare a problemelor tehnice și a dificultăților constante de a obține permise de zbor din partea autorităților naționale a dus la o modificare a bugetului care a redus subvențiile UE și la restituirea a 6 000 000 EUR sub formă de credite de plată către Comisie; constată că această reducere s-a dovedit insuficientă din cauza întârzierilor suplimentare cauzate de probleme tehnice și de condiții meteorologice nefavorabile, ceea ce a dus la reducerea consumului de credite de plată; sprijină recomandarea Consiliului de administrație, potrivit căreia Agenția ar trebui să ia măsuri în privința riscului pe care eliberarea permiselor de zbor îl presupune pentru execuția bugetară completă;
9. salută sprijinul direct acordat de Agenție statelor membre în eforturile lor de aplicare a legislației în domeniul mediului, precum și serviciile RPAS ale EMSA, care oferă asistență în cadrul operațiunilor de supraveghere maritimă, cum ar fi poluarea maritimă și monitorizarea emisiilor; consideră că, dotată cu resurse suplimentare, Agenția poate juca un rol important în a sprijini statele membre să atenueze riscurile de mediu legate de transportul maritim și să îmbunătățească sustenabilitatea sectorului maritim;
10. apreciază faptul că Agenția nu se află decât în al doilea an complet de activitate după extinderea mandatului la sfârșitul anului 2016 și că unii dintre factorii care au condus la modificări bugetare nu erau cunoscuți la momentul elaborării bugetului pe 2018; constată că Agenția a trebuit să efectueze modificări bugetare pentru a ține cont de creșterile salariale datorate coeficientului de corecție pentru Portugalia;
11. ia act cu satisfacție de faptul că Agenția testează pseudosateliți de mare altitudine (HAPS) și salută faptul că astfel, se va elimina lacuna existentă între sateliți și drone;
12. salută eforturile Agenției de a oferi proiectelor Comisiei și ale statelor membre, precum și participanților la transportul maritim servicii operaționale, analize, cunoștințe tehnice și cel mai bun sprijin tehnic posibil;
13. invită Agenția să utilizeze în viitor în mod optim capacitățile dronelor, HAPS și sateliților și, dacă este necesar, să le adapteze; subliniază caracterul multifuncțional al sistemelor, de la salvarea pe mare până la detectarea și monitorizarea timpurie a poluării marine, precum și eforturile esențiale pentru combaterea activităților ilegale, cum ar fi traficul de droguri, introducerea ilegală de persoane și pescuitul clandestin;
14. ia act de faptul că Consiliul de administrație al Agenției a adoptat, în noiembrie 2018, un nou cadru de control intern bazat pe cadrul Comisiei din 2017;
15. remarcă faptul că la începutul anului 2018 Agenția a extins domeniul de aplicare al sistemului de gestionare a calității inspecțiilor și vizitelor pentru a include inspecțiile de securitate maritimă și procesul de analiză orizontală; salută faptul că auditul anual de verificare a sistemului extins de gestionare a calității a fost efectuat cu succes de TÜV Rheinland Portugalia fără a fi identificată vreo neconformitate;
16. constată că în 2018 nu a fost semnalat niciun caz de conflict de interese; constată că, în conformitate cu politica de gestionare a riscurilor, registrul riscurilor a fost actualizat în 2018, iar această actualizare nu a generat riscuri critice care ar putea determina rezerve formale în declarația anuală de asigurare a ordonatorului de credite; constată, de asemenea, că niciunul dintre riscurile identificate anterior nu s-a materializat în 2018;
17. apreciază faptul că Agenția a introdus mecanisme adecvate de control al plăților în contractele sale;
18. constată că rezultatele celui de al cincilea exercițiu de evaluare comparativă a personalului sunt similare celor din 2017, 20,20 % (20,42 % în 2017) din locurile de muncă fiind dedicate sprijinului administrativ acordat coordonării, 71,65 % (72,08 %) sarcinilor operaționale și 8,15 % (7,50 %) sarcinilor neutre;
Politica de personal
19. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 98,58 %, fiind ocupate 209 posturi de funcționari și agenți temporari din cele 212 posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 212 posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 30 de agenți contractuali și 17 experți naționali detașați; încurajează Agenția să efectueze o cercetare pe tema partajării personalului cu alte agenții ale Uniunii, punând accentul în special pe posibilele legături suplimentare dintre personalul administrativ și alte agenții din Lisabona, și anume Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie;
20. constată cu satisfacție că s-a realizat echilibrul de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior (2 bărbați și 2 femei); este preocupat, însă, de faptul că, la nivelul consiliului de administrație, există un dezechilibru între numărul bărbaților (44 de membri) și cel al femeilor (12 membri);
21. regretă lipsa de informații și de detalii cu privire la „Planul de acțiune pentru echilibrul de gen în cadrul EMSA”;
Achizițiile publice
22. ia act din raportul Curții că, până la sfârșitul lui 2018, Agenția nu a verificat în mod sistematic prețurile și sumele în plus percepute în raport cu ofertele de preț și cu facturile emise de furnizori către contractantul care a semnat contractul-cadru pentru achiziția de licențe pentru software; constată din răspunsul Agenției că mecanismul de aplicare a acestui contract-cadru nu a inclus o listă de prețuri fixe, ci, în schimb, Comisia a decis să opteze pentru un sistem de majorare a prețurilor și că contractantul și-a exercitat drepturile de a rezilia contractul, cu efect de la 12 octombrie 2019;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
23. constată că Agenția utilizează și publică declarațiile de conflicte de interese ale membrilor consiliului său de administrație și ale personalului de conducere de nivel superior și că Agenția a emis orientări privind conflictul de interese și a pus în aplicare măsuri de semnalare a neregulilor care constituie un instrument important pentru detectarea fraudei, a corupției și a neregulilor grave;
Controalele interne
24. ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a emis un raport de audit privind „Vizitele și inspecțiile la Agenție”, concluzionând că sistemele de gestiune și control concepute pentru acest subiect sunt realizate în mod corespunzător și puse în aplicare în mod eficace și eficient; subliniază că Serviciul de Audit Intern a emis patru recomandări pe care Agenția le-a acceptat și s-a angajat să le urmeze;
25. ia act de faptul că, în 2018, Agenția a pus în aplicare toate planurile de acțiune legate de auditul din 2017 efectuat de Serviciul de Audit Intern al Comisiei privind gestionarea resurselor umane în cadrul EMSA;
Alte observații
26. ia act de eforturile depuse de Agenție pentru a asigura un loc de muncă ecologic și eficient din punctul de vedere al costurilor; subliniază totuși că Agenția nu a luat măsuri suplimentare pentru a reduce sau compensa emisiile de CO2;
27. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
28. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(17) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției GNSS European aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2084(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției GNSS European pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0051/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(5), în special articolul 14,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0067/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției GNSS European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției GNSS European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției GNSS European pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2084(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției GNSS European pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0051/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(12), în special articolul 14,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0067/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției GNSS European pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției GNSS European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției GNSS European aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2084(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției GNSS European aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0067/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției GNSS European („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 32 230 582 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 13,22 % față de bugetul pe 2017; întrucât creșterea se referea la titlurile 2 și 3; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 100 %, care este identică cu cea din exercițiul 2017; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 83,72 %, ceea ce reprezintă o scădere de 2,48 % față de 2017;
2. ia act de faptul că, în plus față de bugetul său principal, Agenția a continuat să gestioneze un important buget delegat în 2018 pentru administrarea Serviciului european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), a acordului de delegare Galileo, a acordului de delegare pentru serviciul public reglementat și a acordului de delegare asociat programului Orizont 2020; ia act de faptul că, în 2018, a fost angajată o sumă totală de 1 173 219 279 EUR ca buget delegat și au fost efectuate plăți în valoare de 796 500 300,84 EUR;
Anularea reportărilor
3. salută faptul că anularea reportărilor din 2017 în 2018 reprezintă 3,25 % din suma totală reportată, după o scădere de 2,05 % față de 2017;
Performanța
4. ia act de faptul că Agenția utilizează anumiți indicatori-cheie de performanță pentru a măsura valoarea adăugată oferită de activitățile sale și pentru a-și consolida gestiunea bugetară;
5. ia act de faptul că programele Galileo și EGNOS ale Agenției sunt în prezent pe deplin în faza operațională și că, în special, în ceea ce privește Galileo, pe lângă lansarea cu succes, în 2018, a ultimilor patru sateliți înainte de lotul 3, Agenția a finalizat activitățile de atribuire a contractelor;
6. salută faptul că din 2015 Agenția și-a externalizat serviciile de contabilitate către Comisie și operează în comun cu alte agenții furnizarea serviciilor legate de gestionarea continuității activității și de capacitatea de audit intern;
7. ia act de faptul că, având în vedere comentariile și observațiile de anul trecut ale autorității care acordă descărcarea de gestiune, evaluarea intermediară a programelor Galileo și EGNOS și a performanței Agenției a fost finalizată de Comisie și a fost prezentată Parlamentului și Consiliului în octombrie 2017;
8. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
Politica de personal
9. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 90,63 %, fiind ocupate 116 de posturi de agenți temporari din cele 128 de posturi care au fost autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 116 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 51 de agenți contractuali și 3 experți naționali detașați; ia act de faptul că au fost alocate Agenției 10 posturi suplimentare pentru schema sa de personal pentru 2018, în plus față de cele două posturi deja prevăzute;
10. ia act cu îngrijorare de dezechilibrul din 2018 dintre femei și bărbați în rândul cadrelor superioare (10 bărbați și două femei) și al Consiliului de administrație (44 de bărbați și 7 femei);
11. salută faptul că Agenția a adoptat sugestia Curții și a publicat, în cele din urmă, anunțurile de posturi vacante pe site-ul internet al EPSO, pentru a difuza mai pe larg aceste informații; constată, pe baza răspunsului Agenției, că aceasta intenționează să publice toate anunțurile de posturi vacante pe portalul Inter-agenții, variantă considerată de agenții ca fiind echivalentă cu publicarea pe site-ul EPSO, și că Agenția își face cunoscute anunțurile de posturi vacante și în publicațiile de resort din sectorul spațial;
Achizițiile publice
12. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, Agenția a semnat, la 15 decembrie 2016, un contract cadru privind exploatarea sistemului Galileo de radionavigație prin satelit pentru perioada 2017-2027, cu o valoare de 1 500 000 000 EUR; ia act, de asemenea, de faptul că contractul a fost atribuit în urma unei proceduri de achiziții publice; subliniază că unul dintre ofertanții implicați a inițiat o procedură judiciară, contestând rezultatul procedurii; ia act de faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Curtea de Justiție) va hotărî cu privire la legalitatea și regularitatea acestei proceduri de achiziții în legătură cu contractul-cadru, precum și cu toate contractele specifice și plățile viitoare conexe; subliniază că procedura scrisă a fost închisă în primul trimestru al anului 2019, că audierea a fost preconizată să aibă loc în cursul celui de-al doilea sau al treilea trimestru al anului 2019, iar hotărârea Curtea de Justiție urma să fie pronunțată în ultimul trimestru al anului 2019, dar că, la 3 decembrie 2019, Curtea de Justiție a suspendat procedura (cauza T-99/17)(17); constată, pe baza analizei juridice efectuate de Agenție cu privire la consecințele unei eventuale anulări a deciziei de atribuire, că este probabil ca Agenția să nu fie obligată să rezilieze contractul, ci doar să acopere costurile juridice ale reclamantului în valoare de aproximativ 300 000 EUR, precum și eventualele daune, care sunt menționate în conturile anuale ale Agenției; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației;
13. ia act de faptul că, în urma unei evaluări interne, având în vedere comentariile și observațiile autorității care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu utilizarea procedurilor de achiziții publice electronice, s-a concluzionat că modulul de depunere electronică în etapa sa actuală de dezvoltare nu răspunde nevoilor complexe ale Agenției în materie de achiziții publice și că, pentru moment, s-a decis ca licitațiile să nu fie efectuate pe cale electronică; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
14. ia act de faptul că un fost funcționar de rang superior ocupă un rol consultativ în cadrul inițiativei pentru seniori activi, fără a primi drepturi salariale din partea Agenției;
15. având în vedere comentariile și observațiile autorității care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu declarațiile de interese și publicarea CV-urilor conducerii de nivel superior a Agenției, doar declarațiile de interese ale președintelui și ale vicepreședintelui Consiliului de administrație al Agenției sunt publicate pe site-ul acesteia; ia act de intenția Agenției de a publica pe site-ul său de internet CV-urile membrilor Consiliului de administrație, după o examinare atentă a normelor aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal;
16. regretă că CV-urile membrilor consiliului de administrație nu au fost încă publicate pe site-ul Agenției; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile întreprinse în acest sens;
17. observă că Agenția a adoptat o politică internă privind avertizorii în iunie 2018;
18. constată că, potrivit raportului Curții, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a efectuat în 2018 un audit privind „Guvernanța informatică în GSA” și că Agenția a elaborat un plan de acțiune pentru a aborda unele potențiale domenii de îmbunătățire; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației;
Alte observații
19. ia act, din perspectiva comentariilor și a observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitoare la angajamentul Agenției de a reduce la minimum orice impact negativ al retragerii Regatului Unit din Uniune, că Agenția a trimis scrisori tuturor contractanților și beneficiarilor de contracte și granturi afectate, solicitând ca măsurile de atenuare să fie puse în aplicare până la sfârșitul lunii octombrie 2019, în special pentru a se asigura că contractanții și subcontractanții principali nu sunt entități stabilite în Regatul Unit și că situl de rezervă al Centrului de monitorizare a securității Galileo (GSMC) a fost transferat din Regatul Unit în Spania; solicită Agenției să țină la curent autoritatea de descărcare de gestiune cu privire la rezultatul măsurilor respective;
20. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
21. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(18) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2069(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Observatorului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0036/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie(5), în special articolul 15,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0073/2020),
1. acordă directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2069(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Observatorului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0036/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie(12), în special articolul 15,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0073/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2069(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0073/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor(15), bugetul definitiv al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (denumit în continuare „Observatorul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 16 174 200,21 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,18 % comparativ cu 2017; întrucât bugetul Observatorului provine în principal de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Observatorului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Observatorului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. salută faptul că, pe durata exercițiului financiar 2018, eforturile de monitorizare a bugetului au dus la o rată de execuție bugetară de 100 %, același nivel ca și în 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 98,02 %, ceea ce reprezintă o creștere de 3,31 % în comparație cu exercițiul precedent;
Performanța
2. constată că Observatorul măsoară realizarea celor 66 de obiective anuale ale sale cu ajutorul a 50 de indicatori-cheie de performanță, împărțiți în opt obiective strategice, pentru a evalua valoarea adăugată a activităților sale și pentru a-și îmbunătăți gestionarea bugetară; ia act de faptul că, începând cu 2019, Observatorul a instituit un nou model de performanță, care se bazează pe zece indicatori-cheie de performanță, care va fi utilizat pentru a măsura eficacitatea acestuia în ceea ce privește obținerea realizărilor dorite și eficiența sa în utilizarea resurselor alocate în acest scop;
3. constată că Observatorul a atins 85 % din realizările și rezultatele aplicabile prevăzute în programul de lucru pentru 2018 și că a executat cu succes primul an de aplicare a Strategiei 2025;
4. încurajează Observatorul să continue procesul de digitalizare a serviciilor sale;
5. constată cu satisfacție că Observatorul continuă să creeze sinergii cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, partajând servicii administrative și logistice, precum și sediul comun de la Lisabona și că aceste sinergii se referă și la TIC, la infrastructurile și serviciile de telecomunicații și de internet; constată crearea unor sinergii operaționale cu alte agenții ale Uniunii în domeniul justiției și al afacerilor interne și în domeniul sănătății; felicită agențiile pentru această formă de coabitare și consideră că acesta reprezintă un exemplu demn de a fi urmat;
6. subliniază rolul important al Observatorului în furnizarea pentru factorii de decizie și practicienii din domeniu a unor analize și informații referitoare la droguri și dependența de droguri, precum și la noile tendințe, în vederea combaterii eficace a consumului și traficului de droguri ilegale și reamintește că traficul de droguri a fost identificat ca fiind una din principalele surse de profit și un canal de recrutare pentru rețelele de criminalitate organizată și terorism; reamintește că mandatul Observatorului a fost extins în 2018, între altele pentru a include noi responsabilități și parteneriate oficiale cu alte agenții ale Uniunii, cum ar fi Europol;
7. consideră că adoptarea documentului de programare pentru 2019-2021 al Observatorului, care se bazează integral pe strategia EMCDDA pentru 2025(17), reprezintă un pas important în cadrul de planificare strategică și operațională al Observatorului;
Politica de personal
8. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 96,05 %, fiind ocupate 9 posturi de funcționari din cele 10 și 64 de agenți temporari din 66 autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 77 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Observatorului au lucrat, de asemenea, 29 de agenți contractuali și 1 expert național detașat;
9. constată că Observatorul a atins în 2018 un echilibru de gen satisfăcător, în cadrul membrilor Consiliului de administrație, și anume 15 bărbați și 14 femei;
10. constată cu satisfacție că Observatorul aplică prevederi generale privind dezvoltarea și menținerea unei culturi a muncii bazată pe demnitate și respect, pentru a preveni și combate hărțuirea; observă că, în cadrul instituției, este disponibilă consilierea confidențială;
Achizițiile publice
11. salută faptul că Observatorul a adoptat un nou plan de achiziții, armonizat cu planul de management al instituției, care a fost realizat cu succes, în strânsă colaborare cu toate unitățile;
12. constată că, potrivit raportului Curții, Observatorul nu a atras un număr rezonabil de ofertanți în procedurile de achiziții publice cu valoare mică și că, în cinci dintre aceste proceduri, doar un singur candidat a depus o ofertă, respectiv două oferte au fost depuse într-o altă procedură; constată că, potrivit răspunsului său, Observatorul a invitat numărul de ofertanți prevăzut de normele financiare aplicabile pentru a se asigura nivelul necesar de concurență; invită Observatorul să își continue eforturile pentru a se asigura că toate procedurile de achiziții publice respectă principiul concurenței loiale și pentru a facilita participarea la procedurile sale de achiziții pentru contracte cu valoare scăzută;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
13. ia act de măsurile în vigoare aplicate de Observator și de efortul constant pe care îl depune pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a asigura protecția avertizorilor de integritate; constată cu satisfacție faptul că CV-urile și declarațiile de interese ale directorului și ale membrilor comitetului științific sunt publicate pe site-ul său;
14. subliniază că un studiu recent comandat de Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului(18) a constatat că, întrucât Observatorul recurge la experți și, în special, comitetul științific ia decizii de unul singur, există un risc potențial de conflicte de interes;
Controalele interne
15. ia act de faptul că, în urma raportului Serviciului de Audit Intern al Comisiei privind analiza nevoii de susținere a proceselor de colectare a datelor, de validare și de asigurare a calității și revizuirea cadrului său de management al calității datelor și alinierea acestuia cu Strategia pentru 2025 a Observatorului, toate recomandările necesare din planul de acțiune adoptat au fost puse în aplicare în 2018;
16. constată cu îngrijorare că, potrivit Observatorului, mai multe recomandări incluse în auditul Serviciului de Audit Intern al Comisiei din 2015 privind gestionarea proiectelor informatice au fost doar parțial aplicate și că, la sfârșitul anului 2018, două recomandări erau încă nesoluționate; constată însă că se aștepta ca cele două recomandări să fie puse în aplicare până la jumătatea anului 2019; invită Observatorul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate până cel târziu în iunie 2020;
17. ia act din raportul Curții de faptul că, în temeiul Directivei 2008/104/CE(19) și al dreptului muncii din Portugalia, angajații interimari ar trebui să lucreze în aceleași condiții ca și lucrătorii angajați direct de întreprinderea utilizatoare; observă, totuși că contractele relevante nu au impus în mod explicit agenților de muncă temporară să respecte aceste condiții și că nu există nicio dovadă că Observatorul a efectuat o comparație între condițiile de muncă ale personalului propriu și cele ale personalului interimar, ceea ce subminează condițiile de muncă sigure și previzibile pentru personal și duce la riscuri de litigii și riscuri reputaționale pentru Observator; constată că, potrivit răspunsului Observatorului, contractul dintre Observator și agentul de muncă temporară se referă la obligația Observatorului de a respecta toate aspectele legislației aplicabile și că, în temeiul contractului, agentul de muncă temporară este partea expusă riscurilor de litigii; subliniază, cu toate acestea, că acest tip de situație continuă să prezinte riscuri reputaționale mari pentru Observator; salută faptul că Observatorul își reevaluează politica privind utilizarea lucrătorilor temporari astfel încât aceasta să fie mai conformă cu dreptul statului membru în care își are sediul, în conformitate cu nevoile sale de funcționare și cu cadrul juridic; invită Observatorul să analizeze condițiile de muncă ale personalului său interimar și să se asigure că acestea sunt conforme cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern din domeniul muncii; invită Observatorul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate până cel târziu în iunie 2020;
18. constată că Uniunea a semnat un acord cu Norvegia în 2006, prin care se definește formula de calculare a contribuției financiare a Norvegiei la activitatea Observatorului, precum și pragul de contribuție minimă care ar trebui supus unei ajustări anuale pe baza evoluției prețurilor și a venitului național brut în Uniune; constată cu preocupare că, dacă subvenția de la bugetul UE a crescut cu 24 % între 2007 și 2018, contribuția Norvegiei a rămas aproape neschimbată; constată din răspunsul Observatorului că nu există o corelație liniară între creșterea subvenției din partea Uniunii și contribuția Norvegiei și că Observatorul nu are capacitatea juridică necesară pentru a solicita o altă formulă/altă metodă pentru ajustarea contribuției minime din partea Norvegiei; invită Observatorul ca, împreună cu părțile implicate, să ajusteze contribuția minimă a Norvegiei în conformitate cu termenii conveniți;
19. invită Observatorul să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
20. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, „Strategia EMCDDA pentru 2025”, Lisabona, martie 2017; http://www.emcdda.europa.eu/publications/work-programmes-and-strategies/strategy-2025_ro.
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (înainte de 11 septembrie 2018: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2077(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0044/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE(5), în special articolul 60,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului(6), în special articolul 121,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0074/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (înainte de 11 septembrie 2018: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2077(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0044/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE(13), în special articolul 60,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului(14), în special articolul 121,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0074/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (înainte de 11 septembrie 2018: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2077(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0074/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța a Aviației („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 197 871 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,27 % față de 2017; întrucât suma de 36 915 000 EUR din bugetul Agenției provine de la bugetul Uniunii(18), iar suma de 102 992 000 EUR reprezintă venituri din taxe și comisioane;
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 98,31 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,02 % față de exercițiul 2017; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 90,26 %, ceea ce indică o scădere cu 3,49 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. remarcă rezultatele auditului din 2017 al Agenției, realizat de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), publicate în iunie 2018, care au confirmat rata foarte ridicată de execuție, punând Agenția printre primele trei autorități de reglementare în domeniul aviației din lume;
3. recunoaște faptul că Agenția consolidează funcțiile de culegere de informații strategice de siguranță și de performanță în condiții de siguranță și, în special, elaborează în prezent programul Data4Safety (date pentru siguranță) care va furniza o platformă pentru volume mari de date și o mai bună capacitate de analiză la nivel european;
4. încurajează Agenția să își continue politica de digitalizare;
5. constată cu satisfacție că Agenția pune în comun resurse pentru îndeplinirea sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții, în special Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară, Fundația Europeană de Formare și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, în domeniul sondajelor, al învățării online și al serviciilor cloud și LinkedIn și al formării în domeniul aspectelor de mediu; încurajează ferm Agenția să se străduie activ să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii;
6. ia act de faptul că, în 2018, o evaluare externă a verificat procesul care a condus la elaborarea documentului unic de programare (DOCUP) al Agenției și modul în care au fost consultate principalele părți interesate ale Agenției la întocmirea DOCUP; remarcă faptul că Agenția elaborează un plan de acțiune pentru a vedea în ce domenii se pot aduce îmbunătățiri;
7. subliniază rolul esențial al Agenției în asigurarea celui mai înalt nivel posibil de siguranță a aviației și de protecție a mediului pe o piață aviatică aflată în creștere rapidă; subliniază că 2018 a fost un an decisiv pentru Agenție, ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2018/1139(19); recunoaște că responsabilitățile sporite și volumul de lucru mai mare al Agenției nu au fost acompaniate de o creștere proporțională a resurselor, ceea ce a îngreunat semnificativ îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor în 2018 și a condus la amânarea sau deprioritizarea anumitor activități; reiterează că Agenția ar trebui să dispună de resurse financiare și umane adecvate – la 31 decembrie 2018 s-a înregistrat o reducere la 767 a numărului de angajați (comparativ cu 771 de angajați în 2017) – , pentru a îndeplini sarcinile importante ce i-au fost încredințate;
8. reamintește contribuția Agenției la elaborarea unor standarde inteligente privind zgomotul și emisiile de CO2 și responsabilitatea sa pentru certificarea de mediu a produselor, pieselor și dispozitivelor aeronautice; consideră că, cu ajutorul unor resurse suplimentare, Agenția poate juca un rol de lider în elaborarea și aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a sustenabilității aviației;
9. salută eforturile semnificative depuse de Agenție pentru a crea o zonă europeană unică a dronelor;
10. este preocupat de faptul că sectorul aviației este o țintă atractivă pentru atacurile cibernetice și că erorile de software pot avea consecințe grave; invită Agenția ca, împreună cu Centrul european pentru securitatea cibernetică în sectorul aeronautic, să crească și mai mult reziliența digitală a aviației europene;
11. este preocupat de faptul că viitoarea încorporare a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță va provoca îngrijorări ale publicului legate de securitate; invită Agenția să țină seama în mai mare măsură de preocupările de securitate generale și de preocupările autorităților în privința urmăririi penale;
12. invită Agenția să se asigure că Uniunea dispune, cât mai repede posibil și fără a crea periclita siguranța, de norme uniforme și ușor de pus în aplicare cu privire la comercializarea dronelor; este preocupat de faptul că Agenția nu dispune de resurse financiare și umane suficiente pentru noul domeniu de competență;
13. constată că Agenția a încheiat exercițiul cu un deficit global de 2 000 000 EUR (un excedent de 700 000 EUR legat de activitățile de subvenționare și un deficit de 2 700 000 EUR legat de taxe și comisioane); constată că deficitul legat de taxe și comisioane se deduce din excedentul acumulat, reducându-l de la 54 900 000 EUR la 52 200 000 EUR; observă că, în ceea ce privește activitățile legate de taxe și comisioane, veniturile au crescut cu 1 800 000 EUR față de 2017, însă costurile cu personalul au crescut cu 3 700 000 EUR, costurile administrative cu 900 000 EUR și costurile operaționale cu 2 600 000 EUR; constată că, în cazul activităților legate de subvenționare, a fost suficientă o majorare a subvenției cu 2 000 000 EUR pentru a acoperi creșterea costurilor administrative cu 100 000 EUR și a cheltuielilor operaționale cu 1 400 000 EUR;
14. salută măsurile luate pentru creșterea eficienței Agenției, de exemplu lansarea programului LEAP (Lean Efficiency Agility Programme) și a altor inițiative privind eficiența, care au dus la o reducere totală a volumului de lucru echivalentă unui număr de 16 angajați cu normă întreagă și i-au permis Agenției să își redistribuie posturile și să facă față volumului de muncă crescut și cerințelor de calitate revizuite privind activitățile deja existente; salută, de asemenea, digitalizarea, automatizarea și simplificarea tot mai mare a proceselor financiare, care a dus la procesarea electronică a 86 % dintre tranzacțiile financiare;
15. își exprimă satisfacția că Agenția a pus în practică recomandarea Curții privind asigurarea independenței contabilului, acesta fiind în prezent subordonat Consiliului de administrație al Agenției pentru chestiunile legate de funcționare și directorului executiv al Agenției pentru chestiunile de ordin administrativ;
16. salută adoptarea orientărilor privind avertizorii de către Consiliul de administrație al Agenției și invită Agenția să asigure transpunerea lor; observă că serviciile de audit intern au efectuat o evaluare etică în 2018, care acoperă domenii precum codul de conduită, etica și frauda, la începutul lui 2019 urmând să fie prezentat un proiect de raport de audit; reiterează, în acest context, necesitatea de a institui garanții împotriva conflictelor de interese;
Politica de personal
17. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era completată în proporție de 95,74 %, fiind ocupate 651 din cele 680 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 678 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, la Agenție au lucrat, de asemenea, 83 de agenți contractuali și 19 experți naționali detașați;
18. constată cu îngrijorare că pentru 2018 s-a raportat o inegalitate de gen în ceea ce privește cadrele de conducere de nivel superior (4 bărbați și 1 femeie) și membrii Consiliului de administrație (26 de bărbați și 3 femei);
19. ia act de faptul că Agenția a aderat la inițiativa Comisiei „Femeile și transporturile”, prin care se urmărește o îmbunătățire a oportunităților de angajare ale femeilor la toate nivelurile; salută faptul că Agenția a instituit un grup operativ pentru echilibrul de gen a cărui sarcină este de a face recomandări pentru redresarea dezechilibrelor considerabile existente;
20. încurajează Agenția să dezvolte un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung, care să abordeze echilibrul dintre viața profesională și cea privată a personalului, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, munca la distanță, nediscriminarea, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu handicap;
Achizițiile publice
21. ia act, din raportul Curții, de faptul că Agenția a angajat fondurile pentru un acord cu Comisia pentru servicii de arhivare la circa opt luni după reînnoirea acordului; precizează că, în conformitate cu Regulamentul financiar, angajarea fondurilor ar trebui înregistrată înainte de asumarea unei obligații juridice; ia act de răspunsul Agenției, că angajamentul a fost semnat înainte de primirea facturii, dar după începerea serviciului și, prin urmare, a fost o situație a posteriori acoperită de o excepție; îndeamnă Agenția să își asume angajamente bugetare înainte de a-și asuma angajamente juridice;
22. ia act cu îngrijorare, din raportul Curții că, pentru achiziționarea de servicii de analiză a datelor cu un volum de până la 5 000 000 EUR, Agenția a ales să apeleze la un contract-cadru cu un singur operator, în urma unei proceduri deschise publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; remarcă însă că condițiile utilizate în contractul-cadru nu erau suficient de specifice pentru a permite o concurență echitabilă, deoarece cerințele nu erau încă cunoscute la momentul procedurii de achiziție; reamintește că conform Regulamentului financiar, în astfel de circumstanțe autoritatea contractantă trebuie să atribuie un contract-cadru la mai mulți operatori și pentru achizițiile specifice trebuie utilizată o procedură concurențială între contractanții selectați; ia act de răspunsul Agenției, care a susținut că a ales un contract-cadru unic, mai degrabă decât un contract-cadru multiplu, pentru a evita schimbarea contractantului pe durata contractului-cadru care ar fi avut consecințe grave pentru coerență și finalizarea la timp; invită Agenția să conceapă contracte-cadru care să permită o concurență echitabilă și care să asigure un bun raport calitate-preț;
23. constată din raportul Curții că la o altă procedură de achiziții publice pentru activitatea de bază a Agenției, și anume externalizarea sarcinilor de certificare, Agenția a atribuit contractele exclusiv pe baza calității serviciilor fără a evalua prețul; remarcă, totodată, că Agenția a semnat un contract cu un operator înainte să fi primit dovada că respectivul contractant nu se afla într-o situație de excludere; constată, din răspunsul Agenției, că această activitate specifică a Agenției nu se reflectă în Regulamentul financiar; remarcă, de asemenea, că nu a existat niciun risc ca Agenția să solicite servicii de la un furnizor neeligibil deoarece dovezile legate de criteriile de excludere au fost depuse anterior oricărei acreditări a sarcinilor; invită Agenția să se asigure că contractele sunt semnate abia după verificarea criteriilor de excludere;
24. constată, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune despre utilizarea unora dintre instrumentele lansate de Comisie având ca scop introducerea unei soluții unice pentru schimbul electronic de informații cu părțile terțe participante la procedurile de achiziții publice (achiziții publice electronice), că Agenția le-a oferit tuturor furnizorilor posibilitatea de a prezenta facturi electronice începând din ianuarie 2018; salută, în plus, faptul că, până la sfârșitul anului 2018, peste 80 % din facturi au fost primite în format electronic; cu toate acestea, constată că prelucrarea facturilor primite în format electronic și introducerea datelor pe factură se realizează manual, deoarece aceasta este considerată a fi cea mai rezonabilă soluție;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
25. notează, în urma comentariilor și observațiilor din partea autorității care acordă descărcarea de gestiune referitoare la revizuirea de către agenție a „politicii sale privind imparțialitatea și independența: prevenirea și reducerea conflictelor de interese” și extinderea, revizuirea și actualizarea declarațiilor de interese pentru toți membrii personalului că, la sfârșitul lunii mai 2019, Agenția a primit raportul final de audit privind etica, prevenirea fraudei și conflictele de interese de la Serviciul de Audit Intern cu o concluzie generală pozitivă privind sistemele de gestiune și control; constată, în plus, că Agenția a instituit un plan de acțiune cu privire la recomandările Serviciului de Audit Intern și că Agenția intenționează să efectueze, până la sfârșitul lunii martie 2020, o revizuire a codului de conduită existent pentru personalul și Consiliul de administrație al Agenției, precum și o revizuire a procesului de declarare publică a intereselor pentru membrii Consiliului de administrație;
26. ia act de faptul că 62% din veniturile Agenției constau din comisioane; ia act de opinia Agenției potrivit căreia faptul că solicitanții plătesc comisioane nu implică neapărat un conflict de interese;
Controalele interne
27. ia la cunoștință că, în 2018, Serviciul de Audit Intern a examinat și confirmat punerea în aplicare a tuturor acțiunilor pendinte în domeniul continuității activității, al gestionării securității informațiilor și al Planului european pentru siguranța aviației;
28. observă că în 2018, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit referitor la „Evaluarea strategică a riscurilor, inclusiv în domeniul IT, la AESA”; remarcă în plus că Agenția a pregătit un plan de acțiune vizând unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri;
29. constată că structura de audit intern a efectuat patru misiuni de asigurare în materie de audit în 2018 pentru a evalua dacă s-au respectat reglementările relevante, dacă s-au îndeplinit obiectivele procesului și dacă s-au atenuat corespunzător principalele riscuri; constată că acest nivel de asigurare a fost furnizat în cadrul fiecărei revizuiri și că s-au emis recomandări pentru a consolida în continuare fie mediul de control, fie eficiența globală a proceselor; recunoaște, de asemenea, că în cursul celor patru acțiuni întreprinse în urma auditurilor efectuate în 2018, riscurile reziduale au fost reduse considerabil până la un nivel acceptabil, iar toate acțiunile deschise care trebuiau implementate o dată cu acțiunea finală au fost programate să fie închise până în al treilea trimestru din 2019;
30. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
31. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2096(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor(2) și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0063/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(5), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0077/2020),
1. acordă directoarei executive a Biroului European de Sprijin pentru Azil descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2096(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor(9) și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0063/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(12), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0077/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2096(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0077/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil (denumit în continuare „Biroul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 97 665 322 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 12,52 % față de 2017; întrucât creșterea a fost legată de consolidarea activităților operaționale; întrucât bugetul Biroului provine în principal de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2018 (denumit în continuare „raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Biroului și că a obținut probe de audit suficiente cu privire la legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente; întrucât, cu toate acestea, Curtea a justificat emiterea unui aviz cu rezerve în ceea ce privește constatările Curții raportate pentru exercițiile financiare 2016 și 2017 cu privire la legalitatea și regularitatea plăților; întrucât, cu excepția efectelor exercițiilor financiare 2016 și 2017, Curtea este de părere că plățile subiacente conturilor anuale aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 sunt conforme legilor și reglementărilor în vigoare sub toate aspectele semnificative;
Acțiuni întreprinse ca urmare a descărcării de gestiune pe 2017
1. ia act de decizia Consiliului de administrație al Biroului din 6 iunie 2018, cu efect imediat, de a-l demite din funcție pe fostul director executiv; salută desemnarea, la 6 iunie 2018, a unui director executiv interimar și numirea unei noi directoare executive la 16 iunie 2019; salută raportul de monitorizare elaborat de Birou ca urmare a observațiilor Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017, în special măsurile corective adoptate de Consiliul de administrație al Biroului, de directorul executiv interimar și de noua directoare executivă pentru a îmbunătăți structura de guvernanță și eficiența Biroului, pentru a restabili transparența și pentru a consolida încrederea; sprijină și apreciază măsurile prevăzute de Planul de acțiune privind guvernanța din 2019 al EASO; ia act de mesajul pozitiv și de intenția de a stabili o cooperare strânsă în viitor, exprimate de noua directoare executivă în cadrul audierii publice din 4 septembrie 2019 și al audierii agențiilor organizate de Comisia pentru control parlamentar a Parlamentului la 4 decembrie 2019;
Rezultatul investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)
2. regretă constatările OLAF privind existența unor nereguli legate de încălcarea procedurilor de achiziții, deturnarea fondurilor Uniunii, gestionarea defectuoasă, abuzul de poziție în domeniul resurselor umane, încălcări ale normelor de protecție a datelor, hărțuire și comportament necorespunzător față de membrii personalului în 2017; își reiterează solicitarea adresată Biroului de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile adoptate ca răspuns la măsurile propuse de OLAF; înțelege solicitarea Biroului de a prezenta un raport mai detaliat într-un cadru adecvat, având în vedere aspectele legate de confidențialitate și de protecția datelor;
3. ia act de decizia Consiliului de administrație al Biroului din 6 iunie 2018, cu efect imediat, de a-l demite din funcție pe directorul executiv; subliniază însă că bugetul pentru exercițiul financiar 2017 a fost executat sub supravegherea conducerii anterioare a Biroului; evidențiază faptul că raportul se referă la procedura de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2017; ia act de angajamentul noului director executiv de a realiza reforme semnificative care să asigure o guvernanță solidă;
Argumentele care stau la baza exprimării unei opinii contrare cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru exercițiul financiar 2017
4. constată, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu gradul ridicat de dependență a Biroului de resurse suficiente, în principal de experții puși la dispoziție de statele membre, că deficitele de experți sunt raportate statelor membre și Comisiei la diferite niveluri; constată, de asemenea, că, pentru a compensa deficitele în privința numirilor și detașărilor de către statele membre, Biroul a crescut proporția personalului temporar recrutat local și că, în 2018, doar 26 % din nevoile operaționale au fost acoperite de experți din statele membre; subliniază că Biroul nu ar fi în măsură să le ofere statelor membre sprijinul crucial de care au nevoie pentru sistemele lor de azil fără a recurge la agenți temporari; ia act de propunerea Biroului de a constitui o rezervă de 500 de experți din statele membre în materie de azil; invită statele membre și Comisia să examineze de urgență această propunere și să ia rapid o decizie în acest sens;
Gestiunea bugetară și financiară
5. regretă că insuficiența bugetelor anuale inițiale și absența parțială a unei rezerve pentru cheltuieli neprevăzute în bugetul Biroului care să acopere finanțarea nevoilor operaționale urgente neprevăzute creează incertitudini bugetare și îngreunează planificarea pentru situațiile de urgență; ia act de faptul că Biroul se află permanent în dialog cu Comisia și cu autoritățile bugetare în ceea ce privește planificarea operațională și alocarea resurselor; ia act de faptul că Biroul utilizează o parte din contribuțiile țărilor asociate ca rezervă pentru cheltuielile operaționalele prevăzute, în special pentru a face față cererilor neplanificate de sprijin din partea statelor membre; solicită Biroului să abordeze în continuare constrângerile bugetare consultându-se îndeaproape cu Comisia și cu autoritățile bugetare;
6. subliniază că reducerile bugetare propuse ar putea afecta capacitatea Biroului de a se achita în continuare în mod corespunzător de misiunea sa de sprijinire a statelor membre, prevăzută în mandatul său; reamintește că consolidarea mandatului Biroului și creșterea volumului de lucru ar trebui să fie însoțite de alocări bugetare corespunzătoare;
7. salută strategia reînnoită de cooperare a Consiliului de administrație comun EASO-Frontex; ia act, de asemenea, cu satisfacție de faptul că Biroul joacă un rol activ în rețeaua agențiilor în ceea ce privește simplificarea acțiunilor comune, cum ar fi apelul la recrutarea de consilieri confidențiali, participarea la procedurile comune de achiziții pentru contractele-cadru și programele de mobilitate a personalului; încurajează ferm Biroul să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii; subliniază recomandarea din Raportul special al Curții privind gestionarea migrației de a asigura complementaritatea și o mai bună coordonare între Fondul pentru azil, migrație și integrare și Birou; îndeamnă Biroul să lucreze la conceptul de punere în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare;
Performanța
8. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată doar în proporție de 68,22 %, fiind ocupate 146 de posturi de agenți temporari din cele 214 posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 155 de posturi autorizate în 2017); constată, în plus, că, în 2018, 61 de agenți contractuali și trei experți naționali detașați au lucrat pentru Birou; constată cu satisfacție că planul de recrutare al Biroului prevede 500 de angajați până în 2020;
9. ia act de lipsa de personal de conducere în cadrul departamentului administrativ, întrucât patru dintre cele cinci posturi de conducere erau fie vacante, fie fuseseră ocupate de persoane care au fost suspendate din funcție, dar ia act de răspunsul Biroului, potrivit căruia în primul trimestru din 2020 va fi publicat anunțul de post vacant pentru funcția de șef al Unității pentru resurse umane și securitate; ia act, de asemenea, de faptul că, deoarece Biroul a fost afectat de reorganizare, recrutarea șefului Unității pentru finanțe și achiziții este în curs de desfășurare, iar postul de șef al Unității TIC a fost ocupat în 2019; invită Biroul să depună eforturi suplimentare pentru a asigura ocuparea posturilor vacante, în colaborare cu Comisia și statele membre, și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile corective luate pentru a atenua acest risc;
10. regretă să constate că, potrivit raportului Curții, începând de la sfârșitul anului 2017, situația resurselor umane în cadrul Biroului s-a înrăutățit exponențial; ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2018, Biroul avea 216 angajați, trimisese 89 de scrisori cu oferte de angajare și semnase 60 de contracte; observă, cu toate acestea, că încă existau 78 de posturi vacante care urmau să fie ocupate până la sfârșitul anului 2018; își exprimă profunda îngrijorare legată de faptul că această situație comportă un risc semnificativ pentru continuarea activităților Biroului la nivelul actual; ia act de angajamentul exprimat de conducerea executivă cu privire la realizarea în mod transparent și eficient a planului de recrutare al Biroului;
11. ia act cu îngrijorare de faptul că, în 2018, personalul de conducere de nivel superior nu era alcătuit decât din bărbați (nouă persoane), dar constată că echilibrul de gen negativ a fost modificat prin numirea, în 2019, a unei directoare executive; constată cu satisfacție că s-a ajuns la un bun echilibru de gen în cadrul Consiliului de administrație (16 bărbați și 15 femei);
12. ia act de faptul că, la 26 noiembrie 2019, noua directoare executivă a prezentat o nouă organigramă a Consiliului de administrație; consideră că o reorganizare a personalului ar trebui să contribuie la consolidarea controlului intern, a asigurării calității și a gestionării riscurilor și la respectarea măsurilor impuse de Curtea de Conturi și de Serviciul de Audit Intern al Comisiei;
Politica de personal
13. constată cu îngrijorare că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de doar 68,22 %, fiind ocupate 146 de posturi de agenți temporari din cele 214 posturi de agenți temporari autorizate în temeiul bugetului Uniunii (155 de posturi autorizate în 2017); constată, în plus, că, în 2018, 61 de agenți contractuali și trei experți naționali detașați au lucrat pentru Birou;
14. constată cu satisfacție că, în ceea ce privește dispozițiile referitoare la găzduire aplicabile echipelor de sprijin pentru azil și altor agenți ai Biroului din statele membre (de exemplu, în legătură cu privilegiile și imunitățile personalului Biroului, ale experților statelor membre și ale experților angajați cu contract), Biroul a semnat un acord de primire cu Cipru în iulie 2019, urma să semneze un acord de primire cu Grecia în ianuarie 2020, și va încheia un nou acord cu Italia pentru a respecta pe deplin dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 439/2010(17) și a altor acorduri de găzduire încheiate de Birou; invită Biroul ca, în cooperare cu Comisia, să caute în continuare aranjamente eficace cu statele membre în ceea ce privește găzduirea echipelor de sprijin pentru azil și a altor agenți ai Biroului;
15. ia act de răspunsurile Biroului la observațiile Curții și de eforturile sale de a da curs acestora în cadrul mandatului noului director executiv, printre altele, acordând prioritate încheierii de acorduri de găzduire cu Italia, Grecia și Cipru referitoare la cazarea echipelor de sprijin pentru azil și a altor agenți ai Biroului în statele membre, prin creșterea transparenței procedurilor de recrutare și prin consolidarea serviciului său juridic în cursul anului 2019;
16. constată că Curtea a identificat o tendință orizontală a agențiilor de a angaja personal extern pe poziții de consultanță în domeniul informatic; solicită ca acest domeniu important și sensibil să depindă cât mai puțin posibil de recrutarea externă pentru a limita eventualele riscuri;
17. ia act, pe baza raportului Curții, de faptul că, în 2018, Biroul a lansat o procedură deschisă de achiziții publice pentru a încheia contracte-cadru pentru furnizarea de servicii de către lucrători temporari în Italia; ia act de faptul că Biroul a întrerupt procedura, deoarece a fost primită o singură ofertă, pe care a considerat-o inacceptabilă, deoarece depășea bugetul maxim estimat; observă că Curtea a constatat că o greșeală semnificativă, care se ridica la 25 de milioane EUR, era prezentă în caietul de sarcini; remarcă, cu toate acestea, că Biroul a acceptat aceste constatări și a adoptat și pus în aplicare măsuri de corecție care includ: rezilierea contractului-cadru pentru serviciile lucrătorilor temporari în Italia; lansarea unei noi proceduri de achiziții pentru serviciile lucrătorilor temporari în Italia; lansarea unei cereri suplimentare pentru experți ai statelor membre și, atunci când este posibil, utilizarea modalităților alternative de mobilizare a experților pentru a acoperi perioada până la intrarea în vigoare a unui nou contract-cadru; reducerea temporară semnificativă a numărului de lucrători temporari ai Biroului angajați în Italia și, împreună cu autoritățile italiene, menținerea nivelului de continuitate a activității pentru măsurile de sprijin esențiale; ia act, de asemenea, de faptul că noua procedură de achiziții publice a fost încheiată, iar noul contract-cadru a fost atribuit în decembrie 2019, astfel încât continuitatea activității pe parcursul întregii proceduri este asigurată; îndeamnă Biroul să aplice în mod riguros normele UE în materie de achiziții publice;
18. constată că Biroul recurge la contracte de servicii încheiate cu societăți din domeniul informatic formulate într-un mod care ar putea să implice punerea la dispoziție de lucrători temporari în loc de furnizarea de servicii sau de produse informatice clar definite; reamintește că furnizarea de lucrători temporari pentru a îndeplini sarcini precise pentru o anumită durată este reglementată de Directiva 2008/104/CE(18) și de normele specifice adoptate de statele membre; constată că utilizarea contractelor de furnizare de servicii informatice pentru furnizarea de forță de muncă nu este conformă cu Statutul funcționarilor Uniunii sau cu normele Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă; ia act cu satisfacție de faptul că Biroul și-a revizuit modelul pentru contractele în regie pentru a include în fiecare contract o listă de rezultate care urmează să fie obținute; invită Biroul să își continue eforturile și să se asigure că modul în care sunt formulate contractele evită apariția oricărei confuzii între achiziția de servicii informatice și contractarea de lucrători temporari;
Achizițiile publice
19. ia act, pe baza informațiilor oferite de Birou, că în 2018, acesta a început să pună în aplicare decizia Comisiei privind semnalarea neregulilor și a elaborat un ghid practic pentru gestionarea și prevenirea conflictelor de interese, a cărui adoptare de către Consiliul de administrație urmează să aibă loc până în trimestrul al treilea din 2019, precum și norme privind protecția denunțătorilor de nereguli; își manifestă aprecierea că Biroul a organizat o serie de sesiuni de formare dedicate personalului în domeniul eticii, cu un accent special pe prevenirea conflictelor de interese, având un modul special destinat persoanelor în funcții de conducere; constată cu satisfacție că normele relevante privind conflictele de interese au fost, de asemenea, transpuse în procedurile și politicile standard de operare relevante; invită Biroul să acorde în continuare o atenție deosebită prevenirii conflictelor de interese și punerii în aplicare adecvate a normelor și procedurilor de denunțare a neregulilor;
20. ia act cu preocupare de faptul că, deși Biroul publică pe site-ul său declarațiile de interese și CV-urile membrilor Consiliului său de administrație, el nu publică încă declarațiile de interese ale personalului din posturile de conducere și solicită Biroului să acționeze imediat în această privință;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
21. este conștient de faptul că, la sfârșitul exercițiului 2018, Biroul nu dispunea de o structură de audit intern și că, începând din ianuarie 2018, nu a fost prezentat niciun raport de audit exhaustiv de către serviciile de audit intern; constată, în plus, că crearea unor controale ex post pentru verificarea legalității și a regularității operațiunilor era abia la început; salută răspunsul Biroului, conform căruia acesta a convenit și a documentat măsuri de corecție a sistemelor de control intern, inclusiv crearea de capacități de audit până în al patrulea trimestru al anului 2019 și a unei capacități de control intern ex post până în trimestrul al treilea din 2019; constată cu satisfacție că Biroul își creează capacitatea de control ex post, primul agent de control ex post fiind recrutat în al patrulea trimestru al anului 2019, iar în prima jumătate a anului 2020 urmând a fi recrutați agenți suplimentari; ia act de faptul că Biroul creează o structură de audit intern și se află în prezent în discuții cu o altă agenție a Uniunii cu o vastă experiență în domeniu pentru a identifica cel mai bun model pentru Birou; invită Biroul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate în acest sens;
Controalele interne
22. salută faptul că Biroul, conform raportului anual al Curții privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2018, a luat măsuri concrete și pozitive, menite a îmbunătăți guvernanța organizațională; remarcă faptul că dintre cele 61 de măsuri din planul de acțiune, 48 au fost finalizate, în timp ce 13 erau încă în curs de punere în aplicare la momentul auditului Curții;
23. salută adoptarea, în septembrie 2019, a noii politici a Biroului privind posturile sensibile, care oferă echipei de conducere orientările și criteriile pentru a efectua evaluări ale riscurilor, a identifica și documenta funcțiile sensibile din cadrul Biroului, precum și acțiunile de atenuare convenite, și, în plus, pentru a evalua funcțiile sensibile și a documenta acțiunile de atenuare a riscurilor până în primul trimestru al anului 2020;
24. reamintește că, la sfârșitul anului 2017, nu exista niciun serviciu juridic intern la nivelul Biroului, precum și faptul că, sub conducerea directorului executiv anterior, au fost angajate o mulțime de firme de avocatură; observă, totuși, că, în 2018, Biroul a creat o listă a tuturor contractelor de consultanță juridică și că, în 2019, și-a început activitatea la Birou un nou consilier juridic principal, iar noul contract-cadru de consultanță juridică a fost semnat, înlocuind contractele anterioare, câțiva consilieri juridici urmând a fi recrutați în 2020; constată, totuși, că încă nu s-a procedat în mod sistematic la o examinare internă a documentelor juridice și, în 2018, au fost observate mai multe inconsecvențe în aspectele juridice ale procedurilor de achiziții publice; invită Biroul să asigure un serviciu juridic solid și o gestionare efectivă a procedurilor juridice; ia act cu satisfacție de obiectivul Biroului de a stabili o guvernanță și un cadru de control intern prin crearea, printre altele, a unui sector juridic și de protecție a datelor și a unui sector de control intern și de gestionare a riscurilor pentru a asigura, în viitor, o revizuire sistematică a documentelor juridice, inclusiv în cazul achizițiilor; salută, de asemenea, inițiativa Biroului de a crea o capacitate de audit intern în cadrul său, stabilind totodată o capacitate de audit comună cu Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție;
25. regretă că nu există încă nicio politică în ceea ce privește posturile sensibile ale Biroului, ceea ce nu este în concordanță cu standardele de control intern ale acestuia, conform cărora funcțiile sensibile trebuie să fie clar definite, înregistrate și actualizate; ia act de răspunsul Biroului potrivit căruia o politică privind posturile sensibile era în curs de finalizare și se preconiza că va fi aprobată până în trimestrul al treilea al anului 2019 și pusă în aplicare până în trimestrul al patrulea al anului 2019; invită Biroul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației;
26. apreciază progresele înregistrate în punerea în aplicare a sistemelor de control intern, inclusiv controlul operațiunilor de achiziții și al cheltuielilor; sprijină decizia de a reduce și de a sista rapid externalizarea serviciilor de consiliere juridică și crearea unui serviciu juridic intern; sprijină observațiile Curții cu privire la necesitatea unor acțiuni corective suplimentare;
27. remarcă, în urma comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune legate de faptul că Biroul este una dintre puținele agenții ale Uniunii care își desfășoară activitatea în mai multe locuri, că acesta a încheiat contracte de închiriere în mai multe locuri fără a fi efectuat o analiză adecvată a pieței locale și că, în ceea ce privește biroul de la Roma, va fi lansată în scurt timp o nouă licitație, precedată de o analiză de piață adecvată pentru închirierea de spații în vederea normalizării situației actuale; observă, în plus, în cazul sediului din Atena, că actualul contract de închiriere a expirat în ianuarie 2020 și că o nouă procedură de achiziții publice, care include o analiză de piață adecvată, este în pregătire; constată, în plus, că unitatea de prelucrare din Pagani (Lesbos) a deplasat locurile de desfășurare a activității din hotspoturi în afara centrelor; remarcă faptul că, în ceea ce privește biroul din Cipru, la jumătatea anului 2018 a fost semnat un nou contract cu proprietarul clădirii în urma unei licitații care a avut drept scop regularizarea acordului inițial și care include posibilitatea de extindere dacă apar noi nevoi; salută noile proceduri operaționale standard în domeniul achizițiilor publice adoptate la 15 februarie 2019, care oferă orientări cu privire la aspectele sensibile ale procedurii de achiziții publice și de gestionare a contractelor, inclusiv dispoziții detaliate privind anchetele de piață; ia act de eforturile depuse de Birou pentru alinierea procedurilor sale de achiziții la „Metodologia de urmat de către serviciile Comisiei pentru prospectare și negociere imobiliară”, precum și pentru a publica anunțuri de prospectare a pieței pentru toate contractele imobiliare avute în vedere, pentru a crește transparența și concurența;
28. constată cu îngrijorare că absența unor responsabilități și roluri clare legate de gestionarea spațiilor închiriate și a serviciilor și lucrărilor conexe poate să submineze o atenuare eficientă a riscurilor în ceea ce privește spațiile; solicită Biroului să instituie o politică eficientă de gestionare a spațiilor închiriate și a serviciilor conexe;
Alte observații
29. salută faptul că, în lumina observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune referitoare la numirea noului director executiv interimar, care și-a preluat mandatul la 6 iunie 2018, de la această schimbare a conducerii, transparența a fost considerată drept prioritate absolută, fiind un principiu fundamental al planului de acțiune privind guvernanța sub conducerea noului director executiv, care s-a angajat să continue această abordare în viitor;
30. invită Biroul să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
31. constată, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune referitoare la faptul că Biroul și-a extins spațiul de birouri din Malta la încă un corp al clădirii în care se află sediul său, că Biroul a finalizat în octombrie 2018 contractul de închiriere, ale cărui costuri sunt acoperite integral din bugetul Biroului, în vederea ocupării întregului complex;
o o o
32. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil (JO L 132, 29.5.2010, p. 11).
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea I – Parlamentul European (2019/2056(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0051/2019)(2),
– având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2018, secțiunea I – Parlamentul European(3),
– având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),
– având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 260, 261 și 262,
– având în vedere Decizia Biroului din 10 decembrie 2018 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European, în special articolul 34,
– având în vedere articolul 100, articolul 104 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0021/2020),
A. întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018 la 27 iunie 2019;
B. întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 25 iunie 2019, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
C. întrucât auditul Curții de Conturi, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în 2018, nu a identificat deficiențe grave în rapoartele anuale de activitate examinate ale instituțiilor și organelor prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046;
D. întrucât articolul 262 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,
1. acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea I – Parlamentul European (2019/2056(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea I – Parlamentul European,
– având în vedere articolul 100, articolul 104 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0021/2020),
A. întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentul”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului;
B. întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 126 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern;
C. întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,
Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului
1. constată că creditele finale ale Parlamentului în 2018 s-au ridicat la 1 950 687 373 EUR, respectiv 18,9 % din rubrica V din cadrul financiar multianual(8) destinat cheltuielilor administrative din 2018 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 2,2 % față de bugetul pe 2017 (1 909 590 000 EUR);
2. constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2018 au fost de 193 998 910 EUR (față de 206 991 865 EUR în 2017), inclusiv 30 783 590 EUR în venituri alocate (față de 50 052 674 EUR în 2017);
3. subliniază că patru capitole au însumat 67,6 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului;
4. ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018, și anume:
(a) Credite disponibile (EUR)
credite pentru 2018:
1 950 687 373
reportări neautomate din exercițiul financiar 2017:
2 564 000
reportări automate din exercițiul financiar 2017:
289 785 291
credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2018:
30 783 590
reportări corespunzătoare veniturilor alocate din 2017:
47 369 977
Total:
2 318 626 231
(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2018 (EUR)
angajamente:
2 283 150 877
plăți efectuate:
1 933 089 380
credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:
348 106 015
credite reportate neautomat:
---
credite anulate:
39 994 836
(c) Venituri bugetare (EUR)
încasate în 2018:
193 998 910
(d) Total bilanț la 31 decembrie 2018 (EUR)
1 671 682 153
5. subliniază că 99,2% din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 1 934 477 627 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,8%; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; remarcă faptul că totalul plăților efectuate s-a ridicat la 1 636 858 018 EUR, ceea ce înseamnă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 84,6 %;
6. subliniază faptul că creditele anulate pentru anul 2018, în valoare de 16 209 746 EUR, au fost în principal legate de remunerații și alte drepturi, precum și de cheltuielile aferente clădirilor;
7. ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2018, au fost aprobate unsprezece transferuri în conformitate cu articolele 31 și 49 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 53 533 500 EUR, ceea ce reprezintă 2,7% din creditele finale; observă că majoritatea fondurilor transferate au fost legate de politica imobiliară a Parlamentului și, în special, au fost menite să contribuie la finanțarea plăților anuale pentru proiectul imobiliar Konrad Adenauer;
Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2018 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi
8. reamintește că Curtea de Conturi („Curtea”) efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative și de alt tip, ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; subliniază că cheltuielile administrative și cheltuielile conexe includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din total, precum și cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației;
9. constată că ansamblul probelor de audit indică faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; observă, de asemenea, că, pe baza celor 13 erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în cadrul rubricii V din cadrul financiar multianual – „Administrație” – este sub pragul de semnificație;
10. ia act de constatarea specifică referitoare la Parlament pe care o conține raportul Curții privind conturile anuale ale Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”); observă că, ca urmare a atacurilor teroriste din ultimii ani, instituțiile, inclusiv Parlamentul, au considerat că este necesar să se întărească de urgență protecția persoanelor și a clădirilor; observă cu îngrijorare că Curtea a identificat deficiențe în procedurile organizate de Parlament și de Comisie; constată că pentru a achiziționa lucrări de construcție specifice legate de securitate, Parlamentul a recurs la contracte-cadru care existau deja și că modul în care erau concepute aceste contracte-cadru a permis Parlamentului să comande lucrările legate de securitate necesare pe baza unui deviz unic de la contractant, lucrări care nu erau incluse în propunerea inițială de preț; constată că Parlamentul a recurs la această metodă în cazul a două dintre cele patru proceduri examinate de Curte;
11. ia act cu îngrijorare de răspunsul dat de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea, în care recunoaște că, având în vedere contextul specific (presiunea timpului și structura specifică pieței), este posibil ca concurența să fi fost sub nivelul optim; constată cu satisfacție că noile contracte-cadru în acest sector încheiate cu cinci contractanți se bazează pe o reluare a procedurii concurențiale, pentru a se asigura o concurență adecvată la nivelul prețurilor;
Raportul anual al auditorului intern
12. ia act de faptul că, în cadrul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 18 noiembrie 2019, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a descris auditurile de asigurare și misiunile de consultanță pe care le-a efectuat și cu privire la care a transmis informații, care au vizat următoarele subiecte în 2018:
–
întreținerea, renovarea și exploatarea clădirilor (Direcția Generală Infrastructură și Logistică) (DG INLO);
–
examinarea preliminară a securității tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) a instituției;
–
drepturi individuale prevăzute de Statutul funcționarilor Uniunii Europene și de Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene;
–
magazinul destinat personalului din Luxemburg (DG INLO);
–
monitorizarea acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern – fazele 1 și 2 din 2018;
–
stabilirea unei funcții de asigurare internă a calității în cadrul Direcției Generale Securitate și Siguranță (DG SAFE);
–
consiliere independentă cu privire la proiectul intitulat „From Desktop to Hybrid” („De la computere de birou la dispozitive hibride”) (Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică”) (DG ITEC);
–
aspecte ale sistemului de fișe de raportare al Direcției Generale Politici Externe ale Uniunii (DG EXPO);
–
acțiunile subsecvente indisponibilității sistemelor informatice și consolidarea continuității IT;
–
raportul privind achizițiile publice și execuția contractelor în sectorul serviciilor de catering (DG INLO) nu a fost încă publicat, iar constatările preliminare sunt discutate în prezent cu conducerea.
13. salută și susține acțiunile convenite de auditorul intern cu direcțiile generale responsabile ca urmare a misiunilor de asigurare și a recomandărilor pe care le-a formulat în urma misiunilor de consultanță:
Acțiuni convenite:
–
în ceea ce privește auditul privind întreținerea, renovarea și exploatarea clădirilor (DG INLO), consolidarea cadrului strategic pentru întreținerea clădirilor Parlamentului și îmbunătățirea și mai mult a activităților de întreținere a acestora prin adoptarea unei strategii cuprinzătoare și a unui plan multianual coerent și structurat; întărirea încrederii că procesele și operațiunile de construcție ale Parlamentului sunt eficiente, inclusiv din punctul de vedere al costurilor; sprijinirea procesului decizional privind activitățile de întreținere prin informații și analize fiabile;
–
în ceea ce privește auditul sistemelor informatice, examinarea preliminară a securității TIC a instituției, consolidarea guvernanței în materie de securitate a sistemelor informatice (incluzând politici, standarde și orientări), în special prin adoptarea unei politici de securitate informatică a instituției: o mai bună identificare, protecție și monitorizare a bunurilor IT (hardware, software-ul aferent și rețeaua); o mai bună detectare a incidentelor de securitate cibernetică și o mai bună reacție la acestea, precum și consolidarea capacităților de recuperare;
–
în ceea ce privește auditul drepturilor individuale ale membrilor personalului, consolidarea mediului general de control în acest domeniu și abordarea aspectelor specifice legate de alocațiile familiale;
–
în ceea ce privește auditul magazinului destinat personalului de la Luxemburg, punerea în practică a măsurilor necesare pentru a îmbunătăți mediul de control și activitățile de control, precum și adecvarea guvernanței interne; asigurarea faptului că operațiunile magazinului, inclusiv contul său de avans, respectă Regulamentul financiar, principiile contabile și legislația fiscală;
Recomandări:
–
în ceea ce privește sistemul de fișe de raportare al DG EXPO, punerea în aplicare a celor șase recomandări privind consolidarea sistemului său de raportare și o mai bună încadrare a cooperării dintre delegații, comisii și alte părți interesate;
–
în ceea ce privește stabilirea unei funcții de asigurare internă a calității în DG SAFE, punerea în practică a celor șase recomandări în acest scop, mai ales a celei privind definirea unei politici de calitate;
–
în ceea ce privește proiectul-pilot „De la computere de birou la dispozitive hibride”, o mai bună justificare economică a proiectului; folosirea dispozitivelor hibride pentru a înlocui multiple dispozitive existente; îmbunătățirea gestiunii financiare a validării conceptelor ( „proof-of-concept”) și a proiectelor-pilot înainte de dezvoltarea unor noi instrumente;
–
în ceea ce privește acțiunile subsecvente indisponibilității sistemelor informatice și consolidarea continuității IT, asigurarea unei protecții suplimentare a infrastructurii TIC; testarea planului de recuperare în caz de dezastru; alcătuirea unei liste a sistemelor informatice critice și a dependențelor acestora și o mai bună planificare a găzduirii infrastructurii TIC a Parlamentului în afara clădirilor acestuia;
14. ia act de faptul că procesul de monitorizare din 2018 a dus la închiderea a 28 dintre cele 76 de acțiuni deschise, iar profilul de risc al acțiunilor restante a continuat să fie redus treptat în 2018; constată, în special, că numărul de acțiuni deschise care vizează riscuri semnificative a scăzut de la 22 la 7 și că nu au existat acțiuni deschise în categoria riscului celui mai ridicat („critic”); ia act de faptul că, pe lângă aceste acțiuni validate, existau în total 117 acțiuni deschise, inclusiv cele al căror termen de punere în aplicare nu a fost încă atins, și că 47 dintre ele prezintă riscuri semnificative; se așteaptă ca acestea să fie puse în aplicare la termenele convenite;
15. salută în mod deosebit posibilitatea ca auditorul intern să fie invitat de către direcțiile generale pentru misiuni de consultanță și recomandă tuturor direcțiilor generale să facă uz de această posibilitate, dacă este necesar;
16. ia act de faptul că două audituri, unul privind grupurile de vizitatori, iar celălalt privind indemnizația de asistență parlamentară, fac parte din activitatea pe 2019 și se vor raporta la începutul anului 2020; îi cere auditorului intern să-i comunice Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului ambele rezultate de îndată ce acestea sunt disponibile;
17. regretă profund că raportul auditorului intern nu este public; insistă ca acest raport să fie publicat în fiecare an și să le fie trimis deputaților atunci când este trimis Președintelui și Secretarului General al Parlamentului; regretă faptul că, pentru raportul pe 2018, în ianuarie 2020 s-a luat decizia că deputații pot consulta acest raport doar la cerere, aplicându-se procedura sălii de lectură securizate; este ferm convins că limitarea accesului la acest document, care se referă la utilizarea fondurilor publice, creează impresia regretabilă că ar fi ceva de ascuns;
Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017
18. ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 furnizate Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului la 17 septembrie 2019 și de prezentarea Secretarului General în care tratează diferitele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la acordarea descărcării de gestiune Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații;
19. regretă că nu s-a luat nicio măsură ca reacție la unele din recomandările din Rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru 2017 și că documentul referitor la măsurile de după descărcarea de gestiune nu oferă nicio justificare pentru această situație; subliniază că este important să se discute mai frecvent cu Secretarul General, în cadrul Comisiei pentru control bugetar, cu privire la chestiunile care afectează bugetul Parlamentului și execuția sa;
Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018
20. ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 18 noiembrie 2019, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2018, între vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, în prezența auditorului intern;
21. își reiterează apelul adresat Biroului să urmărească măsurile luate în urma tuturor deciziilor privind descărcarea de gestiune, astfel cum rezultă din articolul 25 și anexa V din Regulamentul de procedură, precum și din articolele 6 și 166 din Regulamentul financiar; solicită Secretarului General să transmită prezenta rezoluție Biroului, evidențiind toate punctele unde se solicită o acțiune sau o decizie din partea acestuia; invită Secretarul General să întocmească un plan de acțiune și un calendar care să permită Biroului să monitorizeze și/sau să răspundă recomandărilor din rezoluțiile Parlamentului privind descărcarea de gestiune și să includă rezultatele în documentul anual de monitorizare; invită Secretarul General să prezinte în timp util un raport Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar cu privire la toate proiectele cu un impact bugetar semnificativ care au fost prezentate Biroului; reiterează necesitatea ca Biroul să îmbunătățească substanțial, în mod proactiv, transparența procedurii sale de luare a deciziilor;
22. deplânge faptul că, în 2018, ancheta internă a identificat patru cazuri în domeniul indemnizației de asistență parlamentară care au permis recuperarea a 146 814 EUR (47 de cazuri identificate în 2017 și 903 741,00 EUR recuperați) și că, în ceea ce privește indemnizațiile de deplasare și de ședere ale deputaților, a fost recuperată suma de 173 546 EUR în cursul a șase anchete (68 589,05 EUR în 2017);
23. evidențiază că activitatea legislativă s-a intensificat substanțial în 2018, pe măsură Parlamentul se apropia de sfârșitul legislaturii 2014-2019;
24. ia act de faptul că două comisii temporare, Comisia specială pentru combaterea terorismului (TERR) și Comisia specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (PEST), și-au încheiat cu succes activitatea în cursul anului și că s-a înființat o a treia comisie temporară, Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3);
25. subliniază că, în perspectiva alegerilor europene din 2019, campania de comunicare a fost lansată cu succes; scoate în relief participarea mai mare a cetățenilor la alegerile europene din 2019, deși în unele țări ea a rămas mult prea scăzută; consideră că astfel de campanii ar trebui să aibă un caracter permanent, punând un accent special pe aceste țări codașe;
26. aprobă măsurile luate de instituție pentru creșterea securității, în special a securității fizice și a securității clădirilor, dar și a securității cibernetice și a securității comunicațiilor;
27. regretă că, deși Comisia pentru bugete a Parlamentului a respins bugetul solicitat pentru crearea unui observator al inteligenței artificiale, această inițiativă pare să continue sub forma unui grup de lucru; este profund îngrijorat de eludarea evidentă a unei decizii democratice luate de deputați, ceea ce constituie un precedent foarte nefericit; recomandă ca activitatea acestui grup de lucru să fie imediat întreruptă, până când autoritatea bugetară va decide să îi aloce un buget;
28. este conștient de importanța politicii imobiliare, în special de cea a proiectului clădirii Martens și de reconstrucția clădirii Montoyer 63 de la Bruxelles, care au fost finalizate în 2018, și a proiectului Konrad Adenauer din Luxemburg, a cărui finalizare este prevăzută pentru sfârșitul lunii iunie 2023; înțelege că, în 2018, Comisia pentru bugete a Parlamentului a autorizat un transfer colector în valoare de 29 de milioane EUR pentru prefinanțarea proiectului, ceea ce a condus la economisirea unor dobânzi în valoare de 4,7 milioane EUR; este îngrijorat de întârzierea construcției clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg, a cărei livrare a fost planificată pentru 2018, dar nu este așteptată înainte de 2023;
29. sprijină utilizarea sistemului de management de mediu și audit (EMAS), care este un instrument de gestionare al Uniunii Europene destinat organizațiilor publice și private care le dă posibilitatea să-și evalueze și să-și îmbunătățească performanțele de mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009(9); sprijină măsurile adoptate pentru a reduce amprenta de carbon a Parlamentului;
30. invită administrația să atragă atenția asupra codului de conduită a deputaților, care prevede că deputații acționează doar în interesul public și își desfășoară activitatea în mod dezinteresat, cu integritate, transparență, conștiinciozitate, cinste, responsabilitate și respect pentru reputația Parlamentului; subliniază că codul de conduită definește conflictele de interese și modul în care deputații ar trebui să le trateze și conține dispoziții care reglementează activitățile profesionale ale foștilor deputați;
31. constată cu îngrijorare că între 2012 și 2018 s-au produs cel puțin 24 de încălcări ale Codului de conduită care nu au fost sancționate; subliniază că, dacă încălcările nu sunt sancționate în mod corespunzător, este mai puțin probabil ca deputații să respecte Codul de conduită; îl invită pe Președinte să examineze cu atenție orice presupusă încălcare a Codului de conduită și, dacă este cazul, să impună sancțiuni adecvate deputaților respectivi;
32. ia act de Normele privind transportul deputaților în locurile de desfășurare a activității Parlamentului European („Normele”); consideră că dispozițiile care stabilesc condițiile de utilizare permanentă a autovehiculelor oficiale de către Președinte, Secretarul General, Secretarul General adjunct și fiecare președinte al grupurilor politice în cadrul Regulamentului de procedură sunt prea vagi; solicită Biroului să revizuiască normele, introducând condiții mai stricte de utilizare a unor astfel de autoturisme;
33. este de părere că protecția avertizorilor de integritate este un element integrant al democrației și este esențială pentru a preveni și descuraja activitățile ilegale și neregulile; reamintește că, printre alții, asistenții parlamentari acreditați (APA) se află într-o poziție vulnerabilă din cauza contractului lor de muncă; constată cu îngrijorare că Secretarul General a recunoscut că „normele privind avertizarea în interes public sunt aplicabile asistenților parlamentari acreditați, însă Parlamentul nu le poate garanta protecția locului de muncă”, deoarece aceștia depind fiecare de un deputat; îl invită pe Secretarul General să ia în considerare acest aspect atunci când APA avertizează asupra unor nereguli și să încerce să extindă posibilitățile de protecție contractuală acordate de Parlament asistenților parlamentari acreditați care sunt victime ale hărțuirii și la asistenții parlamentari acreditați care semnalează nereguli;
34. subliniază că normele actuale privind rezilierea contractelor pentru APA nu prevăd posibilitatea încetării prin „acordul părților”, care ar fi un mod de a recunoaște relația specială dintre deputați și asistenți, prin care ambele părți pot să recunoască că nu mai există încredere reciprocă și să beneficieze de o soluție comună, fără a submina drepturile sociale ale APA; solicită Secretarului General să găsească o soluție la situația actuală în care salariile APA pot fi plătite exclusiv în conturi bancare belgiene, ceea ce contravine ideii de uniune monetară și zonă unică de plăți;
35. se arată încă o dată preocupat de presupusa practică care ar exista în rândul deputaților de a-i obliga pe APA să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără ordine de misiune, fără cheltuieli de misiune sau chiar fără cheltuieli de deplasare; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri: APA care călătoresc fără ordine de misiune, pe lângă faptul că trebuie să suporte cheltuielile aferente din propriul buzunar, nici nu sunt asigurați de asigurarea de serviciu; îl invită încă o dată pe Secretarul General să cerceteze această presupusă practică și să prezinte un raport pe această temă până la sfârșitul anului;
36. reiterează solicitarea adresată Conferinței președinților și Biroului de a reanaliza posibilitatea ca APA să poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, deputații în cadrul delegațiilor și misiunilor parlamentare oficiale, astfel cum au solicitat deja mai mulți deputați; invită Secretarul General să analizeze consecințele bugetare și modalitățile de organizare și logistica acestor misiuni;
37. invită Parlamentul să își adapteze integral propriile norme interne din Statutul funcționarilor la Directiva (UE) 2019/1937(10) privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, adoptată recent, inclusiv prin instituirea unor canale sigure de raportare; cere, de asemenea, ca Parlamentul să le garanteze avertizorilor același nivel de protecție ca și victimelor hărțuirii; solicită Secretarului General să introducă o formare obligatorie pentru superiorii ierarhici direcți, astfel încât aceștia să informeze personalul Parlamentului despre măsurile de protecție a avertizorilor și de sarcina care le revine, în temeiul Statutului funcționarilor, de a raporta activitățile ilegale sau proasta administrație;
38. ia act de faptul că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană a avut un impact considerabil asupra diferitelor servicii ale Parlamentului, în special asupra comisiilor, unităților de cercetare și serviciilor orizontale;
39. salută decizia Biroului din 2 mai 2018 privind personalul de cetățenie britanică, și anume că niciun funcționar nu va fi demis pe motivul cetățeniei britanice; înțelege că evaluările de la caz la caz ale personalului contractual și temporar cu cetățenie britanică care au fost efectuate până la data prevăzută inițial pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană nu au dus la rezilierea niciunui contract; ia act de faptul că grupurile politice își desfășoară propriile evaluări de la caz la caz pentru personalul lor;
40. atestă îndeplinirea cu succes a obiectivului de reducere cu 5 % a personalului, care a determinat Parlamentul să elimine, în 2018, 60 de posturi din schema sa de personal; consideră că Parlamentul trebuie ajutat să asigure un nivel ridicat de performanță, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, asigurând în același timp o gestiune bugetară responsabilă și făcând economii, în măsura posibilităților; consideră că ar putea fi avute în vedere noi economii; este ferm convins că este esențial să se lanseze o strategie de comunicare care să vizeze Consiliul, statele membre și cetățenii europeni, pentru a răspunde valului de critici nejustificate lansate de mulți ani la adresa funcției publice europene;
41. este îngrijorat de numărul mare de angajați aflați în concediu medical pe termen lung și de creșterea alarmantă a numărului de cazuri de burnout, precum și de faptul că unele din aceste cazuri pot fi legate de epuizare și de perturbarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată; este deosebit de preocupat de deficitul de personal și, în același timp, consideră că este greu de justificat înmulțirea posturilor de conducere de nivel superior, care duce la o structură de conducere dezechilibrată, supraîncărcată la vârf; invită administrația să adopte o atitudine proactivă față de personalul în cauză, să evalueze cu atenție volumul de muncă al personalului și să asigure o repartizare echilibrată a sarcinilor; solicită să se elaboreze până la 30 iunie 2020 un raport privind măsurile luate ca răspuns la situația concediilor medicale pe termen lung și la cazurile de burnout;
42. în contextul unor așteptări tot mai mari referitoare la capacitățile personalului, insistă asupra importanței unui dialog periodic și constructiv cu comitetul personalului, cu sindicatele și, în cazul grupurilor politice, cu reprezentanții personalului; speră să se continue dialogul constructiv cu organismele respective, în special despre aspecte care țin de politica de personal, precum și de condițiile de muncă, cum ar fi mobilitatea, mediul de lucru și programul de lucru flexibil;
43. consideră că este esențial, în acest scop, să li se dea reprezentanților personalului posibilitatea de a-și spune punctul de vedere atunci când Biroul discută chestiuni generale care afectează politica de personal; solicită Secretarului General să ia măsurile cuvenite pentru a răspunde acestei nevoi esențiale;
44. subliniază că, pentru ca Uniunea Europeană să poată menține un serviciu public excelent și independent, loial și motivat, Statutul funcționarilor ar trebui să se aplice integral, atât în litera, cât și în spiritul său; solicită, în acest context, să se pună capăt practicii de a „parașuta” oameni în diferite posturi, ceea ce implică riscul de a nesocoti procedurile, știrbind, astfel, credibilitatea instituției, în special, și a Uniunii, în general;
45. reamintește constatările și recomandările Ombudsmanului European în cauzele conexate 488/2018/KR și 514/2018/K, precum și Rezoluția Parlamentului din 18 aprilie 2018, în special propunerea ca în comitetele de selecție a cadrelor de conducere superioare ale Parlamentului să figureze funcționari din organismele de reprezentare a personalului, și îl invită pe Secretarul General să îmbunătățească și mai mult procedurile de numire a funcționarilor de rang înalt pentru o mai mare transparență și egalitate; solicită, de asemenea, să se asigure consecvența în anunțurile externe de posturi de conducere de nivel superior și să se publice aceste posturi cu diligența cuvenită pe măsură și de îndată ce devin vacante; invită administrația Parlamentului să publice rapoarte anuale despre numirile înalților funcționari;
46. regretă profund lipsa de perspective în carieră pentru agenții contractuali; invită Secretarul General să evalueze riscurile legate de angajarea unui număr tot mai mare de agenți contractuali, inclusiv riscul de a crea două categorii de personal în Parlament; insistă că posturile și sarcinile permanente de bază ar trebui încredințate personalului permanent;
47. este convins că atractivitatea Parlamentului ca loc de muncă este o componentă-cheie a succesului său; atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în recrutarea funcționarilor de anumite naționalități; solicită Secretarului General să insiste asupra necesității unui echilibru geografic real, asigurând reprezentarea proporțională a tuturor statelor membre la toate nivelurile, inclusiv la nivelul conducerii superioare; recunoaște că s-au luat măsuri excelente pentru a atinge echilibrul de gen; cere să se ia măsuri urgente pentru a se realiza un mai mare echilibru de gen la toate nivelurile, inclusiv la nivel de directori generali;
48. regretă că țările care au aderat la Uniune după 2004 sunt în continuare subreprezentate, mai ales în posturi înalte, problema fiind că, chiar dacă cetățenii din noile state membre sunt într-adevăr angajați, sunt promovați mai mult cei din vechile state membre, consecința fiind adâncirea tot mai mare a prăpastiei dintre statele vechi și cele noi; cere să se rectifice această situație;
49. semnalează că în urma concursurilor interne din perioada 2014-2019, 30 de angajați au fost numiți în cea mai înaltă treaptă de salarizare a AD9, dintre care 16 proveneau din două mari state membre vechi, prin urmare s-a înregistrat un număr frapant de mare de numiri din aceste două țări pe toată durata legislaturii și îl roagă pe Secretarul General să explice motivul acestei disproporții;
50. regretă că este atât de greu să se recruteze personal cu grade mai mici la Luxemburg, în special din categoria asistenților secretari; subliniază că trebuie introdus un coeficient de corecție care să țină cont de costurile de trai mai ridicate din această țară și să se recruteze personal de grade superioare, pentru a rezolva această problemă structurală; solicită o reformă a procedurilor de recrutare ale Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO), care să cuprindă inclusiv proceduri de recrutare mai scurte, astfel încât recrutările să se apropie mai mult de nevoile instituțiilor;
51. reamintește că articolul 11 din Regulamentul de procedură a introdus obligația raportorilor, a raportorilor din umbră și a președinților de comisie de a publica informații privind reuniunile pe care le au, în contextul rapoartelor pe care le elaborează, cu reprezentanții de interese; constată cu satisfacție că, de la începutul noii legislaturi, pe site-ul Parlamentului este pusă la dispoziție infrastructura necesară pentru ca deputații să poată publica întrevederile planificate cu reprezentanții de interese; invită secretariatul să difuzeze informații detaliate și să organizeze cursuri de formare pentru a le facilita cabinetelor deputaților sarcina de a se conforma întru totul acestei obligații; regretă că infrastructura actuală nu include un proces pentru deputați și APA unde să poată face sugestii și să furnizeze feedback pentru îmbunătățire pe baza experienței utilizatorilor; invită serviciile parlamentare să redacteze un chestionar de feedback anual, urmând ca rezultatele să fie incluse într-un raport privind utilizarea acestui instrument; salută faptul că Secretarul General a comunicat serviciilor Parlamentului să conecteze instrumentul respectiv la Registrul de transparență și la Observatorul legislativ și încurajează orice eforturi de îmbunătățire a acestui instrument, inclusiv oferind acces pentru procesarea datelor inserate de deputați în infrastructura web a Parlamentului privind reuniunile cu reprezentanții de interese într-un format care poate fi citit automat, acordând opțiunea de a lega reuniunea de apartenența la o delegație, de a indica faptul că reuniunea a avut loc la nivel de personal, de a corela intrările de pe site-ul Parlamentului cu propriul site al deputaților și de a pune la dispoziție această infrastructură în toate limbile oficiale ale Uniunii; invită, de asemenea, Parlamentul să informeze mai bine deputații despre obligația raportorilor, a raportorilor alternativi și a președinților de comisii de a publica astfel de reuniuni;
52. salută acest pas pozitiv către o mai mare transparență și posibilitatea de care dispun toți deputații care doresc acest lucru de a publica informațiile respective prin intermediul infrastructurii de pe site-ul Parlamentului, chiar dacă deputatul în cauză nu este raportor, raportor alternativ sau președinte de comisie; consideră că această transparență sporită îi ajută pe cetățenii europeni să înțeleagă mai bine munca deputaților pe care i-au ales; de aceea, regretă că această infrastructură pentru declararea reuniunilor există doar în limba engleză și nu în toate limbile oficiale ale Uniunii;
53. pe lângă raportul comun al Parlamentului și al Comisiei cu privire la activitățile Registrului de transparență, solicită Parlamentului să elaboreze un raport anual detaliat cu privire la reprezentanții de interese și la alte organizații care au avut acces în clădirile Parlamentului;
54. recunoaște faptul că producția de date publice într-un format deschis, care poate fi citit automat, ușor accesibil și reutilizabil oferă oportunități deosebite atât în ceea ce privește transparența, cât și în ceea ce privește inovarea; salută inițiativele actuale de a crea și a transforma acele date ale sale care sunt de interes pentru public în acest format; subliniază necesitatea de a avea o abordare mai ușor de utilizat, mai sistematică și mai coordonată față de astfel de inițiative, înscrisă într-o politică bine definită a Parlamentului European în domeniul datelor deschise;
55. recunoaște valoarea adăugată pe care o pot oferi software-urile gratuite și cu sursă deschisă pentru Parlament; subliniază, în special, rolul lor în creșterea transparenței și evitarea efectelor de dependență de un singur furnizor; recunoaște, de asemenea, potențialul lor de îmbunătățire a securității, deoarece acestea fac posibilă identificarea și remedierea defectelor; recomandă cu convingere ca orice software dezvoltat pentru instituție să fie pus la dispoziția publicului în baza unei licențe software gratuite și cu sursă deschisă;
56. observă că rezultatele votului prin apel nominal în plen ar trebui să fie disponibile într-un format deschis, care poate fi citit automat, și să fie ușor de văzut pe site-ul internet al Parlamentului; invită, prin urmare, Parlamentul să publice pe pagina de internet a sesiunii plenare versiunea prelucrabilă electronic a rezultatelor votului prin apel nominal, pe pagina de internet a proceselor-verbale ale sesiunilor plenare;
57. ia notă de faptul că normele revizuite care reglementează plata contribuțiilor financiare pentru grupurile de vizitatori sponsorizate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017; invită Secretarul General să pună la dispoziție fără întârziere evaluarea acestor norme; consideră că sistemul actual nu ține seama de fluctuația costurilor de cazare și de transport și nu ține pasul cu inflația și solicită insistent o revizuire a sistemului de calcul al contribuției financiare a grupurilor de vizitatori cât mai curând posibil, pentru a evita, printre altele, ca deputații să poată obține orice avantaj material de pe urma sistemului; solicită Biroului să generalizeze sistemul de rambursare pe bază de facturi emise pentru grupurile de vizitatori; își reiterează solicitarea de a se elimina posibilitatea de a numi un APA drept conducător de grup;
Un Parlament ecologic și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2030
58. salută contribuția pozitivă a Parlamentului la dezvoltarea durabilă prin intermediul rolului său politic și al rolului său în procedurile legislative; subliniază necesitatea ca Parlamentul să conducă prin puterea exemplului și să contribuie la dezvoltarea durabilă prin modul său de funcționare;
59. salută angajamentul asumat de Parlament în ceea ce privește achizițiile publice ecologice; ia act de faptul că obiectivul Parlamentului este creșterea procentului ponderat în funcție de valoare al contractelor pentru anumite produse prioritare clasificate drept „ecologice”, „foarte ecologice” sau „ecologice prin natura lor”; ia act de faptul că, în 2018, 44,9 % dintre contracte, în funcție de valoare în categoriile de produse prioritare, au fost clasificate drept „ecologice”, „foarte ecologice” sau „ecologice prin natura lor”; subliniază că, atunci când toate contractele clasificate drept „ecologice prin natura lor”, indiferent de categoria produsului, vor fi incluse în respectiva cifră, caracterul ecologic al contractelor Parlamentului va crește la 55,8 % în 2018, adică aproape de obiectivul intermediar de 60 %; subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare achizițiile publice ecologice prin stabilirea, pe termen mediu, a unor obiective ambițioase pentru îmbunătățirea caracterului ecologic al contractelor;
60. salută adoptarea analizei managementului de mediu și a declarației de mediu pentru 2018, punerea în aplicare a planului de acțiune pe 2018 și monitorizarea sa periodică;
61. sprijină obiectivul Parlamentului de a reduce cât mai mult posibil emisiile de carbon; își reafirmă îngrijorarea cu privire la faptul că dispersia geografică a Parlamentului este responsabilă de 78% din toate misiunile personalului Parlamentului, iar impactul ecologic se situează între 11 000 și 19 000 de tone de emisii de CO2;
62. este de părere că, după declarația privind situația de urgență a climei, Parlamentul trebuie să conducă prin puterea exemplului și să se angajeze să ajungă la o amprentă de carbon zero până în 2030; solicită ca Parlamentul să elaboreze o strategie pentru a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2030 și să-și prezinte strategia autorității care acordă descărcarea de gestiune; solicită Grupului de lucru EMAS al Biroului să modifice indicatorii-cheie de performanță și actualul plan de reducere a emisiilor de CO2 pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2030; solicită, de asemenea, să se realizeze de urgență un raport și o contabilizare a compensării emisiilor de CO2 ale Parlamentului;
63. subliniază că aproximativ 67 % din amprenta de carbon a Parlamentului provine din transportul de persoane; reamintește faptul că, prin decizia sa din 15 mai 2017, Biroul a aprobat propunerea de a oferi un mod de deplasare eficient și de înaltă calitate pentru deputați, reducând în același timp la minimum impactul asupra mediului printr-o tranziție treptată către vehicule electrice pentru parcul auto al Parlamentului și prin promovarea tuturor tipurilor de transport ecologic care funcționează cu emisii zero în mediul urban, precum și de a dispune de un parc auto în întregime electric începând din 2024; salută diferitele măsuri și instrumente introduse în acest sens de DG INLO; se așteaptă ca Biroul să elaboreze un sistem de rambursare a cheltuielilor de deplasare, care să includă costul compensării emisiilor de CO2 în prețul călătoriei și să stimuleze utilizarea transportului ecologic;
64. sprijină obiectivul Parlamentului de a compensa emisiile sale inevitabile; sugerează compensarea în comun cu alte instituții și organe ale Uniunii a emisiilor inevitabile;
65. subliniază că PE trebuie să își trateze cu responsabilitatea cuvenită angajamentele de combatere a schimbărilor climatice și, prin urmare, să ia în toate sediile sale măsurile necesare pentru a le pune la dispoziție lucrătorilor săi parcări pentru biciclete particulare ferite de hoți, acte de vandalism și intemperii, trebuind cel puțin să ofere aceleași condiții ca cele oferite în prezent în parcările de mașini; constată că un sistem de identificare cu viniete ar putea fi, de asemenea, foarte util;
66. salută eforturile Parlamentului de a crește numărul reuniunilor „fără hârtie”; solicită să se ofere mai multe cursuri de formare tuturor deputaților, personalului și asistenților parlamentari acreditați cu privire la instrumentele electronice care au fost create pentru a permite să se imprime mai puține documente și pentru alte campanii de comunicare;
67. îi solicită Parlamentului să își îmbunătățească comunicarea cu deputații pentru a-i informa cu privire la posibilitatea de a utiliza trenul între Parlamentul European și aeroportul din Bruxelles, această călătorie durând doar 20 de minute și fiind gratuită pentru deputați, și să își folosească persuasiunea pentru a promova faptul ca trenurile respective să circule la intervale regulate și mai mici, precum și pentru a face această posibilitate cât mai atractivă;
68. felicită personalul pentru utilizarea generalizată a trenurilor charter către Strasbourg; încurajează membrii din conducerea superioară să nu utilizeze autovehiculele de serviciu pentru misiunile lor la Strasbourg;
69. sprijină compensarea, pe o bază anuală, prin credite de carbon, a 100% din emisiile de CO2 ale Parlamentului, inclusiv emisiile generate de zborurile deputaților între țara lor de origine și Bruxelles și Strasbourg; reamintește că contractul de compensare pentru emisiile Parlamentului din 2017 a fost semnat la 19 iulie 2018, în valoare totală de 184 095,80 EUR;
70. este preocupat de volatilitatea prețurilor pentru compensarea de CO2 pe piața certificatelor de emisii, ceea ce face imposibilă estimarea exactă a sumelor necesare pentru a compensa cantitatea totală de emisii de dioxid de carbon; atrage atenția asupra faptului că suma disponibilă în linia bugetară 2390 (în prezent 249 000 EUR) ar putea să nu fie suficientă pentru a compensa cantitatea totală de emisii de carbon din anii următori;
71. salută deciziile chestorilor si ale Biroului din aprilie și, respectiv, iunie 2018 de a reduce deșeurile de plastic și activitățile de gestionare a deșeurilor; solicită Parlamentului să ia, în mod rapid, măsuri suplimentare ambițioase pentru ca în Parlament să nu mai existe plastic;
72. salută rezultatul pozitiv al auditului extern desfășurat în mai/iunie 2018, care confirmă situația bună și maturitatea sistemului de management de mediu al Parlamentului;
Dispersia geografică a Parlamentului - sediul unic
73. subliniază că Uniunea a ales să fie prezentă prin intermediul instituțiilor și agențiilor sale în mai multe state membre, ceea ce garantează o legătură strânsă cu cetățenii și asigură vizibilitatea valorii adăugate a Uniunii („vizibilitatea europeană”), în condițiile gestionării responsabile a fondurilor publice;
74. constată că costurile aferente celor 12 deplasări anuale ale Parlamentului la Strasbourg se ridică în cazul deputaților la 21 266 689 EUR; observă că costurile anuale de deplasare se ridică la 3 631 082 EUR pentru personalul Parlamentului și la 2 097 250 EUR pentru APA;
75. observă că costul trenului Thalys a fost de 3 741 900 EUR în 2018 (față de 3 668 532 EUR în 2017);
76. subliniază că deplasarea vehiculelor oficiale ale Parlamentului fără pasageri, doar cu șoferul la Strasbourg și înapoi mărește și mai mult impactul financiar și asupra mediului al celor 12 misiuni anuale la Strasbourg; salută faptul că există posibilitatea ca APA să se alăture deplasării cu aceste vehicule la Strasbourg și înapoi, dar regretă că această opțiune nu este utilizată la capacitate maximă; invită Parlamentul să le permită și tuturor membrilor personalului Parlamentului și grupurilor politice să apeleze la această opțiune atunci când călătoresc la Strasbourg și să își îmbunătățească comunicarea cu privire la această posibilitate;
77. constată că cheltuielile suplimentare ce derivă din lipsa unui sediu unic contravin principiului bunei gestiuni financiare și principiului disciplinei bugetare; reamintește că marea majoritate a deputaților în Parlamentul European și-au exprimat în diferite rezoluții sprijinul pentru un sediu unic pentru a asigura cheltuirea eficientă a banilor contribuabililor Uniunii; observă că Curtea a estimat că mutarea de la Strasbourg la Bruxelles ar putea genera economii anuale de 114 milioane EUR, plus o economie punctuală de 616 milioane EUR dacă clădirile de la Strasbourg sunt cesionate cu succes sau un cost unic de 40 milioane EUR dacă nu sunt cesionate; constată că un sediu unic poate fi obținut numai printr-o modificare în unanimitate a tratatului; îndeamnă Consiliul să ia act de poziția Parlamentului, să își asume responsabilitatea și să acționeze în consecință; subliniază că deplasarea vehiculelor oficiale ale Parlamentului la Strasbourg ar fi mai eficientă dacă ar fi transportați deputați, APA și membri ai personalului care au ordine de misiune; consideră că ar trebui măcar ca vehiculele oficiale ale Parlamentului să fie ocupate înainte de a se organiza autobuze de tip charter, atunci când trenurile charter dintre Bruxelles și Strasbourg sunt pline;
78. subliniază faptul că Uniunea, în calitate de semnatară a Acordului de la Paris din cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, s-a angajat să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și constată cu îngrijorare că cele 12 călătorii pe an la Strasbourg cresc în mod inutil emisiile de dioxid de carbon generate de Parlament;
Direcția Generală Comunicare (DG COMM)
79. reamintește că, în 2018, personalul Direcției Generale Comunicare (DG COMM) cuprindea 805 membri; invită DG COMM ca în anii următori să utilizeze un procent mai mare din bugetul total al Parlamentului decât cel utilizat în 2018, de 6,1 %;
80. salută execuția integrală a bugetului în 2018 ca dovadă a faptului că s-au depus eforturi pentru a utiliza pe deplin toate resursele aflate la dispoziția DG COMM pentru a ajunge la un număr cât mai mare de cetățeni, ceea ce a avut o importanță deosebită în acest an preelectoral; constată cu satisfacție că, în 2018, DG COMM a contribuit în mod activ la elaborarea și la organizarea strategiei electorale pentru alegerile europene;
81. observă că indicatorul principal al DG COMM este, începând din 2017, numărul de ore de atenție pe care Parlamentul le primește pe toate canalele de comunicare; constată cu satisfacție că, dincolo de axarea pe nivelurile de atenție, DG COMM elaborează o metodologie pentru măsurarea economiei, eficienței și eficacității activităților sale la nivelul tuturor canalelor de comunicare; aprobă accentul pus pe vizibilitatea Parlamentului;
82. invită DG COMM să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, pentru viitoarele cicluri de descărcare de gestiune, cu privire la obiectivele stabilite în anul respectiv, astfel încât să poată evalua eficacitatea activităților direcției generale;
83. invită DG COMM să își continue eforturile de îmbunătățire a site-ului public al Parlamentului, în special în ceea ce privește optimizarea motoarelor de căutare, precum și cele de creștere a vizibilității acestuia; îndeamnă DG COMM să creeze un site ușor de consultat, ușor accesibil de pe toate dispozitivele (și anume de pe telefoane inteligente, tablete și computere de birou), punând un accent deosebit pe o versiune simplificată a site-ului pentru dispozitivele mobile;
84. constată că, în domeniul mass-mediei, au fost puse în aplicare numeroase proiecte în 2018, iar prezența pe internet a Parlamentului a fost consolidată și mai mult prin lansarea webstreaming 3.0, ceea ce îmbunătățește capacitatea Parlamentului de difuzare în flux continuu;
85. recunoaște, în plus, îmbunătățirea semnificativă a utilizării platformelor de socializare de către Parlament și încurajează în continuare utilizarea platformelor rețelelor de socializare libere, autogăzduite și cu sursă deschisă care acordă o importanță deosebită protecției datelor utilizatorilor; apreciază, de asemenea, eforturile legate de creșterea gradului de sensibilizare privind activitățile Uniunii și îndeamnă în continuare Parlamentul să își intensifice activitatea pe platformele de socializare pentru a disemina rezultatele activităților sale în rândul cetățenilor Uniunii; constată, de asemenea, că s-au investit eforturi semnificative într-o strategie cuprinzătoare pentru vizitatori și, cu un accent deosebit pe tineret, în punerea în aplicare a Programului „Școli-ambasador”;
86. constată că, în 2018, au fost organizate 285 de conferințe de presă în statele membre, la care au participat peste 3 629 de jurnaliști; salută faptul că, în plus, 1 905 jurnaliști au fost invitați să participe la sesiunile plenare, iar 1 191 jurnaliști au fost invitați să participe la seminare de presă organizate la nivel central; felicită DG COMM pentru utilizarea tuturor canalelor mass-media posibile pentru difuzarea activităților și realizărilor Parlamentului; invită direcția generală să acorde atenția cuvenită importanței platformelor de comunicare socială, precum și potențialului lor semnificativ și din ce în ce mai mare de a ajunge la cetățeni;
87. sprijină activitățile Parlamentariumului, care și-a primit vizitatorul cu numărul 2 milioane la 11 iulie 2018 și succesul proiectelor-pilot Europa Experience de la Berlin, Ljubljana, Strasbourg și Helsinki; își exprimă recunoștința față de Unitatea pentru vizite și seminare, care a primit un număr-record de vizitatori în 2018;
88. reamintește că 2018 a marcat primul an complet de funcționare pentru Casa Istoriei Europene; constată că Casa Istoriei Europene a primit 164 158 de vizitatori; salută acordul de cofinanțare cu Comisia, care asigură o contribuție anuală la costurile de funcționare; este în continuare profund îngrijorat de rapoartele privind condițiile de lucru din Casa Istoriei Europene cu contractantul anterior și solicită urgent Secretarului General să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la situația angajaților Casei Istoriei Europene cu noul contractant; solicită, de asemenea, Secretarului General să publice cifrele privind costurile totale ale contractantului și suma cheltuită pentru salariile angajaților Casei Istoriei Europene;
Birourile de legătură ale Parlamentului European
89. reamintește că a avut loc o reformă birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din statele membre, în cadrul căreia declarația de misiune revizuită vizează implicarea cetățenilor și a mass-mediei prin consolidarea echipelor de presă, a părților interesate și a multiplicatorilor de opinie pentru a se adresa cetățenilor;
90. ia act de diferitele elemente de cheltuieli pentru 2018, defalcate după cum urmează:
Element de cheltuieli
Cheltuieli 2018
Costuri cu personalul
22 814 372 EUR
Costuri aferente clădirilor
11 170 082 EUR
Costuri de securitate
1 843 339 EUR
Costuri de comunicare
11 639 088 EUR
Total
45 886 152 EUR
91. insistă asupra importanței unei comunicări eficace în statele membre, asigurând în același timp un bun raport cost-eficacitate; invită toate părțile decidente implicate să depună eforturi pentru a obține o valoare adăugată mai mare, în special în ceea ce privește costurile de funcționare;
92. invită Parlamentul și statele membre să intensifice cooperarea cu birourile lor de legătură; solicită ca birourile de legătură ale Parlamentului European să își mărească vizibilitatea cu ajutorul unor evenimente și al unei activități intense pe platformele de comunicare socială pentru a comunica cu cetățenii; invită birourile de legătură să își intensifice cooperarea și comunicarea cu diferitele instituții europene, cu scopul de a eficientiza funcționarea birourilor de legătură;
93. constată că biroul de legătură din Atena a cheltuit 38 400 EUR în 2018 pentru închirierea unor spații de parcare; consideră că aceste costuri sunt disproporționat de mari, având în vedere că în prezent în acest birou lucrează doar șase angajați; solicită Parlamentului să investigheze motivele pentru aceste costuri și, dacă este necesar, să ia măsurile adecvate pentru a remedia situația;
94. constată că, la 30 ianuarie 2019, Biroul a decis să mențină biroul Parlamentului din Londra și că antena din Edinburgh va rămâne în vigoare cel puțin până la sfârșitul anului 2020; observă că o decizie privind prezența Parlamentului la Edinburgh după 2020 va fi luată într-o etapă ulterioară;
95. ia act cu îngrijorare de decizia Biroului din 11 februarie 2019 privind sprijinul parlamentar acordat Misiunii UE la ASEAN în Jakarta, Delegației UE pe lângă Uniunea Africană la Addis Abeba și Delegației UE la ONU la New York; consideră că, având în vedere natura specifică a acestui sprijin parlamentar, Comisia pentru control bugetar a Parlamentului ar trebui să primească anual informații detaliate privind resursele și rezultatele în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului; solicită Secretarului General să efectueze o analiză cost-beneficii privind acest sprijin parlamentar în materie de diplomație până la sfârșitul anului 2020 și înainte de orice extindere preconizată în alte regiuni ale lumii;
Direcția Generală Personal (DG PERS)
96. reamintește că, în 2018, Direcția Generală Personal (DG PERS) a avut 456 de membri ai personalului și a gestionat 47,5 % din bugetul total al Parlamentului;
97. salută transferul sarcinilor legate de APA de la Direcția Generală Finanțe (DG FINS) la DG PERS și de eforturile semnificative necesare pentru a organiza transferul responsabilităților;
98. ia act cu satisfacție de înființarea Unității Front Office pentru APA pentru a gestiona procesul de recrutare de la început până la sfârșit a asistenților parlamentari acreditați, precum și modificarea și încetarea contractelor și sprijinul administrativ acordat APA; consideră că ar mai trebui consolidată capacitatea Unității Front Office de a da răspuns nevoilor APA; salută introducerea unei proceduri simplificate și mai rapide de recrutare a APA, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește gestionarea electronică a dosarelor; solicită ca echipele administrative ale Parlamentului responsabile cu recrutarea APA să fie consolidate înainte de începutul fiecărui nou mandat, pe perioada necesară pentru asigurarea unei formări cuprinzătoare în prealabil și până la finalizarea perioadei cu un volum ridicat de lucru;
99. îi solicită din nou administrației să asigure, cât mai repede posibil în următoarea legislatură, cursuri de formare sau publicații, în special pentru noii asistenți, inclusiv privind chestiuni de ordin practic și administrativ (ordine de misiune, controale medicale, acreditări, viniete pentru parcare, grupuri de vizitatori, expoziții etc.), pentru a evita erorile sistemice care afectează buna desfășurare a procedurilor administrative care privesc noii APA;
100. solicită din nou ca APA să primească aceeași indemnizație de ședere ca și personalul statutar pentru misiunile la sesiunile de la Strasbourg;
101. își exprimă sprijinul pentru gestionarea consecințelor retragerii Regatului Unit din Uniune asupra administrației Parlamentului, în special în ceea ce privește impactul asupra resurselor umane și asupra bugetului;
102. constată că, în 2018, indicatorul principal al DG PERS este timpul în care sunt livrate rezultatele; ia act cu satisfacție de faptul că obiectivele și metodele de colectare a datelor au fost îmbunătățite prin intermediul unei evaluări în general pozitive a rezultatelor;
103. constată că numărul total de angajați ai Parlamentului a fost în decembrie 2018 de 9 883 agenți în activitate, incluzând personalul permanent și temporar, agenții contractuali și APA (comparativ cu 9 682 în 2017);
104. atrage atenția asupra Raportului special nr. 15/2019 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”; ia act cu îngrijorare de observațiile Curții care se aplică și altor instituții ale Uniunii, inclusiv Parlamentului, și salută, prin urmare, disponibilitatea Comisiei de a accepta recomandările Curții; sprijină poziția exprimată de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului(11) în această privință; subliniază că este important ca Uniunea să ofere salarii competitive în raport cu sectorul privat din țara de reședință și este preocupat de faptul că se poate ca condițiile de încadrare în muncă mai puțin favorabile să fi redus atractivitatea Uniunii ca angajator, în special într-un moment în care aceasta se confruntă cu dificultăți în atragerea unor efective suficiente de personal dintr-o serie de state membre; avertizează cu privire la consecințele grave pe care le-ar putea avea orice reducere a bugetului administrației sau orice reducere a personalului asupra viitorului funcției publice a Uniunii Europene și asupra punerii în aplicare a politicilor Uniunii; își exprimă îngrijorarea profundă și în legătură cu proporția mai mare de agenți contractuali în urma reformei din 2014 privind personalul, care a avut drept rezultat condiții de lucru tot mai precare în instituțiile Uniunii și crearea unei categorii paralele de angajați ai Uniunii, slab remunerați; invită instituțiile Uniunii să realizeze o evaluare cuprinzătoare a impactului oricărei reforme sau revizuiri viitoare a Statutului funcționarilor asupra gestionării resurselor umane și asupra stării de bine a personalului;
105. reamintește faptul că promovarea egalității de șanse este o componentă esențială a politicii de gestionare a resurselor umane aplicate de Parlament; ia act de faptul că foaia de parcurs privind egalitatea de gen continuă să fie pusă în aplicare prin acțiuni concrete: obiectivul pentru femeile șefe de unitate a fost stabilit la 40 %, iar pentru femeile în posturi de director la 35 % și în posturile de director general la 30 % până la sfârșitul anului 2019; regretă totuși că foaia de parcurs privind egalitatea de gen nu a fost pusă în aplicare pe deplin, în special în ceea ce privește atingerea obiectivului referitor la reprezentarea femeilor în posturi de conducere de nivel superior, acela de 40 %, până în 2020; solicită stabilirea de urgență a unor obiective mai ambițioase și realizarea lor într-o perioadă scurtă de timp;
106. propune, de asemenea, să se pună un accent mai mare pe egalitatea de șanse pentru toți, în special, de exemplu, prin creșterea numărului persoanelor cu handicap care lucrează în administrația Parlamentului; constată că, în cadrul Biroului, există deja un Grup la nivel înalt privind egalitatea de gen și diversitatea și solicită să se realizeze un studiu privind măsurile adoptate în statele membre și la nivel internațional ce s-au dovedit eficiente pentru sporirea participării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, incluzând măsurile legislative; solicită ca Grupul la nivel înalt să prezinte Biroului un raport cu propuneri concrete după realizarea studiului și analizarea rezultatelor; solicită stabilirea de urgență a unor obiective ambițioase, inclusiv în ceea ce privește necesitatea unui echilibru geografic, și realizarea lor într-o perioadă scurtă de timp;
107. observă cu satisfacție că Grupul la nivel înalt privind egalitatea și diversitatea a însărcinat DG PERS în 2018 să elaboreze un raport cu o foaie de parcurs care să cuprindă o listă de măsuri pentru a elimina discriminarea din orice motive, cum ar fi originea etnică, dizabilitatea, orientarea sexuală și identitatea de gen, în Secretariatul Parlamentului; constată că, în aprilie 2019, Biroul a adoptat raportul, care este deja pus în aplicare; cere Grupului la nivel înalt să consolideze și să îmbunătățească în continuare măsurile și inițiativele de acest gen pentru a crea un mediu de lucru incluziv la Parlament;
108. regretă faptul că nu există un sistem pentru ca deputatele care sunt în concediu de maternitate să poată fi înlocuite temporar; consideră că lipsa acestei posibilități este, în esență, în contradicție cu valorile fundamentale ale Uniunii, deoarece transmite semnalul că votul pentru o femeie poate atrage după sine o nereprezentare temporară; consideră că inexistența unui sistem pentru a înlocui deputații aflați în concediu pentru creșterea copilului, dar și deputații aflați în concediu medical de lungă durată este o problemă nerezolvată, deoarece faptul că aceștia nu pot vota prin reprezentant duce la o reprezentare temporar dezechilibrată a cetățenilor Uniunii; invită Consiliul să modifice articolul 6 din Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct(12) pentru a remedia această situație;
109. regretă faptul că, în perioada 2017-2018, numărul femeilor care ocupă posturi de director general a rămas stabil, la 2 în cifre absolute, cu mult sub obiectiv; constată cu satisfacție că numărul femeilor în posturi de director a ajuns la 34 % la sfârșitul lui 2018 și la 37 % în cursul anului 2019, și că numărul femeilor în posturi de șefi de unitate a crescut la 38 % la sfârșitul anului 2018 și la 39 % la sfârșitul anului 2019; recunoaște necesitatea unei abordări etapizate, dar subliniază că situația va fi satisfăcătoare numai după ce echilibrul de gen la nivelul conducerii va reflecta echilibrul de gen în rândul populației eligibile pentru aceste posturi;
110. ia act de faptul că există state membre care nu au niciun director sau director general, și că, deși au trecut mulți ani de la extinderile din anii 2004, 2007 și 2013, nu a existat o creștere corespunzătoare a reprezentării noilor state membre la nivel de management, în condițiile în care există în continuare o suprareprezentare puternică a anumitor naționalități; recomandă remedierea acestei situații; reamintește că este important ca toate recrutările să se bazeze pe competențe, ținând cont totodată de importanța de a se ajunge la un echilibru geografic în rândul personalului; invită, în acest sens, Parlamentul să se asigure că personalul de la toate nivelurile, inclusiv la nivel de director și director general, este angajat și promovat fără discriminare pe motiv de naționalitate și că angajarea în Parlament este la fel de atractivă pentru cetățenii din toate statele;
111. ia notă de soluțiile găsite pentru APA care au lucrat timp de două legislaturi consecutive fără întrerupere, dar cărora le lipseau maximum două luni pentru a îndeplini cei zece ani de serviciu necesari pentru a avea dreptul la pensie în cadrul sistemului de drepturi de pensie al instituțiilor Uniunii; critică faptul că soluția a fost pusă la dispoziție prea târziu, cu toate că în legislatura precedentă au fost lansate în permanență numeroase alerte; critică, de asemenea, faptul că a fost găsită o singură soluție, iar aceasta a depins doar de bunăvoința unor deputați care cunoșteau situația și s-au solidarizat cu APA în această situație; critică, de asemenea, faptul că administrația nu i-a informat pe deputații din noua legislatură despre această chestiune, întrucât se puteau face contracte mai mici de șase luni în astfel de cazuri, și ca urmare mulți dintre acești asistenți au întâmpinat multe dificultăți pentru a găsi un deputat care să îi angajeze în baza unui contract fără întrerupere pe o perioadă scurtă de timp, unii dintre ei nereușind acest lucru (cel puțin trei din cele 170 de cazuri, din datele administrației);
112. salută extinderea și eficientizarea posibilităților de muncă la distanță pentru Secretariatul General al Parlamentului, dar solicită extinderea posibilității de munca la distanță cu program fix, așa cum se întâmplă în cadrul Comisiei și al altor instituții; sprijină realizarea unui sondaj referitor experiența privind munca la distanță și solicită ca rezultatele evaluării să fie comunicate deputaților și tuturor serviciilor parlamentare;
113. solicită din nou utilizarea în mai mare măsură a videoconferințelor și a altor tehnologii, pentru a proteja mediul și a economisi resurse, în special pentru a reduce deplasările personalului între cele trei locuri de desfășurare a activităților pentru a-și îndeplini atribuțiile;
114. recunoaște politica de toleranță zero a Parlamentului față de hărțuire la toate nivelurile, inclusiv la nivelul deputaților, personalului și al APA, și acțiunile întreprinse pentru a descuraja hărțuirea la locul de muncă, în special adoptarea de către Birou, la 12 martie 2018, a unei foi de parcurs actualizate pentru adaptarea măsurilor de prevenire și de sprijin timpuriu pentru a rezolva conflictele și situațiile de hărțuire dintre deputați și APA, stagiari sau alți membri ai personalului, un audit extern al practicilor și procedurilor interne ale Parlamentului, crearea unei rețele de consilieri confidențiali și a unei funcții de mediator, precum și organizarea unei audieri publice cu experți în hărțuirea la locul de muncă; observă că rezultatele auditului extern erau așteptate la începutul lunii noiembrie 2018 și solicită ca acestea să fie comunicate fără întârziere, de îndată ce sunt disponibile; solicită o explicație pentru această întârziere, salută faptul că unele grupuri și-au încurajat în mod ferm deputații să participe la cursuri de formare privind demnitatea și respectul la locul de muncă, pentru a oferi un exemplu, și solicită organizarea unor cursuri de formare pentru deputați și personal; se așteaptă ca foaia de parcurs să fie pusă în aplicare pe deplin și transparent; ia act de faptul că Comitetul consultativ privind hărțuirea la locul de muncă și prevenirea acesteia a primit în jur de 20 de plângeri de hărțuire psihologică sau sexuală la locul de muncă în fiecare an din 2014 până în 2017, iar în 2018 șapte plângeri, lucru care nu poate fi ignorat într-un context în care și un singur caz este deja prea mult;
115. solicită punerea în aplicare integrală a măsurilor recomandate în Rezoluția Parlamentului din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în Uniunea Europeană, și anume organizarea unor cursuri de formare împotriva hărțuirii, obligatorii pentru toți membrii personalului și deputați, precum și reorganizarea celor două comitete existente într-un comitet independent; solicită acoperirea cheltuielilor medicale și de judecată ale victimelor hărțuirii, în conformitate cu articolul 24 din Statutul funcționarilor;
116. salută faptul că nu au existat liste de așteptare pentru primele trei categorii de personal (și anume, părinți singuri care lucrează în Parlament și deputați; doi părinți care lucrează cu normă întreagă la Parlament; doi părinți care lucrează în cadrul Parlamentului, dintre care unul lucrează cu normă întreagă, iar celălalt cel puțin jumătate de normă), folosită pentru a acorda prioritate alocării de locuri la grădinița Parlamentului și în creșele private din Bruxelles cu care Parlamentul a încheiat un contract; constată că, în 2018, au fost oferite 197 de locuri, iar 116 au fost acceptate de către membrii personalului; constată cu satisfacție că creșa Wayenberg este în curs de extindere și va avea o capacitate pentru 320 de copii (în prezent, există 230 de locuri);
117. constată că, începând cu 1 februarie 2020, societatea „Esedra” a devenit noul furnizor de servicii pentru secțiile de creșă și grădiniță ale Parlamentului; ia act cu îngrijorare de informațiile limitate furnizate de serviciile relevante ale Parlamentului (DG PERS) înainte de schimbarea furnizorului de servicii cu privire la schimbările pe care acest nou contract le va genera; subliniază necesitatea ca Parlamentul să pună întotdeauna pe primul loc starea de bine a copiilor din creșa sa atunci când evaluează o procedură de ofertare, și, de asemenea, să atribuie o importanță sporită condițiilor de lucru ale personalului angajat de prestatorul de servicii;
118. subliniază importanța unor norme clare de reglementare a creșelor și grădinițelor; solicită Comitetului de gestionare a secțiilor de creșă și grădiniță ale Parlamentului să adopte specificații suficiente pentru ca normele acestuia să fie clare, transparente și suficient de cuprinzătoare încât să acopere orice situații neobișnuite și specifice, cum ar fi situațiile familiale individuale sau copiii cu nevoi speciale; propune să se mențină pe site-uri informații actualizate despre serviciile de creșă și grădiniță, inclusiv contribuțiile și capacitatea actuală; recomandă, în plus, modificarea articolului 4 din normele care reglementează secțiunile referitoare la creșele și grădinițele administrate sub supravegherea Parlamentului European pentru a prevede în mod clar contribuția parentală maximă, pentru a se asigura suficientă transparență și a preveni eventualele discrepanțe;
119. reamintește că este necesar ca toți furnizorii de servicii să respecte pe deplin legislația belgiană și să se asigure că subcontractantul se aliniază la politica Parlamentului privind respectul și demnitatea la locul de muncă; solicită serviciilor competente ale Parlamentului să asigure o tranziție lină și să garanteze că niciuna dintre posibilele modificări ale modului în care funcționează secțiile de creșă și grădiniță introduse de noua conducere nu duce la o reducere a calității serviciilor și a condițiilor de muncă comparativ cu cele oferite de furnizorul de servicii anterior;
120. observă că, din cauza volumului mare de muncă al personalului DG PERS, există o lipsă de flexibilitate în ceea ce privește modificarea salariilor APA, atunci când acest lucru este solicitat de un deputat și se justifică printr-o creștere a responsabilităților APA;
Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO)
121. reamintește că, în 2018, DG INLO a avut 607 membri ai personalului și a gestionat 12,6% din bugetul total al Parlamentului;
122. observă că creditele angajate s-au ridicat la 239 547 603 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 11 % față de 2017 (265 839 576 EUR);
123. subliniază că, în ceea ce privește politica imobiliară a Parlamentului, principiul eficienței costurilor trebuie respectat în cea mai mare măsură posibilă, atât în privința costurilor aferente clădirilor existente, cât și pentru noi proiecte; subliniază faptul că prima grijă a Parlamentului trebuie să fie gestiunea financiară riguroasă, cu obiectivul de a realiza lucrările cu cele mai mici costuri posibile;
124. constată că noua strategie imobiliară pe termen mediu și lung a fost adoptată de Birou în aprilie 2018; observă că strategia Biroului privind clădirile se axează pe măsuri menite să răspundă nevoilor viitoare după 2019, inclusiv renovarea clădirilor, care rămâne una dintre principalele provocări care trebuie abordate; reamintește că Parlamentul s-a concentrat pe achiziționarea de proprietăți, ceea ce înseamnă că deține în prezent 80 % dintre clădirile pe care le ocupă;
125. ia act de faptul că, la Bruxelles, clădirea Martens a fost finalizată, iar clădirea Montoyer 63 a fost reconstruită;
126. constată că cel mai mare proiect imobiliar al Parlamentului - extinderea clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg - se află la punctul de finalizare a primei faze, zona de est, care reprezintă aproximativ 70 % din întregul proiect; reamintește că, în prezent, personalul Parlamentului din Luxemburg este răspândit în patru clădiri; ia act de faptul că clădirea Konrad Adenauer va reuni toate serviciile sub același acoperiș și, ca atare, va permite realizarea unor economii considerabile în domeniile energiei, apei, securității și gestionării infrastructurii clădirii; subliniază cu preocupare anumite costuri legate de întârzierile în construcție au fost mai mari decât s-a prevăzut inițial, dar grație faptului că cheltuielile pentru costurile financiare ale împrumuturilor au fost considerabil mai mici, Parlamentul a fost în măsură să compenseze parțial costurile financiare suplimentare; ia act de faptul că, în acest moment costul total al proiectului Adenauer rămâne de 32,5 milioane EUR în cadrul bugetului general aprobat, ceea ce exclude costurile de gestionare a proiectelor, costurile financiare, organismele certificate etc.; regretă creșterea costurilor cauzată de întârzierile de construcție și observă că au fost necesare tranzacții cu întreprinderile de construcții (legate de întârzierea cu proiectul) pentru a evita întârzieri și costuri suplimentare (între 5 % și 15 % din valoarea contractului);
127. remarcă cu îngrijorare că, la fel ca și în anii trecuți, a fost autorizat un transfer colector în valoare de 29 de milioane EUR pentru prefinanțarea proiectului de construcție a clădirii Konrad Adenauer; subliniază că „colectarea” constituie o flexibilizare a principiului specificității și, prin urmare, contravine în mod deliberat principiului exactității bugetare; nu este de acord cu actuala practică a „transferului colector” de sfârșit de an pentru a contribui la proiectele imobiliare în curs; solicită o mai bună gestionare a bugetului pentru a reduce aceste transferuri la minimul necesar și a îmbunătăți claritatea și transparența liniilor bugetare aferente;
128. apreciază îmbunătățirea mediului de lucru pentru deputați la Bruxelles (1 birou personal + 2 birouri pentru personalul lor) și la Strasbourg (1 + 1 birouri); sprijină în continuare îmbunătățirea condițiilor de lucru ale deputaților, în conformitate cu punctul 147 de mai jos;
129. sprijină eforturile DG INLO de a consolida mecanismele de securitate prin realizarea de îmbunătățiri structurale și organizaționale, inclusiv securizarea tuturor amplasamentelor fizice; insistă asupra necesității de a găsi un echilibru între deschiderea către cetățeni și cerințele de securitate;
130. constată cu părere de rău că o serie de furnizori de servicii cruciale (bănci și magazine alimentare) au hotărât de curând să nu prelungească contractele pe termen lung semnate cu Parlamentul și le cere serviciilor de resort să cerceteze de ce a scăzut calitatea serviciilor disponibile la Parlament;
131. ia act de demararea, în 2018, a lucrărilor de extindere a creșei Wayenberg; este preocupat însă de accesul periculos la aceste amplasamente în timpul lucrărilor și sugerează ca DG INLO și DG SAFE ar trebui să acorde o atenție mai mare asigurării siguranței utilizatorilor pe durata întreprinderii unor astfel de lucrări în viitor;
132. ia act de infrastructura semnificativă a Parlamentului, care poate fi defalcată după cum urmează:
Clădiri în Bruxelles
Clădiri în Luxemburg
Clădiri în Strasbourg
13 aflate în proprietate
1 aflată în proprietate
5 aflate în proprietate
7 închiriate
6 închiriate
1 parcare închiriată
671 285 m2
176 283 m2
344 283 m2
Birourile de legătură și antenele PE
Total
37
aflate în proprietate
12
închiriate
25
suprafață
28 383 m2
133. ia act de faptul că Biroul i-a solicitat Secretarului General să autorizeze DG INLO să lanseze un concurs de arhitectură pentru renovarea clădirii Paul-Henri Spaak, luând în calcul doar două opțiuni: renovarea sau reproiectarea clădirii; insistă ca clădirea să fie pregătită pentru evoluția activităților Parlamentului în deceniile viitoare, în conformitate cu tratatele; reamintește că a fost lansat un concurs de arhitectură în vederea obținerii unor propuneri arhitecturale concrete și că o decizie finală privind proiectul ar trebui să fie adoptată de autoritățile politice și bugetare; subliniază ca o astfel de decizie ar trebui luată după publicarea unei evaluări a siguranței clădirii, precum și că Secretarul General ar trebui să includă planul în buget înainte de luarea deciziei;
134. ia act de faptul că Biroul a aprobat introducerea proiectului „Europa Experience” în mai multe birouri de legătură și că acesta va fi pus în aplicare în următorii ani;
135. sprijină internalizarea serviciului de șoferi și ia act de nivelul foarte ridicat de satisfacție (99,9 %) pentru serviciul de mașini oficiale în 2018; sugerează ca autoturismele oficiale să nu circule goale, ci ca, atunci când se deplasează de la Bruxelles la Strasbourg și înapoi, acestea să fie utilizate pentru a transporta deputați, personal și asistenți parlamentari care au ordine de misiune; ia act de noua normă care impune șoferilor să aștepte maximum cinci minute la locul de colectare și înțelege necesitatea unei astfel de norme, însă, cu toate acestea, este preocupat de faptul că acest interval de timp este prea scurt; ia act de timpul de așteptare îndelungat al deputaților în aeroport înainte de plecarea autoturismelor spre Parlament și sugerează găsirea unui mod mai eficient de gestionare a acestor întârzieri;
136. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la condițiile de lucru ale personalului la două dintre concesiunile externe contractate de Parlament, și anume personalul de curățenie și personalul de restaurant, și recomandă în mod ferm ca DG INLO să organizeze o anchetă independentă cu privire la nivelul de satisfacție al acestora în privința condițiilor de muncă, pentru a asigura respectul și demnitatea la locul de muncă; solicită o evaluare a politicii Parlamentului în materie de achiziții publice, având ca obiectiv îmbunătățirea, transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă pentru toate serviciile contractate; invită Parlamentul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestei evaluări; ia act de faptul că Parlamentul respectă legislația relevantă;
137. este îngrijorat de faptul că serviciul de resort încă nu a reușit să rezolve problema rețelei de apă caldă de la Parlament și roagă comisia responsabilă ca pe viitor să ofere informații despre acțiunile luate pentru a combate bacteria Legionella în clădirile Parlamentului;
138. salută creșterea diversității ofertei alimentare la cantina cu autoservire a Parlamentului; este, cu toate acestea, îngrijorat de faptul că, deși că a avut loc un apel public pentru o evaluare a costurilor și beneficiilor, raportul preț/calitate al ofertei alimentare a fost nesatisfăcător; solicită reexaminarea evaluării calității și prețului potențialilor furnizori de servicii de pe piață; solicită să fie aduse modificările necesare cu privire la raportul calitate/preț dezechilibrat ce reiese din rezultatele anchetei; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la prețul și calitatea alimentelor și băuturilor;
139. își exprimă solidaritatea cu lucrătorii grupului COMPASS, care se confruntă cu reduceri de personal și cu înrăutățirea condițiilor lor de muncă; este preocupat de utilizarea în măsură din ce în ce mai mari de către societatea externă de catering a personalului temporar și interimar, acest lucru având consecințe asupra calității serviciilor și asupra avantajelor și a calității condițiilor de muncă ale personalului permanent;
140. salută crearea, în 2017, a unei unități pentru verificările ex ante și coordonarea achizițiilor publice pentru a consolida rolul central al unității de control ex ante și pentru a oferi sprijin în scopul de a asigura aplicarea uniformă și monitorizarea procedurilor de achiziții publice în cadrul DG INLO;
141. ia act cu satisfacție de faptul că, pe întreg parcursul anului 2018, a fost efectuat un audit privind accesibilitatea clădirilor pentru persoanele cu dizabilități ca parte a politicii „Design universal” și a lansării rețelei de accesibilitate a DG INLO;
142. aprobă rolul DG INLO în politica de mediu a Parlamentului, în special obiectivul de a crește eficiența energetică a clădirilor și de a reduce consumul de apă;
Direcția Generală Logistică și Interpretare pentru Conferințe (DG LINC)
143. reamintește că, în 2018, Direcția Generală Logistică și Interpretare pentru Conferințe (DG LINC) a avut 534 de membri ai personalului și a gestionat 3,1 % din bugetul total al Parlamentului;
144. insistă asupra aplicării Codului de conduită privind multilingvismul, care le permite tuturor deputaților în Parlamentul European să se exprime în propria lor limbă; subliniază că profilurile lingvistice mai detaliate introduse prin revizuirea Codului de conduită privind multilingvismul trebuie utilizate numai în circumstanțe excepționale; scopul acestora nu este de a limita regimul lingvistic, ci de a oferi servicii mai specifice deputaților în cazul unor limitări care țin de piață și al unor constrângeri de ordin logistic;
145. aprobă transformarea direcției generale, survenită în 2018, în scopul de a consolida capacitățile Parlamentului de organizare de conferințe și de a finaliza procesul de stabilire a unor noi condiții de lucru pentru interpreți;
146. ia act de strategia de modernizare a gestionării conferințelor, axată în mare măsură pe îmbunătățirea și adaptarea serviciilor furnizate în cadrul Parlamentului, plecând de la nevoile utilizatorilor, și pe dezvoltarea unei interfețe unice pentru organizatori;
147. ia act cu satisfacție de acordul privind condițiile de muncă ale interpreților din 8 septembrie 2018; încurajează grupul comun de monitorizare, alcătuit din reprezentanți ai administrației și ai interpreților, să continue să ofere un cadru de cooperare fructuoasă în vederea soluționării armonioase a problemelor care pot apărea;
148. constată că numărul mediu global de ore pe care interpreții le-au petrecut săptămânal în cabine furnizând servicii de interpretare a crescut de la 11 ore și 54 de minute în 2014 la 13 ore și 47 de minute în 2018, fapt cauzat, printre altele, de intensificarea activității parlamentare;
149. atrage atenția că există diferențe mari de cost al traducerilor din anumite limbi și roagă serviciul de resort să cerceteze cauzele acestor discrepanțe majore;
Direcția Generală Traduceri (DG TRAD)
150. reamintește că, în 2018, Direcția Generală Traduceri (DG TRAD) a avut 1 145 de membri ai personalului și a gestionat 0,9 % din bugetul total al Parlamentului;
151. recunoaște faptul că, în 2018, DG TRAD a înregistrat o creștere cu 10 % a producției față de anul precedent, datorită caracterului ciclic al cererii de traduceri, care este strâns legat de activitatea parlamentară; ia act cu îngrijorare de faptul că producția internă de traduceri în raport cu capacitatea a ajuns la 119,4% (criteriul de referință: 100%), iar rata de externalizare a fost de 32,8% (față de 31,4% în 2017); face apel la DG TRAD să ia în considerare creșterea ponderii externalizării, respectând criteriul de referință de 100 % și punând accentul pe calitate și pe caracterul impecabil al traducerilor; invită DG TRAD să își continue eforturile de creștere a verificării conformității și calității traducerilor externalizate;
152. ia act de migrarea progresivă către eTranslation, care furnizează servicii de traducere automată pentru toate combinațiile lingvistice; insistă asupra rolului de neînlocuit și a valorii adăugate a traducătorilor umani;
153. observă că în 2018 au fost introduse noi sarcini pentru traducători, care transformă serviciile de traducere în mediere lingvistică interculturală, de exemplu, prin crearea Serviciului pentru capacitatea audio, la care participă o parte dintre traducători, care traduc scurtele buletine de știri (buletine informative zilnice) în 24 de limbi și podcasturi în 6 limbi; ia act de faptul că DG TRAD a apelat la un formator pentru voce care a format aproape 180 de membri ai personalului; este preocupat de faptul că personalul DG TRAD nu s-a confruntat doar cu un volum de muncă extraordinar de ridicat ca urmare a încheierii legislaturii, ci și cu incertitudini legate de noile sarcini cu care nu este obișnuit; invită conducerea și personalul DG TRAD să continue discuțiile cu privire la impactul sarcinii de lucru ciclice asupra stării de bine a personalului; încurajează crearea unui grup comun de monitorizare, care să fie format din reprezentanți ai administrației și ai traducătorilor, similar celui stabilit de DG LINC;
Direcția Generală Finanțe (DG FINS)
154. reamintește că, în 2018, DG FINS a avut 222 de membri ai personalului și a gestionat 20,8 % din bugetul total al Parlamentului;
155. este conștient de faptul că, de la intrarea în vigoare a Statutului deputaților în 2009, cadrul de reglementare al DG FINS a evoluat foarte mult; ia act, de asemenea, de intrarea în vigoare a noului Regulament financiar la 2 august 2018 și de modificările ulterioare ale normelor interne privind execuția bugetului Parlamentului, care afectează activitatea DG FINS;
156. este preocupat de penuria de resurse umane și de mobilitatea personalului, ceea ce înseamnă că a fost necesar să se acorde prioritate serviciilor de bază pentru deputați și pentru Parlament, ducând la probleme legate de amploarea controalelor efectuate, de termene, de viteza cu care au fost efectuate plățile și de echilibrarea operațiunilor privind cheltuielile; își exprimă îngrijorarea cu privire la această tendință și la impactul negativ al acesteia, în special asupra deteriorării stării de bine la locul de muncă și a creșterii numărului de absențe medicale îndelungate, care au devenit mai pregnante în cursul anului;
157. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la uzura morală a aplicațiilor informatice ale direcției generale și la riscul de defectare a sistemelor informatice, ambele fiind considerate a fi la un nivel ridicat; invită DG FINS și DG ITEC să își intensifice cooperarea constructivă pentru a pune în aplicare măsuri adecvate de atenuare, inclusiv buna implementare a noului sistem de gestiune financiară și de contabilitate;
158. aprobă eforturile semnificative pentru realizarea investițiilor actuale în digitalizarea proceselor financiare, cum ar fi semnăturile electronice ale deputaților, în vederea consolidării serviciului oferit clienților, a eficienței administrative și a nivelului controalelor, în special introducerea rambursării online a cheltuielilor medicale ale deputaților și automatizarea registrului central de prezență, în vederea accelerării plăților drepturilor conexe și a extinderii funcțiilor e-Portalului, ca ghișeu unic de gestionare a drepturilor financiare și sociale ale deputaților; regretă ineficiențele de durată în ce privește introducerea și verificarea datelor, în special faptul că datele privind cheltuielile de deplasare ale deputaților sunt introduse în sistem de două ori, prima dată de către deputați, iar a doua oară de către administrație;
159. ia act de faptul că noua agenție de voiaj a Parlamentului a început să funcționeze la 1 ianuarie 2019, în urma unei licitații publice; ia act de utilizarea limitată a centrului de apeluri al agenției de voiaj, disponibil la sfârșit de săptămână, dar care nu cuprinde toate societățile utilizate de agenția de voiaj; regretă faptul că deputații au întâmpinat dificultăți în a comunica cu centrul de apeluri al serviciului de voiaj în timpul și în afara programului de lucru; deplânge programul de lucru limitat al agenției, în special faptul că este închisă în după-amiezile de vineri, cu excepția după-amiezilor de vineri înainte de o sesiune de la Strasbourg, lucru care limitează considerabil capacitatea personalului deputaților de a lucra eficient; solicită îmbunătățirea disponibilității; insistă asupra punerii în aplicare obligatorii a unui mecanism de depunere a plângerilor simplu și ușor de utilizat, care să permită soluționarea rapidă a oricăror probleme; regretă timpul lent de reacție a agenției cu privire la solicitările de bilete; consideră absolut inacceptabil faptul că biletele propuse de agenție nu sunt întotdeauna cele mai rentabile (fiind adesea la prețuri mai ridicate decât cele online), precum și faptul că deputații se confruntă cu întârzieri considerabile în rambursarea cheltuielilor de călătorie; îndeamnă DG FINS să realizeze un sondaj de satisfacție cu privire la serviciile agenției de voiaj și, pentru a putea prezenta rezultatele până la 30 iunie 2020 cel târziu, să informeze clienții cu privire la organizarea și responsabilitățile DG FINS și ale agenției de voiaj a Parlamentului; îndeamnă noua agenție de voiaj să reflecteze asupra rezultatelor obținute de ancheta privind gradul de satisfacție și să pună în aplicare îmbunătățiri în mod adecvat;
Indemnizația pentru cheltuieli generale
160. salută măsurile luate de Birou pentru a crea o mai mare transparență și responsabilitate financiară;
161. reamintește că a avea un cont bancar separat pentru primirea indemnizației pentru cheltuieli generale este obligatoriu; invită Parlamentul să informeze periodic autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la numărul de deputați care respectă această obligație;
162. atrage atenția asupra faptului că, la reuniunea sa din 2 iulie 2018, Biroul a adoptat o nouă listă neexhaustivă de cheltuieli care pot fi acoperite de indemnizația pentru cheltuieli generale, listă ce conține cele mai frecvente exemple de cheltuieli admisibile; ia act de faptul că, pentru deputații care doresc acest lucru, costurile aferente auditului voluntar de verificare a utilizării indemnizației pentru cheltuieli generale pot fi acoperite de indemnizația pentru cheltuieli generale; reamintește că toți deputații au libertatea de a prezenta modul de utilizare a indemnizației pentru cheltuieli generale și de a publica aceste informații pe site-urile lor personale; invită Parlamentul să informeze periodic autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la numărul de deputați care urmează aceste recomandări;
163. ia act de îmbunătățirile aduse în ultimii ani în ceea ce privește eficiența și transparența verificării și a controlului rambursărilor cheltuielilor, cum ar fi rambursările cheltuielilor de deplasare ale deputaților și indemnizațiile asistenților parlamentari, pentru care trebuie furnizate documente referitoare la costurile suportate; solicită ca situațiile în care au fost descoperite abateri să fie tratate cu strictețe; îndeamnă Biroul să tragă concluzii din cazurile de fraudă din trecut și să prevadă sancțiuni severe în cazurile de fraudă; solicită insistent deputaților să își folosească indemnizația pentru cheltuieli generale strict în scopurile prevăzute în Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European; îndeamnă Biroul să realizeze evaluarea orientărilor prevăzută în ultima decizie a Biroului; urmărește, în interesul cetățenilor și al reputației Parlamentului și a deputaților, un echilibru adecvat între libertatea mandatului și combaterea riscurilor de utilizare necorespunzătoare și de fraudă; consideră că este necesar să se efectueze o dată la cinci ani, la jumătatea legislaturii parlamentare, o evaluare periodică a dispozițiilor relevante;
164. reamintește articolul 62 alineatele (1) și (2) din Decizia Biroului din 19 mai și 9 iulie 2008, astfel cum a fost modificată (ultima modificare la 1 iulie 2019), privind Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, care prevede că „plățile”, inclusiv indemnizația pentru cheltuieli generale, „sunt rezervate exclusiv finanțării activităților legate de exercitarea mandatului deputaților și nu pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor personale sau pentru a finanța subvenții sau donații cu caracter politic” și că „deputații restituie Parlamentului sumele neutilizate, cu excepția cazului în care sumele respective sunt rambursate sub formă de sume forfetare”; solicită Secretarului General și Biroului să se asigure că aceste dispoziții sunt pe deplin puse în aplicare și respectate și să informeze în mod regulat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la numărul deputaților care au rambursat sumele neutilizate;
165. reamintește că Grupul de lucru ad-hoc pentru definirea și publicarea normelor privind utilizarea indemnizației pentru cheltuieli generale a recomandat Biroului, în cursul legislaturii anterioare, reluarea discuțiilor privind indemnizația pentru cheltuieli generale și încheierea unui acord care să oblige deputații să păstreze toate chitanțele legate de indemnizația pentru cheltuieli generale, să le prezinte unui auditor independent responsabil de verificarea anuală a conturilor și să permită publicarea avizului auditorului, precum și să restituie partea necheltuită din indemnizația pentru cheltuieli generale la sfârșitul mandatului;
166. reamintește, de asemenea, că plenul a adoptat următoarele modificări suplimentare legate de indemnizația pentru cheltuieli generale, pe lângă cele deja adoptate de Grupul de lucru ad-hoc, care impun: o verificare prin sondaj a 5% din cheltuielile legate de indemnizația pentru cheltuieli generale, efectuată de serviciul intern de audit al Parlamentului, iar rezultatele finale și constatările acestei verificări să fie incluse în raportul anual de audit intern publicat de Parlament; o prezentare generală în fiecare an de către deputați a cheltuielilor lor pe categorii (costuri de comunicare, închiriere de birouri, materiale de birou etc.);
167. îndeamnă Biroul să pună în aplicare cât mai curând posibil voința democratică a plenului cu privire la indemnizația pentru cheltuieli generale;
168. salută faptul că Biroul din legislatura precedentă a creat infrastructura necesară pe pagina deputaților de pe site-ul internet al Parlamentului pentru deputații care doresc să publice un audit voluntar sau o confirmare a cheltuielilor pe care le efectuează cu privire la faptul că utilizarea indemnizației pentru cheltuieli generale respectă normele aplicabile din Statutul deputaților și măsurile de punere în aplicare a acestuia; invită Parlamentul să își îmbunătățească comunicarea cu deputații cu privire la această posibilitate și la modul în care să o utilizeze în practică;
Fondul facultativ de pensii
169. constată că deficitul actuarial estimat al regimului facultativ de pensii se ridica la 286,1 milioane EUR la sfârșitul anului 2018; constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2018, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 112,3 milioane EUR și, respectiv, la 398,4 milioane EUR;
170. reamintește că aceste pasive viitoare preconizate se întind pe mai multe decenii, dar ia act de faptul că suma totală plătită în 2018 de Fondul facultativ de pensii se ridică la 17,8 milioane EUR;
171. subliniază că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a Fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care Fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile;
172. sprijină în mod ferm rezultatele reuniunii din 10 decembrie 2018, la care Biroul a decis să modifice normele aplicabile sistemului de pensii prin creșterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani și prin introducerea unei prelevări de 5 % din cuantumul pensiilor la viitorii pensionari, în vederea îmbunătățirii sustenabilității sale; susține decizia Biroului ca un pas pozitiv; constată, cu toate acestea, că Parlamentul va rămâne responsabil pentru o sumă foarte importantă în viitor; reamintește că articolul 27 alineatul (2) din Statutul deputaților în Parlamentul European prevede că „[d]repturile dobândite și drepturile viitoare se păstrează integral”;
173. solicită Secretarului General, precum și Biroului, să analizeze, în deplină concordanță cu dispozițiile Statutului deputaților în Parlamentul European, și anume articolul 27 alineatul (1) și alineatul (2), toate modalitățile posibile pentru a găsi o soluție justă la această problemă, reducând în același timp răspunderea Parlamentului la un nivel minimum, având în vedere că este vorba despre banii contribuabililor, și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate în acest sens;
Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC)
174. reamintește că, în 2018, DG ITEC a avut 484 de membri ai personalului și a gestionat 6,4% din bugetul total al Parlamentului;
175. ia act de faptul că indicatorul principal al DG ITEC în 2018 este capacitatea sa de a răspunde cerințelor utilizatorilor și partenerilor din toate domeniile de activitate în timp util și în mod eficient; insistă că DG ITEC ar trebui să investească în continuare în crearea unor interfețe moderne, fără sincope, eficiente și orientate spre utilizatori;
176. sprijină dezvoltarea în curs a aplicațiilor e-Parlament, consolidarea activităților de inovare în domeniul informatic și întărirea capacității de securitate cibernetică a Parlamentului; salută decizia de a dubla resursele alocate Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE); salută întărirea capacității instituțiilor Uniunii de a asigura o protecție optimă împotriva atacurilor cibernetice;
177. recunoaște faptul că este foarte dificil pentru DG ITEC să recruteze suficienți experți cu înaltă calificare și cu profiluri, cunoștințe și experiență foarte specifice; invită Parlamentul să se asigure că această solicitare este transmisă în mod corespunzător Oficiului European pentru Selecția Personalului pentru a răspunde mai bine acestor nevoi specifice ale instituțiilor Uniunii;
178. insistă ca DG ITEC să depună eforturi mai mari pentru a garanta continuitatea și reziliența infrastructurilor TIC ale Parlamentului de la avaria sistemului informatic din octombrie 2017; solicită intensificarea eforturilor și întărirea capacității pentru a oferi asigurări cu privire la soliditatea Parlamentului în domeniul TIC; solicită continuarea activității și a progreselor realizate în domeniile continuității activității, gestionării riscurilor, gestionării incidentelor și capacității de recuperare; subliniază existența unor deficiențe în funcționarea rețelei internet în Parlament;
179. subliniază riscurile din ce în ce mai mari legate de date și confidențialitate; subliniază cu îngrijorare relatările recente cu privire la stocarea și prelucrarea datelor utilizatorilor atunci când aceștia sunt conectați la rețeaua wi-fi a Parlamentului; pune puternic sub semnul întrebării necesitatea de a păstra datele pentru o perioadă de până la șase luni(13); invită Parlamentul să elaboreze o politică și o strategie în materie de securitate a informațiilor; subliniază că o cooperare strânsă între DG ITEC și DG SAFE este extrem de importantă; încurajează direcțiile generale să planifice activități comune pe termen mediu și lung;
Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE)
180. reamintește că, în 2018, DG SAFE a avut 756 de membri ai personalului și a gestionat 1,5 % din bugetul total al Parlamentului;
181. este preocupat de rezultatele sondajului recent în rândul personalului DG SAFE și speră ca în viitorul apropiat să poate fi găsită o soluție care să răspundă preocupărilor personalului ;
182. reamintește că deschiderea către public este o trăsătură distinctivă a Parlamentului și că trebuie să existe în continuare un echilibru adecvat între aceasta și nivelul de securitate necesar;
183. salută deciziile importante legate de securitate luate de Birou în cursul celei de a 8-a legislaturi, în special (a) măsurile privind relațiile cu autoritățile naționale din țările-gazdă și cu celelalte instituții, în special măsurile de securizare a cartierului european din Bruxelles, verificarea de securitate a personalului prestatorilor externi de servicii, evaluarea amenințărilor și modificările nivelurilor de alertă, (b) măsurile de modernizare a clădirilor Parlamentului și (c) măsurile interne; reamintește că deciziile respective au implicat investiții în infrastructură;
184. salută acordul privind scutirea reciprocă de controalele de securitate încheiat de Parlament în 2018 cu Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor; regretă, cu toate acestea, că nu a fost semnat încă un astfel de acord cu Consiliul și speră că o soluție poate fi găsită în curând în acest sens;
185. aprobă înlocuirea legitimațiilor de acces ale deputaților și ale personalului acestora; așteaptă cu interes viitoarea înlocuire a legitimațiilor de acces utilizate de personalul Parlamentului;
186. salută buna cooperare dintre DG SAFE și DG INLO în ceea ce privește consolidarea securității tuturor clădirilor Parlamentului, modernizarea accesului, inclusiv la parcări, așa cum a solicitat Biroul;
187. ia act de crearea Unității de protecție, în special protejarea atentă a Președintelui Parlamentului și consolidarea securității locațiilor strategice ale Parlamentului;
188. sprijină extinderea sistemului de alertă de securitate prin SMS la toți utilizatorii de telefoane de serviciu, care va fi folosit, în viitor, pentru toți deputații și tot personalul;
Serviciul Juridic
189. aprobă strategia Serviciului Juridic de a pune juriști la dispoziția comisiilor parlamentare într-o mai mare măsură; solicită o mărire a personalului care se ocupă de activitățile parlamentare;
190. constată cu satisfacție că Serviciul Juridic respectă echilibrul de gen la nivelul administratorilor, șefilor de unitate și al directorilor;
191. subliniază că Serviciul Juridic a câștigat 95 % dintre cazurile înaintate Curții în cursul celei de a 8-a legislaturi; își exprimă convingerea că Serviciul Juridic își joacă rolul în protejarea intereselor financiare ale Parlamentului și ale cetățenilor Uniunii prin recuperarea banilor publici prin cauzele Curții;
192. este preocupat de dificultățile de a găsi persoane calificate din anumite țări pentru a ocupa anumite posturi, întrucât există obligația de a acoperi toate sistemele juridice și toate limbile statelor membre;
Raportul anual privind contractele atribuite
193. reamintește că cele două regulamente financiare(14) succesive și normele de aplicare ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(15) stabilesc ce informații trebuie să fie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie;
194. observă că, din totalul de 251 de contracte atribuite în 2018, 94 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, valoarea acestora fiind de 569,5 milioane EUR, iar 155 au avut la bază proceduri negociate, valoarea lor totală fiind de 35,9 milioane EUR; constată că numărul total de contracte atribuite prin proceduri negociate a scăzut ca procent din valoarea totală a contractelor atribuite, de la 12 % în 2017 la 6 % în 2018, precum și în ceea ce privește volumul, de la 70,5 milioane EUR în 2017 la 35,86 milioane EUR în 2018;
195. ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2018 și 2017, inclusiv a contractelor de construcții, în funcție de tipul acestora:
Tipul contractului
2018
2017
Număr
Procentaj
Număr
Procentaj
Servicii
Furnizare de bunuri
Lucrări
Construcții
199
37
12
3
79%
15%
5%
1%
177
36
11
0
79%
16%
5%
0%
Total
251
100%
224
100 %
Tipul contractului
2018
2017
Valoare (EUR)
Procentaj
Valoare (EUR)
Procentaj
Servicii
256 374 627
42%
446 313 270
76%
Furnizare de bunuri
210 526 209
35%
133 863 942
23%
Lucrări
133 431 628
22%
6 892 972
1%
Construcții
5 039 824
1%
0
0%
Total
605 372 288
100%
587 070 184
100%
(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2018, pagina 6)
196. ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2018 și 2017 pe tip de procedură utilizată, în funcție de număr și valoare:
Tipul procedurii
2018
2017
Număr
Procentaj
Număr
Procentaj
Deschisă
Restrânsă
Negociată
Competitivă
Excepțională
89
5
155
1
1
35,46%
1,99%
61,75%
0,40%
0,40%
78
1
145
-
-
35%
1%
64%
-
-
Total
251
100%
224
100%
Tipul procedurii
2018
2017
Valoare (EUR)
Procentaj
Valoare (EUR)
Procentaj
Deschisă
Restrânsă
Negociată
Competitivă
Excepțională
486 039 380
83 433 046
35 859 040
24 221
16 600
80
14
6
-
-
488 368 460
28 200 000 70 501 724
-
-
83%
5%
12%
-
-
Total
605 372 288
100%
587 070 184
100%
(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2018, pagina 8)
Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)
197. constată că, în 2018, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează(16):
Grupul
2018
2017
Credite anuale
Resurse proprii și credite reportate
Cheltuieli
Rata utilizării creditelor anuale
Sume reportate în următorul exercițiu
Credite anuale
Resurse proprii și credite reportate
Cheltuieli
Rata utilizării creditelor anuale
Sume reportate în următorul exercițiu
Partidul Popular European (PPE)
18 282
6 690
20 820
113,88
4 152
17 790
8 150
19 330
108,66
6 610
Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților (S&D)
15 792
5 863
16 888
106,94
4 767
15 610
5 469
15 268
97,81
5 812
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR)
6 182
2 962
7 200
116,47
1 944
6 200
2 810
6 051
97,60
2 959
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)
5 823
1 824
6 033
103,61
1 614
5 711
1 694
5 596
97,99
1 809
Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verts/ALE)
4 478
1 579
4 669
104,27
1 388
4 333
1 826
4 583
105,77
1 578
Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL)
4 443
1 257
4 590
103,31
1 110
4 421
1 407
4 571
103,39
1 257
Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD)
3 829
1 828
2 725
71,17
1 915
3 654
1 917
3 523
96,41
1 827
Grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF)
3 238
1 094
3 612
111,55
720
2 719
846
2 474
90,99
1 091
Deputați neafiliați
1 153
314
537
46,57
442
929
257
494
53,18
318
Total
63 220
23 412
67 073
106,09
18 052
61 365
24 377
61 889
100,85
23 258
198. salută faptul că auditorii externi independenți pentru grupurile politice au emis doar opinii fără rezerve pentru exercițiul financiar 2018;
Partide politice europene și fundații politice europene
199. ia act de faptul că Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (APPF) a fost creată în 2016 cu sarcina de a evalua cererile de înregistrare, de a înregistra noi partide și fundații din Uniune, de a monitoriza finanțarea acestora și de a impune sancțiuni în caz de nerespectare a obligațiilor care le revin; ia act de faptul că aceasta a devenit pe deplin operațională în 2017;
200. ia act de faptul că Comisia, Consiliul și Parlamentul au convenit să pună la dispoziția APPF resurse financiare și umane suplimentare pentru exercițiul financiar 2019;
201. subliniază că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (10) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 114 l/2014(17), directorul APPF prezintă anual un raport Parlamentului, Consiliului și Comisiei cu privire la activitățile Autorității; ia act de faptul că raportul anual a fost trimis Președintelui și Secretarului General al Parlamentului la 21 noiembrie 2019; regretă faptul că raportul pe 2018 a fost prezentat Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului abia în ianuarie 2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la decizia de a considera raportul ca fiind confidențial, în urma unei cereri speciale din partea APPF, astfel încât acesta să fie disponibil numai unui număr limitat de persoane în anumite condiții restrictive; consideră că limitarea accesului la acest document, care se referă la utilizarea fondurilor publice, creează impresia regretabilă că ar fi ceva de ascuns; insistă ca raportul APPF să fie publicat în fiecare an și să le fie trimis deputaților atunci când este trimis Președintelui și Secretarului General al Parlamentului;
202. invită Comisia pentru control bugetar a Parlamentului să îl invite pe directorul APPF la audierea anuală privind descărcarea de gestiune a Parlamentului, așa cum este cazul și pentru ceilalți șefi ai agențiilor și instituțiilor;
203. subliniază că este important ca APPF să-și prezinte public activitățile pentru a-și demonstra responsabilitatea, care este esențială pentru a construi în mod permanent un mediu de încredere și asigurare, precum și că este necesar să se evalueze dacă APPF este dotată în mod corespunzător cu personal, resurse și competențe pentru a împiedica în mod eficient utilizarea abuzivă a fondurilor de către partidele și fundațiile politice;
204. constată că, în 2018, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează:
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).
Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).
Document de lucru referitor la punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal.
Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (Actul Electoral European) (JO L 278, 8.10.1976, p. 5)
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12. 2012, p. 1).
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).
Veniturile totale includ sumele reportate din exercițiul precedent în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar (versiunea în vigoare în cursul exercițiului financiar în cauză).
Descărcarea de gestiune 2018: Curtea de Justiție a Uniunii Europene
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea IV - Curtea de Justiție a Uniunii Europene (2019/2058(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0053/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Justiție a Uniunii Europene către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0027/2020),
1. acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea IV - Curtea de Justiție a Uniunii Europene (2019/2058(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea IV - Curtea de Justiție a Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0027/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. constată cu satisfacție că, în Raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi nu a identificat, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”), nicio deficiență semnificativă în legătură cu aspectele auditate referitoare la resursele umane și la procedurile de achiziții;
2. salută concluzia Curții de Conturi potrivit căreia plățile totale cu privire la cheltuielile administrative ale CJUE aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;
3. regretă, ca observație generală, faptul că domeniul de aplicare și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2018 al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 - „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;
4. ia act de faptul că Curtea de Conturi a selectat un eșantion de 45 de operațiuni din rubrica 5 a cadrului financiar multianual („Administrație”) pentru toate instituțiile și organele Uniunii; constată că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că activitatea Curții de Conturi indică un risc redus al cheltuielilor administrative; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții de Conturi să crească numărul operațiunilor examinate cu cel puțin 10 %;
5. constată că bugetul CJUE pentru 2018 s-a ridicat la 410 025 089 EUR (față de 399 344 000 EUR în 2017), ceea ce înseamnă o creștere de 2,67 %; constată o rată globală de execuție de 99,18 % (față de 98,69 % în 2017);
6. salută gestiunea financiară în general prudentă și corectă a CJUE pentru bugetul pe 2018; ia act de rata ridicată de execuție bugetară pentru titlul 1 (persoane care lucrează cu CJUE, reprezentând 75 % din bugetul executat) și pentru titlul 2 (clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse, reprezentând restul bugetului executat), care se ridică la 99,0 % și 99,8 % (față de 98,6 % și 99,1 % în 2017);
7. ia act de eforturile depuse de CJUE pentru a evita discrepanțe semnificative între angajamente (99,18 %) și plăți (94,04 %); salută faptul că CJUE urmărește îndeaproape execuția bugetară din cursul exercițiului, creând tablouri de bord lunare pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor puse la dispoziție;
8. subliniază aplicarea de către CJUE a principiilor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe pentru toate serviciile sale administrative; ia act de stabilirea unor obiective specifice însoțite de unul sau mai mulți indicatori măsurabili, care sunt esențiali pentru pregătirea bugetului anual; ia act de organizarea de ateliere cu toate serviciile în vederea armonizării abordării bugetare și a schimbului de bune practici;
9. regretă, cu toate acestea, creșterea cheltuielilor cu 11,81 % între 2017 și 2018 referitoare la postul bugetar 2022 „Curățenie și întreținere” din cauza unui nou contract de întreținere a clădirilor și a altor factori cu privire la care nu se realizase o estimare, ceea ce a dus la o creștere a acestei linii bugetare în 2018; invită CJUE să depună în continuare eforturi pentru a pregăti estimări bugetare viabile;
10. salută faptul că rata de execuție a creditelor finale cu privire la reuniuni și conferințe a crescut la 98,83 % în 2018 (față de 81,40 % în 2017); recunoaște că acest post bugetar este destinat, în parte, finanțării vizitelor oficiale și a ceremoniilor pentru care planificarea bugetară este mai greu de prevăzut din cauza evenimentelor imprevizibile;
11. salută efortul CJUE de a publica raportul său anual de activitate la 29 aprilie; ia act de faptul că CJUE continuă să exploreze, în cooperare cu alte instituții, posibilitatea de a-și avansa calendarul, ceea ce i-ar oferi autorității care acordă descărcarea de gestiune mai mult timp pentru a a-și aprofunda analiza și a desfășura procedura de descărcare de gestiune;
12. recunoaște angajamentul CJUE de a depune eforturi în vederea punerii în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi, în special în ceea ce privește gestionarea proactivă a cazurilor, cu calendare adaptate în funcție de natura și complexitatea diferitelor cazuri; a act de planificarea și monitorizarea atente ale CJUE pentru a asigura buna continuitate a activității judiciare; ia act de durata medie a procedurilor în 2018 la Curtea de Justiție a fost de 15,7 luni (față de 16,4 luni în 2017) și la Tribunal de 20 luni (față de 20,6 luni în 2015 și de 16 luni în 2017); încurajează CJUE să își continue eforturile de reducere a duratei procedurilor, ori de câte ori este posibil;
13. recunoaște că principalele priorități ale CJUE sunt de a asigura o perioadă de timp rezonabilă pentru desfășurarea cauzelor înaintate celor două instanțe, precum și un standard ridicat de calitate al hotărârilor în respectivele cauze; constată că, datorită unui sistem de control riguros și unui nivel ridicat de vigilență, s-a putut obține o reducere a duratei medii a procedurilor în ultimii ani; cu toate acestea, ia act de faptul că acest lucru necesită o atenție continuă, în special în contextul unui volum de muncă din ce în ce mai mare;
14. salută satisfacția exprimată de utilizatorii aplicației e-Curia, care a devenit obligatorie pentru schimbul de acte de procedură între avocați și Tribunal începând cu 1 decembrie 2018; constată că utilizarea e-Curia nu a fost introdusă în mod obligatoriu de Curtea de Justiție; încurajează Curtea de Justiție să urmeze exemplul Tribunalului și să ia în considerare introducerea obligatorie a aplicației e-Curia; salută faptul că această evoluție a contribuit atât la securitatea și rapiditatea unor astfel de schimburi, cât și la protecția mediului (printr-o utilizare redusă de hârtie) și la reducerea costurilor poștale; încurajează CJUE să își continue eforturile de realizare a digitalizării la scară largă a tuturor etapelor procesului judiciar;
15. ține seama de faptul că sunt necesare măsuri organizatorice și procedurale suplimentare pentru a permite CJUE să facă față volumului de muncă în continuă creștere, respectând în același timp obiectivele instituției; ia act de faptul că, la 26 martie 2018, CJUE a solicitat, în temeiul articolului 281 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), modificarea Protocolului nr. 3 privind statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și că această procedură legislativă s-a finalizat prin adoptarea și intrarea în vigoare a Regulamentului (UE, Euratom) 2019/629(7);
16. ia act de faptul că CJUE a dispus de 2 217 de posturi în 2018, formate din 1 413 de funcționari (adică 64 %), 650 de agenți temporari (adică 29 %) și 154 de agenți contractuali (adică 7 %) (în comparație cu 2 180 posturi în 2017);
17. evidențiază faptul că distribuția personalului pe sectoare de activitate rămâne similară cu cea din anii precedenți, cel puțin 85 % dintre posturi fiind ocupate în cadrul activităților juridice și lingvistice; observă faptul că, în ceea ce privește rata de ocupare a posturilor, aceasta rămâne la un nivel foarte ridicat în 2018 (97 %), datorită activității judiciare susținute, care necesită recrutarea rapidă și în mod optim pentru toate posturile vacante;
18. reiterează, în contextul creșterii continue a numărului de cazuri, că o alocare flexibilă a resurselor, în special a secretarilor administrativi existenți, ar putea spori eficacitatea CJUE; invită CJUE să prezinte un raport privind măsurile concrete adoptate;
19. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, cu toate că la CJUE au lucrat 274 de stagiari în 2018, numai 87 dintre aceștia au avut dreptul la o indemnizație lunară de 1 120 EUR; salută faptul că CJUE a adoptat noi norme privind stagiarii și a solicitat credite suplimentare pentru a putea finanța stagii pentru stagiarii aflați în cabinetele membrilor începând cu 2019; constată, cu toate acestea, că rămâne situația că nu toate stagiile oferite vor fi însoțite de o remunerație echitabilă; însărcinează CJUE (ținând seama de practicile de nediscriminare și de remunerarea echitabilă) să accepte rapid decizia de a remunera toți stagiarii; invită CJUE să asigure o remunerare echitabilă a întregului său personal activ;
20. salută reforma Tribunalului, care a introdus îmbunătățiri în ceea ce privește reducerea numărului de cauze restante și reducerea duratei medii a procedurilor; constată că, în 2018, Tribunalul a închis cu 13 % mai multe cazuri decât în 2017 și a redus numărul de cauze pendinte cu 12 %;
21. salută faptul că, împreună, cele două instanțe care compun CJUE au închis 1 769 de cauze în 2018, ceea ce reprezintă o productivitate record și confirmă o tendință generală de creștere puternică a activității judiciare în perioada 2012-2018;
22. subliniază faptul că, punctual, pe parcursul anului 2018, Curtea de Justiție a înregistrat cel mai mare număr de cauze nou introduse într-un an (849, o creștere de 15 % față de 2017); salută numărul record de cauze închise (în total 760, ceea ce echivalează cu o creștere de 10 % în comparație cu anul 2017);
23. salută faptul că, pentru prima dată în istorie, în 2018, în cadrul Tribunalului a fost depășit pragul de 1 000 de cauze închise (mai exact 1 009); evidențiază, totodată, reducerea semnificativă a numărului de cauze pendinte (cu 12 %) față de 2017 (1 333 de cauze pendinte la 31 decembrie 2018 față de 1 508 în anul precedent);
24. ia act de creșterea constantă a ponderii de femei în posturi de conducere, de 37,7 % în 2018, 35 % în 2016 și 30 % în 2013; ia act de faptul că, în 2018, 27 de femei au ocupat posturi de conducere (21 de posturi de nivel mediu și 6 posturi în conducerea superioară), față de 45 de bărbați; salută eforturile CJUE de a-și consolida politica privind egalitatea de șanse și diversitatea prin crearea unei entități speciale care să introducă și să urmărească programe, măsuri și reuniuni de sensibilizare concrete; invită CJUE să depună în continuare eforturi în acest sens;
25. constată, cu toate acestea, dezechilibrul persistent în ceea ce privește numărul de femei în rândul judecătorilor Curții de Justiție și ai Tribunalului; îi îndeamnă din nou pe membrii Consiliului să remedieze această situație prin promovarea activă a parității de gen în numirea judecătorilor, în concordanță cu principiile consacrate la articolul 8 din TFUE și articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și cu angajamentele asumate în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) 2015/2422(8) și (UE, Euratom) 2019/629;
26. reiterează faptul că echilibrul geografic al personalului, în special în cazul pozițiilor de conducere, ar trebui monitorizat îndeaproape; constată că numai 15 din 57 de șefi de unitate de la CJUE și 2 dintre cei 13 directori provin din statele membre care au aderat la Uniune după luna mai 2004; încurajează încă o dată CJUE să elaboreze o politică de îmbunătățire a echilibrului geografic și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la aceasta;
27. salută angajamentul CJUE de a promova măsuri vizând echilibrul dintre viața profesională și cea privată, cum ar fi adoptarea unei decizii care să permită munca ocazională la distanță, în plus față de munca structurală la distanță; ia act, de asemenea, de realizările din domeniul informatic în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la distanță la aplicațiile profesionale; de asemenea, ia act cu satisfacție de eforturile de protejare a sănătății psihologice a personalului prin punerea la dispoziție a unui psiholog care lucrează cu fracțiune de normă;
28. își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul de cazuri de epuizare de la CJUE, fiind înregistrate 12 cazuri atât în 2017, cât și în 2018; prin urmare, solicită CJUE să evalueze dacă volumul de muncă este distribuit în mod proporțional între diferitele echipe și diferiți membri ai personalului;
29. invită CJUE să publice anual un tabel cu date detaliate privind acordurile lor de cooperare interinstituțională în ceea ce privește taxele, serviciile și aspectele conexe; reiterează importanța cooperării interinstituționale prin intermediul unor acorduri privind nivelul serviciilor pentru diferite domenii, cum ar fi resursele umane, securitatea și tehnologia informației; este de acord cu recomandările Serviciului de audit intern de a intensifica schimbul de bune practici cu alte instituții și de a explora posibilitățile de cooperare consolidată pentru pregătirea și gestionarea contractelor, cum ar fi cele din domeniul informatic; regretă lipsa de informații la întrebarea adresată de Parlament referitoare la cooperarea CJUE cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF); încurajează CJUE să caute modalități de intensificare a cooperării sale cu OLAF;
30. observă că, în urma intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2018/1725(9), CJUE și-a actualizat operațiunile de prelucrare a datelor; constată cu satisfacție că a fost instituită o procedură specifică de raportare a cazurilor de încălcare a securității datelor;
31. salută eforturile CJUE de îmbunătățire a securității cibernetice a instituției; ia act de faptul că activitățile au fost coordonate cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) și cu subgrupul pentru securitate din cadrul Comitetului interinstituțional pentru informatică;
32. salută auditul intern privind buna funcționare a procedurilor de selecție și recrutare a personalului, pentru a identifica sinergiile și a raționaliza posibilitățile de a le face mai eficiente; ia act de faptul că un plan de acțiune a fost inițiat în 2016 și finalizat în 2018 cu introducerea de măsuri precum un nou manual de recrutare, module actualizate și noi ale sistemului de informații în materie de gestionare a resurselor umane, simplificarea circuitelor administrative și raționalizarea redactării anunțurilor de posturi vacante; ia act de măsurile luate pentru a îmbunătăți atractivitatea CJUE și a amplasării sale la Luxemburg într-un context interinstituțional;
33. subliniază măsurile adoptate de auditorul intern pentru a evalua dacă acțiunile întreprinse de departamentele auditate sunt adecvate, eficace și efectuate la timp și pentru a identifica și înregistra îmbunătățirile aduse; constată cu satisfacție că toate auditurile efectuate au fost închise fără ca acestea să afecteze eventualele examinări suplimentare;
34. ia act de strategia CJUE de combatere a fraudei, a corupției și a oricărei activități ilegale care prejudiciază interesele Uniunii; ia act de faptul că această strategie se întemeiază pe dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și din Statutul funcționarilor, completate de o serie de decizii și norme interne; ia act de faptul că strategia face parte integrantă din politica CJUE în materie de gestionare a riscurilor în cadrul sistemului de control intern;
35. ia act de sistemul de management de mediu al CJUE bazat pe Regulamentul (CE) nr. 1221/2009(10); ia act de faptul că CJUE și-a îmbunătățit performanța de mediu în 2018, în comparație cu anul de referință 2015, după cum urmează: reducerea cu 15,5 % a consumului de hârtie, reducerea cu 8,3 % a consumului de energie electrică și creșterea numărului de videoconferințe cu 52,9 %; salută diverse alte proiecte, cum ar fi reducerea materialelor plastice de unică folosință, reducerea numărului de imprimante individuale și participarea, împreună cu celelalte instituții ale Uniunii situate în Luxemburg, la sistemul de biciclete cu autoservire, „vel’OH”;
36. salută angajamentul CJUE de a respecta pe deplin calendarul și bugetul pentru lucrările la cea de a cincea extinderi a clădirilor CJUE (construirea unui al treilea turn care oferă 50 000 m2 suplimentari), ceea ce va permite reunirea întregului personal al CJUE într-un singur sediu; ia act de lucrările de îmbunătățire a sistemelor de securitate și salută faptul că clădirile CJUE sunt concepute pentru a asigura accesul ușor al persoanelor cu dizabilități;
37. salută faptul că economiile în valoare de 100 milioane EUR care vor fi realizate pe o perioadă de amortizare de 25 ani pentru cea de a cincea extindere, comparativ cu continuarea unei politici de leasing, ceea ce indică în mod clar valoarea politicii imobiliare de cumpărare alese; subliniază rezultatul Raportului special nr. 34/2018 al Curții de Conturi privind spațiul de birouri din instituțiile UE, în care a făcut constatări pozitive cu privire la eficiența politicii imobiliare a CJUE;
38. observă cu interes că comitetul pentru personal al CJUE a organizat în 2017 un studiu privind lucrul în spațiu deschis și la 30 ianuarie 2018 a prezentat constatările directorilor generali; salută inițiativa CJUE de a crea un grup de lucru care să includă directorul responsabil de clădiri și de securitate, președintele comitetului pentru personal și membri ai personalului care lucrează în spații deschise; ia act de faptul că, în urma recomandărilor acestui grup de lucru, Direcția pentru tehnologia informației a convertit o parte din spațiul său pentru birouri în birouri individuale; invită CJUE să împărtășească celorlalte instituții, în special Comisiei, concluziile sale din această experiență;
39. felicită CJUE pentru că a fost inclusă de Ombudsmanul European printre cei trei finaliști ai Premiului pentru bună administrare (categoria „excelență prin colaborare”) pentru crearea Rețelei Judiciare a Uniunii Europene; este de acord că, în ceea ce privește transparența și cooperarea, lansarea platformei securizate în ianuarie 2018, unde documentele nedivulgate anterior sunt puse la dispoziția tribunalelor participante, reprezintă un pas important în direcția bună;
40. ia act de lansarea site-ului web al CJUE reconceput în iunie 2018 și de etapele importante și lucrările realizate pentru a consolida, clarifica și simplifica informațiile furnizate publicului; salută introducerea unui nou produs pe site-ul web denumit „fișe informative”, care are ca scop prezentarea unei imagini de ansamblu a jurisprudenței de referință pe domenii specifice de drept al Uniunii, în toate limbile oficiale; ia act de faptul că un sondaj recent a indicat un grad foarte ridicat de satisfacție în ceea ce privește utilizarea, 80 % dintre utilizatori acordând un punctaj cuprins între 4 și 5 din 5;
41. salută strategia de comunicare a CJUE prin care se urmărește aducerea CJUE mai aproape de cetățeni; recunoaște faptul că bugetul pentru comunicare al CJUE, în evoluție, a fost de 429 000 EUR în 2018 (comparativ cu 330 500 EUR în 2013); ia act de filmele scurte de animație disponibile în 23 de limbi oficiale pe canalul YouTube al CJUE, vizionate de 82 800 de persoane în 2018, de prezența sa pe Twitter cu peste 74 000 de urmăritori (în comparație cu 42 000 în 2017), de activitățile sale de informare, printre care seminarele pentru jurnaliști și zilele porților deschise ale instituției;
42. încurajează CJUE să difuzeze audierile sale publice și facă disponibile înregistrările acestora pe internet; consideră că această îmbunătățire a transparenței ar fi în concordanță cu articolul 15 din TFUE și ar aduce beneficii tuturor celor care lucrează sau studiază în domeniul juridic în Uniune;
43. subliniază crearea și coordonarea de către CJUE a Rețelei Judiciare a Uniunii Europene, care include curțile constituționale și curțile supreme ale statelor membre;
44. salută faptul că o listă a misiunilor (reprezentarea CJUE în cadrul unei ceremonii sau al unui eveniment oficial) desfășurată de membri, în conformitate cu Codul de conduită revizuit al CJUE, este publicată pe site-ul internet al CJUE și că ea conține informații precum numele membrului participant și scopul, locul de desfășurare și organizatorul evenimentului; invită CJUE să publice, de asemenea, costurile aferente, așa cum fac alte instituții ale Uniunii; solicită din nou CJUE să publice informații mai detaliate cu privire la activitățile externe ale membrilor, inclusiv scopul, data, locul de desfășurare și cheltuielile de deplasare și de ședere ale evenimentelor incluse în listă și dacă acestea au fost plătite de CJUE sau de o terță parte;
45. salută faptul că membrii CJUE respectă un cod de conduită care le guvernează independența, imparțialitatea, integritatea, angajamentul, colegialitatea, responsabilitățile și obligațiile; ia act de faptul că CJUE consideră că declarațiile de interese financiare ale membrilor săi reprezintă un mijloc intern de asigurare a imparțialității și a independenței; invită CJUE să ia în considerare publicarea lor, în interesul controlului public;
46. ia act de faptul că declarațiile de interese financiare se fac numai pe proprie răspundere și, având în vedere cadrul juridic actual, Curtea nu are niciun fel de competențe de investigare pentru a controla veridicitatea și exhaustivitatea datelor declarate; invită CJUE să îmbunătățească sistemul în cooperare cu alte instituții ale Uniunii;
47. își reiterează apelul adresat CJUE de a publica CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor săi pe site-ul său internet; ia act de faptul că biografiile scurte ale fiecărui membru sunt publicate pe site-ul internet (dar că ele nu cuprind informații privind calitatea de membru al oricăror altor organizații); ia act de faptul că, la începerea activității lor, membrii sunt obligați să prezinte o declarație privind interesele lor financiare președintelui curții CJUE din care fac parte, în conformitate cu noul Cod de conduită al membrilor; invită CJUE să publice aceste declarații pe site-ul său internet;
48. ia act de procedurile interne de verificare, înainte de a atribui o cauză unui membru, pe baza declarațiilor de interese, dacă respectivul membru are un interes financiar în această cauză; ia act de faptul că membrii îl contactează pe președintele curții CJUE din care fac parte ori de câte ori apare o problemă legată de interpretarea codului de conduită și că Comitetul consultativ este convocat numai în mod excepțional, de exemplu atunci când a fost depusă o plângere împotriva unui membru; solicită CJUE să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la soliditatea acestui mecanism;
49. regretă faptul că nu a primit informații cu privire la activitatea desfășurată în legătură cu procedurile interne legate de fenomenul „ușilor turnante” pentru personalul de conducere; reamintește CJUE inițiativa strategică a Ombudsmanului European din 2018 cu privire la modalitățile de punere în aplicare a dispozițiilor statutare privind acțiunile de tipul „ușă turnantă” în cazul personalului de conducere; invită CJUE să instituie și să publice fără întârziere reguli stricte în acest sens;
50. ia act de procedura referitoare la declarația de dinainte de angajare privind absența conflictelor de interese în cazul noilor membri ai personalului; constată, de asemenea, că procesul de recrutare a fost modificat pentru a se asigura că aceste declarații sunt evaluate și că, dacă este necesar, sunt propuse măsuri speciale autorității împuternicite să facă numiri; constată, de asemenea, că CJUE lucrează în prezent la normele care reglementează exercitarea activităților externe de către personal; invită CJUE să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la acest aspect;
51. ia act de procedurile și normele interne ale CJUE pentru prevenirea tuturor formelor de hărțuire la locul de muncă, care sunt publicate pe site-ul său de internet; salută informațiile furnizate cu privire la modalitatea de a iniția o procedură formală sau o procedură informală în caz de comportament necorespunzător;
52. felicită rețeaua interinstituțională de consilieri, la care participă toate instituțiile Uniunii situate în Luxemburg, înființată pentru a face schimb de bune practici în materie de prevenire a hărțuirii și consiliere; salută cursurile de formare intensive oferite consilierilor CJUE;
53. regretă faptul că nu a fost informat de către CJUE cu privire la planurile de consolidare a sistemului de control legat de utilizarea vehiculelor oficiale; subliniază cerința ca șoferii să însoțească membrii în țările lor de origine numai în cazuri excepționale și justificate; îndeamnă CJUE să adopte rapid măsuri pentru a evita situațiile în care șoferii se deplasează în țările de origine ale membrilor, fără a avea la bord un membru; subliniază riscurile reputaționale și etice ridicate pe care le pot comporta aceste practici pentru CJUE; invită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens până în iunie 2020;
54. constată că peste 40 % din volumul de muncă legat de traduceri a fost externalizat la costul unei pagini de traducere externalizate în 2018, care se ridică la 103,10 EUR (în comparație cu 111,30 EUR în 2017); constată că costul unei pagini traduse intern în 2018 s-a ridicat la 128,07 EUR (față de 136,70 EUR în 2017); ia act de faptul că costul intern include toate costurile secundare necesare, cum ar fi TI, spațiile de birouri și alte spații similare; ia act de faptul că, în condițiile actuale, CJUE nu consideră că este recomandabilă o creștere suplimentară a ratei de externalizare și că, dată fiind natura sensibilă a informațiilor gestionate de această instituție, o parte din volumul de muncă aferent traducerii ar trebui să rămână pe plan intern; solicită CJUE să explice Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului raționamentul care stă la baza acestui punct de vedere;
55. ia act de faptul că membrii personalului din Regatul Unit au fost informați că autoritatea împuternicită să facă numiri nu intenționează să solicite demisia obligatorie a funcționarilor care nu mai sunt resortisanți ai unui stat membru în urma retragerii Regatului Unit din Uniune; ia act de faptul că agenții temporari și contractuali din Regatul Unit au fost informați că o evaluare pe baza interesului serviciului va fi efectuată de la caz la caz;
56. relevă toate activitățile realizate în ultimii ani în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic, cu numeroasele sale norme și proceduri conexe, intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru îmbunătățirea transparenței; salută numărul substanțial de acorduri interinstituționale pentru servicii și de cooperare; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organismele Uniunii; sugerează să se efectueze o analiză a posibilității de a crea rețele oficiale în diferite domenii, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a dezvolta soluții comune.
Regulamentul (UE, Euratom) 2019/629 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO L 111, 25.4.2019, p. 1).
Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO L 341, 24.12.2015, p. 14).
Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).
Descărcarea de gestiune 2018: Bugetul general al Uniunii Europene – Ombudsmanul European
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VIII - Ombudsmanul European (2019/2062(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0057/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Ombudsmanului European către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0028/2020),
1. acordă Ombudsmanului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Ombudsmanului European aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Ombudsmanului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VIII - Ombudsmanul European (2019/2062(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VIII - Ombudsmanul European,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0028/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. constată cu satisfacție că, în raportul său referitor la conturile anuale ale Ombudsmanului European („Ombudsmanul”) pentru exercițiul financiar 2018, Curtea de Conturi („Curtea”) a constatat că nu au fost identificate deficiențe grave în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții pentru Ombudsman;
2. ia act de concluzia Curții potrivit căreia plățile totale pentru cheltuielile administrative ale Ombudsmanului aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;
3. regretă, ca observație generală, că capitolul 10 „Administrație” din Raportul anual al Curții are un domeniu de aplicare și concluzii destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 -„Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;
4. constată că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni de la rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual pentru toate instituțiile și organele Uniunii; constată faptul că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că activitatea Curții indică faptul că cheltuielile administrative comportă un risc redus; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul operațiunilor examinate cu cel puțin 10 %;
5. salută faptul că Ombudsmanul respectă buna practică de stabilire a unui termen pentru prezentarea raportului anual de activitate la data de 31 martie a anului următor exercițiului financiar; salută, așadar, faptul că Ombudsmanul și-a adoptat raportul anual de activitate până la 28 martie, ceea ce i-a oferit mai mult timp autorității care acordă descărcarea de gestiune să efectueze o analiză aprofundată și să desfășoare mai bine procedura de descărcare de gestiune;
6. subliniază că bugetul Ombudsmanului este pur administrativ, ridicându-se în 2018 la 10 837 545 EUR (față de 10 905 441 EUR în 2017), ceea ce reprezintă o scădere cu 67 896 EUR (0,62 %); salută faptul că, per ansamblu, gestiunea financiară a Ombudsmanului pentru bugetul 2018 a fost prudentă și corectă; constată că, din totalul creditelor, 95,33 % au fost angajate (față de 93,91 % în 2017) și 91,33 % au fost plătite (comparativ cu 86,20 % în 2017);
7. ia act de îmbunătățirile legate de creditele reportate din 2018 în 2019, reprezentând 433 865,17 EUR (4 % din bugetul pe 2018), comparativ cu 841 340,68 EUR (7,71 % din bugetul pe 2017) din 2017 în 2018;
8. observă, cu toate acestea, că au existat credite neutilizate pentru mai multe linii bugetare, precum „reuniunile externe” (linia bugetară B3-030), cu suma de 13 514,61 EUR neutilizată din 45 000 EUR, „publicațiile” (linia bugetară B3-210), cu suma de 47 530,48 EUR neutilizată din 161 100 EUR, etc.; reamintește necesitatea de a se lua măsuri pentru a reduce la minimum estimările bugetare excesive;
9. ia act de resursele limitate ale Ombudsmanului pentru a face față volumului de muncă din ce în ce mai mare; sprijină solicitarea Ombudsmanului de aliniere a schemei de personal la nevoile reale și la volumul de muncă, prin identificarea funcțiilor cu caracter permanent care ar trebui îndeplinite de personalul permanent; ia act de faptul că schema de personal a inclus 82 de posturi în 2018 (comparativ cu 77 de posturi în 2013); solicită Ombudsmanului să raporteze dacă sunt posibile potențiale creșteri ale eficienței doar prin simpla reorganizare și realocare a sarcinilor;
10. încurajează cooperarea biroului Ombudsmanului cu alte instituții ale Uniunii pentru a limita cheltuielile; observă că, în privința traducerii, Ombudsmanul nu dispune de traducători interni și, prin urmare, se bazează pe Parlament și pe Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene; ia act, cu toate acestea, de faptul că costul traducerilor a crescut în 2018, din moment ce Ombudsmanul a cheltuit pe traduceri 343 771 EUR (în comparație cu 262 631 EUR în 2017);
11. salută echilibrul exemplar de gen în posturile de conducere, fiind 4 femei și 4 bărbați; observă, cu toate acestea, că, în general, femeile reprezintă 65 % din personal, în timp ce bărbații doar 35%; încurajează un mediu de lucru la biroul Ombudsmanului în care egalitatea de gen să fie mai bine reprezentată;
12. observă, în ceea ce privește echilibrul geografic în pozițiile de conducere, că, în 2018, în cadrul Ombudsmanului erau reprezentate șase cetățenii diferite (germană, elenă, irlandeză, italiană, polonă și suedeză), față de opt în 2013 (austriacă, germană, daneză, elenă, irlandeză, polonă, portugheză și britanică); constată faptul că numărul total al cadrelor de conducere a scăzut de la unsprezece la opt între 2013 și 2018; invită Ombudsmanul să își continue eforturile în vederea atingerii unui echilibru geografic, ținând cont însă de dimensiunea redusă a biroului Ombudsmanului și de activitățile sale principale specifice;
13. salută eforturile făcute de Ombudsman în ceea ce privește noua politică privind egalitatea de gen, dar regretă diferența dintre numărul mediu de zile de formare în funcție de gen: 6,80 pentru bărbați față de 5,90 pentru femei;
14. ia act de aplicarea în curs a cadrului de politici privind resursele umane pentru 2017 prin adoptarea de noi norme privind recrutarea de agenți temporari, o decizie privind munca cu fracțiune de normă și programul de creditare a orelor, precum și printr-o politică privind combaterea discriminării și tratamentul egal; ia act de inițiativele suplimentare de îmbunătățire a procedurilor de recrutare și de acțiuni cum ar fi vizitele de studiu pentru personal și programele de schimb de personal;
15. încurajează Ombudsmanul să continue să dezvolte un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung, care să abordeze echilibrul dintre viața profesională și cea privată a personalului său, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, nediscriminarea, munca la distanță, echilibrul geografic și recrutarea personalului, precum și integrarea persoanelor cu handicap;
16. ia act cu interes de faptul că Ombudsmanul, în ceea ce privește activitățile sale interne, a invitat Forumul european al persoanelor cu handicap să facă cunoscută oferta de stagii a Ombudsmanului prin canalele sale pentru a încuraja persoanele cu handicap să candideze; ia act de revizuirea formularului de candidatură, care acum include o întrebare referitoare la măsurile corespunzătoare necesare în cursul procedurilor de selecție;
17. salută, în cadrul standardelor de control intern ale Ombudsmanului, că s-au luat măsuri de punere în aplicare a deciziei de prevenire a hărțuirii, inclusiv desemnarea unor ofițeri de etică (unul la Bruxelles și unul la Strasbourg) și a membrilor comitetului de conciliere; constată faptul că toți membrii personalului au participat la un curs de formare obligatoriu privind comportamentul etic (inclusiv prevenirea hărțuirii) în septembrie 2018, iar în noiembrie 2018 a avut loc o sesiune specială pentru șefii de unitate;
18. salută punerea în aplicare a Ghidului privind etica și buna conduită a personalului Ombudsmanului, adoptat în 2017, care impune noilor membri ai personalului să completeze un formular privind declarația de interese și care oferă personalului care își încheie activitatea informații privind obligațiile aferente;
19. regretă faptul că acțiunile întreprinse de Ombudsman în urma rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 doar prevăd recunoașterea observațiilor Parlamentului privind majoritatea punctelor menționate, fără a oferi detalii suplimentare; subliniază că raportul de monitorizare este esențial pentru Comisia pentru control bugetar a Parlamentului și invită Ombudsmanul să includă răspunsurile și explicațiile necesare privind chestiunile aduse în discuție în următorul său raport de monitorizare;
20. constată că indicatorul-cheie de performanță al Ombudsmanului pentru respectarea globală, cu un obiectiv ambițios de 90 %, nu a putut fi atins în 2018; observă că procentul atins a fost de 81 % (în raport cu 85 % în 2017), iar procentul de respectare a deciziilor pentru anchetele în interes public a fost de 85 % (în raport cu 79 % în 2017); recunoaște că acest ultim procent este semnificativ, dat fiind că efectul respectării va aduce beneficii unui public mai larg;
21. sprijină intenția Ombudsmanului de a coopera și mai strâns cu Parlamentul pentru a se asigura că este informat cu privire la nerespectarea obligațiilor, în special în ceea ce privește cazurile de administrare defectuoasă descoperite în urma anchetelor sau răspunsurile negative ale instituțiilor la recomandările făcute de Ombudsman; consideră că aceste informații, prezentate sub formă de rezumat și organizate, ar fi extrem de valoroase pentru Comisia pentru control bugetar a Parlamentului; ia act, cu toate acestea, de confirmarea Ombudsmanului potrivit căreia, în ansamblu, instituțiile tind să colaboreze în mod constructiv cu Ombudsmanul;
22. subliniază faptul că rezultatele pentru toate cele trei componente ale indicatorului-cheie de performanță 7 (eficiența: indicatorul sintetic pentru tratarea plângerilor și a anchetelor) se situează la nivelul propus sau îl depășesc; constată că proporția anchetelor încheiate în termen de 6 și de 18 luni este de 57 % și, respectiv, 88 % (obiectivele fiind de 50 % și, respectiv, 80 %) și că a treia componentă, „proporția deciziilor de admisibilitate” luate în termen de o lună, a crescut semnificativ, de la 69 % în 2016 la 86 % în 2017, și a atins obiectivul de 90 % în 2018;
23. constată că durata medie pentru tratarea tuturor categoriilor de plângeri a crescut la 79 de zile în 2018 (față de 64 de zile în 2017), în timp ce durata medie pentru efectuarea anchetelor a scăzut la 255 de zile în 2018 (față de 266 de zile în 2017 și 369 în 2013); ia act, cu toate acestea, de creșterea cu 53 % a numărului de anchete bazate pe plângeri care au fost închise (ceea ce explică creșterea timpului mediu de soluționare a tuturor categoriilor de plângeri);
24. ia act de faptul că numărul plângerilor depuse în cadrul mandatului (880 față de 751 în 2017) a continuat să crească semnificativ în 2018 (+ 17 %), după o creștere de 5,5 % în 2017; constată că numărul anchetelor deschise pe baza plângerilor a fost de 482, comparativ cu 433 în 2017 (+ 11 %), iar numărul anchetelor închise pe baza plângerilor a fost de 534, comparativ cu 348 în 2017 (+ 53 %); observă că creșterea numărului anchetelor deschise și închise reflectă parțial faptul că, din cauza reclasificării, mai multe cazuri care ar fi fost clasificate anterior drept neavând „niciun motiv pentru efectuarea unei anchete” sunt acum închise drept „anchete în care nu s-a constatat niciun caz de administrare defectuoasă”;
25. ia act de rezultatele anchetelor închise de Ombudsman în 2018, cum ar fi a) „absența unui caz de administrare defectuoasă constatat” în 254 de cazuri (46,6 %), b) „soluționat de instituția în cauză - sugestii acceptate - soluții obținute” pentru 221 de cazuri (40,6 %), c) „nicio altă anchetă justificată” pentru 56 de cazuri (10,3 %), d) „administrare defectuoasă constatată” în 29 de cazuri (5,3 %) și e) „altele” pentru 10 cazuri (1,8 %); recunoaște că misiunea fundamentală a Ombudsmanului este de a se asigura că administrația Uniunii servește interesului public și de a-i ajuta pe toți cei care întâmpină probleme în legătură cu instituțiile Uniunii;
26. constată că, începând cu 2013, pe site-ul Ombudsmanului au fost publicate detalii privind misiunile Ombudsmanului, inclusiv privind costurile, scopul și durata; constată că, în 2018, costurile misiunilor s-au ridicat la 27 206,79 EUR (față de 30 592 EUR în 2017); reiterează faptul că, din motive de transparență, în raportul anual de activitate ar trebui inclusă o listă corespunzătoare referitoare la situația anuală a misiunilor;
27. apreciază inițiativa „Premiul pentru bună administrare”, benefică deoarece recunoaște în mod oficial munca de calitate, care promovează schimbul de bune practici între instituții și servește drept sursă de inspirație pentru proiecte viitoare; salută cooperarea cu Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor, cu alte organe ale statelor membre și cu rețele și organizații internaționale, pentru a identifica și a promova cele mai înalte standarde;
28. salută acțiunile Ombudsmanului pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică și protecția datelor, cum ar fi organizarea de cursuri de formare în materie de securitate privind tehnologia informației și comunicațiilor, procedura de tratare a încălcării securității datelor, consultarea în timp util a responsabilului cu protecția datelor și a Autorității Europene pentru Protecția Datelor pentru a asigura protejarea vieții private din faza de proiectare; solicită Ombudsmanului să raporteze în continuare punerea în aplicare a punctelor de acțiune în desfășurare, inclusiv privind elaborarea unui model pentru evaluările impactului asupra protecției datelor și a unui registru central al evidențelor operațiunilor de prelucrare;
29. recunoaște valoarea adăugată pe care o poate oferi software-ul gratuit și cu sursă deschisă pentru Ombudsman; subliniază, în special, rolul acestuia în creșterea transparenței și evitarea efectelor de dependență de un singur furnizor; recunoaște, de asemenea, potențialul lor de îmbunătățire a securității, deoarece permit identificarea și remedierea deficiențelor; recomandă insistent ca orice software dezvoltat pentru instituție să fie pus la dispoziția publicului în baza unei licențe software gratuite și cu sursă deschisă;
30. subliniază importanța informării cetățenilor Uniunii cu privire la posibilitatea de a se adresa Ombudsmanului în caz de administrare defectuoasă; ia act de eforturile depuse în prezent de biroul Ombudsmanului pentru a-și spori vizibilitatea prin intermediul unor instrumente precum noul site internet, lansat în 2018, care include o interfață revizuită pentru eventualele plângeri și o funcție de căutare ușor de utilizat; ia act de noul videoclip care evidențiază subiecte cum ar fi accesul la informații, problemele legate de finanțarea Uniunii și transparența activităților de lobby; constată că platforme precum contul de Twitter al Ombudsmanului au înregistrat o creștere cu 17 % a numărului de urmăritori, contul LinkedIn a crescut cu 13 %, iar Instagram a înregistrat o creștere importantă de 61 % a numărului de urmăritori; încurajează utilizarea în continuare a platformelor de comunicare socială cu sursă deschisă gratuite, cu găzduire proprie, acordând o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;
31. încurajează Ombudsmanul să facă progrese în ceea ce privește o politică coerentă de digitalizare a serviciilor sale;
32. salută elaborarea unor orientări privind platformele de comunicare socială, în cooperare cu alte instituții ale Uniunii, și schimbul de bune practici pentru a face față provocărilor cu care se confruntă instituțiile Uniunii în ceea ce privește utilizarea din ce în ce mai frecventă a platformelor de comunicare socială și expunerea la acestea;
33. încurajează biroul Ombudsmanului să își continue eforturile de reducere a amprentei de mediu, precum promovarea digitalizării pentru a limita utilizarea hârtiei, limitarea misiunilor personalului prin promovarea videoconferințelor și promovarea folosirii transportului în comun; solicită mai multe informații privind punerea în aplicare a unor astfel de activități în descărcarea de gestiune 2019;
34. subliniază solicitarea repetată a Parlamentului de a revizui statutul Ombudsmanului, având în vedere noile realități și provocări; constată că ultima revizuire a avut loc în 2008 și că, în februarie 2019, a fost votată o rezoluție referitoare la o propunere de regulament al Parlamentului de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European); observă că Ombudsmanului îi revine sarcina să adopte dispozițiile de punere în aplicare a acestui regulament; solicită biroului Ombudsmanului să îl informeze în legătură cu această chestiune în următorul său raport anual de activitate;
35. salută faptul că Ombudsmanul a efectuat o anchetă cu privire la gestionarea situațiilor de tip „ușă turnantă” și a examinat modul în care 15 instituții și organe ale Uniunii (inclusiv Parlamentul, Consiliul și Curtea) publică informații în momentul în care membrii ai personalului de conducere solicită aprobarea pentru a ocupa un loc de muncă extern, inclusiv frecvența publicării acestor informații, precum și domeniul de aplicare și conținutul informațiilor; ia act de faptul că Ombudsmanul a constatat un nivel ridicat de conștientizare a importanței aplicării cu strictețe a normelor în acest domeniu, dar că au fost emise, cu toate acestea, câteva sugestii de îmbunătățire; salută intenția Ombudsmanului de a efectua o anchetă ulterioară în 2020;
36. felicită Ombudsmanul pentru noua procedură internă accelerată de soluționare a plângerilor legate de accesul la documente; ia act de faptul că, în cadrul noului sistem, deciziile privind plângerile se iau de trei ori mai repede decât în cadrul procedurii standard; solicită Ombudsmanului să împărtășească celorlalte instituții și organe ale Uniunii rezultatele evaluării sale privind eficacitatea acestei noi proceduri;
37. salută cooperarea Ombudsmanului cu Oficiul European de Luptă Antifraudă în legătură cu cazurile înaintate ambelor organizații; ia act de canalul direct de contact pentru a evita duplicarea investigațiilor, care a dat primele rezultate în 2018;
38. subliniază toate activitățile realizate în ultimii ani în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic cu toate normele și procedurile aferente, intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru a îmbunătăți transparența; salută volumul semnificativ de acorduri interinstituționale pentru servicii și de cooperare; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organele Uniunii; sugerează să se analizeze posibilitatea de a se organiza activități oficiale de creare de rețele în diferite domenii, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a dezvolta soluții comune.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2019/2063(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0058/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Autorității Europene pentru Protecția Datelor către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0029/2020),
1. acordă Autorității Europene pentru Protecția Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului său aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Serviciului European de Acțiune Externă, precum și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2019/2063(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0029/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. constată cu satisfacție că Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), în raportul său referitor la conturile anuale ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) pentru anul financiar 2018, a constatat că nu au fost identificate deficiențe grave la aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;
2. ia act de faptul că, potrivit raportului anual de activitate al AEPD, Curtea a examinat o tranzacție din exercițiul financiar 2018, iar această examinare nu a dat naștere niciunei observații;
3. salută concluzia Curții potrivit căreia plățile totale pentru cheltuielile administrative ale AEPD aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace; ia act de cererea Curții de a se implementa din nou controlul ex post, care acum a fost reinstituit;
4. regretă, ca observație generală, că capitolul 10 „Administrație” din Raportul anual al Curții are un domeniu de aplicare și concluzii destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;
5. constată că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni de la rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual pentru toate instituțiile și organele Uniunii; constată că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că, potrivit Curții, riscul asociat cheltuielilor administrative este scăzut; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul operațiunilor examinate cu cel puțin 10 %;
6. reamintește că AEPD nu este o agenție descentralizată a Uniunii și consideră că, deși bugetul său reprezintă un procent foarte mic din bugetul Uniunii, Curtea ar trebui totuși să examineze în mod corespunzător legalitatea și regularitatea operațiunilor AEPD, deoarece transparența este esențială pentru funcționarea adecvată a tuturor organelor Uniunii; constată că AEPD nu este vizată nici de raportul Curții privind execuția bugetului Uniunii pentru 2018, nici de raportul din 2018 privind agențiile și alte organe ale Uniunii; subliniază însă că informațiile privind rezultatele auditurilor externe independente realizate de Curte ar trebui să fie puse la dispoziția publicului pentru toate organele Uniunii: solicită, prin urmare, Curții să își reconsidere poziția și, începând de anul viitor, să publice rapoartele de audit privind AEPD; solicită, așadar, prezentarea către Curte a unor rapoarte anuale separate de activitate privind conturile anuale ale acestui organ important al Uniunii, al cărui obiectiv este să garanteze că instituțiile și organele Uniunii respectă pe deplin dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal;
7. salută faptul că, per ansamblu, gestiunea financiară a AEPD este prudentă și corectă; constată că AEPD a făcut o distincție clară între așa-numitele „activități curente și activități noi”; constată o creștere cu 1,54 % a activităților curente conform politicii sale de austeritate, majoritatea liniilor bugetare fiind înghețate la o creștere de 0 %; ia act, cu toate acestea, de creșterea numărului de activități noi, în principal ca urmare a înființării unei noi entități a Uniunii numite Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD) și a operațiunilor sale aferente (care a devenit operațional la 25 mai 2018);
8. constată că, în 2018, AEPD a avut un buget alocat total de 14 449 068 EUR (față de 11 324 735 EUR în 2017), ceea ce reprezintă o creștere cu 27,59 % față de bugetul pe 2017 (o creștere bugetară de 21,93 % între 2016 și 2017); salută faptul că 93,7 % dintre toate creditele au fost angajate până la sfârșitul anului 2018, comparativ cu 89 % în 2017; constată cu preocupare că execuția bugetului în ceea ce privește creditele de plată este de 75,2 %, comparativ cu 77 % în 2017, pentru toate creditele;
9. reamintește necesitatea unor estimări bugetare pentru a asigura o performanță bugetară eficientă în următorii ani; recunoaște că există unele chestiuni cu un impact esențial, cum ar fi bugetul de salarii al AEPD, cu o cotă de peste 53 %, în care chiar și o rotație moderată a personalului are un impact semnificativ asupra ratei generale de execuție a bugetului; recunoaște că estimările bugetare referitoare la recent înființatul CEPD vor deveni exacte numai după câțiva ani de funcționare;
10. ia act cu interes de faptul că AEPD a lansat un nou concurs general pentru a crea un grup de experți cu înaltă calificare în materie de protecție a datelor, cu scopul de a-și putea satisface nevoile viitoare în materie de recrutare; recunoaște, în ceea ce privește planificarea recrutării de personal, că AEPD a solicitat o creștere moderată cu șase membri ai personalului în contextul pregătirilor pentru înființarea CEPD;
11. recunoaște că anul 2018 a fost crucial pentru AEPD ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/679(7) și a Directivei (UE) 2016/680(8) în 2016, în contextul modernizării normelor de protecție a datelor; observă că noile sarcini și responsabilități care decurg din Regulamentul (UE) 2016/679 vor necesita pe viitor resurse suplimentare; constată că, în 2018, AEPD avea 97 de membri ai personalului (față de 55 în 2013); solicită, cu toate acestea, AEPD să analizeze dacă sunt posibile creșteri ale eficienței doar prin simpla reorganizare și realocare a sarcinilor;
12. constată că, ca urmare a acestor noi acte legislative, CEPD, alcătuit din autoritățile de protecție a datelor din 28 de state membre și din AEPD, a fost înființat , pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a Regulamentului (UE) 2016/679 în întreaga Uniune; observă că o parte semnificativă din timpul și efortul depus de AEPD la începutul anului 2018 a fost dedicată secretariatului CEPD și participării în calitate de membru titular la acest comitet;
13. constată că, în urma introducerii noilor norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal, instituțiile și organele Uniunii se asigură, de asemenea, că le respectă, inclusiv în ceea ce privește managementul și gestionarea infrastructurilor și sistemelor lor informatice; recunoaște că AEPD și-a extins catalogul de orientări specifice și a inițiat un program de verificare a respectării normelor în rândul organelor Uniunii;
14. constată că este nevoie de mai multă transparență și cooperare între autoritățile europene de protecție a datelor; subliniază importanța cooperării dintre AEPD și autoritățile naționale de protecție a datelor din statele membre, pentru a asigura o supraveghere și o colaborare eficace în pregătirea pentru noul cadru juridic; invită AEPD să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu rezultatele obținute;
15. recunoaște faptul că AEPD publică anual date despre cooperarea sa interinstituțională prin intermediul unor acorduri privind nivelul serviciilor pentru servicii medicale, de traducere/interpretare, de catering și de formare, precum și acorduri administrative pentru clădiri, logistică, servicii de securitate și IT etc.; salută acordul asupra memorandumului de înțelegere dintre AEPD și CEPD (în principal legat de domeniul IT), care îi permite noului organ al Uniunii să beneficieze de activitățile desfășurate de AEPD în ultimii ani;
16. salută intenția AEPD (în contextul modernizării proceselor sale de achiziții) de a introduce un flux de lucru electronic în scopul de a institui un mod de lucru care să nu implice utilizarea hârtiei; reiterează importanța cooperării interinstituționale dintre AEPD și Comisie în ceea ce privește achizițiile publice, gestiunea financiară și resursele umane; salută acordul privind nivelul serviciilor încheiat cu Direcția Generală Buget și Direcția Generală Informatică ale Comisiei pentru instrumentele informatice „ABAC” și „Sysper II”, astfel cum s-a solicitat în ultimul raport de descărcare de gestiune; încurajează AEPD să facă progrese în ceea ce privește o politică coerentă de digitalizare a serviciilor sale;
17. constată că primul plan de acțiune al responsabilului de etică a fost realizat integral și că cel de al doilea raport prevede mai multe măsuri, cum ar fi revizuirea codurilor de conduită pentru autoritățile de supraveghere și pentru personal, o decizie revizuită privind activitățile externe și posibila aderare la noul registru de transparență al instituțiilor Uniunii etc.; invită AEPD să pună în aplicare măsurile solicitate cât mai curând posibil; salută sesiunile de informare conform cadrului de etică; solicită ca, în următorul raport anual de activitate, să fie prezentate informații detaliate despre realizările care decurg din cadrul de etică;
18. salută faptul că normele interne privind avertizarea în interes public, adoptate în 2016, vor fi actualizate pentru a întări protecția avertizorilor de integritate și a presupușilor autori ai faptelor ilegale; constată că există unele măsuri de protecție, cum ar fi o evaluare a riscurilor și limitarea accesului la dosarele conexe pe baza principiului „necesității de a cunoaște”; încurajează AEPD să solicite responsabilului de etică să acorde o atenție deosebită acestei chestiuni în cadrul următoarei sesiuni de sensibilizare organizate pentru întregul personal; constată cu satisfacție că, până în prezent, la AEPD nu a existat niciun caz de avertizare în interes public;
19. reiterează importanța protecției datelor în relație cu securitatea cibernetică; salută eforturile depuse de AEPD pentru a pune la dispoziția instituțiilor Uniunii orientări cu privire la modul de protejare a datelor cu caracter personal atunci când pun în aplicare măsuri de securitate cibernetică, la modul în care sistemele complete de management al securității informației servesc drept bază pentru îndeplinirea atât a obligațiilor în materie de protecție a datelor, cât și a celor legate de securitatea cibernetică, precum și cu privire la modul de îndeplinire a obligațiilor legate de notificarea și informarea privind protecția datelor în cazul unei încălcări a securității datelor cu caracter personal; observă că scandalul privind utilizarea abuzivă a datelor Facebook de către Cambridge Analytica și dovezile din ce în ce mai numeroase privind interferența ilegală în alegeri necesită reacții din partea AEPD; subliniază că AEPD trebuie să combată posibila utilizare abuzivă a datelor digitale;
20. recunoaște valoarea adăugată pe care o pot oferi software-urile gratuite și cu sursă deschisă pentru AEPD; subliniază, în special, rolul lor în creșterea transparenței și evitarea efectelor de dependență de un singur furnizor; recunoaște, de asemenea, potențialul lor de îmbunătățire a securității, deoarece permit identificarea și remedierea deficiențelor; recomandă insistent ca orice software dezvoltat pentru instituție să fie pus la dispoziția publicului în baza unei licențe software gratuite și cu sursă deschisă;
21. salută faptul că decizia privind combaterea hărțuirii a fost pusă la dispoziția întregului personal pe pagina de intranet a AEPD; constată cu satisfacție că AEPD lucrează în prezent la revizuirea deciziei privind combaterea hărțuirii, precum și la un mandat de numire a unor consilieri confidențiali suplimentari; constată că 69 % dintre angajați au confirmat, în sondajul realizat în rândul personalului în 2018, că sunt la curent cu politica existentă privind hărțuirea psihologică și sexuală; salută faptul că în 2018 a fost instruit un consilier confidențial;
22. salută faptul că CV-urile și declarațiile de interese ale ofițerilor de supraveghere sunt disponibile pe site-ul AEPD; observă că aceste declarații se fac numai pe proprie răspundere și că nici AEPD, nici responsabilul său pe probleme de etică nu au niciun fel de competențe de investigare pentru a controla veridicitatea și exhaustivitatea datelor declarate; invită AEPD să evalueze modul în care se poate îmbunătăți sistemul, împreună cu alte instituții și organe ale Uniunii;
23. invită AEPD să garanteze publicarea și actualizarea periodică pe site-ul său de internet a tuturor orientărilor și procedurilor sale referitoare la cadrul de etică; invită AEPD să își continue eforturile de îmbunătățire a informațiilor disponibile online, în ceea ce privește transparența și controlul public;
24. regretă că în raportul anual de activitate nu au fost incluse informații mai detaliate privind măsurile concrete de îmbunătățire a stării de bine a angajaților la locul de muncă; salută, cu toate acestea, faptul că în 2018 au fost adoptate și/sau implementate decizii și politici în acest sens, cum ar fi un raport privind ancheta realizată în rândul personalului, o decizie revizuită privind munca la distanță și o decizie revizuită privind activitățile de mentorat; solicită AEPD ca, în următorul raport anual de activitate, să prezinte informații mai detaliate;
25. salută inițiativa AEPD din 2018 de a oferi în viitor stagii remunerate doar prin programul de stagii Blue Book; observă că această schimbare a procesului de recrutare a stagiarilor de către AEPD a fost realizată în urma unei recomandări a Ombudsmanului de a adapta criteriile de eligibilitate pentru stagiile remunerate; reiterează necesitatea de a garanta plata unei indemnizații adecvate pentru toți stagiarii instituțiilor Uniunii, pentru a evita creșterea discriminării pe motive economice;
26. constată cu interes în rândul personalului AEPD sunt reprezentate 20 de naționalități ale Uniunii (comparativ cu 16 naționalități în 2017); observă că, în ceea ce privește echilibrul de gen, la AEPD bărbații sunt reprezentați în proporție de 40 % (în comparație cu 32 % în 2017), iar femeile în proporție de 60 %; ia act de eforturile continue depuse de AEPD pentru a ajunge la un echilibru, ținând seama de dimensiunea redusă a AEPD și de activitățile sale de bază specifice;
27. constată cu interes că AEPD a primit patru birouri suplimentare în clădirea MTS, în prezent folosită în comun cu Ombudsmanul European; observă că se preconizează că personalul AEPD, inclusiv secretariatul CEPD, va continua să crească în 2020 și că, prin urmare, este necesară o extindere în întreaga clădire; sprijină cererea AEPD și îi solicită să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la toate etapele și realizările în acest sens;
28. salută inițiativele specifice ale AEPD de a reduce amprenta de mediu a instituției; încurajează AEPD să pună în aplicare un plan de acțiune concret pentru reducerea amprentei sale de mediu;
29. salută faptul că importanța activităților de comunicare ale AEPD a crescut considerabil în ultimii ani; recunoaște eforturile de îmbunătățire a impactului prezenței sale online; ia act de organizarea a două campanii importante de comunicare, și anume Conferința internațională din 2018 dedicată dezbaterilor pe chestiuni de etică (care a vizat atragerea unui număr cât mai mare de participanți la dezbaterea privind etica digitală) și, în decembrie 2018, campania sa de comunicare despre noul regulament privind protecția datelor pentru instituțiile Uniunii;
30. reamintește că AEPD utilizează o serie de indicatori-cheie de performanță pentru a contribui la monitorizarea activității și la utilizarea resurselor sale; constată cu satisfacție că, în 2018, AEPD și-a îndeplinit sau și-a depășit obiectivele stabilite în majoritatea indicatorilor-cheie de performanță (de exemplu la indicatorul-cheie de performanță nr. 4 „nivelul de interes al părților interesate”, obiectivul stabilit a fost de 10 consultări și s-au realizat 13); ia act de faptul că punerea în aplicare a obiectivelor strategice relevante este pe drumul cel bun și că nu sunt necesare măsuri corective; încurajează AEPD să continue să depună eforturi în această direcție;
31. salută faptul că AEPD respectă aproape toate cele 16 standarde de control intern, care sunt monitorizate în mod regulat pentru a asigura realizarea obiectivelor în mod economic, eficient și eficace; ia act de faptul că serviciul de audit intern a efectuat un audit de urmărire subsecventă a recomandărilor restante privind reexaminarea standardelor de control intern și a concluzionat că nivelul de control intern este satisfăcător și eficace;
32. constată că serviciul de audit intern a efectuat un sondaj privind trei domenii principale (guvernanța AEPD în legătură cu CEPD, cadrul pentru furnizarea de resurse umane, buget și administrare financiară, precum și sprijinul logistic pentru echipele de sprijin ale CEPD și AEPD) care au făcut obiectul unui control atent; constată că serviciul de audit intern a emis un raport final, în care toate recomandările au fost considerate drept „chestiuni de analizat” și nu vor face obiectul niciunui control ulterior al serviciului de audit intern;
33. constată că suma cheltuită pentru traduceri este de 337 057,35 EUR pentru AEPD și de 516 461,90 EUR pentru activitățile CEPD; observă că CEPD beneficiază de o cotă de traduceri gratuite efectuate de Direcția Generală Traduceri a Comisiei; ia act de faptul că nevoia unor traduceri frecvente în toate limbile oficiale ale Uniunii, precum și dimensiunea foarte mică a instituției fac imposibilă internalizarea serviciilor de traducere din perspectiva raportului costuri-beneficii;
34. ia act de faptul că misiunile efectuate de personal sunt codificate în sistemul integrat de prelucrare a misiunilor și că un raport de misiune este încărcat în declarația de cheltuieli ca document justificativ; salută datele furnizate în raportul anual de activitate, astfel cum se ceruse în raportul de descărcare de gestiune anterior, care nu arată diferențe semnificative în ceea ce privește numărul și costurile misiunilor din ultimii patru ani;
35. salută faptul că AEPD respectă buna practică de stabilire a unui termen pentru prezentarea raportului anual de activitate la data de 31 martie a anului următor exercițiului financiar; salută, așadar, faptul că AEPD și-a adoptat raportul anual de activitate până la 26 martie 2019, pentru a-i oferi mai mult timp autorității care acordă descărcarea de gestiune să efectueze o analiză aprofundată și să desfășoare mai bine procedura de descărcare de gestiune;
36. subliniază toate activitățile realizate în ultimii ani în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic cu toate normele și procedurile aferente, intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru a îmbunătăți transparența; salută numărul semnificativ de acorduri interinstituționale de cooperare și de servicii; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organele Uniunii; sugerează să se analizeze posibilitatea unor activități de cooperare în rețea oficializate în diverse domenii, pentru schimbul de bune practici și elaborarea de soluții comune;
37. subliniază că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană va avea un impact semnificativ asupra activităților planificate ale AEPD; evidențiază importanța negocierii rapide a unui acord privind datele cu Regatul Unit.
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).
Descărcarea de gestiune 2018: Bugetul general UE - Curtea de Conturi
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea V - Curtea de Conturi (2019/2059(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0054/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0031/2020),
1. acordă Secretarului General al Curții de Conturi descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Conturi aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea V - Curtea de Conturi (2019/2059(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea V – Curtea de Conturi,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0031/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. observă că conturile anuale ale Curții de Conturi („Curtea”) sunt auditate de o firmă externă, PricewaterhouseCoopers Sàrl, pentru a aplica aceleași principii de transparență și răspundere pe care Curtea le aplică entităților pe care le auditează; constată cu satisfacție că raportul auditorului extern arată că situațiile financiare oferă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a Curții la 31 decembrie 2018, precum și a rezultatelor operațiunilor acesteia, a fluxurilor sale de numerar și a modificărilor în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la acea dată;
2. subliniază faptul că, în 2018, creditele finale ale Curții s-au ridicat la un total de 146 469 000 EUR (față de 141 240 000 EUR în 2017), ceea ce reprezintă o creștere globală de 3,70 % față de 2017 (creșterea nivelului prețurilor este estimată la 1,9 % pentru Luxemburg); constată că 96,21 % din toate creditele au fost angajate până la sfârșitul anului 2018 (față de 97,73 % în 2017 și 99 % în 2016), iar 94,73 % din toate creditele au fost plătite în 2018 (față de 94,27 % în 2017 și 93,29 % în 2016);
3. subliniază că bugetul Curții este în totalitate administrativ, fiind alocat pentru cheltuieli legate de persoanele care lucrează în instituție (titlul 1) și pentru clădiri, mobilier, echipamente și alte cheltuieli de funcționare (titlul 2); este preocupat de faptul că bugetul este în continuare supraestimat pentru titlul 2, angajamentele fiind de 59,13 % (față de 57,13 % în 2017), iar plățile de 55,11 % (față de 55,75 % în 2017);
4. constată că angajamentele reportate în 2019 s-au ridicat la 6 068 597 EUR, ceea ce reprezintă 4,1 % din bugetul pe 2018 (față de 7 908 250 EUR reportați în 2018, adică 5,5 % din bugetul 2017); observă că principalul element care a contribuit la reportare a fost suma de 4 310 280 EUR, reportată în cadrul capitolului 21 (Informatică, echipamente și mobilier: achiziție, închiriere și întreținere) pentru proiecte informatice care erau încă în desfășurare la sfârșitul anului 2018;
5. regretă, ca observație generală, faptul că domeniul de aplicare și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2018 al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 - „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut; solicită ca activitatea de audit aferentă capitolului 10 să fie extinsă, cu scopul de a analiza deficiențele legate de cheltuielile administrative în fiecare instituție;
6. salută faptul că Curtea și-a aplicat, în general, disciplina bugetară în mod solid în ultimii ani, pentru a menține stabilitatea costurilor sale administrative, fără ca aceasta să aibă un impact negativ asupra activității sale principale; ia act de faptul că nu au fost solicitate posturi suplimentare pentru 2018 și că, prin urmare, schema de personal a Curții (ca și în 2017) a prevăzut un total de 853 de posturi autorizate;
7. salută eforturile Curții de a-și publica raportul anual de activitate până la data de 5 mai a anului următor și de a-și adopta conturile finale până la data de 31 mai; este de acord cu faptul că trebuie să i se acorde Curții timpul necesar pentru a-și desfășura activitatea de audit, dorință exprimată în raportul anual al Curții privind execuția bugetului Uniunii; sugerează totuși Curții să dezbată această chestiune cu Comisia pentru control bugetar a Parlamentului și cu alți actori relevanți, pentru a analiza mai bine durata procedurii de descărcare de gestiune;
8. salută includerea în raportul anual de activitate a tabelului care arată diferitele acorduri privind nivelul serviciilor, semnate cu Comisia și alte instituții, în chestiuni precum resurse umane, traducere, infrastructură etc., în care se precizează și impactul bugetar al acestora; ia act, cu îngrijorare, de faptul că cheltuielile conform acordului de servicii pentru oficiul de plăți pentru gestionarea dosarelor personalului Curții și pentru gestionarea misiunilor au crescut la 325 000 EUR în 2018 (comparativ cu 180 000 EUR în 2017) din cauza unui nou contract; reiterează importanța cooperării interinstituționale;
9. apreciază eforturile Curții pentru ca vehiculele sale oficiale să fie utilizate cât mai rentabil cu putință; ia act de faptul că, în cadrul cooperării cu Curtea de Justiție, Curtea de Conturi a semnat un contract de leasing interinstituțional pe patru ani pentru aceste vehicule, ceea ce a făcut posibilă obținerea unor prețuri de leasing mai bune și introducerea unor criterii de mediu;
10. ia act de faptul că Curtea a decis să revizuiască normele de utilizare a vehiculelor oficiale și că, potrivit noilor norme, membrii și Secretarul General pot utiliza vehiculele oficiale pentru alte deplasări decât cele desfășurate pentru exercitarea atribuțiilor oficiale contra unei contribuții forfetare de 100 EUR pe lună, plus anumite costuri și cheltuieli; ia act de faptul că Curtea se așteaptă la economii semnificative în comparație cu situația actuală conform normelor în vigoare; ia act că noile norme se aplică de la 1 ianuarie 2020; este de opinie că vehiculele oficiale nu ar trebui să fie folosite în scopuri personale sub nicio formă; consideră că această practică poate dăuna reputației Curții și, în general, reputației instituțiilor Uniunii; prin urmare, solicită Curții să reanalizeze acest subiect și să informeze Parlamentul;
11. ia act de faptul că Curtea a adoptat un nou set de indicatori-cheie de performanță pentru perioada 2018-2020, care oferă o imagine de ansamblu asupra impactului activității Curții și a modului în care aceasta este difuzată și percepută; ia act de faptul că printre indicatorii-cheie de performanță sunt incluse elemente precum prezența Curții la Parlament, Consiliu și în parlamentele naționale, dar și numărul rapoartelor speciale publicate (nu doar adoptate); salută îmbunătățirea clară a eficienței activității Curții, ilustrată de numărul rapoartelor speciale, care a crescut cu 25 % din 2008, și, din 2017, prezența în Parlament a crescut cu 47 %, în Consiliu cu 39 %, iar în parlamentele naționale cu 164 %; invită Curtea să reflecteze asupra includerii valorii adăugate a auditului în indicatorii-cheie de performanță și să prezinte constant rapoarte cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale;
12. salută faptul că activitățile Curții, în special rapoartele sale speciale, se bucură de o creștere puternică a interesului în mass-media; salută faptul că Curtea va continua să își promoveze publicațiile pe canalele de comunicare socială; ia act cu interes de faptul că majoritatea publicațiilor Curții sunt disponibile pe site-ul său de internet prin intermediul unui link de căutare; ia act de faptul că rapoartele care au atras cea mai mare atenție mediatică în 2018 au fost rapoartele speciale privind rețeaua feroviară europeană de mare viteză, privind eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către Banca Centrală Europeană și privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia; salută strategia de comunicare digitală a Curții de a colabora cu părți interesate neinstituționale, cum ar fi grupurile de reflecție, ONG-urile, asociațiile industriale și mediul academic, care pot acționa ca multiplicatori ai mesajelor Curții; încurajează în continuare utilizarea platformelor de comunicare socială cu sursă deschisă gratuite, cu găzduire proprie, cu o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;
13. constată cu satisfacție că, per ansamblu, acoperirea mediatică (inclusiv pe platformele de comunicare socială) aproape s-a triplat în 2018 comparativ cu 2017 (crescând de la aproximativ 15 500 de articole online și de mențiuni pe platformele de comunicare socială, la peste 44 000); constată că, în 2018, postările despre publicațiile Curții efectuate de pe conturile oficiale ale Curții pe platformele de comunicare socială au fost vizualizate de circa 11 milioane de ori (adică de aproape 18 ori mai mult decât în 2017); constată că, în 2018, au fost disponibile peste 11 000 de articole online cu privire la rapoartele speciale ale Curții (comparativ cu 1 500 de articole online în 2013);
14. ia act de publicarea a 35 de rapoarte speciale (față de 28 în 2017), a 9 documente de analiză (față de 2 în 2017) și a 10 avize (față de 5 în 2017); salută eforturile Curții, depuse în conformitate cu Regulamentul financiar, de a-și întocmi rapoartele speciale în general în termen de 13 luni, observând totodată că perioada medie pentru întocmirea rapoartelor speciale publicate în 2018 a fost de 15,2 luni; subliniază, cu toate acestea, că pentru întocmirea a 15 dintre cele 35 de rapoarte speciale (43 %) a fost nevoie de mai puțin de 13 luni (față de 29 % în 2017);
15. constată cu îngrijorare că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni (comparativ cu 55 în 2017 și 100 în 2016) din cadrul financiar multianual, rubrica 5 „Administrație”, ale tuturor instituțiilor și organelor Uniunii; constată faptul că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că activitatea Curții desemnează cheltuielile administrative ca având un risc redus; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul de operațiuni examinate cu cel puțin 10 %; solicită Curții să aibă în vedere posibilitatea de a prezenta un raport anual independent privind instituțiile Uniunii (astfel cum procedează deja în cazul agențiilor Uniunii); solicită Curții să informeze în permanență Parlamentul cu privire la evoluțiile din acest sens;
16. constată cu satisfacție că capitolul privind transparența de pe site-ul de internet al Curții prezintă un calendar al reuniunilor Curții și un tabel al misiunilor membrilor Curții (în care se menționează data, locul, scopul și costurile acestor misiuni), cu linkuri către documente aferente și alte portaluri privind transparența;
17. subliniază introducerea unui registru privind prezența membrilor la reuniunile Curții, ale camerelor și ale comisiilor sale (care funcționează începând cu 1 ianuarie 2019); solicită Curții ca, în următorul său raport anual de activitate, să informeze Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului cu privire la aceste aspecte;
18. invită Curtea să stabilească proceduri pentru a ține un registru cu concediul anual, concediul medical și absențele din alte motive în rândul membrilor, astfel încât să se asigure că toate concediile efectuate de membri sunt efectiv înregistrate; subliniază că practica actuală ar putea submina încrederea cetățenilor și a instituțiilor Uniunii în Curte;
19. observă cu interes faptul că Curtea colectează informații cu privire la misiunile profesionale ale membrilor, pentru a evalua dacă activitatea planificată intră în sfera de interes a Curții; salută faptul că membrii furnizează numele și funcțiile persoanelor cu care se vor întâlni, o descriere generală a subiectelor care urmează să fie discutate și, dacă este cazul, prezintă invitația cu detaliile necesare, pentru a reduce riscul unor posibile abuzuri;
20. ia act de faptul că decizia prin care se clarifică normele aplicabile misiunilor membrilor a intrat în vigoare la 1 februarie 2018; ia act de faptul că decizia definește în special informațiile care trebuie comunicate atunci când se solicită un ordin de misiune;
21. ia act de faptul că, în cadrul sistemului său de control intern, Curtea a decis ca, din februarie 2018, să delege Secretarului General competențele de ordonator de credite pentru conturile referitoare la cheltuielile de misiuni și de reprezentare ale membrilor; ia act de faptul că aceste cheltuieli fac în prezent obiectul sistemului general de control gestionat de serviciile Secretariatului General, care presupune gestionarea riscurilor și controale ex ante și ex post, și că aceste cheltuieli sunt incluse și în declarația anuală a ordonatorilor de credite subdelegați și care acționează prin delegație; regretă profund faptul că numai după apariția unei situații deosebit de grave Curtea a luat măsuri în această privință;
22. ia act de faptul că serviciul de audit intern a revizuit rapoartele anuale de control pe 2018 și declarațiile ordonatorilor de credite subdelegați pentru a evalua fiabilitatea informațiilor furnizate; ia act de faptul că Secretarul General a solicitat rapoarte de control din partea tuturor direcțiilor; ia act de faptul că serviciul de audit intern a confirmat calitatea fiabilă a controalelor ex ante și ex post efectuate de servicii și fiabilitatea globală a informațiilor conținute în rapoartele de control;
23. ia act de decizia Curții cu privire la perioada 2012-2018 de a realiza un audit intern al cheltuielilor de misiune și al utilizării autoturismelor oficiale (acest audit a fost finalizat în iulie 2019); constată că raportul a concluzionat că marea majoritate a operațiunilor selectate aleatoriu și examinate de serviciul de audit intern au respectat normele și procedurile aplicabile; deplânge faptul că raportul a concluzionat totodată că, înainte de reformele din perioada 2017-2018, sistemele de gestiune și control ale Curții au fost afectate de anumite deficiențe; constată, de asemenea, că raportul a concluzionat că reformele din perioada 2017-2018 au corectat în mod eficient deficiențele privind sistemele de control și că procedurile de gestiune și control aplicate în prezent sunt, în general, fiabile;
24. ia act de faptul că raportul de audit intern respectiv nu conține nicio indicație privind vreun posibil act de utilizare abuzivă a poziției de către membri sau foști membri; ia act de faptul că nu a existat nicio altă investigație internă în urma raportului de audit respectiv;
25. constată că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis raportul său privind un fost membru autorităților judiciare luxemburgheze; ia act de faptul că imunitatea fostului membru a fost ridicată; ia act de faptul că Curtea a recuperat suma de 153 407,58 EUR de la fostul membru;
26. ia act de faptul că, în 2016, OLAF a deschis o anchetă privind un posibil caz de abuz legat de cheltuielile de deplasare și de diurnă ale unui actual membru al Curții (din perioada în care acesta era deputat în Parlamentul European); ia act de faptul că OLAF a închis cazul în septembrie 2019, cu recomandarea adresată Parlamentului de a recupera suma de 11 243 EUR; constată că nu au fost formulate recomandări disciplinare sau judiciare în acest caz și că nu a fost adresată nicio recomandare Curții;
27. salută faptul că membrii Curții se supun unui cod de conduită care le guvernează independența, imparțialitatea, integritatea, angajamentul, colegialitatea, confidențialitatea, responsabilitatea și obligațiile după încetarea mandatului; salută faptul că Curtea publică pe site-ul său de internet declarațiile de interese (declarațiile de interese financiare și privind activitățile externe) și CV-urile membrilor săi, astfel Curtea fiind supusă controlului public, la fel ca celelalte instituții ale Uniunii;
28. este preocupat de faptul că declarațiile de interese se fac pe proprie răspundere și că, având în vedere cadrul juridic actual, nici Curtea, nici comitetul său de etică nu au niciun fel de competențe de investigare pentru a controla veridicitatea și exhaustivitatea datelor declarate; invită Curtea să se asigure că membrii prezintă declarații de interese în locul declarațiilor privind absența conflictului de interese; subliniază că procedurile actuale, inclusiv cele ale comitetului de etică, trebuie să fie consolidate pentru a garanta absența conflictelor de interese; solicită Curții să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate;
29. salută publicarea orientărilor în materie de etică ale Curții, aplicabile tuturor membrilor și întregului personal; salută discuțiile care au loc în cadrul comitetului de etică privind orice aspecte de natură etică pe care le consideră relevante, inclusiv evaluarea activităților externe ale membrilor Curții; ia act de numirea unor consilieri pe probleme de etică din rândul membrii personalului Curții, cu scopul de a asigura că orice membru al personalului are dreptul și posibilitatea de a solicita consiliere confidențială și imparțială cu privire la chestiuni sensibile, cum ar fi conflicte de interese reale, acceptarea de cadouri, și modalitatea de furnizare de informații în caz de nereguli grave (avertizări în interes public);
30. subliniază faptul că Curtea oferă întregului personal un curs de formare special privind etica publică (obligatoriu pentru întregul personal nou-venit) și că acest curs conține o secțiune privind denunțarea neregulilor (inclusiv privind procedura de urmat în astfel de cazuri și drepturile personalului); salută faptul că, în orientările interne privind „întrebările frecvente pe probleme de etică”, sunt prezentate o serie de exemple cu scopul de a facilita recunoașterea potențialelor conflicte de interese; invită Curtea să își intensifice în continuare eforturile, îmbunătățind informarea și comunicarea, precum și activitățile de monitorizare;
31. subliniază că cadrul etic ar trebui să constea în norme de prevenire, identificare și evitare a potențialelor conflicte de interese; observă că cadrul de etică al Curții a fost examinat de către experți ai Instituțiilor Supreme de Audit din Polonia și Croația; ia act de raportul final de evaluare inter pares; invită Curtea să informeze Parlamentul cu privire la orice acțiuni care sunt decise în urma rezultatelor evaluării inter pares;
32. salută crearea de către Curte a unor canale speciale pentru denunțarea neregulilor, care asigură protecția adecvată a denunțătorilor, precum și publicarea normelor de procedură aferente; constată că există un formular de contact online pentru a raporta orice nereguli grave; salută linkul existent pe pagina principală a Curții cu privire la modul de raportare a cazurilor de fraudă către OLAF;
33. ia act de faptul că Curtea continuă să ofere cursuri de formare și prezentări pentru personalul de conducere, personalul nou-venit și personalul care lucrează în domeniul resurselor umane, cu scopul de a crește gradul de sensibilizare cu privire la hărțuirea în mediul de lucru; constată, în plus, că persoanele de contact care se ocupă de probleme de combatere a hărțuirii participă la cursuri de formare relevante în fiecare an; ia act de faptul că Curtea și-a consolidat, în 2017, normele privind combaterea hărțuirii, ale căror scop este de a evita situațiile de hărțuire, de a menține un mediu de lucru satisfăcător și de a facilita accesul la soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor interpersonale;
34. salută eforturile depuse de Curte pentru a asigura starea de bine a personalului, de exemplu permiterea programului de lucru flexibil și munca la distanță, și constată că, în acest sens, Curtea oferă prezentări privind egalitatea de șanse și acces gratuit la psihologi; constată, însă, că în 2018 au existat trei cazuri de epuizare; solicită, prin urmare, Curții să evalueze dacă volumul de muncă este distribuit în mod proporțional între echipele și membrii personalului;
35. ia act de faptul că în 2018 a fost depusă o plângere oficială pentru hărțuire și că s-a stabilit că au existat fapte de hărțuire sexuală; constată că finalizarea întregii proceduri (care s-a încheiat cu măsuri preventive și disciplinare) a durat cinci luni de la data depunerii plângerii;
36. subliniază că (astfel cum se menționează la articolul 16 al treilea paragraf din Statutul funcționarilor referitor la activitățile profesionale ale înalților funcționari după încetarea raporturilor de muncă) Curtea publică informații referitoare la activitățile profesionale ale înalților funcționari ai Curții; ia act, de asemenea, de publicarea normelor aferente pe site-ul său;
37. ia act de faptul că Curtea și OLAF lucrează în strânsă cooperare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii; constată, de asemenea, că în 2018 Curtea a comunicat nouă cazuri de suspiciune de fraudă depistate în cadrul auditurilor sale (comparativ cu 13 în 2017); felicită Curtea pentru faptul că negocierile purtate au condus la încheierea unui acord de cooperare administrativă între Curte și OLAF (semnat în mai 2019), care vizează facilitarea relațiilor practice de lucru între aceste organisme, în special în ceea ce privește transmiterea cazurilor de suspiciune de fraudă, precum și organizarea unor acțiuni de interes comun, cum ar fi formări, ateliere sau schimburi de personal;
38. regretă faptul că măsurile luate de Curte în urma rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 oferă doar răspunsuri limitate la observațiile Parlamentului; subliniază că acțiunile subsecvente sunt esențiale pentru ca Comisia pentru control bugetar a Parlamentului să poată determina dacă Curtea a pus în aplicare recomandările Parlamentului; invită Curtea ca, în următorul său raport privind acțiunile subsecvente, să includă toate răspunsurile și explicațiile necesare privind punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului;
39. constată că retragerea Regatului Unit din Uniune nu va avea un impact major asupra structurii și resurselor umane ale Curții; ia act de faptul că Curtea s-a angajat să își folosească puterea discreționară prevăzută la articolul 49 din Statutul funcționarilor pentru a nu demite funcționarii din simplul motiv că aceștia nu mai sunt resortisanți ai unui stat membru; constată că, în ceea ce privește agenții temporari și contractuali, Curtea are obligația legală să examineze fiecare caz în parte și să autorizeze excepțiile atunci când sunt justificate de interesele de serviciu; salută faptul că Curtea s-a angajat să folosească această posibilitate de a autoriza excepții în mod deschis și transparent; ia act de faptul că evaluarea Curții se va baza exclusiv pe interesul serviciului;
40. subliniază angajamentul Curții de a-și îmbunătăți echilibrul de gen la toate nivelurile de conducere; ia act de faptul că 45 % din auditorii și administratorii Curții sunt femei, existând astfel o proporție aproape egală între femei și bărbați; ia act de faptul că 38 % dintre manageri, (24 de persoane) sunt femei și că, dintre cei 10 directori, 3 sunt femei; invită Curtea să își continue eforturile de promovare a echilibrului de gen, în special în posturile de conducere și în posturile de conducere superioară; salută faptul că ponderea femeilor în posturile de conducere din cadrul camerelor de audit a crescut de la 7 % în 2015 la aproape 24 % la sfârșitul anului 2018 (comparativ cu 20 % în 2017); ia act de faptul că politica Curții privind egalitatea de șanse pentru perioada 2018-2020 (aprobată în februarie 2018) abordează și aspecte legate de vârstă și dizabilități;
41. reiterează faptul că doar 6 din cei 28 de membri ai Curții (față de 4 în 2016) sunt femei; subliniază problema dezechilibrului de gen în rândul membrilor; reamintește că statele membre ar trebui să încurajeze mai activ femeile să candideze la acest gen de funcții; reiterează faptul că Consiliul ar trebui să prezinte întotdeauna cel puțin doi candidați, o femeie și un bărbat, în cursul procedurii de numire;
42. ia act de faptul că creșterea volumului de muncă la serviciul de traduceri a fost compensată printr-o mai mare eficiență obținută prin raționalizarea procedurilor interne ale Curții, inclusiv printr-o centralizare a procedurilor prealabile și posterioare traducerilor; constată că acest lucru a permis o reducere semnificativă (de peste 10 % față de 2017) a costurilor pe pagină;
43. salută din nou cooperarea Curții cu alte instituții publice și părți interesate; remarcă cu satisfacție cooperarea dintre șefii instituțiilor supreme de audit și adoptarea unui plan de lucru comun începând din 2018; sprijină, de asemenea, parteneriatele încheiate cu diferite universități în contextul politicii Curții de extindere a gamei sale de cursuri de formare; solicită Curții să își extindă contactele la alte universități pentru a stabili viitoare modalități de cooperare care să fie diversificate, dar în același timp să fie echilibrate din punct de vedere geografic;
44. salută faptul că spațiile de arhivă din clădirea K2 au devenit inutile datorită digitalizării din ce în ce mai mari; ia act de faptul că aceste spații urmează să fie transformate în noi spații de colaborare sau relaxare, iar costurile vor fi acoperite din bugetul rămas de la proiectul de construcție pentru clădirea K3, finalizat acum câțiva ani; ia act de faptul că nivelul de confort din clădirea K1 rămâne mult sub cel din celelalte clădiri din campus; ia act de încheierea unui studiu prin care se solicită lucrări ce ar implica investiții uriașe; ia act de faptul că se analizează în continuare alternative pentru a găsi cea mai eficientă soluție pentru viitorul clădirii K1 (inclusiv în cooperare cu autoritățile luxemburgheze); invită Curtea să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la orice soluție, împreună cu o estimare bugetară;
45. salută faptul că Curtea a elaborat un program de mediu cuprinzător pentru a aborda diverse tematici identificate în analiza sa de mediu și pentru a-și reduce impactul asupra mediului; constată cu satisfacție că aceasta a reușit să își reducă consumul de energie cu 11,5 % în perioada 2014-2018, consumul de apă cu 21,1 % în perioada 2016-2018, iar consumul de hârtie cu 50,8 % în perioada 2014-2018;
46. sprijină eforturile Curții de a consolida protecția datelor și securitatea cibernetică prin adoptarea unui plan de acțiune pe trei ani în materie de securitate cibernetică la jumătatea anului 2018, care cuprinde o serie de acțiuni menite să atenueze riscurile identificate; ia act cu satisfacție de cooperarea Curții cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile UE (CERT-UE) în vederea punerii în aplicare a unora dintre controalele prevăzute în plan;
47. recunoaște valoarea adăugată pe care o poate oferi software-ul gratuit și cu sursă deschisă pentru Curte; subliniază, în special, rolul unui astfel de software în creșterea transparenței și evitarea efectelor dependenței de un singur furnizor; recunoaște, de asemenea, potențialul său de îmbunătățire a securității, deoarece permite identificarea și remedierea deficiențelor; recomandă insistent ca orice software dezvoltat pentru Curte să fie pus la dispoziția publicului în baza unei licențe software gratuite și cu sursă deschisă;
48. relevă toate activitățile realizate în ultimii ani de către Curte în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic (cu toate normele și procedurile aferente), intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru a îmbunătăți transparența; salută numărul important de acorduri interinstituționale pentru servicii și de cooperare; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organismele Uniunii; sugerează să se analizeze posibilitatea de a crea rețele oficiale în diferite domenii, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a dezvolta soluții comune.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2072(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0039/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(5), în special articolul 14,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0035/2020),
1. acordă directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2072(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0039/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(12), în special articolul 14,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0035/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2072(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0035/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene („Centrul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 47 142 100 EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 4,63 % față de 2017; întrucât 91,48 % din bugetul Centrului provine din contribuțiile directe ale instituțiilor și ale altor agenții și organisme(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Centrului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată a execuției bugetare de 94,94 %, ceea ce reprezintă o creștere de 1,82 % față de exercițiul precedent; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 87,94 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2,53 % în comparație cu exercițiul precedent;
Performanța
2. constată că Centrul utilizează indicatori de intrare și de ieșire ca indicatori-cheie de performanță pentru a evalua rezultatele activităților sale și mai mulți indicatori pentru a-și consolida gestiunea bugetară; ia act de evaluarea ex ante revizuită și de revizuirea ex post aflată în curs de desfășurare a programelor și activităților Centrului; invită Centrul să dezvolte în continuare indicatorii-cheie de performanță pentru a evalua rezultatele și impactul activităților sale în scopul de a obține o consiliere de calitate cu privire la modul în care se poate conferi o mai mare valoare adăugată realizărilor Centrului și se poate îmbunătăți modelul de afaceri al acestuia;
3. constată cu satisfacție că, în 2018, Centrul a făcut progrese importante în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de traducere și că, în strânsă cooperare cu direcția generală parteneră din cadrul Comisiei, a implementat cu succes traducerea automată și Euramis în fluxul său de lucru;
4. constată, de asemenea, că în 2018 a fost lansată noua versiune a celei mai mari baze de date terminologice din lume, Terminologie Interactivă pentru Europa (IATE), accesibilă publicului larg, și că Centrul dezvoltă și gestionează această resursă în numele partenerilor săi instituționali;
5. salută faptul că Centrul a întreprins două acțiuni pentru a partaja resurse cu alte agenții în legătură cu sarcini care se suprapun, prin intermediul rețelei de agenții ale UE: un catalog al serviciilor partajate, care enumeră toate serviciile ce pot fi partajate de agențiile Uniunii, și un portal comun de achiziții publice, unde pot fi făcute publice planurile de achiziții ale agențiilor Uniunii; încurajează ferm Centrul să urmărească în mod activ o cooperare suplimentară și mai extinsă cu toate agențiile Uniunii, dată fiind în special poziția sa adecvată din punct de vedere strategic în Luxemburg, unde își au sediul numeroase alte agenții ale Uniunii;
6. încurajează Centrul să pună în aplicare recomandările Curții;
7. salută progresele înregistrate cu privire la evaluarea externă a modelului de afaceri al Centrului, efectuată în 2017; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul evaluării finale;
8. constată cu satisfacție impactul permanent al noii structuri tarifare introduse în 2017 pentru traducerea documentelor, care a dus la economisirea a 4,4 milioane EUR de către clienții centrului în 2018, și îi subliniază efectele pozitive;
9. îndeamnă Centrul să adopte un model de afaceri sustenabil, în conformitate cu planul de transformare elaborat în urma cercetării externe „Study on the Translation Centre as the Linguistic Shared Service Provider for the EU Agencies and Bodies” (Studiu privind Centrul de Traduceri ca furnizor comun de servicii lingvistice pentru agențiile și organismele UE); încurajează Centrul să implementeze până la capăt aceste măsuri care ar contribui la adaptarea noului model de afaceri la progresele tehnologice, cum ar fi proiectul de traducere a paginilor web și de recunoaștere vocală;
10. constată cu preocupare că Centrul nu a finalizat planul antifraudă a cărui implementare a fost prevăzută până la sfârșitul anului 2018 și care a avut o rată de execuție de 66 % în 2018; îndeamnă Centrul să accelereze punerea în aplicare a acestui plan;
11. își exprimă satisfacția cu privire la eforturile depuse de Centru pentru dezvoltarea capacităților membrilor personalului în domeniul calității și al gestionării proiectelor, având în vedere că 86,8 % dintre membrii personalului principal au participat la formări, depășindu-se astfel obiectivul stabilit pentru 2018;
12. recunoaște acțiunile întreprinse de Centru ca urmare a angajamentului său de a pune la dispoziția instituțiilor Uniunii o nouă versiune a IATE până la sfârșitul anului 2018, obiectiv ce a fost realizat în noiembrie 2018; constată că Centrul a publicat versiunea interinstituțională a IATE în februarie 2019;
Politica de personal
13. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 94,82 %, fiind ocupate 50 de posturi de funcționari (din cele 55) și 133 de posturi de agenți temporari (din 138), autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 195 de posturi autorizate în 2017); ia act de faptul că, în 2018, în cadrul Centrului au lucrat, de asemenea, 23 de agenți contractuali;
14. constată cu satisfacție că în 2018 s-a realizat un bun echilibru de gen în ceea ce privește posturile de conducere de nivel superior (trei bărbați și două femei), precum și în cadrul Consiliului de administrație (32 de bărbați și 27 de femei);
15. încurajează Centrul să elaboreze un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung care să vizeze asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a personalului său, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, nediscriminarea, munca la distanță, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități;
Achizițiile publice
16. constată că, potrivit raportului Curții, la sfârșitul lui 2018, Centrul implementase facturarea electronică, dar nu implementase încă instrumentele de licitație electronică și de depunere a ofertelor pe cale electronică lansate de Comisie pentru a introduce o soluție unică pentru schimburile electronice de informații cu părțile terțe care participă la procedurile de achiziții publice (achiziții publice electronice); invită Centrul să introducă toate instrumentele necesare pentru a gestiona procedurile de achiziții publice și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea lor în aplicare;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
17. ia act de faptul că Centrul a optat doar pentru publicarea declarațiilor de interese, fără CV-uri, din cauza problemelor de gestionare legate de dimensiunea Consiliului său de administrație (aproximativ 130 de membri și membri supleanți); constată că declarația de interese și CV-ul directorului Centrului sunt publicate pe site-ul Centrului; ia act de faptul că Centrul consideră că riscurile asociate conflictului de interese sunt foarte scăzute din cauza naturii activității sale;
18. constată cu preocupare că, deși Centrul nu este finanțat din taxe, el depinde de veniturile primite de la clienții săi, care sunt reprezentați în Consiliul de administrație al Centrului și că există, prin urmare, un risc ridicat de conflicte de interese în ceea ce privește prețul produselor Centrului, care ar putea fi remediat dacă Comisia ar colecta taxele în numele clienților Centrului, astfel încât Centrul să fie integral finanțat din bugetul Uniunii; ia act de observația Centrului potrivit căreia posibilitatea de a fi finanțat de la bugetul Uniunii ar necesita un acord între Comisie și autoritatea bugetară; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate pentru a reduce acest risc;
Alte observații
19. salută lansarea, în 2018, a noii versiuni a IATE, menită să sporească vizibilitatea publică a Centrului și prezența sa online; invită Centrul să își concentreze în continuare atenția asupra difuzării rezultatelor activității sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
20. încurajează Centrul să continue procesul de digitalizare a serviciilor sale;
21. regretă faptul că Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a decis, la 26 aprilie 2018, să pună capăt acordului de traducere încheiat cu Centrul, în pofida obligației sale legale de a recurge la serviciile Centrului, așa cum se prevede la articolul 148 din Regulamentul (UE) 2017/1001(17), prin care a fost instituit EUIPO; ia act de acțiunea în justiție introdusă de Centru la Tribunal la 6 iulie 2018 și de încheierea fazei orale a ședinței din 4 iunie 2019; constată că un nou acord pentru doar doi ani a fost semnat la 7 decembrie 2018 între Centru și EUIPO; invită Centrul să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția procedurilor judiciare;
o o o
22. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(18) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2019/2057(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0052/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0038/2020),
1. își amână decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2019/2057(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,
– având în vedere Recomandarea Ombudsmanului European în cazul 1069/2019/MIG privind sponsorizarea Președinției Consiliului Uniunii Europene,
– având în vedere Raportul special al Ombudsmanului European referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului,
– având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0038/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. constată cu satisfacție că, în raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) nu a identificat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului privind resursele umane și procedurile de achiziții ale Consiliului European și Consiliului;
2. ia act de concluzia Curții potrivit căreia plățile totale pentru cheltuielile administrative ale Consiliului aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;
3. regretă, ca observație generală, faptul că sfera supusă examinării și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2018 al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 („Administrație”) din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;
4. ia act de faptul că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni din rubrica 5 a cadrului financiar multianual („Administrație”) pentru toate instituțiile și organele Uniunii; constată faptul că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că, potrivit Curții, riscul asociat cheltuielilor administrative este scăzut; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul de operațiuni examinate cu cel puțin 10 %;
5. regretă faptul că cererea de a separa bugetul Consiliului European de cel al Consiliului, astfel încât fiecare instituție să aibă un buget individual, înaintată de Parlament în cadrul rezoluțiilor anterioare privind descărcarea de gestiune nu a fost luată în considerare; invită Consiliul să efectueze această separare pentru a îmbunătăți transparența și a asigura o mai mare răspundere și eficiență a cheltuielilor pentru ambele instituții;
6. observă că, în 2018, Consiliul a dispus de un buget total de 572 854 377 EUR (față de 561 576 000 EUR în 2017), iar rata generală de execuție a fost de 91,9 % (față de 93,8 % în 2017); ia act de majorarea bugetului cu 11,3 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,0 %, față de 3 % în 2017 și 0,6 % în 2016;
7. salută faptul că, per ansamblu, gestiunea financiară a Consiliului a fost prudentă și corectă; recunoaște evoluția bugetului Consiliului de la un buget de 634 de milioane EUR în 2010 la un buget de 573 de milioane EUR în 2018, ceea ce reprezintă o scădere de 9,63 %;
8. constată că creditele reportate din 2018 în 2019 s-au ridicat la un total de 56 599 584 EUR, ceea ce reprezintă 10,7 % (față de 60 576 175 EUR sau 11,5 % în 2017), provenind în principal din categorii precum sistemele informatice (18,3 milioane EUR), clădirile (16,0 milioane EUR) și serviciile de interpretare (11,9 milioane EUR); ia act de creditele anulate în 2018, în valoare de 46 348 862 EUR (față de 35 025 789 EUR în 2017); reamintește Consiliului că reportările reprezintă excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoile reale și, prin urmare, invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a evita supraestimarea bugetului;
9. constată din nou rata scăzută de execuție pentru cheltuielile de deplasare ale delegațiilor, cu un angajament de 11,1 milioane EUR și un buget final (inclusiv realocările interne) de 22,3 milioane EUR; constată că, întrucât statele membre trebuiau să ramburseze sumele neutilizate din anii precedenți, Consiliul a angajat doar 11,1 milioane EUR pentru plăți ulterioare; invită Consiliul să informeze Parlamentul cu privire la evoluția negocierilor cu statele membre privind politica de rezolvare a acestei probleme de lungă durată;
10. ia act de faptul că numărul de posturi din schema de personal pentru 2018 a fost stabilit la 3 031 de posturi (față de 3 027 de posturi în 2017); ia act de faptul că în 2018 au fost recrutate 137 de persoane (74 de funcționari permanenți și 63 de agenți temporari) și că, în cursul aceluiași an, au plecat 184 persoane (154 de funcționari permanenți și 30 de agenți temporari), ceea ce reprezintă o scădere netă de 47 de posturi ocupate și este cauza principală a utilizării incomplete a sumei de 18,8 milioane EUR de la postul bugetar „schema de personal”;
11. recunoaște volumul de muncă ridicat, reflectat în numărul total de reuniuni, care a fost de 7 733 în 2018 față de 6 338 în 2010; ia act de un alt indicator cantitativ al activităților, cum ar fi numărul de acte juridice publicate în Jurnalul Oficial, care a fost de 1 210 în 2018, față de 825 în 2010;
12. salută eforturile Consiliului de punere în aplicare a „Planului de acțiune pentru un Secretariat General al Consiliului dinamic, flexibil și colaborativ” (SGC); ia act de măsurile de îmbunătățire suplimentară a gestiunii și a performanței financiare a Consiliului prin măsuri precum înființarea unui Consiliu de administrație consultativ, adoptarea unor orientări pentru un cadru comun de gestionare a proiectelor și a grupurilor operative, crearea unui grup operativ pentru reorganizare și revizuirea regulamentului intern în urma publicării noului Regulament financiar;
13. ia act de situația imobiliară a Consiliului, care a condus la negocieri intense în 2018 cu autoritățile belgiene, care nu au realizat vânzarea celor patru parcele de teren adiacente, în pofida acordului privind prețul final al proiectului clădirii Europa; ia act de faptul că părțile au ajuns la un acord cu privire la o soluție alternativă, care duce la necheltuirea sumei de 4 672 944 EUR aferente prețului inițial al parcelelor;
14. își exprimă preocuparea în legătură cu informațiile alarmante raportate de mass-media cu privire la construirea noii clădiri Europa; invită Consiliul să realizeze o cercetare minuțioasă privind contractantul principal și întregul lanț de subcontractanți (al căror număr poate ajunge până la 12, potrivit informațiilor difuzate de mass-media), precum și privind condițiile de muncă ale lucrătorilor angajați și să prezinte Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului toate constatările;
15. ia act de faptul că versiunea revizuită a cadrului de control intern a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2018 și conține cinci componente, și anume controlul mediului, evaluarea riscurilor, activitățile de control, activitățile de informare și comunicare și activitățile de monitorizare, precum și 17 principii și 33 de caracteristici pentru a garanta o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor stabilite;
16. salută faptul că, în 2018, 92 % din recomandările auditului intern emise în perioada 2015-2017 au fost aplicate sau se aflau în curs de aplicare; ia act de faptul că programul de lucru anual al auditului intern din 2018 se bazează pe o evaluare actualizată a riscurilor (având în vedere revizuirea registrelor de risc) și a fost pus în aplicare în mod eficace; ia act de domeniile în care au fost efectuate audituri în 2018, cum ar fi gestionarea tehnică, achizițiile publice din domeniul tehnologiei informației, serviciul juridic și strategia de comunicare;
17. ia act de faptul că, în ceea ce privește propunerea pentru un nou acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, accesibil într-un format prelucrabil automat, pentru reprezentanții grupurilor de interese din Parlament, Consiliu și Comisie, au avut loc două runde de negocieri în 2018 sub președinția bulgară și una în 2019 sub președinția română; reamintește decizia Ombudsmanului European din 18 iunie 2019, potrivit căreia Secretariatul General al Consiliului ar trebui să țină evidența tuturor reuniunilor care au loc între reprezentanții grupurilor de interese și Președintele Consiliului European, evidență care ar trebui făcută publică; regretă faptul că, în pofida multiplelor negocieri, Consiliul nu a aderat încă la registrul de transparență și invită Consiliul să continue negocierile pentru a ajunge la un rezultat pozitiv, care să ducă la includerea în registru a Consiliului; invită Consiliul să dea dovadă de un angajament real față de principiile transparenței și răspunderii prin adoptarea unor măsuri concrete și urmând exemplul stabilit de președinția finlandeză; invită toate triourile de președinți să conducă prin puterea exemplului, refuzând întâlnirile cu reprezentați neînregistrați ai grupurilor de interese;
18. ia act de recomandarea Ombudsmanului adresată Președintelui Consiliului European și Cabinetului Președintelui de a publica o listă completă a tuturor întâlnirilor cu grupurile de interese; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că noul Președinte al Consiliului European nu a pus încă în aplicare această recomandare; ia act de faptul că, deși Președintele Consiliului European nu pare să se întâlnească cu un număr mare de reprezentanți ai grupurilor de interese, principiul transparenței acestor activități este totuși important; îndeamnă Președintele Consiliului European să se asigure că, atât în ceea ce îl privește, cât și în privința cabinetului său, vor fi refuzate toate reuniunile cu reprezentanți neînregistrați ai grupurilor de interese și se va publica în mod proactiv o listă cuprinzătoare a întâlnirilor cu acești reprezentanți; solicită Secretariatului General al Consiliului să se asigure că normele de etică care reglementează activitatea Președintelui Consiliului European sunt aliniate cu cele aplicabile Președintelui Comisiei Europene, astfel încât normele referitoare la „ușile turnante” să fie aplicabile pentru o perioadă de trei ani și să existe obligația obținerii unei aprobări oficiale pentru noile roluri care au legătură cu activitățile Uniunii;
19. salută înființarea, la 1 iulie 2018, în cadrul reorganizării Secretariatului General al Consiliului, a Departamentului pentru servicii digitale; ia act de faptul că programul de informare și de gestionare urmează să raționalizeze și să digitalizeze procesele operaționale esențiale prin asigurarea unui sistem de aplicații și servicii pe deplin integrat, care va fi accesibil utilizatorilor prin intermediul unui spațiu de lucru digital colaborativ și securizat pentru personal, președinții și delegați;
20. constată o mediatizare intensă a negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniune și interesul deosebit de ridicat al mass-mediei față de acestea; salută dezvoltarea continuă a site-ului internet al Consiliului și activitatea intensă de creștere a audienței sale pe toate canalele (o creștere de 9 % a numărului de vizite pe site-ul internet, de 13 % a numărului de fani pe Facebook, de 26 % a numărului de persoane care îl urmăresc pe Twitter și de 92 % a numărului de persoane care îl urmăresc pe Instagram, față de anul precedent); ia act de numărul mare de informări generale și de conferințe de presă; ia act de platforma de presă, care permite presei și mass-mediei să vizualizeze, să descarce și să integreze cu o calitate de rezoluție înaltă produsele video și foto ale Consiliului; încurajează în continuare utilizarea platformelor de rețele sociale cu sursă deschisă, acordând o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;
21. își reiterează sprijinul pentru recomandările Ombudsmanului privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului(8); solicită Consiliului să își intensifice eforturile pentru a face procesul legislativ mai trasabil și mai ușor de înțeles, a asigura transparența etapelor esențiale ale procesului legislativ și a identifica și publica în mod sistematic și în timp util, într-un format ce poate fi citit automat, contribuțiile statelor membre (declarații, propuneri de amendamente) la dezbaterile legislative, atât în cadrul reuniunilor Consiliului sau al discuțiilor pregătitoare din cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului, cât și în cadrul oricăruia dintre grupurile de pregătire; invită Consiliul să își intensifice în continuare eforturile în materie de transparență prin măsuri cum ar fi, printre altele, publicarea documentelor sale legislative, redactarea în mod oficial și publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor grupurilor de pregătire ale Consiliului, care ar trebui să includă pozițiile statelor membre, precum și prin punerea la dispoziție a mai multor documente aferente trilogurilor, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului; ia act de eforturile Consiliului de a îmbunătăți transparența prin schimbările pe care le operează în prezent pe site-ul său internet și prin activitățile echipei sale interne de transparență; invită Consiliul să introducă măsuri suplimentare pentru o politică de succes în domeniul transparenței, care să-i permită publicului să urmărească procesul legislativ al Uniunii cu mai multă ușurință;
22. reamintește concluziile Raportului special al Ombudsmanului European din mai 2018 referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului, în cadrul cărora s-a constatat că practicile actuale ale Consiliului constituie un caz de administrare defectuoasă; reamintește documentul neoficial comun din octombrie 2019, la care au subscris Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia, Suedia și Țările de Jos, privind creșterea transparenței și a gradului de răspundere al Uniunii, în care se solicită în mod specific Consiliului să asigure o mai mare deschidere în negocierile din cadrul trilogurilor prin publicarea sistematică a documentelor legislative de referință; solicită Consiliului să acorde atenția cuvenită acestor recomandări în interesul transparenței și să asigure informarea în consecință a Parlamentului;
23. își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu informațiile publicate în mass-mediile europene cu privire la sponsorizarea corporativă a statelor membre care asigură Președinția Uniunii și reiterează preocupările exprimate de cetățenii europeni și de deputații în Parlamentul European în această privință; recunoaște că statele membre ar trebui să își finanțeze perioadele de președinție și regretă faptul că recurgerea la sponsorizarea corporativă pentru a acoperi unele cheltuieli în acest sens a devenit o practică curentă în ultimii ani; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibilele prejudicii aduse reputației Uniunii, a instituțiilor sale și, în special, a Consiliului, precum și la riscul ca acești actori să piardă încrederea cetățenilor din cauza acestei practici; ia act de poziția adoptată de Consiliu, potrivit căreia chestiunea sponsorizării este responsabilitatea exclusivă a statului membru care deține președinția; împărtășește opinia Ombudsmanului, conform căreia publicul nu face deosebirea între președinția Consiliului și statul membru care o deține; sprijină pe deplin evaluarea realizată de Ombudsmanul European și recomandarea aferentă(9), potrivit căreia Consiliul ar trebui să emită orientări adresate statelor membre cu privire la această chestiune; recomandă, de asemenea, insistent Consiliului să prevadă includerea în buget a președințiilor; solicită Consiliului să aducă această preocupare la cunoștința statelor membre, în special a actualului trio de președinții, să examineze aceste recomandări cu seriozitate și să prezinte un raport Parlamentului;
24. solicită armonizarea Codului de conduită aplicabil în cazul Președintelui Consiliului European cu cel aplicabil în cadrul Comisiei și al Parlamentului, pentru a asigura faptul că se aplică regula aprobării oficiale a activităților legate de legislația Uniunii timp de trei ani de la încheierea mandatului Președintelui în cadrul Consiliului;
25. își exprimă profunda îngrijorare privind acuzațiile legate de existența unui conflict de interese care vizează o serie de reprezentanți ai statelor membre implicați în procesul decizional politic și bugetar la nivel înalt; solicită Consiliului să se asigure că reprezentanții statelor membre care sunt în măsură să beneficieze direct de subvenții din partea Uniunii prin intermediul întreprinderilor pe care le dețin nu participă la dezbaterile și procedurile de vot conexe desfășurate în sfera politică sau în cea bugetară; solicită, de asemenea, Consiliului să se alăture Parlamentului pentru a îndemna Comisia să propună noi proceduri de audit cu scopul de a accelera investigarea cazurilor urgente și grave de conflicte de interese și să asigure informarea corespunzătoare a Parlamentului cu privire la concluziile auditului;
26. regretă faptul că, din nou, Consiliul nu a răspuns la întrebările cu solicitare de răspuns scris trimise de Parlament și că Secretarul General al Consiliului nu a participat la audierea organizată la 12 noiembrie 2019 în contextul descărcării anuale de gestiune, ceea ce demonstrează din nou lipsa totală de cooperare din partea Consiliului; subliniază că cheltuielile Consiliului trebuie controlate la fel ca și cele ale altor instituții, reamintind că elementele fundamentale ale acestui control au fost prezentate în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune din ultimii ani; evidențiază faptul că Parlamentul este singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii Uniunii și că rolul său în cadrul procedurii de descărcare de gestiune este direct legat de dreptul cetățenilor de a fi informați cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile publice;
Cooperarea viitoare dintre Consiliu și Parlament
27. observă că rolul Parlamentului în ceea ce privește descărcarea de gestiune este stabilit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în Regulamentul financiar și în Regulamentul de procedură al Parlamentului;
28. observă că, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, Parlamentul, la recomandarea Consiliului, acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene; observă că rolul Consiliului, ca instituție care emite recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, este pe deplin recunoscut;
29. atrage atenția asupra prerogativelor Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din TFUE, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume de a acorda descărcarea de gestiune pentru fiecare rubrică bugetară în mod separat, cu scopul de a menține transparența și a asigura răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii.
30. consideră că diferitele roluri ale instituțiilor respective în cadrul procedurii de descărcare de gestiune ar trebui diferențiate și, prin urmare, ar trebui exclus un rol echivalent și reciproc al celor două instituții în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune;
31. reamintește că, în conformitate cu articolele 316 și 335 din TFUE, instituțiile se bucură de autonomie administrativă, iar cheltuielile lor sunt prevăzute în elemente separate ale bugetului; indică faptul că, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, fiecare instituție este responsabilă de execuția bugetului său; subliniază cât este de important ca instituțiile să acționeze responsabil și profesionist în execuția propriului buget;
32. observă că, în aproape douăzeci de ani, Parlamentul a dezvoltat practica de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituțiilor și organelor Uniunii; reamintește că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune instituțiilor și organelor Uniunii după examinarea documentelor puse la dispoziție, a răspunsurilor acestora la chestionarele scrise și după audierea secretarilor lor generali; ia act de faptul că toate instituțiile și organele Uniunii acceptă să participe la procedura de descărcare de gestiune desfășurată de Parlament, singura excepție fiind Consiliul; regretă că Consiliul a refuzat să răspundă la întrebările adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului la 12 noiembrie 2019;
33. salută faptul că Consiliul și-a arătat disponibilitatea de a ajunge la un acord cu Parlamentul cu privire la modalitățile de cooperare în cadrul procesului de descărcare de gestiune;
34. regretă faptul că lipsa de cooperare din partea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a determinat Parlamentul să refuze, începând din 2009, să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune;
35. subliniază necesitatea unui memorandum de înțelegere între Consiliu și Parlament pentru a găsi soluții la divergențele de lungă durată dintre Consiliu și Parlament cu privire la practica actuală de acordare a descărcării de gestiune;
36. salută aprobarea componenței noii echipe de negociere a Parlamentului; solicită echipei de negociere să asigure coerența deplină a acordului cu poziția aprobată în februarie 2020 de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului; invită Consiliul să reia negocierile fără nicio întârziere;
37. consideră că răspunsurile la o serie de întrebări recurente din chestionarele adresate diferitelor instituții, organe și agenții, spre exemplu la întrebările privind echilibrul geografic și de gen, conflictele de interese, activitățile de lobby și protecția avertizorilor de integritate ar putea fi incluse în raportul de evaluare privind finanțele Uniunii, elaborat în conformitate cu articolul 318 din TFUE, în măsura în care aceste aspecte au o legătură cu execuția bugetului; reamintește că raportul la care face referire articolul 318 din TFUE este menționat în mod explicit la articolul 319 alineatul (1) din TFUE drept unul dintre documentele care trebuie examinate în contextul procedurii de descărcare de gestiune;
38. reamintește faptul că fiecare instituție și organ are obligația, în temeiul Regulamentului financiar, să adopte măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului și să raporteze cu privire la măsurile luate ca răspuns la aceste observații; subliniază că refuzul unei instituții de a respecta această cerință, după ce i s-a solicitat să acționeze, ar putea avea ca rezultat inițierea unei acțiuni în constatarea abținerii de a acționa în temeiul articolului 265 din TFUE;
39. salută declarațiile făcute de vicepreședinta desemnată a Comisiei, Věra Jourová, și de comisarul desemnat Johannes Hahn în cadrul audierilor lor în fața Parlamentului, conform cărora aceștia doresc să participe la eforturile depuse în acest sens, pentru a contribui la creșterea transparenței în ceea ce privește execuția bugetului Consiliului; atrage atenția asupra jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene privind dreptul contribuabililor și al publicului larg de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice;
40. consideră că angajamentele asumate de comisarii respectivi constituie o schimbare de atitudine salutară în comparație cu poziția adoptată de Comisie în trecut, astfel cum a fost exprimată în scrisoarea sa din 23 ianuarie 2014, în care instituția afirma că nu ar trebui să se aștepte din partea Comisiei să supravegheze execuția bugetelor altor instituții;
41. solicită Consiliului să își îndeplinească rolul specific și să prezinte recomandări de descărcare de gestiune cu privire la celelalte instituții ale Uniunii.
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative din cadrul organismelor de pregătire ale Consiliului UE (Texte adoptate, P8_TA(2019)0045).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) (în prezent ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2080(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0047/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 526/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 460/2004(5), în special articolul 21,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică)(6) , în special articolul 31,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0039/2020),
1. acordă directorului executiv al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Cibernetică) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) (în prezent ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică)) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2080(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0047/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 526/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 460/2004(13), în special articolul 21,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică)(14), în special articolul 31,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0039/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) (în prezent ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2080(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0039/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 11 473 788 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 2,67 % față de 2017; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,98 %, ceea ce reprezintă o scădere de 0,01 % față de exercițiul 2017; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 88,56 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,37 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. constată că Agenția utilizează anumiți indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a cuantifica valoarea adăugată a activităților sale și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară, punând accentul pe indicatori predominant calitativi pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale operaționale și pe indicatori predominant cantitativi pentru obiectivele sale administrative; ia act de faptul că, pentru a răspunde mai bine așteptărilor părților interesate, Agenția își consolidează pachetul de raportare prin adaptarea indicatorilor-cheie de performanță calitativi și cantitativi în vederea măsurării mai eficiente a impactului activității sale;
3. invită Agenția să își intensifice acțiunile de remediere a vulnerabilităților în materie de securitate ale tehnologiei 5G și să disemineze pe scară cât mai largă informații pentru ca sectorul să adopte soluțiile tehnice existente;
4. regretă că, în urma studiului privind evaluarea externă a performanței Agenției în perioada 2013-2016, efectuat în numele Comisiei în 2017, nu a fost oficializat niciun plan de acțiune; constată, cu toate acestea, că recomandările relevante au fost puse în aplicare și că în urma unui audit intern efectuat de serviciul de audit intern al Comisiei au fost formulate recomandări care se suprapun și pentru acestea s-a convenit asupra unui plan de acțiune de remediere oficial;
5. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
6. invită Comisia să efectueze un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea creării unor sinergii comune cu Cedefop, care își are sediul la Salonic; invită Comisia să evalueze ambele scenarii, adică transferul Agenției la sediul Cedefop de la Salonic și transferul sediului Agenției la sediul său din Heraklion; observă că transferul Agenției la sediul Cedefop ar însemna utilizarea în comun a serviciilor corporative și de sprijin și gestionarea spațiului comun, precum și infrastructuri comune de TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind sume foarte substanțiale care ar urma să fie utilizate pentru finanțarea suplimentară a ambelor agenții;
Politica de personal
7. constată cu îngrijorare că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de doar 93,62 %, fiind ocupate 44 posturi de agenți temporari din cele 47 de posturi de agenți temporari autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 48 posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 27 de agenți contractuali și trei experți naționali detașați;
8. ia act de faptul că, în 2015, Agenția intenționa să mute personalul angajat în administrație la Atena, deși Regulamentul (UE) nr. 526/2013(19) prevede că acești membri ai personalului ar trebui să lucreze în Heraklion și este probabil ca costurile să fie reduse și mai mult dacă toți membrii personalului s-ar afla într-un singur loc; ia act de faptul că numai șapte membri ai personalului lucrează actualmente în clădirile din Heraklion; ia act de faptul că Agenția va analiza în continuare relevanța facilităților în conformitate cu actualul acord privind sediul și cu programele dezvoltate în aceste facilități;
9. observă cu îngrijorare că Agenția întâmpină dificultăți în recrutarea, atragerea și păstrarea personalului calificat corespunzător, mai ales din cauza tipurilor de posturi oferite, și anume de agenți contractuali, și a coeficientului corector scăzut care se aplică în Grecia salariilor membrilor personalului Agenției; constată totuși cu satisfacție că Agenția a pus în aplicare o serie de măsuri sociale pentru a-și spori atractivitatea;
10. constată că Agenția nu dispune de creditele necesare pentru a publica toate posturile vacante în toate limbile UE, în conformitate cu cerințele EPSO; ia act, cu toate acestea, de faptul că Agenția, la fel ca alte agenții descentralizate ale Uniunii, publică anunțuri de posturi vacante pe mai multe site-uri web, în publicații din întreaga Uniune și pe site-ul internet al Rețelei agențiilor UE;
11. ia act de faptul că procesul de predare a gestiunii către noii membri ai personalului este în curs de revizuire, pentru a transfera mai bine cunoștințele spre noii membri ai personalului în viitor și că se are în vedre includerea acestui proces în politica privind posturile sensibile; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune odată ce respectivul proces de revizuire este încheiat;
12. ia act cu îngrijorare de dezechilibrul în 2018 dintre femei și bărbați în rândul cadrelor superioare (8 bărbați și 2 femei) și al Consiliului de administrație (25 de bărbați și 5 femei);
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
13. ia act de măsurile existente ale Agenției și de eforturile constante depuse pentru a asigura transparența și prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și ia act de faptul că CV-urile membrilor Consiliului de administrație și declarațiile lor de conflicte de interese au fost publicate pe site-ul internet al Agenției; reamintește că Agenția nu publică pe site-ul său de internet declarațiile membrilor conducerii superioare cu privire la conflictele de interese; își reiterează apelul adresat Agenției de a publica CV-urile tuturor membrilor Consiliului de administrație și declarațiile privind conflictele de interese ale membrilor conducerii superioare și de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate în acest sens;
Controalele interne
14. constată cu îngrijorare, că raportul Curții relevă că Agenția nu dispune de o politică referitoare la posturile sensibile, pentru identificarea funcțiilor sensibile, actualizarea și stabilirea măsurilor adecvate de reducere a riscului de urmărire a intereselor proprii; invită Agenția să adopte și să pună în aplicare fără întârziere o astfel de politică;
15. ia act de faptul că, în 2018, serviciul de audit intern al Comisiei a publicat un raport de audit privind implicarea părților interesate în producerea elementelor livrabile în cadrul ENISA, pentru care Agenția elaborează un plan de acțiune cu scopul de a aduce îmbunătățiri în anumite domenii susceptibile de a fi îmbunătățite;
Alte observații
16. ia act de faptul că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune are un impact foarte limitat asupra operațiunilor și administrației Agenției; constată, însă, că Agenția și-a revizuit procedurile interne pentru a atenua eventualele riscuri legate de retragerea Regatului Unit din Uniune, și că niciunul dintre aceste riscuri nu a fost considerat critic, ci mai degrabă foarte scăzut;
17. regretă faptul că Agenția nu a oficializat încă o strategie pentru a asigura un loc de muncă ecologic; invită Agenția să facă acest lucru de urgență;
18. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
19. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) nr. 526/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 460/2004 (JO L 165, 18.6.2013, p. 41).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru dezvoltarea formării profesionale (în prezent Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2066(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0033/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(5), în special articolul 12a,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/128 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 al Consiliului(6), în special articolul 15,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0040/2020),
1. acordă directorului executiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Centrului European pentru dezvoltarea formării profesionale (în prezent Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2066(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0033/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(13), în special articolul 12a,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/128 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 al Consiliului(14), în special articolul 15,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0040/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru dezvoltarea formării profesionale (în prezent Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2066(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0040/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale („Centrul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 17 850 210 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară scădere cu 0,11 % față de bugetul pentru 2017; întrucât bugetul Centrului provine în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară, în raportul său privind conturile anuale ale Centrului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 100 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,04 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 96,50 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 6,84 % față de 2017;
Performanța
2. ia act de faptul că Centrul utilizează un sistem exemplar de măsurare a performanței, care include indicatori-cheie de performanță pentru a evalua valoarea adăugată a activităților sale la nivelul proiectelor, activităților și al organizării, precum și alte măsuri de îmbunătățire a gestionării bugetului;
3. constată, de asemenea, că programul de lucru al Centrului pe 2018 a fost implementat pe deplin, conform obiectivelor, țintelor și indicațiilor stabilite;
4. salută faptul că Centrul dezvoltă sinergii și partajează resurse cu celelalte agenții;
5. ia act de cooperarea strânsă continuă și oficializată a Centrului cu Fundația Europeană de Formare (ETF) și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound);
6. observă că evaluarea externă efectuată la Centru în 2017, conform cerințelor normelor financiare, a concluzionat că cooperarea consolidată a Centrului cu celelalte trei agenții descentralizate din domeniul de activitate al Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă – ETF, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și Eurofound – s-a dovedit a fi o opțiune fezabilă; constată că regulamentul reformat de înființare al Centrului [Regulamentul (UE) 2019/128], care a intrat în vigoare în februarie 2019, a preluat rezultatele acestei evaluări externe;
7. invită Comisia să efectueze un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea, dacă nu a unei fuzionări complete, cel puțin a creării de sinergii comune cu Eurofound; invită Comisia să evalueze ambele scenarii, adică transferul Centrului către sediul Eurofound din Loughlinstown (Irlanda), dar și transferul sediului Eurofound la sediul Centrului din Salonic; observă că un astfel de demers ar însemna utilizarea în comun a serviciilor corporative și de sprijin și gestionarea în comun a spațiilor, precum și partajarea infrastructurilor TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind sume imense care ar putea să fie utilizate pentru finanțarea suplimentară a ambelor agenții; admite că o activitate eficace, eficientă și lipsită de erori a agențiilor este strâns legată de un nivel adecvat de finanțare necesar pentru a-și acoperi activitățile operaționale și administrative; prin urmare, solicită statelor membre să adapteze activitățile pe care agențiile trebuie să le desfășoare la nivelul de finanțare care le este alocat;
8. invită Centrul să continue digitalizarea instituției;
9. încurajează Centrul să pună în aplicare recomandările Curții;
10. apreciază competența Centrului și activitatea sa continuă de înaltă calitate, prin care asigură activități de cercetare, analiză și consultanță tehnică pentru a sprijini elaborarea politicilor europene în domeniul învățării pe tot parcursul vieții și al educației și formării profesionale (EFP), al calificărilor și al competențelor, vizând să promoveze formări de înaltă calitate, adaptate nevoilor pieței muncii; subliniază, în acest sens, importanța asigurării unor resurse materiale și umane adecvate care să-i permită Centrului să își îndeplinească sarcinile tot mai mari și în schimbare, asigurând totodată, în general, prioritatea Centrului față de contractanții privați;
11. salută contribuțiile și competența Centrului în ceea ce privește furnizarea de noi cunoștințe, date și analize politice, monitorizarea tendințelor de politică și rolul de intermediar de cunoaștere pentru teme politice extrem de relevante de pe agenda Uniunii; recunoaște activitatea de calitate a Centrului în diferite proiecte, în special Agenda pentru competențe în Europa, Europass, revizuirea Panoramei competențelor și rolul său în sprijinirea participanților la Procesul Copenhaga, indicele european al competențelor și previziunile în materie de competențe;
12. consideră a fi demn de remarcat faptul că Centrul a lansat o nouă componentă legată de digitalizare, în special privind instrumentele sale online, care să ofere informații specifice fiecărei țări și posibilități de vizualizare mai bune a datelor online, cum ar fi resurse de orientare pentru informațiile privind piața forței de muncă sau previziunile în materie de competențe; ia act, în acest scop, de campaniile de marketing specifice ale Centrului pentru sensibilizarea publicului cu privire la conținutul site-ului său;
13. subliniază că transparența și sensibilizarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor sunt esențiale pentru responsabilitatea democratică a acestora; consideră că posibilitatea și ușurința de utilizare a resurselor și datelor agențiilor au o importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care datele și resursele sunt prezentate și puse la dispoziție în prezent, precum și a gradului în care cetățenii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat; reamintește că statele membre pot sensibiliza opinia publică în acest sens prin elaborarea unui plan cuprinzător de informare a unui număr cât mai mare de cetățeni ai Uniunii;
Politica de personal
14. ia act de faptul că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 96,70 %, fiind numiți 12 funcționari și 76 de agenți temporari din cei 78 de agenți temporari și 13 funcționari autorizați în conformitate cu bugetul Uniunii (față de 92 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Centrului au lucrat, de asemenea, 26 de agenți contractuali și trei experți naționali detașați;
15. ia act de faptul că Centrul a adoptat măsuri ca urmare a observațiilor și comentariilor autorității care acordă descărcarea de gestiune privind noul șef al serviciului de resurse umane din cadrul Centrului, care și-a preluat funcția în ianuarie 2019, precum și decizia de a externaliza serviciul juridic al Centrului; constată cu preocupare că, dat fiind numărul mare de acțiuni în justiție în care este implicat Centrul, externalizarea integrală a serviciilor juridice creează un risc în ceea ce privește tratarea consecventă a cazurilor și principiul eficienței; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventualele evoluții în acest sens;
16. ia act de procesul în curs prin care Centrul urmărește să își îmbunătățească procedurile de selecție asigurând conformitatea cu criteriile de proiectare evaluate de comitetele de selecție și intensificarea controalelor desfășurate de serviciul de resurse umane; constată cu preocupare că, potrivit raportului Curții, două recrutări auditate realizate în 2018 de pe două liste de rezervă întocmite în 2015 și în 2016 au fost gestionate și documentate în mod necorespunzător, la fel cum s-a întâmplat și în cazul mai multor altor proceduri de recrutare auditate în anii anteriori; îndeamnă Centrul să adopte măsuri de remediere imediate pentru a asigura proceduri de recrutare regulamentare și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate în acest scop;
17. ia act de preocuparea Centrului legată de faptul că noul său regulament de înființare extinde mandatul Centrului pentru a include politici privind calificările și competențele pe lângă educație și formare profesională, dar fără a însoți noile responsabilități de resurse suplimentare; observă că Centrul a suferit deja o reducere cu 10 % a personalului, care a dus la creșterea volumului de muncă și a presiunii asupra angajaților săi;
18. salută faptul că în cadrul Centrului aproape s-a atins un echilibru de gen la nivel general în rândul personalului (59 % fiind femei, iar 41 % bărbați), dar regretă lipsa detaliilor oferite privind echilibrul de gen la nivelul conducerii;
19. constată cu satisfacție că în 2018 a fost atins echilibrul de gen în ceea ce privește membrii Consiliului de administrație (50 % femei și 50 % bărbați);
20. regretă lipsa de claritate oferită în ceea ce privește echilibrul geografic în rândul angajaților;
Achizițiile publice
21. regretă faptul că, potrivit raportului Curții, în cadrul procedurii de achiziție organizate pentru serviciile agenției de voiaj a Centrului, criteriile de atribuire aferente prețului și calității nu au fost întotdeauna suficient de detaliate pentru a asigura obținerea celui mai bun raport calitate-preț; regretă că metodologia și documentarea de către Centru a ofertelor cu un preț potențial anormal de scăzut au fost insuficiente;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
22. ia act de măsurile aplicate de Centru și de efortul constant depus de acesta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; cu toate acestea, subliniază cu preocupare că Centrul încă nu publică CV-urile personalului de conducere de nivel superior pe site-ul său de internet și că personalul de conducere al Centrului, experții interni și asistenții declară că există potențiale conflicte de interese doar atunci când acestea apar, în conformitate cu politica din 2014 a Centrului privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; ia act de orientările actualizate ale Centrului privind raportarea conflictelor de interese în cadrul proceselor de selecție și de recrutare, precum și de faptul că Centrul pregătește norme revizuite pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cazul membrilor Consiliului de administrație, al experților independenți și al altor membri ai personalului;
23. salută faptul că, în lumina observațiilor și comentariilor autorității care acordă descărcarea de gestiune, Centrul a adoptat normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001(19) la 2 septembrie 2019;
24. ia act, în lumina observațiilor și comentariilor autorității care acordă descărcarea de gestiune, de înființarea unui organism independent de informare, consiliere și sesizare pentru avertizorii de integritate, prin numirea coordonatorului pentru control intern al Centrului în funcția de corespondent al Centrului pentru etică și integritate;
Aspecte generale
25. invită Centrul să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
Auditul intern
26. constată cu profundă preocupare că, în urma auditului realizat în perioada 14-18 ianuarie 2018 de Serviciul de Audit Intern (IAS) asupra gestionării resurselor umane și eticii din cadrul Centrului, procedurile de recrutare au fost în continuare clasificate drept critice;
o o o
27. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2085(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0052/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului(5), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului(6), în special articolul 45,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0041/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2085(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0052/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului(13), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului(14), în special articolul 45,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0041/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2085(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0041/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (denumită în continuare „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 17 408 849 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,73 % față de bugetul pe 2017; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 (denumit în continuare „raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,74 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,83 % față de exercițiul 2017; constată cu satisfacție că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 87,62 %, ceea ce reprezintă o creștere de 13,81 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. ia act de faptul că Agenția utilizează o serie de indicatori-cheie de performanță pentru a-și susține obiectivele strategice multianuale și a evalua valoarea adăugată oferită de activitățile sale;
3. observă că Agenția și-a executat 98 % dintre activități la timp și că a pus în aplicare 100 % din planul său strategic de comunicare anual;
4. ia act de faptul că Agenția, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă au adoptat un acord de lucru tripartit care definește cooperarea între aceste agenții și cooperarea cu autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă prin furnizarea de servicii, informații, echipamente și formare, precum și prin coordonarea unor operațiuni cu scopuri multiple;
5. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
6. observă că rezultatele celei de a doua evaluări externe independente cincinale a Agenției pentru perioada 2012-2016 au fost prezentate în 2017; constată cu satisfacție că, la sfârșitul anului 2018, o recomandare a fost închisă, iar zece recomandări au progresat în conformitate cu foaia de parcurs prezentată consiliului de administrație;
7. consideră că rolul Agenției de promovare a creării Frontex nu ar trebui să submineze activitatea principală a Agenției, în calitate de organism al Uniunii responsabil cu organizarea coordonării operaționale a activităților de control al pescuitului și cu acordarea de asistență în domeniu statelor membre și Comisiei, deoarece acest lucru ar putea duce la o supraveghere mai slabă a pescuitului și la intensificarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN); subliniază, prin urmare, necesitatea de a pune la dispoziția Agenției resurse financiare și umane adecvate, care să corespundă sarcinilor sale din ce în ce mai extinse;
8. subliniază că Agenția a adoptat, în iunie 2018, o decizie privind publicarea de informații referitoare la reuniunile cu organizații sau persoane care desfășoară activități independente și că, în urma acordului dintre Parlament și Comisie privind registrul de transparență, Agenția va publica online, pe site-ul Agenției, reuniunile relevante ale directorului executiv și ale personalului cu lobbyiști;
9. remarcă faptul că, în urma lucrărilor pregătitoare din 2017, Agenția a pus în aplicare în 2018 un sistem de gestionare a securității informațiilor, bazat pe standardul internațional ISO 27001, al cărui obiectiv este protejarea Agenției de riscurile bazate pe tehnologie și asigurarea confidențialității, integrității și disponibilității informațiilor;
10. subliniază rolul activ jucat de Agenție și valoarea sa adăugată în proiectul de îmbunătățire a guvernanței regionale a pescuitului în Africa de Vest (PESCAO) de dezvoltare a capacităților de combatere a activităților de pescuit INN și de îmbunătățire a gestionării resurselor pescărești din Africa de Vest; evidențiază cele trei operațiuni efectuate în 2018, care au implicat Senegalul, Gambia, Guineea-Bissau, Guineea-Conakry, Sierra Leone, Cabo Verde și Mauritania;
11. subliniază importanța rolului Agenției în punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în îndeplinirea obiectivelor sale, în special în ceea ce privește obligația de debarcare, întrucât statele membre se confruntă cu dificultăți în respectarea acestei obligații;
Politica de personal
12. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 98,36 %, fiind ocupate 60 de posturi de agenți temporari din cele 61 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 61 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 11 agenți contractuali și șase experți naționali detașați;
13. încurajează Agenția să dezvolte un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung, care să abordeze echilibrul dintre viața profesională și cea privată a personalului, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, munca la distanță, nediscriminarea, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități;
14. ia act cu îngrijorare de dezechilibrul de gen din cadrul Consiliului de administrație (47 de bărbați față de 21 de femei);
Achizițiile publice
15. subliniază că principala activitate de achiziții din 2018 s-a concentrat pe lansarea a două apeluri deschise, și anume pentru achiziționarea de servicii de agenție de voiaj și de organizare de evenimente pentru Agenție și pentru Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă;
16. salută faptul că, în urma obiectivului agențiilor Uniunii de a pune în comun eforturile în materie de achiziții publice, Agenția a lansat în 2018 a doua sa licitație interinstituțională deschisă; ia act, de asemenea, de faptul că alte două agenții s-au alăturat acestei proceduri de achiziții publice; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la viitoarele evoluții ale procedurilor sale comune în materie de achiziții; consideră că această practică este un exemplu demn de urmat; încurajează Agenția să exploreze în continuare posibilitățile de raționalizare a procedurilor cu alte instituții;
17. ia act din raportul Curții că Agenția nu a verificat în mod sistematic prețurile și sumele în plus percepute în raport cu ofertele de preț și cu facturile emise de furnizori către contractantul care a semnat contractul-cadru pentru achiziția de licențe pentru software; ia act, din răspunsul Agenției, de faptul că nu poate modifica condițiile și dispozițiile contractului-cadru semnat de Comisie și că va pune în aplicare noul contract-cadru pentru a aborda problemele ridicate cu privire la vechiul contract;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
18. ia act de măsurile existente aplicate de Agenție și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor; constată cu satisfacție că experții care nu semnează o declarație de interese nu sunt autorizați să lucreze în cadrul unui contract specific și că Agenția monitorizează în mod regulat depunerea declarațiilor respective;
19. ia act de faptul că, în 2018, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit referitor la planificarea, întocmirea bugetului și monitorizarea în cadrul Agenției și că s-a convenit un plan de acțiune pentru potențialele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri; îndeamnă Agenția să transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport cu privire la măsurile luate;
Alte observații
20. constată că Agenția a inițiat un proces pentru a fi certificată în cadrul sistemului UE de management de mediu și audit și a luat o serie de măsuri menite să reducă impactul său global asupra mediului; subliniază totuși că Agenția nu a luat măsuri suplimentare pentru a reduce sau compensa emisiile de CO2;
21. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
22. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (2019/2064(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0059/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99 și 164-167,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260 și 263,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0043/2020),
1. acordă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Serviciului European de Acțiune Externă aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Serviciului European de Acțiune Externă, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor, precum și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (2019/2064(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0043/2020),
A. întrucât eficacitatea și eficiența sistemelor de gestionare și utilizarea resurselor la sediul central și în delegațiile Uniunii reprezintă principii directoare esențiale pentru realizarea obiectivelor de politică externă, cu scopul de a răspunde provocărilor geopolitice și de a consolida rolul Uniunii ca actor global;
B. întrucât este esențial să se promoveze o cultură comună a gestiunii în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), prin consolidarea caracterului european și a sentimentului de mândrie și apartenență („esprit de corps”) al personalului diplomatic;
C. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și buna administrare a resurselor umane,
1. regretă, ca observație generală, că conținutul și concluziile capitolului 10 „Administrație” din raportul Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) cu privire la conturile anuale ale instituției pentru anul financiar 2018 (denumit în continuare „raportul Curții”) sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;
2. consideră că activitatea de audit desfășurată în temeiul capitolului 10 din raportul Curții ar trebui să fie mai echilibrată în rândul instituțiilor Uniunii și ar trebui să se extindă dincolo de cerințele de conformitate;
3. consideră că ar trebui dedicate mai multe activități de audit cheltuielilor de funcționare sau chestiunilor care devin extrem de relevante sau chiar critice pentru SEAE, cum ar fi capacitatea de comunicare strategică și tehnologia informației, de exemplu, securitatea cibernetică, performanța pachetului global de securitate pentru delegații sau gestionarea financiară și sprijinul administrativ ale platformei de sprijinire a misiunilor pentru politica civilă de securitate și apărare comună;
4. ia act, de asemenea, de faptul că, pentru al doilea an consecutiv, Curtea nu a raportat nicio chestiune specifică pentru SEAE;
5. constată cu satisfacție că, pentru al doilea an consecutiv, Curtea nu a identificat niveluri semnificative de eroare în raportul anual de activitate al SEAE și în mecanismul de guvernanță;
6. constată că bugetul total al SEAE pentru 2018 s-a ridicat la 678,5 milioane EUR (și anume o creștere de 2,8 % față de 2017), cu o rată de execuție de 99,9 % pentru angajamente și 84,8 % (ușor sub rata din 2017 de 86,7 %) pentru plăți până la sfârșitul exercițiului și cu contribuții suplimentare din partea Comisiei pentru a acoperi costurile administrative ale personalului Comisiei care își desfășoară activitatea în delegațiile Uniunii; ia act de defalcarea bugetară actuală, și anume 249,7 milioane EUR pentru sediul SEAE și 428,8 milioane EUR pentru delegații;
7. ia act de faptul că în 2018 a fost primită, de asemenea, o contribuție de 58,5 milioane EUR din Fondul european de dezvoltare și din fondurile fiduciare, în comparație cu 55 milioane EUR în 2017;
8. încurajează SEAE să simplifice, eventual, actualul nomenclator bugetar, pentru a permite o gestionare mai ușoară și mai eficientă pentru SEAE, prin raționalizarea progresivă a celor 35 de linii bugetare utilizate pentru finanțarea operațiunilor personalului Comisiei în delegații, reflectând instrumentele geografice și diferitele instrumente de dezvoltare;
9. constată cu satisfacție simplificarea gestiunii bugetare, cheltuielile generale comune aferente birourilor tuturor delegațiilor în 2018 (chirie, securitate, curățenie și alte cheltuieli generale), inclusiv delegațiile Fondului european de dezvoltare, fiind finanțate în întregime de la liniile bugetare ale SEAE pentru al treilea an consecutiv; sprijină eforturile SEAE de modernizare și simplificare a administrației sale prin intermediul proiectului „Innovative 2019”, care include 20 de propuneri în curs de examinare; solicită SEAE să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la propunerile supuse examinării;
10. ia act de faptul că bugetul sediului instituției s-a ridicat la 249,7 milioane EUR, din care 162,4 milioane EUR (respectiv 65,5 %) au reprezentat plata salariilor și a altor drepturi ale personalului statutar și extern, 30,8 milioane EUR (respectiv 12 %) au fost alocați pentru clădiri și costuri conexe, iar 34,9 milioane EUR (respectiv 14%) au fost alocați pentru sistemele informatice, echipamente și mobilier;
11. ia act de faptul că bugetul delegațiilor, în valoare de 428,8 milioane EUR, a fost distribuit după cum urmează: 118,4 milioane EUR (respectiv 27,6 %) pentru remunerarea personalului statutar, 168 milioane EUR (39,2 %) pentru clădiri și cheltuieli conexe, 72,1 milioane EUR (sau 16,8 %) pentru personalul extern și serviciile externe, 27,6 milioane EUR (6,4 %) pentru alte cheltuieli cu personalul și 42,7 milioane EUR (10 %) pentru alte cheltuieli administrative; ia act de faptul că, pentru a acoperi costurile administrative legate de personalul Comisiei detașat în delegațiile Uniunii, SEAE a primit din partea Comisiei o contribuție de 196,4 milioane EUR (față de 185,6 milioane EUR în 2016 și 204,7 milioane EUR în 2015), care a fost împărțită între rubrica V a Comisiei cu 47,2 milioane EUR, liniile administrative ale programelor operaționale cu 93,2 milioane EUR și Fondul European de Dezvoltare și fondurile fiduciare cu 58,5 milioane EUR (față de 55 milioane EUR în 2017 și 45,4 milioane EUR în 2016);
12. ia act de complexitatea politicii de administrare a clădirilor în lumina misiunii SEAE; subliniază că este necesar ca SEAE să furnizeze explicații suficiente cu privire la politica sa de administrare a clădirilor atunci când cumpără, închiriază sau gestionează clădiri; invită SEAE să fie în permanență vigilent în privința politicii sale de administrare a clădirilor și, în special, să se asigure că orice suspiciune de fraudă sau de corupție care ar putea apărea atunci când cumpără, închiriază sau gestionează clădiri este abordată imediat; invită SEAE să ofere explicații suficiente cu privire la procedurile sale de ofertare și cu privire la costurile aferente clădirilor în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune;
13. subliniază că o bună cooperare între Parlament și SEAE este esențială pentru gestionarea și examinarea dosarelor imobiliare; încurajează ferm SEAE să prezinte în timp util dosarele imobiliare spre aprobare, astfel încât să rămână suficient timp pentru examinarea lor temeinică și pentru întrebări ulterioare; reafirmă că transmiterea dosarelor către autoritatea bugetară cu foarte puțin timp înainte de termene imperative creează constrângeri de timp inutile și forțează autoritatea bugetară să acorde aprobarea fără a dispune de posibilitatea unei prelungiri a perioadei de examinare;
14. invită SEAE să se angajeze pentru următoarele descărcări de gestiune să continue să își transmită documentul de lucru privind politica imobiliară a SEAE Comisiei pentru control bugetar, incluzând informații care să explice contextul și acoperirea costurilor imobiliare; ia act de informațiile exhaustive și detaliate privind politica imobiliară a SEAE furnizate prin intermediul chestionarelor scrise;
15. ia act de faptul că SEAE a transferat 30,8 milioane EUR, cea mai mare parte din această sumă fiind utilizată pentru a achiziționa o clădire în Washington, și aceasta a redus bugetul final pentru sediul central la 239 de milioane EUR, majorând bugetul delegației cu 10,7 milioane EUR;
16. observă că Uniunea se confruntă cu un mediu internațional tot mai dificil, motiv pentru care tot mai multe voci îi cer să își asume un rol de lider pe scena globală; subliniază rolul central al SEAE în gestionarea politicii externe a Uniunii, sub conducerea Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Comisiei; observă că rolul mai important al SEAE nu a fost sprijinit printr-o creștere corespunzătoare a personalului; solicită asigurarea unor resurse umane suficiente, pentru a nu periclita eficacitatea Uniunii ca actor global;
17. observă că SEAE joacă un rol esențial în asigurarea coerenței politicii externe a Uniunii; subliniază, de asemenea, necesitatea asigurării unor resurse suficiente pentru o implementare cu succes a unei politici de securitate și apărare comune eficiente a UE;
18. recunoaște că delegațiile Uniunii își desfășoară activitatea întru-un spațiu operațional dificil, deoarece condițiile politice și socio-economice sunt adesea complexe, instabile și asociate cu un grad ridicat de risc cu potențiale consecințe semnificative la nivel bugetar și în materie de costuri, în principal pentru securitatea personalului și a infrastructurilor;
19. invită SEAE să creeze posturi de agenți locali responsabili cu întocmirea de rapoarte privind activitatea legislativă din țările care prezintă un interes strategic, în special țările în curs de aderare și țările membre ale Parteneriatului estic, pentru a îmbunătăți înțelegerea de către Uniune a vecinătății sale și a le permite acestor țări să își alinieze legislația la acquis; invită SEAE să ia măsuri pentru a rezolva problemele care au condus la erorile identificate în materie de achiziții și să prevină viitoarele încălcări ale normelor relevante;
20. ia act de faptul că grupului operativ East Strat Com i-a fost alocată suma de 1,1 milioane EUR pentru activitățile sale de combatere a dezinformării de către Rusia și că, în 2019, bugetul a crescut la 3 milioane EUR; solicită o majorare substanțială a bugetului pentru ca Uniunea să poată contracara cu succes războiul informațional purtat de Rusia; solicită să se crească numărul campaniilor de informare pentru a explica mai bine politicile Uniunii în țările din cadrul Parteneriatului estic;
21. ia act, în acest context, de faptul că structura anumitor costuri ale SEAE, cum ar fi costurile de infrastructură, ar putea fi mai dificil de gestionat din cauza fluctuațiilor cursurilor de schimb sau a condițiilor de piață specifice la nivel local, ceea ce face ca gestionarea și planificarea la nivelul delegațiilor să fie mai dificile;
22. ia act de faptul că articolul 60 din Regulament financiar prevede noi modalități pentru delegarea competențelor de execuție bugetară către delegații, și anume posibilitatea ca șefii de delegații adjuncți să acționeze în calitate de ordonatori de credite subdelegați și să execute bugetul operațional al Comisiei pentru a asigura continuitatea activității;
23. salută, în acest context, adaptările aduse de SEAE normelor sale interne, însă invită totuși SEAE să monitorizeze cu atenție astfel de situații atunci când va fi utilizată această nouă dispoziție, și anume în cadrul delegațiilor de dimensiuni reduse; invită SEAE, în cadrul strategiei sale de control intern, să acorde o atenție deosebită riscurilor potențiale aferente, procedând la un control intensificat al operațiunilor la distanță cu privire la caracterul adecvat al fluxurilor de lucru financiare și/sau acordând un sprijin temporar sporit prin monitorizarea și raportarea ad hoc pertinente ale acestor perioade; reamintește că standardul de control intern intitulat „Continuitatea activității” a fost una dintre componentele cele mai slabe ale sistemului de control intern al SEAE timp de mai mulți ani, în special pentru delegații;
24. consideră că crearea instrumentului de evaluare și gestionare a riscurilor cu registre de risc pentru sedii și delegații, precum și adoptarea unui nou cadru de control intern reprezintă evoluții pozitive; invită, cu toate acestea, SEAE să meargă dincolo de simpla conștientizare a riscurilor, asigurându-se că atenuarea riscurilor este pusă în aplicare în mod eficient și revizuită în mod constant;
25. ia act de rata anomaliilor detectate în verificările ex ante ale angajamentelor și plăților (respectiv 209 erori din 1041 și 258 din 1841); regretă caracterul recurent al erorilor detectate, în special faptul că, la prezentarea operațiunilor financiare în vederea verificării financiare ex ante documentele justificative nu sunt disponibile; invită SEAE să continue să ofere sprijin specific pentru toate achizițiile publice de valoare din cadrul delegațiilor; salută implementarea fluxurilor de lucru electronice în domeniul financiar prevăzută pentru sediu până la sfârșitul anului 2019, care este menită să contribuie la reducerea nivelului de eroare per ansamblu;
26. salută alinierea în 2018 a metodologiei ex post cu metodologia Curții, care permite să se furnizeze indicele de eroare pentru fiecare domeniu de cheltuieli principal, și anume cheltuielile cu personalul, infrastructura, securitatea și tehnologia informației/telecomunicațiilor, și pe baza unor eșantioane stratificate aleatorii de operațiuni; consideră că această evoluție pozitivă va oferi conducerii și ordonatorului de credite delegat o imagine de ansamblu mai clară asupra sumelor operaționale și financiare globale expuse riscului, pe baza unei acoperiri mai largi și exhaustive a tranzacțiilor financiare; subliniază că această metodologie va oferi mai multe motive obiective pentru emiterea unor planuri de acțiune specifice cu măsuri de atenuare sau cu posibile rezerve;
27. reiterează importanța de a oferi delegațiilor un sprijin orientat către rezultate în toate domeniile, și anume sprijin pentru achiziții publice; consideră că experiența, cooperarea și rezultatele centrului regional pentru Europa, care acoperă 27 de delegații, ar trebui evaluate în mod corespunzător, în special în ceea ce privește nivelul mai ridicat de asigurare furnizat, luând în considerare, eventual, alte mijloace la fel de eficiente;
28. invită SEAE să își consolideze treptat lanțul de asigurare al SEAE în conformitate cu noul set de standarde de control intern, punând un accent mai mare pe competența individuală și pe răspunderea pentru rolul acestora în realizarea controalelor (astfel cum se reflectă și în chestionarul din 2018 privind punerea în aplicare a principiilor de control intern, și anume în domeniul controlului asupra tehnologiei, ceva mai puțin evaluată), precum și pe riscul de fraudă;
29. salută eforturile SEAE de a promova responsabilizarea șefilor de delegații numiți recent pentru buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii care intră sub incidența responsabilităților lor operaționale, în paralel cu mandatul lor politic; consideră că acest lucru îi privește, de asemenea, pe toți actorii din domeniul afacerilor externe, cum ar fi reprezentanții speciali ai UE, trimișii speciali ai UE, șefii de operații militare și șefii de misiuni civile;
30. reamintește că rezerva este un element esențial în construcția responsabilității și, prin urmare, constituie un instrument preventiv și transparent în cadrul construirii lanțului de asigurare al SEAE, care reflectă provocările actuale sau deficiențele întâlnite sau persistente cu care se confruntă șefii de delegație;
31. ia act de faptul că doar două delegații au formulat rezerve motivate, și anume delegația în Siria, la fel ca în 2017, și delegația la Consiliul Europei de la Strasbourg pentru neconformitatea contractelor puse în aplicare cu normele privind achizițiile publice; încurajează SEAE să continue revizuirea completă în curs a tuturor contractelor pentru a asigura respectarea normelor financiare;
32. observă că, la sfârșitul anului 2018, proporția de diplomați ai statelor membre din numărul total de administratori s-a ridicat la 33,76 %, aproape echivalent cu nivelul din 2014, de 33,8 %; constată următoarele mici fluctuații în perioada 2014-2018: 32,83 % la sfârșitul anului 2017, 31,7 % la sfârșitul anului 2016, 32,9 % în 2015; invită SEAE să rămână în conformitate cu schema de personal prevăzută în Decizia 2010/427/UE(7), și anume un raport de o treime din personal din statele membre și două treimi din instituțiile Uniunii;
33. rămâne preocupat de dezechilibrele constante din componența efectivelor SEAE în ceea ce privește naționalitatea; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2017, diplomații statelor membre au reprezentat 32,83 % din personalul administrativ total al SEAE (și anume 307 persoane), la sfârșitul lui 2016, 31,7 % din personalul SEAE a provenit din statele membre, în comparație cu 32,9 % în 2015, față de 33,8 % în 2014;
34. subliniază faptul că, în pofida apelurilor repetate, SEAE nu îndeplinește încă cerințele pentru echilibrul geografic și este în mod semnificativ disproporționat, având șefi de delegație provenind din Belgia (9), Germania (15), Franța (16), Italia (21), Polonia (5), Republica Cehă (2); ia act, în special, de numărul mărit de șefi de delegație italieni din ultimii doi ani;
35. îndeamnă la îmbunătățirea echilibrului geografic în cadrul SEAE; reiterează importanța unei prezențe adecvate și semnificative a resortisanților din toate statele membre; subliniază că SEAE trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate în mod adecvat, respectând totodată competențele și meritele candidaților; prin urmare, încurajează SEAE să continue să interacționeze cu statele membre pentru a-și promova posturile în cadrul rețelelor diplomatice naționale;
36. invită SEAE să integreze dimensiunea de gen în buget în cazul tuturor cheltuielilor publice;
37. reamintește că integrarea dimensiunii de gen implică (re)organizarea, îmbunătățirea, dezvoltarea și evaluarea proceselor de politici, astfel încât perspectiva egalității de gen să fie inclusă în toate politicile la toate nivelurile și în toate etapele, de către actorii implicați în elaborarea politicilor;
38. constată cu satisfacție că echilibrul numeric de gen a atins aproape paritatea, 47,4 % din numărul total al posturilor fiind ocupate de femei; invită, cu toate acestea, SEAE să continue reducerea dezechilibrelor calitative existente la toate nivelurile, funcțiile și în diferitele categorii, în special în ceea ce privește posturile de administrator care în prezent sunt ocupate de femei în proporție de 34,92 %; încurajează SEAE să continue să lucreze la multitudinea de măsuri luate pentru a sprijini echilibrul de gen și pentru a crește diversitatea, cum ar fi rețeaua pentru femeile în posturi de pre-management și formările specifice adresate femeilor în funcții de conducere, dar și celor care aspiră la posturi de conducere;
39. observă că echilibrul de gen și cel geografic ar trebui să fie, de asemenea, respectate în ceea ce privește reprezentanții speciali ai UE, și ia act de faptul că, în prezent, doi dintre cei opt reprezentanți speciali ai UE sunt femei; consideră, de asemenea, că trebuie să se țină seama de standardele etice pentru a evita potențialele conflicte de interese; sprijină pregătirea de către SEAE a unor orientări privind etica, ținând seama de caracterul specific al muncii într-o delegație;
40. subliniază aceeași situație în distribuția globală a personalului în funcție de gen în posturile de conducere, observând, în același timp, o ușoară îmbunătățire în 2018, și anume 27,1 % comparativ cu 24,5 % în 2017, reprezentând 71 de femei, adică 60 din 211 de poziții în posturi de conducere de nivel mediu (28,4 % comparativ cu 26 % în 2017) și 11 din 51 posturi de conducere de nivel superior (21,57 % față de 18 % în 2017);
41. solicită să se depună mai multe eforturi pentru eliminarea acestor dezechilibre; invită SEAE să își actualizeze Strategia pentru egalitatea de gen și egalitatea de șanse, în scopul de a include obiective concrete privind prezența femeilor în posturile de conducere; subliniază că o îmbunătățire a echilibrului geografic și a echilibrului de gen din cadrul SEAE ar contribui la o asumare mai eficientă a responsabilității de către Uniune pentru acțiunile sale externe;
42. ia act de faptul că, din 135 de posturi de șefi de delegații, 34 erau deținute de femei; regretă, de asemenea, procentul scăzut de femei care candidează pentru posturi de conducere în cadrul exercițiului anual de rotație pentru delegații, care rămâne la numai 18 %; încurajează SEAE să își continue colaborarea cu statele membre pentru a avea mai multe femei în rândul candidaților;
43. constată că, după o creștere regulată începând din 2011, numărul de experți naționali detașați din statele membre s-a stabilizat la 449, același număr ca și în 2017; ia act de faptul că 87,31 % dintre experții naționali detașați lucrează la sediul SEAE, pe motiv că răspund unor nevoi foarte specializate din cadrul structurii SEAE; invită, de asemenea, SEAE să acorde o atenție deosebită potențialei probleme a conflictelor de interese în politica sa de recrutare a experților naționali detașați;
44. reamintește importanța perioadelor de existență a stării de incompatibilitate în cazul funcționarilor care anterior au fost angajați de instituțiile sau agențiile Uniunii, deoarece situațiile nerezolvate de conflicte de interese ar putea compromite aplicarea unor standarde etice înalte la nivelul întregii administrații a Uniunii; subliniază că articolul 16 din Statutul funcționarilor le permite instituțiilor și agențiilor Uniunii, inclusiv SEAE, să refuze solicitarea unui fost funcționar de a se angaja într-un anumit post atunci când nu există suficiente restricții pentru a proteja interesele legitime ale instituțiilor; își exprimă temerile că, de multe ori, nu este posibil să se asigure respectarea condițiilor impuse pentru activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice; încurajează, prin urmare, SEAE, toate celelalte agenții și instituțiile Uniunii să aibă în vedere întreaga gamă de instrumente puse la dispoziție în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor, în special atunci când sunt notificate cu privire la un transfer către o organizație sau societate care s-a înregistrat în registrul de transparență, pentru a exclude orice risc ca foști funcționari să desfășoare activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii în termen de doi ani de la încetarea mandatului lor; în plus, invită toate instituțiile și agențiile Uniunii, inclusiv SEAE, să își publice riguros evaluările efectuate în fiecare caz, astfel cum se prevede la articolul 16 din Statutul funcționarilor;
45. consideră că este nevoie să se pună în comun experiența acumulată în ceea ce privește aplicarea și supravegherea articolului 16 din Statutul funcționarilor și a normelor de etică aferente în toate instituțiile Uniunii; salută angajamentul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, privind un organism de etică al Uniunii care să fie comun tuturor instituțiilor Uniunii;
46. constată că interesul și numărul de proiecte de colocație a crescut treptat pentru că sunt rentabile și creează sinergii și pentru că oferă un mecanism de recuperare a costurilor totale ale colocațiilor;
47. salută creșterea numărului de acorduri de colocație ale delegațiilor Uniunii cu statele membre, în 2018 fiind semnate douăzeci și două de noi acorduri de colocație, care au vizat 65 de delegații și au condus la un total de 114 proiecte de colocație; ia act, de asemenea, de încheierea a două acorduri la nivelul serviciilor cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală și cu Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a Comisiei și salută faptul că sunt în curs de negociere acorduri suplimentare la nivelul serviciilor cu Banca Europeană de Investiții, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației;
48. constată cu satisfacție că colocațiile au generat noi surse de venituri semnificative pentru SEAE, în valoare de 52,1 milioane EUR, ceea ce oferă o marjă de manevră pentru a-și dezvolta politica de achiziții imobiliare; ia act de faptul că SEAE a deținut 34 de clădiri de birouri pentru delegații și a închiriat 143;
49. solicită ca SEAE să se asigure că spațiile sale sunt deschise tuturor instituțiilor și organismelor interesate ale Uniunii, cum ar fi Parlamentul și Banca Europeană de Investiții, în aceleași condiții de care beneficiază SEAE; subliniază beneficiile economice ale utilizării în comun a spațiilor, prin reducerea costurilor de întreținere și de exploatare, precum și a costurilor legate de securitate; reiterează, de asemenea, că SEAE trebuie să se asigure că costurile aferente închirierii sau achiziționării de proprietăți pentru delegațiile sale respectă gama de preț în care trebuie să se încadreze reprezentanțele statelor membre; subliniază că SEAE trebuie să includă în calculele sale estimări adecvate ale costurilor legate de securitate, pentru a evita solicitarea de fonduri suplimentare ulterior;
50. salută progresele realizate în ceea ce privește reducerea numărului de delegații care depășesc spațiul maxim de 35 m² per persoană, în urma recomandării Curții, astfel încât să se utilizeze optim spațiile SEAE și să se evite cheltuielile inutile;
51. sprijină mecanismul de revizuire anuală permanentă ca instrument eficace de gestionare a forței de muncă pentru a stabili mai bine prioritățile și a asigura o adaptare periodică a resurselor umane ale SEAE din rețeaua de delegații la prioritățile geopolitice în schimbare și la dimensiunea portofoliilor de proiecte (de exemplu, pregătirea deschiderii delegației în Regatul Unit, închiderea delegației din Insulele Solomon, modernizarea delegației din Panama și deschiderea unei delegații în Mongolia); constată că, în 2018, ca un prim rezultat al exercițiului de raționalizare a resurselor de personal, opt posturi au fost transferate între delegații;
52. reafirmă că Uniunea a făcut un pas înainte în direcția unei remunerări echitabile pentru toți în cadrul instituțiilor sale; subliniază că SEAE ar trebui să asigure stagiarilor de la sediu și din delegații o remunerație decentă pentru toate tipurile de stagii (Blue Book, Bruges și altele); salută implementarea stagiilor remunerate în delegații și încetarea practicii de a oferi stagii fără remunerație, în urma recomandărilor Ombudsmanului European; ia act de faptul că numărul stagiarilor din delegații a crescut de mai mult de patru ori, de la 26 în 2017 la 109 în 2018; cu toate acestea, regretă faptul că din totalul de 404 stagii oferite de SEAE în 2018, 126 nu au fost remunerate, deoarece făceau parte dintr-o formare obligatorie destinată studenților; invită SEAE să garanteze o indemnizație adecvată pentru toți stagiarii SEAE, pentru a evita amplificarea discriminării pe motive economice;
53. consideră că este util să se îmbunătățească instrumentele de gestionare a volumului de lucru, alături de un plan de acțiune menit să atragă și să rețină persoanele, ținând seama de diferitele nevoi profesionale, de experiență și naționalități; salută raportul privind resursele umane și invită SEAE să își expună în mod clar nevoile instituționale (sau noile cunoștințe de specialitate necesare) și să identifice riscurile în materie de forță de muncă la nivelul instituției, care ar putea împiedica realizarea de către SEAE a obiectivelor politice; sprijină măsurile întreprinse de SEAE pentru a face față volumului de muncă tot mai mare ca urmare a reducerilor de personal;
54. ia act cu îngrijorare de cele 135 de cazuri de mediere tratate în delegații și la sediul central în 2018 cu privire la dezacorduri nesoluționate în legătură cu drepturile și obligațiile sau cu privire la diferite tipuri de conflicte de muncă, inclusiv presupuse acte de hărțuire morală și sexuală; invită SEAE, în special serviciul de mediere care în prezent raportează direct secretariatului general, să acorde în continuare cea mai mare prioritate acestei probleme în gestionarea resurselor; reiterează importanța dezvoltării unei culturi a toleranței zero față de hărțuire, cu monitorizarea strictă a cazurilor raportate; salută inițiativa de sensibilizare împotriva hărțuirii lansată în 2018 de secretarul general al SEAE, cu scopul de a oferi mai multe informații despre politica de combatere a hărțuirii din cadrul SEAE;
55. invită, de asemenea, în acest context, SEAE să extindă rețeaua de consilieri confidențiali, care cuprinde în prezent 6 persoane, în special în rețeaua de delegații, prin creșterea eventuală a numărului de consilieri formați ca voluntari în delegații; încurajează SEAE să promoveze dialogul social, indiferent de originea personalului și de statutul diferit al personalului;
56. ia act de faptul că, după ce și-a actualizat acordul administrativ cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și și-a consolidat cooperarea cu privire la chestiuni legate de fraudă cu direcțiile generale care acționează în domeniul afacerilor externe, cum ar fi Direcția generală Instrumente de politică externă (DG FPI), Direcția generală Politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea (DG NEAR) și Direcția generală Cooperare internațională și dezvoltare (DG DEVCO) în 2017, SEAE și-a continuat eforturile de perfecționare a strategiei antifraudă; subliniază că ar trebui pusă în aplicare o cooperare mai strânsă cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și Comisia (direcțiile generale care acționează în domeniul afacerilor externe, cum ar fi DG FPI, DG NEAR și DG DEVCO); ia act cu satisfacție de sensibilizarea șefilor de delegații în acord cu DG DEVCO și DG NEAR cu privire la prevenirea și raportarea fraudelor prin intermediul principiului său intern de control „prevenirea fraudei”; salută faptul că SEAE este membru al rețelei pentru prevenirea și detectarea fraudei prezidate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);
57. invită SEAE să indice, în raportul său anual de activitate, numărul de cazuri prezentate OLAF și anchetele în curs de desfășurare ale OLAF privind eventualele conflicte de interese în cadrul SEAE;
58. ia act de faptul că, în 2018, a fost raportat un caz de presupusă denunțare de către o persoană externă la adresa unui membru al personalului Comisiei dintr-o delegație a Uniunii; solicită SEAE să furnizeze Parlamentului informații cu privire la politica și procedurile pe care le aplică, în special în delegații, atunci când se confruntă cu un caz de denunțare;
59. sprijină eforturile SEAE de a îmbunătăți transparența prin promovarea și îmbunătățirea registrului e-SEAE, care poate fi utilizat de cetățeni pentru a solicita accesul la documente; ia act cu satisfacție de faptul că cetățenii au utilizat registrul e-SEAE mai frecvent decât în 2017; solicită SEAE să asigure un răspuns rapid la solicitările cetățenilor;
60. salută intrarea în vigoare, în 2020, a celor trei decizii comune privind condițiile referitoare la încadrarea în muncă, asigurarea medicală și fondul de pensii, care introduc un nou cadru de norme pentru agenții locali din delegații cu scopul de a moderniza și a îmbunătăți sistemele de securitate socială; salută primul sondaj realizat împreună de SEAE și de Comisie în rândul personalului din delegații în 2018; sprijină lansarea unui audit intern privind recrutarea și gestionarea agenților locali pentru a remedia anumite deficiențe identificate de Curte în procedurile de recrutare a agenților locali din cadrul delegațiilor (și anume, o lipsă de transparență în ceea ce privește anumite etape ale procedurii);
61. ia act de auditul serviciului de audit intern în ceea ce privește „coordonarea CE-SEAE” și ia act cu satisfacție de concluzia auditului potrivit căreia activitățile de coordonare între serviciile Comisiei (DG DEVCO, DG NEAR și DG FPI) și SEAE sunt, în general, eficace și eficiente; ia act, cu toate acestea, de necesitatea de a defini o viziune nefragmentată a asistenței externe globale a Uniunii acordate unei anumite țări și de necesitatea de a consolida, în coordonare cu DG DEVCO și DG NEAR, evaluarea și gestionarea riscurilor, dezvoltând o viziune comună privind incertitudinile și strategiile de atenuare;
62. atrage atenția asupra constatărilor și recomandărilor din Raportul special nr. 15/2018 al Curții cu titlul „Consolidarea capacității forțelor de securitate internă în Niger și Mali: doar progrese limitate și lente”; îndeamnă SEAE (i) să ia măsuri pentru a îmbunătăți eficiența operațională a misiunilor prin furnizarea unor orientări practice adecvate și a unui sprijin suficient; (ii) să îmbunătățească rata de ocupare a posturilor în cadrul misiunilor; (iii) să stabilească mandate și bugete care să corespundă operațiunilor și să elaboreze o strategie de ieșire comună și cuprinzătoare, care să definească în mod clar rolurile și responsabilitățile în încheierea misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune; (iv) să pună mai mult accent pe aspectele legate de durabilitate și (v) să îmbunătățească indicatorii de performanță și evaluările de impact ale SEAE pentru a monitoriza și a evalua în mod adecvat îndeplinirea sarcinilor;
63. sprijină consolidarea legăturii dintre elaborarea politicilor, diplomația publică și comunicarea strategică; constată, în acest context, că 3 milioane EUR au fost alocate SEAE în 2018 (în comparație cu 1,1 milioane EUR în 2017) pentru consolidarea acțiunii sale „Comunicare Strategică Plus” pentru a combate dezinformarea și amenințările hibride și pentru a dezvolta reziliența la interferențele străine, remarcând totodată dezvoltarea serviciilor de informații comerciale;
64. subliniază faptul că este necesar să se combată propaganda și să se denunțe dezinformarea și influența externă răuvoitoare; evidențiază importanța grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE din cadrul SEAE și solicită să i se pună la dispoziție resursele financiare și personalul necesar;
65. salută crearea sistemului de alertă timpurie de către instituțiile Uniunii și statele membre pentru a facilita schimbul celor mai bune practici în legătură cu campaniile de dezinformare și pentru a coordona răspunsurile pe baza informațiilor cu sursă deschisă furnizate de mediul academic, de verificatorii de fapte, de platformele online și de partenerii internaționali; încurajează SEAE să elaboreze o viziune pe termen lung pentru sistemul de alertă timpurie și să promoveze coordonarea cu statele membre și cu alți parteneri-cheie; de asemenea, încurajează SEAE să promoveze site-ul EUvsDisinfo.eu, care prezintă peste 5 000 de cazuri de dezinformare, însă a înregistrat doar 1,2 milioane de vizualizări de pagini în 2018;
66. sprijină eforturile depuse de SEAE în vederea consolidării tuturor aspectelor de securitate fizică și informatică, de la securitatea personalului și a clădirilor, prin achiziționarea de noi echipamente de securitate, la instruirea ofițerilor regionali de securitate pentru a proteja interesele în materie de securitate ale SEAE și la furnizarea de know-how suplimentar în materie de securitate prin punerea în aplicare a unei politici formale de gestionare a riscurilor în materie de securitate și a unei politici privind provocările din domeniul securității cibernetice; salută, în special, lansarea programului de sensibilizare în materie de securitate în vederea reducerii riscurilor de la sediu, pe baza unui sondaj efectuat în 2018 în rândul personalului, precum și a sistemului de gestionare a riscurilor de securitate din cadrul delegațiilor, care urmărește standardizarea raportării amenințărilor de pe plan local la adresa securității, inclusiv a riscurilor legate de sănătate și de siguranță; încurajează SEAE să continue o veritabilă politică de digitalizare a serviciilor sale;
67. salută primul raport de monitorizare a rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 adoptat de majoritatea membrilor și angajamentul SEAE de a aborda principalele recomandări și observații formulate în cursul procedurii de descărcare de gestiune cu scopul de a îmbunătăți gestionarea fondurilor Uniunii;
68. solicită SEAE să prezinte un raport privind măsurile ulterioare pentru exercițiul financiar 2018, în conformitate cu articolul 266 din Regulamentul financiar;
69. salută noile inițiative de îmbunătățire a comunicării cu cetățenii Uniunii în ceea ce privește importanța diplomației publice și a comunicării strategice ca parte integrantă a relațiilor externe ale Uniunii; încurajează SEAE să investească în comunicațiile digitale, prin intermediul platformelor de comunicare socială și al site-urilor sale internet; salută faptul că SEAE începe să implice multiplicatori pentru desfășurarea unor campanii de sensibilizare a publicului la nivel european; încurajează în continuare utilizarea platformelor de rețele sociale cu sursă deschisă gratuite, cu găzduire proprie, acordând o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;
70. regretă faptul că SEAE nu dispune încă de un sistem de management de mediu; constată că s-au depus eforturi pentru a promova utilizarea videoconferinței; cu toate acestea, solicită SEAE să introducă un plan de acțiune concret pentru a-și reduce amprenta de mediu atât la sedii, cât și în delegații;
71. salută programul de detașări pe termen scurt între SEAE și Parlament; subliniază importanța programului pentru îmbunătățirea înțelegerii reciproce a structurilor și metodelor de lucru ale fiecărei instituții și, astfel, pentru ameliorarea cooperării între cele două instituții; încurajează SEAE să promoveze mai activ acest program în rândul personalului său, pentru a crește numărul participanților; recomandă, de asemenea, extinderea Programului de schimburi diplomatice și detașări dintre SEAE și serviciile diplomatice ale statelor membre, al cărui scop este să contribuie la evoluția unei culturi diplomatice comune;
72. subliniază importanța tot mai mare a politicii UE-Arctica și nevoia de consolidare a credibilității Uniunii în rândul partenerilor prin asigurarea stabilității postului de ambasador al UE în zona arctică.
Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).
Descărcarea de gestiune 2018: Întreprinderea comună SESAR
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune SESAR aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2100(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune SESAR pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0066/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR)(5), în special articolul 4b,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0044/2020),
1. acordă directorului executiv al întreprinderii comune SESAR descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune SESAR, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune SESAR pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2100(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune SESAR pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(7),
– având în vedere declarația de asigurare(8) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0066/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(9), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(10), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR)(11), în special articolul 4b,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(12),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0044/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune SESAR pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune SESAR, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune SESAR aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2100(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune SESAR aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0044/2020),
A. întrucât întreprinderea comună SESAR (denumită în continuare „Întreprinderea comună”) a fost înființată în februarie 2007 pentru a derula Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR), care vizează modernizarea gestionării traficului aerian în Uniune;
B. întrucât, în urma adoptării Regulamentului (UE) nr. 721/2014 al Consiliului, programul SESAR 2020 a prelungit durata de existență a Întreprinderii comune până la data de 31 decembrie 2024;
C. întrucât Întreprinderea comună a fost concepută ca un parteneriat public-privat, Uniunea și Eurocontrol fiind membrii fondatori;
D. întrucât contribuția Uniunii pentru faza de desfășurare a programului SESAR 2020 pentru perioada 2014-2024, finanțat prin programul Orizont 2020, este de 585 000 000 EUR; întrucât, în temeiul noilor acorduri de aderare la programul Orizont 2020, se preconizează că contribuția din partea Eurocontrol se va ridica la aproximativ 500 000 000 EUR, iar contribuția celorlalți parteneri din sectorul aviației ar fi de cel puțin 500 000 000 EUR, din care aproximativ 90 % vor constitui contribuții în natură din partea Eurocontrol și a celorlalți parteneri;
Aspecte generale
1. constată din raportul Curții de Conturi („Curtea”) referitor la conturile anuale ale Întreprinderii comune aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 („raportul Curții”) că acestea prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
2. ia act de faptul că în raportul Curții se afirmă că operațiunile subiacente conturilor anuale ale Întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;
3. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de UE; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor Întreprinderii comune și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată; solicită Întreprinderii comune să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
4. invită Curtea să evalueze eficacitatea și fiabilitatea metodologiei de calcul și de evaluare a contribuțiilor în natură; această evaluare ar trebui să se axeze pe concepția și eficacitatea orientărilor privind punerea în practică a procedurii contribuțiilor în natură, pentru a se putea acorda asistență în fazele de planificare, raportare și certificare ale contribuțiilor în natură;
5. reamintește că SESAR reprezintă pilonul tehnologic al inițiativei „Cerul unic european” (SES), iar rolul său este de a coordona și a pune în practică activități de cercetare pentru a contribui la eliminarea fragmentării SES; atrage atenția asupra faptului că una dintre realizările principale ale Întreprinderii comune este asigurarea spațiilor aeriene cu rute libere pentru a reduce durata zborului și emisiile provocate de arderea combustibilului; consideră, așadar, că Întreprinderea comună poate fi folosită și în continuare pentru a contribui la sustenabilitatea sectorului aviației;
6. atrage atenția asupra importanței activităților desfășurate de Întreprinderea comună pentru accelerarea procesului de asimilare a inovațiilor; subliniază, de asemenea, rolul acesteia în dezvoltarea considerabilă a programului U-space și în elaborarea unui model care permite introducerea și utilizarea în condiții de siguranță a dronelor în spațiul aerian de joasă altitudine, ceea ce constituie baza unui sector modern aflat în plină creștere;
Gestiunea bugetară și financiară
7. ia act de faptul că, în 2018, bugetul pentru creditele de plată a fost de 94 800 000 EUR (90 900 000 EUR în 2017), iar bugetul alocat creditelor de angajament a fost de 129 517 762 EUR (109 900 000 EUR în 2017); dacă se includ creditele neutilizate din exercițiile precedente, pe care Întreprinderea comună le-a reintrodus în bugetul aferent exercițiului curent, precum și veniturile alocate, bugetul total disponibil pentru plăți a fost de 166 465 000 EUR (213 000 000 EUR în 2017), iar bugetul total disponibil pentru creditele de angajament a fost de 175 918 000 EUR (130 900 000 EUR în 2017);
8. ia act de faptul că, în decembrie 2016, programul SESAR 1 a fost încheiat în mod oficial, ultima plată aferentă granturilor fiind efectuată în decembrie 2017, iar creditele de plată neutilizate în valoare de 40 000 000 EUR din exercițiile precedente au fost reportate în 2018 pentru rambursarea contribuțiilor în numerar excedentare primite de la membrii din sectorul industrial ai programului SESAR 1 și pentru plata unor cereri de decont întârziate, dar totuși justificate, aferente celui de Al șaptelea program-cadru și proiectelor din cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T); ia act cu îngrijorare de faptul că, la sfârșitul exercițiului 2018, doar 1 800 000 EUR (5 %) din aceste credite au putut fi utilizate pentru plăți de regularizare, o sumă de 20 000 000 EUR (50 %) a trebuit să fie anulată, iar suma de 18 200 000 EUR (45 %) a fost reportată în 2019; regretă faptul că, la sfârșitul exercițiului 2018, în faza de încheiere a programului SESAR 1, Întreprinderea comună încă mai avea un număr mare de angajamente deschise în valoare de 61 400 000 EUR și că aceste resurse alocate Întreprinderii comune nu vor fi utilizate integral;
Execuția multianuală a bugetului în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru și al TEN-T
9. constată că din suma de 1 284 300 000 EUR, care reprezintă contribuțiile în natură și în numerar ce trebuie să fie aduse de ceilalți membri la activitățile operaționale și administrative ale Întreprinderii comune (700 000 000 EUR din partea Eurocontrol și 584 300 000 EUR din partea membrilor din sectorul traficului aerian), întreprinderea comună validase, până la sfârșitul exercițiului 2018, contribuții în valoare de 1 099 800 000 EUR (560 700 000 EUR de la Eurocontrol și 539 100 000 EUR din partea sectorului traficului aerian);
Execuția multianuală a bugetului în cadrul programului Orizont 2020
10. ia act de faptul că, din subvenția de 585 000 000 EUR acordată de Uniune în cadrul programului Orizont 2020, până la sfârșitul exercițiului 2018 contribuțiile în numerar cumulate ale Uniunii (Direcția Generală Mobilitate și Transporturi, respectiv DG MOVE) la activitățile operaționale ale Întreprinderii comune s-au ridicat la 216 900 000 EUR, iar ceilalți membri s-au angajat să aducă contribuții în natură și în numerar de cel puțin 1 000 000 000 EUR la activitățile operaționale ale întreprinderii comune SESAR în 2020 (o sumă estimată la 500 000 000 EUR din partea Eurocontrol, completată de o sumă estimată la 500 000 000 EUR din partea sectorului traficului aerian); constată, în plus, că, la sfârșitul exercițiului 2018, ceilalți membri au contribuit cu 14 400 000 EUR în numerar și au validat contribuții în natură în valoare de 114 000 000 EUR, fiind raportate contribuții suplimentare în natură în valoare de 120 200 000 EUR, care însă nu au fost încă validate;
11. ia act de faptul că, pentru SESAR 2020, la sfârșitul lui 2018 Întreprinderea comună a executat 81 % și, respectiv, 61 % din creditele de angajament și de plată disponibile pentru proiectele Orizont 2020 și a anulat aproximativ 44 600 000 EUR (35 %) din creditele de plată disponibile în cadrul programului Orizont 2020 (ratele de utilizare ale creditelor de angajament și de plată în 2017 au fost de 80,24 % și, respectiv, 67,97 %);
12. ia act de observațiile Curții potrivit cărora rata de execuție scăzută și ratele de anulare ridicate pentru creditele de plată din cadrul programului Orizont 2020 disponibile în 2018 au fost cauzate în principal de planificarea bugetară conservatoare a Întreprinderii comune și nu au luat în considerare pe deplin cuantumul creditelor de plată neutilizate din exercițiile anterioare în planificarea și monitorizarea bugetului;
Performanța
13. ia act de indicatorii-cheie de performanță ai Întreprinderii comune în 2018, în special valorile efectului de levier preconizat pentru PPP la sfârșitul programului:
—
pe baza metodei de evaluare intermediară: 1,22,
—
pe baza metodei de evaluare intermediară detaliată: 1,26,
—
pentru Orizont 2020: 2,26, și
—
efectul de levier al parteneriatelor: 1,74;
14. ia act de faptul că Întreprinderea comună și-a îndeplinit principalele obiective de politică și operaționale prezentate în documentul unic de programare pentru perioada 2017-2019;
15. reamintește Întreprinderii comune apelul său de a lua măsuri pentru ca efectul de levier vizat pe parcursul întregii perioade 2014-2020 să atingă 1,41;
16. observă că raportul costurilor de gestionare (bugetul administrativ/operațional) rămâne sub 5 %, ceea ce indică o structură organizațională destul de suplă și eficientă a Întreprinderii comune;
17. ia act de faptul că întreprinderea comună SESAR este una dintre mai multe întreprinderi comune care au realizat mai multe sinergii operaționale cu agențiile descentralizate ale Uniunii ce își desfășoară activitatea în domeniile aferente de cercetare și inovare, de exemplu întreprinderea comună SESAR și Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației au colaborat în legătură cu dronele;
18. constată că, în raportul anual de activitate al Întreprinderii comune pentru 2018, informațiile despre indicatorii-cheie de performanță privind echilibrul de gen sunt prezentate doar pentru 2017, și nu pentru 2018; constată că informațiile pentru 2017 se referă la cererile de propuneri ale Întreprinderii comune aferente programului Orizont 2020 în 2016, iar valorile prezentate pentru indicatorii-cheie de performanță sunt următoarele: proporția femeilor în proiectele din cadrul programului Orizont 2020 – 15,4 %; proporția femeilor coordonatoare de proiecte – 12 %; proporția femeilor în grupurile consultative și de experți ale Comisiei etc. – 33,3 %;
19. ia act de faptul că Întreprinderea comună a desfășurat trei inițiative majore care au jucat un rol esențial în stabilirea viziunii privind viitorul managementului traficului aerian (ATM) în Europa în 2018 și că rezultatele acestor realizări, recunoscute de întreaga comunitate ATM, au fost transferate Comisiei, iar aceasta va lua următoarele măsuri în vederea includerii lor în cadrul legislativ și de politici din domeniul aviației;
20. ia act de faptul că, pe lângă rezultatele obținute în cadrul proiectelor de cercetare exploratorie, Întreprinderea comună s-a dovedit a fi un actor-cheie în domeniul inovării pentru sectorul aviației, prin integrarea noilor participanți pe lângă actorii tradiționali din domeniul cercetării și inovării în domeniul ATM;
Procedurile de achiziții publice și de recrutare
21. constată, din raportul Curții, că la 31 decembrie 2018, Întreprinderea comună avea un efectiv de 42 de angajați (în 2017, numărul acestora se ridica la 40);
22. observă că, în 2018, Întreprinderea comună a semnat 48 de contracte, inclusiv 37 de contracte specifice de punere în aplicare a contractelor-cadru ale Întreprinderii comune și acorduri interinstituționale și au avut loc12 proceduri de achiziții: cinci proceduri negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cinci proceduri de negociere cu o valoare foarte scăzută, scăzută și medie, trei proceduri de licitație deschisă și un premiu;
23. ia act de faptul că, în conformitate cu acordul de delegare al DG MOVE, Întreprinderea comună a lansat în ianuarie 2018 o cerere deschisă de propuneri pentru studii și demonstrații privind gestionarea traficului de drone în Europa (procedura U-Space), valoarea maximă a grantului de 9 500 000 EUR fiind finanțată din fondul Comisiei destinat Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); ia act, cu adâncă îngrijorare, de constatările Curții potrivit cărora, deși criteriile de atribuire din cadrul cererii de propuneri au respectat, în general, orientările stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013(13), Curtea a remarcat mai multe suprapuneri și incoerențe între criteriile de atribuire și subcriteriile lor, aspect care ar putea pune în pericol eficacitatea globală a procesului de evaluare a granturilor și care trebuie abordat în faza de concepere și de pregătire a cererii de propuneri;
Controlul intern
24. ia act de faptul că procedurile de control ex ante ale Întreprinderii comune sunt fiabile, în special în ceea ce privește plățile intermediare și finale ale celui de Al șaptelea program-cadru, Întreprinderea comună efectuează audituri ex post la beneficiari, în timp ce, pentru plățile din cadrul programului Orizont 2020, Serviciul comun de audit al Comisiei este responsabil de auditurile ex post; ia act de faptul că ratele de eroare reziduale în urma auditurilor ex post raportate de Întreprinderea comună la sfârșitul exercițiului 2018 au fost de 1,29 % pentru proiectele aferente celui de Al șaptelea program-cadru și de 1,33 % pentru proiectele aferente programului Orizont 2020;
25. ia act de faptul că, în urma rezoluției Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017, Întreprinderea comună a luat măsuri pentru a răspunde preocupărilor Parlamentului; în special, Întreprinderea comună a numit un nou șef al echipei bugetare și financiare, echipa include un nou responsabil financiar și un asistent financiar, Întreprinderea comună este în curs de recrutare a unui director financiar și a fost instituită o nouă procedură bugetară, care a permis pregătirea în timp util a unui buget detaliat;
Auditurile interne
26. ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a emis raportul final de audit privind coordonarea dintre Întreprinderea comună și Centrul comun de asistență (CSC) și punerea în aplicare a instrumentelor și serviciilor CSC, ceea ce a condus la elaborarea a trei recomandări importante; ia act de faptul că Întreprinderea comună a elaborat un plan de acțiune detaliat pentru a aborda riscurile subiacente acestor recomandări și se preconizează că acesta va fi pus în aplicare în decursul anului 2019;
27. ia act de faptul că, în 2018, structura de audit intern (IAC) a desfășurat activități axate pe audituri de asigurare și misiuni de consultanță; ia act de faptul că IAC a efectuat un audit de monitorizare a recrutării și a participat activ la exercițiul de evaluare a riscurilor al Întreprinderii comune, a colaborat cu IAS, Curtea și cu alți actori relevanți din domeniul auditului, a monitorizat punerea în aplicare a planurilor de acțiune ale Întreprinderii comune legate de auditurile anterioare și a monitorizat procedura de descărcare de gestiune;
28. ia act de faptul că, în iulie 2018, Întreprinderea comună a organizat un atelier de gestionare a riscurilor instituționale pentru a raporta asupra gestionării riscurilor și a valida principalele modificări legate de riscurile instituționale;
Aspecte privind faza de desfășurare a proiectului SESAR
29. observă că, în 2019, Curtea a publicat Raportul special nr. 11/2019 privind legislația Uniunii pentru modernizarea managementului traficului aerian; ia act de faptul că, în raportul său special, Curtea a evaluat cât de bine a gestionat Comisia implementarea SESAR din 2011 încoace, dacă intervenția Uniunii a vizat proiectele care au cea mai mare nevoie de sprijin și dacă aceasta a adus valoare adăugată managementului traficului aerian în Uniune; constată nevoia de a gestiona în mod eficace traficul aerian în viitor pentru a garanta siguranța și eficiența;
30. ia act cu îngrijorare de constatările Curții potrivit cărora majoritatea proiectelor supuse auditului ar fi fost finanțate fără sprijin financiar din partea Uniunii, au existat deficiențe în implementarea schemei de finanțare, în special stabilirea în măsură insuficientă a priorităților, iar beneficiile în materie de performanță ale managementului traficului aerian într-un mediu operațional nu sunt încă evidente;
31. solicită Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate de aceasta pentru a soluționa eventualele conflicte de interese, în special în ceea ce privește selecția proiectelor;
32. este de acord cu recomandările Curții care vizează abordarea acestor probleme și ia act de faptul că toate recomandările Curții au fost acceptate de Comisie; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a recomandărilor Curții;
Transport și turism
33. ia act de faptul că Întreprinderea a prezentat bugetul său în două secțiuni separate: (1) SESAR 1 și (2) SESAR 2020; ia act, de asemenea, de faptul că SESAR 1 a fost cofinanțat din TEN-T și din Al șaptelea program-cadru de cercetare, iar SESAR 2020 este cofinanțat din Orizont 2020;
34. ia act de faptul că ratele de execuție au fost de 83 % pentru creditele de angajament și de 47 % pentru creditele de plată (pentru SESAR 1: 99 % și 5 %, iar pentru SESAR 2020: 81 % și 61 %); ia act de faptul că execuția globală scăzută a creditelor de plată se datorează în principal ratei scăzute de execuție realizate de SESAR 1, fapt ce reflectă închiderea financiară a proiectelor sale și finalizarea programului, precum și eforturile depuse de Întreprinderea comună pentru a reducere cheltuielile de funcționare la minimul necesar;
35. subliniază că atât dezvoltarea în continuare a spațiului aerian european în cadrul SES II+, cât și integrarea dronelor necesită resurse financiare și umane suficiente;
36. constată că Întreprinderea și-a desfășurat activitățile în deplină conformitate cu patru cadre diferite: programul Orizont 2020, programul U-space pentru activitățile de demonstrare a dronelor din cadrul MIE, precum și două cadre specifice – unul privind cererea de oferte pentru serviciul activ de supraveghere și alarmă geografică (Active Geo-fencing service), iar altul privind studiul menit să contribuie la elaborarea unei propuneri privind viitoarea structură a spațiului aerian european; recunoaște că aceste cadre juridice diferite creează un nivel ridicat de complexitate pentru Întreprinderea comună și, prin urmare, felicită Întreprinderea comună pentru realizarea cu succes a unor proiecte inovatoare;
37. atrage atenția asupra importanței activităților desfășurate de Întreprinderea comună pentru accelerarea procesului de asimilare a inovațiilor; subliniază, de asemenea, rolul acesteia în dezvoltarea considerabilă a programului U-space și în elaborarea unui model care permite introducerea și utilizarea în condiții de siguranță a dronelor în spațiul aerian de joasă altitudine, ceea ce constituie baza unui sector modern aflat în plină creștere; scoate în evidență rolul important ce îi revine Întreprinderii comune în pregătirea actualizării Planului general european pentru ATM în vederea unui „cer european digital”, prin intermediul unei transformări holistice și digitale a aviației axate pe pasageri; consideră, prin urmare, că în următorul cadru financiar multianual rolul Întreprinderii comune trebuie recunoscut și întărit;
38. ia act de faptul că Întreprinderea a continuat procesul pentru închiderea financiară și administrativă a SESAR 1; constată că rata globală reală de execuție în cadrul programului este de 89,9 %; constată că Întreprinderea comună dispune de 30,7 milioane EUR în contul său bancar virtual pentru acoperirea tuturor obligațiilor rămase ale SESAR 1 și că, potrivit previziunilor privind plățile și recuperările, Întreprinderea comună ar trebui să fie în măsură să închidă SESAR 1 cu un excedent de numerar estimat la 30,6 milioane EUR; reamintește că soldul bugetar acumulat al SESAR 1 va fi folosit pentru rambursarea contribuțiilor bănești excedentare efectuate de membrii Întreprinderii comune, iar suma rămasă va fi transferată înapoi în bugetul Uniunii;
39. observă că 2018 a fost primul exercițiu de activitate a SESAR 2020 fără proiecte din SESAR 1; observă, de asemenea, că, din cele 96,0 milioane EUR primite în 2018 de SESAR 2020 sub formă de venituri, contribuția Uniunii s-a ridicat la 88,2 milioane EUR, iar cea din partea Eurocontrol la 5,2 milioane EUR;
40. constată că creditele de plată neutilizate în 2018 au creat un excedent de 19,3 milioane EUR care se află încă la Întreprinderea comună (împărțit în felul următor: 0,05 milioane EUR pentru SESAR 1 și 19,25 milioane EUR pentru SESAR 2020), iar excedentul acumulat se ridică la 77,24 milioane EUR (din care 30,93 milioane EUR pentru SESAR 1 și 46,31 milioane EUR pentru SESAR 2020);
41. observă că, în 2018, au fost inițiate ultimele audituri ale plăților efectuate de SESAR 1 în 2017 și a fost finalizat cel de al patrulea ciclu de audituri ce constă în 23 de exerciții de audit efectuate la opt membri; este îngrijorat de rata erorilor reziduale pentru 2018, care reprezintă 5,07 %;
42. ia act de rezultatele exercițiului de evaluare comparativă privind resursele umane din 2018: 61,67 % posturi operaționale, 28,57 % posturi administrative și 9,76 % posturi neutre.
Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
Descărcarea de gestiune 2018: Fundația Europeană de Formare
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2075(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0042/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare(5), în special articolul 17,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind Regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0047/2020),
1. acordă directorului Fundației Europene de Formare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Fundației Europene de Formare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0042/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare(12), în special articolul 17,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind Regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0047/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Fundației Europene de Formare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0047/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Fundației Europene de Formare („Fundația”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 20 144 018 EUR, ceea ce reprezintă aproape aceeași sumă ca în 2017 (cu o foarte ușoară scădere); întrucât bugetul Fundației provine integral de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară, în raportul său privind conturile anuale ale Fundației pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Fundației și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată ridicată de execuție bugetară de 99,99 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,06 % față de exercițiul 2017; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 98,07 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,10 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. ia act de faptul că Fundația folosește anumiți indicatori-cheie de performanță, pe lângă alți indicatori de performanță și calitate, pentru a evalua valoarea adăugată adusă de activitățile sale și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. ia act de faptul că Fundația a atins o rată de finalizare a activității de 91 %, cu o rată de finalizare în timp util de 94 %; observă că pentru 14 din cei 15 indicatori-cheie de performanță Fundația și-a depășit obiectivele;
4. salută acordurile și planurile de acțiune anuale ale Fundației privind cooperarea în domenii de politică care se suprapun cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă și cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale; apreciază faptul că Fundația a devenit lider în ceea ce privește contractul încheiat între agenții pentru efectuarea de anchete comparative privind implicarea personalului; salută această practică ca pe un exemplu demn de urmat; încurajează insistent Fundația să se străduie activ să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii;
5. constată că Fundația a fost implicată în identificarea, formularea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor externe ale Uniunii în materie de competențe și dezvoltarea capitalului uman și de ocupare a forței de muncă; apreciază faptul că Fundația este singura agenție a Uniunii care are un mandat pentru a desfășura activități în afara Uniunii în sprijinul acțiunii externe a Uniunii în domeniul sistemelor de educație, formare profesională, competențe și piață a muncii și al dezvoltării capitalului uman în țările partenere ale Uniunii, pentru a îmbunătății capacitatea și perspectivele de angajare ale cetățenilor lor;
6. salută activitatea Fundației cu țările din vecinătatea Uniunii, cu țările candidate și cu țările din Asia Centrală și contribuția sa la politicile și programele panafricane ale Uniunii în vederea promovării capacității de inserție profesională și a incluziunii socioeconomice și sprijină cu fermitate obiectivul Fundației de a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor în domeniul educației și formării profesionale (EFP) la nivel mondial;
7. încurajează activitatea Fundației în domeniul abilităților și competențelor digitale și sprijinul acordat țărilor pentru a-și îmbunătăți calificările și sistemele de calificări pentru a moderniza EFP în vederea învățării pe tot parcursul vieții, a îmbunătățirii capacității de inserție profesională și a competitivității viitoare a acestor regiuni și țări; constată că 86 % din țările în care Fundația a fost activă au înregistrat progrese în domeniile calificărilor, guvernanței, capacității de inserție profesională, furnizării de EFP, educației antreprenoriale și analizei politicilor;
8. reiterează că învățarea pe tot parcursul vieții a fost identificată prin intermediul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), al Consensului european privind dezvoltarea și al Raportului global al OIM privind viitorul muncii ca fiind esențială pentru o creștere sustenabilă și o societate stabilă și incluzivă și recomandă ca aceasta să rămână în centrul activității Fundației;
9. constată cu regret, din raportul Curții, că nu există dovezi că procedura de achiziții în urma căreia cinci lucrători interimari au lucrat pentru Fundație ar fi condus la atribuirea contractului cu cel mai bun raport calitate/preț; aprobă observația Curții în această privință, potrivit căreia Fundația ar trebui să folosească criterii de atribuire care se axează pe elemente de preț competitive;
10. salută faptul că Fundația a pus în aplicare măsuri care au dus la închiderea oficială a tuturor recomandărilor emise de Serviciul de Audit Intern al Comisiei cu ocazia auditului din 2017 privind monitorizarea progreselor în domeniul EFP și că rata de punere în aplicare a recomandărilor auditurilor interne este de 100 % pentru al treilea an la rând;
11. subliniază faptul că transparența și informarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor sunt esențiale pentru responsabilizarea democratică; consideră că capacitatea și ușurința de utilizare a resurselor și datelor agențiilor au o importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care sunt prezentate și puse la dispoziție în prezent datele și resursele și a gradului în care cetățenii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat; observă că statele membre pot sensibiliza opinia publică în acest sens prin elaborarea unui plan cuprinzător prin care să ajungă la un număr cât mai mare de cetățeni ai Uniunii;
Politica de personal
12. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era executată în proporție de 98,84 %, fiind ocupate 85 din cele 86 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 88 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Fundației au lucrat, de asemenea, 39 de agenți contractuali și un expert național detașat;
13. constată că sunt necesare eforturi suplimentare pentru realizarea unui echilibru de gen mai bun în rândul personalului de conducere de nivel superior (trei bărbați și o femeie); constată, totuși, cu satisfacție că s-a ajuns la un echilibru de gen în cadrul consiliului de administrație (14 bărbați și 14 femei);
14. observă că Fundația a instituit o serie de măsuri de combatere a hărțuirii și că toți noii angajați participă la o sesiune de informare prezentată de consilieri, care își îndeplinesc atribuțiile respectând confidențialitatea;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
15. ia act de măsurile aplicate de Fundație și de eforturile sale constante de a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate;
16. ia act de faptul că Fundația și-a elaborat propria strategie antifraudă, pe baza metodologiei elaborate de OLAF, și a pus-o în aplicare începând cu 2014;
Controalele interne
17. ia act de faptul că 2018 a fost primul an complet de punere în aplicare a celor 17 principii de control intern, în urma adoptării lor de către consiliul de conducere în noiembrie 2017 și că, în ianuarie 2018, Fundația a elaborat o metodologie și un set de indicatori pentru a sprijini și a consolida monitorizarea periodică și evaluarea anuală a controalelor interne; invită Fundația să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate pentru a îmbunătăți această situație;
18. ia act de faptul că, în conformitate cu raportul Curții, o evaluare externă a agențiilor Uniunii aflate sub responsabilitatea Direcției Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (Fundația, EU-OSHA și Cedefop) a fost efectuată în 2018 în numele Comisiei, din punctul de vedere al relevanței, eficacității, eficienței, coerenței și valorii adăugate a Uniunii; invită Fundația să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la această evaluare;
19. invită Fundația să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
20. încurajează Fundația să utilizeze în continuare soluțiile digitale inovatoare, inclusiv achizițiile publice electronice;
o o o
21. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(17) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust [în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust)] aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2074(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Eurojust în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0041/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(5), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului(6), în special articolul 63,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0048/2020),
1. acordă directorului administrativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului administrativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Eurojust [în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust)] pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2074(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Eurojust în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0041/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(13), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului(14), în special articolul 63,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0048/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Eurojust pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului administrativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust [în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust)] aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2074(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0048/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Eurojust aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 38 606 737 EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 20,71 % față de bugetul pe 2017; întrucât scăderea bugetului reflectă reducerea nevoilor bugetare de la titlul 2; întrucât bugetul Eurojust provine în întregime de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Eurojust și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,94 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,03 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 86,91 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2,96 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. ia act cu satisfacție de faptul că Eurojust utilizează indicatori-cheie de performanță (ICP) cantitativă și calitativă pentru a măsura realizările obiectivelor sale în ceea ce privește activitățile anuale și impactul, inclusiv indicatorii de rezultate, indicatorii de activitate/realizare și indicatorii antreprenoriali/tehnici/operaționali, precum și indicatori de sprijin/gestionare/guvernanță pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; ia act de faptul că Eurojust a putut să măsoare și să evalueze realizarea a 98 dintre cei 119 indicatori-cheie de performanță (82 %) stabiliți pentru 2018, pentru care 72 % din obiectivele inițiale au fost atinse sau depășite; ia act de faptul că Eurojust a introdus o serie de noi indicatori în programul anual de lucru pe 2018 pentru care nu există o cifră de referință, și prin urmare, 15 % din ICP nu au putut fi evaluați; invită Eurojust să soluționeze această chestiune și să se asigure că toți indicatorii pot fi evaluați în mod corespunzător și să informeze, până în iunie 2020, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;
3. ia act de faptul că în 2018, s-a derulat faza a II-a a restructurării organizaționale a Eurojust, ce prevedea îmbunătățirea funcției operaționale și redefinirea serviciilor administrative și de sprijin;
4. încurajează Eurojust să continue digitalizarea serviciilor sale;
5. salută faptul că Eurojust continuă să dezvolte o strânsă cooperare operațională cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și cu alți parteneri din domeniul justiției și afacerilor interne, precum și cu țări terțe; ia act de faptul că, în 2018, Eurojust a început negocierile pentru un acord de cooperare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă; ia act de faptul că Eurojust a cooperat, de asemenea, cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și încurajează autoritățile naționale să ia în considerare implicarea ambelor organisme, după caz; încurajează, de asemenea, Eurojust să participe la procedurile de achiziții publice comune cu Europol și cu Agenția Europeană pentru Medicamente;
6. invită Eurojust să analizeze posibilitatea de a utiliza în comun resurse pentru sarcinile care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare; încurajează ferm Eurojust să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu alte agenții ale Uniunii;
7. reamintește faptul că numărul de cazuri noi, precum și de cazuri în curs (adică cazurile care necesită investigații complexe care pot dura mai mulți ani) a crescut în ultimii ani și că se așteaptă ca volumul de lucru să crească în continuare ca urmare a noului mandat care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2019, ținând totodată seama de resursele suplimentare necesare pentru a permite Eurojust să sprijine activitatea Parchetului European; subliniază că nu doar arestările, ci și urmăririle penale reușite în domeniul criminalității transfrontaliere grave sunt esențiale pentru securitatea cetățenilor Uniunii; mai reamintește că în 2018 numărul centrelor de coordonare a fost de 17, la fel ca în 2017, ceea ce demonstrează popularitatea acestui instrument operațional și utilitatea sa; subliniază rolul esențial pe care Eurojust îl are în lanțul de securitate al Uniunii și faptul că, pentru a-și putea îndeplini mandatul, bugetul său ar trebui să corespundă sarcinilor și priorităților sale; este, prin urmare, extrem de preocupat de reducerile bugetare drastice propuse de Comisie pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, care ar submina activitatea Eurojust și, ca urmare, ar prezenta riscuri în materie de securitate în statele membre; solicită Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului să-l invite pe directorul administrativ al Eurojust să prezinte nevoile de finanțare anticipate pe termen lung ale Eurojust, ținând cont de măsura în care creșterea eficienței ar putea acoperi viitoarele sarcini anticipate, precum și de lacunele operaționale care ar rezulta dintr-o finanțare insuficientă și impactul lor anticipat asupra luptei împotriva criminalității transfrontaliere;
8. salută adoptarea de către Colegiu a Strategiei și Planului de acțiune antifraudă actualizate în noiembrie 2018;
9. evidențiază reorganizarea structurii de guvernanță a Eurojust, inclusiv separarea clară a aspectelor operaționale și executive, inițiată la sfârșitul anului 2018 în vederea respectării Regulamentului (UE) 2018/1727(19) (noul Regulament Eurojust) care a intrat în vigoare în decembrie 2019; ia act de faptul că propunerea de aplicare a Cadrului revizuit de control intern era programată să fie adoptată până la sfârșitul anului 2019 și implementată până la sfârșitul anului 2020;
Politica de personal
10. salută faptul că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 99,04 %, fiind ocupate 207 posturi de agenți temporari din cele 209 posturi temporare autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 208 posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, pentru Eurojust au lucrat, de asemenea, 15 agenți contractuali și 16 experți naționali detașați;
11. constată cu îngrijorare că cifrele raportate pentru echilibrul de gen în cadrul Consiliului de administrație pentru 2018 indică prezența a 20 de bărbați și 8 femei;
12. ia act cu satisfacție de faptul că, în urma sugestiei Curții din anii anteriori, Eurojust a publicat, din iunie 2019, posturile vacante pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului, utilizând posibilitatea de a publica titlurile acestor posturi vacante în toate limbile oficiale ale Uniunii, cu un link către textul integral existent numai în engleză; încurajează Eurojust, în ceea ce privește personalul cu rang inferior, să ia în considerare posibilitatea de a folosi în comun personal și resurse cu alte agenții ale Uniunii;
13. ia act cu satisfacție de faptul că, având în vedere observațiile autorității care acordă descărcarea de gestiune, Eurojust va lua în considerare adoptarea unei strategii privind drepturile fundamentale, inclusiv o trimitere la drepturile fundamentale într-un cod de conduită care ar putea defini obligațiile personalului său și formarea personalului și de faptul că va face acest lucru consultându-se cu Comisia și cu alte agenții ale Uniunii pentru a asigura o abordare coordonată;
Achizițiile publice
14. ia act de faptul că, în conformitate cu raportul Curții, Eurojust a semnat un contract-cadru în domeniul informatic cu o societate care a furnizat același serviciu în temeiul unui contract-cadru anterior, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cadrul unei proceduri negociate de achiziții publice; ia act de faptul că toate plățile efectuate în temeiul acestui contract-cadru și al tuturor contractelor specifice conexe sunt neregulamentare și că o procedură simplificată este acceptabilă numai în circumstanțe specifice, care nu au fost justificate de către Eurojust; recunoaște faptul că, conform răspunsului Eurojust, procedura negociată s-a desfășurat în temeiul articolului 134, alineatul (1), al doilea paragraf, litera (f) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012(20), care permit utilizarea acestei proceduri în cazul în care schimbarea furnizorului ar duce la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice de utilizare și întreținere disproporționate și că, prin urmare, soluția respectivă a fost considerată cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor; invită Eurojust să asigure respectarea normelor privind achizițiile publice;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
15. salută măsurile actuale ale Eurojust și eforturile continue pentru a asigura transparența, pentru a preveni și soluționa conflictele de interese; ia act de faptul că Eurojust a adoptat Decizia Colegiului 2019-02 referitoare la orientările Eurojust privind avertizarea în interes public, care sunt aplicabile întregului personal; ia act de faptul că, potrivit Eurojust, în cursul anului 2019, s-a asigurat formarea necesară în domeniul acestor norme;
16. salută faptul că, având în vedere observațiile autorității care acordă descărcarea de gestiune, echipa proiectului privind Regulamentul de procedură abordează publicarea declarațiilor de interese în proiectul de Cod de etică pentru colegiul Eurojust; remarcă faptul că deocamdată Eurojust a publicat declarații privind absența conflictelor de interese; solicită Eurojust să publice și CV-urile membrilor Consiliului de administrație și ale conducerii executive; ia act de faptul că Eurojust a adoptat strategia actualizată de combatere a fraudei prin Decizia Colegiului 2018-19 din 6 noiembrie 2018;
Controlul intern
17. ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS), în cadrul planului său strategic de audit intern 2018-2020 pentru Eurojust, în 2018 a emis șase recomandări pendinte din auditul privind „Monitorizarea și raportarea/elementele de bază ale asigurării”, dintre care Eurojust a finalizat cinci; constată cu satisfacție că politica Eurojust de gestionare a riscurilor a fost adoptată în 2018 și că planul de implementare și registrul riscurilor urmau să fie elaborate în 2019 și urmează a fi implementate începând cu 2020;
Alte observații
18. ia act de faptul că, în urma finalizării cu succes a mutării la noul sediu în iunie 2017, reportarea sumei de 2 339 809 EUR era legată în principal de costuri care urmau să fie facturate retroactiv de către statul gazdă în 2018; constată, de asemenea, că în 2018 toate angajamentele reportate respective, cu excepția sumei de 73 000 EUR, au fost executate și plătite, și că cea mai mare parte a cifrei respective se referea la modificări planificate care nu au fost executate de statul gazdă;
19. solicită Eurojust să își concentreze atenția asupra diseminării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să i se adreseze acestuia prin intermediul platformelor de comunicare socială și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
20. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(21) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului (JO L 295, 21.11.2018, p. 138).
Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2099(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0065/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe(5), în special articolul 5 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0049/2020),
1. acordă directorului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului întreprinderii comune pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2099(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05763/2019 – C9-0065/2019),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe(12), în special articolul 5 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13),
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0049/2020),
1. aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2099(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0049/2020),
A. întrucât întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune („întreprinderea comună”) a fost înființată în martie 2007 pentru o perioadă de 35 de ani prin Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului(15);
B. întrucât membrii întreprinderii comune sunt Euratom, reprezentat de Comisie, statele membre ale Euratom și țări terțe care au încheiat cu Euratom acorduri de cooperare în domeniul fuziunii nucleare controlate;
C. întrucât întreprinderea comună are ca obiective să asigure contribuția Uniunii la proiectul internațional ITER pentru energia de fuziune, să pună în practică acordul privind o abordare mai largă încheiat între Euratom și Japonia și să pregătească construcția unui reactor de fuziune demonstrativ;
D. întrucât întreprinderea comună a început să funcționeze autonom în martie 2008;
Aspecte generale
1. observă că, potrivit raportului Curții de Conturi („Curtea”) privind conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), conturile anuale ale întreprinderii comune prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderii comune la 31 decembrie 2018, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și variațiile activelor sale nete pentru exercițiul încheiat la acea dată, în conformitate cu regulamentul său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;
2. ia act de faptul că operațiunile subiacente conturilor anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2018 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;
3. subliniază că întreprinderea comună și-a recalculat contribuția la faza de construcție a proiectului, care s-a mărit la 12 000 000 000 EUR, față de cei 6 600 000 000 EUR aprobați de Consiliu în 2010; reține că această valoare nu include rezerve pentru situațiile neprevăzute, deși Comisia a sugerat că ar fi indicat să se prevadă o întârziere de până la 24 de luni în calendarul de derulare al proiectului și o incertitudine de 10-20 % în buget;
4. ia act de faptul că în noiembrie 2016, Consiliul Organizației ITER („Consiliul ITER”) a aprobat un nou scenariu de referință pentru proiectul ITER; ia act de faptul că noul scenariu de referință al proiectului ITER estimează că obținerea „primei plasme” și începerea fazei operaționale vor avea loc în 2025, iar faza de construcție se va încheia în 2035; observă însă că scenariul de referință anterior din 2010 estimase că faza de construcție va fi finalizată în 2020; cu toate acestea, reține că noul scenariu de referință este considerat a fi cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere tehnic;
5. remarcă că în martie 2017 Regatul Unit a notificat Consiliul despre decizia sa de a se retrage din Uniune și din Euratom; constată cu îngrijorare că acest lucru ar putea avea efecte asupra activităților întreprinderii comune și asupra proiectului ITER în perioada de după 2020;
6. apreciază că, în aprilie 2018, Consiliul a mandatat Comisia să aprobe noul scenariu de referință al ITER în numele Euratom și a reafirmat angajamentul de a pune la dispoziție resurse în limitele următorului cadru financiar multianual (CFM), fără a aduce atingere niciunei negocieri ulterioare privind CFM, care va stabili detaliile viitoarei finanțări(16);
7. subliniază că, în plus față de faza de construcție, întreprinderea comună va trebui să contribuie și la faza operațională a proiectului ITER după anul 2035, precum și la fazele ulterioare de dezactivare și dezafectare a ITER; ia act de faptul că contribuția la fazele de dezactivare și dezafectare se estimează a fi la 95 540 000 EUR, respectiv 180 200 000 EUR; constată că proiectul ITER va continua să funcționeze până la expirarea Acordului ITER în 2042, iar până atunci Uniunea va continua să contribuie la costurile ITER; ia act de faptul că aceste costuri suplimentare cuprind ultimul an de contribuții în numerar pentru faza de funcționare și pentru faza de dezafectare, precum și costurile totale cu faza de dezactivare;
8. constată că există în continuare riscul altor depășiri de costuri și întârzieri în implementarea proiectului față de scenariul de referință aprobat în prezent, deși s-au luat măsuri pozitive pentru a îmbunătăți gestionarea și controlul contribuției întreprinderii comune la faza de construcție a proiectului; invită întreprinderea comună să nu depășească actualul scenariu de referință aprobat pentru costurile totale ale proiectului;
9. observă că o comunicare eficace constituie o componentă esențială pentru succesul proiectelor finanțate de Uniune; consideră că este important să fie mărită vizibilitatea realizărilor întreprinderii comune, precum și să fie difuzate informații privind valoarea adăugată a acestora; solicită întreprinderii comune să urmărească o politică de comunicare proactivă, difuzând rezultatele cercetărilor sale în rândul publicului larg, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare sau al altor mijloace de informare în masă, urmărind astfel sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul sprijinului acordat de Uniune, în special în ceea ce privește acceptarea pe piață;
10. invită Curtea să evalueze eficacitatea și fiabilitatea metodologiei de calculare și de evaluare a contribuțiilor în natură;
Gestiunea bugetară și financiară
11. ia act de faptul că bugetul final pentru exercițiul financiar 2018 disponibil pentru execuție a cuprins credite de angajament în valoare de 706 230 231 EUR și credite de plată în valoare de 847 366 988 EUR; observă că ratele de utilizare a creditelor de angajament și a celor de plată au fost de 98,4 % și, respectiv, de 96,1 % (față de 99,9 % și 96,3 % în 2017);
12. constată că din cauza unor deficiențe în procesul de planificare bugetară în 2017, creditele de plată de care a fost nevoie în 2017 și 2018 au depășit creditele de plată prevăzute în bugetul inițial; observă că creditele de plată suplimentare necesare întreprinderii comune s-au ridicat la 160 700 000 EUR, cu 25 % mai mult decât se prevăzuse în bugetul inițial; ia act de răspunsul întreprinderii comune în care se arată recunoscătoare față Euratom pentru contribuția suplimentară la bugetul 2018 și în care întreprinderea comună ar dori să raporteze faptul că lipsa creditelor de plată nu ar fi avut niciun impact și nu ar fi atras niciun risc, întrucât suma de 137 000 000 EUR a fost plătită organizației ITER ca avans la contribuția în numerar pentru 2019; ia act de faptul că sistemul de previzionare a plăților a fost reformat în totalitate și integrat în noul instrument de gestiune financiară, iar acest aspect, împreună cu nouă structură organizațională, asigură o planificare bugetară corectă, fiind deja utilizată pentru a determina veniturile bugetului 2019;
13. salută faptul că, din suma de 706 200 000 EUR disponibilă pentru credite de angajament, 98,4 % au fost executate prin angajamente directe individuale (față de 96,5 % în 2017);
14. constată că, în 2018, rezultatul execuției bugetare a fost de 1 316 734 EUR (față de 17 236 192 EUR în 2017);
15. constată că, în 2018, întreprinderea comună a efectuat o plată de regularizare, transferând 1 000 000 EUR din plățile deja autorizate și verificate pentru cheltuielile de deplasare în interes de serviciu ale personalului de la bugetul administrativ la bugetul operațional; constată, însă, că plata de regularizare nu a respectat principiul bugetar al specificității; ia la cunoștință răspunsul întreprinderii comune în care se afirmă că plata de regularizare efectuată pentru o sumă forfetară și posturi nediferențiate nu a fost instrumentul optim pentru alocarea cheltuielilor, dând impresia de lipsă de transparență; cu toate acestea, se așteaptă ca îmbunătățirile realizate în cursul anului 2019 de către departamentul comercial al întreprinderii comune să fie confirmate de Curte în raportul său anual pe 2019;
16. constată că, în 2018, întreprinderea comună a realizat șase dintre etapele stabilite de Consiliul ITER și consiliul de conducere pentru exercițiul în cauză, cu un indice de performanță preconizat de 93 % (față de 91 % în 2017, 70 % în 2016 și 75 % în 2015); constată, de asemenea, că Organizația ITER a raportat, în decembrie 2018, că proiectul ITER a ajuns la 60 % (față de 50 % în 2017) din totalul activităților de construcție pentru a atinge etapa „Prima plasmă” în 2025;
Performanța
17. află din raportul Curții că decizia directorului de a schimba locul de muncă al unui cadru din conducerea superioară nou recrutat de la Barcelona la Cadarache nu a fost fundamentată de o documentație adecvată care să justifice costurile suplimentare de salarizare datorate coeficientului de corecție diferit; salută faptul că întreprinderea comună admite în răspunsul său că schimbarea locului de muncă nu a fost fundamentată corespunzător, această decizie ținând de competența autorității împuternicite să facă numiri; observă că întreprinderea comună s-a confruntat cu unele riscuri în proiectul de bobine de câmp poloidal (CP), fiind nevoie de atenție din partea unui cadru de conducere superior; ia act de faptul că, în consecință, directorul a decis să-i ceară candidatului să-și înceapă imediat munca în Cadarache pentru a-și concentra întreaga atenție asupra crizei CP;
18. constată cu satisfacție că întreprinderea comună a implementat sistemul de analiză a valorii dobândite în locul sistemului de credite ITER pentru monitorizarea progreselor proiectelor pe baza propunerii grupului ad-hoc, rezultatele acestuia fiind în prezent transmise în mod regulat;
19. ia act de progresele înregistrate în construcția ITER în ceea ce privește finalizarea unui enorm scut biologic care înconjoară fosa Tokamak și instalarea primelor componente ale complexului Tokamak;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
20. constată că, în 2017, Consiliul de administrație al întreprinderii comune a continuat punerea în practică a elementului strategiei antifraudă ce ține de achizițiile publice; ia act de faptul că întreprinderea comună a adoptat o listă de verificare bazată pe proprii indicatori privind fraudele la care sunt susceptibile achizițiile publice, și anume o serie de semnale de avertizare, considerați necesari pentru conceperea instrumentului informatic de combatere a fraudelor, care au fost elaborați la nivel intern; ia act de faptul că responsabilul cu probleme de etică și antifraudă a continuat să coordoneze punerea în aplicare a strategiei antifraudă a întreprinderii comune, în strânsă cooperare cu toate unitățile respective și constată cu satisfacție că un grup de lucru a continuat să lucreze încă de la sfârșitul anului 2018 la strategia antifraudă;
Personal și recrutare
21. constată identificarea de către Curte a unor deficiențe semnificative în legătură cu recrutarea personalului de conducere de nivel superior; ia act de faptul că, în răspunsul său, întreprinderea comună precizează că, în urma constatării Curții și a utilizării metodei șase sigma în vederea analizării, identificării și punerii în aplicare a îmbunătățirilor, întreprinderea comună a continuat să îmbunătățească rigurozitatea procesului de selecție și măsurile suplimentare în curs; solicită întreprinderii comune să evite orice nereguli și deficiențe în viitor;
22. constată că structura raportată a personalului total al întreprinderii comune la sfârșitul anului 2018 cuprinde 162 de femei și 284 de bărbați și că predomină angajații de sex masculin pentru trei din cinci categorii de personal, în timp ce peste 50 % dintre posturile de agenți contractuali și de funcționari în pozițiile de asistenți sunt ocupate de femei; constată, de asemenea, că 22 de state membre erau reprezentate în rândul personalului întreprinderii comune, că majoritatea personalului provenea din trei state membre și că patru alți membri ai personalului proveneau din alte patru state membre; încurajează efortul întreprinderii comune de a avea o reprezentare geografică mai echilibrată, dar ia act de faptul că realizările sale depind de persoanele care răspund la anunțurile de posturi vacante și la cererile de exprimare a interesului;
Controlul intern
23. constată că întreprinderea comună nu a asigurat o urmărire sistematică a declarațiilor de interese ale personalului de conducere de nivel superior; apreciază faptul că întreprinderea comună a elaborat și a pus în aplicare anumite documente referitoare la gestionarea declarațiilor generale de interese ale întregului personal de conducere și în conformitate cu articolul 13 din normele privind conflictele de interese ale întreprinderii comune; în plus, observă că, în ianuarie 2019, responsabilul de etică a organizat o sesiune de prezentare pe această temă pentru toți directorii;
24. observă că, la 25 ianuarie 2018, Tribunalul a pronunțat hotărârea sa de anulare a rezultatelor procedurii de selecție, inclusiv a deciziilor de numire a candidaților admiși de pe listele de rezervă în urma procedurii de selecție; constată că, deși în avizul avocatului general din 29 ianuarie 2019 s-a sprijinit recursul formulat de întreprinderea comună în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (Curtea de Justiție) în aprilie 2018 și i s-a propus Curții de Justiție să revoce hotărârea Tribunalului în ceea ce privește anularea deciziilor de numire a candidaților admiși, dar nu și lista de rezervă, Curtea de Justiție a confirmat hotărârea Tribunalului(17); solicită întreprinderii comune să respecte regulile procedurii de selecție pentru a evita orice litigiu viitor;
25. constată că, din cauza unor deficiențe în strategiile de comunicare internă, nu s-au putut difuza în cadrul organizației informații corespunzătoare privind costul estimat al fazei de dezafectare, iar drept urmare întreprinderea comună nu a inclus în conturile pentru exercițiile anterioare provizioane pentru aceste cheltuieli, estimate la 85 200 000 EUR; cu toate acestea, salută răspunsul întreprinderii comune potrivit căruia deficiențele au fost deja abordate în două acțiuni, că orice informație relevantă este transmisă de conducerea superioară contabilului și că procesul intern „PM-76 Conturile anuale - deschiderea/închiderea exercițiului financiar” a fost actualizat în mai 2019;
Achizițiile pentru activitățile operaționale și granturile
26. ia act de faptul că în 2018 au fost lansate 55 de proceduri de achiziții operaționale și au fost semnate 69 de contracte de achiziții publice operaționale, în același timp fiind lansată o singură procedură de acordare a granturilor, alte două fiind semnate.
Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe (JO L 90, 30.3.2007, p. 58).
Hotărârea Curții de Justiție din 8 mai 2019, Întreprinderea comună europeană pentru ITER și dezvoltarea energiei de fuziune / Yosu Galocha, C-243/18 P ECLI:EU:C:2019:378.
Descărcarea de gestiune 2018: Agenția de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC)
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Sprijin pentru OAREC (înainte de 20 decembrie 2018: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2094(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Sprijin pentru OAREC pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0061/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și a Oficiului(5), în special articolul 13,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1971 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Agenției de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1211/2009(6), în special articolul 28,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0050/2020),
1. acordă directorului Agenției de Sprijin pentru OAREC descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției de Sprijin pentru OAREC, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției de Sprijin pentru OAREC (înainte de 20 decembrie 2018: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2094(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Sprijin pentru OAREC pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0061/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și a Oficiului(13), în special articolul 13,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1971 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Agenției de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1211/2009(14), în special articolul 28,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0050/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției de Sprijin pentru OAREC pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției de Sprijin pentru OAREC, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Sprijin pentru OAREC (înainte de 20 decembrie 2018: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2094(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Sprijin pentru OAREC aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0050/2020),
A. întrucât, conform situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul final al Agenției de Sprijin pentru OAREC („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 s-a ridicat la 4 331 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,00 % comparativ cu 2017; întrucât bugetul Agenției provine în totalitate de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,85 %, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,09 % față de 2017; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 82,68 %, ceea ce reprezintă o scădere de 4,24 % în comparație cu 2017;
2. constată cu îngrijorare că Agenția a fost afectată de o rată ridicată a rotației personalului, ceea ce pune în pericol executarea programului de lucru al Agenției; ia act de faptul că, în cadrul măsurilor de tratare a acestei probleme, comitetul de gestionare a solicitat întocmirea unei liste de rezervă pentru 75 % din toate profilurile profesionale, pentru a menține proporția locurilor vacante sub 15 %; constată, de asemenea, că, în urma înființării unor noi posturi ca răspuns la noul mandat al Agenției stabilit prin Regulamentul (UE) 2018/1971, Agenția a recrutat în regim accelerat trei noi membri ai personalului de pe lista de rezervă existentă;
Performanța
3. constată că Agenția utilizează mai multe tipuri de măsuri ca indicatori-cheie de performanță pentru a determina valoarea adăugată generată de activitățile sale și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
4. ia act de faptul că Agenției i s-a acordat un sprijin informatic mai consistent, inclusiv utilizarea unor tehnologii ale informației și comunicațiilor specializate și a unor servicii specializate de securitate informatică;
5. constată cu îngrijorare că Agenția nu partajează resursele cu alte agenții din cauză că propriile sale resurse sunt limitate; ia act de faptul că, totuși, în 2014, Agenția a semnat cu ENISA un acord la nivelul serviciilor în vederea partajării resurselor în materie de controale interne; ia act de faptul că acordul a fost reziliat de ENISA la 1 ianuarie 2020 ca urmare a modificării structurii ENISA conform noului său mandat extins; ia act cu satisfacție de faptul că Agenția a inițiat un proiect comun pentru partajarea infrastructurii informatice și alte proiecte informatice cu mai multe întreprinderi comune și alte agenții ale Uniunii; salută această inițiativă și îndeamnă Agenția să exploreze în continuare posibile modalități de externalizare a sarcinilor sale și de colaborare cu alte instituții și organisme ale Uniunii în cazul sarcinilor care se suprapun;
6. constată, pe baza raportului Curții, că, în 2018, Agenția a inițiat o cerere de oferte pentru încheierea unui contract-cadru, care a fost atribuit ofertantului cu oferta cea mai scăzută ca preț, posibil anormal de scăzută, fără a-i cere acestuia explicații; ia act de răspunsul Agenției, potrivit căruia, până în 2018, aceasta nu avea orientări specifice privind prețurile ofertelor anormal de scăzute, dar constată cu satisfacție că Agenția a introdus în manualul său intern al achizițiilor publice definiția prețurilor de oferte anormal de scăzute; invită Agenția ca, în cazul în care ofertele sunt anormal de scăzute, să solicite explicații și să le analizeze, astfel încât să asigure sustenabilitatea ofertelor ce pot fi anormal de scăzute;
7. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
Politica de personal
8. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind ocupate 14 din cele 14 posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 14 posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au mai lucrat 9 agenți contractuali și 4 experți naționali detașați;
9. constată cu îngrijorare că Agenția depinde de resurse externe și de o singură societate, ceea ce generează un risc pentru continuitatea activităților; ia act cu îngrijorare de faptul că Agenția nu deține o masă critică de personal și de competențe; solicită Comisiei să-i propună autorității bugetare o alocare adecvată a resurselor;
10. constată cu satisfacție că, la sfârșitul anului 2018, echilibrul de gen a fost aproape atins în rândul personalului (52 % femei și 48 % bărbați) și a fost atins pe deplin în posturile de conducere de nivel mediu (50 % femei și 50 % bărbați), și constată că s-a obținut un bun echilibru geografic, angajații Agenției provenind din 13 state membre; este îngrijorat însă de faptul că nu a fost atins echilibrul de gen în consiliul de administrație, dintre cei 28 de membri doar 5 fiind femei; în acest sens, solicită Comisiei și statelor membre să țină cont de importanța garantării echilibrului de gen atunci când prezintă propunerile de numire a membrilor consiliului de administrație;
11. constată cu îngrijorare că, în 2017, perioada de angajare medie în cadrul Agenției a fost de numai 2,7 ani, lucru care se reflectă într-o rată ridicată de rotație a personalului; înțelege că Agenția întâmpină dificultăți în a atrage profesioniști, printre altele din cauza coeficientului redus de corecție a salariilor în țara gazdă (74,9 %); subliniază că rata ridicată de rotație a personalului evidențiază posibile probleme ale politicii „ușilor turnante” pe care o aplică Agenția; invită Agenția să își reevalueze politica „ușilor turnante”; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reducerea numărului de posturi autorizate în conformitate cu bugetul Uniunii în ultimii ani, împreună cu sarcinile suplimentare atribuite Agenției, a sporit volumul de muncă al personalului Agenției; subliniază că această situație poate prezenta riscuri pentru punerea în aplicare a programelor sale de lucru; observă că Agenția depune eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de angajare a personalului, iar în 2018 Agenția a inițiat punerea în practică a unui plan de acțiune de protecție socială; invită Agenția să găsească, împreună cu autoritățile letone, noi posibilități de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de trai ale angajaților, urmărind încheierea unui nou acord privind sediul;
12. constată cu îngrijorare că, în conformitate cu raportul Curții, la 4 mai 2018, Agenția a semnat cu o societate un contract-cadru pentru furnizarea de servicii de asistență administrativă și de secretariat, cu o durată de patru ani și o valoare maximă de 433 000 EUR (plățile în 2018 s-au ridicat la 27 655 EUR), iar începând din iunie 2018, în medie, 4 dintre angajații acestei societăți lucrau în cadrul Agenției pe lângă cei 27 de angajați proprii; subliniază că utilizarea acestui contract de servicii pentru a furniza forță de muncă nu se conformează normelor Uniunii din domeniul social și al ocupării forței de muncă și expune Agenția unor riscuri juridice și de reputație; invită Agenția să remedieze situația și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;
13. constată că Agenția a semnat cu o societate un contract-cadru privind furnizarea de servicii de asistență administrativă și de secretariat, dar reamintește că împrumutul de personal se poate realiza numai prin contracte încheiate cu agenții de muncă temporară autorizate, în conformitate cu Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului(19) și în conformitate cu normele specifice adoptate de statele membre; constată cu îngrijorare că utilizarea acestui contract de servicii nu este conformă cu normele Uniunii din domeniul social și al ocupării forței de muncă; ia act de răspunsul Agenției, potrivit căruia, în urma unei licitații deschise, aceasta a încheiat un contract-cadru pentru prestarea unor servicii de asistență administrativă și de secretariat, garantate pe toată durata contractului, ceea ce diferă de recurgerea la lucrători temporari; observă că, în conformitate cu caietul de sarcini anexat contractului-cadru, contractantul este obligat să respecte cadrul juridic național și al Uniunii aplicabil;
Achizițiile publice
14. constată, pe baza raportului Curții, că, până la sfârșitul lui 2017, Agenția a introdus licitațiile electronice pentru anumite proceduri, fără să fi pus însă în practică facturarea electronică și depunerea ofertelor pe cale electronică; ia act de răspunsul Agenției, potrivit căruia, în urma semnării în 2018 de către Agenție și Direcția Generală Informatică a Comisiei a unui memorandum de înțelegere privind e-PRIOR, la Agenție a fost instalat un modul al e-PRIOR care permite prezentarea electronică a ofertelor;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
15. ia act de măsurile aplicate de Agenție privind eforturile continue pentru a asigura transparența și prevenirea și soluționarea conflictelor de interese; scoate însă în evidență, cu îngrijorare, că nu publică CV-urile membrilor consiliului de administrație pe site-ul său; constată că consiliul de administrație a inițiat o revizuire a politicii sale în vigoare care stabilește normele pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, care prevede obligația membrilor de a prezenta, împreună cu declarația de interese, și CV-urile, acestea urmând să fie publicate pe site-ul de internet al Agenției;
Controalele interne
16. ia act de faptul că, în cele din urmă, Agenția a adoptat orientările sale privind semnalarea neregulilor la 7 decembrie 2018;
17. ia act de faptul că, în 2018, Agenția a efectuat un exercițiu intern de evaluare a sistemelor sale de control intern, concluzionând că acestea au fost puse în aplicare în mod eficace;
18. constată că, în 2018, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit referitor la planificarea, bugetarea și monitorizarea activităților și la raportarea în cadrul Oficiului, care a fost urmat de un plan de acțiune de remediere;
Alte observații
19. constată că Agenția a efectuat o analiză a posibilului impact al deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniune și a identificat măsurile de protecție necesare; ia act de faptul că în rândul personalului Agenției nu sunt membri care să aibă doar cetățenia Regatului Unit, astfel că nu există riscuri legate de resursele umane;
20. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
21. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (în prezent Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2067(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0034/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind constituirea Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă(5), în special articolul 16,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/127 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de constituire a Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului(6), în special articolul 16,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0051/2020),
1. acordă directorului executiv al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (în prezent Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2067(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0034/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind constituirea Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă(13), în special articolul 16,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/127 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de constituire a Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului(14), în special articolul 16,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0051/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (în prezent Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2067(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0051/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor(17), bugetul final al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă („Fundația”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 20 760 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,37 % comparativ cu 2017; întrucât bugetul Fundației provine în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară, în raportul său privind conturile anuale ale Fundației pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Fundației și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,58 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,42 % comparativ cu 2017; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 82,70 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 2 % comparativ cu 2017;
Performanța
2. constată că Fundația folosește patru indicatori-cheie de performanță, incluși în sistemul său de monitorizare a performanței, care, pe lângă acești indicatori-cheie de performanță, include și alți indicatori (pentru procesele operaționale) și o apreciere și evaluare calitativă, pentru a evalua valoarea adăugată, inclusiv rezultatul și impactul, realizată de activitățile sale, și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. încurajează Fundația să continue digitalizarea serviciilor sale;
4. ia act de faptul că programele de lucru planificate pentru 2018 au fost îndeplinite în proporție de 83 % (48 din 58 din obiective) și că Fundația a contribuit la 236 de evenimente de elaborare a politicilor (41 % dintre acestea fiind la nivelul Uniunii);
5. constată că Fundația a continuat cooperarea cu alte agenții ale Uniunii, a pus în aplicare acțiuni convenite în cadrul unor planuri anuale cu Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), Fundația Europeană de Formare (ETF) și Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și și-a continuat pregătirile în colaborare cu Cedefop privind cel de al patrulea sondaj european în rândul întreprinderilor;
6. constată că Fundația, care a făcut obiectul evaluării externe „interagenții”, împreună cu Cedefop, EU-OSHA și ETF, pentru perioada 2012-2016, care s-a axat pe evaluarea activității agențiilor în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată europeană, precum și pe viitorul celor patru agenții, a elaborat un plan de acțiune pentru a da curs concluziilor acestei evaluări; invită Fundația să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele raportului final, în special în ceea ce privește evaluarea privind valoarea adăugată europeană adusă de fundație și opiniile privind viitorul Fundației;
7. invită Comisia să realizeze un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea fuzionării Fundației cu Cedefop; subliniază că Fundația și Cedefop au un domeniu de funcționare foarte similar, iar această fuziune va simplifica finanțarea celor două agenții și va clarifica, de asemenea, sistemul agențiilor Uniunii pentru publicul larg; invită Comisia să aibă în vedere cel puțin introducerea unor sinergii comune cu Cedefop; invită Comisia să evalueze următoarele alternative: transferul Fundației la sediul Cedefop din Salonic, respectiv transferul Cedefop la sediul Fundației din Loughlinstown; observă că aceasta ar însemna utilizarea în comun a serviciilor corporative și de sprijin și gestionarea sediilor comune, precum și a infrastructurilor TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind sume considerabile care ar urma să fie utilizate pentru finanțarea suplimentară a ambelor agenții;
8. constată că în 2018 a fost efectuată, în numele Comisiei, o evaluare externă a agențiilor Uniunii care intră în domeniul de competență al Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (Eurofound, Cedefop, ETF și EU-OSHA), vizând aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată europeană pe care o aduc aceste agenții; invită Fundația să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele evaluării;
9. subliniază importanța unei activități de înaltă calitate a Fundației pentru a oferi cunoștințe fondate științific, imparțiale și în timp util, precum și expertiză și o susținere bazată pe date concrete pentru dezvoltarea politicilor Uniunii și pentru factorii de decizie, în domenii precum condițiile de viață și de muncă, piața muncii și relațiile de muncă în întreaga Uniune; subliniază importanța păstrării caracterului tripartit al modelului său de guvernanță, care implică organizațiile patronale și sindicale, guvernele din toate statele membre, precum și Comisia; salută în mod deosebit publicarea raportului de sinteză al Fundației bazat pe cel mai recent sondaj european privind calitatea vieții (EQLS) și pe publicațiile sale pe tema viitorului muncii și digitalizarea, în special în domeniul muncii pe platforme online;
10. subliniază importanța contribuțiilor Fundației la dezvoltarea instrumentelor de previzionare și colectarea informațiilor în diferite domenii, cum ar fi implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și calitatea vieții, viitorul muncii, industria prelucrătoare, digitalizarea și munca pe platformele online;
11. ia act de creșterea volumului de muncă al Fundației și de așteptările tot mai mari ale părților interesate și subliniază importanța asigurării unor resurse umane și financiare adecvate, care să permită Fundației să își îndeplinească în totalitate sarcinile, asigurând totodată preeminența agențiilor în raport cu contractanții privați;
12. salută angajamentul Fundației pentru viabilitatea economică, socială și de mediu a operațiunilor sale, oferind un spațiu de muncă rentabil și ecologic, precum și faptul că utilizează achizițiile publice ca un instrument important pentru atingerea tuturor celor trei categorii de viabilitate în cadrul operațiunilor sale;
13. subliniază că transparența și informarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor sunt esențiale pentru responsabilizarea democratică; consideră că utilizarea cu ușurință a resurselor și datelor agențiilor este de importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care sunt prezentate și comunicate în prezent datele și resursele și a gradului în care cetățenii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat; reamintește că statele membre pot sensibiliza opinia publică în acest sens prin elaborarea unui plan cuprinzător prin care să ajungă la un număr cât mai mare de cetățeni ai Uniunii;
Politica de personal
14. constată că, la 31 decembrie 2018, organigrama de personal era completată în proporție de 96,70 %, fiind numiți 88 de funcționari sau agenți temporari din totalul de 91 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (spre deosebire de 93 de posturi autorizate în 2017); constată că în 2018, în cadrul Fundației au lucrat, de asemenea, 11 agenți contractuali și un expert național detașat;
15. constată cu satisfacție că s-a realizat echilibrul între femei și bărbați în rândul conducerii superioare (un bărbat și o femeie); este îngrijorat însă de faptul că nu există echilibru între sexe în consiliul de administrație (97 de bărbați și 64 de femei);
16. salută rezultatele exercițiului de evaluare a posturilor, care a avut loc în decembrie 2018 și arată un nivel relativ ridicat de stabilitate de la un an la altul;
Achizițiile publice
17. constată, din raportul Curții, că Fundația nu a verificat în mod sistematic prețurile și sumele în plus percepute în raport cu ofertele de preț și cu facturile emise de furnizori către contractantul care a semnat contractul-cadru pentru achiziția de licențe pentru software; constată, din răspunsul Fundației, că acest contract-cadru a fost înlocuit cu un contract-cadru multiplu în care s-a ținut seama de problemele ridicate de Curte și îndeamnă Fundația să adapteze controalele ex ante privind plățile în temeiul contractelor-cadru și să se asigure că există o procedură competitivă pentru toate achizițiile;
18. încurajează Fundația să dea curs recomandărilor Curții în ceea ce privește, de pildă, depunerea ofertelor pe cale electronică;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
19. ia act de măsurile aplicate de Fundație și de eforturile sale constante de a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate;
Controalele interne
20. constată că Fundația a adoptat un cadru de control intern revizuit, care marchează trecerea de la un proces bazat pe conformitate la un proces bazat pe principii;
21. observă cu satisfacție că serviciul de audit intern al Comisiei a finalizat în 2018 un audit al performanței pe tema „Stabilirea priorităților în ceea ce privește activitățile Fundației și alocarea resurselor”; invită Fundația să transmită rezultatele acestui audit autorității care acordă descărcarea de gestiune;
Alte observații
22. constată că Fundația depune eforturi pentru a crește sustenabilitatea de mediu a operațiunilor sale, că în 2018 au fost instalate noi echipamente pentru videoconferințe și că în cadrul rețelei agențiilor se discută despre compensarea emisiilor de CO2;
23. invită Fundația să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
24. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2093(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0060/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(5), în special articolul 24,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(6), în special articolul 35,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0052/2020),
1. acordă directorului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2093(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0060/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(13), în special articolul 24,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(14), în special articolul 35,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0052/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2093(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0052/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 13 562 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2,18 % în comparație cu 2017; întrucât bugetul Agenției provine în întregime de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,26 %, fiind astfel depășit obiectivul preconizat de Agenție; această rată de execuție bugetară reprezintă o creștere de 0,54 % față de 2017; constată cu satisfacție că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 79,73 %, ceea ce reprezintă o creștere de 3,92 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. constată că Agenția continuă să folosească anumite măsuri ca indicatori-cheie de performanță pentru a determina valoarea adăugată a activităților sale, în special pentru a estima impactul codurilor de rețea și al orientărilor, și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. constată că Agenția a reușit să pună în aplicare Regulamentul (UE) nr. 1227/2011(19) și să însoțească și să monitorizeze schimbarea implementării codurilor de rețea deja adoptate în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale;
4. salută faptul că Agenția a externalizat serviciile de contabilitate Comisiei și pune în comun resursele cu alte agenții în domeniile gestionării resurselor umane, gestionării tehnologiei informației și comunicațiilor, bugetului și finanțelor, achizițiilor publice și gestionării dotărilor; consideră că această inițiativă este un exemplu ce ar trebui urmat și de alte instituții ale Uniunii; încurajează Agenția să exploreze modalități de punere în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții ale Uniunii care desfășoară activități similare; încurajează ferm agenția să urmărească în mod activ continuarea și amplificarea cooperării cu toate agențiile Uniunii;
5. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
Politica de personal
6. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era completată în proporție de 95,52 %, fiind ocupate 64 din cele 67 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 68 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Centrului au mai lucrat 22 de agenți contractuali și patru experți naționali detașați;
7. ia act de preocupările Agenției cu privire la resursele suplimentare inadecvate avute în vedere pentru punerea în aplicare a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, în ceea ce privește numărul de angajați, calendarul și gradele, precum și faptul că alocarea personalului include un număr disproporționat de mare de posturi de agenți contractuali (14) comparativ cu numărul de agenți temporari (doar 4), în pofida complexității noilor atribuții alocate Agenției; ia act de faptul că, conform Agenției, într-o astfel de situație, nu va fi în măsură să își îndeplinească în mod corespunzător mandatul extins, fără alocarea unor resurse suplimentare;
8. își reiterează îngrijorarea cu privire la lipsa echilibrului de gen în rândul membrilor conducerii superioare și medii a agenției (cinci bărbați și o femeie); își exprimă îngrijorarea cu privire la dezechilibrul geografic; solicită Agenției să ia măsuri pentru a asigura un echilibru geografic și de gen mai bun în cadrul conducerii sale superioare și medii;
9. regretă lipsa echilibrului între numărul femeilor și bărbaților în rândul consiliului de conducere al Agenției, 12 din 17 membri fiind de același sex;
10. solicită Agenției să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la cifrele totale referitoare la cazurile de hărțuire și să-i furnizeze informații cu privire la rezultatele cazurilor de hărțuire închise;
Achizițiile publice
11. constată că, potrivit raportului Curții, în 2018, Agenția a introdus instrumentele pentru depunerea în format electronic a documentelor, dar nu introdusese instrumentele pentru facturarea electronică și licitațiile electronice elaborate de Comisie pentru a implementa o soluție unică pentru schimburile electronice de informații cu părțile terțe care participă la procedurile de achiziții publice (achiziții publice electronice); invită Agenția să introducă toate instrumentele necesare pentru a gestiona procedurile de achiziții publice și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
12. ia act de măsurile existente aplicate de Agenție și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate;
13. remarcă măsurile suplimentare luate pentru a crește transparența activităților Agenției prin raportarea întâlnirilor dintre personalul Agenției și părțile interesate externe, și anume întâlnirile directorului cu organizațiile și lucrătorii independenți, precum și disponibilitatea acestora pe site-ul internet al Agenției începând din ianuarie 2018;
Controalele interne
14. observă că Agenția și-a adoptat propriul cadru de control intern în decembrie 2018; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la aplicarea acestor standarde de control intern;
15. ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS) al Comisiei a efectuat o evaluare completă a riscurilor, inclusiv în ceea ce privește sistemele informatice, în 2016, rezultatul fiind un nou plan strategic de audit pentru Agenție pentru perioada 2017-2019 și a formulat subiecte de audit pentru următoarea perioadă de planificare; constată că în 2018, IAS a efectuat un audit privind securitatea sistemelor informatice în Agenție și securitatea informațiilor în domeniul „REMIT” și că Agenția a pregătit un plan de acțiune, prevăzut pentru implementare în 2019, pentru a aplica recomandările conținute în raportul final de audit; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în acest sens;
Alte observații
16. salută faptul că Agenția a efectuat în 2018 o analiză oficială a impactului probabil al deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniune asupra organizării, operațiunilor și conturilor sale;
17. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
18. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).
Descărcarea de gestiune 2018: Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA)
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) (înainte de 11 decembrie 2018: Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2097(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0064/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție(5), și în special articolul 33,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă -în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011(6), și în special articolul 47,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0053/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) (înainte de 11 decembrie 2018: Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2097(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0064/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție(13), și în special articolul 33,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă -în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011(14), și în special articolul 47,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0053/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) (înainte de 11 decembrie 2018: Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2097(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0053/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu‑LISA) (denumită în continuare „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 205 657 227 EUR, ceea ce reprezintă o majorare semnificativă de 32 % față de 2017; întrucât creșterea s-a datorat sarcinilor suplimentare și consolidării mandatului agenției, în timp ce bugetul agenției este asigurat în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 75,18 %; observă că rata scăzută de execuție se datorează angajamentelor restante, legate în special de cheltuielile operaționale care sunt supuse adoptării temeiului lor juridic; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 94,08 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2,55 % față de 2017;
2. constată că, după întârzieri considerabile, nivelul de finalizare a construcției noului sediu al Agenției de la Strasbourg a ajuns la 88,17 %, conform celui mai recent raport acceptat privind stadiul lucrărilor, din aprilie 2018, și că Agenția își protejează interesele financiare cu o garanție de bună execuție în valoare de 1,2 milioane EUR; constată că Agenția și-a prezentat memoriul în apărarea sa la Tribunalul de Primă Instanță la Strasbourg, la 15 mai 2018 și la 15 februarie 2019, și de asemenea că Tribunalul de Primă Instanță nu s-a pronunțat încă; constată în plus, că în aprilie 2019 s-au reluat discuțiile privind soluționarea extrajudiciară; invită Agenția să informeze fără întârziere autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în cazul în care se ajunge la o soluționare extrajudiciară sau, alternativ, imediat ce se pronunță hotărârea Tribunalului de Primă Instanță;
3. ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit raportului Curții, rata de execuție a bugetului Agenției a fost mai mică decât cea prevăzută, din cauza adoptării sau a intrării în vigoare cu întârziere a actelor juridice (fapt în afara controlului Agenției), ceea ce a afectat atât evoluția, cât și dezvoltarea sistemelor existente și a celor noi; observă că, drept răspuns, Agenția a returnat Comisiei credite de plată în valoare de 74 000 000 EUR și a reportat credite de angajament în valoare de 49 000 000 EUR, punând astfel sub semnul întrebării ipotezele de lucru care au stat la baza planificării, cuprinse în fișele financiare legislative elaborate de Comisie; subliniază că alocarea de resurse bugetare în bugetul votat al Agenției cu privire la acte juridice care nu au fost încă adoptate comportă riscuri semnificative pentru o bună gestiune financiară; invită Comisia să îmbunătățească, împreună cu Agenția, alinierea planificării bugetare la calendarul adoptării sau intrării în vigoare a actelor juridice;
Performanța
4. salută cooperarea susținută a Agenției cu alte agenții ale Uniunii și mandatul consolidat acordat prin intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 2018/1726(19) în decembrie 2018, care oferă noi oportunități de consolidare a cooperării, va oferi consiliere proactivă și sprijin și asistență suplimentare Comisiei, statelor membre și altor agenții din domeniul justiției și afacerilor interne și va permite Agenției să colaboreze mai strâns cu organizațiile internaționale;
5. remarcă posibila dezvoltare a unui router centralizat pentru schimbul de informații prealabile referitoare la pasageri și la registrul cu numele pasagerilor între statele membre; observă că utilizarea unor astfel de informații pentru verificările în sistemele informatice la scară largă a fost propusă ca element de interoperabilitate de interes pentru viitor; notează, de asemenea, studiul de fezabilitate aferent realizat de Comisie între aprilie 2018 și ianuarie 2019;
6. remarcă, în contextul observațiilor și comentariilor făcute în 2018 de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, că Agenția gestionează trei sisteme informatice de mari dimensiuni, separate și neintegrate, în conformitate cu instrumentele juridice respective care reglementează aceste sisteme, și că diferitele termene de dezvoltare și constrângerile care decurg din aceste cadre juridice au dus la realizarea separată și neintegrată a sistemelor informatice; remarcă faptul că Agenția recunoaște că această abordare nu este nici sustenabilă, nici eficientă din perspectivă operațională sau bugetară; salută, de asemenea, faptul că Agenția a demarat o inițiativă de armonizare a arhitecturii și a proiectării sistemului, plecând de la inițiativa de interoperabilitate a Comisiei; încurajează Agenția să exploreze în continuare posibilitățile de instituire a unor proceduri comune și a unor sisteme partajate;
7. reamintește (în special având în vedere că această agenție se ocupă de interoperabilitatea unor date sensibile) importanța serviciilor de gestionare și prelucrare a datelor și necesitatea internalizării acestor servicii; subliniază, în acest sens, importanța protecției și a confidențialității acestor date și potențialele riscuri pe care le implică sistemul actual extern de gestionare a serviciilor informatice;
8. salută noua structură organizațională introdusă de Agenție cu scopul de a consolida capacitățile necesare pentru planificarea operațională și achizițiile aferente, inclusiv furnizarea de resurse juridice și tehnice; solicită, cu toate acestea, să se depună eforturi suplimentare pentru a asigura respectarea normelor privind achizițiile publice și o raportare mai precisă; ia act de observația Curții potrivit căreia Agenția ar putea avea în vedere utilizarea metodologiei elaborate de International Function Point Users Group, care reprezintă o metodologie standard de determinare a prețului activităților de dezvoltare;
9. salută progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările Curții din anii precedenți; remarcă, însă, că Agenția nu publică nici acum anunțuri de posturi vacante pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO); invită, prin urmare, Agenția să ia măsuri pentru a asigura publicarea posturilor vacante pe site-ul EPSO;
10. constată că, în ceea ce privește procedurile de achiziții publice electronice, Agenția a introdus facturarea electronică și licitațiile electronice pentru anumite proceduri, însă constată că introducerea depunerii electronice este încă în curs de desfășurare;
11. subliniază importanța furnizării de date defalcate pe gen pentru a putea analiza evoluția echilibrului de gen în rândul personalului Agenției și al organelor sale de conducere.
Politica de personal
12. constată cu îngrijorare că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de doar 89,71 %, fiind ocupate 122 posturi de agenți temporari din cele 136 de posturi de agenți temporari autorizate în bugetul Uniunii (față de 131 posturi autorizate în 2017); constată totodată că, în 2018, în Agenție au lucrat 31 de agenți contractuali și 9 experți naționali detașați; salută răspunsul Agenției, potrivit căruia această rată de execuție poate fi atribuită adoptării cu întârziere a actelor juridice și îndeamnă Agenția să furnizeze informații cu privire la progresele viitoare;
13. constată cu îngrijorare lipsa echilibrului de gen în cadrul Consiliului de administrație (40 de bărbați și 6 femei);
14. remarcă, în lumina comentariilor și observațiilor făcute în 2018 de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, că Agenția recunoaște riscurile semnificative pe care le implică numărul mic de angajați pentru continuitatea operațiunilor sale; subliniază că Agenția a solicitat personal suplimentar în documentele sale de programare; admite că o astfel de creștere a personalului trebuie aprobată de Parlament și Consiliu și că Agenția încearcă să atenueze riscul prin redefinirea priorităților la nivelul sarcinilor și prin recrutare rapidă; atrage atenția asupra faptului că practica actuală de recrutare a personalului necesar pentru punerea în aplicare a unui act juridic numai după ce actul juridic intră în vigoare presupune să se recurgă la personalul existent pentru măsurile de pregătire a punerii în aplicare a actului juridic, ceea ce epuizează capacitățile echipei de bază ale Agenției și comportă, prin urmare, riscul de a afecta îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi ale Agenției; invită Comisia să permită angajarea anticipată a unei părți a personalului prevăzut într-o propunere de act juridic, pentru a-i permite Agenției să pregătească eficient punerea în aplicare a respectivului act juridic;
15. constată că, potrivit raportului Curții în legătură cu o procedură de recrutare, comisia de selecție a Agenției, contrar transparenței procedurii, s-a îndepărtat de la anunțul de post vacant publicat și a aplicat un punctaj minim mai mare decât cel publicat pentru înscrierea candidaților pe lista de rezervă; ia act, din răspunsul Agenției, de angajamentul de a utiliza o formulare mai strictă în anunțurile de posturi vacante care urmează să fie publicate în viitor; salută faptul că Agenția și-a adaptat de îndată practicile pentru procedurile în curs și că orientările privind procedurile de recrutare vor reflecta principiul conform căruia pragul pentru lista de rezervă să fie stabilit ex-ante; invită Agenția să se asigure că sunt respectate criteriile de selecție publicate;
16. ia act de adoptarea noii structuri de organizare, în martie 2018, de către Consiliul de administrație al Agenției, în perspectiva creșterii estimate de Agenție ca urmare a adăugării de sarcini prin adoptarea unor acte juridice, precum și de personalul suplimentar prevăzut în acest sens; remarcă faptul că Agenția își va dubla aproape numărul de angajați până la sfârșitul anului 2020 și că se preconiza ca reorganizarea să fie făcută integral până la sfârșitul anului 2019;
Achizițiile publice
17. constată cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții, două plăți auditate pentru furnizarea de „mentenanță corectivă în scopul asigurării bunei funcționări a Sistemului de informații Schengen” (MWS) au fost parțial neconforme cu reglementările, deoarece Agenția a modificat un anumit contract prin majorarea cheltuielilor de întreținere lunare fără a modifica contractul-cadru MWS pentru a prevedea creșterea prețurilor iar, prin urmare, a prelungit acest contract cu 1,5 luni după expirarea datei contractului-cadru MWS; subliniază că suma suplimentară plătită cu privire la mentenanța lunară și plata pentru mentenanță după expirarea contractului-cadru MWS sunt parțial neconforme; ia act de răspunsul Agenției potrivit căruia s-au înregistrat întârzieri în lansarea următorului contract-cadru, că măsurile suplimentare luate în cursul procedurii de atribuire conțineau obligația de a garanta continuitatea lucrărilor de întreținere a Sistemului de informații Schengen, în conformitate cu obligațiile legale ale Agenției, și că sunt în curs de desfășurare procesul de finalizare a setului de liste de verificare și de modele pentru procedurile de achiziții publice și crearea de capacități de planificare a sprijinului pentru activitățile operaționale și achizițiile aferente; invită Agenția să asigure respectarea prevederilor privind achizițiile publice;
18. observă, de asemenea, că, în conformitate cu raportul Curții, formula prevăzută în caietul de sarcini pentru a identifica oferta de cea mai bună calitate pentru contractul MWS a fost diferită de cea comunicată în documentul de întrebări și răspunsuri pentru ofertanți și că au fost identificate alte deficiențe legate de calitatea, integralitatea și coerența informațiilor furnizate; constată că Agenția recunoaște necesitatea de a îmbunătăți și documenta controalele legate de coerența și comparabilitatea între planificarea licitațiilor și contractele efective, pentru a permite o evaluare ex post (lucru care în prezent nu este folosit ca o funcție în procesul de achiziții din cauza lipsei de resurse umane); invită Agenția să întărească controlul intern în privința achizițiilor;
19. constată cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții, în cazul unui contract de furnizare de servicii de telecomunicații, Agenția a atribuit un contract singurului operator economic care a depus o ofertă, iar valoarea contractului atribuit s-a ridicat la 144 000 EUR, după cum s-a publicat în anunțul inițial de participare; remarcă însă, că oferta financiară prezentată de operator a fost de doar 45 700 EUR, ceea ce a dus la atribuirea unui contract pentru o sumă care a depășit oferta, fapt care contravine normelor privind achizițiile publice; ia act de răspunsul Agenției potrivit căruia oferta financiară a fost concepută doar ca un simplu scenariu fără caracter obligatoriu în privința evaluării ofertelor, iar plățile lunare efective se bazează pe prestarea efectivă a serviciilor, în conformitate cu prețurile unitare oferite inițial; invită agenția să nu atribuie contracte pentru prețuri care depășesc ofertele depuse de ofertanți;
20. constată că, potrivit raportului Curții, Agenția a prelungit de la patru la șase ani durata unui contract direct pentru furnizarea de servicii de securitate și de primire, majorând valoarea contractului cu 73 % (fapt care contravine Regulamentului financiar), făcând astfel ca plățile efectuate după perioada inițială să fie neconforme; ia act de răspunsul Agenției potrivit căruia situația a avut loc în circumstanțe excepționale, care au fost raportate în timp util și au fost analizate în registrul excepțiilor; ia act de faptul că au fost luate decizii pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor de securitate; invită Agenția să asigure respectarea normelor privind achizițiile publice;
21. în contextul comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la utilizarea pe scară largă a unor contractanți externi pentru dezvoltarea și întreținerea proiectelor informatice, salută faptul că Agenția lucrează la o strategie de aprovizionare pentru a asigura cea mai bună utilizare a resurselor proprii; subliniază faptul că Curtea a identificat o tendință orizontală a agențiilor de a angaja personal extern pe poziții de consultanță în domeniul informatic; subliniază că trebuie să se abordeze urgent dependența Agenției de recrutarea externă în acest domeniu; recunoaște că decizia de a aloca resurse de personal suficiente revine Parlamentului și Consiliului în calitate de autorități bugetare;
22. îndeamnă în continuare Agenția să exploreze posibilități de punere în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții ce desfășoară activități similare; încurajează Agenția să înceapă să caute modalități de a folosi în comun personalul nespecializat, în domenii precum TIC, contabilitate etc., în special cu Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice, care are sediul la Riga, și cu Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care are sediul la Helsinki;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
23. constată cu satisfacție faptul că, în noiembrie 2018, Agenția a finalizat aplicarea noilor norme privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cazul membrilor consiliului de administrație și al grupurilor consultative, care cuprind depunerea anuală a declarațiilor lor de interese, precum și evaluarea declarațiilor acestora de către președinții Consiliului de administrație și ale grupurilor consultative respective, (după caz), cu sprijinul Agenției; salută adoptarea unui nou model de declarație de interese, iar apoi publicarea sa pe site-ul internet al Agenției; observă că Agenția a stabilit noi norme privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pentru membrii personalului; remarcă faptul că, în 2018, toți membrii personalului au depus declarații de interese, 31 dintre ei au declarat un interes (corespunzând unui procent de 20 % din personal) care a fost evaluat de către superiorii lor ierarhici direcți și că, pentru trei membri ai personalului (echivalentul a 2 % din personal), s-au luat măsuri de reducere a riscului de potențiale conflicte de interese; regretă însă faptul că noul model de declarație de interese nu a fost aplicat și personalului executiv; constată cu regret că, în cazul directorului executiv, este disponibilă doar o declarație privind absența conflictelor de interese; ia act de faptul că, în iunie 2018, Consiliul de administrație a adoptat decizia Agenției privind orientările referitoare la avertizare de integritate; constată că, potrivit răspunsului Agenției, nu există nicio obligație juridică de a publica CV-urile membrilor consiliului său de administrație; subliniază, în acest sens, că agențiile Uniunii ar trebui să dea exemplu în ceea ce privește transparența și invită membrii consiliului de administrație să își publice CV-urile pe site-ul Agenției;
Controalele interne
24. remarcă, în contextul comentariilor și observațiilor făcute de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune legate de recomandările de audit deschise, că rata de execuție a planurilor de acțiune implementate în urma diverselor recomandări de audit au înregistrat o tendință descrescătoare în 2018, iar Agenția a adoptat și a implementat cadrul de control intern revizuit la începutul lui 2019; constată că serviciul de audit intern a stabilit un plan strategic de audit pentru perioada 2019-2021, pe baza rezultatelor exercițiului de evaluare a riscurilor desfășurat în februarie 2018 atât la sediul din Tallinn, cât și la sediul tehnic de la Strasbourg, care a acoperit principalele procese administrative și operaționale ale agenției; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la aplicarea recomandărilor de audit;
Alte observații
25. remarcă, în contextul comentariilor și observațiilor făcute de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune legate de întârzierile înregistrate în reconstrucția sediului operațional al Agenției din Strasbourg și în construirea noului sediu de la Tallinn, faptul că proiectul de reconstrucție a sediului a fost finalizat de guvernul estonian conform planului inițial, iar agenția s-a mutat în sediul său permanent în iulie 2018; constată că lucrările de reconstrucție la sediul operațional de la Strasbourg au fost finalizate prin contract în iunie 2018, că întârzierea a fost atribuită modificărilor din proiectele convenite cu contractantul și că agenția colaborează îndeaproape cu contractantul pentru a remedia deficiențele tehnice identificate și pentru a realiza progrese în acceptarea lucrărilor;
26. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
27. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (JO L 295, 21.11.2018, p. 99).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2095(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Institutului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0062/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie(5), în special articolul 21,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0054/2020),
1. acordă directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2095(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Institutului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0062/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie(12), în special articolul 21,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0054/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2095(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0054/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Institutului European de Inovare și Tehnologie („Institutul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 458 057 031,54 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 35,33 % față de bugetul pentru 2017, în principal din cauza importanței tot mai mari a comunităților de cunoaștere și inovare (CCI), în special EIT Health, EIT Raw Materials și EIT Food în activitățile lor de educație, inovare și creare de întreprinderi; întrucât contribuția globală a Uniunii la bugetul Institutului pentru exercițiul financiar 2018 s-a ridicat la 312 886 716 EUR(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Institutului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Institutului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 92,05 %, reprezentând o creștere de 0,82 % față de 2017; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 97,80 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,72 % în comparație cu 2017; observă că această ușoară creștere a ratei de execuție a angajamentelor se datorează în principal unei creșteri a execuției creditelor de angajament în ceea ce privește cheltuielile operaționale și, în special, a granturilor pentru CCI-urile Institutului;
2. ia act de răspunsul Institutului la descărcarea de gestiune pe 2017, conform căruia trecerea la un acord multianual de grant cu CCI-urile Institutului în perioada de după 2020 depinde de alocările bugetare pentru perioada 2021-2027 și că temeiul juridic viitor al Institutului se află încă în curs de negociere;
3. constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că Institutul a înregistrat întârzieri la plata prefinanțărilor către două comunități de cunoaștere și inovare; invită Institutul să gestioneze, împreună cu Comisia, necesarul de lichidități în timp util și să evite orice risc de a i se aplica dobânzi penalizatoare și orice risc de prejudiciere a reputației; constată, din răspunsul Institutului, că întârzierile la plata prefinanțărilor către CCI-uri au fost cauzate de indisponibilitatea lichidităților în contul bancar al Institutului și că acesta a planificat și a inițiat cererea de subvenție din partea Comisiei în conformitate cu procedurile relevante, dar de aici a rezultat o întârziere a plăților asupra căreia Institutul nu avea niciun control;
Performanța
4. constată că Institutul utilizează indicatori-cheie de performanță (ICP) la nivel de instituție și la nivelul CCI-urilor, precum și ICP aferenți programului Orizont 2020 orientați pe gestionare și că utilizează, de asemenea, indicatori specifici prevăzuți în documentul unic de programare; observă, de asemenea, că Institutul recurge și la alți ICP pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; constată că, în urma evaluării la jumătatea perioadei de către Comisie și a studiului de impact din 2017 al Institutului, Institutul lucrează la stabilirea unui cadru de impact pentru a măsura impactul socioeconomic al activităților CCI-urilor sale;
5. ia act de faptul că Institutul a externalizat serviciile de contabilitate către Comisie în octombrie 2019; încurajează ferm Institutul să se străduie activ să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii; îndeamnă Institutul să exploreze posibilități de punere în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare;
6. ia act de rezultatele raportului intermediar al Comisiei, publicat în octombrie 2017, potrivit căruia Institutul este singurul organ al Uniunii care integrează pe deplin aspectele comerciale, cele de cercetare și educaționale, comunitatea afiliată Institutului oferă rezultate revoluționare și CCI-urile sale existente aduc soluții inovatoare;
7. constată cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții, progresele reale pentru asigurarea sustenabilității rămân limitate pentru CCI-uri, că situația celor trei CCI-uri din primul val este îngrijorătoare din cauza indicatorilor lor slabi de sustenabilitate financiară, care prezintă doar o creștere modestă, că situația este și mai îngrijorătoare în ceea ce privește EIT Climate, aceasta având scorul cel mai mic; observă că, potrivit răspunsului Institutului, veniturile generate de CCI-uri au crescut de la 23,7 milioane EUR în 2017 la 38,4 milioane EUR în 2018, că CCI-urile sunt în curs de a constitui active care vor asigura venituri viitoare, iar CCI-urile și partenerii contribuie în mod substanțial la cofinanțarea costurilor activităților CCI-urilor, că au fost stabilite plafoane pentru costurile suportate de Institut privind gestionarea CCI-urilor atât la nivelul CCI-urilor, cât și la nivelul membrilor individuali ai personalului; invită Institutul să se concentreze pe structuri simplificate de management („lean management”), să revizuiască portofoliul de activități desfășurate și să promoveze surse alternative de venituri;
8. ia act de faptul că Comunitatea EIT a atins, de asemenea, o altă etapă importantă în 2018, prin extinderea la opt CCI-uri, astfel cum se prevede în Agenda strategică de inovare a EIT pentru perioada 2014-2020, inclusiv instituirea, în decembrie 2018, a EIT Manufacturing și a EIT Urban Mobility;
9. încurajează institutul să continue digitalizarea serviciilor sale;
Politica de personal
10. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 97,73 %, fiind ocupate 43 de posturi de agenți temporari din cele 44 de posturi de agenți temporari autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 41 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Institutului au lucrat, de asemenea, 20 de agenți contractuali și un expert național detașat;
11. constată că, în ceea ce privește echilibrul de gen în cadrul Consiliului de administrație, acesta era compus în 2018 din 4 bărbați și 8 femei;
12. își reiterează îngrijorarea, pe baza raportului Curții, că resursele de personal limitate nu corespund creșterii bugetului Institutului și a numărului de CCI-uri, ceea ce periclitează capacitatea Institutului de a face față volumului de lucru extins și de a-și atinge obiectivele strategice;
13. observă că Institutul a decis să adopte un manual de proceduri informale pentru cazurile de hărțuire și că decizia directorului Institutului de numire a unor consilieri confidențiali va fi adoptată până la sfârșitul anului 2019; salută faptul că Institutul oferă în fiecare an personalului sesiuni de formare cu privire la aspecte legate de etică și de integritate, o parte dintre acestea fiind dedicate hărțuirii;
14. ia act de faptul că Institutul a solicitat Comisiei să îi acorde șapte posturi suplimentare începând cu 2020 pentru a rezolva problema deficitului structural de personal al Institutului și pentru a putea pune în aplicare pe deplin programul său de lucru planificat pentru 2020; constată cu îngrijorare că Comisia nu a acordat posturile suplimentare solicitate;
15. ia act, din raportul Curții, de faptul că, în conformitate cu statutul Institutului, acesta poate oferi doar contracte de agenți temporari pentru o perioadă de cel mult cinci ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă cinci ani; având în vedere că sunt membri importanți ai personalului care vor ajunge la perioada maximă de zece ani în 2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că continuitatea operațiunilor ar putea fi afectată; constată că Comisia nu a dat curs solicitărilor Institutului de a rezolva aceste probleme legate de contracte în temeiul statutului actual și că, prin urmare, Institutul nu a putut oferi prelungiri ale contractului unui număr de 10 membri ai personalului, Institutul luând măsurile necesare pentru a lansa cereri de exprimare a interesului în vederea ocupării acestor posturi-cheie, cu scopul de a asigura continuitatea operațiunilor;
16. salută faptul că, potrivit răspunsului institutului, noul director a fost numit în conformitate cu decizia Consiliului de administrație al Institutului din 19 august 2019;
17. ia act cu îngrijorare de faptul că Institutul a plătit alocații în valoare de aproape 3 000 EUR pentru cinci membri ai personalului pentru care Institutul plătea deja direct școlii taxe de școlarizare, ceea ce a constituit o dublă finanțare neregulamentară a costurilor de școlarizare; salută faptul că Institutul a regularizat situația printr-o revizuire amănunțită a indemnizațiilor pentru preșcolari, a stabilit sumele care trebuie recuperate de la fiecare membru al personalului și a instituit măsuri suplimentare de control privind drepturile personalului; constată că sumele plătite în mod necuvenit sunt preconizate a fi recuperate în cursul anului 2019; invită Institutul să informeze Curtea și autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la suma recuperată;
Achizițiile publice
18. ia act, din raportul Curții, de faptul că, în 2014, Comisia a semnat, în numele Institutului și al altor instituții și organe ale Uniunii, un contract-cadru pentru achiziționarea de programe informatice, licențe și furnizarea de servicii de mentenanță și consultanță în domeniul IT și că Institutul nu a verificat în mod sistematic, în cadrul controlului ex ante, prețurile și majorările aplicate de contractantul din contractul-cadru comparându-le cu ofertele furnizorilor; subliniază că plățile totale efectuate către contractantul în cauză s-au ridicat la 64 000 EUR; ia act de răspunsul Institutului conform căruia acesta a urmat mecanismul prevăzut în contractul-cadru și că contractul-cadru în cauză a expirat și a fost înlocuit cu unul nou, care prevede ca fiecare ofertă să indice în mod distinct prețul inițial și majorarea; subliniază faptul că este posibil ca contractul-cadru în sine să limiteze concurența, întrucât nu există nicio dovadă că contractantul alege furnizorii pe o bază concurențială; invită Comisia să ofere informații cu privire la modul în care se asigură competitivitatea în contractele-cadru; invită Institutul să adapteze controalele ex ante pentru plățile efectuate în temeiul contractelor de acest tip și să se asigure că are loc o procedură competitivă pentru toate achizițiile publice;
19. salută faptul că Institutul a introdus licitația electronică și prezentarea ofertelor pe cale electronică în 2018 și a prelucrat mai multe cereri de oferte prin intermediul instrumentelor de achiziții publice electronice în 2019;
20. ia act de răspunsul Institutului referitor la constatările Curții din 2016 cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților juridice din cadrul CCI și observă că Institutul a contractat experți externi pentru a revizui politicile și procedurile de achiziții publice în perioada 2016-2017; constată că Institutul a introdus noi dispoziții în acordurile specifice de grant ale CCI-urilor pentru 2018 cu scopul de a asigura alinierea politicilor de achiziții publice ale entităților juridice din cadrul CCI-urilor cu principalele cerințe ale dreptului Uniunii în domeniul achizițiilor publice; observă că, în 2019, Institutul a lansat o nouă activitate de monitorizare a politicilor și procedurilor de achiziții publice ale entităților juridice din cadrul CCI-urilor și ale centrelor de colocație ale acestora;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
21. ia act de măsurile aplicate de Institut și efortul constant depus de acesta pentru a asigura transparența, a preveni și a gestiona conflictele de interese, precum și pentru a proteja avertizorii de integritate; constată că, în 2018, au fost identificate și evaluate mai multe cazuri potențiale de conflicte de interese și au fost luate măsuri adecvate, inclusiv excluderea din activitățile relevante în cazul în care a fost identificat un conflict de interese;
22. salută faptul că EIT publică o listă de experți externi, împreună cu remunerația plătită în fiecare an; invită Institutul să introducă cerința ca experții externi să declare conflictele de interese;
Controalele interne
23. ia act de faptul că, în 2018, Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat un control ex ante al plăților către CCI-uri, concluzionând că există deficiențe foarte grave în domeniul prevenirii și detectării fraudelor, deși procedurile de verificare ex ante a plăților către CCI-uri sunt, în general, eficace și în conformitate cu cerințele juridice ale programului Orizont 2020; observă că IAS a emis trei constatări, dintre care doar una a fost acceptată de Institut, dar că Institutul a elaborat un plan de acțiune adecvat pentru a pune în aplicare toate recomandările, inclusiv cele două constatări respinse;
24. constată că evaluarea din 2018 privind punerea în aplicare a principiilor bunei guvernanțe de către CCI-uri, prin care se abordează recomandările IAS, a fost finalizată în septembrie 2018; ia act de faptul că evaluarea din 2019, ca parte a evaluării performanței CCI-urilor din 2018, a fost finalizată în iulie 2019; observă că cinci din cele șase CCI-uri aplică, în general, în mod corect principiile bunei guvernanțe;
25. regretă numărul de chestiuni pendinte și de măsuri corective aflate în curs ca urmare a observațiilor Curții din 2014, 2015, 2016 și 2017, legate în special de condițiile de finanțare, de finanțarea din surse publice și private și cea din granturi; ia act de răspunsul Institutului conform căruia acesta a continuat să ia măsuri corective și a finalizat majoritatea acțiunilor deschise ca răspuns la observațiile Curții; recunoaște că anumite acțiuni rămase deschise nu depind de Institut și că unele observații în curs necesită o perspectivă pe termen lung pentru a fi pe deplin rezolvate;
26. constată cu mare îngrijorare, din raportul Curții, că Institutul a plătit unei alte persoane, timp de un an și jumătate, remunerația care revenea unui membru al consiliului de conducere și că a luat cunoștință de această eroare numai după ce persoana în cauză a contactat Institutul; ia act de răspunsul Institutului potrivit căruia aceasta a fost o eroare punctuală de înțelegere și că există controale adecvate pentru a preveni apariția unor situații similare; îndeamnă insistent Institutul să instituie măsuri care să prevină astfel de erori semnificative în viitor;
Alte observații
27. constată că, pe tot parcursul anului 2018, Institutul a colaborat activ cu principalele părți interesate, inclusiv în ceea ce privește următorul cadru financiar multianual al Uniunii și Programul-cadru pentru cercetare și inovare; ia act de faptul că Comisia a propus un buget de 100 miliarde EUR pentru Orizont Europa, inclusiv un buget de 3 miliarde EUR pentru Institut;
28. invită Institutul să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
29. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020 referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor(17).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2087(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0054/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 1 alineatul (2),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 68,
– având în vedere Decizia 2008/114/CE, Euratom a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenției de aprovizionare a Euratom(5), în special articolul 8 din anexa la această decizie,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0056/2020),
1. acordă directoarei generale a Agenției de Aprovizionare a Euratom descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei generale a Agenției de Aprovizionare a Euratom, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2087(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(6),
– având în vedere declarația de asigurare(7) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0054/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(8), în special articolul 1 alineatul (2),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(9), în special articolul 68,
– având în vedere Decizia 2008/114/CE, Euratom a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenției de aprovizionare a Euratom(10), în special articolul 8 din anexa la această decizie,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0056/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei generale a Agenției de Aprovizionare a Euratom, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2087(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0056/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale, bugetul definitiv al Agenției de Aprovizionare a Euratom („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 123 000 EUR, sumă egală cu cea din 2017; întrucât bugetul Agenției provine în întregime de la bugetul Uniunii;
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție a creditelor de angajament de 97,84 %, reprezentând o scădere cu 1,04 % față de 2017; constată totuși cu îngrijorare că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 72,90 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,73 % față de 2017;
Anularea reportărilor
2. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rata de anulare a creditelor bugetare reportate din 2017 în 2018 este ridicată, de 21 %, ceea ce demonstrează angajamente nejustificate asumate în anul precedent; invită Agenția să reporteze creditele bugetare numai în cazuri justificate;
Performanța
3. constată că, în 2018, Agenția a prelucrat 331 de operațiuni, inclusiv contracte, modificări și notificări, și a continuat să își asume responsabilitatea pentru politica comună de aprovizionare cu energie nucleară a Uniunii, în conformitate cu mandatul său statutar, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu materiale nucleare; recunoaște eforturile continue ale Agenției privind diversificarea surselor de aprovizionare;
4. încurajează Agenția să continue digitalizarea servicii lor sale;
Politica de personal
5. ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2018, Agenția avea 16 angajați, toți fiind funcționari ai Comisiei, din cei 25 autorizați de schema de personal, același număr de angajați autorizați ca în anul 2017;
Alte observații
6. ia act de faptul că Regatul Unit s-a retras din Uniune, inclusiv din Euratom; invită Agenția să se asigure că este în continuare bine informată cu privire la efectele retragerii Regatului Unit și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice evoluție în acest sens;
7. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
8. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020 referitoare(11) la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2065(DEC))
– având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2018 (COM(2019)0317 – C9-0060/2019),
– având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare (COM(2019)0258),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2018, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandările Consiliului din 18 februarie 2020 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2018 (05324/2020 – C9-0029/2020, 05325/2020 – C9-0030/2020, 05327/2020 – C9-0031/2020, 05328/2020 – C9-0032/2020),
– având în vedere rapoartele Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000(3), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(4),
– având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(5),
– având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(6),
– având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(7),
– având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(8),
– având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(9),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(10),
– având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(11),
– având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(12),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(13),
– având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0057/2020),
1. acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2065(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2018 (COM(2019)0317 – C9-0060/2019),
– având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare (COM(2019)0258),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2018, însoțit de răspunsurile Comisiei(14),
– având în vedere declarația de asigurare(15) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandările Consiliului din 18 februarie 2020 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2018 (05324/2020 – C9-0029/2020, 05325/2020 – C9-0030/2020, 05327/2020 – C9-0031/2020, 05328/2020 – C9-0032/2020),
– având în vedere rapoartele Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000(16), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(17),
– având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(18),
– având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(19),
– având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(20),
– având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(21),
– având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(22),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(23),
– având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(24),
– având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(25),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(26),
– având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0057/2020),
1. aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (serie L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2065(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere răspunsurile prezentate de Comisie la întrebările scrise adresate comisarului pentru cooperare internațională și dezvoltare de la acel moment, Neven Mimica, pentru audierea în fața Comisiei pentru control bugetar, la 28 noiembrie 2019,
– având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0057/2020),
A. întrucât obiectivul principal al cooperării pentru dezvoltare este reducerea sărăciei și, pe termen lung, eradicarea acesteia, astfel cum este definită la articolele 208-210 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);
B. întrucât Uniunea trebuie să depună eforturi maxime pentru a se asigura că, în special în cazurile în care sunt investite în țări guvernate de regimuri nedemocratice, fondurile și acțiunile sale sunt întotdeauna în beneficiul persoanelor aflate în dificultate, și nu al structurilor de conducere;
C. întrucât obiectivul general rămâne acela de a atinge 0,7 % din VNB pentru asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) și de a mobiliza fonduri private;
D. întrucât integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice reprezintă obiective fundamentale ce trebuie urmărite în instrumentele de cooperare;
E. întrucât sustenabilitatea este esențială pentru atingerea obiectivelor stabilite și a rezultatelor și, în special, a impactului pe termen lung al ajutorului pentru dezvoltare;
F. întrucât principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă” este esențial în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă;
G. întrucât Consensul european privind dezvoltarea, adoptat în 2017, oferă un cadru politic comun în domeniul dezvoltării pentru instituțiile și statele membre ale Uniunii;
H. întrucât alinierea cooperării pentru dezvoltare a Uniunii cu prioritățile de dezvoltare ale țărilor partenere constituie elementul-cheie al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă;
I. întrucât ar trebui să se țină cont în mod constant de coerența politicilor și de complementaritatea diferitelor politici externe, în special atunci când mai multe politici externe sunt puse în aplicare într-o singură țară parteneră, cu scopul de a promova sinergiile, a reduce compromisurile între aceste politici existente și a evita, pe cât posibil, sarcinile administrative inutile;
J. întrucât o bună cooperare și coordonare cu alți donatori și cu instituții financiare internaționale este de o importanță capitală pentru a evita suprapunerile, a asigura controale eficiente, partajarea riscurilor, obținerea de rezultate care să reflecte contribuțiile reale, precum și eficacitatea ajutorului și să stimuleze capacitatea de a acorda ajutor pentru dezvoltare în țările beneficiare;
K. întrucât Comisia este responsabilă, în ultimă instanță, de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor aferente Fondului european de dezvoltare (FED) și de supravegherea procesului de monitorizare financiară și raportare al FED;
L. întrucât transparența, responsabilitatea și diligența necesară în ceea ce privește drepturile omului sunt condiții prealabile pentru controlul democratic, precum și pentru un ajutor pentru dezvoltare eficace;
M. întrucât intervențiile externe ale Uniunii sunt canalizate prin intermediul organizațiilor internaționale, care fie participă la execuția fondurilor Uniunii, fie cofinanțează proiecte alături de aceasta, ceea ce include unele provocări în materie de supraveghere și administrare;
N. întrucât o gamă largă de metode de punere în aplicare, care reflectă caracterul interguvernamental al FED, sunt utilizate în 79 de țări cu norme și proceduri complexe privind achizițiile publice și atribuirea contractelor;
O. întrucât, deși exercită un rol de o importanță determinantă în impulsionarea transformării și în abordarea principalelor încercări în materie de dezvoltare, sprijinul bugetar prezintă un risc fiduciar considerabil și ar trebui acordat doar dacă statul beneficiar poate să demonstreze un nivel suficient de transparență, trasabilitate, răspundere, respectare a statului de drept și a drepturilor omului și eficacitate înainte de a primi asistență prin sprijin bugetar;
P. întrucât promovarea transparenței și combaterea corupției și a fraudei sunt esențiale pentru succesul operațiunilor de sprijin bugetar ale Uniunii;
Q. întrucât activitățile FED sunt puse în aplicare în contexte dificile, care implică expunerea la riscuri ridicate și recurente de natură geopolitică sau instituțională;
R. întrucât factori externi care afectează aplicarea corespunzătoare a FED ar putea atenua sau anihila eforturile depuse în domeniul dezvoltării;
S. întrucât susținerea acordată administrării de către Uniune constituie o componentă-cheie a ajutorului pentru dezvoltare în vederea generării unor reforme efective ale administrării;
T. întrucât actualele crize migratorii nu trebuie să umbrească valurile de migrație generate de turbulențele demografice, care necesită reacții diferite pe termen lung;
U. întrucât simplificarea proceselor de punere în aplicare este un motor pentru creșterea eficacității furnizării ajutorului;
V. întrucât este de o importanță fundamentală să se promoveze vizibilitatea Uniunii, să se asigure o utilizare strategică a instrumentului de ajutor financiar extern al Uniunii, să se comunice cu privire la finanțarea din partea Uniunii și la valoarea proiectelor Uniunii în toate formele de ajutor pentru dezvoltare.
Declarația de asigurare
Execuția financiară și punerea în aplicare a proiectelor în cadrul FED (de la al 8-lea la al 11-lea FED) în 2018
1. observă că cel de-al 11-lea FED reprezintă 65 % din portofoliul Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare din cadrul Comisiei (DG DEVCO); remarcă de faptul că angajamentele FED au atins 4 959 de milioane EUR în 2018, depășind obiectivul anual de 4 537 de milioane EUR (sau 109,3 % din obiectivul inițial față de 95 % în 2017), în timp ce plățile FED s-au ridicat la 4 124 milioane EUR [adică o rată de execuție de 98,2 % din obiectivul anual de 4 200 milioane EUR (comparativ cu 98,89 % în 2017)]; în plus, observă că angajamentele Băncii Europene de Investiții (BEI) erau de 880 de milioane EUR (din care 800 de milioane EUR pentru Facilitatea de investiții), în timp ce plățile BEI s-au ridicat la 555 de milioane EUR în 2018 (din care plăți în valoare de 525 de milioane EUR au fost efectuate prin intermediul Facilității de investiții);
2. salută eforturile constante depuse de DG DEVCO în vederea reducerii prefinanțărilor vechi și a angajamentelor vechi necheltuite, urmărindu-se un obiectiv de 25 %; ia act de faptul că DG DEVCO și-a depășit obiectivul de 25 % prin reducerea prefinanțărilor vechi ale FED cu 40,33 % (43,79 % pentru alte domenii de ajutoare) și a angajamentelor vechi necheltuite ale FED cu 37,10 % (39,71 % pentru alte domenii de ajutor);
3. încurajează DG DEVCO să își continue eforturile în ceea ce privește contractele vechi expirate din FED, deoarece valoarea țintă de sub 15 % nu a fost atinsă ca în 2017, în pofida introducerii unei noi proceduri stabilite de DG DEVCO (17,27 %, o îmbunătățire ușoară, dar nesatisfăcătoare, față de 18,75 % în 2017); ia act de faptul că această valoare țintă a indicatorului-cheie de performanță (KPI) mai mică de 15 % a fost atinsă pentru restul funcționării DG DEVCO cu 13,88 %;
4. regretă, în general, că exercițiul de reducere este mai puțin performant, cu niveluri de reducere care sunt mai mici în cazul prefinanțărilor vechi și al angajamentelor necheltuite ale FED sau care nu au fost atinse pentru contractele vechi expirate din cadrul FED în raport cu alte domenii de intervenție și de responsabilitate ale DG DEVCO; recunoaște, cu toate acestea, că complexitatea operațională a FED poate împiedica realizarea unor valori specifice ale KPI, în special în ce privește procedurile de închidere, făcând astfel mai dificilă emiterea de ordine de recuperare;
5. invită DG DEVCO să închidă, în mod prioritar și în scurt termen operațiunile restante din cel de al optulea și al nouălea FED;
Fiabilitatea conturilor
6. salută constatarea Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) din Raportul său anual referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2018, potrivit căruia conturile anuale finale prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2018, iar rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor lor nete la finalul exercițiului respectiv sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;
Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor
7. salută avizul Curții potrivit căruia veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul 2018 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;
8. își exprimă îngrijorarea crescândă cu privire la avizul negativ exprimat de Curte cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor, în măsura în care cheltuielile subiacente conturilor sunt afectate în mod substanțial de un nivel din ce în ce mai ridicat de eroare;
9. este profund îngrijorat de faptul că nivelul estimat de eroare a crescut din nou, pentru un al doilea an consecutiv, la 5,2 % pentru cheltuielile acceptate în conturile celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED (comparat cu 4,5 % în 2017, 3,3 % în 2016, 3,8 % în 2014 și 2015, 3,4 % în 2013 și 3 % în 2012); se așteaptă ca Comisia să reflecteze asupra motivelor și să ia măsurile necesare pentru a inversa tendința de creștere a ratei de eroare;
10. constată că o parte din ratele de eroare estimate de Curte ar putea fi consecința unei sarcini de lucru foarte mari pentru personalul insuficient, în special în delegațiile care se confruntă cu dificultăți;
11. consideră că este esențial ca, atunci când sunt atinse aceste niveluri de erori estimate, trebuie să se investească mai mult în sensibilizarea și formarea personalului; invită Comisia să găsească modalități de soluționare a problemei personalului insuficient, în special în cazul delegațiilor care se confruntă cu dificultăți;
12. constată că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană nu a avut niciun impact asupra gestiunii financiare a FED pentru 2018 și că conturile FED pentru 2018 reflectă în mod corect stadiul procesului de retragere;
13. ia act cu deosebită preocupare de faptul că, dintre cele 125 de operațiuni de plată examinate de Curte, 51 (sau 41 %) au fost afectate de erori, precum și de faptul că, dintre cele 39 de plăți cu erori cuantificabile, 9 (23 %) au fost operațiuni finale autorizate după efectuarea tuturor verificărilor ex ante; invită Comisia să îmbunătățească în mod substanțial legalitatea și regularitatea operațiunilor și să garanteze că verificările ex ante sunt monitorizate în mod corespunzător;
14. observă că fondurile dezangajate din proiectele celui de al 10-lea FED care sunt transferate către rezerva de performanță a celui de al 11-lea FED nu vor crea probleme de trezorerie în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune și că impactul asupra contribuției fiecărui stat membru se va calcula proporțional cu contribuția lor inițială la FED;
15. este profund preocupat de faptul că, în ciuda planurilor succesive de acțiuni corective implementate de DG DEVCO, tipologia erorilor identificate este, în mare măsură, similară cu anii precedenți, și anume o lipsă de documente justificative esențiale (36,6 %), nerespectarea gravă a normelor privind achizițiile publice (27,1 %), cheltuielile nesuportate (22,7 %), rata de eroare reziduală (RER) adaptată din studiul DG DEVCO privind RER (5,4 %), cheltuieli neeligibile (4,3 %) și alte tipuri de erori (3,9 %), precum și nerespectarea de către beneficiari a dispozițiilor referitoare la achizițiile publice și cheltuielile neeligibile;
16. constată că erorile s-au referit mai mult la operațiuni legate de estimări ale programelor, subvenții și acorduri de contribuție încheiate cu organizații internaționale și acorduri de delegare încheiate cu agenții naționale de cooperare ale Uniunii, mai degrabă decât la alte instrumente de ajutor;
17. este profund îngrijorat de această situație recurentă, în ciuda planurilor de acțiuni corective succesive elaborate de DG DEVCO, în special atunci când erorile cuantificabile indică deficiențe în ceea ce privește controalele efectuate de organizațiile internaționale; îndeamnă Comisia să nu subestimeze gravitatea unor astfel de erori care ar putea indica nereguli precum frauda și să trateze de urgență deficiențele recurente susmenționate, să informeze în mod clar cu privire la dificultățile specifice întâmpinate în punerea în aplicare a planului de acțiune și să coopereze în mod corespunzător atât cu Curtea, cât și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) atunci când este necesar;
Eficacitatea sistemelor de monitorizare și de asigurare
18. este profund preocupat de faptul că Comisia a dispus de suficiente informații pentru a preveni, a detecta și a corecta erorile cuantificabile înaintea de validarea și acceptarea cheltuielilor și că folosirea informațiilor disponibile ar fi redus nivelul estimat al ratei de eroare cu 1,3 %; subliniază, de asemenea, că anumite tranzacții cu erori, reprezentând 1,1 %, nu au fost detectate de auditorii externi;
19. se așteaptă ca DG DEVCO să fie mai riguroasă în utilizarea informațiilor de gestiune disponibile și în implementarea coerentă a sistemului său general de control (verificări ex ante și audit extern sau verificarea cheltuielilor); subliniază importanța eforturilor continue ale DG DEVCO și solicită ca prin intermediul acestora să se îmbunătățească punerea în aplicare a controalelor sale preventive, în special vizarea domeniilor cu grad ridicat de risc legate de fondurile din cadrul gestiunii indirecte prin intermediul organizațiilor internaționale și al agențiilor de dezvoltare și de subvențiile din cadrul gestiunii directe;
20. ia act de al șaptelea studiu al DG DEVCO privind rata de eroare reziduală (RER), care a dus la atingerea unei RER de 0,85 %, sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie; observă, cu toate acestea, că metodologia utilizată s-a bazat timp de mai mulți ani pe foarte puține controale la fața locului cu privire la operațiuni și pe controale incomplete ale procedurilor de achiziții publice și invită DG DEVCO să colaboreze îndeaproape cu Curtea pentru a îmbunătăți fiabilitatea evaluării ratelor de eroare;
21. observă, cu toate acestea, că rezultatele auditurilor externe pentru operațiunile implementate în domeniile care vizează „subvențiile în gestiune directă” și „gestiunea indirectă cu țările beneficiare” arată că ponderi de 4,64 % și, respectiv, 3,77 % din suma totală auditată au fost considerate ineligibile, situație care nu a dus la emiterea unor rezerve diferențiate; solicită DG DEVCO să ofere explicații detaliate suplimentare cu privire la raționamentul care stă la baza acestor două cazuri;
22. reamintește că rezerva este un element esențial în construcția responsabilității și, prin urmare, constituie un instrument preventiv și transparent în construirea lanțului de asigurare al DG DEVCO, reflectând provocările actuale sau deficiențele care persistă și care au fost constatate, cu care se confruntă serviciile centrale sau delegațiile Uniunii;
23. invită DG DEVCO să își consolideze treptat lanțul de asigurare în conformitate cu noul ansamblu de standarde de control intern, punând un accent mai mare atât pe competențele individuale, cât și pe răspunderea pentru rolul acestora în realizarea controalelor și pe riscul de fraudă;
24. ia act de faptul că studiul privind rata de eroare reziduală (RER) a devenit o componentă a strategiei și a lanțului de asigurare ale DG DEVCO în materie de evaluare a riscurilor, de control și de audit, însă invită DG DEVCO să asigure o mai bună coerență a standardelor metodologice utilizate în evaluarea sa privind RER și, atunci când este necesar, să consulte Curtea cu privire la aceste aspecte;
25. ia act de abordările diferite utilizate de Curte și de DG DEVCO, Curtea concentrându-se asupra operațiunilor în curs sau a ratelor provizorii de eroare la nivelul plăților, iar DG DEVCO asupra operațiunilor închise; are în vedere și subliniază faptul că această dualitate a metodologiei de estimare nu ar trebui să ducă la o viziune echivocă a regularității și a legalității operațiunilor, ceea ce ar împiedica, de asemenea, comparabilitatea rezultatelor pe parcursul mai multor ani;
26. se așteaptă ca toate părțile interesate să evite justificările concurente privind metodologiile de evaluare a nivelurilor de eroare estimate, pentru a prezenta o imagine fiabilă și mai realistă a situației și a spori încrederea și corectitudinea atât în activitatea de control desfășurată, cât și în sistemele de control general; subliniază, de asemenea, că noțiunea de sume estimate expuse riscului la închidere, utilizată în diverse rapoarte, cum ar fi raportul anual de activitate al DG DEVCO sau raportul anual al Comisiei privind performanța în materie de gestiune, ar trebui să fie reanalizată în mod corespunzător;
27. solicită DG DEVCO să își continue eforturile de îmbunătățire a punerii în aplicare eficiente a cadrului său de control și a KPI, în special a KPI 21 privind plățile necuvenite, împiedicate de controalele ex ante, precum și a KPI 25 în ceea ce privește sumele neadmisibile identificate prin audituri externe; ia act de faptul că au fost emise ordine de recuperare în cuantum de 18,22 milioane EUR pentru rambursarea plăților necuvenite;
28. consideră că vizarea domeniilor cu grad ridicat de risc legate de fondurile aflate în gestiune indirectă prin intermediul organizațiilor internaționale și al agențiilor naționale de dezvoltare și de subvențiile din cadrul gestiunii directe este esențială și că nivelul riscurilor asociate acestor două domenii de operațiuni ar trebui actualizat;
29. observă că în 2018 au fost formulate două rezerve, în special reînnoirea rezervei privind Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF), emis inițial în 2015 și care reflectă deficiențele instituționale și de gestionare actuale, APF nefiind suficient de eficace pentru a proteja legalitatea și regularitatea cheltuielilor FED;
30. constată că 19 anchete pentru fraudă erau în curs în 2018;
Cooperarea cu organizațiile internaționale, agențiile pentru dezvoltare ale Uniunii și organizațiile neguvernamentale
31. ia act de faptul că plățile efectuate în 2018 din FED pentru proiecte puse în aplicare prin gestiune indirectă cu organizațiile internaționale și agențiile de dezvoltare s-au ridicat la 1 074 de milioane EUR și, respectiv, la 201 milioane EUR (din care 347 de milioane EUR prin intermediul Organizației Națiunilor Unite); ia act de faptul că 2,6 miliarde EUR au provenit de la bugetul general;
32. constată cu îngrijorare că, pentru operațiunile cu organizațiile internaționale, 33 din cele 61 de operațiuni auditate (sau 54 %) cuprind erori cuantificabile, reprezentând 62,5 % din nivelul estimat de erori pentru 2018;
33. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, nici de această dată, organizațiile internaționale nu au furnizat documentele justificative la timp, fapt care a împiedicat Comisia și Curtea să efectueze audituri riguroase; invită Comisia, în acest sens, să intensifice eforturile pe care le depune pentru a se asigura că informațiile necesare sunt primite în timp util de la organizațiile internaționale în cauză, astfel încât Curtea să fie în măsură să prezinte date complete și exacte;
34. observă cu îngrijorare concentrarea mare de contracte FED la un număr foarte limitat de agenții naționale de dezvoltare, cu riscul aferent de renaționalizare a politicii Uniunii, ceea ce contravine intereselor unei mai bune integrări a politicii externe a Uniunii;
35. invită Comisia să intensifice și să consolideze monitorizarea procedurilor de achiziții publice și de contractare pentru a evita orice risc ca un număr foarte mic de agenții publice sau semiprivate să monopolizeze un volum substanțial de acțiuni din proiectele FED puse în aplicare în țările în curs de dezvoltare și să câștige o influență din ce în ce mai mare asupra politicilor de dezvoltare, cooperare și vecinătate ale Uniunii, fapt care ar putea pune în pericol independența politicii Uniunii; invită Comisia să își consolideze și să își extindă cooperarea și cu alte entități publice și private, cum ar fi diverse ONG-uri care își desfășoară activitatea în domeniul dezvoltării;
36. recomandă Comisiei să pună un accent mai mare pe promovarea colaborării FED cu organizațiile internaționale, agențiile de dezvoltare ale Uniunii și ONG-urile; își exprimă îngrijorarea cu privire la vizibilitatea neadecvată și insuficientă a activității FED pentru public;
37. reamintește faptul că, potrivit normei generale aplicabile în acest domeniu, entitățile însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii trebuie să respecte principiile bunei gestiuni financiare și transparenței; subliniază că toate entitățile trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și, ca o condiție pentru primirea fondurilor, trebuie să acorde ordonatorului de credite responsabil, Curții de Conturi și OLAF accesul și drepturile necesare;
38. solicită Comisiei:
(i)
să respecte cu strictețe și să garanteze aplicarea, în cadrul contribuțiilor și al acordurilor-cadru, a responsabilităților menționate anterior ale unei entități care execută fonduri ale Uniunii, precum și a obligației de a furniza Curții de Conturi și OLAF toate documentele solicitate necesare pentru finalizarea auditului;
(ii)
să acorde în mod regulat atenție cerințelor din cadrul evaluărilor pe piloni și rapoartelor realizate de organizațiile internaționale și ONG-urile afectate de această lipsă de cooperare, pentru a revizui caracterul adecvat al instrumentelor lor de asigurare a răspunderii de gestiune; să reexamineze dispozițiile conexe sau termenii de referință atunci când se va revizui metodologia de evaluare pe piloni, pentru a garanta conformitatea cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED; să adapteze, dacă este cazul, acordurile de delegare aflate în vigoare cu aceste entități internaționale;
(iii)
în acest context, consideră că este în continuare necesar să se asigure o comunicare mai sistematică cu privire la activitățile finanțate prin granturi acordate de Uniune, pentru a îmbunătăți vizibilitatea Uniunii și a asigura transparența, responsabilitatea și diligența în privința respectării drepturilor omului de-a lungul lanțului de finanțare; invită Comisia să introducă în acordurile-cadru obligația ca agenția principală să asigure vizibilitatea Uniunii în cadrul proiectelor cu mai mulți donatori; invită Comisia să realizeze controale la fața locului bazate pe eșantioane, la câțiva ani după finalizarea proiectelor cofinanțate, pentru a verifica continuitatea impactului intervențiilor FED și să ia măsurile necesare cu scopul de a asigura impactul pe termen lung al operațiunilor lor;
Sprijinul bugetar din partea Uniunii
39. constată că contribuția FED la activitățile de sprijin bugetar s-a ridicat la 881,9 milioane EUR în 2018, din care 858,6 milioane EUR reprezentau angajamente noi (cu o acoperire geografică de 56 de țări partenere, reprezentând 96 de contracte de sprijin bugetar); observă că 92,9 milioane EUR au fost plătite prin intermediul FED pentru 14 țări din rândul TTPM, în cadrul a 18 contracte de sprijin bugetar;
40. constată cu satisfacție că Africa Subsahariană este cel mai mare beneficiar de sprijin bugetar, cu o cotă de 41 %, și că contractele aferente priveau reziliența statală și contractele de construcție; observă, de asemenea, că ponderea țărilor cu venituri mici care beneficiază de sprijin bugetar a crescut la 38 %, în comparație cu 31 % în 2015, și că 47 % din totalul angajamentelor aflate în derulare vizau țările cu venituri medii-scăzute, care constituie cei mai mari beneficiari ai sprijinului bugetar;
41. reamintește că sprijinul bugetar este o investiție în politicile și sistemele publice ale țărilor partenere ale Uniunii și că principiile sale fundamentale sunt legate de punerea în aplicare a unor reforme și de contribuția la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă; ia act de faptul că sprijinul bugetar al Uniunii este ghidat de principiile de la Busan convenite la nivel internațional privind eficacitatea, cum ar fi asumarea responsabilității de către țările partenere pentru acțiunile desfășurate, orientarea către rezultate, caracterul incluziv și răspunderea;
42. observă că, în țările din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și în TTPM, plățile se efectuează în principal prin tranșe fixe; consideră, cu toate acestea, că tranșele variabile ar putea asigura un efect de levier mai bun pentru aprofundarea dialogului politic și referitor la politici cu țările partenere în ceea ce privește principalele reforme care urmează să fie realizate; consideră că modalitățile de plată prin intermediul unor tranșe fixe și variabile ar trebui să fie bazate pe rezultate și să se fundamenteze pe date calitative suficiente pentru a evalua progresele realizate; consideră că criteriile de performanță în materie de plăți reprezintă un factor esențial în gestionarea activităților de sprijin bugetar;
43. solicită o monitorizare atentă și un dialog politic aprofundat cu țările partenere în ceea ce privește obiectivele, progresele în direcția rezultatelor convenite și indicatorii de performanță; solicită încă o dată Comisiei să definească mai bine și să măsoare impactul preconizat asupra dezvoltării și, în particular, să îmbunătățească mecanismul de control al conduitei statului beneficiar în domeniile corupției, respectării drepturilor omului, statului de drept și democrației; este în continuare profund îngrijorat de modul în care se poate utiliza sprijinul bugetar al Uniunii în țările beneficiare în care controlul democratic este absent sau limitat;
44. constată o ușoară scădere generală a gradului de percepere a riscurilor legate de sprijinul bugetar în 2018; subliniază, cu toate acestea, că riscurile asociate cu corupția, finanțele publice și cele aferente procesului de dezvoltare rămân cele mai importante categorii de riscuri, în timp ce riscul macroeconomic înregistrează o tendință ascendentă;
45. sprijină accentul pus pe progresele înregistrate în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, transparența bugetară, controlul democratic și organismele de supraveghere, precum și condițiile impuse la nivel macro în țările partenere, pentru a optimiza dezvoltarea capacităților; invită Comisia să monitorizeze în mod sistematic reformele întreprinse și rezultatele obținute, demonstrând că sprijinul bugetar al Uniunii a contribuit în mod efectiv la propria agendă de dezvoltare a țărilor beneficiare și a consolidat asumarea responsabilității democratice de către acestea;
46. accentuează că trebuie consolidate instrumentele de monitorizare adecvate pentru a evalua modul în care sprijinul bugetar a contribuit la îmbunătățirea mobilizării veniturilor interne și a reformelor conexe; constată cu satisfacție că mobilizarea veniturilor interne a reprezentat în 2018 un procent de 19 % din valoarea tranșelor variabile (în comparație cu 3 % în 2014); încurajează DG DEVCO să continue să furnizeze periodic în rapoartele sale privind sprijinul bugetar informații referitoare la utilizarea contractelor de sprijin bugetar pentru mobilizarea veniturilor interne;
47. cu toate acestea, solicită DG DEVCO să evalueze cu strictețe, în cadrul dialogului său politic, riscurile legate de evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi, de evaziunea fiscală și fluxurile financiare ilicite care afectează în mod special țările în curs de dezvoltare; încurajează DG DEVCO să evalueze impactul bugetar și să contribuie la definirea unor obiective de investiții orientate;
Riscuri și provocări legate de punerea în aplicare a ajutorului acordat de FED
48. își exprimă preocuparea deosebită în legătură cu riscul ca, în viitor, să existe presiuni asupra FED pentru ca acest instrument să servească unor obiective care le distanțează de scopul lor principal de reducere a sărăciei, în condițiile în care astfel de obiective sunt dificil de conciliat cu valorile de bază ale FED, existând riscul de a compromite ceea ce anterior s-a realizat bine; ia act cu îngrijorare de existența riscului de deturnare și invită Comisia să țină seama de acest lucru în crearea de proiecte și programe, în conformitate cu coerența politicilor în favoarea dezvoltării; invită Comisia să selecteze viitoarele programe de ajutor în conformitate cu valorile de bază ale FED și să ia în considerare retragerea subvențiilor pentru programele care deviază de la valorile respective;
49. subliniază faptul că FED nu ar trebui să depășească domeniul său de aplicare și că instituirea unei noi legături pentru a face față noilor provocări nu ar trebui să submineze atingerea altor obiective de dezvoltare;
50. face apel la Comisie să se concentreze și să pună un accent mai mare asupra îmbunătățirii și menținerii unor programe de ajutor eficiente; invită Comisia să asigure o acoperire media mai amplă și vizibilitatea bunelor practici și a poveștilor de succes;
51. subliniază importanța riscurilor pentru durabilitate, transparență și o bună coordonare pe care Uniunea intenționează să le abordeze prin finanțarea sa pentru dezvoltare în contextul multiplicării semnificative a donatorilor emergenți și a noilor actori, cum ar fi Rusia și China în Africa; invită Comisia să depună eforturi pentru o mai bună aliniere a cooperării internaționale cu propriile priorități în materie de dezvoltare ale țărilor partenere;
52. consideră că relația dintre problema migrației și ajutorul pentru dezvoltare este una dintre cele mai importante asocieri care urmează să fie gestionate, alături de legătura dintre securitate și dezvoltare și cea dintre aspectele umanitare și dezvoltare; recunoaște totuși că măsurile de consolidare a păcii și abordarea cauzelor ce se află la baza migrației reprezintă aspecte fundamentale ale dezvoltării durabile;
53. reamintește că eficacitatea ajutorului, asumarea responsabilității democratice de către țara parteneră pentru rezultatele în materie de dezvoltare și utilizarea cadrului de guvernanță al țărilor partenere drept sprijin constituie principii directoare care trebuie perfecționate cu regularitate; subliniază, de asemenea, că buna guvernanță, statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt condiții prealabile indispensabile, care contribuie în mod simultan la eficacitatea ajutorului; invită Comisia să stabilească drept condiție prealabilă esențială pentru aprobarea ajutorului financiar respectarea statului de drept și a drepturilor omului;
54. subliniază că sustenabilitatea este esențială pentru îmbunătățirea eficacității generale a ajutorului pentru dezvoltare, monitorizând constant impactul obținut prin intermediul tuturor modurilor de acordare a asistenței; reamintește că Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă pun un accent deosebit pe date și indicatori, în virtutea faptului că o monitorizare robustă este esențială pentru o strategie operațională și eficientă;
55. își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a include în următorul raport anual de activitate o evaluare structurată a impactului activităților fondurilor europene de dezvoltare, cu un accent special pe drepturile omului;
56. solicită Comisiei să realizeze o evaluare pentru fiecare țară în parte a proiectelor finanțate de FED pe termen lung în curs de desfășurare, pentru a demonstra adevăratele efecte pe teren ale investițiilor Uniunii realizate timp de mai multe decenii, precum și pentru a ilustra modul în care aceste investiții au contribuit efectiv la dezvoltarea economică, socială și durabilă a țărilor beneficiare; prin urmare, solicită Comisiei să reflecteze asupra rezultatului evaluării și să limiteze și/sau să suspende finanțarea în continuare a proiectelor ineficiente;
57. consideră că o direcționare mai eficientă a atenției către IMM-urile, sectorul privat și organizațiile societății civile (OSC) de la nivel local ar trebui să fie o axă esențială a cooperării în cadrul gestionării fluxurilor de proiecte ale delegațiilor Uniunii; subliniază că, având în vedere deficitul de fonduri care trebuie acoperit pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă ambițioase, dialogul strategic cu sectorul privat și cu OSC trebuie să joace un rol crucial pentru dezvoltarea economiilor locale;
58. consideră că incluziunea financiară și microfinanțarea sunt factori-cheie ai progresului economic și social, care au un impact dovedit asupra activității economice locale și asupra creării de locuri de muncă; constată cu satisfacție că FED sprijină incluziunea financiară în Africa printr-un număr de instrumente: Fondul de garantare al Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), instrumentul de partajare a riscurilor Nasira, Fondul Huruma, proiectul „Boost Africa” și Fondul de garantare pentru Africa, care urmăresc, printre altele, să ofere microcredite fermierilor din Africa al căror acces la finanțare este mai redus; recomandă Comisiei și altor instituții ale Uniunii să se abțină de la instituirea unor noi instrumente de asistență financiară și le încurajează, în schimb, să asigure o mai mare vizibilitate a instrumentelor de asistență financiară în domeniile lor de funcționare și în Uniune;
59. ia act de auditul efectuat de Serviciul de Audit Intern în domeniul „coordonării CE-SEAE” și amintește cu satisfacție concluzia auditului, potrivit căreia activitățile de coordonare dintre serviciile Comisiei [DG DEVCO, Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) și Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI)] și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) sunt, în general, eficace și eficiente; cu toate acestea, evidențiază în mod deosebit necesitatea de a oferi o viziune nefragmentată asupra asistenței externe globale a Uniunii acordate unei anumite țări și necesitatea de a consolida, în coordonare cu DG DEVCO și DG NEAR, evaluarea și gestionarea riscurilor, pentru a dezvolta o viziune comună privind incertitudinile și strategiile de atenuare;
Eficacitatea Fondului fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa (EUTF)
60. ia act de faptul că resursele alocate Fondului fiduciar de urgență al Uniunii Europene (EUTF) până la sfârșitul anului 2018 au ajuns la 4,2 miliarde EUR, din care 3,7 miliarde EUR proveneau din FED și 489,5 milioane EUR de la statele membre și alți donatori (Elveția și Norvegia); constată că 187 de proiecte au fost puse în aplicare în 2018; salută extinderea Inițiativei comune UE-OIM (Organizația Internațională pentru Migrație) pentru protecția și returnarea migranților de la 14 la 26 de țări africane la sfârșitul anului 2018;
61. reamintește poziția adoptată în mod obișnuit de către Parlament, potrivit căreia Comisia ar trebui să se asigure că orice fond fiduciar constituit ca un nou instrument de dezvoltare trebuie să fie întotdeauna în conformitate cu strategia generală și cu obiectivele politicii de dezvoltare ale Uniunii, și anume reducerea și eradicarea sărăciei și, în special, să garanteze că interesele de securitate ale țărilor europene nu prevalează asupra nevoilor populațiilor beneficiare; încurajează Comisia să aibă în vedere limitarea ajutorului financiar acordat proiectelor Fondului fiduciar de urgență pentru Africa (EUTF) care se îndepărtează de la acest țel principal;
62. subliniază că EUTF trebuie să abordeze cauzele profunde ale destabilizării, ale strămutării forțate și ale migrației neregulamentare prin promovarea rezilienței, a oportunităților economice, a egalității de șanse, a securității populațiilor și a dezvoltării umane și sociale; ia act de faptul că esența și caracteristicile cauzelor profunde ale migrației ilegale sunt multidimensionale și ar trebui să fie integrate și analizate corespunzător pentru a elabora și a pregăti mai eficient justificarea și valoarea adăugată a intervențiilor proiectelor și pentru a prezenta mai clar rezultatele obținute;
63. ia act de faptul că Curtea de Conturi a concluzionat că Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa este un instrument flexibil, prin care se furnizează asistență în domenii precum alimentația, educația, sănătatea, securitatea și dezvoltarea durabilă, însă, având în vedere provocările fără precedent cu care se confruntă acesta, EUTF ar fi trebuit conceput într-un mod mai exact, astfel încât obiectivele sale considerate ca fiind prea ample să fie orientate mai precis, pentru a ghida eficient acțiunile în toate regiunile africane și pentru măsurarea impactului;
64. ia act cu îngrijorare de faptul că multe dintre preocupările Curții(27) și ale autorilor evaluării la jumătatea perioadei a celui de al unsprezecelea FED cu privire la punerea în aplicare a EUTF sunt în mare măsură nesoluționate; își reiterează preocupările cu privire la:
—
lipsa unor criterii documentate pentru selectarea propunerilor de proiecte pentru secțiunile dedicate Africii de Nord și Cornului Africii;
—
absența unui cadru specific de evaluare a riscurilor;
—
deficiențe grave în măsurarea performanței proiectelor EUTF;
—
eficacitatea și sustenabilitatea proiectelor EUTF și capacitatea Uniunii de a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestora;
—
absența unei strategii constructive privind difuzarea către public și mediatizarea celor mai bune practici și a programelor de asistență de succes;
consideră că, având în vedere astfel de constatări, valoarea adăugată a EUTF este foarte discutabilă;
65. reamintește că majoritatea finanțării Fondului fiduciar de urgență pentru Africa provine de la FED-uri, ceea ce implică în mod inevitabil faptul că ajutorul pentru dezvoltare nu este pus în serviciul planurilor de dezvoltare ale țărilor partenere ale Uniunii, ci al obiectivelor pe termen scurt ale politicii în domeniul migrației a Uniunii Europene, ceea ce contravine Tratatului de la Lisabona și Declarației de la Paris privind eficacitatea ajutorului; subliniază că EUTF a fost mai mult un instrument axat pe proiectele menite să ofere soluții rapide la probleme punctuale, ce urmăreau stăvilirea fluxurilor de migrație mixtă, în loc să abordeze motoarele migrației pe termen lung, în conformitate cu principiile ajutorului pentru dezvoltare;
66. subliniază că punerea în comun a resurselor provenite din FED, de la bugetul Uniunii și de la alți donatori care finanțează fondurile fiduciare nu ar trebui să împiedice fondurile rezervate pentru politica de cooperare și de dezvoltare să ajungă la beneficiarii uzuali sau să își îndeplinească obiectivele prevăzute inițial; în acest sens, regretă faptul că, în condițiile în care contribuția Uniunii la EUTF se va realiza utilizând mai ales resursele rezervate asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD), EUTF nu se concentrează exclusiv asupra obiectivelor de dezvoltare; subliniază că componenta tematică pentru gestionarea migrației a primit cea mai mare parte a fondurilor în 2018, de la 17,3 % în 2016 la 30,8 % din fondurile EUTF în 2018;
67. constată că, pe lângă creșterea ponderii pe care o are gestionarea migrației în toate proiectele EUTF aprobate, fondurile au privilegiat în tot mai mare măsură țările din Africa de Nord, către care s-au îndreptat 23 % din totalul fondurilor de gestionare a migrației în 2016 și 52 % din aceste fonduri în 2018; regretă faptul că, deși Uniunea urmărește să sprijine cu prioritate „populațiile vulnerabile și marginalizate” prin intermediul EUTF, 55 % din finanțarea acordată în cadrul componentei de gestionare a migrației a fost destinată unor proiecte menite „să restricționeze și să descurajeze migrația neregulamentară prin limitarea și controlul migrației” în 2017; avertizează că utilizarea ajutorului pentru dezvoltare ca mijloc de abordare a migrației și a securității nu numai că subminează prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare, ci poate crea o mai mare sărăcie și instabilitate care îi obligă pe oameni să își părăsească comunitățile; încurajează Comisia, în acest sens, să aibă în vedere limitarea și/sau anularea dispozițiilor privind ajutorul financiar destinat proiectelor EUTF care nu respectă politicile de dezvoltare pe termen lung ale Uniunii;
68. reamintește faptul că autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, ONG-urile și sectorul privat sunt parteneri naturali pentru o politică de dezvoltare eficientă și că un dialog constant cu autoritățile naționale și comunitățile locale este esențial pentru instituirea unor strategii și priorități comune; invită Comisia să se asigure că FED și bugetul Uniunii nu finanțează prin intermediul EUTF proiecte puse în aplicare de forțele guvernamentale și locale (miliții) care sunt implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, în special în țări precum Libia și Sudan;
69. reamintește că finanțarea EUTF care provine de la liniile bugetare dedicate dezvoltării nu trebuie utilizată pentru măsuri de securitate care pun în pericol drepturile migranților; solicită Comisiei să instituie garanții concrete care să asigure că proiectele EUTF legate de migrație nu sunt utilizate de autoritățile cu rol executiv pentru a încălca drepturile fundamentale ale migranților și că, pe termen lung, proiectele EUTF legate de migrație nu contribuie la destabilizarea țărilor și a subregiunilor, astfel cum a fost semnalat tot mai frecvent de către diferite ONG-uri și de către populația locală din nordul Nigerului; subliniază că proiectele EUTF trebuie să integreze drepturile omului în centrul programării și să contribuie la respectarea drepturilor omului în țările în cauză;
70. invită Comisia să includă clauze clare și transparente privind drepturile omului în acordurile sale de contribuție încheiate cu partenerii de implementare (agenții ONU, agenții de dezvoltare din statele membre) pentru a evita situațiile în care Uniunea ar putea finanța indirect proiecte care încalcă drepturile omului; atrage, în acest sens, atenția asupra proiectului „Restabilirea legăturilor între Eritreea și Etiopia prin reabilitarea drumurilor principale din Eritreea”, finanțat de EUTF și gestionat de Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), ce presupune finanțarea unor societăți naționale din domeniul construcțiilor din Eritreea care utilizează munca forțată prin intermediul serviciului național;
71. solicită Comisiei să se asigure că nu se utilizează munca forțată și nu se aplică un regim de sclavie pe șantierele asociate proiectelor cofinanțate de Uniune, în conformitate cu cadrele juridice internaționale și ale Uniunii; recomandă Comisiei să pună în aplicare un sistem transparent și rigid de monitorizare pentru proiectele cofinanțate de Uniune, care ar trebui să includă o procedură de soluționare a plângerilor anonime și adoptarea unor măsuri subsecvente;
72. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Curtea a găsit exemple de proiecte care abordează nevoi similare cu cele avute în vedere de alte instrumente ale Uniunii, cu riscul de a dubla alte forme de sprijin din partea UE; solicită Comisiei să acționeze cu diligența necesară pentru a garanta că acțiunile sale sunt coerente și coordonate cu programele de dezvoltare regională (PDR) și să maximizeze impactul și eficacitatea ajutorului global, pentru a se asigura că accentul principal este pus pe dezvoltare, nu pe controlul și securitatea frontierelor în detrimentul migranților;
73. ia act de recunoașterea de către Comisie a necesității de a consolida în continuare sistemul comun de monitorizare; salută faptul că a fost adoptat un set de 41 de indicatori comuni de performanță în al doilea trimestru al anului 2018 și că a fost instituită o asistență tehnică; ia act de faptul că cele trei componente operaționale ale EUTF pentru Africa sunt menite să identifice mai eficient obiectivele și valorile de referință specifice la nivel de proiect;
74. consideră că este necesară o atenție deosebită pentru a asigura o mai bună comunicare între Comisie, Parlament și statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a EUTF și pentru a garanta că operațiunile și performanța acestor actori fac obiectul unei raportări, al unui control și al unui audit public suficient; invită Curtea să aibă în vedere posibilitatea de a realiza un audit al impactului punerii în aplicare a EUTF pentru Africa asupra politicii de dezvoltare a Uniunii, atât din punct de vedere bugetar, cât și din punctul de vedere al rezultatelor; invită, prin urmare, Comisia să tragă concluzii în urma auditului și să se asigure că se suspendă desfășurarea proiectelor EUTF care au fost puse în aplicare în mod ineficient sau se limitează în mare măsură finanțarea lor;
Arhitectura africană pentru pace și securitate
75. constată cu îngrijorare că Arhitectura africană pentru pace și securitate (APSA) suferă de o dependență puternică de surse financiare externe, din cauza faptului că statele membre au contribuții scăzute la Fondul pentru pace și că APSA atrage finanțări suplimentare limitate din partea surselor alternative de finanțare;
76. recunoaște că SEAE și Comisia se confruntă cu situații extrem de complexe în Africa, caracterizate de numeroase provocări și constrângeri politice și operaționale în multe domenii, în special în ceea ce privește cooperarea principalelor părți interesate, finanțarea și deficiențele instituțiilor, precum și voința politică de a interveni, de a preveni și gestiona conflictele;
77. regretă faptul că gradul insuficient de asumare a responsabilității democratice de către Africa și sustenabilitatea financiară deficitară în această regiune, asociate cu o mare dependență de donatori și de parteneri internaționali, duc la deficiențe operaționale; invită Comisia să sprijine participarea Uniunii Africane la APSA, pentru a consolida gradul său de independență financiară și pentru a redirecționa sprijinul UE către măsurile de consolidare a capacităților și în mai mică măsură în direcția sprijinirii costurilor operaționale;
78. regretă atât faptul că sprijinul acordat de Uniune pentru APSA a avut un efect insuficient, fiind necesară reorientarea acestuia, cât și că, pe de altă parte, sprijinul Uniunii s-a concentrat în principal asupra contribuției la costurile operaționale de bază ale APSA, în condițiile în care APSA a fost puternic dependentă de sprijinul donatorilor pentru mulți ani;
79. este foarte îngrijorat de neajunsurile sistemului de monitorizare în ceea ce privește capacitatea acestuia de a furniza date adecvate referitoare la rezultatele activităților; solicită Comisiei să mărească capacitatea sistemului de evaluare în materie de activități și performanță, pentru a arăta în mod clar că contribuțiile Uniunii pot fi asociate, în cea mai mare parte, cu efecte concrete și pozitive în materie de pace și securitate la fața locului; invită serviciile Comisiei să lanseze o misiune de monitorizare axată pe rezultate și să informeze Parlamentul cât mai curând posibil cu privire la impactul acesteia;
80. în lumina preocupărilor menționate mai sus, recomandă Comisiei să ia în considerare anularea întregii finanțări financiare pentru APSA;
Planul de investiții externe și Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD)
81. reamintește obiectivul financiar vizat de a mobiliza investiții în valoare de 44 de miliarde EUR; constată că Uniunea a alocat 2,2 miliarde EUR pentru 94 de proiecte de finanțare mixtă în cadrul FEDD (pilonul 1 al Planului de investiții externe) și 1,54 miliarde EUR pentru garanțiile FEDD acordate pentru 28 de programe de investiții;
82. încurajează DG DEVCO să sporească gradul de sensibilizare cu privire la posibilitățile de a obține un efect de levier oferite de Planul de investiții externe prin atragerea de investiții din partea sectorului privat în parteneriate pentru dezvoltare; reamintește totuși că ar trebui să se acorde o atenție specifică nu doar adiționalității Planului de investiții externe, ci și criteriilor aplicate în gestionarea sa pentru a evita orice deturnare a finanțării pentru dezvoltare către investitori privați sau în scopuri lucrative ori legate de anumite interese;
83. observă că, prin intermediul a 21 de proiecte de finanțare mixtă, Uniunea a alocat, de asemenea, suma de 547 de milioane EUR în Africa Subsahariană, care se preconizează că va debloca 4 miliarde EUR pentru transporturi, energie, sectorul privat și agricultură; își exprimă sprijinul pentru promovarea dimensiunii locale a finanțării mixte;
84. subliniază faptul că cooperarea regională a Uniunii a fost principalul element prin care s-a contribuit la finanțarea proiectelor legate de biodiversitate și de gestionarea resurselor forestiere și a jucat un rol cheie în conservarea celor 16 zone protejate din regiunea Africii Centrale și de Vest;
85. invită Comisia să pună un accent mai mare pe difuzarea de informații privind proiectele puse în aplicare cu succes și pe sensibilizarea publicului cu privire la investițiile Uniunii în dezvoltarea durabilă la nivel mondial;
Facilitatea de investiții pentru țările ACP a BEI
86. încurajează BEI să sprijine în continuare dezvoltarea sectorului privat local, acesta fiind una dintre forțele motrice principale ale sustenabilității și rezilienței, să sprijine infrastructura socială și economică de bază cu efect imediat asupra beneficiarilor, precum și căutarea de noi parteneri locali și regionali în domeniul specific al microfinanțării; invită BEI să sporească gradul de adiționalitate, printr-o mai bună justificare a utilizării fondurilor;
87. încurajează BEI să își intensifice eforturile și să ia măsurile adecvate pentru a populariza mai bine instrumentele BEI în țările în care impactul investițiilor BEI va fi mai mare;
88. salută contribuția Uniunii, prin Facilitatea de investiții ACP, la alimentarea cu fonduri a liniilor de credit pentru microfinanțare, contribuție ce se ridică la 139 de milioane EUR și care ar trebui să conducă la aproximativ 26 300 de împrumuturi acordate microîntreprinderilor și persoanelor fizice;
89. consideră că este esențial ca BEI să consacre în continuare timp pentru politica în materie de diligență necesară, combinată cu instrumente de evaluare a rezultatelor, pentru a atinge un grad mai ridicat de cunoaștere a profilului intermediarilor financiari și al beneficiarilor și, de asemenea, pentru a evalua mai bine impactul proiectelor asupra beneficiarilor finali;
Viitorul relațiilor Uniune-Africa
90. ia act de procesul de reflecție în curs de desfășurare privind viitoarea strategie și viitorul parteneriat pe termen lung Uniune-Africa, având în vedere, în același timp, oportunitatea pe care o oferă acest proces de a spori eficiența modalităților de acordare a ajutoarelor; consideră că este necesar să se facă tranziția de la o relație tradițională axată pe ajutor către una care să fie mai strategică și mai integrată;
o o o
91. invită Comisia să dezvolte o abordare de tipul „mai mult înseamnă mai mult” în relația cu partenerii noștri, care să permită posibilitatea de a adapta ajutorul nostru în funcție de respectarea de către țările terțe a drepturilor democratice, a statului de drept, a convențiilor internaționale etc.;
92. subliniază că FED-urile ar trebui încorporate în bugetul Uniunii, astfel cum s-a menționat deja în rezoluțiile Parlamentului și în noua propunere de cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, pentru a se evita fragmentarea bugetului; subliniază că această integrare a FED-urilor în buget va consolida capacitatea autorității care acordă descărcarea de gestiune de a controla modul în care bugetul Uniunii este cheltuit în afara Uniunii.
Raportul special nr. 32/2018, intitulat „Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa: un instrument flexibil, dar care nu este suficient de bine direcționat”.
Descărcarea de gestiune 2018: Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2089(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Institutului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0056/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1922/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind înființarea unui Institut European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați(5), în special articolul 15,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0058/2020),
1. acordă directoarei Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2089(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Institutului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0056/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1922/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind înființarea unui Institut European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați(12), în special articolul 15,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0058/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2089(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0058/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul final al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (denumit în continuare „Institutul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 7 981 001,45 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,34 % față de bugetul pe 2017; întrucât bugetul Institutului provine în întregime de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Institutului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Institutului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
Gestiunea bugetară și financiară
1. apreciază faptul că eforturile de monitorizare a bugetului depuse în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,38 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,46 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 81,15 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,20 % în comparație cu exercițiul precedent;
Performanța
2. ia act de faptul că Institutul utilizează anumiți indicatori-cheie de performanță în ceea ce privește obiectivele operaționale și gestionarea resurselor financiare și umane pentru a evalua valoarea adăugată adusă de activitățile sale și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; constată, de asemenea, că Institutul a îndeplinit 98,80 % din activitățile din documentul unic de programare în 2018;
3. ia act de faptul că Institutul a prezidat rețeaua agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne și că a coordonat activitățile periodice de actualizare și schimb de informații între agenții; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2018, Institutul împreună cu alte agenții au convenit să exploreze posibilități de cooperare consolidată între agenții în ceea ce privește implementarea proiectelor comune de consolidare a capacităților cu țările terțe; salută această cooperare ca un exemplu demn de urmat de către alte agenții; încurajează Institutul să continue și să extindă cooperarea cu agențiile Uniunii; încurajează Institutul să inițieze discuții privind punerea în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare;
4. invită Comisia să efectueze un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea, dacă nu a unei fuzionări complete, cel puțin a creării de sinergii comune cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA); invită Comisia să evalueze ambele scenarii, adică transferul Institutului către sediul FRA din Viena, dar și transferul sediului FRA la sediul Institutului din Vilnius; observă că un astfel de demers ar însemna utilizarea în comun a serviciilor corporative și de sprijin și gestionarea sediilor comune, precum și a infrastructurilor TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind sume imense care ar urma să fie utilizate pentru finanțarea suplimentară a Institutului și a FRA;
5. încurajează Institutul să pună în aplicare recomandările Curții;
6. încurajează institutul să continue digitalizarea serviciilor sale;
7. reamintește că Institutul a fost înființat pentru a contribui la și a consolida promovarea egalității de gen în Uniune, inclusiv integrarea perspectivei de gen în toate politicile Uniunii și în politicile naționale care rezultă din acestea, combaterea discriminării de gen și sensibilizarea cetățenilor Uniunii cu privire la egalitatea de gen;
8. salută cooperarea în curs dintre Institut și Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din cadrul Parlamentului (denumită în continuare „Comisia FEMM”) și apreciază contribuția Institutului la eforturile permanente ale Comisiei FEMM, inclusiv pe tema decalajului digital dintre femei și bărbați, a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, a diferenței de remunerare și de pensii între femei și bărbați, a bugetării de gen, a combaterii violenței împotriva femeilor, precum și în ceea ce privește sănătatea femeilor, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, drepturile femeilor și dezvoltarea unui instrument al Parlamentului care să ia în considerare dimensiunea de gen; ia act de contribuția valoroasă pe care o poate aduce Institutul la eforturile tuturor comisiilor Parlamentului vizând o mai bună integrare orizontală a perspectivei de gen și o mai bună integrare a dimensiunii de gen în politicile și acțiunile procesului de elaborare a politicilor Uniunii, de exemplu, punând la dispoziția celorlalte comisii date și cursuri de formare;
9. ia act de noua strategie de gestionare și comunicare a cunoștințelor pentru perioada 2019-2021, prin care se care urmărește să se implice părțile interesate din domeniul egalității de gen și să se monitorizeze canalele de comunicare ale Institutului;
10. sprijină ferm activitatea Institutului, care, prin studii și cercetări, permite Comisiei FEMM să obțină date indispensabile bunei desfășurări a activității sale, oferind date oficiale, de înaltă calitate și obiective;
11. salută realizările Institutului în 2018 și solicită să se actualizeze anual indicele egalității de gen 2017, începând cu 2020; solicită să se elaboreze mai multe instrumente metodologice pentru a asigura o mai bună integrare a dimensiunii de gen în toate politicile și acțiunile;
12. insistă asupra rolului Institutului, în calitatea sa de centru de expertiză al Uniunii pentru egalitatea de gen, de a monitoriza aplicarea Convenției de la Istanbul;
13. își exprimă îngrijorarea cu privire la plângerile depuse de foști lucrători temporari, precum și cu privire la hotărârile judecătoriei orașului Vilnius și ale tribunalului regiunii Vilnius; solicită ca procesul de recrutare să fie clar și cere Institutului să adopte măsuri de rezolvare a situației;
Politica de personal
14. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind ocupate 27 de posturi de agenți temporari din cele 27 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 27 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Institutului au mai lucrat 14 agenți contractuali și patru experți naționali detașați;
15. ia act de hotărârea pronunțată de judecătoria orașului Vilnius în februarie 2019 în favoarea a cinci foști angajați ai Institutului, care au acuzat Institutul că a exploatat timp de cinci ani statutul de „angajați temporari” pentru a-i plăti mai puțin decât pe personalul cu contracte de muncă pe termen lung; invită Comisia să realizeze o analiză de ansamblu a modului în care agențiile și Institutul își angajează personalul și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul final al analizei;
16. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, una dintre obligațiile principale în conformitate cu Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului(17) și cu dreptul muncii din Lituania este ca lucrătorii interimari să lucreze în condiții de muncă identice cu cele aplicate lucrătorilor angajați direct de întreprinderea utilizatoare; observă, totuși, că contractele nu au impus în mod explicit agențiilor de muncă temporară să respecte aceste condiții și că nu există nicio dovadă că Institutul a efectuat el însuși o comparație între condițiile de muncă ale personalului propriu și cele ale personalului interimar, de unde riscuri de litigii și reputaționale; îndeamnă Institutul să analizeze condițiile de muncă ale lucrătorilor săi temporari și să se asigure că sunt conforme cu legislația Uniunii și legislația națională în domeniul muncii;
17. constată cu îngrijorare dezechilibrul dintre numărul bărbaților (7 membri) și al femeilor (23 de membri) în Consiliul de administrație;
18. ia act de faptul că Institutul publică anunțurile de posturi vacante pe site-ul propriu și pe platforme sociale pentru mai multă publicitate, dar nu și pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului;
Achizițiile publice
19. ia act cu îngrijorare de faptul că, la sfârșitul anului 2017, Institutul era pârât în patru cazuri legate de trei proceduri de achiziții, care au fost aduse în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”) de către ofertanți respinși; ia act de faptul că, în 2018, Curtea de Justiție s-a pronunțat în două din cele patru cazuri și a respins acțiunile reclamanților, declarând că Institutul nu are nicio responsabilitate, și că, în 2019, Curtea de Justiție s-a pronunțat în celelalte două cazuri legate de aceeași decizie de atribuire și același contract; ia act, din răspunsul Institutului, de faptul că acesta și-a îmbunătățit procedurile de achiziții pentru a reduce la minimum riscul de nemulțumire în rândul ofertanților respinși și riscul unor viitoare procese;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
20. observă măsurile aplicate de Institut și efortul constant depus de acesta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; salută publicarea pe site-ul său de internet a CV-urilor personalului de conducere de nivel superior al Institutului;
Auditul intern
21. ia act de faptul că raportul final de audit privind gestionarea relației cu părțile interesate și comunicarea externă, publicat de Serviciul de Audit Intern la 17 octombrie 2017, nu a identificat probleme critice sau foarte importante; constată, cu toate acestea, că raportul de audit a recomandat îmbunătățiri suplimentare într-o serie de domenii, printre care gestionarea cunoștințelor și strategia de comunicare, indicatorii-cheie de performanță, monitorizarea și raportarea, gestionarea principalelor proiecte cu părțile interesate și comunicarea externă; ia act de faptul că Institutul a elaborat un plan de acțiune pentru toate recomandările și recomandările secundare de pus în aplicare în perioada 2017-2018 și că mai multe recomandări secundare au fost puse în aplicare în 2017, iar restul în 2018;
22. ia act de eforturile depuse de Institut pentru a asigura un loc de muncă ecologic și eficient din punctul de vedere al costurilor; observă că, deși nu aplică măsuri specifice pentru a reduce sau compensa emisiile de CO2, Institutul participă la reuniuni, consultări și prezentări pe această temă și că dispune, de asemenea, de spații de parcare pentru biciclete;
23. invită Institutul să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
24. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(18) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2092(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0059/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(5), în special articolul 64,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind Regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0059/2020),
1. acordă directoarei executive a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2092(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0059/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(12), în special articolul 64,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0059/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2092(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0059/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (denumită în continuare „Autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 44 191 067 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 5,02 % față de bugetul pe 2017; întrucât Autoritatea este finanțată printr-o contribuție din partea Uniunii (26,59 %), prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre (46,44 %) și prin taxele percepute de la entitățile supravegheate (25,78 %)(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Autorității pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,99 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,01 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 88,87 %, ceea ce reprezintă o scădere de 0,89 % față de exercițiul precedent;
2. ia act de faptul că, în conformitate cu raportul Curții, Autoritatea, în conformitate cu regulamentul privind taxele aferente, percepe taxe de la agențiile de rating de credit și că aceste taxe ar trebui să acopere doar cheltuielile autorității legate de înregistrarea, certificarea și supravegherea agențiilor de rating de credit; ia act de faptul că, în 2017, taxele percepute de Autoritate agențiilor de rating de credit au depășit aceste cheltuieli cu 853 950 EUR, iar Autoritatea a cheltuit acest excedent în alte activități, în timp ce, în 2018, cheltuielile au depășit taxele percepute agențiilor de rating de credit cu 224 664 EUR; constată că deviația cumulată pentru perioada 2015-2018 se ridică la 540 412 EUR; constată, de asemenea, că Autoritatea percepe taxe de la registrele centrale de tranzacții în conformitate cu regulamentul privind taxele aferente și că aceste taxe ar trebui să acopere doar cheltuielile legate de înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții; constată că, în 2017, cheltuielile Autorității legate de înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții au depășit taxele aferente percepute cu 452 466 EUR și că, în 2018, cheltuielile Autorității în același domeniu au depășit taxele aferente percepute cu 30 882 EUR; constată că deviația cumulată pentru perioada 2015-2018 se ridică la 545 735 EUR (6 %); constată că, deși Autoritatea a respectat orientările furnizate pe această temă de Comisie, excedentele și deficitele pot duce la o finanțare încrucișată anuală a activităților; ia act de răspunsul Autorității conform căruia, în 2017, aceasta a trebuit să realoce resurse pentru a contracara un anumit risc legat de registrele centrale de tranzacții, ceea ce a dus la un decalaj între taxele percepute și cheltuielile efective, utilizând întotdeauna orientările Comisiei privind modelul de buget pentru taxele sale și că orice dezechilibru pe termen scurt trebuie să fie compensat pe termen lung; solicită Autorității să limiteze în continuare aceste finanțări încrucișate atâta timp cât abaterile semnificative nu sunt recurente în bugetul Autorității;
3. constată că excedentele cumulate în perioada 2015-2018 care rezultă din taxele plătite de agențiile de rating de credit pentru înregistrarea, certificarea și supravegherea acestor entități se ridică la 0,5 milioane EUR; este de părere că aceste excedente ar trebui să fie temporare și nu ar trebui să fie utilizate pentru a finanța în permanență, în mod încrucișat, alte activități;
Performanța
4. ia act de faptul că Autoritatea a finalizat 90 % din activitățile incluse în programul său anual de lucru;
5. ia act de faptul că punerea în aplicare a MiFID II a fost cel mai mare proiect realizat de Autoritate în 2018; constată, de asemenea, că una dintre principalele provocări și obiective ale Autorității a fost pregătirea unui proces ordonat de retragere a Regatului Unit din Uniune fără un acord, acest context incert necesitând eforturi mai mari;
6. constată că volumul de lucru al Autorității este în continuă evoluție și include atât sarcinile de reglementare, cât și punerea în aplicare și asigurarea respectării dreptului Uniunii;
7. ia act de faptul că Autoritatea, împreună cu Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), face parte dintr-un comitet comun care are ca scop asigurarea coerenței transsectoriale și a pozițiilor comune în domeniul supravegherii conglomeratelor financiare și cu privire la alte chestiuni transsectoriale, precum și faptul că Autoritatea recurge la serviciile aceluiași contabil ca și Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și că a participat la numeroase proceduri de achiziții publice comune cu alte agenții, urmărind întotdeauna creșterea eficienței prin cooperare; încurajează ferm Autoritatea să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu toate agențiile Uniunii;
8. ia act, în lumina observațiilor formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evaluarea externă a celor trei Autorități europene de supraveghere (AES) efectuate în 2017, de încheierea cu succes a procesului legislativ privind „revizuirea AES” în primăvara anului 2019 și ia act de faptul că modificările aduse atât Regulamentului (UE) nr. 1095/2010(17), cât și legislației sectoriale relevante a Uniunii sunt acum puse în aplicare în mod corespunzător;
9. salută ancheta Autorității cu privire la sistemele de arbitraj al dividendelor precum Cum-ex și Cum-cum; încurajează Autoritatea să tragă concluzii concrete în urma acestei anchete pentru a stopa actualele practici și a preveni practicile viitoare care amenință integritatea piețelor financiare ale Uniunii;
10. salută raportul Autorității din iulie 2019 privind constatările preliminare referitoare la schemele de recuperare a impozitelor reținute la sursă pentru a răspunde Rezoluției Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la scandalul Cum-Ex; frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare (2018/2900(RSP)), prin care Parlamentul a solicitat Autorității să efectueze o anchetă privind sistemele de tipul Cum-Ex și Cum-Cum; salută, de asemenea, faptul că Consiliul de supraveghere al Autorității a aprobat lansarea unei anchete oficiale în temeiul articolului 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010; încurajează Autoritatea să tragă concluzii concrete în urma acestei anchete pentru a stopa actualele practici și a preveni practicile viitoare care amenință integritatea piețelor financiare ale Uniunii;
11. subliniază că rolul Autorității în promovarea unui regim comun de supraveghere și de reglementare în întregul sistem financiar european este determinant pentru a asigura stabilitatea financiară și o piață financiară mai bine integrată, mai eficientă și mai sigură, precum și un grad ridicat de protecție a consumatorilor din Uniune prin promovarea echității și a transparenței pe piața produselor și serviciilor financiare;
12. subliniază că, atunci când își desfășoară activitățile, Autoritatea trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării compatibilității cu legislația Uniunii și respectării principiului proporționalității și a principiilor fundamentale ale pieței interne;
13. este preocupat de faptul că punerea în aplicare a dispozițiilor de supraveghere din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009(18) sub formă de orientări și întrebări și răspunsuri ar putea să constituie o povară excesivă pentru actorii mai mici și ar putea reduce, astfel, concurența pe piață(19);
14. subliniază că Autoritatea trebuie să se asigure că își îndeplinește toate atribuțiile integral și în termenul stabilit, însă ar trebui să se limiteze la sarcinile și mandatul care i-au fost încredințate de Parlament și de Consiliu, exploatându-le totodată pe deplin, și să nu încerce niciodată să își depășească mandatul; atrage atenția că utilizarea resurselor va fi mai eficientă și mai eficace dacă Autoritatea se va concentra pe mandatul încredințat de Parlament și de Consiliu;
Politica de personal
15. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era completată în proporție de 95,51 %, fiind ocupate 149 de posturi de agenți temporari din cele 156 de posturi autorizate de la bugetul Uniunii (față de 150 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, pentru Autoritate au mai lucrat și 68 de agenți contractuali și 14 experți naționali detașați;
16. se întreabă dacă resursele alocate Autorității sunt suficiente pentru a-i permite acesteia să îndeplinească numărul din ce în ce mai mare de sarcini care îi sunt încredințate, de exemplu în domeniul securitizării, al Directivei privind prospectul 3 și al fondului de piață monetară, unde volumul de muncă a crescut, dar fără a fi alocat personal suplimentar;
17. ia act cu satisfacție și de rapoartele privind egalitatea de gen ale Autorității referitoare la cadrele de conducere de nivel superior (un bărbat și o femeie) și Consiliul de administrație (trei bărbați și trei femei);
18. remarcă că, în 2016, rata de rotație a personalului a fost de 6,9 %, obiectivul Autorității fiind de a nu depăși 10 %;
19. ia act de faptul că Autoritatea a adoptat o politică de protejare a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii și și-a actualizat normele existente printr-o decizie adoptată de Consiliul de administrație în decembrie 2018, în conformitate cu modelul Comisiei; ia act de faptul că Autoritatea numește consilieri confidențiali și organizează sesiuni periodice de sensibilizare;
20. se întreabă dacă recurgerea la lucrători temporari și la firme de consultanță externă, în loc de a crește numărul personalului propriu, este modul cel mai bun de a utiliza resursele pe termen lung;
21. constată că Curtea a identificat o tendință orizontală a agențiilor de a angaja personal extern pe poziții de consultanță în domeniul informatic; solicită ca acest domeniu important și sensibil să depindă cât mai puțin posibil de recrutarea externă pentru a limita eventualele riscuri;
Achizițiile publice
22. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, Autoritatea recurge la contracte cu societățile informatice care sunt formulate astfel încât ar putea implica contractarea de lucrători temporari în locul furnizării de servicii sau produse informatice definite în mod clar, deși sunt aplicabile normele specifice prevăzute în Directiva 2008/104/CE(20), iar furnizarea de lucrători temporari se poate realiza numai prin intermediul unor contracte cu agenții de muncă temporară autorizate; constată că recurgerea la contracte de servicii informatice pentru furnizarea de forță de muncă nu ar fi conformă cu normele UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă și expune autoritatea la riscuri juridice și reputaționale; invită Autoritatea să se asigure că modul în care sunt formulate contractele evită apariția oricărei confuzii între achiziția de servicii informatice și contractarea de lucrători temporari;
23. constată că, potrivit raportului Curții, în 2018, Autoritatea a lansat o procedură de achiziții publice pentru închirierea de noi spații de birouri la Paris; constată că, inițial, Autoritatea planificase o procedură comună de achiziție cu alte organisme europene precum ABE, care, la momentul respectiv, se pregătea să își mute sediul de la Londra la Paris; constată, în urma unei analize, că Autoritatea și ABE au conchis că avantajele preconizate ale unei proceduri comune de achiziție nu se vor materializa și că ele au derulat proceduri de achiziții separate pentru închirierea spațiilor lor de birouri și pentru alte servicii conexe, ratând ocazia de a realiza economii de scară și o eficiență sporită; invită Autoritatea să își consolideze cooperarea cu celelalte agenții și să utilizeze procedurile comune de achiziții ori de câte ori este posibil, pentru a exploata toate posibilitățile de a realiza economii de scară și de a crește eficiența;
24. observă că, deși Autoritatea a depus eforturi semnificative în ceea ce privește pregătirea documentelor de licitație pentru închirierea de noi spații de birouri și în ceea ce privește metodologia de evaluare a ofertelor, trebuie încă să îmbunătățească documentarea și trasabilitatea evaluărilor de oferte; în special, deoarece rapoartele de evaluare servesc drept referință principală pentru diferitele etape ale procedurilor de achiziții, conținutul acestora ar trebui să fie exhaustiv și să furnizeze toate detaliile relevante;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
25. ia act de faptul că 28 % din bugetul Autorității a provenit din taxele percepute de la entitățile pe care aceasta le supraveghează; constată că au fost puse în aplicare măsuri pentru a atenua orice riscuri legate de conflicte de interese și că aceste măsuri au fost auditate; invită Autoritatea să continue să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate pentru a garanta faptul că nu vor apărea conflicte de interese; în plus, ia act de faptul că Autoritatea consideră că, în cazul în care Comisia ar percepe taxele, s-ar înregistra situații suboptime și ar crește riscul de inexactitate și de calcule greșite, cu efecte asupra reputației sale;
26. salută publicarea documentelor privind reuniunile părților interesate, așa cum a solicitat Ombudsmanul European; solicită Autorității să urmeze sugestia Ombudsmanului European de a preciza în materialele sale informative destinate publicului dacă există evidențe detaliate ale unei reuniuni specifice cu părțile interesate și, prin urmare, dacă acestea ar putea face obiectul unei cereri de acces public la documente, cu condiția ca conținutul acestor documente să nu fie sensibil din punct de vedere comercial;
27. subliniază importanța unei administrări deschise, eficiente și independente pentru toate agențiile Uniunii și pentru Uniune, în ansamblul său; reamintește problema conflictelor de interese generate de situațiile de tip „ușă turnantă” și subliniază necesitatea unui cadru juridic unificat care să abordeze astfel de probleme;
Controalele interne
28. constată, având în vedere comentariile și observațiile autorității care acordă descărcarea de gestiune referitoare la auditul efectuat de Serviciul de Audit Intern al Comisiei privind evaluările inter pares ale autorităților naționale competente, că toate acțiunile conexe au fost închise;
29. constată că, în conformitate cu raportul Curții, în 2018, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit privind „Veniturile și gestiunea bazată pe activități în cadrul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe” și că Autoritatea a pregătit un plan de acțiune pentru domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri; invită Autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile întreprinse în acest sens;
Alte observații
30. ia act de faptul că, în cursul anului 2018, retragerea preconizată a Regatului Unit din Uniune a avut un impact semnificativ asupra activităților și rezultatelor preconizate ale Autorității și a generat numeroase lucrări pregătitoare, în special în ceea ce privește convergența în materie de supraveghere, prevenirea fragmentării, arbitrajul de reglementare, supravegherea directă și evaluarea riscurilor; ia act de faptul că Autoritatea a analizat în detaliu impactul operațional pe care retragerea preconizată a Regatului Unit din Uniune l-ar avea asupra organizării sale și că a alocat personal special pentru a oferi consiliere cu privire la aceste chestiuni și a raporta în mod regulat cu privire la acestea;
31. invită Autoritatea să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
32. subliniază responsabilitatea sistemului financiar în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de sustenabilitate și asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obligațiilor care îi revin în conformitate cu Acordul de la Paris în temeiul Convenției-cadru a Organizația Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; subliniază rolul esențial al Autorității în integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în cadrul de reglementare și de supraveghere și în mobilizarea și orientarea fluxurilor de capital privat către investiții sustenabile; subliniază, prin urmare, necesitatea de a dispune de resurse suficiente pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestui cadru de către instituțiile financiare și autoritățile naționale competente;
o o o
33. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(21) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p.1).
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2090(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0057/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei(5), în special articolul 64,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0060/2020),
1. acordă directorului executiv al Autorității Bancare Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Bancare Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2090(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0057/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei(12), în special articolul 64,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0060/2020),
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Bancare Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2090(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice(15),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0060/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(16), bugetul definitiv al Autorității Bancare Europene (denumită în continuare „Autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 42 584 409 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 10,84 % față de bugetul pe 2017; întrucât creșterea a fost legată de procesul de relocare a Autorității la Paris; întrucât Autoritatea este finanțată prin contribuții din partea Uniunii (16 142 578 EUR, adică 37,91 %), și prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre și a observatorilor (26 441 831 EUR, adică 62,09 %)(17);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,85 %, ceea ce reprezintă o creștere de 3,94 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 88,23 %, ceea ce reprezintă o creștere ușoară de 0,96 % în comparație cu exercițiul precedent;
Performanța
2. constată că Autoritatea utilizează paisprezece indicatori-cheie de performanță pentru a evalua rezultatele activităților sale, în măsura în care rezultatele pot fi controlate de Autoritate, și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. constată cu satisfacție că Autoritatea a furnizat majoritatea produselor de reglementare în conformitate cu programul său de lucru și a realizat toate obiectivele stabilite în acordurile privind nivelul serviciilor Autorității;
4. salută faptul că Autoritatea împarte practici, inițiative și modele cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, cu care Autoritatea organizează reuniuni periodice; încurajează ferm Autoritatea să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu toate agențiile Uniunii;
5. reamintește noul rol, precum și noile sarcini și resurse ale Autorității în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului; consideră că îndeplinirea eficace a acelui rol și a acelor sarcini depinde de sprijinul acordat de Consiliul supraveghetorilor; regretă, în contextul respectiv, respingerea unei propuneri de investigare a cazului de spălare a banilor în care este implicată „Danske Bank”;
6. reamintește că Autoritatea nu a deschis, până în prezent, o anchetă cu privire la sistemele de arbitraj al dividendelor, de tipul Cum-Ex sau Cum-Cum, astfel cum a solicitat Parlamentul; încurajează Autoritatea să investigheze, în cooperare cu ESMA, cazurile de utilizare a sistemelor de arbitraj al dividendelor, pentru a stopa actualele practici și a preveni practicile viitoare care amenință integritatea piețelor financiare ale Uniunii;
7. regretă faptul că cooperarea dintre Autoritate și ESMA pentru pregătirea unei proceduri comune de achiziții publice pentru închirierea de spații de birouri în Paris a fost oprită și că Autoritatea și ESMA au desfășurat proceduri separate de achiziții publice, nu numai pentru spațiile de birouri, ci și pentru alte servicii conexe; invită Autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la motivele acestei ocazii ratate de a realiza economii de scară și de a crește eficiența; îndeamnă Autoritatea să ia în considerare ideea unor proceduri comune de achiziții publice și ideea partajării resurselor pentru sarcinile care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare sau situate în apropierea sediului Autorității;
8. solicită Autorității să își îmbunătățească și să își intensifice comunicarea cu statele membre; îndeamnă Autoritatea să își îmbunătățească și să își intensifice cooperarea cu statele membre și cu băncile naționale și instituțiile bancare comerciale ale statelor membre; subliniază importanța unei colaborări cât mai armonioase pentru ca Autoritatea să-și îndeplinească obiectivul de a crea un cadru unic de reglementare în domeniul bancar;
9. subliniază că rolul ce îi revine Autorității în promovarea unui regim comun de supraveghere în întregul sistem financiar european este determinant pentru asigurarea stabilității financiare și a unei piețe financiare mai bine integrate, mai eficiente și mai sigure, precum și a unui grad ridicat de protecție a consumatorilor din Uniune prin promovarea echității și transparenței pieței produselor și serviciilor financiare;
10. reamintește importanța supravegherii sectorului financiar, care constituie un instrument necesar și cu adevărat eficient pentru combaterea fraudei fiscale și a spălării de bani;
11. subliniază faptul că rolul, competențele și resursele Autorității care sunt orientate către obiectivul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT) vor fi consolidate în contextul noilor propuneri legislative convenite în urma acordului politic încheiat în martie 2019(18); subliniază că Autoritatea ar trebui să își asume un rol de lider în domeniul prevenirii spălării banilor, profitând de noile competențe dobândite și de crearea unui nou comitet intern privind AML/CFT și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de resurse umane și materiale suplimentare pentru a contribui în mod eficace la combaterea sistematică și eficientă a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului;
12. subliniază că, atunci când își desfășoară activitățile, Autoritatea trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării compatibilității cu legislația Uniunii și respectării principiului proporționalității și a principiilor fundamentale ale pieței interne;
13. îndeamnă Autoritatea să elaboreze propunerile sale vizând reducerea sarcinilor de raportare în scopuri de supraveghere care le revin instituțiilor mici și cu un grad redus de complexitate în termenul prevăzut de Parlament și de Consiliu, pentru a respecta în mai mare măsură cerințele referitoare la proporționalitate(19); solicită Autorității să asigure o utilizare consecventă a definițiilor în toate documentele cu sau fără caracter normativ(20);
14. observă că sarcinile Autorității se află în continuă evoluție și includ atât sarcini de reglementare, cât și sarcini legate de aplicarea și asigurarea respectării legislației Uniunii; remarcă faptul că, pentru a facilita această evoluție, resursele bugetare și de personal au fost realocate la nivel intern; subliniază că Autoritatea nu trebuie să încerce niciodată să depășească mandatul său; subliniază că utilizarea resurselor va fi mai eficientă și mai eficace dacă Autoritatea se va concentra pe mandatul încredințat de Parlament și de Consiliu;
15. solicită Autorității să efectueze o anchetă cu privire la sistemele de arbitraj al dividendelor, de tipul Cum-Ex, pentru a analiza eventualele amenințări care ar putea afecta integritatea piețelor financiare și a bugetelor naționale, să stabilească natura și importanța actorilor implicați în cadrul unor astfel de sisteme, să evalueze dacă au existat încălcări ale dreptului Uniunii sau ale dreptului național, să evalueze acțiunile întreprinse de autoritățile de supraveghere financiară din statele membre și să le transmită autorităților competente vizate recomandări adecvate privind măsurile de reformă și acțiunile necesare;
Politica de personal
16. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 97,93 %, fiind autorizate 145 de posturi de agenți temporari în temeiul bugetului Uniunii față de 134 de posturi autorizate în 2017; constată că, în 2018, în cadrul Autorității au lucrat, de asemenea, 42 de agenți contractuali și 16 experți naționali detașați;
17. ia act de faptul că Autoritatea publică anunțurile de posturi vacante pe site-ul său și pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului, precum și pe alte canale conexe pentru mai multă publicitate;
18. ia act cu îngrijorare de faptul că, în 2018, potrivit raportului Curții, Autoritatea, pe lângă personalul propriu, a utilizat 42 de lucrători interimari, dintre care 27 pentru funcții legate de tehnologia informației, numai 13 din angajații proprii ai Autorității lucrând în domeniul IT, ceea ce conduce la o dependență critică față de agenția interimară într-un domeniu esențial pentru operațiunile Autorității; îndeamnă Autoritatea să abordeze acest risc considerabil pentru continuitatea activității împreună cu Parlamentul și cu Consiliul atunci când discută alocarea de personal pentru Autoritate;
19. constată cu îngrijorare că, pentru 2018, s-a raportat un dezechilibru de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior (5 bărbați și 1 femeie) și că nu există nicio femeie printre membrii consiliului de administrație (5 bărbați);
Achizițiile publice
20. ia act de faptul că Autoritatea a participat la mai multe proceduri de achiziții interinstituționale împreună cu direcțiile generale ale Comisiei și cu alte agenții;
21. salută faptul că, potrivit raportului Curții, Autoritatea a depus eforturi semnificative pentru elaborarea documentației de atribuire și a metodologiei de evaluare a ofertelor; constată, cu toate acestea, că există în continuare posibilitatea de a aplica criterii de atribuire mai semnificative și că, pentru procedura de achiziție în vederea viitoarelor spații de birouri ale Autorității, ofertanții primeau puncte de evaluare suplimentare dacă declarau că puteau oferi suficient spațiu pentru a găzdui și ESMA în aceeași clădire și că ofertantul câștigător a primit aceste puncte, dar nu a participat, în cele din urmă, la procedura de achiziții pentru sediul ESMA;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
22. ia act de măsurile deja aplicate de Autoritate și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a proteja avertizorii; observă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a preveni și a gestiona conflictele de interese, și pentru a spori transparența activităților Autorității prin raportarea întâlnirilor dintre personalul Autorității și părțile interesate externe, precum și punerea acestor rapoarte la dispoziție pe site-ul Autorității;
23. reamintește că în Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice, Parlamentul și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu conflictul de interese apărut ca urmare a numirii directorului executiv al Autorității în funcția de director executiv al Asociației pentru piețele financiare din Europa (AFME) începând cu 1 februarie 2020; observă că restricțiile impuse de Consiliul supraveghetorilor nu au fost suficiente pentru a soluționa acest conflict de interese; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Consiliul supraveghetorilor din cadrul Autorității a propus, de asemenea, pentru postul de director executiv un candidat care a fost angajat anterior în calitate de director însărcinat cu apărarea intereselor AFME; subliniază că situațiile de conflict de interese provocate de activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice și fenomenul „ușilor turnante” constituie o problemă comună multor organisme și agenții de pe teritoriul UE care le afectează reputația; încurajează Autoritatea să își consolideze politica cu privire la conflictele de interese;
24. ia act de faptul că, în urma elaborării strategiei antifraudă a Autorității pentru perioada 2015-2017, echipa antifraudă a continuat să coordoneze și să pună în aplicare această strategie;
Controalele interne
25. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, una dintre obligațiile principale în conformitate cu Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului(21) și cu dreptul muncii din Regatul Unit este ca lucrătorii interimari să lucreze în condiții de muncă identice cu cele aplicate lucrătorilor angajați direct de întreprinderea utilizatoare; observă, totuși, că contractele în cauză nu au impus în mod explicit agențiilor de muncă temporară să respecte aceste condiții și nu există nicio dovadă că Autoritatea a efectuat ea însăși o comparație între condițiile de lucru ale personalului propriu și cele aplicabile personalului interimar, ceea ce a determinat litigii și riscuri reputaționale; îndeamnă Autoritatea să analizeze condițiile de muncă ale lucrătorilor săi temporari și să se asigure că sunt conforme cu legislația Uniunii și legislația națională în domeniul muncii;
26. ia act de faptul că, în urma raportului de audit al Serviciului de Audit Intern al Comisiei din 2018 privind „Cadrul unic de reglementare - Întrebări și răspunsuri în cadrul Autorității Bancare Europene”, Autoritatea a pregătit un plan de acțiune pentru a aborda unele potențiale domenii în care pot fi aduse îmbunătățiri; invită Autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în această privință;
Alte observații
27. constată că, din cauza deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniune, sediul Autorității a fost mutat treptat la Paris, Franța, începând cu luna martie 2019; observă că conturile Autorității conțin provizioane în valoare de 4,7 milioane EUR pentru costurile aferente mutării și că în conturi este prezentată o sumă de 10,4 milioane EUR care corespunde plăților contractuale restante ce se vor efectua în viitor pentru birourile din Londra;
28. subliniază responsabilitatea sistemului financiar de a soluționa problemele legate de sustenabilitate și de a asigura îndeplinirea de către Uniune a obligațiilor care îi revin în conformitate cu Acordul de la Paris în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; subliniază rolul esențial al Autorității în integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în cadrul de reglementare și de supraveghere și în mobilizarea și orientarea fluxurilor de capital privat către investiții sustenabile; subliniază, prin urmare, necesitatea de a dispune de resurse suficiente pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestui cadru de către instituțiile financiare și autoritățile naționale competente;
29. este de părere că Curtea ar trebui să efectueze un audit privind eficiența și rentabilitatea relocării Autorității de îndată ce se stabilesc în mod clar costurile mutării, pentru a defini cele mai bune practici și a analiza domeniile care necesită îmbunătățiri;
30. invită Autoritatea să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
31. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(22) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2082(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0049/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului(5), în special articolul 20,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0062/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2082(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0049/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului(12), în special articolul 20,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0062/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2082(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0062/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii („CEPOL” sau „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 10 416 720 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 1,02 % față de 2017; întrucât principala sursă de finanțare a Agenției este o contribuție din partea Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară în raportul său pentru conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 97,97 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,88 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 76,51 %, ceea ce reprezintă o scădere cu 7,51 % față de exercițiul precedent;
Performanța
2. constată că Agenția utilizează indicatori-cheie de performanță pentru a-și evalua activitățile de formare și impactul lor, în special nivelul de satisfacție al participanților, cu scopul de a determina valoarea adăugată a respectivelor activități și utilizează, de asemenea, indicatori de performanță pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. constată cu satisfacție că Agenția și-a îndeplinit cu succes mandatul pe parcursul anului 2018 și că, în unele cazuri, și-a depășit obiectivele stabilite în programul său de lucru pentru 2018;
4. observă că Agenția a lansat două noi proiecte finanțate de Uniune, Programul de parteneriat UE-MENA pentru formare în domeniul combaterii terorismului 2 și Proiectul pentru formare continuă la locul de muncă cu privire la anchetele financiare desfășurat în Balcanii de Vest, ambele activități demonstrând recunoașterea tot mai mare de care se bucură Agenția ca actor-cheie al Uniunii care contribuie la securitatea europeană prin acțiune externă;
5. ia act de faptul că, în 2018, Agenția a realizat o evaluare-pilot a UE a nevoilor strategice în materie de formare (EU-ENSF) și că peste 87 % din programele de formare rezidențiale și online ale Agenției (activități rezidențiale, seminare online, cursuri online) au acoperit lacunele în materie de capacități în ceea ce privește amenințările critice la adresa securității care decurg din Agenda europeană privind securitatea;
6. salută faptul că Agenția continuă să coopereze îndeaproape cu rețeaua agențiilor din domeniul justiției și al afacerilor interne și cu cele nouă agenții care o compun (inclusiv, în special, cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă); constată că aceste agenții își pun în comun programele de formare și organizează cursuri; încurajează ferm Agenția să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii; îndeamnă Agenția să analizeze posibilitățile de partajare a resurselor pentru sarcinile care se suprapun (spre exemplu, serviciile IT și alte servicii) cu agenții aflate în proximitatea Agenției, în special Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene de la Viena și Autoritatea Europeană a Muncii de la Bratislava;
7. invită Comisia să efectueze un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea (dacă nu a unei fuzionări complete) cel puțin a creării de sinergii comune cu Europol; invită Comisia să evalueze ambele scenarii, adică transferul Agenției către sediul Europol de la Haga, precum și transferul sediului Europol la sediul Agenției de la Budapesta; observă că un astfel de demers ar însemna utilizarea în comun a serviciilor administrative și de sprijin și gestionarea sediilor comune, precum și a infrastructurilor TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind astfel sume imense care ar urma să fie utilizate pentru finanțarea suplimentară a ambelor agenții;
8. constată că, în urma evaluării externe periodice realizate la un interval de cinci ani, care a fost încheiată în ianuarie 2016, și în urma căreia au fost elaborate măsuri corective pe care Agenția trebuia să le implementeze până la sfârșitul anului 2018, Agenția a adoptat un raport de evaluare, care a inclus 17 recomandări, vizând cinci domenii legate de structura și practicile de lucru ale Agenției; ia act de faptul că, de la adoptarea planului de acțiune, 24 de activități au fost finalizate, 3 activități legate de dezvoltarea în continuare a rețelei electronice E-net sunt încă în curs de desfășurare, 4 activități nu mai sunt considerate relevante și o activitate a fost suspendată;
9. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
10. salută faptul că Curtea a constatat legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor anuale ale CEPOL pentru exercițiul financiar 2018 sub toate aspectele semnificative, iar situația sa financiară la 31 decembrie 2018 este prezentată în mod corect; reamintește că bugetul Agenției a crescut de la 9 la 10 milioane EUR (+11 %), în timp ce numărul său de angajați a scăzut de la 53 la 51 (-4 %) în comparație cu 2017; regretă, cu toate acestea, faptul că CEPOL a trebuit să refuze numeroase cereri de formare valabile și legitime din partea statelor membre în domenii esențiale ale aplicării legii din cauza constrângerilor bugetare; este preocupat de faptul că CEPOL nu poate acoperi în prezent în mod suficient cererea din partea statelor membre în ceea ce privește instruirea și formarea pentru instituțiile de aplicare a legii din Uniune și din vecinătatea acesteia;
Politica de personal
11. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind ocupate 32 de posturi de agenți temporari, din totalul de 32 de posturi de agenți temporari autorizate în cadrul bugetului Uniunii (față de 31 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 18 agenți contractuali și 4 experți naționali detașați;
12. observă că, drept urmare a transferului său din Regatul Unit în Ungaria și a coeficientului corector mai redus aplicat salariilor personalului în consecință, rata de rotație a personalului a fost ridicată, iar echilibrul geografic nu a fost întotdeauna asigurat, deoarece numărul candidaturilor din partea altor state membre decât țara gazdă a scăzut; constată că, în 2018, Agenția a continuat să primească un număr semnificativ de candidaturi din partea cetățenilor maghiari, iar resortisanții statului membru gazdă au continuat să fie suprareprezentați în numărul total de angajați; observă că litigiul privind transferul sediului a fost soluționat prin hotărârea Tribunalului în 2018(17), iar hotărârea inițială a fost confirmată; subliniază că un coeficient de corecție scăzut aplicat salariilor personalului poate genera situații dificile care pot afecta capacitatea unei agenții de a-și îndeplini în mod eficace sarcinile zilnice; subliniază că agențiile situate în țări în care se aplică un coeficient de corecție scăzut ar trebui să fie sprijinite mai mult de Comisie pentru a putea introduce măsuri complementare, astfel încât să devină mai atractive pentru personalul actual și viitor; invită Comisia să evalueze impactul și viabilitatea aplicării unor coeficienți de corecție pentru salarii în viitor;
13. reamintește sugestia Curții, ca anunțurile de posturi vacante să fie publicate pe site-ul internet al Oficiului European pentru Selecția Personalului, pentru a difuza pe scară mai largă aceste informații; înțelege argumentele invocate în răspunsul Agenției, care a evidențiat costurile de traducere ridicate implicate; în plus, ia act de faptul că în 2018, Agenția și-a publicat, de asemenea, toate posturile vacante pe platforma de anunțuri de recrutare a Rețelei agențiilor UE; reamintește, cu toate acestea, că (pentru a evita costuri de traducere ridicate) Agenția ar trebui să facă un prim pas în această direcție și să utilizeze capacitatea de a publica titlurile acestor posturi vacante în toate limbile oficiale ale Uniunii, cu un link către textul integral numai în limba engleză;
14. constată cu satisfacție că în 2018 s-a realizat un bun echilibru de gen în ceea ce privește posturile de conducere (trei bărbați și trei femei), însă este îngrijorat că la nivelul consiliului de administrație există un dezechilibru între participarea bărbaților (17 membri) și cea a femeilor (9 membri);
Achizițiile publice
15. ia act, pe baza raportului Curții, de faptul că, până la sfârșitul lui 2017, Agenția nu introdusese încă toate instrumentele lansate de Comisie pentru a implementa o soluție unică pentru schimburile electronice de informații cu părțile terțe care participă la procedurile de achiziții publice (achiziții publice electronice); ia act de faptul că, potrivit răspunsului Agenției, aceasta a introdus facturarea electronică și licitațiile electronice și intenționează să adopte instrumentele pentru publicarea în format electronic a documentelor aferente acestor procese; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens până în iunie 2020;
16. ia act cu îngrijorare de faptul că Agenția a atribuit un contract-cadru pentru servicii de călătorie destinate personalului propriu și participanților la activități de formare fără a solicita o explicație din partea ofertantului câștigător privind oferta sa, în cazul căreia exista posibilitatea ca prețul să fie anormal de scăzut; ia act de faptul că, potrivit răspunsului Agenției, comisia de evaluare nu a solicitat clarificări, deoarece, în cadrul activității sale de zi cu zi, era deja la curent cu prețurile practicate de societatea cu care fusese încheiat contractul anterior; recunoaște că Agenția acceptă observația Curții conform căreia evaluarea legată de acest aspect nu a fost inclusă în mod formal în raportul de evaluare; invită Agenția să solicite și să analizeze motivele care stau la baza unor oferte ale căror prețuri ar putea fi calificate ca fiind anormal de scăzute și să se asigure că toate evaluările sunt formalizate în mod corespunzător în viitoarele rapoarte de evaluare;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
17. apreciază măsurile în vigoare luate de Agenție și efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că Agenția a elaborat și a pus în aplicare norme interne privind avertizarea de integritate și că a publicat CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație și ale directorului executiv;
Alte observații
18. salută faptul că, în februarie 2017, Agenția a reușit finalizarea certificării ISO 9001:2015 a sistemului său de management, pentru a-și îmbunătăți și a-și demonstra mai bine angajamentul de asigurare a calității; observă că, pe baza rezultatelor pozitive ale auditurilor de supraveghere puse în aplicare în 2018, precum și la începutul anului 2019, Agenția și-a menținut certificarea;
19. ia act cu îngrijorare de faptul că, spre deosebire de majoritatea celorlalte agenții, Agenția nu a efectuat o analiză cuprinzătoare a impactului probabil al deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană asupra organizării, operațiunilor și conturilor sale; ia act de faptul că, în conformitate cu răspunsul Agenției, decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană a fost discutată în cadrul reuniunilor conducerii, în discuțiile din cadrul rețelei interagenții pentru responsabilii cu achizițiile publice și al rețelei juridice interagenții, și că, de asemenea, comunicările primite din partea Comisiei au fost urmate îndeaproape, iar riscurile aferente au fost evaluate ca fiind limitate;
20. ia act de eforturile depuse de Agenție pentru a asigura un loc de muncă ecologic și eficient din punctul de vedere al costurilor; regretă că Agenția nu dispune de un mecanism de compensare a emisiilor de dioxid de carbon, dar recunoaște, pe baza răspunsului Agenției, că costurile participării la un astfel de sistem nu pot fi acoperite din resursele sale financiare limitate; și recunoaște că Agenția își încurajează personalul să utilizeze mijloacele de transport public pentru a reduce emisiile;
21. solicită Agenției să-și îndrepte atenția spre diseminarea rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze populației prin intermediul platformelor de comunicare socială și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
22. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(18) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (în prezent Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2071(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0038/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994 privind înființarea Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă(5), în special articolul 14,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului(6), în special articolul 16,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0033/2020),
1. acordă directoarei executive a Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (în prezent Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2071(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0038/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994 privind înființarea Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă(13), în special articolul 14,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului(14), în special articolul 16,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0033/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (în prezent Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2071(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0033/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 15 425 700 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 1,47 % în raport cu 2017; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,58 %, ceea ce reprezintă o creștere de 3,55 % față de exercițiul 2017; constată cu îngrijorare că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 67,81 %, ceea ce reprezintă o scădere de 4,42 % în comparație cu 2017;
Performanța
2. constată că Agenția folosește anumiți indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a-și măsura performanța și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; constată, de asemenea, că Agenția a adoptat în 2018 un nou cadru pentru indicatorii de performanță; constată că, în 2019, Agenția s-a implicat alături de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și Fundația Europeană de Formare (ETF) în revizuirea metodologiei indicatorilor administrativi în vederea analizării unei posibile raționalizări; încurajează Agenția să exploreze în continuare posibilitățile de colaborare interinstituțională și de raționalizare a celor mai bune practici;
3. ia act de faptul că programul strategic multianual 2014-2020 al EU-OSHA a fost prelungit până în 2023; apreciază progresele realizate de Agenție în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale strategice și constată că ele sunt aliniate la obiectivele de politică mai ample ale Uniunii privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM); constată, de asemenea, că Agenția a implementat 93 % din programul său anual de lucru;
4. salută faptul că, în 2018, Agenția a inițiat o evaluare ex post a activității sale intitulată „Studiu prospectiv la scară largă”; recunoaște că rezultatul acestei evaluări va fi deosebit de util pentru a contribui la noul ciclu de previzionare și la campania Locuri de muncă sigure și sănătoase privind SSM și digitalizarea pentru perioada 2022-2024/2025; încurajează Agenția să continue explorarea eventualelor modalități de repartizare a sarcinilor între agenții, punând accent mai ales pe partajarea resurselor în cazul unor sarcini suprapuse ale agențiilor care desfășoară activități similare;
5. salută faptul că Agenția împarte în mod proactiv sarcinile cu alte agenții în domenii precum securitatea, gestionarea infrastructurilor sau serviciile bancare și că a aderat la o procedură interinstituțională de ofertare, lansată de Eurofound, pentru servicii de evaluare și de feedback ale părților interesate;
6. ia act de contribuțiile Agenției la lupta împotriva cancerului profesional și în organizarea celei mai mari campanii mondiale de securitate și sănătate în muncă din lume și salută succesul inițial al campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” cu privire la substanțele periculoase, lansată în 2018 și care a început deja să se desfășoare în peste 30 de țări;
7. salută activitatea Agenției în proiectul „Reabilitarea și revenirea la locul de muncă după cancer”, care a fost finalizat în 2018 cu scopul de a formula recomandări pentru a aborda dificultățile cu care se confruntă victimele cancerului atunci când se întorc la muncă după ce au terminat tratamentul împotriva cancerului și provocările legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă pe care le pot întâmpina angajatorii lor;
8. apreciază contribuțiile Agenției la reuniunile consultative legate de revizuirea directivelor privind agenții cancerigeni și mutageni și pentru apartenența la grupul consultativ înființat de Comisie în vederea instituirii unei Autorități Europene a Muncii;
9. constată cu regret că, potrivit raportului Curții, reportările în 2019 pentru titlul II (cheltuieli administrative) au fost de 35 % (față de 40 % în 2017), iar pentru titlul III (cheltuieli operaționale) s-au ridicat la 46 % (față de 40 % în 2017), fapt care contravine principiului bugetar al anualității; reamintește că astfel de reportări mari au fost observate și pentru exercițiile financiare 2016 și 2017 și invită Agenția să analizeze motivele subiacente și să îmbunătățească planificarea bugetară în consecință; ia act de răspunsul Agenției, care menționează posibilitatea de a adăuga și justifica o listă de posibile achiziții IT suplimentare, în ceea ce privește reportările de la titlul II și subliniază caracterul planificat al reportărilor legate de programarea proiectelor de cercetare la scară largă, care se derulează pe o perioadă de doi ani, pentru titlul III, pentru ca resursele respective să aibă un impact mai semnificativ;
10. subliniază că transparența și sensibilizarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor sunt esențiale pentru responsabilitatea democratică a acestora; consideră că capacitatea și ușurința de utilizare a resurselor și datelor agențiilor au o importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care sunt prezentate și puse la dispoziție în prezent datele și resursele și a gradului în care cetățenii Uniunii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat; reamintește că statele membre pot sensibiliza opinia publică în acest sens prin elaborarea unui plan cuprinzător prin care să ajungă la un număr cât mai mare de cetățeni ai Uniunii;
11. sprijină politicile Agenției de asigurare a unor măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor și ecologice de reducere a amprentei sale de carbon la locul de muncă prin procedurile sale de achiziții publice și prin introducerea muncii la distanță și a sensibilizării și dezvoltării în domeniul culturii electronice;
Politica de personal
12. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind ocupate 40 de posturi de agenți temporari din cele 40 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 40 de posturi autorizate în 2017); ia act de faptul că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 25 de agenți contractuali;
13. constată că sunt necesare eforturi suplimentare pentru realizarea unui echilibru de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior (trei bărbați și o femeie) și al membrilor consiliului de administrație (42 de bărbați și 35 de femei);
14. constată că Agenția a adoptat o politică privind protejarea demnității persoanelor și prevenirea hărțuirii; ia act de faptul că, în urma anchetei privind hărțuirea deschise în 2016 și încheiate în 2017, Agenția a pus în aplicare mai multe acțiuni, printre care, în special, sesiuni periodice de sensibilizare a personalului și înființarea unei rețele de consilieri confidențiali, ca măsuri de atenuare;
Achizițiile publice
15. ia act de faptul că Agenția recurge la digitalizare în domeniul achizițiilor și, în noiembrie 2018, a început să pună în aplicare procedura achizițiilor publice electronice prin lansarea primei proceduri electronice și că, în 2019, Agenția a început să utilizeze un nou modul al pachetului de achiziții publice electronice, și anume depunerea ofertelor pe cale electronică; ia act, de asemenea, de faptul că Agenția intenționează să exploreze în continuare utilizarea întregului pachet de achiziții publice electronice în 2019 și 2020;
16. ia act de faptul că, în urma raportului Curții, Agenția a semnat un contract-cadru de furnizare de servicii de consultanță în domeniul informatic pentru perioada 2014-2017, pentru care prețurile au fost stabilite în funcție de timpul alocat proiectelor și nu de rezultate și asupra cărora Agenția are posibilități limitate de supraveghere; Agenția a aplicat recomandarea Curții în contractele-cadru actuale în domeniul TIC și al consultanței, recurgând, atunci când este cazul, la contracte specifice pentru servicii cu durată și resurse specificate („quoted time and means”);
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
17. ia act de măsurile aplicate de Agenție și de eforturile continue pentru a asigura transparența și pentru a preveni și soluționa conflictele de interese; constată, de asemenea, că Agenția a adoptat atât modelul de decizie privind avertizările de integritate pentru care Comisia și-a dat acordul ex ante în 2018, cât și, prin analogie în 2019, Decizia Comisiei privind activitățile externe și cesiunea și cea privind activitățile profesionale după încetarea raporturilor de muncă;
Controlul intern
18. ia act de faptul că Agenția pregătește un plan de acțiune pentru a aborda eventuale domenii de îmbunătățire abordate în raportul de audit al Serviciului de Audit Intern (IAS) al Comisiei din 2018 intitulat „Campaniile pentru locuri de muncă sănătoase și sprijinul în domeniul informatic în cadrul EU-OSHA”; ia act de faptul că, în această privință, IAS a formulat patru recomandări, niciuna dintre acestea nefiind critică sau foarte importantă și că, la sfârșitul anului 2018, IAS a închis trei recomandări, iar cea de a patra urmând să fie finalizată în 2019;
19. constată că, în 2018, a fost efectuată, în numele Comisiei, o evaluare externă a agențiilor Uniunii care intră în domeniul de competență al Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (EU-OSHA, Eurofound, Cedefop și ETF); evaluarea a vizat aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența acestor agenții și valoarea adăugată pe care o aduc acestea pentru Uniune; ia act de faptul că feedbackul general al părților interesate a confirmat capacitatea de reacție a Agenției la nevoile generale și specifice ale partenerilor și ale intermediarilor săi și un cvasiconsens potrivit căruia activitățile sale de comunicare, de colaborare în rețea și de implicare a părților interesate sunt extrem de eficace, eficiente și coerente;
20. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
21. ia act de faptul că, de la proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale la sfârșitul anului 2017, Agenția are un rol important în punerea în aplicare a principiilor acestuia;
Alte observații
22. ia act de faptul că Agenția a efectuat o analiză a impactului probabil al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra organizării, operațiunilor și a conturilor sale și că a fost efectuată o analiză detaliată în ceea ce privește toate funcțiile esențiale ale Agenției; constată, de asemenea, că rezultatul analizei a revelat un impact scăzut asupra operațiunilor Agenției, indiferent de tipul de viitor acord dintre Regatul Unit și Uniune;
o o o
23. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2086(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0053/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei(5), în special articolul 97,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0063/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2086(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0053/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei(12), în special articolul 97,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0063/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2086(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0063/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 118 760 709 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 7,45 % față de bugetul pe 2017; întrucât aproximativ 72,47 % din bugetul Agenției provine din taxe și comisioane, iar 26,18 % de la Uniune și de la țări terțe(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. cere ca Agenției, care este una dintre agențiile Uniunii care se ocupă de evaluarea produselor reglementate, să i se aloce fonduri suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile;
2. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,92 %, ceea ce reprezintă o creștere de 1,25 % față de exercițiul 2017; ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 87,04 %, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,59 % în comparație cu 2017;
3. subliniază că Agenția este finanțată parțial din comisioanele pe care le încasează de la întreprinderile care solicită înregistrarea substanțelor chimice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006(17); ia act de faptul că comisioanele aplicabile depind de dimensiunile întreprinderilor și de cantitatea de substanțe chimice înregistrate; reține că Agenția a descoperit că aproximativ 52 % din întreprinderi și-au declarat incorect mărimea, pentru a plăti taxe mai mici; subliniază că această constatare demonstrează limitările unui sistem care se bazează excesiv pe declarații pe propria răspundere date de solicitanți; observă că Agenția a facturat de-a lungul anilor corecții de comisioane și taxe administrative în valoare de 17,9 milioane de euro și că a făcut progrese considerabile în recuperarea reducerilor de comisioane necuvenite și în colectarea taxelor administrative neplătite la timp; observă, cu toate acestea, că volumul de muncă corespunzător verificărilor care trebuie efectuate în continuare rămâne considerabil și că la sfârșitul anului 2018 nu se știa suma exactă aferentă corecțiilor care trebuie aplicate la cuantumul comisioanelor; îndeamnă Agenția să introducă verificări ex ante la fel de riguroase pentru a reduce la minimum riscul declarațiilor false pe propria răspundere; îndeamnă, în plus, autoritățile naționale de asigurare a aplicării legii să îmbunătățească sistemele de verificare utilizate pentru a verifica și publica volumele de substanțe chimice declarate de întreprinderi; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre eforturile depuse și rezultatele obținute, să reducă și mai mult numărul considerabil de verificări restante și să aplice corecțiile la comisioane și să recupereze comisioanele neîncasate; invită Comisia să propună măsuri pentru a rezolva această situație, cu scopul de a evita falsul în declarațiile solicitanților care își declară mărimea și de permite Agenției să își planifice bugetul pe o bază mai stabilă;
4. constată că comisioanele plătite de acest sector variază substanțial de la un an la altul și că, prin urmare, Agenția nu are posibilitatea să estimeze cu o marjă rezonabilă cuantumul necesar de subvenții de echilibrare de la bugetul Uniunii, ceea ce complică planificarea bugetară; pledează pentru un dialog despre cum trebuie reformat mecanismul de finanțare a Agenției, cu scopul de a-l pune pe o bază sustenabilă;
5. ia act de faptul că Agenția dispune de venituri care provin atât din comisioanele și taxele pe care trebuie să le plătească întreprinderile din sector, cât și dintr-o subvenție de echilibrare de la bugetul UE; observă cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții și având în vedere că cel de-al treilea termen pentru înregistrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 a expirat în mai 2018, este probabil ca veniturile provenite din comisioane și taxe să scadă semnificativ începând cu 2019; atrage atenția că există riscul ca cheltuielile relativ stabile și veniturile mult mai puțin previzibile să aibă un efect negativ asupra funcționării Agenției și asupra execuției bugetului său; subliniază că trebuie introdus un nou model de finanțare, viabil și complet, în legătură cu care Agenția, după cum susține în răspunsul său, a început discuții cu Comisia; invită Agenția să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu evoluția acestei situații;
Performanța
6. observă, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune legate de necesitatea elaborării, în cadrul revizuirii sistemului global de gestionare a performanței, a unor indicatori-cheie de performanță axați într-o măsură mai mare pe rezultate și impact, prin care să fie apreciată valoarea adăugată generată de activitățile Agenției, faptul că, în 2018, Agenția și-a revizuit modelul de gestionare a performanței pentru programul său de lucru pe 2019 în sensul enunțării mai clare a impactului și rezultatelor activității sale; constată că programul de lucru pe 2019 menționează deja tipul de indicator (impact, rezultat, produs, intrare) și nu mai utilizează același tip de indicatori pentru diferite tipuri de activitate, ci conține indicatori-cheie de performanță ce se potrivesc procesului în cauză;
7. ia act de faptul că, în pofida riscurilor și a constrângerilor din anumite domenii, Agenția a îndeplinit 58 dintre cele 69 de obiective asociate cu indicatori-cheie de performanță; îndeamnă Agenția să depună eforturi pentru a-și îndeplini în proporție de 100 % obiectivele asociate cu indicatori-cheie de performanță;
8. ia act de faptul că Agenția a finalizat faza de înregistrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 fără a cauza perturbarea pieței și că a oferit sprijin întreprinderilor la pregătirea și înregistrarea a 28 357 de dosare;
9. ia act de faptul că Agenția își împarte în continuare capacitatea de audit intern cu Agenția GNSS European și colaborează îndeaproape cu alte agenții, inclusiv prin partajarea serviciilor într-o rețea inter-agenții și prin partajarea resurselor în baza unor memorandumuri de înțelegere; salută această cooperare ca pe un exemplu pentru alte agenții, care merită urmat; încurajează Agenția să încerce să își extindă și să își diversifice cooperarea cu agențiile Uniunii; încurajează Agenția să inițieze discuții pe tema punerii în comun a resurselor în cazul sarcinilor care se suprapun cu alte agenții cu activități similare;
10. constată, pe baza raportului Curții, că în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract-cadru pentru furnizarea de servicii de infrastructură informatică, cinci societăți au prezentat oferte ale căror valori variau de la 10 la 38,2 milioane de euro, iar Agenția a atribuit contractul-cadru, în valoare de 30 de milioane EUR, unui ofertant care a depus o ofertă de 12 milioane EUR; observă, însă, că diferența semnificativă dintre valoarea contractului și cea a ofertei ridică semne de întrebare în privința bunei gestiuni financiare; ia act, pe baza răspunsului Agenției, de faptul că aceasta a estimat inițial valoarea în conformitate cu Vademecumul Comisiei privind achizițiile publice; observă că Agenția a selectat procedura competitivă cu negociere pentru a încuraja cea mai mare concurență posibilă și a obține, astfel, cel mai bun raport calitate-preț; invită Agenția să aplice o gestiune financiară riguroasă contractelor informatice;
11. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
12. reamintește că Agenția este forța motrice în rândul autorităților de reglementare în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind substanțele chimice în beneficiul sănătății umane și al mediului, dar și al inovării și competitivității; observă că Agenția ajută întreprinderile să respecte legislația Uniunii privind substanțele chimice, promovează utilizarea produselor chimice în condiții de siguranță, oferă informații privind produsele chimice și se ocupă de produsele chimice problematice;
13. solicită ca Agenția, care este una dintre agențiile Uniunii responsabile de evaluarea produselor reglementate, să primească fonduri suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile;
14. reamintește că 2018 a fost ultimul an de înregistrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; subliniază că Agenția a primit 37 400 de dosare în acel an, ceea ce reprezintă o creștere de 135 % față de 2017; ia act cu satisfacție de modul în care Agenția a făcut față creșterii dramatice a numărului de înregistrări din ultimul an;
15. salută eforturile întreprinse în 2018 pentru a simplifica structura organizațională, care urmărește să asigure creșterea eficienței printr-o mai bună corelare și coordonare a sarcinilor; constată că Agenția a reușit să îndeplinească marea majoritate a obiectivelor sale;
16. invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate pentru a răspunde recomandărilor din cea de a doua revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 și să asigure conformitatea dosarului de înregistrare;
17. solicită să se furnizeze informații cu privire la stadiul pregătirilor pentru o bază de date prototip în temeiul Directivei 2008/98/CE(18), care urmează să fie prezentată la începutul anului 2020;
18. solicită detalii ale măsurilor luate de Agenție în urma Raportului de sinteză al Comisiei privind implementarea REACH și acțiunile propuse în respectivul raport pentru a fi întreprinse de Agenție;
Politica de personal
19. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 96,29 %, fiind ocupate 441 de posturi de agenți temporari din cele 458 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 460 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 122 de agenți contractuali și 14 experți naționali detașați;
20. constată că Agenția are o politică de combatere a hărțuirii și orientări conexe, care au fost actualizate în 2018; ia act de faptul că Agenția a organizat ședințe de formare și a pus la dispoziție consilieri confidențiali;
21. ia act de faptul că Agenția publică pe site-ul său de internet, în rețelele de socializare și pe site-ul rețelei agențiilor UE anunțurile de posturi vacante, pentru a face mai multă publicitate acestor anunțuri; invită Agenția să publice anunțurile de posturi vacante pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului;
22. felicită Agenția pentru că publică pe site-ul său de internet CV-urile tuturor membrilor consiliului de administrație și ai comitetelor sale, inclusiv ale președinților de comitete care fac parte din personalul Agenției, ale directorului executiv și ale tuturor membrilor camerei de recurs;
23. constată cu satisfacție că în 2018 s-a realizat un bun echilibru de gen în posturile de conducere de nivel superior (4 bărbați și 3 femei); cu toate acestea, constată că nu s-a ajuns la același echilibru în consiliul de administrație (15 bărbați și 21 de femei);
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
24. potrivit Agenției, veniturile din comisioane înscrise în buget pentru 2018 reprezintă aproximativ 73 % din venitul total; ia act de sistemul exemplar al Agenției de monitorizare și prevenire a conflictelor de interese și de opinia sa potrivit căreia nu există pericolul de apariție a unor astfel de conflicte datorită faptului că taxele au scopul de a acoperi costurile și datorită evaluării periodice a personalului Agenției implicat în elaborarea avizelor, pentru a asigura independența; ia act de faptul că Agenția ar saluta o soluție prin care Comisia ar colecta comisioanele în numele Agenției, ceea ce ar facilita gestiunea financiară a Agenției și ar contribui la reducerea riscului de deficiențe;
25. salută faptul că Agenția colectează declarații de interese actualizate anual de la întregul personal și de la toți experții externi, care sunt toate publicate pe site-ul internet al Agenției;
26. ia act de măsurile întreprinse suplimentar pentru a îmbunătăți transparența și protecția avertizorilor de integritate; potrivit Agenției, toate reuniunile conducerii cu părțile interesate sunt înregistrate și publicate pe site-ul său, pentru a asigura o transparență deplină;
Auditul intern
27. ia act de faptul că Agenția a adoptat și a început să aplice o politică privind funcțiile sensibile, în septembrie 2019, care ar urma să identifice funcțiile sensibile, să le actualizeze și să definească măsurile adecvate pentru a reduce riscul asociat cu interesele particulare;
28. ia act de faptul că în 2018 Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit despre „Conflicte de interese și etică la ECHA” și că, în septembrie 2018 Agenția a elaborat și a discutat un plan de acțiune pentru a aborda anumite domenii care pot fi îmbunătățite și că, începând cu jumătatea anului 2019, toate acțiunile au fost puse în aplicare;
Alte observații
29. constată că, după ce a ales noua clădire și a semnat un contract de închiriere în 2017 ca urmare a expirării contractului de închiriere anterior, la 31 decembrie 2019, Agenția a planificat să se mute în noul sediu de la Helsinki în ianuarie 2020; ia act de faptul că mutarea în noul sediu a fost finalizată la 7 ianuarie 2020;
30. încurajează Agenția să țină seama în continuare de o posibilă reducere în viitor a veniturilor sale ca urmare a deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană; observă că impactul pare să fie limitat, având în vedere că cerința de înregistrare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, care genera venituri considerabile din comisioane, a expirat;
31. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
32. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2079(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0046/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(5), în special articolul 23,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0065/2020),
1. acordă directoarei Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2079(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0046/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(12), în special articolul 23,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0065/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2079(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0065/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor(15) sale, bugetul definitiv al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor („Centrul”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 58 030 000 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,02 % comparativ cu 2017; întrucât 97,82 % din bugetul Centrului provine de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Centrului pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
Gestiunea bugetară și financiară
1. ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 98,53 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,25 % față de exercițiul 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 81,21 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de exercițiul precedent, echivalentă cu 0,50 %;
Performanța
2. ia act de faptul că Centrul utilizează mai mulți indicatori-cheie de performanță (ICP) înscriși în documentul său unic de programare pe 2019-2021, pentru a evalua valoarea adăugată a activităților sale, și indicatorii-cheie de performanță incluși în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2015, inclusiv pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; observă că Centrul a adăugat 7 ICP și 12 ICP multianuali în 2018 și urma să efectueze o analiză sistematică a indicatorilor în 2019, ceea ce face parte din strategia sa pe termen lung pentru 2021-2027;
3. ia act de faptul că, în 2018, Centrul a concretizat 89 % din principalele rezultate vizate în programul său de lucru (procentaj superior obiectivului stabilit, de 85 %);
4. ia act de faptul că, în 2018, Centrul a demarat procesul de restructurare a sistemelor sale de supraveghere a bolilor, de externalizare a capacității informatice și de revedere a sistemului de alertă precoce și răspuns rapid și a întărit colaborarea cu partenerii externi și cu alte agenții ale Uniunii;
5. salută faptul că Centrul continuă să facă schimb de bune practici și să colaboreze în mod regulat cu alte agenții, în special cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, cu Agenția Europeană pentru Medicamente și cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie; constată, de asemenea, că Centrul participă la achiziții interinstituționale organizate de alte agenții; încurajează insistent Centrul să se străduie activ să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii;
6. ia act de faptul că, în 2018 și 2019, a avut loc o evaluare externă pentru perioada 2013-2017, iar raportul final al evaluării urma să fie prezentat în iulie 2019, urmând să fie transmis Parlamentului după aprobarea sa de către consiliul de administrație al Centrului; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestei evaluări externe;
7. reamintește că Centrul are misiunea de a identifica bolile transmisibile, de a evalua amenințările actuale și emergente la adresa sănătății umane prezentate de acestea și de a comunica informații despre aceste boli; subliniază că, în 2018, Centrul a răspuns la 31 de solicitări științifice oficiale din partea Comisiei (dintre care 10 au fost transmise de membri) și a publicat un număr total de 214 rapoarte, inclusiv 35 de evaluări rapide ale riscurilor care abordează amenințările legate de boli; subliniază că rolul său va deveni din ce în ce mai important în contextul schimbărilor climatice, deoarece terenurile propice diverșilor agenți patogeni se schimbă, iar bolile se răspândesc în zone care nu au fost afectate de acestea anterior;
8. ia act de faptul că, în 2018, consiliul de administrație a adoptat o politică revizuită privind independența celor care nu sunt membri ai personalului și a aprobat o procedură internă corespunzătoare;
9. regretă, în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de independență a Centrului, că nu au fost prezentate toate declarațiile anuale de interese necesare, în special de către membrii consiliului de administrație (96 %) și membrii forumului consultativ (89 %); solicită, prin urmare, respectarea strictă a normelor și a procedurilor interne; reamintește că independența și transparența sunt esențiale, având în vedere sarcinile importante ale Centrului; solicită un mecanism care să asigure faptul că toate declarațiile de interese restante și cele viitoare sunt transmise fără întârziere și invită Centrul să ia în considerare posibilitatea de a nu permite membrilor să își preia funcția înainte ca aceste informații esențiale să fie prezentate și verificate;
10. subliniază faptul că Centrul a lansat cea de-a treia evaluare externă, care a fost coordonată de un comitet director alcătuit din membri ai consiliului de administrație, și că rezultatul evaluării a fost așteptat la jumătatea anului 2019;
11. atrage atenția asupra rolului Centrului în dezvoltarea instrumentelor de digitalizare a asistenței medicale în Uniune, în special în contextul abordării unei pandemii;
12. reamintește că, în calitate de agenție a Uniunii, Centrul are un buget exprimat în euro; cu toate acestea, având în vedere că sediul său se află în afara zonei euro (în Suedia), o proporție importantă a cheltuielilor sale sunt suportate în coroane suedeze (SEK); în plus, Centrul este expus fluctuațiilor cursului de schimb, nu doar pentru că are conturile bancare în coroană suedeză, ci și pentru că își desfășoară anumite tranzacții în alte valute;
Politica de personal
13. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 96,11 %, fiind completate 173 de posturi de agenți temporari din cele 180 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 182 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Centrului au lucrat, de asemenea, 92 de agenți contractuali și doi experți naționali detașați;
14. ia act de faptul că Centrul a raportat un echilibru de gen satisfăcător pentru 2018 la nivelul cadrelor de conducere (patru bărbați și două femei) și al consiliului său de administrație (12 bărbați și 15 femei);
Achizițiile publice
15. ia act de faptul că recurgerea la fluxurile de lucru electronice pentru achiziții, care se bazează pe aplicația e-PRIOR elaborată de DG DIGIT din cadrul Comisiei, a contribuit la finalizarea în 2018 a 142 de proceduri de achiziții, iar Centrul a instituit patru noi fluxuri de lucru electronice interne în alte domenii, pentru a asigura rapiditatea și o mai mare eficiență a proceselor;
16. constată, din raportul Curții, că, în 2014, Comisia a semnat un contract-cadru interinstituțional cu un contractant pentru achiziționarea de softuri și licențe și pentru furnizarea serviciilor aferente de consultanță informatică, iar Centrul nu a comparat în mod sistematic prețurile și majorările percepute de către contractantul cu care a fost semnat contractul-cadru cu ofertele de preț și facturile furnizorilor; constată că, potrivit răspunsului Centrului, aceste verificări erau dificil de aplicat în practică, deoarece nu exista nicio obligație contractuală privind prezentarea separată a prețului inițial și a majorării; invită Centrul să adapteze controalele ex ante pentru contractele-cadru și să asigure existența unei concurențe în toate procedurile de achiziții;
17. constată că, potrivit raportului Curții, au fost găsite deficiențe de control asemănătoare și la executarea unui contract-cadru privind furnizarea echipamentelor și serviciilor multimedia și pentru conferințe și că Centrul nu a verificat în măsură suficientă dacă a fost aplicată reducerea contractuală listei de prețuri ale produselor de către principalii furnizori ai contractantului, înainte de transmiterea bonurilor de comandă aferente contractului-cadru; ia act de faptul că Centrul a decis să nu prelungească contractul după ce expiră în octombrie 2019, acest contract urmând să fie înlocuit cu un nou contract-cadru interinstituțional gestionat de Comisie; invită Centrul să adapteze controalele ex ante privind bonurile de comandă;
18. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, în cazul a două plăți efectuate pentru reuniuni au fost depistate deficiențe în ceea ce privește structura și documentarea verificărilor și a reconcilierilor dintre bonurile de comandă, elementele livrabile și facturi; constată că, potrivit răspunsului Centrului, în cele două plăți supuse auditului nu au fost depistate erori și că Centrul va analiza structura și documentarea verificărilor și reconcilierilor prevăzute pentru reuniuni;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
19. ia act de faptul că, în urma comentariilor și a observațiilor formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu lipsa declarațiilor de interese și a CV-urilor unor membri ai consiliului de administrație și ai forumului consultativ, toți membrii și membrii supleanți care au fost prezenți efectiv la reuniunile consiliului de administrație și ale forumului consultativ și/sau au exercitat dreptul de vot au depus declarații de interese; constată că în 2018 au fost realizate noi îmbunătățiri ale politicii privind independența, care vizează personalul titular și netitular, inclusiv experții externi; constată că Centrul publică CV-urile membrilor consiliului de administrație, ale conducerii superioare și ale experților străini;
20. ia act de măsurile în vigoare aplicate de Centru și de efortul constant pe care îl depune acesta pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a asigura protecția avertizorilor de integritate; constată că în 2018 au fost depistate și analizate mai amănunțit 10 potențiale conflicte de interese, cinci dintre care aveau legătură cu un punct de pe ordinea de zi a unei reuniuni, persoanele în cauză fiind rugate să nu participe la dezbateri și să nu voteze în legătură cu punctul respectiv de pe ordinea de zi; constată că Centrul a înregistrat întâlnirile cu grupurile de interese;
Controalele interne
21. ia act de faptul că, în urma observațiilor și a comentariilor formulate în anul trecut de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, au fost puse în practică două dintre cele trei acțiuni din planul de acțiuni privind reducerea numărului de cazuri în care nu se aplică controalele obișnuite și nu se respectă procesele și procedurile, și se caută o soluție definitivă pentru cea de a treia acțiune, care se referă la taxele de acces liber la articolele publicate în țările din afara Uniunii;
22. ia act de faptul că, în urma observațiilor și a comentariilor formulate în anul trecut de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, au fost elaborate proiecte de proceduri și modele pentru întâlnirile cu industria farmaceutică și pentru încheierea memorandumurilor de înțelegere și a acordurilor de colaborare cu părțile terțe; de asemenea, se află în curs de adoptare oficială la nivel intern o procedură internă privind întâlnirile cu organizațiile comerciale;
Alte observații
23. ia act de faptul că Centrul s-a mutat în noul său sediu în aprilie 2018, care pune la dispoziția personalului și a părților interesate aflate în vizită un spațiu de lucru sigur, ecologic și eficient din punctul de vedere al costurilor, mutarea fiind realizată fără probleme și conform calendarului prevăzut;
24. invită Centrul să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
25. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(17) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2078(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0045/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare(5), în special articolul 44,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0068/2020),
1. acordă directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2078(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0045/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare(12), în special articolul 44,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0068/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2078(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune(15),
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0068/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(16), bugetul definitiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară („Autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 79 183 814,25 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,47 % față de bugetul pe 2017; întrucât bugetul Autorității provine în principal de la bugetul Uniunii(17);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Autorității pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 100 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,02 % față de 2017; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 91,31 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1 % față de 2017;
Performanța
2. constată că Autoritatea a introdus o serie de indicatori-cheie de performanță (ICP) în metoda sa cuprinzătoare de gestiune bazată pe performanță, pentru a putea măsura valoarea adăugată generată de activitățile sale; constată, de asemenea, că Autoritatea recurge la ICP pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară;
3. ia act de faptul că 2018 a fost al doilea an de abordare cuprinzătoare a gestionării bazate pe performanță, de măsurare a performanței Autorității pe baza noilor ICP și de punere în aplicare a planului Autorității privind Strategia 2020;
4. constată cu satisfacție rezultatele bune obținute de Autoritate în ceea ce privește respectarea termenelor stabilite pentru producția științifică; constată, de asemenea, că în singurul domeniu în care 83,6 % din realizări au fost finalizate la timp, sub ținta de 90 %, întârzierea se limita la câteva domenii în care s-a înregistrat un volum de muncă deosebit de ridicat;
5. ia act de faptul că, în urma evaluării externe a Autorității, care a început în 2017, Autoritatea a adoptat o serie de recomandări în cadrul reuniunii sale din octombrie 2018; ia act de faptul că domeniile în care s-au înregistrat progrese conform raportului de evaluare au inclus, în special, noile mecanisme ale Autorității de cooperare cu părțile interesate, cooperarea Autorității cu autoritățile statelor membre și independența sa consolidată; ia act de faptul că domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri conform evaluării includ abordarea Autorității în ceea ce privește stabilirea ordinii de prioritate a resurselor, vizibilitatea economică a sistemului său de recrutare a experților și necesitatea de a adapta materialele de comunicare la nevoile diferitelor tipuri de public;
6. constată cu satisfacție că Autoritatea, Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Agenția Europeană pentru Medicamente și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor își pun în comun resursele și activitățile în domeniul evaluării riscurilor, al datelor și al cercetării; ia act de faptul că Autoritatea și-a mărit resursele și activitățile desfășurate împreună cu Centrul Comun de Cercetare, în special în ceea ce privește datele și hărțile de mediu; încurajează ferm Autoritatea să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu toate agențiile Uniunii;
7. încurajează Autoritatea să continue digitalizarea serviciilor sale;
8. salută contribuția Autorității la siguranța lanțului alimentar și furajer în Uniune și eforturile considerabile pe care le-a depus pentru a le oferi administratorilor de risc din Uniune o consiliere științifică amplă, independentă și actualizată referitoare la chestiunile privind lanțul alimentar, comunicând clar publicului rezultatele obținute și informațiile pe care se bazează acestea și cooperând cu părțile interesate și cu partenerii instituționali pentru a promova coerența sistemului de siguranță alimentară din Uniune și încrederea în el;
9. subliniază că, în 2018, Autoritatea a răspuns la 788 de întrebări prin intermediul avizelor științifice, al rapoartelor tehnice și al publicațiilor justificative;
10. consideră că Autoritatea ar trebui să acorde în continuare o atenție deosebită opiniei publice și să se angajeze să dea dovadă de deschidere și transparență; subliniază, în acest context, că Regulamentul (UE) 2019/1381(18) atribuie Autorității sarcini suplimentare legate de evaluarea siguranței și comunicațiile publice, toate acestea urmând să genereze costuri suplimentare;
Politica de personal
11. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 97,49 %, fiind ocupate 5 posturi de funcționari și 306 posturi de agenți temporari din cele 319 posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 323 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Autorității au lucrat, de asemenea, 122 de agenți contractuali și 14 experți naționali detașați;
12. constată cu îngrijorare că Autoritatea, deși este una dintre agențiile de reglementare ale Uniunii responsabile de evaluarea riscurilor produselor reglementate, nu primește suficiente resurse pentru a-și îndeplini în mod eficient responsabilitățile; insistă să i se acorde Autorității resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile;
13. constată că Curtea a identificat o tendință orizontală a agențiilor de a angaja personal extern pe poziții de consultanță în domeniul informatic; solicită ca acest domeniu important și sensibil să depindă cât mai puțin posibil de recrutarea externă pentru a limita eventualele riscuri;
14. constată că Autoritatea a adoptat decizia-tip a Comisiei referitoare la politica pentru protecția demnității persoanelor și prevenirea hărțuirii; ia act, de asemenea, de faptul că Autoritatea a organizat sesiuni de formare obligatorii atât pentru personal, cât și pentru cadrele de conducere, a făcut posibilă consilierea confidențială și a organizat publicarea pe site-ul său de intranet a unui raport privind hărțuirea, prezentând statistici și proceduri formale din perioada 2014-2018; solicită Autorității să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate după anchetarea cazurilor de hărțuire;
15. recunoaște că echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare a Autorității este satisfăcător, dat fiind că 2 din 5 posturi de conducere sunt ocupate de bărbați, iar 3 de femei; își exprimă, însă, îngrijorarea cu privire la dezechilibrul geografic, având în vedere că niciun cadru de conducere de nivel superior nu provine din state care au aderat la Uniune după 2004; solicită Autorității să ia măsuri pentru a asigura un echilibru geografic mai bun la nivelul conducerii sale superioare;
16. regretă că, în ceea ce privește perioada de doi ani de existență a stării de incompatibilitate, politica în materie de independență din 2017 include obligația de a se verifica interesele experților doar în raport cu mandatul grupului științific la care expertul dorește să participe; solicită ca politica să fie actualizată fără întârziere pentru a se garanta că interesele experților sunt privite în contextul mandatului general al Autorității, astfel cum a solicitat Parlamentul în repetate rânduri;
17. regretă că finanțarea cercetării de către întreprinderile care intră în domeniul de competență al Autorității nu este considerată pertinentă pentru perioada existenței stării de incompatibilitate, atât timp cât sumele în cauză nu depășesc 25 % din totalul bugetului de cercetare gestionat de către expert și/sau echipa sa de cercetare și că pragul se aplică surselor individuale, nu tuturor surselor private combinate; solicită eliminarea pragului de finanțare din politica de independență a Autorității, în conformitate cu solicitările repetate ale Parlamentului în această privință;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
18. constată cu îngrijorare că Autoritatea a fost afectată de probleme de conflicte de interese și că anchetele au arătat că proporția de experți cu conflicte de interese financiare a trecut de la 59 % în 2013 la 49 % în 2017; observă că Curtea a identificat necesitatea de a consolida independența contabilului, dar nu se pronunță asupra independenței experților; solicită Autorității să adopte o perioadă strictă de existență a stării de incompatibilitate în ceea ce privește conflictele de interese financiare, precum și orientări politice clare cu privire la recurgerea la experți pentru a proteja avizele științifice ale Autorității de influențe necuvenite;
19. regretă că experții externi, cum ar fi experții care participă la audieri sau membri ai forumului consultativ, ai punctelor focale sau ai rețelelor științifice, nu fac obiectul unei verificări privind conflictele de interese și că eventualele potențiale conflicte de interese în acest domeniu ar putea trece neobservate;
20. reamintește recomandările din Rezoluția Parlamentului din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune și, în special, solicitarea sa adresată Autorității de a-și îmbunătăți comunicarea cu privire la riscuri, de a-și actualiza documentele de orientare în conformitate cu cele mai recente evoluții din toate domeniile relevante, de a spori ușurința de utilizare a informațiilor furnizate pe site-ul său internet și de a facilita extragerea de date, de a publica avizul său în reviste de specialitate și de a încuraja mai mulți experți naționali independenți și alți oameni de știință să participe la lucrările sale, precum și de a exclude participarea experților cu conflicte de interese din toate etapele procesului de evaluare inter pares; ia act, pe baza răspunsului Autorității, de faptul că aceasta a preluat mai multe dintre recomandările cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, în special în ceea ce privește o mai mare transparență și o comunicare mai accesibilă privind riscurile;
21. reamintește că Regulamentul (CE) nr. 178/2002 revizuit va impune Autorității să pună la dispoziție în mod proactiv datele de reglementare prezentate de solicitanți, atât prin descărcare de pe internet, tipărire sau consultare într-un format electronic; întrucât acest lucru va permite Autorității să beneficieze de evaluări inter pares extinse ale comunității științifice; reamintește că această cerință privind transparența este indispensabilă pentru cercetarea finanțată de industrie, dar că nu poate fi invocată ca argument pentru a refuza utilizarea de către mediul academic a unor date considerate confidențiale din motive legitime, cum ar fi dosarele medicale personale ale pacienților;
Controalele interne
22. salută faptul că, în 2018, a fost efectuată o verificare a adecvării pentru a evalua modul de revizuire a strategiei antifraudă a Autorității în 2019 și în cursul anului de raportare, precum și faptul că Autoritatea nu a trebuit să transmită sau să comunice către OLAF niciun caz de suspiciune de fraudă;
23. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit privind gestionarea resurselor umane și etica în cadrul EFSA, precum și de faptul că Autoritatea elaborează un plan de acțiune corespunzător pentru a aborda anumite domenii susceptibile de a fi îmbunătățite; invită Autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile implementate;
24. invită Autoritatea să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
25. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 1829/2003, (CE) nr. 1831/2003, (CE) nr. 2065/2003, (CE) nr. 1935/2004, (CE) nr. 1331/2008, (CE) nr. 1107/2009, (UE) 2015/2283 și a Directivei 2001/18/CE (JO L 231, 6.9.2019, p. 1).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2019/2055(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(2),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2018 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (COM(2019)0299),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia(3),
– având în vedere Raportul special nr. 15/2019 al Curții de Conturi Europene intitulat „Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”,
– având în vedere documentul de lucru privind Raportul special nr. 15/2019 al Curții de Conturi intitulat „Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul — economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”, publicat de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană în ceea ce privește Polonia și Ungaria(4),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(5), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,
– având în vedere declarația de asigurare(6) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (05760/1/2020 – C9-0018/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(8), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;
1. acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(9),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(10),
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2018(11),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(12),
– având în vedere declarația de asigurare(13) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(14), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(15), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(16), în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(17), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(18),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(19),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(20),
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2018(21),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(22),
– având în vedere declarația de asigurare(23) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(24), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(25), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(26), în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(27), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(28),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
4. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(29),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(30),
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2018(31),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(32),
– având în vedere declarația de asigurare(33) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(34), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(35), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(36), în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(37), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(38),
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/UE a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(39),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directoarei Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directoarei Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
5. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(40),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(41),
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018(42),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(43),
– având în vedere declarația de asigurare(44) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(45), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(46), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(47), în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(48), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(49),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
6. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(50),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(51),
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018(52),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(53),
– având în vedere declarația de asigurare(54) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(55), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(56), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(57), în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(58), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(59),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
7. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(60),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(61),
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2018(62),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsul Agenției(63),
– având în vedere declarația de asigurare(64) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2018 (05762/2020 – C9-0019/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(65), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(66), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(67), în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(68), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Inovare și Rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(69),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
8. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(70),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0050/2019)(71),
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2018 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (COM(2019)0299),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2018 (COM(2019)0350) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2019)0300),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(72), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,
– având în vedere declarația de asigurare(73) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (05760/1/2020 – C9-0018/2020),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(74), în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(75), în special articolele 69, 260, 261 și 262,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(76), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
1. aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
9. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2019/2055(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia,
– având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2020),
A. întrucât cheltuielile Uniunii sunt un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică și reprezintă în medie 1,9 % din cheltuielile publice ale statelor membre;
B. întrucât, atunci când acordă Comisiei descărcarea de gestiune, Parlamentul verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse,
Prioritățile politice
1. subliniază că, ori de câte ori Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul Uniunii și indiferent de metoda de execuție utilizată – gestiune partajată, directă sau indirectă –, respectarea statului de drept este una dintre condițiile prealabile esențiale pentru respectarea principiului bunei gestiuni financiare consacrat la articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); subliniază că toți actorii ar trebui să se străduiască să utilizeze fondurile în cel mai transparent, eficace și eficient mod; este preocupat de pierderile financiare cauzate de deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept într-o serie de state membre și susține că Uniunea ar trebui să poată impune măsuri adecvate, care să includă suspendarea, reducerea și restricționarea accesului la finanțare din partea Uniunii în astfel de cazuri; salută, prin urmare, propunerea de regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și solicită adoptarea ei cu prioritate;
2. subliniază că, în contextul în care bugetul Uniunii dispune de resurse financiare limitate care ar trebui să sprijine prioritățile și responsabilitățile tot mai mari ale Uniunii, protecția intereselor financiare ale Uniunii este extrem de importantă și este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile pentru a preveni și combate frauda, corupția și a utilizarea abuzivă a fondurilor Uniunii; subliniază că crearea Parchetului European (EPPO) marchează o evoluție fundamentală a protejării intereselor financiare ale Uniunii; critică subfinanțarea și deficitul de personal cu care se confruntă EPPO în etapa sa de constituire, precum și subestimarea nevoilor sale de către Comisie; subliniază că EPPO trebuie să trateze până la 3 000 de cazuri pe an; evidențiază că EPPO are nevoie de cel puțin 76 de posturi suplimentare și de 8 milioane EUR pentru a deveni pe deplin funcțional până la sfârșitul anului 2020, așa cum se preconizează; încurajează ferm Comisia să prezinte un proiect de buget rectificativ; reiterează că Parlamentul se opune categoric reducerii, cu 45 de posturi, a personalului Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF);
3. reamintește că articolul 61 din Regulamentul financiar, care a intrat în vigoare la 2 august 2018, a extins definiția conflictelor de interese; invită Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să combată toate formele de conflict de interese și să evalueze periodic măsurile preventive adoptate de statele membre pentru a le evita; invită Comisia să propună orientări comune pentru evitarea conflictelor de interese în cazul politicienilor de rang înalt; îndeamnă Consiliul să adopte standarde etice comune cu privire la toate aspectele legate de conflictele de interese și să creeze o înțelegere comună în toate statele membre; subliniază că, având în vedere problema larg răspândită a conflictelor de interese în repartizarea fondurilor pentru agricultură alocate de Uniune, nu este de dorit ca membrii Consiliului European, miniștrii agriculturii, funcționarii sau familiile acestora să ia decizii cu privire la sprijinul pentru venit;
4. salută intenția Curții de Conturi („Curtea”) de a trece la o metodologie de atestare prin care Curtea colectează dovezi suficiente și adecvate pentru a formula o concluzie privind asigurările oferite de entitatea responsabilă; reamintește constatarea Curții potrivit căreia calitatea și fiabilitatea autorităților naționale trebuie îmbunătățite rapid, iar metodologia de atestare ar trebui să țină seama de acest lucru; recomandă Curții să își completeze verificările aleatorii cu o abordare bazată pe riscuri, astfel încât rapoartele sale privind ratele de eroare să acorde mai multă atenție domeniilor în care este cel mai probabil să apară probleme;
5. invită, prin urmare, Comisia să colaboreze strâns cu statele membre pentru a garanta date cuprinzătoare, exacte și fiabile, ținând seama de obiectivul punerii depline în aplicare a sistemului de audit unic; invită Comisia să se asigure că se utilizează o metodologie transparentă și o terminologie coerentă și să își simplifice raportarea, în special în ceea ce privește ratele de eroare, pentru a evita confuziile și lipsa de transparență;
6. observă că măsurarea gradului de realizare a priorităților, a politicilor și a programelor Uniunii reprezintă o provocare; observă însă că o monitorizare eficace a performanței este esențială pentru înțelegerea situației, pentru identificarea problemelor emergente și pentru adoptarea unor măsuri de remediere atunci când obiectivele nu sunt îndeplinite sau în cazul în care rezultatele unei politici a Uniunii ar putea avea un efect negativ asupra realizării obiectivelor stabilite ale unei alte politici;
7. solicită Comisiei:
—
să îmbunătățească alinierea dintre obiectivele generale stabilite la nivel înalt și obiectivele de politici și programele specifice;
—
să definească indicatori-cheie de performanță mai buni, care să reflecte impactul și rezultatele programelor de cheltuieli și ale politicilor Uniunii, mai degrabă decât performanța autorităților care le pun în practică;
—
să utilizeze informații actualizate despre performanță, astfel încât obiectivele și indicatorii să poată fi adaptați în timp util;
—
să pună un accent mai mare pe rezultatele și pe valoarea adăugată a finanțării Uniunii, mergând dincolo de simplele realizări;
8. salută intenția exprimată de Curte de a furniza autorităților care acordă descărcarea de gestiune o evaluare care să acopere atât dimensiunea legată de conformitate, cât și pe cea privind performanța, pentru fiecare politică a Uniunii, urmând capitol cu capitol rubricile bugetare în raportul său anual;
9. încurajează Comisia și Curtea să accelereze procesul de descărcare de gestiune către anul n + 1;
10. reafirmă nevoia clară de cooperare mai strânsă între autoritățile vamale ale statelor membre, pentru a evita pagubele la bugetul Uniunii și la bugetele naționale; în special în ceea ce privește pierderile în materie de TVA, comerț electronic și produsele contrafăcute;
11. îndeamnă Comisia să analizeze, împreună cu statele membre, metode mai eficace de colectare a taxelor vamale și de recuperare a sumelor a căror plată a fost evitată în mod fraudulos; și să treacă în revistă, împreună cu statele membre, îmbunătățirile care pot fi aduse în ceea ce privește recuperarea veniturilor vamale;
12. este preocupat de riscul de subevaluare a livrărilor de bunuri comercializate electronic din țările terțe și solicită Comisiei să realizeze controale suficiente și să întreprindă activități de monitorizare în statele membre pentru a asigura o mai bună cooperare;
13. observă că Tabloul de bord european privind inovarea a arătat o tendință pozitivă în majoritatea statelor membre în ultimii ani;
14. invită Comisia să acorde o atenție mai mare distribuției geografice a fondurilor destinate cercetării, pentru a contribui la răspândirea cercetării la cel mai înalt nivel de excelență în întreaga Uniune și la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru creștere și crearea de locuri de muncă; sugerează ca fondurile structurale să fie folosite în mai mare măsură pentru a promova inovația și excelența; subliniază că programele-cadru trebuie să finanțeze toate etapele cercetării și inovării; atrage atenția că, deși proiectele de cercetare fundamentală oferă adesea rezultate concrete numai după o perioadă mai lungă, ele sunt indispensabile pentru a asigura excelența Uniunii în cercetare și inovare, precum și pentru a atrage cei mai buni oameni de știință; constată cu preocupare că protecția intereselor financiare ale Uniunii este pusă în pericol de unele țări terțe participante la proiecte comune de cercetare;
15. își reiterează preocuparea în legătură cu nivelul ridicat de angajamente restante, cauzat, în principal, de inițierea cu întârziere a finanțării proiectelor și programelor aferente perspectivei financiare 2014-2020 și de ritmul lent de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene (fonduri ESI); invită statele membre vizate să accelereze realizarea programelor din domeniul politicii de coeziune și execuția plăților conexe, fără a relaxa controalele necesare, precum și să mărească transparența față de solicitanți și să scadă complexitatea procesului, pentru a reduce durata perioadei de punere în aplicare; încurajează Comisia să propună revenirea la regula „n+2”; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre în cazul în care există subutilizări sau rate scăzute de absorbție;
16. atrage atenția asupra importanței fundamentale pe care o au politica de coeziune și fondurile ESI pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiuni, pentru promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și, astfel, pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni;
17. invită Comisia să mărească sprijinul tehnic (sesiuni de formare, comunicare etc.) cu autoritățile naționale, regionale sau locale pentru a obține rate de absorbție mai bune;
18. observă că, potrivit dreptului Uniunii, beneficiarii care au dreptul la plăți directe în cadrul politicii agricole comune (PAC) sunt cei care cultivă terenurile; invită Comisia să se asigure că se adoptă norme pentru a evita situațiile în care subvenții din partea Uniunii sunt alocate unor beneficiari care au dobândit terenul în cauză prin mijloace ilegale sau frauduloase, astfel cum s-a constatat în unele state membre; având în vedere cazuri precum cele raportate de OLAF în Slovacia și în Italia, evidențiază că Comisia ar trebui să prezinte propuneri care să precizeze în mod clar că contractul de arendă sau de proprietate asupra unui teren trebuie să se întemeieze pe normele statului de drept și că se respectă legislația națională privind drepturile lucrătorilor, inclusiv drepturile privind veniturile lucrătorilor agricoli; invită Comisia ca, în cooperare cu agențiile naționale, să elaboreze un format standardizat și accesibil publicului (în conformitate cu decizia aplicabilă a Curții de Justiție) care să precizeze cine sunt beneficiarii finali ai PAC;
19. este profund preocupat de anchetele recente ale autorităților italiene care au dezvăluit fraude în valoare de 5,5 milioane EUR și utilizarea abuzivă în scopuri infracționale a subvențiilor agricole ale Uniunii de către mai multe structuri mafiote, care îi descurajează prin amenințări pe fermierii cinstiți să participe la vânzarea la licitație a unor terenuri aflate în proprietatea statului și ignoră dreptul național al muncii; consideră că interesele financiare ale Uniunii și fondurile contribuabililor la nivelul Uniunii riscă să fie sunt subminate de criminalitatea organizată și solicită Comisiei să adopte măsurile necesare pentru a împiedica rețelele infracționale să sustragă fonduri ale Uniunii; subliniază că sunt necesare schimburi mai bune de informații la nivel național, precum și între nivelul național și cel al Uniunii, pentru a identifica rapid organizațiile criminale care încearcă să obțină profituri ilegale; invită Comisia să consolideze sistemele de control pentru a evita repetarea unei astfel de situații; invită Comisia să țină autoritatea care acordă descărcarea de gestiune la curent cu toate evoluțiile noi;
20. invită Comisia să promoveze, la alocarea fondurilor, o mai bună abordare a echilibrului de gen și a integrării dimensiunii de gen în buget;
21. încurajează Comisia să își continue digitalizarea serviciilor;
22. invită Comisia să continue simplificarea administrativă pentru a atrage mici structuri, cum ar fi IMM-urile, care să participe la programele Uniunii sau la achizițiile publice;
23. insistă ca Comisia să propună un mecanism specific de tratare a plângerilor la nivelul Uniunii, pentru a sprijini fermierii sau beneficiarii care se confruntă, de pildă, cu practici de acaparare a terenurilor, cu abuzuri ale autorităților naționale, cu presiuni exercitate de structurile infracționale sau de criminalitatea organizată ori persoanele obligate să muncească forțat sau aduse în sclavie, oferindu-le posibilitatea de a depune o plângere la Comisie, care ar trebui să o verifice de urgență;
24. constată cu regret că majoritatea plăților directe din cadrul PAC sunt primite de un număr mic de beneficiari din anumite state membre; dezaprobă categoric crearea și încetățenirea unor structuri oligarhice în unele state membre; este profund preocupat de faptul că membrii acestor structuri oligarhice profită de fondurile Uniunii, în special în domeniul agriculturii și al coeziunii, pentru a-și consolida poziția de influență; este de părere că fondurile Uniunii ar trebui, în schimb, să aducă beneficii majorității cetățenilor Uniunii;
25. este profund îngrijorat de rapoartele recente potrivit cărora structuri oligarhice profită de pe urma fondurilor destinate agriculturii; afirmă din nou că acest lucru reprezintă o mare nedreptate care li se face contribuabililor din Uniune și mai ales micilor agricultori și comunităților rurale; invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a PAC și a normelor politicii de coeziune în direcția unei alocări mai echitabile a fondurilor Uniunii, evitând astfel o repartizare dezechilibrată în care o mică minoritate a beneficiarilor (persoane fizice și juridice) primește marea majoritate a subvențiilor Uniunii în ambele domenii; consideră că este necesar să se modifice normele privind CFM pentru a evita situația în care o persoană fizică ce deține mai multe societăți comerciale poate primi, în cursul unui CFM, subvenții în valoare de sute de milioane de euro din partea Uniunii în cadrul PAC și al politicii de coeziune;
26. ia act de cerințele de transparență impuse de politica de coeziune și de PAC, care obligă autoritățile responsabile ale statelor membre, în conformitate cu regulile gestiunii partajate, să țină la dispoziția publicului o listă a beneficiarilor finali; invită statele membre să publice aceste date în mod uniform și să asigure interoperabilitatea informațiilor; invită Comisia să colecteze și să grupeze datele, să publice liste cu primii 50 de beneficiari ai fiecărui fond din fiecare stat membru, precum și cu primii 50 de beneficiari ai PAC și ai politicii de coeziune (persoane fizice și juridice) din toate statele membre, pentru a avea o imagine de ansamblu exactă asupra repartizării subvențiilor Uniunii;
27. solicită Comisiei ca, în deplină conformitate cu principiul gestiunii partajate:
—
să creeze un sistem de informare uniform și standardizat prin care statele membre să poată transmite informații privind beneficiarii finali ai fondurilor Uniunii în domeniul agriculturii și al coeziunii; subliniază că informațiile privind beneficiarii finali ar trebui să includă specificații cu privire la beneficiarii reali ai societăților (persoane fizice și juridice);
—
să propună un regulament de instituire a unui sistem informatic care să permită raportarea uniformă și standardizată în timp real de către autoritățile statelor membre, asigurând interoperabilitatea cu sistemele din statele membre, pentru a garanta un nivel mai ridicat de transparență și de cooperare între Comisie și statele membre și a îmbunătăți în continuare răspunderea în ceea ce privește plățile și, în special, pentru a contribui la depistarea într-un termen mai scurt a erorilor sistemice și a utilizării greșite;
—
să ofere asistență statelor membre pentru adaptarea sau dezvoltarea sistemelor informatice ale statelor membre în funcție de un nou sistem de raportare;
—
să monitorizeze calitatea și exhaustivitatea datelor furnizate de statele membre;
—
să asigure un nivel mai ridicat de eficacitate și promptitudine, precum și costuri birocratice mai scăzute, cu ajutorul sistemelor digitalizate moderne;
28. recunoaște că va fi nevoie de timp pentru crearea și instituirea unui astfel de sistem informatic; recunoaște fără rezerve că responsabilitatea furnizării informațiilor privind beneficiarii care fac obiectul gestiunii partajate le revine statelor membre; solicită totodată un schimb mai rapid și mai transparent de informații și date referitoare la subvențiile Uniunii în domeniul coeziunii și al PAC; solicită Comisiei să pună la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune o listă cu cei mai mari 50 de destinatari individuali (persoane fizice în calitate de beneficiari reali ai unei societăți sau ai mai multor societăți) pentru fiecare stat membru, precum și o listă a celor mai mari 50 de destinatari (persoane fizice și juridice, precum și persoane fizice în calitate de proprietari ai mai multor societăți) ai subvențiilor Uniunii cumulate la nivelul tuturor statelor membre; solicită Comisiei să furnizeze anual aceste informații autorității care acordă descărcarea de gestiune;
29. cere Comisiei să evalueze propunerile actuale privind PAC și să propună modificări, pentru a alinia viitorul regim la Pactul verde european;
30. invită Comisia să preia, în propunerile sale privind CFM și Pactul ecologic european, concluziile critice ale Curții privind lipsa de eficiență și eficacitate a ecologizării regimului PAC;
31. este preocupat, în special, de informațiile îngrijorătoare oferite de mass-media și de ONG-uri despre situația dramatică a majorității migranților vulnerabili din hotspoturi, îndeosebi a copiilor și femeilor; invită Comisia să adopte măsuri specifice în cooperare cu autoritățile statelor membre pentru a preveni deturnarea fondurilor Uniunii și pentru a evita abuzurile și traficul, precum și să asigure că fondurile Uniunii sunt utilizate pentru protecția drepturilor fundamentale;
32. subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a instrumentelor financiare și a fondurilor fiduciare, alături de bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor acesteia în țările terțe riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență al acțiunilor Uniunii; insistă ca Comisia să asigure că livrarea ajutorului extern este condiționată de respectarea statului de drept și a drepturilor omului în țările beneficiare; subliniază, în special, că este necesar să se garanteze că niciun fond al Uniunii nu sprijină nicio formă de muncă forțată sau de muncă a copiilor; își exprimă preocuparea cu privire la recentele relatări din mass-media conținând unele acuzații în legătură cu anumite proiecte din Eritreea; îndeamnă Comisia să acționeze rapid ca urmare a acestor afirmații și să informeze în timp util autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;
33. salută activitatea remarcabilă desfășurată de Curte, activitate care, împreună cu rapoartele speciale, reprezintă un instrument esențial pentru transparența și buna guvernanță la nivel european; ia act de toate recomandările formulate de Curte în rapoartele speciale din 2018 și invită instituțiile europene să le dea curs rapid;
Declarația de asigurare a Curții
34. salută constatarea Curții potrivit căreia conturile aferente exercițiului 2018 sunt fiabile, la fel cum a constatat începând din 2007, precum și concluzia Curții potrivit căreia veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2018;
35. constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;
36. salută tendința pozitivă ce caracterizează eroarea cea mai probabilă emisă de Curte față de cea din anii trecuți, deoarece în 2018 plățile au fost afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 2,6 %(77);
37. constată că, pentru a treia oară consecutiv în 26 de ani, Curtea a emis o opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, ceea ce înseamnă că, potrivit opiniei Curții, erorile semnificative s-au limitat în principal la cheltuielile bazate pe rambursarea costurilor, care reprezintă aproximativ jumătate din eșantionul supus auditului;
38. regretă faptul că, pentru al 26-lea an consecutiv, plățile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare din cauza eficacității parțiale a sistemelor de supraveghere și de control; subliniază că statele membre dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, detecta și corecta o parte semnificativă a erorilor înainte de declararea cheltuielilor către Comisie și că, dacă s-ar fi folosit aceste informații, rata de eroare estimată ar fi fost considerabil mai mică; invită Comisia să pregătească instrumentele necesare pentru a îmbunătăți în mai mare măsură detectarea erorilor de către autoritățile statelor membre;
39. observă că, acolo unde plățile s-au făcut pe baza rambursării costurilor, Curtea estimează rata de eroare la 4,5 % (față de 3,7 % în 2017 și 4,8 % în 2016), în timp ce rata de eroare pentru plățile bazate pe dreptul la plată(78) a fost sub pragul de semnificație de 2 %, cu excepția unor scheme de dezvoltare rurală; regretă faptul că rata de eroare nu este cuantificată în mod clar pentru plățile bazate pe drepturi la plată;
40. atrage atenția că Curtea a constatat cel mai ridicat nivel estimat de eroare pentru cheltuielile incluse la „coeziune economică, socială și teritorială” (5,0 %), în timp ce rata de eroare semnificativă cea mai scăzută a cheltuielilor pentru „competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” s-a situat la pragul de semnificație de 2,0 %;
41. subliniază că, în opinia Curții, cheltuielile pentru cercetare rămân un domeniu cu risc ridicat și principala sursă de eroare de la rubrica „Competitivitate”;
42. constată că Curtea a furnizat în 2018 rate de eroare specifice pentru patru rubrici CFM: „Competitivitate”, „Coeziune”, „Resurse naturale” și „Cheltuieli administrative”;
43. subliniază că, pentru exercițiul 2018, Curtea a prezentat o rată de eroare per domeniu de politici dar nu a estimat niveluri de eroare pentru domeniile de cheltuieli de la rubrica 3 a CFM Securitate și cetățenie și de la rubrica 4 Europa în lume; solicită Curții să analizeze dacă un audit al unui eșantion reprezentativ pentru aceste două rubrici ar putea fi util pentru evaluarea tranzacțiilor financiare; constată, de asemenea, că Curtea nu a emis rate de eroare specifice privind dezvoltarea rurală și operațiunile de piață din cadrul PAC, nici rate de eroare individuale pentru Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și fondul de coeziune (FC); sugerează Curții să ia în considerare revizuirea strategiei sale de eșantionare pentru a asigura o mai bună comparabilitate de la un an la altul;
44. regretă că Curtea nu a estimat niveluri de eroare pentru domeniile de cheltuieli de la rubrica 3 a CFM Securitate și cetățenie și de la rubrica 4 Europa în lume; consideră că, deși cifrele aferente acestor rubrici sunt relativ scăzute, ele prezintă o importanță politică deosebită; subliniază că auditarea unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din cadrul acestor două rubrici este esențială pentru o evaluare riguroasă și independentă a tranzacțiilor financiare, precum și pentru o supraveghere mai eficientă a utilizării fondurilor Uniunii de către Parlament și solicită Curții să furnizeze în următoarele rapoarte anuale date privind rata de eroare pentru plățile efectuate în cadrul acestor rubrici;
45. observă că Curtea a auditat tranzacții în valoare totală de 120,6 miliarde EUR și că rubrica „Resurse naturale” constituie cel mai mare procent din eșantionul total (48 %), în timp ce ponderea rubricii 1b „Coeziune” a CFM este relativ scăzută (circa 20 %); ia act de repartizarea eșantionului supus auditului, având în vedere rata foarte ridicată de eroare pe care o prezintă politica de coeziune; sugerează Curții să ia în considerare atât cota din totalul cheltuielilor Uniunii, cât și riscul legat de erori atunci când decide cu privire la atribuirea unui procentaj în eșantionul total supus auditului;
46. este surprins de decizia Curții potrivit căreia resursele naturale ar trebui să constituie partea majoritară a eșantionului supus auditului pentru auditul financiar și de conformitate anual, în timp ce plățile directe aferente PAC nu sunt supuse erorii; constată însă că, în domeniul plăților directe, mai multe cazuri de conflicte de interese, de criminalitate organizată și de corupție au fost făcute publice și au fost urmate de audituri ale Comisiei; invită Comisia și statele membre să ia măsuri mai adecvate pentru a preveni și soluționa cazurile care pun în pericol PAC;
47. subliniază că eșantionul supus auditului în domeniul coeziunii a fost diferit din cel din anul anterior și a constat în plăți finale pentru perioada 2007-2013 și în cheltuieli înscrise în conturi acceptate anual de Comisie pentru perioada 2014-2020; sugerează că acest lucru înseamnă că Curtea a efectuat teste pe operațiuni pentru toate măsurile corective relevante care fuseseră implementate la nivel de stat membru; regretă că, în pofida acestei metodologii de audit, rata de eroare a fost cuantificată la un nivel foarte ridicat, de 5 %;
48. subliniază că, la fel ca în anii precedenți, erorile legate de eligibilitate (și anume, includerea unor costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli ori neeligibilitatea proiectelor, a activităților sau a beneficiarilor) au contribuit cel mai mult în 2018 la nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile cu risc ridicat;
49. subliniază însă că impactul erorilor privind eligibilitatea a scăzut față de 2017 (în 2018: 68 %; în 2017: 93 %); constată că acest lucru se explică prin faptul că, pentru 2018, Curtea a identificat un număr semnificativ mai mare de erori în ceea ce privește achizițiile publice, normele în materie de ajutoare de stat și procedurile de atribuire a granturilor; invită Comisia să acorde o atenție deosebită acestor categorii de erori și să aprecieze dacă acestea prezintă un risc pentru libera concurență sau chiar dacă indică existența unor posibile cazuri de corupție; în acest ultim caz, Comisia ar trebui să adopte fără ezitare măsuri corective și să informeze EPPO;
50. invită Comisia să raționalizeze și să simplifice cadrele strategice care reglementează execuția bugetului Uniunii, consolidând astfel răspunderea în ceea ce privește rezultatele și sporind claritatea și transparența pentru toate părțile interesate;
Raportul anual privind gestionarea și performanța: realizări în ceea ce privește gestionarea
Fiabilitatea datelor comunicate de către Comisie
51. regretă că Curtea nu a auditat raportul anual privind gestiunea și performanța (RAGP); subliniază că Curtea a examinat însă unele rapoarte anuale de activitate, în special cele ale DG AGRI, DG DEVCO, DG ECHO, DG NEAR, DG EMPL și DG REGIO;
52. arată că, în capitolul privind sinteza gestiunii financiare din raportul anual privind gestiunea și performanța, Comisia raportează un risc estimat la plăți de 1,7 % și confirmă că „riscul la plată este cel mai apropiat de eroarea cea mai probabilă a Curții” (p. 152 din RAGP 2018(79));
53. observă că Comisia a insistat în 2018 că progresele s-au datorat în principal scorului bun din domeniul coeziunii, de 1,1 %(80); constată cu surprindere că, pentru același an calendaristic, 2017, DG REGIO menționează în raportul său anual de activitate pe 2018 (p. 70) o altă rată de eroare de 1,95 %;
54. observă că directorul general al DG EMPL explică în raportul său anual de activitate pe 2018, la p. 83, că:
—
„în rapoartele anuale de activitate pe 2017, directorii generali ai DG REGIO și DG EMPL au decis să estimeze riscul realizând o proiecție a ratei provizorii de eroare reziduală pentru cheltuielile din anul calendaristic 2017, cheltuieli pe care nu le acceptaseră și validaseră încă”;
—
„CCE este de părere că rapoartele anuale de activitate (RAA) ar trebui să fie raționalizate în continuare și adaptate la noul cadru de control și de asigurare. Acest cadru înseamnă că este nevoie de aproape doi ani începând de la sfârșitul perioadei contabile relevante până când Comisia va putea prezenta un prim raport privind fiabilitatea ratei erorilor reziduale a autorităților de audit pentru un exercițiu financiar dat”;
55. solicită Comisiei să se asigure că RAGP este pe deplin fiabil și nu se bazează pe previziuni;
56. observă că, în cadrul relațiilor externe, DG NEAR și DG DEVCO utilizează în RAA ratele erorilor reziduale (RER) generate de studiile privind RER efectuate de companii externe;
57. subliniază că RER se calculează în ceea ce privește tranzacțiile aferente contractelor încheiate doar în perioada 1 septembrie 2017-31 august 2018 (caseta 9.5 din raportul anual al Curții pe 2018) pentru care au fost aplicate toate controalele și verificările;
58. subliniază că RER ale DG DEVCO și DG NEAR nu includ doar plățile efectuate în 2018;
59. reamintește că, în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare/ Fondul pentru securitate internă (FAMI/FSI), DG HOME a atras atenția în 2018 că „raportează doar rata de eroare reziduală, deoarece, astfel cum prevede temeiul juridic, autoritățile naționale de audit nu trebuie să raporteze DG HOME ratele de eroare detectate” (a se vedea răspunsul la întrebarea 14, audierea Avramopoulos din 18 octombrie 2018); în consecință, constată că rata de eroare raportată este cea reziduală, adică rata de eroare estimată minus orice sumă corespunzătoare oricărei acțiuni corective adoptate care a redus deja în mod efectiv expunerea(81);
60. este de acord cu opinia Curții (exprimată la punctul 6.74 din raportul anual al Curții pentru 2018) potrivit căreia în RAGP Comisia prezintă un risc estimat la plăți pentru „coeziune economică, socială și teritorială care se referă la cheltuieli care nu au parcurs încă întregul ciclu de control”; regretă că acest lucru înseamnă că Comisia evaluează rata de eroare pentru politica de coeziune plecând de la simple estimări, comparativ cu exercițiul financiar 2017-2018, și nu pe baza cifrelor reale verificate pentru exercițiul financiar 2018;
61. subliniază că, din acest motiv, Curtea a observat că datele furnizate de Comisie în RAGP privind coeziunea socială și teritorială nu sunt fiabile (punctul 6.74 din raportul anual al Curții pe 2018);
62. subliniază, de asemenea, că, deoarece rata de eroare declarată de Comisie în domeniile coeziunii, relațiilor externe și în unele domenii care țin de politica internă se bazează pe riscul rezidual, nu se justifică comparația dintre riscul la plată raportat de Comisie în RAGP și nivelul estimat de eroare al Curții;
63. atrage atenția că, dacă riscul la plată comunicat de Comisie integrează deja corecțiile financiare, capacitatea corectivă a Uniunii s-ar putea să fie supraestimată; regretă că acest lucru poate influența fiabilitatea;
64. regretă că erorile constatate reflectă deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management și că Curtea a identificat deficiențe în metodologiile de eșantionare ale autorităților de audit;
65. este de părere că, dacă ordonatorii de credite delegați, atunci când dezvăluie domeniile specifice ale cheltuielilor pentru care formulează o rezervă, se referă la pragul de semnificație de 2 % numai în contextul „ratei de eroare reziduală”, aceștia riscă să nu protejeze în mod adecvat bugetul Uniunii;
66. regretă faptul că estimările fiecărei DG privind nivelul cheltuielilor neregulamentare nu se bazează pe o metodologie consecventă;
67. subliniază că RAA ale DG-urilor și RAGP utilizează o terminologie complexă și incoerentă, care face dificilă compararea rezultatelor raportate de la o DG la alta și de-a lungul timpului;
68. constată, în special, că „CCE este de părere că Comisia prezintă în RAA ale DG REGIO și DG EMPL cel puțin 13 rate diferite pentru cele două perioade de programare ca măsură a cheltuielilor expuse riscului. Un număr atât de mare de rate ar genera o lipsă a clarității și o potențială confuzie în ceea ce privește pertinența lor și asigurarea oferită” (RAA 2018 al DG EMPL, p. 83);
69. observă că, în loc să facă trimitere, la fel ca în 2017, la noțiunea de rată de eroare reziduală, Comisia folosește în RAGP pe 2018 termenul „rată de eroare la închidere”; constată că aceasta reprezintă riscul la momentul plății din care se scad viitoarele corecții și recuperări estimate pe care gestionarii fondurilor Uniunii preconizează că le vor executa în raport cu cheltuielile din 2018 în cursul următorului an din programele curente; atrage atenția că această rată de eroare este doar o estimare;
70. constată că, în conformitate cu raportul anual privind gestiunea și performanța pentru bugetul Uniunii în 2018, 30 de ordonatori de credite delegați au emis o asigurare fără rezerve (la fel de mulți ca în 2017), în timp ce 20 de declarații (la fel de multe ca în 2017) au fost însoțite de un total de 40 de rezerve în 2018 (38 de rezerve în 2017 și 37 de rezerve în 2016);
71. subliniază că Comisia a emis 40 de rezerve pentru 2018: 2 rezerve au fost noi, iar 38 au fost recurente; constată că cinci rezerve recurente au fost actualizate de la „se poate cuantifica” la „nu se poate cuantifica” (ori invers) sau s-a modificat sfera de aplicare și că, pentru toate rezervele, s-a calculat sau s-a recalculat impactul asupra cheltuielilor din 2018; constată, prin urmare, că suma expusă riscului la momentul raportării cheltuielilor din 2018 și care face obiectul rezervelor este estimată la 1 078 milioane EUR (1 053 milioane EUR în 2017, 1 621 milioane EUR în 2016 și 1 324 milioane EUR în 2015);
72. regretă că, în pofida îmbunătățirilor aduse metodologiei de analiză a impactului acțiunilor corective, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat; atrage atenția că, într-un astfel de caz, toate ratele erorilor reziduale raportate în RAGP sunt lipsite de fiabilitate;
73. subliniază în special faptul că, pentru mai mult de trei sferturi din cheltuielile pe 2018, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate ale Comisiei (DG AGRI, DG REGIO și DG EMPL) reiese că fiabilitatea și calitatea controalelor mai multor state membre rămâne problematică;
74. își reiterează solicitarea ca Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plata în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de aceasta și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile;
75. ia act de faptul că, în total, există 208 cazuri pentru care OLAF a formulat recomandări în perioada 2012-2018 și față de care autoritățile naționale nu au luat nicio decizie(82); subliniază că, în anumite state membre, cazurile în care recomandările OLAF nu sunt urmate de niciun fel de acțiuni ale autorităților statelor respective reprezintă chiar majoritatea cazurilor, ceea ce ar putea afecta direct interesele financiare ale Uniunii și ale cetățenilor;
76. ia act cu preocupare de cele nouă cazuri de suspiciune de fraudă care i-au fost comunicate OLAF de către Curte în 2018;
77. invită Comisia să simplifice și să armonizeze mai bine practicile și metodele direcțiilor generale pentru a fi în măsură să respecte pe deplin dispozițiile articolului 247 din Regulamentul financiar și, în special, ale alineatului (1) litera (b), la care se prevede că: „... raportul anual privind gestiunea și performanța, [...] incluzând informații cu privire la principalele mecanisme de guvernanță ale Comisiei, precum și: (i) o estimare a nivelului de eroare în cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă și o estimare a corecțiilor viitoare;” ...”
78. invită Comisia ca, în conformitate cu articolul 247 din Regulamentul financiar, să își alinieze metodologia la cea utilizată de Curte și să furnizeze autorității de control bugetar o singură rată de eroare corespunzătoare riscului la momentul plății (rata de eroare la momentul plății); invită Comisia să publice separat o estimare a corecțiilor viitoare (rata erorilor reziduale); îndeamnă Comisia să aplice o terminologie coerentă în toate direcțiile generale atunci când raportează cu privire la aceste două estimări; solicită să fie informat cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu până la 30 iunie 2021;
79. invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a obține date fiabile de la statele membre privind rata de eroare la momentul plății; invită Comisia să efectueze ajustările corespunzătoare, în timp util, dacă se detectează deficiențe în controalele statelor membre;
80. invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a obține date fiabile de la statele membre privind rata de eroare la momentul plății;
81. invită Comisia:
(a)
să examineze și să revizuiască ambele părți ale raportului anual privind gestiunea și performanța în raportul său anual; precum și
(b)
să examineze dacă, în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale, pragul de semnificație utilizat pentru a declanșa mecanismele de rezervare ar trebui exprimat ca risc la momentul plății și nu ca rată a erorilor reziduale;
Gestiunea bugetară și financiară
82. constată că în 2018 creditele de angajament și creditele de plată disponibile în bugetul final au fost utilizate aproape integral; 99,5 % din creditele de angajament și 98,6 % din creditele de plată;
83. evidențiază că în 2018 a existat o creștere semnificativă a cererilor de plată din partea statelor membre pentru fondurile ESI;
84. constată cu îngrijorare că, în principal din cauza întârzierilor, au fost restituite la bugetul UE cuantumuri substanțiale corespunzând prefinanțărilor anuale neutilizate din fondurile ESI; 8,1 miliarde EUR în 2018 (comparativ cu 5,4 miliarde EUR în 2017), ceea ce a dus la creșterea semnificativă a veniturilor alocate în acești doi ani;
85. subliniază că în 2018:
—
nu au fost necesare plăți suplimentare și marja globală pentru plăți, în cuantum de 5,3 miliarde EUR, disponibilă din exercițiile precedente nu a trebuit să fie utilizată;
—
suma de 5,3 miliarde EUR nu a putut să fie transferată în exercițiile următoare deoarece plafoanele pentru 2019 și pentru 2020 ale marjei globale pentru plăți fuseseră atinse; și
—
o sumă suplimentară de 11,2 miliarde EUR corespunzând unor credite de plată neutilizate în 2018 nu a putut fi transferată în 2019 sau în 2020;
86. subliniază că, potrivit previziunilor Curții (punctele 2.15 și 2.16 din raportul anual al Curții), un total de 44,9 miliarde EUR riscă să rămână neutilizați până în 2020; reamintește că flexibilitatea pe care o oferă marja globală pentru plăți ia sfârșit atunci când se încheie actualul CFM, și anume în 2020;
87. subliniază cu îngrijorare că:
–
cuantumul aferent angajamentelor restante a continuat să se mărească, ajungând la 281,2 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2018 (comparativ cu 267,3 miliarde EUR în 2017) și că el a crescut cu 36 % (73,7 miliarde EUR) în ultimii șapte ani începând din 2011, care este exercițiul corespunzător din CFM anterior;
–
conform previziunilor pe termen lung ale Comisiei(83), angajamentele restante vor atinge suma de 313,8 miliarde EUR până în 2023, estimare care este apropiată de previziunile Curții;
88. este îngrijorat de faptul că angajamentele restante au continuat să crească în 2018, atingând un nou record; acest lucru reprezintă un risc mare; invită Comisia, pentru a reduce angajamentele restante actuale și a preveni apariția unor angajamente restante în viitor, să își îmbunătățească previziunile financiare și, după caz, să ajute țările să găsească proiecte eligibile, în special proiecte cu o clară valoare adăugată europeană;
89. reamintește că nivelul ridicat al angajamentelor restante este cauzat în principal de ritmul lent de execuție a fondurilor ESI, dar și de decalajul anual dintre angajamente și plăți și de creșterea dimensiunii bugetului UE (a se vedea studiul rapid de caz al Curții intitulat „Angajamentele restante în bugetul UE – o privire mai atentă”);
90. împărtășește preocuparea Curții cu privire la riscul ridicat să nu existe suficiente credite de plată disponibile pentru a acoperi toate sumele datorate în primii ani ai noului CFM și la faptul că în această situație este posibil să se regăsească în special exercițiul 2021, primul an al noului CFM 2021-2027 (punctul 2.20 din raportul anual al Curții);
91. evidențiază că riscul insuficienței creditelor de plată este cu atât mai mare cu cât execuția fondurilor ESI a fost și mai întârziată decât în CFM anterior; în acest sens, subliniază faptul că în 9 din cele 13 state membre care au aderat la Uniune începând cu 2004 angajamentele restante reprezintă peste 15 % din cheltuielile anuale ale administrațiilor lor publice și că, în cazul în care nu vor fi disponibile suficiente credite de plată pentru a acoperi toate sumele, acest lucru ar putea reprezenta o mare provocare financiară și politică, atât în aceste țări, cât și în cadrul Uniunii;
92. evidențiază că, potrivit Curții: per ansamblu, absorbția fondurilor ESI de către statele membre a fost mai scăzută decât în exercițiul corespunzător din precedentul CFM (punctele 2.22-2.24 din raportul anual al Curții pe 2018).
93. evidențiază, în special, că numai Bulgaria, Luxemburg, Austria, România și Finlanda au o rată de absorbție mai rapidă în cadrul actualului CFM decât în perioada anterioară;
94. subliniază că garanțiile sprijinite din bugetul Uniunii s-au înmulțit în ultimii ani și că acest lucru se datorează, în principal, faptului că s-au adăugat garanțiile furnizate prin Fondul european pentru investiții strategice (EFSI) și cele furnizate prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă; ia act de faptul că alte garanții includ garanțiile aferente mandatului de acordare a împrumuturilor externe încredințat Băncii Europene de Investiții (BEI) și garanțiile Uniunii pentru activități de împrumut și de creditare, care sunt, în principal, împrumuturi acordate statelor membre;
95. ia act cu îngrijorare de faptul că înmulțirea garanțiilor crește expunerea bugetului Uniunii la riscuri, nivelul de pierderi preconizate de Comisie fiind acoperit de fonduri de garantare, pe care noul CFM le va reuni într-un fond comun de provizionare;
96. evidențiază că în ultimii ani, Uniunea a recurs din ce în ce mai mult la instrumente financiare și garanții bugetare încredințate Grupului BEI și că Grupul BEI are o relație complexă cu bugetul Uniunii și diferite mecanisme de asigurare a răspunderii față de instituțiile Uniunii;
97. reamintește că în prezent operațiunile acestui grup care nu sunt finanțate de la bugetul Uniunii, dar care servesc aceleași obiective pe care le are și Uniunea nu intră sub incidența mandatului de audit al Curții; reliefează faptul că, cu alte cuvinte, Curtea nu este în măsură să furnizeze o imagine completă a legăturilor dintre operațiunile Grupului BEI și bugetul Uniunii; sprijină, în special, solicitarea Curții de a audita operațiunile BEI nelegate de bugetul Uniunii; solicită ca la reînnoirea acordul tripartit între Comisie, BEI și Curte, prevăzută în 2020, să fie incluse dispoziții care să permită Curții un acces mai larg la auditul operațiunilor BEI, pentru a îmbunătăți controlul extern; invită, în plus, Grupul BEI să crească transparența următoarelor chestiuni: operațiunile sale economice, utilizarea garanției bugetare a Uniunii, adiționalitatea operațiunilor BEI și posibilele planuri viitoare privind o filială a BEI consacrată dezvoltării; solicită încheierea unui memorandum de înțelegere între BEI și Parlament pentru a îmbunătăți pe viitor accesul Parlamentului la documentele BEI și la datele referitoare la orientarea strategică și politicile de finanțare în vederea consolidării responsabilității Băncii;
98. aprobă principalele recomandări formulate de Curte în capitolul 2 din raportul său anual pentru 2018;
99. invită Comisia să ia măsuri pentru a evita presiunea nejustificată asupra nivelului creditelor de plată în primii ani ai CFM pentru perioada de programare 2021-2027; cere ca aceste măsuri să includă:
(a)
îmbunătățirea exactității previziunilor privind nevoile de plată;
(b)
adresarea către autoritatea bugetară a invitației:
(i)
de a asigura, pentru următorul CFM, un echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată înscrise în buget prin majorarea creditelor de plată, modificarea normelor privind angajarea sau reducerea creditelor de angajament;
(ii)
de a ține seama, astfel, de posibilitatea ca, în 2021 și în 2022, să se primească un volum mare de cereri de plată și de faptul că creditele de plată neutilizate nu pot fi transferate către următorul CFM;
(c)
facilitarea adoptării în timp util a cadrelor juridice și promovarea planificării timpurii a programelor de către statele membre;
100. invită Comisia să asigure, de îndată ce este înființat fondul comun de provizionare, o gestionare eficace și o monitorizare la zi a expunerii bugetului UE la garanțiile aferente; în acest context, invită Comisia să își bazeze calculul ratei efective de provizionare pe o metodologie prudentă bazată pe bunele practici recunoscute;
101. invită Comisia să prezinte anual autorității bugetare cuantumul global și o defalcare a fondurilor transferate de la bugetul Uniunii pentru instrumentele financiare gestionate de Grupul BEI, precum și să prezinte informații privind nivelul executării acestor fonduri;
Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii
102. subliniază că scopul informațiilor referitoare la performanță este de a indica dacă politicile și programele Uniunii își ating obiectivele în mod eficient și eficace; sugerează ca, dacă este nevoie de îmbunătățiri, să se folosească informațiile referitoare la performanță drept bază în procesul de elaborare a măsurilor corective necesare și ca punerea lor în aplicare să fie monitorizată în mod continuu;
103. salută faptul că Curtea a analizat în 2018 informațiile referitoare la performanță publicate de Comisie și a revizuit, în special, indicatorii de performanță din:
–
fișele de program care însoțesc proiectul de buget pe 2019;
–
prezentarea generală a performanței programelor finanțate din bugetul UE în perioada 2014-2020, publicată pentru prima dată în mai 2018;
104. insistă asupra ideii că auditurile de conformitate și cele ale performanței reprezintă două fețe ale aceleiași monede; subliniază că îmbinarea celor două dimensiuni, și anume evaluarea rezultatelor obținute, asigurând în același timp legalitatea și regularitatea cheltuielilor, ar trebui să permită autorităților de descărcare de gestiune să garanteze valoarea adăugată a Uniunii și să controleze execuția bugetului a Comisiei;
105. regretă, încă o dată, faptul că rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali ai Comisiei nu includ o declarație semnată de aceștia cu privire la calitatea datelor raportate privind performanța și că, prin urmare, prin adoptarea RAGP, colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică globală pentru gestiunea financiară a bugetului Uniunii, dar nu și pentru informațiile cu privire la performanță și rezultate;
106. salută și urmărește cu mare interes intenția Curții de a-și actualiza evaluarea privind performanța cheltuielilor Uniunii în raportul său anual și, în special, de a prezenta, pentru fiecare rubrică din CFM, un capitol privind conformitatea și performanța;
107. salută faptul că Curtea a introdus în capitolul 3 din raportul său anual pentru 2018, la rubrica „Obținerea de rezultate pornind de la bugetul UE”, un rezumat al principalelor rapoarte speciale publicate în anul respectiv, clasificate în funcție de rubricile CFM; ia act de faptul că, în 2018, răspunsurile publicate la rapoartele Curții arată că entitățile auditate au acceptat pe deplin 78 % din cele 388 de recomandări emise de Curte (comparativ cu 68 % în 2017) și că, în 18 % din cazuri, recomandările au fost puse în aplicare doar în anumite privințe, continuând să existe lacune semnificative; ia act de faptul că numai 6 % dintre recomandări nu au fost puse în aplicare;
108. este preocupat de faptul că, în unele state membre, capacitatea administrativă ar putea fi insuficientă;
109. este îngrijorat că, în ansamblu, datele incluse în fișele de program sugerează că progresul către obiectivele de performanță este moderat, lucru ce poate fi explicat prin demararea târzie și lentă atât a programelor de coeziune, cât și a programelor de dezvoltare rurală;
110. reliefează că, potrivit Curții, indicatorii nu ofereau întotdeauna o imagine fidelă a progreselor reale înregistrate;
111. insistă asupra ideii că atât calcularea progresului către obiectiv în raport cu valoarea de referință, cât și progresul către obiectiv raportat de Comisie în prezentarea generală a performanței programelor ar trebui tratate cu precauție, deoarece mulți indicatori nu au fost bine aleși sau nu s-a putut calcula progresul pentru o serie de indicatori; ia act de faptul că pentru aproape jumătate dintre indicatori, nu a fost posibil să se calculeze progresul către obiectiv înregistrat în raport cu valoarea de referință;
112. constată cu îngrijorare că pentru unele programe, datele disponibile erau de o calitate insuficientă și că anumite programe prevăd obiective ce nu sunt îndeajuns de ambițioase;
113. invită Comisia să promoveze includerea în fișele de program a unor indicatori care:
(a)
printr-un echilibru mai bun între resurse, realizări, rezultate și impacturi, furnizează informații mai relevante cu privire la realizările programelor de cheltuieli ale Uniunii;
(b)
au o legătură clară cu acțiunile finanțate prin programele de cheltuieli ale Uniunii;
(c)
reflectă realizările programelor de cheltuieli ale Uniunii mai degrabă decât performanța Comisiei și a altor organisme de punere în aplicare a acestor programe; și
(d)
acoperă obiectivele programelor;
114. insistă ca, pentru a putea calcula progresele către obiectiv în raport cu valoarea de referință, Comisia să propună, pentru toate programele, cadre de performanță cu caracteristicile menționate în continuare pentru indicatorii de performanță și asupra ideii că, în cazul în care Comisia consideră că acest lucru nu este semnificativ pentru un indicator specific, ea ar trebui să își explice alegerea în fișele de program:
(a)
valori de referință cantitative, cu precizarea anului valorii de referință;
(b)
obiective de etapă cantitative;
(c)
obiective cantitative, cu precizarea anului în care trebuie atins obiectivul;
(d)
date care să aibă nivelul de calitate necesar pentru ca progresele către obiectiv înregistrate în raport cu valoarea de referință să poată fi calculate cu ușurință;
115. invită Comisia să urmărească să obțină în timp util informații referitoare la performanță pentru toți indicatorii de performanță, de exemplu, prin introducerea unor instrumente de raportare noi pe platforme de internet;
116. invită Comisia să documenteze obiectivele și țintele programelor, inclusiv valorile de referință, astfel încât autoritatea bugetară să le poată evalua nivelul de ambiție și rezultatele în ceea ce privește atingerea obiectivelor;
117. subliniază că, în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare, este important să se monitorizeze cu strictețe eventualul risc de corupție și fraudă; invită Comisia să efectueze evaluări ex ante și ex post atente și independente cu privire la proiectul care urmează să fie finanțat;
118. invită Comisia să îmbunătățească în continuare prezentarea generală a performanței programelor, în special prin:
(a)
utilizarea unei metode de calcul al progreselor către obiectiv în raport cu valoarea de referință și, dacă Comisia consideră că acest lucru nu este fezabil pentru un indicator specific, ea ar trebui să își explice abordarea în prezentarea generală a performanței programelor;
(b)
explicarea raționamentului utilizat pentru selectarea indicatorilor de performanță pentru fiecare program;
119. invită Comisia să sprijine în continuare statele membre, astfel încât atât calitatea, cât și numărul controalelor să fie îmbunătățite și pentru a asigura schimbul de bune practici în combaterea fraudelor;
Venituri
Raportul anual al Curții pentru 2018
120. ia act cu satisfacție de faptul că Curtea precizează că nivelul de eroare din cadrul veniturilor nu era semnificativ și că sistemele legate de venituri erau, per ansamblu, eficace;
121. remarcă faptul că, pentru al treilea an consecutiv, DG Buget a exprimat o rezervă cu privire la valoarea resurselor proprii tradiționale colectate de Regatul Unit, dat fiind faptul că acest stat membru nu a pus la dispoziția bugetului Uniunii taxele vamale eludate la importurile de produse textile și de încălțăminte;
122. ia act cu îngrijorare de faptul că sfera de aplicare a rezervei formulate de Curte a fost extinsă pentru a include și alte potențiale pierderi de resurse proprii tradiționale ale statelor membre ca urmare a subevaluării menționate anterior, care nu au fost încă estimate;
123. regretă că, după solicitarea adresată Regatului Unit, în 2011, de a stabili profiluri de risc pentru importurile subevaluate de produse textile și de încălțăminte provenite din China, Comisia a avut nevoie de mai bine de șapte ani pentru a lansa o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;
124. salută faptul că, în 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Regatului Unit, după ce a calculat totalul pierderilor (suma principală și dobânzile) pentru bugetul Uniunii la 2,8 miliarde EUR și că, în martie 2019, Comisia a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz;
125. regretă faptul că principalele controale interne în materie de resurse proprii tradiționale pe care Curtea le-a evaluat la nivelul Comisiei și în anumite state membre au fost doar parțial eficace;
126. ia act cu îngrijorare de faptul că, în Spania, Curtea a identificat deficiențe în sistemele de control utilizate pentru întocmirea situațiilor lunare privind taxele vamale colectate;
127. ia act cu îngrijorare de faptul că, în eșantionul aleatoriu de trei țări selectate, Curtea a observat deficiențe în ceea ce privește gestionarea taxelor constatate, dar necolectate încă; constată că aceste deficiențe au vizat, în principal, întârzieri în recuperarea prin executare silită a datoriilor vamale și înregistrarea sau anularea tardivă a datoriilor în sistemul contabil; ia act de deficiențele în verificările efectuate de Comisie cu privire la situațiile contabile ale statelor membre referitoare la resursele proprii tradiționale;
128. regretă că, în ceea ce privește eficiența sistemelor pentru colectarea, raportarea și punerea la dispoziție a sumelor corecte în contul resurselor proprii tradiționale, programul de inspecție al Comisiei pentru 2018 nu a fost suficient susținut de o evaluare structurată și documentată a riscurilor și că acesta nu clasifica statele membre în funcție de nivelul de risc și nici nu prezenta impactul și probabilitatea riscurilor;
129. constată cu îngrijorare că, după primirea, lunar sau trimestrial, a situațiilor contabile referitoare la resursele proprii tradiționale, Comisia nu a efectuat o analiză sistematică a modificărilor neobișnuite în situațiile contabile respective și nici nu a colectat informații relevante care să explice motivele acestor modificări;
130. evidențiază că numărul rezervelor privind VNB-ul și cel al rezervelor privind TVA-ul rămân neschimbate în ansamblu, în timp ce numărul punctelor care necesită soluționare în legătură cu resursele proprii tradiționale a crescut cu 14 %(84);
131. regretă faptul că analiza realizată de Curte cu privire la anumite puncte care necesită soluționare în legătură cu resursele proprii tradiționale și care au un impact financiar a evidențiat unele întârzieri în acțiunile subsecvente ale Comisiei și în închiderea de către Comisie a acestor puncte; în plus, ia act de faptul că Curtea a constatat că 27 % dintre punctele care necesită soluționare rămăseseră nefinalizate de mai mult de cinci ani;
132. constată că TVA-ul contribuie cu 12 % la veniturile Uniunii, care au fost de 145 de miliarde EUR în 2018; în acest context, evidențiază că Comisia a estimat că deficitul de încasare a TVA-ului, adică diferența dintre veniturile preconizate din TVA pentru bugetul statelor membre și TVA-ul colectat efectiv în trezoreriile naționale a fost de 137,5 miliarde EUR în 2017(85); constată că deficitul de încasare a TVA-ului acoperă pierderile de TVA care afectează în principal bugetele naționale și că pierderea se poate datora, printre altele, unor cazuri de insolvență, faliment, erori administrative, optimizare fiscală și, de asemenea, unor posibile activități ilegale sau frauduloase;
133. constată cu îngrijorare că în 2018 Comisia a formulat o rezervă generală referitoare la estimarea de către Franța a VNB-ului său, deoarece Franța furnizase informații insuficiente cu privire la compilarea VNB-ului său;
134. constată că, din cele cinci recomandări formulate de Curte în raportul său anual pe 2015, Comisia a pus în aplicare pe deplin o singură recomandare, o recomandare în anumite privințe și trei recomandări în majoritatea privințelor;
135. invită Comisia să aplice o evaluare mai structurată și mai documentată a riscurilor pentru planificarea controalelor sale privind resursele proprii tradiționale, inclusiv o analiză a nivelului de risc al fiecărui stat membru și a riscurilor legate de întocmirea „conturilor A” și a „conturilor B”;
136. invită Comisia să consolideze sfera de aplicare a verificărilor sale lunare și trimestriale cu privire la situațiile „conturilor A” și ale „conturilor B” aferente resurselor proprii tradiționale prin efectuarea unei analize mai în profunzime a modificărilor neobișnuite, pentru a se asigura că se reacționează prompt la potențialele anomalii;
137. își reconfirmă poziția privind reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii, care reprezintă o componentă de venituri deosebit de oportună în cadrul pachetului de măsuri aferent CFM 2021-2027; salută, prin urmare, propunerea de introducere a trei noi resurse proprii ale Uniunii și simplificarea resursei proprii actuale bazate pe TVA pentru CFM 2021-2027(86);
Raportul special nr. 12/2019 al Curții: Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate
138. constată că nu există estimări disponibile privind pierderile de TVA la nivelul Uniunii pentru prestările transfrontaliere de servicii, în schimb, în ceea ce privește pierderile care rezultă din livrările de bunuri de mică valoare dinspre țări din afara UE, Comisia estimează că aceste pierderi se ridică la 5 miliarde de euro pe an;
139. subliniază rolul statelor membre în punerea în aplicare a acordurilor de cooperare administrativă, eficacitatea controalelor, asigurarea colectării datelor și monitorizarea respectării de către comercianți a cadrului de reglementare;
140. este conștient de faptul că punerea în aplicare a colectării TVA este o competență națională;
141. subliniază că este foarte important să se utilizeze schimbul de informații între statele membre, dar și cu țările terțe;
142. invită statele membre să își intensifice schimburile de informații privind posibilele societăți și tranzacții frauduloase prin intermediul Eurofisc;
143. invită autoritățile fiscale din statele membre să-și consolideze activitatea de control în ceea ce privește sistemul „minighișeului unic”(87);
144. îndeamnă Comisia să desfășoare activități de control și de monitorizare suficiente în statele membre;
145. își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul de subevaluare a livrărilor de bunuri provenite din țări terțe în cadrul comerțului electronic; salută măsurile adoptate pentru a rezolva problema fraudei în domeniul TVA legate de comerțul electronic;
146. solicită să se adopte rapid legislația propusă privind TVA-ul în comerțul electronic, pentru a remedia deficiențele sistemului de vânzări la distanță;
147. invită OLAF să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul anchetelor legate de importul prin comerț electronic al unor articole de îmbrăcăminte cu o valoare mică și de suspiciunile legate de operațiuni de import, prin intermediul unor tranzacții comerciale electronice, al unor bunuri potențial sensibile livrate prin transport aerian;
Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă
148. ia act de faptul că subrubrica 1a din CFM, „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”, reprezintă 13,7 % sau 21,4 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 11,7 miliarde EUR (54,3 %) sunt cheltuiți pentru cercetare și inovare, 2,4 miliarde EUR (11,1 %), pentru educație, formare, tineret și sport, 2,2 miliarde EUR (10,4 %), pentru transport și energie, 1,5 miliarde EUR (7,2 %) pentru spațiu, iar restul, pentru alte acțiuni;
Contribuția la realizarea obiectivelor Uniunii pentru 2020
149. constată cu satisfacție că Tabloul de bord european privind inovarea a evidențiat o tendință pozitivă în majoritatea țărilor din Uniune, în special în Malta, Țările de Jos și Spania, Suedia rămânând liderul în materie de inovare al Uniunii;
150. cu toate acestea, regretă că majoritatea statelor membre continuă să fie în urmă în ceea ce privește realizarea obiectivului de a investi 3 % din produsul intern brut (PIB) în cercetare și dezvoltare; subliniază că Direcția Generală Cercetare și Inovare prezintă în principal trei motive pentru această evoluție lentă, și anume: (a) lipsa investițiilor publice și private în acest domeniu, (b) calitatea și eficiența limitate ale sistemelor naționale de cercetare și inovare și (c) disfuncționalitățile pieței legate de deciziile întreprinderilor privind investițiile în C & I;
151. salută faptul că nivelul de participare a IMM-urilor la componenta „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” (LEIT) și la pilonul „Provocări societale” ale programului Orizont 2020 continuă să depășească obiectivul stabilit pentru program, reflectând eforturile considerabile depuse pentru a atrage IMM-urile către program și simplificările realizate pentru a facilita participarea acestora;
152. salută, de asemenea, faptul că ponderea noilor veniți în programul Orizont 2020 a ajuns la 61,4 %, depășind astfel valoarea de referință de 55 % stabilită pentru 2018;
153. regretă faptul că ponderea contribuției Uniunii la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în cadrul programului Orizont 2020 nu reușește să își atingă obiectivele de cheltuieli stabilite în materie de climă și sustenabilitate și, prin urmare, acest lucru este valabil pentru întregul CFM 2014-2020; subliniază că, în urma angajamentului asumat de Uniune în cadrul Acordului de la Paris și având în vedere Pactul verde european, cheltuielile legate de climă ar trebui să fie majorate în mod semnificativ fără întârziere;
Sfera și abordarea auditului
154. ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion de 130 de operațiuni, care a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru întreaga gamă de cheltuieli acoperite de această subrubrică din cadrul CFM: 81 de operațiuni în domeniul cercetării și inovării (22 în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru și 59 în cadrul Orizont 2020) și 49 de operațiuni din cadrul altor programe și activități, în special Erasmus +, Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF) și programele spațiale, iar beneficiarii fiind localizați în 19 state membre și 4 țări terțe;
155. salută faptul că Curtea a estimat că nivelul de eroare pentru întreaga rubrică 1a a CFM este de 2,0 % și că această cifră este mai mică decât cea aferentă celor doi ani anteriori, când nivelul de eroare estimat a fost cu puțin peste 4 %;
156. regretă totuși că în opt cazuri de erori cuantificabile produse la nivelul beneficiarilor, declarațiile de cheltuieli conțineau informații suficiente pentru ca autoritățile naționale, Comisia sau auditorul independent să fi putut preveni sau detecta și corecta eroarea respectivă înainte de acceptarea cheltuielilor; observă că, dacă Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul de eroare estimat pentru acest capitol ar fi fost cu 0,3 % mai mic;
157. constată că, la fel ca în anii precedenți, numeroase erori cuantificabile au fost legate de cheltuielile de personal; în plus, cheltuielile cu echipamentele și infrastructurile au fost, de asemenea, o sursă de erori;
158. a fost surprins să afle că verificările ex ante ale contribuției Uniunii pentru programele de infrastructură de cercetare de mare anvergură nu au fost doar îndelungate și costisitoare (forța de muncă, deplasările), ci au avut adesea un impact redus asupra prevenirii erorilor;
159. ia act de faptul că Curtea a examinat dosarele de audit (documentele de lucru și documentele justificative) la Serviciul comun de audit și la societățile private de audit și că, în 11 cazuri, Curtea a trebuit să efectueze proceduri de audit suplimentare, în principal din cauza nevoii de a obține documente justificative suplimentare sau a neconcordanțelor din documentele de lucru;
160. este preocupat de erorile metodologice pe care Curtea le-a descoperit în calcularea ratei de eroare în programul Orizont 2020: „Auditurile ex post vizează o acoperire maximă a costurilor acceptate, dar rareori acoperă toate costurile. Rata de eroare este calculată ca procent din totalul costurilor acceptate, în locul sumei efectiv auditate. Acest lucru înseamnă că numitorul în calculul erorii este mai mare, astfel încât rata de eroare este subevaluată. În cazul în care erorile detectate au un caracter sistemic, eroarea este extrapolată, ceea ce compensează parțial subevaluarea menționată mai sus. Cu toate acestea, având în vedere că nu se realizează o extrapolare pentru erori nesistemice, rata de eroare globală este totuși subevaluată.”(88);
161. a observat că DG Cercetare și Inovare a calculat rate de eroare pentru Al șaptelea program-cadru și pentru programul Orizont 2020:
—
DG Cercetare și Inovare a estimat că rata de eroare reprezentativă comună pentru Al șaptelea program-cadru, calculată pe o bază multianuală, este puțin mai mare de 5 %; rata de eroare reziduală este estimată a fi de 3,36 %;
—
rata de eroare reziduală pentru „familia” cercetării și inovării este de 2,22 % (2,24 % pentru DG Cercetare și Inovare) și se preconizează că va crește la 2,45 % (2,48 % pentru DG Cercetare și Inovare) dacă se iau în considerare proiectele de rapoarte de audit;
162. constată că, pentru DG Cercetare și Inovare, suma totală estimată expusă riscului la momentul plății pentru plățile efectuate în 2018 este cuprinsă între 97,6 și 101,1 milioane EUR; suma totală expusă riscului la închidere pentru cheltuielile din 2018 este cuprinsă între 69,1 și 72,7 milioane EUR, reprezentând 2,21 %-2,33 % din totalul cheltuielilor;
163. subliniază faptul că conceptele de „risc la momentul plății” și „risc la închidere” au fost introduse pentru exercițiul de audit 2018;
164. salută faptul că concluziile Curții (ce se bazează pe subrubrica CFM) și ale Comisiei sunt asemănătoare;
Gestiunea financiară și controalele interne
165. subliniază că pentru Al șaptelea program-cadru a fost menținută o rezervă orizontală privind rambursarea cheltuielilor declarate;
166. precizează că, în 2018, DG Cercetare și Inovare a gestionat 56 % din bugetul său exprimat sub formă de plăți (față de 58 % în 2017) și că 44 % din plăți au fost efectuate către alte organisme abilitate, pentru a fi executate de către acestea;
167. ia act de faptul că DG Cercetare și Inovare a încredințat 15,05 % din bugetul său pe 2018 BEI/FEI pentru InnovFin, că InnovFin urmărește să sprijine cercetarea și inovarea prin instrumente financiare și că suma transferată către BEI/FEI în 2018 a fost de 472,9 milioane EUR;
168. este de părere că orice program, acțiune sau proiect a/al „familiei BEI” cofinanțat(ă) din bugetul Uniunii ar trebui să fie auditat(ă) de Curte;
169. este preocupat de faptul că, deși 4 740 din 4 934 de proiecte din perioada de finanțare 2007-2013 sunt închise, există în continuare un stoc de credite de angajament restante („reste à liquider” sau RAL) în valoare de 157,3 milioane EUR și că Comisia nu poate preciza când vor fi lichidate aceste RAL(89);
170. subliniază cu îngrijorare că fondurile pentru cercetătorii din toate statele membre sunt alocate foarte dezechilibrat prin intermediul programului Orizont 2020;
171. subliniază că, pentru perioada de programare actuală 2014-2020, 64,26 % din buget a fost executat;
172. încurajează DG Cercetare și Inovare să își continue eforturile de simplificare în conformitate cu Raportul special nr. 28/2018 al Curții, fără a compromite însă securitatea juridică și fără a deplasa controalele ex post către controalele ex ante;
173. este de părere că DG Cercetare și Inovare ar trebui să acorde mai multă atenție măsurării valorii adăugate a Uniunii pe care o au investițiile în C & I; subliniază că măsurarea performanței în domeniul cercetării și inovării nu ar trebui să se bazeze doar pe producția pe termen scurt și pe indicatori monetari, ci ar trebui să țină seama de natura specifică a cercetării; încurajează Comisia să dezvolte, în mod transparent, modalități de îmbunătățire a sprijinului acordat proiectelor de cercetare și inovare cu grad ridicat de risc;
174. recomandă ferm ca DG Cercetare și Inovare să acorde mai multă atenție măsurării valorii adăugate a Uniunii pe care o au investițiile în C & I;
HUAWEI
175. recunoaște faptul că unele filiale ale societății HUAWEI au depus o cerere de cofinanțare din partea Uniunii în cadrul programului Orizont 2020;
176. cu toate acestea, ia act de faptul că participanții din Brazilia, China, India, Mexic și Rusia nu au mai fost finanțați în cadrul programului Orizont 2020(90);
177. reamintește că normele de participare și diseminare ale programului Orizont 2020 reglementează exploatarea rezultatelor și conferă Comisiei dreptul de a se opune la transferurile de proprietate asupra rezultatelor sau la acordarea de licențe exclusive unor entități stabilite într-o țară terță care nu este asociată la programul Orizont 2020;
178. ia act de faptul că OLAF a analizat, în acest context, informațiile privind presupusele încălcări și a decis să deschidă o nouă evaluare;
179. constată cu îngrijorare că există pericolul ca fondurile Uniunii să fie utilizate abuziv cu intenție de către țări terțe în cadrul unor proiecte comune de cercetare; reamintește că aceste țări terțe trebuie să respecte, la fel ca statele membre, normele privind integritatea și protecția intereselor financiare ale Uniunii;
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA)
180. este preocupat de constatarea Curții conform căreia sistemele de control intern ale Agenției necesită îmbunătățiri majore și că, pentru al doilea an consecutiv, Comisia a emis o rezervă cu privire la acest sistem;
Recomandări
181. invită DG Cercetare și Inovare:
–
să dea curs recomandărilor Curții cu privire la această subrubrică;
–
să pună în aplicare cât mai curând cele 26 de recomandări deschise ale Serviciului de Audit Intern;
–
să acorde o atenție mai mare promovării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și să fie mai ambițioasă în această activitate (un indicator-cheie de performanță);
–
să dea dovadă de o vigilență deosebită în ceea ce privește respectarea normelor de participare și diseminare ale programului Orizont 2020;
–
să încurajeze o alocare mai echilibrată a resurselor în rândul statelor membre în cadrul programului Orizont 2020 și să sprijine în continuare statele membre și cercetătorii, în special în ceea ce privește cererile lor de finanțare;
–
să publice toate propunerile sale de recomandări specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european în raportul său anual de activitate;
–
să regândească modul în care se efectuează verificarea ex ante a infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, pentru a le face mai eficiente și mai eficace;
–
împreună cu EACEA, să informeze comisia competentă a Parlamentului, până în iulie 2020, cu privire la reformele introduse pentru remedierea situației;
–
să acorde o atenție deosebită distribuirii fondurilor de către coordonatorul proiectului către beneficiar;
–
să investească în măsurarea performanței și a valorii adăugate a Uniunii;
182. invită Curtea să examineze mai pe larg performanța în raportul său anual, pentru care rapoartele speciale ale Curții reprezintă o sursă valoroasă de informații; salută, în acest context, propunerile făcute la 19 noiembrie 2019 la Luxemburg în timpul vizitei Comisiei pentru control bugetar;
Coeziune economică, socială și teritorială
183. ia act de informațiile prezentate de Curte, potrivit cărora, în 2018, plățile efectuate în la subrubrica 1b „Coeziune economică, socială și teritorială” a CFM reprezintă 34,8 % sau 54,5 miliarde EUR din bugetul anual al Uniunii; în plus, constată că, din această sumă, 30,1 miliarde EUR (55,1 %) sunt cheltuiți pentru FEDR, 9,3 miliarde EUR (17 %), pentru FC, 13,9 miliarde EUR (25,6 %) pentru FSE, iar restul, pentru alte acțiuni;
184. ia act de faptul că, pentru 2018, DG REGIO a raportat plata unei sume de 39,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o rată de execuție de 98,52 % a creditelor de plată autorizate pentru 2018, și că DG EMPL a raportat plata a 14,6 miliarde EUR – o rată de execuție de 94,42 %;
Contribuția la realizarea obiectivelor Uniunii pentru 2020
185. constată că Comisia, în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță, susține că, pentru:
—
locurile de muncă, creștere și investiții, fiecare euro cheltuit a generat 2,7 EUR de PIB suplimentar și, ca urmare a acestui lucru, au fost create aproximativ 1,3 milioane de locuri de muncă în ultima perioadă de programare;
—
consolidarea cercetării, evoluțiile tehnologice și inovare, numărul preconizat de proiecte de cooperare între întreprinderi și instituțiile de cercetare, pe baza proiectelor selectate la sfârșitul anului 2017, aproape s-a dublat;
—
competitivitatea IMM-urilor, numărul preconizat de întreprinderi care beneficiază de sprijin, pe baza proiectelor selectate la sfârșitul anului 2017, a crescut cu 40 %;
—
economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cifra preconizată pe baza proiectelor selectate la sfârșitul anului 2017 este mai mult decât dublă și a ajuns la 69,2 % din obiectivul prevăzut pentru sfârșitul anului 2023 de 6 708 megawați de capacitate suplimentară;
186. remarcă faptul că Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2014-2020 (articolul 71 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013(91)) nu include dispoziții care să definească obținerea de rezultate și sustenabilitatea acestora drept criterii de durabilitate a investițiilor productive din FEDR; ia act de observațiile Curții despre sustenabilitatea(92) și calitatea investițiilor respective și cere din nou ca obținerea de rezultate să fie inclusă printre considerațiile de bază în evaluarea durabilității proiectelor, care va permite să se evalueze în ce măsură evoluțiile economice pozitive sunt favorizate de o redresare economică generală sau de finanțarea acordată de Uniunii;
Sfera și abordarea auditului
187. ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion de 220 de operațiuni pe care autoritățile de audit le verificaseră anterior, constituit astfel încât să fie reprezentativ din punct de vedere statistic pentru întreaga gamă de cheltuieli aferente subrubricii 1b a CFM;
188. ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a identificat și cuantificat, în cadrul acestor 220 de operațiuni, 36 de erori care nu au fost detectate de autoritățile de audit; ținând seama de cele 60 de erori detectate anterior de către autoritățile de audit și de corecțiile aplicate de către autoritățile responsabile de programe (corecții în valoare totală de 314 milioane EUR pentru ambele perioade de programare), Curtea a estimat că nivelul de eroare este de 5,0 %;
189. ia act de faptul că Comisia nu împărtășește evaluarea Curții referitoare la trei erori semnificative privind perioada de programare 2014-2020 și două erori privind perioada de programare 2007-2013; ia act de faptul că Comisia se referă la o interpretare divergentă a normelor aplicabile la nivel național sau la nivelul Uniunii care au un impact asupra ratei de eroare calculate(93);
190. precizează că principalele surse de eroare au vizat costurile neeligibile (37) și achizițiile publice (18), urmate de absența documentației justificative esențiale (3);
191. constată, în plus, că, până la sfârșitul exercițiului financiar 2016/2017, 2,9 miliarde EUR fuseseră plătiți sub formă de avansuri către instrumente financiare, din care 2,3 miliarde EUR au fost declarați între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017 (17 % din cuantumul total plătit al cofinanțării UE) și că în cursul exercițiului financiar 2016/2017, 1,3 miliarde de euro (43 %) au fost plătiți beneficiarilor finali;
192. solicită Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre persoanele care beneficiază de pe urma dobânzii acumulate pentru cei 1,6 miliarde EUR care nu au fost încă plătiți beneficiarilor și să includă aceste informații în raportul său anual de acum înainte;
193. constată că auditul Curții a acoperit plăți către cinci instrumente financiare (două din perioada de programare 2014-2020 și trei din perioada de programare 2007-2013); ia act de faptul că Curtea a examinat 30 de garanții și 100 de împrumuturi pentru aceste cinci instrumente la nivelul intermediarilor financiari și a identificat 14 cazuri de plăți neeligibile către beneficiarii finali, referitoare la trei dintre instrumentele examinate de Curte: acestea vizau fie împrumuturi neeligibile, fie beneficiari finali neeligibili, fie plăți anulate pe care statul membru le înregistrase în mod incorect ca fiind efectuate;
194. observă că DG REGIO a confirmat o rată de eroare reziduală totală de 1,96 % pentru exercițiul financiar 2016-2017, în urma finalizării ciclului de control național și al Comisiei, pe baza tuturor probelor de audit disponibile la această dată și în așteptarea soluționării procedurilor contradictorii (abordare conservatoare) și că, în același timp, DG REGIO a estimat că rata confirmată ar putea atinge un maxim de 2,74 %;
195. constată cu îngrijorare diferența semnificativă dintre ratele de eroare estimate de Curte și cele estimate de Comisie;
196. ia act, în plus, de faptul că, pentru 2018, Comisia a introdus două noi concepte: „suma expusă riscului la momentul plății”(94) și „suma expusă riscului la închidere”;
197. subliniază că „suma expusă riscului la momentul plății” se bazează pe conturile transmise de statele membre după deducerea corecțiilor financiare; constată, prin urmare, că Comisia nu dispune de informații directe privind suma expusă riscului la momentul plății;
198. atrage, în plus, atenția asupra faptului că „suma expusă riscului la închidere” este o extrapolare bazată pe experiența Comisiei;
199. în acest context, consideră că este util să se reamintească articolul 247 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul financiar, care impune Comisiei să prezinte „(...) o estimare a nivelului de eroare în cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă și o estimare a corecțiilor viitoare”; (...)”;
200. este preocupat de concluzia Curții conform căreia, în prezent, aceasta nu se poate baza decât în mod limitat pe activitatea desfășurată de mai multe autorități de audit, din cauza deficiențelor pe care le prezintă metoda de eșantionare a autorităților de audit, documentația sa privind evidența auditării și tratarea erorilor; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că Curtea nu se poate baza pe rata de eroare prezentată de Comisie, deoarece aceasta se bazează pe cheltuieli care nu au trecut încă prin ciclul complet de control, cheltuieli care nu sunt aceleași cu cele auditate de Curte;
201. consideră nesatisfăcător faptul că Curtea și Comisia utilizează metodologii diferite pentru a-și stabili opiniile lor respective cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare; rezultatele lor în ceea ce privește rata de eroare reziduală sunt, prin urmare, diferite: ˃ 2 % (DG EMPL & DG REGIO), 5 % (Curtea); în această privință, solicită Curții să nu furnizeze o rată de eroare reziduală, ci o rată a erorilor la momentul plății (înainte de aplicarea corecțiilor), pentru a îmbunătăți calitatea evaluării și a controlului exercitat de Parlament;
202. subliniază că, în plus, baza de date a celor două instituții este diferită: în timp ce Curtea a adoptat o abordare anuală, Comisia, în 2018, a putut să verifice doar conturile pentru 2016/2017 și a adoptat o abordare multianuală;
Gestiunea financiară și controalele interne
203. subliniază că DG REGIO emite 30 de rezerve pentru 30 de programe operaționale în cadrul actualei perioade de programare; 18 rezerve erau încă în vigoare pentru perioada de programare 2007-2013;
204. constată că, la sfârșitul lui 2018, DG REGIO raportează finalizarea a 99 % din planurile de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților ex ante și că planurile de acțiune nefinalizate au fost reduse la 6 în 2018 (8 în 2017); constată cu îngrijorare că au fost emise două decizii de suspendare și două scrisori de presuspendare pentru acele planuri care nu au fost finalizate și periclitează punerea în aplicare în timp util a programelor operaționale, majoritatea fiind în sectorul mediului;
205. invită Comisia să prevadă o simplificare reală a procedurii, inclusiv a documentației necesare pentru a obține acces la finanțare, fără a neglija principiile de audit și de monitorizare;
206. este preocupat de faptul că execuția fondurilor structurale acumulează întârzieri, iar situația este și mai gravă decât la momentul comparabil din perioada de programare anterioară: în vreme ce, în prezent, rata medie de absorbție este mai mică de 40 %, aceasta a fost sub 60 % în momentul comparabil din perioada de programare 2007-2013(95);
207. ia act de faptul că raportul anual de activitate al DG REGIO pentru 2018 prevede ca, în prezent, o sumă în valoare de 18 miliarde EUR din FEDR și FC, care reprezintă echivalentul a 7,2 % din totalul alocărilor, să fie pusă la dispoziție prin intermediul instrumentelor financiare;
208. regretă că raportul anual pe 2018 privind instrumentele financiare din cadrul fondurilor ESI a fost publicat abia în ianuarie 2020; observă că, la sfârșitul anului 2018, contribuțiile din fondurile ESI destinate instrumentelor financiare s-au ridicat la 16,9 miliarde EUR, 7 miliarde EUR au fost plătiți instrumentelor financiare din fondurile ESI (aproximativ 41 %), iar 3,7 miliarde EUR au fost investiți în beneficiarii finali; invită Comisia să publice raportul anual pe 2019 până în octombrie 2020, astfel încât concluziile acestuia să poată fi incluse în raportul de descărcare de gestiune pe 2019;
209. își repetă cererea de a permite autorităților naționale de audit să auditeze instrumentele financiare din bugetul Uniunii, să reducă numărul instrumentelor financiare și să introducă norme mai stricte pentru raportarea de către administratorii de fonduri, inclusiv de către Grupul BEI și de alte instituții financiare internaționale, cu privire la performanță și rezultatele obținute, sporind astfel gradul de transparență și de responsabilitate(96);
210. subliniază că este nevoie de mai multă transparență, o mai mare responsabilitate și o mai bună raportare în ceea ce privește performanța și sustenabilitatea instrumentelor financiare implementate în Uniune și în afara sa; invită Comisia să se asigure că omoloagele sale care implementează instrumentele financiare finanțate din bugetul Uniunii fac acest lucru cu maximă transparență și responsabilitate;
211. subliniază că instrumentele financiare pot completa granturile, dar nu ar trebui să le înlocuiască(97);
212. este grav îngrijorat că angajamentele restante la sfârșitul perioadei de programare vor fi considerabil mai mari decât la sfârșitul exercițiului anterior, declanșând, eventual, o altă criză a plăților;
213. ia act de faptul că DG REGIO a confirmat, pentru exercițiul financiar 2016/2017, ratele de eroare raportate de autoritățile de audit (inclusiv, în unele cazuri, după introducerea unor ajustări fără impact semnificativ) sub pragul de semnificație pentru 135 de programe operaționale, cu 29 de revizuit la peste 2 %;
214. ia act, de asemenea, de faptul că DG REGIO a acceptat 242 din 258 de conturi certificate pentru exercițiul financiar 2017/2018; aceasta nu a acceptat 16 conturi; subliniază, în acest context, că Curtea nu a examinat conturile pentru perioada respectivă, întrucât verificările nu erau finalizate;
215. observă că domeniile cele mai expuse fraudelor din cadrul politicii structurale și de coeziune sunt infrastructura (34 %), mediul (13 %) și cercetarea (13 %) și că cazurile de fraudă se referă la normele privind achizițiile publice (52 %), la cheltuielile neconforme (14 %) și la conflictele de interese (8 %);
Nereguli grave și deturnări de fonduri în statele membre
216. ia act de faptul că raportul final de audit al DG REGIO privind Republica Cehă a fost divulgat în mass-media fără autorizare; a fost informat că Comisia a efectuat audituri cuprinzătoare privind aplicarea legislației Uniunii și a legislației naționale, verificând în detaliu nu doar regularitatea operațiunilor, ci și respectarea legislației Uniunii și a legislației naționale privind conflictele de interese; ia act de faptul că Comisia a informat comisia responsabilă a Parlamentului, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise din decembrie 2019, cu privire la evoluția auditurilor efectuate de DG REGIO și DG EMPL; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și comisia (comisiile) responsabilă (responsabile) a(le) Parlamentului cu privire la orice evoluție nouă fără întârzieri nejustificate și să întreprindă acțiuni adecvate ca urmare a constatărilor făcute;
217. deplânge informațiile inițiale potrivit cărora auditorii au constatat, în domeniul fondurilor regionale și de coeziune, deficiențe grave în funcționarea sistemelor de gestiune și control și, prin urmare, au sugerat o corecție financiară de aproape 20 %; invită Comisia să evalueze în mod critic dacă aceste cazuri reprezintă cazuri de deturnare sistematică a fondurilor Uniunii; se așteaptă ca Comisia să adopte un mecanism adecvat pentru a evita deficiențele viitoare;
218. regretă, de asemenea, informațiile inițiale potrivit cărora auditorii Comisiei au depistat cazuri extrem de grave de conflict de interese care au legătură cu guvernul Republicii Cehe; înțelege totuși că legislația națională cehă privind conflictele de interese nu pedepsea acordarea de fonduri publice funcționarilor publici anterior lunii februarie 2017; constată că până în momentul de față nu au fost declarate cheltuieli pentru 2018; se așteaptă ca Comisia să depună toate eforturile posibile pentru a finaliza procesul în mod eficient și în timp util și pentru a duce integral la bun sfârșit toate măsurile de corecție necesare; având în vedere relatările privind îngrijorările serioase referitoare la conflictele de interese legate de guvernul Republicii Cehe identificate în auditurile efectuate de Comisie, îndeamnă Comisia să informeze pe deplin Parlamentul și Consiliul European cu privire la această situație;
219. salută faptul că Comisia a informat comisia competentă a Parlamentului că DG REGIO a efectuat corecții financiare de peste 1,5 miliarde EUR din programele perioadei 2007-2013 în Ungaria, în care a descoperit nereguli, și că această sumă afectează următoarele programe operaționale:
—
2007HU161PO001 Dezvoltarea economică: 275 milioane EUR
—
2007HU161PO002 Mediu și energie 254 milioane EUR
—
2007HU161PO007 Transporturi 371 milioane EUR
—
2007HU161PO008 Infrastructuri sociale 120 milioane EUR
—
7 programe operaționale regionale 473 milioane EUR
—
2007HU161PO010 Punere în aplicare 75 milioane EUR
220. recunoaște activitatea excelentă de audit desfășurată de Comisie în detectarea riscurilor sistemice și a surselor de erori; salută corecțiile financiare impuse; ia act cu îngrijorare de intervalul considerabil de timp necesar pentru recuperarea fondurilor plătite în mod neregulamentar; invită Comisia să informeze mai în detaliu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la constatările sale referitoare la riscurile sistemice și la structurile oligarhice;
221. regretă faptul că auditorii Comisiei au identificat, în domeniul fondurilor ESI, deficiențe grave în funcționarea sistemului de gestiune și control, în principal în ceea ce privește controlul procedurilor de achiziții publice;
222. reamintește că s-a aplicat o corecție financiară forfetară de 10 % pentru toate programele operaționale;
223. reamintește că, în cadrul Programului operațional pentru mediu și eficiență energetică, corecția financiară de 25 % pentru acordurile-cadru din sectorul apei se datorează neregulilor legate de achizițiile publice;
224. reamintește că, în cadrul Programului operațional pentru dezvoltarea teritorială și dezvoltarea așezărilor, corecția financiară forfetară este de 10 % din cauza deficiențelor din cursul selecției proiectelor;
225. constată, de asemenea, că DG REGIO nu a inițiat pregătirile de închidere a programelor privind administrația electronică, ceea ce ar putea implica și alte corecții;
226. constată cu îngrijorare că nivelul neregulilor indică faptul că există o problemă sistemică în programele operaționale ale Ungariei, problemă care persistă din 2007; invită Comisia să informeze Parlamentul și publicul larg despre propria sa evaluare a motivelor care stau la baza acestui nivel de nereguli; subliniază că amenda forfetară de 10 % pentru gestionarea defectuoasă a programelor operaționale nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru nivelul ridicat de nereguli detectate și că, fără mecanisme de control și monitorizare îmbunătățite și adecvate, acest nivel nu poate scădea;
227. solicită Comisiei să stabilească, pentru programele de mai sus, un calendar clar de la începutul proiectului până la recuperarea fondurilor, explicând diferitele etape;
228. solicită Comisiei să explice modul în care vor fi incluse în buget aceste recuperări, întrucât ele afectează programele din perioada de programare anterioară 2007-2013;
229. își reiterează poziția în favoarea instituirii unui mecanism prin care statelor membre care nu respectă valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) să li se poată impune consecințe juridice și financiare și semnificative;
Recomandări
230. solicită Comisiei:
–
să extindă raportarea referitoare la impactul și sustenabilitatea investițiilor Uniunii pentru a arăta valoarea adăugată europeană a finanțării din partea Uniunii;
–
să își intensifice eforturile de îmbunătățire a cadrelor actuale de control și de asigurare în vederea instituirii unui lanț de audit unic;
–
să prezinte în raportul său anual privind gestiunea și performanța o cifră pentru nivelul de eroare la momentul plății (înainte de a fi corectat la nivel național) și o estimare a corecției viitoare;
–
să își continue cooperarea cu Curtea pentru a alinia în continuare metodologiile de audit și interpretarea textelor juridice;
–
să publice toate propunerile sale de recomandări specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european;
–
să acorde o mai mare atenție și să aloce mai mult sprijin tehnic statelor membre ale căror sisteme de gestiune și control sunt doar parțial fiabile sau nu sunt fiabile, în cazul în care există un risc crescut de fraudă și de corupție legate de fonduri și, în special, statelor membre care nu au aderat la EPPO;
–
să încurajeze puternic statele membre să adere la EPPO;
–
să acorde o atenție deosebită acordurilor-cadru atribuite prin intermediul procedurilor de achiziții publice, deoarece frauda și corupția legate de acestea reprezintă un risc sporit pentru interesele financiare ale Uniunii;
–
să reducă cât mai rapid posibil întârzierile în ceea ce privește angajamentele;
–
să reducă dezangajarea automată pentru perioada de programare 2021-2027 de la n + 3 ani la n + 2 ani pentru a impulsiona statele membre să pună rapid în aplicare programele;
–
să impună corecții financiare pentru erorile identificate de Curte, în conformitate cu dispozițiile juridice relevante;
–
să precizeze în rapoartele anuale de activitate modul în care au fost reutilizate sumele care au făcut obiectul corecțiilor financiare ex post impuse de statele membre și de Comisie, în special în cazurile în care au existat fraude, acte de corupție sau alte activități infracționale;
–
să precizeze în rapoartele anuale de activitate dacă și în ce mod corecțiile financiare ex post impuse de statele membre și de Comisie au fost reutilizate de statele membre în cauză;
–
să publice fără întârziere raportul anual pe 2020 intitulat „Instrumentele financiare din cadrul fondurilor ESI”;
–
să crească transparența, permițând căutarea de ofertanți câștigători în TED, site-ul de internet al Uniunii dedicat achizițiilor publice;
–
să facă utilizarea programului informatic ARACHNE o condiție prealabilă impusă statelor membre pentru utilizarea fondurilor Uniunii; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a utiliza datele ARACHNE și deciziile judiciare ale statelor membre și ale CJUE pentru a crea o „listă neagră a UE” cu întreprinderile și beneficiarii, proprietari ai acestora sau persoane, care au fost condamnați pentru fraudă sau corupție sau alte activități infracționale legate de utilizarea fondurilor Uniunii, cu posibilitatea de a le interzice acestora să solicite finanțare din partea Uniunii pentru o perioadă de cinci ani, și să examineze cu atenție toate proiectele lor în derulare care implică plata din fondurile Uniunii;
–
să acorde mai mult sprijin și să transmită orientări suplimentare statelor membre, prin intermediul diferitelor sale mecanisme, inclusiv asistența tehnică de care dispune și să creeze un grup operativ special pentru consolidarea capacității administrative de absorbție a fondurilor Uniunii și pentru o tranziție fără probleme de la actuala la următoarea perioadă de programare;
–
să alinieze perioadele contabile ale fondurilor structurale la cele ale Curții;
–
să se asigure că reținerea a 10 % din plățile intermediare este menținută în perioada de programare 2021-2027 și că sumele reținute sunt eliberate numai după ce sunt finalizate toate verificările și după ce sunt implementate îmbunătățirile sau acțiunile corective necesare;
–
să elaboreze orientări comune pentru soluționarea conflictelor de interese în rândul politicienilor de nivel înalt; să elaboreze, împreună cu statele membre, instrumente juridice eficace pentru a se evita încurajarea structurilor oligarhice să profite de fondurile Uniunii; îndeamnă Comisia ca, împreună cu statele membre, să dezvolte instrumente juridice eficace menite să evite încurajarea structurilor oligarhice să profite de fondurile de coeziune ale Uniunii;
–
să examineze posibilitatea de a introduce, pentru noul CFM, gestiunea directă în locul gestiunii partajate în cazul în care se produce o deturnare intenționată a fondurilor;
231. invită Curtea să examineze mai pe larg performanța în raportul său anual, pentru care rapoartele speciale ale Curții reprezintă o sursă valoroasă de informații; salută, în acest context, propunerile făcute de către Curte în timpul vizitei Comisiei pentru control bugetar, care a avut loc pe 19 noiembrie 2019;
Resursele naturale
Conformitatea
232. ia act de faptul că, pentru exercițiul financiar 2018, Curtea estimează un nivel de eroare de 2,4 % pentru întreaga rubrică „Resurse naturale”, procent care depășește, în continuare, pragul de semnificație de 2 %;
233. subliniază că condițiile complexe de eligibilitate cresc riscul de eroare în domeniile dezvoltării rurale, măsurilor de piață, pescuitului, mediului și politicilor climatice; ia act de faptul că aceste domenii reprezintă aproximativ un sfert din bugetul pentru rubrica „Resurse naturale”;
234. constată că, din cele 156 de plăți examinate de Curte în zonele cu risc mai ridicat, un sfert au fost afectate de erori și că principalele cauze ale erorilor au fost legate de condițiile de eligibilitate, de normele privind achizițiile publice sau granturile, precum și de informațiile inexacte privind suprafețele;
235. ia act cu satisfacție de faptul că, în cazul bugetului corespunzător plăților directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) (72 % din rubrica „Resurse naturale”), Curtea estimează că nivelul de eroare din acest domeniu se situează sub pragul de semnificație de 2 %;
236. subliniază că, dintre cele 95 de plăți directe auditate de Curte, 81 % nu au fost afectate de eroare și cea mai mare parte a erorilor au fost plăți în exces minore, sub 5 %, datorate, în principal, furnizării de către fermieri a unor informații inexacte privind suprafețele;
237. subliniază că realizările pozitive în domeniul plăților directe FEGA se datorează, în principal, calității Sistemului integrat de administrare și control, a sistemului de identificare a parcelelor agricole, a cererii cu informații geospațiale și verificărilor încrucișate preliminare cu privire la cererile fermierilor;
238. ia act de faptul că, potrivit Curții, cifrele prezentate de Comisie în raportul său anual privind gestiunea și performanța sunt în concordanță cu concluziile auditului său;
239. subliniază că, în 2018, DG AGRI a efectuat vizite de evaluare la 17 organisme de certificare și a constatat că sunt necesare îmbunătățiri în cazul majorității acestora și, prin urmare, putea fi acordată o încredere limitată activității majorității organismelor de certificare vizitate în ceea ce privește verificarea legalității și a regularității și că, mai exact, au fost identificate deficiențe în special în ceea ce privește metodologia de eșantionare și amploarea verificărilor eligibilității;
Performanța
240. ia act de faptul că acțiunile de dezvoltare rurală au fost desfășurate, în general, conform planificării și că statele membre au verificat caracterul rezonabil al costurilor;
241. subliniază că, pentru unele proiecte, opțiunile simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare sau ratele forfetare, pot simplifica administrarea și menține sub control costurile;
242. regretă că autoritățile naționale au utilizat într-o mică măsură opțiunile simplificate în materie de costuri, deși ar fi putut fi utile în aproximativ o treime din proiectele vizitate de Curte; remarcă totuși eforturile depuse de DG AGRI pentru a sprijini statele membre să depășească dificultățile și problemele cu care se confruntă atunci când introduc opțiunile simplificate în materie de costuri;
243. subliniază cu îngrijorare faptul că Curtea continuă să identifice deficiențe în utilizarea indicatorilor de rezultat în ceea ce privește cadrul comun de monitorizare și evaluare al PAC;
244. regretă, în special, faptul că Curtea a constatat că aproape o treime din acțiunile de dezvoltare rurală nu au avut niciun indicator de rezultat relevant în cadrul comun de monitorizare și evaluare și că, atunci când au fost definiți, indicatorii nu au privit întotdeauna obiectivele ariilor de intervenție;
245. recomandă ca:
—
Comisia să evalueze eficacitatea acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a încerca să elimine cauzele care stau la baza erorilor și să emită orientări suplimentare, dacă este necesar;
—
organismele de certificare să își îmbunătățească procedurile, astfel încât Comisia să poată utiliza pe deplin munca lor ca sursă principală de asigurare cu privire la regularitatea cheltuielilor din cadrul PAC;
—
Comisia să abordeze deficiențele detectate de Curte cu privire la cadrul comun de monitorizare și evaluare în contextul propunerii sale privind noua PAC;
Indicatori-cheie de performanță
246. reamintește că unul dintre principalele obiective ale PAC este de a asigura stabilitatea veniturilor agricultorilor și de a sprijini menținerea și crearea de locuri de muncă, precum și de a stimula creșterea economică și investițiile pe întregul teritoriu al Uniunii; constată că, în zonele rurale mai puțin dezvoltate, contrar obiectivelor sale principale, PAC îi sprijină în principal pe marii proprietari de terenuri și îi sprijină doar într-o măsură mai mică pe micii fermieri care lucrează pământul;
247. constată cu profundă îngrijorare că, la fel ca în anii precedenți, potrivit raportului anual de activitate al DG AGRI pentru 2018, „venitul factorilor din agricultură pe unitate de activitate cu normă întreagă s-a redresat în termeni reali, dar venitul din agricultură a rămas, în general, în urma salariilor din întreaga economie”; solicită Comisiei să abordeze această situație cu cea mai mare seriozitate, având în vedere consecințele faptului că salariile fermierilor rămân, în general, în urmă, în special în zonele rurale mai puțin dezvoltate;
248. ia act de faptul că ocuparea forței de muncă în zonele rurale ale Uniunii a depășit nivelul dinaintea crizei din 2008: 67,7 %;
249. subliniază că indicatorul-cheie de performanță legat de rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural nu este determinat numai de factorul PAC;
250. subliniază cu profundă îngrijorare că, potrivit raportului anual de activitate al DG AGRI pentru 2018 (pagina 22), forța de muncă din cadrul PAC a scăzut în mod constant de la 11 595 (1 000 de unități de muncă pe an) în 2008 la 9 363 (1 000 unități de muncă pe an) în 2017;
251. ia act de tendința pozitivă comunicată de Comisie în ceea ce privește indicatorul-cheie de performanță privind ponderea minimă a terenurilor pe care se aplică practici ecologice specifice;
252. subliniază, însă, că în documentul de lucru al serviciilor sale(98), Comisia a concluzionat, la paginile 55 și 56, că „[...] în pofida obiectivelor măsurilor de ecologizare stabilite în Regulamentul privind plățile directe, obiectivele de mediu și cele climatice nu au fost, în general, unul din factorii importanți pe care s-au bazat opțiunile de punere în aplicare ale statelor membre. Statele membre [...] nu folosesc această flexibilitate pentru a maximiza beneficiile pentru mediu și climă; se pare că deciziile au fost determinate mai degrabă de chestiuni administrative și de considerații legate de agricultură, inclusiv de dorința de a perturba cât mai puțin practicile agricole”;
253. regretă faptul că, la fel ca în rapoartele anterioare, Curtea a identificat încă o dată deficiențe în utilizarea indicatorilor de rezultat, inclusiv incoerențe în calitatea indicatorilor de rezultat(99); subliniază că pentru a trece, așa cum s-a propus, la o PAC bazată pe performanțe, trebuie elaborat un set cuprinzător de indicatori de rezultat comuni care să fie aplicați riguros;
254. solicită Comisiei să se asigure că finanțarea PAC este în concordanță cu obiectivele Pactului verde european și ale Acordului de la Paris;
255. regretă mai ales că Comisia a trebuit să concluzioneze că „efectele globale ale măsurilor de ecologizare, astfel cum sunt aplicate în prezent, asupra practicilor de gestionare a fermelor și asupra mediului sau climei sunt incerte, dar par să fie destul de limitate, deși există diferențe între statele membre” și că „măsura de diversificare a culturilor a dus la o creștere a diversității culturilor de aproximativ 0,8 % din suprafața arabilă”(100);
256. subliniază că ecologizarea PAC nu și-a putut îndeplini obiectivul inițial de îmbunătățire a performanței de mediu și a rămas o schemă de sprijin pentru venit, din cauză că se continuă efectuarea plăților la hectar; reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu Raportul special nr. 21/2017 al Curții, aceasta a generat riscul de apariție a unui efect semnificativ de balast și riscul dublei finanțări;
257. subliniază cu îngrijorare că, deși emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură au scăzut în mod substanțial între 1990 și 2010, această tendință a fost întreruptă, iar emisiile au crescut din 2016 până în 2017, când a fost pusă în aplicare ecologizarea (a se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 9);
Alocarea mai echitabilă a fondurilor din cadrul PAC
258. insistă asupra ideii că fermele mai mari nu au nevoie neapărat de același nivel de sprijin ca fermele mai mici pentru stabilizarea veniturilor agricole în perioade de criză caracterizate de volatilitatea veniturilor, întrucât pot beneficia de posibile economii de scară, care le pot face mai reziliente; consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a asigura distribuirea fondurilor PAC într-o manieră ponderată, astfel încât plățile la hectar să fie invers proporționale cu dimensiunea exploatației sau a fermei;
259. insistă ca, în noul sistem de implementare, să se adopte un indicator specific de rezultat numit „redistribuție către fermele de dimensiuni mai mici”;
260. solicită Comisiei să se asigure că PAC este alocată în mod echitabil fermierilor activi și nu duce la tranzacții funciare în beneficiul unui grup restrâns de persoane privilegiate cu legături politice, numite adesea „oligarhi”; solicită Comisiei să țină o evidență a încălcărilor, a eludărilor și a consecințelor nedorite ale normelor actuale de alocare din cadrul PAC; observă importanța unui sistem de guvernanță transparent și solid și îi cere totodată Comisiei să își intensifice eforturile de prevenire și detectare a fraudei;
261. este preocupat de relatările recente că în unele state membre ar exista cazuri de conflicte de interese și acaparare de terenuri la nivel înalt; constată că, în ceea ce privește proprietatea funciară, sarcina de a acționa și de a institui sistemele necesare pentru prevenirea și evitarea fraudei le revine în primul rând autorităților competente din statele membre; subliniază că toate acuzațiile sau suspiciunile de fraudă și de deturnare sau gestionare defectuoasă a fondurilor Uniunii ar trebui adresate OLAF și Parchetului European; în acest sens, remarcă importanța unui sistem de guvernanță transparent și solid și îi cere totodată Comisiei să își intensifice eforturile de prevenire și detectare a fraudei;
262. ia act de noul model de implementare propus de Comisie, care prevede o plafonare a plăților combinată cu un mecanism degresiv, pentru a asigura distribuirea fondurilor PAC într-o manieră ponderată, astfel încât plățile la hectar să fie invers proporționale cu dimensiunea exploatației/fermei; este de părere că plafonarea, împreună cu introducerea unor compensări ale costurilor cu forța de muncă înainte de plafonare, nu este suficientă pentru a garanta o alocare mai echitabilă a plăților directe; în plus, susține ideea unui mecanism de redistribuire; îndeamnă Comisia să includă o propunere cu privire la cuantumul maxim al plăților directe care poate fi acordat fiecărei persoane fizice în calitate de beneficiar real al uneia sau al mai multor societăți; subliniază că nu ar trebui să se poată primi subvenții din partea UE în valoare de milioane până la sute de milioane de euro într-un singur CFM;
Rezerve formulate de directorul general al DG AGRI
263. aprobă rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în raportul anual de activitate al DG AGRI pentru 2018 (la pagina 145);
în prezent, Comisia întreprinde acțiuni subsecvente afirmațiilor referitoare la conflicte de interese în Republica Cehă, în temeiul articolului 61 din Regulamentul financiar; în perioada ianuarie-februarie 2019, mai multe servicii ale Comisiei (DG AGRI/DG REGIO/DG EMPL) au efectuat un audit coordonat; DG AGRI a auditat măsurile de investiții din domeniul dezvoltării rurale;
—
ancheta Comisiei este în curs de desfășurare și, ca măsură de precauție și până la clarificarea situației, nu se efectuează nicio plată de la bugetul Uniunii în cadrul fondurilor ESI către societăți deținute în mod direct sau indirect de prim-ministrul Babiš care ar putea fi afectate de presupusul conflict de interese
—
în ceea ce privește Fondul de dezvoltare rurală, Comisia nu rambursează autorităților cehe sumele legate de proiectele Agrofert care ar putea fi afectate de presupusul conflict de interese;
265. invită Comisia, în caz de nerespectare a normelor, să ia măsurile corespunzătoare pentru a proteja bugetul Uniunii, inclusiv acțiuni corective pentru evenimente din trecut, atunci când această posibilitate este prevăzută;
266. invită Comisia să supravegheze în mod atent procesul în curs din Republica Cehă, în special plățile efectuate către societăți deținute în mod direct sau indirect de prim-ministrul ceh sau de alți membri ai guvernului ceh;
267. invită Comisia să supravegheze cu atenție procesul de recuperare a fondurilor deturnate, pentru a se asigura că Republica Cehă va lua măsuri juridice corective împotriva celor responsabili de deturnarea fondurilor Uniunii;
268. invită Comisia să informeze imediat comisia competentă a Parlamentului și publicul larg cu privire la constatările auditurilor, cu respectarea deplină a principiilor transparenței și securității juridice, care fac parte din principiile statului de drept; solicită Comisiei să informeze comisia competentă a Parlamentului în cazul în care persistă orice eventual conflict de interese în legătură cu guvernul ceh, după încheierea oficială a auditurilor sau în cazul în care autoritățile cehe se opun din motive politice sau din alte motive nejuridice la punerii în aplicare a măsurilor corective;
269. invită Comisia să analizeze atent dacă situația politică din Republica Cehă respectă pe deplin principiile statului de drept și să ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja statul de drept, acesta fiind unul dintre principiile de bază ale Uniunii, dacă consideră că acest principiu este într-adevăr periclitat;
Slovacia
270. invită Comisia să examineze cu atenție răspunsurile oferite în august 2019 de autoritățile slovace cu privire la măsurile legislative pe care acestea le iau pentru a îmbunătăți corectitudinea și transparența „Cărții funciare” (registrul cadastral), monitorizarea acuzațiilor de fraudă, recuperările, precum și cu privire la o nouă metodologie pusă în aplicare de către agenția de plăți slovacă (APA) pentru tratarea cererilor de plată duble;
271. invită Comisia să informeze în continuare Parlamentul în timp util cu privire la evoluția dosarelor din Republica Cehă și Slovacia;
Ungaria
272. ia act de faptul că, în ceea ce privește Ungaria, în urma rezultatelor investigațiilor OLAF, auditurile DG AGRI din 2015 și 2017 au constatat o lipsă sistemică a verificării conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice din cadrul programului de dezvoltare rurală 2007-2013;
273. salută faptul că:
—
Comisia a decis să aplice corecții financiare în valoare totală de aproximativ 6,5 milioane EUR;
—
autoritățile ungare s-au angajat să remedieze situația pentru perioada de programare 2014-2020, inclusiv să numească o societate de audit care să realizeze revizuirea procedurilor de achiziții publice;
274. invită DG AGRI să monitorizeze îndeaproape situația din Ungaria și să raporteze în timp util Parlamentului cu privire la acțiunile subsecvente;
Acapararea terenurilor
275. ia act cu îngrijorare de afirmația Comisiei (102) conform căreia „[î]n conformitate cu legislația UE, beneficiarul care are dreptul la plată este cel care cultivă terenurile. Parcelele declarate de către beneficiar trebuie să fie la dispoziția fermierului la o anumită dată de referință stabilită de statul membru [...]. În cazul în care terenul este preluat cu forța, apare o problemă legată de statul de drept, caz în care ar trebui să intervină sistemul judiciar al statului membru. Dacă este necesar, Comisia poate oferi asistență statului membru. Unele state membre au solicitat beneficiarilor să facă dovada că au dreptul legal de a exploata terenul. Altele, nu. Reglementarea acestei probleme ține de competența statelor membre.”;
276. este profund îngrijorat de acuzațiile grave privind acapararea terenurilor, sprijinită uneori de structuri oligarhice și eventual înlesnită de guverne și de autoritățile publice din unele state membre; invită Comisia să elaboreze orientări comune privind conflictele de interese ale politicienilor de rang înalt; îndeamnă Comisia ca, în colaborare cu statele membre, să elaboreze instrumente juridice eficace, menite să asigure respectarea statului de drept și să evite încurajarea structurilor oligarhice să profite de fondurile de coeziune ale Uniunii; ia act de măsurile adoptate de Comisie pentru a îmbunătăți, de exemplu, sistemul de identificare a parcelelor agricole în unele state membre, pentru a crește gradul de imparțialitate în activitatea agențiilor de plăți, precum și a autorităților de audit;
277. regretă că, din răspunsul dat de Comisie reiese că, pentru serviciile DG AGRI, respectarea statului de drept este, în principal, o problemă a statelor membre;
278. invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a normelor PAC astfel încât să se evite situația în care să se facă plăți din fondurile Uniunii pentru terenuri care au fost preluate cu forța, dobândite în mod ilegal sau fraudulos ori în cazul cărora s-au făcut declarații neadevărate privind dreptul de proprietate, eventual fără ca acest lucru să fie adus la cunoștința proprietarilor reali sau, în cazul terenurilor deținute de stat, a organismelor publice în cauză;
279. invită Comisia să instituie un mecanism care să garanteze că fermierilor/beneficiarilor afectați li se va da posibilitatea de a depune o plângere la Comisie în cazurile de acaparare a terenurilor și că aceștia pot beneficia de mecanisme de protecție adecvate;
280. invită Comisia să se asigure în mod temeinic că statul de drept este respectat în toate statele membre și să se asigure că sistemul juridic este capabil să funcționeze independent, pentru a garanta anchetarea independentă a cauzelor juridice; salută aplicarea unor eventuale condiționalități mai stricte pentru finanțarea PAC;
281. solicită Comisiei să revizuiască și să analizeze legislația și politicile statelor membre pentru a preveni acapararea terenurilor și pentru a formula orientări cu privire la cele mai bune practici; invită statele membre sa aplice bune practici legislative menite să limiteze acapararea terenurilor; invită Comisia să își intensifice eforturile de prevenire și detectare a fraudei; îndeamnă statele membre ca, în colaborare cu Comisia, să elaboreze un instrument juridic corespunzător la nivelul UE pentru a preveni acapararea terenurilor;
282. reamintește poziția Parlamentului(103) referitoare la concentrarea terenurilor agricole și își reiterează mai ferm solicitarea adresată Comisiei de a înființa un observator pentru colectarea de informații și date privind nivelul de concentrare a terenurilor agricole și dreptul de proprietate asupra acestor terenuri în întreaga Uniune; invită Comisia să apeleze la sistemele și bazele de date de care dispune și să le combine, pentru a-i identifica pe beneficiarii reali în cazul exploatațiilor agricole care fac parte dintr-o structură corporativă mai mare; remarcă întocmirea unui registru al întreprinderilor la nivelul Uniunii, exploatațiilor agricole fiindu-le astfel atribuit un cod unic de identificare a activității la nivelul Uniunii, pentru a stabili mai clar care este destinația finală a fondurilor PAC;
Schema pentru tinerii fermieri
283. salută faptul că, potrivit datelor Agriview ale Comisiei(104), „datele provizorii sugerează că numărul total al beneficiarilor a crescut în anul de cerere 2018 cu aproximativ 28 %, de la 364 153 la 466 006. Suma totală a crescut cu 53 %, de la 390 milioane EUR în 2017 la 600 milioane EUR în 2018” (AGRIVIEW DATA);
284. regretă că, în ceea ce privește sprijinul acordat tinerilor agricultori prin intermediul schemelor de dezvoltare rurală, Curtea a concluzionat în raportul său special nr. 10/2017 că măsurile se bazează, în general, pe o evaluare vagă a nevoilor și că nu există o coordonare reală între plățile din cadrul pilonului I și sprijinul pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului II;
285. invită Comisia să urmeze recomandările emise de Curte în ceea ce privește perioada de programare de după 2020 și, în special, să adopte (sau să ceară statelor membre să prezinte, în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) o logică clară de intervenție pentru instrumentele de politică care vizează reînnoirea generațiilor în agricultură; consideră că această logică de intervenție ar trebui să includă:
—
o evaluare temeinică a nevoilor tinerilor fermieri;
—
o evaluare a nevoilor care ar putea fi abordate prin instrumente de politică ale Uniunii și a nevoilor care pot fi sau sunt deja abordate mai bine prin politicile naționale ale statelor membre, precum și o analiză privind formele de sprijin (de exemplu: plăți directe, sumă forfetară, instrumente financiare) cele mai potrivite pentru a răspunde nevoilor identificate;
—
definirea unor obiective SMART, în care să fie prezentate în mod explicit și cuantificabil rezultatele preconizate ale instrumentelor de politică în ceea ce privește rata de reînnoire a generațiilor și contribuția la viabilitatea exploatațiilor sprijinite;
Europa în lume
Constatările Curții
286. salută evoluția pozitivă a ratei de eroare reziduală, astfel cum a fost stabilită prin studiile privind rata de eroare reziduală comandate de DG DEVCO și DG NEAR(105);
287. constată cu îngrijorare, în ceea ce privește studiul DG NEAR privind rata de eroare reziduală, că, în opinia Curții:
—
există posibilități de îmbunătățire a marjei de apreciere de care dispun auditorii atunci când estimează erorile aferente operațiunilor individuale;
—
numărul de operațiuni pentru care nu au fost efectuate teste de fond pentru că s-a acordat o încredere deplină activității de control anterioare s-a dublat în 2018 în comparație cu 2017;
—
acordarea unei încrederi excesive activităților altor auditori ar putea afecta realizarea obiectivului principal al studiului deoarece ar putea afecta rata de eroare reziduală;
288. constată cu profundă îngrijorare, în ceea ce privește studiul DG DEVCO privind rata de eroare reziduală, că:
—
studiul referitor la rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit;
—
contractantul care elaborează studiul privind rata de eroare reziduală dispune de o marjă considerabilă de interpretare, iar contractul pentru realizarea studiului se încheie de fiecare dată pe o durată de doar un an, ceea ce înseamnă că contractantul și abordarea se pot modifica în fiecare an;
—
Curtea a identificat deficiențe, cum ar fi numărul foarte mic de controale la fața locului efectuate pe operațiuni, controale incomplete privind procedurile de achiziții publice și cererile de propuneri, precum și estimarea erorilor;
—
Curtea a identificat erori și neconcordanțe în calcularea și în extrapolarea erorilor individuale;
—
Curtea a identificat, de asemenea, erori în documentele de lucru ale contractantului, cum ar fi erori aritmetice și faptul că verificările nu au acoperit toate criteriile privind eligibilitatea cheltuielilor;
—
în cazul în care nu există un test de fond deoarece s-a acordat încredere unui control anterior, erorile identificate de controalele anterioare nu sunt extrapolate la partea netestată a cheltuielilor; acest lucru reduce rata de eroare;
289. ia act de faptul că Curtea a considerat că numărul de operațiuni auditate în 2018 nu a fost suficient pentru a estima nivelul de eroare și că a luat această decizie în urma strategiei sale generale de a reduce testarea de fond și de a se baza parțial pe așa numita „activitate a altora”; propune Curții să mărească numărul de operațiuni supuse auditului, pentru a furniza un nivel estimat de eroare pentru capitolul „Europa în lume”;
290. regretă faptul că Curtea a considerat că numărul de operațiuni auditate în 2018 nu a fost suficient pentru a estima nivelul de eroare și că a luat această decizie în urma strategiei sale generale de a reduce testarea de fond și de a se baza parțial pe așa numita „activitate a altora”;
291. subliniază că, dintre cele 58 de operațiuni examinate de CCE, 11 au inclus erori, iar Curtea a identificat cinci erori cuantificabile care au avut un impact financiar asupra sumei imputate bugetului Uniunii;
292. constată cu îngrijorare că, în pofida unor punctaje bune în ceea ce privește rata de eroare, în raportul său anual de activitate pentru 2018, DG DEVCO:
—
subliniază că, în privința granturilor în gestiune directă, 4,64 % din suma totală auditată în 2018 a fost identificată drept neeligibilă de auditori externi (la pagina 57);
—
menționează că, în cadrul gestiunii indirecte cu țările beneficiare, 3,77 % din sumă nu este eligibilă (la pagina 66);
293. regretă că Curtea a întâmpinat greutăți în cooperarea cu două organizații internaționale: Fondul de urgență al Organizației Națiunilor Unite pentru Copii și Programul Alimentar Mondial, care nu au trimis la timp documente justificative esențiale;
294. regretă că Curtea a constatat că, în pofida eforturilor de a exclude din calculul său recuperările de prefinanțare, ordinele de recuperare anulate și dobânzile acumulate, fiabilitatea cifrelor din 2018 privind capacitatea de corecție a DG ECHO este afectată de erori nedetectate care au condus la o supraestimare a capacității sale de corecție;
295. subliniază că prima rezervă inclusă în raportul anual de activitate al DG DEVCO pentru 2018 se referă la granturile gestionate de DG NEAR în numele DG DEVCO și că sfera acestei rezerve a fost redusă în mod semnificativ atât în 2017, cât și în 2018, ceea ce se explică parțial prin faptul că rata de eroare reziduală s-a situat sub pragul de semnificație trei ani la rând;
296. ia act cu profundă îngrijorare de faptul că, având în vedere limitările studiului privind rata de eroare reziduală, sfera restrânsă a acestei rezerve nu este suficient justificată;
297. își reiterează sprijinul față de activitățile multimedia ale Comisiei, care contribuie la mediatizarea independentă a afacerilor Uniunii și la promovarea unei opinii publice europene; își exprimă îngrijorarea, cu toate acestea, față de concluziile studiului de caz rapid al Curții privind Euronews, care evidențiază că sprijinul financiar acordat Euronews de către Uniune este lipsit de transparență și responsabilitate și că mecanismele de monitorizare și de evaluare nu sunt suficient de solide; îndeamnă, așadar, Comisia să răspundă tuturor preocupărilor exprimate de Curte și să își reevalueze abordarea în ceea ce privește cooperarea cu Euronews; îndeamnă, totodată, Comisia să sporească în general transparența și responsabilitatea în ceea ce privește bugetul utilizat pentru acțiuni multimedia, în special prin crearea unor linii bugetare specifice legate de diferitele acțiuni, precum și să efectueze o revizuire la scară completă a utilizării liniei bugetare;
Raportul privind gestionarea asistenței externe
298. regretă din nou că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR pentru 2018, așa cum este prevăzut la articolul 76 alineatul (3) din Regulamentul financiar;
299. salută opinia exprimată de Comisie(106), potrivit căreia rapoartele privind gestionarea asistenței externe pot fi partajate între deputați și funcționarii Parlamentului, ai Consiliului și ai Curții prin orice mijloace (e-mail, copii) și că nu există obligația de a consulta aceste documente într-o încăpere securizată;
O mai mare transparență și o abordare mai strategică a politicii de cooperare pentru dezvoltare
300. subliniază că punerea în comun în fonduri fiduciare a resurselor provenite din Fondul european de dezvoltare (FED), de la bugetul Uniunii și de la alți donatori nu ar trebui să împiedice banii rezervați pentru politica de cooperare pentru dezvoltare să ajungă la beneficiarii pe care îi vizează;
301. subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a mecanismelor financiare, alături de bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor acesteia în țările terțe riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență al acțiunilor Uniunii; insistă ca Comisia să asigure că furnizarea ajutorului extern este condiționată de respectarea statului de drept și a drepturilor omului în țările beneficiare; subliniază, în special, că este necesar să se garanteze că niciun fond al Uniunii nu sprijină munca copiilor și că niciun fond al Uniunii nu este utilizat pentru a finanța manuale și materiale educaționale care incită la radicalizare religioasă, la intoleranță, la violență etnică și martiriu în rândul copiilor;
302. își exprimă preocuparea că materialele problematice din manualele școlare palestiniene nu au fost încă eliminate și este îngrijorat de incapacitatea continuă de a acționa în mod eficient împotriva discursului de incitare la ură și a violenței din manualele școlare; insistă ca salariile profesorilor și ale funcționarilor publici din sectorul educației, care sunt finanțate din fonduri ale Uniunii, precum PEGASE, să fie utilizate pentru elaborarea și predarea unor programe școlare care să reflecte standardele UNESCO privind pacea, toleranța, coexistența și nonviolența, astfel cum au decis miniștrii educației din statele membre ale Uniunii, la Paris, la 17 martie 2015, precum și Decizia Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia(107);
303. ia act de faptul că Comisia poate utiliza fondurile Uniunii în scopuri de securitate pentru a realiza o cooperare pentru dezvoltare mai eficientă; consideră că trebuie asigurat un temei juridic adecvat și transparența deplină a acțiunilor finanțate;
304. este îngrijorat că, din cauza riscurilor de securitate, auditorii adesea nu sunt în măsură să verifice în multe țări, ca de exemplu în Libia, dacă beneficiarii fondurilor Uniunii respectă standarde ridicate în materie de drepturi ale omului; invită Comisia să se asigure că FED și bugetul Uniunii nu finanțează prin intermediul Fondului fiduciar de urgență al Uniunii (EUTF) proiecte implementate de forțele guvernamentale și locale (miliții) care sunt implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, în special în țări precum Libia și Sudan; invită Comisia să ia în considerare sistarea ajutorului Uniunii în cazul în care auditorii săi independenți nu pot efectua controale duble asupra utilizării eficiente a fondurilor Uniunii în aceste țări;
305. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa este utilizat pentru finanțarea Pazei de Coastă a Libiei, fără să se acorde atenție încălcărilor foarte grave ale drepturilor omului comise în Libia;
306. deplânge rolul limitat pe care îl joacă Parlamentul în supravegherea și gestionarea EUTF; consideră că este esențial ca Parlamentul să poată monitoriza activitățile Comitetului operațional(108);
307. reamintește că posibilitatea pe care o are Comisia de a crea și gestiona fonduri fiduciare la nivelul Uniunii vizează:
—
să consolideze rolul internațional al Uniunii, precum și să crească vizibilitatea și eficiența acțiunii sale externe și a asistenței pentru dezvoltare;
—
să asigure un proces decizional mai rapid în selectarea măsurilor care urmează să fie puse în aplicare, ceea ce este esențial în caz de urgență și în cazul acțiunilor ulterioare unor situații de urgență;
—
să asigure mobilizarea unor resurse suplimentare destinate acțiunii externe; și
—
să crească coordonarea între diferiții donatori din Uniune în anumite domenii de intervenție, prin intermediul punerii în comun a resurselor;
—
să ofere administratorilor fondului fiduciar priorități și orientări strategice axate pe asigurarea unor rezultate și a unui impact concret;
308. subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a altor mecanisme financiare, pe lângă bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor Uniunii riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență, deoarece mecanismele de raportare, de audit și de control public nu sunt armonizate;
309. ia act cu îngrijorare de numărul mare de contracte atribuite unui număr foarte limitat de agenții naționale de dezvoltare; constată că cele mai mari cincizeci de contracte (granturi și achiziții) și acorduri de delegare atribuite începând din 2010 agențiilor naționale au fost acordate unor agenții din doar șapte țări, cu o concentrație ridicată pe țară (42 %, 25 % și, respectiv, 17 % din suma totală fiind acordată primilor trei beneficiari(109)); avertizează cu privire la riscul de renaționalizare a politicilor UE de dezvoltare, cooperare și vecinătate și la o influență din ce în ce mai mare asupra acestora, ceea ce este în contradicție cu creșterea urmărită a integrării politicii externe a Uniunii; îndeamnă Comisia să asigure accesul public la evaluarea pilonilor; solicită Comisiei să revizuiască și să consolideze procedurile de licitație și de atribuire a contractelor, pentru a se evita orice risc de denaturare a concurenței între acest număr limitat de agenții naționale puternic subvenționate și alte entități publice/private cu o vocație europeană clară;
310. solicită Comisiei să includă clauze clare și transparente privind drepturile omului în acordurile sale de contribuție încheiate cu partenerii de implementare (agenții ONU, agenții de dezvoltare din statele membre), pentru a evita situațiile în care UE ar putea finanța indirect proiecte care încalcă drepturile omului;
Recomandări
311. invită Comisia:
–
să ia măsuri pentru a întări obligația ca organizațiile internaționale să transmită Curții, la cererea acesteia, orice document sau informație necesare acesteia pentru a-și executa atribuțiile, conform prevederilor din tratate;
–
să adapteze metodologia utilizată de DG NEAR și DG DEVCO pentru stabilirea ratei de eroare reziduală ca să limiteze deciziile de a se acorda „încredere deplină”, să monitorizeze îndeaproape punerea sa în aplicare și să remedieze toate deficiențele identificate de Curte;
–
să revizuiască modul în care DG ECHO calculează capacitatea de corecție pentru 2019, excluzând recuperările de prefinanțări neutilizate;
–
să indice, în scrisoarea sa de însoțire a raportului privind gestionarea asistenței externe, că aceste documente pot fi partajate între deputați și funcționarii Parlamentului prin orice mijloace (e-mailuri, copii) și că nu există nicio obligație de a consulta documentele respective într-o încăpere securizată;
–
să ia în considerare posibilitatea de a sista fondurile fiduciare care nu sunt în măsură să atragă contribuții semnificative din partea altor donatori sau care nu își ating obiectivele și țintele;
–
să monitorizeze în mod regulat și sistematic dacă efectele potențiale ale activităților și proiectelor finanțate asupra drepturilor fundamentale sunt identificate și atenuate efectiv;
–
să se asigure că nicio finanțare din partea Uniunii nu sprijină munca forțată a copiilor;
–
să se asigure că toate entitățile terțe utilizează fondurile Uniunii numai în scopul furnizării unor manuale și materiale didactice care reflectă valorile comune și care respectă pe deplin standardele UNESCO de promovare a păcii, a toleranței și a coexistenței în învățământul școlar;
–
să se asigure că fondurile Uniunii nu sunt utilizate în scopuri diferite de domeniile alocate;
–
să furnizeze informații detaliate despre deciziile luate în cadrul Comitetului operațional și să se asigure că Parlamentul este reprezentat la reuniunile acestuia(110);
312. insistă că prezența statului de drept și respectarea drepturilor omului în țara beneficiară ar trebui să fie un criteriu important pe care Comisia să-l aibă în vedere în stabilirea priorităților de acordare a ajutorului extern; insistă că Comisia ar trebui să verifice riguros modul în care entitățile terțe utilizează fondurile Uniunii, pentru a se asigura că nu sunt alocate sau direcționate fonduri către o cauză sau o formă de terorism și/sau radicalizare religioasă și politică;
Raportul special nr. 35/2018 al Curții: Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență
313. remarcă rolul important pe care îl joacă ONG-urile independente în interiorul și în afara Uniunii; recunoaște contribuția esențială a societății civile din întreaga lume la promovarea și apărarea drepturilor omului, la dezvoltarea și apărarea democrației, la furnizarea de asistență umanitară; ține cont de faptul că unele ONG-uri își desfășoară activitatea într-un context foarte dificil sau periculos sau în zone unde contribuția lor este indispensabilă, promovând incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, precum și asigurând accesul la educație și la servicii de sănătate și contribuind la protecția mediului și la combaterea corupției;
314. ia act de faptul că Comisia execută 1,7 % din bugetul Uniunii și 6,8 % din Fondurile europene de dezvoltare prin intervenții ale ONG-urilor;
315. invită Comisia să propună o definiție armonizată a ONG-urilor, compatibilă cu legislațiile statelor membre;
316. subliniază că transparența este unul dintre principiile bugetare enunțate de Regulamentul financiar; acesta cere Comisiei să pună la dispoziție, în mod adecvat și în timp util, informații cu privire la beneficiarii fondurilor Uniunii;
317. recunoaște că deficiențe similare celor semnalate în privința ONG-urilor sunt relevante pentru toți beneficiarii din UE, cum ar fi întreprinderile private, autoritățile publice etc.;
318. subliniază că Curtea a identificat cinci elemente în execuția fondurilor UE de către ONG-uri cu privire la care Comisia nu a fost suficient de transparentă:
—
clasificarea ONG-urilor în sistemul contabil ABAC al Comisiei;
—
înregistrarea informațiilor privind fondurile și a activităților derulate de ONG-uri;
—
colectarea și verificarea de către Comisie a informațiilor cu privire la execuția fondurilor Uniunii de către ONG-uri;
—
deficiențele informațiilor publicate cu privire la plățile efective sau la entitățile care primesc finanțare prin intermediul subgranturilor;
—
informațiile incomplete furnizate de organismele ONU cu privire la contractele atribuite ONG-urilor;
319. constată că majoritatea recomandărilor Curții fac deja, în prezent, obiectul Regulamentului financiar, astfel cum a fost adoptat în 2018, și că Comisia a pus deja în aplicare majoritatea recomandărilor Curții; invită Comisia să se concentreze asupra punerii în aplicare a acestor recomandări care ar trebui să fie aplicabile tuturor beneficiarilor din Uniune, în conformitate cu Regulamentul financiar și cu principiile nediscriminării;
320. solicită Comisiei să elaboreze rapid orientări și criterii stricte pentru a identifica ONG-urile în sistemul său contabil și pentru a verifica datele prezentate de către solicitanți în declarațiile lor pe proprie răspundere;
321. observă că fiecare direcție generală are propriul sistem de înregistrare a solicitanților de fonduri UE; invită Comisia să creeze un punct de intrare unic, menit să asigure coerența datelor din sistemul de transparență financiară și să ofere criterii și orientări pentru definirea ONG-urilor și a altor categorii de beneficiari;
322. invită Comisia să excludă ONG-urile sau orice alt candidat care în mod repetat sau intenționat prezintă declarații false cu privire la erori comise în activități anterioare și să le verifice mai riguros;
323. salută noile eforturi de reglementare financiară în materie de simplificare, cum ar fi introducerea evaluării ex ante a pilonilor, și solicită Comisiei să aplice o interpretare coerentă a normelor aplicabile ale Regulamentului financiar, în special în ceea ce privește acordarea subgranturilor între diferitele servicii, ținând seama de particularitățile sectoriale;
324. solicită Comisiei să standardizeze și să îmbunătățească acuratețea informațiilor publicate în cadrul sistemului de transparență financiară, asigurându-se că informațiile referitoare la toți beneficiarii cărora Uniunea le-a atribuit contracte sunt publicate, specificându-se totodată valoarea finanțării acordate până la jumătatea anului 2021;
325. regretă faptul că Comisia nu a verificat dacă organismele Națiunilor Unite publică informații privind granturile acordate cu finanțare din partea Uniunii; solicită Comisiei să efectueze aceste verificări în mod consecvent;
326. solicită Comisiei să îmbunătățească informațiile colectate, permițând diverselor sisteme de gestionare a granturilor să înregistreze finanțarea primită de toți beneficiarii cărora Uniunea le-a atribuit contracte, nu doar pe cea primită de beneficiarul principal, asigurându-se că aceste informații sunt într-un format care permite analiza și prelucrarea lor, și salută, în acest context, lansarea viitoare a OPSYS în cadrul finanțării externe a Uniunii;
327. reiterează solicitarea urgentă adresată Comisiei de a executa hotărârile judecătorești ale Curții de Justiție(111)și Curții Permanente de Arbitraj(112) și de a recunoaște pe deplin statutul de organizație internațională al IMG;
328. cere Comisiei să informeze cât mai curând autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate;
Securitate și cetățenie
Constatările Curții
329. salută faptul că, pentru al treilea an consecutiv, Curtea a prezentat, în raportul său anual, un capitol separat privind securitatea și cetățenia; ia act de faptul că constatările Curții nu oferă o rată de eroare specifică pentru acest domeniu de cheltuieli, deoarece acesta reprezintă doar aproximativ 2 % din bugetul total al Uniunii;
330. subliniază că interesul public și politic față de acest domeniu este mult mai mare decât cota sa financiară; invită Curtea să aibă în vedere auditul tranzacțiilor suplimentare și să prezinte o estimare a nivelului de eroare pentru capitolul „Securitate și cetățenie”;
331. subliniază că, potrivit Curții, este încă posibilă o mai bună utilizare a fondurilor Uniunii în cadrul acestei perioade de programare, asigurându-se că statele membre rambursează costurile acțiunilor doar atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de plată sau au fost acordate contracte numai după efectuarea unei evaluări corespunzătoare și consecvente a tuturor criteriilor de selecție și de atribuire;
332. constată că statele membre au crescut în mod semnificativ rata de execuție a programelor naționale din cadrul FAMI/FSI; este totuși îngrijorat de faptul că valoarea sumelor necheltuite continuă să crească, ceea ce poate spori presiunea exercitată asupra autorităților naționale pe măsură ce programul se apropie de închidere;
333. observă că auditul Curții cu privire la sistemele de gestiune și control a șapte autorități(113) din statele membre responsabile de implementarea programelor naționale din cadrul FAMI/FSI a arătat că acestea au efectuat, în general, suficiente controale pentru a se conforma cerințelor reglementărilor, deși au fost identificate unele deficiențe (punctul 8.10 din Raportul anual al Curții pentru 2018); constată că același lucru a fost valabil și în cazul procedurilor interne ale DG HOME privind evaluarea cererilor de grant și autorizarea cererilor de plată (punctul 8.13 din Raportul anual al Curții pentru 2018);
334. invită Comisia să se asigure că, atunci când efectuează controale administrative cu privire la cererile de plată, utilizează sistematic documentația solicitată de la beneficiarii granturilor acordate, pentru a examina în mod corespunzător legalitatea și regularitatea procedurilor de achiziții organizate de acești beneficiari;
335. invită Comisia să solicite autorităților statelor membre responsabile de programele naționale din cadrul FAMI și FSI să verifice în mod adecvat legalitatea și regularitatea procedurilor de achiziții organizate de beneficiarii fondurilor atunci când efectuează controale administrative ale cererilor de plată depuse de aceștia;
336. constată cu îngrijorare că, în ceea ce privește performanța, Curtea indică în raportul său anual pentru 2018 (la punctele 8.19 și 8.20) că statele membre nu utilizează întotdeauna indicatori adecvați la nivel de proiect și, prin urmare, impactul proiectelor finanțate nu poate fi măsurat cu precizie;
Raportul anual de activitate al DG HOME pe 2018
337. salută accentul pus de Comisie pe instituirea unui sistem structurat al Uniunii privind relocarea, care să ofere persoanelor vulnerabile care au nevoie de protecție internațională o cale legală și sigură de a ajunge în Uniune;
338. regretă că situația actuală în unele hotspoturi cofinanțate de Uniune nu corespunde celor mai bune practici și standarde, în special în ce privește aprovizionarea cu alimente și asistența medicală;
339. regretă că DG HOME nu a instituit niciun indicator-cheie de performanță legat de situația migranților celor mai vulnerabili, în special copiii și femeile și fetele migrante, pentru a preveni și a evita abuzurile și traficul de persoane; regretă utilizarea sistematică a detenției;
Rezerve
340. regretă că este nevoie de atât de mult timp pentru a remedia problemele constatate în Germania din 2013, având în vedere că sfera rezervei nu este atât de mare;
341. este preocupat de deficiențele semnificative identificate la sistemele de gestiune și control ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), care au justificat adoptarea unei rezerve din motive de reputație;
342. ia act de rezervele formulate de directorul general al DG HOME în raportul anual de activitate al DG HOME (pagina 108);
Recomandări
343. recomandă ca:
—
Curtea, în cadrul raportului său anual, să continue să prezinte un capitol separat pentru securitate și cetățenie;
—
DG HOME să introducă un indicator-cheie de performanță legat de situația migranților celor mai vulnerabili, în special copiii și femeile și fetele migrante, pentru a preveni și a evita abuzurile și traficul de persoane;
—
Comisia să solicite statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura acestor sume, și anume recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, iar
—
cheltuielile efective pentru fiecare fond să fie indicate în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale ale Comisiei începând cu 2018;
Raportul special nr. 20/2019 al Curții: Sistemele de informații ale UE care sprijină controlul la frontiere constituie un instrument puternic, dar este necesar să se pună un accent mai mare pe caracterul complet și actual al datelor
344. salută faptul că, potrivit Curții, sistemele statelor membre examinate de Curte sunt în general bine concepute pentru a facilita controalele la frontiere și că statele membre vizitate(114) au respectat, în general, cadrul juridic aplicabil;
345. ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat în raportul să special nr. 20/2019 că:
—
componentele naționale ale Sistemului de informații Schengen II (SIS II) și ale Sistemului de informații privind vizele (VIS) din unele țări facilitează efectuarea unor controale la frontieră mai eficiente decât altele;
—
au existat întârzieri mari în implementarea soluțiilor informatice pentru Sistemul european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) și pentru registrul cu numele pasagerilor (PNR), atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național; acest fapt a împiedicat polițiștii de frontieră și alte autorități să beneficieze de avantajele preconizate ale sistemelor respective;
—
durează mult timp până când statele membre remediază deficiențele identificate în mecanismul de evaluare Schengen, din cauza lipsei de termene obligatorii pentru adoptarea rapoartelor de evaluare și pentru punerea în aplicare a acțiunilor corective;
—
peste jumătate dintre polițiștii de frontieră care au participat la sondajul Curții au permis, la un moment dat, persoanelor să treacă frontierele fără a consulta sistemele de informații;
—
există o discrepanță între numărul de vize acordate și numărul de vize verificate;
—
în actele juridice care reglementează sistemele europene de informații se face trimitere doar într-o mică măsură la controlul calității datelor;
—
deși Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) efectuează lunar verificări automate ale calității datelor din SIS II, rezultatele sunt puse doar la dispoziția statelor membre în cauză și nu este posibil, așadar, ca agenția sau Comisia să evalueze progresele pe care le-a înregistrat fiecare țară în ceea ce privește remedierea problemelor de calitate a datelor;
—
nici eu-LISA, nici Comisia nu au nicio competență coercitivă care să le permită să oblige statele membre să corecteze problemele de calitate a datelor în timp util;
—
polițiștii de frontieră nu primesc întotdeauna date actuale și complete din sistemele de informații;
—
cu excepția Sistemului dactiloscopic european (Eurodac), în general nu există termene obligatorii pentru introducerea datelor; de exemplu, Eurosur are scopul de a furniza informații în timp real cu privire la situația la frontiere; totuși, deși unele dintre țările vizate de auditul efectuat de Curte introduc, într-adevăr, informații în Eurosur în timp real, altele le introduc doar o dată pe săptămână;
—
de la intrarea în funcțiune a Eurodac în 2013, nu a existat niciun an în care toate statele membre să fi transmis informațiile necesare la timp;
—
transmiterea cu întârziere poate conduce la desemnarea incorectă a unei anumite țări ca fiind responsabilă de prelucrarea cererilor de azil;
346. invită Comisia:
—
să încurajeze rapid utilizarea mediilor de formare pentru SIS II și VIS;
—
să accelereze corectarea deficiențelor depistate în timpul evaluărilor Schengen;
—
să analizeze discrepanțele în cadrul controalelor privind vizele pentru a îmbunătăți procedurile de control al calității datelor;
—
să reducă întârzierile în ceea ce privește introducerea datelor;
—
să asigure o conectivitate mai bună între cele cinci sisteme de informații existente, pentru a asigura fluxuri de date corecte și în timp util;
—
să încurajeze aplicarea în permanență a bunelor practici și comportamente în ceea ce privește furnizarea sistemelor de informații și asistența în utilizarea lor;
Raportul special nr. 24/2019: Azilul, transferul și returnarea migranților: este momentul să se accelereze măsurile de reducere a disparităților dintre obiective și rezultate
347. ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat în raportul să special nr. 24/2019 că:
—
implementarea procedurilor de azil în Grecia și Italia continuă să fie afectată de perioade lungi de prelucrare și blocaje;
—
ca și pentru restul Uniunii, numărul returnărilor din Grecia și din Italia este scăzut;
—
nu se colectează date privind eficacitatea procedurilor de returnare și nu există indicatori care să măsoare sustenabilitatea returnărilor, cum ar fi numărul de migranți returnați care încearcă să se întoarcă în Uniune sau succesul pachetelor de reintegrare din cadrul programului Repatrierea Voluntară Asistată și Reintegrare (RVAR);
—
în timp ce înregistrarea și amprentarea migranților în hotspoturi s-au îmbunătățit semnificativ de la auditul efectuat de Curte în 2017 (raportul special al Curții nr. 6/2017), mecanismele temporare de transfer de urgență nu și-au atins obiectivele și, prin urmare, nu au redus efectiv presiunea asupra sistemelor de azil din Grecia și Italia;
—
deși cele 20 de acțiuni de sprijin ale Uniunii în Grecia și Italia examinate de Curte au răspuns nevoilor identificate, au persistat deficiențe de concepție, majoritatea proiectelor nu și-au atins pe deplin obiectivele, iar cadrul de performanță a fost stabilit cu întârziere și fără obiective; în plus, nu erau disponibile suficiente date referitoare la performanță;
—
capacitatea de procesare a cazurilor de azil crescuse atât în Grecia, cât și în Italia, dar nu era încă suficientă pentru a face față stocului de dosare care continua să se acumuleze în Grecia;
—
având în vedere că în Italia există mai puține cereri noi, stocul de dosare pentru procedurile de azil și de returnare este în scădere, dar capacitatea de procesare a numărului ridicat al căilor de atac introduse împotriva hotărârii în primă instanță nu este suficientă;
—
atât în Grecia, cât și în Italia, dar și la nivelul Uniunii în ansamblu, numărul migranților efectiv returnați este mult mai mic decât numărul deciziilor de returnare luate; printre cauze se numără, de exemplu, durata necesară pentru procesarea dosarelor de azil, capacitatea insuficientă a centrelor de cazare a străinilor luați în custodie publică, cooperarea dificilă cu țara de origine a migranților sau faptul că aceștia fug pur și simplu odată luată o decizie de returnare care îi vizează;
348. invită Comisia și Consiliul:
—
să tragă învățămintele ce se impun în vederea instituirii unui mecanism de transfer voluntar în viitor și să propună noi măsuri pentru a aborda eficient orice situație de urgență, precum criza migrației din 2015, care să fie acceptabile pentru statele membre;
—
să consolideze gestionarea asistenței de urgență și a programelor naționale din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare;
—
să consolideze sprijinul operațional acordat de EASO statelor membre pentru procedurile de azil;
—
să ajusteze sprijinul acordat de Frontex în materie de returnare, precum și mobilizarea experților Frontex în hotspoturi;
—
să consolideze gestionarea sistemelor naționale de azil;
—
să sprijine în mai mare măsură procedurile naționale de returnare, precum și colectarea datelor privind performanța procedurilor de returnare, pentru a facilita elaborarea politicilor, evaluarea performanței și cercetarea;
349. invită Comisia:
–
să îmbunătățească funcționarea sistemului de hotspoturi pentru asigurarea unor condiții demne de primire și a eficienței în gestionarea sosirilor;
–
să monitorizeze cu atenție eficiența acțiunilor întreprinse de Frontex pentru a proteja mai bine frontierele externe ale Uniunii Europene;
–
să îmbunătățească eficacitatea controlului frontierelor externe ale UE și respectarea drepturilor fundamentale în acest context și să intensifice cooperarea cu autoritățile naționale;
–
să ia măsurile necesare pentru a aborda cauzele profunde ale migrației;
–
este preocupat, în special, de politica insuficientă de returnare în țările terțe, deși aceasta reprezintă o prioritate esențială; consideră că politica de returnare și combaterea migrației ilegale sunt esențiale pentru dezvoltarea unei politici eficiente în materie de migrație și a unui parteneriat real cu țările terțe;
–
să ofere asistență țărilor de origine, astfel încât posibilii migranți să nu aleagă o deplasare periculoasă către Europa, să mărească ajutorul acordat țărilor de origine și să amelioreze condițiile de viață și perspectivele populației locale, precum și să lupte împotriva traficanților de persoane, care exploatează disperarea și vulnerabilitatea;
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)
350. ia act cu îngrijorare de observațiile Curții potrivit cărora estimarea raportată a investițiilor mobilizate nu ține seama de faptul că unele operațiuni ale FEIS au înlocuit alte operațiuni ale BEI și instrumente financiare ale Uniunii și nici de faptul că o cotă din sprijinul FEIS a fost destinată proiectelor care ar fi putut fi finanțate din alte surse de finanțare publică sau privată în condiții diferite;
351. își exprimă regretul cu privire la constatările Curții potrivit cărora, chiar dacă sprijinul FEIS a permis BEI majorarea de patru ori a volumului activităților sale de creditare cu risc mai ridicat, comparativ cu 2014, valoarea acestor operațiuni financiare subscrise rămâne totuși la un nivel mai scăzut decât cel estimat;
352. susține recomandările Curții de a se:
–
promova o utilizare justificată a produselor BEI cu un profil de risc mai ridicat în cadrul FEIS;
–
încuraja complementaritatea dintre instrumentele financiare ale Uniunii și garanțiile bugetare ale Uniunii;
–
îmbunătăți modul în care se evaluează posibilitatea ca proiectele potențiale din cadrul FEIS să fi putut fi finanțate din alte surse;
–
estima mai bine investițiile mobilizate;
–
îmbunătăți distribuția geografică a investițiilor sprijinite de FEIS;
353. consideră că evaluările preliminare aprofundate ale nevoilor din diverse sectoare sunt de importanță primordială pentru (i) a detecta necesitățile de investiții și barierele în calea acestora în diferite state membre sau regiuni, (ii) a evalua în mod adecvat natura și amploarea disfuncționalităților pieței și (iii) a elabora cele mai adecvate abordări/programe pentru atenuarea acestor lipsuri în materie de investiții;
354. solicită o imagine de ansamblu obiectivă a adiționalității și valorii adăugate aduse de proiectele FEIS, precum și a coerenței acestora cu politicile Uniunii sau cu alte operațiuni ale BEI, pentru ca acestea să poată deveni mai orientate spre necesitățile dictate de politici decât de cerere;
355. reamintește necesitatea de a furniza informații clare și accesibile cu privire la impactul economic, social și de mediu și la valoarea adăugată a proiectelor finanțate de FEIS; subliniază că evaluarea adiționalității tuturor proiectelor finanțate de FEIS ar trebui să fie documentată în mod corespunzător;
Raportul special nr. 15/2019 al Curții: Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal
356. regretă că Comisia nu furnizează autorității care acordă descărcarea de gestiune date exacte despre cazurile de surmenaj; constată totuși că Comisia a lansat o strategie privind promovarea sănătății la locul de muncă („fit at work”), care include un instrument de monitorizare a sănătății ce analizează absențele și cauzele acestora, măsuri instituite în vederea unei bune gestionări a absențelor, precum și noua unitate de control medical(115); este, prin urmare, de părere că Comisia dispune de toate instrumentele necesare pentru a detecta, a aborda, a monitoriza și a raporta cazurile de surmenaj, diferențiindu-le de concediile medicale pe termen lung; invită Comisia să furnizeze Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în cadrul procesului de descărcare de gestiune, date despre cazurile de surmenaj; regretă în acest context răspunsurile ulterioare furnizate de Comisie, care par să justifice un nivel mai ridicat al îmbolnăvirii și al absenței pe termen lung în rândul femeilor din cauza „mai multor boli sau condiții grave specifice femeilor” și din cauza „tendințelor societale (...), femeile asumându-și, în general, mai multe responsabilități familiale, inclusiv pentru îngrijirea copiilor și a rudelor bolnave”(116);
357. se arată îngrijorat din cauza problemei din ce în ce mai importante a disparității puterii de cumpărare în cazul funcționarilor publici europeni detașați la Luxemburg; ia act de constatările studiului realizat de AIRINC(117) la solicitarea Comisiei, care confirmă problema disparității, a cărei valoare este stabilită la 10,5 % (depășind procentul de declanșare de 5 % prevăzut de Statutul funcționarilor), în principal din cauza costului vieții în Luxemburg; recunoaște că Comisia nu va putea să prezinte o propunere legislativă privind problema coeficienților de corecție înainte de finalizarea raportului privind metoda salarială, care trebuie prezentat până la 31 martie 2022; între timp, îndeamnă totuși Comisia să evalueze fezabilitatea și domeniul de aplicare al măsurilor temporare specifice incluse în raportul AIRINC, în special introducerea unui program de alocații pentru locuințe;
358. ia act cu îngrijorare de observațiile Curții referitoare la pachetul de reforme din 2014 privind personalul(118); salută recomandările Curții, precum și disponibilitatea Comisiei de a le accepta; sprijină poziția exprimată de Comisia pentru control bugetar(119) în această privință; regretă impactul puternic negativ al pachetului de reforme din 2014 asupra mai multor aspecte esențiale din domeniul resurselor umane în cadrul instituțiilor UE și, prin urmare, asupra atractivității acestora în calitate de angajator, totul în numele unor economii discutabile; avertizează cu privire la consecințele grave pe care le-ar putea avea orice reducere a bugetului în administrație sau orice reducere de personal asupra viitorului funcției publice europene și asupra punerii în aplicare a politicilor Uniunii;
359. își reiterează invitația adresată Comisiei de a efectua o analiză riguroasă și cu date la zi privind impactul conceptului de spații deschise în cadrul descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017(120); ia act de Comunicarea „Locul de muncă al viitorului în cadrul Comisiei Europene”(121) și salută, în special, principiul conform căruia „personalul implicat ar trebui să participe la întregul proces de conceptualizare și punere în aplicare a noului spațiu de lucru”; regretă că noțiunea de stare de bine a personalului, adoptată în comunicare, nu include afecțiunile de natură psihologică, cum ar fi anxietatea, stresul sau surmenajul, în cazul cărora locul de muncă joacă un rol fundamental; subliniază necesitatea unei analize generale care să fie utilizată ca bază pentru o evaluare de la caz la caz înainte de viitoarele amenajări importante ale birourilor din cadrul Comisiei, la care ar trebui să participe întotdeauna personalul implicat;
Administrația
Constatările Curții
360. ia act de faptul că, în general, probele de audit ale Curții indică faptul că nivelul de eroare în cazul cheltuielilor „administrative” nu a fost semnificativ;
361. este profund îngrijorat de faptul că Curtea a identificat un număr mai mare de deficiențe în materie de control intern decât în anii precedenți în ceea ce privește gestionarea alocațiilor familiale pentru membrii personalului și regretă că PMO nu a monitorizat suficient actualizarea corectă și în timp util a dosarelor personale pentru a se asigura că baza utilizată pentru calcularea salariilor și a alocațiilor este corectă;
362. este profund îngrijorat de faptul că Curtea a constatat deficiențe în procedurile de achiziții publice organizate de Comisie pentru a îmbunătăți securitatea persoanelor și a sediilor, dar constată că aceste deficiențe au fost cauzate în principal de urgența cu care s-au încheiat contractele;
363. invită Comisia să pună în aplicare o procedură de numire în funcții mai transparentă, aplicabilă tuturor funcțiilor, în special celor care implică activitatea de gestionare; invită Comisia să clarifice procedura anterioară de numire în funcții, care era lipsită de transparență și responsabilitate;
364. invită Comisia să își îmbunătățească cât mai curând posibil sistemele de gestionare a alocațiilor familiale prevăzute de reglementări, crescând frecvența controalelor asupra situației personale a membrilor personalului și intensificând verificările privind consecvența declarațiilor referitoare la alocațiile primite din alte surse, în special atunci când în statele membre au loc reforme ale sistemelor de alocații familiale;
365. ia act de îmbunătățirea continuă a egalității de gen în rândul membrilor personalului; reamintește lipsa actuală de reprezentare egală a bărbaților și a femeilor în funcțiile de conducere;
366. subliniază că, potrivit răspunsurilor scrise, 10 state membre au fost subreprezentate în mod semnificativ în gradele AD5-AD8; statele membre în cauză au fost următoarele: Danemarca, Germania, Irlanda, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia; Finlanda și Suedia; constată cu îngrijorare faptul că posturile de funcționari publici din cadrul instituțiilor ar putea să nu fie atractive pentru funcționarii publici din anumite state membre, îngreunând găsirea unui echilibru între diferitele zone geografice;
367. ia act de numărul din ce în ce mai mare de entități eliminate din registrul de transparență, dar subliniază importanța monitorizării persoanelor fizice și juridice eliminate din registrul de transparență; invită Comisia să acorde mai multă atenție validării și verificărilor prin sondaj ale entităților din registrul de transparență, care necesită mai multe resurse;
368. invită Comisia să efectueze o evaluare pentru a revizui mecanismele interne de protecție a avertizorilor, aflate deja în vigoare, inclusiv dispozițiile privind creșterea gradului de conștientizare în rândul tuturor membrilor personalului și cursurile de formare a personalului de conducere responsabil cu primirea rapoartelor; solicită instituțiilor europene să își armonizeze statutele funcționarilor pentru a proteja avertizorii;
Codul de conduită al comisarilor
369. reamintește că, în 2018, Parlamentul a fost alertat că, pentru a compensa dispozițiile mai stricte introduse în codul de conduită privind perioada de incompatibilitate a comisarilor, Secretarul General al Comisiei a luat în considerare posibilitatea de a le oferi noi facilități practice (birouri, IT, șofer) după încheierea mandatului;
370. ia act de faptul că, în răspunsul său la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 64 de pregătire a audierii Comisiei CONT din 5 decembrie 2019, comisarul Hahn a declarat că:"„Foștii membri ai Comisiei, și în special foștii președinți, continuă să fie ambasadori ai UE, atât în Europa, cât și în afara ei. Majoritatea acestora vor continua să apere și să promoveze realizările Uniunii după încheierea mandatului lor, de exemplu, atunci când sunt invitați să ia cuvântul la conferințe sau să participe la dezbateri publice despre Europa și rolul Comisiei.În conformitate cu acordurile similare din cadrul administrațiilor naționale și al altor instituții, Comisia a decis, în cadrul reuniunii sale din 30 octombrie 2019, să permită foștilor președinți ai Comisiei să îndeplinească funcții reprezentative într-un mod adecvat, după încheierea mandatului lor. Prin urmare, foștii președinți ar trebui să aibă acces la anumite resurse foarte limitate, precum sprijin logistic, cum ar fi un birou și alte forme de asistență. Foștii comisari vor beneficia de sprijin logistic sub forma unui «birou de tranzit» și vor primi anumite materiale de comunicare din partea Comisiei. Codul de conduită reamintește deja această obligație la articolul 11 alineatul (1) prima teză (...).”"
371. este de părere că Comisia ar trebui să aducă mai multă transparență statutului consilierilor speciali ai Comisiei, definind clar sarcinile și misiunile acestora, și să furnizeze Parlamentului toate informațiile legate de costurile financiare ale deciziei sale din 30 octombrie 2019;
372. reamintește Comisiei că membrii Comisiei fac obiectul unor cerințe de transparență aplicabile reuniunilor pe care le organizează cu organizații sau cu lucrători independenți, că transparența deplină este o obligație a membrilor Comisiei și a membrilor din cabinetul lor, că aceștia participă la reuniuni doar cu organizații sau lucrători independenți care sunt înregistrați în registrul de transparență și că fac publice informațiile cu privire la astfel de reuniuni în conformitate cu Decizia 2014/839/UE a Comisiei(122);
373. invită Comisia să se asigure că, după perioada de incompatibilitate, foștii comisari nu vor mai beneficia de facilitățile oferite de decizia sa din 30 octombrie 2019 și nici nu vor mai beneficia de facilități atunci când vor avea o nouă funcție;
374. subliniază că, după încetarea mandatului, foștii membri ai Comisiei își păstrează obligația de integritate și discreție în temeiul articolului 245 din TFUE;
375. invită Comisia să aplice normele obligatorii din punct de vedere juridic existente, prevăzute în codul de conduită, privind ușile turnante, atât pentru Comisie, cât și pentru agențiile acesteia;
Parchetul European (EPPO)
376. constată că, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul privind EPPO, EPPO a fost înființat ca organism instituțional al Uniunii Europene, însă în bugetul pentru 2020, la rubrica „Comisie”, EPPO este prezentat ca fiind o agenție; se arată preocupat că această situație nu garantează în mod adecvat independența necesară a EPPO și invită Comisia să prezinte bugetul EPPO în viitoarea rubrică 7 (administrație) menționând EPPO ca instituție, alături de celelalte organisme și instituții, în loc să îl includă în viitoarea rubrică 2 (Comisia) alături de agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne; solicită Comisiei să ia în considerare estimarea numărului de noi cauze deschise și a volumului de cauze pendinte prezentată de EPPO instituțiilor în scopul stabilirii unui buget și a unei organigrame realiste; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că actuala planificare bugetară va împiedica EPPO să devină pe deplin operațional până în noiembrie 2020;
Școlile europene
377. observă că, în conformitate cu Regulamentul financiar al școlilor europene, Curtea a examinat conturile anuale consolidate ale școlilor pentru exercițiul financiar 2018, conturile Biroului central și sistemele de control intern (recrutare, achiziții și plăți) ale două școli (Bergen și Varese); observă că Curtea a analizat activitatea auditorului extern al școlilor, care a examinat conturile și sistemele de control intern a șapte școli înainte de consolidare;
378. regretă profund faptul că Curtea nu a fost în măsură să confirme că, în 2018, gestiunea financiară a școlilor a fost conformă cu Regulamentul financiar, cu normele sale de punere în aplicare și cu Statutul funcționarilor;
379. ia act, în special, de faptul că examinarea de către Curte a sistemelor de control intern ale Biroului central și ale celor două școli selectate a evidențiat deficiențe în mediul de control, în sistemele de plăți, în procedurile de achiziții publice și în documentarea procedurilor de recrutare; ia act, de asemenea, că Curtea a constatat că acestea nu respectă normele privind recrutarea personalului;
380. aprobă principalele recomandări formulate de Curte în raportul său anual privind școlile europene și, în special, solicită Consiliului superior, Biroului central și școlilor să ia măsuri imediate pentru a remedia deficiențele identificate în procedurile lor contabile și în sistemul de plăți și să continue să ofere formare și sprijin celor implicați în pregătirea conturilor;
381. reiterează opinia Parlamentului potrivit căreia este urgent necesară o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului de școli europene; invită Comisia – în calitate de membru, dar și în calitate de contribuitor principal – să ofere orientări și sprijin școlilor europene, în cadrul structurii administrative și de guvernanță actuale, dar și să monitorizeze implementarea recomandărilor Curții și ale Serviciului de Audit Intern al Comisiei;
382. îndeamnă școlile să îmbunătățească procedurile de recrutare, achiziții publice și plăți și le solicită să prezinte Parlamentului un raport al progreselor înregistrate până la 30 iunie 2020;
383. își exprimă îngrijorarea cu privire la raportul întocmit de Human Rights Watch referitor la accesul copiilor cu dizabilități la școlile europene(123), care evidențiază problemele cu care aceștia se confruntă încă, în condițiile în care copiii cu dizabilități nu beneficiază de o educație pe deplin favorabilă incluziunii;
384. invită școlile europene să își asume angajamentul de a elabora politici și practici care să promoveze o educație favorabilă incluziunii;
385. invită Comisia, în calitate de principal finanțator al școlilor europene, responsabil cu punerea în aplicare de către Uniune a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, să impulsioneze procesul de reformă necesar;
Învățăminte trase din CFM pentru perioada de programare 2014-2020
386. este îngrijorat că perioada de programare pentru noul CFM poate începe cu o întârziere, cum s-a întâmplat cu CFM în curs; ia act de faptul că domeniul de aplicare al Pactului verde european a fost formulat înainte de comunicarea noii propuneri privind CFM; îndeamnă statele membre și Consiliul să discute și să adopte prioritățile și o strategie de începere a negocierilor privind CFM cu Parlamentul cât mai curând posibil;
387. consideră că bugetele publice urmează să fie fixate numai după stabilirea unor obiective politice clare și elaborarea unor politici precise;
388. solicită Comisiei să se asigure că planificarea financiară a Uniunii pentru perioada de programare 2021-2027 reflectă în mod adecvat orice obiective stabilite ulterior; subliniază propunerea Parlamentului de a include noi priorități în CFM și de a permite o anumită flexibilitate în cadrul CFM pentru a face față evenimentelor neprevăzute;
389. invită Comisia să clarifice principalele ipoteze care stau la baza noii propuneri privind CFM într-un plan financiar cuprinzător; observă că scopul principal al unui astfel de plan ar fi de a înscrie cifrele din CFM pentru perioada de programare 2021-2027 în contextul lor economic și financiar corespunzător;
390. își reiterează îngrijorarea că orice întârziere în adoptarea CFM 2021-2027 și a temeiului juridic necesar punerii în aplicare a CFM ar putea duce din nou la implementarea cu întârziere a programelor de cheltuieli ale Uniune la începutul noii perioade de programare; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura debutul fără dificultăți al noii perioade de programare;
391. consideră că informațiile de bună calitate ar putea contribui la accelerarea și îmbunătățirea procesului decizional;
392. salută faptul că Comisia a efectuat o analiză a cheltuielilor care acoperă toate programele majore din cadrul CFM pentru perioada de programare 2014-2020 și că această analiză a urmărit să combine o revizuire strategică (axată în principal pe prioritizarea programelor, în funcție de valoarea lor adăugată și de coerența cu obiectivele Uniunii) cu o analiză a eficienței (căutând modalități de îmbunătățire a implementării programelor existente prin examinarea posibilităților de simplificare și sinergii, prin simplificarea normelor administrative, prin îmbunătățirea flexibilității și concentrarea în mai mare măsură pe performanță); recomandă Comisiei să efectueze evaluări periodice bazându-se pe indicatori-cheie de performanță mai buni;
393. salută faptul că Curtea a constatat că analiza Comisiei este convingătoare în ceea ce privește eficiența cheltuielilor;
394. constată că analiza cheltuielilor oferă argumente solide în favoarea măsurilor de simplificare a programelor, de raționalizare a bugetului și de creștere a flexibilității financiare; observă că aceasta identifică sinergiile neutilizate dintre diferite programe, precum și oportunitățile de fuzionare a programelor similare în diverse domenii de politică;
395. remarcă faptul că analiza cheltuielilor oferă, de asemenea, exemple de norme incoerente și în mod inutil complexe, care provoacă adesea neînțelegeri și costuri neeligibile;
396. este îngrijorat de concluzia sa potrivit căreia succesul eforturilor de simplificare a fost limitat până în prezent;
397. solicită simplificări, ori de câte ori este posibil, de exemplu prin utilizarea pe scară mai largă a opțiunilor simplificate privind costurile și a sumelor forfetare ca opțiune pentru beneficiari și prin adoptarea practicilor contabile uzuale, precum și prin implementarea unei abordări bazate pe un audit unic; reliefează că majoritatea subvențiilor din partea Uniunii ar trebui să aducă beneficii cetățenilor și că IMM-urile și fermele agricole familiale sau cele de dimensiuni mici și mijlocii ar trebui să fie beneficiarii principali; atrage atenția, de asemenea, că erorile comise în actuala perioadă de programare 2014-2020 trebuie remediate în noul CFM, în special în domeniul dezvoltării regionale și al coeziunii;
398. subliniază că se poate asigura o mai mare simplificare la nivelul programării, prin limitarea numărului de reglementări și evitarea schimbărilor inutile care pot cauza incertitudine, întârzieri și erori, și la nivelul implementării efective, pentru a reduce sarcina administrativă pentru autorități și beneficiari și pentru a spori accesibilitatea fondurilor;
399. salută faptul că, pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia propune reducerea cu o treime a numărului programelor de cheltuieli și creșterea coerenței normelor printr-un cadru unic de reglementare;
400. este convins că, pentru a realiza cu adevărat o simplificare, cadrul de reglementare unic ar trebui să elimine toate normele, cerințele și procedurile inutile și complexe; este de părere că nu ar trebui sa se realizeze doar o consolidare într-un corpus unic amplu a regulilor separate existente;
401. consideră că simplificarea nu este un scop în sine, ci un mijloc de a spori eficiența acțiunii Uniunii oferindu-le astfel entităților mici mai multe posibilități să devină beneficiari; invită, prin urmare, Comisia ca, în procesul de elaborare a normelor pentru programele Uniunii, să găsească un echilibru între ușurința implementării și eficacitatea în realizarea obiectivelor Uniunii și transparență;
402. ia act cu îngrijorare de faptul că analiza cheltuielilor explică, de asemenea, modul în care mecanismele de flexibilitate s-au dovedit a fi insuficiente pentru a răspunde situațiilor de urgență în perioada actuală; solicită modificări pentru a spori flexibilitatea generală și a asigura credite suficiente în cazul unor evenimente neprevăzute;
403. ia act cu regret de constatarea Curții conform căreia analiza cheltuielilor a fost mai puțin convingătoare în ceea ce privește aspectele strategice, cum ar fi valoarea adăugată europeană a programelor de cheltuieli și coerența lor cu obiectivele Uniunii;
404. este de acord cu Comisia că valoarea adăugată europeană ar trebui să se afle în centrul oricărei discuții privind viitorul buget al Uniunii;
405. ia act de faptul că Comisia a identificat conceptul de valoare adăugată europeană ca principiu director al exercițiului de analiză a cheltuielilor; se așteaptă ca Comisia să dezvolte în continuare și să aplice un concept solid și clar definit de valoare adăugată europeană;
406. consideră că noțiunea de valoare adăugată europeană este corelată cu principiile subsidiarității și proporționalității;
407. este convins că noțiunea de valoare adăugată europeană este necesară nu numai pentru alocarea resurselor, ci și pentru conceperea și evaluarea programelor de cheltuieli;
408. consideră că numai programele cu valoare adăugată europeană ridicată ar trebui să primească finanțare integrală din partea Uniunii; propune să se acorde finanțare doar programelor cu valoare europeană adăugată medie spre ridicată și să nu fie finanțate programele cu valoare adăugată europeană scăzută;
409. insistă că toate fondurile care sunt angajate trebuie utilizate și cheltuite în modul cel mai potrivit, conform principiului bunei gestiuni financiare, pentru a maximiza impactul;
410. sprijină ideea unei legături mai puternice între bugetul Uniunii și recomandările specifice fiecărei țări, prezentate în cadrul principiilor de guvernanță economică, cu obiectivul de a încuraja reformele structurale de stimulare a creșterii în statele membre; subliniază că recomandările trebuie să respecte principiul subsidiarității și să se concentreze asupra aspectelor esențiale și sistemice, cum ar fi creșterea competitivității, consolidarea coeziunii economice și sociale, oportunitățile de afaceri, diversitatea culturală, eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale și crearea de locuri de muncă;
411. solicită îmbunătățirea administrării fondurilor și totodată creșterea eficienței controalelor - acestea ar trebui să includă măsurile luate în cazurile de utilizare abuzivă sistematică a fondurilor europene;
412. subliniază că trebuie intensificate controalele pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor europene, în conformitate cu principiul proporționalității; în cazul în care Curtea identifică deficiențe grave în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea autorităților naționale de audit, controalele efectuate de Uniune trebuie să fie consolidate; atrage atenția că Curtea ar trebui să identifice un eșec total al autorităților naționale de audit, iar CFM pentru perioada de programare 2021-2027 ar trebui să prevadă mecanisme care să permită Comisiei să gestioneze alocarea fondurilor;
413. subliniază că trebuie întărită vizibilitatea politicilor Uniunii; subliniază că toate dispozițiile legale în materie de informare și comunicare trebuie implementate pe deplin pentru a asigura transparența și difuzarea pe scară largă a realizărilor fondurilor;
414. subliniază că instrumentele financiare ar trebui să fie întotdeauna adaptate și complementare granturilor, pentru a maximiza rezultatele pe teren; subliniază că ar trebui întărită sinergia cu alte politici și instrumente pentru a maximiza impactul investiției; este de părere că se pot obține rezultate mai bune, menținându-se totodată și eficiența din punctul de vedere al costurilor;
415. consideră că este esențial ca programele de cheltuieli ale Uniunii să fie dotate cu cadre de performanță solide și coerente între ele, aliniate la obiectivele strategice ale Uniunii și la CFM pentru perioada de programare 2021-2027;
416. ia act de faptul că este important să se îmbunătățească în continuare monitorizarea performanței și evaluarea impactului finanțării în cadrul următorului CFM; un set de indicatori și de instrumente de analiză comparativă poate sprijini în mod regulat responsabilitatea operațională și politică privind execuția fondurilor;
417. ia act de faptul că obiectivele programelor pentru perioada 2021-2027 definite în anexa la Comunicarea privind CFM iau forma unor declarații de misiune narative; regretă că obiectivele nu sunt cuantificate și că sunt lipsite de precizie;
418. se așteaptă ca în legislația sectorială sau în documentele de programare relevante (inclusiv la nivelul statelor membre sau la nivel regional) să se elaboreze modele logice de intervenție cuprinzătoare cu ținte specifice și seturi corespunzătoare de indicatori de realizare, de rezultat și de impact;
419. subliniază că ar trebui instituite mandate de audit public pentru toate tipurile de finanțare a politicilor Uniunii, la nivelul acesteia și la nivel național; subliniază că Curtea ar trebui să fie numită auditor al organismelor înființate pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii, inclusiv al organismelor Uniunii și al organismelor înființate în temeiul acordurilor din afara ordinii juridice a Uniunii;
Avizele comisiilor
Afaceri externe
420. în ceea ce privește instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II), constată deficiențele continue ale capacităților administrative ale țărilor în curs de aderare, care generează o lipsă a capacității de absorbție în cadrul gestiunii indirecte; subliniază că, astfel cum s-a arătat în Raportul special al Curții pe 2018 privind finanțarea IPA destinată Turciei, progresele în domenii atât de sensibile cum sunt statul de drept și societatea civilă depind nu doar de finanțarea IPA, ci și, mai important, de voința politică a autorităților; constată cu preocupare că fondurile IPA destinate Turciei au contribuit în mică măsură la susținerea valorilor fundamentale, inclusiv a libertății presei și a imparțialității justiției; consideră că este mai important, acum ca niciodată, ca Comisia să recurgă la condiționalitate pentru a sprijini reforme în sectoare prioritare, cum ar fi statul de drept și guvernanța în Turcia;
421. salută lansarea primelor măsuri de consolidare a capacităților în cadrul Instrumentului modificat care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) în 2018; subliniază că aceste acțiuni ar trebui să aibă loc în contextul unui proces de reformă globală a sectorului securității; îndeamnă ca acțiunile de stabilizare pe termen scurt să fie urmate într-o măsură mai mare de acțiuni pe termen mai lung finanțate de IcSP sau de alte instrumente;
422. ia act de evaluarea analitică a apărării europene realizată de Curte și sprijină recomandările sale; invită Comisia ca, în calitate de gardian al tratatelor, să asigure coerența tuturor eforturilor Uniunii din domeniul apărării depuse pentru desfășurarea unei activități a Uniunii în cadrul PSAC (PESCO, EDIDP, FEA, CARD etc.) și să asigure interoperabilitatea și sinergii cu NATO;
423. invită Comisia să evalueze legalitatea retragerii funcției bugetare deținute de Parlament prin intermediul deciziilor Consiliului de înființare a AEA și PESCO; reamintește că articolele aplicabile, și anume articolul 45 alineatul (2) și articolul 46 alineatul (2) din TUE prevăd adoptarea deciziilor cu majoritate calificată, fără drept de veto; reamintește că retragerea funcției bugetare a Parlamentului în temeiul articolului 42 din TUE este posibilă doar pentru cheltuielile operaționale și necesită o decizie în unanimitate a Consiliului; subliniază că Consiliul nu a adoptat niciodată o astfel de decizie;
424. insistă asupra necesității de a monitoriza îndeaproape utilizarea fondurilor Instrumentului pentru refugiații din Turcia, asigurându-se că aceste fonduri vizează în mod precis proiectele pentru refugiați și nu sunt utilizate în alte scopuri; invită Comisia să raporteze cu regularitate autorității bugetare cu privire la compatibilitatea acțiunilor finanțate cu temeiul juridic subiacent;
Dezvoltare și cooperare
425. îndeamnă Uniunea și statele sale membre să se abțină de la sprijinirea unor practici care facilitează evitarea plății impozitelor de către corporații transnaționale și persoane fizice, în contextul eforturilor depuse în vederea creării unui mediu de afaceri favorabil investitorilor privați în țările în curs de dezvoltare în cadrul domeniului de aplicare a Fondului european pentru dezvoltare durabilă; în plus, subliniază riscul de îndatorare asociat cu utilizarea în tot mai mare măsură a finanțării mixte de către Uniune, în special în țările din Africa Subsahariană și din Caraibe, care dispun de venituri limitate pentru a-și achita datoriile; invită Uniunea și statele sale membre să combată în mod eficace și consecvent evaziunea fiscală, practicile agresive de evitare a obligațiilor fiscale și concurența fiscală dăunătoare, în conformitate cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării;
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
426. constată că, în privința FSE, a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și a Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), a fost întreruptă execuția a trei programe FSE/YEI pentru Regatul Unit, Italia și Ungaria și a unui program FEAD pentru Italia, ceea ce a dus la întreruperea mai multor plăți în 2018; observă că statelor membre în cauză le-au fost trimise 33 de scrisori de avertizare;
427. ia act de faptul că numărul de scrisori de avertizare și de întreruperi a crescut semnificativ în 2018 comparativ cu exercițiul precedent, ca urmare a numărului crescut de pachete de asigurare primite în februarie 2018 și a rezultatelor auditurilor de conformitate efectuate în cursul anului;
428. reamintește că există încă zece recomandări din rapoartele speciale [una din Raportul special nr. 16/2016 („Obiectivele în materie de educație ale UE: programele operaționale sunt aliniate la aceste obiective, însă există deficiențe în ceea ce privește măsurarea performanței”), două din Raportul special nr. 14/2016 („Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren”) și șapte din Raportul special nr. 6/2018 („Libera circulație a lucrătorilor – această libertate fundamentală este garantată, dar o mai bună direcționare a fondurilor UE ar facilita mobilitatea lucrătorilor”)] care trebuie în continuare să fie puse în aplicare, cele mai multe până la 31 decembrie 2019; ia act, în mod deosebit, de Raportul special nr. 14/2016, care menționează că majoritatea proiectelor s-au derulat conform planificării, dar criteriile de „bune practici” care contribuie la succesul integrării romilor nu au fost întotdeauna aplicate, iar monitorizarea performanței proiectelor prezenta dificultăți; reamintește că lipsa de date solide și cuprinzătoare privind romii nu este doar o problemă pentru proiecte, ci și pentru elaborarea politicilor la nivelul Uniunii și la nivel național; regretă că această situație ar putea rămâne neschimbată, în afara cazului în care se iau măsuri rapide;
429. reamintește concluziile Raportului special al Curții nr. 05/2019 [„Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD): un sprijin valoros, însă contribuția sa la reducerea sărăciei nu este încă determinată”], în special concluzia Curții conform căreia, pe lângă reducerea sărăciei prin intermediul ajutorului alimentar (care reprezintă 83 % din bugetul FEAD), elementele inovatoare de politică socială ale FEAD oferă statelor membre posibilități de a promova incluziunea socială;
430. reamintește, de asemenea, că datele disponibile, prezentate în Raportul special al Curții nr. 5/2019, arată că fondul are un efect semnificativ în aproape fiecare stat membru și că furnizarea ajutorului alimentar, a sprijinului material și a măsurilor de incluziune socială prin intermediul FEAD are un impact real pentru cele mai defavorizate persoane, inclusiv cele care, în lipsa acestor măsuri, ar putea fi excluse din raza de acțiune a sistemului formal de asistență socială sau care au nevoie de sprijin imediat; subliniază, de asemenea, că, potrivit băncilor de alimente, o treime din produsele alimentare pe care le furnizează este finanțată de FEAD și că FEAD le permite să reducă dependența de fluxul neregulat al donațiilor, facilitând astfel o mai bună planificare a redistribuirii alimentelor specifice;
431. constată totuși că, din cauza limitărilor în monitorizarea sa și a lipsei de date la nivelul Uniunii, contribuția FEAD la reducerea sărăciei nu a fost încă demonstrată din punct de vedere cantitativ și reamintește că Comisia trebuie să îmbunătățească datele colectate pentru a ilustra mai bine importanța relativă a FEAD ca vector al solidarității europene și ca modalitate de a contribui la combaterea decalajelor sociale din cadrul Uniunii;
432. ia act de faptul că raportul de evaluare a FEAD la jumătatea perioadei a identificat mai multe deficiențe în punerea în aplicare a fondului și că Curtea a sugerat ca fondul să fie mai eficient direcționat către persoanele care au cel mai mult nevoie de sprijin; reamintește, de asemenea, că în raportul de evaluare la jumătatea perioadei s-a considerat că s-ar putea exploata în mai mare măsură posibilitățile de implementare și monitorizare a măsurilor de însoțire;
433. reamintește că, potrivit concluziilor Raportului special nr. 6/2019 al Curții („Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea”), deși s-au înregistrat îmbunătățiri în modul în care autoritățile de management identifică riscurile de fraudă asociate fondurilor de coeziune ale Uniunii (inclusiv FSE) și în care acestea concep măsurile preventive, este în continuare necesar ca aceste autorități să consolideze detectarea fraudelor, reacția la situațiile de fraudă și coordonarea între diferitele organisme competente;
434. ia act de faptul că, potrivit Comisiei, evaluarea la jumătatea perioadei a Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a arătat că obiectivele acestui instrument sunt încă relevante și că programul funcționează în mod eficace din punctul de vedere al implicării părților interesate relevante, al generării de rezultate de bună calitate și al realizării obiectivelor stabilite, în special ținând seama de actualul context socioeconomic dificil, în care se resimt efectele crizei financiare și economice; observă totodată că, deși cele trei axe (axa Progress, axa EURES și axa microfinanțare și antreprenoriat social) par să funcționeze în mod independent, au fost identificate anumite domenii care ar putea duce la creșterea eficacității („sinergii”);
435. ia act de faptul că evaluarea la jumătatea perioadei a EaSI a evidențiat o serie de modalități de îmbunătățire a punerii în aplicare a programului, în special prin simplificarea procedurilor, îmbunătățirea coerenței interne, sporirea flexibilității, vizarea grupurilor care au nevoie de sprijin specific și prin legături cu alte fonduri, și încurajează Comisia să acționeze în acest sens; insistă ca, în special în cadrul componentei EaSI, FSE + să includă o serie de îmbunătățiri în această direcție;
Mediu
436. subliniază că ponderea plăților care au depășit termenele legale a ajuns la 8,20 % din plățile executate de DG ENV în 2018 (5,85 % în 2017, respectiv 3,92 % în 2016); regretă, în special, că întârzierile în efectuarea plăților în cadrul programului LIFE au atins niveluri mai ridicate în 2018 (10,3 %, comparativ cu 5,8 % în 2017 și 3,9 % în 2016);
437. ia act de faptul că, în 2018, DG ENV a prezentat în RAA o RER medie de 0,09 %, care nu depășește pragul de semnificație de 2 %;
438. remarcă faptul că, în raportul său anual de activitate, DG ENV a subliniat că condițiile stabilite în decizia de externalizare pentru cooperarea cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) în ceea ce privește personalul implică faptul că situația resurselor umane în DG ENV este foarte dificilă relativ la activitățile legate de programul LIFE, ceea ce ar putea necesita o revizuire suplimentară a metodelor și modalităților de lucru în cadrul direcției generale;
439. salută faptul că, în 2018, doar 0,93 % din totalul plăților executate de DG CLIMA au fost efectuate cu întârziere, în raport cu termenele legale (3,9 % în 2017);
440. subliniază că DG CLIMA și DG BUDG monitorizează obiectivul de 20 % vizând integrarea măsurilor legate de schimbările climatice în CFM, iar DG CLIMA sprijină alte direcții generale să integreze aspectele climatice în activitățile pe care le desfășoară; salută faptul că, în 2018, 20,1 % din bugetul Uniunii a fost cheltuit pentru activități legate de climă, dar regretă că, la începutul anului 2019, se estima în continuare că, menținând respectiva tendință a bugetului Uniunii, acest obiectiv urma să fie realizat doar în proporție de 19,7 % pe întreaga perioadă a actualului CFM;
441. este profund îngrijorat că, în raportul anual de activitate al DG CLIMA pe 2018 figurează din nou rezerva formulată în temeiul unor motive juridice, financiare, instituționale și legate de reputație, care vizează riscurile semnificative în materie de securitate identificate în activitatea de întreținere și exploatare a registrului Uniunii al sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS); reamintește că aceste riscuri au fost semnalate în rapoartele anuale de activitate începând din 2010 și au fost confirmate de exercițiul de evaluare a riscurilor pentru 2018; regretă că recurența acestei rezerve acoperă o perioadă anormal de lungă; invită Comisia să soluționeze prompt această problemă;
Sănătatea publică, siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar
442. subliniază faptul că, în domeniul sănătății publice, achizițiile publice reprezintă cel mai important instrument de gestiune financiară și că, în 2018, creditele de angajament și creditele de plată au fost consumate integral; subliniază că, în domeniul siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, bugetul este executat în mare măsură prin finanțări nerambursabile directe acordate statelor membre și că ratele de execuție a angajamentelor și plăților au atins 99,0 % și, respectiv, 98,6 %;
443. remarcă faptul că, în 2018, DG SANTE a prezentat în raportul său anual de activitate o RER medie de 1,9 %, care nu depășește pragul de semnificație de 2 %;
444. ia act cu îngrijorare de faptul că ponderea plăților care sunt legate de gestionarea finanțărilor nerambursabile și care au fost efectuate la timp de DG SANTE a scăzut de la 97 % la 83 % între 2016 și 2018;
445. atrage atenția asupra provocărilor identificate de DG SANTE în raportul său anual de activitate în contextul punerii în aplicare a celui de-al treilea program de acțiune al Uniunii în domeniul sănătății 2014-2020 (programul „Sănătate”); ia act de faptul că aceste provocări se referă la actualul mecanism de finanțare al programului „Sănătate”, care permite doar finanțarea orientată către proiecte și care poate avea un impact negativ asupra sustenabilității pe termen lung a acțiunilor întreprinse, precum și la complexitatea anumitor mecanisme din cadrul programului „Sănătate”, cum ar fi acțiunile comune puse în aplicare împreună cu statele membre, aceasta însemnând că intervalele de timp de la planificarea inițială a activității până la lansarea sa efectivă pot fi îndelungate; ia act de concluziile Raportului special nr. 21/2019 al Curții privind combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM), conform cărora activitățile Comisiei și ale agențiilor au condus la unele progrese, de exemplu în sectorul veterinar și al alimentației; regretă, cu toate acestea, că, potrivit aceluiași raport, nu există în prezent suficiente dovezi care să ateste că impactul RAM asupra sănătății s-a redus în Uniune;
Transport și turism
446. salută finalizarea în 2018 a cererii lansate în 2017 de finanțare mixtă prin MIE-Transporturi, cu o abordare inovatoare prin care se pune la dispoziție un buget orientativ total de 1,35 miliarde EUR pentru granturile UE, care să fie combinat cu finanțare din partea FEIS, a BEI, a băncilor naționale de promovare sau a investitorilor privați; consideră că este necesar să se efectueze o evaluare ex post a acestor proiecte pentru a evalua eficacitatea acestei abordări inovative; observă că al doilea termen, aprilie 2018, de depunere a propunerilor care se axează pe inovare și pe noile tehnologii, în special în domeniul combustibililor alternativi, în sprijinul politicii Comisiei privind mobilitatea curată, a dus la selectarea a 35 de proiecte, cu o finanțare din partea MIE de 404,8 milioane EUR; ia act de necesitatea de a-i informa mai bine pe beneficiari despre normele de eligibilitate ale MIE, în special prin stabilirea unei distincții clare între contractele de executare și subcontracte; reamintește că suma cheltuită în cadrul unui instrument financiar nu este singurul criteriu de evaluare a performanței acestuia și invită Comisia să evalueze mai amănunțit realizările din cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniunii, să măsoare valoarea adăugată a acestora și să aprecieze dacă cheltuielile sunt orientate către rezultate;
447. observă că, până în cel de al cincilea an al actualei perioade de programare, 2014-2020, doar aproximativ 23 % din fondurile alocate inițial s-au concretizat în plăți până în ianuarie 2019, ceea ce pune sub semnul întrebării execuția deplină a MIE; reiterează că, pentru a evita ca plățile cu întârziere, dezangajările și restituirile să se acumuleze mult până la sfârșitul perioadei de programare, lăsându-se prea puțin timp pentru a redirecționa fondurile către alte proiecte, este esențial ca INEA să monitorizeze îndeaproape execuția tehnică și financiară a proiectelor, astfel încât să poată fi luate măsuri corective eficiente în timp util; reiterează recomandările Curții adresate Comisiei și INEA de a asigura o mai mare coerență și transparență a procedurilor de selecție a proiectelor, de a stabili condiții mai bune pentru implementarea în timp util a programelor și de a redefini cadrul de performanță pentru a monitoriza mai bine rezultatele proiectelor;
448. salută Raportul special nr. 30/2018 al Curții, care conchide că principalele mijloace de transport public sunt reglementate în dreptul Uniunii, ceea ce face cadrul juridic Uniunii pentru drepturile pasagerilor unic la nivel mondial; totuși, regretă concluzia Curții că mulți pasageri nu își cunosc suficient de bine drepturile și, adesea, nu au putut beneficia de ele din cauza unor probleme legate de aplicare; reiterează, prin urmare, solicitarea Curții de a îmbunătăți coerența, claritatea și eficacitatea cadrului Uniunii privind drepturile pasagerilor, de a lua măsuri de promovare a unei informări mai eficace și transparente și de a oferi organismelor naționale de aplicare a legii instrumente suplimentare pentru a se asigura respectarea drepturilor pasagerilor;
449. își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a le permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluțiile și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS; aceste ghișee unice trebuie să dispună de competențe largi de coordonare, să aibă o dimensiune multilingvă și să se bazeze înainte de toate pe normele UE, facilitând gestionarea tuturor evaluărilor impactului asupra mediului; constată că, în cel de al cincilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020, absorbția fondurilor FEIS a continuat să fie mai lentă decât s-a prevăzut; subliniază că erorile detectate s-au produs la nivelul beneficiarului, astfel că sunt necesare mai multe orientări în ceea ce privește eligibilitatea costurilor;
450. subliniază că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară de a spori sinergiile dintre nevoile apărării și civile și TEN-T; salută adăugarea unui pilon al mobilității militare la politica TEN-T prin adoptarea planului de acțiune în martie 2018 și propunerea Comisiei de a include un nou pachet dedicat nevoilor mobilității militare în valoare de 6,5 miliarde EUR în cadrul bugetului MIE pentru perioada 2021-2027; subliniază importanța analizei diferențelor dintre cerințele militare și cele ale TEN-T pentru crearea unei rezerve de proiecte de infrastructură cu dublă utilizare care ar putea fi sprijinite în cadrul MIE 2021-2027 și ar putea consolida TEN-T; reiterează că această evoluție reflectă rolul strategic al TEN-T în integrarea infrastructurii Uniunii pentru a realiza o mobilitate rapidă și neîntreruptă pe întregul continent, precum și în consolidarea capacității noastre de a răspunde situațiilor de urgență, cum ar fi crizele umanitare, dezastrele naturale sau urgențele civile, dezvoltând astfel piața internă în continuare;
451. salută lansarea de noi proiecte axate pe mobilitatea urbană, logistica eficientă și infrastructură, inclusiv pe portul viitorului, în valoare de aproximativ 105 milioane EUR, în urma cererii de propuneri din 2017 aferente programului Orizont 2020; salută adoptarea programului de lucru pe 3 ani privind transporturile al Orizont 2020, corespunzător perioadei 2018-2020; reiterează recomandarea Curții de a stabili un plan de dezvoltare portuară la nivelul Uniunii pentru porturile principale și de a revizui numărul porturilor principale;
Dezvoltare regională
452. subliniază că neregulile în execuția bugetului Uniunii Europene nu implică în mod automat o fraudă și că este necesară o analiză temeinică a rezultatelor auditului înainte de a aplica corecții financiare îndreptate împotriva beneficiarilor; invită Comisia să pună în aplicare strategia sa antifraudă și să ofere în continuare statelor membre sprijin și asistență la punerea în aplicare a măsurilor antifraudă, inclusiv prin analizarea neregulilor raportate de statele membre în cadrul fondurilor ESI;
453. invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a motivelor pentru care anumite regiuni continuă să aibă o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia în considerare măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale care stau la baza acestor dezechilibre, precum și să sporească asistența tehnică la fața locului; subliniază că flexibilitatea și normele mai simple pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea fondurilor ESI;
454. invită Comisia și Consiliul să instituie un plan de acțiune în prima jumătate a anului 2020, cu scopul de a accelera execuția fondurilor ESI în perioada de programare actuală, cu stimulente clare pentru absorbția eficace a fondurilor disponibile, consolidând obiectivele strategice ale Uniunii, în special coeziunea economică, socială și teritorială și, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, combaterea schimbărilor climatice;
Agricultură și dezvoltare rurală
455. invită Curtea să elaboreze un raport special privind acapararea terenurilor și impactul său potențial asupra PAC;
456. reamintește Comisiei că există o diferență semnificativă între diversele tipuri de erori, de exemplu între omisiunile neintenționate și cazurile de fraudă; reamintește că majoritatea beneficiarilor sunt ferme mici și mijlocii, iar reglementarea complexă crește riscul unor omisiuni involuntare, care ar trebui, de asemenea, luate în considerare la estimarea ratei reale de eroare;
457. subliniază că aplicarea corespunzătoare a intervențiilor PAC este strict legată de respectarea de către beneficiari a angajamentelor stabilite la nivelul Uniunii; subliniază că o flexibilitate mai mare a statelor membre în alocarea subvențiilor PAC ar putea conduce la interese politice naționale pe termen scurt, existând riscul ca abuzurile să se agraveze mai rău, și, prin urmare, îndeamnă Comisia să evite renaționalizarea PAC, în special a sistemului care monitorizează respectarea de către beneficiarii individuali a normelor de eligibilitate pentru sprijin, cu scopul de a menține credibilitatea Uniunii în gestionarea uneia dintre politicile sale publice esențiale;
Cultură și educație
458. salută concluzia raportului special nr. 22/2018 al Curții privind mobilitatea în cadrul programului Erasmus +, și anume că programul are un efect pozitiv asupra atitudinii participanților față de Uniune și creează numeroase forme de valoare adăugată europeană; totuși, subliniază, de asemenea, că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a alinia pe deplin indicatorii cu obiectivele și că este necesară simplificarea procesului de depunere a solicitărilor și de raportare;
459. salută efectul pozitiv al programului Erasmus + în promovarea incluziunii persoanelor care provin din medii defavorizate, așa cum se menționează în raportul special nr. 22/2018 al Curții; solicită îmbunătățirea definiției, a raportării și a monitorizării în această privință, pentru a asigura caracterul incluziv al programului Erasmus +, precum și al programelor „Corpul european de solidaritate” și „Europa creativă”;
460. subliniază necesitatea creșterii finanțării programelor Erasmus + și „Europa creativă”, ținând seama de succesul programelor și de valoarea adăugată pe care acestea o aduc;
461. recunoaște că mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți nu a produs rezultatele scontate, drept pentru care Comisia a decis să realoce fondurile respective;
462. evidențiază creșterea ratelor de succes ale programului „Europa creativă” în comparație cu 2017 (31 % pentru subprogramul Cultura și 48 % pentru subprogramul MEDIA), dar subliniază că sunt necesare niveluri de finanțare mai adecvate pentru a îmbunătăți aceste rezultate încă nesatisfăcătoare;
463. invită EACEA să acorde atenția cuvenită simplificării și adaptării proceselor de depunere a cererilor la publicul-țintă, astfel încât să se îmbunătățească accesul la programe;
464. observă că sistemul de control intern al EACEA necesită încă îmbunătățiri majore, după cum s-a constatat din rezervele formulate în a doua fază a unui audit privind gestionarea granturilor în cadrul programelor Erasmus + și „Europa creativă”; invită EACEA să adopte toate măsurile corectoare necesare pentru a garanta cea mai bună punere în aplicare a programelor;
465. atrage atenția asupra provocărilor cu care urmează să se confrunte școlile europene în timpul procesului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) din Uniune și invită Comisia și școlile europene să prezinte un raport Comisiei pentru cultură și educație în legătură cu retragerea Regatului Unit și cu modul în care intenționează să continue să ofere învățământ de foarte bună calitate în limba engleză în cadrul școlilor europene după retragerea Regatului Unit din Uniune;
466. reliefează slaba reprezentare a femeilor (31 %) în posturile de conducere de nivel mediu în cadrul EACEA; solicită Agenției să se conformeze obiectivului de 40 % până în 2020.
Justiție, libertate și afaceri interne
467. salută raportul special al Curții privind sprijinul acordat de Uniune statelor membre în eforturile lor de combatere a radicalizării(124), finanțat, printre altele, din FSI și prin programul „Justiție”; împărtășește opinia Curții cum că Comisia ar trebui să aducă îmbunătățiri cadrului de coordonare generală a acțiunilor finanțate de Uniune pentru a combate radicalizarea, să sporească sprijinul practic acordat practicienilor și factorilor de decizie politică din statele membre și să îmbunătățească cadrul de evaluare a rezultatelor;
468. salută faptul că Curtea nu a identificat deficiențe majore în procedurile de verificare ale Comisiei în ceea ce privește FAMI și FSI și faptul că este de acord cu deciziile Comisiei privind verificarea conturilor; regretă însă faptul că trei dintre cele 18 operațiuni examinate de Curte conțineau erori, iar în cadrul acestora, o operațiune care făcea obiectul gestiunii partajate, aferentă FAMI, a avut o rată de eroare de 9,4 %; îndeamnă Comisia să abordeze deficiențele sistemice identificate de Curte, cum ar fi lipsa controalelor ex post ale documentelor justificative în cazul controalelor administrative ex ante ale cererilor de plată; invită statele membre să îmbunătățească controlarea procedurilor de achiziții organizate de beneficiarii fondurilor în ceea ce privește legalitatea și regularitatea acestor proceduri;
Drepturile femeii și egalitatea de gen
469. subliniază că drepturile femeilor și perspectiva egalității de gen ar trebui integrate și garantate în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, cererea de a integra dimensiunea de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa de execuție bugetară și de evaluare a execuției bugetare;
470. regretă tendința din ultimii ani de a reduce fondurile Uniunii pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor și își reafirmă solicitarea de a spori resursele pentru obiectivul specific Daphne; își reiterează apelul de a crea o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne al REC; ia act de stadiul de pregătire a unui sondaj la nivelul Uniunii, cu metodologie comună și chestionar comun, care urmărește să strângă periodic date comparabile legate de violența de gen în toate statele membre; se așteaptă ca primele rezultate ale exercițiului-pilot al anchetei să fie cunoscute până în 2019, pentru a se respecta calendarul de derulare al anchetei începând cu perioada 2020-2021;
471. cere să se analizeze sinergiile dintre programele interne și externe ale Uniunii pentru ca politicile să urmeze o linie consecventă și continuă atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, precum în cazul mutilării genitale a femeilor (MGF).
Rata de eroare cea mai probabilă pentru plăți a fost estimată în exercițiul financiar 2017 la 2,4 %, în 2016 la 3,1 %, în 2015 la 3,8 %, în 2014 la 4,4 %, în 2013 la 4,7 %, în 2012 la 4,8 %, în 2011 la 3,9%, în 2010 la 3,7 %, în 2009 la 3,3 %, în 2008 la 5,2 % și în 2007 la 6,9 %.
Această categorie de plăți include bursele pentru studenți și bursele de cercetare (rubrica 1a din CFM – capitolul 5), ajutoarele directe pentru fermieri (rubrica 2 din CFM – capitolul 7) și sprijinul bugetar acordat țărilor terțe (rubrica 4 din CFM – capitolul 9). Cheltuielile administrative constau, în principal, în salariile și pensiile funcționarilor publici ai UE (rubrica 5 – capitolul 10). În ansamblu, cheltuielile bazate pe drepturi la plată reprezintă aproximativ 53 % din eșantionul supus auditului.
RAGP 2017, p. 77. În comparație cu 2016, principala modificare este scăderea semnificativă constatată în privința politicii de coeziune, migrație și pescuit. În cadrul acestui domeniu de politică, programele din perioada 2014-2020 se desfășoară în ritmul anticipat, cu un risc inerent mai mic având în vedere închiderea anuală a conturilor nou introdusă și mecanismul de reținere de 10 % aplicat plăților intermediare până la punerea în aplicare a tuturor controalelor și măsurilor.
Atunci când Comisia identifică situații de posibilă nerespectare a reglementărilor privind resursele proprii în datele furnizate de statele membre, aceasta lasă datele deschise pentru eventuale modificări până când consideră că aceste date sunt conforme; în cazul datelor privind VNB-ul sau TVA-ul, această procedură ia forma exprimării unei rezerve; în ceea ce privește cazurile care implică resurse proprii tradiționale, procedura aferentă constă în deschiderea unui punct care necesită soluționare; Comisia determină impactul asupra bugetului UE al rezervelor și al punctelor care necesită soluționare după obținerea informațiilor necesare de la statele membre;
Raportul special nr. 12/2019 al Curții: Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate.
Un sistem de facilitare a comerțului facultativ, care permite persoanelor impozabile (întreprinderi atât din UE, cât și din afara UE) ce prestează servicii de telecomunicații, de televiziune și de radiodifuziune și servicii pe cale electronică către persoane neimpozabile din state membre în care nu au un sediu să plătească TVA-ul datorat pentru prestările respective și să îl declare prin intermediul unui portal web în statul membru în care sunt înregistrate în scopuri de TVA.
Punctul 5.34 din raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor (JO C 340, 8.10.2019).
Răspuns la întrebarea 10, chestionar în vederea pregătirii discuției cu comisarul Moedas, https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/188520/Replies%20to%20questionnaire%20-%20Commissioner%20Moedas-original.pdf
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 8/2018 al Curții: Sprijinul acordat de UE pentru investiții productive în întreprinderi – trebuie pus un accent mai mare pe durabilitate.
DG REGIO, Raportul anual de activitate pentru 2018, p. 111. „Riscul «la momentul plății» se calculează pentru fiecare program prin aplicarea ratei totale de eroare reziduală a exercițiului financiar 2016/2017, astfel cum a fost confirmată de serviciile Comisiei, sau, atunci când este mai mare, a ratei totale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit pentru exercițiul financiar 2017/2018 pentru «cheltuielile relevante» din anul de raportare al Comisiei (...)”; „Riscul «la închidere» indică riscul rămas pentru cheltuielile relevante din 2018 după ce Comisia va aplica corecțiile financiare necesare pentru a reduce la 2 % ratele totale de eroare reziduală pentru toate programele operaționale(...);
A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 17/2018 al Curții: Acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre în ultimii ani ai programelor din perioada 2007-2013 au abordat problema absorbției scăzute, dar nu au pus suficient accentul pe rezultate.
Punctul 204 din Rezoluția Parlamentului din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 248, 3.10.2018, p. 29).
Raportul special nr. 10/2018 intitulat „Schema de plată de bază în favoarea fermierilor – se află pe calea cea bună pe plan operațional, dar are un impact limitat asupra simplificării, a direcționării ajutorului și a convergenței nivelurilor de ajutor”.
a se vedea răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris nr. 3 și nr. 18 date de comisarul Hogan când a fost audiat în Comisia CONT la 17 octombrie 2019.
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri? (JO C 298, 23.8.2018, p. 112).
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, P9_TA(2019)0038 punctul 51.
A se vedea răspunsul și anexa la întrebarea scrisă nr. 4, întrebările suplimentare adresate comisarului Mimica pentru audierea în Comisia CONT la 18 noiembrie 2019.
Hotărârea Curții de Justiție din 31 ianuarie 2019, International Management Group/Comisia Europeană, cauzele conexate C-183/17 P și C-184/17 P, ECLI:EU:C:2019:78.
Raportul special nr. 15/2019 al Curții de Conturi„Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal”.
Scrisoarea din 26 noiembrie 2019 a Secretarului General interimar adresată doamnei Monika Hohlmeier și doamnei Isabel García Muñoz, în calitate de președintă și, respectiv, de vicepreședintă a Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului (ARES(2019) 7291393).
AIRINC, „Study on the cost of living for EU staff posted in Luxembourg - Final report” (Studiu privind costul vieții pentru personalul UE detașat la Luxemburg - raport final), septembrie 2019.
Raportul special nr. 15/2019: Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal.
Document de lucru referitor la punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul – economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal.
Diverse, punctul 205 din Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 249, 27.9.2019, p. 31).
„Sink or Swim: Barriers for Children with Disabilities in the European School System” (Scufundă-te sau înoată: Bariere pentru copiii cu dizabilități în sistemul școlilor europene), 4 decembrie 2018.
Raportul special nr. 13/2018 „Combaterea radicalizării care duce la terorism: Comisia a abordat nevoile statelor membre, însă există unele lacune la nivel de coordonare și de evaluare”.
Descărcarea de gestiune 2018: Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2068(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0035/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(5), în special articolul 21,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0070/2020),
1. acordă directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2068(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0035/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(12), în special articolul 21,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0070/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2068(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0070/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 22 960 429 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară creștere cu 0,47 % față de 2017; întrucât bugetul Agenției provine aproape exclusiv de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu satisfacție că, pe durata exercițiului financiar 2018, eforturile de monitorizare a bugetului au dus la o rată de execuție bugetară de 100 %, același nivel ca și în 2017; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost scăzută, la 76,20 %, dar recunoaște că aceasta reprezintă o ușoară creștere de 4,09 % în comparație cu 2017;
2. ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, nivelul creditelor de angajament reportate a fost ridicat pentru cheltuielile de funcționare, în principal din cauza naturii activităților care includ finanțarea de studii care se întind pe mai multe luni și, adesea, dincolo de sfârșitul anului; ia act de faptul că Agenția a introdus proceduri de planificare pentru a monitoriza întârzierile inevitabile care apar între semnarea contractelor, livrări și plăți; constată că, potrivit răspunsului Agenției, diferența dintre suma prevăzută inițial și suma finală reportată a fost de aproximativ 10 %, ceea ce se încadrează în marja de toleranță și că vechea aplicație de monitorizare a consumului bugetar a fost înlocuită cu una nouă; solicită Agenției să își îmbunătățească planificarea bugetară;
Performanța
3. ia act de faptul că Agenția utilizează 31 de indicatori-cheie de performanță ca parte a cadrului său de măsurare a performanței pentru a evalua rezultatele și impactul activităților sale, precum și cinci indicatori-cheie de performanță suplimentari pentru a-și consolida gestiunea bugetară;
4. salută cooperarea Agenției cu alte agenții, în special cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, cu Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, pentru a atinge obiectivele de politică comună; salută faptul că, în plus, Agenția sprijină în mod regulat alte agenții ale Uniunii pentru a reflecta obligațiile care decurg din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) în activitatea lor; consideră că este necesar ca Agenția să continue dezvoltarea unor legături strânse cu alte instituții relevante ale Uniunii; încurajează Agenția să exploreze modalități de punere în comun a resurselor și a personalului în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare;
5. ia act de faptul că, în 2018, a fost creată o nouă unitate operațională pentru a consolida cooperarea între departamente în ceea ce privește proiectele și pentru a crește capacitatea de reacție în timp real;
6. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
7. ia act de faptul că Parlamentul a solicitat Agenției să furnizeze, până în septembrie 2018, o expertiză privind punerea în aplicare a Cartei în cadrul instituțional al Uniunii; ia act de faptul că, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1240(17), Agenției i s-a atribuit un rol oficial de supraveghere a criteriilor utilizate pentru examinarea cererilor persoanelor care doresc să intre în Uniune, dar care nu au nevoie de viză și a fost prevăzut un mecanism în acest sens;
8. invită Comisia să efectueze un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea, dacă nu a unei fuzionări complete, cel puțin a creării de sinergii comune cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); invită Comisia să evalueze ambele scenarii, adică transferul Agenției către sediul EIGE din Vilnius, dar și transferul sediului EIGE la sediul Agenției din Viena; observă că un astfel de demers ar însemna utilizarea în comun a serviciilor corporative și de sprijin și gestionarea sediilor comune, precum și a infrastructurilor TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind astfel sume imense care ar urma să fie utilizate pentru finanțarea suplimentară a ambelor agenții;
9. salută eforturile depuse de agenție pentru a echilibra distribuția geografică a recrutării de candidați calificați pentru diferite atribuții, având în vedere dificultățile întâmpinate la recrutarea unor candidați potriviți pentru anumite profiluri;
10. afirmă că, în ceea ce privește achizițiile de studii, constrângerile bugetare nu ar trebui să ducă la proceduri de achiziții publice nereușite; consideră că angajamentul Agenției de a avea în vedere efectuarea de cercetări de piață înainte de lansarea cererilor de ofertă, de a revizui, dacă este necesar, cerințele tehnice și de a reevalua, dacă este posibil, prioritatea studiilor care urmează să fie realizate este un pas în direcția bună pentru a mări șansele de succes ale procedurilor de licitație în viitor;
11. încurajează Agenția să își intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul Europei și Organizația Națiunilor Unite, pentru a găsi și utiliza sinergii, ori de câte ori este posibil;
12. recunoaște natura complexă a studiilor efectuate de Agenție cu privire la legislația și practicile tuturor statelor membre; subliniază valoarea acestor studii și a avizelor pentru elaborarea actelor juridice ale Uniunii și cât este de important ca Agenția să dispună de resurse financiare adecvate pentru a-și putea îndeplini mai bine atribuțiile; salută activitatea continuă a Agenției de cercetare și raportare cu privire la toate tipurile de discriminare din cadrul Uniunii, care contribuie la îmbunătățirea strategiilor de incluziune și a politicilor conexe ale Uniunii și ale statelor membre; salută, în special, angajamentul Agenției față de protejarea grupurilor vulnerabile prin realizarea de studii specifice, cum ar fi rapoartele privind dreptul la viață independentă al persoanelor cu dizabilități, incluziunea socială a tinerilor romi și discriminarea rasială și crimele rasiale împotriva persoanelor de origine africană; regretă faptul că mandatul actual al Agenției îi limitează capacitatea de a întreprinde acțiuni și a realiza studii în anumite domenii tematice; subliniază faptul că mandatul Agenției ar trebui extins la toate drepturile protejate de Cartă, inclusiv chestiunile legate de cooperarea polițienească și judiciară în materie penală și consideră că Agenția ar trebui să poată oferi avize din proprie inițiativă referitoare la propuneri legislative;
Politica de personal
13. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era completată în proporție de 98,61 %, fiind ocupate 71 din cele 72 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 72 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, în cadrul Agenției au lucrat, de asemenea, 31 de agenți contractuali și 8 experți naționali detașați;
14. constată cu satisfacție echilibrul perfect de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior (3 bărbați și 3 femei) și echilibrul de gen mulțumitor din Consiliul de administrație (28 de bărbați și 25 de femei);
Achizițiile publice
15. constată, în lumina observațiilor prezentate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, că instrumentele de achiziții publice electronice au fost obligatorii numai începând din 2019 și că Agenția a introdus toate instrumentele de achiziții publice electronice cu excepția depunerii electronice, care se preconiza că va fi pusă în aplicare în al patrulea trimestru al anului 2019; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens până în iunie 2020;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
16. salută măsurile luate de Agenție și eforturile pe care le depune în prezent pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; ia act de faptul că au existat o serie de cazuri de conflicte de interese potențiale și percepute, care au fost evaluate și atenuate și că în 2018 nu a fost raportat niciun caz; constată cu satisfacție că CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor Consiliului de administrație și ale cadrelor de conducere sunt publicate pe site-ul Agenției;
17. constată cu satisfacție că, având în vedere comentariile și observațiile formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și în urma reorganizării din 2018, contabilul este acum direct subordonat directorului;
18. constată, în lumina comentariilor formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la descărcarea de gestiune pe 2017 în legătură cu procedurile judiciare inițiate în ultimii ani împotriva Agenției privind deciziile de recrutare presupus neregulamentare, că Tribunalul a respins ambele cazuri; ia act de faptul că Agenția nu se mai află într-o relație contractuală cu un fost judecător temporar în rezervă al Tribunalului Funcției Publice și observă că aceasta a luat mai multe măsuri pentru a atenua orice potențial conflict de interese;
19. constată că sunt în curs de desfășurare mai multe proceduri juridice privind încălcarea Statutului funcționarilor și a dreptului la bună administrare(18); subliniază că Agenția ar trebui să se asigure că sunt respectate cerințele și ar trebui să fie un exemplu în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale și consilierea în acest domeniu; regretă că astfel de încălcări pot avea un efect negativ în rândul opiniei publice și asupra reputației Uniunii; regretă că astfel de proceduri juridice sunt costisitoare pentru Agenție și irosesc banii contribuabililor;
Controalele interne
20. constată cu satisfacție că, în urma punerii în aplicare cu succes a strategiei antifraudă adoptate în decembrie 2014 și a finalizării planului de acțiune în cursul anilor 2015 și 2016, Agenția a finalizat revizuirea strategiei antifraudă, care a fost adoptată în cadrul reuniunii Consiliului de administrație din decembrie 2018 și a fost completată de un plan de acțiune specific;
21. ia act de faptul că, în 2018, Serviciul de Audit Intern a emis un raport de audit privind etica și guvernanța, care a evaluat concepția și punerea în aplicare efectivă a cadrului de guvernanță și de control al Agenției în domeniul eticii și a concluzionat că, în general, cadrul de guvernanță și de control a fost conceput în mod corespunzător;
Alte observații
22. ia act de faptul că Agenția monitorizează activitățile Comisiei din cadrul Grupului interinstituțional de management de mediu (Groupe Interinstitutionnel de Management Environnemental- GIME) și că, în ancheta din 2019, și-a exprimat interesul de a adera la o abordare coordonată a membrilor GIME în ceea ce privește acțiunile care vor conduce la reducerea emisiilor de CO2;
23. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
24. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (2019/2061(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0056/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Comitetului Regiunilor către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0071/2020),
1. acordă Secretarului General al Comitetului Regiunilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Regiunilor aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului Regiunilor, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (2019/2061(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0071/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. constată cu satisfacție că în Raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) nu identifică nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului privind resursele umane și procedurile de achiziții ale Comitetului Regiunilor (în continuare „Comitetul”);
2. salută concluzia Curții potrivit căreia plățile totale pentru cheltuielile administrative ale Comitetului aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;
3. regretă, ca observație generală, faptul că sfera supusă examinării și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2018 al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;
4. ia act de faptul că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni din Cadrul financiar multianual, rubrica 5 „Administrație”, ale tuturor instituțiilor și organelor Uniunii; constată că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că, conform Curții, riscul asociat cheltuielilor administrative este scăzut; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul de operațiuni examinate cu cel puțin 10 %;
5. constată că bugetul Comitetului pentru 2018 s-a ridicat la 96 101 000 EUR (față de 93 295 000 EUR în 2017), ceea ce înseamnă o creștere de 3 %; constată că 99,3 % din toate creditele au fost angajate până la sfârșitul anului 2018 (comparativ cu 98 % în 2017 și 98,7 % în 2016), iar 91 % au fost plătite în 2018 (comparativ cu 89,9 % în 2017 și 89,6 % în 2016);
6. salută faptul că, per ansamblu, gestiunea financiară a Comitetului pentru bugetul pe 2018 a fost prudentă și corectă; salută faptul că rata angajamentelor de la titlul 1, „Cheltuieli legate de personalul instituției”, a fost de 99,1 %, iar pentru titlul 2, „Clădiri, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse”, a fost de 99,6 %;
7. ia act de răspunsul dat de Comisie cu privire la ratele de execuție a plăților (2018: 76,9 %, 2017: 77,1 % și 2016: 74,5 %) pentru titlul 2 din buget; ia act de faptul că facturile destinate în principal întreținerii și consumului de energie sunt primite doar la începutul anului următor; solicită Comitetului să îmbunătățească situația, acolo unde este posibil, prin formularea unor condiții de plată echilibrate de-a lungul anului în contractele de servicii relevante;
8. constată creditele neutilizate pentru mai multe linii bugetare, cum ar fi – 59,0 %, pentru cursurile pentru deputați (postul 105), 33,3 % pentru misiunile pentru personal (postul 162), 77,9 % pentru serviciile medicale (postul 1634) și 92,7 %; pentru lucrările de amenajare (postul 2007);reamintește necesitatea de a lua măsuri pentru a reduce la minimum estimările bugetare excesive;
9. subliniază că, în ciuda activităților sale politice, bugetul Comitetului este considerat pur administrativ și reprezintă 1 % din rubrica 5 („Administrație”) din bugetul Uniunii; salută eforturile depuse de Comitet în ceea ce privește aplicarea principiilor bugetului bazat pe performanțe în operațiunile sale zilnice și disponibilitatea sa de a se îmbunătăți în continuare, împreună cu alte instituții și organisme ale Uniunii; ia act de instrumentele încununate de succes, cum ar fi analiza execuției bugetare, pentru a monitoriza și a îmbunătăți ratele de execuție a bugetului Comitetului; salută, în general, abordarea Comitetului orientată către performanță;
10. ia act de faptul că Comitetul ține un registru central al excepțiilor de raportare legate de nerespectarea procedurilor interne și a măsurilor corective; salută faptul că numărul total de excepții financiare a scăzut cu 6,8 % față de 2017;
11. salută eforturile Comitetului de a reduce timpul mediu de plată (în temeiul Regulamentului financiar, plățile trebuie efectuate în termen de 30 de zile) la 16 zile, în medie, în 2018, ceea ce reprezintă cea mai bună rată pe 10 ani (față de 23 de zile în 2017, 26 de zile în 2016 și 20 de zile în 2015); constată că în 2018 nu a fost semnalat niciun caz de plată a dobânzilor de întârziere obligatorii;
12. ia act de faptul că Comitetul a lansat un exercițiu pentru cele 16 standarde de control intern (SCI) prin intermediul unui chestionar pentru evaluarea conformității și eficacității cerințelor specificate pentru fiecare SCI; ia act de rezultatul pozitiv al acelei evaluări și de concluziile sale privind accentul puternic asupra SCI 3, alocarea personalului, SCI 10, continuitatea activității și SCI 12, informarea și comunicarea aferente viitoarelor provocări, cum ar fi un nou mandat și aniversarea a 25 de ani de existență a Comitetului;
13. recunoaște că monitorizarea funcției de audit intern este asigurată de un comitet de audit compus din câte un membru din partea fiecărui grup politic din cadrul Comisiei pentru afaceri financiare și administrative a Comitetului și un consilier extern la nivel înalt; constată că obiectivul pentru 2018 ca 75 % dintre recomandările foarte importante să fie închise după 6 luni a fost atins în proporție de 50 %, iar obiectivul ca 100 % dintre recomandările foarte importante să fie închise după 12 luni a fost atins în proporție de 100 %;
14. reiterează importanța cooperării interinstituționale, cum ar fi acordurile privind nivelul serviciilor pentru politicile de resurse umane etc. și alte acorduri administrative; invită Comitetul să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului privind sumele plătite în temeiul acestor acorduri, în următorul raport anual de activitate;
15. subliniază importanța promovării implicării autorităților regionale și locale, având în vedere rolul lor în implementarea politicilor Uniunii;
16. ia act de faptul că acordul de cooperare administrativă încheiat în 2014 între Comitet, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Parlament a expirat la 31 decembrie 2019; constată că, până în prezent, acordul din 2014 nu a fost renegociat sau prelungit; este de părere că acordul din 2014 a fost foarte dezechilibrat pentru Comitet și pentru CESE („comitetele”), care au transferat în total 60 de traducători către Parlament (24 de la Comitet), primind în schimb doar dreptul de a utiliza prestațiile Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); constată cu îngrijorare că, drept urmare, comitetele au trebuit să angajeze personal contractual și să externalizeze serviciile de traducere; ia act cu îngrijorare de faptul că, pentru a compensa reducerea personalului de traducere, Parlamentul le-a oferit comitetelor sume suplimentare (1 200 000 EUR între 2015 și 2016) pentru a acoperi externalizarea serviciilor de traducere, sume care pot fi realocate altor domenii de politică dacă nu sunt utilizate integral pentru servicii externalizate de traducere; este de părere că aceste fapte nu respectă criteriile unei gestiuni financiare generale prudente și sănătoase și ar trebui reevaluate dacă se prelungește contractul actual sau se negociază un nou acord; recunoaște că, din punct de vedere politic, acordul trebuie actualizat pentru a răspunde necesităților actuale, cum ar fi noul Cadru financiar multianual sau noile norme ale politicii de coeziune;
17. salută campania „Reflecții asupra Europei/Viitorul Europei”, care cuprinde în total peste 209 evenimente (până în februarie 2019); ia act de faptul că Comitetul își valorifică acest succes prin dezvoltarea unui model, împreună cu alte instituții și organe ale Uniunii, de consultare permanentă a cetățenilor europeni, cu scopul de a combina dezbaterile locale cu un mecanism de transmitere a reacțiilor pentru informarea factorilor de decizie de la nivelul Uniunii; invită Comitetul să revină cu informații privind rezultatele obținute în următorul său raport anual de activitate;
18. salută, din motive de transparență, includerea în raportul său anual de activitate a unei liste de evenimente pentru 2017 și 2018 organizate în contextul campaniei „Reflecții asupra Europei/Viitorul Europei”; ia act de numele membrilor implicați ai Comitetului, de titlul, data și locul fiecărui eveniment, și costurile totale, care se ridică la 41 747,87 EUR în 2018 (comparativ cu 45 505,93 EUR în 2017);
19. apreciază succesul înregistrat de Comitet pe platformele de comunicare socială, cu 12 658 de like-uri pe pagina Facebook în 2018 (comparativ cu 9 013 în 2017) și 3 727 de abonați pe Twitter în 2018 (comparativ cu 3 425 în 2017); ia act de utilizarea cu succes în întreaga Uniune a sondajului online/aplicației pentru dispozitive mobile „Spuneți-vă părerea despre Europa!”; felicită Comitetul pentru noul său site internet, care a ajuns la 101 983 de vizualizări în 2018 (comparativ cu 43 748 în 2017); salută cursul online deschis, inițiat în ianuarie 2018, cu titlul „Valorificați la maximum resursele UE pentru regiunea sau orașul dumneavoastră”, cu aproape 15 000 de participanți (față de 8 500 în 2015 și 5 500 în 2016);
20. salută realizările Comitetului în ceea ce privește creșterea numărului de studii publicate, care se ridică la 27 și depășește ținta de 15; observă că toate studiile au fost publicate pe site-ul Comitetului;
21. ia act de faptul că acordul dintre comitete și Comisie privind schimbul clădirii VMA a Comisiei contra clădirilor BEL68/TRE 74 ale Comitetelor a fost semnat la 28 august 2019; ia act de faptul că schimbul va intra în vigoare la 16 septembrie 2022; constată cu îngrijorare că principala prioritate identificată în politica imobiliară a comitetelor este concentrarea geografică a clădirilor; constată cu îngrijorare că acest schimb duce la o pierdere de spațiu de birouri de 10 440 m² pentru comitete și, prin urmare, impune găsirea unor birouri suplimentare după schimb pentru a găzdui aproximativ 200 de membri ai personalului, problemă care nu poate fi soluționată integral prin măsuri alternative pe termen scurt, cum ar fi creșterea densității utilizării spațiului în alte clădiri și a muncii la distanță, ci va necesita achiziționarea unei alte clădiri adiacente pentru a se compensa această reducere; ia act, de asemenea, de necesitatea de a renova clădirea VMA pe termen scurt sau mediu; își exprimă temerea cu privire la consecințele pe care acest acord le va avea nu numai asupra situației financiare a Comitetului, ci și asupra satisfacției personalului în cauză; regretă că serviciul juridic nu a fost consultat cu privire la o chestiune de o asemenea anvergură și importanță pentru Comitet;
22. ia act de faptul că a fost înființat recent un grup de lucru comun al comitetelor, care va efectua o analiză suplimentară pentru a găsi soluții corespunzătoare; ia act de faptul că un alt grup de lucru are sarcina de a examina posibile noi modalități de lucru; subliniază că schimbul de clădiri nu trebuie să afecteze negativ bunăstarea, modalitățile de lucru și spațiul de lucru al personalului; reamintește obligația consultării personalului cu privire la schimbul de clădiri și obligația de a se lua în considerare opinia acestuia; invită comitetele să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu rezultatele obținute;
23. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că s-a confirmat prezența azbestului în locuri critice în clădirea VMA, inclusiv în parcări; regretă faptul că inventarul realizat de un contractant extern specializat a fost efectuat în septembrie 2019, la doar o lună de la semnarea acordului cu Comisia; regretă faptul că acordul a fost semnat fără ca toate părțile interesate să fie informate în timp util despre posibila prezență a azbestului în clădirea VMA; regretă, de asemenea, că membrii și personalul nu au fost informați despre această situație și consideră că nu este suficient faptul că informația a fost publicată pe intranetul Comitetului, unde este greu de găsit;
24. ia act de faptul că, în septembrie 2019, comitetele au primit un certificat de siguranță privind azbestul pentru clădirea VMA și că în acest certificat se precizează faptul că clădirea conține azbest fără a prezenta riscuri în condiții normale de utilizare a clădirii; este profund îngrijorat de evoluțiile viitoare legate de această situație, având în vedere în special faptul că următoarea destinație a clădirii nu va fi una de utilizare normală, ci se vor desfășura lucrări de construcție;
25. relevă că efectele asupra sănătății umane ale unei expuneri prelungite și periculoase la azbest sunt bine documentate și constituie întotdeauna, în general, o sursă de preocupare și de îngrijorare în rândul populației; solicită ambelor comitete să ducă o politică de transparență totală și proactivă și de informare cu privire la gestionarea situației înainte și după ocuparea efectivă a clădirii VMA, evitând, în același timp, alarmismul;
26. ia act de strategia imobiliară a Comitetului, aprobată la 29 noiembrie 2017, a cărei prioritate este „concentrarea geografică” și „legătura fizică” cu clădirea principală a comitetelor, Jacques Delors, fapt ce oferă beneficii financiare și nefinanciare semnificative; ia act de faptul că clădirea VMA va necesita o renovare minoră cât mai devreme posibil (2020-2022) și o renovare mai aprofundată atunci când comitetele vor deține integral clădirea VMA în 2028; ia act de faptul că costurile vor fi acoperite de comitete, în conformitate cu algoritmul de repartizare aplicabil în temeiul acordului de cooperare administrativă;
27. salută toate măsurile puse în aplicare până în prezent pentru a asigura standarde corespunzătoare de securitate (informatică); ia act de faptul că, în urma instalării noilor echipamente pentru controlul accesului și pentru acțiunile de securitate informatică, standardele de securitate aferente au atins același nivel ca și standardele Parlamentului și Comisiei;
28. regretă faptul că Comitetul nu dispune încă de un cadru juridic care să se ocupe de cazurile de hărțuire în care sunt implicați membrii săi; reiterează solicitarea adresată de Ombudsmanul European instituțiilor Uniunii de a adopta norme privind hărțuirea aplicabile membrilor lor; solicită Comitetului să adopte de urgență astfel de norme, în conformitate cu Decizia Biroului Parlamentului din 2 iulie 2018 privind plângerile de hărțuire; invită Comitetul să informeze ulterior Parlamentul cu privire la măsurile luate în acest sens;
29. îndeamnă Comitetul să își intensifice eforturile legate de Codul de conduită prevăzut pentru membrii săi în ceea ce privește prevenirea și combaterea conflictelor de interese; solicită Comitetului să asigure publicarea normelor și a procedurilor în cauză pe site-urile sale de internet;
30. recunoaște existența la nivelul Comitetului a unui mecanism eficace de combatere a cazurilor de hărțuire în care sunt implicați membrii personalului, numai pe baza normelor interne prin care sunt puse în aplicare dispozițiile corespunzătoare din Statutul funcționarilor; salută oferirea de cursuri de formare pentru toți membrii personalului pe tema prevenirii hărțuirii, care se axează pe normele, dispozițiile și procedurile în vigoare privind plângerile de hărțuire; ia act de faptul că Comitetul dispune de o echipă funcțională de consilieri confidențiali (în prezent, șase sunt numiți și doi sunt înscriși pe o listă de rezervă), care au beneficiat de formare înainte de a-și prelua funcția;
31. constată că creditele pentru externalizarea traducerilor au crescut în contextul acordului de cooperare semnat cu Parlamentul și al reducerii corespunzătoare a personalului de traducere; constată că, în 2018, externalizarea traducerilor a atins 20,2 %, cu puțin peste obiectivul de 20 %, ceea ce a fost determinat, parțial, de volumul ridicat de muncă (cu 21 % mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017); constată, de asemenea, că costul total al traducerilor externalizate în 2018 a fost de 3 251 855 EUR, în comparație cu 5 263 108 EUR, care ar fi fost costul total al traducerilor efectuate intern;
32. recunoaște eforturile comitetelor care au condus la o reorganizare importantă în cadrul unei noi strategii pentru un multilingvism mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor; regretă că, între 2014 și 2017, transferurile de posturi de la serviciile lingvistice către serviciile Parlamentului au necesitat compensarea printr-un număr mai mare de angajați contractuali; invită Comitetul să informeze Parlamentul în mod periodic cu privire la aceste evoluții;
33. ia act de raportul de evaluare a proiectului-pilot privind gestionarea în comun a unor unități de traducere care a identificat, în afară de o reducere a cheltuielilor generale de gestiune, sinergii suplimentare la nivelul asistenței de traducere, odată ce toate unitățile de traducere fuzionează și sunt instituite toate condițiile tehnice necesare; ia act de faptul că Biroul Comitetului a mandatat Secretarul General să elaboreze și să propună o nouă organigramă, în cooperare cu Secretarul General al CESE; ia act de faptul că fuzionarea unităților pilot este confirmată și că în 2019 vor avea loc alte două fuziuni; invită Comitetul să raporteze Parlamentului cu privire la toate acțiunile întreprinse pentru a asigura sustenabilitatea volumului de traduceri;
34. ia act de eforturile de a simplifica și mai mult procesele legate de resurse umane, în special prin introducerea treptată a fluxurilor de lucru informatizate (facturi, misiune și fișiere); invită Comitetul să își intensifice eforturile de modernizare a proceselor sale de achiziții legate de instrumentele informatice, prin crearea unui flux de lucru electronic care să permită un mod de lucru fără utilizarea hârtiei ca suport; ia act de progresele semnificative înregistrate în ceea ce privește facturarea electronică, care este acum pe deplin operațională din punct de vedere informatic;
35. ia act de schema de personal care cuprindea 538 de posturi în 2018 (față de 533 în 2017); salută numărul redus al posturilor vacante în 2018 (mai puțin de 2 %) față de 2017 (aproximativ 2,5 %); salută faptul că în 2018 a fost inițiat un exercițiu de evaluare a volumului de lucru pentru a avea o imagine de ansamblu a utilizării eficiente a resurselor umane în cadrul Comitetului și pentru a identifica eventualele lacune; ia act de faptul că raportul final a fost prezentat în primăvara anului 2019; solicită o prezentare detaliată a situației în următorul raport anual de activitate al Comitetului;
36. salută introducerea unui nou sistem de evaluare axat pe performanța individuală și a unei noi scheme de promovare bazate pe merit, care au făcut obiectul unui dialog social intens în 2018; recunoaște că implementarea unui plan de acțiune în urma unui sondaj de satisfacție a personalului organizat la sfârșitul anului 2016 a avut ca rezultat un program de gestionare atât pentru cadrele de conducere de nivel mediu, cât și pentru cele debutante, care vizează subiecte legate de gradul de satisfacție a personalului;
37. salută faptul că rata absenteismului a scăzut de-a lungul anilor (de la 4,86 % în 2015 la 4,6 % în 2016, 4,5 % in 2017 și 4,29 % în 2018); constată însă că 23 de membri ai personalului au fost în concediu de boală timp de mai mult de 90 de zile în 2018, inclusiv trei cazuri cu o durată de 352, 296,5 și, respectiv, 280,5 zile și au corespuns unor afecțiuni grave; ia act de politica cuprinzătoare a Comitetului privind gestionarea absențelor, inclusiv urmărirea absențelor și implementarea unei politici structurate privind întoarcerea la muncă;
38. salută, în ceea ce privește egalitatea de șanse, toate măsurile luate în ceea ce privește handicapul, diversitatea și echilibrul de gen, cum ar fi rețeaua punctelor de contact la nivel local pentru egalitatea de șanse în direcțiile respective, pentru a crește gradul de sensibilizare și a pune în aplicare acțiuni în cadrul tuturor serviciilor Comitetului; salută eforturile depuse de Comitet în ceea ce privește condițiile de lucru flexibile, pentru a le permite colegilor de ambele sexe să exercite atribuții de conducere, asigurând o mai bună reconciliere a responsabilităților familiale și profesionale ale acestora;
39. ia act cu interes de faptul că Comitetul a adoptat o strategie integrată de gestionare a specialiștilor, care acoperă o gamă largă de domenii și politici și contribuie în cele din urmă la performanțele personalului și la angajamentul personalului; ia act de faptul că nivelul șefilor de unitate adjuncți, al șefilor de sector și al șefilor de echipă a fost recunoscut în mod oficial ca un nou nivel de conducere, iar Comitetul a organizat cursuri de formare conexe;
40. recunoaște efortul depus de Comitet pentru a realiza un echilibru geografic în rândul cadrelor de conducere ale Comitetului, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune în 2014 sau după această dată, care a ajuns la 22,2 % (ținta fiind de 20 %), ușor peste proporția populației din aceste țări în comparație cu populația totală a Uniunii;
41. ia act de dificultățile cu care se confruntă Comitetul pentru a crește proporția femeilor în posturile de conducere de nivel mediu și superior (35,6 % femei în funcții de conducere); constată că Comitetul este o instituție de dimensiuni limitate, cu un grup relativ tânăr de cadre de conducere de nivel mediu; ia act de eforturile precum Ghidul de bune practici în materie de recrutare, reformulat într-o instrucțiune de serviciu, care introduce o normă obligatorie pentru a include în fiecare comisie de recrutare atât bărbați, cât și femei; invită Comitetul să își intensifice eforturile în acest sens și să raporteze Parlamentului cu privire la îmbunătățirile realizate;
42. reiterează nevoia de a raționaliza și accelera procedura de descărcare de gestiune; propune, în această privință, ca data de 31 martie a anului următor exercițiului financiar să fie stabilită drept data-limită pentru prezentarea raportului anual de activitate; salută disponibilitatea Comitetului de a adopta această bună practică, care ar trebui să contribuie la scurtarea calendarului procedurii de descărcare de gestiune;
43. salută faptul că, în ansamblu, evaluarea intermediară finalizată la începutul anului 2018 a concluzionat că acordul de cooperare interinstituțională dintre comitete funcționează bine; ia act de faptul că serviciile comune deservesc ambele comitete în domeniile traducerii, infrastructurii, logisticii și informaticii; ia act de faptul că, împreună cu cheltuielile aferente salariilor, valoarea monetară anuală a activității serviciilor comune depășește 100 de milioane EUR;
44. constată că acordul de cooperare dintre comitete, semnat în 2016, a stabilit un cadru juridic solid pentru o cooperare pe termen lung, eficientă și eficace și demonstrează că comitetele acționează în parteneriat, respectându-și, totodată, competențele și prerogativele; constată că acordul a expirat la 31 decembrie 2019 și că s-a decis prelungirea acestuia cu un an, în paralel cu negocierea unui nou acord; solicită comitetelor să depună eforturile necesare pentru încheierea cât mai curând posibil a unui nou acord, pentru a permite realizarea de noi sinergii și economii;
45. reamintește că, din nou, comitetele au alocat mai puțin de 3 % din bugetul lor total pentru informatică și că proiectele și echipamentele informatice au avut de suferit de pe urma finanțării structural insuficiente timp de mai mulți ani; ia act cu îngrijorare de faptul că, pentru a-și recupera restanțele în materie de proiecte și sisteme informatice, comitetele continuă să utilizeze transferuri colectoare la sfârșitul anului pentru a finanța proiecte informatice; solicită comitetelor să pună în aplicare cât mai curând posibil noua strategie digitală și noul plan multianual de cheltuieli în domeniul informatic;
46. solicită Comitetului să analizeze în continuare situația pentru a identifica și alte domenii care ar putea fi utilizate în comun cu CESE; subliniază că acest tip de cooperare interinstituțională poate reduce semnificativ cheltuielile totale ale Comitetului; invită Comitetul să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu rezultatele obținute;
47. felicită Comitetul pentru formarea sa în materie de e-learning, cu un capitol dedicat eticii, concepută în principal pentru noii-veniți și situată pe prima pagină a site-ului intranet al Comitetului, pentru a le asigura tuturor un acces facil; apreciază, în interesul transparenței, publicarea pe site-ul internet al Comitetului a politicilor, cum ar fi procedurile de semnalare a neregulilor și politicile privind activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari; încurajează Comitetul să continue cu o veritabilă politică de digitalizare a serviciilor sale;
48. reamintește că, la 23 august 2018, un fost auditor intern a depus la autoritatea împuternicită să facă numiri o plângere împotriva Comitetului pe baza articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor, ca urmare a deciziei Comitetului din 24 mai 2018 de a nu-l recunoaște ca avertizor de integritate de bună credință; regretă profund decizia Comitetului, care contravine poziției Parlamentului potrivit căreia auditorul intern este un avertizor de integritate de bună credință, poziție confirmată în rezoluția Parlamentului privind descărcarea de gestiune 2001(7); încurajează Comitetul să recunoască pe deplin statutul auditorului intern și să își ceară scuze public pentru că i-a tratat necorespunzător cazul;
49. observă că, la 20 decembrie 2019, Comitetul i-a propus fostului auditor intern o soluționare alternativă a litigiului cu condiția încheierii unui acord de confidențialitate, propunere respinsă de fostul auditor intern pe motiv de lipsă de transparență; încurajează Comitetul să își revizuiască propunerea, pentru a-l recunoaște oficial pe fostul auditor intern drept un avertizor de integritate de bună credință și pentru a permite publicarea oricărui acord de conciliere, în interesul transparenței;
50. regretă faptul că procesul de mediere dintre Comitet și fostul auditor intern, solicitat în rezoluția Parlamentului privind descărcarea de gestiune 2017(8), nu a avut încă loc și este planificat abia pentru începutul anului 2020; regretă, de asemenea, faptul că au trecut mai mult de 20 de ani până când Comitetul a început un proces de mediere cu fostul auditor intern; își reiterează sprijinul ferm, astfel cum a fost exprimat în numeroase rezoluții ale Parlamentului, pentru o soluționare justă și echitabilă a situației și pentru exprimarea de către Comitet a scuzelor publice privind modul defectuos în care a gestionat cazul;
51. ia act de decizia celei de a treia comisii de invaliditate care confirmă în unanimitate că auditorul intern a fost declarat inapt din motive profesionale și a făcut obiectul unei intimidări din partea Comitetului;
52. observă că, la 20 decembrie 2019, Comitetul a înaintat o propunere privind o soluționare alternativă a litigiului și o propunere de declarație publică, pe care fostul auditor intern le-a respins, exprimându-și dorința demarării unui proces de mediere ca modalitatea ce mai adecvată pentru o soluționare justă a cazului;
53. salută numirea deputatei în Parlamentul European Sophie in t’Veld în calitate de mediator în acest caz, în vederea găsirii unei soluții de compromis între fostul auditor intern și Comitet; reamintește cererea sa ca această mediere să abordeze, de asemenea, statutul de avertizor de bună-credință al fostului auditor intern (astfel cum a fost recunoscut de Parlament în rezoluția sa privind descărcarea de gestiune 2001) și faptul că acesta a acționat în interesul Uniunii prin consemnarea unor nereguli în cadrul instituțiilor UE;
54. solicită Comitetului să accepte prompt medierea, pentru a implementa decizia celei de a treia comisii de invaliditate, luând toate măsurile necesare pentru a răspunde solicitărilor incluse de Parlament în rezoluțiile sale anterioare;
55. ia act de faptul că, în contextul politicii sale privind „ușile turnante”, Comitetul se asigură că toți membrii personalului care părăsesc instituția, în special, personalul de conducere de nivel superior, sunt informați în mod proactiv și sistematic cu privire la obligația de a-și declara intenția de a desfășura o activitate profesională; salută faptul că Comitetul reamintește, de asemenea, angajaților care părăsesc instituția temporar pentru a intra în concediu fără plată sau în concediu de invaliditate, că le revin obligații în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor și al deciziei interne a Comitetului nr. 66/2014 privind activitățile și sarcinile externe;
56. ia act de faptul că Consiliul a stipulat că, de la data la care retragerea Regatului Unit din Uniune produce efecte juridice, trei dintre cele 24 de locuri atribuite Regatului Unit vor fi atribuite Estoniei, Ciprului și Luxemburgului; ia act de faptul că în cadrul Comitetului sunt reduse astfel doar 21 de locuri;
57. evidențiază toate realizările din ultimii ani în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic, cu toate normele și procedurile sale conexe, intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru îmbunătățirea transparenței; salută volumul semnificativ de acorduri interinstituționale pentru servicii și de cooperare; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organele Uniunii; propune Comitetului să analizeze posibilitatea de a crea rețele oficiale în diferite domenii, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a dezvolta soluții comune.
Rezoluția Parlamentului European din 29 ianuarie 2004 conținând comentariile care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (JO L 57, 25.2.2004, p. 8).
Rezoluția (UE) 2019/1429 a Parlamentului European din 26 martie 2019 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (JO L 249, 27.9.2019, p. 123).
Descărcarea de gestiune 2018: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2083(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0050/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului(5), în special articolul 76,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624(6), în special articolul 116,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(8), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0072/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2083(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(9),
– având în vedere declarația de asigurare(10) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0050/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(12), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului(13), în special articolul 76,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624(14), în special articolul 116,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(16), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0072/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2083(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere Raportul special nr. 24/2019 al Curții de Conturi intitulat „Azilul, transferul și returnarea migranților: este momentul să se accelereze măsurile de reducere a disparităților dintre obiective și rezultate”,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0072/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(17), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 288 663 520 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2,89 % față de bugetul pe 2017; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(18);
B. întrucât Curtea de Conturi („Curtea”) declară în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 98,37 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,74 % față de exercițiul 2017; constată cu preocupare că rata de execuție a creditelor de plată a fost scăzută, de 69,69 %, dar reprezintă o creștere cu 3,27 % în comparație cu 2017;
2. constată, în lumina remarcilor și observațiilor formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind rezerva financiară operativă statutară pentru finanțarea desfășurării intervențiilor rapide la frontieră și a intervențiilor de returnare, că, deși alocarea separată, în fiecare an, a unui buget predefinit pentru a acoperi eventualele intervenții rapide la frontieră reprezintă o cerință legislativă impusă Agenției, efectele sale colaterale negative au fost abordate de colegiutoiri în cursul revizuirii Regulamentului (UE) 2016/1624(19); observă că, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2019/1896(20), rezerva operațională poate fi eliberată și utilizată lunar în scopuri operaționale, nu doar pentru intervențiile rapide de returnare;
3. constată, din raportul Curții, că, în 2018, Agenția a avut acorduri de finanțare cu țări cu care cooperează pentru activități operaționale reprezentând 59 % din bugetul Agenției; ia act de lansarea unui nou mecanism simplificat de finanțare bazat în mare măsură pe costuri unitare pentru cheltuielile legate de misiunile resurselor umane, precum și de faptul că, spre sfârșitul anului 2018, Agenția a introdus un nou sistem de control ex post care acoperă toate tipurile de cheltuieli și și-a modificat sistemul de verificări ex ante integrate în circuitele financiare; evidențiază accentul pus de Curte pe faptul că rambursarea cheltuielilor cu echipamentele se bazează în continuare pe costurile reale, iar proiectul de trecere la rambursări bazate pe costurile unitare tot nu a fost implementat cu succes până acum; ia act, de asemenea, cu preocupare de observația Curții că nici după 2014 țările cu care cooperează Agenția nu au prezentat documente justificative suficiente care să ateste costurile reale corespunzătoare costurilor declarate cu echipamentele și că verificările ex ante efectuate de Agenție în privința lor sunt ineficace dacă nu se bazează pe documente justificative; observă că Agenția nu a efectuat nicio verificare ex post cu privire la rambursări, ceea ce a crescut și mai mult riscul unor rambursări de costuri nejustificate; ia act cu îngrijorare de faptul că Agenția a permis rambursarea mai multor cheltuieli declarate de țările cu care cooperează, deși acestea nu au furnizat dovezile indicate și solicitate de Agenție; află, din răspunsul dat de Agenție, că țările în cauză cu care cooperează au prezentat documente justificative cu situația detaliată a costurilor; invită Agenția să indice clar, în viitor, tipul de documente justificative pe care le acceptă ca dovezi necesare; solicită, de asemenea, Agenției să ramburseze doar cheltuielile justificate din punct de vedere legal; se așteaptă ca Agenția să introducă rapid verificări ex post temeinice ale rambursărilor și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens până în iunie 2020;
4. constată din raportul Curții că sumele reportate în 2019 din bugetul Agenției se ridică la 83 000 000 EUR (29 %), un procent ceva mai redus decât în exercițiul precedent; observă că rata creditelor reportate în 2018 care au fost anulate a fost de 11 000 000 EUR (12 %), în termeni relativi ceva mai puțin față anul anterior; constată că reportările și anulările au avut drept cauză principală dificultățile de a avea în schema de personal numărul și profilurile necesare de angajați, lansarea cu întârziere a lansării proiectului imobiliar pentru noul sediu al Agenției, caracterul multianual al proiectelor TIC și faptul că țările cu care cooperează Agenția supraestimează amploarea și costurile activităților; ia act de răspunsul Agenției, potrivit căruia în 2018 cheltuielile operaționale au fost în principal sub formă de granturi, care acoperă ciclul operațional din luna februarie a anului N până în luna ianuarie a anului N+1, precum și cheltuieli legate de contracte pentru care plățile vor avea loc în anul N+1; invită Agenția ca, împreună cu țările cu care cooperează, să depună eforturi pentru a face estimări de costuri și previziuni bugetare mai precise;
5. invită Agenția să includă estimări mai realiste ale nevoilor sale de servicii în documentația de licitație și să asigure o gestiune financiară riguroasă a contractelor; reamintește Agenției că, deși contractele-cadru nu constituie o obligație de cumpărare până la epuizarea valorii maxime a contractului, diferența considerabilă dintre valoarea maximă a contractului într-o procedură de atribuire din 2018 (8 milioane EUR) și oferta câștigătoare (5,8 milioane EUR) ar putea genera un risc semnificativ pentru buna gestiune financiară;
Performanța
6. constată că, după ce Consiliul de administrație a aprobat în 2017 reorganizarea structurilor Agenției, ceea ce a afectat alocarea resurselor, în 2018 a fost adoptată o structură actualizată, iar această structură, ce a fost completată de un nou regulament intern de procedură, a fost adoptată prin delegări și subdelegări formalizate prin decizia directorului executiv;
7. subliniază rolul important al Agenției în promovarea, coordonarea și dezvoltarea gestionării europene integrate a frontierelor, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;
8. observă că, în contextul gestionării europene integrate a frontierelor, cele mai mari activități operaționale au fost cele 12 operațiuni comune de la frontierele externe terestre, aeriene și maritime, în timp ce, în 2018, Agenția s-a axat la nivel operațional în principal pe regiunile centrală, de est și de vest ale Mării Mediterane, care s-au confruntat cu cele mai mari presiuni migratorii; apreciază, de asemenea, cooperarea strânsă interagenții în domeniul vamal și al cooperării în materie de aplicare a legii, manifestată îndeosebi în domeniul pazei de coastă; îndeamnă Agenția să fie mai expeditivă și să presteze o muncă de calitate, stabilind obiective cantitative adecvate și valori țintă specifice pentru operațiunile comune care se preconizează că vor fi incluse în documentul unic de programare 2021-2023;
9. constată cu îngrijorare că Curtea a consemnat în Raportul său special nr. 24/2019 că implementarea procedurilor de azil, în special în Grecia și Italia, suferă în continuare din cauza perioadelor lungi de prelucrare, a blocajelor și capacităților judiciare insuficiente; solicită Agenției să caute să coopereze cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu Fondul pentru azil, migrație și integrare și cu Comisia, după cum a recomandat Curtea;
10. reiterează apelul său adresat Agenției de a fi mai transparentă cu privire la activitățile sale; salută crearea pe site-ul său a unei secțiuni dedicate accesului public la documente; îndeamnă Agenția să creeze un registru al documentelor, ceea ce constituie o obligație juridică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001(21);
11. consideră că Agenția ar trebui să ia inițiativa de a furniza informații cu privire la activitățile sale operaționale; invită Agenția să se prezinte în fața Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului pentru a-și îndeplini sarcinile specifice de raportare față de deputații din Parlamentul European, organizând regulat sesiuni de informare detaliate; invită Agenția să pună la dispoziție raportul privind aplicarea practică a Regulamentului (UE) nr. 656/2014(22) pentru anul 2018, așa cum este obligată să facă din punct de vedere juridic, și să furnizeze în viitor informații mai concrete pentru a permite o evaluare adecvată a activităților desfășurate de Agenție pe mare.
Politica de personal
12. regretă faptul că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de numai 72,49 %, fiind numiți 303 agenți temporari din cei 418 agenți temporari autorizați în conformitate cu bugetul Uniunii (prin comparație, în 2017 au fost autorizate 352 de posturi); constată că, în 2018, la Agenție au lucrat, în plus , 187 de agenți contractuali și 153 experți naționali detașați;
13. constată de asemenea, din raportul Curții, că, deși și-a continuat eforturile de recrutare și și-a mărit personalul de la 526 la 630 de persoane în 2018, Agenția nu a atins încă numărul de 760 de angajați autorizat în schema sa de personal pentru 2018; ia act de răspunsul Agenției, potrivit căruia au fost ocupate un număr total de 187 de posturi vacante, dar, din cauza fluctuației mari de personal intern și extern, creșterea netă de personal în 2018 comparativ cu 2017 a fost de 117, întrucât multe posturi au devenit vacante în cursul anului; constată, de asemenea, că Agenției nu îi este ușor să atragă un număr mare de candidați externi potriviți și să obțină o repartiție geografică echilibrată, în special din cauza coeficientului de corecție mic, cel mai mic dintre toate agențiile Uniunii; subliniază că agențiile situate în țări în care se aplică un coeficient de corecție scăzut ar trebui să fie sprijinite mai mult de Comisie ca să poată introduce măsuri complementare, astfel încât să devină mai atractive pentru personalul actual și viitor; invită Comisia să evalueze impactul și viabilitatea aplicării unor coeficienți de corecție pentru salarii în viitor; observă că Agenția întâmpină în continuare dificultăți în menținerea unei repartizări geografice echilibrate, așa cum ar fi de dorit, a personalului detașat;
14. constată că 2018 a fost al treilea an din planul de creștere pe cinci ani după adoptarea Regulamentului (UE) 2016/1624 care a sporit semnificativ resursele bugetare și de personal; observă că, în urma extinderii mandatului său, personalul Agenției va trebui să ajungă la 1 000 de membri în 2020; constată, în lumina remarcilor și observațiilor formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, care a subliniat că creșterea planificată a personalului va necesita spații de birouri suplimentare, că se află în pregătire o analiză menită să identifice strategia imobiliară optimă;
15. observă că Agenția utilizează, începând din aprilie 2018, Codul de conduită obligatoriu revizuit pentru operațiunile de returnare și intervențiile de returnare; constată că ofițerul pentru drepturile fundamentale al Agenției adresează în mod constant observații și recomandări cu privire la toate planurile operaționale și la toate rapoartele de evaluare, destinate a fi luate în considerare de unitățile operaționale;
16. regretă că, în pofida apelurilor repetate ale Parlamentului și a unei creșteri globale semnificative a personalului Agenției, ofițerul pentru drepturile fundamentale nu dispune încă de resurse umane adecvate, ceea ce îi afectează vădit eforturile de a duce la bun sfârșit sarcinile care îi sunt încredințate; îndeamnă Agenția să pună la dispoziția ofițerului său pentru drepturile fundamentale personal și resurse suficiente, în special pentru a pune în practică și a dezvolta în continuare strategia Agenției pentru monitorizarea și protejarea drepturilor fundamentale; îi reamintește Agenției că este important să adere la Statutul funcționarilor ;
17. remarcă, ca reacție la observațiile și comentariile autorității care acordă descărcarea de gestiune despre necesitatea de a întocmi un plan cuprinzător de asigurare a continuității activității, că în 2018 a fost numit un funcționar responsabil cu continuitatea activității;
18. constată că Curtea a identificat o tendință orizontală a agențiilor de a angaja personal extern pe poziții de consultanță în domeniul informatic; solicită ca acest domeniu important și sensibil să depindă cât mai puțin posibil de recrutarea externă pentru a limita eventualele riscuri;
19. ia act de lipsa informațiilor privind echilibrul de gen în rândul personalului Agenției; reiterează faptul că în Consiliul de administrație al Agenției persistă un dezechilibru semnificativ între femei și bărbați (50 membri bărbați și 8 membri femei); solicită ca acest dezechilibru să fie remediat cât mai curând posibil; invită, prin urmare, Agenția să ia inițiativa de a reaminti în mod proactiv statelor membre importanța echilibrului de gen și invită statele membre să garanteze acest echilibru atunci când își numesc membrii în Consiliul de administrație al Agenției;
Achizițiile publice
20. constată, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune privind necesitatea simplificării întregului sistem financiar al Agenției, că aceasta a introdus în 2018 un sistem revizuit de finanțare a operațiunilor comune și a operațiunilor de returnare, bazat pe acorduri de grant simplificate cu statele membre, cu ajutorul costurilor unitare standardizate pentru resursele umane;
21. constată cu satisfacție că Agenția participă activ la licitațiile interinstituționale derulate de alte instituții și că, în cadrul procedurilor de achiziții publice din domeniul supravegherii maritime, caută să coopereze cu alte agenții ale Uniunii care desfășoară activități similare și pregătește caietele de sarcini în consecință; observă, de asemenea, că, în 2018, Agenția a organizat sub conducerea sa prima procedură interinstituțională de achiziții publice, împreună cu Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului; încurajează ferm Agenția să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii;
22. invită Agenția să dea curs fără întârziere recomandării pendinte privind achizițiile publice electronice, și anume depunerea ofertelor pe cale electronică;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
23. apreciază măsurile aplicate și eforturile permanente depuse de Agenție pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și protecția avertizorilor de nereguli; constată că politica privind avertizarea în interes public a fost adoptată la 18 iulie 2019; salută faptul că Agenția îi oferă personalului acces la consilieri confidențiali și cursuri de formare despre procedurile de denunțare a neregulilor; constată, de asemenea, că Agenția a lansat, pentru o mai bună transparență, o versiune multilingvă a site-ului său în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii; regretă, cu toate acestea, că Agenția publică declarații de angajament, declarând absența conflictelor de interese în cazul membrilor Consiliului de administrație, al directorului executiv și al directorului executiv adjunct, și nu declarații de interese; reamintește că nu este de competența membrilor Consiliului de administrație, a directorului executiv și a directorului executiv adjunct să se declare singuri ca neavând conflicte de interese; invită Agenția ca, pentru a spori transparența, să publice CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor Consiliului de administrație, ale directorului executiv și directorului executiv adjunct, până în iunie 2020;
Controlul intern
24. constată, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune privind creșterea considerabilă a cheltuielilor cu granturile ale Agenției, că au fost adoptate măsuri pentru a atenua riscurile identificate și că, în special, în 2018 au fost efectuate verificări ale costurilor unitare pentru Spania, Grecia și Italia, că politica privind controlul ex post a fost adoptată în 2018, că a fost stabilit planul anual de control ex post și că acesta va fi revizuit, precum și că controalele ex post pentru Portugalia și Estonia au fost finalizate;
25. ia act cu preocupare, din raportul Curții, de faptul că Agenția nu dispune de o politică referitoare la posturile sensibile, care să identifice funcțiile sensibile, să le actualizeze și să definească măsuri adecvate de reducere a riscului de a urmări interese personale; invită Agenția să adopte și să implementeze o astfel de politică, pentru a se conforma propriilor standarde de control intern; află din răspunsul Agenției că, la sfârșitul lui 2019, politica sa privind funcțiile sensibile era în curs de finalizare, urmând să fie adoptată;
26. ia act de faptul că, în urma revizuirii recente a cadrului său de control intern, Agenția s-a asigurat că toate deciziile de a se ignora controalele sau de a se devia de la procesele și procedurile stabilite sunt documentate, aprobate corespunzător și înregistrate la nivel central;
Alte observații
27. observă cu satisfacție, în lumina comentariilor și observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune privind construirea noii clădiri care va găzdui sediul Agenției și înființarea unei școli europene la Varșovia, că, în 2019, autoritățile polone i-au atribuit Agenției o parcelă adecvată, că proiectarea este în curs pentru construcția unei clădiri concepute în mod specific pentru sediul Agenției, urmând a fi finalizată până la sfârșitul anului 2024, precum și că autoritățile polone urmează să propună Consiliului superior al școlilor europene, în toamna anului 2019, să ia în considerare acreditarea unei școli europene asociate de tip II la Varșovia, care ar urma să intre parțial în funcțiune începând din anul școlar 2020-2021;
28. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
29. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(23) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).
Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
Regulamentul (UE) nr. 656/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (JO L 189, 27.6.2014, p. 93).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2088(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0055/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului(5), în special articolul 60,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0075/2020),
1. acordă directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2088(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0055/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului(12), în special articolul 60,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0075/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2088(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0075/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) (denumită în continuare „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 135 737 021 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 13,84 % față de 2017; întrucât această creștere s-a datorat sarcinilor suplimentare care s-au adăugat la mandatul său; întrucât bugetul Agenției provine în principal de la bugetul Uniunii(16);
B. întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2018 au dus la o rată de execuție bugetară de 96,10 %, reprezentând o ușoară scădere de 3,62 % față de 2017; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 86,92 %, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,09 % în comparație cu 2017;
2. mulțumește Agenției pentru informațiile furnizate cu privire la sarcinile și implicațiile bugetare ale Unității UE de semnalare a conținutului ilegal online (EU IRU); reține că bugetul alocat pentru planul de management pe activități pentru EU IRU a fost de 4 860 000 EUR în 2019, repartizat astfel: (a) 3 710 000 EUR pentru cheltuielile legate de personalul direct (care cuprinde 38 de membri ai personalului: 26 de agenți temporari, 4 agenți contractuali și 8 experți naționali detașați, (b) 1 150 000 EUR care acoperă cheltuieli operaționale, costuri de funcționare și un grant de 510 000 EUR în 2019 (din care sunt finanțate 7 posturi de agenți contractuali suplimentare, personalul afectat EU IRU totalizând astfel 45 de membri); remarcă că aceste cifre nu includ costurile separate pentru dezvoltarea sistemelor operaționale TIC la nivel organizațional;
Performanța
3. remarcă cu satisfacție că Agenția și-a monitorizat performanța prin 38 de indicatori-cheie de performanță, alți 51 de indicatori de performanță și implementarea a aproximativ 170 de acțiuni specifice planificate în programul său de lucru, cadrul de raportare a performanțelor urmărind în general să evalueze valoarea adăugată a activităților Agenției și să optimizeze execuția bugetului;
4. ia act de faptul că Agenția a atins 78 % din obiectivele stabilite pentru indicatorii de performanță și că a înregistrat progrese în punerea în aplicare a 79 % din acțiunile cuprinse în programul de lucru pentru 2018 (comparativ cu 80 % în 2017);
5. observă că Agenția a continuat să se axeze pe analiza operațională și pe viteza de reacție în prima linie, inclusiv pe prelucrarea contribuțiilor, și să acorde, în același timp, un sprijin proactiv pentru anchete de mare vizibilitate în cele trei domenii care reprezintă o amenințare permanentă la adresa securității interne a Uniunii, și anume criminalitatea informatică, criminalitatea gravă și organizată și terorismul;
6. încurajează Agenția să își digitalizeze și mai mult serviciile;
7. constată cu satisfacție că, în 2018, Agenția a continuat să desfășoare activități comune sau servicii partajate cu alte agenții ale Uniunii, inclusiv cu Eurojust, cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil și cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, precum și că Agenția a participat la zece proceduri interinstituționale și la o procedură de achiziții publice interagenții; consideră că Agenția trebuie să dezvolte și de acum înainte legături strânse cu alte instituții relevante ale Uniunii; încurajează Agenția să se gândească la modalități de a pune în comun cu alte agenții care desfășoară activități similare sau cu agenții care se află în proximitatea Agenției resursele sau personalul, sau ambele, alocate unor sarcini care se suprapun cu sarcinile agențiilor respective;
8. constată că, în urma cooperării sale operaționale continue cu alte agenții din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), Agenția a preluat președinția rețelei de agenții JAI în 2019, care se ocupă de eforturile de intensificare a cooperării între agențiile JAI, inclusiv de elementele de interoperabilitate a sistemelor de informații ale Uniunii, inovare, buna gestiune (inclusiv un sondaj privind cele mai bune practici de avertizare în interes public la agențiile JAI), diversitate și incluziune, precum și interacțiunea cu agențiile din afara JAI și domeniile unde se poate intensifica și mai mult cooperarea;
9. roagă Comisia să facă un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea, dacă nu a unei fuzionări complete, cel puțin a creării de sinergii comune cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL); invită Comisia să evalueze ambele scenarii mutarea Agenției la sediul CEPOL de la Budapesta și mutarea CEPOL la sediul Agenției de la Haga; observă că un astfel de demers ar însemna să se folosească în comun serviciile corporative și de suport și să administreze împreună sediul comun, precum și infrastructurile TIC, de telecomunicații și bazate pe internet, economisind astfel sume imense care ar putea fi utilizate pentru finanțarea suplimentară a ambelor agenții;
10. constată că numărul operațiunilor sprijinite de Europol a crescut de la 1 496, în 2017, la 1 748, în 2018, (ceea ce reprezintă o creștere de 16,8 %) și că numărul reuniunilor operaționale finanțate de Europol a crescut de la 403, în 2017, la 427, în 2018, (o creștere de 5,9 %); subliniază importanța și valoarea adăugată a Agenției, în special a echipelor comune de anchetă, în lupta împotriva criminalității organizate în întreaga Europă; observă, în acest sens, că numărul echipelor comune de anchetă sprijinite de Agenție a crescut de la 64, în 2017, la 93, în 2018 (adică o creștere de 45 %), în cazul a 27 dintre ele fiind nevoie de coordonare între peste 20 de țări(17); observă că majorarea bugetului Europol corespunde cu o intensificare a tuturor operațiunilor sale, inclusiv sprijinirea cooperării în combaterea criminalității informatice și a terorismului online; subliniază că este important să se acorde finanțare și resurse adecvate echipelor comune de anchetă, în pas cu creșterea bruscă a volumului lor de activitate;
11. solicită Agenției să pună la dispoziție, în măsura posibilului, resurse financiare pentru traduceri și îndeamnă autoritatea bugetară să furnizeze suficiente resurse financiare pentru a permite traducerea rapoartelor oficiale ale Europol în toate limbile oficiale ale Uniunii, având în vedere importanța muncii sale pentru cetățenii Uniunii, obligația de a asigura transparența propriilor activități și necesitatea de a asigura condiții propice pentru ca Grupul mixt de control parlamentar compus din deputați naționali și europeni din toate statele membre să își poată face treaba bine; invită Comisia și Agenția să stabilească un cadru de cooperare cu Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, pentru a reduce sarcina financiară aferentă traducerilor;
Politica de personal
12. constată că la 31 decembrie 2018 schema de personal era completată în proporție de 96,35 %, fiind ocupate 555 din cele 576 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 550 de posturi autorizate în 2017); constată că, în plus, în 2018, la Agenție au mai lucrat 201 agenți contractuali și 153 de experți naționali detașați;
13. ia act de reprezentarea dezechilibrată între femei și bărbați raportată în 2018 pentru cadrele de conducere superioară – 145 de bărbați și 27 de femei, cu 43 de bărbați și 10 femei în Consiliul de administrație;
Achiziții publice
14. constată cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții, Agenția a prelungit neregulamentar durata unui contract-cadru pentru furnizarea de servicii de călătorie în interes de serviciu prin semnarea modificării nr. 2 după expirarea contractului și că, prin aceeași modificare, Agenția a introdus, de asemenea, noi elemente de preț care nu au făcut obiectul procedurii de achiziții publice competitive, ceea ce a făcut ca modificarea nr. 2 și plățile aferente din 2018 să fie neconforme; ia la cunoștință răspunsul Agenției că prelungirea contractului-cadru a fost inițiată cu mult înainte să expire și că s-a făcut cu întârziere pentru că s-a aplicat principiul bunei gestiuni financiare; invită Agenția în consecință să gestioneze contractele și să aplice controalele ex ante cu mai multă strictețe;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
15. ia act de măsurile aplicate și de eforturile constante depuse de Agenție pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și protecția avertizorilor de integritate; ia act de posibilul caz de conflict de interese identificat în legătură cu o procedură de recrutare în 2018; ia act de faptul că nu au fost necesare acțiuni ulterioare, deoarece consilierul vizat s-a retras; felicită Agenția pentru că a publicat între timp pe site-ul său de internet, pe baza noului său model de formular, declarațiile de interese atât pentru directorul (directorii) executiv(i) (adjunct/adjuncți), cât și pentru membrii Consiliului de administrație;
16. regretă, că potrivit unui studiu comparativ recent, realizat de Comisia pentru petiții a Parlamentului European(18), politicile Agenției privind conflictele de interese sunt „ cele mai puțin detaliate față de cele ale celorlalte agenții”; recunoaște că acest lucru se întâmplă în special deoarece Europol nu are în componența sa comitete sau grupuri științifice; regretă, cu toate acestea, că Agenția nu utilizează niciun sistem de clasificare a nivelurilor de interese și nici o „listă neagră”;
Controalele interne
17. reține că, în mai 2017, Serviciul de audit intern al Comisiei, sprijinit de structura de audit intern, a efectuat o evaluare a riscurilor fără ca vreuna din cele 36 de clase de procese analizate să primească calificativul „de îmbunătățit atenuarea riscurilor”;
18. ia act de faptul că Serviciul de audit intern al Comisiei a publicat un raport de audit privind „Gestionarea resurselor umane și etica la Europol” și a elaborat un plan de acțiune pentru a lua în vizor toate sectoarele susceptibile de a fi îmbunătățite; invită Agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează situația în această privință;
19. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul populației, adresându-i-se prin rețelele de socializare și alte mijloace de informare în masă;
20. felicită Agenția pentru că nu are nicio recomandare restantă dintre cele care trebuiau implementate în concordanță cu rapoartele de audit ale Curții pentru exercițiile financiare anterioare; de la momentul respectiv, Agenția a dat curs observației unice a Curții pentru exercițiul financiar 2017 despre publicarea anunțurilor de posturi vacante pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO);
o o o
21. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2073(DEC))
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0040/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(4), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(5), în special articolul 68,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0076/2020),
1. acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2018 (2019/2073(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(8),
– având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2020 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2018 (05761/2020 – C9-0040/2020),
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(10), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(11), în special articolul 70,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(12), în special articolul 68,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(13), în special articolul 108,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0076/2020),
1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2018;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
3. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2018 (2019/2073(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2018,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0076/2020),
A. întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale(15), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Medicamente (denumită în continuare „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2018 a fost de 337 761 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,96 % față de bugetul pe 2017; întrucât Agenția este finanțată din taxe, 90 % din veniturile sale din 2018 provenind din taxele plătite de industria farmaceutică pentru serviciile oferite, 10 % provenind din bugetul Uniunii(16);
B. întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2018 (denumit în continuare „raportul Curții”), declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,
Gestiunea bugetară și financiară
1. constată cu îngrijorare că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2018 au condus la o rată de execuție bugetară de 89,14 %, ceea ce reprezintă o reducere de 1,91 % față de exercițiul 2017; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 73,64 %, ceea ce reprezintă o scădere de 2,98 % în comparație cu 2017; invită Agenția să își îmbunătățească execuția bugetară și rata de execuție a creditelor de plată;
Performanța
2. ia act de faptul că Agenția continuă să utilizeze o serie de indicatori-cheie de performanță, inclusiv o combinație de indicatori operaționali, de conducere/administrare și de comunicare/privind părțile interesate pentru a măsura volumul său de lucru, punerea în aplicare a programului său de lucru și gradul de satisfacție a părților interesate, pentru a evalua valoarea adăugată oferită de activitățile sale; ia act și de faptul că utilizează și metodologia de planificare și monitorizare a bugetului pentru a-și consolida gestionarea bugetului;
3. constată cu îngrijorare că EudraVigilance, un sistem de informare utilizat pentru semnalarea presupuselor efecte secundare ale unor medicamente, precum și alte proiecte de telematică au trebuit să fie amânate sau reduse din cauza deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană; cu toate acestea, ia act de faptul că Agenția asigură faptul că proiectele și activitățile din cadrul planului de continuitate a activității în vederea pregătirii pentru Brexit au fost realizate într-un mod care nu afectează funcționarea sistemului de monitorizare a siguranței medicamentelor în Uniune și au permis tuturor părților implicate (industria, Agenția și autoritățile naționale competente) să își respecte în continuare obligațiile legale care le revin în temeiul legislației farmaceutice a Uniunii;
4. ia act de faptul că Agenția cooperează cu alte agenții pentru a genera rezultate științifice comune și asigură acordarea de sprijin reciproc sau schimbul de date științifice; constată, de asemenea, că Agenția continuă să mențină acorduri formale de lucru cu principalii săi patru parteneri;
5. ia act de faptul că, în contextul punerii în aplicare a strategiei UE în domeniul telematicii pentru rețeaua europeană de reglementare în domeniul medicamentelor, rețeaua a realizat etape majore, însă unele activități au fost reduse din cauza pregătirilor pentru transferul Agenției și, în consecință, a unui consum sporit de resurse în alte domenii ale tehnologiei informației;
6. ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit raportului Curții, Agenția a utilizat în mod excesiv serviciile de consultanță pentru cele două proiecte informatice principale ale sale, acest lucru determinând dependența sa problematică de specialiști externi și ducând la depășiri ale costurilor și întârzieri disproporționate; ia act de faptul că Agenția a început să pună în aplicare măsuri de atenuare în 2017, care, cu toate acestea, nu sunt încă pe deplin eficiente, după cum reiese, de exemplu, din ceea ce reprezintă în continuare un număr excesiv de mare de consultanți care lucrează pe baza contractelor în regie; invită Agenția să accelereze punerea în aplicare a măsurilor de atenuare, nu numai pentru finalizarea proiectelor informatice în curs, ci și pentru a fi pregătită pentru noi proiecte de anvergură;
7. încurajează Agenția să continue digitalizarea serviciilor sale;
8. constată că Curtea a identificat o tendință orizontală a agențiilor de a angaja personal extern pe poziții de consultanță în domeniul informatic; solicită ca acest domeniu important și sensibil să depindă cât mai puțin posibil de recrutarea externă pentru a limita eventualele riscuri;
9. reamintește rolul important al Agenției în protejarea și promovarea sănătății publice și a sănătății animale, prin evaluarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar;
10. evidențiază faptul că, în 2018, Agenția a recomandat autorizarea introducerii pe piață a 94 de medicamente noi (84 de uz uman și 10 de uz veterinar), acestea conținând 46 de substanțe active noi (42 de uz uman și 4 de uz veterinar); constată că, în 2018, în cadrul activităților sale de farmacovigilență, Agenția a recomandat suspendarea imediată a comercializării și retragerea de pe piață a unui medicament pentru scleroza multiplă din cauza unor reacții imunitare grave și, uneori, mortale, precum și suspendarea comercializării mai multor antibiotice;
11. ia act de faptul că, în 2018, au fost puse în aplicare a doua și a treia fază ale planului de asigurare a continuității activității, pentru a proteja activitățile de bază ale Agenției; subliniază, în acest sens, că este necesar să se asigure un nivel maxim de transparență, competență și independență în activitatea Agenției;
12. este preocupat de întârzierile înregistrate în dezvoltarea portalului și a bazei de date al UE pentru studii clinice; atrage atenția, în acest sens, asupra necesității de a rezolva problemele legate de infrastructura informatică a Agenției, care este supusă unei presiuni puternice;
13. subliniază că centrul de date al Agenției a fost transferat cu succes la Hamburg în 2018;
Politica de personal
14. constată că, la 31 decembrie 2018, schema de personal era completată în proporție de 98,31 %, fiind ocupate 581 de posturi de agenți temporari din cele 591 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 596 de posturi autorizate în 2017); constată că, în 2018, la Agenție au lucrat, de asemenea, 170 de agenți contractuali și 30 experți naționali detașați;
15. constată că sunt necesare eforturi suplimentare pentru realizarea unui echilibru de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior (în 2018: 17 bărbați și 11 femei) și al membrilor consiliului de administrație (20 de bărbați și 13 femei);
16. observă că Agenția dispune de un program de asistență pentru angajați, care este un program de sprijin oferit gratuit personalului său; constată, de asemenea, că Agenția are o politică de sprijinire a personalului care face obiectul unor acuzații și atacuri externe;
17. constată cu îngrijorare că, potrivit Agenției și raportului Curții, deși Agenției i-au fost atribuite sarcini noi semnificative, schema sa de personal nu a fost majorată; ia act de măsurile luate deja de Agenție pentru a atenua riscurile implicate, cum ar fi recrutarea neutră din punctul de vedere al costurilor a agenților contractuali cu contract temporar; regretă că, potrivit raportului Curții, aceste măsuri nu sunt încă pe deplin eficiente;
18. constată că, în prezent, Agenția respectă recomandarea Curții din 2017 de a publica anunțurile de posturi vacante, nu numai pe site-ul său de internet și pe site-urile de internet ale agențiilor Uniunii, ci și pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului pentru mai multă publicitate;
Achizițiile publice
19. constată că Agenția a introdus în trecut procedura de licitație electronică pentru procedurile sale de achiziții; observă cu satisfacție că instrumentul de depunere electronică a cererilor a fost, de asemenea, implementat cu succes și este utilizat de la începutul anului 2019; constată că, potrivit răspunsului Agenției, aceasta lucrează acum la implementarea instrumentului de facturare electronică;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
20. subliniază că clienții Agenției - companiile din industria farmaceutică - plătesc pentru procedură, nu pentru rezultatul evaluărilor efectuate de Agenție; înțelege că, potrivit Agenției, recomandările sale sunt făcute în mod independent și, prin urmare, nu creează conflicte de interese; constată cu satisfacție că Agenția se asigură că membrii comitetelor sale științifice și experții, personalul și membrii consiliilor de administrație nu au interese financiare sau de altă natură în industria farmaceutică;
21. reamintește că Agenția este o agenție finanțată din taxe, 89,69 % din veniturile sale din 2018 provenind din taxele plătite de industria farmaceutică, 10,28 % din bugetul Uniunii și 0,03 % din veniturile alocate externe; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dependența mare de taxele din industrie ar putea compromite percepția de către public a independenței Agenției;
22. ia act de măsurile în vigoare aplicate de Agenție și de efortul constant pe care îl depune pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a asigura protecția avertizorilor de integritate; este foarte îngrijorat de faptul că, în 2018, Agenția a primit 21 de rapoarte privind cazuri de avertizare dintr-o sursă externă, care ridică problema administrării defectuoase în cadrul Agenției, din care cinci au fost închise în 2017 și 17 sunt încă în curs; invită Agenția să soluționeze de urgență cazurile și problemele respective și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației; salută faptul că Agenția a instituit o declarație privind conflictele de interese pentru membrii consiliilor de administrație, pentru personalul de conducere de nivel superior și pentru experți și le pune la dispoziție online;
23. salută faptul că, în luna februarie 2018, Tribunalul Curții de Justiție a confirmat, în trei hotărâri de referință (Cauzele T-235/15, T-718/15 și T-729/15(17)), decizia Agenției de a publica documente în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001(18);
24. salută faptul că, la 22 ianuarie 2020, Curtea de Justiție a susținut politica Agenției privind accesul la documente în hotărârile sale în recurs, în cauzele T-235/15 și T-718/15;
25. ia act de faptul că Agenția se întâlnește cu reprezentanți ai intereselor și dispune de norme pentru a guverna interacțiunile sale cu părțile interesate și, în plus, continuă să publice pe site-ul său procesele-verbale ale reuniunilor cu reprezentanții grupurilor de interese; constată că Agenția continuă să pună în aplicare, în consultare cu Comisia, un cadru pentru gestionarea relațiilor cu părțile interesate, care cuprinde măsuri de transparență;
26. observă că, având în vedere comentariile și observațiile formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la necesitatea de a consolida independența contabilului prin subordonarea sa directă directorului și consiliului de administrație al Agenției, Agenția revizuiește în prezent linia de raportare a contabilului ca măsură suplimentară menită să consolideze mai mult independența acestuia; salută, de asemenea, faptul că concluzia generală a exercițiului de validare a sistemelor contabile gestionate de contabil de către o firmă externă de audit a fost pozitivă;
Auditul intern
27. constată că, în urma auditului efectuat de Serviciul de Audit Intern al Comisiei cu privire la „Punerea în aplicare a Regulamentului privind taxele pentru activitățile de farmacovigilență”, în cadrul căruia a fost evidențiat deficitul actual dintre veniturile din unele taxe de farmacovigilență și costurile aferente, Comisia pregătește în prezent o revizuire a Regulamentului (UE) nr. 658/2014(19); ia act de faptul că Agenția continuă să participe activ la analiza efectuată de către Comisie a bazei economice pentru întregul sistem de taxe al Agenției și că se preconizează ca noile dispoziții privind taxele să intre în vigoare în ianuarie 2022; înțelege că Agenția a trimis stadiul de punere în aplicare a acțiunilor Serviciului de Audit Intern al Comisiei în iulie 2019; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile întreprinse în acest sens;
Recomandările Ombudsmanului
28. ia act de faptul că, în cadrul anchetei sale privind modul în care Agenția colaborează cu dezvoltatorii de medicamente în perioada premergătoare cererilor de autorizații de introducere pe piață a unor noi medicamente în Uniune, Ombudsmanul European a sugerat că Agenția ar trebui să introducă următoarele îmbunătățiri:
—
să se asigure că există o separare între cei responsabili pentru furnizarea de consultanță științifică unui dezvoltator de medicamente și cei implicați ulterior în evaluarea unei autorizații de punere pe piață pentru același medicament;
—
să ia în considerare, atunci când numește raportori pentru evaluarea cererilor de autorizație de introducere pe piață, dacă aceste persoane au fost deja implicate în calitate de coordonatori în furnizarea de consultanță privind același medicament în etapa prealabilă depunerii cererii;
—
să documenteze și să publice motivele care stau la baza deciziei sale de a numi ca raportor un expert care a avut un rol important în furnizarea de consultanță pentru același medicament în etapa prealabilă depunerii cererii;
—
să se asigure că cel puțin unul dintre cei doi raportori nu a avut un rol important în etapa prealabilă depunerii cererii cu privire la medicamentul respectiv;
—
să atașeze la Raportul european public de evaluare un jurnal detaliat al tuturor activităților relevante din etapa prealabilă depunerii cererii, inclusiv numele experților implicați;
Alte observații
29. ia act de faptul că Curtea a inclus un paragraf de evidențiere în legătură cu cele două agenții cu sediul în Londra referitor la decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană; ia act de faptul că sediul Agenției s-a mutat la Amsterdam în martie 2019 și că conturile Agenției la 31 decembrie 2018 includ provizioane pentru costuri conexe în valoare de 17 800 000 EUR; regretă faptul că contractul de închiriere pentru sediul actual al Agenției de la Londra stabilește perioada de închiriere până în 2039 și nu prevede nicio clauză de retragere; regretă că la 20 februarie 2019, Înalta Curte de Justiție a Angliei și Țării Galilor s-a pronunțat împotriva cererii Agenției de a rezilia contractul de închiriere; observă totuși că contractul respectiv permite cesiunea acestuia sau subînchirierea spațiilor către terți, cu acordul proprietarului; regretă profund că, potrivit notelor explicative la situațiile financiare la 31 decembrie 2018, chiria care rămâne de plătit până în 2039 se ridică la 468 000 000 EUR, din care o sumă de 465 000 000 EUR, corespunzând perioadei de închiriere după mutarea planificată a Agenției la Amsterdam, este prezentată drept datorie contingentă; recunoaște eforturile semnificative depuse de Agenție pentru a găsi un subchiriaș pentru sediul său din Londra; subliniază că, deși Agenția a încheiat un contract de subînchiriere începând cu 1 iulie 2019, nu se cunoaște costul net viitor care rezultă din imposibilitatea de a revoca contractul de închiriere; îndeamnă Comisia să facă tot posibilul pentru a reduce la minimum impactul financiar, administrativ și operațional asupra Agenției al contractului de închiriere nefavorabil; invită Agenția să implice Comisia, în special serviciul juridic și echipa de negociere mobilizată în legătură cu decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană, în examinarea problemei juridice, întrucât se pune chestiunea responsabilității juridice și financiare a guvernului Regatului Unit pentru invocarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, situație pe care Înalta Curte nu a recunoscut-o drept caz de forță majoră; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la această chestiune;
30. este preocupat de faptul că Agenția, fiind o agenție de sănătate publică a Uniunii, va trebui să gestioneze proprietăți comerciale într-o țară terță și va rămâne responsabilă pentru plata chiriei până în iunie 2039; solicită ca, în cazul în care nu se poate stabili responsabilitatea Regatului Unit, să se caute soluții în cadrul negocierilor în curs dintre Uniune și Regatul Unit pentru a scuti Agenția de datoriile sale contractuale și financiare în ceea ce privește fostul său sediu din Regatul Unit;
31. ia act de faptul că Agenția a colaborat îndeaproape cu Comisia și cu rețeaua pentru a asigura o redistribuire ordonată a activităților desfășurate până în prezent de Regatul Unit; constată că Agenția gestionat cu succes mutarea sa la Amsterdam cu obiectivul de a-și păstra în cea mai mare măsură personalul existent, precum și transferarea centrului său de date la Hamburg; observă că acordul privind sediul între Țările de Jos și Agenție a fost semnat la 1 iulie 2018;
32. ia act de faptul că, potrivit Agenției, în urma mutării la Amsterdam a trebuit să se redistribuie resurse semnificative și noi sarcini, cu pierderea în consecință a agenților contractuali pe termen scurt combinată cu o reducere cu 10 % a schemei de personal a Agenției impusă din 2014 și cu creșterea volumului de muncă; observă că Agenția își manifestă îngrijorarea că deficitul de resurse umane poate pune în pericol îndeplinirea responsabilităților sale de bază și a celor legislative; solicită Agenției să analizeze posibilitatea de a face schimb de resurse cu privire la sarcinile care se suprapun cu alte agenții cu activități similare, inclusiv de a face schimb de personal; încurajează ferm Agenția să intensifice și să extindă cooperarea cu toate agențiile Uniunii;
33. invită Agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă;
o o o
34. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 14 mai 2020(20) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.
Hotărârile Tribunalului din 5 februarie 2018, Pari Pharma/EMA, T-235/15 ECLI:EU:T:2018:65, 5 februarie 2018, PTC Therapeutics International/EMA, T-718/15 ECLI:EU:T:2018:66, și 5 februarie 2018, MSD Animal Health Innovation and Intervet international/EMA, T-729/15, ECLI:EU:T:2018:67.
Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
Regulamentul (UE) nr. 658/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind taxele datorate Agenției Europene pentru Medicamente pentru desfășurarea de activități de farmacovigilență cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 189, 27.6.2014, p. 112).
1. Decizia Parlamentului European din 13 mai 2020 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European (2019/2060(DEC))
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018(1),
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0055/2019)(2),
– având în vedere Raportul anual al Comitetului Economic și Social European către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),
– având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0078/2020),
1. își amână decizia de a acorda Secretarului General al Comitetului Economic și Social European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Economic și Social European aferent exercițiului financiar 2018;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului Economic și Social European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European (2019/2060(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European,
– având în vedere prezentarea cu ușile închise de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European din 3 februarie 2020 referitoare la rezultatul unei anchete desfășurate de OLAF cu privire la Comitetul Economic și Social European;
– având în vedere Raportul Ombudsmanului European privind demnitatea la locul de muncă în instituțiile și agențiile UE: SI/2/2018/AMF,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0078/2020),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,
1. salută concluzia Curții de Conturi („Curtea“) potrivit căreia plățile totale pentru cheltuielile administrative ale Comitetului Economic și Social European aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;
2. ia act de faptul că, din iulie până în noiembrie 2018, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a primit, din cinci surse diferite, acuzații de hărțuire la adresa unui membru de rang înalt al Comitetului, președintele Grupului „Angajatori” (Grupul I) din aprilie 2013, iar la 6 noiembrie 2018 OLAF a decis să deschidă o anchetă;
3. constată că un caz de hărțuire a fost raportat în 2018 prin procedura oficială [articolul 24 din Statutul funcționarilor și articolul 12 alineatul (1) din decizia Comitetului privind prevenirea hărțuirii]; reamintește că ancheta administrativă a fost încheiată și că persoanei acuzate i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară minimă, deși până în prezent nu au fost epuizate toate căile de atac posibile; constată că în 2018 au fost semnalate încă trei cazuri de hărțuire, într-o oarecare măsură legate unele de altele în șapte rapoarte de semnalare a neregulilor; constată că au fost lansate două anchete administrative, iar chestiunile au fost înaintate OLAF în ianuarie 2019;
4. ia act de faptul că, la 17 ianuarie 2020, OLAF a prezentat raportul și recomandările sale Președintelui Comitetului, astfel cum se prevede în acordul de cooperare dintre Comitet și OLAF; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că OLAF a constatat existența unor acte de hărțuire împotriva a doi membri ai personalului, a unui comportament necorespunzător (abateri grave) împotriva unui membru al personalului și a unui membru al Comitetului, precum și existența unor abuzuri comise împotriva altor membri ai personalului și, că, de asemenea, a decis să sesizeze autoritățile belgiene în acest sens;
5. regretă constatările OLAF în ceea ce privește hărțuirea psihologică, abaterile grave și comportamentul necorespunzător al președintelui Grupului 1 față de subordonații săi între 2013 și 2018; ia act de faptul că, în temeiul legislației belgiene, hărțuirea constituie o faptă penală; constată, de asemenea, că a fost încălcat articolul 4 din Codul de conduită a membrilor Comitetului privind demnitatea și că un astfel de comportament nu este compatibil cu valorile Uniunii referitoare la respectarea și protejarea demnității umane la locul de muncă prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; invită Comitetul să informeze în timp util autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate în urma recomandărilor OLAF;
6. se așteaptă ca, înainte de luna septembrie 2020, Comitetul să informeze în mod adecvat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate pentru a da curs recomandărilor OLAF și pentru a remedia neregulile;
7. invită Comitetul să aplice în mod consecvent, fără întârziere, articolul 8 din Codul său de conduită, și anume să inițieze procedura necesară împotriva persoanelor în cauză și să sesizeze imediat comitetul consultativ cu privire la conduita membrilor cu privire la aceste chestiuni;
8. își exprimă îngrijorarea cu privire la actualul mediu de lucru din cadrul Comitetului, în special în cadrul Grupului I, și solicită Comitetului să ia măsurile necesare pentru a crea un mediu de încredere și caracterizat de respect, necesar pentru bunăstarea personală și dezvoltarea profesională a personalului; reamintește, de asemenea, Comitetului că un mediu de lucru nefavorabil cauzează ineficiență, stres și lipsă de productivitate;
9. ia act de faptul că, la 22 ianuarie 2020, Grupul I a ales actualul președinte drept candidat la președinția Comitetului începând cu octombrie 2020 când președinția Comitetului va fi deținută de Grupul I pentru o perioadă de doi ani și jumătate;
10. având în vedere Raportul Ombudsmanului European privind demnitatea la locul de muncă în instituțiile și agențiile UE (SI/2/2018/AMF), care susține, cu privire la personalul de rang înalt, că „persoanele sunt deosebit de vulnerabile la hărțuire atunci când există un dezechilibru de putere între părțile implicate. Acest lucru poate fi atenuat prin norme mai stricte pentru personalul de rang înalt, care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor, cum ar fi comisarii, judecătorii, membrii Curții de Conturi, membrii Comitetului Economic și Social, etc. Acestea ar putea include măsuri disciplinare agravate, cum ar fi pensionarea obligatorie sau eliminarea drepturilor de pensie. Personalul de rang înalt ar trebui să fie informat cu privire la toate normele și politicile de combatere a hărțuirii la începutul mandatelor lor într-o manieră cuprinzătoare și la intervale regulate.”;
11. solicită Comitetului să întocmească și să pună în aplicare un plan de acțiune pentru a preveni și a combate activ hărțuirea la locul de muncă, să sensibilizeze personalul cu privire la hărțuire și să promoveze o cultură a toleranței zero față de hărțuire;
12. invită Comitetul să îmbunătățească măsurile care să permită personalului să depună plângeri oficiale pentru hărțuire, să organizeze sesiuni de formare periodice pentru membri ai personalului care oferă consiliere confidențială și să înființeze un grup de anchetatori independenți la care să poată apela în timpul anchetelor oficiale privind hărțuirea;
13. ia act cu satisfacție de exemplele de bune practici din politica de combatere a hărțuirii a Curții, care prevede măsuri disciplinare severe pentru persoanele vinovate, cum ar fi pensionarea obligatorie sau refuzul drepturilor conexe pensiei, și solicită Comitetului să urmeze exemplele respective;
14. regretă, ca observație generală, faptul că domeniul de aplicare și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 „Administrație” din cadrul financiar multianual (CFM) este considerată ca prezentând un risc scăzut;
15. ia act de faptul că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni din rubrica 5 „Administrație” a CFM pentru toate instituțiile și organele Uniunii; constată că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că activitatea Curții desemnează cheltuielile administrative ca având un risc redus; consideră, cu toate acestea, că volumul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul de operațiuni examinate cu cel puțin 10 %;
16. constată că bugetul Comitetului pentru 2018 s-a ridicat la 135 630 905 EUR (față de 133 807 338 EUR în 2017), ceea ce înseamnă o creștere de 1,36 %; constată o rată globală de execuție de 98,66 % (față de 96,5 % în 2017 și 97,2 % în 2016);
17. salută faptul că, în ansamblu, gestiunea financiară a Comitetului pentru bugetul pe 2018 a fost prudentă și corectă; salută faptul că rata angajamentelor de la titlul 1, „Cheltuieli legate de personalul instituției”, a fost de 98,94 %, iar pentru titlul 2, „Clădiri, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse”, a fost de 97,97 %;
18. constată cu îngrijorare că creditele finale pentru cheltuielile de deplasare și indemnizațiile de ședere ale deputaților sunt în ușoară creștere, ajungând la 20 247 625 EUR în 2018 (comparativ cu 19 819 612 EUR în 2017 și 19 561 194 EUR în 2016), în pofida reducerii numărului de reuniuni; ia act de faptul că creditele neutilizate aferente se ridică la doar 1,05 %;
19. salută Decizia nr. 2018/C 466/02 a Comitetului din 10 decembrie 2018, potrivit căreia membrilor Comitetului li se rambursează, pe baza prezentării documentelor justificative, costurile efective ale biletelor lor de călătorie cu avionul până la un plafon maxim corespunzător clasei business la preț redus (preferabil clasa economică sau bilete similare); constată că sistemul actual, care se bazează pe costurile reale, este în conformitate atât cu decizia relevantă a Consiliului, cât și cu sistemul în vigoare în cadrul Parlamentului; apreciază că Comitetul încurajează modalități de transport partajat, cum ar fi autobuzele publice și utilizarea în comun a autoturismelor, precum și închirierea de autocare, atunci când aceasta se dovedește a fi soluția cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor;
20. ia act de faptul că, în 2018, Grupul pentru buget al Comitetului a pus accentul, în special, pe evaluarea modului de controlare a cheltuielilor și de îmbunătățire a previzionării pentru postul bugetar care acoperă cheltuielile de călătorie și de ședere ale membrilor și că, în consecință, în octombrie 2018 a fost lansată o procedură de ofertare privind „Analiza și propunerea de îmbunătățire a sistemului actual de previzionare a cheltuielilor membrilor, delegaților și experților CESE”; invită Comitetul să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu obținerea oricăror rezultate;
21. observă că creditele reportate (8 204 796 EUR) din 2018 pe 2019 (față de 9 232 069 EUR din 2017 pe 2018) se ridică la 6,05 % din creditele totale, ceea ce se datorează, din nou, în principal liniilor bugetare „Membrii instituției și delegații”, „Clădiri” și „Prelucrarea datelor”; regretă faptul că numeroase credite reportate automat din 2017 în 2018 au fost în mare măsură supraestimate; reamintește Comitetului că este esențial să se realizeze o ajustare realistă a bugetului în conformitate cu nevoile reale; reamintește că supraestimarea sau subestimarea excesivă indică o planificare bugetară deficitară și implică presiuni negative asupra gestiunii financiare solide și prudente;
22. subliniază că bugetul Comitetului este pur administrativ; remarcă faptul că Comitetul a evaluat modul de aplicare a principiilor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe doar în cazul creditelor administrative; salută inițiativa Comitetului de a colabora cu alte instituții pentru a stabili un set de orientări interinstituționale privind punerea în aplicare a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în instituțiile care au doar cheltuieli administrative;
23. recunoaște că în 2018 a fost actualizată o decizie privind standardele de control intern, care oficializează existența unui proces de control intern în cadrul Comitetului, inclusiv numirea unui coordonator pentru controlul intern; ia act de faptul că Comitetul a lansat un exercițiu de asigurare a conformității cu cele 16 standarde de control intern prin intermediul unui chestionar ad hoc, urmat de un raport care a stat la baza deciziei ordonatorului de credite de a decide o listă de măsuri pentru 2019 menită să îmbunătățească și mai mult respectarea standardelor de control intern; salută cursurile de formare și acțiunile de sensibilizare care au loc în acest context;
24. constată faptul că salariile reprezintă aproximativ jumătate din bugetul Comitetului; salută auditul intern al plăților salariale, care a fost finalizat în 2018 și care garantează că procedurile s-au îmbunătățit în urma unui audit efectuat în 2010; constată că auditul a constatat că procesul de plată a salariilor este stabil și că nu comportă niciun risc nejustificat; constată că planul de acțiune convenit a fost deja pus în aplicare parțial până la sfârșitul anului 2018, toate celelalte elemente fiind planificate să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2019;
25. constată că, în 2018, Comitetul a adoptat un număr total de 215 de avize și rapoarte (față de 155 în 2017); salută eforturile depuse în vederea creșterii eficienței sale globale; salută în mod particular toate eforturile, în special în 2018, care au condus la o viziune de transformare a viitorului mediu IT al Comitetului pentru a-l face compatibil cu administrația modernă și în perspectiva transformării în viitorii zece ani a Comitetului într-un mediu digital, cu o activitate bazată pe prelucrarea datelor și orientat spre utilizator. remarcă faptul că, în prezent, doar 3 % din bugetul Comitetului este destinat produselor IT; remarcă faptul că punerea în aplicare a strategiei digitale a Comitetului va necesita resurse suplimentare;
26. recunoaște că inteligența artificială (IA) va schimba piața forței de muncă și va înlocui o proporție importantă a locurilor de muncă existente în prezent; încurajează Comitetul să urmărească îndeaproape această chestiune; sprijină activitatea desfășurată de Comitet în domeniul IA prin emiterea unui aviz și prin organizarea unui prim summit al părților interesate privind inteligența artificială, în iunie 2018, cu Comisia, pentru a sublinia că este important ca Uniunea să se asigure că IA este sigură, imparțială și conformă cu valorile Uniunii;
27. salută eforturile Comitetului de a mări protecția datelor și securitatea cibernetică a Comitetului; salută în continuare cooperarea cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) și participarea activă în subgrupul pentru securitate din cadrul Comitetului interinstituțional pentru informatică (CII);
28. subliniază că în 2018 între Comisie și Comitet s-a încheiat un acord privind resursele umane, inclusiv formarea, sporind transparența și previzibilitatea costurilor legate de formarea în domeniul IT, așa cum s-a solicitat în rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017(7); cu toate acestea, constată cu îngrijorare că avantajul unei transparențe sporite este anulat parțial de o creștere substanțială a prețurilor practicate de Comisie și solicită Comitetului să analizeze situația împreună cu Comisia pentru a o îmbunătăți;
29. subliniază că schema de personal aprobată de autoritatea bugetară a confirmat o creștere de personal de la 665 de posturi în 2017 la 668 în 2018 (față de 727 în 2013); recunoaște că o reducere de 5 % este mult mai dificil de absorbit atunci când este aplicată unei scheme de personal relativ mici, din cauza necesității de a menține anumite funcții-cheie în ceea ce privește continuitatea activității și că o astfel de rată globală de reducere necesită un efort mai mare din partea instituțiilor mai mici;
30. ia act de măsurile de punere în aplicare a deciziei privind semnalarea neregulilor din 2016, cum ar fi adoptarea unei decizii interne privind consilierii în materie de etică; ia act de faptul că alți trei noi membri ai personalului au fost selectați în 2018 pentru a se alătura echipei active compuse din consilieri formați; ia act de rolul consilierilor în materie de etică de a oferi consiliere și asistență membrilor personalului pentru a-i ajuta să își îndeplinească obligațiile în cel mai bun mod cu putință în legătură cu raportarea abaterilor grave („denunțarea neregulilor”), așa cum se menționează în rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016(8);
31. ia act cu îngrijorare de faptul că numărul de cereri de asistență adresate consilierilor de etică a crescut de la 25 în 2017 la 42 în 2018 și subliniază cu deosebită îngrijorare că 33 dintre aceste cereri au fost primite de la femei, în timp ce numărul de cereri din partea bărbaților a rămas stabil la nouă;
32. ia act de toate măsurile întreprinse pentru a consolida eficacitatea politicii de combatere a hărțuirii, cum ar fi formarea pe teme specifice, colaborarea persoanelor de încredere și supravegherea periodică de către un consultant extern; ia act de faptul că se are în vedere o revizuire a deciziei actuale privind hărțuirea, pentru a asigura sinergii mai bune cu alte reglementări relevante, cum ar fi cele privind semnalarea neregulilor; ia act de faptul că cursul pe teme de etică și integritate este obligatoriu pentru toți membrii personalului și tratează standardele de comportament la locul de muncă, inclusiv definirea hărțuirii și modul de gestionare a acesteia; regretă profund faptul că toate aceste măsuri nu au reușit să evite cazurile asociate de hărțuire și să protejeze victimele; reamintește Comitetului că o protecție proactivă, reală și urgentă (inclusiv împotriva amenințărilor, a șantajului și a tentativelor de mită) a tuturor victimelor și a avertizorilor trebuie să fie una dintre principalele priorități ale acestor măsuri; invită Comitetul să consolideze și să îmbunătățească măsurile întreprinse până în prezent și, mai presus de toate, să protejeze eficient toate victimele; solicită Comitetului să revină cu informații la Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în acest sens;
33. apreciază cooperarea dintre Comitet și OLAF; observă că ambele instituții au semnat acorduri administrative în 2016, care stabilesc procedura care trebuie urmată pentru tratarea cazurilor de fraudă; constată în continuare că, în iulie 2019, președintele și secretarul general ai Comitetului s-au întâlnit cu directorul general al OLAF pentru a crea sinergii mai bune și a asigura un schimb mai eficient de informații;
34. constată că noul cod de conduită pentru membri, anexat noului Regulament de procedură al Comitetului care a intrat în vigoare în martie 2019, prevede pentru prima dată sancțiuni pentru membrii aflați în situație de neîndeplinire a obligațiilor care le revin în conformitate cu codul de conduită; regretă că aceste sancțiuni nu sunt nici suficient de stricte și nici nu sunt aliniate la recomandările Ombudsmanului European; reamintește că utilizarea fondurilor Uniunii pentru apărarea reputației instituționale sau a membrilor care fac obiectul unei hotărâri de condamnare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sau a instanțelor statelor membre constituie o utilizare abuzivă a fondurilor publice și reamintește că serviciile juridice instituționale trebuie să fie utilizate numai pentru apărarea instituției, nu pentru a apăra interesele persoanelor; solicită Comitetului să consolideze de urgență Codul de conduită a membrilor, în special pentru a adăuga sancțiuni care ar putea fi mai eficiente și disuasive; ia act de faptul că a fost creat un comitet consultativ privind conduita membrilor și că acest comitet va oferi tuturor membrilor care solicită orientări cu privire la interpretarea și punerea în aplicare a Codului de conduită și la presupusele încălcări ale acestuia și va consilia președintele Comitetului în legătură cu eventualele măsuri care trebuie luate și cu privire la încălcările presupuse ale Codului de conduită; recomandă cu fermitate să fie puse la dispoziția tuturor membrilor cursuri de formare privind hărțuirea, astfel cum a fost cazul în cadrul Parlamentului de la începutul actualei legislaturi;
35. reamintește că Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a solicitat actualizări periodice ale cadrului etic și de integritate al Comitetului; salută faptul că, în 2018, au început pregătirile pentru o campanie intitulată „Respect@work”, care are drept scop promovarea unor relații respectuoase la locul de muncă pentru toți și care, printre alte acțiuni, va contribui la o revizuire a cadrului etic și de integritate în 2019; invită Comitetul să revină cu informații în următorul său raport anual de activitate;
36. reamintește că serviciul juridic al Comitetului a fost slăbit în mod substanțial timp de patru ani, începând din martie 2010, când șeful serviciului juridic a fost demis cu efect imediat din funcție, după ce a denunțat nereguli grave și presiuni ilicite din partea Secretarului General în funcție la momentul respectiv; reamintește, de asemenea, că acest post a fost vacant timp de trei ani și jumătate, că Tribunalul Funcției Publice a pronunțat o hotărâre împotriva Comitetului în acest caz (hotărârea din dosarul F-41/10 RENV Bermejo Garde/Comitetul Economic și Social European(9)), că Comitetul a trebuit să plătească peste 100 000 EUR și că abia în 2014 a fost numit un nou șef al serviciului juridic, iar serviciul juridic a fost consolidat prin cinci juriști;
37. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la modificările recente care ar putea slăbi din nou serviciul juridic al Comitetului, inclusiv faptul că, de la 1 ianuarie 2020, acesta este atașat direct Secretarului General, fiind singurul serviciu juridic din cadrul instituțiilor Uniunii în această situație, că, începând din septembrie 2019, a pierdut unul dintre cei cinci avocați ai săi în mod permanent, că unii membri ai personalului, inclusiv șeful de unitate, au fost incluși în programul de mobilitate, în loc să fie considerați personal specializat, ca în alte instituții, și că a suferit o reducere drastică a numărului de consultări formale;
38. subliniază importanța existenței unui serviciu juridic puternic și independent, ținând seama de faptul că, de la crearea lor, instituțiile Uniunii și-au prevăzut servicii juridice interne ale căror funcții principale sunt consiliere juridică, reprezentare și apărare în fața CJUE și, prin urmare, solicită Comitetului să se asigure că serviciul său juridic are un număr suficient de angajați pentru a-și îndeplini sarcinile și că este în măsură să își păstreze independența; solicită Comitetului să elimine toate măsurile care ar putea submina serviciul juridic în exercitarea activităților și a funcțiilor sale corespunzătoare; reamintește, de asemenea, Comitetului că este important să se consulte serviciul juridic cu privire la deciziile Comitetului, pentru a se asigura că acestea respectă legea și pentru a evita greșeli grave și proceduri juridice lungi și oneroase ulterioare;
39. regretă profund acuzațiile publice cauzate de procedura de recrutare a noului secretar general al Comitetului; ia act de argumentele prezentate de secretarul general în răspunsurile la întrebările Parlamentului privind descărcarea de gestiune 2018; subliniază că este important să se asigure în mod strict că toate etapele sunt realizate în deplină transparență, fără excepție, pe parcursul întregii proceduri (publicare, selecție, numire și preluarea funcției), așa cum se prevede în Regulamentul de procedură al Comitetului și în Statutul funcționarilor, pentru a respecta dispozițiile acestor acte și a elimina orice risc la adresa reputației tuturor instituțiilor Uniunii, nu doar a Comitetului;
40. salută eforturile de creștere a vizibilității Comitetului, atât prin întărirea relațiilor sale cu mass-media, cât și prin punerea accentului pe comunicarea online pentru a înlătura barierele de limbă și cele generate de dizabilități; subliniază, în legătură cu comunicarea pe platformele de comunicare socială, politica de formare însoțitoare și sesiunile de îndrumare personalizate la cerere, atât pentru membri, cât și pentru personalul Comitetului; ia act de ușoara scădere a numărului de comunicate de presă în 2018 (aproximativ 60 în comparație cu 70 în 2017), ca parte a unei strategii menite să dezvolte formatul unor „reportaje online” care vizează o comunicare mai bine orientată în legătură cu cele mai importante subiecte ale Comitetului; solicită Comitetului să revină către Parlament cu informații legate de experiențele sale în acest sens;
41. ia act de faptul că Comitetul a pus în aplicare o gamă largă de activități de comunicare pentru a marca cea de-a 60-a sa aniversare, în mai 2018; salută faptul că Comitetul a primit 9 419 vizitatori în 2018 (comparativ cu 7 820 în 2017) și că tradiționala Zi a porților deschise din 5 mai a atras aproximativ 2 888 de vizitatori (față de 2 700 în 2017); constată că sesiunile plenare ale Comitetului, care sunt transmise în direct pe internet, au o audiență potențială cuprinsă între trei și opt milioane de persoane; remarcă faptul că interacțiunea generală online, cum ar fi retransmiterea mesajelor pe Twitter, „like-urile” și comentariile, a crescut, atingând între 680 și 1 840 de mențiuni pe reuniune plenară;
42. constată că creditele pentru externalizarea traducerilor au crescut (20,2 % în 2018, cu puțin peste obiectivul de 20 % față de 17,1 % în 2017 și 16,61 % în 2016) în contextul acordului de cooperare semnat cu Parlamentul și al reducerii corespunzătoare a personalului de traducere; mai constată că costul total al traducerilor externalizate a fost de 4 417 613 EUR în 2018, în comparație cu 7 208 710 EUR, care ar fi fost costul total al traducerii interne;
43. invită Comitetul să continue măsurile de raționalizare în domeniul traducerilor;
44. ia act de faptul că acordul de cooperare administrativă încheiat în 2014 între Comitet, Comitetul Regiunilor și Parlament s-a încheiat la 31 decembrie 2019; constată că, până în prezent, acordul din 2014 nu a fost renegociat sau prelungit; este de părere că acordul din 2014 a fost foarte dezechilibrat pentru Comitet și pentru Comitetul Regiunilor („comitetele”), care au transferat în total 60 de traducători către Parlament (36 de la Comitet), primind în schimb doar dreptul de a utiliza prestațiile Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); constată cu îngrijorare că, drept urmare, comitetele au trebuit să angajeze personal contractual și să externalizeze serviciile de traducere; ia act cu îngrijorare de faptul că, pentru a compensa reducerea personalului de traducere, Parlamentul European a oferit fonduri suplimentare (1 200 000 EUR de la 2015 la 2016) comitetelor pentru a acoperi externalizarea serviciilor de traducere, și că aceste fonduri pot fi realocate altor domenii de politică dacă nu sunt utilizate integral pentru servicii externalizate de traducere (Comitetul a utilizat această posibilitate de realocare în ultimii trei ani); este de părere că aceste fapte nu respectă criteriile unei gestiuni financiare generale prudente și sănătoase și ar trebui reexaminate dacă se prelungește contractul actual sau se negociază un nou acord; recunoaște că, din punct de vedere politic, acordul trebuie actualizat pentru a răspunde necesităților actuale, cum ar fi noul CFM sau noile norme ale politicii de coeziune; recunoaște buna cooperare a Comitetului pentru promovarea participării cetățenilor la alegerile europene din 2019;
45. recunoaște că în urma sondajului din 2016, efectuat în rândul personalului Comitetului privind riscurile psihosociale la locul de muncă, au fost lansate mai multe inițiative, cum ar fi ateliere pentru persoanele în funcții de conducere în legătură cu gestionarea absențelor, gestionarea conflictelor și gestionarea rezultatelor slabe; salută, de asemenea, sistemul de mentorat pentru noii colegi și acțiunile care vizează creșterea gradului de bunăstare și de angajament al personalului; ia act de faptul că rata absențelor personalului pare să fi atins nivelul maxim în 2017 (5,5 %) și a scăzut ușor la 5,35 % în 2018 (comparativ cu 4 % în 2015); cu toate acestea, ia act cu îngrijorare de creșterea numărului concediilor medicale pe termen lung în rândul șefilor de unitate ai Comitetului; invită Comitetul să revină cu informații referitoare la toate realizările legate de reducerea ratei absențelor;
46. salută progresele în curs în direcția realizării unui echilibru geografic în selectarea persoanelor pentru funcțiile de conducere ale Comitetului, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune în 2004 sau după această dată; constată că, în ceea ce privește echilibrul de gen, Comitetul are în prezent o proporție mai mare de femei decât bărbați în funcții de conducere (52 % în 2018, 41,4 % în 2017 și 37,5 % în 2016); constată că în 2018, 80 % dintre colegii care au solicitat să lucreze cu fracțiune de normă erau femei, chiar dacă bărbații și femeile se bucură în egală măsură de acest drept; salută faptul că, periodic, Comitetul atrage atenția asupra modalităților de lucru disponibile;
47. salută eforturile depuse de Comitet pentru a crea un mediu de lucru și o cultură mai diversificate și mai incluzive prin luarea de măsuri în favoarea persoanelor cu dizabilități, cum ar fi asigurarea accesului digital al persoanelor cu deficiențe de vedere la intranet și la situl web, publicarea unei broșuri denumite „Access Able Bruxelles” care urmărește să ofere toate informațiile necesare noilor-veniți cu dizabilități care se mută la Bruxelles, și prin găzduirea conferinței InterCOPEC, consacrată exclusiv aspectelor legate de dizabilități;
48. reamintește necesitatea de a dezvolta un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung care să promoveze echilibrul dintre viața profesională și cea privată, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, nediscriminarea, munca la distanță, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități;
49. recunoaște că, printr-un acord de cooperare administrativă, comitetele au stabilit numeroase proceduri de colaborare între serviciile lor și au creat și organizat, de asemenea, servicii comune, care reunesc atât resursele umane, cât și cele financiare ale celor două comitete (și anume traducere și logistică); salută faptul că serviciul de audit intern al celor două comitete colaborează strâns în privința serviciilor comune, pe baza dispozițiilor acordului de cooperare; încurajează Comitetul să își extindă acordul de cooperare administrativă cu Comitetul Regiunilor după 2019;
50. salută economiile anuale realizate, care se ridică la 11,8 milioane EUR în ceea ce privește infrastructura și 0,72 milioane EUR în ceea ce privește chiria, întreținerea, consumabilele și personalul, ceea ce se datorează faptului că Comitetele folosesc în comun resurse în aceste domenii; salută, de asemenea, faptul că economiile bugetare anuale în domeniul IT realizate datorită cooperării dintre Comitete se ridică la aproximativ 5 milioane EUR; remarcă faptul că un exemplu de sinergie prin cooperarea cu Parlamentul este utilizarea de către comitete a EPRS (36 de posturi au fost transferate de la Comitet la EPRS în acest scop), ceea ce creează economii cu costurile de personal în valoare de 3,3 milioane EUR (nivelurile salariale din 2016);
51. solicită Comitetului să analizeze în continuare situația pentru a identifica alte domenii care ar putea fi utilizate în comun cu Comitetul Regiunilor; subliniază că acest tip de cooperare interinstituțională poate reduce semnificativ cheltuielile totale ale Comitetului; invită Comitetul să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu rezultatele obținute;
52. constată că acordul de cooperare dintre Comitete, semnat în 2016, stabilește un cadru juridic solid pentru o cooperare pe termen lung, eficientă și eficace și demonstrează că comitetele acționează în parteneriat, respectându-și, totodată, competențele și prerogativele; constată că acordul a expirat la 31 decembrie 2019 și că s-a decis prelungirea acestuia cu un an, în paralel cu negocierea unui nou acord; solicită comitetelor să depună eforturile necesare pentru a încheia un nou acord cât mai curând posibil, cu scopul de a permite realizarea de noi sinergii și economii;
53. reamintește că, din nou, comitetele au alocat mai puțin de 3 % din bugetul lor total pentru informatică și că proiectele și echipamentele informatice au avut de suferit de pe urma finanțării structural insuficiente timp de mai mulți ani; ia act cu îngrijorare de faptul că, pentru a-și recupera restanțele în materie de proiecte și sisteme informatice, comitetele continuă să utilizeze transferuri colectoare la sfârșitul anului pentru a finanța proiecte informatice; solicită comitetelor să pună în aplicare cât mai curând posibil noua strategie digitală și noul plan multianual de cheltuieli în domeniul TI;
54. ia act de faptul că acordul dintre Comitete și Comisie privind schimbul clădirii VMA a Comisiei contra clădirilor BEL68/TRE 74 ale Comitetelor a fost semnat la 28 august 2019; ia act de faptul că schimbul va intra în vigoare la 16 septembrie 2022; constată cu îngrijorare că principala prioritate identificată în politica imobiliară a comitetelor este concentrarea geografică a clădirilor; constată cu îngrijorare că acest schimb duce la o pierdere de spațiu de birouri de 10 440 m² pentru Comitete și, prin urmare, impune găsirea unor birouri suplimentare după schimb pentru a găzdui aproximativ 200 de membri ai personalului, problemă care nu va putea fi soluționată integral prin măsuri alternative pe termen scurt, cum ar fi utilizarea mai intensivă a spațiului în alte clădiri sau utilizarea sporită a muncii la distanță, ci va necesita achiziționarea unei alte clădiri adiacente pentru a se compensa această reducere; ia act, de asemenea, de necesitatea de a renova clădirea VMA pe termen scurt sau mediu; își exprimă temerea cu privire la consecințele pe care acest acord le va avea nu numai asupra situației financiare a Comitetului, ci și asupra satisfacției personalului în cauză; regretă că serviciul juridic nu a fost consultat cu privire la o chestiune de o asemenea anvergură și importanță pentru Comitet;
55. ia act de faptul că a fost înființat recent un grup de lucru comun al comitetelor, cu scopul de a pregăti o analiză suplimentară pentru a găsi soluții adecvate; ia act de faptul că un alt grup de lucru are sarcina de a reflecta asupra unor noi moduri de lucru; subliniază că gradul de satisfacție, modul de lucru și spațiul de lucru al personalului nu trebuie în niciun caz să sufere consecințe negative generate de schimbul de clădiri; salută faptul că administrația Comitetului ține la curent toate părțile interesate prin reuniuni cu personalul și prin gestionarea serviciilor în cauză și va lua în considerare preocupările și sugestiile prezentate; invită comitetele să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu rezultatele obținute;
56. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că s-a confirmat prezența azbestului în locuri critice în clădirea VMA, inclusiv în zona parcării; deplânge faptul că inventarul realizat de un contractant extern specializat a fost efectuat în septembrie 2019, la doar o lună de la semnarea acordului cu Comisia; regretă faptul că acordul a fost semnat fără ca toate părțile interesate să fie informate în timp util despre posibila prezență a azbestului în clădirea VMA; regretă, de asemenea, că membrii și personalul nu au fost informați despre situație și solicită Comitetului să remedieze situația într-un mod adecvat și eficace;
57. ia act de faptul că, în septembrie 2019, comitetele au primit un certificat de siguranță privind azbestul pentru clădirea VMA și că acest certificat specifică faptul că clădirea conține azbest fără a prezenta riscuri în utilizarea normală a clădirii; este profund îngrijorat de evoluțiile viitoare ale situației, având în vedere în special faptul că următoarea destinație a clădirii nu va fi una normală, ci se vor desfășura lucrări de construcție;
58. constată faptul că efectele expunerii prelungite și fără măsuri de siguranță la azbest asupra sănătății umane sunt bine documentate și constituie întotdeauna o sursă de îngrijorare și de alarmare în rândul populației în general, solicită comitetelor să desfășoare o politică de transparență totală și activă de gestionare a situației înainte și după ocuparea efectivă a clădirii VMA, evitând, în același timp, panica;
59. este preocupat de faptul că 19,56 % (2 835) din plățile cu termen de plată de 30 de zile au fost întârziate (cu un termen mediu de plată de 46,12 zile); face apel la Comitet să își intensifice eforturile de respectare a termenelor de plată stabilite în Regulamentul financiar;
60. salută faptul că rata sloturilor neutilizate de serviciile de interpretare a scăzut în ultimii ani (2,61 % în 2018, 3,6 % în 2017 și 4,38 % în 2016); ia act de măsurile puse în aplicare pe parcursul anului 2018 și încurajează Comitetul să își mențină tendința pozitivă către reducerea numărului de anulări ale serviciilor de interpretare;
61. apreciază intenția Comitetului de a îmbunătăți în continuare transparența și de a facilita accesul la documentele sale în urma unei reuniuni interinstituționale privind transparența, care a avut loc la Luxemburg la 25 septembrie 2018; remarcă faptul că Comitetul a lansat un exercițiu de preluare a celor mai bune practici ale altor instituții și organisme ale Uniunii, având ca rezultat un plan de acțiune care urmează să fie lansat în 2019 cuprinzând subiecte precum Regulamentul său de procedură, Codul său de conduită a membrilor, crearea unui registru de transparență și accesul la documente;
62. ia act de faptul că în luna iunie 2017, Ombudsmanul a emis „Recomandarea Ombudsmanului European privind presupusa incapacitate a Comitetului Economic și Social European de a garanta că membrii își declară toate interesele relevante”, ceea ce a determinat Comitetul să își modifice regulamentul de procedură pentru a reflecta modificările solicitate de către Ombudsmanul European, și că regulamentul de procedură modificat a intrat în vigoare la 15 martie 2019; ia act de faptul că Ombudsmanul European a ajuns la concluzia că nu a existat o administrare defectuoasă în ancheta privind o plângere referitoare la o procedură de selecție în 2018;
63. ia act de faptul că declarațiile de interese ale președintelui și vicepreședinților Comitetului sunt disponibile și sunt accesibile pe paginile de internet ale membrilor Comitetului; ia act de faptul că, în conformitate cu Regulamentul de procedură modificat, membrii numiți trebuie să întocmească de îndată o declarație cu privire la toate interesele, financiare sau de altă natură, care ar putea avea un impact asupra activității lor în cadrul Comitetului; ia act de faptul că și aceste declarații sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul internet al Comitetului; ia act de faptul că membrii trebuie să confirme în mod explicit valabilitatea conținutului declarației cel puțin o dată pe an și să o revizuiască de îndată ce are loc o schimbare a situației;
64. constată că membrii nu sunt obligați să declare adresa organizației sau a societății de care sunt remunerați; constată totuși că la preluarea funcției și în cazul oricăror schimbări, membrii trebuie să completeze și să semneze declarații de interese; ia act de faptul că douăzeci și cinci de membri au comunicat administrației o adresă oficială în Belgia;
65. ia act de faptul că Comitetul nu intenționează să aducă modificări sistemului unei singure semnături pentru a confirma prezența membrilor la reuniuni și să treacă la un sistem care necesită două semnături, una la începutul reuniunii și una la sfârșitul ei; solicită Comitetului ca, pentru a-și îmbunătăți metodele de lucru, să analizeze în continuare practicile și experiențele Parlamentului și ale altor instituții și organisme ale Uniunii în ceea ce privește evidența prezenței și să compare cele mai bune practici; solicită Comitetului să-l informeze în legătură cu această chestiune în următorul său raport anual de activitate;
66. ia act de activitatea desfășurată de Comitet în legătură cu Decizia Ombudsmanului în cauza 1306/2014/OV în scopul de a întocmi orientări privind gestionarea conflictelor de interese la locul de muncă pentru a oferi îndrumări în cazurile în care membrii personalului trebuie să îndeplinească funcții care se suprapun în momentul gestionării unui singur subiect, ceea ce este valabil în special în ceea ce privește activitățile de reprezentare ale personalului;
67. salută politica Comitetului în privința „ușilor turnante”, care include monitorizarea activităților externe desfășurate de foștii săi înalți funcționari; ia act de faptul că, în fiecare an, Comitetul publică un raport pe această temă;
68. ia act de faptul că, în 2017, comitetul a înființat un grup care să monitorizeze evoluțiile legate de decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune și să examineze dacă comitetul trebuie să răspundă sau să ia o poziție; constată că, în ipoteza în care retragerea Regatului Unit din Uniune ar avea loc, bugetul pe 2019 s-ar reduce cu suma de 318 600 EUR și cel din 2020 cu 173 062 EUR pentru a reflecta „modificările evidente” privind cheltuielile de deplasare ale membrilor și cofinanțarea echipamentelor informatice pentru aceștia;
69. reiterează nevoia de a raționaliza, accelera și îmbunătăți procedura de descărcare de gestiune; propune, în această privință, stabilirea unui termen pentru prezentarea raportului anual de activitate la data de 31 martie a anului următor exercițiului financiar; regretă că acest termen nu a fost respectat pentru raportul anual de activitate pe 2018, așa cum s-a solicitat în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017; salută disponibilitatea Comitetului de a adopta această bună practică, care va oferi autorității de descărcare de gestiune timpul necesar pentru o procedură de descărcare de gestiune mai temeinică și desfășurată mai bine ;
70. ia act de faptul că cel de al doilea grup ad hoc privind viitorul Comitetului, care se concentrează asupra modului de raționalizare a organismelor interne ale Comitetului, și-a prezentat raportul de monitorizare la sfârșitul anului 2017; ia act de faptul că Biroul Comitetului a decis, în ianuarie 2018, să reducă numărul de membri care fac parte dintr-un număr mare de organe interne ale Comitetului și să limiteze numărul de reuniuni organizate în fiecare an; ia act de faptul că Biroul a decis să reorienteze domeniile de competență ale unora dintre structurile Comitetului; solicită Comitetului să ofere Parlamentului clarificări privind economiile legate de această modernizare, pentru a stimula transparența și responsabilitatea;
71. salută eforturile depuse de Comitet pentru promovarea economiei circulare prin avizele sale și, în cooperare cu Comisia, prin intermediul platformei europene a părților interesate privind economia circulară, care inventariază inițiative și bune practici;
72. sprijină eforturile depuse de Comitet pentru a-și reduce amprenta de mediu; constată cu satisfacție o ușoară scădere a consumului de energie electrică (3 %) și a hârtiei (17 %) și a cantității de deșeuri de birou (3 %); observă, cu toate acestea, creșterea consumului de gaze (5 %) și de apă (17 %), cauzată de instalarea unui nou sistem de încălzire cu gaz și de scurgerile de apă din timpul lucrărilor de construcție;
73. evidențiază toate realizările din ultimii ani în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic, cu toate normele și procedurile sale conexe, intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru îmbunătățirea transparenței; salută volumul semnificativ de acorduri interinstituționale pentru servicii și de cooperare; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organismele Uniunii; sugerează Comitetelor să analizeze posibilitatea de a crea rețele oficiale în diferite domenii, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a dezvolta soluții comune.
74. ia act de importanța dialogului politic dintre Comitet și Parlament în vederea garantării integrării contribuțiilor valabile ale Comitetului în activitatea Parlamentului; în acest context, își reiterează solicitarea de a se depune toate eforturile pentru întărirea cooperării politice dintre aceste două instituții.
Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Prima camera) din 2 iunie 2016, Bermejo Garde/Comitetul Economic și Social European, F-41/10 RENV, ECLI:EU:F:2016:123.
Descărcarea de gestiune 2018: performanță, gestiune financiară și control
180k
60k
Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018: performanță, gestiune financiară și control (2019/2098(DEC))
– având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2018,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2019)0334),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),
– având în vedere studiul nr. 07/2019 al Curții de Conturi intitulat „Raportarea cu privire la sustenabilitate: un bilanț la nivelul instituțiilor și al agențiilor UE” (studiul de caz rapid), publicat la 12 iunie 2019,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2), în special articolul 1 alineatul (2) și articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(3), în special articolele 68 și 70,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(4), în special articolul 110,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(5), în special articolul 105,
– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0079/2020),
A. întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și de articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1271/2013 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;
B. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este important să se consolideze și mai mult principiile întocmirii bugetului în funcție de performanțe, responsabilitatea instituțiilor Uniunii și buna administrare a resurselor umane,
1. subliniază că agențiile exercită o influență semnificativă asupra politicilor și proceselor de luare a deciziilor, precum și asupra implementării programelor în domenii de importanță vitală pentru cetățenii europeni, cum ar fi securitatea, siguranța, sănătatea, cercetarea, afacerile economice, libertatea și justiția; reamintește importanța sarcinilor realizate de agenții și impactul lor direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii; reamintește, de asemenea, importanța autonomiei agențiilor, în special a autonomiei agențiilor de reglementare și a celor care îndeplinesc funcția de colectare independentă de informații; reamintește că principalele motive pentru care au fost înființate agențiile au fost pentru a opera sistemele Uniunii, a facilita punerea în aplicare a pieței unice europene și a realiza evaluări tehnice sau științifice independente; salută, în acest sens, performanțele globale efective ale agențiilor;
2. salută progresele vizibile înregistrate de agenții în a răspunde cererilor și recomandărilor exprimate cu ocazia procedurilor anuale de descărcare de gestiune; constată cu satisfacție că, potrivit raportului anual al Curții de Conturi („Curtea”) privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea a emis o opinie de audit fără rezerve privind fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; constată, de asemenea, că serviciile Curții au emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile; constată că Curtea a emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO); constată că, în ceea ce privește EASO, Curtea a emis o bază pentru o opinie cu rezerve în ceea ce privește constatările sale pentru exercițiile financiare 2016 și 2017 cu privire la legalitatea și regularitatea plăților, dar că, cu excepția efectelor exercițiilor financiare 2016 și 2017, Curtea este de părere că plățile EASO care stau la baza conturilor anuale pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative; ia act de progresele continue înregistrate de EASO în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor și a planurilor de acțiune corective;
3. ia act de faptul că, pentru cele 32 de agenții descentralizate ale Uniunii, bugetele pentru 2018 s-au ridicat la aproximativ 2 590 000 000 EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 10,22 % față de 2017, și la 2 360 000 000 EUR în credite de plată, ceea ce reprezintă o creștere de 5,13 % în comparație cu 2017; constată, de asemenea, că, din cele 2 360 000 000 EUR, aproximativ 1 700 000 000 EUR au provenit din bugetul general al Uniunii, reprezentând 72,16 % din finanțarea totală a agențiilor în 2018 (72,08 % în 2017); recunoaște, în plus, că aproximativ 657 000 000 EUR au provenit din taxe și tarife și din contribuțiile directe ale țărilor participante;
4. reamintește cererea sa privind raționalizarea și accelerarea procedurii de descărcare de gestiune pentru a lua o decizie legată de acordarea descărcării de gestiune în anul imediat următor anului pentru care se acordă descărcarea de gestiune și încheind procedura în anul următor exercițiului financiar în cauză; salută, în acest sens, eforturile pozitive depuse și buna cooperare cu Rețeaua agențiilor Uniunii Europene („Rețeaua”), cu agențiile individuale și în special cu Curtea, ceea ce arată că există un potențial clar privind raționalizarea și accelerarea procedurii din partea acestora; apreciază progresele realizate până în prezent și invită toți actorii relevanți să își continue eforturile pentru continuarea procedurii;
Principalele riscuri și recomandări identificate de Curte
5. constată cu satisfacție că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general în ceea ce privește fiabilitatea conturilor agențiilor este scăzut pentru toate agențiile, în funcție de standardele contabile acceptate la nivel internațional și că în trecut au fost constatate numai câteva erori materiale; constată, cu toate acestea, că numărul din ce în ce mai mare de acorduri de delegare, prin care Comisia atribuie agențiilor sarcini și venituri suplimentare specifice, reprezintă o provocare din punctul de vedere al coerenței și al transparenței în tratamentul conturilor agențiilor;
6. ia act de faptul că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general pentru legalitatea și regularitatea veniturilor care stau la baza conturilor agențiilor este scăzut pentru majoritatea agențiilor și mediu pentru agențiile care se autofinanțează parțial, în cazul în care reglementări specifice sunt aplicabile la perceperea și colectarea taxelor și contribuțiilor din partea operatorilor economici sau a țărilor care cooperează; constată că raportul Curții consideră că riscul general în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor agențiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că riscul aferent titlului I (cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, pentru titlul II (cheltuieli administrative), riscul este considerat a fi mediu, iar pentru titlul III (cheltuieli operaționale), riscul este considerat a fi de la scăzut la ridicat, în funcție de agenția în cauză și de natura cheltuielilor operaționale ale acesteia; subliniază că sursele de risc ridicat sunt legate de obicei de achizițiile publice și de plățile nerambursabile care ar trebui să fie luate în considerare atunci când Curtea decide asupra unui eșantion de verificări și audituri viitoare;
7. observă că, în conformitate cu raportul Curții, riscul pentru buna gestiune financiară este mediu și este identificat în principal în domeniul tehnologiei informației (IT) și în cel al achizițiilor publice; regretă că tehnologia informației și achizițiile publice continuă să fie domenii predispuse la erori; solicită din nou Comisiei să asigure formarea suplimentară și schimbul de bune practici pentru echipele de achiziții ale agențiilor;
8. subliniază că necesitatea de a dispune de structuri și proceduri administrative separate pentru fiecare agenție constituie un risc inerent pentru ineficiența administrativă și îndeamnă agențiile să își consolideze gruparea și cooperarea în funcție de domeniile lor de politică pentru a asigura armonizarea și partajarea eficientă a resurselor; invită agențiile să depună eforturi suplimentare pentru extinderea domeniului de aplicare a serviciilor comune, îmbunătățind astfel eficiența și rentabilitatea procedurilor lor;
9. subliniază problema existenței unui sediu dublu (operațional și administrativ) care nu aduce o valoare adăugată operațională pentru agenții și încurajează luarea de măsuri suplimentare pentru a limita deficiențele; încurajează agențiile să coabiteze, concentrându-se în continuare pe domeniile lor specifice de politică; ia act de faptul că Comisia este responsabilă de propunerile privind posibilele fuziuni, închideri și/sau transferuri de sarcini;
10. constată, potrivit raportului Curții, că, în urma observațiilor formulate în anii anteriori și având în vedere evoluțiile cunoscute ale politicilor Uniunii în anumite domenii, riscul identificat în ceea ce privește nivelul de cooperare al statelor membre este ridicat pentru unele agenții, și anume Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), EASO și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA); își reiterează apelul adresat Comisiei de a înscrie aceste chestiuni pe ordinea de zi a Consiliului pentru a contribui la consolidarea cooperării dintre statele membre;
11. admite că o activitate eficace, eficientă și lipsită de erori a agențiilor este strâns legată de un nivel adecvat de finanțare necesar pentru a-și acoperi activitățile operaționale și administrative;
Gestiunea bugetară și financiară
12. ia act de răspunsul favorabil al Rețelei la invitația Parlamentului de a furniza instituțiilor Uniunii un feedback constructiv în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual de după 2020 și arată că fiecare agenție a fost invitată să realizeze o analiză a propunerii Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027; recunoaște importanța deosebită a cadrului financiar multianual pentru bugetul agențiilor și le încurajează să continue să exploreze noi surse de finanțare, pe lângă actualele contribuții de la bugetul Uniunii;
13. constată că gradul de detaliu furnizat în rapoartele auditate cu privire la execuția bugetară ale anumitor agenții diferă de cel prezentat de majoritatea celorlalte agenții, ceea ce demonstrează nevoia unor orientări clare referitoare la raportarea bugetară a agențiilor; ia act de efortul depus pentru a se asigura consecvența în prezentarea și raportarea conturilor; constată și în acest an discrepanțe în ceea ce privește informațiile și documentele prezentate de agenții, în special referitoare la cifrele legate de personal, inclusiv în rapoartele privind schema de personal (posturi ocupate sau posturile maxime autorizate în temeiul bugetului Uniunii); ia act de răspunsul Rețelei potrivit căruia aceasta urmează orientările Comisiei, care au fost revizuite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/715(6) și adoptate la 20 aprilie 2020; în plus, invită din nou Comisia ca în următorii ani să transmită automat autorității care acordă descărcarea de gestiune bugetul oficial (în credite de angajament și credite de plată) și cifre referitoare la personal (schema de personal, agenții contractuali și experții naționali detașați, începând cu data de 31 decembrie a anului în cauză) pentru cele 32 de agenții descentralizate;
Performanța
14. încurajează agențiile și Comisia să dezvolte și să aplice principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe, să caute în mod consecvent cele mai eficiente modalități de a aduce valoare adăugată și să exploreze în continuare posibile îmbunătățiri ale eficienței în ceea ce privește gestionarea resurselor; ia act de sugestia Curții potrivit căreia publicarea pe activități a bugetelor agențiilor ar permite corelarea resurselor cu activitățile pentru care acestea sunt utilizate și ar facilita alocarea bugetară, eficacitatea și ar limita cheltuielile inutile;
15. constată cu satisfacție că Rețeaua a fost creată de către agenții ca o platformă de cooperare între acestea, cu scopul de a spori vizibilitatea agențiilor și de a identifica și a promova posibilele îmbunătățiri în materie de eficiență și valoare adăugată; recunoaște valoarea adăugată a Rețelei în cadrul cooperării sale cu Parlamentul și salută eforturile sale de coordonare, colectare și consolidare a acțiunilor și informațiilor în beneficiul instituțiilor Uniunii; în plus, apreciază orientările oferite de Rețea agențiilor în ceea ce privește eforturile acestora de a-și optimiza capacitatea de planificare, monitorizare și raportare cu privire la rezultate, buget și resurse utilizate;
16. ia act cu satisfacție de faptul că unele agenții cooperează în mod eficient în funcție de grupul tematic din care fac parte, de exemplu, agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne(7) și autoritățile europene de supraveghere(8)); încurajează și alte agenții să coopereze mai mult între ele ori de câte ori este posibil, nu numai pentru stabilirea unor servicii partajate și realizarea unor sinergii, dar și în domeniile tematice comune; ia act de faptul că majoritatea agențiilor se axează pe consolidarea sinergiilor și utilizarea în comun a resurselor și depun eforturi în acest sens; constată că Rețeaua a creat un catalog online al serviciilor partajate, în special al serviciilor IT, și că, în 2018, a fost dezvoltat un proiect-pilot pentru a monitoriza utilizarea și beneficiile serviciilor partajate, care a fost extins în 2019 la toate serviciile comune;
17. constată, conform raportului Curții, că în 2018 s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește introducerea sistemului Sysper II, instrumentul de gestionare a resurselor umane dezvoltat de Comisie, adoptat în 2018 de alte cinci agenții; constată, totuși, că progresele înregistrate în implementarea acestuia variază, deoarece proiectul este complex și fiecare agenție are propriile specificități; invită, prin urmare, Comisia să contribuie la asigurarea unei bune utilizări a acestui instrument; constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în introducerea achizițiilor publice electronice; observă, totuși, că în unele agenții, introducerea instrumentelor de facturare electronică elaborate de Comisie este încă în curs;
18. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că doar o singură agenție a Uniunii, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, publică un raport de sustenabilitate; invită toate agențiile să integreze pe deplin sustenabilitatea în informațiile lor de raportare, să publice rapoarte de sustenabilitate care acoperă atât funcționarea organizației, cât și operațiunile desfășurate, precum și să asigure fiabilitatea raportării cu privire la sustenabilitate prin intermediul auditului;
19. subliniază că, atunci când își desfășoară activitățile, agențiile Uniunii trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării compatibilității cu legislația Uniunii și respectării principiului proporționalității și a principiilor fundamentale ale pieței interne;
20. încurajează agențiile să urmărească dezvoltarea unei politici coerente pentru digitalizarea serviciilor lor;
Politica de personal
21. ia act de faptul că în cele 32 de agenții descentralizate erau angajați în 2018 un număr total de 7 626 de funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați (față de 7 324 în 2017), ceea ce reprezintă o creștere cu 3,74 % față de exercițiul precedent;
22. constată că, în 2018, la nivelul conducerii de nivel superior se înregistra un echilibru perfect între femei și bărbați în 6 agenții, un echilibru adecvat în 4 agenții, iar 14 agenții nu înregistrau un echilibru între femei și bărbați (una din agenții era condusă exclusiv de bărbați); invită agențiile să depună mai multe eforturi pentru a asigura un echilibru de gen mai bun în rândul personalului de conducere;
23. constată totodată că, în 2018, în cadrul consiliilor de administrație se înregistra un echilibru perfect între femei și bărbați în 3 agenții, un echilibru adecvat în 6 agenții, iar 21 de agenții nu înregistrau un echilibru între femei și bărbați (una din agenții era condusă exclusiv de bărbați); solicită statelor membre și organizațiilor relevante care participă la consiliile de administrație să aibă în vedere necesitatea asigurării unui echilibru de gen mai bun atunci când își desemnează reprezentanții în aceste organisme;
24. observă că doar o singură agenție, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), a raportat un echilibru de gen atât pentru personalul de conducere de nivel superior, cât și pentru consiliul de administrație; salută această realizare și încurajează celelalte agenții să urmeze acest exemplu;
25. ia act de informațiile furnizate de agenții cu privire la echilibrul de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior și în cadrul consiliilor de administrație, precum și de observațiile unor agenții care nu au un eșalon de conducere de nivel superior, ci doar un director executiv; solicită, în acest sens, agențiilor să prezinte în viitor date pentru toate categoriile de personal de conducere;
26. încurajează agențiile să elaboreze un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung care să vizeze asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a personalului său, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, nediscriminarea, munca la distanță, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități;
27. ia act de concluzia din raportul Curții, potrivit căreia, în urma revizuirii rapide a situației din 2017 privind modul în care agențiile au pus în aplicare angajamentul de a reduce 5 % din personal în schemele lor de personal în perioada 2014-2018, reducerea de 5 % a fost pusă în aplicare, deși cu unele întârzieri;
28. ia act de personalul insuficient din unele agenții, în special atunci când sunt atribuite noi sarcini fără a fi prevăzut personal suplimentar pentru îndeplinirea lor și autoritatea care acordă descărcarea de gestiune este preocupată, în special, de dificultățile cu care se confruntă unele agenții în ceea ce privește angajarea de personal calificat de un anumit nivel, ceea ce dăunează performanței generale a agențiilor și necesită angajarea de personal extern;
29. ia act de măsurile adoptate de agenții în vederea instaurării unui mediu în care să nu existe cazuri de hărțuire, cum ar fi asigurarea unei formări suplimentare a membrilor personalului și a personalului de conducere, precum și numirea în funcție a unor consilieri confidențiali; încurajează agențiile care nu au adoptat încă astfel de măsuri să facă acest lucru; solicită agențiilor care au primit plângeri legate de cazuri de hărțuire să le trateze cu prioritate;
30. ia act de faptul că agențiile își monitorizează și evaluează în permanență nivelurile efectivului de personal și nevoile în ceea ce privește resursele umane și financiare suplimentare și transmit cereri în acest sens, dacă este necesar; ia act de faptul că astfel de cereri ar trebui să facă obiectul unui proces interinstituțional mai larg, astfel încât nivelul resurselor să corespundă sarcinilor și responsabilităților agențiilor;
31. subliniază importanța unei politici privind bunăstarea personalului; subliniază că agențiile ar trebui să asigure condiții de muncă decente și de înaltă calitate pentru întregul personal;
32. constată, conform raportului Curții, că plățile incluse în probele sale de audit indică o tendință de compensare a deficitelor de personal propriu statutar prin personal extern, în special consultanți în domeniul IT care își desfășoară uneori activitatea la sediile agențiilor, ceea ce presupune recurgerea la personal contractual și interimar; constată că cinci agenții au recurs la utilizarea de lucrători interimari de la agenții de muncă temporară înregistrate, dar nu au respectat toate normele prevăzute în Directiva 2008/104/CE(9) și în legislația națională aplicabilă, de exemplu în ceea ce privește condițiile de încadrare în muncă pentru lucrătorii interimari; ia act de faptul că trei agenții au recurs la contracte de furnizare de servicii informatice și de consultanță, formulate și/sau puse în aplicare într-un mod care, în practică, putea fi interpretat drept punere la dispoziție („mise à disposition”) de lucrători temporari și nu furnizare de servicii sau de produse definite în mod clar, în conformitate cu Directiva 2008/104/CE, Statutul funcționarilor și normele sociale și de ocupare a forței de muncă, expunând agențiile respective la riscuri juridice și de reputație; invită Rețeaua să introducă o politică generală pentru a evita înlocuirea personalului permanent cu consultanți externi mai costisitori;
33. ia act cu îngrijorare de constatările formulate de Curte, potrivit cărora, în anumite agenții, condițiile de muncă ale lucrătorilor interimari sunt mai precare decât cele ale lucrătorilor angajați direct de agenție; reamintește că, în conformitate cu Directiva 2008/104/CE și cu diferite acte legislative naționale în domeniul muncii, lucrătorii interimari trebuie să lucreze în condiții de muncă identice cu cele aplicate lucrătorilor angajați direct de întreprinderea utilizatoare; îndeamnă agențiile în cauză să analizeze condițiile de muncă ale lucrătorilor lor interimari și să se asigure că acestea sunt conforme cu legislația Uniunii și cu cea națională în domeniul muncii;
34. ia act de numărul foarte mic de cazuri de semnalare a neregulilor din agențiile Uniunii, ceea ce ridică semne de întrebare în ceea ce privește faptul că personalul nu este conștient de normele existente sau în ceea ce privește lipsa de încredere în sistem; solicită armonizarea politicilor de protecție a avertizorilor ale tuturor agențiilor Uniunii, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/1937(10); îndeamnă agențiile să își folosească în mod eficient normele interne consacrate sau orientările privind avertizarea de integritate; invită agențiile ale căror demersuri de adoptare a unor astfel de norme sunt în curs să continue acest proces, fără întârzieri inutile;
35. invită toate agențiile să comunice nivelul rotației anuale a personalului lor, numărul mediu al zilelor de absență a angajaților datorate concediului medical și să indice în mod clar posturile care sunt ocupate efectiv la data de 31 decembrie a exercițiului financiar relevant, pentru a asigura comparabilitatea între agenții;
36. își reiterează apelul adresat Comisiei de a examina modul în care este calculat coeficientul de salarizare al personalului din diferite state membre, pentru a asigura un echilibru geografic mai bun al personalului din agenții;
37. ia act cu îngrijorare de faptul că valoarea scăzută a coeficienților de corecție aplicați salariilor personalului creează situații dificile care pot afecta capacitatea unei agenții de a-și îndeplini în mod eficace sarcinile zilnice și care pot conduce la niveluri ridicate de rotație a personalului; subliniază că agențiile situate în țări în care se aplică un coeficient de corecție scăzut ar trebui să primească sprijin suplimentar din partea Comisiei pentru punerea în aplicare a unor măsuri complementare, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru personalul actual și pentru cel viitor, spre exemplu prin crearea de școli europene și de alte facilități; invită Comisia să evalueze impactul și viabilitatea aplicării unor coeficienți de corecție pentru salarii în viitor;
38. ia act de faptul că majoritatea agențiilor nu-și publică anunțurile de posturi vacante pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO); ia act de preocuparea legată de costurile de traducere ridicate; salută, în acest sens, platforma interagenții pentru publicarea locurilor de muncă lansată și menținută de Rețea și invită toate agențiile să profite de platformă;
39. încurajează agențiile Uniunii care nu au elaborat o strategie privind drepturile fundamentale să aibă în vedere adoptarea unei astfel de strategii, inclusiv introducerea unei trimiteri la drepturile fundamentale într-un cod de conduită care ar putea să definească obligațiile membrilor personalului și să reglementeze formarea acestora; recomandă să se pună în aplicare politici de prevenire eficace și să se identifice proceduri eficiente pentru a soluționa problemele legate de hărțuire;
Achizițiile publice
40. ia act cu preocupare, conform raportului Curții, de faptul că s-au constatat deficiențe legate de dependența excesivă de contractanți, de serviciile de consultanță externă și de lucrători interimari, de faptul că s-au utilizat criterii de atribuire inadecvate și s-au încheiat contracte cu participanți la licitații care au prezentat oferte neobișnuit de scăzute, fără o justificare rezonabilă; ia act de faptul că mai multe agenții au externalizat, pe scară largă, activități regulate și, ocazional, activități de bază, ceea ce diminuează expertiza internă și controlul asupra executării contractelor, înregistrându-se unele deficiențe în procesul de achiziții publice, ceea ce poate afecta concurența loială și obținerea celui mai bun raport calitate-preț; recomandă respectarea unui raport adecvat calitate-preț la atribuirea contractelor, conceperea optimă a contractelor-cadru, recurgerea la servicii de intermediere justificate și utilizarea unor contracte-cadru detaliate; ia act de faptul că, în cazul a șase agenții, condițiile din contractul-cadru de furnizare a serviciilor de întreținere și dotare cu echipamente informatice erau deficiente, deoarece au permis achiziționarea de articole care nu erau menționate în mod specific în contract și nu au făcut obiectul unei proceduri concurențiale inițiale, ceea ce a permis, de asemenea, contractantului să aplice majorări la prețurile bunurilor achiziționate de la alți furnizori; ia act de faptul că, deși agențiile nu au competența de a modifica dispozițiile contractuale de bază, controalele ex ante aferente acestora nu au verificat exactitatea majorărilor de prețuri aplicate de contractant; solicită tuturor agențiilor și organismelor Uniunii să respecte cu strictețe normele privind achizițiile publice; subliniază că digitalizarea reprezintă o mare oportunitate pentru ca agențiile să crească eficiența și transparența, inclusiv în domeniul achizițiilor; solicită, prin urmare, tuturor agențiilor și organismelor să finalizeze și să pună în aplicare rapid facilități pentru licitațiile electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică, facturarea electronică și formularele electronice pentru achizițiile publice; solicită Comisiei și agențiilor să își orienteze de urgență atenția asupra îmbunătățirilor necesare în cadrul echipelor de gestionare a achizițiilor publice, ținând seama de faptul că problema persistă și trebuie să fie abordată din punct de vedere sistemic;
41. consideră că agențiile, organismele și instituțiile Uniunii trebuie să ofere un exemplu în ceea ce privește transparența; solicită, prin urmare, publicarea listelor complete ale contractelor atribuite prin proceduri de achiziții publice, inclusiv ale contractelor a căror valoare se situează sub pragul de 15 000 EUR stabilit prin normele aplicabile;
42. ia act de faptul că agențiile descentralizate și alte organisme, împreună cu cele opt întreprinderi comune ale Uniunii, fac presiuni în sensul creșterii eficienței administrative și a economiilor de scară prin utilizarea sporită a procedurilor comune de achiziții publice; constată, cu toate acestea, că, în pofida tendinței promițătoare, încercările de a organiza proceduri comune de achiziții nu au fost întotdeauna încununate de succes, de exemplu din cauza unei cercetări de piață inadecvate;
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
43. ia act de faptul că, la 2 aprilie 2019, la cererea Comisiei pentru petiții a Parlamentului, a fost organizat un atelier pe tema: „Conflicte de interese: integritatea, responsabilitatea și transparența în instituțiile și agențiile UE”, pe parcursul căruia au fost prezentate constatările preliminare ale unui studiu viitor pe tema „Conflictele de interese și agențiile UE”; regretă că studiul a fost publicat abia în ianuarie 2020, deși prezentarea acestuia trebuia să aibă loc în iulie 2019; constată că studiul oferă o imagine de ansamblu și o analiză cuprinzătoare a politicilor privind evitarea conflictelor de interese în diferite agenții și face, de asemenea, recomandări în legătură cu controlul îmbunătățit al politicilor privind conflictele de interese în agenții; invită Rețeaua să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în aplicarea reglementărilor și politicilor în materie de conflicte de interese, precum și la posibilele schimbări ale acestor reglementări și politici;
44. ia act cu preocupare de faptul că nu toate agențiile și organismele Uniunii au publicat pe site-urile lor respective declarațiile de interese ale membrilor consiliilor de administrație, ale conducerii executive și ale experților detașați; regretă că unele agenții publică în continuare declarații privind absența conflictelor de interese; relevă faptul că nu este de competența membrilor consiliului de administrație sau ai conducerii executive să declare absența conflictelor de interese; solicită ca toate agențiile să pună în aplicare un model unificat de declarații de interese; subliniază importanța înființării unui organism cu atribuții în materie de etică independent care să evalueze situațiile de conflict de interese și de uși turnante din cadrul instituțiilor, al agențiilor și al altor organisme ale Uniunii; îndeamnă statele membre să se asigure că toți experții detașați își publică declarațiile de interese și CV-urile pe site-urile agențiilor respective;
45. reiterează faptul că o politică insuficient de detaliată în materie de conflicte de interese poate duce la pierderea credibilității unei agenții; afirmă că, pentru toate aceste politici, o primă etapă esențială constă în prezentarea unor declarații de interese periodice și suficient de detaliate; subliniază, în acest context, că înlocuirea declarațiilor privind absența conflictelor de interese cu declarații de interese pozitive ar permite efectuarea unor controale mai cuprinzătoare; subliniază că, în plus, agențiile Uniunii ar trebui să dispună de un mecanism de monitorizare a conflictelor de interese, care să fie proporțional cu dimensiunea și funcția fiecărei agenții în parte;
46. invită toate agențiile să participe la acordul interinstituțional privind registrul de transparență pentru reprezentanții grupurilor de interese, care face în prezent obiectul negocierilor între Comisie, Consiliu și Parlament;
47. consideră regretabil faptul că nu există încă orientări clare și o politică consolidată privind problema „ușilor turnante”; subliniază faptul că această chestiune este de o importanță crucială, în special în cazul agențiilor care desfășoară activități în cooperare cu sectoare industriale; invită Comisia să prevadă norme mai stricte, controale mai eficiente și orientări mai clare privind perioadele de existență a stării de incompatibilitate pentru membrii personalului care și-au încheiat mandatul, precum și alte măsuri menite să abordeze fenomenul „ușilor turnante”;
48. salută faptul că majoritatea agențiilor, cu excepția Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) și a Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), au instituit orientări pentru acordarea accesului public la documente; constată, cu toate acestea, că CdT preconizează instituirea unor orientări, iar eu-LISA va elabora norme interne privind modul de gestionare a cererilor de acces la documentele oficiale și se va strădui să le adopte în 2020;
49. își reiterează preocuparea legată de faptul că agențiile pentru care o mare parte a veniturilor provin din onorarii plătite de sectorul industrial sunt mai expuse riscului de conflict de interese și riscurilor la adresa independenței lor profesionale; invită agențiile și Comisia să reducă dependența de taxele impuse sectoarelor industriale;
50. solicită din nou agențiilor să pună în aplicare o politică cuprinzătoare și orizontală privind evitarea conflictelor de interese și să utilizeze politica în materie de independență a ECHA ca model de bună practică și sistem exemplar de monitorizare și prevenire a oricăror conflicte de interese; încurajează toate agențiile să instituie un comitet consultativ privind conflictele de interese;
Controalele interne
51. ia notă de observația Curții conform căreia, atunci când utilizează contracte interinstituționale, agențiile rămân responsabile de aplicarea principiilor aplicabile achizițiilor publice pentru achizițiile lor specifice, iar controalele interne ale agențiilor trebuie să asigure respectarea acestor principii;
52. ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2018, consiliile de administrație ale celor 29 de agenții au adoptat cadrul de control intern revizuit al Comisiei și că 15 agenții au raportat, de asemenea, punerea în aplicare a acestuia; solicită ca toate agențiile să adopte și să pună în aplicare cadrul de control intern, cu scopul de a alinia standardele de control la cele mai riguroase standarde internaționale și de a garanta că procesul decizional este sprijinit în mod eficace și eficient de controalele interne;
53. constată, conform raportului Curții, că unele agenții nu dispun de politici care să le definească funcțiile sensibile și controalele de atenuare aferente, care urmăresc să reducă riscul utilizării abuzive a competențelor delegate personalului și ar trebui să fie un element standard de control intern; solicită, prin urmare, agențiilor respective să adopte astfel de politici;
Alte observații
54. constată, conform raportului Curții, că agențiile cu sediul anterior la Londra, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), s-au mutat din Regatul Unit în 2019 și că conturile acestora includ provizioane pentru costurile aferente mutării; ia act, de asemenea, de faptul că, în cazul EMA, Curtea a făcut referire la evoluțiile survenite în urma contractului de închiriere încheiat de agenție și la hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Justiție a Angliei și Țării Galilor; ia act de datoria contingentă de 465 000 000 EUR rămasă după încheierea noului contract de subînchiriere și de incertitudinea cu privire la pierderea totală a personalului ca urmare a mutării agenției; în plus, ia act cu îngrijorare de faptul că, pentru ambele agenții, Curtea a făcut referire, de asemenea, la posibile scăderi ale veniturilor în urma retragerii Regatului Unit din Uniune;
55. salută studiul nr. 07/2019 al Curții intitulat „Raportarea cu privire la sustenabilitate: un bilanț la nivelul instituțiilor și al agențiilor UE” (studiul de caz rapid), publicat la 12 iunie 2019; își reiterează constatările cu privire la faptul că informațiile colectate sau publicate privesc, în principal, impactul pe care îl are funcționarea unei organizații asupra sustenabilității (de exemplu, consumul intern de hârtie sau de apă), și nu modul în care organizația a luat în calcul sustenabilitatea în cadrul strategiei sale globale și în cadrul operațiunilor sale în ansamblu; subliniază faptul că o astfel de raportare axată pe elemente interne nu captează cele mai semnificative aspecte pentru o organizație; invită toate agențiile să evalueze efectele negative asupra sustenabilității pe care le implică operațiunile lor și să le includă în mod structural în rapoartele lor privind sustenabilitatea;
56. încurajează în mod insistent agențiile să pună în aplicare recomandările Curții;
57. subliniază necesitatea urgentă de a orienta eforturile agențiilor către informarea publicului larg cu privire la rezultatele cercetărilor întreprinse de ele și ale activităților lor și de a utiliza platformele de comunicare socială și alte mijloace de informare în masă pentru a aduce la cunoștința publicului operațiunile agențiilor; reamintește lipsa generală de informare a cetățenilor cu privire la activitățile agențiilor, chiar și în țările în care agențiile își au sediul; solicită agențiilor să sensibilizeze cetățenii cu privire la activitatea lor într-un mod mai eficace și mai sistematic;
58. subliniază posibilele efecte negative ale retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra organizării, operațiunilor și conturilor agențiilor, în special în ceea ce privește reducerea contribuțiilor directe; îndeamnă Comisia să acționeze cu o diligență extremă atunci când abordează aspectele legate de prevenirea și reducerea riscurilor pentru agenții;
59. salută crearea Autorității Europene a Muncii (ELA), al cărei regulament de înființare a intrat în vigoare în martie 2018 și care a început să funcționeze în octombrie 2019; subliniază că este necesar să se asigure rezervarea unor resurse financiare suficiente pentru înființarea sa; insistă asupra faptului că finanțarea nu poate fi asigurată prin realocarea creditelor aferente altor agenții și linii bugetare din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale și că ELA, fiind un organism nou, necesită resurse noi pentru a putea funcționa în mod corespunzător; subliniază, în special, că instituirea ELA nu ar trebui să ducă la reducerea resurselor și capacităților serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), care joacă un rol central în facilitarea mobilității profesionale a cetățenilor Uniunii și oferă servicii și parteneriate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajatori, pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru partenerii sociali și pentru autoritățile locale; subliniază, prin urmare, că este necesar să se mențină linii bugetare clare și separate, atât pentru ELA, cât și pentru EURES;
60. subliniază că ELA va contribui la asigurarea faptului că normele Uniunii privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială sunt puse în aplicare în mod eficace și echitabil, va ajuta autoritățile naționale să coopereze pentru a asigura respectarea acestor norme și va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze mai ușor de avantajele pieței interne; consideră că, deși cele patru agenții - Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Fundația Europeană de Formare (ETF) și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) - sunt axate predominant pe cercetare, acestea ar putea sprijini activitatea ELA și contribui în mod util la aceasta;
61. subliniază că transparența și informarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor sunt esențiale pentru responsabilizarea democratică a acestora; consideră că utilizarea cu ușurință a resurselor și datelor agențiilor este de o importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care datele și resursele sunt prezentate și puse la dispoziție în prezent, precum și a gradului în care cetățenii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat;
62. recomandă ca toate agențiile să se concentreze asupra comunicării publice și publicității, deoarece adesea existența și activitățile lor nu sunt recunoscute în rândul cetățenilor;
63. încurajează agențiile Uniunii să aibă în vedere adoptarea unei strategii privind drepturile fundamentale, care să includă o trimitere la drepturile fundamentale într-un cod de conduită care să definească obligațiile personalului și formarea personalului, încurajează instituirea de mecanisme care să asigure detectarea și raportarea oricărei încălcări a drepturilor fundamentale și semnalarea rapidă a riscurilor unor astfel de încălcări către organele principale ale agenției în cauză; încurajează crearea, atunci când este cazul, a unui post de ofițer pentru drepturile fundamentale, care să se afle în subordinea directă a consiliului de administrație, având astfel un anumit grad de independență față de ceilalți membri ai personalului, pentru a garanta că amenințările la adresa drepturilor fundamentale sunt tratate imediat și că politica organizației în materie de drepturi fundamentale este îmbunătățită constant; încurajează întreținerea unui dialog regulat cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale relevante privind aspecte legate de drepturile fundamentale; încurajează asigurarea faptului că respectarea drepturilor fundamentale este o componentă centrală a cadrului de referință al colaborării agenției în cauză cu actorii externi, printre care, în special, membrii administrațiilor naționale cu care aceștia interacționează la nivel operațional;
64. încurajează toate agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne să aibă în vedere înregistrarea în cadrul sistemului de management și audit de mediu (EMAS) pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu.
o o o
65. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 122, 10.5.2019, p. 1).
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).
Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).
Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).
Măsurile temporare referitoare la adunările generale ale societăților europene (SE) și ale societăților cooperative europene (SCE) ***
109k
41k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului privind măsurile temporare referitoare la adunările generale ale societăților europene (SE) și ale societăților cooperative europene (SCE) (07648/2020 – C9-0133/2020 – 2020/0073(APP))
(Procedura legislativă specială - aprobare)
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (07648/2020),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0133/2020),
– având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 163 din Regulamentul său de procedură,
1. aprobă proiectul de regulament al Consiliului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului pentru exercițiul financiar 2021
182k
58k
Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2021 (2019/2214(BUD))
– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1), în special articolul 39,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene(4),
– având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE(5),
– având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, în spațiile publice și în viața politică a UE(6),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la integrarea dimensiunii de gen în cadrul Parlamentului European(7),
– având în vedere Rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2020(8),
– având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020(9),
– având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2019 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare(10),
– având în vedere Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640) - punctul 2.1.4 privind „Construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor”;
– având în vedere raportul prezentat Biroului de către Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2021,
– având în vedere proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Birou la 9 martie 2020 în conformitate cu articolul 25 alineatul (7) și articolul 102 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,
– având în vedere proiectul de estimare a bugetului întocmit de Comisia pentru bugete în conformitate cu articolul 102 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,
– având în vedere articolul 102 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0102/2020),
A. întrucât această procedură reprezintă prima procedură bugetară completă desfășurată în noua legislatură și vizează primul an al cadrului financiar multianual 2021-2027;
B. întrucât printre obiectivele prioritare propuse de Secretarul General pentru bugetul pe 2021 se numără: asigurarea resurselor necesare pentru cel de al doilea an complet după alegerea noului Parlament chiar și ținând cont de ambițiile Comisiei recent instalate și asigurarea resurselor pentru proiectele prioritare care vizează interacțiunea cu cetățenii, proiectele imobiliare multianuale, Parlamentul ecologic, securitatea și dezvoltarea în domeniul IT;
C. întrucât epidemia de Covid-19 are consecințe umanitare, sociale, financiare și economice; întrucât Fondul Monetar Internațional estimează o contracție globală de 3 % în 2020 și o scădere de 7,4 % a PIB-ului zonei euro pentru anul 2020; întrucât măsurile adoptate de Parlament în 2020, cum ar fi filtrarea aerului în proporție de 100 %, întărirea mecanismelor de curățare, adaptarea și punerea în practică a noilor soluții informatice și de telecomunicații, vor avea consecințe asupra bugetului Parlamentului pentru 2021; întrucât bugetul pe 2021 va trebui să abordeze consecințele epidemiei din Covid-19; întrucât bugetul Parlamentului garantează capacitatea sa de a-și exercita pe deplin competențele legislative și permite buna funcționare a acestuia;
D. întrucât Secretarul General a propus un buget de 2 110 467 628 EUR pentru proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,52 % față de bugetul pe 2020; întrucât estimările adoptate de Parlament au reprezentat o creștere de 2,3 % (1 953 de milioane EUR) pentru 2018, o creștere cu 2,48 % (1 999 de milioane EUR) pentru 2019 și o creștere cu 2,68 % (2 050 de milioane EUR) pentru 2020;
E. întrucât bugetul este alcătuit, în proporție de aproape două treimi, din cheltuieli indexate ce privesc, în cea mai mare parte, remunerațiile, pensiile, cheltuielile medicale și indemnizațiile deputaților activi și pensionați (20 %) și ale personalului (34 %), precum și clădirile (12 %), care sunt ajustate, în conformitate cu Statutul funcționarilor și cu Statutul deputaților în Parlamentul European, în funcție de indexarea sectorială sau de rata inflației;
F. întrucât Parlamentul European a subliniat deja în Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016(11) că bugetul Parlamentului ar trebui să aibă o bază realistă și să fie în conformitate cu principiile disciplinei bugetare și bunei gestiuni financiare;
G. întrucât credibilitatea Parlamentului în calitatea sa de componentă a autorității bugetare depinde într-o anumită măsură de capacitatea sa de a-și gestiona cheltuielile proprii și de a promova democrația la nivelul Uniunii;
H. întrucât Fondul facultativ de pensii a fost înființat în 1990 prin Normele Biroului privind regimul (facultativ) de pensii complementare(12); întrucât, la reuniunea sa din 10 decembrie 2018, Biroul a decis să modifice normele aplicabile sistemului de pensii prin creșterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani și introducerea unei taxe de 5 % din cuantumul pensiilor viitorilor pensionari, în vederea îmbunătățirii sustenabilității acestor plăți; întrucât, potrivit estimărilor, aceste modificări ale normelor au redus deficitul actuarial cu 13,3 milioane EUR;
I. întrucât volumul activităților legislative ale deputaților în Parlamentul European s-a mărit și a fost completat în mod semnificativ cu activități de comunicare, având în vedere că cetățenii sunt mai interesați ca niciodată de afacerile europene și, în prezent, se așteaptă să țină legătura cu reprezentanții lor prin intermediul rețelelor de socializare tradiționale și noi; întrucât, prin urmare, rata de execuție a indemnizațiilor de asistență parlamentară a crescut în ultimii ani;
J. întrucât, la 16 iunie 1999, Curtea de Conturi a emis avizul nr. 5/99 privind fondul și sistemul de pensii pentru deputații în Parlamentul European,
Cadrul general
1. subliniază că cea mai mare parte a bugetului Parlamentului se stabilește prin obligații contractuale sau legale și este supusă indexării anuale, iar, pentru 2021, aceste obligații sunt estimate la 32 de milioane EUR;
2. subliniază că 2020 este ultimul an vizat de actualul cadru financiar multianual; reamintește că Parlamentul s-a menținut în mare parte în cota de 20 %-22 % de la Rubrica 5 - Administrație și că, în ultimii ani, rata de creștere a fost mai redusă decât rata de scădere prevăzută la rubrica 5;
3. salută acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunilor de conciliere dintre Birou și Comisia pentru bugete desfășurate la 28 aprilie 2020, de a stabili majorarea bugetului pe 2020 cu 2,54 %, procent ce corespunde unui nivel global al estimărilor de 2 090 467 628 EUR pentru 2021, a reduce nivelul cheltuielilor din proiectul preliminar de estimare a bugetului aprobat de Birou la 9 martie 2020 cu 20 de milioane EUR și a reduce în mod corespunzător creditele propuse pentru următoarele linii bugetare:
1004 - Cheltuieli de deplasare ordinare; 1005 - Alte cheltuieli de deplasare; 1200 - Remunerații și indemnizații; 2007 - Construirea de clădiri și amenajarea spațiilor; 2024 - Consumul de energie; 300 - Cheltuieli de misiune și de deplasare ale personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității; 302 - Cheltuieli de protocol și de reprezentare; 3042 - Reuniuni, congrese, conferințe și delegații; 3242 - Cheltuieli de publicare, informare și participare la manifestări publice; 325 - Cheltuieli aferente Birourilor de legătură; 422 - Cheltuieli aferente asistenței parlamentare; 10 1 - Rezervă pentru cheltuieli neprevăzute;
4. ia act de negocierile în curs privind noul cadru financiar multianual 2021-2027 și de incertitudinea în ceea ce privește nivelul de finanțare al noii Rubrici 7 - Administrația publică europeană; subliniază că Parlamentul a îndeplinit obiectivul de reducere cu 5 % a personalului și a realizat, de fapt, o reducere totală de 6 %; evidențiază că, de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a fost nevoit să facă față unui număr crescut de sarcini și de comisii de specialitate, fapt care s-a concretizat într-o creștere semnificativă a activităților legislative și de coordonare; remarcă că, în ultimul mandat legislativ, au fost realizate sinergii și economii semnificative; subliniază că funcționarea Parlamentului depinde de îndeplinirea sarcinilor sale administrative, care necesită efective suficiente; remarcă faptul că pensiile interinstituționale vizate în această rubrică sunt preconizate să crească semnificativ în anii următori;
5. observă că proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Secretarul General pleacă de la prezumția unei retrageri ordonate a Regatului Unit din Uniune; înțelege din acest raport că majoritatea economiilor rezultate din retragerea Regatului Unit din Uniune au fost deja incorporate în bugetul pe 2020, care ține cont de faptul că Parlamentul va avea doar 705 membri începând din 1 februarie 2020; este surprins însă că estimările pentru 2021 nu urmează tendința logică de economisire la liniile bugetare afectate direct de retragerea Regatului Unit din Uniune; se întreabă asupra motivelor care stau la baza majorării costurilor cu deplasările (linia 1004) și cu asistența parlamentară (linia 4220) între 2018 și 2021, în pofida reducerii numărului de deputați și de asistenți parlamentari acreditați (APA) ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune; solicită o analiză detaliată și o justificare a costurilor și economiilor aferente retragerii Regatului Unit din Uniune, înainte de lectura din această toamnă;
6. ia act de explicația oferită în cadrul Comisiei pentru bugete potrivit căreia un număr tot mai mare de deputați au luat decizia de a angaja un al patrulea asistent pentru a face față volumului crescut de activitate parlamentară; observă că, după retragerea Regatului Unit din Uniune, un număr mai mic de deputați trebuie să gestioneze același volum de activitate legislativă; constată că decizia de a pune la dispoziție un al doilea birou în sediul Parlamentului de la Strasbourg a încurajat deputații să ia mai mulți asistenți cu ei în misiuni; ia act de explicația oferită în cadrul Comisiei pentru bugete potrivit căreia deputații au efectuat mai multe deplasări în ultimii ani și, cel mai probabil, vor continua să facă acest lucru în 2021;
7. subliniază că funcțiile esențiale ale Parlamentului sunt de a colegifera, împreună cu Consiliul, și de a decide cu privire la bugetul Uniunii, de a-i reprezenta pe cetățeni și a controla activitatea altor instituții ale Uniunii; consideră, de asemenea, că înființarea recentă a unor comisii sau subcomisii speciale nu ar trebui să aibă drept consecință reducerea personalului din celelalte comisii;
8. subliniază rolul Parlamentului în consolidarea conștiinței politice europene și în promovarea valorilor Uniunii;
9. subliniază că, în comparație cu propunerea Biroului, sunt necesare economii considerabile pentru ca propunerea să se apropie de rata generală a inflației preconizată pentru 2021 și că trebuie puse în aplicare măsuri semnificative pentru a asigura cea mai eficientă și mai transparentă utilizare a fondurilor publice; recomandă ca, în acest sens, să se acorde o atenție corespunzătoare costului proiectelor, nu numai de către membrii Comisiei pentru bugete a Parlamentului în momentul luării deciziei asupra bugetului anual împreună cu Biroul, ci și, cel mai târziu, până la momentul luării deciziei privind lansarea proiectelor;
10. atrage atenția asupra numărului mare de reuniuni extraordinare ale comisiilor la Strasbourg și asupra numărului tot mai mare de misiuni ale personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității; îndeamnă Parlamentul să reducă la minimum aceste reuniuni extraordinare, astfel încât deputații să se poată concentra pe ordinea de zi a ședinței plenare, banii contribuabililor să fie economisiți, iar amprenta de CO2 să fie redusă prin reducerea numărului de misiuni ale personalului;
11. evidențiază, în acest sens, că cererile votate de Parlament ar trebui din principiu să fie puse în aplicare fără întârziere;
Transparență și precizie
12. salută noua abordare adoptată în ultimii ani la pregătirea raportului Secretarului General, cum ar fi furnizarea de informații suplimentare privind planificarea pe termen mediu și lung, investițiile, obligațiile statutare, cheltuielile operaționale și metodologia, astfel cum a solicitat autoritatea bugetară;
13. subliniază că bugetul Parlamentului pe 2021 trebuie să fie realist și precis în ceea ce privește corelarea nevoilor cu costurile aferente, pentru a evita alocările bugetare excesive;
14. subliniază că ar trebui acordată întreaga atenție asigurării faptului că resursele bugetare și de personal aflate la dispoziția Parlamentului sunt utilizate în modul cel eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, pentru a permite instituției și membrilor săi să legifereze cu succes; reiterează faptul că acest lucru implică o planificare și o organizare atentă a metodelor sale de lucru și, ori de câte ori este posibil, punerea în comun a funcțiilor și structurilor pentru a evita birocrația inutilă, suprapunerile funcționale și paralelismele în activitate;
15. consideră că Parlamentul ar trebui să asigure achiziții publice de înaltă calitate și responsabile din punct de vedere social, astfel încât contractele să fie acordate societăților care respectă standardele de mediu și standardele fundamentale de muncă; solicită un control mai strict al condițiilor de muncă ale personalului extern al Parlamentului;
Interacțiunea cu cetățenii
16. subliniază că Parlamentul este singura instituție a Uniunii supusă sufragiului universal, ale cărei decizii au un impact real asupra cetățenilor Uniunii; consideră că este de o importanță fundamentală să li se asigure cetățenilor o mai bună înțelegere a activităților Parlamentului;
17. salută noua declarație de misiune a birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) și accentul pus pe implicarea proactivă într-o comunicare bidirecțională cu cetățenii și cu părțile interesate la nivel local și regional, printr-o comunicare mai dinamică, precum și prin implicarea părților interesate și o interacțiune mai pronunțată cu cetățenii; ia act de generalizarea centrelor „Europa Experience” în toate statele membre; consideră că este extrem de important ca Parlamentul să aibă un contact permanent cu cetățenii europeni prin diferite canale de comunicare, în spiritul unui dialog politic multidimensional, nu numai în anul electoral, ci pe durata întregii legislaturi;
18. ia act de faptul că centrele „Europa Experience” informează publicul european, în special tineretul, cu privire la competențele esențiale ale Parlamentului; constată că au fost deja inaugurate centre „Europa Experience” la Berlin, Copenhaga, Helsinki, Ljubljana și Strasbourg și, în 2020, la Tallinn, iar în 2021 este planificată deschiderea de noi centre „Europa Experience” în noua clădire Konrad Adenauer din Luxemburg, precum și la Roma, Paris, Varșovia, Stockholm și Praga; solicită o evaluare continuă a rezultatelor obținute; solicită o defalcare detaliată a cheltuielilor de înființare a noilor centre „Europa Experience” în 2021, înainte de lectura bugetului de către Parlament din toamna anului 2020, precum și o planificare bugetară multianuală detaliată, care să țină seama de costurile de funcționare ale fiecărui centru deja deschis;
19. solicită mai multe informații despre modalitățile și costurile creării unei serii de versiuni mobile a Parlamentariumului, care ar urma să efectueze turnee prin statele membre pentru a-i informa pe cetățeni cu privire la Parlamentul European și la Uniunea Europeană; subliniază că acest tip de inițiativă trebuie descentralizată și pusă în practică la nivelul centrelor „Europa Experience”, pentru a realiza economii și a proceda în mod rațional; ia act de faptul că proiectul include o aplicație pentru mobil care conține cele mai bune selecții din conținutul existent al Parlamentariumului;
20. regretă intenția Parlamentului și decizia Biroului de a extinde activitățile și prezența diplomatică ale Parlamentului dincolo de frontierele Uniunii, în Indonezia (Jakarta), Etiopia (Addis Abeba) și în Statele Unite ale Americii (New York), și se întreabă care este valoarea adăugată a unei astfel de extinderi; solicită să se efectueze o analiză detaliată și riguroasă a costurilor de reprezentare și a costurilor inerente unei astfel de extinderi, și anume a costurilor cu cazarea, secretariatul, personalul, locuințele și transportul, analiză care să fie transmisă Comisiei pentru bugete a Parlamentului; solicită o colaborare între Parlament și Serviciul European de Acțiune Externă în ceea ce privește natura activității și statutul angajaților Parlamentului în timpul misiunilor externe; solicită să se efectueze o analiză a valorii adăugate a reprezentării actuale a Parlamentului la Washington;
21. salută faptul că Parlamentul depune eforturi considerabile pentru a oferi servicii vizitatorilor, îndeosebi tinerilor, care vor constitui și în continuare un grup-țintă important; invită serviciile responsabile să furnizeze informații cu privire la opțiunile de călătorie sustenabile și să evalueze posibilitatea instituirii unui stimulent financiar pentru a alege un astfel de mod de transport ori de câte ori circumstanțele permit acest lucru; solicită Biroului să examineze fezabilitatea creării unui „centru tematic pentru persoanele în vârstă”, care să pună în evidență programele și politicile Uniunii care sunt benefice pentru îmbătrânirea activă; solicită mai multe informații cu privire la noua strategie pentru vizitatori și campania de informare pe patru ani, înainte ca Parlamentul să efectueze lectura bugetului în toamna anului 2020; solicită o evaluare detaliată a campaniei de comunicare realizate înainte de alegerile europene din 2019 și pe durata acestora; consideră că orice nouă măsură de comunicare ar trebui să se bazeze pe o analiză obiectivă și faptică a acestei evaluări;
22. salută propunerea de a transforma Evenimentul tineretului european (EYE), organizat în prezent o dată la doi ani, într-un proces coerent, astfel încât în perioada dintre două evenimente EYE să aibă loc interacțiuni semnificative între Parlament și tineri; este de părere că, din motive de echitate și justiție socială, Parlamentul ar trebui să ramburseze cheltuielile de deplasare și de cazare ale tinerilor care participă la evenimentul care se desfășoară la Strasbourg; solicită ca modalitățile de rambursare să fie prezentate clar pe site-ul Parlamentului; invită Parlamentul European să organizeze întâlniri similare la nivel local între deputați și tineri, prin intermediul EPLO;
Proiecte imobiliare multianuale
23. își reiterează solicitarea de a se asigura un proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare, bazat pe o informare timpurie, ținând seama în mod corespunzător de articolul 266 din Regulamentul financiar;
24. recomandă ca planificarea bugetară anuală să țină cont de renovarea periodică a tuturor clădirilor și ca o sumă corespunzând unui procent de 3 % din suprafața totală a tuturor clădirilor să fie alocată în acest scop, astfel cum se menționează deja în „Strategia imobiliară după 2019” adoptată de Birou la 16 aprilie 2018(13); consideră că o astfel de alocare ține de o politică imobiliară regulată și anticipativă care ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe o modernizare profundă și ar trebui să se asigure că Parlamentul depune eforturi pentru o îmbunătățire maximă a eficienței energetice și, prin urmare, pentru realizarea de economii în ceea ce privește consumul de energie și costurile aferente clădirilor sale;
25. ia act de faptul că, după finalizarea, în 2020, a lucrărilor la aripa estică a noii clădiri Konrad Adenauer din Luxemburg și după transferul treptat al personalului în noua clădire, lucrările la aripa vestică ar trebui să înceapă în 2021; solicită detalii suplimentare despre cheltuielile pentru gestionarea proiectului de construcție a aripii vestice și pentru supravegherea și securitatea șantierului de construcții; își reiterează dorința de a obține din partea Secretarului General detalii despre transferul treptat al personalului; solicită, de asemenea, o reexaminare a spațiilor necesare Parlamentului, având în vedere intensificarea preconizată a telemuncii;
26. salută reducerea de 11,5 milioane EUR în 2021, comparativ cu 2020, reprezentând costuri cu închirierea, întreținerea și energia, ca urmare a mutării în noua clădire Konrad Adenauer și a renunțării la Turnurile A și B din Luxemburg; solicită o prezentare de ansamblu a tuturor celorlalte clădiri închiriate în prezent care vor rămâne ocupate în 2021, precum și o proiecție detaliată a cheltuielilor tot mai mari cu energia;
27. ia act de practica curentă de a utiliza „transferurile colectoare” la sfârșit de an pentru a contribui la proiectele imobiliare în curs; subliniază că astfel de „transferuri colectoare” au loc în mod sistematic la aceleași capitole, titluri și, adeseori, exact la aceleași linii bugetare; ia act de explicația oferită Comisiei pentru bugete a Parlamentului de serviciile Parlamentului, potrivit căreia acesta a economisit în ultimii ani aproape 100 milioane EUR în dobânzi grație acestei practici și, prin urmare, a fost în măsură să își mențină proiectele importante de construcții sub control din punct de vedere financiar; subliniază că rata de execuție a bugetului Parlamentului este de aproape 99 %; consideră că o astfel de practică, chiar dacă e legală, riscă să fie percepută ca o supraestimare bugetară programată în anumite domenii, pentru a genera fonduri pentru finanțarea politicii imobiliare a Parlamentului; solicită un proces de reflecție asupra finanțării investițiilor-cheie din domeniul politicii imobiliare, pe baza unei mai mari transparențe și a unei planificări detaliate;
28. solicită Biroului să își facă cunoscută decizia privind viitorul clădirii Spaak din Bruxelles, precum și toate documentele justificative disponibile în cadrul serviciilor; constată că renovarea clădirii respective ar putea, de asemenea, să constituie o ocazie de a optimiza folosirea spațiilor existente în funcție de nevoile curente ale Parlamentului descrise în strategia imobiliară actualizată pentru perioada de după 2019; ia act de faptul că clădirea Spaak nu va fi disponibilă pe parcursul lucrărilor de renovare pentru o perioadă de aproximativ cinci ani; își reiterează solicitarea de a se transmite o estimare și o defalcare detaliată a costurilor Comisiei pentru bugete după ce Biroul va fi luat o decizie; reamintește că bugetul pentru 2021 include elemente pentru pregătirea lucrărilor în clădirea Spaak;
29. invită Secretarul General să aibă în vedere o perioadă adecvată pentru recuperarea materialelor reciclabile, cum ar fi cuprul, placările și alte elemente, pentru reutilizare și reconversie, prin intermediul unei companii specializate;
30. reamintește că, prin diverse rezoluții, o vastă majoritate a deputaților în Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru un sediu unic, pentru a asigura utilizarea eficientă a banilor contribuabililor Uniunii și a-și asuma responsabilitatea instituțională de a reduce amprenta sa de carbon; subliniază că dispersarea geografică a celor trei locuri ale Parlamentului reprezintă 6 % din bugetul total al instituției, în timp ce impactul său anual asupra mediului este estimat la între 11 000 și 19 000 de tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de această dispersare; reamintește că este necesar să se găsească soluții pentru a se optimiza activitatea parlamentară și instituțională, costurile financiare și amprenta de carbon;
31. salută ideea că Parlamentul se angajează să realizeze adaptarea și renovarea clădirilor sale pentru a crea un mediu accesibil tuturor utilizatorilor în conformitate cu standardele Uniunii; subliniază că lucrările pentru îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă au început deja la Strasbourg, iar proiectele vor continua în 2021, la Bruxelles și la Strasbourg, dar și în șase EPLO; solicită ca astfel de renovări să continue în toate celelalte clădiri ale Parlamentului și ca Parlamentul să se angajeze să respecte cerințele de accesibilitate funcțională pentru spațiul construit, prevăzute în anexa III la Directiva (UE) 2019/882(14), raportându-se la standardele internaționale și europene pertinente pentru a îndeplini aceste cerințe în cadrul procedurilor de achiziții, astfel încât deputații, personalul și vizitatorii cu handicap și cu mobilitate redusă să poată avea acces la clădiri și să poată folosi infrastructurile acestora în condiții egale cu celelalte persoane, în conformitate cu obligațiile stabilite prin Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
Securitate, TI și dezvoltarea infrastructurii
32. sprijină investițiile făcute de Parlament pentru a fi în continuare un loc de muncă modern și eficient; consideră că siguranța clădirilor și securitatea cibernetică sunt esențiale pentru siguranța și funcționarea Parlamentului; salută faptul că, atunci când lucrările la intrarea clădirii Weiss vor fi terminate, Parlamentul își va fi încheiat aproape toate lucrările de asigurare a securității tuturor clădirilor sale; solicită informații actualizate cu privire la costurile totale ale acestui proiect; reiterează faptul că securitatea informatică rămâne o prioritate de vârf, alături de serviciile de cloud puternice și sigure, cu respectarea deplină a protecției datelor; invită Parlamentul să studieze posibilitatea utilizării infrastructurii cu sursă deschisă;
33. salută strategia digitală Workplace4MEP, care oferă soluții pentru mobilitate și eficiență; consideră că implementarea unor dispozitive hibride de înaltă calitate contribuie la îndeplinirea obiectivului de management de mediu vizând reducerea consumului de hârtie cu 50 % până în 2024; se așteaptă ca, din punct de vedere bugetar, această implementare să conducă la economii de costuri semnificative din cauza eliminării treptate a altor tipuri de dispozitive;
34. ia act de faptul că Direcția Generală Traduceri își propune să dezvolte un instrument capabil să transcrie automat și să traducă dezbaterile parlamentare multilingve în timp real, astfel încât toți cetățenii să aibă acces egal la informații în limba maternă; subliniază că eficacitatea și valoarea adăugată a acestor instrumente trebuie să fie asigurate și dovedite în avans, în toate cele 24 de limbi oficiale; solicită efectuarea unei analize a costului total al întregului proiect și a impactului asupra resurselor umane; solicită, de asemenea, să se efectueze o estimare a calendarului disponibilității acestei tehnologii; consideră că mijloacele dedicate multilingvismului, și anume traducerea și interpretariatul, nu ar trebui reduse, atât timp cât volumul de muncă nu se reduce;
35. solicită îmbunătățiri în ceea ce privește actualul sistem de localizare și urmărire a problemelor legate de tehnologia informației între unitățile operaționale ale serviciilor Parlamentului, în vederea creșterii eficienței și a transparenței; solicită, în special, simplificarea raportării cheltuielilor de deplasare ale deputaților pentru a asigura un sistem eficient, rapid și ușor de utilizat și urmărirea cererilor;
36. solicită dezvoltarea în continuare a unor instalații de muncă la distanță stabile și sigure pentru toate dispozitivele;
Parlamentul ecologic și mobilitatea sustenabilă
37. subliniază că, din 2016, Parlamentul este prima instituție a Uniunii care are un bilanț neutru al emisiilor de carbon deoarece, după ce a depus toate eforturile posibile pentru a-și reduce emisiile de CO2, își compensează 100 % din emisiile care nu pot fi reduse;
38. reamintește că ansamblul amprentei de carbon a Parlamentului cuprinde următoarele șapte categorii principale: consumul de energie; scurgerile de gaze refrigerante, transportul de marfă, transportul de persoane, furnizarea de echipamente și servicii, deșeurile directe și activele imobilizate; salută decizia Biroului de a stabili obiective de mediu noi și mai ambițioase pentru actuala legislatură, care ar trebui îndeplinite până în 2024 în domenii-cheie, cum ar fi reducerea amprentei de carbon, reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul persoanelor, reducerea consumului de gaz, păcură și încălzire urbană, reducerea consumului de energie electrică, reducerea consumului de hârtie, reducerea deșeurilor nereciclate, reducerea consumului de apă și reducerea risipei de alimente; solicită ca o foaie de parcurs detaliată privind realizarea acestor obiective să fie prezentată Comisiei pentru bugete a Parlamentului; solicită o reexaminare anuală a rezultatelor și opțiunea de a crește nivelul de ambiție al acestor standarde până la jumătatea mandatului, în 2022;
39. salută noua politică de parcare dezvoltată pentru parcările Parlamentului, menită să promoveze utilizarea vehiculelor electrice, și anume biciclete, biciclete tip cargo, trotinete și autoturisme, prin instalarea de stații de reîncărcare cu energie electrică; solicită extinderea acestei politici la toate celelalte parcări ale Parlamentului; sprijină toate măsurile viitoare pentru a încuraja deputații și personalul să reducă utilizarea autoturismelor și să acorde prioritate utilizării transportului public și bicicletelor, incluzând totodată stimulente financiare;
40. îi încurajează pe deputați să folosească posibilități de transport care respectă obiectivele de mediu avute în vedere de Parlament; solicită Biroului să revizuiască normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, astfel încât deputații să fie rambursați pentru biletele de avion flexibile la clasa economy atunci când se deplasează pe teritoriul Uniunii, cu excepția zborurilor cu durate mai lungi de patru ore sau a zborurilor cu escală; ia act de faptul că deplasările multor deputați din circumscripțiile lor către locurile de desfășurare a activității Parlamentului necesită călătorii lungi, care pot fi efectuate numai cu avionul;
41. solicită protejarea mediului și economisirea resurselor; își exprimă îngrijorarea, în acest sens, că mulți deputați nu își folosesc permisul de călătorii feroviare gratuite în Belgia; invită Biroul să ofere detaliile financiare ale acordului cu SNCB/NMBS și să găsească o soluție de optimizare a utilizării acestui permis; reamintește solicitarea sa privind utilizarea pe scară mai largă a videoconferințelor, inclusiv cu participanți externi, prin utilizarea unui software larg răspândit și a altor tehnologii;
42. salută avizul chestorilor din 18 februarie 2020 de a încuraja secretariatele membrilor și grupurilor politice să aplice politica de utilizare voluntară în comun a cutiilor de transport, cu scopul de a reduce numărul camioanelor necesare pentru misiunile la Strasbourg, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon a Parlamentului; solicită o analiză a alternativelor la utilizarea cutiilor de transport, în conformitate cu obiectivul sistemului de management de mediu și audit (EMAS) vizând un PE „fără hârtie”, cât mai curând posibil;
Aspecte referitoare la deputați și la asistenții parlamentari acreditați
43. își reiterează preocuparea cu privire la cheltuielile suplimentare pentru interpretarea explicațiilor orale ale voturilor în timpul sesiunilor plenare; subliniază că costul traducerii și interpretării explicațiilor orale ale voturilor este estimat la 21 431 EUR pe zi de vot sau 900 102 EUR pe an; reamintește că deputații care doresc să își explice pozițiile de vot dispun și de alte posibilități, cum ar fi explicația scrisă a voturilor sau diverse instrumente de comunicare publică; în acest context, solicită o utilizare rezonabilă a resurselor Parlamentului și consideră că, pentru a realiza economii semnificative, explicațiile orale ale voturilor ar putea fi eliminate;
44. reamintește că la articolul 27 alineatele (1) și (2) din Statutul deputaților în Parlamentul European se prevăd următoarele: „Fondul de pensii facultativ stabilit de Parlament se păstrează după intrarea în vigoare a prezentului statut pentru deputați sau foștii deputați care au dobândit deja drepturi sau sunt pe cale de a dobândi drepturi în respectivul fond” și „drepturile dobândite și drepturile viitoare se păstrează integral”; constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2018, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 112,3 milioane EUR și, respectiv, la 398,4 milioane EUR, ducând la un deficit actuarial estimat de 286,1 milioane EUR; subliniază că acest lucru provoacă îngrijorări cu privire la posibila epuizare a Fondului voluntar de pensii; îl invită pe Secretarul General și Biroul să respecte pe deplin Statutul deputaților în Parlamentul European și să stabilească cu Fondul de pensii un plan clar pentru ca Parlamentul să își asume și să își preia obligațiile și responsabilitățile privind sistemul de pensii facultativ al deputaților săi; sprijină solicitarea Biroului de a îi încredința Secretarului General sarcina de a investiga modalitățile de asigurare a unei finanțări sustenabile a Fondului voluntar de pensii în conformitate cu dispozițiile Statutului deputaților în Parlamentul European, asigurând, în același timp, transparența deplină; consideră că ar trebui analizate toate modalitățile posibile pentru a găsi o soluție justă la această problemă, reducând în același timp răspunderea Parlamentului la un nivel minimum; face apel la Birou și la membrii Fondului voluntar de pensii să sprijine măsurile care vizează limitarea deficitului Fondului facultativ de pensii;
45. își reiterează apelul la transparență în ceea ce indemnizația pentru cheltuieli generale a deputaților, în concordanță cu apelurile repetate din plenul Parlamentului; îndeamnă Biroul să reia imediat discuțiile cu privire la indemnizația pentru cheltuieli generale și să propună un acord cât mai curând posibil; consideră că un astfel de acord ar trebui să includă norme comune pentru o mai mare transparență și responsabilitate financiară: subliniază că nicio măsură nouă de creștere a transparenței nu ar trebui să creeze o birocrație inutilă pentru deputați și birourile acestora, în măsura posibilului;
46. reamintește solicitarea sa adresată Biroului de a găsi o soluție tehnică pentru a permite deputaților să își exercite dreptul de vot atunci când se află în concediu de maternitate, de paternitate, în concediu medical de lungă durată sau în cazuri de forță majoră; solicită Biroului să clarifice limitele juridice, financiare și tehnice pe care le-ar implica o astfel de soluție;
47. salută măsurile luate de Parlament cu privire la epidemia de Covid-19, inclusiv noile metode temporare de lucru și care permit utilizarea infrastructurilor Parlamentului în lupta împotriva coronavirusului; îi solicită Biroului să propună măsuri suplimentare pentru a aborda consecințele epidemiei de Covid-19; îi solicită Secretarului General să evalueze consecințele financiare ale acestor măsuri pentru bugetele Parlamentului pentru 2020 și 2021 și să le prezinte Comisiei pentru bugete înainte de lectura bugetului de către Parlament în toamna anului 2020; îi solicită Secretarului General să elaboreze orientări detaliate pentru o mai bună pregătire pentru orice evenimente de forță majoră viitoare, pentru a asigura îndeplinirea în continuare a funcțiilor legislative ale Parlamentului în cazul în care buna funcționare nu poate fi susținută;
48. își reamintește solicitarea privind cuantumul indemnizațiilor plătite asistenților parlamentari acreditați pentru misiunile pe care le desfășoară între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului, cu scopul de a se asigura că Biroul armonizează acest cuantum cu nivelul sistemelor de indemnizații pentru funcționari și alți agenți; consideră că orice majorare a pachetului deputaților pentru asistență parlamentară pe parcursul mandatului ar trebui să aibă acest scop ca primă justificare;
49. solicită Biroului să examineze dacă este posibilă extinderea statutului asistenților parlamentari acreditați la asistenții locali și să prezinte o evaluare a impactului financiar pentru o astfel de decizie; solicită clarificări cu privire la criteriile avute în vedere pentru a stabili tabelul de remunerare pentru asistenții locali și solicită o analiză detaliată a acestora pentru a le evalua caracterul actualizat; recomandă să se acorde atenție asigurării unor sarcini și salarii proporționale pentru asistenți în statele membre;
50. invită din nou Conferința președinților să revizuiască dispozițiile de punere în aplicare care reglementează activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii Europene; subliniază că o astfel de revizuire ar trebui să aibă în vedere posibilitatea ca asistenții parlamentari acreditați, sub rezerva anumitor condiții, să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului;
51. invită Biroul să examineze actualul sistem de alocare bugetară către comisii pentru a evalua avantajele și dezavantajele acestuia și pentru a spori flexibilitatea și autonomia comisiilor în planificarea și alocarea finanțării pentru sarcini și misiuni;
52. solicită Biroului să asigure o flexibilitate totală a prezenței deputaților în cursul Săptămânilor verzi, pentru a le facilita modalitățile de lucru;
Alte aspecte
53. salută acordurile de cooperare existente dintre Parlament, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European și dorește să se identifice și alte domenii în care funcțiile administrative ar putea fi partajate; invită Secretarul General să evalueze cooperarea actuală dintre instituțiile Uniunii pentru a identifica și alte potențiale sinergii și economii;
54. regretă creșterea recentă a prețurilor la cantinele Parlamentului, în special la restaurantul cu autoservire din clădirea Altiero Spinelli din Bruxelles; consideră că această creștere nu a fost însoțită de o îmbunătățire a calității alimentelor; solicită Biroului să evalueze posibilitatea contractării unui nou prestator de servicii pentru restaurantul cu autoservire din clădirea Altiero Spinelli și posibilitatea revizuirii politicii sale de subvenționare, astfel încât preparatele să fie mai accesibile ca preț;
55. atrage atenția asupra obligației introduse cu ocazia ultimei reforme a Regulamentului de procedură de a adopta un plan de acțiune pentru egalitatea de gen, prin care să se includă perspectiva de gen în toate activitățile Parlamentului, la toate nivelurile și la toate etapele; invită Biroul Parlamentului să înceapă de urgență lucrările în acest sens prin lansarea unei cereri de oferte pentru un audit extern care să evalueze situația actuală și să vină cu recomandări atât pentru aspectul politic al activităților Parlamentului, cât și pentru cel administrativ; subliniază că auditul ar trebui să cuprindă toate domeniile și toți indicatorii incluși în „Setul de instrumente pentru parlamentele sensibile față de aspectele de gen” al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și să identifice normele care facilitează sau împiedică egalitatea de gen în fiecare aspect supus analizei, pentru ca acestea să fie incluse în planul de acțiune al Parlamentului pentru egalitatea de gen;
56. reamintește recomandările din rezoluțiile Parlamentului din 26 octombrie 2017, 11 septembrie 2018 și 15 ianuarie 2019 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzurilor în Uniune, precum și măsurile de prevenire și de combatere a hărțuirii morale și sexuale; solicită Secretarului General să furnizeze toate informațiile privind acțiunile întreprinse în acest sens, precum și programul pentru viitorul apropiat; solicită Secretarului General să prezinte o evaluare a noilor proceduri de combatere a hărțuirii înainte de a prezenta Biroului estimările pentru 2022; este de părere că personalul, ca și deputații, ar trebui încurajați să participe la instructaje pentru a reduce la minimum apariția unor astfel de evenimente în interiorul Parlamentului;
57. constată că noua agenție de turism a Parlamentului a început să funcționeze la 1 ianuarie 2019; constată că deputații au întâmpinat dificultăți în a comunica cu centrul de apeluri al serviciului de voiaj în timpul și în afara programului de lucru și solicită o îmbunătățire a disponibilității; pledează pentru un mecanism simplu și ușor de utilizat de depunere a plângerilor, care să permită rezolvarea rapidă a oricăror probleme; regretă că biletele propuse de agenție nu sunt întotdeauna cele mai rentabile și că deputații se confruntă cu întârzieri considerabile în rambursarea cheltuielilor de călătorie; solicită Direcției Generale Finanțe să lanseze un sondaj pentru măsurarea satisfacției privind serviciile agenției de turism și solicită o evaluare a activității acestora în cadrul contractului aflat în derulare;
58. invită Secretarul General și Biroul să promoveze o cultură a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în întreaga administrație a Parlamentului și să promoveze abordarea bazată pe gestionarea de maximă eficiență, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și durabilitatea mediului, a reduce formalitățile administrative și a diminua birocrația în activitatea internă a instituției; subliniază că gestionarea de maximă eficiență constă în îmbunătățirea continuă a procedurii de lucru, grație simplificării și experienței acumulate de personalul administrativ;
59. subliniază că Parlamentul ar trebui să fie un loc sigur de lucru, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic; își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele noilor contracte de curățenie în Parlament asupra lucrătorilor; îndeamnă Secretarul General să verifice dacă contractanții externi respectă cele mai înalte standarde de drept al muncii, mai ales în ceea ce privește presiunea psihologică și condițiile de muncă;
o o o
60. adoptă estimarea bugetului pentru exercițiul financiar 2021;
61. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție și estimarea bugetului.
În conformitate cu cerințele minime privind performanța energetică prevăzute la articolul 5 din Directiva 2012/27/UE (Directiva privind eficiența energetică).
Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).