Index 
Texte adoptate
Miercuri, 17 iunie 2020 - Bruxelles
Instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile ***II
 Statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale ***II
 Cerere de ridicare a imunității lui Gunnar Beck
 Cerere de ridicare a imunității lui Guy Verhofstadt

Instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile ***II
PDF 117kWORD 42k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 iunie 2020 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (05639/2/2020 – C9-0132/2020 – 2018/0178(COD))
P9_TA(2020)0130A9-0107/2020

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05639/2/2020 – C9-0132/2020),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0353),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisiile competente în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ale Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri economice și monetare și a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0107/2020),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 103.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 24.
(3) Texte adoptate la 28.3.2019, P8_TA(2019)0325.


Statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale ***II
PDF 117kWORD 41k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 iunie 2020 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale (15300/1/2019 – C9-0102/2020 – 2018/0154(COD))
P9_TA(2020)0131A9-0108/2020

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (15300/1/2019 – C9-0102/2020),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(1) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0307),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0108/2020),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) Texte adoptate la 16.4.2019, P8_TA(2019)0359.


Cerere de ridicare a imunității lui Gunnar Beck
PDF 122kWORD 43k
Decizia Parlamentului European din 17 iunie 2020 privind cererea de ridicare a imunității lui Gunnar Beck (2019/2154(IMM))
P9_TA(2020)0132A9-0036/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Gunnar Beck, transmisă la 29 octombrie 2019 de Ministerul Federal al Justiției și Protecției consumatorilor din Germania, în cadrul procedurii nr. 80 AR 137/19, și anunțată în plen la 25 noiembrie 2019,

–  în urma audierii lui Gunnar Beck, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 30 aprilie 2019(1),

–  având în vedere articolul 46 din Constituția Republicii Federale Germania,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0036/2020),

A.  întrucât procurorul general din Düsseldorf a solicitat ridicarea imunității lui Gunnar Beck, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o posibilă anchetă pentru acuzația de abuz de titluri, o infracțiune prevăzută și pasibilă de pedeapsă în temeiul secțiunii 132a alineatul (1) punctul (1) din Codul penal german;

B.  întrucât investigația nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate de Gunnar Beck în exercitarea funcțiilor sale, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

C.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul statului de unde provin, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări;

D.  întrucât pe buletinul de vot pentru alegerea deputaților în Parlamentul European la 26 mai 2019, Gunnar Beck figura ca „Prof. Dr. Gunnar Beck, Hochschuldozent [lector universitar], Barrister-at-Law für EU-Recht [specializat în dreptul UE], Neuss (NW)”; întrucât, în 1996, Gunnar Beck a obținut titlul de doctor în filosofie la Oxford, în Marea Britanie, dar în Germania nu a obținut nici titlul de profesor, nici cel de doctor; întrucât, înainte de sesiunea constitutivă a Parlamentului European, Parchetul din Düsseldorf a deschis o anchetă pe baza unor informații din presă și a unor plângeri penale în legătură cu suspiciunea de utilizare necorespunzătoare a unui titlu în temeiul secțiunii 132a alineatul (1) punctul (1) din Codul penal german; întrucât, la scurt timp după 5 iulie 2019, probabil la 9 iulie 2019, ancheta a fost suspendată ca urmare a alegerii lui Gunnar Beck în Parlamentul European; întrucât, la 4 septembrie 2019, procurorul-șef din Düsseldorf a transmis Ministerului Federal al Justiției și Protecției Consumatorului din Germania o cerere de ridicare a imunității lui Gunnar Beck, în vederea relansării anchetei pentru suspiciunea de utilizare necorespunzătoare a unui titlu în temeiul secțiunii 132a alineatul (1) punctul (1) din Codul penal german;

E.  întrucât Comisia pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, „nu se pronunță în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției deputatului sau asupra măsurii în care opiniile sau actele care îi sunt imputate deputatului în cauză justifică urmărirea penală, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaștere aprofundată a cauzei”;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi;

G.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

H.  întrucât, în acest caz, Parlamentul nu a găsit nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume elemente factice care să indice că intenția care stă la baza procedurilor judiciare ar putea fi subminarea activității politice a deputatului și, implicit, a Parlamentului European;

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Gunnar Beck;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților germane și lui Gunnar Beck.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra v De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579; hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch v Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102; hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch v Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23; hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois v Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.


Cerere de ridicare a imunității lui Guy Verhofstadt
PDF 123kWORD 43k
Decizia Parlamentului European din 17 iunie 2020 privind cererea de ridicare a imunității lui Guy Verhofstadt (2019/2149(IMM))
P9_TA(2020)0133A9-0037/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Guy Verhofstadt, transmisă la 15 octombrie 2019 de către Tribunalul districtual din Varșovia-Śródmieście, Camera a 5-a penală, în legătură cu procedura penală pendinte deschisă ca urmare a depunerii unui act de acuzare civil în fața instanței respective (ref. X K 7/18), și comunicată în ședința plenară din 13 noiembrie 2019,

–  în urma audierii lui Guy Verhofstadt, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 30 aprilie 2019(1),

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0037/2020),

A.  întrucât Tribunalul districtual din Varșovia-Śródmieście, Camera a 5-a penală, din Polonia, a prezentat o cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Guy Verhofstadt în legătură cu anumite declarații făcute de acesta din urmă la 15 noiembrie 2017, în cadrul unei dezbateri în plen la Parlamentul European de la Strasbourg; întrucât motivele invocate în hotărârea tribunalului districtual precizează că „responsabilitatea pentru obținerea autorizației de inițiere a procedurii judiciare îi revine reclamantului, mai precis, în acest caz, parchetului” și că „în cazul în care parchetul nu intervine în cadrul prezentei proceduri și refuză să depună, în numele tribunalului, o cerere de ridicare a imunității parlamentare, reclamantul civil este privat de posibilitatea de a-și exercita drepturile cu privire la persoanele protejate de imunitatea parlamentară”, precum și faptul că „dispoziția în cauză [articolul 9 alineatul (12) din Regulamentul de procedură] nu prevede că organismul judiciar are obligația de a întocmi o astfel de cerere, ci prevede că acestuia din urmă îi revine doar sarcina de a o transmite. Astfel, această cerere de ridicare a imunității parlamentare constă mai degrabă în transmiterea pur formală a cererii reclamantului civil.”; întrucât, prin urmare, cererea sus-menționată de ridicare a imunității parlamentare a fost comunicată de autoritatea judiciară în conformitate cu articolul 9 alineatul (12) din Regulamentul său de procedură; întrucât, cu toate acestea, este necesar să se sublinieze că articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură prevede că orice cerere de ridicare a imunității trebuie să fie depusă „de către o autoritate competentă a unui stat membru”, cele două noțiuni nefiind identice;

B.  întrucât lui Guy Verhofstadt i se imputa, printr-un act de acuzare civil introdus de mandatarul părții civile private în fața instanței respective, că a insultat, din imprudență, partea civilă privată; întrucât, în afirmațiile făcute în cadrul unei dezbateri în plen privind situația statului de drept și a democrației în Polonia, difuzată de mass-media, Guy Verhofstadt a calificat participanții la Marșul Independenței din Varșovia, din 2017, drept „fasciști, neonaziști și adepți ai supremației rasei albe”; întrucât reclamantul se afla printre participanții la acest marș;

C.  întrucât reclamantul susține că afirmațiile lui Guy Verhofstadt l-au insultat public în absența sa și l-au acuzat de fapte care prejudiciabile pentru imaginea sa publică, ceea ce, în opinia reclamantului, l-ar putea priva de încrederea necesară pentru a exercita o anumită funcție, profesie sau tip de activitate, acesta fiind un fapt care intră sub incidența articolul 216 alineatul (2) coroborat cu articolul 212 alineatul (2) coroborat cu articolul 11 alineatul (2) din Codul penal polonez;

D.  întrucât imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi;

E.  întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi echivalat cu un tribunal și, pe de altă parte, deputații în Parlamentul European, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, nu pot fi considerați „acuzați”(2);

F.  întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți în baza opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;

G.  întrucât Guy Verhofstadt a făcut declarațiile respective în timpul unei sesiuni plenare a Parlamentului European, chiar în sala plenarei, în exercitarea atribuțiilor sale de deputat în Parlamentul European;

H.  întrucât declarațiile lui Guy Verhofstadt sunt legate, prin urmare, de exercitarea atribuțiilor care îi revin în calitate de deputat și de activitatea sa în Parlamentul European,

1.  hotărăște să nu ridice imunitatea lui Guy Verhofstadt;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Polone și lui Guy Verhofstadt.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579; hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23; hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.
(2) Hotărârea Curții de Justiție (Marea Cameră) din 19 decembrie 2019, Oriol Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate