Index 
Texte adoptate
Vineri, 19 iunie 2020 - Bruxelles
Constituirea și stabilirea responsabilităților, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei de anchetă pentru examinarea presupuselor încălcări și cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii
 Redeschiderea anchetei care îl vizează pe prim-ministrul Republicii Cehe pentru deturnare de fonduri europene și posibile conflicte de interese
 Uniunea bancară - raport anual 2019
 Orientări pentru bugetul 2021 - secțiunea III
 Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020
 Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020
 Turism și transport în 2020 și ulterior
 Cooperarea administrativă în domeniul impozitării: amânarea anumitor termene ca urmare a pandemiei de COVID-19 *
 Măsurile specifice de acordare de sprijin temporar excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19 [Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1305/2013] ***I
 Iniţiativa cetăţenească europeană: stabilirea de măsuri temporare cu privire la limitele în timp ale etapelor de acumulare, verificare și examinare în contextul epidemiei de COVID-19 ***I
 Protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd
 Legea Republicii Populare Chineze privind securitatea națională în Hong Kong și necesitatea ca UE să apere gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului
 Situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19
 Protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei COVID-19

Constituirea și stabilirea responsabilităților, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei de anchetă pentru examinarea presupuselor încălcări și cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii
PDF 135kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 19 iunie 2020 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei de anchetă pentru examinarea presupuselor încălcări și cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii (2020/2690(RSO))
P9_TA(2020)0163B9-0191/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea prezentată de 183 de deputați privind constituirea unei comisii de anchetă însărcinate cu examinarea presupuselor încălcări în aplicarea dreptului Uniunii care reglementează transportul animalelor vii, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii,

–  având în vedere propunerea Conferinței președinților,

–  având în vedere articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European(1),

–  având în vedere articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97(2),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 23 aprilie 2015 pronunțată în cauza C-424/13(3),

–  având în vedere articolul 208 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să constituie o comisie de anchetă însărcinată cu examinarea presupuselor încălcări în aplicarea dreptului Uniunii legate de punerea în aplicare de către statele membre și asigurarea respectării de către Comisia Europeană a Regulamentului (CE) nr. 1/2005;

2.  decide ca această comisie de anchetă să aibă următorul mandat:

   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a acționa pe baza dovezilor privind încălcarea gravă și sistematică a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 în cursul transportării animalelor vii pe teritoriul Uniunii și în țări terțe. Comisia a fost informată periodic cu privire la încălcările sistematice și grave care au loc în cursul transportului animalelor vii. Începând cu 2007, Comisia a primit aproximativ 200 de rapoarte privind încălcări ale Regulamentului (CE) nr. 1/2005. În 2016, cabinetul de avocatură Conte & Giacomini, acționând în numele Animal Welfare Foundation/ Tierschutzbund Zürich (AWF/TSB), a adresat Comisiei o plângere oficială privind încălcarea Regulamentului (CE) nr. 1/2005 în cursul transportului rutier de animale dinspre Europa către Turcia(4), solicitând Comisiei să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre implicate în practici ilegale;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind spațiul disponibil și înălțimea prevăzute la articolul 3 al doilea paragraf litera (g) și la capitolul II punctul 1.2, capitolul III punctul 2.3 și capitolul VII din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor referitoare la aprobarea mijloacelor de transport rutier și cu nave pentru animale vii, prevăzute la articolele 7, 18 și 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind adăparea și hrănirea prevăzute la articolul 3 al doilea paragraf litera (h), la capitolul V punctul 1.4, punctul 1.5 și punctul 2.1 literele (a) și (b), precum și la capitolul VI punctele 1.3 și 2.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind așternutul prevăzute la capitolul II punctul 1.1 litera (h) și punctul 1.5, precum și la capitolul VI punctul 1.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind temperatura și sistemul de ventilație prevăzute la capitolul II punctul 1.1 litera (b), capitolul III punctul 2.6 și capitolul VI punctul 3.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea interdicției de a transporta animale care nu sunt apte pentru transport, prevăzută la articolul 3 al doilea paragraf litera (b) și la capitolul I din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea interdicției respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor referitoare la separarea anumitor animale, prevăzute la capitolul III punctul 1.12 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor suplimentare privind călătoria pe distanțe lungi, prevăzute la articolul 14 și la capitolul VI din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind controalele care trebuie efectuate, prevăzute la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea obligației autorităților competente ale statelor membre de a lua, în cazul încălcării normelor, măsuri specifice și de a notifica încălcările, prevăzute la articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea obligației respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor referitoare la obligația autorității competente de a preveni și de a reduce întârzierile în timpul transportului, precum și măsurile adecvate care trebuie luate în acest caz, prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind transportul animalelor neînțărcate, prevăzute la capitolul V punctul 1.4 litera (a) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind transportul pe mare al animalelor vii, inclusiv practicile de încărcare și structurile de la bordul navelor, prevăzute la articolele 19, 20 și 21 și la capitolul II punctele 1 și 3, capitolul III punctul 1 și capitolul IV din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea obligației respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind mijloacele de transport, prevăzute la capitolul II punctele 1, 2 și 5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind manipularea animalelor, inclusiv operațiunile de încărcare și descărcare, prevăzute la articolul 3 al doilea paragraf litera (e) și la capitolul III punctele 1.2, 1.3, 1.4, 1.6, 1.7, 1.8, 1.9 și 1.11 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor privind planificarea traseului și jurnalul de călătorie prevăzute la articolul 5 alineatul (4), articolul 8, articolul 14 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) și articolul 21 alineatul (2) și în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor referitoare la îndatoririle și obligațiile autorităților competente ale statelor membre, prevăzute la articolele 10 și 13 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea dispozițiilor respective;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a asigura în mod efectiv respectarea Regulamentului (CE) nr. 1/2005 în afara Uniunii, precum și presupusa neîndeplinire de către statele membre a obligației de a pune în aplicare și de a asigura în mod efectiv respectarea regulamentului menționat, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 în cauza C-424/13; în hotărârea sa, Curtea de Justiție a reamintit că Regulamentul (CE) nr. 1/2005 impune obligații stricte nu numai transportului de animale vertebrate vii, care se desfășoară exclusiv pe teritoriul Uniunii Europene, ci și operațiunilor de transport cu puncte de plecare pe teritoriul menționat și cu destinația într-o țară terță. În aceeași hotărâre, Curtea a statuat că autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să asigure conformitatea atunci când autorizează călătorii care au loc în țări terțe;
   să investigheze eventualele încălcări ale obligației de cooperare loială prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană care sunt relevante pentru domeniul de aplicare al anchetei; în acest scop, să evalueze, în special, dacă o astfel de încălcare poate rezulta ca urmare a unei presupuse omisiuni de a lua măsuri adecvate pentru a împiedica operarea mijloacelor de transport astfel încât identitatea beneficiarilor reali ai acestora să fie ascunsă instituțiilor Uniunii, autorităților competente și altor intermediari, iar încălcările Regulamentul (CE) nr. 1/2005 să fie facilitate;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a facilita misiunea OIE de punere în aplicare a standardelor internaționale privind bunăstarea animalelor în timpul transportului;
   să investigheze presupusa neîndeplinire de către Comisie a obligației de a respecta valorile comerciale ale Uniunii consacrate în noua strategie comercială a UE „Trade4All”, în special în ceea ce privește practicile de transport abominabile, documentate în țări terțe, care sunt esențiale nu numai din punctul de vedere al bunăstării animalelor, ci și din punctul de vedere al securității alimentare și al sănătății publice;
   să formuleze recomandările pe care le consideră necesare în această privință, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare de către statele membre a hotărârii Curții de Justiție menționate mai sus;

3.  decide ca comisia de anchetă să își prezinte raportul final în termen de 12 luni de la data adoptării prezentei decizii;

4.  decide ca comisia de anchetă să țină seama în lucrările sale de toate evoluțiile pertinente care intervin în cursul mandatului său și care sunt relevante pentru sfera sa de activitate;

5.  decide că toate recomandările formulate de comisia de anchetă să fie tratate de comisiile permanente relevante;

6.  decide ca comisia de anchetă să aibă 30 de membri;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a asigura publicarea prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1) JO L 113, 19.5.1995, p. 1.
(2) JO L 3, 5.1.2005, p. 1.
(3) Hotărârea Curții de Justiție din 23 aprilie 2015, Zuchtvieh-Export GmbH/Stadt Kempten, C-424/13, ECLI:EU:C:2015:259.
(4) (CHAP(2016) 01703-01707-01708-01709-01710-01711-01712-01713-01714-01715-01716­01717-01718). În octombrie 2016, cabinetul de avocatură Conte & Giacomini a transmis Comisiei un recapitulativ al plângerii.


Redeschiderea anchetei care îl vizează pe prim-ministrul Republicii Cehe pentru deturnare de fonduri europene și posibile conflicte de interese
PDF 222kWORD 55k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la redeschiderea anchetei care îl vizează pe prim-ministrul Republicii Cehe pentru deturnare de fonduri europene și posibile conflicte de interese (2019/2987(RSP))
P9_TA(2020)0164B9-0192/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 13 alineatul (2) și articolul 17 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere deciziile și rezoluțiile sale anterioare referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru anii 2014, 2015, 2016, 2017 și 2018,

–  având în vedere anchetele administrative efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în proiectul cunoscut sub numele de „Cuibul berzei” în Republica Cehă, care a constatat „nereguli grave”,

–  având în vedere misiunea de informare în Republica Cehă efectuată de Comisia pentru control bugetar la 26 și 27 martie 2014,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la conflictele de interese și la protejarea bugetului UE în Republica Cehă(1),

–  având în vedere legea cehă nr. 159/2006 din 16 martie 2006 privind conflictele de interese, al cărei articol 4 litera (c) a intrat în vigoare în februarie 2017,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii(2) (noul Regulament financiar), care a intrat în vigoare la 2 august 2018, în special articolul 61 din acesta,

–  având în vedere articolele 144 și 145 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime(3),

–  având în vedere întrebările și plângerea trimise Comisiei referitoare la un posibil conflict de interese în Republica Cehă(4),

–  având în vedere avizul Serviciului Juridic al Comisiei din 19 noiembrie 2018 intitulat „Impactul articolului 61 din noul Regulament financiar (conflict de interese) asupra plăților din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)”,

–  având în vedere conferința de presă a procurorului general la 4 decembrie 2019 pe tema redeschiderii anchetei care îl vizează pe prim-ministrul Republicii Cehe pentru deturnare de fonduri UE,

–  având în vedere dezbaterea sa în plen din 18 decembrie 2019 privind conflictele de interese și corupția care afectează protejarea intereselor financiare ale UE în statele membre,

–  având în vedere dezbaterea sa în plen din 15 ianuarie 2020 privind redeschiderea anchetei care îl vizează pe prim-ministrul Republicii Cehe pentru deturnare de fonduri europene și posibile conflicte de interese

–  având în vedere misiunea de informare în Republica Cehă efectuată de Comisia pentru control bugetar în 26-28 februarie 2020,

–  având în vedere decizia Pl. ÚS 4/17 a Curții Constituționale cehe din 18 februarie 2020,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât ancheta penală vizându-l pe prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, care a urmat raportului OLAF privind utilizarea neregulamentară a subvențiilor UE destinate întreprinderilor mici, care a fost suspendată după doi ani, a fost redeschisă de către procurorul general ceh; reamintește că, în cadrul proiectului „Cuibul berzei”, Agrofert a creat artificial o întreprindere mijlocie, care a rămas sub controlul Agrofert, pentru a obține fonduri destinate întreprinderilor mici și mijlocii în valoare totală de aproximativ 2 milioane EUR;

B.  întrucât procurorul general ceh a denunțat renunțarea la ancheta penală ca fiind „ilegală și prematură”, întrucât legislația UE nu a fost luată în considerare, la care se adaugă faptul că procesul de alocare a subvențiilor nu conținea suficiente verificări;

C.  întrucât articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar [coroborat cu articolul 61 alineatul (3)] prevede:

   (a) o obligație negativă a actorilor financiari de a preveni situațiile de conflict de interese în ceea ce privește bugetul UE;
   (b) o obligație pozitivă a actorilor financiari de a lua măsuri adecvate pentru a preveni apariția conflictelor de interese în ceea ce privește funcțiile aflate în responsabilitatea lor și pentru a aborda situațiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese;

D.  întrucât articolul 63 din Regulamentul financiar impune statelor membre să creeze sisteme de gestionare și control care, în conformitate cu articolul 36 alineatul (3), ar trebui să poată evita conflictele de interese;

E.  întrucât legea cehă nr. 159/2006 privind conflictele de interese a fost modificată în februarie 2017, adăugându-i-se o listă extinsă de activități interzise, inclusiv dispoziții care împiedică implicarea anumitor societăți în achiziții publice, chiar în calitate de subcontractant, sau să primească granturi; întrucât legea are ca scop prevenirea conflictelor de interese sub toate formele lor;

F.  întrucât normele privind achizițiile publice obligă statele membre să evite conflictele de interese (articolul 24 din Directiva 2014/24/UE(5)), inclusiv interesele personale directe sau indirecte, iar pentru situațiile percepute ca conflicte de interese precum și pentru cele care implică obligații specifice în cadrul gestiunii partajate există norme în vigoare [de exemplu, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013];

G.  întrucât, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene(6), „un conflict de interese constituie, în sine și în mod obiectiv, o neregulă gravă, fără a fi necesar să se țină seama, pentru calificarea sa, de intențiile persoanelor interesate și de buna sau de reaua lor credință”;

H.  întrucât Comisia are obligația de a suspenda plățile din fonduri europene dacă există o deficiență gravă în funcționarea sistemelor de gestionare și control și dacă au fost descoperite nereguli grave neconstatate, nesemnalate și necorectate, legate de un conflict de interese;

I.  întrucât Agrofert este un conglomerat creat de prim-ministrul ceh, alcătuit din peste 230 de întreprinderi și peste 34 000 de angajați (2017); întrucât s-a demonstrat că dl Babiš este beneficiarul real al Agrofert, societatea de gestionare a grupului Agrofert, care include, printre altele, mai multe organe de presă importante din Cehia, prin intermediul fondurilor fiduciare AB I și AB II, al căror fondator și unic beneficiar este dl Babiš; întrucât, ori de câte ori dl Babiš decide să dizolve aceste fonduri fiduciare, el recâștigă proprietatea deplină asupra tuturor activelor pe care acestea le dețin;

J.  întrucât în ianuarie și februarie 2019 mai multe servicii ale Comisiei au efectuat un audit cuprinzător și coordonat [DG REGIO/DG EMPL, DG AGRI (DG asociată)] al aplicării legislației UE și a legislației naționale; întrucât un audit al Comisiei AGRI aflat în desfășurare examinează presupusele conflicte de interese în cazul ministrului ceh al agriculturii;

K.  întrucât în noiembrie 2019 Comisia a transmis autorităților cehe raportul final de audit al DG REGIO și DG EMPL, ca urmare a acuzațiilor privind existența unor conflicte de interese în Republica Cehă, în temeiul articolului 61 din Regulamentul financiar, care a fost divulgat mass-mediei cehe;

L.  întrucât Comisia pentru control bugetar a organizat o reuniune cu ușile închise cu comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, la 16 decembrie 2019;

M.  întrucât comisarul Hahn a informat Comisia pentru control bugetar că Comisia va face publice concluziile auditului numai după ce toate probele au fost examinate adecvat și analizate în detaliu; întrucât autoritățile cehe și-au prezentat răspunsurile la raportul final de audit al DG REGIO la 29 mai 2020;

N.  întrucât auditul Comisiei este încă în desfășurare și, ca măsură de precauție și până la clarificarea situației, nu se efectuează nicio plată din bugetul UE în cadrul fondurilor ESI către societăți deținute în mod direct sau indirect de dl Babiš care ar putea fi implicate în presupusul conflict de interese;

O.  întrucât Comisia nu rambursează autorităților cehe plățile efectuate în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală pentru proiectele grupului Agrofert care ar putea fi afectate de presupusul conflict de interese;

P.  întrucât Parlamentul ceh nu își exercită controlul asupra posibilelor licitații publice, subvenții cehe la nivel național sau investiții publice sprijinite de stat de care grupul Agrofert ar putea continua să profite;

Q.  întrucât grupul Agrofert deține două dintre cele mai mari cotidiene cehe, Mladá fronta Dnes și Lidové Noviny și controlează postul de televiziune Óčko și posturile de radio Impuls și RockZone; întrucât, potrivit unui raport al Federației Europene a Jurnaliștilor, dl Babiš este proprietarul de facto a 30 % din mass-media privată din Republica Cehă(7);

R.  întrucât veniturile grupului Agrofert au crescut semnificativ în timpul mandatului dlui Babiš, grupul Agrofert beneficiind totodată de subvenții agricole din partea UE în valoare totală de 970 414 000 CZK în 2016, de 1 048 685 000 CZK în 2017 și de 973 284 000 CZK în 2018 numai în Republica Cehă; întrucât grupul Agrofert a primit subvenții din Fondul de coeziune al UE în valoare de 427 385 000 CZK pentru perioada 2014-2020 în Republica Cehă; întrucât grupul Agrofert a primit, cel mai probabil, și alte subvenții în alte state membre, precum Slovacia și Germania;

S.  întrucât prin decizia Pl. ÚS 4/17 din februarie 2020 Curtea Constituțională a Republicii Cehe a respins acțiunea introdusă de președintele Republicii Cehe și de deputați din parlamentul Republicii Cehe în legătură cu abrogarea legii cehe care definea conflictul de interese în cazul funcționarilor publici; întrucât Curtea Constituțională a explicat, în aceeași decizie, că alegerile nu trebuie utilizate pentru a prelua controlul asupra statului în scopul folosirii capacităților și resurselor acestuia sau chiar al utilizării lor abuzive,

1.  salută redeschiderea anchetei penale vizând implicarea prim-ministrului ceh în proiectul „Cuibul berzei”; își manifestă încrederea că sistemul judiciar național va continua acest proces independent și că va fi ferit de orice posibilă influență politică;

2.  condamnă orice posibilă situație de conflict de interese care ar putea compromite execuția bugetului UE și submina încrederea cetățenilor UE în buna gestionare a banilor contribuabililor europeni;

3.  invită Comisia, în calitatea sa de protector al tratatelor, să combată toate formele de conflict de interese și să evalueze periodic măsurile preventive adoptate de statele membre pentru evitarea acestora;

4.  invită Comisia să înființeze un mecanism de control care să abordeze problema conflictelor de interese în statele membre și să trateze ca prioritate crearea un mecanism de evitare activă a conflictelor de interese, inclusiv identificarea beneficiarilor finali ai subvențiilor UE;

5.  invită Comisia să ducă o politică de toleranță zero față de conflictele de interese, să asigure recuperarea rapidă a posibilelor subvenții plătite necuvenit, cu respectarea statului de drept și a cerințelor procedurale, și să intervină în mod decisiv, în special atunci când autoritățile naționale nu iau măsuri pentru a preveni conflictele de interese ale celor mai înalți reprezentanți ai acestora;

6.  subliniază că legislația națională privind prevenirea conflictelor de interese trebuie să fie compatibilă cu litera și spiritul noului regulament financiar; invită Comisia să propună orientări comune pentru a sprijini statele membre în evitarea conflictelor de interese în rândul politicienilor importanți;

7.  îndeamnă Consiliul și Consiliul European să adopte standarde comune cu privire la toate aspectele legate de conflictele de interese și să facă eforturi în direcția unei înțelegeri comune în toate statele membre;

8.  invită Comisia ca, în caz de nerespectare a normelor, să ia măsurile necesare pentru a proteja bugetul UE, inclusiv măsuri corective pentru a recupera toate fondurile care au fost plătite ilegal sau a căror plată a fost neregulamentară, în cazul în care acest lucru este prevăzut;

9.  invită toate statele membre să își intensifice eforturile pentru a mări transparența bugetară, asigurându-se că datele relevante privind procedurile de achiziții publice și atribuirea contractelor finanțate din fonduri publice sunt ușor accesibile publicului larg;

10.  este preocupat de informațiile provenite din diverse zone ale UE în legătură cu creșterea influenței politice pe care o au politicienii cu interese particulare, apropiați guvernelor sau membri ai acestora, asupra legiferării și utilizării banilor publici, în scopul de a urmări interese individuale mai degrabă decât interesul public;

11.  deplânge faptul că prim-ministrul ceh a fost și continuă să fie implicat activ în execuția bugetului UE în Republica Cehă, în calitatea sa de prim-ministru (și anterior președinte al Consiliului pentru fondurile structurale și de investiții europene), controlând în același timp grupul Agrofert în calitate de fondator și beneficiar unic al două fonduri fiduciare, cu încălcarea articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar și, ca urmare, se îndoiește că acesta își exercită atribuțiile imparțial și obiectiv; este profund îngrijorat de relatările recente din presă(8) conform cărora prim-ministrul continuă să exercite un control asupra deciziilor de afaceri luate la Agrofert;

12.  constată că din relatările recente din mass-media pare să reiasă că dl Babiš și soția sa sunt încă printre cele șase persoane active care exercită o influență semnificativă sau control asupra administratorilor fiduciari ai unui fond fiduciar care are legătură cu filiala Agrofert GreenChem Solutions Ltd. din Regatul Unit;

13.  insistă asupra faptului că, dacă este confirmat, un conflict de interese la cel mai înalt nivel guvernamental al unui stat membru nu poate fi tolerat și trebuie să fie soluționat de către persoana (persoanele) în cauză, fie prin:

   (a) luarea de măsuri care să garanteze că această persoană nu mai are interese economice sau alte interese care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 61 din Regulamentul financiar într-o entitate comercială;
   (b) oprirea finanțării din fonduri UE, subvenții publice sau finanțări distribuite de guvernul național pentru entitățile comerciale aflate sub controlul acestor persoane;
   (c) abținerea de la participarea la deciziile care le privesc interesele; subliniază, cu toate acestea, că, având în vedere funcțiile și prerogativele prim-ministrului și ale membrilor guvernului său, este îndoielnic că o astfel de măsură ar putea soluționa în practică, în mod adecvat, conflictul de interese dacă persoanele în cauză continuă să își exercite funcțiile publice și că, prin urmare, demisia din funcția publică constituie un mijloc mai potrivit de soluționare a conflictului de interese;

14.  invită Comisia să supravegheze cu atenție procesul de alocare a plăților din Republica Cehă, în special plățile din fonduri UE efectuate către societăți deținute în mod direct sau indirect de primul ministru sau de orice alt membru al guvernului implicat în execuția bugetului;

15.  invită Comisia să evalueze, fără întârzieri nejustificate, dacă acele cazuri în care societăți din cadrul grupului Agrofert continuă să primească subvenții de la bugetul național respectă normele privind ajutoarele de stat; ia act de potențialul risc de daune financiare pe care îl pot prezenta aceste cazuri și invită autoritățile naționale să evalueze aceste situații; consideră că atât contribuabilii cehi, cât și cei din UE ar trebui informați în mod corespunzător cu privire la această situație;

16.  este profund îngrijorat de relatările(9) privind capacitatea societăților din grupul Agrofert de a transfera în mod artificial active între filiale, îndeplinind astfel criteriile de eligibilitate pentru acordarea de subvenții întreprinderilor mici și mijlocii, sau, dimpotrivă, de a-și fuziona operațiunile pentru a se prezenta ca o firmă mare, câștigând astfel licitații publice;

17.  regretă faptul că, potrivit relatărilor, auditorii au detectat deficiențe grave în funcționarea sistemelor de gestiune și control în domeniul fondurilor regionale și de coeziune din Republica Cehă și, prin urmare, au sugerat o corecție financiară de aproape 20 %; invită Comisia să evalueze critic dacă aceste cazuri reprezintă cazuri de utilizare abuzivă sistematică a fondurilor UE;

18.  este preocupat de pierderile financiare cauzate de deficiențe ale agențiilor naționale de plăți și ale organismelor de control; în acest context, invită Consiliul să adopte urgent propunerea de regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre;

19.  este profund îngrijorat de cadrul juridic din Republica Cehă, care neagă dreptul instituției supreme de audit de a verifica regularitatea și performanța cheltuielilor publice la nivel regional și local, nepermițând, astfel, acestei instituții să obțină informații privind beneficiarii reali ai structurilor complexe ale societăților; regretă faptul că, potrivit relatărilor(10), Oficiul Suprem de Audit nu efectuează controale sistematice la fața locului ale beneficiarilor finali; este îngrijorat de observațiile jignitoare formulate de prim-ministrul ceh cu privire la activitatea Oficiului Suprem de Audit din Cehia;

20.  subliniază că o componență dezechilibrată din punct de vedere politic a Consiliului de supraveghere al Fondului de stat pentru intervenții în agricultură (SZIF) prezintă un risc de influență politică, ceea ce îi subminează capacitatea de a efectua audituri independente;

21.  este preocupat de relatările potrivit cărora funcționarii publici(11) au primit instrucțiuni și au fost presați să nu investigheze acuzațiile de potențiale conflicte de interese legate de grupul Agrofert și potrivit cărora ar fi fost instruiți să evalueze ofertele comerciale primite de Agrofert; este profund îngrijorat de relatările potrivit cărora funcționarii publici s-au confruntat cu repercusiuni negative, cum ar fi concedieri sub pretextul sistematizării, după ce au refuzat să respecte astfel de ordine; subliniază că aceste măsuri pun sub semnul întrebării imparțialitatea administrației de stat și exercitarea independentă a sarcinilor publice;

22.  regretă existența unor indicii privind deficiențe sistemice în detectarea conflictelor de interese; deploră faptul că nu există controale încrucișate și că responsabilitățile divergente favorizează structuri opace care împiedică prevenirea eficientă și detectarea conflictelor de interese în Republica Cehă; reamintește că o abordare pozitivistă, conform căreia funcționarii publici trebuie să prezinte declarații pe propria răspundere privind absența conflictului de interese nu este suficientă pentru a preveni în mod eficient situațiile de conflict de interese; invită autoritățile cehe să remedieze fără întârziere aceste deficiențe sistemice, în special prin impunerea unei declarații verificabile privind conflictul de interese, prin care funcționarii publici să furnizeze o listă a intereselor lor financiare respective;

23.  regretă faptul că fondurile UE afectate de corecții financiare în urma neregulilor pot fi reutilizate, fără alte consecințe sau restricții; este de părere că acest sistem pune în pericol interesele financiare ale UE; invită Comisia să monitorizeze cu atenție refolosirea fondurilor UE și să ia în considerare dezvoltarea unui sistem prin care corecțiile sunt însoțite și de restricții privind utilizarea lor ulterioară;

24.  ia act de decizia Comisiei din 28 noiembrie 2019 de a suspenda sumele relevante incluse de autoritățile cehe în declarațiile intermediare de cheltuieli pentru Programul de dezvoltare rurală al Republicii Cehe pentru T4-2018 și T1-2019;

25.  ia notă de faptul că Comisia a confirmat că a efectuat plăți în cadrul politicii agricole comune (PAC) pentru exercițiul financiar 2018 către societăți care fac parte din grupul Agrofert, precum și către societăți cu același beneficiar real, în mai multe state membre, în afară de Republica Cehă; insistă ca Comisia să ofere autorității care acordă descărcarea de gestiune o prezentare completă și fiabilă a tuturor plăților efectuate către grupul Agrofert și către societăți cu același beneficiar real în toate statele membre pentru exercițiile financiare 2018 și 2019;

26.  invită autoritățile cehe să asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a fondurilor UE, astfel încât banii contribuabililor din UE să aducă beneficii marii majorități a populației, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social;

27.  este preocupat de punerea în aplicare inadecvată a Directivelor (UE) 2015/849(12) și (UE) 2018/843(13) privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (a patra și a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor); evidențiază obligația de a transpune pe deplin și în mod corect ambele directive și de a se asigura că toate dispozițiile, inclusiv cele referitoare la transparența privind proprietatea efectivă, sunt puse în aplicare pe deplin;

28.  îndeamnă unitatea de analiză financiară din Republica Cehă să adopte o abordare mai proactivă de combatere a infracțiunilor fiscale, a fraudei și a corupției, precum și să asigure controale eficace ale beneficiarilor reali efectuate de către entitățile responsabile în temeiul normelor privind combaterea spălării banilor;

29.  regretă faptul că autorizarea, distribuirea și auditarea fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate sunt procese complexe și opace, în care numai statele membre au acces deplin la date, ceea ce înseamnă că Comisia nu este în măsură să ofere Parlamentului o imagine de ansamblu detaliată și în timp util, atunci când i se solicită informații cu privire la plățile către anumiți beneficiari din mai multe state membre; subliniază că acest fapt constituie un obstacol major în calea eficienței și a capacității Comisiei pentru control bugetar și a Curții de Conturi Europene de a-și îndeplini funcțiile de entități de control;

30.  invită Comisia, cu deplina acceptare a principiului gestiunii partajate, să stabilească modalități uniforme și standardizate prin care statele membre să raporteze informațiile privind beneficiarii finali ai fondurilor UE; evidențiază că informațiile privind beneficiarii finali ar trebui să includă specificații privind beneficiarii reali ai societăților (persoane fizice și juridice); invită Comisia să propună un regulament de instituire a unui sistem informatic care să permită raportarea uniformă și standardizată în timp real de către autoritățile statelor membre, asigurând interoperabilitatea cu sistemele din statele membre, pentru a garanta o mai mare transparență și cooperare între Comisie și statele membre, pentru a mări în continuare responsabilitatea pentru plăți, și în special pentru a contribui la detectarea timpurie a erorilor sistemice și a utilizării abuzive;

31.  regretă că niciunul dintre regulamentele privind utilizarea fondurilor agricole sau de coeziune nu impune autorităților naționale obligația de a face public beneficiarul real al unei entități juridice individuale sau al unui grup care beneficiază de fonduri; invită colegislatorii să acorde o atenție deosebită acestei chestiuni și să o abordeze în mod cuprinzător atunci când iau decizii privind viitoarele norme referitoare la transparența subvențiilor UE;

32.  insistă asupra faptului că registrul privind proprietatea efectivă trebuie să conțină numai informații verificate pe deplin referitoare la persoana sau persoanele care exercită controlul și trebuie să fie pe deplin accesibil publicului;

33.  dezaprobă ferm crearea și înființarea de structuri oligarhice finanțate din fondurile agricole și de coeziune ale UE, din cauza cărora o minoritate redusă de beneficiari primește marea majoritate a fondurilor UE; invită Comisia, împreună cu statele membre, să dezvolte instrumente juridice eficace pentru a asigura respectarea statului de drept și a preveni favorizarea unor astfel de structuri;

34.  își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că astfel de cazuri de conflicte de interese afectează obiectivele politicii de coeziune și ale PAC, care au dimensiuni economice, sociale și de mediu importante, și creează o imagine negativă a acestor politici;

35.  invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a normelor PAC în vederea unei alocări mai echitabile a fondurilor UE, pentru a se asigura că PAC este alocată în mod echitabil agricultorilor activi, care cultivă terenul, și că nu conduce la acorduri funciare în beneficiul unui grup restrâns de persoane privilegiate cu legături politice și nici nu are efectul de a stimula practicile abuzive în cursul licitațiilor de privatizare a terenurilor aflate în proprietatea statului; ia act de propunerea Comisiei privind un nou model de performanță, inclusiv plafonarea combinată cu un mecanism de degresivitate; este de părere, cu toate acestea, că plafonarea, cu introducerea unei compensări a costului forței de muncă înainte de plafonare, nu este suficientă pentru a garanta o alocare mai echitabilă a plăților directe; sprijină ideea unui mecanism de redistribuire obligatorie;

36.  constată că, de cele mai multe ori, drepturile de proprietate asupra terenurilor nu au fost clar definite, iar terenurile au rămas clasificate drept terenuri aflate în proprietatea statului, care a tins să le închirieze unor mari corporații agricole; recunoaște eforturile depuse de autoritățile cehe pentru a identifica proprietarii de drept până în 2023; insistă asupra faptului că scoaterea la licitație a terenurilor ai căror proprietari de drept nu pot fi identificați trebuie efectuată într-un mod echitabil, oferind fermierilor mici și mijlocii și tinerilor fermieri șanse egale de achiziționare a terenurilor;

37.  îndeamnă Comisia să prezinte o propunere privind un cuantum maxim al plăților directe per persoană fizică ca beneficiar real al uneia sau mai multor societăți, aplicând o politică de toleranță zero celor cu un conflict de interese; subliniază că nu ar trebui să fie posibil să se primească subvenții UE de sute de milioane într-o singură perioadă de cadru financiar multianual (CFM);

38.  insistă ca cei responsabili de utilizarea abuzivă a fondurilor UE să suporte consecințele și ca, în cazul corecțiilor, sarcina să nu fie transferată contribuabililor naționali; invită autoritățile naționale cehe să recupereze subvențiile plătite în mod necuvenit de la cei care au beneficiat în mod ilegal de acestea; este de părere că în următoarea perioadă de programare ar trebui introdusă o condiție favorizantă pentru utilizarea fondurilor UE, care să impună ca legislația națională să includă dispoziții prin care beneficiarii să fie responsabili de recuperarea fondurilor cerute în mod necuvenit;

39.  condamnă ferm utilizarea publică de către primul ministru a unui limbaj defăimător și a unui discurs de incitare la ură împotriva participanților la misiunea de informare din perioada 26-28 februarie 2020, în cadrul conferinței sale de presă; consideră inacceptabil faptul că deputații în Parlamentul European care au participat la misiunea de informare a Comisiei pentru control bugetar în Republica Cehă au fost ținta unor amenințări cu moartea și a altor atacuri verbale, în timp ce își îndeplineau responsabilitățile în calitate de deputați în Parlamentul European;

40.  invită Comisia pentru control bugetar să transmită Parlamentului orice informații relevante dobândite în timpul misiunii sale de informare și să informeze în consecință Comisia și autoritățile relevante;

41.  invită Comisia să depună toate eforturile pentru a finaliza procedurile de audit în curs de desfășurare, fără întârzieri nejustificate, și să facă publice constatările de îndată ce toate probele au fost evaluate în mod corespunzător; încurajează Consiliul și Consiliul European să ia în considerare concluziile acestor audituri și să acorde atenția cuvenită articolului 61 din Regulamentul financiar în ceea ce privește negocierile pentru următorul CFM;

42.  invită Comisia să urmărească acuzațiile privind conflictele de interese nerezolvate în alte state membre;

43.  își exprimă din nou regretul că, în al doilea raport al Comisiei privind combaterea corupției, nu s-a mai introdus un raport pentru fiecare țară în parte (ARES(2017)455202); invită din nou Comisia să reînceapă să redacteze aceste rapoarte, separat de semestrul economic, cu privire la situația corupției în statele membre, inclusiv evaluând eficacitatea eforturilor anticorupție sprijinite de UE; își reiterează apelul adresat Comisiei de a nu evalua eforturile anticorupție numai în termeni de pierderi economice;

44.  subliniază importanța respectării statului de drept, a separării puterilor, a independenței sistemului judiciar și a independenței și pluralismului mass-mediei ca o condiție prealabilă pentru utilizarea cu succes a fondurilor UE;

45.  subliniază importanța mass-mediei publice independente și a jurnaliștilor de investigație, precum și a organizațiilor neguvernamentale care acționează în vederea consolidării statului de drept; subliniază, în acest sens, că sprijinul UE pentru jurnaliștii independenți și organizațiile societății civile este de o importanță capitală, inclusiv în contextul următorului CFM; își exprimă îngrijorarea cu privire la concentrarea puternică a mass-mediei private în mâinile câtorva persoane, în Republica Cehă;

46.  invită Comisia să țină seama de preocupările exprimate în prezenta rezoluție atunci când monitorizează situația în contextul mecanismului statului de drept;

47.  invită autoritățile cehe să informeze instituțiile UE cât mai curând posibil cu privire la rezultatul redeschiderii anchetei „Cuibul berzei”;

48.  invită Consiliul și Consiliul European să ia toate măsurile necesare și potrivite pentru a preveni conflictele de interese în contextul negocierilor privind viitorul buget al UE și următorul CFM, în conformitate cu articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar;

49.  își exprimă solidaritatea cu cetățenii cehi, cerând echitate, dreptate și soluționarea incompatibilității dintre interesele economice ale prim-ministrului ceh și rolul și puterile sale politice;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și Guvernului și Parlamentului Republicii Cehe.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0530.
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(4) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-8-2019-001656_RO.html
(5) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(6) Ismeri Europa Srl/Curtea de Conturi, hotărârea din 15.6.1999, cauza T-277/97, ECLI:EU:T:1999:124.
(7) https://europeanjournalists.org/wp-content/uploads/2019/10/Czech-Republic-fact-finding-mission.pdf
(8) https://www.seznamzpravy.cz/clanek/babis-mu-zadal-praci-pro-agrofert-ja-jen-splnil-pokyn-rika-exnamestek-90945; https://www.seznamzpravy.cz/clanek/soukromy-obchod-agrofertu-na-stole-premiera-poslete-odpoved-napsal-babis-90494; https://www.seznamzpravy.cz/clanek/dukazy-z-e-mailu-babis-kvuli-agrofertu-ukoluje-vladou-placene-experty-90815
(9) Informații primite de la Asociația agriculturii private din Republica Cehă în cursul misiunii de informare din 26-28 februarie 2020.
(10) Informații primite de la instituția supremă de audit din Republica Cehă în cursul misiunii de informare din 26-28 februarie 2020.
(11) Relatări ale funcționarilor publici și ale reprezentanților ONG-urilor, aduse în atenția membrilor misiunii de informare din Republica Cehă din perioada 26-28 februarie 2020.
(12) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(13) Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).


Uniunea bancară - raport anual 2019
PDF 184kWORD 58k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2019 (2019/2130(INI))
P9_TA(2020)0165A9-0026/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2018(1),

–  având în vedere răspunsurile Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) la Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2018,

–  având în vedere aprobarea pachetului bancar de către Parlamentul European și Consiliu,

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (COM(2015)0586),

–  având în vedere Acordul-cadru din 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană,

–  având în vedere orientările politice pentru următoarea Comisie (2019-2024) intitulate „O Uniune mai ambițioasă: Programul meu pentru Europaˮ , prezentate de Ursula von der Leyen la 16 iulie 2019,

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III(2) și concluziile Consiliului Ecofin din 12 iulie 2016,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 24 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane (COM(2018)0339),

–  având în vedere Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere din 2018, publicat în martie 2019(3),

–  având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic din iulie 2019 intitulat „EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor 2019” (Monitorizarea riscurilor intermedierii financiare nebancare în UE în 2019)(4),

–  având în vedere concluziile din Foaia de parcurs a Autorității Bancare Europene (ABE) pentru Fintech referitoare la consultarea privind abordarea de către ABE a tehnologiei financiare (Fintech), din martie 2018,

–  având în vedere raportul ABE din noiembrie 2019, intitulat „Risk Assessment of the European Banking System” (Evaluarea riscurilor sistemului bancar european)(5),

–  având în vedere Raportul ABE din 18 iulie 2019 privind perimetrul de reglementare, statutul reglementărilor și abordările în materie de autorizare legate de activitățile din domeniul tehnologiei financiare,

–  având în vedere Raportul din ianuarie 2019 al autorităților europene de supraveghere (AES) intitulat „Fintech: Regulatory sandboxes and innovation hubs” (Fintech: spații de testare în materie de reglementare și centre de inovare)(6),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 7 noiembrie 2013 dintre Parlamentul European și Banca Centrală Europeană privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic și de monitorizare a exercitării atribuțiilor conferite Băncii Centrale Europene în cadrul mecanismului unic de supraveghere(7),

–  având în vedere Memorandumul de înțelegere din 9 octombrie 2019 dintre BCE și Curtea de Conturi Europeană (CCE) referitor la auditurile privind sarcinile de supraveghere ale BCE(8),

–  având în vedere aprobarea de către reuniunea la nivel înalt a zonei euro din 14 decembrie 2018 a raportului Eurogrupului în configurație deschisă de a institui un Grup de lucru la nivel înalt,

–  având în vedere aprobarea de către aceeași reuniune la nivel înalt a zonei euro a termenilor de referință ai mecanismului comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție,

–  având în vedere raportul Comisiei din 30 aprilie 2019 privind aplicarea și reexaminarea Directivei 2014/59/UE (Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare) și a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 (Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție) (COM(2019)0213),

–  având în vedere declarația adoptată la summitul zonei euro, în cadrul reuniunii sale din 21 iunie 2019,

–  având în vedere Raportul special al CCE din 10 iulie 2019 referitor la exercițiile de simulare de criză la nivelul UE pentru bănci(9),

–  având în vedere anunțul făcut de BCE la 22 august 2019 privind revizuirea așteptărilor sale în materie de supraveghere pentru constituirea de provizioane prudențiale pentru noile credite neperformante pentru a ține seama de noul regulament al UE în acest domeniu(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 iunie 2019 intitulată „Al patrulea raport privind progresele înregistrate cu privire la reducerea creditelor neperformante și la reducerea în continuare a riscurilor în uniunea bancară” (COM(2019)0278),

–  având în vedere avizul tehnic al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe din 18 iulie 2019 adresat Comisiei Europene cu privire la considerațiile privind durabilitatea pe piața de rating de credit(11),

–  având în vedere documentul de dezbatere al Mecanismului european de stabilitate din octombrie 2019 intitulat „Completing banking union to support Economic and Monetary Union” (Finalizarea uniunii bancare pentru a sprijini uniunea economică și monetară”(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile” (COM(2018)0097),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la agențiile de rating de credit: perspective de viitor(13),

–  având în vedere studiul Comisiei în noiembrie 2019 privind diferențele existente între legile privind insolvența bancară și posibilitatea de le armoniza,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la stadiul punerii în aplicare a legislației Uniunii de combatere a spălării banilor(14),

–  având în vedere avizul ABE din 8 august 2019 privind eligibilitatea depozitelor, nivelul de acoperire și cooperarea dintre sistemele de garantare a depozitelor (SGD), cel din 30 octombrie 2019 privind plățile din sistemul de garantare a depozitelor și cel din 23 ianuarie 2020 privind finanțarea schemelor de garantare a depozitelor și utilizările fondurilor din sistemul de garantare a depozitelor,

–  având în vedere Avizul comun al AES din 4 octombrie 2019 referitor la riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care afectează sectorul financiar al Uniunii Europene(15),

–  având în vedere studiul Comisiei în noiembrie 2019 privind opțiunile și drepturile naționale în temeiul Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor și tratamentul aplicat acestora în contextul unui sistem european de asigurare a depozitelor,

–  având în vedere acordul privind schimbul de informații dintre BCE și autoritățile competente responsabile de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT),

–  având în vedere retragerea de către Comisie a propunerii sale privind măsurile structurale de ameliorare a rezilienței instituțiilor de credit din Uniunea Europeană (COM(2014)0043),

–  având în vedere raportul ABE din noiembrie 2019 privind creditele neperformante – progrese realizate și provocări viitoare(16),

–  având în vedere analiza stabilității financiare făcută de BCE în noiembrie 2019,

–  având în vedere Raportul comun din 10 aprilie 2019 al AES destinat Comisiei Europene referitor la nevoia de a aduce îmbunătățiri cerințelor de management al riscului informatic în sectorul financiar al UE(17),

–  având în vedere raportul economic anual pe 2018 al Băncii Reglementelor Internaționale,

–  având în vedere raportul ABE din 29 octombrie 2019 intitulat „Raport privind potențiale obstacole în calea furnizării transfrontaliere de servicii bancare și de plată”(18),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0026/2020),

A.  întrucât o uniune economică și monetară mai stabilă, mai competitivă și mai convergentă necesită o uniune bancară solidă și o uniune a piețelor de capital mai dezvoltată și mai sigură, precum și crearea unui instrument bugetar;

B.  întrucât finalizarea uniunii bancare este esențială pentru ca moneda euro să beneficieze de o percepție bună la nivel internațional și pentru ca rolul său să devină mai important pe piețele mondiale;

C.  întrucât riscurile de evoluție negativă a creșterii economice în lume și în zona euro au crescut, în special de la izbucnirea pandemiei mondiale de COVID-19, și continuă să creeze probleme de stabilitate financiară;

D.  întrucât uniunea bancară rămâne incompletă atât timp cât nu dispune de un mecanism de protecție pentru Fondul unic de rezoluție (FUR) și de un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) ca al treilea pilon al uniunii bancare;

E.  întrucât o piață funcțională a serviciilor financiare cu amănuntul este importantă atât pentru economia, cât și pentru cetățenii UE;

F.  întrucât uniunea bancară nu dispune încă de instrumente eficace pentru a soluționa cauzele profunde ale problemelor cu care se confruntă consumatorii: complexitatea artificială, practicile comerciale neloiale, excluderea grupurilor vulnerabile de la utilizarea serviciilor de bază, precum și implicarea limitată a autorităților publice;

G.  întrucât, în pofida reducerii globale a creditelor neperformante din ultimii ani, nivelul creditelor neperformante din unele instituții financiare este în continuare ridicat;

H.  întrucât preluarea de BCE a supravegherii instituțiilor financiare de importanță sistemică s-a dovedit a fi un succes; întrucât BCE își poate exercita atribuțiile de supraveghere, dacă este necesar, în raport cu toate instituțiile de credit autorizate și sucursalele stabilite în statele membre participante;

I.  întrucât dezvoltarea mecanismului unic de rezoluție (MUR), care urmărește să asigure norme și proceduri uniforme, precum și un proces decizional comun privind rezoluția ordonată a băncilor aflate în dificultăți majore, cu impact minim asupra economiei reale și a finanțelor publice, a fost eficientă; întrucât, cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru a preveni în mod eficace intervențiile finanțate de contribuabili în băncile care se confruntă cu dificultăți majore;

J.  întrucât recentele scandaluri de spălare de bani de mare amploare, care au implicat instituții financiare din UE, demonstrează că supravegherea prudențială și în materie de combatere a spălării banilor nu pot fi tratate separat și că nu există un sistem adecvat de supraveghere și de asigurare a respectării legislației UE;

K.  întrucât sectorul bancar european rămâne, de departe, principalul finanțator pentru întreprinderi, spre deosebire de alte jurisdicții, unde piețele de capital au o cotă considerabilă din finanțarea pentru întreprinderi;

L.  întrucât, la mai bine de zece ani de la criza financiară, nu s-a acordat suficientă atenție problemei băncilor considerate „prea mari pentru a se prăbuși” și a celor „prea interconectate pentru a da se prăbuși” și aceasta rămâne supusă revizuirii de către Consiliul pentru Stabilitate Financiară,

Considerații generale

1.  reamintește progresele înregistrate în punerea în aplicare a uniunii bancare, în special în ceea ce privește reducerea riscurilor; subliniază, cu toate acestea, că mai trebuie făcute progrese în ceea ce privește partajarea riscurilor și reducerea riscurilor, pentru a face față provocărilor care rămân în instituții specifice;

2.  reamintește că uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre care doresc să se alăture;

3.  salută sprijinul acordat de președinta Comisiei Europene și de președinta BCE pentru finalizarea uniunii bancare și, la nivel mondial, a uniunii economice și monetare, de exemplu, prin crearea unui instrument bugetar pentru a ajunge la o uniune mai stabilă, mai competitivă și mai convergentă;

4.  subliniază că Eurogrupul nu este nici o instituție, nici un organism, nici o agenție a Uniunii Europene, ci un forum de discuții interguvernamental informal; regretă că statele membre continuă să acționeze în afara cadrului comunitar, subminând rolul de colegislator al Parlamentului și dreptul său de control democratic;

5.  subliniază că negocierile interguvernamentale desfășurate până în prezent, în special cele care implică instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate și Grupul de lucru la nivel înalt pentru uniunea bancară al Eurogrupului nu au dus la niciun rezultat; îndeamnă la continuarea negocierilor într-un cadru deschis care să garanteze implicarea activă a Parlamentului, respectând ordinea juridică a Uniunii Europene; subliniază că aceste schimbări vor aduce o mai mare protecție judiciară, precum și cerințe mai stricte privind transparența și accesul la documente;

6.  salută creșterea rezilienței globale a sistemului bancar european, atestată de evaluarea riscurilor efectuată de ABE în 2019 cu privire la sistemul bancar european; se bucură mai ales că băncile și-au menținut ratele de capital stabile, iar calitatea activelor s-a îmbunătățit, fapt reflectat de o nouă scădere a creditelor neperformante;

7.  subliniază, cu toate acestea, că nivelurile de rentabilitate rămân scăzute, și că mediul macroeconomic se deteriorează, în special având în vedere pandemia de COVID-19, care a generat provocări fără precedent pentru economia mondială, afectând calitatea activelor și, prin urmare, rentabilitatea băncilor; constată, de asemenea, că se preconizează că un nivel ridicat al concurenței, în special în domeniul tehnologiei financiare (FinTech), precum și riscurile operaționale mai mari din cauza digitalizării și a inovării, precum și lipsa de integrare a piețelor din cauza fragmentării rămase între statele membre, vor pune probleme suplimentare pentru rentabilitatea băncilor;

8.  ia act de perspectivele actuale de risc scăzut și de rentabilitate scăzută din sectorul bancar; subliniază că ratele scăzute ale dobânzilor persistă ca răspuns la situația macroeconomică actuală; subliniază, de asemenea, că recesiunea economică și tensiunile geopolitice, inclusiv efectele Brexitului, precum și riscurile cibernetice și securitatea datelor, se numără printre provocările majore cu care se confruntă sectorul bancar al UE, pe lângă schimbările climatice și riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;

9.  constată că rentabilitatea băncilor crește constant din 2012, iar, începând cu 2017, randamentul capitalului social depășește 6 %; subliniază totuși că această evoluție este inferioară costului estimat al capitalului pentru majoritatea băncilor; subliniază că nivelul scăzut de risc și rata scăzută a dobânzii au determinat costuri mai mici pentru provizioane și pierderi; subliniază că acest lucru nu constituite totuși o îmbunătățire structurală și că nu se așteaptă ca provocările legate de rentabilitate să se reducă pe termen scurt; reamintește necesitatea de a evalua în mod continuu nivelurile de finanțare a economiei și, în special, a IMM-urilor care provin din sistemul financiar, în ansamblul său; solicită o evaluare corespunzătoare a impactului reglementărilor trecute și viitoare asupra atingerii obiectivului de finanțare a economiei;

10.  subliniază că acordarea de credite și de lichidități de către bănci joacă un rol decisiv în atenuarea consecințelor economice cele mai grave ale epidemiei de COVID-19 asupra persoanelor din Uniune; ia act, în acest context, de măsurile legislative și de supraveghere care au fost propuse sau adoptate pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi pe întreaga durată a crizei; salută flexibilitatea acordată băncilor în ceea ce privește tratamentul prudențial al împrumuturilor, aplicarea normelor contabile și eliberarea de amortizoare de capital; subliniază că orice facilitate acordată ar trebui utilizată pe deplin pentru a sprijini clienții băncilor, familiile și întreprinderile; sprijină măsurile adoptate de autoritățile de supraveghere bancară pentru a introduce restricții temporare ferme în ceea ce privește plata dividendelor și a primelor, precum și răscumpărarea acțiunilor proprii de către bănci;

11.  subliniază rolul esențial al sectorului bancar în canalizarea finanțării către economia reală și, în special, către investiții durabile și responsabile din punct de vedere social, favorizând astfel creșterea și ocuparea forței de muncă și facilitând tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, fără a pune în pericol stabilitatea financiară;

12.  salută, în acest sens, acordul politic la care s-a ajuns cu privire la Regulamentul privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile; solicită revizuirea Directivei privind raportarea nefinanciară pentru a reflecta mai bine obligațiile de raportare și de informare legate de criteriile de mediu, sociale și de guvernanță;

13.  este preocupat de faptul că vulnerabilitățile băncilor la riscurile legate de schimbările climatice ar putea să nu fie pe deplin înțelese și salută angajamentele ABE de a include considerații legate de riscurile climatice în evaluarea sa anuală a riscurilor și de a introduce teste de rezistență la schimbările climatice; subliniază, în acest sens, importanța unei divulgări și a unei evaluări a riscurilor adecvate;

14.  invită, de asemenea, toate băncile europene să adere la inițiativa ONU privind principiile pentru activități bancare responsabile și, prin urmare, să prezinte anual rapoarte privind eforturile lor de a implementa o finanțare sustenabilă și de a reduce riscurile legate de schimbările climatice în bilanțurile lor; invită UE și autoritățile naționale competente responsabile pentru sectorul bancar să urmeze și, atunci când este posibil, să pună în aplicare recomandările din Principiile pentru activități bancare responsabile ale Rețelei pentru activități bancare sustenabile și ale Rețelei băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru un sistem financiar mai ecologic;

15.  solicită instituirea unui standard privind obligațiunile ecologice la nivelul UE și definirea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea acestor obligațiuni pentru a spori transparența, eficacitatea și credibilitatea investițiilor sustenabile;

16.  ia act de activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) privind riscul suveran; subliniază că cadrul de reglementare al UE privind tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie conform normelor internaționale; solicită să se continue discuțiile privind crearea unui activ sigur european, pe baza unei evaluări care urmează să fie făcute de către Comisie a propunerii privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane (SBBS) și posibilele evoluții, pentru a consolida rolul internațional al monedei euro, pentru a stabiliza piețele financiare și pentru a permite băncilor să-și diversifice portofoliile;

17.  subliniază că piețele financiare sunt puternic interconectate; evidențiază că este important ca autoritățile de supraveghere bancară să fie pregătite pentru orice rezultate posibile privind Brexitul, ținând seama că această pregătire o completează pe cea a actorilor privați; salută toate acțiunile importante și cooperarea de până acum; ia act de practica firmelor din Regatul Unit de a înființa sucursale în UE pentru a continua să furnizeze servicii; subliniază, în acest sens, riscul de arbitraj de reglementare din cauza aplicării diferite a normelor în fiecare stat membru; consideră, prin urmare, că este necesară o armonizare mai mare pentru a evita arbitrajul de reglementare și a garanta că riscurile sunt abordate în mod corespunzător; subliniază importanța unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește reglementările financiare dintre UE și Regatul Unit după Brexit și necesitatea de a evita, în același timp, uniformizarea la un nivel inferior în materie de reglementare;

18.  reiterează angajamentele pe care și le-a asumat UE împreună cu Regatul Unit în temeiul declarației politice revizuite; se angajează să mențină o cooperare strânsă și structurată în materie de reglementare și de supraveghere, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic;

19.  regretă că Comisia și marea majoritate a guvernelor din UE nu au reușit până în prezent să asigure un echilibru de gen deplin în instituțiile și organele UE, în special în ceea ce privește numirile la nivel înalt din domeniul afacerilor economice, financiare și monetare; invită guvernele statelor membre, Consiliul European, Eurogrupul și Comisia să facă eforturi pentru a asigura echilibrul de gen în viitoarele lor propuneri de liste scurte și numiri, încercând să includă cel puțin o candidată și un candidat pentru fiecare procedură de numire; reiterează hotărârea sa de a respecta principiul echilibrului de gen în viitoarele liste de candidați;

20.  subliniază importanța finalizării uniunii piețelor de capital, care completează uniunea bancară în finanțarea economiei reale; subliniază, de asemenea, că o uniune a piețelor de capital complet integrată, împreună cu o uniune bancară deplină, ar permite partajarea riscurilor în sectorul privat și cel public și, în plus, ar consolida rolul internațional al monedei euro, sporind și mai mult competitivitatea piețelor europene și promovând investițiile private sustenabile; subliniază, în acest sens, necesitatea unor condiții de concurență echitabile care să evite dezavantajele pentru IMM-uri în ceea ce privește accesul la finanțare și necesitatea de a monitoriza cu atenție emiterea de produse securitizate;

Supravegherea

21.  salută progresele făcute în sectorul bancar în ceea ce privește reducerea riscurilor și creșterea stabilității financiare; ia act totuși de faptul că, în anumite instituții, există în continuare fragilități și că sunt necesare progrese suplimentare; reamintește obiectivele uniunii bancare de a asigura stabilitatea financiară și de a promova o piață cu adevărat unică, condiții de concurență echitabile și previzibilitate pentru actorii de pe piață;

22.  consideră, cu toate acestea, că actualul cadru de supraveghere s-a axat în principal pe expunerile la riscul de credit, în detrimentul expunerilor la riscul de piață asociat titlurilor de valoare nelichide, printre care instrumentele derivate; îndeamnă să se adopte măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți evaluarea calității activelor și salută, în acest sens, includerea instrumentelor de nivel 2 și de nivel 3 în domeniul de aplicare a simulărilor de criză din 2018; reiterează solicitarea adresată MUS de a include printre prioritățile sale în materie de supraveghere reducerea acestor instrumente financiare complexe și nelichide, inclusiv a instrumentelor financiare derivate;

23.  salută eforturile depuse pentru a consolida sectorul financiar și a reduce creditele neperformante la nivel european, precum și măsurile de reducere a riscurilor realizate în recentul pachet bancar; ia act de faptul că rata creditelor neperformante deținute de instituții importante a scăzut cu mai mult de jumătate de la începutul supravegherii bancare a BCE, în noiembrie 2014, până în iunie 2019; subliniază că media creditelor neperformante în zona euro a fost în septembrie 2019 de 2,9 % , în scădere de la 6,5 % în decembrie 2014; salută aceste progrese semnificative; subliniază că nivelul creditelor neperformante rămâne în continuare ridicat în anumite instituții și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a soluționa această problemă; ia act de lucrările legislative în curs privind directiva referitoare la administratorii de credite și cumpărătorii de credite și subliniază că este necesar să ne asigurăm că dezvoltarea piețelor secundare pentru împrumuturi și crearea unui mecanism extrajudiciar de executare includ o protecție adecvată a consumatorilor;

24.  subliniază necesitatea de a proteja drepturile consumatorilor în contextul tranzacțiilor cu credite neperformante; ia act de importanța punerii în aplicare depline a Directivei privind creditele ipotecare (2014/17/UE); invită statele membre să adopte măsuri pentru a se asigura că debitorii, care s-ar putea afla deja în situații financiare vulnerabile, nu sunt supuși unor tratamente și practici agresive și neloiale din partea cumpărătorilor și recuperatorilor de creanțe care sunt prost reglementați; solicită Comisiei ca, în viitoarea revizuire a Directivei privind creditele de consum, să stabilească dispoziții mai ambițioase privind protecția debitorilor împotriva practicilor abuzive, garantând că aceste drepturi se aplică în egală măsură împrumuturilor existente și viitoare;

25.  subliniază importanța de a proteja drepturile consumatorilor, în special în ceea ce privește comisioanele bancare, transparența costurilor produselor, rentabilitatea și riscurile; invită, în acest sens, ABE să acorde mai multă atenție îndeplinirii mandatului său în ceea ce privește colectarea, analizarea și raportarea adecvată a tendințelor consumatorilor și, de asemenea, în ceea ce privește revizuirea și coordonarea inițiativelor de formare și educație financiară ale autorităților competente;

26.  ia act de faptul că recentele crize bancare au arătat că instituțiile de credit au efectuat vânzări inadecvate de obligațiuni și alte produse financiare clienților de retail; solicită autorităților de supraveghere și de rezoluție să aplice cu fermitate dispozițiile introduse recent de BRRD privind protecția consumatorilor, în special cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL); îndeamnă Comisia să evalueze în continuare problema vânzării inadecvate de produse financiare de către instituțiile bancare;

27.  solicită autorităților europene de supraveghere să utilizeze pe deplin competențele pe care le au pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, inclusiv, după caz, competențele de intervenție asupra produselor, în cazul în care produsele financiare și de credit au cauzat sau este probabil să cauzeze prejudicii consumatorilor;

28.  ia act de faptul că au fost deja demarate lucrările privind punerea în aplicare a standardelor finale Basel III; subliniază că standardele BCBS ar trebui transpuse în dreptul european în timp util și respectând obiectivele acestora, ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile sistemului bancar european, după caz, și de principiul proporționalității; atrage atenția asupra faptului că, având în vedere diversitatea modelelor bancare din UE, o soluție universală ar putea fi inadecvată pentru piața europeană; subliniază că ar trebui asigurate competitivitatea și stabilitatea financiară a sectorului bancar din UE, iar capacitatea sa de a finanța economia, în special IMM-urile, nu ar trebui să fie afectată; este convins că instituțiile financiare viabile și bine capitalizate sunt necesare pentru o bună finanțare a economiei UE și o uniune bancară stabilă; reamintește Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III și invită Comisia să țină seama de recomandările din aceasta atunci când redactează noile propuneri legislative;

29.  ia act de faptul că este important să se evalueze caracterul adecvat al modelelor interne și ca această evaluare să fie continuă, pentru a se asigura că aceste modele sunt fiabile și robuste; ia act de rezultatele revizuirii precis orientate a modelelor interne (TRIM) efectuate de BCE; invită băncile să își îmbunătățească modul de utilizare și de punere în aplicare a modelelor lor interne în mod corespunzător;

30.  este preocupat de faptul că ABE a avertizat că este posibil să depășească termenul stabilit de colegiuitori în pachetul bancar pentru prezentarea propunerilor sale de reducere a sarcinii administrative pentru instituțiile mici;

31.  reamintește că standardele furnizate de forurile internaționale ar trebui să evite fragmentarea în materie de reglementare și să contribuie la promovarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate băncile active la nivel internațional;

32.  ia act de faptul că, în raportul său de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților asociate sectorului bancar din UE, ABE atrage atenția asupra diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea și stabilirea amortizorului O-SII; solicită, prin urmare, armonizarea în continuare a aplicării amortizoarelor de capital în întreaga UE, pentru a crea condiții de concurență echitabile;

33.  salută acordul privind un memorandum de înțelegere între Banca Centrală Europeană și Curtea de Conturi Europeană, care stabilește modalitățile practice pentru schimbul de informații între instituții, respectând mandatele lor respective;

34.  solicită adoptarea unor standarde de transparență mai stricte în materie de supraveghere bancară, de exemplu în ceea ce privește rezultatele procesului de supraveghere prudențială și de evaluare, pentru a consolida încrederea piețelor de capital și financiare, a societăților și a cetățenilor, precum și pentru a se asigura că este aplicat același tratament în toate statele membre; salută schimbul îmbunătățit și mai detaliat de informații între instituțiile de supraveghere și de rezoluție;

35.  ia act de faptul că tehnologiile financiare inovatoare transformă profund sectorul financiar, inclusiv serviciile bancare și de plată și salută eficiența și gama mai largă de opțiuni pe care acestea le oferă consumatorilor pe piață; sprijină neutralitatea tehnologică ca principiu director și încurajează investițiile în tehnologia financiară;

36.  subliniază că este necesar să se abordeze provocările legate de aceste noi tehnologii, cum ar fi asigurarea unor modele de afaceri sustenabile care să fie interoperabile la nivel transfrontalier, a unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește reglementarea și supravegherea, precum și de securitatea cibernetică; subliniază responsabilitatea care le revine instituțiilor financiare de a garanta protecția datelor clienților și securitatea acestora, în conformitate cu legislația UE; ia act, de asemenea, de faptul că sectorul bancar recurge din ce în ce mai mult la tehnologia de tip cloud computing și îndeamnă Comisia să răspundă la recomandările comune ale autorităților europene de supraveghere referitoare la necesitatea de a îmbunătăți legislația în ceea ce privește cerințele în materie de gestionare a riscurilor specifice TIC în sectorul financiar al UE; reiterează faptul că un cadru legislativ echilibrat și securitatea juridică pot întări un mediu propice inovării fără a compromite stabilitatea financiară;

37.  recunoaște contribuția sectorului de intermediere financiară nebancară, cunoscut anterior sub denumirea de „sistem bancar paralel”, la diversificarea și mai mult a canalelor de finanțare a economiei; evidențiază totuși că există o legătură strânsă între sectorul de intermediare financiară nebancară și sectorul bancar „tradițional”, ceea ce generează preocupări cu privire la riscul sistemic, având în vedere lipsa unei reglementări și supravegheri adecvate a primului;

38.  solicită, în acest sens, acțiuni coordonate pentru a aborda aceste riscuri, inclusiv instituirea unui set de instrumente macroprudențiale și operaționalizarea în continuare a instrumentelor existente pentru a contracara amenințările la adresa stabilității financiare reprezentate de rolul tot mai important al sistemului de intermediere financiară nebancară; consideră că este necesar să se evalueze dacă cerințele prudențiale privind expunerile mari, în special în ceea ce privește intermedierea financiară nebancară, sunt suficiente pentru a asigura stabilitatea financiară; subliniază în continuare riscurile evidențiate de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) în raportul său intitulat „EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor 2019” („Monitorizarea riscurilor intermedierii financiare nebancare în UE în 2019), cum ar fi cele care derivă din transformarea lichidităților, asumarea de riscuri și efectul de levier care afectează sectorul în sens mai larg;

39.  salută acordul privind schimbul de informații dintre BCE și autoritățile responsabile de combaterea spălării banilor (CSB) și a finanțării terorismului (CFT); reamintește Rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la stadiul punerii în aplicare a legislației Uniunii de combatere a spălării banilor; salută documentul de poziție comun din 8 noiembrie 2019, elaborat de mai mulți miniștri ai finanțelor din zona euro, prin care se solicită armonizarea cadrului european de reglementare privind spălarea banilor și finanțarea terorismului;

40.  reamintește că, pentru ca eforturile în materie de CSB/CFT să fie eficace, autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să acționeze în mod coordonat; evidențiază că supravegherea prudențială și cea în materie de combatere a spălării a banilor trebuie aliniate mai bine; reiterează preocupările sale serioase cu privire la fragmentarea în domeniul CSB/CTF, care nu a permis să asigure o supraveghere adecvată și să se ofere răspunsuri adecvate la deficiențele autorităților naționale de supraveghere și care compromite capacitatea lor de a supraveghea activitatea transfrontalieră din ce în ce mai intensă din UE;

41.  este convins că MUS joacă, de asemenea, un rol în combaterea spălării banilor și salută instituirea unei unități dedicate combaterii spălării banilor; ia act, în special, de complexitatea evaluării caracterului adecvat al structurilor superioare de conducere a băncilor, ca urmare a transpunerii foarte diverse a Directivei privind cerințele de capital; încurajează, prin urmare, integrarea cerințelor de competență profesională și probitate morală în Regulamentul privind cerințele de capital;

42.  salută concluziile Consiliului din 5 decembrie 2019, care mandatează Comisia să exploreze modalități de a asigura o mai bună cooperare între autorități și de a conferi sarcini legate de combaterea spălării banilor unui organism al Uniunii și să transforme anumite părți ale Directivei privind combaterea spălării banilor într-un regulament, pentru a asigura un cadru de reglementare unic; salută Comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului, care definește propuneri pentru a armoniza și mai mult cadrul normativ referitor la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și pentru a aborda în mod eficace riscurile pe care le implică activitățile transfrontaliere ilegale pentru integritatea sistemului financiar european și securitatea cetățenilor europeni, în special prin crearea unui nou organism european;

43.  recunoaște că trebuie luate măsuri juridice și de supraveghere pentru a aborda riscurile asociate cu spălarea banilor și finanțarea terorismului pe care le pot genera criptoactivele; invită Comisia să efectueze în continuare evaluări ale impactului privind riscurile asociate cu spălarea de bani sau finanțarea terorismului care ar putea decurge din vulnerabilitățile create de utilizarea tot mai frecventă a noilor tehnologii de către instituțiile de credit și instituțiile financiare, precum și de răspândirea rapidă a criptoactivelor, având în vedere absența unui cadru comun de reglementare și anonimatul asociat respectivelor active;

44.  invită Comisia să evalueze în 2020 situația actuală a pieței agențiilor de rating de credit, în special în ceea ce privește concurența, asimetriile în materie de informații și transparența piețelor; ia act de faptul că ratingurile de sustenabilitate bazate pe criterii de mediu, sociale și de guvernanță ar putea deveni un complement important al evaluărilor riscului de credit; subliniază importanța standardizării în criteriile de evaluare a durabilității și pentru a garanta că dezvoltarea unei piețe pentru furnizarea de ratinguri în materie de durabilitate este competitivă și nu se bazează pe un număr limitat de furnizori;

45.  consideră că este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a face ca activitatea pe piața financiară să fie mai coerentă cu obiectivele de sustenabilitate și cu criteriile ESG, subliniind rolul central al AES în aceste obiective; îndeamnă, în acest sens, ABE, în colaborare cu CERS, să adopte măsuri în vederea unei metodologii comune care să măsoare intensitatea riscurilor climatice la care sunt expuse instituțiile financiare, inclusiv riscurile legate de posibila depreciere a activelor în cazul aducerii unor modificări tratamentului de reglementare, generate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea, impactul macroeconomic al schimbărilor bruște în utilizarea energiei și creșterea incidenței dezastrelor naturale;

Rezoluție

46.  salută faptul că Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) nu a fost obligat să ia măsuri de rezoluție în 2019; invită Comisia să reflecteze asupra măsurilor care ar trebui adoptate în urma propriul său raport privind punerea în aplicare a BRRD și RMUR din aprilie 2019; îndeamnă Comisia să verifice dacă legislația este adecvată pentru a se asigura că toate băncile ar putea, dacă este necesar, să fie supuse rezoluției fără a fi nevoie de banii contribuabililor; invită Comisia să țină seama de revizuirea de către Consiliul pentru Stabilitate Financiară a legislației privind „instituțiile prea mari pentru a se prăbuși” și să remedieze eventualele deficiențe, în special în ceea ce privește protejarea depozitelor retail;

47.  invită SRB să finalizeze procesul de stabilire a planurilor de rezoluție și să analizeze dacă toate băncile relevante dețin o MREL suficientă; ia act de faptul că SRB nu comunică în mod regulat măsura în care băncile respectă obiectivele MREL;

48.  invită Comisia să analizeze posibilitatea unei armonizări suplimentare a anumitor aspecte specifice ale legislației naționale existente în materie de insolvență și să evalueze în ce măsură o astfel de armonizare suplimentară este necesară pentru a asigura o aplicare consecventă și eficace a cadrului de gestionare a crizelor; invită Comisia ca, în cadrul revizuirii Directivei privind schemele de garantare a depozitelor, să clarifice mai bine principiul „cea mai puțin costisitoare variantă”, în conformitate cu Directiva privind schemele de garantare a depozitelor;

49.  solicită să se reflecteze în continuare asupra cadrului mecanismului unic de rezoluție și a necesității de a evalua aplicabilitatea Comunicării privind sectorul bancar din 2013(19); constată că este necesar să se asigure condiții de concurență echitabile și aplicarea consecventă a testului referitor la interesul public;

50.  ia act de rolul important pe care îl pot juca măsurile de intervenție timpurie în prevenirea falimentelor bancare și a crizelor; constată, cu toate acestea, că cerințele pentru utilizarea măsurilor de intervenție timpurie se suprapun cu unele dintre măsurile de intervenție standard ale BCE; subliniază că, în aceste cazuri, sunt favorizate măsurile standard de intervenție; consideră, prin urmare, că această suprapunere ar trebui eliminată prin clarificarea suficientă a temeiului juridic pentru fiecare instrument, pentru a asigura aplicarea treptată a măsurilor;

51.  ia act de decizia Eurogrupului privind „acordul de principiu” referitor la reforma Mecanismului european de stabilitate și mandatul acestuia; solicită crearea mecanismului de sprijin pentru FUR și operaționalizarea sa rapidă; este preocupat de lipsa unui mecanism în cadrul uniunii bancare care să poată asigura un aport de lichidități unei bănci în cazul unei rezoluții, pentru a asigura continuitatea serviciilor și stabilitatea piețelor financiare, și invită Comisia să încerce să remedieze această lacună fără întârziere;

52.  subliniază că băncile trebuie să fie în măsură să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier, gestionându-și, în același timp, capitalul și lichiditatea la un nivel consolidat, pentru a-și diversifica riscurile și pentru a aborda orice lipsă de rentabilitate; subliniază că normele ar trebui să permită o mai mare flexibilitate a societății-mamă în această privință, oferind în același timp mecanisme credibile și aplicabile care impun, în cazul unei crize, societății-mamă (entității supuse rezoluției) să furnizeze capital, MREL și lichidități filialelor situate într-o țară-gazdă în cadrul uniunii bancare;

Asigurarea depozitelor

53.  uniunea bancară nu dispune încă de cel de al treilea pilon al său; îndeamnă la finalizarea uniunii bancare prin crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor pentru a-i proteja pe deponenți împotriva perturbărilor bancare, pentru a se asigura că câștigă atât încrederea deponenților, cât și a investitorilor în cadrul uniunii bancare și pentru a consolida stabilitatea zonei euro, în ansamblul său; recunoaște beneficiile partajării riscurilor și ale reducerii suplimentare a riscurilor în anumite instituții;

54.  îndeamnă Consiliul să reia negocierile privind EDIS cât mai curând posibil, asigurând totodată un cadru coerent cu Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor, pentru a realiza obiectivul de a consolida stabilitatea financiară;

55.  invită Comisia să analizeze cadrul de funcționare a sistemelor instituționale de protecție în contextul EDIS;

56.  ia act de continuarea discuțiilor cu privire la finalizarea uniunii bancare în cadrul Grupului de lucru la nivel înalt privind EDIS, instituit în ianuarie 2019 pentru a raporta Eurogrupului, inclusiv cu privire la îmbunătățirea în continuare a cadrului de gestionare a crizelor pentru bănci; este preocupat de faptul că Parlamentul nu a fost informat cu privire la discuțiile care au avut loc în contextul Grupului de lucru la nivel înalt privind sistemul european de asigurare a depozitelor, care raportează Eurogrupului; ia act de faptul că Comisia este participant la Grupul de lucru la nivel înalt și reamintește articolul 9 din Acordul-cadru din 2010, care obligă Comisia să garanteze egalitatea de tratament între Parlament și Consiliu, în special în ceea ce privește chestiunile legislative;

o
o   o

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, ABE, BCE, SRB, guvernelor și parlamentelor din statele membre și autorităților competente, definite la punctul 40 de la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0030.
(2) JO C 224, 27.6.2018, p. 45.
(3) https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/publications/annual-report/pdf/ssm.ar2018~927cb99de4.en.pdf?eacb68897aba01af07abf90319758ded
(4) https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/reports/nbfi_monitor/esrb.report190717_NBFImonitor2019~ba7c155135.en.pdf?aad1f4a011a6d589537645242475aa89
(5) https://eba.europa.eu/sites/default/documents/files/document_library/Risk%20Analysis%20and%20Data/Risk%20Assessment%20Reports/2019/Risk%20Assessment%20Report_November%202019.PDF
(6) JC 2018 74.
(7) JO L 320, 30.11.2013, p. 1.
(8) https://www.bankingsupervision.europa.eu/ecb/legal/pdf/memorandum_of_understanding_between_the_eca_and_the_ecb_regarding_the_ecbs_supervisory_tasks.pdf
(9) „Raportul special nr. 10/2019: Exercițiile de simulare de criză la nivelul UE pentru bănci: volumul de informații pus la dispoziție cu privire la bănci este fără precedent, dar este nevoie de o mai bună coordonare și de un accent mai puternic pe riscuri”, Curtea de Conturi Europeană, 10 iulie 2019, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=50393
(10) Comunicat de presă, „BCE revizuiește așteptările sale în materie de supraveghere pentru constituirea de provizioane prudențiale pentru noile credite neperformante pentru a ține seama de noul regulament al UE”, 22 august 2019, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2019/html/ssm.pr190822~f3dd1be8a4.en.html
(11) ESMA 33-9-321.
(12) Discussion Paper Series/7, Mecanismul european de stabilitate, octombrie 2019.
(13) JO C 380 E, 11.12.2012, p. 24.
(14) Texte adoptate, P9_TA(2019)0022.
(15) JC 2019 59.
(16) https://eba.europa.eu/file/233465/download?token=xH5hxq39
(17) JC 2019 26, https://eba.europa.eu/file/102634/download?token=ZR98JZp8
(18) https://eba.europa.eu/file/178124/download?token=7fFsD9og
(19) JO C 216, 30.7.2013, p. 1.


Orientări pentru bugetul 2021 - secțiunea III
PDF 188kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, secțiunea III – Comisia (2019/2213(BUD))
P9_TA(2020)0166A9-0110/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 8 octombrie 2018 privind încălzirea globală cu 1,5 C(1),

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2020(6) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

–  având în vedere Raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea unui acord(7) și Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 mai 2020 privind o plasă de siguranță pentru protejarea beneficiarilor programelor Uniunii: stabilirea unui plan de urgență pentru CFM(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică(12),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și rezoluția sa pe această temă din 19 ianuarie 2017(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european(14),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 18 februarie 2020 privind orientările bugetare pentru 2021 (06092/2020),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU,

–  având în vedere articolul 93 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisorile Comisiei pentru dezvoltare; Comisiei pentru control bugetar; Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Comisiei pentru industrie, cercetare și energie; Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor; Comisiei pentru transport și turism; Comisiei pentru dezvoltare regională; Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală; Comisiei pentru cultură și educație; Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne; Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0110/2020),

A.  întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o criză neprevăzută și fără precedent la nivel sanitar, economic, social și al mediului, cauzată de pandemia de COVID-19;

B.  întrucât aceste circumstanțe excepționale nu pot fi gestionate cu un buget conceput pentru scenariul de statu-quo;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale de politică, iar bugetul este finanțat în întregime din resurse proprii;

D.  întrucât, în temeiul articolului 312 din TFUE, cadrul financiar multianual (CFM) este adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European cu majoritatea membrilor care îl compun;

E.  întrucât actualul CFM se încheie la sfârșitul anului 2020 și întrucât 2021 ar trebui să fie primul an de punere în aplicare a următorului CFM într-o formă revizuită și reformulată;

F.  întrucât Parlamentul a fost pregătit să negocieze CFM începând cu noiembrie 2018, dar, până în prezent, Consiliul nu a purtat discuții semnificative cu Parlamentul dincolo de unele contacte minime cu ocazia Consiliului Afaceri Generale; întrucât termenul pentru încheierea unui acord în cadrul Consiliului European a fost prelungit în mod repetat;

G.  întrucât, la 27 mai 2020, Comisia a prezentat o propunere actualizată pentru următorul CFM;

H.  întrucât, în cel mai recent raport, oamenii de știință din cadrul IPCC fac apel la acțiuni radicale pentru a recupera decalajul față de tranziția ecologică, având în vedere avertismentul lor că concentrația de CO2 a crescut de trei ori mai repede în perioada 2018-2019 decât în anii 1960, subliniind faptul că nu au mai rămas decât câțiva ani pentru a preveni schimbările climatice și scăparea ireversibilă de sub control a impactului acestora asupra mediului;

I.  întrucât, în contextul epidemiei de COVID-19, victimele violenței pe criterii de gen pot fi expuse la abuzuri pe perioade lungi de timp și pot fi excluse de la sprijinul social și instituțional, astfel cum o demonstrează datele din mai multe țări ale UE, și întrucât femeile sunt reprezentate în mod disproporționat în profesii în care riscul de infectare este ridicat,

Gestionarea crizei COVID-19: un buget care să protejeze și să inoveze…

1.  insistă asupra faptului că bugetul UE este vital pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea, care au devenit și mai vizibile și acute ca urmare a crizei COVID-19, și că trebuie să reflecte nivelul de ambiție al statelor membre și al instituțiilor; subliniază, prin urmare, că obiectivul principal al bugetului pentru 2021 ar trebui să fie acela de a atenua efectele epidemiei de COVID-19 și de a sprijini redresarea, bazată pe Pactul verde european și pe transformarea digitală;

2.  subliniază că Uniunea și toate statele sale membre trebuie să își demonstreze solidaritatea deplină cu cei care au cea mai mare nevoie, să acționeze împreună ca o comunitate și să se asigure că nicio țară nu este lăsată să lupte singură împotriva acestei pandemii și a consecințelor acesteia, inclusiv prin intermediul unui buget pe 2021, proporțional cu această provocare istorică;

3.  subliniază, în acest context, că bugetul pe 2021 ar trebui să fie primul dintr-un CFM pe perioada 2021-2027 actualizat, reorientat și foarte ambițios;

4.  în conformitate cu rezoluția sa din 13 mai 2020, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune un plan de urgență pentru CFM până la 15 iunie 2020, pe baza extinderii automate a plafoanelor din 2020, pentru a proteja beneficiarii programelor UE și a asigura continuitatea finanțării; subliniază că acest plan de urgență pentru CFM ar trebui să permită prelungirea programelor existente ale UE și reorientarea acestora către gestionarea consecințelor crizei, precum și instituirea celor mai urgente noi instrumente și inițiative; subliniază necesitatea de a evita orice risc de discontinuitate sau o extindere dezordonată a actualului CFM și a programelor în 2021, precum și de a garanta că Uniunea va fi în măsură să își desfășoare operațiunile și să furnizeze un răspuns ambițios la situații de criză și o strategie de redresare;

5.  subliniază că niciun stat membru nu va fi în măsură să finanțeze singur un plan de redresare masivă, atât timp cât este necesar, pentru a face față crizei COVID-19 și că, dacă ar fi finanțate exclusiv prin datorii, planurile naționale de redresare ar fi foarte limitate ca valoare și durată; insistă asupra faptului că planul de redresare trebuie să cuprindă o componentă investițională masivă finanțată din bugetul Uniunii începând cu 2021 și solicită, prin urmare, ca bugetul pentru 2021 să reprezinte o parte importantă a acestui plan de redresare;

6.  consideră că planul de redresare trebuie să se bazeze pe Pactul verde european și pe transformarea digitală a societăților noastre, în scopul de a reface economia, de a asigura reziliența și incluziunea, respectând, în același timp, limitele planetei, de a proteja bunăstarea și sănătatea oamenilor împotriva riscurilor suplimentare și al efectelor asupra mediului, de a crea locuri de muncă de înaltă calitate și de a asigura coeziunea și convergența la nivel social, economic și teritorial, în special prin investiții în IMM-uri și în sectoarele cele mai afectate de criză, cum ar fi turismul, precum și în dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice durabile și a sectoarelor strategice, cum ar fi sectorul sănătății, care gestionează criza din linia întâi; invită Comisia să prezinte un proiect de buget pe 2021 în concordanță cu aceste priorități;

7.  consideră că partea de venituri a bugetului UE trebuie văzută ca un instrument de realizare a politicilor UE; subliniază că, pentru a acoperi cheltuielile suplimentare generate de criză și pentru a atenua predominanța contribuțiilor bazate pe VNB în bugetul UE, noi resurse proprii suplimentare care se varsă direct în bugetul UE, ca venituri generale, vor trebui să joace un rol esențial începând din 2021; consideră că absența unor resurse proprii proaspete și noi va avea consecințe politice negative asupra bugetului Uniunii pe anul 2021 și va periclita noua agendă politică a Comisiei; consideră, în acest context, că propunerile Comisiei privind resursele proprii din mai 2018 reprezintă un bun punct de plecare care trebuie aprofundat, în mare măsură, în contextul actualelor provocări și crize; reamintește, astfel cum a precizat în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 și în rezoluția sa din 10 octombrie 2019, că Parlamentul European nu va fi de acord cu CFM 2021-2027 fără a se ajunge la un acord privind reforma sistemului resurselor proprii ale UE, inclusiv în ceea ce privește introducerea unei palete de noi resurse proprii;

8.  este convins că actuala criză nu ar trebui să submineze ambiția de realizare a obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, ceea ce impune o reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu nivelurile din 1990, până în 2030; reamintește că Raportul pe 2019 privind decalajele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) solicită o reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 7,6 % în fiecare an, pentru a limita creșterea temperaturii la sub 1,5°C, ceea ce înseamnă o reducere cu aproximativ 6,8 % în fiecare an la nivelul UE; subliniază că aceasta reprezintă o provocare enormă, în special în ceea ce privește tranziția echitabilă din punct de vedere social, atât de necesară, care ar trebui să țină seama de diferitele puncte de plecare ale regiunilor UE și ale statelor membre și să fie însoțită de crearea de locuri de muncă la scară largă; insistă asupra faptului că, pentru a garanta reușita acestei provocări fără precedent în doar zece ani, sunt necesare măsuri urgente, susținute de un buget solid la nivelul UE, începând cu 2021;

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la alte consecințe economice, sociale și politice ale crizei dacă UE nu este dotată rapid cu noi instrumente eficiente de protecție a coeziunii sociale, de păstrare a locurilor de muncă și de prevenire a concedierilor în masă; salută, în acest context, propunerea privind un program de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și angajamentul Președintei Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind un sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj, în vederea punerii sale în aplicare cât mai curând posibil;

... pentru a oferi soluții la provocările sociale, de mediu, economice și financiare exacerbate

10.  salută propunerile Comisiei privind Pactul verde european și Planul de investiții pentru o Europă durabilă;

11.  constată, cu toate acestea, că, pentru a atinge obiectivul de reducere cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și pentru a crește în viitor acest nivel de ambiție, Comisia a estimat că va fi necesar să se acopere un deficit de finanțare de cel puțin 260 de miliarde EUR în fiecare an, inclusiv costuri adiționale pentru protecția mediului, gestionarea resurselor și măsuri de adaptare socială; consideră că, pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE și a amprentei de carbon globale a UE, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și legislația UE privind clima ar trebui să contribuie pe deplin la un salt cantitativ în eforturile politice și financiare; consideră că o tranziție echitabilă, ca parte inerentă a răspunsului la criză, necesită o finanțare justă și adecvată;

12.  reafirmă faptul că mandatul Parlamentului pentru CFM a fost stabilit în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind plafoanele, alocările pentru programe, resursele proprii și dispozițiile în materie de flexibilitate, revizuirea la jumătatea perioadei și principiile orizontale, cum ar fi integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), a obiectivelor climatice și a egalității de gen; ia act de faptul că negocierile privind CFM vor determina în mare parte nivelul de finanțare al programelor UE pentru următoarea perioadă și își reafirmă poziția conform căreia creditele de angajament pentru perioada 2021-2027 ar trebui stabilite la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, ceea ce reprezintă 1,3 % din venitul național brut (VNB) al UE-27; pe baza acestei poziții, este hotărât să apere un buget pe 2021 de 192,1 miliarde EUR la prețuri curente în credite de angajament; subliniază că sunt necesare credite substanțiale, în plus față de cele din această poziție, pentru a răspunde crizei actuale;

13.  reamintește poziția sa, potrivit căreia obiectivele CFM 2021-2027 privind integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate trebuie să depășească ponderea cheltuielilor specifice, astfel cum sunt prevăzute în raportul său intermediar; prin urmare, urmărește să atingă un nivel al cheltuielilor pentru biodiversitate de 10 % și un nivel al cheltuielilor pentru integrarea aspectelor legate de climă de 30 % pentru 2021; își reiterează apelul adresat Comisiei de a stabili criterii de eligibilitate clare pentru o metodologie nouă, riguroasă și cuprinzătoare, sub forma unui regulament-cadru, pentru definirea și urmărirea cheltuielilor relevante privind clima și biodiversitatea, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii”, împreună cu măsurile de corecție corespunzătoare, dacă este cazul, și cu mecanismul de verificare a impactului potențial dăunător al acțiunilor UE asupra biodiversității și a climei, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și solicitarea de către aceasta a unei eliminări progresive a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili;

14.  sprijină mobilizarea fondurilor și flexibilitatea de a mobiliza fonduri pentru cercetare și dezvoltare pentru măsuri legate de COVID-19, cum ar fi dezvoltarea de vaccinuri, noi tratamente, teste de diagnosticare și sisteme medicale pentru a preveni răspândirea coronavirusului și pentru a salva vieți omenești;

15.  subliniază ferm faptul că obiectivele climatice ale Uniunii și necesită soluții durabile și pe termen lung; evidențiază rolul fundamental al cercetării și dezvoltării pentru a găsi soluții eficace, realiste și care pot fi puse în aplicare pentru cetățeni, întreprinderi și societate; subliniază că Orizont Europa va fi principalul program care va dezvolta noi soluții pentru climă; solicită majorarea finanțării pentru toate programele de cercetare și dezvoltare care contribuie la stabilirea poziției Uniunii de lider mondial al tehnologiilor ecologice și la consolidarea competitivității sale la nivel mondial pe scară mai largă, pentru a reduce dependența sa de tehnologiile-cheie din străinătate, pentru a deveni un lider în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), al inteligenței artificiale (IA) și al securității cibernetice, pentru a dezvolta noi tratamente pentru boli grave, cum ar fi cancerul, și pentru a crea capacități de supercalcul și de prelucrare a datelor;

16.  constată, cu mare îngrijorare, că numeroase propuneri de cercetare excelente nu pot fi puse în aplicare nu din cauza calității scăzute, ci din cauza subfinanțării semnificative a programelor relevante; subliniază că cercetarea și inovarea sunt piețe foarte competitive, cercetătorii fiind atrași de alte regiuni ale lumii din cauza indisponibilității oportunităților de finanțare în Europa; subliniază faptul că Regatul Unit nu va mai fi principalul beneficiar al multor programe de cercetare și dezvoltare ale UE, ci un concurent redutabil; invită Consiliul să țină seama de faptul că fiecare deficit de 10 miliarde EUR în cadrul programului Orizont Europa va conduce la o pierdere de 110 miliarde EUR din PIB în următorii 25 de ani; concluzionează că ambițiile bugetare scăzute pentru cercetare și dezvoltare ar fi în contradicție cu orice angajament favorabil competitivității sau cu lupta împotriva schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește eforturile rămase de a îndeplini obiectivul Strategiei Europa 2020 de 3 % din PIB;

17.  subliniază că investițiile în infrastructura de transport pot îndeplini ambele obiective de sprijinire a economiei UE în contextul actual și a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, precum și de trecere la o mobilitate durabilă, bazându-se în special pe finalizarea politicilor privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T), Shift2Rail și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE); invită Comisia să alinieze toate proiectele din cadrul MIE la obiectivele Acordului de la Paris;

18.  reiterează faptul că o industrie spațială competitivă este vitală pentru peisajul antreprenorial al Europei, asigurând locuri de muncă de calitate ridicată, activități semnificative de cercetare și dezvoltare și asigurând autonomia unei infrastructuri de sateliți europeni; evidențiază beneficiile datelor generate în spațiu drept un instrument esențial pentru monitorizarea terenurilor și a mediului;

19.  subliniază că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din statele membre și contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă, la stabilitatea economică și, din ce în ce mai mult, la eforturile în materie de asigurare a durabilității și că aceste întreprinderi sunt cel mai probabil cele mai afectate de recesiunea economică rezultată în urma epidemiei de COVID-19; subliniază că IMM-urile se confruntă cu dificultăți în a găsi oportunități de finanțare și reamintește rolul Programului UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în această privință; reamintește poziția Parlamentului de dublare a pachetului financiar al liniilor bugetare ale succesorului său în cadrul programului privind piața unică pentru următorul CFM care se așteaptă să permită o rată de succes a propunerilor de calitate ridicată de cel puțin 80 %; subliniază că sprijinul financiar pentru IMM-uri ar trebui, de asemenea, direcționat prin intermediul componentei pentru IMM-uri a InvestEU, pentru a pregăti piața produselor și a serviciilor și pentru a permite dezvoltarea lor rapidă pe piețele mondiale; reiterează necesitatea de a extinde și mai mult oportunitățile de creare și extindere a întreprinderilor nou-înființate și de a pune un accent deosebit pe transformarea digitală a IMM-urilor, sprijinită, de asemenea, de portalul privind piața unică, ca facilitator al activității guvernării electronice, în conformitate cu politici ambițioase de protecție a consumatorilor, precum și cu tranziția ecologică a acestora; salută, în plus, în acest context, diversele inițiative ale grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), și anume mobilizarea a 40 de miliarde EUR pentru IMM-urile afectate, suma de 5 miliarde EUR disponibilă pentru întreprinderile din sectorul sănătății și fondul de garantare în valoare de 25 de miliarde EUR, care urmează să fie finanțat de acționarii săi;

20.  subliniază faptul că criza actuală va afecta în mod considerabil multe regiuni și sectoare; în acest context, este convins că politica de coeziune va juca un rol-cheie și va fi, mai mult ca oricând, esențială pentru a stimula redresarea economică în toate teritoriile UE, a consolida coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și va necesita o finanțare suplimentară și o mai mare flexibilitate pentru a răspunde provocărilor complexe de mediu, sociale, economice și demografice viitoare; subliniază că, dacă adoptarea CFM 2021-2027 și temeiul juridic relevant sunt amânate, va fi indispensabilă o perioadă de tranziție între cele două perioade de programare;

21.  consideră că turismul, ca unul dintre sectoarele cele mai afectate de criză, are nevoie de o strategie cuprinzătoare, sprijinită de o alocare specifică, printr-un program separat al UE în următorul CFM; insistă asupra faptului că întreprinderilor mici și întreprinderilor familiale ar trebui să li se acorde o atenție deosebită și sprijin deosebit, în special în cazul agroturismului și al micilor furnizori din sectorul hotelier, care se vor confrunta cu mai multe dificultăți în ceea ce privește respectarea noilor standarde de siguranță, precum și regiunilor insulare și regiunilor ultraperiferice;

22.  având în vedere efectele sociale negative imediate și pe termen lung ale situației actuale, subliniază importanța punerii pe deplin în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale în bugetul UE pentru 2021 și rolul esențial al acțiunilor sociale consolidate ale UE, în special Fondul social european+, în redresarea economică, și, în special, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă, sărăcia în rândul copiilor, riscul de sărăcie și de excluziune socială, discriminarea, pentru a asigura un dialog social consolidat, pentru a face față schimbărilor demografice structurale pe termen lung și pentru a garanta accesul tuturor, în special populației îmbătrânite, la servicii esențiale și vitale, cum ar fi asistența medicală, mobilitatea, alimentația adecvată și locuințele decente;

23.  solicită ca bugetul pe 2021 să acorde o atenție deosebită nevoilor țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM), întrucât acestea pot fi deosebit de vulnerabile la impactul negativ al schimbărilor climatice; subliniază, în plus, că trebuie îmbunătățit accesul la finanțare pentru TTPM, deoarece acestea dispun de resurse administrative și de o expertiză limitate din cauza statutului și dimensiunii lor speciale;

24.  subliniază faptul că securitatea internă este o componentă a așteptărilor cetățenilor UE în ceea ce privește o Uniune care protejează; evidențiază faptul că amenințările la adresa securității, precum atacurile teroriste, criminalitatea organizată transfrontalieră și tipurile noi de activități infracționale, precum criminalitatea cibernetică, constituie o amenințare constantă la adresa coeziunii Uniunii Europene și necesită un răspuns european puternic și coordonat; consideră că acest lucru necesită o cooperare transfrontalieră intensificată între autoritățile competente; subliniază că modernizarea și consolidarea sistemelor IT, punând accentul pe o mai bună interoperabilitate a sistemelor, pe facilitarea accesului și pe lizibilitatea datelor sunt obligatorii pentru o cooperare eficace și rapidă între poliție, autoritățile judiciare și alte autorități competente; ia act de faptul că Comisia urmează să lanseze o nouă strategie în materie de securitate a Uniunii în 2021, care va cuprinde un set de inițiative în domenii-cheie legate de aceste amenințări;

25.  solicită Comisiei să aloce bugetul necesar pentru a asigura o capacitate mai mare a mecanismului de protecție civilă al UE, astfel încât UE să fie mai bine pregătită și să poată să răspundă tuturor tipurilor de dezastre naturale, pandemii și situații de urgență, cum ar fi urgențele chimice, biologice, radiologice și nucleare; reiterează importanța mecanismului de protecție civilă al UE pentru o mai bună protejare a cetățenilor împotriva dezastrelor;

26.  subliniază succesul programului Erasmus+ în ceea ce privește consolidarea mobilității, a formării și a competențelor tinerilor; subliniază necesitatea de a finanța în mod adecvat programul, printre altele, pentru a-l face accesibil persoanelor din toate mediile și din toate grupele de vârstă;

27.  reamintește că promovarea valorilor și a culturilor europene constituie o contribuție activă la sprijinirea democrației, la combaterea discriminării și la promovarea egalității de gen, precum și la combaterea dezinformării și a știrilor false; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru programele dedicate justiției și drepturilor și valorilor, precum și necesitatea de a consolida resursele alocate pentru sprijinirea victimelor violenței de gen în cadrul acestui program; subliniază că sectoarele culturale și creative, precum și turismul, sunt în prezent și vor continua să fie printre principalele sectoare care sunt afectate negativ de criza cu care se confruntă UE; solicită să se adopte măsuri de urgență pentru aceste sectoare și să se consolideze programul „Europa creativă”;

28.  preconizează că, până în 2021, va fi instituit un mecanism solid al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale; subliniază că CFM 2021-2027 ar trebui să includă o clauză de condiționalitate pentru protecția democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, care ar garanta că, pentru a beneficia de finanțare din partea UE, statele membre trebuie să respecte pe deplin articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

29.  consideră că Corpul european de solidaritate este un instrument fundamental pentru promovarea angajamentului civic în întreaga Uniune și pentru consolidarea cetățeniei Uniunii; insistă ca bugetul pe 2021 destinat Corpului european de solidaritate să corespundă numeroaselor așteptări pe care acest instrument le-a suscitat în rândul tinerilor din întreaga Europă, îndeosebi în ceea ce privește componenta sa de voluntariat; solicită alocarea unei finanțări suficiente pentru a acoperi cererea ridicată de stagii de voluntariat;

30.  solicită să se prevadă în mod prioritar suficiente fonduri pentru a sprijini activitatea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate care promovează drepturile și care consolidează și promovează valorile Uniunii și statul de drept, inclusiv prin intermediul viitorului program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, având în vedere că în prezent se observă o reducere a spațiului de acțiune al societății civile în mai multe state membre;

31.  evidențiază că se înregistrează reacții ostile îngrijorătoare și tot mai pronunțate față de egalitatea de gen și drepturile femeilor; subliniază că instrumentele UE, inclusiv Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), au un rol important în combaterea acestei situații; regretă că Comisia nu a inclus în propunerea sa un program specific privind egalitatea de gen și solicită să se aloce fonduri specifice și ambițioase în buget pentru a sprijini femeile care militează pentru drepturile omului și pentru a proteja și promova sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; subliniază, așadar, că trebuie consolidate alocările bugetare care susțin respectarea universală a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și accesul universal la acestea;

32.  arată că politica agricolă comună (PAC) și politica comună în domeniul pescuitului (PCP) sunt pietre de temelie ale integrării europene, care vizează asigurarea aprovizionării cu alimente sigure și de calitate superioară și a suveranității alimentare a cetățenilor europeni, funcționarea corespunzătoare a piețelor agricole, dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale, reînnoirea generațiilor și gestionarea durabilă a resurselor naturale, precum și menținerea biodiversității; reamintește rolul esențial al acestor politici în ceea ce privește contribuția la garantarea unor câștiguri stabile și acceptabile pentru agricultori și pescari, în special în contextul dificil actual; reamintește poziția sa în cadrul negocierilor pentru CFM 2021-2027, care susține menținerea la același nivel a bugetelor pentru PAC și PCP; solicită ca aceste politici să fie consolidate și să se acorde o atenție deosebită exploatațiilor agricole de mici dimensiuni și micilor pescării; remarcă faptul că PAC, împreună cu alte politici ale Uniunii, va avea un rol important în realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european;

33.  invită Comisia ca, în propunerea sa și în actul ulterior de modificare a proiectului de buget pe 2021, să țină seama de rezultatul viitorului acord politic cu privire la măsurile tranzitorii pentru anul 2021 [care este prevăzut în propunerea Comisiei din 31 octombrie 2019 (COM(2019)0581)]; invită, de asemenea, statele membre să aloce în timp util resurse suficiente pentru a îmbunătăți în continuare calitatea datelor și a indicatorilor raportați Uniunii, cu scopul de a respecta pe deplin inițiativa privind „bugetul UE axat pe rezultate” (BFOR); insistă asupra calității ridicate a datelor și indicatorilor pentru evaluarea adecvată a PAC;

34.  ia act de cele mai recente evoluții în ceea ce privește situația migrației la frontiera externă a UE cu Turcia, conducând la adoptarea recentă a unui buget rectificativ nr. 1/2020 pentru a răspunde presiunii sporite exercitate de migrație; subliniază că în bugetul pe 2021 trebuie să fie asigurat un nivel adecvat de resurse, anticipând o posibilă continuare sau chiar o deteriorare a acestei situații; reamintește nevoia de solidaritate și cooperare între toate statele membre în acest domeniu și necesitatea existenței unei politici comune în domeniul azilului; subliniază nevoile suplimentare apărute în urma epidemiei de COVID-19 în vederea adoptării unor măsuri specifice pentru migranți ca persoane deosebit de vulnerabile, inclusiv evacuarea preventivă și transferul; reamintește nevoia periodică apărută în ultima perioadă de a consolida Fondul pentru azil și migrație, cu scopul de a ajuta statele membre să facă față crizei refugiaților, precum și nevoia de a mobiliza instrumentele speciale în acest scop sau de a recurge la bugete rectificative, ca urmare a nivelului prea scăzut al plafonului de la rubrica 3; se așteaptă ca statele membre să își înțeleagă propriul interes și să compenseze efectul întârzierii în adoptarea Regulamentului Dublin IV prin aprobarea creditelor necesare și prin punerea în practică a principiului solidarității în acest domeniu; reamintește necesitatea unei finanțări adecvate pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale migranților și refugiaților din taberele de refugiați de pe teritoriul UE, pentru a asigura respectarea legii, formarea personalului de frontieră și a membrilor gărzii de coastă, precum și necesitatea unor măsuri eficace pentru integrarea migranților și a refugiaților;

35.  subliniază faptul că o migrație legală bine administrată este importantă pentru a răspunde în mod corespunzător evoluțiilor de pe piața forței de muncă;

36.  remarcă faptul că Turcia are în continuare cea mai mare populație de refugiați din lume și că, în prezent, au loc discuții privind modul în care UE ar trebui să acorde în continuare sprijin Turciei după ce aceasta a încetat să-și mai onoreze angajamentele asumate în cadrul Instrumentului UE pentru refugiații din Turcia;

37.  insistă asupra introducerii imediate a unor măsuri de solidaritate, îndeosebi a unui program pentru transferuri, în așteptarea unei reforme semnificative a normelor UE privind azilul; solicită, de asemenea, ca bugetul UE să prevadă și în continuare fonduri pentru sprijinirea refugiaților din Turcia;

38.  solicită ca bugetul pentru 2021 să fie unul ambițios în ceea ce privește politicile externe ale UE, astfel încât să îi permită Uniunii să facă față provocărilor cu care se confruntă; reamintește faptul că pacea și solidaritatea constituie valori-cheie, care ar trebui să fie sprijinite în mod constant de către bugetul UE; subliniază necesitatea de a majora finanțarea pentru țările din Balcanii de Vest și pentru țările din vecinătatea estică și sudică, cu scopul de a sprijini reformele politice și economice, precum și pentru alte regiuni care au nevoie de sprijin financiar pentru a se putea dezvolta;

39.  este de părere că instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) ar trebui să își concentreze finanțarea în domeniile de funcționare ale instituțiilor democratice, ale statului de drept, bunei guvernanțe și administrației publice; salută unda verde pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și solicită dispoziții financiare adecvate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis;

40.  subliniază că alocările financiare din cadrul IPA III ar trebui să fie condiționate de respectarea valorilor europene, cum ar fi statul de drept, independența sistemului judiciar, procesul democratic, respectarea valorilor fundamentale și relațiile de bună vecinătate; invită Comisia să monitorizeze implementarea condiționalității; solicită Comisiei să utilizeze fondurile alocate în prezent în cadrul IPA III pentru a sprijini, prin intermediul gestionării directe de către UE, societatea civilă, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii din Turcia, precum și să creeze mai multe oportunități de contacte interpersonale, dialog universitar, acces al studenților turci la universitățile europene și platforme media pentru jurnaliști, cu scopul de a proteja și promova valorile și principiile democratice, drepturile omului și statul de drept;

41.  subliniază faptul că poziția Parlamentului în primă lectură privind IVCDCI a fost adoptată la 4 martie 2019, iar mandatul său privind IVCDCI a fost reconfirmat la 8 octombrie 2019; reamintește poziția sa în favoarea unei contribuții de 45 % din pachetul financiar total al IVCDCI pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, gestionarea și protejarea mediului, biodiversitate și combaterea deșertificării, precum și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației și ale strămutării forțate și pune un accent puternic pe promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor, copiilor, refugiaților, persoanelor strămutate, persoanelor LGTBI, persoanelor cu dizabilități și populațiilor indigene, precum și ale minorităților etnice și religioase;

42.  reamintește că soluția de lungă durată la fenomenul actual al migrației se află în dezvoltarea politică, economică și socială a țărilor din care provin fluxurile de migrație; solicită ca programele de politică externă avute în vedere să dispună de suficiente resurse financiare pentru a sprijini parteneriatele echitabile și reciproc avantajoase între UE, pe de o parte, și țările de origine și țările de tranzit, pe de altă parte, inclusiv țările de pe continentul african; în același context, ținând cont de situația financiară dificilă cu care se confruntă Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), solicită UE să își intensifice sprijinul financiar pentru agenție în 2021, pentru a asigura fără întrerupere serviciile vitale pentru milioane de refugiați palestinieni;

43.  este preocupat de răspândirea rapidă în întreaga lume a pandemiei de COVID-19 și de impactul acesteia asupra țărilor afectate; este convins că cooperarea internațională este esențială pentru depășirea acestei crize mondiale; consideră că UE ar trebui să își asume un rol de lider în cadrul eforturilor globale de limitare a pandemiei și de atenuare a impactului acesteia; consideră că Uniunea trebuie să dea dovadă de solidaritate cu țările terțe afectate, inclusiv prin mobilizarea de resurse suplimentare, pentru a ajuta țările afectate să își reconstruiască economiile, a atenua impactul socio-economic al acestei crize și a consolida capacitățile sistemelor de sănătate publică din întreaga lume;

44.  reamintește că drepturile omului fac parte integrantă din politica de acțiune externă a UE; reiterează nevoia de mai multă finanțare dedicată sprijinirii drepturilor omului în întreaga lume, cu un accent deosebit pe protejarea apărătorilor drepturilor omului, în special a celor care sunt expuși cel mai mult riscurilor; subliniază, în acest sens, necesitatea de a continua mecanismul în favoarea apărătorilor drepturilor omului (ProtectDefenders.eu) și de a crește finanțarea destinată acestuia; este de părere că UE ar trebui să se abțină, în mod strict, de la a acorda sprijin bugetar ca modalitate de a oferi asistență în țările care încalcă în mod flagrant standardele internaționale din domeniul drepturilor omului și al democrației sau care nu reușesc să își demonstreze angajamentul față de combaterea corupției; subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor, îndeosebi a celor desfășurate de grupuri ale societății civile locale, și solicită un nivel adecvat de finanțare;

45.  solicită să se acorde fonduri suplimentare pentru acțiuni de comunicare strategică menite să contracareze campaniile de dezinformare, care sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a submina ordinea democratică din Uniune și din țările din imediata sa vecinătate; subliniază importanța proiectului emblematic „EU vs Disinfo” al Grupului operativ East Stratcom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) în lupta împotriva dezinformării, a propagandei și a influenței străine;

46.  subliniază importanța acordării unui sprijin financiar adecvat pentru a clădi o veritabilă uniune europeană a apărării, pentru a promova autonomia strategică și pentru a consolida rolul UE la nivel mondial; subliniază în special că este important să fie menținută poziția sa privind sumele alocate Fondului european de apărare (FEA) și mobilității militare; subliniază că ar trebui să se asigure un sprijin continuu și o coordonare sporită a politicii și a acțiunilor din domeniul apărării desfășurate prin intermediul Agenției Europene de Apărare (AEA), al Programului de cooperare structurată permanentă (PESCO), al FEA și al altor inițiative; îndeamnă Comisia să asigure finanțarea cheltuielilor administrative și de funcționare ale AEA și ale PESCO de la bugetul Uniunii, restabilind astfel funcția bugetară a Parlamentului, astfel cum se prevede la articolul 41 din TUE;

47.  reiterează faptul că noua arhitectură a instrumentelor de finanțare externă (IFE) ar trebui să consolideze coerența, responsabilitatea, eficiența și controlul democratic; subliniază necesitatea unui rol mai important al Parlamentului în orientarea strategică a noilor instrumente; se așteaptă să fie implicat dintr-un stadiu incipient în programarea (prealabilă) a noilor instrumente;

48.  îndeamnă Comisia să evalueze și să se pregătească pentru toate scenariile posibile, pentru a asigura gestionarea financiară corespunzătoare a bugetului Uniunii, definind angajamente clare, evidențiind mecanisme și protejând bugetul UE; invită Comisia să se asigure că viitoarea participare a Regatului Unit la programele UE respectă un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile;

49.  își exprimă intenția ca Regatul Unit să rămână un partener cât mai apropiat în cât mai multe programe ale UE, în special Erasmus+ și Orizont Europa;

50.  reamintește rolul fundamental pe care îl joacă agențiile UE în punerea în aplicare a obiectivelor de politică ale UE și reafirmă importanța dotării acestor organisme cu finanțare și resurse umane suficiente și predictibile pentru ca ele să-și poată îndeplini în mod eficient îndatoririle, opunându-se oricărei reduceri nejustificate și arbitrare a bugetelor lor în termeni reali; evidențiază rolul-cheie pe care îl joacă Agenția Europeană de Mediu în dezvoltarea sensibilizării cu privire la schimbările climatice, Autoritatea Europeană a Muncii în promovarea mobilității forței de muncă, precum și Biroul European de Sprijin pentru Azil și Agenția pentru Drepturi Fundamentale în sprijinirea solicitanților de azil care caută protecție în Europa;

51.  în același timp, subliniază nevoia urgentă de a combate traficul de ființe umane și introducerea ilegală a persoanelor, precum și de a sprijini agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne ale UE care oferă asistență statelor membre la frontierele externe, spre exemplu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex); ia act de rolul pe care agenția Frontex este chemată să îl joace în contextul actualei crize a migrației care a survenit la frontierele externe ale UE cu Turcia; solicită să se asigure niveluri adecvate de finanțare pentru gestionarea frontierelor în bugetul pe 2021;

52.  ia act de faptul că agențiilor care își desfășoară activitatea în domeniul securității, al asigurării aplicării legii și al cooperării în sfera justiției penale li se atribuie un număr din ce în ce mai mare de sarcini; solicită să se suplimenteze nivelul resurselor financiare și al efectivului de personal destinat acestor agenții, în special pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Oficiul European de Poliție (Europol), Colegiul European de Poliție (CEPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), precum și să se pună la dispoziție o finanțare adecvată și personalul necesar pentru organismele care vor fi implicate în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului;

53.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul insuficient al finanțării și al personalului pus la dispoziția Parchetului European (EPPO) în cursul procedurii bugetare 2020 și, în perspectiva anului 2021, invită Comisia să suplimenteze personalul și resursele alocate acestui organism instituțional și să protejeze autonomia sa bugetară; subliniază că instituirea EPPO nu trebuie să conducă la o deteriorare a capacității Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) de a funcționa corespunzător;

54.  ca urmare a recentei epidemii de COVID-19 din Europa și a necesității unui răspuns prompt, coordonat și coerent din partea UE, solicită de urgență Comisiei să furnizeze finanțarea adecvată și necesară pentru agențiile relevante ale UE care trebuie să își îndeplinească atribuțiile și să sprijine Comisia și statele membre în efortul de a aborda această pandemie, în special Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA); insistă ca Comisia și Consiliul să nu reducă resursele Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) și ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA);

55.  subliniază necesitatea de a consolida în mod substanțial Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), ținând seama de sarcinile suplimentare care i-au fost conferite prin legislația recentă, inclusiv de pachetul privind energia curată; reamintește, de asemenea, că sunt necesare resurse suplimentare pentru ca Agenția de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) să își poată îndeplini sarcinile prevăzute în Regulamentul privind OAREC și în Codul european al comunicațiilor electronice;

56.  reamintește că nicio politică a Uniunii, fie că scopul ei este să abordeze criza COVID-19, fie că urmărește punerea în aplicare a Pactului verde european, nu poate fi pusă în aplicare în mod corespunzător fără sprijinul unei funcții publice europene specifice și fără finanțare suficientă;

57.  consideră că, în contextul politic și economic actual, Conferința privind viitorul Europei ar trebui să beneficieze de sprijin suficient și la nivel bugetar și că Comisia Europeană, una dintre instituțiile implicate în acest proiect, ar trebui să fie dotată cu mijloacele necesare pentru a o transforma într-un succes;

58.  solicită Comisiei să își asume o poziție de lider prin puterea exemplului, asigurând un nivel ridicat de calitate și responsabilitatea socială a achizițiilor publice, astfel încât contractele să fie atribuite unor întreprinderi care respectă standardele de mediu și principalele norme în materie de drepturi ale lucrătorilor, și aplicând criterii mai eficace și mai stricte pentru prevenirea conflictelor de interese;

59.  solicită să se realizeze o evaluare care să țină cont de dimensiunea de gen a perioadei bugetare precedente și să se pună în aplicare, în cadrul bugetului UE pe 2021, integrarea dimensiunii de gen în buget; prin urmare, se așteaptă ca Comisia să includă în proiectul său de buget o anexă care să prezinte informații specifice dimensiunii de gen privind obiectivele, intrările, realizările și rezultatele, prezentând, totodată, angajamentele de finanțare pentru egalitatea de gen și măsurile de urmărire aferente;

Un nivel suficient și realist al plăților

60.  este hotărât să evite o nouă criză a plăților, în special în contextul pandemiei de COVID-19; reafirmă faptul că plafonul global al plăților trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020 care urmează să fie decontate în următorul CFM; constată, de asemenea, că, în 2021, creditele de plată se vor axa în mare măsură pe finalizarea programelor din perioada 2014-2020; insistă, totuși, ca acest lucru să nu împiedice inițierea de noi programe;

61.  insistă, prin urmare, în conformitate cu măsurile din 2020, asupra necesității de a menține un nivel ridicat de lichiditate pentru statele membre ca parte a răspunsului la pandemia de COVID-19;

62.  subliniază faptul că cooperarea dintre statele membre în domeniul impozitării veniturilor ar aduce înapoi în bugetele naționale ale acestora mult mai mult decât orice reducere a cheltuielilor bugetare anuale ale UE;

63.  solicită Comisiei să se asigure că nu se acordă fonduri ale UE unor entități care fac obiectul unor măsuri restrictive ale UE (inclusiv contractanților sau subcontractanților, participanților la ateliere și/sau la cursuri de formare și beneficiarilor de sprijin financiar acordat terților);

64.  își exprimă convingerea că trebuie să se interzică oricărei persoane juridice care este beneficiarul real al entităților cărora li se alocă fonduri din bugetul UE să primească fonduri din bugetul european actual și din cel viitor, în temeiul normelor Regulamentului privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, inclusiv plăți agricole directe și orice alte plăți, cheltuieli, garanții sau alte beneficii prevăzute în textul regulamentului, dacă aceasta se află într-o situație clară de conflict de interese, astfel cum este definit acest concept la articolul 61 din Regulamentul financiar (UE) 2018/1046;

65.  își reafirmă poziția de lungă durată, potrivit căreia noile priorități politice și viitoarele provocări ale UE ar trebui finanțate prin credite noi, nu prin reducerea creditelor pentru programele existente; consideră că acest principiu ar trebui să se aplice și în cazul bugetelor rectificative;

66.  ia act de faptul că, întrucât este vorba despre primul an al următorului CFM, care ar putea fi eventual aprobat, bugetul pe 2021 va fi primul care va reflecta o nouă nomenclatură bugetară; solicită Comisiei să implice în mod adecvat autoritatea bugetară în elaborarea acestuia; consideră că noua nomenclatură, deși mai bine aliniată la prioritățile de politică, trebuie să fie suficient de detaliată pentru a-i permite autorității bugetare să își îndeplinească în mod real rolul decizional, iar Parlamentului să își exercite în special rolurile de supraveghere și de monitorizare democratică;

67.  ia act de faptul că, în calitate de componentă a autorității bugetare alese în mod direct de către cetățeni, Parlamentul își va îndeplini rolul politic și va prezenta propuneri de proiecte-pilot și de acțiuni pregătitoare, exprimându-și viziunea politică pentru viitor; se angajează, în acest context, să propună un pachet de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare elaborate în strânsă cooperare cu toate comisiile sale, pentru a găsi echilibrul just între voința politică și fezabilitatea tehnică, evaluată de Comisie;

o
o   o

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) https://www.ipcc.ch/sr15/
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(6) JO L 057, 27.2.2020, p. 1.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.
(8) Texte adoptate, P9_TA(2019)0032.
(9) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.
(10) Texte adoptate, P9_TA(2020)0065.
(11) Texte adoptate, P9_TA(2020)0124.
(12) Texte adoptate, P9_TA(2020)0015.
(13) JO C 242, 10.7.2018, p. 24.
(14) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.


Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020
PDF 208kWORD 69k
Recomandarea Parlamentului European din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020 (2019/2209(INI))
P9_TA(2020)0167A9-0112/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3 și 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37, din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere lansarea Parteneriatului estic la Praga, la 7 mai 2009, ca efort comun al UE și al celor șase parteneri ai săi din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

–  având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic de la Praga din 2009, de la Varșovia din 2011, de la Vilnius din 2013, de la Riga din 2015 și de la Bruxelles din 2017,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte(1), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte(2), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(3), inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte(4),

–  având în vedere prioritățile parteneriatului dintre UE și Azerbaidjan, aprobate de Consiliul de cooperare la 28 septembrie 2018(5),

–  având în vedere declarațiile finale și recomandările formulate în cadrul reuniunilor Comitetului parlamentar de asociere cu Ucraina și Moldova, din 19 decembrie 2019,

–  având în vedere raportul anual al Parlamentului din 18 decembrie 2019 referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului(7) de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație,

–  având în vedere acordurile dintre Uniunea Europeană și Republica Armenia(8) și Republica Azerbaidjan(9) privind facilitarea eliberării vizelor și semnarea, la 8 ianuarie 2020, a unui acord privind facilitarea eliberării vizelor de către Uniunea Europeană și Republica Belarus(10),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 martie 2020 adresată Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un parteneriat estic care dă rezultate pentru toți”,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind politica europeană de vecinătate și Parteneriatul estic,

–  având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile al Parteneriatului estic, precum și ale Comitetului Regiunilor și Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul Estic (CORLEAP),

–  având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Euronest din 9 decembrie 2019 referitoare la „Viitorul Strategiei Trio Plus 2030: construind un viitor al Parteneriatului estic”,

–  având în vedere Strategia globală a UE și Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită,

–  având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud(11), Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la politica europeană de vecinătate(12), Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Ucraina și la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia(13), Rezoluția sa din 15 ianuarie 2015 referitoare la situația din Ucraina(14), Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la centenarul Genocidului armean(15), Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(16), Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina(17), Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(18), Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la drepturile femeilor în statele din cadrul Parteneriatului estic(19), Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea(20), Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la Belarus(21), Rezoluția sa din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile georgiene ocupate la 10 ani de la invazia rusă(22), Rezoluția sa din 4 iulie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte(23), Rezoluția sa din 4 octombrie 2018 referitoare la deteriorarea libertății mass-mediei în Belarus, în special cazul Charter 97(24), Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova(25), Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia(26)și Rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina(27),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special cele legate de acțiunile Rusiei pe teritoriile țărilor din Parteneriatul estic, încălcarea drepturilor tătarilor din Crimeea, ocuparea unor părți ale teritoriului Georgiei și acțiunile conexe de delimitare a frontierei, precum și propaganda și dezinformarea ostile împotriva UE și a țărilor Parteneriatului estic,

–  având în vedere recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017(28) și recomandarea din 4 iulie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind negocierile referitoare la Acordul cuprinzător UE-Azerbaidjan(29),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0112/2020),

A.  întrucât, în viitorul apropiat, UE rămâne puterea politică și economică dominantă a Europei, acest lucru generând responsabilitatea față de vecinii săi;

B.  întrucât Strategia globală a UE din iunie 2016 afirmă că prioritatea UE este promovarea în vecinătate a unor state reziliente, bine guvernate, prospere și aliniate;

C.  întrucât Parteneriatul estic este prin natura sa incluziv, se bazează pe interese și înțelegere reciproce, pe asumare și responsabilitate comune, pe diferențiere și condiționalitate, și vizează un angajament comun între Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană de a-și aprofunda relațiile și de a adera la dreptul internațional și valorile fundamentale, printre care democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statului de drept, a independenței și imparțialității sistemului judiciar, economia socială de piață, dezvoltarea sustenabilă și buna guvernanță, în scopul creșterii stabilității și a prosperității;

D.  întrucât cooperarea sporită dintre UE și țările Parteneriatului estic nu constituie un proces liniar și cooperarea deplină poate fi realizată și menținută numai în măsura în care valorile și principiile fundamentale europene sunt respectate în cursul procesului constituțional și legislativ și dacă este garantată combaterea corupției, a criminalității organizate, a spălării de bani, a structurilor oligarhice și a nepotismului; subliniază, cu toate acestea, că, în cazurile grave de regres, cooperarea poate fi anulată;

E.  întrucât anumite țări din cadrul Parteneriatului estic au ales să urmărească o integrare politică, umană și economică mai strânsă cu UE, pe baza unui principiu de diferențiere și în concordanță cu rezultatele obținute și cu aspirațiile lor, și au încheiat acorduri ambițioase de asociere (AA), incluzând zone de liber-schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și regimuri de liberalizare a vizelor și acorduri privind spațiul aerian comun; în plus, acestea au declarat obiectivul strategic al aderării la UE și și-au dovedit deja capacitatea de a asigura o mai mare stabilitate, securitate, prosperitate și reziliență în vecinătatea estică; întrucât sprijinul public pentru integrarea europeană rămâne la un nivel foarte ridicat în societățile acestor țări;

F.  întrucât alte țări din cadrul Parteneriatului estic au un nivel mai nuanțat de ambiție față de UE; întrucât Armenia face parte din structurile de integrare regională economică și militară dirijate de Rusia (Uniunea Economică Eurasiatică și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) și a încheiat Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat cu UE; întrucât începând din 2017, Azerbaidjanul negociază un nou acord cuprinzător cu UE, care va înlocui Acordul de parteneriat și cooperare din 1999; întrucât Belarus nu are nicio relație contractuală cu UE bazată pe un tratat, însă recent au fost semnate acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie;

G.  întrucât, de la înființarea Parteneriatului estic, țările partenere au dat dovadă de un ritm variat al reformelor politice și economice, atât din cauza unor factori interni, cât și externi, și nu au ajuns încă la un punct în care aceste reforme să fie ireversibile;

H.  întrucât menținerea unei perspective europene pe termen lung pentru țările interesate din cadrul Parteneriatului estic este un catalizator al democratizării și al continuării reformelor în aceste țări;

I.  întrucât este necesar să se încurajeze elaborarea unor strategii personalizate cu toate țările Parteneriatului estic și să se promoveze forme mai ambițioase de cooperare și integrare, atunci când țările partenere doresc acest lucru, și să se sprijine un ritm ambițios al punerii în aplicare a reformelor de integrare europeană;

J.  întrucât acest obiectiv poate fi atins cu condiția să se realizeze progrese în respectarea statului de drept și în consolidarea democrației și dacă sunt puse în aplicare reforme globale la timp, într-un mod autentic, sustenabile și eficient, cu sprijinul instrumentelor flexibile ale Uniunii și în conformitate cu angajamentele și obligațiile internaționale, respectându-se, de asemenea, drepturile fundamentale ale omului și ale minorităților;

K.  întrucât sunt binevenite realizările și diferențierea consolidată în relațiile bilaterale dintre UE și țările Parteneriatului estic cu care Uniunea a semnat un acord de asociere, iar acum este momentul să se ofere țărilor respective orientări mai clare privind prioritățile privind reformele specifice, criteriile de aliniere și următorii pași în procesul de integrare în UE;

L.  întrucât principalul obiectiv al AA/ZLSAC este de a crea condițiile necesare pentru a accelera asocierea politică și aprofundarea integrării economice dintre UE și țările partenere interesate;

M.  întrucât independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor din cadrul Parteneriatului estic sunt, în continuare, încălcate de conflictele regionale nesoluționate, agresiunea externă și ocuparea permanentă a teritoriilor unora dintre aceste țări, ceea ce subminează situația drepturilor omului, reprezintă o barieră în calea creșterii prosperității, a stabilității și a consolidării Parteneriatului estic și compromite acțiunea UE, punând astfel în pericol întregul proiect al Parteneriatului estic; întrucât, în majoritatea acestor conflicte, Rusia joacă un rol activ de agresor, prin intermediul războiului hibrid, ocupație ilegală și politică de anexare, atacuri cibernetice, propagandă și dezinformare, amenințând securitatea europeană în ansamblu;

N.  întrucât prosperitatea și securitatea europene sunt strâns legate de situația țărilor din vecinătate, în special a țărilor Parteneriatului estic; întrucât Parteneriatul estic urmărește obiective comune de bune relații de vecinătate și de cooperare regională, iar politica europeană de vecinătate revizuită ar trebui să promoveze și să consolideze capacitățile de soluționare a litigiilor bilaterale și să depună eforturi în vederea reconcilierii societăților din vecinătatea estică;

O.  întrucât Parlamentul European condamnă încălcarea suveranității și a integrității teritoriale a țărilor din Parteneriatul estic, nu recunoaște schimbările forțate ale frontierelor lor și încercarea de anexare a teritoriilor acestora, și respinge utilizarea forței sau a amenințării de forță, împărtășind angajamentul Uniunii de a sprijini soluționarea pașnică a conflictelor, prin mijloace diplomatice și în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final de la Helsinki, și anume în conflictele la care Rusia este parte;

P.  întrucât, de la instituirea Parteneriatului estic, Uniunea și-a extins și și-a susținut prezența politică, economică și de securitate în țările Parteneriatului estic, dobândind astfel o influență mai mare și posibilități de a-și promova valorile și principiile și sporind interdependența dintre UE și țările din Parteneriatul estic;

Q.  întrucât țările Parteneriatului estic pot juca un rol semnificativ pentru accesul direct la Asia Centrală și pot contribui la Strategia UE privind Asia Centrală, în calitate de parteneri est-europeni fiabili;

R.  întrucât, prin Parteneriatul estic, Uniunea a contribuit la relansarea reformelor structurale, inclusiv a instituțiilor și structurilor de guvernanță, precum și la punerea bazelor unei transformări socioeconomice și politice profunde în vecinătatea estică; întrucât s-au înregistrat progrese în ceea ce privește apropierea țărilor Parteneriatului estic de cadrul de reglementare al Uniunii și de normele, standardele și practicile sale;

S.  întrucât o consecință directă a Parteneriatului estic a fost autonomizarea societății civile, așteptările tot mai mari și exigențele de responsabilitate și transparență venite din partea acesteia față de guvernele țărilor Parteneriatului estic, ceea ce s-a dovedit a fi un important motor al reformei; întrucât succesul transformării în țările Parteneriatului estic, în special în cele trei țări partenere asociate, poate da un exemplu pozitiv altor țări;

T.  întrucât procurorii și judecătorii independenți, instanțele și instituțiile libere, o societate civilă puternică și o mass-media independentă, toate acționând în calitate de gardieni, reprezintă elemente-cheie pe care Uniunea ar trebui să le sprijine în continuare activ în vecinătatea sa estică;

U.  întrucât instituțiile puternice și reziliente, prevalența statului de drept, punerea în aplicare a reformelor judiciare, precum și lupta împotriva corupției și a spălării de bani sunt esențiale pentru construirea unui mediu echitabil, stabil și fiabil, care, la rândul său, poate atrage și susține investițiile pe termen lung și creșterea în țările Parteneriatului estic;

V.  întrucât, cu ocazia celei de a zecea aniversări a Parteneriatului estic, Consiliul European a subliniat importanța parteneriatului strategic cu țările Parteneriatului estic și a solicitat Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să facă propuneri de politici pe termen lung în vederea pregătirii summitului din iunie 2020;

W.  întrucât Parlamentul European s-a angajat să adopte rezoluții anuale privind punerea în aplicare a acordurilor de asociere/acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare de către țările asociate și cel puțin o serie de recomandări bianuale privind relațiile cu restul țărilor din Parteneriatul estic și politica Parteneriatului estic în ansamblu,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate:

Dialogul structurat, consolidarea statului și responsabilitatea democratică

Cooperarea sectorială pentru un spațiu economic comun

Îmbunătățirea capitalului uman

Securitatea, stabilitatea, integritatea teritorială și soluționarea conflictelor

Autoritățile locale și regionale și societatea civilă

Îmbunătățirea mass-mediei, comunicării și gestionării politicilor

   (a) să recunoască faptul că țările Parteneriatului estic și-au asumat din ce în ce mai mult responsabilitatea și participarea în ceea ce privește inițiativa Parteneriatului estic; să sublinieze importanța depunerii de eforturi în vederea unui impuls continuu către o cooperare eficace, a unui dialog intens și a unui parteneriat strâns în cadrul Parteneriatului estic, accentuat de impactul transformațional al politicii Parteneriatului estic, care sprijină reformele ce generează schimbări politice, sociale, economice și juridice pozitive în toate țările Parteneriatului estic, luând în considerare nivelul lor de ambiție față de UE; să evidențieze eforturile țărilor asociate în favoarea unei relații din ce în ce mai strânse cu UE; să confirme dreptul suveran al țărilor Parteneriatului estic de a-și alege în mod liber nivelul individual de cooperare sau de integrare cu Uniunea și de a respinge orice presiuni externe asupra acestei alegeri;
   (b) să sublinieze că, în temeiul articolului 49 din TUE, orice stat european poate solicita să devină membru al UE, cu condiția să respecte valorile privind demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților, astfel cum sunt menționate la articolul 2 din TUE; să recunoască faptul că, deși aderarea nu este prevăzută în cadrul Parteneriatului estic, politica Parteneriatului estic poate facilita un proces de integrare treptată în UE; să ia în considerare faptul că, pentru o eventuală aderare, atât UE, cât și țara Parteneriatului estic în cauză trebuie să fie bine pregătite, ținând seama de procesul de reforme viitoare ale UE și de apropierea țării partenere de acquis-ul UE, precum și de respectarea criteriilor de aderare la Uniune; să se asigure că punerea în aplicare deplină a acordurilor actuale dintre UE și țările Parteneriatului estic va fi primul pas în acest proces de integrare treptată;
   (c) să adopte cu promptitudine o viziune strategică și orientată spre viitor pentru următorul deceniu al politicii Parteneriatului estic după 2020, cu scopul de a oferi beneficii în primul rând cetățenilor, de a consolida reziliența, de a promova dezvoltarea durabilă, de a asigura realizări ireversibile și de a aprofunda procesul de cooperare și de integrare între Parteneriatul estic și UE, în propriul interes economic și de securitate al UE;
   (d) să se asigure că, în concluziile summitului din iunie 2020, sunt incluse o strategie clară și o viziune comună pe termen lung pentru continuarea angajamentului și dezvoltării în cadrul Parteneriatului estic după 2020, angajamente consolidate ale UE și stimulente politice, precum și un angajament din partea țărilor Parteneriatului estic de a da rezultate pe cont propriu; să încurajeze viitoarele președinții ale Consiliului UE, în conformitate cu rezoluțiile și recomandările Parlamentului, să pregătească agende detaliate și ambițioase de cooperare cu țările Parteneriatului estic, fapt care ar contribui la conturarea pentru deceniile următoare a relațiilor cu aceste țări în direcția dorită de toate părțile;
   (e) să recunoască faptul că Parteneriatul estic ar trebui să rămână un cadru atractiv de cooperare și să sprijine acest proces, în conformitate cu principiul „mai mult pentru mai mult”, pentru a asigura în continuare implicarea țărilor din Parteneriatul estic în procesul de reformă și calea lor către UE;
   (f) să recunoască faptul că Parteneriatul estic funcționează în ambele sensuri, deoarece experiența țărilor Parteneriatului estic poate fi împărtășită în beneficiul reciproc al UE și al statelor sale membre și al țărilor Parteneriatului estic;
   (g) să mențină un echilibru între diferențierea specifică din cadrul Parteneriatului estic și incluziunea, coerența și consecvența cadrului multilateral, care rămâne un punct de referință pentru toate țările Parteneriatului estic; să evite divizarea Parteneriatului estic în funcție de ambițiile diferitelor țări față de UE; să țină cont că amploarea și intensitatea cooperării dintre UE și țările Parteneriatului estic trebuie să fie determinate de ambițiile părților, precum și de aplicarea de către acestea a reformelor; să recunoască faptul că acordurile de asociere/acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare semnate cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina sunt dovezi ale unei abordări diferențiate și ar trebui să conducă la elaborarea altor formate și foi de parcurs bilaterale consolidate, bazate pe principiul „mai mult pentru mai mult”;
   (h) având în vedere o abordare adaptată, să ia în considerare elaborarea pentru cele trei țări asociate a unei strategii de cooperare consolidată, care ar putea stabili un program de reformă și de sprijinire a investițiilor în domenii precum consolidarea capacităților, transporturile, infrastructura, conectivitatea, energia, justiția și economia digitală, care ar putea prevedea o extindere ulterioară către celelalte țări din cadrul Parteneriatului estic pe baza evaluărilor individuale ale angajamentelor față de UE în materie de reforme și ale progreselor realizate, ținând seama de necesitatea de a menține coerența Parteneriatului estic și în conformitate cu principiul incluziunii; acest dialog ar putea include desfășurarea în mod structurat de reuniuni pe marginea Consiliului European cu liderii țărilor asociate și participarea regulată a reprezentanților acestora la reuniunile grupurilor de lucru și ale comitetelor Consiliului European;
   (i) să demareze un proces de creare a unui spațiu economic comun, care să ducă la o integrare bazată pe cele patru libertăți, ceea ce ar facilita o integrare și o convergență economică mai aprofundată a țărilor din cadrul Parteneriatului estic cu politicile UE și o cooperare economică mai strânsă între țările din cadrul Parteneriatului estic, urmând calea utilizată cu țările din Balcanii de Vest;
   (j) să lanseze măsuri suplimentare pentru o integrare mai profundă și o cooperare sectorială mai mare a țărilor din cadrul Parteneriatului estic cu UE și participarea lor în anumite agenții ale UE, platforme-cadru de investiții și programe și inițiative intra-UE, cu respectarea deplină a condiționalităților existente și în conformitate cu abordarea bazată pe stimulente a UE, pentru a obține o mai mare convergență în spiritul principiului „mai mult pentru mai mult” și ținând seama de cele mai bune practici de sprijinire a reformelor;
   (k) să ofere țărilor din cadrul Parteneriatului estic o asistență financiară mai mare, care să facă obiectul unor condiții, inclusiv în contextul negocierilor legislative în curs privind instrumentele financiare externe pentru perioada 2021-2027; să asigure adaptarea acestei asistențe la nevoile specifice ale țărilor individuale din cadrul Parteneriatului estic, pe baza orientărilor Parlamentului European prin intermediul actelor delegate, și utilizarea asistenței pentru a pune în aplicare activitățile din cadrul programului Parteneriatului estic; să admită că asistența financiară a UE este și o investiție în viitor, deoarece sprijină reformele care sporesc stabilitatea economică și socială a țărilor din cadrul Parteneriatului estic și pune bazele unei cooperări viitoare de succes;
   (l) să recunoască necesitatea unui cadru de sprijin politic, administrativ și financiar suplimentar pentru cele trei țări asociate în cadrul Parteneriatului estic global, bazat pe abordări individuale, care să se concentreze pe reformele lor structurale specifice și nevoile lor de modernizare și de consolidare a instituțiilor; să ia act de faptul că accesul la finanțarea UE ar trebui să fie legat de luarea unor angajamente în materie de reformă și ar trebui să includă un set de criterii de referință ambițioase;
   (m) să acorde prioritate absolută principiului „mai mult pentru mai mult” în domeniul democrației și al statului de drept, având în vedere evoluțiile recente atât în UE, cât și în țările din cadrul Parteneriatului estic, și să asigure faptul că instituțiile democratice funcționale și rezistente, statul de drept, buna guvernare, lupta împotriva corupției și a nepotismului, libertatea mass-mediei și respectarea drepturilor omului rămân criteriile și condițiile esențiale pentru un parteneriat politic mai strâns și pentru asistență financiară;
   (n) să realizeze evaluări periodice ale impactului programelor de sprijin ale UE pentru a spori eficiența acestora și a aplica ajustări în timp util; să reacționeze mai rapid la deteriorarea statului de drept și a responsabilității democratice în țările din cadrul Parteneriatului estic și să aplice condiții inteligente, inclusiv prin corelarea furnizării de asistență macrofinanciară cu democratizarea și reformele, pentru a împiedica guvernele partenere să regreseze în continuare; să creeze condițiile pentru a fi în măsură să devieze asistența acordată într-o anumită țară din cadrul Parteneriatului estic de la autoritățile centrale, în cazul în care acestea nu respectă angajamente, la autoritățile locale sau la actorii societății civile;
   (o) să consolideze rolul Parlamentului European în ceea ce privește controlul și supravegherea programelor prin intermediul unor acte delegate pentru aplicarea instrumentelor financiare externe ale UE;
   (p) să consolideze diplomația parlamentară și să revizuiască funcționarea Euronest pentru a-i permite să-și atingă întregul potențial;
   (q) asigurând în continuare caracterul incluziv al Parteneriatului și continuând implicarea tuturor țărilor Parteneriatului estic, să recunoască statutul de partener asociat al țărilor avansate din cadrul Parteneriatului estic, în special al semnatarilor acordurilor de asociere care prevăd zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, și să stabilească mai multe cadre de dialog politic consolidat cu aceste țări pentru a înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește integrarea economică și armonizarea legislativă; de exemplu, să includă țările asociate ca observatori în procedurile comitetelor instituite în temeiul articolului 291 din TFUE și al Regulamentului (UE) nr. 182/2011 ca mijloc de a demonstra angajamentul UE de a continua integrarea și de a consolida orientarea către reforme și know-how-ul administrativ al țărilor;
   (r) să se implice mai mult alături de țările din Parteneriatul estic în consolidarea statală și în consolidarea instituțiilor și a responsabilității lor, punând la dispoziția tuturor țărilor din Parteneriatul estic, în primul rând a partenerilor asociați, instrumente similare Grupului de sprijin pentru Ucraina; să dezvolte instrumentele existente și noi ale UE în domeniul statului de drept și al bunei guvernări pentru a monitoriza și evalua progresele partenerilor asociați, în special tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul privind statul de drept; să ofere orientări și criterii de referință eficiente pentru reforme, inclusiv prin adoptarea de foi de parcurs pentru a preciza angajamentele de asociere; să elaboreze documente de lucru detaliate, cu o metodologie clară și dintr-o perspectivă comparativă, pe baza practicii planului de acțiune privind liberalizarea vizelor și a procesului de aderare, pentru a completa actualele rapoarte privind progresele înregistrate și agendele de asociere;
   (s) să includă monitorizarea la nivelul mai multor părți interesate în procesul de evaluare a reformelor din țările Parteneriatului estic și, pe baza practicii deja împământenite în Ucraina, să o facă obligatorie pentru guvernele acestor țări; să asigure continuarea prezentării de către Comisie și SEAE a rapoartelor anuale privind punerea în aplicare a acordului de asociere în ceea ce privește progresele înregistrate de cei trei parteneri asociați și să aplice o metodologie unificată de evaluare, în special atunci când analizează reformele în aceleași domenii și sectoare; să prezinte rapoarte periodice, cel puțin bianuale, privind relațiile cu țările Parteneriatului estic neasociate; să prezinte un raport de punere în aplicare a acordurilor comerciale și de asociere dintre Uniune și țările Parteneriatului estic, cu accent pe dezvoltarea socială, ecologică și economică în societățile din țările Parteneriatului estic, inclusiv în cadrul Acordului de la Paris;
   (t) să recunoască că existența unor instituții puternice, independente și eficiente la nivel central și local este esențială pentru responsabilitatea democratică, dezoligarhizare și pentru lupta împotriva corupției și a capturării statului; prin urmare, să vizeze reînnoirea angajamentului țărilor Parteneriatului estic de a pune în aplicare reforme cuprinzătoare ale administrației judiciare și publice menite să asigure independența, competența și recrutarea pe bază de merit a judecătorilor și a funcționarilor publici, precum și acordarea de prioritate luptei împotriva corupției, reducând spațiul pentru corupție, printre alte mijloace, prin creșterea transparenței, a răspunderii și a promovării unui comportament curat în rândul populației în general, consolidarea statului de drept și promovarea bunei guvernări; să recunoască faptul că, dacă nu sunt atinse obiectivele menționate anterior, va fi practic imposibil să se ajungă la o creștere durabilă, să se intensifice activitatea economică și dezvoltarea, să se reducă sărăcia, să sporească investițiile străine directe (ISD) și să crească încrederea societății și stabilitatea politică;
   (u) să realizeze progrese în ceea ce privește o gamă mai largă de reforme juridice și economice, pe baza unui transfer de experiență din statele membre ale UE prin proiecte de înfrățire, în special prin extinderea programului de înfrățire la autoritățile locale și regionale;
   (v) să dezvolte o administrație publică europeană de calitate în țările Parteneriatului estic asociate, prin inițierea de programe de stagii de observare, oferind funcționarilor publici din țările Parteneriatului estic posibilitatea să lucreze temporar în cadrul serviciilor relevante ale instituțiilor UE și ale statelor membre în anumite domenii;
   (w) să încurajeze activitatea fundațiilor politice în promovarea următoarei generații de lideri politici în țările Parteneriatului estic;
   (x) să recunoască inițiativele guvernelor țărilor asociate de îmbunătățire a cooperării lor reciproce și a poziției comune în cadrul Parteneriatului estic și să încurajeze extinderea lor la nivel multisectorial, în special în domeniul energiei, al transporturilor, al aspectelor digitale, al securității cibernetice, al protecției mediului, al economiei maritime, al controlului la frontiere, al cooperării vamale, al facilitării comerțului și al justiției și afacerilor interne; o abordare similară ar trebui să se aplice cooperării dintre toate țările din cadrul Parteneriatului estic pe diverse teme;
   (y) să promoveze comerțul intraregional între țările din Parteneriatul estic, deoarece intensificarea schimburilor comerciale cu mai mulți parteneri contribuie la dezvoltarea rezilienței acestor țări și a economiilor lor; să încurajeze o mai mare implicare a țărilor din Parteneriatul estic în punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE și un dialog eficient de cooperare interregională și transfrontalieră pentru a consolida capacitățile naționale și regionale ale partenerilor și pentru a facilita dezvoltarea lor socială și economică;
   (z) să promoveze reforme electorale pentru a asigura organizarea unor alegeri libere, echitabile, competitive și transparente și să încurajeze deplina conformitate a proceselor electorale, în special în ceea ce privește adoptarea amendamentelor legislative la legile electorale și finanțarea partidelor, cu standardele internaționale, cu recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și cu avizele Comisiei de la Veneția; să îndemne țările din Parteneriatul estic să asigure nehărțuirea judiciară, fizică sau instituțională a actorilor politici care nu sprijină actualul guvern și protejarea libertății de exprimare, de asociere și de întrunire, inclusiv a demonstrațiilor pașnice; să salute statele membre ale Parteneriatului estic care au fost de acord să pună în aplicare reformele politice în materie de democratizare și să sprijine consolidarea cadrului legislativ electoral prin dialoguri politice favorabile incluziunii;
   (aa) să se asigure că, în cursul procesului de modificare a legislației lor electorale, țările din Parteneriatul estic creează șanse egale pentru reprezentarea tuturor minorităților etnice și naționale;
   (ab) să asigure organizarea de misiuni europene regulate de observare a alegerilor în țările Parteneriatului estic, pentru a sprijini procesul de consolidare a instituțiilor, procesele electorale și responsabilitatea democratică;
   (ac) să contribuie la prevenirea ingerinței terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice ale statelor din Parteneriatul estic, fie că au scopul de a influența alegerea unui candidat sau a unui partid preferat, fie de a submina încrederea în sistemul democratic, în special prin dezinformare, finanțare politică ilegală, atacuri cibernetice asupra actorilor politici și din cadrul mass-mediei sau prin orice alte mijloace ilegale;
   (ad) să adopte un mecanism al UE de sancționare a încălcărilor drepturilor omului sau o „Lege Magnitsky” a UE, aplicabilă persoanelor sau entităților care încalcă drepturile omului sau libertățile fundamentale, în special prin implicarea în arestări, răpiri și violențe împotriva activiștilor societății civile sau din opoziție și a jurnaliștilor și în reprimarea violentă a protestelor pașnice, precum și persoanelor implicate în cazuri de corupție la nivel înalt în țările Parteneriatului estic;
   (ae) să încurajeze punerea în aplicare continuă și efectivă a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare pentru a crea treptat condițiile pentru deschiderea pieței unice a UE; să ia în considerare crearea unei facilități speciale de apropiere juridică, care să îi ajute pe partenerii asociați să își armonizeze legislația cu acquis-ul UE și să contribuie la eforturile lor de punere în aplicare a acestuia; să recunoască faptul că punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare a avut numeroase rezultate pozitive, însă că există încă unele chestiuni care trebuie abordate în mod corespunzător;
   (af) să ia act de importanța aprofundării cooperării economice și a integrării pieței cu țările Parteneriatului estic printr-o deschidere treptată a pieței unice europene, inclusiv prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare și respectarea reglementărilor și standardelor juridice, economice și tehnice, precum și prin crearea unui spațiu economic comun;
   (ag) să își propună să analizeze și să asigure cooperarea și integrarea sectorială gradual diferențiată a țărilor din Parteneriatul estic eligibile și care doresc acest lucru în uniunea energetică, în Comunitatea transporturilor și în piața unică digitală, printre altele; să se concentreze asupra telecomunicațiilor și să acorde prioritate creării unui regim de roaming fără taxe între UE și țările Parteneriatului estic și a unui astfel de regim în cadrul Parteneriatului estic cât mai curând posibil; să dezvolte servicii de încredere, inclusiv capacități cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice și a datelor cu caracter personal, precum și să realizeze o cooperare mai strânsă în domeniul vamal, bancar și financiar, ceea ce ar contribui la combaterea de către țările Parteneriatului estic a spălării banilor și ar consolida supravegherea financiară, conducând, în același timp, la posibila extindere a zonei unice de plăți în euro (SEPA) în țările Parteneriatului estic;
   (ah) să introducă instrumente precum examinarea juridică și foile de parcurs sectoriale pentru a determina măsura în care țările din Parteneriatul estic sunt pregătite să respecte acquis-ul UE și pentru a confirma disponibilitatea lor pentru integrarea sectorială diferențiată;
   (ai) să promoveze dezvoltarea serviciilor electronice, atât comerciale, cât și publice, a economiei digitale, precum și a unor capacități extinse de muncă la distanță, pentru a consolida reziliența și rezistența în cazul crizelor, precum cele provocate de pandemii;
   (aj) să asigure implicarea și contribuția semnificativă a țărilor din Parteneriatul estic în lupta împotriva schimbărilor climatice, inclusiv prin participarea la noul Pact verde european și asigurând faptul că acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare nu se află în contradicție cu obiectivele și inițiativele climatice stabilite în cadrul Pactului verde european; o astfel de implicare ar trebui să se desfășoare prin sprijinul acordat investițiilor de către UE, inclusiv din partea BERD și BEI, și să depindă de o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului și a efectelor asupra comunităților locale, cu accent special pe sectoarele care ar putea fi afectate și care ar avea nevoie de sprijin suplimentar;
   (ak) să se asigure că sunt prevăzute acțiuni și o finanțare adecvate pentru a îmbunătăți gestionarea apelor reziduale, în conformitate cu capacitatea de absorbție a țărilor partenere și pentru a îmbunătăți securitatea energetică și interconectivitatea, în special inversarea fluxului de gaz, eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile în țările din Parteneriatul estic; să recunoască rolul important al Azerbaidjanului în diversificarea aprovizionării cu energie a UE, precum și faptul că Ucraina a reușit să separare operatorii de sisteme de transport al gazelor naturale, și să sprijine independența energetică și eforturile de diversificare a aprovizionării în alte țări din Parteneriatul estic; să încurajeze țările din Parteneriatul estic să finalizeze reformele lor din sectorul energetic în conformitate cu legislația UE, inclusiv cea referitoare la politica de mediu și în domeniul siguranței;
   (al) să sprijine în continuare modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor solide al țărilor din Parteneriatul estic în conformitate cu standardele UE, prin stabilirea de obiective de reciclare și crearea de sisteme de reciclare pentru a îndeplini obiectivele; să abordeze impactul negativ asupra mediului și a sănătății publice al instalațiilor învechite și neautorizate de gestionare a deșeurilor solide; să identifice instrumentele financiare prin care UE și fondurile naționale/locale pot sprijini finanțarea proiectelor de gestionare a deșeurilor;
   (am) să se asigure că instalațiile nucleare existente și cele noi din țările din Parteneriatul estic respectă cele mai înalte standarde de mediu și de securitate nucleară, în conformitate cu convențiile internaționale; să se asigure că proiectele în domeniul energiei nesigure, cum ar fi centrala nucleară de la Ostroveț, nu vor face parte din rețeaua europeană de energie electrică;
   (an) să adopte un plan cuprinzător de consolidare a infrastructurii, inclusiv a punctelor de trecere a frontierei, și să sprijine punerea în aplicare a proiectelor prioritare identificate în Planul orientativ de acțiune pentru investiții TEN-T și în alte planuri de acțiune pentru investiții, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea dintre UE și partenerii săi est-europeni, precum și între țările membre ale Parteneriatului, în materie de transporturi și energie și conectivitatea digitală, și de a asigura sustenabilitatea de mediu pe parcursul procesului de punere în aplicare; să încurajeze convergența normativă în sectorul transporturilor;
   (ao) să îndemne țările Parteneriatului estic să utilizeze pe deplin, în cooperare cu Comisia, oportunitățile oferite de Planul de acțiune privind investițiile în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T); să atragă atenția asupra necesității de a se exploata mai eficient potențialul de conectivitate al Mării Negre și să sprijine proiecte de infrastructură, care sunt esențiale pentru îmbunătățirea conectivității cu această regiune și cu Asia Centrală; să recunoască, în acest sens, poziția geografică strategică a țărilor din Parteneriatul estic ca o legătură între Uniunea Europeană, Asia și vecinătatea extinsă, acest lucru putând conferi o valoare sporită angajamentelor în materie de politică externă ale UE;
   (ap) să pună în aplicare strategia ambițioasă a UE pentru Asia Centrală, cu implicarea activă a țărilor din Parteneriatul estic ca parteneri de încredere care se bucură de un acces direct la această regiune;
   (aq) să se asigure că CFM garantează în continuare sprijinul financiar al UE pentru proiectele de infrastructură și de investiții ale țărilor din Parteneriatul estic, sporind reziliența acestora în fața amenințărilor cibernetice și îmbunătățind și modernizând sistemele lor de învățământ; să ia măsuri active pentru a îmbunătăți capacitatea de absorbție a țărilor din Parteneriatul estic; să aplice experiența Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a atrage și coordona asistența financiară și tehnică și pentru a crește eficiența proiectelor de infrastructură;
   (ar) să acorde prioritate necesității de a realiza investiții durabile și credibile în țările Parteneriatului estic prin elaborarea unei strategii pentru o implicare pe termen lung, concentrându-se nu numai asupra stabilizării, ci și asupra procesului de democratizare;
   (as) să extindă la alți parteneri asociați abordarea utilizată de UE în eforturile sale de sprijinire a redresării economiei ucrainene, inclusiv prin intermediul unei asistențe și a unor instrumente personalizate și flexibile pentru asistența macrofinanciară, precum și prin implicarea și coordonarea instituțiilor financiare internaționale și a donatorilor, și prin îmbunătățirea climatului pentru investițiile străine directe (ISD), ținând seama de drepturile sociale, de muncă și de mediu; să facă din promovarea ISD provenite din UE un aspect-cheie al politicii Parteneriatului estic și să elaboreze un plan de acțiune în acest scop, pentru a îmbunătăți în continuare mediul de afaceri și a garanta securitatea juridică;
   (at) să stimuleze diversificarea și competitivitatea economiilor din țările Parteneriatului estic prin acordarea unui sprijin mai consistent IMM-urilor și prin eliminarea monopolurilor, a oligarhiilor și prin privatizare, precum și prin consolidarea și extinderea amplorii, a acoperirii geografice și a pertinenței pentru nevoile beneficiarilor ale programelor precum EU4Business; în special, să acorde IMM-urilor împrumuturi în moneda locală, să elaboreze noi inițiative menite să atragă capital de risc în țările din Parteneriatul estic și să ofere un sprijin constant pentru dezvoltarea sectoarelor orientate către export;
   (au) să trateze problema decalajului dintre mediul rural și cel urban în țările din Parteneriatul estic prin stimulente financiare și tehnice eficace pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM), micii fermieri și întreprinderile familiale din zonele rurale și suburbane, precum și prin îmbunătățirea conectivității umane și a infrastructurii între orașe și zonele rurale în vederea promovării coeziunii sociale;
   (av) să sprijine o mobilitate sporită a forței de muncă atât între UE și țările din Parteneriatul estic, cât și între țările parteneriatului, cu un accent puternic pe legalitatea și sustenabilitatea acestui proces, permițând schimbul de competențe și de experiență și evitând exodul creierelor și deficitele locale de forță de muncă; în acest sens, să ia act în plină măsură de punerea în aplicare cu succes a regimului de exonerare de vize în raport cu trei țări asociate;
   (aw) să ia în considerare problema pe care o reprezintă exodul creierelor pentru țările Parteneriatului estic și să o trateze prin promovarea unor programe de educație, formare profesională și de alte tipuri de formare de calitate și favorabile incluziunii și prin crearea de posibilități de angajare, pentru a le oferi tinerilor și familiilor perspective socioeconomice în comunitățile lor locale;
   (ax) să trateze efectele depopulării și migrației din țările Parteneriatului estic prin implicarea acestor țări în Agenda europeană privind migrația;
   (ay) să sprijine și să inițieze planuri de acțiune pentru fiecare țară în vederea combaterii șomajului și a inegalităților sociale și regionale; să investească în tineret, să încurajeze spiritul antreprenorial și să creeze noi programe și stimulente pentru ca tinerii profesioniști să se întoarcă pe piața muncii din țările Parteneriatului estic;
   (az) să încurajeze țările Parteneriatului estic să continue reformele cuprinzătoare în domeniul politicii muncii, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor; să elaboreze un plan de acțiune pentru combaterea muncii nedeclarate, să sprijine crearea de sindicate cu drepturi depline și să solicite ca convențiile OIM să fie transpuse în legislația națională și puse în aplicare;
   (ba) să remedieze deficiențele în punerea în aplicare a angajamentelor legate de politicile sociale și drepturile lucrătorilor și să protejeze piața muncii din UE împotriva dumpingului social; să verifice nu numai transpunerea directivelor și a normelor UE relevante în legislația națională, ci și punerea lor efectivă în aplicare: să creeze împreună cu țările din Parteneriatul estic un sistem de monitorizare a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, care să implice sindicatele și organizațiile societății civile; să utilizeze plata asistenței macrofinanciare ca element de influență sau condiție pentru a obliga țările parteneriatului să își îmbunătățească condițiile de muncă;
   (bb) să sprijine reforme educaționale în țările Parteneriatului estic care doresc astfel de reforme, deoarece acestea sunt esențiale pentru viitorul lor, cu scopul de a elimina discordanțele dintre reforma sistemelor de învățământ și cererea de pe piața muncii și de a promova, printre altele, formarea profesională; să recunoască importanța mobilității transfrontaliere în întărirea contactelor personale și să extindă finanțarea și participarea țărilor din cadrul Parteneriatului estic la programe educaționale, de consolidare a competențelor profesionale și de schimb, precum Erasmus + și Europa creativă, și să întărească capacitatea țărilor din Parteneriatul estic de a participa la programul Orizont Europa;
   (bc) să consolideze cooperarea academică și în domeniul educației între UE și țările Parteneriatului estic, inclusiv cooperarea între acestea, prin: (i) lansarea unui program regional care să sprijine centre de excelență academică și de excelență în cercetare din regiune; (ii) înființarea Universității Parteneriatului estic în Ucraina; (iii) crearea de programe specifice pentru țările Parteneriatului estic în universități specializate și a unei platforme de învățământ electronic pentru cursuri de formare online axate pe valorile europene și pe statul de drept, buna guvernanță, administrația publică și eradicarea corupției în țările Parteneriatului estic; și (iv) asigurarea unui loc de formare comună a funcționarilor publici din țările Parteneriatului estic, inclusiv de la nivelul autorităților locale și regionale;
   (bd) lansarea unui proiect-pilot menit să creeze Centrul pentru știință deschisă și inovare al Parteneriatului estic, o rețea de centre tematice de competență în fiecare țară a Parteneriatului estic, care să asigure servicii de cercetare și inovare și sprijin în acest domeniu;
   (be) să se asigure că toate programele de sprijin ale UE conțin în mod consecvent o dimensiune a egalității de gen și a drepturilor omului și vizează grupurile cele mai dezavantajate și mai vulnerabile ale societății, inclusiv minoritățile etnice și alte minorități, cum ar fi romii, refugiații și persoanele strămutate intern din zonele care se confruntă cu conflicte violente; să intensifice inițiativele pentru emanciparea politică și socioeconomică a acestor grupuri și pentru îmbunătățirea accesului acestora la educație, asistență medicală și locuințe decente;
   (bf) să se asigure că asistența și programele UE ajung la nivel local, inclusiv în regiunile îndepărtate ale țărilor Parteneriatului estic, în special în zonele rurale, pentru a le permite acestora să determine schimbări pozitive în comunitățile lor, mai ales în comunitățile care sunt mai vulnerabile în fața sentimentelor post-sovietice și a manipulării din partea Rusiei;
   (bg) să insiste cu fermitate asupra nediscriminării tuturor persoanelor LGBTI+, a protecției acestora împotriva discriminării prin lege și a urmăririi în justiție a tuturor abuzurilor, discursurilor de incitare la ură și violențelor fizice comise împotriva acestora; să recunoască țările Parteneriatului estic asociate care și-au aliniat cadrele juridice în mod corespunzător;
   (bh) să sprijine libertatea de convingere, de opinie și de exprimare și dreptul la informare în limba maternă ale tuturor cetățenilor; să condamne și să combată discursurile de incitare la ură și discriminarea pe motive de etnie sau limbă, precum și informațiile false și dezinformarea care vizează minoritățile etnice și naționale;
   (bi) să asigure dreptul fundamental la libertatea religiei și a convingerilor prin protejarea și promovarea drepturilor tuturor componentelor religioase prezente în regiune, pe baza conceptului de cetățenie deplină și egală;
   (bj) să consolideze dialogul și cooperarea cu bisericile și comunitățile și organizațiile religioase în domenii precum consolidarea păcii și reconcilierea, întărind astfel încrederea într-o societate justă și liberă, precum și în educație, asistența medicală și serviciile sociale de bază;
   (bk) să recunoască faptul că, prin investiții politice, culturale și economice în țările Parteneriatului estic, UE investește în securitatea și stabilitatea regiunii;
   (bl) să recunoască gradul mai mare de dependență reciprocă între UE și țările Parteneriatului estic în materie de securitate, precum și importanța securității, a stabilității și a păcii pentru viitoarea dezvoltare a țărilor parteneriatului, având în vedere că, în ultimii ani, acestea au început să facă obiectul interesului și ambițiilor unor țări terțe, cum ar fi China, Turcia sau statele din Golf, care nu împărtășesc în mod necesar valorile și interesele UE; să stimuleze, prin urmare, cooperarea în materie de securitate și apărare între UE și țările Parteneriatului estic prin acordarea unei atenții deosebite soluționării pașnice a conflictelor regionale, precum și prevenirii și soluționării noilor tipuri de provocări, cum ar fi amenințările hibride, atacurile informatice, inclusiv ingerința informatică în alegeri, dezinformarea și campaniile de propagandă, precum și ingerința terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice; să întărească cooperarea și sprijinul îndreptate către rezistența țărilor Parteneriatului estic în fața corupției, spălării banilor, terorismului și criminalității organizate în general și să acorde o mai mare atenție nevoii de a consolida rezistența persoanelor, a comunităților și a instituțiilor statului;
   (bm) să reitereze angajamentul UE față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internațional și să sprijine eforturile acestor țări de a asigura aplicarea deplină a acestor principii; să sublinieze importanța unității și solidarității statelor membre în această privință;
   (bn) să condamne ferm încălcările continue ale principiilor și normelor fundamentale de drept internațional comise în regiunea Parteneriatului estic, îndeosebi destabilizarea, invazia, ocuparea și anexarea teritoriilor din mai multe țări ale Parteneriatului estic de către Rusia și refuzul acesteia de a se conforma hotărârilor tribunalelor și curților internaționale; să stabilească o politică mai coordonată față de Federația Rusă între statele membre ale UE, în special în ceea ce privește angajamentul față de aspectele ce vizează țările Parteneriatului estic;
   (bo) să solicite retragerea imediată a trupelor străine din toate teritoriile ocupate și încetarea ostilităților militare, care se soldează cu victime în rândul civililor și a soldaților și împiedică, totodată, dezvoltarea socioeconomică, permițând sutelor de mii de persoane strămutate intern să se întoarcă în zonele în care locuiau;
   (bp) să conceapă un rol mai activ pentru UE, care este reprezentată de vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în soluționarea pașnică a conflictelor aflate în desfășurare și în prevenirea unor eventuale conflicte în viitor în vecinătatea sa estică, recunoscând totodată formatele și procesele de negociere convenite, cum ar fi dezbaterile internaționale de la Geneva, Grupul de la Minsk al OSCE, formatul Normandia și discuțiile în format 5+2; să numească un trimis special al UE pentru Crimeea și regiunea Donbas;
   (bq) să continue promovarea unui climat care să conducă la soluționarea conflictelor și la sprijinirea activităților care promovează încrederea și contactele interpersonale între comunitățile divizate aflate în conflict; să acorde prioritate eforturilor de consolidare preventivă a păcii și să majoreze fondurile destinate acestora, inclusiv diplomației preventive și mecanismelor de alertă și acțiune timpurie;
   (br) să-și reafirme sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE de soluționare a conflictului din Nagorno-Karabah și pentru principiile de bază aferente din 2009, în vederea realizării unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, ale Cartei ONU și ale Actului final de la Helsinki al OSCE din 1975; să încurajeze toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la o retorică provocatoare care ar putea periclita și mai mult orice perspectivă de soluționare a conflictului;
   (bs) să ia măsuri pentru a asigura desfășurarea efectivă de activități și executarea completă a mandatului următoarelor misiuni ale UE în regiunea Parteneriatului estic, inclusiv coordonarea activităților acestora: misiunea de monitorizare a UE în Georgia, Misiunea UE de consiliere în Ucraina, Misiunea UE de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina și misiunea Reprezentantului Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia;
   (bt) să ia în considerare apelurile lansate de guvernul ucrainean privind instalarea unei forțe internaționale extinse de menținere a păcii la granița dintre Ucraina și Rusia și în regiunile Luhansk și Donețk; odată ce situația permite acest lucru și ca parte a punerii integrale în aplicare a Acordului de la Minsk, ar trebui oferită părților la conflict posibilitatea desfășurării unei misiuni PSAC sub egida UE, care să ajute la îndeplinirea unor sarcini precum deminarea, pregătirea alegerilor locale și asigurarea accesului liber pentru organizațiile de ajutor umanitar;
   (bu) să sprijine libertatea de navigație și să se opună ferm blocadei Mării Azov și continuării anexării treptate a Mării Negre de către Federația Rusă;
   (bv) să recunoască experiența și competențele unice ale țărilor din cadrul Parteneriatului estic; să recunoască contribuția țărilor Parteneriatului estic la misiunile, grupările tactice și operațiile politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE; să sprijine în continuare reforma din sectorul securității; să aprofundeze cooperarea în ceea ce privește politicile de apărare legate de UE, inclusiv participarea la PESCO, după soluționarea aspectului legat de participarea țărilor terțe;
   (bw) să ia act de faptul că securitatea informatică este unul dintre domeniile în care UE și țările din Parteneriatul estic pot colabora mai eficient, iar UE poate profita de experiența țărilor din cadrul Parteneriatului estic în combaterea amenințărilor hibride sau informatice; să creeze un dialog informatic oficial cu țările Parteneriatului estic interesate și să promoveze platforme de cooperare între țările din regiunea parteneriatului pentru a soluționa mai eficient amenințările hibride, în vederea consolidării rezilienței acestor țări, în special în urma atacului informatic masiv al Federației Ruse împotriva Georgiei din octombrie 2019;
   (bx) să condamne influența țărilor terțe în subminarea regimului democratic al țărilor din cadrul Parteneriatului estic, precum și influențarea alegerilor, difuzarea de informații false și organizarea de campanii speciale de dezinformare;
   (by) să intensifice cooperarea pentru dezvoltarea unei reziliențe societale și instituționale în țările Parteneriatului estic, cu un accent mai puternic pe combaterea dezinformării, propagandei, manipulării și influențelor ostile desfășurate de forțe externe care au ca scop divizarea și destabilizarea țărilor parteneriatului, precum și subminarea integrității proceselor politice ale acestora și a relațiilor acestora cu UE; să acorde asistență țărilor Parteneriatului estic interesate de activitățile desfășurate la nivelul UE de combatere a ostilităților menționate mai sus, inclusiv punerea în aplicare a unor bune practici și soluții, cum ar fi Planul de acțiune împotriva dezinformării și Codul de bune practici al UE privind dezinformarea, precum și valorificarea competențelor Centrului european de excelență din Helsinki pentru combaterea amenințărilor hibride, ale centrului de excelență StratCom al NATO de la Riga și ale grupului operativ East StratCom al UE;
   (bz) să promoveze gestionarea integrată a frontierelor și cooperarea dintre UE și țările asociate și să intensifice cooperarea în materie de aplicare a legii;
   (ca) să salute intensificarea cooperării dintre UE și țările Parteneriatului estic, cu scopul promovării stabilității și securității internaționale, în conformitate cu Strategia globală a UE, și să propună noi forme de cooperare voluntară în domeniul securității și al apărării, domenii în care se vor stabili în viitorul apropiat obiective ambițioase, având în vedere că UE va urmări crearea treptată a unei uniunii europene a apărării;
   (cb) să promoveze cooperarea în materie de cercetare și dezvoltare și cooperarea industrială între statele membre ale UE și țările Parteneriatului estic, în vederea dezvoltării de armament și de tehnologii și capacități militare;
   (cc) să ia act de faptul că orice absență a UE și orice lipsă de acțiune din partea UE față de țările Parteneriatului estic va crea un spațiu liber în care vor pătrunde alți actori de la nivel mondial; să intensifice cooperarea sau să creeze un forum cu aliații democratici și actorii internaționali cu viziuni similare, pentru a reduce și a contracara influența negativă a unor puteri terțe în regiunea Parteneriatului estic;
   (cd) să recunoască contribuția actorilor și organizațiilor societății civile din cadrul Parteneriatului estic la procesele de democratizare și de reformă din țările lor și din întreaga regiune a Parteneriatului estic și să solicite guvernelor din țările Parteneriatului estic o mai mare deschidere și implicare față de aceștia și, în special, o implicare mai mare și mai semnificativă în procesele de elaborare a politicilor;
   (ce) să continue un dialog larg cu actorii societății civile din Parteneriatul estic și să consolideze susținerea UE pentru activitățile organizațiilor societății civile orientate spre democrație, promovându-le activitățile și protejând mediul de lucru al acestora;
   (cf) să mărească eforturile UE pentru a-și consolida angajamentul și sprijinul în favoarea inițiativelor locale din regiunile și zonele rurale, pentru a dezvolta capacitățile de organizare și de monitorizare ale societății civile și practicile democratice locale;
   (cg) să consolideze capacitatea societății civile a Parteneriatului estic de a acționa ca un „câine de pază” al reformelor și de a trage la răspundere instituțiile statale relevante, reducând birocrația și asigurându-și prezența la reuniunile trilaterale, inclusiv la toate dialogurile privind drepturile omului și la reuniunile Consiliilor de asociere și cooperare;
   (ch) să promoveze cooperarea între societățile civile din țările Parteneriatului estic prin înființarea unui centru regional care să dezvolte competențele și schimbul de bune practici și abordări de lucru, ca parte a noului proiect al Universității Parteneriatul estic din Ucraina;
   (ci) să furnizeze în continuare sprijin structural, financiar și pentru dezvoltarea capacităților organizațiilor care oferă asistență actorilor independenți ai societății civile pro-democrație; să insiste ca programele UE, ale statelor membre și programele independente de sprijinire a democrației, drepturilor omului și statului de drept, inclusiv Fondul European pentru Democrație, să continue să funcționeze liber și fără hărțuiri sau limitări judiciare; să ia toate măsurile posibile pentru a împiedica eliminarea ONG-urilor independente prin impunerea unor limitări judiciare și obstacole financiare, aplicarea selectivă a dispozițiilor legale sau prezența sporită a ONG-urilor organizate de guverne;
   (cj) să sensibilizeze cu privire la atacurile efectuate asupra activiștilor civili din țările Parteneriatului estic de către forțe extremiste și inclusiv de către autoritățile de stat, care subminează valorile UE, standardele internaționale privind drepturile omului și obligațiile comune față de CEDO;
   (ck) să intensifice sprijinul și inițiativele UE pentru a consolida și a permite autorităților locale și asociațiilor lor să pună în aplicare reformele naționale la nivel local; să promoveze rolul autorităților locale ca factori de decizie și să încurajeze schimburile regulate între administrația centrală și cea locală cu privire la programele de reformă, cu participarea activă și incluzivă a societății civile și a altor părți interesate relevante;
   (cl) să elaboreze foi de parcurs pentru fiecare țară și indicatori pentru colaborarea cu autoritățile locale și regionale, urmând exemplele de colaborare similară cu societatea civilă;
   (cm) să extindă reprezentarea Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) în formularea și punerea în aplicare a politicilor Parteneriatului estic și să își mărească capacitățile de sprijinire a autorităților locale și regionale în acțiuni substanțiale; să dezvolte, în cooperare cu CORLEAP și Comitetul European al Regiunilor, un program de consolidare a capacităților pentru guvernanța locală și regională în țările Parteneriatului estic, care să includă luarea unor măsuri sistematice pentru consolidarea rolului autorităților locale și regionale;
   (cn) să încurajeze cetățenii din țările Parteneriatului estic să participe în mod semnificativ la proiectele finanțate de UE și să își asume o responsabilitate pentru acestea, în conformitate cu o abordare ascendentă bazată pe valorile și standardele UE;
   (co) să recunoască faptul că lipsa unei campanii adecvate de comunicare și informare în mijlocul valului de dezinformare la care sunt expuse țările Parteneriatului estic, ar putea conduce la pierderea a zece ani de efort, investiții și realizări ale Parteneriatului estic; să intensifice prin urmare, eforturile de comunicare strategică și, în cadrul unui dialog deschis cu cetățenii, să sporească vizibilitatea sprijinului oferit de UE țărilor din Parteneriatul estic, atât la nivel național, cât și la nivel local; să se adreseze, în acest scop, persoanelor din comunitățile mici și din zonele rurale, liderilor mediilor de afaceri și ai comunităților, diasporei și minorităților naționale, nu numai grupurilor care sunt deja favorabile UE;
   (cp) să combată dezinformarea și propaganda împotriva UE, prin stimularea rezilienței în domeniul informării și a sensibilizării cetățenilor UE și a celor din țările Parteneriatului estic cu privire la Parteneriatul estic și oportunitățile și beneficiile pe care acesta le oferă, în special cele care decurg dintr-o cooperare politică și economică strânsă între UE și țările Parteneriatului estic, precum și din punerea în aplicare a AA/DCFTA, corelându-le cu creșterea economică și cu intensificarea schimburilor comerciale;
   (cq) să utilizeze mai eficient structurile existente ale UE, cum ar fi grupul operativ East Stratcom, pentru a identifica campaniile de dezinformare și de propagandă care subminează relația dintre UE și țările Parteneriatului estic și obiectivele sale și a răspunde la acestea;
   (cr) să consolideze delegațiile UE în țările Parteneriatului estic și să le permită să acorde asistență acestor țări pentru finalizarea reformelor, precum și să comunice în mod mai eficient despre modalitățile în care UE îi ajută pe cetățenii lor; să dezvolte mai multe legături orizontale și să promoveze cooperarea între delegațiile UE, precum și să încurajeze schimburile periodice de informații și de expertiză și alte abordări de lucru reușite;
   (cs) să asigure, în acest sens, un rol mai activ al birourilor de legătură ale UE din statele membre în promovarea importanței țărilor din Parteneriatul estic pentru proiectul european;
   (ct) să îmbunătățească schimbul de informații între instituțiile UE, în special între Comisia Europeană și SEAE, și să păstreze o memorie instituțională, în special în ceea ce privește sprijinul acordat și proiectele de asistență tehnică implementate, pentru a valorifica rezultatele acestora atunci când se lansează noi proiecte și programe;
   (cu) să valorifice în continuare programul tinerilor ambasadori și bursele pentru societatea civilă din cadrul Parteneriatului estic, creând o rețea de absolvenți activi, pe baza modelelor de succes existente;
   (cv) să promoveze libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare ca principii fundamentale și, prin urmare, să sprijine un peisaj mediatic democratic, independent, pluralist și echilibrat în țările din Parteneriatul estic, care să asigure protecția jurnaliștilor, a formatorilor de opinie și a vocilor dizidente de la nivel local de hărțuire și intimidare, să permită accesul nediscriminatoriu la informații online și offline și o participare civică reală și să protejeze și să garanteze drepturile omului și drepturile civile;
   (cw) să intensifice sprijinul acordat activităților locale de combatere a știrilor false, a războiului hibrid în domeniul comunicării și a degradării programelor mass-media, care pot submina lupta împotriva corupției, precum și celor de combatere a diseminării de informații false pentru a obține avantaje economice sau politice; să sprijine dezvoltarea de acțiuni pentru a asigura o transparență deplină în ceea ce privește proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă; să ajute și să monitorizeze în mod constant agenția locală de reglementare din fiecare țară a Parteneriatului estic;
   (cx) să sprijine programele și reformele privind educația în domeniul mass-mediei și al informării, pentru a reflecta actuala eră digitală;
   (cy) să promoveze difuzarea producțiilor media europene în țările Parteneriatului estic, precum și a celor din țările Parteneriatului estic în UE pentru a elimina diferențele create de istorie și de informațiile false din ultimele decenii; să sprijine canalele mass-media locale în obținerea accesului la programele și inițiativele media europene în scopul unei colaborări strânse între canalele mass-media din UE și cele din țările Parteneriatului estic;
   (cz) să denunțe utilizarea abuzivă de către autorități a măsurilor legate de pandemie ca mijloc de a reduce la tăcere opoziția politică, societatea civilă și mass-media, limitând drepturile lor legitime;
   (da) să consolideze și, atunci când este posibil, să sporească eforturile comune ale UE și ale țărilor Parteneriatului estic în ceea ce privește contactele și schimburile interpersonale pentru a construi o imagine pozitivă reciprocă în rândul populației și a valorifica sentimentul pro-european în rândul cetățenilor Parteneriatului estic;
   (db) să promoveze platforme de dialog și cooperare favorabile incluziunii și participative, care să reunească părțile interesate din diferite sectoare și de la diferite niveluri, inclusiv factorii de decizie, actorii economici, mediul academic și societatea civilă, precum și bisericile, comunitățile religioase și cetățenii cu mai puține oportunități, cu scopul de a combate tendințele polarizante și extremiste în politică și societate, precum și impactul campaniilor de dezinformare și de propagandă;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) JO L 261, 30.8.2014, p. 4.
(2) JO L 260, 30.8.2014, p. 4.
(3) JO L 161, 29.5.2014, p. 3.
(4) JO L 23, 26.1.2018, p. 4.
(5) Recomandarea nr. 1/2018 a Consiliului de cooperare UE-Azerbaidjan din 28 septembrie 2018 privind prioritățile parteneriatului UE-Azerbaidjan (JO L 265, 24.10.2018, p. 18).
(6) Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune - raport anual (Texte adoptate, P9_TA(2020)0008).
(7) Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 303, 28.11.2018, p. 39).
(8) JO L 289, 31.10.2013, p. 2.
(9) JO L 128, 30.4.2014, p. 49.
(10) 12363/19 VISA 191 COEST 210.
(11) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 136.
(12) JO C 208, 10.6.2016, p. 119.
(13) JO C 234, 28.6.2016, p. 14.
(14) JO C 300, 18.8.2016, p. 27.
(15) JO C 328, 6.9.2016, p. 2.
(16) JO C 265, 11.8.2017, p. 110.
(17) JO C 11, 12.1.2018, p. 82.
(18) JO C 224, 27.6.2018, p. 58.
(19) JO C 238, 6.7.2018, p. 42.
(20) JO C 263, 25.7.2018, p. 109.
(21) JO C 390, 18.11.2019, p. 100.
(22) JO C 28, 27.1.2020, p. 97.
(23) JO C 118, 8.4.2020, p. 43.
(24) JO C 11, 13.1.2020, p. 18.
(25) Texte adoptate, P8_TA(2018)0458.
(26) Texte adoptate, P8_TA(2018)0457.
(27) Texte adoptate, P8_TA(2018)0518.
(28) JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
(29) JO C 118, 8.4.2020, p. 158.


Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020
PDF 174kWORD 57k
Recomandarea Parlamentului European din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020 (2019/2210(INI))
P9_TA(2020)0168A9-0091/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018, concluziile Consiliului din 18 iunie 2019 și concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019 privind amânarea deciziilor referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

–  având în vedere Declarația de la Zagreb din 6 mai 2020,

–  având în vedere Acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și Macedonia de Nord, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 26 martie 2020 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, prin care s-au aprobat concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 privind politica de extindere a UE (COM(2019)0260),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Strategia globală a UE din 2016, conform căreia o politică de extindere credibilă constituie o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei și a contribuit deja în mare măsură la instaurarea păcii în zonele care, anterior, au fost devastate de război,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2013 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2013-2014” (COM(2013)0700),

–  având în vedere consensul reînnoit privind extinderea, convenit în cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie 2006 și sprijinit ulterior în concluziile Consiliului European din iunie 2019,

–  având în vedere declarația finală a Reuniunii la nivel înalt de la Zagreb din 24 noiembrie 2000,

–  având în vedere Declarația făcută cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest de la Salonic din 21 iunie 2003 privind perspectivele Balcanilor de Vest de a se alătura Uniunii Europene,

–  având în vedere Declarația de la Sofia în urma reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia, anexată,

–  având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014, în special declarația miniștrilor afacerilor externe din Balcanii de Vest privind cooperarea regională și conflictele bilaterale, din 27 august 2015, și înființarea Biroului de Cooperare Regională pentru Tineret, summituri ulterioare având loc la Viena (2015), Paris (2016), Triest (2017), Londra (2018) și Poznan (2019),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 29-30 aprilie 1997 privind aplicarea condiționalității în vederea elaborării unei strategii coerente a UE pentru relațiile cu țările din regiune,

–  având în vedere Declarația comună a miniștrilor de externe din 13 state membre ale UE, din 11 iunie 2019, privind angajamentul UE față de integrarea europeană a Balcanilor de Vest,

–  având în vedere declarația comună a summitului președinților parlamentelor din Balcanii de Vest, convocat la 28 ianuarie 2020 de Președintele Parlamentului European alături de conducerea parlamentelor din Balcanii de Vest,

–  având în vedere reuniunea informală din 16 februarie 2020, la care au participat liderii țărilor din Balcanii de Vest, președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și prim-ministrul Republicii Croația, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Economic și Social European din 31 octombrie 2019 intitulată „Deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania: trebuie apărate credibilitatea și interesele geostrategice ale UE”(1),

–  având în vedere Avizul Comitetului European al Regiunilor privind pachetul de extindere 2019, adoptat la 13 februarie 2020(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la comemorarea genocidului de la Srebrenica(3),

–  având în vedere Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III)(4),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania(5),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la poziția Parlamentului European față de Conferința privind viitorul Europei(6),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind consolidarea cooperării cu partenerii din Balcanii de Vest în domeniul migrației și securității,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post­pandemică” (COM(2020)0315),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0091/2020),

A.  întrucât extinderea este una dintre cele mai de succes și strategice politici ale UE și cel mai eficace instrument de politică externă care contribuie la extinderea sferei de acțiune a valorilor fundamentale ale Uniunii de respectare a demnității umane, a libertății, păcii, democrației, egalității, statului de drept și de respectare a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților în toată Europa;

B.  întrucât procesul de extindere este o parte esențială a integrării europene și rămâne important din punct de vedere strategic pentru Uniunea Europeană;

C.  întrucât perspectivele de aderare deplină la UE bazate pe merit oferite Balcanilor de Vest sunt în interesul politic, economic și de securitate al Uniunii,

D.  întrucât perspectiva aderării la UE a reprezentat recunoașterea unei probleme geopolitice majore pentru unificarea continentului european și un stimulent fundamental pentru realizarea de reforme în țările din Balcanii de Vest;

E.  întrucât țările din Balcanii de Vest fac parte din Europa din punct de vedere geografic, istoric și cultural, iar procesul de integrare a Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană are o importanță esențială pentru stabilitatea și securitatea continentului în ansamblul său, liber și pașnic;

F.  întrucât procesul de extindere a UE este unul cu două sensuri, în cadrul căruia ambele părți trebuie să își respecte angajamentele și care se bazează pe premisa îndeplinirii obligațiilor atât de către Uniunea Europeană, cât și de către țările candidate;

G.  întrucât metodologia consolidată propusă de Comisie are scopul de a conferi un nou dinamism procesului de extindere și impulsionează procesul de transformare a statelor în curs de aderare;

H.  întrucât UE este principalul investitor, partener comercial și donator din regiune;

I.  întrucât Parlamentul European a salutat, în rezoluțiile sale, progresele realizate de Macedonia de Nord și Albania; întrucât, date fiind aceste progrese, Parlamentul a aprobat alocarea recompensei de performanță în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare pentru Macedonia de Nord și Albania;

J.  întrucât reuniunea la nivel înalt de la Zagreb a recunoscut întâietatea democrației și a statului de drept și a solicitat UE să își intensifice și mai mult angajamentul față de regiune;

K.  întrucât Parlamentul European a deplâns eșecul Consiliului European de a ajunge la un acord în 2019 cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania; întrucât acest eșec, în urma recomandărilor Comisiei din 2018 și 2019, care au fost aprobate de Parlament, a erodat credibilitatea Uniunii Europene, a contribuit la creșterea populismului, a naționalismului și a euroscepticismului, a subminat eforturile depuse de statele candidate, riscând să creeze un vid politic, și a încurajat actorii terți care urmăresc să stabilească o influență politică în regiune în detrimentul procesului de integrare europeană;

L.  întrucât procesul de extindere promovează și consolidează capacitățile de a soluționa conflictele bilaterale și urmărește reconcilierea dintre societățile din regiune,

M.  întrucât țările din Balcanii de Vest ar trebui să își intensifice eforturile pentru a depăși polarizarea politică și boicoturile parlamentare prelungite pentru a întări controlul parlamentar;

N.  întrucât Parlamentul European rămâne un partener de încredere al țărilor aflate în proces de aderare la UE și un susținător al procesului de extindere ca mecanism pozitiv al Uniunii Europene de stimulare a reformelor care vizează consolidarea instituțională și socioeconomică a acestor țări spre binele cetățenilor lor;

O.  întrucât Agenda de la Salonic și Declarația de la Sofia au subliniat că se va pune un accent special pe crearea alte oportunități suplimentare pentru tineri, asigurând în același timp că acest lucru contribuie la dezvoltarea socioeconomică a Balcanilor de Vest;

P.  întrucât Parlamentul European s-a angajat să își intensifice sprijinul politic și instituțional pentru reformele democratice și economice din regiune și să ajute țările din Balcanii de Vest pe toată perioada procesului de aderare;

Q.  întrucât orientările politice ale Comisiei pentru perioada 2019-2024 reafirmă perspectiva europeană a Balcanilor de Vest;

R.  întrucât, în timpul audierilor lor în Parlamentul European, atât Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant Borrell, cât și comisarul Várhelyi s-au angajat să acorde prioritate procesului de extindere, asumându-și accelerarea reformelor structurale și instituționale și a proceselor de integrare din Balcanii de Vest;

S.  întrucât o politică ambițioasă de extindere necesită un buget adecvat; întrucât Consiliul ar trebui să pună la dispoziție mijloace bugetare suficiente în vederea sprijinirii politicii de extindere:

T.  întrucât UE trebuie, de asemenea, să consolideze mecanismele statului de drept în interiorul Uniunii și să stabilească o agendă ambițioasă pentru Conferința privind viitorul Europei;

U.  întrucât prosperitatea și securitatea Europei sunt strâns legate de procesul de integrare și de promovarea păcii, a democrației, a respectării drepturilor omului și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, precum și de viitorul acestor țări în cadrul unei UE puternice și reformate;

V.  întrucât, în comunicarea sa din 5 februarie 2020, Comisia s-a angajat să prezinte o comunicare care să definească acțiunile de promovare a reformelor fundamentale, inclusiv în ceea ce privește statul de drept;

W.  întrucât UE a mobilizat 3,3 miliarde EUR pentru a combate pandemia de coronavirus în Balcanii de Vest, inclusiv 38 de milioane ca sprijin imediat către sectorul sănătății, 389 de milioane pentru redresarea socială și economică, 750 de milioane pentru asistență macrofinanciară, 455 de milioane pentru reactivarea economică și 1,7 miliarde sub formă de împrumuturi preferențiale de la Banca Europeană de Investiții;

X.  întrucât țările din Balcanii de Vest au beneficiat de mecanismul de protecție civilă al UE, de achiziționarea în comun a echipamentelor medicale, de scutirile de la regimul UE de autorizare a exportului de echipamente individuale de protecție și de „benzi verzi” pentru bunurile esențiale,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

   (a) să sprijine perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest și să consolideze procesul de aderare asigurând că acesta consolidează valorile fundamentale și statul de drept și generează o transformare democratică, economică și ecologică sustenabilă și convergență socială și că asigură relații de bune vecinătate și cooperare regională ca elemente esențiale ale procesului de extindere și ale procesului de stabilizare și de asociere, precum și asigurând că extinderea Uniunii continuă în paralel cu discuțiile privind viitorul Europei și reforma internă a UE;
   (b) să sporească eforturile de a construi o voință politică în rândul statelor membre în ceea ce privește progresul extinderii în Balcanii de Vest în loc să permită proceselor interne ale UE să împiedice acest lucru, precum și să îmbunătățească orientările politice și strategice de politică generală ale UE în regiune;
   (c) să mențină extinderea drept condiție necesară pentru credibilitatea UE, pentru succesul UE și pentru influența UE în regiune și în afara acesteia;
   (d) să accelereze procesul de aderare al țărilor care s-au angajat, atât vedere politic, cât și administrativ, să pună în aplicare reformele aferente UE;
   (e) să asigure că metodologia consolidată susține calitatea de membru deplin al UE ca obiectiv final și că Uniunea stabilește norme și criterii mai previzibile pe baza condiționalității și reversibilității și că le aplică în mod consecvent, făcând ca procesul de aderare să fie mai dinamic și redându-i, astfel, credibilitatea prin aplicarea metodologiei revizuite;
   (f) să asigure că accentul mai puternic pus pe natura politică a procesului, astfel cum s-a prezentat în propunerea de metodologie de extindere revizuită a Comisiei, nu înlocuiește evaluările privind îndeplinirea criteriilor de referință la nivel de experți și nu constituie un obstacol în calea angajamentului UE față de un proces de extindere bazat pe merit;
   (g) să asigure că gruparea unor domenii de politică îmbunătățește amploarea, calitatea și sustenabilitatea reformelor, generând rezultate concrete pentru țările în curs de aderare și permițând, în același timp, desfășurarea de negocieri simultane cu privire la diferitele capitole;
   (h) să furnizeze criterii de aderare clare, transparente și coerente, să ofere sprijin politic și tehnic pe toată durata procesului, inclusiv parlamentelor pentru a le asigura rolul de control independent, și să amelioreze modul în care progresele realizate sunt măsurate la fața locului, asigurând că fiecare țară candidată este evaluată pe baza condiționalității și a principiului meritelor proprii;
   (i) să asigure continuitatea, răspunderea, consecvența și predictibilitatea procesului de extindere, fixând noua metodologie a Comisiei ca ajustare a politicii pe termen lung și evitând revizuirile ad hoc ale procesului și ale parametrilor săi ca urmare a unor considerații politice emise de oricare stat membru; să asigure că criteriile de aderare și sprijinul se bazează pe lecțiile învățate, pentru a evita deficiențele constatate anterior și a îmbunătăți procesul de aderare;
   (j) să faciliteze punerea în aplicare a metodologiei consolidate pentru țările în curs de aderare pentru care au fost deschise deja negocieri, în cazul în care acestea doresc să o adopte, pentru a permite o apropiere semnificativă și pe termen lung de standardele și normele europene;
   (k) să intensifice stimulentele politice și economice pentru țările din Balcanii de Vest și să amelioreze coerența dintre procesul de extindere și inițiativele politice din UE prin intermediul unor reuniuni regionale organizate anual, în marja Consiliului European, cu liderii din Balcanii de Vest, și prin participarea regulată a reprezentanților țărilor din Balcanii de Vest la reuniunile Consiliului European, la Comitetul politic și de securitate, precum și la grupurile de lucru ale Comisiei;
   (l) să încurajeze integrarea treptată a țărilor în curs de aderare la procesele, politicile sectoriale și programele UE anterior aderării lor, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar specific prin fondurile UE, pentru ca cetățenii, în special copiii și tineretul, să beneficieze de avantaje concrete, și pentru a îmbunătăți asistența preaderare și prezența UE în aceste țări înainte ca ele să devină membre cu drepturi depline;
   (m) să sprijine un rol parlamentar consolidat în procesul de aderare prin intermediul forumurilor consacrate și pentru a încuraja în mod consecvent noi inițiative, cum ar fi Summitul președinților de parlamente, care a fost convocat pentru prima dată de Președintele Parlamentului European și de liderii parlamentelor din Balcanii de Vest la 28 ianuarie 2020;
   (n) să faciliteze și să promoveze o colaborare mai strânsă în cadrul activităților Parlamentului European între membrii parlamentelor din țările care au inițiat negocieri;
   (o) să implice reprezentanții țărilor în curs de aderare din Balcanii de Vest în conferința privind viitorul Europei, punând un accent special pe participarea tinerilor;
   (p) să consolideze mecanismul de condiționalitate și să insiste asupra caracterului reversibil al procesului de aderare prin aplicarea unor criterii obiective atunci când decide suspendarea temporară sau definitivă a negocierilor; să asigure că Comisia inițiază aceste proceduri după o evaluare amănunțită și ca răspuns la o propunere a statelor membre sau a Parlamentului European, observând totodată că principiul clauzei de dezechilibru și reversibilității se aplică deja actualelor cadre de negociere pentru Serbia și Muntenegru; să asigure că mecanismul de condiționalitate și suspendare este însoțit de o comunicare clară din partea instituțiilor UE cu privire la particularitățile unei posibile suspendări;
   (q) să sporească gradul de asumare a procesului de extindere de către statele membre prin creșterea implicării experților în statul de drept și în alte domenii din statele membre, precum și a societății civile și a apărătorilor drepturilor omului de pe teren, și să îmbunătățească măsurarea evoluțiilor generale prin respectarea în continuare a standardelor obiective pe termen lung și prin evitarea politizării aspectelor tehnice ale procesului de aderare, bazându-se în special pe rapoartele de monitorizare și pe recomandările Consiliului Europei și ale altor organisme de standardizare;
   (r) să recunoască faptul că Procesul de la Berlin sprijină și completează politica de extindere a UE și nu poate fi tratat ca o alternativă la aderare sau ca un element care dublează eforturile depuse ca parte a extinderii;
   (s) să recunoască faptul că începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord este în interesul Uniunii pe plan politic, economic și în materie de securitate;
   (t) să recunoască faptul că eșecul Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, în iunie 2018, iunie 2019 și octombrie 2019, a avut un efect negativ asupra rolului UE în regiune și asupra opiniei publice în ceea ce privește aderarea la UE, transmițând un mesaj negativ țărilor din Balcanii de Vest, și să recunoască faptul că deschiderea negocierilor de aderare reinstituie credibilitatea procesului, astfel cum recomandă Parlamentul European și Comisia;
   (u) să liberalizeze vizele pentru Kosovo cât mai curând posibil, întrucât criteriile au fost îndeplinite din iulie 2018;
   (v) să sporească dinamismul negocierilor pentru a accelera aderarea țărilor Muntenegru și Serbia;
   (w) să readucă supremația democrației, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale în centrul procesului de extindere prin deschiderea în primul rând și prin închiderea în ultimul rând a capitolelor referitoare la sistemul judiciar, corupție și crima organizată, precum și a celor privind respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, a libertății mass-mediei și a libertății de exprimare;
   (x) să se axeze pe consolidarea capacităților instituționale și administrative pentru a consolida transparența și eficacitatea bunei guvernanțe la toate nivelurile;
   (y) să utilizeze experiența extinderilor recente, inclusiv lecțiile învățate de țările din Europa Centrală;
   (z) să continue colaborarea cu țările din Balcanii de Vest în domeniul combaterea terorismului și a criminalității organizate;
   (aa) să asigure axarea pe consolidarea capacităților statului, pe punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești, pe reformele judiciare și pe eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate;
   (ab) să insiste asupra respectării și punerii pe deplin în aplicare a hotărârilor judecătorești interne și internaționale, inclusiv cele ale curților constituționale și ale tuturor hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, ale Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) și ale succesorului său, Mecanismul rezidual internațional pentru tribunalele penale (IRMCT), și ale secțiunilor judecătorești specializate în Kosovo (CS) și ale Parchetului specializat (SPO), precum și recomandările organelor de monitorizare ale Consiliului Europei, inclusiv Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI);
   (ac) să îndemne țările din Balcanii de Vest să își respecte obligațiile internaționale în ceea ce privește urmărirea penală a crimelor de război și soluționarea cazurilor de persoane dispărute; să promoveze cooperarea deplină cu IRMCT, cu CS din Kosovo și cu activitatea SPO, precum și respectarea explicită a lucrărilor și constatărilor TPII, precum și promovarea și diseminarea activității și moștenirii acesteia către cetățeni; să condamne toate încercările de a glorifica criminalii de război și de a refuta faptele istorice și să sprijine, în acest sens, Comisia regională pentru determinarea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (inițiativa RECOM);
   (ad) să intensifice angajamentul UE în ceea ce privește soluționarea problemelor bilaterale restante din regiune promovând relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională prin consolidarea încrederii și prin eforturi de mediere și să îndemne țările din Balcanii de Vest să se angajeze în favoarea reconcilierii și a adoptării unor soluții pașnice la conflictele de lungă durată;
   (ae) să consolideze procesul de aderare în vederea aprofundării solidarității dintre popoarele țărilor din Balcanii de Vest și cele ale statelor membre, respectându-le în același timp istoria, cultura și tradițiile;
   (af) să sprijine nou-numitul reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest în vederea normalizării cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo și a promovării relațiilor de bună vecinătate în regiune pe durata mandatului său;
   (ag) să promoveze un sprijin mai larg în societate pentru reconcilierea regională, printre altele prin susținerea implicării depline a parlamentelor în dialogul Belgrad-Priștina și în realizarea reconcilierii regionale durabile;
   (ah) să consolideze și, dacă este posibil, să sporească eforturile comune depuse de UE și de țările din Balcanii de Vest pentru a sprijini contactele și schimburile între persoane în scopul de a construi imagini reciproc pozitive în rândul populației;
   (ai) să promoveze crearea unor condiții de concurență echitabile pentru mediile politice favorabile incluziunii și să faciliteze eforturile depuse în toate țările din Balcanii de Vest pentru a depăși polarizarea politică și boicoturile parlamentare prelungite; să dezvolte o cultură parlamentară constructivă și favorabilă incluziunii și să consolideze controlul parlamentar și supravegherea parlamentară; și să promoveze abordarea responsabilă axată pe reprezentarea intereselor cetățenilor în cadrul parlamentelor, cu scopul de a promova controlul democratic și de a asigura o mai bună calitate a legislației;
   (aj) să ia act și să faciliteze activitățile Parlamentului European legate de aderare și de sprijinire a democrației, inclusiv activitățile comisiilor permanente și ale delegațiilor sale, și să implice raportorii permanenți ai Parlamentului pentru țările din Balcanii de Vest în procesul de monitorizare și pe teren;
   (ak) să promoveze reformele electorale care asigură alegeri libere, corecte, competitive și transparente la nivel central și local, care să nu fie supuse unor campanii de intimidare și de dezinformare, în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv în ceea ce privește transparența finanțării partidelor, și cu recomandările misiunilor internaționale de observare; să monitorizeze punerea în aplicare a avizelor Comisiei de la Veneția; să contribuie la programele Parlamentului European de sprijinire a democrației în regiune;
   (al) să încurajeze parlamentele naționale să utilizeze instrumentele Parlamentului European de sprijinire a democrației, cum ar fi dialogul Jean Monnet și dialogul între partide, pentru a facilita activitatea politică privind dialogul parlamentar și pentru a spori responsabilitatea, supravegherea, controlul democratic și calitatea lucrărilor legislative;
   (am) să consolideze și să asocieze îndeaproape societatea civilă în rolul său de actor indispensabil în procesele de consolidare democratică, cooperare regională și reforme legate de aderare, cu accent pe forțele pro-europene și pro-democratice din regiune;
   (an) să asigure că cetățenii și societățile din statele candidate sunt asociate mai strâns cu procesul de aderare și beneficiază de acesta; să acorde un sprijin deosebit și încurajarea, în acest cadru, a segmentelor, părerilor și opiniilor pro-europene și pro-democratice din societate;
   (ao) să asigure că fiecare măsură adoptată include un dialog substanțial și cuprinzător cu organizațiile societății civile, cu sectorul academic și cu tineretul din prima etapă a deciziei până în faza de punere în aplicare și evaluare, cu deosebită atenție pentru a nu sprijini sau finanța structuri de putere antieuropene locale existente sau structuri locale cu o reputație democratică dubioasă, promovând astfel dezvoltarea valorilor UE, statul de drept, combaterea corupției și construind instituții democratice puternice și eficiente ca fundament pentru aderarea cu succes la UE;
   (ap) să condamne ferm campaniile de denigrare, amenințările și intimidările îndreptate împotriva jurnaliștilor și a mijloacelor de informare în masă și să insiste asupra anchetării și urmăririi penale a unor astfel de infracțiuni, asigurând, astfel, un mediu sigur pentru jurnaliști și abordând totodată problemele legate de concentrare și de presiuni politice și economice asupra finanțării mass-mediei și lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei;
   (aq) să sprijine în mod activ și să consolideze un peisaj mediatic democratic, independent și divers, precum și responsabilitatea și guvernanța mass-mediei;
   (ar) să intensifice măsurile de sprijin care să stimuleze reziliența împotriva dezinformării și a campaniilor disruptive din mass-media, inclusiv cele desfășurate prin intermediul unor operațiuni de influență externă care urmăresc să submineze procesele democratice și suveranitatea țărilor din Balcanii de Vest, precum și rolul UE în regiune prin intermediul războiului hibrid;
   (as) să promoveze și să sprijine în mod activ punerea în aplicare a politicilor de combatere a discriminării și să insiste asupra urmăririi penale a infracțiunilor motivate de ură; să încurajeze accelerarea progreselor în favoarea egalității de gen, a combaterii discriminării și a asigurării incluziunii sociale a minorităților etnice, naționale și religioase, a persoanelor cu dizabilități, a romilor și a persoanelor LGBTQI+, acordând o atenție specială copiilor, prin instituirea unor politici favorabile incluziunii, pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor;
   (at) să solicite consolidarea cadrului juridic pentru a preveni și combate în mod activ femicidul și violența împotriva femeilor și copiilor și alte forme de violență domestică, inclusiv prin reamintirea obligațiilor stabilite în cadrul Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice prin adoptarea măsurilor necesare pentru ratificarea acestei convenții; să prevină și să combată traficul de persoane;
   (au) să recunoască dificultățile cu care se confruntă țările din Balcanii de Vest în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de migrație și de refugiați, precum și eforturile considerabile depuse de regiune pentru a oferi adăpost și ajutoare umanitare, în principal cu sprijinul UE; să asigure punerea eficientă în aplicare a acordurilor privind statutul dintre țările din Balcanii de Vest și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
   (av) să sublinieze cât de importantă este contribuția țărilor din Balcanii de Vest la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și să intensifice sprijinul european pentru gestionarea frontierelor în regiune; să consolideze capacitatea sistemului de azil din regiune în cooperare cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR);
   (aw) să sublinieze importanța esențială a dimensiunii sociale și a coeziunii socio-economice și rolul său cheie pe toată durata procesului de aderare;
   (ax) să se axeze mai mult pe eradicarea sărăciei, pe sprijinirea societății civile și pe punerea în aplicare a angajamentelor în domeniul legislației muncii;
   (ay) să încurajeze țările din Balcanii de Vest să îmbunătățească standardul drepturilor lor sociale și de muncă, să promoveze creșterea economică și să pună în aplicare acquis-ul social al UE și să includă o gamă largă de părți interesate, cum ar fi sindicatele, camerele de comerț și camerele de muncă, în procesul de negociere cu partenerii din UE;
   (az) să abordeze problema exodului de creiere prin adoptarea de măsuri concrete, cum ar fi promovarea unor reforme educaționale de calitate și favorabile incluziunii, în special în domeniul educației și formării profesionale (EFP), astfel încât sectorul învățământului să corespundă mai bine cerințelor de pe piața forței de muncă și contribuie la crearea de oportunități de muncă pentru tineri;
   (ba) să sprijine platforma de dialog regional „Bridging the Gap” (Reducerea decalajului), creată prin programul „Tineri lideri politici” al Parlamentului European, în eforturile de a elimina decalajul dintre politica pentru tineri, participarea tinerilor și parlamentarii din Balcanii de Vest și să încurajeze acțiunile concrete de sporire a participării tinerilor la viața politică și punerea în aplicare a unor politici axate pe tineri pe întregul teritoriu al Balcanilor de Vest;
   (bb) să promoveze oportunitățile de voluntariat și implicare civică pentru tineri și să investească mai mult în tinerii din regiune prin intensificarea participării țărilor în curs de aderare la programele de mobilitate existente, cum ar fi Erasmus+, Europa creativă și Orizont 2020, și prin instituirea unor noi programe pentru mobilitate intraregională;
   (bc) să consolideze cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, printr-o programare specifică realizată de Comisia Europeană;
   (bd) să mărească asistența acordată țărilor din Balcanii de Vest, în vederea îmbunătățirii legislațiilor lor privind mediul, eficiența energetică și clima, precum și a asigurării faptului că țările respective au capacitatea de a le implementa conform standardelor UE și Acordului de la Paris, inclusiv implementând integral și rapid obligațiile internaționale care le revin în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei în ceea ce privește alinierea și implementarea deplină a acquis-ului Uniunii din domeniul energiei;
   (be) să solicite autorităților să ia măsuri urgente pentru monitorizarea, atenuarea și prevenirea poluării aerului și a apei; să asigure evaluări strategice ex ante de mediu și evaluări ale impactului asupra mediului pentru a garanta dezvoltarea durabilă a energiei hidroelectrice și a turismului, echilibrată prin eforturi de conservare;
   (bf) să faciliteze integrarea energetică regională, crescând diversificarea și securitatea surselor de aprovizionare, și să îmbunătățească conectivitatea infrastructurilor energetice și a rețelelor digitale;
   (bg) să încurajeze tranziția energetică necesară către surse regenerabile de energie mai curate și neincluzând cărbunele și lignitul, care cauzează riscuri sociale și de sănătate grave pentru populațiile locale și țările învecinate; să includă țările din Balcanii de Vest în procesele aferente Pactului verde european și Fondului pentru o tranziție justă;
   (bh) să reamintească faptul că UE este cel mai mare investitor străin din regiune, investind 12,7 miliarde EUR în investiții străine directe în perioada 2014-2018; să instituie un plan strategic în domeniul economic și al investițiilor în vederea îmbunătățirii competitivității, a mediului juridic și de afaceri, a situației IMM-urilor și a dezvoltării durabile a întregii regiuni, conform angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și al Pactului verde european, observând, în același timp, că creșterea economică din Balcanii de Vest încetinește după o scurtă revenire a investițiilor în anii precedenții și că contribuția investițiilor și exporturilor la creștere se diminuează;
   (bi) să promoveze și să îmbunătățească integrarea economică regională din Balcanii de Vest, astfel cum a fost pusă deja în aplicare în cadrul Acordului central european de comerț liber și modelată după acquis-ul Uniunii, și să sprijine în mod activ integrarea economică dintre UE și regiune prin extinderea politicilor UE și a pieței interne la țările din Balcanii de Vest când vor fi îndeplinite condițiile preliminare;
   (bj) să sprijine inițiativele bazate pe planul de acțiune multianual pentru un Spațiu Economic Regional (MAP REA), adoptat de prim-miniștrii țărilor din Balcanii de Vest în cadrul summitului de la Triest din 2017, ai cărui patru piloni – comerț, investiții, mobilitate și integrare digitală – sunt esențiali pentru dezvoltarea economică a regiunii și pentru accelerarea convergenței cu UE;
   (bk) să sprijine cooperarea dintre țările din Balcanii de Vest și organizațiile regionale și internaționale, cum ar fi Consiliul de Cooperare Regională (CCR), Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret (RYCO), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și cu instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI);
   (bl) să continue să sprijine și să ofere cât mai curând posibil asistența necesară pentru a realiza procesele de aderare a Serbiei și Bosniei și Herțegovinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), salutând cererile lor de aderare la OMC depuse în 1999 și, respectiv, 2005 și reamintind importanța aderării la OMC pentru deschiderea oportunităților comerciale și pentru apropierea țărilor candidate de aderarea la UE;
   (bm) să apere interesele Uniunii prin atenuarea efectului negativ al acordurilor de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică semnate de țări care au solicitat aderarea la Uniunea Europeană și cărora li s-a acordat posibilitatea de a încheia un acord de stabilizare și de asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv prin revizuirea nivelului de asistență acordat acestor țări;
   (bn) să încurajeze cooperarea regională în domeniul dezvoltării infrastructurii între țările din Balcanii de Vest;
   (bo) să acorde regiunii înaltă prioritate în cadrul strategiei UE privind conectivitatea, subliniind importanța îmbunătățirii infrastructurii de transport în regiune și, în special, rolul pe care aceasta îl joacă în facilitarea comerțului; să sprijine construirea unor coridoare europene feroviare și rutiere prin țările din Balcanii de Vest; să încurajeze Comisia să accelereze finanțarea investițiilor în infrastructură;
   (bp) să apropie popoarele și economiile din regiune de UE, integrând țările din Balcanii de Vest în rețeaua TEN-T și TEN-E, și să asiste la furnizarea unor servicii de transport și energetice de calitate și sigure și la îmbunătățirea infrastructurii și conectivității atât în interiorul regiunii, cât și între regiune și UE, în conformitate cu propunerea Comisiei privind un plan strategic economic și de investiții pentru Balcanii de Vest;
   (bq) să accelereze punerea în aplicare a agendei digitale pentru Balcanii de Vest, pentru ca cetățenii să beneficieze de transformările digitale; să acorde asistență țărilor din regiune la îmbunătățirea oportunităților de finanțare și dezvoltare pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri;
   (br) să stabilească un calendar previzibil și să accelereze punerea în aplicare a unei zone de roaming regional gratuit și să inițieze o nouă reducere a tarifelor pentru comunicarea cu UE, pe baza unei cooperări și a unei conectivități regionale mai mari din punct de vedere fizic și digital;
   (bs) să amelioreze coerența, eficiența, vizibilitatea și transparența finanțării acordate de Uniune în domeniul acțiunii externe, promovând astfel valorile Uniunii, statul de drept, combaterea corupției și edificarea unor instituții democratice puternice și eficiente; să alinieze, dacă este cazul, finanțarea IPA III la obiectivele Pactului verde european;
   (bt) să asigure o asistență financiară pentru preaderare adecvată, echitabilă și proporționată, bazată pe performanță și axată pe rezultate, care să corespundă nevoilor de transformare ale beneficiarilor și care să îi ajute să își îndeplinească obligațiile impuse în vederea aderării la UE; să acorde prioritate proiectelor specifice de care beneficiază populația țărilor în cauză și să consolideze capacitatea de absorbție a beneficiarilor;
   (bu) să coordoneze mai strâns chestiunile de guvernanță economică cu instituțiile financiare internaționale (IFI) și să îmbunătățească cooperarea reciprocă în vederea raționalizării eforturilor de sprijin și a evitării dublării finanțării;
   (bv) să consolideze condiționalitatea dintre asistența macrofinanciară și progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea corupției și respectarea statului de drept și a drepturilor omului;
   (bw) să evite reducerea finanțării IPA, care ar putea să încetinească reformele legate de UE și să submineze capacitatea Uniunii de a-și realiza obiectivul strategic de a stabiliza și transforma statele în curs de aderare și de a le pregăti pentru obligațiile asociate calității de stat membru, precum și să limiteze considerabil capacitatea de a aborda provocări multiple legate de statul de drept, reconciliere, integrare regională și schimbări climatice, lăsând regiunea și mai vulnerabilă la influența unor țări terțe; să asigure un sprijin adecvat și continuu societății civile;
   (bx) să asigure că IPA III răspunde unor priorități politice care, prin intermediul unor proiecte concrete, au un impact direct asupra vieții cetățenilor, precum și că fondurile destinate preaderării sunt alocate în mod transparent, proporțional și nediscriminatoriu și se bazează pe indicatori de performanță solizi, ținând seama de angajamentul demonstrat și de progresele înregistrate de țările beneficiare în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor;
   (by) să consolideze abordarea bazată pe performanță printr-un mecanism de suspendare, asigurând coerența cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI); să completeze Regulamentul privind IPA III cu un „dialog strategic” reformat și îmbunătățit, asigurând că Parlamentul European este informat și consultat la timp;
   (bz) să susțină responsabilitatea democratică prin asigurarea implicării depline a Parlamentului European în controlul, supravegherea și coordonarea strategică a elaborării, programării, monitorizării și evaluării IPA III prin acte delegate;
   (ca) să îmbunătățească vizibilitatea în general și informațiile privind sprijinul acordat de UE în regiune prin consolidarea comunicării strategice și a diplomației publice pentru a transmite valorile Uniunii și a sublinia valoarea adăugată a proiectelor și programelor finanțate de UE; să pregătească o strategie de comunicare comună în cooperare cu țările din Balcanii de Vest; să dezvolte în continuare o înțelegere a avantajelor procesului de aderare și de unificare pe întreg continentul european;
   (cb) să insiste asupra alinierii treptate a țărilor în curs de aderare la politica externă și de securitate comună a UE și la politica comercială comună;
   (cc) să intensifice semnificativ eforturile de comunicare privind ajutorul acordat de UE, în special privind sprijinul substanțial pe care UE l-a furnizat Balcanilor de Vest pentru combaterea pandemiei de COVID-19, și să se asigure că beneficiarii acestui ajutor nu răspândesc dezinformare și retorica negativă cu privire la răspunsul UE față de COVID-19;
   (cd) să aprecieze cooperarea țărilor din Balcanii de Vest cu UE în cadrul misiunilor politicii de securitate și apărare comune (PSAC);
   (ce) să condamne acțiunile țărilor terțe menite să destabilizeze și să submineze guvernanța democratică în regiunea Balcanilor de Vest;
   (cf) să continue cooperarea în domeniul combaterii amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește combaterea propagandei ruse;
   (cg) să ia măsuri în urma summitului UE-Balcanii de Vest din 2020 pentru a evalua și reevalua procesul de extindere și a-i conferi un nou dinamism, impulsionând procesul de transformare a țărilor în curs de aderare;
   (ch) să pună rapid în aplicare metodologia revizuită de extindere pentru relansarea procesului de aderare și, pe baza summitului de la Zagreb privind Balcanii de Vest, să adopte cadre de negociere și să convoace conferințele interguvernamentale care vizează începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord;
   (ci) subliniază cele 15 condiții, decise de Consiliul Uniunii Europene, pe care Albania trebuie să le îndeplinească înaintea primei sale conferințe interguvernamentale cu statele membre ale UE;
   (cj) să susțină cooperarea cu Regatul Unit în Balcanii de Vest, ținând cont de legăturile britanice cu regiunea, precum și de obiectivele comune, de la promovarea statului de drept și combaterea criminalității organizate până la combaterea terorismului și la alte obiective și scopuri ale misiunilor PSAC;
   (ck) să intensifice dialogul politic la nivel înalt prin summituri UE-Balcanii de Vest periodice;
   (cl) să pună în aplicare recomandările din evaluarea tematică din 2019 a sprijinului UE pentru statul de drept în țările vizate de politica de vecinătate și de extindere (2010-2017), pe lângă adoptarea promptă a unei comunicări a Comisiei care să abordeze preocupările serioase privind statul de drept, printr-un mecanism de condiționalitate și de reversibilitate;
   (cm) să dea curs sprijinului semnificativ acordat tuturor țărilor din Balcanii de Vest pentru a răspunde nevoilor de sănătate și umanitare imediate, generate de COVID-19;
   (cn) să continue să sprijine țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE în Balcanii de Vest în vederea coordonării răspunsului și a atenuării consecințelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19, și să alinieze măsurile la pachetul comun economic de urgență al UE, pregătit cu instituțiile financiare internaționale;
   (co) să se asigure că actuala și următoarea generație de CFM, împreună cu planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, contribuie în mod semnificativ la redresarea post-COVID-19 și facilitează creșterea economică și integrarea prin legături digitale, energetice și de transport îmbunătățite și durabile;
   (cp) să garanteze că planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest nu este finanțat în mod predominant prin fondurile IPA existente, putând astfel absorbi finanțarea pentru alte politici și programe importante; să alinieze complet acest plan cu Pactul verde european, în special cu obiectivul UE în materie de decarbonizare;
   (cq) să acorde prioritate Balcanilor de Vest în cadrul noii Garanții pentru acțiunea externă și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD+) în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI); să asigure o creștere dublă a acordării de granturi prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat, conectivitatea, digitalizarea, agenda ecologică și investițiile sociale, precum și să majoreze în mod substanțial garanțiile financiare pentru sprijinirea investițiilor publice și private în regiune prin intermediul Instrumentului de garantare;
   (cr) să extindă domeniul de aplicare geografic al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, care acoperă deja crizele în domeniul sănătății publice, la toate țările din Balcanii de Vest;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor în curs de aderare.

(1) JO C 47, 11.2.2020, p. 15.
(2) CDR 2727/2019.
(3) JO C 265, 11.8.2017, p. 142.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0299.
(5) Texte adoptate, P9_TA(2019)0050.
(6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0010.


Turism și transport în 2020 și ulterior
PDF 178kWORD 57k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la transport și turism în 2020 și ulterior (2020/2649(RSP))
P9_TA(2020)0169RC-B9-0166/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât turismul este o activitate economică transversală, cu o gamă largă de efecte asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale și durabile;

B.  întrucât sectorul turismului oferă locuri de muncă pentru 22,6 milioane de oameni - ceea ce reprezintă echivalentul a 11,2 % din totalul locurilor de muncă din UE -, întrucât în 2019 a contribuit la 9,5 % din PIB-ul UE, întrucât favorizează promovarea unei structuri regionale echilibrate și are un impact pozitiv asupra dezvoltării regionale; observă că cel puțin 6,4 milioane de locuri de muncă sunt în pericol în UE;

C.  întrucât turismul (în special turismul excesiv), precum toate activitățile umane, are un impact asupra schimbărilor climatice, dar și asupra mediului și economiei, cum ar fi creșterea poluării, pierderea biodiversității, aglomerările, costurile de întreținere a infrastructurii și creșterea prețurilor; întrucât, cu toate acestea, sectorul se angajează să accelereze progresele în direcția dezvoltării durabile a turismului și să se asigure că acesta contribuie la realizarea obiectivelor climatice europene și internaționale prin inițiative care vizează reducerea emisiilor;

D.  întrucât turismul constă într-un lanț valoric complex alcătuit din multe părți interesate, având o legătură directă cu activitățile de transport de pasageri;

E.  întrucât, dintre toate sectoarele economice majore, sectoarele transporturilor, culturii și turismului au fost afectate în cea mai mare măsură de criza provocată de COVID-19, o rată ridicată a șomajului afectând în special lucrătorii sezonieri și cei aflați în situații vulnerabile;

F.  întrucât locurile și spațiile de desfășurare a activităților culturale, festivalurile și muzeele au fost deosebit de grav afectate de criza sanitară, știind că 4 din 10 turiști își aleg destinația pe baza ofertei sale culturale;

G.  întrucât, prin adoptarea Comunicării intitulate „Turism și transport în 2020 și ulterior” (COM(2020)0550), precum și a pachetului de măsuri privind turismul și transportul, la 13 mai 2020, Comisia a făcut primul pas necesar pentru a sprijini redresarea importantelor sectoare europene ale transportului și turismului în urma pandemiei de COVID-19;

H.  întrucât au trecut zece ani de când Comisia a adoptat, în iunie 2010, Comunicarea intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial - un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352), care stabilea o strategie și un plan de acțiune pentru turismul în UE;

I.  întrucât, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, UE are competențe de sprijin menite să coordoneze și să completeze acțiunile statelor membre din acest domeniu(1),

Planurile europene de redresare a sectoarelor turismului și transporturilor în urma pandemiei de COVID-19

1.  consideră că sunt necesare atât un sprijin rapid pe termen scurt, cât și un sprijin pe termen lung pentru sectoarele transporturilor și turismului pentru a le asigura supraviețuirea și competitivitatea; consideră totodată că este imperativ să se ia măsuri prin care să se redea turiștilor încrederea de a călători din nou spre Europa și în Europa, pentru a reduce la minimum pierderile suplimentare din acest sector și, de asemenea, pentru a asigura sustenabilitatea acestui sector pe termen mai lung; subliniază că actuala criză reprezintă, de asemenea, o ocazie istorică de a moderniza turismul în UE și de a-l face mai sustenabil și mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități, precum și de a începe să îl considerăm drept un ecosistem industrial cu obiective de investiții, capital uman, nevoi de inovații tehnologice și indicatori de performanță, precum și un sector major care ar putea contribui la realizarea obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050;

2.  subliniază că, în condițiile actuale de criză, când multe companii de transport se luptă pentru supraviețuire, este extrem de important să se investească mai mult în infrastructura strategică de transport la nivelul UE; subliniază, în plus, că planurile de redresare a sectorului transporturilor, precum și sprijinul care vizează salvarea sectoarelor de transport existente, ar trebui să se concentreze asupra perspectivelor de creștere inovatoare;

3.  salută comunicarea intitulată „COVID-19 - Spre o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea libertății de circulație și ridicarea controalelor la frontierele interne”, adoptată de Comisie ca parte a pachetului, precum și propunerea de abordare etapizată și coordonată, care urmărește revenirea la libera circulație fără restricții a persoanelor; solicită stabilirea unui mecanism la nivelul UE pentru a defini rata unui nivel suficient de scăzut de transmitere și aplicarea uniformă a acestei rate în întreaga UE; solicită Comisiei să sprijine „relansarea turismului” printr-o recomandare care scoate în evidență „turismul sustenabil” și pune întreprinderile și destinațiile certificate în mod credibil în prima linie a turismului și călătoriilor ecologice, responsabile din punct de vedere social și solide din punct de vedere economic; salută inițiativa Comisiei care vizează asigurarea fluxului continuu de bunuri, în special de produse alimentare și medicale, în întreaga UE, precum și toate inițiativele menite să asigure funcționarea deplină a pieței interne a UE, fără controale și întârzieri nejustificate;

4.  reiterează importanța principiului nediscriminării în ridicarea progresivă a restricțiilor naționale și transfrontaliere, precum și a recunoașterii reciproce a măsurilor convenite la nivelul UE și subliniază importanța evitării acordurilor dintre statele membre individuale (așa-numitele coridoare turistice), care ar avea un impact și mai puternic asupra economiei statelor membre care au fost deosebit de afectate de criza sanitară și, în special, asupra sectorului lor turistic; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că mai multe state membre au impus recent măsuri unilaterale, care nu numai că ar putea submina funcționarea pieței unice și ar putea avea un efect negativ asupra vieții a milioane de cetățeni ai UE, ci reprezintă totodată încă o lovitură pentru turism și încredere; îndeamnă, prin urmare, Comisia să împiedice implementarea de către statele membre a oricărui tip de măsuri discriminatorii și care nu se bazează pe criterii epidemiologice, care pun sub semnul întrebării integritatea spațiului Schengen și care au un impact negativ asupra redresării rapide a sectorului călătoriilor și turismului european;

5.  subliniază necesitatea de a sprijini și de a promova zonele turistice din UE, printre altele, prin oferte atractive pentru vizitatori, în măsura în care condițiile epidemiologice și socio-sanitare din zonele respective permit acest lucru; consideră că este esențial ca toate cerințele în materie de sănătate, de igienă și sanitare, cum ar fi măsurile de distanțare socială, să fie pe deplin respectate și puse în aplicare, atât de către întreprinderi, cât și de clienții lor, pentru a garanta condiții de siguranță pentru vizitatori; solicită stabilirea unor criterii de evaluare uniforme în întreaga Uniune, pentru a scoate în evidență teritoriile care reprezintă medii sigure pentru turiștii care vin să viziteze aceste locuri și legat de turiștii care provin din aceste zone; sprijină necesitatea de a aplica și de a menține nivelurile cele mai ridicate de siguranță și securitate, scop în care ar putea fi utilizate tehnologii digitale interoperabile (de exemplu, un site web special de informare al Comisiei sau utilizarea centrelor de inovare digitală), pentru a oferi ajutor industriei călătoriilor și turismului, precum și turiștilor, respectând în același timp viața privată a persoanelor și drepturile lor în materie de protecție a datelor; subliniază că ar trebui dezvoltat un sistem de alertă timpurie, care să avertizeze în mod eficient turiștii cu privire la orice amenințare potențială pentru sănătate la destinația lor, astfel încât protocoalele de carantină și de evacuare să fie imediate și eficiente;

6.  recunoaște importanța pe care turiștii internaționali o au pentru sectorul turismului european; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să evalueze posibilitatea de a ridica restricțiile privind călătoriile neesențiale aplicate la frontierele externe ale UE, fără a afecta negativ sănătatea și siguranța publică, luând în considerare situația epidemiologică din fiecare țară terță respectivă și acționând în direcția recunoașterii reciproce a măsurilor de protecție împotriva COVID-19, în special în sectorul aviației, în conformitate cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și cu documentul comun al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) intitulat „Protocolul privind siguranța sanitară a aviației: orientări operaționale pentru gestionarea pasagerilor aerieni și a personalului aeronautic în contextul pandemiei de COVID-19” pentru redemararea transportului aerian în condiții de siguranță în Europa, și îndeamnă ca acestea să fie puse în aplicare rapid;

7.  subliniază importanța lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri pentru prestarea de servicii în sectorul turismului, ca o componentă-cheie a efortului de redresare economică, și solicită să se ia măsuri care să încurajeze mobilitatea acestora și să le protejeze drepturile, inclusiv printr-o mai bună punere în aplicare a legislației existente;

8.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „COVID-19: orientări privind restabilirea treptată a serviciilor de transport și a conectivității”, precum și orientările bazate pe un cadru de principii și un set comun de instrumente care vor contribui la reluarea serviciilor de transport de orice fel în întreaga UE, prin adoptarea unor măsuri coordonate, nediscriminatorii și proporționale;

9.  invită Comisia și statele membre să convină asupra unor măsuri temporare, proporționale și nediscriminatorii, care să fie în conformitate cu dovezile științifice, pentru a facilita tranzitul în condiții de siguranță și deplasările între țări, pe baza unei evaluări solide a riscurilor și în conformitate cu standardele internaționale definite de organisme precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC); subliniază importanța garantării recunoașterii reciproce a măsurilor convenite la nivelul UE pentru reluarea călătoriilor în interiorul și în afara UE; subliniază, de asemenea, că implementarea măsurilor de izolare, precum și relaxarea acestora nu trebuie în niciun moment să conducă la o reducere a nivelurilor ridicate ale standardelor de siguranță și securitate ale UE în domeniul transporturilor;

10.  subliniază că depistarea este un mijloc eficient de reducere a răspândirii virusului și de consolidare a încrederii în cazurile în care distanțarea socială nu este posibilă, cu condiția să existe metode de depistare rapide, fiabile și accesibile financiar; invită Comisia ca, în cooperare cu ECDC și cu statele membre, să evalueze periodic existența testelor care îndeplinesc aceste condiții și, atunci când sunt disponibile, să organizeze achiziții publice coordonate pentru a asigura cele mai bune condiții și prețuri posibile; îndeamnă Comisia și statele membre să utilizeze toate instrumentele de finanțare disponibile pentru a se asigura că cetățenii pot fi testați gratuit;

11.  subliniază că ar trebui eliminate restricțiile de călătorie și controalele la frontieră pentru regiunile, zonele și statele membre a căror situație epidemiologică se îmbunătățește și este suficient de similară, odată ce au fost stabilite criterii comune de evaluare a situației; subliniază că îmbunătățirea situației epidemiologice este esențială pentru restaurarea călătoriilor și a transportului în condiții de siguranță și pentru reluarea serviciilor turistice; în plus, invită Comisia ca, în coordonare cu statele membre, să analizeze fezabilitatea și valoarea adăugată a măsurilor de depistare, cum ar fi testele de diagnosticare (teste serologice sau teste nazofaringiene de depistare a virusului activ) și măsurarea temperaturii pasagerilor care pleacă din noduri de transport; solicită stabilirea unor standarde și protocoale detaliate în ceea ce privește măsurile de igienă comune pentru diferitele moduri de transport; consideră că fiecare operator de transport ar trebui să aplice măsuri uniforme într-un mod armonizat, pentru a oferi previzibilitate și claritate; consideră că protocoalele operaționale tehnice ar trebui să devină o condiție prealabilă pentru o călătorie sigură;

12.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „COVID-19: Ghidul UE pentru reluarea progresivă a serviciilor de turism și pentru protocoalele sanitare din structurile de primire turistice” și îndeamnă statele membre să transmită aceste orientări autorităților competente de la nivel regional și local; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să sprijine financiar sectorul călătoriilor și turismului în punerea în aplicare a acestor măsuri, în deplină cooperare cu sectorul călătoriilor și turismului și în conformitate cu ambițiile Pactului verde european și în materie de digitalizare;

13.  invită Comisia să creeze un sigiliu european de certificare a siguranței și protocoale sanitare clare și efective, garantând că, în cadrul UE, instalațiile turistice, unitățile și operatorii din sectorul călătoriilor îndeplinesc standardele de igienă și siguranță cele mai ridicate, în cooperare cu autoritățile publice ale statelor membre, cu părțile interesate din domeniul turismului și cu organizațiile internaționale, cu scopul de a încuraja punerea în aplicare a unor măsuri specifice bazate pe orientările UE, de a spori încrederea, securitatea și siguranța călătorilor care vizitează statele membre și de a încuraja redresarea sectorului;

14.  invită Comisia să propună norme comune la nivelul UE privind termenele și condițiile referitoare la cupoanele valorice emise în relație cu COVID-19, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, care să depindă întotdeauna de acceptarea voluntară a acestora de către consumatori și fără a afecta obligația companiilor de a rambursa călătorii lor, în termenul prevăzut de legislația UE, pentru a face cupoanele valorice mai flexibile și, astfel, mai atractive și viabile și pentru a preveni încă o punere în practică eterogenă, care are drept rezultat tratarea diferențiată a consumatorilor și denaturarea concurenței pe piața transporturilor și a turismului; îndeamnă, în plus, Comisia să utilizeze toate mijloacele de care dispune pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare și aplicarea uniformă a legislației UE și să promoveze utilizarea unor norme armonizate privind cupoanele valorice voluntare;

15.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a elabora, pe baza experienței dobândite în timpul crizei cauzate de COVID-19 și a sistemelor similare ale statelor membre, un sistem european de garantare a călătoriilor astfel încât companiile să dispună de lichiditatea financiară necesară pentru a garanta atât rambursarea costurile achitate de călători, cât și a costurilor de repatriere, împreună cu o compensare corectă pentru posibilele daune suferite în caz de faliment; este de părere, de asemenea, că ar trebui încurajați călătorii să încheie o asigurare de călătorie;

16.  invită Comisia să lanseze o campanie specială de comunicare a UE privind călătoriile și turismul, inclusiv printr-o aplicație de informare la nivelul UE, care să aibă ca scop promovarea călătoriilor în interiorul UE, restabilirea încrederii cetățenilor în călătorii și turism în condițiile pandemiei de COVID-19, informarea turiștilor privind măsurile de sănătate și de siguranță în vigoare și crearea unor valori durabile și de coeziune prin intermediul unei „mărci de turism a UE”; solicită ca conceptul de „destinație sigură și inteligentă” să fie esențial pentru a asigura dezvoltarea unui turism durabil, responsabil și accesibil;

17.  solicită să se instituie la nivelul UE un mecanism prin care să se stabilească, pe baza dovezilor științifice și a datelor fiabile și uniforme, un prag de siguranță și securitate în ceea ce privește ridicarea sau introducerea restricțiilor de călătorie, precum și să se stabilească un nivel adecvat de monitorizare și un plan de acțiune pentru orice evoluție negativă a situației epidemiologice; subliniază, în această privință, necesitatea ne a elabora un plan de acțiune mai concret și mai detaliat privind monitorizarea și evaluarea strategiei propuse de ieșire progresivă din criza provocată de COVID-19;

18.  invită Comisia, autoritățile publice din statele membre și părțile interesate să coopereze pentru a elabora cât mai curând posibil orientări și planuri de acțiune clare de pregătire în eventualitatea unui al doilea val de pandemie, abordând măsurile de prevenire și control al infecțiilor pentru sectorul călătoriilor și turismului, având în vedere că extinderea măsurilor de izolare ar putea duce, conform previziunilor, la o scădere de 16 % din PIB în anul în curs;

19.  salută programul SURE, care ajută statele membre să acopere costurile regimurilor naționale de șomaj tehnic și măsuri similare pentru a le permite întreprinderilor să mențină locurile de muncă în sectorul turismului; pune accentul, de asemenea, pe importanța de a investi în recalificare, formare în domeniul competențelor digitale și inițiative de susținere a locurilor de muncă, prevenind astfel pierderile de locuri de muncă și inegalitățile sociale care persistă din cauza pandemiei;

O mai mare solidaritate și coordonare în sectorul turismului din UE

20.  subliniază importanța trecerii la o politică europeană veritabilă în domeniul turismului, care va contribui în mod semnificativ la creșterea competitivității Uniunii în acest sector, promovând cooperarea între statele membre și între regiuni și creând posibilități pentru investiții și inovații suplimentare în acest sector; reamintește importanța de a evita reglementarea excesivă în cadrul pieței unice a serviciilor turistice, pentru a elimina și a preveni contradicțiile și duplicările în materie de reglementare, prin asigurarea unei mai bune coordonări a politicilor și a legislației care afectează sectorul turismului;

21.  salută propunerea Comisiei de a organiza un summit european privind turismul care să implice instituțiile UE, sectorul turismului, regiunile, orașele și părțile interesate, cu scopul de a reflecta asupra turismului european de mâine și sprijină crearea unei foi de parcurs până în 2050 care să ducă la un ecosistem european de turism sustenabil, inovator și rezilient („Agenda europeană pentru turism 2050”); invită, prin urmare, Comisia să adopte în 2021 o nouă strategie și un nou plan de acțiune pentru turismul din UE, pe baza rezultatelor acestui dialog, pentru a menține poziția Europei de destinație turistică principală, printr-o „marcă de turism a UE”; subliniază că această strategie pe termen lung trebuie să includă un plan de digitalizare a sectorului, precum și sisteme de regenerare a zonelor turistice; subliniază că strategia trebuie să sprijine tranziția ecologică a sectorului prin adaptarea proceselor și reînnoirea infrastructurilor și a instalațiilor; subliniază că Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape punerea corespunzătoare în aplicare a acesteia;

22.  salută inițiativa Comisiei care prevede flexibilitate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat; insistă, cu toate acestea, asupra nevoii de proiecte viabile, de competitivitate și de standarde sociale și ecologice, precum și de orientări clare și specifice pentru sectorul transporturilor și cel al turismului, pentru a permite o coordonare eficientă între toate statele membre și a garanta că sistemele naționale de compensare sunt utilizate în mod echitabil, prompt și proporțional și că sunt puse în aplicare pe o perioadă limitată, cu scopul de a face față pierderilor cauzate de epidemia de COVID-19, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența;

23.  subliniază importanța unei cooperări consolidate între autoritățile Uniunii, autoritățile naționale, regionale și locale și toate părțile interesate pertinente, cu scopul de a trata aspectele transversale legate de turism; invită, în acest sens, Comisia să elaboreze o strategie europeană în domeniul turismului, care să includă un plan de acțiune mai concret și mai detaliat, cu obiective pe termen scurt, mediu și lung, printre care obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și care să propună statelor membre să stabilească obiective clare, strategice și orientate spre rezultate; insistă ca o strategie adecvată pentru turismul durabil să fie adoptată în coordonare cu Parlamentul și statele membre, cu măsuri care să fie aplicate și respectate de către toate statele membre, industrii și turiști;

24.  subliniază că propunerea privind un plan de redresare al Uniunii prezentată de Comisie la 27 mai 2020, care include un buget al Uniunii consolidat pe termen lung (CFM 2021-2027) și un nou instrument de redresare în valoare de 750 miliarde EUR, care ar trebui să fie condiționat de punerea în aplicare a reformelor structurale și de respectarea standardelor ecologice și sociale, reprezintă o bună bază pentru continuarea negocierilor; salută recunoașterea turismului ca fiind una dintre activitățile economice cele mai afectate de criza COVID-19; observă că noul instrument de redresare, Next Generation EU, semnalează că turismul ar putea înregistra o scădere de peste 70 % a cifrei de afaceri în al doilea trimestru al anului 2020, în timp ce nevoile de investiții de bază în turism, în valoare de 161 miliarde EUR, se situează pe primul loc între diferitele ecosisteme; invită Comisia să acorde importanța cuvenită sectorului turismului în pachetul de redresare și să emită orientări pentru a asigura accesul rapid la finanțare, fără impedimente generate de sarcini administrative disproporționate, atât în cadrul programelor în curs, cât și al celor viitoare: subliniază, în acest context, importanța investițiilor în acest sector prin intermediul mecanismului de redresare și reziliență, care va permite elaborarea unei strategii pentru un sector al turismului sustenabil, flexibil și competitiv în întreaga Uniune; consideră că planul de redresare al Uniunii trebuie să includă posibilitatea de a oferi un sprijin financiar suplimentar pentru sectorul turismului, pe baza cotei cu care sectorul călătoriilor și al turismului contribuie la PIB-ul unui stat membru;

25.  regretă absența unei linii bugetare dedicate turismului sustenabil în următorul cadru financiar multianual (CFM 2021-2027) și regretă lipsa actuală a unui instrument financiar concret și specific, pe termen scurt, pentru a sprijini redresarea sectorului; subliniază că ar trebui avute în vedere măsuri specifice și un tratament special pentru regiunile ultraperiferice (RUP) și regiunile insulare;

26.  invită Comisia și statele membre să sprijine de urgență întreprinderile și lucrătorii, inclusiv lucrătorii independenți din sectorul transporturilor, al culturii și al turismului, în special IMM-urile, inclusiv macro-întreprinderile și întreprinderile familiale, în gestionarea lichidităților lor, pentru a le ajuta să își mențină locurile de muncă și pentru a reduce sarcinile administrative inutile; solicită, de asemenea, crearea unui cadru european pentru lucrătorii din întregul lanț valoric al industriei turismului, în strânsă colaborare cu partenerii sociali și care să acopere toate tipurile de lucrători;

27.  solicită revizuirea strategiei europene privind IMM-urile, care să ia în considerare impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și să prezinte inițiative concrete de redresare însoțite de o foaie de parcurs pentru a le sprijini prin reducerea birocrației, scăderea costurilor pentru accesul la finanțare și prin încurajarea investițiilor în lanțurile valorice strategice, în conformitate cu politica industrială europeană bazată pe ecosisteme, pe Pactul ecologic și pe tranziția digitală; reamintește că este nevoie să se efectueze ajustările necesare pentru a respecta noile măsuri de sănătate și siguranță, asigurând investiții substanțiale pentru siguranța consumatorilor și respectarea distanțării sociale, precum și alte măsuri de precauție relevante; subliniază că este important să se creeze rețele și clustere în întreaga Uniune, care au potențialul de a duce la armonizarea celor mai bune practici, strategii și sinergii în sectorul IMM-urilor;

28.  subliniază că mii de întreprinderi, în special IMM-uri, se luptă să supraviețuiască, multe dintre acestea confruntându-se cu insolvența; invită Comisia și statele membre să supravegheze evoluția situației și să evalueze posibilitatea creșterii sprijinului de urgență, în ceea ce privește instrumentele deja anunțate, luând toate măsurile adecvate pentru a evita de urgență falimentul întreprinderilor viabile;

Către un sector turistic european pregătit pentru viitor

29.  subliniază că sectorul turismului este foarte dependent de sectorul transporturilor și că, din această cauză, îmbunătățirea accesibilității, sustenabilității și a conectivității tuturor modurilor de transport, concomitent cu păstrarea celui mai înalt nivel de siguranță în toate sectoarele de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim și pe căi navigabile interioare), ar avea un impact semnificativ asupra consolidării sectorului turistic european; subliniază, în acest sens, că, întrucât 2021 este Anul european al căilor ferate și trebuie reduse emisiile generate de transport, Comisia ar trebui să promoveze toate modurile alternative sustenabile de călătorie;

30.  subliniază necesitatea de a promova moduri sustenabile de călătorie, cum ar fi sprijinirea într-o mai mare măsură a infrastructurii turistice pentru cicliști și a trenurilor de noapte; subliniază beneficiile economice și de mediu pe care le pot avea pentru turism modurile de transport sustenabile, cum ar fi ciclismul și invită Comisia să promoveze și să investească în infrastructura pentru ciclism în scopul de a facilita acest tip de turism;

31.  subliniază necesitatea ca toate statele membre să dispună de o rețea de infrastructuri dezvoltate, moderne, sigure și sustenabile pentru a facilita călătoriile în întreaga Uniune și pentru ca statele membre periferice să devină mai accesibile pentru turismul intra-european și internațional; invită, prin urmare, Comisia să sprijine restabilirea legăturilor feroviare transfrontaliere lipsă, să efectueze verificări ale adecvării rețelei de infrastructură existente și să propună măsuri suplimentare imediate pentru zonele cel mai puțin avansate și pentru zonele îndepărtate care dispun adesea de rețelele cel mai puțin dezvoltate și necesită o atenție deosebită; observă că regiunile de frontieră din întreaga Uniune reprezintă 40 % din teritoriul Uniunii și o treime din populația sa; invită Comisia să se asigure că statele membre au planificat adecvat finalizarea întregii rețele centrale TEN-T până în 2030 și a rețelei globale până în 2050, cu indicarea calendarului și a disponibilității bugetare, și să se concentreze în special pe tronsoanele transfrontaliere, îndeosebi în statele membre care nu înregistrează progrese în aceste domenii; subliniază că aceasta include proiectul atât de necesar privind cerul unic european, care, deși stagnează de mai mulți ani la nivelul UE, ar contribui în același timp la siguranța, eficiența și sustenabilitatea aviației europene;

32.  invită Comisia să analizeze fezabilitatea și beneficiile potențiale ale unui mecanism de gestionare a crizelor pentru sectorul turismului din UE, nu doar pentru a răspunde în mod adecvat și rapid actualei crize generate de COVID-19, ci și pentru ca acesta să fie pregătit pentru viitoare provocări de natură și amploare similare; subliniază că este important să se prevadă soluții de finanțare pentru deficitele financiare pe termen scurt, precum și să se asigure un cadru și strategii pe termen mediu și lung; invită Comisia să prezinte orientări bazate pe cele mai bune practici din sectorul turismului în cazul apariției unor crize la scară largă, cum ar fi actuala pandemie, și să faciliteze dezvoltarea și coordonarea unor platforme online adecvate unde părțile interesate să poată face schimb de bune practici și de informații;

33.  îndeamnă Comisia să propună un nou sistem european de turism inclusiv, potrivit modelului inițiativei Calypso, care să permită grupurilor sociale vulnerabile să utilizeze bonuri turistice naționale în instituțiile asociate din alte state membre care oferă, de asemenea, cetățenilor lor un program de turism social; ia act de faptul că numeroase state membre implementează astfel de programe cu rezultate foarte bune și consideră că ar fi oportun ca aceste sisteme să fie interoperabile la nivelul UE;

34.  subliniază că este important ca Uniunea să adopte o abordare comună privind protejarea competitivității sectorului prin îmbunătățirea strategiei sale de comunicare cu cetățenii; subliniază, de asemenea, rolul UE de coordonare în sectorul turismului, care ar trebui îmbunătățit prin adoptarea de acțiuni ale UE cu valoare adăugată și prin facilitarea pe mai departe a schimbului de bune practici între statele membre; face apel la reducerea sarcinilor administrative și fiscale nejustificate, la sprijinirea creării de întreprinderi și la promovarea vânzărilor și a serviciilor transfrontaliere;

35.  subliniază că cooperarea internațională în sectorul călătoriilor și turismului are un rol important și încurajează instituțiile UE să continue să promoveze dialogul și cooperarea cu Organizația Mondială a Turismului a ONU (UNWTO);

36.  consideră că apariția unor noi tehnologii și continuarea digitalizării ar spori considerabil atractivitatea sectorului călătoriilor și turismului și că platformele ușor de utilizat și noile modele de afaceri ar consolida creșterea, competitivitatea și prosperitatea sectorului; consideră, în consecință, că formarea și recalificarea regulată a forței de muncă existente în acest sector este extrem de importantă, cu un accent special pe competențele digitale și pe tehnologiile inovatoare;

37.  invită Comisia să evalueze posibilitatea de a crea o procedură online de depunere a cererilor de viză, menținând, în același timp, o solidă protecție a frontierelor europene, ca mijloc de atragere a unui flux sporit de turiști internaționali în Europa; ia act de faptul că epidemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a susține inovarea și de a reconceptualiza furnizarea de servicii, inclusiv a serviciilor care implică contacte interpersonale intense; invită, prin urmare, Comisia să examineze posibilitățile de acces la distanță, ieftin și rapid la vize electronice pentru destinații turistice europene pentru resortisanții de bună credință ai țărilor terțe care solicită vize și ale căror date biometrice să fie colectate în orice caz, odată ce sistemul de intrare/ieșire va deveni pe deplin operațional;

38.  subliniază că este important să se promoveze turismul sustenabil, contribuind la crearea de locuri de muncă, la protejarea și refacerea ecosistemelor naturale, precum și la creșterea economică și la competitivitate, pe baza noilor modele de afaceri; invită Comisia să faciliteze accesul la finanțarea din partea UE pentru actorii din turism, în special pentru micile unități hoteliere din toate segmentele pieței, care trebuie să beneficieze de o atenție și de un sprijin deosebite; afirmă că o astfel de finanțare ar trebui să sprijine tranziția către produse și servicii turistice mai sustenabile, inovatoare, reziliente și de calitate și să contribuie în continuare la sustenabilitate, la promovarea călătoriilor în extrasezon și la dispersarea geografică a fluxurilor turistice; consideră că trebuie să se acorde sprijin și coordonare la nivelul Uniunii pentru a îmbunătăți administrarea turismului la nivel național, regional și local, printre altele prin introducerea unui mecanism de certificare a turismului sustenabil; subliniază importanța promovării trecerii de la turismul excesiv la alte forme de turism cultural și durabil, care respectă mediul și patrimoniul nostru cultural;

39.  subliniază că turismul are un rol important pentru anumite țări și zone geografice din UE, unde serviciile legate de turism sunt adesea un factor important în obținerea unui loc de muncă și reprezintă una dintre principalele surse de venit pentru populația locală; invită Comisia să elaboreze măsuri adaptate pentru restabilirea libertății de circulație și a legăturilor de transport între regiunile ultraperiferice și insule și partea continentală a UE; subliniază că, pentru aceste regiuni, culoarele specifice de conectare, precum și sprijinul financiar și administrativ suplimentar prezintă o importanță deosebită; subliniază că, în cadrul strategiei și al inițiativelor UE în domeniul turismului, este important să se pună un accent mai mare pe dimensiunea costieră și maritimă, inclusiv pe posibilitățile de finanțare și instrumentele de promovare și comunicare, precum și să se consolideze funcționarea piețelor relevante prin crearea de politici adaptate în cooperare cu părțile interesate și autoritățile din țara de destinație; reamintește că este important ca întreprinderile familiale care dezvoltă piețele locale sau regionale și promovează turismul local să fie sprijinite, întrucât acestea reprezintă o parte semnificativă a locurilor de muncă din sectorul privat european și constituie incubatoarele naturale ale unei culturi antreprenoriale;

40.  reamintește că turismul cultural reprezintă aproximativ 40 % din totalul turismului european și că 68 % dintre europeni afirmă că prezența patrimoniului cultural, care include itinerariile culturale, printre care Drumul Sfântului Iacob („Camino de Santiago”), ce își va aniversa în 2021 Anul Sfânt Iacobin sau Anul jubiliar al Sfântului Iacob, influențează alegerea destinației lor de vacanță(2); invită, în consecință, Comisia să propună statelor membre obiective clare, strategice, operaționale și orientate spre rezultate în viitorul plan de lucru în domeniul culturii și să îmbunătățească cadrul strategic actual pentru cultură; subliniază că investițiile în siturile culturale ar trebui să fie considerate și tratate ca o resursă de îmbunătățire a competitivității și creșterii la nivel local, fără a uita valoarea lor intrinsecă de parte a patrimoniului nostru cultural care trebuie protejat, în special în fața schimbărilor climatice și a turismului excesiv; invită Comisia să consolideze sustenabilitatea financiară a siturilor culturale finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și să încurajeze dezvoltarea unor scheme de finanțare care să se bazeze pe fonduri private; solicită, de asemenea, un buget mai mare pentru Discover EU, un program care are potențialul de a stimula în mod considerabil turismul pentru tineret; subliniază nevoile specifice ale instituțiilor culturale care beneficiază de ajutor public pe parcursul acestei perioade de redresare, deoarece acestea trebuie să asigure siguranța vizitatorilor și să își mențină modelul economic; solicită Comisiei să găsească mecanisme alternative de sprijin pentru persoanele care lucrează în domeniul cultural și care depind în mare măsură de un turism funcțional;

41.  subliniază beneficiile turismului rural și ale turismului agroecologic și invită Comisia să promoveze și să sprijine în continuare inițiative care ar putea genera surse de venit suplimentare pentru zonele rurale, care ar crea posibilități de angajare, ar preveni depopularea și ar spori beneficiile sociale; subliniază rolul pe care îl poate juca Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în special programul LEADER, în sprijinirea inițiativelor din domeniul turismului local și rural și solicită ca acest program să fie finanțat adecvat pentru perioada de programare 2021-2027; consideră că este necesar să se consolideze agroturismul în zonele rurale pentru a diversifica sursele de venituri ale fermierilor, în special pentru micile exploatații, prevenind astfel abandonarea terenurilor și depopularea și sprijinind economia rurală; subliniază, în acest sens, că este necesar să fie rezervate fonduri specifice pentru agroturism, care joacă un rol esențial în diversificarea veniturilor fermierilor și în dezvoltarea zonelor rurale;

42.  subliniază importanța turismului în sectorul sănătății, care include turismul medical, de wellness și balnear; invită Comisia să promoveze, acolo unde este cazul, turismul european profilactic, balnear, sustenabil, montan și medical; subliniază că sunt necesare investiții suplimentare pentru a îmbunătăți infrastructura turistică sustenabilă, precum și că este important ca stațiunile balneare și de wellness europene să se bucure de o vizibilitate crescută; invită Comisia să prevadă noi posibilități de finanțare, fundamentate științific, întrucât turismul medical poate contribui la reducerea costurilor în sectorul sănătății prin măsuri de prevenire și la scăderea consumului de medicamente și ar putea îmbunătăți și mai mult sustenabilitatea și calitatea muncii;

43.  subliniază că este important ca serviciile de călătorie și turism să fie accesibile pentru persoanele în vârstă, precum și pentru persoanele cu dizabilități și cele cu limitări funcționale; invită Comisia și statele membre să impulsioneze activ actualul proces de elaborare a standardului Organizației Internaționale de Standardizare cu privire la serviciile turistice accesibile și ca, odată ce acesta este adoptat, să se asigure că este aplicat rapid și corect și că prestatorii de servicii respectă standardele de accesibilitate relevante care există deja sau sunt în curs de a fi puse în aplicare; invită, în plus, Comisia să depună eforturi pentru a facilita eventuala aplicare și recunoaștere mai extinsă a cardului UE pentru persoanele cu dizabilități;

44.  subliniază că sportul joacă un rol major în turism, reamintind că evenimentele și activitățile sportive sunt importante pentru a crește atracția turistică a regiunilor Europei; evidențiază oportunitățile oferite de deplasările sportivilor și ale spectatorilor cu ocazia evenimentelor sportive, care pot atrage turiști chiar și în zonele cele mai îndepărtate; subliniază importanța gastronomiei europene, a itinerariilor gastronomice și a sectorului HORECA pentru industria turismului și pentru economie în ansamblu; subliniază că cele de mai sus trebuie, prin urmare, să fie integrate în strategia globală pentru turism;

o
o   o

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintei Comisiei, Președintelui Consiliului European și Președinției în exercițiu a Consiliului.

(1) Articolul 195 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(2) Eurobarometrul special 466 - Patrimoniul cultural, 12/2017.


Cooperarea administrativă în domeniul impozitării: amânarea anumitor termene ca urmare a pandemiei de COVID-19 *
PDF 155kWORD 46k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în vederea soluționării nevoii urgente de amânare a anumitor termene pentru depunerea și schimbul de informații în domeniul fiscal ca urmare a pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0197 – C9-0134/2020 – 2020/0081(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2020)0197),

–  având în vedere articolele 113 și 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C9-0134/2020),

–  având în vedere articolele 82 și 163 din Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Pentru a stabili durata amânării, este necesar să se ia în considerare faptul că scopul acesteia este de a gestiona o situație excepțională și măsura nu ar trebui să perturbe structura și funcționarea stabilite ale Directivei 2011/16/UE. În consecință, ar fi oportun ca amânarea depunerii și schimbului de informații să fie limitată la o durată proporțională cu dificultățile cauzate de pandemia de COVID-19.
(5)  Pentru a stabili durata amânării, este necesar să se ia în considerare faptul că scopul acesteia este de a gestiona o situație excepțională. Amânarea nu ar trebui să submineze politica Uniunii de combatere a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a planificării fiscale agresive prin schimbul de informații între administrațiile fiscale și, prin urmare, măsura nu ar trebui să perturbe structura și funcționarea stabilite ale Directivei 2011/16/UE. În consecință, ar fi oportun ca amânarea depunerii și schimbului de informații să fie limitată la o durată proporțională cu dificultățile cauzate de pandemia de COVID-19.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)   Având în vedere incertitudinea actuală cu privire la evoluția pandemiei de COVID-19, ar fi de asemenea util să se prevadă posibilitatea unei noi prelungiri a perioadei de amânare pentru depunerea și schimbul de informații. Acest lucru ar fi necesar dacă, pe parcursul unei părți a perioadei de amânare sau a totalității acestei perioade, ar persista circumstanțele excepționale privind riscurile grave pentru sănătatea publică cauzate de pandemia de COVID-19 și, prin urmare, statele membre ar trebui fie să pună în aplicare noi măsuri de limitare a mișcării persoanelor, fie să continue să aplice măsurile de limitare existente. Această prelungire nu trebuie să perturbe structura și funcționarea stabilite ale Directivei 2011/16/UE a Consiliului. Dimpotrivă, prelungirea trebuie să aibă o durată limitată și stabilită în prealabil în funcție de dificultățile de ordin practic cauzate de limitarea temporară a mișcării persoanelor. Prelungirea nu trebuie să afecteze elementele esențiale ale obligației de raportare și de schimb de informații în temeiul prezentei directive. Aceasta poate doar să extindă amânarea termenului pentru respectarea obligațiilor respective, garantând, în același timp, faptul că toate informațiile vor face obiectul schimbului de informații.
eliminat
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 27b
Articolul 27b
Prelungirea perioadei de amânare
eliminat
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat, în conformitate cu articolul 27c, pentru a prelungi, pentru o perioadă suplimentară de maximum trei luni, perioada de amânare destinată depunerii și schimbului de informații, astfel cum se prevede la articolul 8ab alineatele (12) și (18) și la articolul 27a.
Comisia poate adopta actul delegat menționat la primul paragraf numai dacă, pe parcursul unei părți a perioadei de amânare sau a totalității acestei perioade, persistă circumstanțele excepționale privind riscurile grave pentru sănătatea publică cauzate de pandemia de COVID-19 și dacă statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri de limitare a mișcării persoanelor.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 27c
Articolul 27c
Exercitarea delegării de competențe
eliminat
1.  Competența de a adopta actul delegat menționat la articolul 27b este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.
2.  Competența de a adopta actul delegat menționat la articolul 27b este conferită Comisiei numai pentru perioada de amânare a termenelor pentru depunerea și schimbul de informații, astfel cum se prevede la articolul 8ab alineatele (12) și (18) și la articolul 27a.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 27b poate fi revocată în orice moment de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actului delegat care este deja în vigoare.
4.  Înainte de adoptarea actului delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.  De îndată ce adoptă actul delegat, Comisia îl notifică Consiliului. În notificarea actului delegat transmisă Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.
6.  Actul delegat adoptat în temeiul articolului 27b intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât Consiliul nu formulează nicio obiecție. Consiliul poate formula obiecții cu privire la actul delegat în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea actului respectiv. Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.
7.  Parlamentul European este informat cu privire la adoptarea unui act delegat de către Comisie, la orice obiecții formulate cu privire la acesta și la revocarea delegării de competențe de către Consiliu.

Măsurile specifice de acordare de sprijin temporar excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19 [Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1305/2013] ***I
PDF 125kWORD 43k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 în ceea ce privește o măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19 (COM(2020)0186 – C9-0128/2020 – 2020/0075(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0186),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0128/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 4 iunie 2020, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 163 din Regulamentul său de procedură,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 19 iunie 2020 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 în ceea ce privește o măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ca răspuns la epidemia de COVID-19

P9_TC1-COD(2020)0075


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/872.)

(1) Avizul din 11 iunie 2020.


Iniţiativa cetăţenească europeană: stabilirea de măsuri temporare cu privire la limitele în timp ale etapelor de acumulare, verificare și examinare în contextul epidemiei de COVID-19 ***I
PDF 152kWORD 50k
Amendamentele adoptate de Parlamentului European la 19 iunie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire de măsuri temporare cu privire la limitele în timp ale etapelor de acumulare, verificare și examinare prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/788 privind Iniţiativa cetăţenească europeană în contextul epidemiei de COVID-19 (COM(2020)0221 – C9-0142/2020 – 2020/0099(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia de COVID-19 a devenit o pandemie la nivel mondial. Statele membre au fost afectate într-un mod dramatic și excepțional de consecințele acestei pandemii. Acestea au luat o serie de măsuri restrictive pentru a opri sau a încetini transmiterea COVID-19, inclusiv măsuri de limitare a mișcării persoanelor pentru a restrânge libera circulație a cetățenilor lor, interzicerea evenimentelor publice și închiderea magazinelor, a restaurantelor și a școlilor. Aceste măsuri au condus la o oprire aproape totală a vieții publice în aproape toate statele membre.
(1)  La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia de COVID-19 a devenit o pandemie la nivel mondial. Statele membre au fost afectate într-un mod dramatic și excepțional de consecințele acestei pandemii. Acestea au luat o serie de măsuri restrictive pentru a opri sau a încetini transmiterea COVID-19, inclusiv măsuri de limitare a mișcării persoanelor pentru a restrânge libera circulație a cetățenilor lor, interzicerea evenimentelor publice și închiderea magazinelor, a restaurantelor și a școlilor. Aceste măsuri au dus la o oprire totală a vieții publice în aproape toate statele membre.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Statele membre au indicat că vor reduce treptat nivelul restricțiilor introduse prin măsurile luate ca răspuns la pandemia de COVID-19, pentru a monitoriza și controla situația în materie de sănătate publică. Prin urmare, este adecvată o prelungire cu șase luni a perioadei de colectare a declarațiilor de susținere, acoperind perioada începând cu data de 11 martie 2020, când Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia a devenit pandemie. Această prelungire se bazează pe presupunerea că, cel puțin în primele șase luni de la data de 11 martie 2020, majoritatea statelor membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii vor institui măsuri care să împiedice în mod substanțial posibilitățile organizatorilor de a desfășura campanii locale și de a colecta declarații de susținere pe hârtie. Prin urmare, perioada de colectare a inițiativelor a căror colectare era în derulare la 11 martie 2020 ar trebui prelungită cu șase luni. În cazul în care perioada de colectare a unei inițiative a început după 11 martie, această perioadă ar trebui prelungită în mod proporțional.
(6)  Statele membre au indicat că vor reduce treptat nivelul restricțiilor introduse prin măsurile luate ca răspuns la pandemia de COVID-19, pentru a monitoriza și controla situația în materie de sănătate publică. Prin urmare, este adecvată o prelungire cu șase luni a perioadei de colectare a declarațiilor de susținere, acoperind perioada începând cu data de 11 martie 2020, când Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia a devenit pandemie. Această prelungire se bazează pe presupunerea că, cel puțin în primele șase luni de la data de 11 martie 2020, cel puțin un sfert din statele membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii vor institui măsuri care să împiedice în mod substanțial posibilitățile organizatorilor de a desfășura campanii locale și de a colecta declarații de susținere pe hârtie. Prin urmare, perioada de colectare a inițiativelor a căror colectare era în derulare la 11 martie 2020 ar trebui prelungită cu șase luni. În cazul în care perioada de colectare a unei inițiative a început după 11 martie, această perioadă ar trebui prelungită în mod proporțional.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Având în vedere că sfârșitul pandemiei în Uniune este dificil de prevăzut, este oportună împuternicirea Comisiei în vederea adoptării actelor de punere în aplicare pentru a prelungi și mai mult perioada de colectare în ceea ce privește inițiativele pentru care perioada de colectare este încă în curs la 11 septembrie 2020 în cazurile în care există în continuare circumstanțele excepționale care decurg din pandemia de COVID-19. Prelungirea cu șase luni a perioadei de colectare prevăzută de prezentul regulament ar trebui să acorde Comisiei suficient timp pentru a decide dacă se justifică o prelungire suplimentară a perioadei de colectare. Împuternicirea ar trebui să permită, de asemenea, Comisiei să adopte acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei de colectare în cazul unei noi crize de sănătate publică legată de o nouă izbucnire a epidemiei de COVID-19, dacă majoritatea statelor membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii au luat măsuri susceptibile de a avea același efect.
(7)  Având în vedere că sfârșitul pandemiei în Uniune este dificil de prevăzut, este oportună împuternicirea Comisiei în vederea adoptării actelor de punere în aplicare pentru a prelungi și mai mult perioada de colectare în ceea ce privește inițiativele pentru care perioada de colectare este încă în curs la 11 septembrie 2020 în cazurile în care există în continuare circumstanțele excepționale care decurg din pandemia de COVID-19. Prelungirea cu șase luni a perioadei de colectare prevăzută de prezentul regulament ar trebui să acorde Comisiei suficient timp pentru a decide dacă se justifică o prelungire suplimentară a perioadei de colectare. Împuternicirea ar trebui să permită, de asemenea, Comisiei să adopte acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei de colectare în cazul unei noi crize de sănătate publică legată de o nouă izbucnire a epidemiei de COVID-19, dacă cel puțin un sfert din statele membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii au luat măsuri susceptibile de a avea același efect.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Comisia informează organizatorii și statele membre cu privire la prelungirea acordată pentru fiecare inițiativă în cauză și își publică decizia în registrul online menționat la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/788. De asemenea, publică lista tuturor acestor inițiative și noua perioadă de colectare pentru fiecare inițiativă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – paragraful 1
(2)  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadelor maxime de colectare a inițiativelor menționate la alineatul (1), dacă, ulterior datei de 11 septembrie 2020, majoritatea statelor membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii continuă să aplice măsuri ca răspuns la pandemia de COVID-19 care îngreunează într-o măsură substanțială posibilitatea organizatorilor de a colecta declarații de susținere pe hârtie și de a informa publicul cu privire la inițiativele lor în derulare.
(2)  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadelor maxime de colectare a inițiativelor menționate la alineatul (1), dacă, ulterior datei de 11 septembrie 2020, cel puțin un sfert din statele membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii continuă să aplice măsuri ca răspuns la pandemia de COVID-19 care îngreunează într-o măsură substanțială posibilitatea organizatorilor de a colecta declarații de susținere pe hârtie și de a informa publicul cu privire la inițiativele lor în derulare.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – paragraful 2
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei maxime de colectare a inițiativelor pentru care colectarea este în derulare în momentul unei noi izbucniri a epidemiei de COVID-19 care obligă o majoritate a statelor membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii aplice măsuri care afectează organizatorii acelor inițiative în aceeași măsură.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei maxime de colectare a inițiativelor pentru care colectarea este în derulare în momentul unei noi izbucniri a epidemiei de COVID-19, dacă cel puțin un sfert din statele membre sau un număr de state membre reprezentând mai mult de 35 % din populația Uniunii aplică măsuri care afectează organizatorii acelor inițiative în aceeași măsură.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – paragraful 3
Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 6 alineatul (2) și identifică inițiativele vizate și noua dată de încheiere a perioadei de colectare a acestora.
Actele de punere în aplicare menționate la primul și la al doilea paragraf identifică inițiativele pentru care perioada de colectare se prelungește odată cu noua dată de încheiere a perioadei lor de colectare, precum și rezultatele evaluării menționate la al cincilea paragraf.
Actele de punere în aplicare menționate la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 6 alineatul (2).
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – paragraful 5
Pentru a evalua dacă cerința din primul și al doilea paragraf este îndeplinită, statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informații despre măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia ca răspuns la pandemia de COVID-19.
Statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informații despre măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia ca răspuns la pandemia de COVID-19 sau la un nou val al pandemiei de COVID-19.
Pentru a evalua dacă cerințele din primul și al doilea paragraf sunt îndeplinite, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc criterii detaliate pentru o astfel de evaluare.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
(1)  Fără a se aduce atingere articolului 14 alineatul (2) și articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/788, în cazul în care, începând cu data de 11 martie 2020, Parlamentul European sau Comisia întâmpină dificultăți în organizarea unei audieri publice sau, respectiv, a unei reuniuni cu organizatorii, din cauza măsurilor luate ca răspuns la pandemia de COVID-19 de către statul membru în care respectivele instituții intenționează să organizeze audierea sau reuniunea, acestea organizează audierea sau reuniunea imediat ce situația în materie de sănătate publică din statul membru în cauză face posibil acest lucru.
(1)  Fără a se aduce atingere articolului 14 alineatul (2) și articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/788, în cazul în care, începând cu data de 11 martie 2020, Parlamentul European sau Comisia întâmpină dificultăți în organizarea unei audieri publice sau, respectiv, a unei reuniuni cu organizatorii, din cauza măsurilor luate ca răspuns la pandemia de COVID-19 de către statul membru în care respectivele instituții intenționează să organizeze audierea sau reuniunea, acestea organizează audierea sau reuniunea imediat ce situația în materie de sănătate publică din statul membru în cauză face posibil acest lucru sau, în eventualitatea în care organizatorii decid să participe la audiere sau la reuniune, de îndată ce pot stabili de comun acord cu instituțiile data unei astfel de audieri sau reuniuni.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură.


Protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd
PDF 161kWORD 55k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd (2020/2685(RSP))
P9_TA(2020)0173B9-0196/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, în special, a doua liniuță și liniuțele de la a patra până la a șaptea din preambul, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul 6,

–  având în vedere articolele 10 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 2, 3, 4, 5 și 21,

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(2),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(3),

–  având în vedere Raportul din 2020 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), cel de al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea (EU-MIDIS II), publicat în decembrie 2017 de FRA, sondajele FRA „Being black in the EU” („Ce înseamnă a fi persoană de culoare în UE”), publicate la 23 noiembrie 2018 și, respectiv, 15 noiembrie 2019, precum și raportul FRA privind experiențele de discriminare rasială și de violență rasială în rândul persoanelor de origine africană din UE,

–  având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind rasismul și ura împotriva minorităților din lume,

–  având în vedere rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană în Europa(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2019 referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporționată a forței(6),

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a Grupului la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere recomandările generale de politică ale Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (ECRI),

–  având în vedere videoconferința de presă ținută de Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, la 2 iunie 2020, în urma morții lui George Floyd,

–  având în vedere schimbul de opinii care a avut loc la 5 iunie 2020 în cadrul Subcomisiei sale pentru drepturile omului privind cazul George Floyd,

–  având în vedere publicația FRA din 5 decembrie 2018 intitulată „Prevenirea creării ilegale de profiluri în prezent și în viitor: un ghid”,

–  având în vedere Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care interzice discriminarea,

–  având în vedere recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 19 septembrie 2001 referitoare la Codul deontologic european al poliției,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,

–  având în vedere Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și Recomandările generale ale Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD),

–  având în vedere declarația din 28 mai 2020 a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, prin care condamnă uciderea lui George Floyd,

–  având în vedere declarația referitoare la protestele împotriva rasismului sistemic din Statele Unite din 5 iunie 2020 făcută de către experții independenți ai Procedurilor speciale ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Declarația și Programul de acțiune de la Durban din 2002 și acțiunile ulterioare acestora, precum și raportul Raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora privind combaterea rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei și a intoleranței asociate acestora,

–  având în vedere Deceniul internațional al persoanelor de origine africană,

–  având în vedere Constituția SUA,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 25 mai 2020, George Floyd, un afro-american neînarmat în vârstă de 46 de ani, a fost arestat pentru că se presupune că a utilizat o bancnotă contrafăcută și a fost ucis în Minneapolis, Minnesota, după ce un ofițer de poliție alb a stat cu genunchiul pe gâtul lui timp de 8 minute și 46 de secunde; întrucât George Floyd a spus în mod repetat că nu poate respira;

B.  întrucât moartea lui George Floyd, adăugată la lista cu alte exemple de utilizare a forței excesive și de crime comise de către ofițerii de poliție, a declanșat demonstrații și proteste masive împotriva rasismului și a brutalității poliției în întreaga SUA, precum și în întreaga lume;

C.  întrucât, în urma protestelor masive, ofițerul de poliție Derek Chauvin, acuzat inițial de omor de gradul al treilea fără intenția de a ucide, a fost acuzat ulterior de omor de gradul al doilea și ucidere din culpă, acuzații pentru care se aplică o pedeapsă cumulată de maximum 35 de ani; întrucât alți trei polițiști implicați în arestarea lui George Floyd au fost concediați și se confruntă cu acuzații de complicitate;

D.  întrucât violența și distrugerea bunurilor nu vor rezolva problema discriminării înrădăcinate și aceste acte trebuie denunțate ferm; întrucât protestatarii trebuie să își exprime cererile de înfăptuire a justiției în mod pașnic, iar forțele de poliție și de securitate nu trebuie să contribuie la escaladarea suplimentară a situației actuale tensionate prin utilizarea forței excesive;

E.  întrucât protestele care au avut loc în urma morții lui George Floyd sunt precedate de o lungă istorie de proteste împotriva brutalității poliției și a rasismului în SUA; întrucât, în SUA, persoanele de culoare reprezintă până la 40 % din populația deținută, deși reprezintă 13 % din populația totală; întrucât rata mortalității în arestul poliției în SUA este de șase ori mai mare pentru persoanele de culoare decât pentru persoanele albe și este de trei ori mai mare pentru persoanele de origine hispanică(7), ca și utilizarea forței excesive sau letale, care a afectat în mod disproporționat persoanele de culoare;

F.  întrucât unele incidente violente individuale au avut loc în timpul protestelor, inclusiv în Minneapolis;

G.  întrucât președintele Trump a desfășurat Garda Națională;

H.  întrucât reacția și retorica provocatoare utilizată de Președintele SUA, inclusiv amenințările sale de a desfășura armata SUA, în cazul în care protestele în curs nu încetează, au servit doar la consolidarea protestelor;

I.  întrucât un reporter al CNN, Omar Jimenez, precum și colegii săi au fost arestați în timp ce relatau despre protestul din Minneapolis și au fost ulterior eliberați după ce a fost confirmat faptul că aparțineau mass-mediei; întrucât un număr mare de jurnaliști au fost împiedicați să relateze liber despre demonstrații, deși își afișau în mod vizibil însemnele de acreditare în mass-media, iar zeci de jurnaliști au fost atacați de forțele de poliție, unii dintre ei fiind grav răniți;

J.  întrucât UE s-a angajat să respecte libertatea de exprimare și de informare, precum și libertatea de întrunire și de asociere; întrucât, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), toate restricțiile privitoare la drepturile fundamentale trebuie să respecte principiile legalității, necesității și proporționalității;

K.  întrucât exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești, astfel cum se prevede la articolul 10 din CEDO;

L.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, UE „respectă funcțiile esențiale ale statului [din statele membre] și, în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale”; întrucât, „[î]n special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru”;

M.  întrucât, în urma morții lui George Floyd și a protestelor din SUA, mii de persoane au demonstrat în orașe europene și în alte orașe din întreaga lume în sprijinul protestelor din SUA și pentru a protesta împotriva rasismului împreună cu mișcarea „Black Lives Matter” („Viețile persoanelor de culoare contează”); întrucât mișcarea „Black Lives Matter” nu este nouă;

N.  întrucât, în unele state membre ale UE, protestele au intensificat mișcarea împotriva rasismului care vizează persoanele de culoare și, de asemenea, au condus la amintirea trecutului colonial al Europei și a rolului său în comerțul transatlantic cu sclavi; întrucât aceste nedreptăți și crime împotriva umanității ar trebui să fie recunoscute la nivelul UE și la nivel național și să fie abordate la nivel instituțional și în cadrul educației;

O.  întrucât o parte a comunității internaționale a respins ferm utilizarea excesivă a forței, a condamnat violența și rasismul de orice fel și a solicitat ca toate aceste incidente să fie abordate rapid și eficient și cu respectarea deplină a statului de drept și a drepturilor omului; întrucât liderii instituțiilor UE ar trebui să condamne în mod public și fără rezerve rasismul și brutalitatea forțelor de poliție care au condus la moartea lui George Floyd și a altora;

P.  întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt principii esențiale consacrate în legislația UE; întrucât aceste principii și valori comune ar trebui să ne unească în lupta împotriva nedreptății, a rasismului și a discriminării sub toate formele;

Q.  întrucât egalitatea de tratament și nediscriminarea sunt drepturi fundamentale consacrate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale și ar trebui respectate pe deplin;

R.  întrucât, potrivit articolului 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;

S.  întrucât deviza UE „Unită în diversitate” cuprinde nu numai naționalitatea, ci și toate motivele menționate mai sus;

T.  întrucât rasismul este un motiv de îngrijorare în întreaga lume și întrucât atitudinile rasiste și xenofobe persistă peste tot în lume;

U.  întrucât rasismul structural se reflectă, de asemenea, în inegalitatea socioeconomică și în sărăcie, iar acești factori interacționează și se consolidează reciproc; întrucât acest lucru este deosebit de vizibil pe piața muncii, unde lucrătorii care lucrează în condițiile cele mai precare sunt lucrătorii de culoare, dar și în privința locuințelor și a educației; întrucât acțiunile de promovare a egalității și de combatere a rasismului structural trebuie să meargă mână în mână și să fie abordate sistematic;

V.  întrucât, potrivit FRA, discriminarea și hărțuirea rasială rămân frecvente în întreaga Uniune Europeană(8); întrucât minoritățile rasiale și etnice sunt supuse hărțuirii, violenței și discursului de incitare la ură, atât online, cât și offline; întrucât minoritățile rasiale și etnice se confruntă cu discriminare structurală în UE în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește locuințele, asistența medicală, ocuparea forței de muncă și educația;

W.  întrucât sondajul FRA a raportat că grupurile rasializate care sunt cele mai afectate de rasism și discriminare în Europa pe baza originii etnice sau de imigranți sunt romii, persoanele din Africa de Nord și din Africa Subsahariană(9); întrucât sondajele FRA raportează, de asemenea, niveluri înalte de discriminare și rasism împotriva musulmanilor(10) și a evreilor(11);

X.  întrucât unii lideri de opinie și oameni politici din întreaga UE adoptă atitudini rasiste și xenofobe, promovând un climat social care oferă un teren fertil pentru rasism, discriminare și infracțiuni motivate de ură; întrucât acest climat este alimentat în plus de mișcările populiste și extremiste care încearcă să divizeze societățile noastre; întrucât aceste acțiuni încalcă valorile europene comune pe care toate statele membre s-au angajat să le respecte;

Y.  întrucât activitatea forțelor de poliție și de ordine este menită să apere securitatea persoanelor în UE și să le protejeze împotriva criminalității, a terorismului și a activităților sau acțiunilor ilegale, precum și să aplice legea, uneori în circumstanțe dificile; întrucât polițiștii își pun viața în pericol în scopul protejării altor persoane;

Z.  întrucât rasismul, discriminarea și utilizarea excesivă și letală a forței de către poliție există, de asemenea, în UE; întrucât autoritățile de aplicare a legii din mai multe state membre au fost criticate pentru că au utilizat forța în exces; întrucât, atunci când o persoană se confruntă cu poliția sau cu alți agenți ai statului, recursul la forța fizică ce nu a fost strict necesară prin prisma propriului comportament al persoanei respective diminuează demnitatea umană și constituie, în principiu, o încălcare a dreptului prevăzut la articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO)(12); întrucât utilizarea disproporționată a forței ar trebui condamnată cu fermitate;

AA.  întrucât FRA a relevat că persoanele de origine africană și persoanele de culoare din UE fac obiectul unor prejudecăți rasiale și al discriminărilor; întrucât un sfert din toate persoanele de origine africană chestionate de FRA au fost oprite de poliție în ultimii cinci ani înainte de efectuarea sondajului, iar dintre aceștia, 41 % au caracterizat cel mai recent incident de acest fel ca fiind motivat de o prejudecată rasială(13);

AB.  întrucât majoritatea victimelor atacurilor fizice de origine rasistă (63 %) din partea poliției nu au denunțat incidentul fie pentru că aveau sentimentul că denunțarea nu va schimba nimic (34 %), fie pentru că nu aveau încredere în poliție sau le era frică de aceasta (28 %)(14); întrucât trebuie asigurate protecția victimelor actelor violente comise de poliție și accesul acestora la justiție;

AC.  întrucât Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (ODIHR) a constatat, în raportul său anual privind infracțiunile motivate de ură, că persoanele de origine africană și persoanele de culoare sunt adesea ținte ale violențelor rasiste, însă în multe țări lipsește asistența juridică și sprijinul financiar pentru victimele aflate în perioada de recuperare după ce suferă atacuri violente;

AD.  întrucât instituțiile UE trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru a soluționa problema rasismului structural, a discriminării și a subreprezentării minorităților rasiale și etnice în structurile lor;

AE.  întrucât trebuie intensificată lupta împotriva rasismului și a discriminării din societățile noastre, aceasta fiind o responsabilitate comună; întrucât Uniunea Europeană trebuie să reflecteze de urgență cu privire la problema rasismului și a discriminării structurale cu care se confruntă multe grupuri minoritare și să se angajeze să combată aceste fenomene,

1.  afirmă că viețile persoanelor de culoare contează;

2.  condamnă cu fermitate decesul îngrozitor al lui George Floyd în SUA, precum și omorurile similare peste tot în lume; exprimă condoleanțe rudelor și prietenilor acestuia, precum și rudelor și prietenilor celorlalte victime; îndeamnă autoritățile să ancheteze minuțios acest caz și cazurile similare și să-i aducă pe responsabili în fața justiției;

3.  condamnă ferm orice formă de rasism, ură și violență, precum și orice atac fizic sau verbal la adresa persoanelor de o anumită origine etnică sau rasială, religie sau credință, precum și cetățenie, atât în sfera publică, cât și în cea privată; reamintește că în societățile noastre rasismul și discriminarea nu își au locul; solicită ca Comisia, Consiliul European și Consiliul să adopte o poziție fermă și hotărâtă împotriva rasismului, a violenței și a injustiției în Europa;

4.  invită Guvernul și autoritățile din SUA să întreprindă măsuri hotărâte pentru a elimina rasismul structural și inegalitățile existente în țară, fapt reflectat de brutalitatea de care dă dovadă poliția; condamnă acțiunile de reprimare întreprinse de poliție împotriva protestelor pașnice din SUA și a jurnaliștilor și regretă profund faptul că Președintele SUA a amenințat cu recurgerea la forțele armate ale SUA;

5.  își exprimă sprijinul față de protestele masive ce au avut loc recent în capitalele europene și în orașele din întreaga lume împotriva rasismului și a discriminării în urma decesului lui George Floyd; atrage atenția asupra apelului protestatarilor de a se lua măsuri împotriva oprimării și a rasismului structural din Europa; își exprimă solidaritatea, respectul și sprijinul față de protestele pașnice și consideră că societățile noastre trebuie să pună capăt rasismului și inegalităților structurale; reamintește dreptul fiecărei persoane de a protesta pașnic, drept consacrat în tratatele internaționale; condamnă incidentele violente individuale care au avut loc;

6.  condamnă ideea supremației rasei albe sub toate formele ei, inclusiv utilizarea unor sloganuri care au scopul de a submina sau a reduce importanța mișcării „Black Lives Matter” și de a-i dilua importanța;

7.  condamnă actele de jaf, incendiere, vandalism și distrugere a proprietăților publice și private comise de anumiți demonstranți violenți; dezaprobă acțiunile forțelor extremiste și antidemocratice care profită în mod intenționat de protestele pașnice pentru a agrava conflictele, cu intenția de a răspândi dezordinea și anarhia;

8.  invită toți liderii și cetățenii să se abțină de la acțiuni ce ar putea duce la degradarea valorilor și să intensifice promovarea drepturilor omului, a democrației, a egalității în fața legii și a libertății și independenței mijloacelor de informare; condamnă declarațiile și acțiunile liderilor care pot să submineze aceste valori și să aprofundeze diviziunile din societățile noastre; observă că aceste valori sunt comune atât pentru principiile fondatoare ale UE, cât și pentru cele din SUA, precum și pentru cooperarea noastră transatlantică; subliniază importanța unei cooperări interparlamentare mai strânse în cadrul Dialogului transatlantic al legislatorilor, pentru a face schimb de opinii și bune practici la următoarea reuniune și pentru a identifica mijloace juridice de combatere a rasismului structural și de protejare a drepturilor omului;

9.  solicită o cooperare multilaterală mai strânsă în combaterea rasismului și a discriminării; invită Comisia să întrețină legături strânse cu actori internaționali precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ONU, Uniunea Africană și Consiliul Europei, precum și cu alți parteneri internaționali, pentru a combate rasismul la nivel internațional; salută solicitarea lansată de 54 de țări africane de a se organiza de urgență o dezbatere în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care va avea loc la 17 iunie 2020, privind „actualele încălcări ale drepturilor omului motivate de rasism, rasismul sistemic, brutalitatea poliției și violența împotriva protestelor pașnice”;

10.  invită instituțiile, organele și agențiile UE și statele membre să denunțe cu hotărâre și în mod public utilizarea disproporțională a forței și tendințele rasiste ale organelor de aplicare a legii de fiecare dată când au loc astfel de situații în UE, în SUA și peste tot în lume;

11.  consideră că lupta împotriva rasismului este o problemă cu caracter transversal și trebuie luată în considerare în toate domeniile de politică a Uniunii; reamintește că toți cetățenii trebuie să aibă dreptul să fie protejați de aceste acte de injustiție, atât ca persoane individuale, cât și ca grupuri, inclusiv prin adoptarea unor măsuri active de promovare a drepturilor lor, de care aceștia să se poată bucura din plin și în condiții de egalitate;

12.  reamintește rezoluția sa, adoptată la 26 martie 2019, referitoare la drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană și solicită UE și statelor membre să o pună în aplicare de urgență;

13.  este profund îngrijorat de cazurile de extremism de dreapta consemnate în rândul forțelor de securitate, care au fost constatate în ultimii ani în UE(15);

14.  invită instituțiile UE și statele membre să recunoască în mod oficial injustițiile din trecut și crimele împotriva umanității comise împotriva persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare și a romilor; declară sclavia o crimă împotriva umanității și solicită ca ziua de 2 decembrie să fie declarată Ziua europeană pentru comemorarea abolirii comerțului cu sclavi; încurajează statele membre să introducă în programele lor școlare istoria persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare și a romilor;

15.  reiterează rolul fundamental al educației pentru analiza și conștientizarea prejudecăților și a stereotipurilor, promovarea toleranței, a înțelegerii și a diversității și evidențiază faptul că educația reprezintă un instrument esențial pentru eliminarea discriminării structurale și a rasismului structural din societățile noastre;

16.  invită statele membre să denunțe tradițiile rasiste și afrofobe, cum ar fi practica machiajului facial cu vopsea neagră;

17.  invită liderii UE să organizeze un summit european împotriva rasismului, care să aibă ca subiect combaterea discriminării structurale în Europa în viitorul apropiat; îndeamnă Comisia să propună o strategie cuprinzătoare împotriva rasismului și a discriminării și un cadru la nivelul UE pentru planurile de acțiune naționale de combatere a rasismului, care să aibă o componentă specifică privind combaterea acestor fenomene în rândul serviciilor de aplicare a legii, adoptând o abordare intercompartimentală; îndeamnă Consiliul să înființeze o configurație specială a Consiliului dedicată egalității; invită instituțiile UE să înființeze un grup de lucru interinstituțional pentru combaterea rasismului și a discriminării la nivelul UE;

18.  invită statele membre să promoveze politici de combatere a discriminării în toate domeniile și să elaboreze, în strânsă cooperare cu societatea civilă și cu comunitățile vizate, planuri de acțiune naționale împotriva rasismului, care să vizeze domenii precum educația, locuințele, sănătatea, ocuparea forței de muncă, forțele de poliție, serviciile sociale, sistemul justiției și participarea și reprezentarea politică;

19.  solicită ca toate politicile împotriva discriminării să includă o abordare intersecțională și de gen pentru a combate discriminarea multiplă;

20.  îndeamnă statele membre să ia mai multe măsuri pentru a crește diversitatea în cadrul forțelor de poliție și pentru a crea cadre pentru dialogul și cooperarea dintre poliție și comunități;

21.  solicită să fie combătută de urgență discriminarea în UE indiferent de motive și, prin urmare, solicită Consiliului să deblocheze imediat și să finalizeze negocierile cu privire la directiva transversală privind combaterea discriminării, care este blocată din momentul în care Comisia a venit cu propunerea respectivă în 2008;

22.  condamnă toate tipurile de incidente legate de infracțiunile și discursurile motivate de ură care au loc în UE în fiecare zi atât online, cât și offline, și reamintește că exprimarea cu tentă rasistă și xenofobă nu intră în spectrul libertății de exprimare;

23.  insistă ca statele membre să pună în aplicare și să asigure respectarea în mod corespunzător a Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, în special anchetând mobilul subiectiv care se află la originea infracțiunilor motivate de rasă, origine etnică sau națională, și asigurând consemnarea, anchetarea, urmărirea în judecată și sancționarea infracțiunilor rasiste bazate pe ură; invită, de asemenea, Comisia să examineze și să revizuiască, dacă este cazul, decizia-cadru și punerea în aplicare a acesteia și să întreprindă măsuri împotriva statelor membre care nu o pun în aplicare integral;

24.  reamintește statelor membre că ar trebui instituite mecanisme independente de depunere de plângeri împotriva poliției pentru a desfășura anchete privind abaterile și abuzurile forțelor de poliție; subliniază că activitățile polițienești democratice presupun posibilitatea tragerii la răspundere a forțelor de poliție pentru acțiunile lor în fața legii, a autorităților publice și a publicului larg deservit de ele; consideră că o cerință esențială pentru tragerea la răspundere o reprezintă menținerea unor instrumente de supraveghere efective și eficiente;

25.  invită Comisia și statele membre să întreprindă măsuri pentru a aduna date suplimentare defalcate pe rase și origine etnică (conform definiției din Directiva UE privind egalitatea rasială), care să fie voluntare și anonime; consideră că, dacă s-ar strânge date privind discriminarea etnică și infracțiunile motivate de ură, această colectare ar trebui realizată exclusiv în scopul identificării surselor și al combaterii rasismului și a discursurilor și acțiunilor discriminatorii, în conformitate cu cadrele juridice naționale aplicabile și cu legislația UE privind protecția datelor;

26.  observă că Comisia va prezenta primul său raport anual privind statul de drept, de o amploare limitată; repetă apelul Parlamentului European de a se institui un mecanism cuprinzător privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care ar trebui să includă monitorizarea situației privind rasismul și discriminarea în toate statele membre ale UE;

27.  condamnă prejudecățile rasiale și etnice de care dau dovadă forțele de poliție și autoritățile de aplicare a legii și consideră că forțele de poliție și de aplicare a legii trebuie să dea dovadă de o reputație exemplară în ceea ce privește combaterea rasismului și a discriminării; invită UE și statele membre să elaboreze politici și măsuri pentru combaterea discriminării și eliminarea prejudecăților rasiale și etnice, sub orice formă, din procedurile de aplicare a legii penale, din măsurile de combatere a terorismului și din măsurile de control al imigrației; atrage atenția, în special, asupra faptului că noile tehnologii care vor fi utilizate de autoritățile de aplicare a legii trebuie să fie concepute și utilizate astfel încât să nu creeze un risc de discriminare a minorităților rasiale și etnice; propune măsuri pentru a fi îmbunătățită formarea membrilor forțelor de poliție și de aplicare a legii cu privire la strategiile de combatere a rasismului și a discriminării și la prevenirea și identificarea prejudecăților rasiale și cum să reacționeze la acestea; invită statele membre să nu lase nesancționate cazurile de brutalitate și de abuz din partea poliției și să le ancheteze, să le urmărească în judecată și să le sancționeze în mod corespunzător;

28.  condamnă intervențiile violente și disproporționale din partea autorităților statului; încurajează autoritățile competente să asigure desfășurarea unor anchete transparente, imparțiale, independente și efective în cazurile în care se suspectează sau se acuză utilizarea disproporțională a forței; reamintește că autoritățile de aplicare a legii trebuie să răspundă în toate cazurile pentru îndeplinirea atribuțiilor lor și pentru respectarea cadrelor juridice și operative aplicabile, în special a Principiilor de bază ale ONU privind recurgerea la forță și utilizarea armelor de foc de către personalul responsabil cu aplicarea legii;

29.  invită statele membre să garanteze că forțele de aplicare a legii utilizează forța respectând întotdeauna legea, în mod proporțional, doar dacă este necesar și în ultimă instanță și că protejează viața umană și integritatea fizică; observă că utilizarea unei forțe excesive împotriva mulțimilor contravine principiului proporționalității;

30.  reamintește că cetățenii au dreptul de a efectua înregistrări care pot fi utilizate ca probe ale scenelor de violență comisă de poliție și că nimeni nu ar trebui să fie amenințat de către poliție sau de către autoritatea responsabilă atunci când înregistrează astfel de scene ori să fie obligat să distrugă probe ori să fie deposedat de bunurile sale pentru a fi împiedicat să depună mărturie;

31.  invită Comisia să creeze un grup de experți independenți care să elaboreze un cod de etică la nivelul UE pentru forțele de poliție, conținând o serie de principii și orientări privind obiectivele, performanța, supravegherea și controlul poliției în societățile democratice guvernate de statul de drept, ce pot ajuta membrii forțelor de poliție în activitatea lor de zi cu zi și în aplicarea corectă a interdicției privind rasismul, discriminarea și prejudecățile etnice;

32.  subliniază că o presă liberă constituie unul dintre pilonii de bază ai oricărei societăți democratice; atrage atenția asupra rolului important care le revine jurnaliștilor și fotojurnaliștilor atunci când relatează cazuri de violență disproporțională și condamnă toate cazurile în care aceștia au fost vizați în mod intenționat;

33.  invită agențiile competente ale UE, inclusiv FRA, Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL), să-și intensifice eforturile, în cadrul mandatelor lor respective, de combatere a rasismului și a discriminării;

34.  solicită un angajament serios de finanțare în următorul CFM pentru combaterea rasismului și a discriminării în întreaga UE; regretă faptul că suma propusă pentru rubrica „Justiție, drepturi și valori” a fost redusă semnificativ în propunerile revizuite ale Comisiei privind cadrul financiar multianual; invită Comisia să răspundă în mod eficace la preocuparea cu privire la reducerea spațiului de acțiune al societății civile independente în unele state membre; reamintește cât de important este să se asigure o finanțare adecvată pentru a sprijini activitățile actorilor societății civile care vizează combaterea rasismului și a discriminărilor;

35.  subliniază că entitățile care desfășoară activități discriminatorii împotriva comunităților rasializate sau care iau decizii sau pun în aplicare măsuri în acest sens nu ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din bugetul Uniunii;

36.  condamnă faptul că forțele politice extremiste și xenofobe din lume recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice și a datelor statistice și științifice și utilizează simboluri și o retorică ce amintesc de anumite aspecte ale propagandei totalitare, printre care rasismul, antisemitismul și ura față de minorități;

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizației Națiunilor Unite, Președintelui SUA, Donald Trump, și administrației acestuia, și Congresului SUA.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
(2) JO L 328, 6.12.2008, p. 55.
(3) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2019)0239.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2019)0127.
(7) https://www.ncbi.nih.gov/pmc/articles/PMC5559881/
(8) https://fra.europa.eu/en/news/2019/rising-inequalities-and-harassment-fundamental-rights-protection-falters
(9) https://fra.europa.eu/en/publication/2017/second-european-union-minorities-and-discrimination-survey-main-results/
(10) https://fra.europa.eu/en/publication/2017/second-european-union-minorities-and-discrimination-survey-muslims-selected
(11) https://fra.europa.eu/en/publication/2018/experiences-and-perceptions-antisemitism-second-survey-discrimination-and-hate
(12) Hotărârea CEDO din 17 aprilie 2012, cauza Rizvanov/Azerbaidjan, punctul 49.
(13) FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea: Ce înseamnă să fii o persoană de culoare în UE?, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/c046fe4f-f388-11e8-9982-01aa75ed71a1
(14) FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea: Ce înseamnă să fii o persoană de culoare în UE?, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/c046fe4f-f388-11e8-9982-01aa75ed71a1
(15) https://www.dw.com/en/germany-over-500-right-wing-extremists-suspected-in-bundeswehr/a-52152558


Legea Republicii Populare Chineze privind securitatea națională în Hong Kong și necesitatea ca UE să apere gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului
PDF 155kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la legea Republicii Populare Chineze privind securitatea națională în Hong Kong și la necesitatea ca UE să apere gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului (2020/2665(RSP))
P9_TA(2020)0174RC-B9-0169/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 18 iulie 2019 referitoare la situația din Hong Kong(1), cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la cazul lui Gui Minhai, editor deținut în China(2) și cea din 4 februarie 2016 referitoare la cazul editorilor de carte din Hong Kong dispăruți(3), precum și recomandările sale anterioare privind Hong Kong-ul, în special recomandarea sa din 13 decembrie 2017 privind Hong Kong-ul, la 20 de ani de la retrocedarea acestuia(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la China, în special cele din 12 septembrie 2018(5) și 16 decembrie 2015(6) referitoare la relațiile dintre UE și China,

–  având în vedere adoptarea, la 28 mai 2020, a Rezoluției Congresului Național al Poporului Chinez referitoare la legea privind securitatea națională în Hong Kong,

–  având în vedere declarațiile privind Hong Kong-ul ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele Uniunii Europene, din 22 și 29 mai 2020,

–  având în vedere declarația comună a celei de a 21-a reuniuni la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019,

–  având în vedere Legea fundamentală a Regiunii Administrative Speciale (RAS) Hong Kong, adoptată la 4 aprilie 1990, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1997,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 22 iunie 2016 privind elementele unei noi strategii a UE privind China (JOIN(2016)0030), Comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 12 martie 2019 intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005) și concluziile Consiliului din 18 iulie 2016 referitoare la strategia UE privind China,

–  având în vedere rapoartele comune ale Comisiei și ale VP/ÎR din 8 mai 2019 (JOIN(2019)008), din 26 aprilie 2017 (JOIN(2016)0016) și din 25 aprilie 2016 (JOIN(2016)0010) privind Regiunea Administrativă Specială Hong Kong – Raportul anual, precum și celelalte 20 de rapoarte similare care l-au precedat,

–  având în vedere cel de al 13-lea dialog structurat anual care a avut loc la Hong Kong la 28 noiembrie 2019 și cel de al 37-lea dialog UE-China privind drepturile omului, care a avut loc la Bruxelles, la 1 și 2 aprilie 2019,

–  având în vedere Declarația comună din 19 decembrie 1984 adoptată de guvernul Regatului Unit și guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la chestiunea referitoare la Hong Kong, cunoscută, de asemenea, sub denumirea de Declarația comună chino-britanică,

–  având în vedere politica „o singură Chină” a UE,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Declarația comună chino-britanică din 1984 garantează și Legea fundamentală din 1990 a Regiunii Administrative Speciale Hong Kong (RAS Hong Kong) prevede că Hong Kong-ul își va menține autonomia și independența puterii executive, legislative și judiciare, precum și drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, de întrunire, de asociere și a presei timp de 50 de ani de la retrocedarea suveranității; întrucât Legea fundamentală a RAS Hong Kong prevede dispoziții care garantează autonomia acesteia în ceea ce privește menținerea securității și a ordinii și adoptarea de legi privind orice act de trădare, secesiune, rebeliune sau subversiune împotriva Guvernului Popular Central; întrucât atât Declarația comună, cât și Legea fundamentală consacră principiul „o țară, două sisteme”, astfel cum a fost convenit între China și Regatul Unit; întrucât RPC a semnat și a ratificat, de asemenea, tratatele internaționale care garantează aceste drepturi, recunoscând astfel importanța și caracterul universal al drepturilor omului; întrucât Hong Kong-ul este parte la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP);

B.  întrucât UE susține promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, ca valori fundamentale care stau la baza relației noastre de lungă durată cu Republica Populară Chineză, în concordanță cu angajamentul UE de a respecta aceste valori în acțiunea sa externă; întrucât Uniunea Europeană continuă să sprijine puternic stabilitatea și prosperitatea de durată în Hong Kong în temeiul principiului „O țară, două sisteme”, și acordă o importanță deosebită păstrării gradului ridicat de autonomie a Hong Kong-ului, în conformitate cu Legea fundamentală și cu angajamentele internaționale, precum și respectării acestui principiu; întrucât, în special după protestul mișcării „Occupy”, ingerința autorităților chineze șubrezește principiul „o țară, două sisteme”, liderii politici au fost încarcerați, libertatea de exprimare a fost erodată, a crescut numărul disparițiilor forțate, iar librăriile și canalele media au fost cumpărate de către proprietari cu atitudine pro-Beijing;

C.  întrucât Congresul Național al Poporului din China (CNP) a adoptat, la 28 mai 2020, o rezoluție care autorizează Comitetul permanent al CNP să adopte acte legislative care vizează separatismul, actele subversive împotriva puterii de stat, terorismul și ingerințele externe în Hong Kong și menționează alte măsuri care urmează să fie luate, inclusiv educația în domeniul securității naționale, înființarea în Hong Kong a unor organe de securitate națională ale Guvernului Popular Central și informarea periodică a Guvernului Popular Central de către șeful executivului cu privire la modul în care Hong Kong-ul își respectă obligația de a proteja securitatea națională;

D.  întrucât comunitatea internațională consideră că această decizie reprezintă o amenințare la adresa principiului „o țară, două sisteme”, că ignoră dispozițiile Legii fundamentale și ale Declarației comune chino-britanică, încalcă angajamentele asumate de Hong Kong în domeniul drepturilor omului, eludează în totalitate procesul legislativ din Hong Kong și reprezintă cea mai recentă și cea mai flagrantă încercare a Beijingului de a limita libertatea și autonomia Hong Kong-ului și libertățile cetățenești ale acestuia dintr-o campanie pe care o poartă de ani de zile în acest scop;

E.  întrucât, în ultimii ani, locuitorii din Hong Kong au ieșit în stradă într-un număr fără precedent, exercitându-și dreptul fundamental de a se întruni și de a protesta; întrucât, în loc să reducă tensiunile actuale din politica și societatea din Hong Kong, această lege intensifică și mai mult tulburările existente; întrucât, în februarie 2019, administrația RAS Hong Kong a prezentat un proiect de lege de modificare a legislației privind infractorii fugari și asistența judiciară reciprocă în materie penală pentru a modifica ordonanța privind infractorii fugari, în contextul unei opoziții masive a cetățenilor din Hong Kong, declanșând proteste masive în Hong Kong în 2019 și 2020, dar proiectul de lege fiind ulterior retras, după 20 de săptămâni de proteste;

F.  întrucât, în aprilie și mai 2020, Beijingul și-a dublat eforturile de a-și impune guvernarea asupra Hong Kong-ului, reducând la tăcere, arestând și urmărind în justiție sute de activiști pentru democrație și de grupuri de opoziție; întrucât poliția din Hong Kong a beneficiat de impunitate pentru toate actele brutale săvârșite împotriva demonstranților în 2019 și 2020, întrucât peste 360 de activiști pentru democrație din Hong Kong au fost arestați la 27 mai 2020, în timpul demonstrațiilor împotriva legii chineze antirebeliune; întrucât poliția din Hong Kong a folosit măsurile de distanțare socială luate în contextul pandemiei provocate de COVID-19 ca pretext pentru a recurge la forță inutilă și excesivă împotriva protestatarilor majoritar pașnici, inclusiv lansând gaze lacrimogene, trăgând cu gloanțe de cauciuc și muniție de tip „beanbag” și pulverizând spray cu piper;

G.  întrucât, la 20 aprilie 2020, deputații europeni au îndemnat-o pe șefa executivului să se asigure că sunt retrase acuzațiile împotriva a 15 activiști pentru democrație care au participat la proteste pașnice în Hong Kong în 2019; întrucât, la 13 mai 2020, experții ONU în domeniul drepturilor omului au solicitat autorităților din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong să renunțe imediat la urmărirea penală a celor 15 activiști pentru democrație;

H.  întrucât, în temeiul planului de securitate națională propus, grupurile de activiști ar putea fi interzise și urmărite în justiție, instanțele ar putea impune pedepse lungi cu închisoarea pentru încălcarea securității naționale, agențiile de securitate chineze ar putea acționa fățiș în oraș, iar noua interdicție privind terorismul va oferi autorităților, forțelor de securitate și forțelor militare chineze o putere arbitrară extinsă și necontrolată de a acționa în Hong Kong; întrucât, potrivit relatărilor, serviciile de asigurare a respectării legii din China continentală funcționează deja în Hong Kong în mod ilegal; întrucât orice operațiune a serviciilor de asigurare a respectării din RPC în Hong Kong reprezintă o încălcare gravă a principiului „o țară, două sisteme”;

I.  întrucât șefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, a apărat legislația propusă de Beijing, recunoscând că nu va avea loc nicio consultare publică în Hong Kong referitoare la planul de securitate și susținând că drepturile și libertățile nu sunt absolute; întrucât, într-o scrisoare publicată în presă la 29 mai 2020, șefa executivului le-a cerut cetățenilor din Hong Kong să înțeleagă și să sprijine pe deplin și ferm decizia adoptată de către CNP;

J.  întrucât Consiliul de Stat al RPC a emis la 10 iunie 2014 o carte albă privind aplicarea politicii „o țară, două sisteme” în Hong Kong, subliniind faptul că autonomia RAS Hong Kong este în esență supusă autorizației guvernului central al RPC; întrucât guvernul chinez a încurajat guvernul RAS Hong Kong să adopte o nouă politică de toleranță zero față de orice menționare a „autodeterminării” sau „independenței”, din motive de securitate națională și cu încălcarea Legii fundamentale;

K.  întrucât sistemul judiciar din China continentală este lipsit de independență față de guvern și față de Partidul Comunist Chinez și este caracterizat de practici precum detenția arbitrară, tortura și alte rele tratamente, încălcări grave ale dreptului la un proces echitabil, dispariții forțate și diferite sisteme de detenție fără posibilitatea de a comunica și fără proces;

L.  întrucât o coaliție internațională transpartinică, condusă de fostul guvernator al Hong Kong-ului, Lordul Patten, și căreia i s-au alăturat până în prezent aproximativ 900 de parlamentari și factori de decizie din 40 de țări, a publicat o declarație în care condamnă introducerea unilaterală de către Beijing a legii privind securitatea națională în Hong Kong și invita guvernele ce sprijină această cauză să se unească împotriva acestei încălcări flagrante a Declarației chino-britanice;

M.  întrucât, la alegerile Consiliului districtual din Hong Kong din 24 noiembrie 2019, tabăra pandemocrată a înregistrat o victorie zdrobitoare; întrucât alegerile Consiliului Legislativ din Hong Kong sunt programate să aibă loc în septembrie 2020;

N.  întrucât ministrul afacerilor externe al Regatului Unit, Dominic Raab, a declarat la 2 iunie 2020 în Camera Comunelor că, dacă China merge până la capăt cu legislația propusă, guvernul britanic va institui noi modalități prin care deținătorii de pașapoarte de cetățeni britanici de peste mări originari din Hong Kong să poată veni în Regatul Unit fără a fi limitați la o perioadă de șase luni, așa cum se întâmplă în prezent, dându-le posibilitatea de a locui și de a depune cereri de studiu și muncă pe perioade de 12 luni ce pot fi prelungite, oferindu-le astfel și o cale către obținerea cetățeniei;

O.  întrucât, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): „Acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă”;

1.  deplânge introducerea unilaterală a legii privind securitatea națională de către Beijing în Hong Kong, acesta fiind un atac amplu asupra autonomiei orașului, a statului de drept și a libertăților fundamentale; subliniază că integritatea principiului „o țară, două sisteme” este grav amenințată; subliniază că introducerea legii privind securitatea națională ar fi considerată o încălcare a angajamentelor și a obligațiilor Republicii Populare Chineze în temeiul dreptului internațional, în special a Declarației comune chino-britanică și amenință să dăuneze grav relației de încredere dintre China și UE și să afecteze cooperarea lor viitoare, precum și încrederea mediului de afaceri în Hong Kong ca centru financiar mondial major;

2.  condamnă cu fermitate ingerința constantă și tot mai mare din partea Chinei în afacerile interne ale Hong Kong-ului, precum și recenta afirmație a Chinei conform căreia Declarația comună chino-britanică din 1984 este un document istoric și, prin urmare, nu mai este valabilă; subliniază că guvernul chinez este obligat de Declarația comună, care a fost înregistrată la ONU ca un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic, să respecte gradul ridicat de autonomie a Hong Kong-ului și drepturile și libertățile sale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că încălcarea permanentă a cadrului de guvernare autonomă a Hong Kong-ului va afecta grav economia țării; solicită guvernului central al RPC să nu mai exercite presiuni asupra comunității de afaceri pentru a sprijini legea națională privind securitatea și să nu mai eticheteze sprijinul internațional pentru autonomia Hong Kong-ului și a libertăților Hong Kong-ului ca „ingerință în afacerile interne” și acte de subversiune și separare, deoarece aceste preocupări vizează obligațiile internaționale obligatorii ale RPC;

3.  invită autoritățile chineze să respecte obligațiile internaționale ale Chinei care decurg din Declarația comună chino-britanică; subliniază că China ar trebui să respecte pe deplin Legea fundamentală și principiul „o țară, două sisteme”, inclusiv prin punerea în aplicare, în sfârșit, a votului universal; subliniază că China nu ar trebui să submineze gradul ridicat de autonomie a Regiunii Administrative Speciale Hong Kong;

4.  împărtășește opinia VP/ÎR, potrivit căreia este necesară o strategie nouă și mai solidă pentru a face față unei Chine care se impune din ce în ce mai mult, precum și un dialog deschis și onest; îndeamnă Consiliul și SEAE să adopte o poziție mai fermă în sprijinul autonomiei juridice neîntrerupte a Hong Kong-ului; subliniază că acest lucru este de o importanță capitală pentru ca susținătorii democrației din Hong Kong și comunitatea internațională, în general, să știe că UE va susține valorile sale fundamentale ale libertății, democrației, respectării drepturilor omului și statului de drept;

5.  îndeamnă insistent Consiliul și VP/ÎR să se asigure, la viitoarea reuniune la nivel înalt UE-China, că toate aspectele relațiilor UE cu Republica Populară Chineză se ghidează după principiile și valorile prevăzute la articolul 21 din TUE și să abordeze chestiunea legii privind securitatea națională în Hong Kong ca prioritate majoră pe ordinea de zi a viitorului summit UE-China și în cadrul reuniunii planificate a liderilor UE-China, precum și alte chestiuni legate de drepturile omului, cum ar fi situația uigurilor;

6.  accentuează că UE este principala piață de export a Chinei; consideră că UE ar trebui să își folosească influența economică pentru a contesta încălcarea drepturilor omului de către China prin mijloace economice; subliniază că situația actuală întărește convingerea Parlamentului că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie un element important al negocierilor privind un acord de investiții UE-China; invită Comisia să utilizeze toate mijloacele aflate la dispoziția sa, alături de negocierile în curs pentru un acord bilateral de investiții, să facă presiuni asupra autorităților chineze pentru a menține gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor săi și ale organizațiilor independente ale societății civile și să îmbunătățească situația drepturilor omului pe continent și în Hong Kong; solicită din nou să se includă în acord un capitol obligatoriu și executoriu privind dezvoltarea durabilă; îndeamnă UE ca, în conformitate cu articolul 21 din TUE, să includă o clauză privind drepturile omului în orice viitor acord comercial cu Republica Populară Chineză; cere Comisiei să informeze partea chineză cu privire la faptul că Parlamentul va lua în considerare situația drepturilor omului în China, inclusiv la Hong Kong, atunci când este invitat să aprobe un acord cuprinzător privind investițiile sau viitoarele acorduri comerciale cu RPC;

7.  subliniază că membrii comunității internaționale trebuie să coopereze strâns pentru a exercita presiuni asupra Beijingului, cu scopul de a se asigura că acțiunile acestuia respectă angajamentele internaționale pe care această țară și le-a asumat în temeiul Declarației comune chino-britanice din 1984;

8.  observă că politica RPC de a abandona abordarea „o țară, două sisteme” a înstrăinat foarte mult poporul taiwanez și subliniază că este dispus să coopereze cu parteneri internaționali pentru a contribui la consolidarea democrației în Taiwan;

9.  cere UE și statelor sale membre ca, în eventualitatea în care noua lege privind securitatea este aplicată, să examineze posibilitatea de a iniția o acțiune în fața Curții Internaționale de Justiție în care să susțină că decizia Chinei de a aplica în Hong Kong legislația națională privind securitatea încalcă Declarația comună chino-britanică și PIDCP;

10.  îndeamnă statele membre ale UE care fac parte din Consiliul de Securitate al ONU să convoace o „reuniune Arria” pentru a discuta situația din Hong Kong cu activiști, reprezentanți ai ONG-urilor și raportori speciali ai ONU; invită, în acest context, UE să insiste ca Secretarul General al ONU sau Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului să numească un trimis special sau un raportor special al ONU pentru situația din Hong Kong, alăturându-se inițiativei președinților comisiilor de afaceri externe ale Regatului Unit, Canadei, Australiei și Noii Zeelande;

11.  invită Consiliul și VP/ÎR să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a înființa un grup de contact internațional cu privire la Hong Kong și pentru a coordona acțiunile cu partenerii internaționali, în special cu Regatul Unit;

12.  invită Consiliul și, în special, viitoarea Președinție a Consiliului să finalizeze în 2020 lucrările referitoare la un mecanism al UE aplicabil la nivel mondial vizând impunerea de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, așa cum a pledat Parlamentul în rezoluția sa din 14 martie 2019(7), și invită Consiliul să adopte sancțiuni specifice și înghețarea activelor funcționarilor chinezi responsabili de elaborarea și punerea în aplicare a politicilor care încalcă drepturile omului; consideră că acest cadru privind drepturile omului ar putea fi folosit pentru a impune sancțiuni similare celor prevăzute de Legea Magnitsky liderilor care exercită această represiune împotriva Hong Kong-ului și a cetățenilor acestuia și care sunt răspunzători de comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului; subliniază că astfel de sancțiuni ar trebui să fie discutate și, atunci când este posibil, coordonate cu parteneri democratici, cum ar fi Australia, Canada, SUA, Japonia și Coreea de Sud;

13.  solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să depună eforturi în vederea utilizării unor mecanisme adecvate de control al exporturilor, inclusiv a unor materiale de supraveghere cibernetică, pentru a bloca accesul Chinei, și în special al Hong Kong-ului, la tehnologiile utilizate pentru a încălca drepturile fundamentale; invită colegiuitorii, în acest sens, să adopte o poziție comună privind reforma Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare; subliniază că Parlamentul a continuat să dezvolte și să consolideze propunerea Comisiei privind includerea unor controale stricte ale exporturilor pentru tehnologiile de supraveghere cibernetică enumerate sau nu;

14.  invită statele membre ale UE să analizeze cu atenție modul în care se poate evita dependența economică, în special cea tehnologică, de RPC, inclusiv în cadrul deciziilor lor privind dezvoltarea rețelelor lor 5G;

15.  invită Consiliul și Comisia să aibă în vedere posibilitatea de a crea un sistem de tip „barcă de salvare” pentru cetățenii Hong Kong-ului în cazul în care drepturile omului și libertățile fundamentale se deteriorează și mai mult;

16.  condamnă cu fermitate toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în Hong Kong, în special arestările arbitrare, predările, mărturisirile forțate, custodia incommunicado și încălcarea libertăților de publicare și de exprimare; solicită să înceteze imediat actele de încălcare a drepturilor omului și de intimidare politică; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practicile raportate de detenție secretă, tortură și rele tratamente, precum și de mărturisiri forțate; invită statele membre ale UE să aplice pe deplin orientările relevante ale UE în domeniul drepturilor omului, mobilizând întregul personal diplomatic pentru a reacționa cu fermitate la arestările și condamnările activiștilor, inclusiv prin asigurarea observării proceselor, solicitarea de vizite în închisoare și contactarea autorităților relevante pentru a le îndemna să-i elibereze pe cei arestați și condamnați pentru că și-au exercitat pașnic libertatea de exprimare;

17.  solicită o anchetă independentă, imparțială, eficace și promptă cu privire la utilizarea forței de către poliția din Hong Kong împotriva protestatarilor; invită autoritățile din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong să se asigure că s-au retras acuzațiile împotriva celor 15 activiști și politicieni susținători ai democrației, precum și împotriva demonstranților pașnici și că s-a pus capăt urmăririi penale, în special împotriva lui Martin Lee, Margaret Ng, Lee Cheuk-yan, Benny Tai, Jimmy Lai, Albert Ho și Leung Kwok-hung;

18.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la deteriorarea permanentă a drepturilor civile, a drepturilor politice și a libertății presei; este profund îngrijorat de abrogarea drepturilor jurnaliștilor, de presiunea fără precedent exercitată asupra lor și de creșterea autocenzurii, în special, în tratarea chestiunilor sensibile din China continentală sau a celor referitoare la guvernul RAS Hong Kong;

19.  își exprimă îngrijorarea crescândă cu privire la riscul ridicat pe care îl reprezintă pentru sute de mii de cetățeni ai UE din Hong Kong intrarea în vigoare a legii privind securitatea națională;

20.  îndeamnă VP/ÎR și delegațiile statelor membre să monitorizeze îndeaproape la perioada premergătoare alegerilor Consiliului legislativ, planificate a avea loc în luna septembrie, și să informeze periodic cu privire la aceasta, verificând mai ales dacă candidații sunt împiedicați pe nedrept să candideze, fie prin obstacole procedurale, fie prin proceduri judiciare nefondate, și, de asemenea, dacă toate persoanele se pot întruni în scopuri de campanie și dacă alegătorii pot să-și exprime liber votul; solicită guvernului RAS Hong Kong să asigure alegeri libere și corecte pentru Consiliul legislativ în septembrie 2020; îndeamnă China să se abțină de la a interveni în procesele electorale din RAS Hong Kong; solicită din nou realizarea unei reforme sistematice care să permită alegerea directă a șefului executivului și a Consiliului legislativ, astfel cum se prevede în Legea fundamentală, și solicită să se ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent, care să le acorde cetățenilor din RAS Hong Kong dreptul de a alege candidații și de a candida la alegeri pentru toate funcțiile de conducere;

21.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a editorului suedez Gui Minhai, aflat în detenție în RPC;

22.  invită VP/ÎR, SEAE și statele membre să pună ferm în discuție toate aceste motive de îngrijorare și să garanteze un dialog cu guvernele din RAS Hong Kong și din China; reamintește că este important ca UE să ridice problema încălcărilor drepturilor omului în China, în special cazul minorităților din Tibet și Xinjiang, în toate dialogurile politice și pe tema drepturilor omului cu autoritățile chineze, în conformitate cu angajamentul UE de a avea o poziție puternică, clară și unitară în raport cu această țară; reamintește, de asemenea, că, în procesul său de reformă aflat în derulare și în contextul implicării sale tot mai mari la nivel mondial, China a aderat la cadrul internațional pentru drepturile omului, semnând numeroase tratate internaționale privind drepturile omului; solicită continuarea dialogului cu China pentru a garanta că își respectă aceste angajamente;

23.  își exprimă respectul față de cetățenii curajoși din China care s-au reunit în Piața Tiananmen din Beijing în iunie 1989 pentru a manifesta împotriva corupției și a cere reforme politice și libertăți civile; îndeamnă autoritățile chineze să permită comemorarea masacrului de la Tiananmen nu numai în Hong Kong, ci și pe întreg teritoriul RPC;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze, precum și șefei executivului și adunării parlamentare a Regiunii Administrative Speciale Hong Kong.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2019)0004.
(2) JO C 244, 27.6.2018, p. 78.
(3) JO C 35, 31.1.2018, p. 46.
(4) JO C 369, 11.10.2018, p. 156.
(5) JO C 433, 23.12.2019, p. 103.
(6) JO C 399, 24.11.2017, p. 92.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2019)0215.


Situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19
PDF 136kWORD 50k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19 (2020/2640(RSP))
P9_TA(2020)0175B9-0165/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere cea de a 35-a aniversare a Acordului Schengen semnat la 14 iunie 1985(1), cea de a 30-a aniversare a Convenției pentru punerea în aplicare a Acordului Schengen semnată la 19 iunie 1990(2), precum și cea de a 25-a aniversare a intrării în vigoare a Acordului Schengen la 26 martie 1995,

–  având în vedere articolul 67 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Uniunea trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, care „asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne”,

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TFUE, potrivit căruia orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale, inclusiv articolul 45, care prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre,

–  având în vedere Regulamentul (EU) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)(3), care este versiunea codificată a Regulamentului (CE) nr. 562/2006(4) al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), care a fost primul act adoptat în temeiul procedurii de codecizie în domeniul justiției și afacerilor interne,

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (Directiva privind libera circulație)(5) și principiul nediscriminării consacrat în aceasta,

–  având în vedere orientările Comisiei („COVID‑19: Orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale”) din 16 martie 2020 (C(2020)1753), aprobate de șefii de stat sau de guvern la 17 martie 2020,

–  având în vedere concluziile Președintelui Consiliului European în urma videoconferinței din 17 martie 2020 cu membrii Consiliului European privind COVID‑19, care a aprobat solicitarea de consolidare a frontierelor externe prin aplicarea unei restricții temporare coordonate privind deplasările neesențiale către UE timp de 30 de zile, pe baza comunicării Comisiei „COVID-19: restricția temporară a călătoriilor neesențiale către UE” (COM(2020)0115) și prelungirea ulterioară a acesteia,

–  având în vedere comunicarea Comisiei „COVID-19: Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor” din 30 martie 2020 (C(2020)2050),

–  având în vedere Foaia de parcurs europeană comună pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, prezentată de Președintele Comisiei și Președintele Consiliului European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 aprilie 2020 referitoare la evaluarea aplicării restricției temporare privind călătoriile neesențiale către UE (COM(2020)0148),

–  având în vedere comunicarea Comisiei „COVID-19: Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” din 13 mai 2020 (C(2020)3250),

–  având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene(7),

–  având în vedere lucrările pregătitoare pentru prezenta rezoluție întreprinse de Grupul de lucru privind controlul Schengen al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei cu privire la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19 (O-000037/2020 – B9‑0010/2020 și O-000038/2020 – B9‑0011/2020),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, ca răspuns la pandemia de COVID-19, majoritatea statelor membre, care, având în vedere obiectul prezentei rezoluții, includ țările asociate spațiului Schengen, au reintrodus controale la frontierele interne sau au închis astfel de frontiere, parțial sau total, sau pentru anumite tipuri de călători, inclusiv pentru cetățeni UE și membrii familiilor acestora, precum și resortisanți ai țărilor terțe care locuiesc pe teritoriul lor sau pe cel al unui alt stat membru; întrucât a existat o lipsă clară de coordonare între statele membre și cu instituțiile Uniunii atunci când au fost introduse aceste măsuri;

B.  întrucât controalele la frontierele interne afectează drepturile și libertățile cetățenilor consacrate în dreptul Uniunii; întrucât restricțiile de călătorie la frontierele externe nu afectează dreptul de a solicita azil;

C.  întrucât libera circulație a persoanelor prevăzută în Acordul Schengen și în Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen este însoțită de măsuri compensatorii care vizează garantarea securității pe teritoriul statelor Schengen(8); întrucât aceste măsuri compensatorii includ instrumente precum Sistemul de Informații Schengen (SIS) și alte sisteme informatice de mari dimensiuni care există pentru a asigura schimbul de informații între autoritățile statelor Schengen și normele comune pentru protecția frontierelor externe;

D.  întrucât cheia pentru buna funcționare a spațiului fără controale la frontierele interne este încrederea reciprocă dintre statele membre;

E.  întrucât, în urma eliminării inițiale a controalelor la frontierele interne, astfel de controale au fost rareori reintroduse; întrucât, cu toate acestea, începând din 2015, mai multe state membre și-au menținut controalele la frontierele interne pe baza justificării unor niveluri ridicate ale migrației și/sau a amenințărilor la adresa securității; întrucât Parlamentul a ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea și proporționalitatea acestor controale la frontierele interne;

F.  întrucât o revenire la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este de cea mai mare importanță pentru a garanta principiul libertății de circulație ca una dintre principalele realizări ale integrării europene și ca o condiție esențială pentru redresarea economică a UE după pandemia de COVID-19,

1.  reamintește că spațiul Schengen este o realizare concretă și prețuită, aflată în centrul proiectului UE, care permite deplasarea nerestricționată a peste 400 de milioane de persoane și are o valoare neprețuită atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, și este unică în istorie și în lume;

2.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația actuală în ceea ce privește controalele la frontierele interne introduse de atât de multe state membre, precum și cu privire la diversele alte măsuri luate, care includ închiderea integrală sau parțială a frontierelor sau închiderea acestora pentru anumite tipuri de călători, inclusiv pentru cetățeni UE sau resortisanți ai țărilor terțe care își au reședința pe teritoriul statelor membre, precum și cu privire la impactul deosebit de grav pe care măsurile respective îl au asupra oamenilor și întreprinderilor, inclusiv asupra turismului și asupra sectoarelor muncii sezoniere;

3.  subliniază că, deși sprijină pe deplin măsurile de sănătate publică instituite pentru a limita răspândirea COVID-19 prin distanțarea fizică, inclusiv prin măsuri impuse de izolare decise de statele membre pentru a fi aplicabile pe teritoriile lor, statele membre au furnizat puține justificări în notificările lor oficiale în temeiul Codului frontierelor Schengen cu privire la modul în care controlul la frontiere este un mijloc adecvat de limitare a răspândirii COVID-19; reamintește, în acest sens, că controlul la frontiere este definit în Codul frontierelor Schengen ca fiind „activitățile efectuate la frontiere ca răspuns exclusiv la intenția de a trece o frontieră sau la trecerea unei frontiere, indiferent de orice alte considerente”; consideră că restricțiile mai specifice aplicabile la nivel regional, inclusiv în regiunile transfrontaliere, ar fi fost mai adecvate și mai puțin intruzive;

4.  subliniază că normele care reglementează frontierele interne ale Uniunii sunt prevăzute în Codul frontierelor Schengen și că, atunci când se adoptă măsuri care au un impact asupra trecerii frontierelor interne, statele membre trebuie să respecte atât spiritul, cât și litera acestui Cod;

5.  reamintește că terminologia Codului frontierelor Schengen este neechivocă: controlul la frontierele interne trebuie să fie excepția, o măsură de ultimă instanță, bazată pe criterii obiective, susceptibile de a remedia în mod corespunzător amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, strict necesară și proporțională, cu un domeniu de aplicare strict limitat și pentru o perioadă de timp strict limitată; consideră că multe dintre notificările transmise de statele membre nu sunt suficient de detaliate pentru a permite o verificare a respectării acestor principii;

6.  subliniază faptul că noțiunea de „ultimă instanță” necesită o verificare a faptului dacă alte măsuri pot fi la fel de adecvate sau mai adecvate pentru atingerea obiectivului; invită statele membre să recunoască posibilitatea de a impune controale medicale minime ca o alternativă superioară la introducerea controalelor la frontierele interne; reamintește, în acest sens, măsurile referitoare la sănătate prezentate în orientările Comisiei(9); reamintește, în plus, recomandarea Comisiei privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție(10), potrivit căreia „în cazul în care, în contextul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne, statele membre au în vedere aplicarea titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2016/399 (de instituire a unui control la frontierele interne), acestea ar trebui să evalueze mai întâi dacă situația poate fi abordată în mod corespunzător prin intensificarea verificărilor polițienești pe teritoriul lor, inclusiv în zonele de frontieră”;

7.   ia act de faptul că spațiul Schengen nu a cunoscut niciodată izbucnirea unei astfel de pandemii grave pe teritoriul său; reamintește că dispozițiile Codului frontierelor Schengen prevăd în mod explicit că o amenințare pentru sănătatea publică poate constitui un motiv de refuz al intrării la frontierele externe și reamintește, de asemenea, că Codul nu menționează, iar Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen nu a menționat sănătatea publică ca motiv pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne, prevăzând reintroducerea controalelor la frontierele interne numai pentru a aborda amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne;

8.  regretă faptul că unele state membre au introdus controale la frontieră și alte restricții la frontieră într-un termen scurt, fără a furniza suficiente informații propriilor populații și altor state membre; regretă, în plus, consecințele colaterale ale verificărilor la frontiere observate la unele frontiere interne, cum ar fi timpul de așteptare excesiv fără facilități de igienă adecvate și fără distanțare fizică adecvată, creând astfel riscuri pentru sănătate atât pentru persoanele care fac obiectul verificărilor la frontiere, cât și pentru polițiștii de frontieră, precum și sarcina suplimentară impusă polițiștilor de frontieră deja suprasolicitați, care nu sunt profesioniști cu formare în domeniul sănătății; își exprimă, în plus, îngrijorarea cu privire la numeroasele obstacole cu care se confruntă mulți lucrători transfrontalieri în spațiul Schengen de la izbucnirea pandemiei, inclusiv lipsa unor informații clare și disponibile cu privire la restricțiile care li se aplică la trecerea frontierelor;

9.  ia act de faptul că, în temeiul Directivei privind libera circulație, statele membre pot limita libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor acestora, indiferent de cetățenie, pentru motive de sănătate publică; insistă, cu toate acestea, asupra faptului că garanțiile prevăzute de această directivă trebuie să fie garantate de toate statele membre și că, în special, trebuie să se asigure nediscriminarea între resortisanții statelor membre și cetățenii UE rezidenți;

10.  consideră că o revenire rapidă la o zonă Schengen pe deplin funcțională este de cea mai mare importanță și depinde atât de voința politică a statelor membre, cât și de angajamentul acestora de a coordona măsurile în temeiul acquis-ului Schengen; invită Comisia să preia conducerea în coordonarea acțiunilor la nivel european, cu obiectivul de a aborda provocarea pe care COVID-19 o prezintă pentru sănătatea cetățenilor europeni, menținând în același timp spațiul Schengen ca un spațiu fără controale la frontierele interne, cu respectarea deplină a principiilor solidarității și încrederii reciproce; consideră că căutarea de răspunsuri europene va aduce beneficii reciproce; regretă profund și respinge orice acțiune necoordonată, bilaterală sau multilaterală din partea statelor membre individuale, discutată în afara cadrului Uniunii; solicită ca orice acord să respecte principiul nediscriminării;

11.  invită statele membre să reducă restricțiile privind libertatea de circulație în aceeași măsură în care măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 sunt relaxate; consideră că, printr-o coordonare adecvată la nivelul Uniunii, o abordare mai regională poate fi mai proporțională decât controalele la frontierele naționale și ar putea permite eliminarea restricțiilor privind libertatea de circulație în cazul în care situația sănătății publice din regiunile învecinate s-a îmbunătățit în mod comparabil;

12.  invită de urgență statele membre să discute, împreună cu Parlamentul, Consiliul și Comisia, un plan de redresare a spațiului Schengen, care să includă modalitățile și mijloacele de a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne, precum și planuri de urgență în eventualitatea unui al doilea vârf potențial, cât mai rapid posibil, pentru a evita ca controalele temporare la frontierele interne să devină semi-permanente pe termen mediu;

13.  reamintește că, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, evaluarea necesității controlului la frontierele interne și a prelungirii acestuia, atunci când este introdus ca acțiune imediată, ar trebui monitorizată la nivelul Uniunii; invită Comisia, în acest sens, să exercite un control adecvat asupra aplicării acquis-ului Schengen și, în special, să evalueze măsurile luate deja de statele membre, precum și oportunitatea și calitatea notificărilor efectuate de statele membre, să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și, dacă este necesar, să reamintească statelor membre obligațiile lor legale și să adopte avize; încurajează Comisia să facă uz de prerogativele sale pentru a solicita informații suplimentare din partea statelor membre; invită Comisia să își intensifice raportarea către Parlament cu privire la modul în care își exercită prerogativele în temeiul tratatelor;

14.   deplânge faptul că dispoziția din Codul frontierelor Schengen, potrivit căreia statele membre trebuie să raporteze Parlamentului, Consiliului și Comisiei în termen de patru săptămâni de la eliminarea controalelor la frontieră, și-a pierdut scopul, ceea ce a dus la neinformarea Parlamentului; solicită, prin urmare, statelor membre care au introdus controale la frontierele interne să raporteze Parlamentului în timp util, cel puțin o dată la șase luni, prin furnizarea de date exacte și detaliate privind motivele reintroducerii controalelor la frontierele interne; regretă profund faptul că, începând cu 2015, Comisia nu a publicat raportul anual privind funcționarea spațiului fără controale la frontierele interne, lucru pe care este obligată să îl facă în temeiul Codului frontierelor Schengen;

15.  reamintește că au fost introduse restricții temporare de călătorie care se aplică tuturor călătoriilor neesențiale din țările terțe către spațiul Schengen; subliniază că toate deciziile privind refuzul intrării la frontierele externe trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile Codului frontierelor Schengen, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale în special, în conformitate cu articolul 4;

16.  invită Consiliul și statele membre să își intensifice eforturile pentru a realiza finalizarea integrării Schengen cu toate statele membre ale UE; îndeamnă din nou Consiliul să prezinte un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România în cel mai scurt timp posibil; este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să își exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Croația; consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt pentru toți și că viitorul spațiului Schengen poate fi doar unul fără fragmentare;

17.  consideră că, pe termen mediu, este necesară o reflecție asupra modalităților de consolidare a încrederii reciproce între statele membre și de garantare a faptului că instrumentele legislative ale Uniunii oferă o guvernanță cu adevărat europeană a spațiului Schengen, care ar permite un răspuns european eficient și coordonat la provocări cum ar fi pandemia de COVID-19, menținând în același timp dreptul la libera circulație și principiul absenței controalelor la frontierele interne, care se află în centrul proiectului Schengen, apreciat de cetățenii UE; solicită o propunere a Comisiei în acest sens de reformare a guvernanței Schengen din perspectiva noilor provocări;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Acquis-ul Schengen – Acord între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 13).
(2) Acquis-ul Schengen – Convenția pentru punerea în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor membre ale Uniunii Economice Benelux, Republica Federală Germania și Republica Franceză privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 19).
(3) JO L 77, 23.3.2016, p. 1.
(4) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.
(5) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
(6) JO C 76, 9.3.2020, p. 106.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0497.
(8) Declarația Comitetului executiv din 26 iunie 1996 privind extrădarea (SCH/Com-ex (96) Decl. 6 Rev. 2) (JO L 239, 22.9.2000, p. 435).
(9) Recomandarea Comisiei C(2020)1753 din 16 martie 2020 referitoare la Orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale.
(10) Recomandarea C(2017)3349 a Comisiei din 12 mai 2017 privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen.


Protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei COVID-19
PDF 183kWORD 57k
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19 (2020/2664(RSP))
P9_TA(2020)0176B9-0172/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 4, 9, 26 alineatul (2), 45, 46, 48, 151, 153 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 5, 6, 10, 12 și 16 ale acestuia,

–  având în vedere Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii(2),

–  având în vedere Directiva 2014/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri(3),

–  având în vedere Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorități Europene a Muncii(5),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(6),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(7);

–  având în vedere Directiva Consiliului 89/654/CEE din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE](8),

–  având în vedere Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii(9),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii(10),

–  având în vedere Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)(11),

–  având în vedere Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă(12),

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii(13),

–  având în vedere Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală(14),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 intitulată „COVID-19 – Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” (C(2020)3250),

–  având în vedere Declarația comună a partenerilor sociali europeni din domeniul agriculturii — Grupul „Angajatori” al asociațiilor profesionale agricole din UE (GEOPA-COPA) și Federația Europeană a sindicatelor din alimentație, agricultură și turism (EFFAT) — din 15 mai 2020 privind detașarea lucrătorilor sezonieri din țări europene în UE,

–  având în vedere declarațiile comune ale partenerilor sociali din sectorul european HORECA — EFFAT și ale asociației Hoteluri, Restaurante și Cafenele (HOTREC), din 11 martie 2020 și 27 aprilie 2020,

–  având în vedere Orientările partenerilor sociali din industria producătoare de alimente, EFFAT și FoodDrinkEurope, din 9 aprilie 2020, în vederea protejării sănătății și siguranței lucrătorilor din sectorul alimentar în cursul pandemiei de COVID-19,

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană(15),

–  având în vedere Directiva 2011/98/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru(16),

–  având în vedere Pactul mondial din 2018 pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine, în special obiectivele 5 și 22,

–  având în vedere Foaia de parcurs europeană comună pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii bolii provocate de COVID-19,

–  având în vedere declarația comună a membrilor Consiliului European de la 26 martie 2020,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 martie 2020 intitulată „Un răspuns coordonat al UE la epidemia de COVID-19” (COM(2020)0112),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 martie 2020 privind orientările referitoare la exercitarea liberei circulații a lucrătorilor în timpul epidemiei de COVID-19,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 martie 2020 privind COVID-19: „Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor” (C(2020)2050),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la condițiile de muncă și locurile de muncă cu contracte precare(18),

–  având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 și 8,

–  având în vedere normele fundamentale în domeniul muncii stabilite de Organizația Internațională a Muncii (OIM), precum și convențiile și recomandările acesteia referitoare la condițiile de lucru,

–  având în vedere Convenția nr. 184 a OIM (Securitate și sănătate în agricultură),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 intitulată „Turism și transport în 2020 și ulterior” (COM(2020)0550),

–  având în vedere orientările Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) din 24 aprilie 2020, intitulate „COVID-19: revenirea la locul de muncă — adaptarea locurilor de muncă și protejarea lucrătorilor”,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât libera circulație a lucrătorilor este un drept al acestora și un principiu fundamental al Uniunii Europene, fiind esențială pentru buna funcționare a pieței interne; întrucât mobilitatea forței de muncă nu ar trebui să fie doar gratuită, ci și echitabilă; întrucât principiul egalității de tratament este consacrat la articolul 45 alineatul (2) din TFUE, care interzice orice discriminare pe motiv de naționalitate între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă; întrucât acest principiu se aplică în egală măsură lucrătorilor transfrontalieri și celor sezonieri, cărora trebuie să li se garanteze egalitatea de tratament cu lucrătorii care sunt resortisanți ai statului membru gazdă, în conformitate cu legislația UE, fie că este vorba de drepturi egale, condiții de muncă egale sau protecție egală;

B.  întrucât lucrătorii transfrontalieri includ persoanele care își exercită dreptul la liberă circulație pentru a lucra într-un stat membru al UE, păstrându-și reședința în alt stat membru, lucrătorii frontalieri și lucrătorii detașați; întrucât un lucrător frontalier este un lucrător care este angajat în zona de frontieră a unui stat membru al UE, dar care revine în fiecare zi sau cel puțin o dată pe săptămână în zona de frontieră a țării învecinate în care își au reședința și ai cărei resortisanți sunt; întrucât un lucrător detașat este un angajat trimis de angajator pentru a efectua temporar un serviciu într-un alt stat membru al UE, în contextul unui contract de servicii, al unei detașări intra-grup sau al unei închirieri prin intermediul unei agenții temporare; întrucât lucrătorii sezonieri includ resortisanți ai UE și ai țărilor terțe care călătoresc într-un stat membru pentru a locui temporar și a desfășura o activitate în funcție de succesiunea anotimpurilor;

C.  întrucât există peste 17 milioane de cetățeni ai UE care locuiesc și muncesc în străinătate într-o altă țară din UE decât cea a cetățeniei lor (3,9 % din totalul forței de muncă în 2018); întrucât în UE există 1,5 milioane de lucrători transfrontalieri; întrucât există peste 2,3 milioane de operațiuni de detașare pentru care serviciile se desfășoară în alt stat membru;

D.  întrucât pandemia de COVID-19 constituie o amenințare gravă la adresa sănătății publice, având un impact asupra sănătății și vieții tuturor persoanelor rezidente în UE și asupra sistemelor de sănătate și de îngrijire ale statelor membre; întrucât criza a afectat și mai mult societatea și economia europeană, în special pe lucrătorii și sectoarele aflate în prima linie; întrucât toți lucrătorii sunt afectați, indiferent de statutul lor; întrucât pandemia a evidențiat legătura inerentă dintre echitatea și siguranța mobilității;

E.  întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri sunt esențiali pentru furnizarea de bunuri și servicii esențiale în sectoare economice cheie, cum ar fi agricultura și producția de alimente, transporturile, logistica, construcțiile, serviciile sociale, inclusiv îngrijirea, munca socială și turismul, dar și prelucrarea și ambalarea alimentelor, pescuitul, silvicultura, asistența medicală și cercetarea, industria informatică și farmaceutică, industriile infrastructurilor critice și alte sectoare, fiind vitali pentru orice efort de redresare economică; întrucât modelele de afaceri ale unor agenții de muncă temporară și ale unor angajatori din aceste sectoare pot fi bazate pe reducerea costurilor cu forța de muncă și pe condițiile precare de muncă; întrucât inspectoratele de muncă raportează în mod repetat încălcări ale drepturilor de muncă ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri din aceste sectoare;

F.  întrucât lucrătorii transfrontalieri și sezonieri au fost afectați în mod grav atât de criză, cât și de măsurile luate de statele membre pentru a limita și a preveni răspândirea virusului, în special de închiderea frontierelor, restricțiile temporare și controalele la frontierele interne; întrucât pandemia de COVID-19 a dus la închiderea frontierelor și la încetarea sau suspendarea a numeroase activități economice, ceea ce, la rândul său, a dus la creșterea șomajului și la probleme grave de relocare pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, care au rămas blocați în statele membre unde lucrau, fără venituri, protecție sau transport și, uneori, fără adăpost, acces la asistență medicală sau la alimente; întrucât tinerii și femeile care sunt lucrători transfrontalieri și sezonieri pot fi deosebit de vulnerabili;

G.  întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri sunt angajați în baza unor contracte de muncă pe termen scurt, ceea ce le oferă prea puțină siguranță a locului de muncă sau deloc și o acoperire insuficientă sau inexistentă de securitate socială, fiind adesea sub pragul național necesar pentru a beneficia de prestații sociale; întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri provin adesea din regiuni; minorități sau grupuri sociale sărace și vulnerabile și sunt adesea expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială chiar dacă sunt încadrați în muncă, iar drepturile lor pot fi încălcate de către recrutori, agenții sau angajatori - toate acestea fiind exacerbate de pandemie; întrucât lucrătorii cu contracte pe termen scurt locuiesc adesea în grup, ceea ce face ca distanțarea socială să fie dificil de respectat și crește riscul de infectare; întrucât focarele mari de infecții cu COVID-19 au apărut în sectoare precum producția de alimente și vor continua probabil în sectoarele și locurile de muncă unde distanțarea socială este dificil de respectat dacă nu se introduc măsuri adecvate;

H.  întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri se află într-o situație deosebit de vulnerabilă în ceea ce privește condițiile lor de muncă și sănătatea și siguranța la locul de muncă în contextul crizei CODVID-19; întrucât, în timpul crizei, au fost făcute semnalări alarmante cu privire la încălcarea drepturilor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în ceea ce privește condițiile de muncă și de viață, legate de programul de lucru, salariul minim, concedierile abuzive și standardele de sănătate și de siguranță la locul de muncă, cum ar fi lipsa unor instrucțiuni scrise și afișe la locul de muncă, lipsa transportului în condiții de siguranță, lipsa unor condiții de cazare decente, care să respecte cerințele sanitare și măsurile de distanțare socială, presiunea ridicată și modelele de lucru neadaptate, măsurile de detașare și practicile de subcontractare, nerespectarea restricțiilor de carantină și a asistenței pentru repatriere, precum și furnizarea inadecvată de echipamente individuale de protecție (EIP); întrucât aceste încălcări și criza în general au adus la lumină și au agravat dumpingul social și precaritatea situației multor lucrători transfrontalieri și sezonieri, precum și lacunele în aplicarea și asigurarea respectării legislației în vigoare privind protecția lor; întrucât mulți lucrători transfrontalieri și sezonieri sunt în practică dependenți de angajatorul lor sau de agenția de muncă temporară, nu numai în privința veniturilor, ci și a locuinței; întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri au rămas în stradă după ce au fost concediați; întrucât, din cauza situației lor vulnerabile, acești lucrători au dificultăți în a raporta abuzurile sau a lipsi de la lucru dacă sunt bolnavi, nedispunând de suficiente informații sau temându-se să nu-și piardă veniturile, cazarea sau statutul de rezident;

I.  întrucât lucrătorii independenți și antreprenorii transfrontalieri au fost, de asemenea, grav afectați de criză; întrucât acțiunile și măsurile luate de statele membre în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a compensa financiar lucrătorii, lucrătorii independenți și antreprenorii s-au bazat în principal pe piața națională a forței de muncă, de multe ori neexistând dispoziții adecvate pentru lucrătorii transfrontalieri angajați sau independenți;

J.  întrucât au fost lucrători care s-au îmbolnăvit de COVID-19 și în mai multe state membre unii au decedat; întrucât accesul acestor lucrători la îngrijiri adecvate, la atenție și servicii medicale, precum și la asigurări de sănătate și asigurări sociale, este problematic sau inexistent, și era astfel chiar și înainte de criză; întrucât promovarea și accesul la concediu medical al acestor lucrători reprezintă, de asemenea, o problemă;

K.  întrucât Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) a fost înființată în iulie 2019 pentru a sprijini statele membre și Comisia în aplicarea și asigurarea respectării dreptului Uniunii referitor la mobilitatea forței de muncă și la coordonarea securității sociale; întrucât se preconizează ca ELA să-și atingă capacitatea operațională integrală până în 2024;

L.  întrucât organizațiile societății civile (OSC) și partenerii sociali au avut un rol esențial în acordarea de ajutor lucrătorilor în timpul crizei, atât în țările lor de origine, cât și în statele membre de angajare;

M.  întrucât marea majoritate a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri afectați de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 nu au putut avea acces la protecție și securitate socială din cauza coordonării insuficiente între instituțiile de securitate socială din statele membre, problemă agravată de pandemie; întrucât lucrătorii transfrontalieri și sezonieri se află în situații în care nu sunt neapărat eligibili pentru măsuri temporare de sprijin, cum ar fi sistemele de șomaj parțial, indemnizațiile de șomaj ajustate sau măsurile de facilitare a muncii de la domiciliu;

N.  întrucât, în timpul crizei, unele state membre au luat măsuri pentru a se ocupa de vulnerabilitățile lucrătorilor migranți transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de pandemie și le-au recunoscut rolul avut în societățile noastre;

O.  întrucât lucrătorii frontalieri și regiunile frontaliere ale UE au fost, de asemenea, grav afectate de criză în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, accesul la locul de muncă și regimul de muncă la distanță, precum și insecuritatea juridică în ceea ce privește regimurile fiscale și de securitate socială aplicabile;

P.  întrucât, în sectorul agricol european, uneori veniturile sub medie sunt cuplate cu un program de lucru lung, accidente, boli și o participare redusă la programele de educație și formare profesională, în special în cazul lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri; întrucât condițiile precare de muncă din sectorul agricol reprezintă una dintre principalele cauze ale penuriei de forță de muncă din unele state membre;

Q.  întrucât nu există un sistem la nivelul UE de colectare sistematică a datelor sau urmărire digitală, care să ofere date adecvate cu privire la numărul total de lucrători transfrontalieri și sezonieri afectați și care să permită lucrătorilor să-și verifice cu ușurință și rapiditate acoperirea de securitate socială și să solicite diferite drepturi acumulate înainte de începerea crizei; întrucât, de prea multe ori, municipalitățile nu dispun de informații cu privire la lucrătorii transfrontalieri și sezonieri care locuiesc și lucrează în aria lor;

R.  întrucât există riscul ca criza să exacerbeze problemele existente în ceea ce privește tratamentul lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri de către unele agenții de recrutare și de către angajatorii locali;

Protecția drepturilor, garantarea siguranței și asigurarea respectării legislației în vigoare

1.  salută ghidarea continuă oferită de Comisie în cadrul coordonării în curs a reacției comune a UE la epidemia de COVID-19, în special în ceea ce privește aplicarea principiului egalității de tratament și al nediscriminării, precum și exercitarea liberei circulații a lucrătorilor în condiții echitabile; subliniază că controalele la frontieră, controalele medicale și restricțiile de deplasare trebuie să rămână proporționale și excepționale și că ar trebui restabilită libertatea de circulație imediat ce este considerată sigură din perspectiva situației epidemice din fiecare țară; reamintește că principiul egalității de tratament nu se limitează doar la lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din sectoare și ocupații esențiale, ci se extinde la toți lucrătorii care au nevoie să treacă frontierele interne, având în vedere că sectoarele în cauză sunt deschise și lucrătorilor locali din statul membru gazdă; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ridice cât mai curând toate restricțiile de călătorie și măsurile discriminatorii de izolare și carantină pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, pentru a evita penuria de forță de muncă în sectoarele esențiale și în interesul lucrătorilor, garantându-le sănătatea și siguranța;

2.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru ca lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, precum și antreprenorii și lucrătorii independenți transfrontalieri să beneficieze de o protecție adecvată împotriva COVID-19 și a efectelor sale, inclusiv un acces facil la testare, și să fie informați cu privire la riscuri și la măsurile de precauție care trebuie luate, într-o limbă pe care o înțeleg; subliniază vulnerabilitatea deosebită a tinerilor și femeilor care sunt lucrători transfrontalieri și sezonieri; solicită, de asemenea, măsuri care să garanteze că sănătatea și siguranța le sunt protejate în timpul călătoriei și că li se oferă condiții decente de locuit, făcând posibilă distanțarea socială la locul de muncă și la locul de cazare, precum și soluții de repatriere care nu sunt pe cheltuiala lucrătorilor, atunci când este necesar; subliniază că legislația în vigoare privind accesul la drepturile sociale, inclusiv exportul acestora, trebuie respectată; subliniază că lucrătorii transfrontalieri și sezonieri nu trebuie lăsați deoparte pentru că și-au exercitat libertatea de circulație în calitate de cetățeni ai UE;

3.  invită Comisia și statele membre să sprijine activitatea partenerilor sociali și a OSC care operează activ în acest domeniu, astfel încât toți lucrătorii care rămân blocați pe teritoriul lor ca urmare a crizei sau a altor împrejurări să aibă un acces adecvat și de urgență la serviciile publice, la susținere din partea sindicatelor, la locuințe decente, la echipamente de protecție, la mese și la servicii medicale; salută angajamentul partenerilor sociali de a aborda aspecte specifice diferitelor sectoare în ceea ce privește mobilitatea și drepturile lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri;

4.  invită Comisia și statele membre să asigure, în contextul COVID-19, egalitatea de tratament a lucrătorilor sezonieri din țările terțe în raport cu resortisanții UE, conform Directivei 2014/36/UE, reamintind că acești lucrători au aceleași drepturi de muncă și drepturi sociale ca și cetățenii UE;

5.  invită Comisia și statele membre să asigure de urgență aplicarea corespunzătoare și asigurarea respectării legislației UE aplicabile în privința drepturilor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, în special în ceea ce privește dreptul la remunerație egală pentru muncă egală la același loc de muncă, inclusiv prin intermediul inspecțiilor comune naționale și transfrontaliere și al inspecțiilor comune la locul de muncă; insistă că trebuie luate măsuri ferme pentru ca lucrătorii să aibă o înțelegere clară, informații complete și acces neîngrădit la contractele, drepturile și obligațiile lor înainte de plecare, iar contractele să fie puse la dispoziția entităților de protecție a muncii din zona în care lucrează; solicită statelor membre să consolideze capacitatea inspecțiilor muncii și să acorde prioritate sectoarelor în care lucrătorii sunt expuși unor riscuri;

6.  invită Comisia să monitorizeze transpunerea în practică a orientărilor sale privind libera circulație a lucrătorilor în timpul epidemiei de COVID-19 și, în special, să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, antreprenorii și lucrătorii independenți transfrontalieri, angajatori și statele membre în contextul pandemiei, în special în ceea ce privește exercitarea dreptului la liberă circulație în condiții echitabile și la o locuință decentă, condițiile de muncă și de angajare aplicabile și cerințele de sănătate și siguranță, inclusiv necesitatea de a asigura distanțarea socială în timpul transportului, în locuințe și la locul de muncă, protecția și coordonarea sistemelor de securitate socială, accesul la servicii medicale și prestarea acestora, comunicarea unor informații, cum ar fi instrucțiunile scrise și anunțurile afișate la locul de muncă, într-o limbă pe care lucrătorii o pot înțelege, precum și schimbul de bune practici în acest sens; subliniază că partenerii sociali trebuie pe deplin implicați în elaborarea acestor orientări;

7.  invită statele membre să asigure locuințe de calitate pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, care ar trebui decuplate de remunerația lor, precum și amenajări decente, spații private și contracte scrise de închiriere verificate de inspecțiile muncii, precum și să stabilească standarde în acest sens;

8.  invită Comisia să se asigure, în mod prioritar, că ELA devine pe deplin operațională și că oferă informații relevante cu privire la drepturile și obligațiile persoanelor fizice în situații de mobilitate profesională transfrontalieră, inclusiv prin intermediul unui site internet unic pentru întreaga UE, care ar trebui să servească drept portal pentru accesarea surselor și serviciilor de informații la nivelul Uniunii și la nivel național; consideră că nu există un proces armonizat de semnalizare a abuzurilor și a problemelor; solicită prin urmare ELA, în cooperare cu autoritățile competente din statele membre, să creeze un dispozitiv european care să permită raportarea anonimă a abuzurilor suferite de lucrătorii transfrontalieri și să pună în aplicare articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1149 în vederea efectuării unor inspecții comune sau concertate pentru cazurile suspectate de abuz care îi sunt aduse la cunoștință;

9.  invită Comisia să propună soluții pe termen lung pentru a face față practicilor abuzive de subcontractare și pentru a proteja lucrătorii sezonieri și transfrontalieri angajați în lanțul de subcontractare și de aprovizionare;

Promovarea unei mobilități echitabile și consolidarea pieței interne

10.  invită statele membre și Comisia să se pregătească pentru alte posibile valuri de COVID-19 și solicită încă o dată coordonarea măsurilor naționale la frontiere și elaborarea unor măsuri pentru siguranța lucrătorilor mobili, inclusiv adăposturi sigure; remarcă faptul că trebuie stabilite măsuri permanente privind mobilitatea în situații de urgență, definind și menținând „coridoarele verzi”, completate de măsuri de siguranță și de condiționalități și condiții de călătorie bine stabilite și comunicate corespunzător; subliniază, în acest sens, rolul esențial al autorităților regionale și locale și al instituțiilor transfrontaliere existente, inclusiv în ceea ce privește menținerea și actualizarea periodică a registrelor tuturor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri înregistrați în localitățile în care își au locuința; subliniază că principiul director al oricărei măsuri adoptate în context de criză și în vederea redresării trebuie să fie sănătatea și siguranța tuturor lucrătorilor, precum și respectarea și aplicarea efectivă a tuturor condițiilor de muncă în vigoare, recunoscând situația deosebit de vulnerabilă a lucrătorilor transfrontalieri și a celor mobili în timpul și după epidemia de COVID-19;

11.  reamintește importanța și necesitatea unei bune cooperări cu țările terțe în care există un număr mare de lucrători transfrontalieri, cum ar fi cele din Spațiul Economic European (SEE), Elveția și Regatul Unit;

12.  subliniază necesitatea unei bune cooperări între statele membre în colectarea datelor privind lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, pentru a elimina lacunele din practicile naționale, a obține un acces mai bun la informațiile disponibile și a crea o piață internă a muncii previzibilă și accesibilă; invită ELA să aibă un rol activ în colectarea și coordonarea datelor, pentru a efectua analize privind mobilitatea forței de muncă și evaluări de risc, în conformitate cu sarcinile care îi sunt atribuite în regulamentul de înființare;

13.  consideră că, pentru a proteja lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, angajatorii au nevoie, de asemenea, de norme clare și de claritate juridică; invită statele membre să colecteze și să publice pe site-urile internet ale instituțiilor lor naționale informații actualizate cu privire la toate aceste norme, inclusiv cele referitoare la informațiile privind COVID-19 și la restricțiile de călătorie; invită Comisia să analizeze posibilitatea creării unui portal sau a unei aplicații mobile care să poată colecta date de la statele membre, pentru a oferi cetățenilor UE informații corecte și în timp real privind restricțiile de călătorie, opțiunile de călătorie și rutele disponibile în cazul în care măsurile de urgență se reintroduc parțial sau integral;

14.  invită Comisia și statele membre să se asigure că lucrătorii transfrontalieri, în special lucrătorii frontalieri și lucrătorii independenți afectați de criză, inclusiv cei care lucrează de la distanță din țara lor de reședință, au acces la securitatea socială, la drepturile lucrătorilor și la regimurile fiscale aplicabile, că știu clar care este autoritatea competentă pentru aplicarea acestora, că pot beneficia de sisteme de șomaj parțial în aceleași condiții ca și ceilalți angajați și că nu sunt afectați negativ în ceea ce privește drepturile lor fiscale sau de securitate socială pe motivul duratei șederii lor în statul membru de reședință ca urmare a pandemiei; solicită ca timpul lucrat ca muncă la distanță în străinătate să fie considerat ca și cum ar fi timp de lucru în țara de angajare;

Reziliența, digitalizarea și transparența

15.   invită Comisia să realizeze un studiu de urgență privind situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent, cum ar fi cadrul legislativ privind sănătatea și siguranța la locul de muncă, Directiva 2014/36/UE privind lucrătorii sezonieri și Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară, precum și reziliența în condiții de pandemie; subliniază că lecțiile învățate nu sunt valabile doar pentru criza provocată de CODVID-19, ci trebuie și să consolideze o manieră de a elabora politici pe bază de elemente concrete, pentru a remedia deficiențele legislației UE și a legislațiilor naționale în perioade de criză și în perioade de normalitate;

16.  subliniază că statele membre au responsabilitatea de a se asigura că sistemele lor de securitate socială sunt stabile, fiabile și rezistente la crize și că UE oferă norme comune de protecție a drepturilor de securitate socială pentru persoanele care se deplasează în Europa; solicită Președințiilor actuale și viitoare ale Consiliului și statelor membre să colaboreze cu Parlamentul pentru a ajunge la un acord rapid și echilibrat cu privire la revizuirea propusă a Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pentru a crea norme modernizate și adaptate scopului urmărit, care să promoveze o mobilitate și o protecție socială echitabile pentru toți cetățenii UE, combătând totodată eficient frauda socială și încălcarea drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili; invită, în acest sens, statele membre să implementeze de urgență toate componentele Schimbul electronic de informații privind securitatea socială (EESSI), pentru a asigura o cooperare mai eficientă între instituțiile de securitate socială și o prelucrare digitalizată mai rapidă a cazurilor individuale, în beneficiul persoanelor aflate în situații transfrontaliere;

17.  invită Comisia să își actualizeze paginile de internet incluzând situația creată de COVID-19 și să le promoveze în consecință, oferind informații privind drepturile lucrătorilor și legislația națională relevantă pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, precum și detalii privind autoritățile naționale și regionale de protecție a muncii, precum și să desfășoare, în cooperare cu statele membre, campanii de informare și conștientizare adresate lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, cu implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, pentru a îmbunătăți diseminarea informațiilor;

18.  reiterează importanța unei protecții adecvate a avertizorilor în statele membre, inclusiv a celor din rândul lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri; încurajează statele membre să nu se limiteze la cerințele minime stabilite în Directiva (UE) 2019/1937 pentru toți lucrătorii, indiferent de statutul acestora, și să caute modalități de a aplica legislația națională privind protecția avertizorilor în cazul lucrătorilor transfrontalieri sau sezonieri care semnalează abuzuri; subliniază că trebuie incluse în contractele de muncă, în mod transparent, opțiunile disponibile pentru a semnala abuzuri și a beneficia de sprijin, fără teamă de represalii; subliniază că acestor lucrători trebuie să li se asigure accesul la sindicate și la organizațiile societății civile, inclusiv în țara gazdă;

19.  consideră că instituirea unui sistem digital dinamic de schimb de date între statele membre ar putea contribui la facilitarea combaterii abuzurilor, a problemelor legate de drepturile lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri și a muncii nedeclarate, precum și la determinarea nivelului de acoperire al sistemului responsabil de securitate socială; invită Comisia, în acest context, să pregătească o evaluare de impact exhaustivă cu privire la introducerea unui număr european digital de securitate socială, pentru a prezenta o propunere în acest sens; subliniază că orice date cu caracter personal trebuie utilizate numai în scopul specific vizat și numai de către autoritățile competente în materie de securitate socială, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor(19);

20.  invită statele membre să transpună corect, la timp și cu ambiție Directiva revizuită privind detașarea lucrătorilor, asigurând egalitatea de tratament și protecția deplină a lucrătorilor detașați, în special în ceea ce privește respectarea obligației angajatorului, prevăzută la articolul 3 alineatul (7) din directivă, de a rambursa lucrătorilor detașați sumele plătite pentru cheltuielile suportate efectiv pentru detașare, cum ar fi transportul, cazarea și masa, în conformitate cu dreptul național și/sau cu practicile aplicabile raporturilor de muncă;

21.  consideră că Comisia, împreună cu statele membre, trebuie să se ocupe de problema absenței unor dispoziții clare privind înființarea de agenții de muncă temporară și de recrutare, referitoare la lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din UE; reamintește bunele practici care există deja, ca aceste companii să aibă obligații clare de transparență, impuse de organisme administrative specifice;

22.  îndeamnă Comisia să se asigure că strategia „de la fermă la consumator” și viitoarea revizuire a politicii agricole comune aduce îmbunătățiri pentru lucrătorii agricoli din Europa, inclusiv pentru cei sezonieri, migranți și alți lucrători mobili;

23.  invită Comisia și statele membre să combată imaginea negativă a lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri acolo unde există; ia act de faptul că statele membre de reședință au responsabilitatea de a oferi lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri un acces adecvat la informații privind munca și securitatea socială; subliniază importanța sprijinului pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în caz de accident de muncă, precum și a asistenței pentru repatriere și reintegrare, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor lor de către agenții de recrutare, subcontractanți și alți intermediari care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor;

o
o   o

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Consiliului European și Comisiei.

(1) JO L 128, 30.4.2014, p. 8.
(2) JO L 141, 27.5.2011, p. 1.
(3) JO L 94, 28.3.2014, p. 375.
(4) JO L 327, 5.12.2008, p. 9.
(5) JO L 186, 11.7.2019, p. 21.
(6) JO L 284, 30.10.2009, p. 1.
(7) JO L 166, 30.4.2004, p. 1.
(8) JO L 393, 30.12.1989, p. 1.
(9) JO L 18, 21.1.1997, p. 1.
(10) JO L 173, 9.7.2018, p. 16.
(11) JO L 159, 28.5.2014, p. 11.
(12) JO L 262, 17.10.2000, p. 21.
(13) JO L 305, 26.11.2019, p. 17.
(14) JO L 168, 30.6.2009, p. 24.
(15) JO L 186, 11.7.2019, p. 105.
(16) JO L 343, 23.12.2011, p. 1.
(17) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.
(18) JO C 334, 19.9.2018, p. 88.
(19) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate