Rezoluția Parlamentului European din 16 septembrie 2020 referitoare la rolul UE în protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial (2019/2156(INI))

P9_TA(2020)0212 A9-0143/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 11, articolul 191 alineatul (1) și articolul 208,

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 17 aprilie 2018(1),

–  având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD) pentru perioada 2015-2030,

–  având în vedere Acordul de la Paris încheiat la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC),

–  având în vedere Convenția privind diversitatea biologică din 1992, Planul strategic global privind biodiversitatea pentru 2011-2020 și obiectivele de la Aichi în materie de biodiversitate,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019, intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352);

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde european (COM(2019)0640) și rezoluția Parlamentului din 15 ianuarie 2020 referitoare la acesta(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380),

–  având în vedere Planul de acțiune al UE pentru drepturile omului și democrație 2020-2024, Politica externă a UE privind popoarele indigene din 2016, Concluziile Consiliului privind popoarele indigene din 15 mai 2017 și Consensul european din 2017,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2013, intitulată „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier” (COM(2013)0659),

–  având în vedere raportul final pe 2013 care însoțește studiul Comisiei intitulat „Impactul consumului UE asupra despăduririlor: o analiză cuprinzătoare”,

–  având în vedre studiul de fezabilitate din 2018 privind opțiunile de intensificare a acțiunilor UE împotriva despăduririlor, realizat la cererea Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 17 octombrie 2008 intitulată „Abordarea problemelor legate de defrișări și de degradarea pădurilor pentru a combate schimbările climatice și reducerea biodiversității” (COM(2008)0645),

–  având în vedere Planul de acțiune referitor la asigurarea respectării legislației, la guvernare și la schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) din 2003, Acordurile de parteneriat voluntar FLEGT cu țările terțe și Planul de lucru FLEGT 2018-2022,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului pentru drepturile omului al ONU din 21 martie 2019 cu privire la recunoașterea contribuției apărătorilor drepturilor omului din domeniul mediului la exercitarea drepturilor omului, la protecția mediului și la dezvoltarea durabilă,

–  având în vedere raportul Organizației pentru alimentație și agricultură (FAO) a ONU, intitulat „Situația pădurilor lumii, 2020”,

–  având în vedere Planul strategic pentru păduri al ONU 2017-2030,

–  având în vedere rapoartele speciale ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) cu privire la schimbările climatice, deșertificarea, degradarea terenurilor, gestionarea durabilă a terenurilor, securitatea alimentară și fluxurile de gaze cu efect de seră din ecosistemele terestre și cel de Al cincilea raport de evaluare al său privind schimbările climatice 2014: impact, adaptare și vulnerabilitate,

–  având în vedere Raportul de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice din 31 mai 2019 al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP15)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor naturale în țările în curs de dezvoltare: pădurile(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2017 referitoare la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale(6),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0143/2020),

A.  întrucât, la nivel mondial, în perioada 1990-2016 s-a înregistrat o reducere a suprafeței împădurite de 1,3 milioane de kilometri pătrați, ceea ce a avut un efect distructiv asupra biodiversității, climei, populației și economiei; întrucât, în ciuda tuturor eforturilor de până acum, politicile actuale nu sunt pe calea cea bună pentru a îndeplini corespunzător mai multe angajamente internaționale legate de păduri, cum ar fi obiectivul nr. 15.2 din Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU(7) și obiectivul 5 din Convenția privind diversitatea biologică de la Aichi (CDB)(8); întrucât raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european - situația și perspectivele 2020” arată că „zona împădurită din Europa a fost în mare măsură stabilă în ultimele două decenii”, dar atrage atenția că „din 2013, situația conservării habitatelor și speciilor forestiere a fost prea puțin îmbunătățită” și că „perturbările naturale [...] și cele provocate de om [...] reprezintă un pericol pentru pădurile Europei”;

B.  întrucât cele 17 ODD sunt integrate și indivizibile; întrucât trebuie înregistrate simultan progrese către o agricultură durabilă, securitate alimentară și gestionare sustenabilă a pădurilor, elemente de bază ale ODD;

C.  întrucât pădurile sunt factori esențiali de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, iar defrișările, în special în zonele tropicale, contribuie mult la schimbările climatice; întrucât emisiile generate din exploatarea terenurilor și din schimbarea destinației terenurilor, în special ca urmare a defrișărilor, reprezintă a doua cauză principală a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili, reprezentând aproape 12 % din toate emisiile de gaze cu efect de seră; întrucât, de asemenea, pădurile găzduiesc 80 % din biodiversitatea mondială, contribuie la măsurile de reducere a riscurilor de dezastre prin soluții bazate pe natură, asigură mijloace de subzistență pentru aproximativ 25 % din populația mondială, reprezintă o mare parte a terenurilor locuite dintotdeauna de populațiile indigene și contribuie la sănătatea umană, fiind expresia vie a unor valori culturale, societale și spirituale de neînlocuit;

D.  întrucât, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, dereglările naturale, cum ar fi perioadele de secetă, inundațiile, furtunile, infestările cu dăunători, eroziunea și incendiile vor avea loc mai frecvent și mai intens, ceea ce va provoca, printre altele, daune tot mai mari pădurilor lumii, din cauza schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității; întrucât extinderea investițiilor în soluții bazate pe natură reprezintă unul dintre remediile cele mai rentabile în vederea combaterii emisiilor și a protecției ecosistemelor vitale, îmbunătățind în același timp mijloacele de subzistență, reziliența și securitatea alimentară;

E.  întrucât, pentru a proteja și a reface pădurile la nivel mondial, este nevoie de măsuri de anvergură, ambițioase și concertate, bazate pe o voință politică și societală;

F.  întrucât intensificarea acțiunilor pentru protejarea și refacerea pădurilor și creșterea cantității și calității ecosistemelor forestiere trebuie să aibă un rol esențial atât în politicile de sustenabilitate ale UE și ale statelor membre, cât și în realizarea obiectivelor Pactului Verde european; întrucât, pentru a limita încălzirea globală și a contribui la combaterea pierderii biodiversității, este esențial ca pădurile să fie protejate, regenerate și gestionate astfel încât să-și maximizeze capacitatea de stocare a carbonului și de protecție a biodiversității; întrucât pădurile primare au o capacitate mai mare de stocare a dioxidului de carbon și găzduiesc un habitat esențial, care nu există în pădurile mai tinere sau nou-plantate;

G.  întrucât, potrivit Raportului FAO din 2020 privind starea pădurilor lumii, la nivel mondial „expansiunea agricolă continuă să fie principalul factor determinant al defrișărilor”, alături de expansiunea urbană, dezvoltarea infrastructurilor și mineritul; întrucât este necesară o colaborare strânsă cu țările partenere ale UE și diferiții actori implicați în vederea intensificării interacțiunilor inovatoare pozitive dintre agricultură și silvicultură, pentru a construi sisteme agricole sustenabile și a îmbunătăți securitatea alimentară; întrucât și UE este implicată indirect în defrișarea și degradarea pădurilor mondiale și a altor ecosisteme naturale, prin importul și consumul de produse asociate cu defrișarea, cum ar fi soia, uleiul de palmier, cauciucul, porumbul, carnea de vită, pielea și cacaua; întrucât consumul UE reprezintă aproximativ 10 % din cota de defrișare la nivel mondial încorporată în consumul final;

H.  întrucât o anchetă recentă realizată de Global Witness a relevat că, între 2013 și 2019, unele instituții financiare cu sedii în UE au reprezentat principala sursă internațională de fonduri pentru șase societăți din sectorul agroalimentar implicate în distrugerea pădurilor din Amazon, din Bazinul fluviului Congo și din Papua Noua Guinee, pe care le-au susținut cu aproximativ 7 miliarde EUR(9);

I.  întrucât actualele angajamente voluntare asumate de întreprinderi și bănci în materie de combatere a defrișărilor nu au reușit să producă acea schimbare comportamentală necesară pentru a opri această distrugere dezastruoasă a mediului înconjurător;

J.  întrucât impactul negativ al Directivei privind energia din surse regenerabile asupra pădurilor lumii și ale UE a impus reformarea directivei(10); întrucât schimbările introduse nu vor soluționa însă problema;

K.  întrucât subvențiile pentru bioenergia obținută pe bază de lemn ar trebui redirecționate către eficiența energetică și energia din surse regenerabile;

L.  întrucât normele aplicabile prevăzute de Directiva UE privind energia din surse regenerabile se bazează pe ideea că recoltele destinate energiei sunt sustenabile, climatic neutre și permit reînnoirea sursei într-un interval de timp adecvat; întrucât această idee este eronată;

M.  întrucât vor fi necesare acțiuni la toate nivelurile, inclusiv măsuri de reglementare și o asigurare mai strictă a respectării legislației în vigoare, precum și investiții substanțiale, publice și private, pentru a proteja mai eficient pădurile alte ecosisteme naturale de pe întregul glob; întrucât acest lucru poate fi realizat numai prin coerența între politicile din toate sectoarele și între politicile interne și externe ale UE, aplicând principiul evitării cauzării de prejudicii;

N.  întrucât o mai bună protecție și intensificarea refacerii pădurilor și a altor ecosisteme naturale, precum și managementul sustenabil al pădurilor sunt importante pentru a conserva mijloacele de trai ale populațiilor indigene și ale comunităților locale, oferă oportunități de dezvoltare socială și economică și de creare de locuri de muncă, și permite dezvoltarea unor bioeconomii sustenabile, consolidând totodată serviciile ecosistemice și protejând biodiversitatea; întrucât pădurile reprezintă un sector economic ecologic care are potențialul de a crea între 10 și 16 milioane de locuri de muncă la nivel mondial;

O.  întrucât pădurile de mangrove au funcții ecosistemice vitale, pentru că depozitează cantități mari de dioxid de carbon, reprezintă un mediu important de dezvoltare a icrelor pentru multe specii de pești din reciful de corali și protejează recifele de corali de excesul de nutrimente și sedimente, iar zonele de coastă, de inundații; întrucât, până de curând, pădurile de mangrove se întindeau de-a lungul a peste trei sferturi din coastele tropicale, dar peste jumătate au dispărut din cauza dezvoltării costiere, a acvaculturii, a poluării și a utilizării nesustenabile;

P.  întrucât conversia pădurilor de mangrove este responsabilă de 10 % din emisiile de dioxid de carbon care provin din defrișări, deși mangrovele reprezintă doar 0,7 % din pădurile tropicale(11);

Q.  întrucât cuantumul finanțării acordate de UE pentru sprijinirea protejării și a refacerii pădurilor și gestionarea sustenabilă a pădurilor în țările partenere este insuficient, dată fiind amploarea problemei; întrucât protecția, refacerea și managementul sustenabil al pădurilor și al altor ecosisteme naturale, precum și aspectele legate de beneficiile conexe ale acestora și de drepturile omului trebuie să fie mai bine integrate în mecanismele de finanțare ale UE;

R.  întrucât UE și statele sale membre au o îndelungată tradiție și expertiză în managementul sustenabil al pădurilor, pe care le-ar putea utiliza pentru a ajuta alte țări să-și consolideze capacitățile;

S.  întrucât popoarele indigene, comunitățile locale și apărătorii mediului sunt din ce în ce mai mult amenințați și intimidați, confruntându-se în același timp cu încălcări ale drepturilor omului în eforturile lor de a-și proteja pădurile, terenurile și mediul;

T.  întrucât șansele ca agenții patogeni, cum ar fi virusurile, să treacă de la animale sălbatice și domestice la oameni (zoonoză) pot crește ca urmare a distrugerii și a modificării ecosistemelor naturale;

U.  întrucât, pentru a dispune de politici forestiere sustenabile și eficace, sunt necesare informații fiabile privind resursele forestiere, starea acestora și modul în care sunt gestionate și utilizate, precum și informații fiabile privind schimbarea destinației terenurilor;

V.  întrucât pădurile și lanțul valoric forestier sunt fundamentale pentru dezvoltarea în continuare a bioeconomiei circulare, oferind locuri de muncă și bunăstare economică în zonele rurale și urbane, atenuând schimbările climatice și oferind beneficii pentru sănătate;

1.  salută comunicarea Comisiei, intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, și consideră că este o bază solidă pentru acțiuni decisive; este de acord cu cele cinci priorități prezentate în comunicare; subliniază că aceste priorități sunt toate necesare pentru a stopa și inversa defrișările și degradarea ecosistemelor naturale, în special a pădurilor, precum și pierderea biodiversității și încălcările drepturilor omului legate de acestea, și că trebuie implementate rapid și coerent; reamintește, cu toate acestea, că UE și statele sale membre ar trebui să fie mai ambițioase în acțiunile lor pentru a-și îndeplini angajamentele și pentru a ține seama de caracterul urgent al defrișărilor și al degradării pădurilor la nivel mondial; subliniază importanța unor acțiuni și inițiative extinse, inclusiv noi măsuri de reglementare, care să fie eficiente, complementare, executorii și să includă monitorizarea;

2.  subliniază necesitatea de a recunoaște, în cadrul politicii de mediu a UE, competențele, responsabilitatea și fondurile disponibile ale Uniunii în domeniul protecției pădurilor, inclusiv în privința pădurilor europene ca parte a pădurilor lumii; reiterează faptul că reușita acțiunilor noastre externe și a răspunsului partenerilor noștri pentru a-și proteja pădurile depinde de gradul nostru de eficiență și ambiție cu privire la patrimoniul nostru natural; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să asigure, în conformitate cu Pactul Verde european cu și Strategia pentru biodiversitate 2030, cele mai înalte standarde de protecție a mediului și o mai mare coerență între misiunea de protecție și cea de refacere a pădurilor atât în interiorul UE, cât și în cadrul acțiunii sale externe;

3.  reamintește că Uniunea și statele sale membre vor trebui să întreprindă urgent acțiuni pentru a proteja și reface pădurile, astfel încât să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul ODD, al Acordului de la Paris, al Planului strategic global privind biodiversitatea pentru 2011-2020 și al Planului strategic pentru păduri al ONU 2017-2030 și al obiectivelor sale globale legate de păduri;

4.  subliniază rolul pădurilor în creșterea rezistenței la impactul negativ al schimbărilor climatice; subliniază necesitatea unor acțiuni concrete și eficiente în strategiile și planurile de adaptare la schimbările climatice, încorporând sinergiile dintre atenuare și adaptare;

5.  subliniază contribuția pozitivă a pădurilor la sănătatea umană și la calitatea vieții cetățenilor, precum și valoarea ambientală mare în ceea ce privește captarea dioxidului de carbon, stocarea apei, controlul eroziunii și protecția împotriva alunecărilor de teren;

6.  subliniază că factorii determinanți ai defrișărilor depășesc sectorul forestier în sine și se referă la o gamă largă de aspecte, cum ar fi proprietatea funciară, protecția drepturilor populațiilor indigene, politicile agricole, schimbările climatice, democrația, drepturile omului și libertatea politică;

7.  scoate în evidență că femeile indigene și femeile care lucrează în agricultură joacă un rol esențial în protejarea ecosistemelor forestiere; cu toate acestea, constată cu îngrijorare că, în managementul resurselor naturale, nu se asigură incluziunea și capacitarea femeilor; consideră că egalitatea de gen, în contextul educației în domeniul forestier, joacă un rol esențial în gestionarea sustenabilă a pădurilor și ar trebui să se reflecte în Planul de acțiune al UE referitor la asigurarea respectării legislației, la guvernare și la schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT);

8.  invită Comisia să își intensifice eforturile de combatere a despăduririlor în mod holistic, prin intermediul unui cadru politic coerent, asigurând în același timp conservarea ecosistemelor; reamintește importanța respectării Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; sprijină negocierile în curs pentru crearea unui instrument obligatoriu al ONU privind drepturile omului, adresat corporațiilor transnaționale și altor întreprinderi, și subliniază importanța implicării proactive a UE în acest proces;

9.  subscrie și evidențiază referirea din comunicarea Comisiei la caracterul de neînlocuit al pădurilor primare și invită Comisia și statele membre să recunoască faptul că protecția pădurilor native oferă un beneficiu imens în atenuarea schimbărilor climatice, datorită dimensiunii și longevității stocurilor de carbon din ecosistemele lor; subliniază că împăduririle, realizate într-un mod compatibil cu protecția și consolidarea ecosistemelor locale, pot contribui la atingerea neutralității climatice până în 2050, remarcând totodată că pădurile nou-plantate nu pot înlocui pădurile primare; subliniază că protejarea pădurilor trebuie să constituie o prioritate politică a UE; subliniază că UE ar trebui să ofere un exemplu și să transpună în practică angajamentele sociale și de mediu internaționale pe care și le-a asumat, alături de cele ale statelor sale membre, inclusiv în ceea ce privește clima, biodiversitatea și drepturile omului;

10.  invită Comisia și statele membre să asigure o implementare efectivă în domeniile actualmente prioritare și să includă obiective obligatorii pentru protecția și refacerea ecosistemelor forestiere, în special a pădurilor primare, ca parte a viitoarei strategii forestiere a UE, care ar trebui să fie întru totul coerentă cu propunerea prezentată în Strategia pentru biodiversitate 2030 a UE în ceea ce privește obiectivele obligatorii privind refacerea și zonele protejate; subliniază importanța acordării unui sprijin adecvat și a finanțării acestor măsuri;

11.  subliniază că ar trebui acordată o atenție specifică pădurilor de mangrove și celor din zonele de coastă, care sunt afectate în mod special de schimbările climatice și care reprezintă o oportunitate excelentă pentru politicile de conservare, adaptare și atenuare; regretă faptul că în comunicarea Comisiei nu sunt menționate deloc pădurile de mangrove; subliniază că 80 % din biodiversitatea terestră se găsește în păduri, iar pădurile de mangrove sunt importante atât pentru climă, cât și pentru biodiversitate, precum și pentru mijloacele de subzistență ale comunităților locale;

12.  subliniază rolul societății civile în protecția mediului și consumul sustenabil și invită Comisia și statele membre să asigure o transparență totală și participarea publicului la măsurile legate de păduri și de utilizarea terenurilor, pentru a împiedica despăduririle și degradarea pădurilor, pentru a promova protecția și managementul sustenabil al pădurilor și pentru a susține protecția și refacerea pădurilor naturale, la nivel regional și global; subliniază importanța creării unei platforme de dialog pentru diferiții actori implicați și statele membre privind defrișările, degradarea pădurilor și modalitățile durabile de creștere a suprafeței împădurite a globului, prin care să se creeze alianțe, să fie luate angajamente comune, să fie oprite despăduririle și să se facă schimb de experiențe și informații;

13.  subliniază rolul esențial, drepturile și nevoia de sprijin ale popoarelor indigene și comunităților locale, inclusiv a femeilor, în ceea ce privește protecția pădurilor lumii, precum și în procesele decizionale din acest sector; recunoaște, de asemenea, amenințările și încălcările drepturilor omului cu care se confruntă aceste populații; invită, prin urmare, Comisia să țină seama de rolul lor și să le implice în elaborarea, adoptarea, aplicarea și asigurarea respectării măsurilor de protecție a pădurilor la toate nivelurile: mondial, al UE, național și subnațional;

14.  reamintește că mulți fermieri sunt conștienți de faptul că pădurile reprezintă o parte integrantă și necesară a mediului lor, având în vedere funcțiile ecologice, economice și sociale pe care le îndeplinesc, și s-au străduit, în mod tradițional, să protejeze, să utilizeze și să regenereze pădurile, lucru pe care îl fac în continuare; ia act de faptul că anumite comunități locale și populații indigene folosesc de secole tehnici agricole tradiționale pentru conservarea pădurilor, având o înțelegere deosebită a utilizării durabile a terenurilor;

15.  reamintește că populațiile indigene, comunitățile locale, micii fermieri și femeile posedă cunoștințe indispensabile despre păduri și se bazează în foarte mare măsură pe acestea; solicită UE să se asigure că acestora le sunt recunoscute drepturile funciare și drepturile omului ca o chestiune de justiție socială, în conformitate cu Orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a locurilor de pescuit și a pădurilor ale FAO ONU (VGGT), cu Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP) și cu Convenția 169 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), dar și că pot participa efectiv la conceperea și implementarea programelor de dezvoltare ale UE care au un impact asupra lor și la asigurarea respectării măsurilor de protecție a pădurilor, pornind de la învățămintele desprinse din programul FLEGT;

16.  reamintește că, pentru eficiența actelor legislative și a inițiativelor, este important ca avertizorii din țările exportatoare de resurse naturale să aibă un acces adecvat la justiție, la căi de atac și la o protecție eficace; invită Comisia și statele membre să-și intensifice susținerea pentru apărătorii mediului și ai pădurilor din UE și din întreaga lume;

17.  salută angajamentul Comisiei de a crește durabilitatea lanțului de aprovizionare și a investițiilor, precum și transparența, pentru a asigura consumul de produse din lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări; reiterează importanța unui set cuprinzător de acțiuni și inițiative în acest sens;

18.  invită Comisia să ia în considerare, în conceperea acestor acțiuni și inițiative, și modul în care pot contribui cel mai bine la protejarea altor ecosisteme naturale importante care se confruntă cu un risc grav de degradare sau de conversie;

19.  consideră că o definiție unică a conceptului de lanț de aprovizionare fără defrișări este esențială pentru soluționarea problemei produselor de bază care contribuie la defrișări și invită Comisia să propună o definiție ambițioasă; subliniază, în acest context, legătura solidă dintre lanțurile de valori bazate pe păduri și ODD;

20.  remarcă faptul că promovarea unor sisteme de certificare transparente pentru produsele care nu implică defrișări este unul dintre instrumentele potrivite; subliniază, cu toate acestea, că scopul principal al acestor sisteme trebuie să fie combaterea despăduririlor;

21.  invită Comisia să efectueze fără întârziere studii asupra sistemelor de certificare și de verificare în sectorul forestier și pentru produsele pe bază de lemn, precum și asupra sistemelor de certificare pentru produsele care nu implică defrișări; invită Comisia să prezinte aceste studii Parlamentului spre analiză, împreună cu acțiunile și măsurile subsecvente propuse, astfel încât să se încurajeze standarde mai stricte și să se asigure transparența sistemelor de certificare și de verificare de către terți;

22.  salută anunțul Comisiei că va continua să integreze aspectele legate de defrișări în inițiativele legate de eticheta ecologică a UE și de achiziția publică, precum și în alte inițiative adoptate în contextul economiei circulare, ca parte a unui set global de acțiuni și inițiative în favoarea lanțurilor de aprovizionare care nu implică defrișări;

23.  își reiterează apelul către Comisie pentru a prezenta fără întârziere o propunere de evaluare de impact pentru un cadru juridic european bazat pe obligația de diligență, pentru a asigura lanțuri de aprovizionare sustenabile și care nu implică defrișări pentru produsele introduse pe piața UE, punând un accent special pe principalii factori ai importului de produse care implică defrișări; consideră că un astfel de cadru ar trebui să fie executoriu și în conformitate cu standardele și obligațiile internaționale, ar trebui să se aplice întregului lanț de aprovizionare, după ce s-a verificat atent că este funcțional și aplicabil tuturor actorilor pieței, inclusiv IMM-urilor, și ar trebui să fie însoțit de un mecanism solid de aplicare, care să includă sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive; subliniază că măsurile UE în acest sens nu ar trebui să conducă la scăderea veniturilor persoanelor din țările în curs de dezvoltare, ci la noi oportunități economice și la o transformare globală către o economie mai sustenabilă; invită Comisia să își declare sprijinul pentru sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare, inclusiv combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor, în cadrul forurilor relevante pentru comerțul internațional cu produse de bază;

24.  invită Comisia să prezinte cerințe privind obligația de diligență a instituțiilor financiare, pentru a identifica, a preveni și a atenua impactul ecologic, social și asupra drepturilor omului pe care îl au defrișările imputabile UE, pentru a garanta că nicio entitate financiară sau bancară din UE nu este nici direct, nici indirect legată de defrișarea și degradarea pădurilor, de conversia sau degradarea ecosistemelor naturale ori de încălcări ale drepturilor omului;

25.  subliniază rolul proprietarilor și administratorilor pădurilor în asigurarea unei dezvoltări forestiere sustenabile; subliniază că industriile forestiere europene pot contribui la promovarea unor standarde globale pentru managementul sustenabil al pădurilor; consideră că și industriile europene, IMM-urile și microîntreprinderile din sectorul forestier trebuie să aibă un rol esențial în dialogul cu țările partenere cu privire la modul de promovare a sustenabilității de-a lungul întregului lanț valoric;

26.  invită sectorul privat să fie mai proactiv în combaterea prezenței defrișărilor în lanțurile de aprovizionare și investiții, îndeplinindu-și angajamentele referitoare la despădurire și asigurând o transparență totală în ceea ce privește respectarea acestora; subliniază necesitatea de a mobiliza investiții private pentru a eradica cauzele defrișărilor și a respecta ODD și Acordul de la Paris; invită, totodată, Comisia să intensifice cooperarea cu sectorul privat și să dezvolte instrumente adecvate pentru a-i stimula pe cei cu inițiative, pe baza principiului responsabilității comune; salută revizuirea în curs a Directivei privind raportarea nefinanciară(12) și invită Comisia să crească calitatea și să extindă sfera informațiilor nefinanciare comunicate, în special a celor cu privire la aspectele de mediu, precum și să promoveze integrarea considerentelor importante pentru domeniul forestier în responsabilitatea socială a întreprinderilor; reamintește, de asemenea, importanța respectării Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; sprijină negocierile în curs pentru crearea unui instrument obligatoriu al ONU privind drepturile omului, adresat corporațiilor transnaționale și altor întreprinderi, și subliniază importanța implicării proactive a UE în acest proces;

27.  invită Comisia să evalueze, împreună cu sectorul privat și cu alți actori din domeniul dezvoltării, noi soluții de finanțare a riscurilor de dezastre și de asigurare împotriva evenimentelor catastrofale care afectează un număr mare de hectare de pădure;

28.  invită Comisia să sprijine și să stimuleze inovațiile și inițiativele provenite din acest sector care urmăresc creșterea sustenabilității în cadrul lanțurilor valorice;

29.  consideră că este necesară redirecționarea fluxurilor financiare publice și private în sectoarele industriale relevante către activități care nu cauzează defrișări; reamintește că, până la 31 decembrie 2021, Comisia ar trebui să evalueze dispozițiile necesare pentru a extinde domeniul de aplicare a Regulamentului privind taxonomia(13) la activitățile economice care dăunează semnificativ sustenabilității mediului;

30.  invită Comisia și statele membre să utilizeze în mod eficient mecanismele financiare combinate pentru a atrage finanțare din partea sectorului privat în refacerea pădurilor;

31.  invită Comisia și statele membre să propună măsuri specifice de consolidare a cadrului politic și reglementar care susține protejarea și refacerea pădurilor și managementul forestier durabil la nivel mondial, precum și să ofere orientări și măsuri specifice pentru amenajarea durabilă a terenurilor; invită Comisia să promoveze schimburile de practici optime între statele membre, dar și cu țări terțe; invită, de asemenea, Comisia să încurajeze realizarea proceselor de reformă juridică din țările producătoare cu participarea efectivă și substanțială a tuturor actorilor, inclusiv a societății civile, a popoarelor indigene și a comunităților locale, acordând o atenție specială participării efective a femeilor;

32.  subliniază importanța promovării managementului forestier sustenabil și a bioeconomiei sustenabile; recunoaște că modelele sustenabile de gestionare a pădurilor și utilizarea sustenabilă a terenurilor la nivel mondial pot contribui la prevenirea despăduririlor și a degradării pădurilor și ar trebui să se bazeze pe cele mai înalte standarde de sustenabilitate, reconciliind sustenabilitatea economică, ambientală și societală cu protecția biodiversității și a absorbanților importanți de dioxid de carbon, ca elemente centrale, păstrând în același timp valoarea lor intrinsecă, productivitatea și serviciile ecosistemice; invită Comisia să promoveze silvicultura și agricultura durabilă și să creeze mecanisme de stimulare a micilor fermieri și a comunităților locale din țările partenere, pentru a menține și a îmbunătăți serviciile ecosistemice și produsele obținute prin silvicultura și agricultura durabilă; subliniază importanța sistemelor agroforestiere pentru producția agricolă, diversificare, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și prevenirea deșertificării; subliniază că sistemele agroforestiere se caracterizează printr-o eficiență mai mare a utilizării terenurilor decât alte sisteme agricole; solicită o schimbare pentru stimularea sistematică a sistemelor agroforestiere cu valoare naturală ridicată existente, facilitarea refacerii acestora și asigurarea consolidării capacității de a eficientiza această metodă de producție;

33.  subliniază că programul Orizont 2020 a finanțat deja activități semnificative de cercetare și inovare în tranziția către practici de utilizare a terenurilor și lanțuri de aprovizionare mai sustenabile, pentru a stopa defrișările și degradarea pădurilor; solicită creșterea finanțării pentru programul Orizont Europa, pentru ca acesta să continue să ofere sprijin în aceste domenii;

34.  atrage atenția asupra Declarației ministeriale de la Katowice privind importanța pădurilor pentru climă, adoptată de comunitatea internațională la 12 decembrie 2018 în cadrul Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care subliniază importanța pădurilor și a utilizării lemnului pentru protecția climei și plasează aceste chestiuni în contextul altor obiective și decizii internaționale din domeniul forestier; ia act de faptul că, așa cum se precizează în declarație, aceste obiective pot fi atinse numai printr-o gestionare multifuncțională activă a pădurilor, ceea ce presupune o strategie de management care să țină cont de toate obiectivele din domeniul silvic, precum captarea dioxidului de carbon, protejarea speciilor și solului, extragerea de materii prime, petrecerea timpului liber, producerea de alimente, și să asigure un echilibru între acestea;

35.  subliniază rolul esențial al silviculturii și al agriculturii în gestionarea resurselor naturale și al utilizării terenurilor în zonele rurale ale UE și ale lumii; recunoaște, în acest sens, varietatea tipurilor de gestionare a pădurilor, de proprietate asupra pădurilor și de agrosilvicultură, precum și diversitatea posibilităților existente în statele membre;

36.  subliniază că metodele utilizate pentru a atinge obiectivele stabilite în pachetul „Energie curată pentru toți europenii” nu trebuie să ducă la defrișări și la degradarea pădurilor în alte părți ale lumii; invită, prin urmare, Comisia ca, până în 2021, să supună unei examinări aspectele relevante ale raportului anexat la Regulamentul delegat (UE) 2019/807(14) al Comisiei și, dacă este necesar, să revizuiască acest regulament fără întârzieri nejustificate, și în orice caz înainte de 2023, pe baza cunoștințelor științifice și în conformitate cu principiul precauției; solicită Comisiei să reevalueze datele privind culturile de soia și să elimine treptat, cât mai curând, biocombustibilii cu risc ridicat de schimbare indirectă a destinației terenurilor (ILUC), cel târziu până în 2030;

37.  subliniază necesitatea de a reduce consumul de lemn și de produse pe bază de lemn al UE, promovând o economie mai circulară, reducând la minimum generarea de deșeuri și sensibilizând consumatorii cu privire la consecințele ecologice ale produselor pe bază de lemn;

38.  reamintește scrisoarea adresată de peste 700 de oameni de știință care solicită o revizuire bazată pe date științifice a Directivei privind energia din surse regenerabile, în special excluderea anumitor tipuri de biomasă lemnoasă de la calcularea obiectivului și de la eligibilitatea pentru a beneficia de sprijin;

39.  denunță utilizarea sporită a lemnului pentru biocombustibili și bioenergie, care conduce la creșterea presiunii asupra pădurilor din UE și de la nivel mondial, având în vedere cererea tot mai mare de energie din surse regenerabile;

40.  observă că, în cadrul COP23, mai multe țări bogate în păduri primare și foarte bogate în biodiversitate, care reprezintă jumătate din populația globului, și-au exprimat ambiția de a intensifica utilizarea lemnului și a altor materii vegetale pentru a produce energie(15); reiterează faptul că UE nu trebuie să dea un exemplu negativ și că trebuie să se asigure că normele care orientează politica privind energia din surse regenerabile nu conduc la decimarea și degradarea ecosistemelor;

41.  îndeamnă Comisia și statele membre să ia pe deplin în considerare impactul pe care utilizarea sporită a biocombustibililor îl are asupra defrișărilor; solicită, prin urmare, Comisiei să reformeze fundamental politicile UE în materie de bioenergie, și anume prin revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile;

42.  invită Comisia să se asigure că sunt luate măsuri eficace în favoarea producției și utilizării sustenabile a combustibililor lemnoși, date fiind, printre altele, nivelul ridicat al importurilor de pelete din lemn în UE și riscurile potențiale pe care le prezintă aceste importuri pentru pădurile din țări terțe; consideră că principiul utilizării în cascadă ar trebui încurajat și poate fi utilizat ca o modalitate benefică de îmbunătățire a utilizării eficiente a resurselor;

43.  reamintește că aproximativ 2,6 miliarde de persoane din întreaga lume utilizează biomasă tradițională pentru a găti, în principal lemn și cărbune, deși trei sferturi dintre acestea nu au acces la sobe eficiente; invită UE să acorde mai mult sprijin țărilor terțe pentru a asigura tranziția către surse sustenabile și regenerabile de energie și pentru a reduce presiunea asupra defrișărilor, care decurge din utilizarea lemnului drept combustibil; subliniază că, dacă sistemele de energie ale țărilor terțe ar fi mai descentralizate, ele ar permite o tranziție ușoară către surse sustenabile și regenerabile de energie;

44.  observă că rolul social și economic al agriculturii devine tot mai important odată cu creșterea populației mondiale, care are nevoie de o producție tot mai mare de alimente și mărfuri agricole, atenuând în același timp schimbările climatice; ia act cu îngrijorare de estimarea conform căreia 14 % din produsele alimentare la nivel mondial se pierd la recoltare, sacrificare și capturare(16) și subliniază necesitatea unor acțiuni coerente pentru a preveni pierderile și risipa de alimente de-a lungul lanțului alimentar și pentru a răspunde rapid la crizele care ar putea cauza o penurie de alimente;

45.  subliniază importanța promovării unei alimentații durabile, sensibilizând în mai mare măsură consumatorii cu privire la impactul modelelor de consum și prin furnizarea de informații privind regimurile alimentare care sunt mai potrivite pentru sănătatea umană și au o amprentă de mediu mai redusă;

46.  subliniază că trebuie realizate progrese semnificative în ceea ce privește elaborarea și punerea în practică a unei strategii a UE privind plantele proteaginoase și asigurarea unei producții considerabile de plante proteaginoase în UE, pentru a limita pericolul defrișărilor în relație cu aceste culturi în alte regiuni ale lumii și a reduce dependența de importuri și presiunea asupra pădurilor ca urmare a schimbării destinației terenurilor; subliniază că aceste progrese ar trebui realizate, printre altele, prin adoptarea pe scară mai largă a rotației culturilor, care să fie însoțită de sprijin și îndrumare pentru fermieri în zonele adecvate pentru cultivarea plantelor proteaginoase, și că aceste măsuri ar reduce dependența de importuri, defrișările, degradarea și presiunea asupra pădurilor din cauza schimbării destinației terenurilor; solicită, prin urmare, introducerea unor criterii de sustenabilitate pentru importul proteaginoaselor;

47.  consideră că factorii care favorizează defrișările ar trebui tratați într-un cadru de politici al UE, asigurând astfel coerența politicilor legate de păduri și reducând presiunea asupra pădurilor; consideră că un astfel de cadru de politici ar încuraja metode agricole tot mai inovatoare, sustenabile și eficiente în interiorul și în afara UE și ar reduce, cu ajutorul noilor tehnologii, pierderile alimentare de-a lungul lanțului alimentar; atrage atenția asupra faptului că obiectivele stabilite în cadru pot fi îndeplinite prin facilitarea accesului fermierilor la finanțare pentru ca aceștia să poată achiziționa tehnologii de ultimă generație pentru agricultura de înaltă precizie;

48.  subliniază că, în vreme ce fermierii joacă un rol central în satisfacerea nevoilor noastre agricole și alimentare de bază, munca lor depinde de resursele naturale, precum solul, apa și pădurile; ia act de faptul că recunoașterea caracterului multifuncțional al pădurilor este esențială pentru gestionarea adecvată a patrimoniului nostru forestier la nivel mondial; subliniază că aspectele economice, sociale și de mediu – de la producția tradițională de lemn și de alte produse la serviciile ecosistemice, biodiversitate și alte avantaje pentru mediu, cum ar fi absorbția și stocarea carbonului, care previn eroziunea solului și îmbunătățesc calitatea aerului și a apei – sunt toate legate între ele și interdependente; subliniază că aceste aspecte necesită o abordare holistică și coerentă în ceea ce privește protejarea, refacerea și gestionarea pădurilor și soluționarea problemei defrișărilor;

49.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri specifice pentru a armoniza datele și pentru a îmbunătăți disponibilitatea informațiilor și a datelor obținute prin intermediul instrumentelor de monitorizare existente și noi de evaluare a pădurilor din UE și din întreaga lume și să se asigure că informațiile sunt difuzate într-o formă accesibilă, ușor de utilizat și de înțeles autorităților de reglementare și de aplicare a legii, publicului larg, consumatorilor și sectorului privat și că ele pot fi utilizate imediat de factorii de decizie; invită statele membre să își îmbunătățească statisticile privind volumul de masă lemnoasă pe care îl achiziționează, inclusiv cantitatea de material durabil, legal sau certificat FLEGT care poate fi inclusă în contractele lor de achiziții publice;

50.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de îmbunătățire a disponibilității, a calității și a armonizării informațiilor fiabile privind resursele forestiere și schimbarea destinației terenurilor pentru a ghida procesul de elaborare a politicilor prin participarea unei game largi de părți interesate, inclusiv în țările partenere;

51.  subliniază că monitorizarea credibilă și fiabilă a pădurilor și partajarea informațiilor sunt esențiale pentru a îmbunătăți guvernanța pădurilor și a facilita respectarea angajamentelor asumate pentru a pune capăt defrișărilor în țările partenere; solicită UE să consolideze sprijinul financiar și tehnic acordat țărilor partenere în vederea îndeplinirii acestor obiective și pentru a le ajuta să dobândească cunoștințele de specialitate necesare pentru a îmbunătăți structurile locale de guvernanță și nivelul de responsabilitate în domeniul forestier;

52.  subliniază că exploatarea forestieră ilegală este o practică curentă nu numai în țările terțe, ci și în UE; invită Comisia și statele membre să acționeze cu hotărâre pentru a preveni și combate exploatarea forestieră ilegală; invită Comisia să înființeze un sistem european de supraveghere și conservare a pădurilor, bazat pe un sistem de monitorizare care să utilizeze sisteme globale de navigație prin satelit (Galileo și Copernicus) și rețele la sol, cu scopul de a monitoriza activitatea de exploatare forestieră, de la locul de tăiere până la punctele de intrare și de ieșire ale întreprinderilor de prelucrare a lemnului; subliniază că Comisia ar trebui să se concentreze pe prevenirea exploatării forestiere ilegale consolidând punerea în aplicare a Regulamentului privind lemnul(17) și a FLEGT; subliniază necesitatea de a sensibiliza publicul cu privire la impactul social și economic al exploatării forestiere ilegale și al infracțiunilor în acest domeniu;

53.  reamintește că se estimează că riscul de incendii va crește din cauza schimbărilor climatice; subliniază, prin urmare, necesitatea unei consolidări considerabile a eforturilor de prevenire și pregătire prin colaborarea la nivel internațional la instrumente de alertă timpurie, reziliență la dezastre și măsuri de atenuare a riscurilor; recomandă Comisiei să continue să sprijine dezvoltarea de sisteme informatice globale (precum Sistemul mondial de informare privind incendiile forestiere) și regionale (precum Sistemul european de informare privind incendiile forestiere) pentru a monitoriza impactul incendiilor forestiere; invită Comisia să își folosească cunoștințele de specialitate și să extindă utilizarea sistemului prin satelit Copernicus REDD+ pentru a sprijini monitorizarea riscurilor forestiere și a defrișării globale în colaborare cu țările terțe;

54.  reamintește că politica comercială și de investiții a UE ar trebui să includă capitole obligatorii și aplicabile privind dezvoltarea durabilă, care să respecte pe deplin angajamentele internaționale, în special Acordul de la Paris, și normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); salută intenția Comisiei de a face din Acordul de la Paris un element esențial al tuturor viitoarelor acorduri comerciale și de investiții; invită Comisia să se asigure că toate viitoarele acorduri comerciale și de investiții, atât cele cuprinzătoare, cât și acordurile secundare relevante, conțin dispoziții obligatorii și executorii, inclusiv dispoziții de combatere a corupției legate de exploatarea forestieră ilegală, pentru a preveni defrișarea și degradarea pădurilor;

55.  salută principiul de a nu face rău, subliniat în Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european; recomandă, în acest context, ca Comisia să evalueze mai bine impactul acordurilor comerciale existente asupra defrișărilor și să garanteze includerea unor dispoziții mai ambițioase privind protecția pădurilor, biodiversitatea și silvicultura durabilă în capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă ale tuturor acordurilor de liber schimb și de investiții;

56.  invită Comisia să se asigure că impactul acordurilor comerciale asupra stării pădurilor, a biodiversității și a drepturilor omului este evaluat sistematic în cadrul unor evaluări ale impactului asupra dezvoltării sustenabile și al altor metode de evaluare relevante, în urma consultării părților interesate relevante, iar concluziile acestor evaluări sunt luate pe deplin în considerare ulterior, atunci când se negociază și se încheie astfel de acorduri;

57.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți în continuare punerea în aplicare și asigurarea respectării Regulamentului privind lemnul pentru a combate într-un mod cât mai eficace comerțul cu lemn și produse din lemn obținute prin recoltarea ilegală, pe plan intern și la import; constată, de asemenea, că importurile de lemn și de produse din lemn ar trebui să fie verificate mai amănunțit la frontierele UE, pentru a se garanta că produsele importate respectă cu adevărat criteriile necesare pentru a fi introduse pe piața UE; reamintește că lemnul din zonele de conflict este deja un domeniu de acțiune în cadrul Planului de acțiune FLEGT, dar că eforturile depuse pentru a soluționa această problemă au fost insuficiente; invită Comisia să-și onoreze angajamentul de a extinde obligațiile de diligență necesară prevăzute de Regulamentul UE privind lemnul, astfel încât să reglementeze lemnul din zonele de conflict în cadrul următoarei revizuiri; subliniază că consolidarea politicilor existente trebuie să meargă mână în mână cu o coerență sporită a politicilor, pentru a garanta că politicile UE, inclusiv cele comerciale, nu creează un impact negativ asupra mediului sau a oamenilor;

58.  observă cu regret că nivelul actual de monitorizare a importurilor de lemn și de produse din lemn în UE este insuficient, în special în ceea ce privește verificarea faptului că acestea îndeplinesc criteriile necesare pentru intrarea în UE;

59.  reamintește că obiectivul acordurilor de parteneriat voluntar (APV) FLEGT este de a oferi un cadru juridic menit să garanteze că toate importurile de lemn și de produse din lemn din țările partenere, care intră în UE și fac obiectul APV-urilor, au fost produse în mod legal; evidențiază, de asemenea, că APV-urile sunt, în general, menite să încurajeze schimbări sistemice în sectorul forestier, care vizează gestionarea durabilă a pădurilor, eradicarea exploatării forestiere ilegale și sprijinirea eforturilor la nivel mondial de a pune capăt despăduririlor și degradării pădurilor; subliniază că APV-urile oferă un cadru juridic important atât pentru UE, cât și pentru țările sale partenere, care este posibil printr-o bună cooperare și implicare din partea țărilor în cauză;

60.  salută progresele realizate prin APV FLEGT, precum și intensificarea dialogului dintre guverne, industrie și societatea civilă, în mai multe țări, ca urmare a procesului APV; ia act de faptul că, până în prezent, șapte țări au ratificat APV-uri cu UE (Camerun, Republica Centrafricană, Ghana, Indonezia, Liberia, Republica Congo și Vietnam), dintre care Indonezia este primul și, până acum, singurul partener APV care dispune de licențe FLEGT, operaționale din 2016, și că UE a încheiat negocierile și a semnat acorduri de parteneriat voluntar cu Honduras și Guyana, și sunt în curs de desfășurare negocieri cu alte șase țări (Côte d’Ivoire, Republica Democratică Congo, Gabon, Laos, Thailanda și Malaysia); subliniază că APV-urile constituie un cadru foarte eficient pentru stabilirea de parteneriate pozitive cu aceste țări și că ar trebui promovate noi APV-uri și cu alți parteneri; este convins că UE ar trebui să continue dialogul cu țările semnatare ale APV FLEGT, pentru a se asigura că rămâne o alternativă atractivă la piețele de export cu standarde de mediu mai puțin stricte; recunoaște importanța Regulamentului FLEGT(18) și a Regulamentului UE privind lemnul în prevenirea intrării pe piața UE a lemnului recoltat ilegal; invită UE să mărească finanțarea pentru FLEGT; salută verificarea adecvării care urmează să fie efectuată de Comisie în privința Regulamentului FLEGT și a Regulamentului UE privind lemnul, aceasta fiind și o ocazie de a consolida aplicarea acestor regulamente și de a extinde domeniul lor de aplicare;

61.  invită Comisia ca, atunci când consolidează politicile actuale ale UE, să asigure coerența APV FLEGT cu toate politicile sale, inclusiv în domeniul dezvoltării, al mediului, al agriculturii și al comerțului; invită Comisia ca, în contextul viitoarelor acorduri comerciale bilaterale sau multilaterale, să negocieze standarde referitoare la importul de lemn, pentru a evita subminarea progreselor realizate prin Planul de acțiune FLEGT cu țările producătoare de lemn;

62.  consideră că procesul de acordare a licențelor FLEGT completează certificarea voluntară de către terți și este benefic mai ales pentru operatorii de dimensiuni mai mici care întâmpină adesea dificultăți în a obține certificarea prin intermediul sistemelor din sectorul privat;

63.  invită UE să consolideze cooperarea internațională, prin intensificarea eforturilor în cadrul forurilor internaționale cheie, inclusiv al OMC și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); invită Comisia să analizeze modalități de cooperare multinațională sau bilaterală, inclusiv accelerarea negocierilor în cadrul OMC cu privire la un acord privind bunurile de mediu, cu partenerii comerciali și alte țări importatoare, în lupta împotriva defrișărilor și a schimbărilor climatice care rezultă din importuri, protejând simultan căile de comerț legal și consolidând gestionarea durabilă a terenurilor și agricultura, precum și proprietatea funciară și buna guvernanță în țările terțe;

64.  subliniază că, în toate acordurile comerciale noi, sunt incluse angajamente clare în lupta împotriva defrișărilor, inclusiv în acordurile cu Mercosur și altele;

65.  invită Comisia să utilizeze noile dispoziții ale regulamentului antidumping(19) privind politicile în domeniul mediului și al climei;

66.  invită UE să facă o legătură mai puternică între politicile comerciale și cele de dezvoltare, printre altele, printr-o mai bună punere în aplicare a normelor sistemului generalizat de preferințe tarifare plus (SGP+) în țările partenere; invită Comisia să colaboreze cu beneficiarii SGP+ la planuri de acțiune privind gestionarea pădurilor, pentru a asigura punerea în aplicare eficace a angajamentelor lor în materie de mediu;

67.  subliniază că urgențele în materie de climă și consecințele pierderii masive a biodiversității constituie o amenințare gravă la adresa drepturilor omului; invită UE și Serviciul European de Acțiune Externă să evalueze în mod cuprinzător modul în care acțiunea lor externă poate contribui cel mai bine la o abordare holistică și bazată pe drepturile omului, menită să oprească pierderea biodiversității, defrișarea și degradarea pădurilor; invită UE să promoveze în continuare biodiversitatea ca drept uman în cadrul global pentru biodiversitate post-2020;

68.  subliniază că este important să se faciliteze o abordare bazată pe un parteneriat incluziv la toate nivelurile cu țările terțe, pentru a combate despădurirea și degradarea pădurilor, a consolida gestionarea durabilă a terenurilor și agricultura, precum și proprietatea funciară și buna guvernanță, respectând în același timp drepturile omului, drepturile populațiilor indigene, ale micilor fermieri și ale comunităților locale; invită Comisia să consolideze cooperarea cu țările terțe prin intermediul asistenței tehnice, al schimbului de informații și de bune practici în domeniul prezervării, conservării și utilizării durabile a pădurilor, al economiei circulare, al bioeconomiei sustenabile, al energiei din surse regenerabile, al agriculturii inteligente și durabile, al agroecologiei și al agrosilviculturii, recunoscând, în același timp, inițiativele în materie de durabilitate ale sectorului privat, cum ar fi sistemele de comerț echitabil; insistă asupra faptului că dimensiunea externă a Pactului verde european ar trebui să fie consolidată în continuare prin alianțe și parteneriate care să vizeze abordarea unor provocări globale, cum ar fi schimbările climatice și biodiversitatea, facilitând totodată dezvoltarea socioeconomică a țărilor partenere;

69.  salută planul Comisiei de a se asigura că tema defrișărilor este inclusă în dialogurile politice la nivel național și regional cu țările partenere și încurajează Comisia să dezvolte acorduri de parteneriat care să includă protejarea pădurilor și a ecosistemelor, promovarea drepturilor omului, în special a drepturilor popoarelor indigene și ale comunităților locale, inclusiv ale femeilor, precum și sprijinirea participării efective a actorilor societății civile și a activiștilor pentru protecția mediului; subliniază că aceste dialoguri ar trebui să aibă loc cu toate țările producătoare, inclusiv cu țările dezvoltate;

70.  salută planul Comisiei de a sprijini țările partenere în elaborarea și punerea în aplicare a unor cadre care să încurajeze o mai bună protecție și gestionare a pădurilor și guvernanța funciară, inclusiv, acolo unde este cazul, recunoașterea drepturilor de proprietate funciară ale populațiilor indigene și ale comunităților locale, precum și măsurile de guvernanță conexe, cum ar fi strategiile de atenuare și adaptare, și recomandă Comisiei să includă acest aspect în reflecțiile și acțiunile sale; subliniază că aceste cadre ar trebui să servească nu doar nevoilor naționale în materie de biodiversitate, ci și contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale țărilor partenere în temeiul Acordului de la Paris, precum și strategiilor și planurilor lor de acțiune naționale în domeniul biodiversității, în cadrul Convenției privind diversitatea biologică;

71.  solicită Uniunii să sprijine țările partenere să întreprindă acțiuni care să le ajute să respecte orice măsuri pe care UE le-ar putea adopta pentru a face față defrișărilor importate și solicită intensificarea cooperării și adoptarea măsurilor concrete necesare pentru a împiedica deturnarea către alte regiuni ale lumii a comerțului cu bunuri legate de defrișări și de degradarea pădurilor; invită Comisia să se asigure că sprijinul acordat de UE pentru politicile agricole, de infrastructură, miniere, urbane, periurbane și rurale ale țărilor partenere nu contribuie la defrișări și la degradarea pădurilor; invită Comisia, în colaborare cu statele membre și în cadrul viitorului Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), să sprijine crearea unui mecanism tehnic și financiar al UE care să catalizeze finanțarea pentru a sprijini eforturile partenerilor de a utiliza, proteja și reface în mod durabil pădurile, de a îmbunătăți producția agricolă durabilă, care nu implică defrișări, și de a lupta împotriva activităților miniere care au efecte nefaste asupra pădurilor;

72.  solicită ca sectorul forestier să fie puternic reprezentat în cadrul viitorului IVCDCI și ca la mobilizarea de fonduri private să se exploateze întregul potențial al Planului de investiții externe și al mecanismelor regionale de finanțare mixtă pentru gestionarea sustenabilă a pădurilor (de la proforestare la împădurire și reîmpădurire), turismul sustenabil și agrosilvicultura, dar și pentru inițiativele întreprinse de companii pentru a elimina din lanțurile lor de aprovizionare produsele care duc la defrișări, cu scopul de a realiza ODD;

73.  recomandă Comisiei și statelor membre să identifice metode eficace pentru a partaja cu alte țări practicile inovatoare și durabile ale UE și cunoștințele sale de specialitate în materie de economie circulară, de bioeconomie durabilă, de energie din surse regenerabile, de agricultură inteligentă și privind alte domenii relevante;

74.  solicită ca Comisia să prezinte în mod regulat un raport privind tendințele în ceea ce privește defrișarea și exploatarea zonelor cu stocuri mari de carbon, cum ar fi turbăriile, din țări terțe;

75.  încurajează luarea unor măsuri de sprijin pentru creșterea productivității agricole în anumite țări, pentru a reduce presiunea socială și economică privind defrișările și exploatarea turbăriilor;

76.  sprijină intenția Comisiei de a promova, în numele UE, în cadrul principalelor forumuri internaționale, adoptarea și punerea în aplicare a unor angajamente și regulamente stricte pentru a stopa defrișările și degradarea pădurilor și pentru a sprijini refacerea pădurilor; consideră că Uniunea trebuie să dea exemplu în acest domeniu; subliniază că este important să se ia în considerare cunoștințele de specialitate și practicile naționale, regionale și locale atunci când se aplică măsuri de protecție a pădurilor; salută decizia luată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite de a proclama decada 2021-2030 drept „Deceniul pentru refacerea ecosistemelor”; subliniază că acest deceniu al ONU clasifică refacerea ecosistemelor drept soluție majoră bazată pe natură pentru a atinge o gamă largă de ODD;

77.  invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare conservarea pădurilor prin crearea, consolidarea și gestionarea eficace a rețelelor de zone protejate, inclusiv a zonelor forestiere, precum NaturAfrica 2030, în special în țările care sunt mari producătoare de lemn; recunoaște că și acest lucru contribuie la conservarea biodiversității și va consolida poziția UE în cadrul următoarei Conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică;

78.  salută planul Comisiei de a consolida cooperarea internațională cu privire la politicile și măsurile de protejare, restaurare și gestionare durabilă a pădurilor din întreaga lume, pentru a preveni defrișările la nivel mondial în cadrul principalelor forumuri internaționale; ia act de faptul că actuala definiție a pădurii și clasificarea pădurilor, precum și alte concepte și principii relevante pentru gestionarea sustenabilă a pădurilor, care sunt utilizate de instituții relevante, precum FAO, sunt strict tehnice și nu reflectă pe deplin diversitatea ecosistemelor forestiere; invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a coopera cu principalele forumuri internaționale, printre altele, pentru a armoniza tehnologia, conceptele și statisticile utilizate (de exemplu, conceptele de păduri intacte și seculare, plantații, gestionare sustenabilă a pădurilor, gestionare apropiată de natură sau lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări) și să asigure coerența politicilor și a măsurilor adoptate;

79.  invită Comisia să relanseze negocierile pentru o convenție forestieră internațională care să contribuie la gestionarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor și care să încadreze funcțiile și utilizările multiple și complementare ale acestora, inclusiv acțiunile de reîmpădurire, de împădurire și de conservare a pădurilor; subliniază că această convenție ar trebui să țină seama de nevoile sociale, economice, ecologice, culturale și spirituale ale generațiilor actuale și viitoare și să recunoască rolul vital al tuturor tipurilor de păduri în menținerea proceselor ecologice și a echilibrului ecologic și în promovarea identității, culturii și drepturilor popoarelor indigene, ale comunităților acestora și ale altor comunități și locuitori din zonele forestiere;

80.  invită Comisia și statele membre să includă în mod sistematic dispoziții privind defrișarea și degradarea pădurilor, precum și privind degradarea ecosistemelor lor naturale, pierderea biodiversității și încălcările drepturilor omului în politicile de dezvoltare și în toate programele de investiții și de sprijin destinate țărilor producătoare și să condiționeze investițiile și sprijinul de respectarea acestor elemente;

81.  recunoaște importanța cadrelor internaționale precum orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a locurilor de pescuit și a pădurilor (VGGT), care oferă claritate juridică și standarde în materie de bune practici acceptate pe plan internațional pentru guvernanța responsabilă a proprietății funciare; invită Comisia să sprijine difuzarea și utilizarea VGGT la nivel mondial, regional și la nivel de țară; subliniază necesitatea unor mecanisme independente eficace de monitorizare și de asigurare a respectării, care să includă mecanisme adecvate de soluționare a litigiilor și a reclamațiilor, pentru a asigura respectarea VGGT;

82.  solicită consolidarea cooperării dintre UE și statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) pentru a combate problema din ce în ce mai acută a defrișărilor și deșertificării în statele ACP prin elaborarea unor planuri de acțiune menite să îmbunătățească gestionarea și conservarea pădurilor, ținând seama de cauzele defrișărilor din interiorul și din afara sectorului forestier și recunoscând importanța lemnului tropical pentru economiile țărilor ACP care au păduri din care se obține lemn;

83.  îndeamnă UE și statele sale membre să se asigure că politicile sunt consecvente, în conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare enunțat la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

84.  recunoaște și susține concluziile FAO care afirmă că utilizarea sustenabilă a terenurilor la nivel mondial este importantă în lupta împotriva sărăciei;

85.  subliniază faptul că pădurile contribuie semnificativ la securitatea alimentară mondială, la mijloacele de subzistență și la nutriție în țările în curs de dezvoltare și constituie o sursă importantă de venituri pentru comunitățile locale; reamintește că progresele în direcția unei agriculturi sustenabile, a securității alimentare și a gestionării sustenabile a pădurilor ar trebui să devină, simultan, elemente centrale ale Agendei 2030;

86.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 17 aprilie 2018, Comisia Europeană v Republica Polonă, C-441/17, EU:C:2018:255. (2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0015. (4) Texte adoptate, P9_TA(2019)0078. (5) JO C 433, 23.12.2019, p. 50. (6) JO C 298, 23.8.2018, p. 2. (7) Obiectivul 15.2: promovarea, până în 2020, a unui management sustenabil al tuturor tipurilor de păduri, oprirea defrișărilor, refacerea pădurilor degradate și o creștere substanțială a împăduririlor și reîmpăduririlor la nivel mondial. (8) Obiectivul 5: Reducerea cel puțin la jumătate, până în 2020, și, unde este fezabil, aducerea la zero a ratei de dispariție a tuturor habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, și diminuarea substanțială a degradării și fragmentării. (9) https://www.globalwitness.org/en/campaigns/forests/why-eu-action-tackle-deforestation-should-not-let-finance-hook/ (10) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). (11) Donato, D. et al., „Mangroves among the most carbon-rich forests in the tropics”, Nature Geoscience, aprilie 2011. (12) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1). (13) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). (14) Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei din 13 martie 2019 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor (JO L 133, 21.5.2019, p. 1). (15) Doyle, A. & Roche, A., „Nineteen nations say they’ll use more bioenergy to slow climate change”, Reuters, 16 noiembrie 2017, http://www.reuters.com/article/us-climatechange-accord-biofuels/nineteen-nations-say-theyll-use-more-bioenergy-to-slow-climate-change-idUSKBN1DG2DO (16) http://www.fao.org/food-loss-and-food-waste/en/ (17) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23). (18) Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (JO L 347, 30.12.2005, p. 1). (19) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21).

Rezoluția Parlamentului European din 16 septembrie 2020 referitoare la cooperarea UE-Africa în domeniul securității în Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii (2020/2002(INI))

P9_TA(2020)0213 A9-0129/2020

Parlamentul European

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 41, 42, 43, 44, 45 și 46,

–  având în vedere raportul întocmit de OCDE și Clubul Sahel și Africa de Vest la 14 februarie 2020, intitulat „The Geography of Conflict in North and West Africa” („Geografia conflictului în Africa de Nord și de Vest”),

–  având în vedere raportul Institutului internațional pentru cercetare în domeniul păcii de la Stockholm, intitulat „Trends in World Military Expenditure, 2019” („Tendințe ale cheltuielilor militare la nivel mondial, 2019”), publicat în aprilie 2020,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 martie 2020 intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” (JOIN(2020)0004),

–  având în vedere Declarația comună a membrilor Consiliului European și a statelor membre ale Grupului celor cinci țări din Sahel (G5 Sahel) din 28 aprilie 2020,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2020/253 a Consiliului din 25 februarie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2018/906 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Sahel(1),

–  având în vedere Declarația comună a șefilor statelor membre ale Grupului celor cinci țări din Sahel (G5 Sahel) și a Președintelui Republicii Franceze, pronunțată la summitul din 13 ianuarie 2020 organizat la Pau, în Franța (Declarația de la Pau),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 aprilie 2015 privind Planul de acțiune regional pentru Sahel 2015-2020, din 16 martie 2015 privind Planul de acțiune al UE privind Golful Guineei 2015-2020 și din 25 iunie 2018 privind Cornul Africii/Marea Roșie,

–  având în vedere Rezoluția 1325/1820 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și rezoluțiile care i-au urmat,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 referitoare la Strategia UE pentru Cornul Africii(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la operațiunile de menținere a păcii – colaborarea UE cu ONU și cu Uniunea Africană(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la Somalia(4),

–  având în vedere Strategia pentru dezvoltarea și securitatea țărilor din G5 Sahel din septembrie 2016, Cadrul pentru acțiuni prioritare integrate din februarie 2020, Alianța pentru Sahel și Parteneriatul pentru stabilitate și securitate în regiunea Sahel,

–  având în vedere documentul „Conceptul UE pentru sprijinul acordat de PSAC reformei sectorului de securitate (RSS)” al Consiliului din 13 octombrie 2005, Comunicarea Comisiei din 24 mai 2006 intitulată „Un concept pentru sprijinul acordat de Comunitatea Europeană reformei sectorului de securitate” (COM(2006)0253), Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 5 iulie 2016 intitulată „Elemente pentru un cadru strategic la nivelul UE pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate” (JOIN(2016)0031), precum și Concluziile Consiliului din 14 noiembrie 2016 referitoare la „Cadrul strategic la nivelul UE pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate (RSS),

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD) și în special ODD 16, care vizează promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare pentru importatorii din cadrul Uniunii de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și de aur provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat („Regulamentul privind minereurile din zone de conflict”)(5),

–  având în vedere Cadrul strategic pentru Cornul Africii, din 14 noiembrie 2011, și Planul de acțiune regional al UE pentru Cornul Africii pentru perioada 2015-2020, din 26 octombrie 2015,

–  având în vedere apelul Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite pentru o încetare a focului la nivel mondial în urma epidemiei de coronavirus (COVID-19),

–  având în vedere Strategia UE privind Golful Guineea, din 17 martie 2014,

–  având în vedere Strategia UE pentru securitate și dezvoltare în Sahel, din 21 martie 2011, care a fost prezentată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și de Comisie la cererea Consiliului,

–  având în vedere reuniunile consultative comune anuale ale Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane și ale Comitetului politic și de securitate al Uniunii Europene,

–  având în vedere documentul din 14 iunie 2012 intitulat „Planul de acțiune pentru consolidarea sprijinului acordat de UE prin PSAC pentru menținerea păcii de către ONU” și documentul din 27 martie 2015 intitulat „Consolidarea parteneriatului strategic ONU-UE în ceea ce privește gestionarea crizelor și menținerea păcii: Priorități 2015-2018”,

–  având în vedere Strategia comună Africa-UE (JAES) adoptată în cadrul celei de a doua reuniuni la nivel înalt UE-Africa, desfășurată la Lisabona la 8-9 decembrie 2007 și Foaia de parcurs a JAES 2014-2017 adoptată în cadrul celei de a patra reuniuni la nivel înalt UE-Africa, desfășurată la Bruxelles în perioada 2-3 aprilie 2014,

–  având în vedere Raportul special nr. 3/2011 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Eficiența și eficacitatea contribuțiilor UE canalizate prin organizații ONU în țări afectate de conflicte”, din 25 mai 2011,

–  având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea(6),

–  având în vedere Abordarea strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea (FPS), din 10 decembrie 2018, precum și Planul de acțiune 2019-2024 din cadrul acesteia, din 5 iulie 2019,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la rolul politicii de securitate și apărare comune în cazul crizelor și al dezastrelor naturale generate de climă(7),

–  având în vedere rapoartele din 2011 și din 2012 din cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu intitulate „Securitatea mijloacelor de subzistență: schimbările climatice, migrația și conflictele în Sahel”,

–  având în vedere documentul Consiliului din 10 noiembrie 2009, intitulat „Conceptul privind consolidarea capacităților UE în domeniul medierii și al dialogului”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2019 referitoare la construirea capacității UE de prevenire a conflictelor și de mediere(8),

–  având în vedere Rezoluțiile sale din 15 ianuarie 2020 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și de apărare comune(9) și la implementarea politicii externe și de securitate comune(10),

–  având în vedere propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (COM(2016)0447),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 28 aprilie 2015 intitulată „Agenda europeană privind securitatea” (COM(2015)0185),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0129/2020),

A.  întrucât dezvoltarea și pacea sustenabilă vor fi obținute numai prin abordarea cauzelor profunde ale sărăciei și ale foametei; întrucât securitatea este o condiție prealabilă pentru dezvoltare; întrucât securitatea umană este o condiție prealabilă pentru pace și stabilitate de lungă durată; întrucât o legătură solidă între securitate, dezvoltare și intervenția umanitară este esențială pentru dezvoltare durabilă în Sahel, în Africa de Vest și în Cornul Africii; întrucât, în lipsa dezvoltării și a eradicării sărăciei, nu va exista pace sustenabilă; întrucât securitatea în regiunile sahelo-sahariană și Cornul Africii s-a înrăutățit treptat, în timp ce acțiunea Uniunii Europene nu a fost în măsură să răspundă în mod adecvat acestei crize, în special ca urmare a limitării mandatului și a operabilității;

B.  întrucât mediul strategic sudic al UE este instabil; întrucât acesta se confruntă cu numeroase provocări, în special cu conflictele armate de la frontierele sudice ale continentului european și cu terorismul jihadist; întrucât instabilitatea în această regiune are un efect direct asupra securității Europei și a cetățenilor săi, precum și a stabilității la frontierele europene externe;

C.  întrucât securitatea și stabilitatea în Sahel, în Africa de Vest și în Cornul Africii trebuie să fie un obiectiv strategic al cooperării UE cu guvernele din vecinătatea sudică;

D.  întrucât mandatele misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) sunt cuprinzătoare și vizează, printre altele, promovarea reformei sectorului de securitate, continuarea reformei justiției, consolidarea instruirii armatei și a poliției, precum și îmbunătățirea supravegherii;

E.  întrucât Uniunea Europeană s-a angajat în ceea ce privește securitatea și dezvoltarea în regiunea Sahel, în calitate de partener principal, printr-o abordare integrată, axată pe dialog politic și diplomatic și pe sprijin umanitar și pentru dezvoltare;

F.  întrucât inițiativa „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare” (CBSD) a condus la revizuirea Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace („IcSP+”) în 2017, permițând finanțarea unor acțiuni de instruire, precum și furnizarea de echipamente neletale forțelor armate ale țărilor terțe;

G.  întrucât statele membre trebuie să asigure personalul necesar pentru misiuni, deficiențele, exacerbate de pandemia provocată de răspândirea COVID-19, înseamnă că numărul de angajați ai UE în cadrul acestor misiuni este redus din motive legate de sănătate;

H.  întrucât, de la Oceanul Atlantic la vest și până la Marea Roșie și Oceanul Indian la est, multe țări africane se străduiesc să facă față provocărilor, cum ar fi destabilizarea economiei agropastorale tradiționale ca urmare a schimbărilor climatice, exploatarea resurselor naturale de către actori externi, insecuritate alimentară și nutrițională, lipsa accesului la servicii sociale de bază, modele agricole neadecvate, creșterea demografică și presiuni exercitate asupra resurselor naturale și de mediu, precum despăduririle; întrucât o altă provocare majoră o reprezintă apariția unor noi forme de economie mafiotă, inclusiv traficul de persoane, de migranți, de droguri, de bunuri culturale și traficul cu specii sălbatice de faună și floră și exporturile necontrolate ale rezervelor de aur și minerale, care, în combinație cu instituții slabe și lipsa de transparență, guvernanța ineficientă, inegalitățile tot mai mari, lipsa de încredere în guverne și corupția multor administrații, dau naștere unei hibridizări între grupările armate, traficanți și conflictele comunitare și regionale tradiționale, la care se adaugă fenomenul extremismului religios jihadist apărut ca o reacție falsă pentru societățile în cauză, precum și creșterea radicalizării;

I.  întrucât natura provocărilor în materie de securitate, conflictele violente și violența politică variază între diferite regiuni, țări și provincii din Africa; întrucât în regiunile Sahel sau Cornul Africii grupurile armate islamiste și terorismul, dar și, într-o mică măsură, forțele de securitate, diverse grupuri infracționale și miliția provoacă un număr mare de victime în special în rândul populației civile; întrucât situația este foarte diferită în majoritatea celor 19 țări ale Africii de Vest, unde unele țări se bucură de stabilitate și de securitate de durată, în timp ce altele se confruntă cu violență politică sau conflicte etnice;

J.  întrucât, anul trecut, 3 471 de evenimente violente raportate au fost legate de aceste grupuri; întrucât numărul deceselor raportate ca urmare a activității grupurilor militante islamiste africane a crescut, de asemenea, cu 7 % anul trecut, la aproximativ 10 460 de decese;

K.  întrucât activitățile teroriste sunt concentrate în mare parte în cinci zone principale, inclusiv în Somalia, în bazinul lacului Ciad și în Sahel, amenințări mai puține, dar persistente existând în Africa de Nord și pe coasta de vest a Oceanului Indian; întrucât, în 2019, Sahel a cunoscut cea mai rapidă intensificare a activității extremiste violente dintre toate regiunile; întrucât fiecare zonă are o dinamică unică și necesită o abordare regională unică;

L.  întrucât liderii UE și ai G5 Sahel și-au exprimat profunda preocupare cu privire la intensificarea terorismului, precum și cu privire la deteriorarea securității și a situației umanitare în regiunea Sahel; întrucât terorismul exercită o presiune crescută asupra țărilor din G5 Sahel și asupra vecinătății acestora; întrucât terorismul exacerbează tensiunile politice, etnice și religioase locale și este alimentat de grupurile infracționale și grupările fundamentaliste, de nedreptățile socioeconomice, de guvernanța deficitară și, în unele cazuri, de forțele de securitate și de apărare;

M.  întrucât atacurile teroriste îndreptate împotriva populației civile, a instituțiilor și a reprezentanților statului, a forțelor de securitate și de apărare și a infrastructurii subminează coeziunea socială, grupurile teroriste bazându-se în acest sens și pe conflictele existente la nivel local;

N.  întrucât toate aceste provocări au afectat profund stabilitatea și pacea comunităților locale și ordinea tradițională bazată pe compromisuri și pe autoritatea morală a seniorilor și a liderilor tradiționali, înlocuite de dominația grupărilor armate de traficanți și teroriști;

O.  întrucât este esențial să se creeze condițiile de securitate necesare pentru reinstaurarea structurilor de bază ale statului, în special în regiunile mai îndepărtate, în care sentimentul de abandon resimțit de cetățeni poate fi și mai intens;

P.  întrucât atacurile teroriste și criminale tind să vizeze populațiile civile, reprezentanții statelor, forțele de securitate și de apărare și infrastructura socioeconomică și subminează astfel coeziunea și integrarea sociale și comunitare;

Q.  întrucât Sahel este una dintre regiunile cele mai afectate de proliferarea armelor ilicite de mici dimensiuni și întrucât aceste arme nedocumentate și în majoritatea cazurilor deținute ilegal nu numai că amenință siguranța și securitatea comunităților, ci sunt, de asemenea, utilizate de rețele infracționale transnaționale periculoase care sunt implicate în diverse forme de trafic, inclusiv de arme, de ființe umane și de droguri ilegale;

R.  întrucât, potrivit noilor date ale Institutului internațional pentru cercetare în domeniul păcii de la Stockholm SIPRI:

S.  întrucât influența militară a Rusiei în Africa constă în vânzarea de arme, în detașarea mercenarilor și a consultanților politici, în acorduri de securitate și în programe de formare pentru țări instabile;

T.  întrucât în fiecare an se scoate în mod ilegal aur în valoare de miliarde de dolari din țările africane vestice prin Emiratele Arabe Unite (EAU) în Orientul Mijlociu; întrucât, potrivit Organizației Națiunilor Unite, gruparea extremistă somaleză Al Shabaab obține venituri în valoare de milioane de dolari din exporturile de cărbune către Iran și apoi către EAU, încălcând sancțiunile ONU;

U.  întrucât sărăcia, lipsa educației, șomajul, conflictele, crizele și insecuritatea, combinate cu alți factori, cum ar fi statele eșuate, proasta guvernare și corupția afectează în special tinerii și oportunitățile oferite acestora, forțând mulți să fugă și să-și părăsească locuințele și familiile pentru regiuni mai sigure sau alte continente, punându-și astfel în pericol viața;

V.  întrucât provocările menționate anterior vor fi exacerbate de pandemia de Covid-19 și de agravarea efectelor schimbărilor climatice; întrucât Comisia a anunțat un cuantum suplimentar de 194 de milioane EUR pentru sprijinirea securității, a stabilității și a rezilienței în Sahel;

W.  întrucât amenințarea din partea grupărilor militante islamiste din Africa nu are o natură uniformă, ci include activități desfășurate de o combinație în continuă schimbare de aproximativ două duzini de grupuri care acționează în mod activ în 14 țări;

X.  întrucât Uniunea Europeană a desfășurat trei misiuni și operațiuni militare în cadrul PSAC pentru a instrui și a consilia forțele armate din Somalia [misiunea de instruire a UE (EUTM) Somalia – 2010], din Mali (EUTM Mali – 2013) și din Republica Centrafricană (EUTM CAR – 2016), o operațiune navală militară [misiunea forțelor navale ale UE (NAVFOR) ATALANTA – 2009] și trei misiuni civile pentru a instrui și a consilia forțele de securitate internă din Mali [misiunea UE de consolidare a capacităților (EUCAP) Sahel Mali – 2012), Niger (EUCAP Sahel Niger – 2014) și Somalia (EUCAP Somalia – 2014), proiectul GAR-SI SAHEL și a instituit și va lansa în curând o misiune de consiliere (EUAM) în Republica Centrafricană;

Y.  întrucât o serie de avanposturi militare din țări individuale, cum ar fi Franța și Statele Unite ale Americii, oferă asistență în materie de securitate partenerilor locali, desfășurând activități de combatere a terorismului și de altă natură; întrucât, în paralel cu soluțiile politice, eforturile de consolidare a statului și inițiativele de dezvoltare sunt esențiale pentru a învinge grupările teroriste și pentru a contribui la consolidarea stabilității regionale;

Z.  întrucât, pentru a stopa proliferarea acestei amenințări către alte regiuni și continente, inclusiv Europa, este necesar să se exercite o presiune susținută asupra teroriștilor;

AA.  întrucât, pe parcursul ultimului deceniu, instituțiile de securitate africane au dislocat zeci de mii de membri ai personalului lor în operațiuni de pace pe teritoriul african, dând dovadă de o voință autentică de a contribui la guvernanța securității pe propriul lor continent;

AB.  întrucât UE sprijină, de asemenea, operaționalizarea Forței comune a G5 Sahel, un instrument-cheie de combatere a terorismului, care este esențial pentru lupta împotriva terorismului, a activităților jihadiste și a amenințărilor la adresa securității, precum și pentru îmbunătățirea securității regionale;

AC.  întrucât operaționalizarea continuă a actorilor-cheie regionali din domeniul securității, precum Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), Forța de rezervă a Africii de Est și Forța africană de rezervă a Uniunii Africane, se suprapune cu interesul UE de a asista țările în dificultate să asigure pacea și prosperitatea pentru cetățenii lor;

AD.  întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate dintre țările din regiunea Sahel, din Africa de Vest și din Cornul Africii sunt indispensabile pentru a menține și a consolida stabilitatea în aceste regiuni;

AE.  întrucât Uniunea Africană rămâne un partener esențial pentru eforturile de pace și stabilitate ale UE;

AF.  întrucât Uniunea Africană a anunțat, în cadrul summitului său anual din februarie 2020, că plănuiește să trimită 3 000 de soldați în Sahel pentru a sprijini G5 Sahel în lupta împotriva grupurilor armate;

AG.  întrucât, din 2017, UE a parcurs un proces de regionalizare a misiunilor sale PSAC, care, împreună cu intensificarea cooperării cu G5 Sahel, are obiectivul de a identifica mai bine lacunele din cooperarea transfrontalieră din regiuni și de a le elimina;

AH.  întrucât, după ani de instruire specifică, misiunilor UE, precum și celor ale ONU menționate anterior le-a fost afectată sustenabilitatea și eficacitatea din cauza restricțiilor impuse mandatului, programelor lor de instruire, planurilor de sustenabilitate și asumării locale a răspunderii și din cauza faptului că nu pot furniza unităților pe care le instruiesc și forțelor de apărare locale echipamentul necesar, inclusiv arme, muniții și vehicule; întrucât mandatele și scopul misiunilor UE trebuie să fie revizuite pentru a efectua o analiză a „lecțiilor învățate”, care să fie utilizată pentru a adapta misiunile actuale și viitoare;

AI.  întrucât orice instruire, finanțare sau dotare a forțelor de securitate din țările terțe ar trebui să respecte valorile europene fundamentale și să contribuie la construirea unui sector de securitate fiabil, care să vizeze în primul rând furnizarea de beneficii în materie de securitate întregii populații locale, respectând, în același timp, statul de drept și, în special, dreptul internațional al drepturilor omului;

AJ.  întrucât aceste restricții și absența unei prezențe coerente și strategice a Uniunii Europene afectează credibilitatea acțiunii externe a UE, în timp ce alți actori globali își intensifică acțiunile, trimit mercenari și își construiesc propriile instalații militare și și-au intensificat aprovizionarea cu arme și muniții în țările din regiune, fără dispoziții privind guvernanța și, în consecință, fac acest lucru pentru a stimula exclusiv interesele bilaterale;

AK.  întrucât, în 2017, Partidul Comunist din China a adoptat în mod formal, în cadrul Congresului național al partidului, inițiativa „O centură, un drum”, cu o investiție anunțată care se ridică la opt mii de miliarde USD pentru o rețea vastă de infrastructură de transport, energetică și de telecomunicații, care face legătura între Europa, Africa și Asia; întrucât China este o parte interesată principală în economia Africii, având o influență considerabilă asupra multor aspecte ale afacerilor continentului;

AL.  întrucât, pe parcursul ultimului deceniu, EAU și-au intensificat gradual prezența în Cornul Africii, utilizând proiecte de dezvoltare și umanitare pentru a-și crește importanța geostrategică în special în Golful Aden; întrucât Somalia a îndemnat Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite să ia măsuri împotriva construirii unei baze militare a EAU în Somaliland;

AM.  întrucât Turcia a depus ani de zile eforturi pentru a dobândi capital de încredere în Cornul Africii, întrucât urmărește să își intensifice influența, îndeosebi în regiunea Mării Roșii; întrucât companiile turcești continuă să gestioneze principalul port maritim și aeroportul din Mogadishu și chiar să furnizeze instruire militară pentru soldații guvernamentali somalezi;

AN.  întrucât Armata marină de eliberare a poporului chinez (PLAN) și-a instalat prima bază militară de peste mări în Dijbouti, iar China deține peste 70 % din produsul intern brut din Dijbouti, sub formă de datorii; întrucât creditele din cadrul inițiativei „O centură, un drum” prind țările în curs de dezvoltare vulnerabile în „capcane de îndatorare”, care sărăcesc rezervele guvernamentale și îndatorează generații de contribuabili cu sume gigantice;

AO.  întrucât nici armata din Somalia, nici cea din Burkinabe, nici cea din Mali și nici forțele armate centrafricane nu au găsit răspunsurile eficace și depun mari eforturi pentru a lupta împotriva jihadiștilor și a grupurilor armate sau pentru a menține și a securiza zone cu ajutorul forțelor internaționale aliate și, ca urmare, populațiile locale se simt abandonate și se tem că jihadiștii sau grupările armate îi vor acuza că au colaborat cu guvernul atunci când se vor întoarce și vor ocupa din nou zonele din care au fost expulzați;

AP.  întrucât a existat o scădere decisivă a pirateriei în largul coastei Africii de Est și de Vest ca urmare a eforturilor internaționale pentru asigurarea securității maritime, depuse atât de UE, cât și de NATO, care servesc ca precedent pentru cooperarea europeană, africană și transatlantică în domeniul securității;

AQ.  întrucât, după ani de implicare în misiunile civile și militare menționate anterior, situația generală nu s-a îmbunătățit considerabil și tinde în prezent să se înrăutățească, în ciuda eforturilor depuse; întrucât, drept consecință, persistă o serie de provocări vechi și noi și, prin urmare, trebuie pusă în aplicare o strategie cuprinzătoare, cu un accent deosebit pe regiunile în care vulnerabilitățile și tensiunile sunt cele mai mari, pentru a atinge obiectivul final al stabilității regionale și pentru a transfera responsabilitatea pentru securitate în mâinile africanilor; întrucât această strategie va răspunde unei nevoi urgente și unor așteptări ridicate ale ambilor actori de pe teren și ale populațiilor locale și ar trebui să abordeze cauzele profunde ale crizei;

AR.  întrucât aspectele legate de finanțarea PSAC sunt esențiale pentru continuarea acestei politici, iar Fondul european de dezvoltare prin Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF) și, în viitor, prin Instrumentul european pentru pace (EPF) oferă sprijin Uniunii Africane, finanțând, printre altele, costul operațional al operațiunilor de menținere a păcii din Africa, îndeosebi AMISOM în Somalia; întrucât EPF va înlocui mecanismul Athena pentru finanțarea costurilor comune ale operațiunilor militare PSAC, iar APF va dota UE cu un nou instrument de desfășurare mai flexibilă a operațiunilor militare și de îmbunătățire semnificativă a opțiunilor de asistență în materie de securitate acordate partenerilor; întrucât impactul ultim al Instrumentului european pentru pace, ca instrument care să abordeze în mod sustenabil conflictele violente și insecuritatea, va depinde de măsura în care este completat cu măsurile de salvgardare și cu sistemele de monitorizare necesare pentru a evita abuzul potențial de ajutorul furnizat și pentru a asigura faptul că aspectele ce țin de asumarea răspunderii, de drepturile omului și de respectarea dreptului umanitar sunt luate în considerare în mod corespunzător; întrucât viitorul EPF, care ar trebui să înlocuiască APF în 2021, ar trebui să își extindă domeniul de aplicare la statele partenere și să permită furnizarea de echipamente militare;

AS.  întrucât este imperativ ca UE să sprijine partenerii săi din regiunile sahelo-sahariene și Cornul Africii care se confruntă cu provocări tot mai mari în lupta lor împotriva grupărilor armate teroriste, inclusiv a jihadiștilor; întrucât Uniunea Europeană poate răspunde în mod adecvat prin furnizarea prin EPF de asistență necesară țărilor din regiunea în cauză, inclusiv arme și muniții; întrucât EPF ar trebui aprobat fără întârziere pentru a permite asistența militară necesară;

AT.  întrucât temperaturile în Sahel cresc de 1,5 ori mai repede decât în restul lumii și întrucât, potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 80 % dintre terenurile agricole din Sahel sunt degradate, în condițiile în care aproximativ 50 de milioane de persoane care își câștigă existența din creșterea animalelor își dispută teritoriul; întrucât, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), această situație conduce la insecuritate alimentară în rândul populațiilor, care se confruntă cu dificultăți și care sunt puse în fața unor alegeri dificile;

AU.  întrucât efectele schimbărilor climatice reprezintă un factor de risc de destabilizare, de violență și de conflict;

AV.  întrucât intensificarea atacurilor violente asupra școlilor publice, a asasinatelor, a răpirilor, a actelor de violență și a amenințărilor cu moartea împotriva cadrelor didactice și a elevilor a condus, potrivit UNICEF, la închiderea a peste 9 000 de școli în Africa Centrală și de Vest, lăsând aproape două milioane de copii fără educație adecvată;

AW.  întrucât UE continuă să fie profund preocupată de numărul tot mai mare de copii care sunt recrutați ca soldați-copii de către grupările extremiste;

AX.  întrucât Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) a semnalat noi tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește traficul de droguri în regiune, cu efecte negative asupra guvernanței, a securității, a creșterii economice și a sănătății publice; întrucât, potrivit Biroului, Africa de Vest, Africa Centrală și Africa de Nord sunt responsabile pentru 87 % din toate opioidele farmaceutice confiscate la nivel mondial și întrucât UNODC recunoaște o legătură strânsă între traficul de droguri și finanțarea grupărilor armate;

AY.  întrucât Abordarea strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea subliniază necesitatea integrării unei perspective de gen în toate aspectele și activitățile din domeniile păcii și securității, pentru a asigura eficacitatea politicilor UE;

AZ.  întrucât atacurile grupărilor extremiste și escaladarea violențelor intercomunitare care vizează resurse afectează accesul la educație și la asistența medicală, fetele fiind într-un număr mare cele mai expuse la diferite tipuri de abuzuri fizice și sexuale;

BA.  întrucât Uniunea Europeană ar trebui să își sporească în mod strategic prezența economică într-o măsură și mai mare, având în vedere prezența din ce în ce mai mare a altor puteri străine;

BB.  întrucât comisarul pentru vecinătate și extindere a propus să se realoce, să se accelereze și să se prioritizeze un cuantum de 3,25 miliarde EUR din programe existente pentru a răspunde nevoilor Africii în contextul pandemiei de COVID-19, inclusiv 2,06 miliarde EUR pentru Africa subsahariană;

BC.  întrucât UE ar trebui să își consolideze colaborarea cu parlamentele naționale, inclusiv cu comisiile pentru securitate și apărare, pentru a îmbunătăți funcțiile vitale de supraveghere a intervențiilor naționale și externe în domeniul securității;

Acțiunile întreprinse de Uniunea Europeană și de statele sale membre

1.  consideră că Comisia, Consiliul și Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) trebuie să coordoneze strategiile de dezvoltare, umanitare și de securitate în care aceștia sunt implicați ca parte a unei strategii integrate care să conducă la o asumare africană independentă a răspunderii în domeniul securității și al apărării; consideră că Uniunea Africană și statele africane din regiune sunt parteneri esențiali alături de care UE se implică în mod semnificativ pentru a asigura în comun dezvoltarea durabilă și securitatea umană; sprijină planurile Uniunii Africane de a trimite 3 000 de soldați în sprijinul G5 Sahel; este ferm convins că UE și statele sale membre trebuie să consolideze capacitatea partenerilor, revizuind angajamentele în ceea ce privește securitatea și apărarea în regiunile Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii, inclusiv prin furnizarea de echipamente militare, respectând în același timp principiul „a nu face rău”;

2.  reamintește că combaterea terorismului depinde în special de capacitatea statelor vizate de a menține instituții solide și fiabile, servicii de bază bine stabilite, inclusiv capacități de securitate interne și un sistem de justiție, in special în materie penală, în care cetățenii să aibă încredere; consideră că o strategie de securitate pentru regiunile Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii trebuie să se bazeze, înainte de toate, pe abordarea cauzelor profunde ale conflictelor din regiune, dat fiind faptul că eradicarea sărăciei este esențială pentru o pace sustenabilă;

3.  solicită promovarea unor relații reînnoite între UE și continentul african, bazate pe solidaritate și pe respectul și avantajul reciproc, întotdeauna în concordanță cu principiile care vizează respectarea dreptului internațional, a suveranității naționale și a egalității între părți;

4.  consideră că toate misiunile, operațiunile și celelalte acțiuni ale Uniunii Europene din cadrul PESC ar trebui să fie coordonate de VP/ÎR sub autoritatea Consiliului, în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TUE, și că Celula comună de coordonare a sprijinului ar trebui să ofere mai multă consiliere Comisiei și VP/ÎR, cu un rol de coordonare mai mare și să propună instituirea unui centru de doctrină civil-militară centralizat care să consolideze capacitățile misiunilor și proiectelor Capacității militare de planificare și conducere și ale Capacității civile de planificare și conducere;

5.  este ferm convins că UE ar trebui să investească la nivel maxim în procese care vizează prevenirea conflictelor, prin declanșarea unei multitudini de procese și proiecte foarte concrete de mediere, dialog și reconciliere, în paralel cu alte măsuri de securitate; subliniază necesitatea, de asemenea, de a adopta abordări centrice nestatale, care să vizeze promovarea stabilității și a securității, în special în ceea ce privește tensiunile intercomunitare; este ferm convins că numai asistența în materie de securitate care pune securitatea umană în centrul său va fi eficientă pe termen mediu și lung;

6.  subliniază nevoia urgentă de a consolida misiunile și operațiunile PSAC, precum și politica globală a UE în domeniul planificării și comunicării strategice, pentru a crește vizibilitatea acțiunilor UE;

7.  salută angajamentul general al Uniunii în ceea ce privește regiunea Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii și recunoaște contribuția acestor misiuni și operațiuni PSAC la pacea, securitatea și stabilitatea internațională; subliniază, totuși, că este necesar ca normele financiare și administrative, precum și procesele de luare a deciziilor politice să fie adaptate, astfel încât răspunsul la crize să poată fi mai rapid și mai operațional;

8.  își reiterează apelul pentru elaborarea unei Cărți albe privind apărarea europeană, care să conceapă și să sublinieze scenarii foarte exacte pentru posibilele intervenții militare ale UE și doctrinele ce stau la baza acestora, în conformitate cu sarcinile militare prevăzute la articolul 43 alineatul (1) din TUE;

9.  laudă personalul misiunilor UE care, în ciuda condițiilor foarte dificile, a acționat în mod excepțional și a dat dovadă de dedicare și de profesionalism;

10.  subliniază că, având în vedere degradarea gravă și profundă a condițiilor de securitate din regiune și pentru a acoperi eventualele lacune ale misiunilor și proiectelor UE, trebuie consolidate capacitățile partenerilor în sectorul securității, pentru a răspunde în mod mai adecvat la provocările profunde și la condițiile grave de securitate din regiune, inclusiv prin sprijinirea țărilor terțe în combaterea terorismului pe teritoriile lor;

11.  sprijină Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 28 aprilie 2015, intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare – Înzestrarea partenerilor pentru prevenirea și gestionarea crizelor”(11);

12.  salută propunerea Comisiei și negocierile interinstituționale în curs care vizează instituirea unui regulament privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI), care cuprinde toate sarcinile actualului Instrument care contribuie la stabilitate și pace (IcSP);

13.  salută propunerea VP/ÎR, cu sprijinul Comisiei, pentru instituirea în cadrul PESC a Uniunii a unui EPF pentru finanțarea cooperării cu țări terțe și cu organizații internaționale în domeniul militar și al apărării, inclusiv a echipamentelor aflate pe lista comună a UE cuprinzând produsele militare, care va elimina o lacună importantă a sprijinului UE și, împreună cu NDICI, va oferi UE capacitatea de a răspunde mai rapid și mai eficace la provocările în materie de securitate și solicită adoptarea rapidă a acestuia; reamintește că EPF urmărește să includă APF și să instituie o componentă de consolidare a capacităților care ar permite furnizarea de echipamente militare țărilor partenere, inclusiv arme și muniții, cu respectarea deplină a poziției comune, a drepturilor omului și a dreptului umanitar și cu dispoziții eficiente privind transparența, astfel cum sunt enumerate în recomandarea sa din 28 martie 2019 privind instituirea Instrumentului european pentru pace, pentru a se asigura că niciun echipament militar nu este acordat destinatarilor care comit abuzuri, atrocități și aduc alte daune populațiilor civile; observă că, din iunie 2018, statele membre lucrează la o decizie a Consiliului de instituire a EPF, de realizat până cel târziu în ianuarie 2021; invită Consiliul, în acest sens și având în vedere situația actuală din Africa, să aprobe fără întârziere această propunere, adoptând decizia necesară de instituire a acestui nou instrument pentru a sprijini capacitățile militare ale forțelor armate africane și:

14.  consideră că sustenabilitatea, eficacitatea și vizibilitatea misiunilor civile și militare ale UE în Africa, în pofida gradului ridicat de implicare și de profesionalism al personalului lor, au fost, de asemenea, afectate în mod deosebit de lipsa de asumare a răspunderii la nivel local, de planurile de sustenabilitate și de echipamentele de bază din țările afectate, precum și de capacitatea acestora de a consolida capacitatea partenerilor;

15.  invită Comisia și Consiliul să se asigure că utilizarea tuturor instrumentelor de finanțare este analizată pentru a aborda cauzele profunde ale conflictelor și pentru a sprijini dezvoltarea capacităților de securitate în țările africane afectate, în conformitate cu articolele 209 și 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și având în vedere crizele de securitate foarte grave din regiunea sahelo-sahariană și din Africa de Est;

16.  salută propunerea de a consolida principiul parteneriatului în relațiile Africa-UE, prevăzut în Comunicarea comună intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” (JOIN(2020)0004); invită Comisia, în special VP/ÎR, să inițieze parteneriate bilaterale adaptate pentru transformare, care să acopere un set amplu de domenii, acordând prioritate securității și apărării; invită VP/ÎR să aducă un omagiu țărilor avansate în domeniul consolidării democrației și securității umane și să le invite să se alăture parteneriatelor bilaterale, pe principiul „mai mult pentru mai mult”; invită VP/ÎR, în plus față de parteneriatele bilaterale, să asiste consolidarea funcțiilor de securitate ale organizațiilor subregionale, precum ECOWAS, Comunitatea Africii de Est sau Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC);

17.  recomandă UE să aibă în vedere să își aducă contribuția la costurile operaționale și logistice ale operațiunilor de combatere a terorismului conduse de forțele armate naționale din Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger și Ciad, în cadrul operațiunilor de menținere a păcii din zona sahelo-sahariană și să adopte o abordare similară celei pentru finanțarea Forțelor comune G5 și a Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM); observă, de asemenea, că EPF ar trebui să fie instrumentul adecvat pentru a realiza acest lucru;

18.  încurajează o discuție cu privire la oportunitatea de a aplica sau nu programelor de instruire existente aceleași facilități pentru achiziționarea de echipamente militare, inclusiv de armament, ca cele prevăzute în prezent pentru desfășurarea și pregătirea Forței comune a G5 Sahel, inclusiv sprijin financiar, dacă este necesar;

19.  recomandă ca orice finanțare a operațiunilor de consolidare a capacităților pentru țările africane să fie condiționată de prezentarea de către țara destinatară a unui plan de sprijin convenit în comun, cu termene rezonabile, care să fie realizat cu monitorizare de către UE, cu posibilitatea unor ajustări ulterioare, în funcție de evoluția situației, care să includă instruire cu privire la reforma sectorului de securitate, la drepturile omului, la dreptul internațional umanitar și la statul de drept;

20.  este profund îngrijorat de numărul mare de cazuri de abuzuri foarte grave împotriva drepturilor omului care au fost comise de forțele de securitate din Mali, astfel cum au fost investigate și raportate de Misiunea multidimensională integrată a Organizației Națiunilor Unite de stabilizare în Mali (MINUSMA);

21.  recunoaște rolul important pe care îl joacă Mali pentru stabilitatea din regiunea Sahel și împărtășește profunda îngrijorare a ECOWAS în ceea ce privește lovitura de stat din Mali din 18 august 2020; subliniază că cooperarea continuă cu comunitatea internațională, în special UE și ONU, și primirea în continuare de sprijin din partea acesteia pot fi realizate cu succes numai dacă se iau o serie de măsuri importante, și anume crearea unui sistem electoral bine pregătit, viabil, transparent și stabil, care să asigure alegeri credibile, libere și corecte și condiții competitive egale pentru partidele politice; susține că este necesar să se instituie un guvern de tranziție incluziv, care să includă toate grupurile politice și sociale și să urmărească să protejeze drepturile și libertățile constituționale ale tuturor cetățenilor, fără a pierde din vedere provocările actuale de natură socială, economică și în materie de securitate care impun luarea unor măsuri urgente pentru a răspunde cererilor legitime ale cetățenilor privind un dialog incluziv și constructiv cu privire la viitorul țării lor; sprijină SEAE în eforturile sale de a contribui la găsirea unei soluții pașnice și democratice, care să restabilească în cele din urmă stabilitatea durabilă și încrederea cetățenilor malieni în instituțiile lor și în administrația publică, care ar trebui să fie cu adevărat incluzive, lipsite de corupție și să ajute toți cetățenii să își realizeze aspirațiile de prosperitate, pace, dezvoltare, stabilitate și siguranță;

22.  remarcă Rapoartele de evaluare ale ONU privind asigurarea respectării legii și eforturile de asistență reparatorii pentru exploatarea și abuzurile sexuale comise de personalul Organizației Națiunilor Unite și cel asociat în cadrul operațiunilor de menținere a păcii; se declară profund șocat de amploarea alarmantă a acestor infracțiuni, precum și de imposibilitatea de a-i trage la răspundere pe autorii acestora; este șocat în egală măsură de acuzațiile de presupus abuz sexual asupra copiilor, formulate împotriva trupelor europene și ale ONU, în special în Republica Centrafricană în 2016, și solicită acțiunea justiției; îndeamnă ONU, statele membre ale UE și organele PSAC ale UE să cerceteze, să urmărească penal și să condamne, fără întârziere și cu cea mai mare hotărâre, personalul ONU, personalul național și pe cel al UE care a comis acte de violență sexuală; subliniază nevoia urgentă de a reforma structurile relevante în așa fel încât să se pună capăt impunității personalului ONU și UE, precum și prin crearea unor mecanisme funcționale și transparente de control și răspundere; consideră că este inacceptabil că, în prezent, acțiunile în justiție privind presupusele abuzuri rămân strict voluntare și depind de țările care contribuie cu trupe; este convins că astfel de crime grave ar putea fi reduse și prevenite și prin formare și educație; reamintește cu fermitate caracterul urgent al prevenirii unor astfel de infracțiuni și în viitor pentru a restabili încrederea populației locale în menținerea păcii la nivel internațional;

23.  solicită ca formatul misiunilor de instruire EUTM Mali, EUTM RCA și EUTM Somalia să fie redefinit pentru a le adapta mai bine la nevoile reale ale forțelor armate ale țărilor beneficiare și la cele ale populațiilor acestora, prin:

24.  consideră că consolidarea dispozitivului anumitor misiuni (EUTM Somalia) pe componenta consultativă a structurilor comandamentelor forțelor locale ar permite exercitarea unei influențe semnificative atât asupra desfășurării operațiunilor, cât și în cadrul dispozitivului multilateral de asistență militară;

25.  consideră că UE ar trebui să instituie o supraveghere adecvată și să continue să efectueze evaluări periodice și revizuiri strategice eficiente ale misiunilor civile EUCAP Sahel Mali, EUCAP Sahel Niger, EUCAP Somalia și EUAM RCA, revizuind mandatul, bugetul și resursele umane aferente acestora și să continue să utilizeze sistemele de monitorizare din cadrul planului de punere în aplicare a misiunilor și să stabilească criterii de referință ca instrument cuprinzător de orientare; este convins că misiunile ar fi mai bine adaptate la evoluția situațiilor politice și în materie de securitate dacă ar fi adaptate la nevoile locale și dacă cooperarea cu partenerii locali ar fi intensificată și că acest lucru ar face ca acestea să devină și mai operaționale și mai eficiente și le-ar integra într-un efort de reformă a sectorului de securitate mai amplu în serviciul securității populației locale; solicită VP/ÎR și SEAE să răspundă Parlamentului în ceea ce privește raportul anual pe 2019 privind PSAC(12) , precum și evaluarea realizată de Parlament a misiunilor în Africa; reiterează criticile cu privire la lipsa de „indicatori adecvați pentru a monitoriza rezultatele misiunilor EUCAP Niger și EUCAP Mali și [la faptul] că monitorizarea și evaluarea activităților misiunii nu au fost adecvate și nu au fost adaptate [pentru a ține seama de] implicațiile acestora”; solicită VP/ÎR și SEAE să răspundă la evaluarea realizată de Parlament a constituirii unei forțe a EUTM Somalia;

26.  reamintește că situația Somaliei în domeniul securității este foarte îngrijorătoare și că aceasta constituie un vector de destabilizare pe teritoriul întregului Corn al Africii și nu numai; consideră că Guvernul Federal al Somaliei nu este în măsură să își asume toate atribuțiile și că armata națională somaleză, în pofida progreselor recente, nu este încă în măsură să contracareze singură activitățile teroriste ale grupării al-Shabab; reamintește că armata somaleză urma să preia misiunea de la AMISOM în decembrie 2021; subliniază că realizarea acestui obiectiv necesită un program de asistență nou și cuprinzător și solicită UE să convină cu Uniunea Africană și cu Guvernul Somaliei asupra unei poziții în ceea ce privește mecanismul care trebuie pus în aplicare odată cu încheierea AMISOM;

27.  consideră că criza din Golf are ramificații serioase în Somalia, prin care EAU continuă să sprijine acțiuni explicite care subminează în mod direct beneficiile în materie de securitate și de politică obținute până în prezent în Somalia, creând dezbinare națională între Guvernul Federal din Somalia și statele membre federale (FMS) în aspecte legate de securitate, alegeri naționale și dezvoltare, și solicită ca astfel de acțiuni să înceteze imediat;

28.  solicită semnatarilor malieni ai Acordului pentru pace și reconciliere în Mali, care a fost rezultatul Procesului de la Alger, să îl respecte și să îl pună în aplicare fără întârziere;

29.  consideră că Uniunea Europeană ar trebui să își continue sprijinul financiar acordat AMISOM prin intermediul APF în perioada de tranziție, să mențină prezența celor trei misiuni și operațiuni militare sau civile ale UE (ATALANTA, EUTM Somalia și EUCAP Somalia), dar revizuite, să sprijine instituțiile democratice, să continue procesul de instruire a armatei naționale și instituirea unor sectoare ale securității transparente, responsabile și controlate în mod democratic;

30.  solicită statelor membre și UE să ajute Forța comună a G5 Sahel să devină operațională prin furnizarea de asistență financiară, precum și prin furnizarea de echipamente militare și de instruire, incluzând totodată măsuri de salvgardare și de atenuare, precum și consiliere în domeniile doctrinei, capacităților planificate și gestionării; subliniază că este necesară în acest sens o componentă polițienească solidă și credibilă; solicită partenerilor care și-au asumat angajamente la Conferința donatorilor de la Bruxelles din 22 februarie 2018 să le pună rapid în aplicare;

31.  consideră că statele africane trebuie să își asume responsabilitatea îndeplinirii atribuțiilor lor suverane pentru a stabiliza toate zonele care au fost eliberate de grupurile teroriste jihadiste, infracționale și armate, traficanți și bandiți, pentru a-și proteja cetățenii și prin furnizarea de servicii de bază (administrație, aprovizionare cu apă și electricitate, sănătate, justiție, educație); întrucât armata sau forțele de securitate ar trebui să asigure un mediu de securitate adecvat și serviciile de bază temporar până la preluarea funcției de către administrația civilă, solicită Uniunii Europene să își intensifice eforturile de sprijinire a statelor africane în vederea furnizării de servicii de bază;

32.  sprijină solicitarea Uniunii Africane adresată Organizației Națiunilor Unite de a avea acces la contribuții evaluate ale ONU pentru misiuni sub conducere africană mandatate de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite;

33.  subliniază că este necesară o coordonare cu țările din Africa de Nord, precum și o contribuție eficace la pace și reconciliere în Libia, pentru a o împiedica să devină un focar de răspândire a grupărilor jihadiste, teroriste, a grupurilor infracționale și a grupurilor armate, a traficului de arme și a traficului de persoane; încurajează, prin urmare, negocierile de pace în formatul 5 + 5 și invită toate țările să respecte spiritul Conferinței de la Berlin; își exprimă speranța că recentele semnale de încetare a focului și de pace din Libia se vor materializa; salută, în acest sens, inițiativele recente ale SEAE și ale VP/ÎR, în special vizita sa în Libia din 1 septembrie 2020, și subliniază că UE ar trebui să joace un rol de lider în procesul de mediere;

34.  solicită UE să abordeze amenințările constante și în creștere la adresa protejării și a conservării patrimoniului cultural și să stopeze traficul de bunuri culturale, în special în zonele de conflict;

35.  consideră că cooperarea cu țările din Africa de Nord ar trebui să fie concepută în special în ceea ce privește schimbul de informații, instruirea militară și combaterea radicalizării, ținând seama de experiența dovedită a unora dintre acestea;

36.  consideră că o politică de securitate cuprinzătoare și pe termen mediu și lung pentru aceste regiuni ar trebui să se concentreze și asupra promovării rezilienței;

37.  salută și sprijină abordarea cuprinzătoare a Mauritaniei, care include o strategie bazată pe aspecte sociale și de dezvoltare, în ceea ce privește răspunsul său militar și de securitate; își exprimă solidaritatea cu Niger, Mali și Burkina Faso, țări care sunt profund afectate de terorism; felicită eforturile și sacrificiile făcute de comunitatea internațională, de Misiunea multidimensională integrată a Organizației Națiunilor Unite de stabilizare în Mali, de Forța de intervenție multinațională comună a Organizației Națiunilor Unite, de G5 și de forțele armate franceze (Operațiunea Barkhane), de celula regională de consiliere și coordonare (RACC) a UE, de EUCAP Sahel Mali și Niger, de EUTM Mali, de GAR-SI Sahel și de armata ciadiană, forța esențială în sectorul central și în cel estic al G5, care necesită sprijin special pentru batalioanele sale; solicită țărilor din G5 Sahel să urmărească reforme interne și să pună în aplicare pe deplin drepturile omului, buna guvernanță și responsabilitatea democratică, cu respectarea drepturilor omului și a normelor democratice;

38.  salută declarația comună din 28 aprilie 2020 a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a Președintelui Republicii Islamice Mauritania, Mohamed Cheikh el Ghazouani, acesta din urmă fiind totodată președintele în exercițiu al G5 Sahel, prin care aceștia au reînnoit și au consolidat angajamentul cu privire la securitate, stabilitate și dezvoltare în Sahel în strânsă colaborare cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, cu președintele Comisiei Uniunii Africane și cu președintele actual al ECOWAS;

39.  încurajează statele membre să sprijine operațiunile Barkhane și Takuba și misiunile Gazelle și New Nero și să coopereze cu acestea; subliniază importantele investiții umane și militare ale statelor membre care participă deja la acestea; insistă asupra necesității unei implicări europene mai puternice, dar aceasta nu poate înlocui obligația țărilor de a realiza reformele interne necesare pentru a asigura dezvoltarea durabilă și sectoarele de securitate;

40.  solicită UE să acorde o atenție deosebită răspândirii grupurilor armate teroriste, în special a terorismului islamist și extremismului wahhabist violent, în regiunile Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii și să persiste în eforturile sale globale de combatere a jihadismului; având în vedere impactul strategic al acestor regiuni asupra stabilității și securității țărilor din vecinătatea sudică, asupra securității maritime și a presiunii certe asupra frontierelor externe europene, solicită modernizarea cooperării în materie de securitate și a programelor de ajutor cu țările în cauză;

41.  îndeamnă UE să realizeze o evaluare cuprinzătoare a JAES și a Comunicării comune a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” din 9 martie 2020 și să promoveze punerea în aplicare a concluziilor Consiliului din 20 aprilie 2015 privind Planul de acțiune regional pentru Sahel pentru perioada 2015-2020, din 16 martie 2015 privind Planul de acțiune UE-Golful Guineei pentru 2015-2020, din 25 iunie 2018 privind Cornul Africii/Marea Roșie și Sahel/Mali, precum și a Declarației de la Pau;

42.  cere o protecție suplimentară și sprijin pentru autoritățile, comunitățile și organizațiile din domeniul educației care operează pe teren, încercând să găsească oportunități alternative de învățare în centre comunitare și să implice mii de copii din Africa de Vest și Sahel în programe educaționale și de formare a competențelor;

Buna guvernanță și dezvoltarea durabilă

43.  afirmă că nu poate exista o strategie de securitate fără o acțiune comună în domeniul umanitar și al dezvoltării sustenabile; reamintește diversele cauze profunde ale terorismului și ale conflictelor armate; solicită susținerea capitalului uman și a dezvoltării umane, pentru a răspunde nevoilor celor mai vulnerabile comunități și a dezvolta capacitatea de reziliență a persoanelor;

44.  consideră că Uniunea Europeană ar trebui să se asigure că planurile de dezvoltare durabilă sunt adaptate contextului și multisectoriale și oferă o soluție globală la provocările regiunii în cauză; subliniază că o abordare integrată a păcii, securității și dezvoltării durabile necesită implicarea semnificativă a actorilor societății civile locale, în special a femeilor și a tinerilor, reamintind, în același timp, rolul seniorilor și al liderilor tradiționali din societățile sahelo-sahariene; este de părere că aceste planuri trebuie să fie conforme principiilor eficienței ajutorului reafirmate în Consensul european privind dezvoltarea, adoptate de administrație în acord cu comunitățile locale beneficiare și puse în aplicare cu participarea societății civile locale și a organizațiilor umanitare, pentru a asigura o coordonare, transparență și asumare a responsabilității eficace;

45.  insistă asupra importanței parteneriatului cu ONU, a cooperării cu alte instituții internaționale, în special cu Uniunea Africană, precum și a dialogului cu alte organizații regionale și subregionale;

46.  consideră că o cooperare semnificativă între UE și Africa în domeniul securității trebuie să se bazeze pe dezvoltarea durabilă și, în special, să se concentreze pe:

47.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că actualele provocări în materie de securitate din Africa, adăugate la inegalitățile persistente, la lipsa de oportunități pentru tineri și la o guvernanță deficitară, ar putea încuraja migrația și ar putea duce la strămutarea semnificativă a populației, subminând statele din Africa de Nord și afectând Europa și ducând la o criză umanitară de amploare; recunoaște impactul conflictelor, al sărăciei, al inegalităților și al schimbărilor climatice asupra strămutărilor forțate și îndeamnă Uniunea Europeană să faciliteze migrația reglementară, sigură și demnă; subliniază, prin urmare, importanța intensificării cooperării dintre UE și regiunea Sahel în special, pentru a aborda această chestiune importantă, reamintind totodată practica acceptată de a se abține de la aplicarea condiționalității la ajutorul umanitar legat de acțiunile din domeniul migrației în regiune;

48.  salută strategia UE pentru Cornul Africii, care include nu numai politica umanitară și de securitate, ci și o politică de dezvoltare pe termen mai lung și obiectivele de dezvoltare ale mileniului; subliniază importanța acestei viziuni pe termen lung a politicii de dezvoltare și îndeamnă Comisia și statele membre să își coordoneze politicile în această privință și să utilizeze o programare comună pentru diversele țări și pentru regiune în cel mai scurt timp posibil;

49.  solicită punerea în aplicare a Rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind tineretul, pacea și securitatea în cooperarea UE-Africa în materie de securitate;

50.  îndeamnă UE să promoveze punerea în aplicare eficientă a Agendei ONU privind femeile, pacea și securitatea în toate domeniile de acțiune externă a UE, inclusiv o perspectivă de gen privind principalele domenii de politică ale parteneriatului strategic UE-Uniunea Africană în domeniul securității;

51.  consideră că UE ar trebui să își consolideze colaborarea cu parlamentele naționale, inclusiv cu comisiile pentru securitate și apărare, pentru a îmbunătăți funcțiile vitale de supraveghere aferente intervențiilor naționale și externe în domeniul securității;

52.  îndeamnă toți actorii militari din Sahel să respecte dreptul internațional umanitar și să pună în aplicare un răspuns cuprinzător, care să se focalizeze pe atenuarea suferinței părților celor mai vulnerabile ale populației, în special considerând protecția civililor drept un indicator-cheie al succesului oricărei strategii integrate de securitate; subliniază că este important să se asigure că punerea în aplicare a tuturor operațiunilor de securitate nu agravează situația umanitară; solicită tuturor actorilor din domeniul securității să monitorizeze impactul operațiunilor lor militare și al măsurilor lor de securitate asupra accesului la servicii, inclusiv la alimente și nutriție, și asupra strămutării forțate, pentru a reduce la minim efectele negative ale acestora asupra nevoilor umanitare;

53.  consideră că este esențial să se acorde o asistență extraordinară și cuprinzătoare regiunilor în cauză, având în vedere provocarea extraordinară pe care o reprezintă pandemia de COVID-19, să se garanteze continuitatea din punct de vedere operațional a misiunilor și a operațiunilor PSAC, oferind, de asemenea, un sprijin sub forma consilierii forțelor armate locale, pentru a putea face față acestei epidemii, să se consolideze acțiunile pentru dezvoltare ale UE în aceste regiuni, care pot juca un rol important în reducerea impactului crizei sanitare și să se ofere ajutor umanitar esențial, demonstrând flexibilitate și adaptabilitate la situația existentă; salută decizia adoptată în mod unanim de către G20 de a suspenda plata datoriei de către țările cele mai sărace;

54.  recomandă ca UE, împreună cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Banca Africană de Dezvoltare, să intervină la nivel financiar pentru a contribui la controlul datoriei și la plata dobânzii; solicită explorarea tuturor posibilităților, în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale financiare, pentru reducerea, suspendarea și sustenabilitatea datoriilor țărilor africane;

55.  recomandă țărilor în cauză să își asume pe deplin responsabilitatea lor juridică internațională și să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura răspunderea pentru actele de încălcare a dreptului internațional umanitar comise de toate părțile, să permită accesul liber la ajutorul umanitar și la serviciile de bază pentru persoanele aflate în situații dificile, inclusiv pentru cele care locuiesc în teritorii aflate în afara controlului guvernamental, să evite orice risc de deviere a ajutorului umanitar și să facă posibile negocierile cu toate părțile la conflict privind accesul umanitar, și subliniază că este important ca acordarea ajutorului umanitar să fie percepută ca neutră și imparțială și să se garanteze siguranța lucrătorilor umanitari;

56.  salută propunerea de a consolida principiul multilateralismului în relațiile dintre Africa și UE, stabilit în Comunicarea comună intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa”; consideră că China comunistă și Rusia autoritară au urmat abordări diferite referitoare la țările africane, care se opun eforturilor UE; îndeamnă Comisia să îmbunătățească eforturile publice de diplomație și dialogul cu Uniunea Africană, guverne, parlamente și societățile civile pentru a explica mai bine sprijinul UE în domeniul securității în Africa ca o contribuție la strategia africană de dezvoltare 2063;

o
o   o

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 54 I, 26.2.2020, p. 9. (2) JO C 440, 30.12.2015, p. 38. (3) JO C 86, 6.3.2018, p. 33. (4) JO C 118, 8.4.2020, p. 113. (5) JO L 130, 19.5.2017, p. 1. (6) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 56. (7) JO C 419, 16.12.2015, p. 153. (8) Texte adoptate, P8_TA(2019)0158. (9) Texte adoptate, P9_TA(2020)0009. (10) Texte adoptate, P9_TA(2020)0008. (11) JOIN(2015)0017. (12) Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune - raport anual (Texte adoptate, P9_TA(2020)0009).

Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecții la Regulamentul delegat al Comisiei din 14 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește taxele percepute de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe de la contrapărțile centrale stabilite în țări terțe (C(2020)4891 – 2020/2720(DEA))

P9_TA(2020)0214 B9-0251/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2020)4891),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 14 iulie 2020 prin care aceasta îi solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecții la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 2 septembrie 2020,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 25d alineatul (3) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere că nicio obiecție nu a fost formulată în termenul prevăzut la articolul 111 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, termen care a expirat la 15 septembrie 2020,

A.  întrucât mai multe acte delegate care urmează să fie adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (EMIR), modificat recent, precizează modul în care se vor aplica normele EMIR în cazul contrapărților centrale (CPC) din țări terțe care furnizează servicii firmelor din Uniune; întrucât actele delegate respective vor presupune intrarea în vigoare a unor competențe sporite ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA); întrucât CPC-urile din țări terțe care sunt considerate a fi importante din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a oricăruia dintre statele sale membre ar trebui să fie supuse unor cerințe specifice și unei supravegheri mai stricte din partea ESMA, pentru a asigura aplicarea unor condiții de concurență echitabile în raport cu CPC din Uniune și pentru a garanta stabilitatea sistemului financiar al Uniunii;

B.  întrucât articolul 25d din EMIR împuternicește Comisia să adopte un act delegat pentru a preciza detalii suplimentare privind taxele pe care ESMA ar trebui să le perceapă de la CPC-urile stabilite în țări terțe pentru a acoperi toate costurile suportate pentru recunoașterea și îndeplinirea sarcinilor sale în ceea ce privește CPC-urile stabilite în țări terțe;

C.  întrucât acest regulament delegat ar trebui să intre în vigoare de urgență pentru a se asigura că CPC-urile din țări terțe contribuie în mod adecvat la finanțarea ESMA în timp util și în mod corespunzător;

1.  declară că nu formulează obiecții la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecții la Regulamentul delegat al Comisiei din 14 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește criteriile pe care ESMA ar trebui să le ia în considerare pentru a stabili dacă o contraparte centrală stabilită într-o țară terță este importantă din punct de vedere sistemic sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre ale acesteia (C(2020)4892 – 2020/2726(DEA))

P9_TA(2020)0215 B9-0252/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2020)4892),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 14 iulie 2020 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecții la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 2 septembrie 2020,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 25 alineatul (2) litera (a) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere că nicio obiecție nu a fost formulată în termenul prevăzut la articolul 111 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, termen care a expirat la 15 septembrie 2020,

A.  întrucât mai multe acte delegate care urmează să fie adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (EMIR), modificat recent, precizează modul în care se vor aplica normele EMIR în cazul contrapărților centrale (CPC) din țări terțe care furnizează servicii firmelor din Uniune; întrucât actele delegate respective vor presupune intrarea în vigoare a unor competențe sporite ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA); întrucât CPC-urile din țări terțe care sunt considerate a fi importante din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a oricăruia dintre statele sale membre ar trebui să fie supuse unor cerințe specifice și unei supravegheri mai stricte din partea ESMA, pentru a asigura aplicarea unor condiții de concurență echitabile în raport cu CPC-urile din Uniune și pentru a garanta stabilitatea sistemului financiar al Uniunii;

B.  întrucât articolul 25 alineatul (2) litera (a) împuternicește Comisia să adopte un act delegat de stabilire a criteriilor care urmează să fie aplicate de ESMA atunci când stabilește dacă o CPC dintr-o țară terță este importantă din punct de vedere sistemic sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori mai multora dintre statele membre ale acesteia;

C.  întrucât acest regulament delegat ar trebui să intre în vigoare de urgență pentru a asigura faptul că Uniunea este pregătită să facă față situației survenite atunci când dreptul Uniunii va înceta să se aplice în Regatul Unit după expirarea perioadei de tranziție,

1.  declară că nu formulează obiecții la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecții la Regulamentul delegat al Comisiei din 14 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește elementele minime care trebuie evaluate de ESMA atunci când evaluează cererile CPC din țări terțe pentru acordarea statutului de conformitate comparabilă, precum și modalitățile și condițiile evaluării respective (C(2020)4895 – 2020/2729(DEA))

P9_TA(2020)0216 B9-0253/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2020)4895),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 14 iulie 2020 prin care aceasta îi solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecții la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 2 septembrie 2020,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 25a alineatul (3) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere că nicio obiecție nu a fost formulată în termenul prevăzut la articolul 111 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, termen care a expirat la 15 septembrie 2020,

A.  întrucât mai multe acte delegate care urmează să fie adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (EMIR), modificat recent, precizează modul în care se vor aplica normele EMIR în cazul contrapărților centrale (CPC) din țări terțe care furnizează servicii firmelor din Uniune; întrucât actele delegate respective vor presupune intrarea în vigoare a unor competențe sporite ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA); întrucât CPC-urile din țări terțe care sunt considerate a fi importante din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a oricăruia dintre statele sale membre ar trebui să fie supuse unor cerințe specifice și unei supravegheri mai stricte din partea ESMA, pentru a asigura aplicarea unor condiții de concurență echitabile în raport cu CPC-urile din Uniune și pentru a garanta stabilitatea sistemului financiar al Uniunii;

B.  întrucât articolul 25a din EMIR prevede că o CPC dintr-o țară terță care este considerată a fi sau care ar putea deveni importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia sau mai multora dintre statele sale membre (CPC de nivel 2) poate solicita ESMA să evalueze conformitatea sa comparabilă, și anume dacă se poate considera că respectarea cadrului aplicabil din țara terță în cauză echivalează cu respectarea cerințelor relevante prevăzute în EMIR;

C.  întrucât acest regulament delegat ar trebui să intre în vigoare de urgență pentru a asigura faptul că Uniunea este pregătită să facă față situației survenite atunci când dreptul Uniunii încetează să se aplice în Regatul Unit după expirarea perioadei de tranziție,

1.  declară că nu formulează obiecții la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecții la proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare Financiară 16 (D067917/01 – 2020/2712(RPS))

P9_TA(2020)0217 B9-0254/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Comisiei (D067917/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate(1), în special articolul 3 alineatul (1),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 8 iulie 2020 prin care aceasta solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecții la proiectul de regulament,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 2 septembrie 2020,

–  având în vedere articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei(2),

–  având în vedere articolul 112 alineatul (4) litera (d) și articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

A.  întrucât Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) a publicat concesii legate de COVID-19 privind chiria [modificări la standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 16 – Chirii] la 28 mai 2020; întrucât modificările IFRS 16 prevăd o scutire operațională opțională, temporară, legată de COVID-19 pentru locatarii care beneficiază de suspendarea plății chiriei, fără a submina relevanța și utilitatea informațiilor financiare raportate de întreprinderi;

B.  întrucât Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) a înaintat Comisiei un aviz favorabil cu privire modificările la IFRS 16 la 2 iunie 2020;

C.  întrucât Comisia a concluzionat că modificările la IFRS 16 îndeplinesc criteriile tehnice de adoptare, așa cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002;

D.  întrucât Comitetul de reglementare contabilă a emis un aviz favorabil cu privire la modificările IFRS 16 la 2 iulie 2020;

E.  întrucât IASB a stabilit data de 1 iunie 2020 ca dată a intrării în vigoare a acestor modificări ale IFRS 16, permițându-se aplicarea anticipată a acestora; întrucât dispozițiile regulamentului de modificare ar trebui să se aplice retroactiv pentru a asigura securitatea juridică pentru emitenții în cauză și pentru a asigura coerența cu alte standarde de contabilitate, așa cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(3); întrucât consultările efectuate de EFRAG și de serviciile Comisiei au evidențiat un interes puternic pentru aplicarea anticipată a situațiilor financiare semestriale pentru perioadele care se încheie la 30 iunie 2020,

1.  declară că nu are obiecții cu privire la proiectul de regulament al Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Comisiei și, spre informare, Consiliului.

(1) JO L 243, 11.9.2002, p. 1. (2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. (3) JO L 320, 29.11.2008, p. 1.

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 septembrie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (COM(2020)0220 – C9-0160/2020 – 2020/0097(COD))(1)

P9_TA(2020)0218 A9-0148/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de decizie Referirea 1 având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 196 și articolul 322 alineatul (1) litera (a), având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 196, Amendamentul 2 Propunere de decizie Considerentul 1 a (nou) (1a)  Schimbările climatice conduc la o creștere a frecvenței, intensității și complexității catastrofelor naturale la nivel mondial, iar țările în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, sunt deosebit de vulnerabile din cauza, pe de o parte, a capacității lor limitate de a se adapta la consecințele schimbărilor climatice și de a le atenua, precum și de a reacționa la catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice și, pe de altă parte, a expunerii lor geografice la inundații, secete și incendii forestiere. Amendamentul 3 Propunere de decizie Considerentul 2 (2)  Mecanismul Uniunii recunoaște responsabilitatea principală a statelor membre pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre naturale sau provocate de om și promovează, totodată, solidaritatea între statele membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. (2)  Deși responsabilitatea principală pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastrele naturale sau provocate de om revine în continuare statelor membre, mecanismul Uniunii, și în special rescEU, promovează solidaritatea între statele membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, prin completarea capacităților existente ale statelor membre, permițând o pregătire și un răspuns mai eficace, în cazul în care capacitățile de la nivel național nu sunt suficiente. Amendamentul 4 Propunere de decizie Considerentul 2 a (nou) (2a)  Incendiile forestiere amenință viețile oamenilor, sursele de întreținere și biodiversitatea, duc la eliberarea unei cantități considerabile de dioxid de carbon și reduc capacitatea planetei de a absorbi dioxid de carbon, ceea ce agravează și mai mult schimbările climatice. Sunt deosebit de îngrijorătoare situațiile în care incendiile distrug păduri primare sau zone contaminate cu substanțe radioactive. Multiplicarea catastrofelor provocate de schimbările climatice, inclusiv a incendiilor forestiere, impune consolidarea activităților mecanismului de protecție civilă al Uniunii în afara acesteia, inclusiv a activităților axate pe prevenire și pe pregătirea pentru catastrofe. Amendamentul 5 Propunere de decizie Considerentul 3 (3)  Criza fără precedent provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că eficacitatea Uniunii în ceea ce privește gestionarea unei crize este limitată de domeniul de aplicare al cadrului său de guvernanță, dar și de gradul său de pregătire în caz de dezastre care afectează majoritatea statelor membre. (3)  Criza fără precedent provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că eficacitatea Uniunii în ceea ce privește gestionarea unei crize este limitată de domeniul de aplicare al cadrului său de guvernanță, dar și de gradul său de pregătire în caz de dezastre care afectează majoritatea statelor membre. În plus, este clar că Uniunea și statele membre nu sunt pregătite în mod suficient pentru catastrofe mai extreme și mai complexe cu consecințe globale ample, pe termen lung, cum ar fi o pandemie pe scară largă. Prin urmare, este esențial ca acțiunile de protecție civilă ale statelor membre să fie mai bine coordonate și ca rescEU să fie consolidat. Amendamentul 6 Propunere de decizie Considerentul 3 a (nou) (3a)  Experiența crizei COVID-19 a demonstrat că Uniunea și statele membre nu sunt pregătite în mod corespunzător să răspundă la situații de urgență la scară largă și că actualul cadru juridic nu este suficient de adecvat scopului. Criza COVID-19 a evidențiat, de asemenea, modul în care consecințele catastrofelor asupra sănătății umane, asupra mediului, asupra societății și asupra economiei pot avea o amploare fără precedent. Având în vedere necesitatea de a consolida capacitatea și acțiunile Uniunii în ceea ce privește sănătatea și protecția civilă, este esențial ca rescEU să fie consolidat și să devină mai flexibil, mai rapid și să fie mai bine coordonat cu autoritățile naționale de protecție civilă. Este, de asemenea, esențial să se furnizeze suficiente informații de către statele membre cu privire la măsurile de prevenire și pregătire adoptate în situații de urgență. Amendamentul 7 Propunere de decizie Considerentul 3 b (nou) (3b)  Pentru a spori la maximum transparența pentru cetățenii Uniunii și răspunderea în fața acestora, Comisia ar trebui să prezinte orientări privind modalitățile de determinare a proporției cheltuielilor executate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii care ar trebui să reprezinte ajutor oficial pentru dezvoltare. Amendamentul 8 Propunere de decizie Considerentul 3 c (nou) (3c)   Având în vedere experiența dobândită în legătură cu pandemia de COVID-19 și luând în considerare necesitatea de a spori capacitatea de răspuns a Uniunii în domeniul sănătății și al protecției civile, rescEU ar trebui consolidat în mod semnificativ pentru a-i îmbunătăți performanța în cadrul fiecăruia dintre cei trei piloni ai mecanismului Uniunii: prevenire, pregătire și răspuns. Amendamentul 9 Propunere de decizie Considerentul 5 (5)  Pentru a garanta o mai bună pregătire pentru astfel de evenimente în viitor, sunt necesare acțiuni urgente pentru consolidarea mecanismului Uniunii. (5)  Pentru a garanta o mai bună pregătire pentru astfel de evenimente în viitor, sunt necesare acțiuni urgente pentru consolidarea mecanismului Uniunii. Consolidarea mecanismului Uniunii ar trebui să completeze politicile și fondurile Uniunii, dar nu să înlocuiască integrarea principiului rezilienței la dezastre în aceste politici și fonduri. Amendamentul 88 Propunere de decizie Considerentul 6 (6)  Pentru a îmbunătăți planificarea în materie de prevenire și de pregătire, Uniunea ar trebui să pledeze în continuare pentru investiții în prevenirea dezastrelor în toate sectoarele și pentru abordări cuprinzătoare de gestionare a riscurilor care să susțină prevenirea și pregătirea, ținând seama de o abordare care să ia în considerare mai multe tipuri de pericole, de o abordare ecosistemică și de efectele probabile ale schimbărilor climatice, în strânsă cooperare cu comunitățile științifice relevante și cu operatorii economici cheie. În acest scop, ar trebui privilegiate abordările transsectoriale care țin seama de toate riscurile, pe baza obiectivelor de reziliență la nivelul Uniunii care orientează stabilirea unei definiții de referință a capacităților și a pregătirii. Comisia va colabora cu statele membre pentru a defini obiectivele de reziliență la nivelul Uniunii. (6)  Pentru a îmbunătăți reziliența și planificarea în materie de prevenire și de pregătire, Uniunea ar trebui să consolideze investițiile în prevenirea dezastrelor la nivel transfrontalier și transsectorial, inclusiv cele care apar ca urmare a unor activități seismice, cum ar fi cutremurele, sau cauzate de inundații sau din cauza instabilității hidrogeologice, cum ar fi alunecările de teren, și abordările cuprinzătoare de gestionare a riscurilor care să susțină prevenirea și pregătirea, ținând seama de o abordare care să ia în considerare mai multe tipuri de pericole, de o abordare ecosistemică și de efectele probabile ale schimbărilor climatice, în strânsă cooperare cu comunitățile științifice relevante, cu operatorii economici cheie și cu autoritățile regionale și locale, care sunt jucători esențiali în ciclul de management al dezastrelor, precum și cu sectorul terțiar și cu organizațiile de voluntari care activează în acest domeniu, și nu trebuie să pună în pericol mecanismele de coordonare stabilite la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui privilegiate abordările transsectoriale și transfrontaliere care țin seama de toate riscurile, pe baza obiectivelor de reziliență la nivelul Uniunii care orientează stabilirea unei definiții de referință a capacităților și a pregătirii. Comisia va colabora cu statele membre și cu Parlamentul European pentru a defini obiectivele de reziliență la nivelul Uniunii și va ține cont de orice plan operațional de intervenție în situații de urgență care există deja la nivel național, regional sau local. Amendamentul 11 Propunere de decizie Considerentul 6 a (nou) (6a)   Pentru a asigura o prevenire eficientă a dezastrelor, simulările de criză și procesul de certificare a capacităților de răspuns ar trebui considerate elemente-cheie. Evaluările periodice ale riscurilor la nivel regional și local sunt necesare pentru ca autoritățile naționale să poată lua măsuri pentru a consolida reziliența în cazul în care acest lucru este necesar, inclusiv prin utilizarea fondurilor existente ale Uniunii. Aceste evaluări ale riscurilor ar trebui să pună accentul pe particularitățile regiunilor, cum ar fi activitatea seismică, inundații sau incendii forestiere frecvente. Evaluările ar trebui să aibă în vedere, de asemenea, nivelul cooperării transfrontaliere pentru ca mecanismul Uniunii să dispună de informații detaliate cu privire la capacitățile disponibile la nivel local pentru o intervenție mai specifică. Amendamentul 12 Propunere de decizie Considerentul 6 b (nou) (6b)   Definirea obiectivelor Uniunii în materie de reziliență în caz de dezastre pentru a sprijini acțiunile de prevenire și de pregătire ar trebui să ia în considerare consecințele sociale cu efect pe termen lung care se observă în prima fază după criză și să includă o evaluare exactă a acestora, consecințe gestionate de agențiile de protecție civilă, acordându-se o atenție deosebită celor mai vulnerabile persoane. Amendamentul 89 Propunere de decizie Considerentul 6 c (nou) (6c)   Rolul autorităților regionale și locale în prevenirea și managementul dezastrelor este de mare importanță, iar capacitățile de răspuns ale acestora trebuie să fie implicate în mod adecvat în toate activitățile de coordonare și de trimitere pe teren realizate în temeiul prezentei decizii, conform cadrelor instituționale și juridice ale statelor membre, în vederea reducerii la minimum a suprapunerilor și pentru a favoriza interoperabilitatea. Aceste autorități pot juca un rol preventiv important și sunt, de asemenea, primele care reacționează în urma unui dezastru, împreună cu capacitățile voluntarilor lor. Prin urmare, este nevoie de o cooperare continuă la nivel local, regional și transfrontalier, în vederea instituirii unor sisteme comune de alertă pentru o intervenție rapidă înainte de mobilizarea rescEU, precum și de campanii periodice de informare a publicului cu privire la măsurile inițiale de răspuns. Amendamentul 13 Propunere de decizie Considerentul 8 a (nou) (8a)   Crearea unei rezerve de resurse implică punerea în comun a unei serii de echipe de salvare, experți și echipamente pe care statele membre să le mențină întotdeauna pregătite pentru misiunile de protecție civilă ale Uniunii. Este esențial ca aceste echipe să îndeplinească criterii exigente în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea pentru a garanta interoperabilitatea lor. Amendamentul 14 Propunere de decizie Considerentul 9 (9)  Mecanismul Uniunii ar trebui să utilizeze infrastructurile spațiale ale Uniunii, cum ar fi Programul european de observare a Pământului (Copernicus), Galileo, Cunoașterea situației spațiale și GOVSATCOM, care oferă instrumente importante la nivelul Uniunii pentru a răspunde la situațiile de urgență interne și externe. Sistemele de gestionare a situațiilor de urgență ale programului Copernicus oferă sprijin ERCC în diferitele etape ale situațiilor de urgență, de la alerta timpurie și prevenire până la recuperarea în caz de dezastru. GOVSATCOM urmează să ofere o capacitate de comunicare securizată prin satelit, adaptată în mod specific la nevoile utilizatorilor guvernamentali în materie de gestionare a situațiilor de urgență. Galileo este prima infrastructură globală de navigare și de poziționare prin satelit concepută special pentru scopuri civile în Europa și în întreaga lume și poate fi utilizată și în alte domenii, cum ar fi gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv activitățile de alertă timpurie. Serviciile relevante ale programului Galileo vor include un serviciu de urgență, care transmite, prin emiterea de semnale, avertizări privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență în anumite zone. Statele membre ar trebui să fie în măsură să utilizeze acest serviciu. În cazul în care decid să îl utilizeze, pentru a valida sistemul, acestea ar trebui să identifice care sunt autoritățile naționale competente să utilizeze respectivul serviciu de urgență și să le notifice Comisiei. (9)  Mecanismul Uniunii ar trebui să utilizeze infrastructurile spațiale ale Uniunii, cum ar fi Programul european de observare a Pământului (Copernicus), Galileo, Cunoașterea situației spațiale și GOVSATCOM, care oferă instrumente importante la nivelul Uniunii pentru a răspunde la situațiile de urgență interne și externe. Sistemele de gestionare a situațiilor de urgență ale programului Copernicus oferă sprijin ERCC în diferitele etape ale situațiilor de urgență, de la alerta timpurie și prevenire până la recuperarea în caz de dezastru. GOVSATCOM urmează să ofere o capacitate de comunicare securizată prin satelit, adaptată în mod specific la nevoile utilizatorilor guvernamentali în materie de gestionare a situațiilor de urgență. Galileo este prima infrastructură globală de navigare și de poziționare prin satelit concepută special pentru scopuri civile în Europa și în întreaga lume și poate fi utilizată și în alte domenii, cum ar fi gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv activitățile de alertă timpurie. Serviciile relevante ale programului Galileo vor include un serviciu de urgență, care transmite, prin emiterea de semnale, avertizări privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență în anumite zone. Statele membre ar trebui să fie încurajate să utilizeze acest serviciu, având în vedere potențialul acestuia de a salva vieți și de a facilita coordonarea acțiunilor de urgență. În cazul în care decid să îl utilizeze, pentru a valida sistemul, acestea ar trebui să identifice care sunt autoritățile naționale competente să utilizeze respectivul serviciu de urgență și să le notifice Comisiei. Amendamentul 15 Propunere de decizie Considerentul 9 a (nou) (9a)  Mecanismul Uniunii și rescEU ar trebui concepute într-un mod care să permită Uniunii să răspundă în mod eficace la o gamă largă de situații de urgență. Schimbările climatice conduc la o creștere a frecvenței, intensității și complexității dezastrelor naturale în interiorul Uniunii și la nivel mondial, ceea ce necesită un grad ridicat de solidaritate între țări. În fiecare an, numeroase state membre sunt devastate de incendii forestiere, care distrug mii de hectare și fac numeroase victime. Această situație a fost evidentă în special în timpul sezonului de incendii forestiere din 2017 din Portugalia, ceea ce a condus la propunerea rescEU din noiembrie 2017 a Comisiei. Capacitatea de prevenire și de reacție a statelor membre, inclusiv a celor mai afectate de incendiile forestiere, este adesea insuficientă. Prin urmare, este esențial să se consolideze prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de dezastre, iar mecanismul Uniunii să cuprindă capacități suficiente, inclusiv în perioada de tranziție a rescEU, pentru a acționa atunci când au loc incendii forestiere și alte dezastre naturale. Amendamentul 16 Propunere de decizie Considerentul 9 b (nou) (9b)  În timpul pandemiei de COVID-19, în baza dispozițiilor în vigoare din Decizia 1313/2013/UE, Comisia a putut include în rescEU stocuri medicale, constând în contramăsuri medicale, cum ar fi echipamente medicale de terapie intensivă, echipamente individuale de protecție, materiale de laborator, vaccinuri și medicamente în vederea reacției la o amenințare transfrontalieră gravă în domeniul sănătății. Din aceste stocuri au fost livrate echipamente individuale de protecție unor state membre și țări candidate. Cu toate acestea, deoarece numai statele membre pot achiziționa, închiria sau contracta în leasing capacități rescEU, a trecut mai mult de o lună între adoptarea actului de punere în aplicare pentru constituirea stocurilor susmenționate și prima tranșă de echipamente și materiale medicale. Amendamentul 17 Propunere de decizie Considerentul 10 (10)  Pentru a avea capacitatea operațională de a răspunde rapid la o criză de mari dimensiuni sau la un eveniment cu probabilitate scăzută și cu un impact ridicat, cum este pandemia de COVID-19, Uniunea ar trebui să aibă posibilitatea de a achiziționa, a închiria, a deține în sistem de leasing sau a contracta capacități rescEU pentru a putea sprijini statele membre copleșite de situații de urgență la scară largă, în conformitate cu competențele de sprijin în domeniul protecției civile și acordând o atenție deosebită persoanelor vulnerabile. Aceste capacități trebuie prepoziționate în centre logistice de pe teritoriul Uniunii sau, din motive strategice, prin intermediul unor rețele de încredere de centre, cum ar fi depozitele de materiale pentru acțiuni umanitare ale ONU. (10)  Pentru a avea capacitatea operațională de a răspunde rapid și eficient la crize de mari dimensiuni sau la un eveniment cu probabilitate scăzută și cu un impact ridicat, cum este pandemia de COVID-19, Uniunea ar trebui să aibă posibilitatea de a achiziționa în mod autonom, a închiria, a deține în sistem de leasing sau a contracta capacități rescEU pentru a putea sprijini statele membre copleșite de situații de urgență la scară largă și la nivel transfrontalier, în conformitate cu competențele de sprijin în domeniul protecției civile. Aceste capacități trebuie localizate în centre logistice de pe teritoriul Uniunii. Acolo unde este necesar, EMA și ECDC ar trebui să fie consultate în ceea ce privește definirea, gestionarea și distribuirea capacităților dedicate soluționării situațiilor de urgență medicală. Amendamentul 18 Propunere de decizie Considerentul 10 a (nou) (10a)  În cadrul desfășurării activităților mecanismului Uniunii, ar trebui să se acorde o atenție deosebită protecției persoanelor vulnerabile. În plus, și pentru a preveni violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică în timpul crizelor, Comisia ar trebui să elaboreze, împreună cu statele membre, orientări bazate pe cele mai bune practici pentru sprijinirea victimelor violenței de gen în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Amendamentul 19 Propunere de decizie Considerentul 10 b (nou) (10b)  Pe baza principiilor solidarității și acoperirii universale a serviciilor de sănătate de calitate și a rolului central al Uniunii în accelerarea progreselor în ceea ce privește provocările globale în materie de sănătate, mecanismul de protecție civilă al Uniunii ar trebui, într-un mod care să asigure sinergia și complementaritatea cu alte programe relevante ale Uniunii, în special cu EU4Health, să creeze o capacitate mai bună de prevenire, de pregătire și de răspuns în ceea ce privește urgențele medicale. Amendamentul 20 Propunere de decizie Considerentul 11 (11)  Capacitățile rescEU achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către statele membre ar putea fi utilizate în scopuri naționale, dar numai atunci când nu sunt utilizate sau nu sunt necesare pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii. (11)  Capacitățile rescEU achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către statele membre sau de Comisie ar putea fi utilizate în scopuri naționale de către statele membre care dețin aceste capacități, dar numai atunci când nu sunt utilizate sau nu sunt necesare pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii, acordând prioritate combaterii urgențelor transfrontaliere. Amendamentul 21 Propunere de decizie Considerentul 12 (12)  Atunci când este necesar, Uniunea este interesată să răspundă la situații de urgență în țări terțe. Deși au fost instituite în principal pentru a fi utilizate ca plasă de siguranță în cadrul Uniunii, în cazuri justificate în mod corespunzător și ținând seama de principiile umanitare, capacitățile rescEU ar putea fi trimise pe teren în afara Uniunii. (12)  Atunci când este necesar, Uniunea este interesată să răspundă la situații de urgență în țări terțe. Deși au fost instituite în principal pentru a fi utilizate ca plasă de siguranță în cadrul Uniunii, în cazuri justificate în mod corespunzător, cu consultarea actorilor din domeniul umanitar înainte de intervenție și ținând seama de principiile umanitare, capacitățile rescEU ar putea fi trimise pe teren în afara Uniunii. Amendamentul 22 Propunere de decizie Considerentul 13 (13)  Pentru a sprijini statele membre să ofere asistență, Rezerva europeană de protecție civilă ar trebui să fie consolidată în continuare prin cofinanțarea costurilor operaționale ale capacităților angajate atunci când sunt trimise pe teren în afara Uniunii. (13)  Pentru a sprijini statele membre să ofere asistență și în afara Uniunii, Rezerva europeană de protecție civilă ar trebui să fie consolidată în continuare prin cofinanțarea costurilor operaționale ale capacităților angajate la același nivel, indiferent dacă sunt trimise pe teren în interiorul sau în afara Uniunii. Amendamentul 23 Propunere de decizie Considerentul 14 a (nou) (14a)   Pentru a consolida cooperarea în combaterea aeriană a incendiilor forestiere și ca răspuns la alte dezastre, procesele administrative ar trebui raționalizate, acolo unde este posibil, pentru a asigura intervenția promptă. Amendamentul 24 Propunere de decizie Considerentul 16 (16)  Având în vedere faptul că trimiterea pe teren a capacităților rescEU pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii oferă o valoare adăugată semnificativă a Uniunii prin asigurarea unui răspuns eficace și rapid în sprijinul persoanelor aflate în situații de urgență, ar trebui să se prevadă obligații suplimentare pentru a asigura vizibilitatea Uniunii. (16)  Având în vedere faptul că trimiterea pe teren a capacităților rescEU pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii oferă o valoare adăugată semnificativă a Uniunii prin asigurarea unui răspuns eficace și rapid în sprijinul persoanelor aflate în situații de urgență, ar trebui să se prevadă obligații suplimentare pentru a furniza informații cetățenilor și mass-mediei din Uniune și pentru a asigura, de asemenea, vizibilitatea Uniunii. Autoritățile naționale ar trebui să primească din partea Comisiei, pentru fiecare intervenție specială, orientări în materie de comunicare, pentru a se asigura că rolul Uniunii este reflectat în mod adecvat. Amendamentul 25 Propunere de decizie Considerentul 17 (17)  Pentru a spori flexibilitatea, precum și pentru a realiza o execuție bugetară optimă, gestiunea indirectă ar trebui inclusă ca metodă de execuție bugetară. (17)  Pentru a spori flexibilitatea, precum și pentru a realiza o execuție bugetară optimă, prezenta decizie ar trebui să prevadă gestionarea indirectă ca metodă de execuție a bugetului atunci când natura și conținutul acțiunii vizate justifică acest lucru. Amendamentul 26 Propunere de decizie Considerentul 17 a (nou) (17a)   În conformitate cu articolul 155 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului1a („Regulamentul financiar”), entitățile enumerate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din respectivul regulament și la articolul 25 alineatul (2) din prezenta decizie ar trebui să își îndeplinească în fiecare an obligațiile de raportare. Cerințele de raportare aplicabile respectivelor entități sunt stabilite în acordul de verificare menționat la articolul 130 alineatul (3) din Regulamentul financiar. ____________________ 1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). Amendamentul 27 Propunere de decizie Considerentul 18 (18)  Pentru a promova previzibilitatea și eficacitatea pe termen lung, atunci când pune în aplicare Decizia nr. 1313/2013/UE, Comisia ar trebui să adopte programe de lucru anuale sau multianuale care să indice alocările planificate. Acest demers ar trebui să contribuie la sporirea flexibilității de care dispune Uniunea în execuția bugetară și, prin urmare, să consolideze acțiunile de prevenire și de pregătire. eliminat Amendamentul 28 Propunere de decizie Considerentul 18 a (nou) (18a)   Actele delegate ar trebui să definească competențele consolidate ale principalelor agenții ale Uniunii de a gestiona capacitățile rescEU, de a conduce procedurile de achiziții publice și de a oferi recomandări cu privire la cantitățile și la produsele specifice care urmează a fi plasate în centre logistice dispersate din punct de vedere geografic. Amendamentul 29 Propunere de decizie Considerentul 18 b (nou) (18b)  Înființarea, gestionarea și distribuirea rezervelor strategice ale Uniunii și a stocurilor de capacități destinate să răspundă la urgențe medicale în cadrul programului EU4Health ar trebui să completeze rezervele rescEU. Amendamentul 30 Propunere de decizie Considerentul 22 a (nou) (22a)   Mecanismul Uniunii ar trebui să ofere, de asemenea, posibilitatea unor contribuții suplimentare voluntare din partea statelor membre. Amendamentul 31 Propunere de decizie Considerentul 23 (23)  Deși măsurile de prevenire și de pregătire sunt esențiale pentru consolidarea robusteții Uniunii în fața dezastrelor naturale și a celor provocate de om, apariția, momentul producerii și amploarea dezastrelor sunt, prin natura lor, imprevizibile. După cum a arătat recenta criză provocată de pandemia de COVID-19, resursele financiare solicitate pentru a asigura un răspuns adecvat pot varia în mod semnificativ de la un an la altul și ar trebui să fie puse la dispoziție imediat. Reconcilierea principiului previzibilității cu necesitatea de a reacționa rapid la noile necesități presupune, în consecință, adaptarea execuției financiare a programelor. Prin urmare, este oportun să se autorizeze reportarea creditelor neutilizate, limitate la exercițiul următor și dedicate exclusiv acțiunilor de răspuns, în plus față de dispozițiile de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul financiar. (23)  Deși măsurile de prevenire și de pregătire sunt esențiale pentru consolidarea robusteții Uniunii în fața dezastrelor naturale și a celor provocate de om, apariția, momentul producerii și amploarea dezastrelor sunt, prin natura lor, imprevizibile. După cum a arătat recenta criză provocată de pandemia de COVID-19, resursele financiare solicitate pentru a asigura un răspuns adecvat pot varia în mod semnificativ de la un an la altul și ar trebui să fie puse la dispoziție imediat. Reconcilierea principiului previzibilității cu necesitatea de a reacționa rapid la noile necesități presupune, în consecință, adaptarea execuției financiare a programelor. Prin urmare, este oportun să se autorizeze reportarea creditelor neutilizate, limitate la exercițiul următor și dedicate acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns, în plus față de dispozițiile de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul financiar. Amendamentul 32 Propunere de decizie Considerentul 25 (25)  Anexa I la Decizia nr. 1313/2013/UE nu este suficient de flexibilă pentru a permite Uniunii să ajusteze în mod corespunzător investițiile în acțiuni de prevenire, pregătire și răspuns și, prin urmare, ar trebui să fie eliminată. Nivelurile investiților care urmează să fie alocate diferitelor etape ale ciclului de gestionare a riscurilor de dezastre trebuie stabilite în prealabil. Din cauza lipsei de flexibilitate, Uniunea nu poate reacționa la caracterul imprevizibil al dezastrelor. eliminat Amendamentul 33 Propunere de decizie Considerentul 25 a (nou) (25a)  În cursul pandemiei de COVID-19, pentru a dispune de capacități rescEU funcționale și pentru ca mecanismul Uniunii să răspundă în mod eficace nevoilor cetățenilor Uniunii, au fost mobilizate credite financiare suplimentare pentru finanțarea acțiunilor din mecanismul Uniunii. Este important să se ofere Uniunii flexibilitatea necesară pentru a putea reacționa în mod eficace la caracterul imprevizibil al dezastrelor, menținând în același timp o anumită previzibilitate în ceea ce privește realizarea obiectivelor stabilite în prezenta decizie. Este important să se atingă echilibrul necesar în realizarea acestor obiective. Pentru a actualiza procentele care figurează în anexa I conform cu prioritățile mecanismului revizuit, ar trebui să fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Amendamentul 34 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 1 – alineatul 2 (-1)   La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: 2.  Protecția care urmează a fi asigurată prin mecanismul Uniunii acoperă în primul rând persoanele, dar și mediul și bunurile materiale, inclusiv patrimoniul cultural, împotriva tuturor tipurilor de dezastre naturale și provocate de om, inclusiv a consecințelor actelor de terorism, a dezastrelor tehnologice, radiologice sau de mediu, a poluării marine și a situațiilor de urgență acută în domeniul sănătății, care survin pe teritoriul sau în afara Uniunii. În cazul consecințelor actelor de terorism sau al dezastrelor radiologice, mecanismul Uniunii poate acoperi numai acțiunile de pregătire și răspuns. „2. Protecția care urmează a fi asigurată prin mecanismul Uniunii acoperă în primul rând persoanele, dar și mediul și bunurile materiale, inclusiv patrimoniul cultural, împotriva tuturor tipurilor de dezastre naturale și provocate de om, inclusiv a consecințelor actelor de terorism, a dezastrelor tehnologice, radiologice sau de mediu, a poluării marine, a instabilității hidrogeologice și a situațiilor de urgență acută în domeniul sănătății, care survin pe teritoriul sau în afara Uniunii. În cazul consecințelor actelor de terorism sau al dezastrelor radiologice, mecanismul Uniunii poate acoperi numai acțiunile de pregătire și răspuns.” Amendamentul 35 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 1 – alineatul 3 (-1a)   La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: 3.  Mecanismul Uniunii promovează solidaritatea între statele membre prin intermediul unei cooperări și al unei coordonări practice, fără a afecta responsabilitatea primară a statelor membre de a proteja persoanele, mediul și bunurile materiale, inclusiv patrimoniul cultural, de pe teritoriul lor împotriva dezastrelor și de a dota sistemele lor de management al dezastrelor cu capabilități suficiente pentru a le permite să facă față în mod corespunzător și consecvent dezastrelor de o natură și o magnitudine la care se pot aștepta și pentru care se pot pregăti, în mod rezonabil. „3. Mecanismul Uniunii promovează solidaritatea între statele membre prin intermediul unei cooperări și al unei coordonări practice, fără a afecta responsabilitatea primară a statelor membre de a proteja persoanele, mediul, solul și bunurile materiale, inclusiv patrimoniul cultural, de pe teritoriul lor împotriva dezastrelor și de a dota sistemele lor de management al dezastrelor cu capabilități suficiente pentru a le permite să prevină și să facă față în mod corespunzător și consecvent dezastrelor de o natură și o magnitudine la care se pot aștepta și pentru care se pot pregăti, în mod rezonabil.” Amendamentul 36 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 b (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 3 – alineatul 1 – litera c (-1b)   La articolul 3 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text: (c)  facilitarea unui răspuns rapid și eficient la dezastre sau la dezastre iminente, inclusiv prin luarea de măsuri de atenuare a consecințelor imediate ale dezastrelor; „(c) facilitarea unui răspuns rapid și eficient la dezastre sau la dezastre iminente, inclusiv prin eliminarea tuturor obstacolelor de natură birocratică;” Amendamentul 37 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou) (1a)  La articolul 4 se introduce următorul punct: „4a. „Obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre” înseamnă obiectivele stabilite în vederea sprijinirii acțiunilor de prevenire și de pregătire în scopul îmbunătățirii capacității Uniunii și a statelor sale membre de a rezista la efectele unei catastrofe care produce sau este susceptibilă de a produce efecte peste granițe, de a oferi un nivel de referință comun în ceea ce privește conservarea, în pofida efectelor unui astfel de dezastru, a funcțiilor societale esențiale și de a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței interne într-un astfel de context;” Amendamentul 38 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 5 – alineatul 1 – litera c (1b)  La articolul 5 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text: (c)  elaborează și actualizează cu regularitate o analiză generală intersectorială și o hartă a riscurilor de dezastre naturale și provocate de om cu care se poate confrunta Uniunea, urmând o abordare coerentă în diferite domenii de politică care pot contribui la prevenirea dezastrelor sau o pot afecta și ținând cont în mod corespunzător de efectele probabile ale schimbării climatice; „(c) elaborează și actualizează cu regularitate o analiză generală intersectorială și o hartă a riscurilor de dezastre naturale și provocate de om, inclusiv dezastre care produc sau sunt susceptibile de a produce efecte peste granițe, cu care se poate confrunta Uniunea, urmând o abordare coerentă în diferite domenii de politică care pot contribui la prevenirea dezastrelor sau o pot afecta și ținând cont în mod corespunzător de efectele probabile ale schimbării climatice;” Amendamentul 39 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 5 – alineatul 1 – litera h (1c)   La articolul 5 alineatul (1), litera (h) se înlocuiește cu următorul text: (h)  promovează utilizarea de diferite fonduri ale Uniunii care pot sprijini prevenirea sustenabilă a dezastrelor și încurajează statele membre și regiunile să exploateze aceste oportunități de finanțare; „(h) promovează utilizarea de diferite fonduri ale Uniunii care pot sprijini prevenirea sustenabilă a dezastrelor, inclusiv a celor cauzate de instabilitate hidrogeologică, și încurajează statele membre și regiunile să exploateze aceste oportunități de finanțare;” Amendamentul 40 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera -a (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 6 – alineatul 1 – litera c (-a)  La alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text: (c)  dezvoltă și îmbunătățesc în continuare planificarea managementului riscurilor de dezastre la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător; „(c) dezvoltă și îmbunătățesc în continuare planificarea managementului riscurilor de dezastre la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător, inclusiv în ceea ce privește colaborarea transfrontalieră, ținând seama de obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre menționate la articolul 6 alineatul (5) și de riscurile legate de dezastre care produc sau sunt susceptibile de a produce efecte peste granițe;” Amendamentul 41 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera -a a (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 6 – alineatul 1 – litera d (-aa)  La alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text: (d)  pun la dispoziția Comisiei o sinteză a elementelor relevante ale evaluărilor menționate la literele (a) și (b), punând accentul pe principalele riscuri. Pentru riscurile principale care au consecințe la nivel transfrontalier, precum și, după caz, pentru riscurile cu probabilitate redusă de producere și cu impact major, statele membre descriu măsurile de prevenire și de pregătire prioritare. Sinteza se transmite Comisiei până la 31 decembrie 2020 și, ulterior, o dată la trei ani și ori de câte ori au loc modificări importante; „(d) pun la dispoziția Comisiei o sinteză a elementelor relevante ale evaluărilor menționate la literele (a) și (b), punând accentul pe principalele riscuri. Pentru riscurile principale care au consecințe la nivel transfrontalier și pentru riscurile legate de dezastre ce produc sau sunt susceptibile de a produce efecte peste granițe, precum și, după caz, pentru riscurile cu probabilitate redusă de producere și cu impact major, statele membre descriu măsurile de prevenire și de pregătire prioritare. Sinteza se transmite Comisiei până la 31 decembrie 2020 și, ulterior, o dată la trei ani și ori de câte ori au loc modificări importante;” Amendamentul 42 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 6 – alineatul 1 – litera f (f)  îmbunătățesc colectarea de date privind pierderile cauzate de dezastre la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător, pentru a asigura elaborarea de scenarii bazate pe date concrete, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1). (f)  îmbunătățesc colectarea de date privind pierderile cauzate de dezastre la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător, pentru a asigura elaborarea de scenarii bazate pe date concrete, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1), în special atunci când este vorba de identificarea lacunelor înregistrate în ceea ce privește capacitățile de reacție la dezastre transfrontaliere. Amendamentul 43 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera c Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 6 – alineatul 5 5.  Comisia definește obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre, pentru a sprijini acțiunile de prevenire și de pregătire. Obiectivele în materie de reziliență la dezastre asigură un nivel de referință comun pentru menținerea funcțiilor societale critice în fața efectelor în cascadă ale unui dezastru cu impact ridicat și pentru asigurarea funcționării pieței interne. Obiectivele se bazează pe scenarii orientate spre viitor, inclusiv pe impactul schimbărilor climatice asupra riscurilor de dezastre, pe date privind evenimentele trecute și pe studii de impact transsectoriale, acordându-se o atenție deosebită persoanelor vulnerabile. 5.  Până la ... [18 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii de modificare], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a completa prezenta decizie prin stabilirea obiectivelor Uniunii în materie de reziliență la dezastre, pentru a sprijini acțiunile de prevenire și de pregătire. Obiectivele în materie de reziliență la dezastre asigură un nivel de referință comun pentru menținerea funcțiilor societale critice în fața efectelor în cascadă ale unui dezastru cu impact ridicat și pentru asigurarea funcționării pieței interne. Obiectivele respective se bazează pe scenarii orientate spre viitor, inclusiv pe impactul schimbărilor climatice și al pierderii biodiversității asupra riscurilor de dezastre, pe date privind evenimentele trecute, pe studii de impact transsectoriale și pe analiza impactului social pe termen lung asupra teritoriilor afectate, acordându-se o atenție deosebită persoanelor vulnerabile. La elaborarea obiectivelor în materie de reziliență la dezastre, Comisia pune accentul în mod specific pe dezastrele recurente care afectează regiunile statelor membre și propune ca autoritățile naționale să ia măsuri concrete pentru a consolida reziliența la crize, inclusiv măsuri pentru a căror punere în aplicare este necesară utilizarea fondurilor Uniunii. Comisia este împuternicită să adopte, după caz, acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a defini obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre. Amendamentul 44 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 2 ERCC coordonează, monitorizează și sprijină în special răspunsul în timp real la situații de urgență la nivelul Uniunii. ERCC își desfășoară activitatea în strânsă legătură cu sistemele naționale de gestionare a crizelor, cu autoritățile de protecție civilă și cu organismele relevante ale Uniunii. ERCC coordonează, monitorizează și sprijină în special răspunsul în timp real la situații de urgență la nivelul Uniunii. ERCC își desfășoară activitatea în strânsă legătură cu sistemele naționale de gestionare a crizelor, cu autoritățile de protecție civilă, cu grupurile de voluntari de la nivelul comunității și cu organismele relevante ale Uniunii. Amendamentul 45 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera c Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 8 – litera c – liniuța 1 —  pentru a dezvolta sisteme transnaționale de detectare și alertă de interes pentru Uniune; —  pentru a dezvolta sisteme transnaționale de detectare și alertă timpurie de interes pentru Uniune, cu scopul de a atenua efectele imediate ale dezastrelor sau pandemiilor asupra vieților omenești; Amendamentul 46 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera c Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 8 – litera c – liniuța 3 a (nouă) —   pentru a oferi comunităților locale asistență în ceea ce privește formarea tehnică în vederea îmbunătățirii capacităților lor pentru prima reacție fără asistență la o criză; Amendamentul 47 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 9 – alineatul 10 a (nou) (5a)   La articolul 9, se adaugă următorul alineat: „10a. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că personalul de primă intervenție este echipat corespunzător și este pregătit să răspundă oricărui fel de dezastre, astfel cum se menționează la articolul 1.” Amendamentul 48 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 10 – alineatul 1 1.  Comisia și statele membre cooperează pentru a îmbunătăți planificarea rezilienței transsectoriale, atât pentru dezastrele naturale, cât și pentru cele provocate de om, care ar putea avea un efect transfrontalier, inclusiv pentru efectele negative ale schimbărilor climatice. Planificarea rezilienței include elaborarea de scenarii la nivelul Uniunii de prevenire a dezastrelor și de răspuns pe baza evaluărilor riscurilor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și a analizei generale a riscurilor menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (c), a planificării managementului riscurilor de dezastre menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c), a datelor privind pierderile cauzate de dezastre menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (f), a cartografierii activelor și a elaborării de planuri pentru trimiterea pe teren a capacităților de răspuns, ținând seama de obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre menționate la articolul 6 alineatul (5). 1.  Comisia și statele membre cooperează pentru a îmbunătăți planificarea rezilienței transsectoriale, atât pentru dezastrele naturale, cât și pentru cele provocate de om, care ar putea avea un efect transfrontalier, inclusiv pentru efectele negative ale schimbărilor climatice și intensificarea incendiilor forestiere transfrontaliere. Planificarea rezilienței include elaborarea de scenarii la nivelul Uniunii de prevenire a dezastrelor și de răspuns pe baza evaluărilor riscurilor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și a analizei generale a riscurilor menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (c), a planificării managementului riscurilor de dezastre menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c), a datelor privind pierderile cauzate de dezastre menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (f), a cartografierii activelor și a elaborării de planuri pentru trimiterea pe teren a capacităților de răspuns, ținând seama de obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre menționate la articolul 6 alineatul (5). Amendamentul 49 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 10 – alineatul 2 2.  Comisia și statele membre identifică și promovează sinergii între asistența în materie de protecție civilă și finanțarea sub formă de ajutor umanitar furnizate de Uniune și statele membre în cadrul planificării rezilienței la dezastre pentru operațiunile de răspuns la crizele umanitare din afara Uniunii. 2.  Comisia și statele membre identifică și promovează sinergii între asistența în materie de protecție civilă și finanțarea sub formă de ajutor umanitar furnizate de Uniune și statele membre în cadrul planificării rezilienței la dezastre pentru operațiunile de răspuns la crizele umanitare din afara Uniunii, cu consultarea actorilor din domeniul umanitar, inclusiv a celor locali și a autorităților locale, de fiecare dată când acest lucru este posibil. Amendamentul 50 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 11 – alineatul 2 2.  Pe baza riscurilor identificate, a obiectivelor în materie de reziliență menționate la articolul 6 alineatul (5), a elaborării de scenarii menționate la articolul 10 alineatul (1) și a capacităților generale și a lacunelor, Comisia definește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2), tipurile și numărul capacităților de răspuns cheie necesare în cadrul Rezervei europene de protecție civilă (denumite în continuare „obiective în materie de capacități”). 2.  Pe baza riscurilor identificate, a capacităților generale, a lacunelor și a tuturor obiectivelor existente ale Uniunii în materie de reziliență la dezastre, menționate la articolul 6 alineatul (5), precum și a oricăror elaborări de scenarii existente, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1), Comisia definește tipurile și specifică numărul capacităților de răspuns cheie necesare în cadrul Rezervei europene de protecție civilă (denumite în continuare „obiective în materie de capacități”). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2). Amendamentul 51 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 12 – alineatul 2 2.  Prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2), Comisia definește capacitățile rescEU, pe baza obiectivelor în materie de reziliență menționate la articolul 6 alineatul (5) și a elaborării de scenarii, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1), ținând seama de riscurile identificate și emergente și de capacitățile generale și de lacunele de la nivelul Uniunii, în special în domeniile combaterii aeriene a incendiilor forestiere, al incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare și al răspunsului medical de urgență. 2.  Comisia instituie, în interiorul centrelor logistice, rezerve europene de contramăsuri și echipamente medicale care să includă contramăsuri medicale pentru a răspunde unor evenimente cu probabilitate scăzută și cu un impact ridicat. Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia definește capacitățile rescEU, printre altele pe baza oricăror obiective în materie de reziliență astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (5) și a oricăror elaborări de scenarii, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1), ținând seama de riscurile identificate și emergente și de capacitățile generale și de lacunele de la nivelul Uniunii, în special în domeniile combaterii aeriene a incendiilor forestiere, al operațiunilor de salvare în caz de cutremur și inundații, al incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare și al răspunsului medical de urgență. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2). Comisia actualizează periodic informațiile privind numărul și clasificarea capacităților rescEU și pune aceste informații la dispoziția altor instituții ale Uniunii. Amendamentul 52 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 12 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou) Pentru capacitățile dedicate reacției la urgențe medicale, cum ar fi stocurile strategice, echipe medicale de urgență și orice alte capacități relevante, Comisia se asigură că se realizează o coordonare efectivă și sinergii cu alte programe și fonduri ale Uniunii, în special cu programul EU4Health1a și cu actori relevanți la nivelul Uniunii și la nivel internațional. _______________________ 1a Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 („programul «EU4Heath»”) (COM(2020)0405). Amendamentul 53 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 12 – alineatul 3 – paragraful 1 Capacitățile rescEU se achiziționează, se închiriază, se dețin în sistem de leasing și/sau sunt contractate în alt mod de către Comisie sau de către statele membre. Comisia poate achiziționa, închiria, deține în sistem de leasing sau contracta în alt mod capacități rescEU pentru a stoca și a distribui echipamente sau pentru a furniza servicii statelor membre, prin proceduri de achiziții publice conforme cu normele financiare ale Uniunii. În cazul în care capacitățile rescEU sunt achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către statele membre, Comisia poate acorda granturi directe statelor membre, fără o cerere de propuneri. Capacitățile rescEU se achiziționează, se închiriază, se dețin în sistem de leasing și/sau sunt contractate în alt mod de către Comisie sau de către statele membre. Comisia poate achiziționa, închiria, deține în sistem de leasing sau contracta în alt mod capacități rescEU pentru a stoca și a distribui echipamente de înaltă calitate sau pentru a furniza servicii statelor membre, prin proceduri de achiziții publice conforme cu normele financiare ale Uniunii. În cazul în care Comisia achiziționează capacități rescEU, aceasta păstrează dreptul de proprietate asupra acestor capacități, chiar și atunci când acestea sunt distribuite statelor membre. În cazul în care capacitățile rescEU sunt închiriate, contractate în leasing sau în alt mod de către Comisie, Comisia păstrează controlul deplin asupra acestor capacități. În cazul în care Comisia dobândește capacități nereutilizabile, aceasta poate transfera proprietatea asupra acestor capacități statului membru solicitant. În cazul în care capacitățile rescEU sunt achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către statele membre, Comisia poate acorda granturi directe statelor membre, fără o cerere de propuneri. Amendamentul 54 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 12 – alineatul 3 – paragraful 3 Capacitățile rescEU sunt găzduite de statele membre care le achiziționează, le închiriază, le dețin în sistem de leasing sau le contractează în alt mod. Pentru a spori reziliența Uniunii, capacitățile rescEU achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către Comisie trebuie să fie prepoziționate în mod strategic în interiorul Uniunii. În consultare cu statele membre, capacitățile rescEU achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către Comisie ar putea fi, de asemenea, localizate în țări terțe prin intermediul unor rețele de încredere gestionate de organizații internaționale relevante. Capacitățile rescEU sunt găzduite de statele membre care le achiziționează, le închiriază, le dețin în sistem de leasing sau le contractează în alt mod. Pentru a spori reziliența Uniunii, capacitățile rescEU achiziționate, închiriate, deținute în sistem de leasing sau contractate în alt mod de către Comisie trebuie să fie prepoziționate în mod strategic în interiorul Uniunii. Amendamentul 55 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a a (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 12 – alineatul 5 (aa)   Alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: 5.  Statul membru care deține, închiriază ori deține în sistem de leasing capacități rescEU asigură înregistrarea capacităților respective în CECIS, precum și disponibilitatea și trimiterea pe teren a capacităților respective pentru operațiuni din cadrul mecanismului Uniunii. „5. Comisia sau statul membru care deține, închiriază ori deține în sistem de leasing sau de altă natură capacități rescEU asigură înregistrarea capacităților respective în CECIS, precum și disponibilitatea și trimiterea pe teren a capacităților respective pentru operațiuni din cadrul mecanismului Uniunii. Capacitățile rescEU pot fi utilizate numai în scopuri naționale, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (4a), atunci când nu sunt utilizate sau nu sunt necesare pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii. Capacitățile rescEU pot fi utilizate numai în scopuri naționale, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (4a), atunci când nu sunt utilizate sau nu sunt necesare pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii. Capacitățile rescEU se utilizează în conformitate cu actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (g) și cu contractele operaționale dintre Comisie și statul membru care deține, închiriază ori deține în sistem de leasing astfel de capacități, care detaliază termenii și condițiile de trimitere pe teren a capacităților rescEU, inclusiv participarea personalului. Capacitățile rescEU se utilizează în conformitate cu actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (g) și cu contractele operaționale dintre Comisie și statul membru care deține, închiriază ori deține în sistem de leasing astfel de capacități, care detaliază termenii și condițiile de trimitere pe teren a capacităților rescEU, inclusiv participarea personalului. Termenii și condițiile specificate în contractele operaționale garantează, de asemenea, că se utilizează capacitățile rescEU în conformitate cu prezenta decizie, în special cu cerința de a pune la dispoziție resursele rescEU, astfel cum se prevede la alineatul (6) din prezentul articol, și cu obiectivele generale, astfel cum se prevede la articolul 1. Acești termeni și condiții specifică, de asemenea, măsurile care trebuie luate în caz de nerespectare, pentru a garanta utilizarea adecvată a finanțării din partea Uniunii.” Amendamentul 56 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 12 – alineatul 10 – paragraful 1 Capacitățile rescEU pot fi trimise pe teren în afara Uniunii în conformitate cu alineatele (6)-(9) din prezentul articol. Capacitățile rescEU pot fi trimise pe teren în afara Uniunii în conformitate cu alineatele (6)-(9) din prezentul articol. Comisia instituie dispoziții specifice pentru a garanta responsabilitatea și utilizarea corectă a capacităților rescEU în țări terțe, inclusiv asigurarea accesului pentru agenții responsabili cu controlul din partea Uniunii. Vizibilitatea mecanismului Uniunii în țările terțe este asigurată în conformitate cu articolul 20a alineatele (1) și (2) din prezenta decizie. Amendamentul 57 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 13 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera f a (nouă) (8a)   La articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf, se adaugă următoarea literă: „(fa) creează capacități de expertiză pentru reacții specifice, care să poată fi utilizate în cazul dezastrelor ce afectează patrimoniul cultural.” Amendamentul 58 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 15 – alineatul 3 – litera b (b)  colectează și analizează informații validate privind situația, împreună cu statul membru afectat, cu scopul de a genera o conștientizare comună a situației, și le difuzează către statele membre; (b)  colectează și analizează informații validate privind situația, împreună cu statul membru afectat, cu scopul de a genera o conștientizare comună a situației și a răspunsului la aceasta, și le difuzează direct către statele membre; Amendamentul 59 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 16 – alineatul 2 (9a)   La articolul 16, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: 2.  Intervențiile în temeiul prezentului articol pot fi realizate fie ca intervenții autonome de acordare de asistență, fie ca o contribuție în cadrul unei intervenții conduse de o organizație internațională. Coordonarea la nivelul Uniunii se integrează pe deplin în cadrul coordonării generale efectuate de Oficiul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) și respectă rolul de lider al acesteia. În cazul dezastrelor provocate de om sau al situațiilor de urgență complexe, Comisia asigură coerența cu Consensul european privind ajutorul umanitar și respectarea principiilor umanitare. „2. Intervențiile în temeiul prezentului articol pot fi realizate fie ca intervenții autonome de acordare de asistență, fie ca o contribuție în cadrul unei intervenții conduse de o organizație internațională. Coordonarea la nivelul Uniunii se integrează pe deplin în cadrul coordonării generale efectuate de Oficiul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) și respectă rolul de lider al acesteia. În cazul dezastrelor provocate de om sau al situațiilor de urgență complexe, Comisia se consultă, de fiecare dată când este posibil, cu actorii din domeniul umanitar, inclusiv cu cei locali, și asigură coerența cu Consensul european privind ajutorul umanitar (*) și respectarea principiilor umanitare. Amendamentul 60 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 17 – alineatul 1 – litera a (a)  ca urmare a unei solicitări de expertiză în materie de prevenire, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2); (a)  ca urmare a unei solicitări de expertiză în materie de prevenire, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), în special în cazul unei pandemii; Amendamentul 61 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 17 – alineatul 1 – litera b (b)  ca urmare a unei solicitări de expertiză în materie de pregătire, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3); (b)  ca urmare a unei solicitări de expertiză în materie de pregătire, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3), în special în cazul unei pandemii; Amendamentul 62 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 18 – paragraful 1 – litera aa (nouă) (aa)   elaborarea de materiale cartografice pentru trimiterea și mobilizarea rapidă a resurselor, în special având în vedere particularitățile regiunilor transfrontaliere pentru a ține cont de riscurile transfrontaliere, cum ar fi incendiile forestiere; Amendamentul 63 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 - litera ba (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 3 – paragraful 1 (ba)  La alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: Alocarea financiară menționată la alineatul (1) poate acoperi, de asemenea, cheltuielile care decurg din activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru gestionarea mecanismului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor acestuia. „Alocarea financiară menționată la alineatele (1) și (1a) de la prezentul articol și de la articolul 19a poate acoperi, de asemenea, cheltuielile care decurg din activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru gestionarea mecanismului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor acestuia.”; Amendamentul 64 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera b b (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 3 a (nou) (bb)  se introduce următorul alineat: „3a. Pachetul financiar menționat la alineatele (1) și (1a) de la prezentul articol și de la articolul 19a se alocă pentru a acoperi acțiuni de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre naturale și provocate de om.” Amendamentul 65 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera c Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 4 (c)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: eliminat „4. Pachetul financiar menționat la alineatele (1) și (1a) se alocă pentru a acoperi acțiuni de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre naturale și provocate de om.”; Amendamentul 66 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 - litera c a (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 4 (ca)  Alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: 4.  Pachetul financiar menționat la alineatul (1) se alocă pe perioada 2014 - 2020 în conformitate cu procentajele și principiile care figurează în anexa I. „4. Pachetul financiar menționat la alineatul (1) se alocă pe perioada 2014-2020 în conformitate cu procentajele care figurează la punctul 1 din anexa I și principiile care figurează la punctul 3 din anexa respectivă.”; Amendamentul 67 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera c b (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 4 a (nou) (cb)  se introduce următorul alineat: „4a. Pachetul financiar menționat la alineatul (1a) de la prezentul articol și de la articolul 19a se alocă pe perioada 2021-2027 în conformitate cu procentajele care figurează la punctul 2 din anexa I și principiile care figurează la punctul 3 din anexa respectivă.”; Amendamentul 68 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera d Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatele 5 și 6 (d)  alineatele (5) și (6) se elimină. eliminat Amendamentul 69 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera da (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 5 (da)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: 5.   Comisia revizuiește defalcarea stabilită în anexa I ținând cont de rezultatul evaluării interimare menționate la articolul 34 alineatul (2) litera (a). Comisia este împuternicită să adopte, atunci când e necesar având în vedere rezultatele evaluării respective, acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a ajusta fiecare dintre cifrele din anexă cu peste 8 și maximum 16 puncte procentuale. Aceste acte delegate se adoptă până la 30 iunie 2017. „5. Comisia revizuiește defalcarea stabilită în anexa I ținând cont de rezultatul evaluării menționate la articolul 34 alineatul (3). Comisia este împuternicită să adopte, atunci când este necesar din perspectiva evenimentelor neprevăzute care afectează execuția bugetului sau având în vedere instituirea capacităților rescEU, acte delegate în conformitate cu articolul 30 în vederea modificării anexei I pentru a ajusta fiecare dintre cifrele de la punctele 1 și 2 din anexa I cu mai mult de 10 puncte procentuale.”; Amendamentul 70 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera d b (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 6 (db)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text: 6.   Dacă este necesar din motive imperioase de urgență, în cazul unei revizuiri necesare a resurselor bugetare disponibile pentru acțiuni de răspuns, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a ajusta fiecare dintre cifrele din anexa I cu peste 8 și maximum 16 puncte procentuale în limitele alocărilor bugetare disponibile și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31. „6. Dacă este necesar din motive imperioase de urgență, în cazul unei revizuiri necesare a resurselor bugetare disponibile pentru acțiuni de răspuns, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30 cu scopul de a modifica anexa I pentru a ajusta fiecare dintre cifrele de la punctul 1 și 2 din anexa I cu peste 10 puncte procentuale în limitele alocărilor bugetare disponibile în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31.” Amendamentul 71 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 – litera d c (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 – alineatul 6 a (nou) (dc)  La articolul 19, se adaugă următorul alineat: „6a. Parlamentul European și Consiliul autorizează creditele anuale disponibile fără a aduce atingere dispozițiilor din Regulamentul (UE, Euratom) nr. ..../... al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și Acordului Interinstituțional din ... 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.” Amendamentul 72 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 19 a – paragraful 1 Măsurile menționate la articolul 2 din Regulamentul [IER] sunt puse în aplicare în temeiul prezentei decizii prin intermediul sumelor menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (iv) din regulamentul respectiv, sub rezerva articolului 4 alineatul (4) și alineatul (8) din același regulament. Măsurile menționate la articolul 2 din Regulamentul [IER] sunt puse în aplicare în temeiul prezentei decizii cu o sumă de 2 187 620 000 EUR la prețuri actuale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (iv) din regulamentul respectiv, sub rezerva articolului 4 alineatul (4) și alineatul (8) din același regulament. Amendamentul 73 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 20 a – alineatul 1 – paragraful 2 Orice asistență sau finanțare acordată în temeiul prezentei decizii beneficiază de o vizibilitate adecvată. În special, statele membre se asigură că, pentru operațiunile finanțate în cadrul mecanismului Uniunii, comunicarea publică: Orice asistență sau finanțare acordată în temeiul prezentei decizii beneficiază de o vizibilitate adecvată, în conformitate cu orientările specifice emise de Comisie în ceea ce privește intervențiile specifice. În special, statele membre se asigură că, pentru operațiunile finanțate în cadrul mecanismului Uniunii, comunicarea publică: Amendamentul 74 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 20 a – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou) În cazul în care capacitățile RescEU sunt utilizate în scopuri naționale, astfel cum se menționează la articolul 12 alineatul (5), statele membre recunosc, prin aceleași mijloace ca cele menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, originea acestor capacități și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii utilizate pentru achiziționarea lor. Amendamentul 75 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15 – litera a a (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 21 – alineatul 1 – litera h (aa)   la articolul 21 alineatul (1), litera (h) se înlocuiește cu următorul text: (h)  sprijinirea activităților de pregătire descrise la articolul 13; „(h) sprijinirea activităților de pregătire descrise la articolul 13, în special prin consolidarea rețelelor de formare existente, prin sinergiile dintre acestea și prin favorizarea creării de noi rețele, cu un accent pe soluțiile inovatoare și pe noile riscuri și provocări;” Amendamentul 76 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15 – litera b Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 3 Asistența financiară menționată la prezentul alineat poate fi pusă în aplicare prin programe de lucru multianuale. Pentru acțiunile a căror durată depășește un an, angajamentele bugetare pot fi defalcate în tranșe anuale. eliminat Amendamentul 77 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 25 – alineatul 2 2.  Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii în conformitate cu Regulamentul financiar în cadrul gestiunii directe sau al gestiunii indirecte prin intermediul organismelor menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. 2.  Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv. La alegerea modului de punere în aplicare a sprijinului financiar se acordă prioritate gestiunii directe. În cazul în care acest lucru este justificat de natura și conținutul acțiunii în cauză, Comisia poate utiliza gestiunea indirectă. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a completa prezenta decizie prin stabilirea unor acțiuni desfășurate în cadrul mecanismului Uniunii care pot fi puse în aplicare prin gestiune indirectă. Amendamentul 78 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 25 – alineatul 4 – paragraful 1 Pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia adoptă programe de lucru anuale sau multianuale, prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2). Programele de lucru anuale sau multianuale precizează obiectivele urmărite, rezultatele estimate, metoda de punere în aplicare și suma totală. Acestea conțin, de asemenea, descrierea acțiunilor care urmează să fie finanțate, indicarea sumei alocate fiecărei acțiuni și un calendar indicativ de punere în aplicare. În ceea ce privește sprijinul financiar menționat la articolul 28 alineatul (2), programele de lucru anuale sau multianuale descriu acțiunile prevăzute pentru țările la care se referă respectivele programe. Pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia adoptă programe de lucru anuale, prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2). Programele de lucru anuale precizează obiectivele urmărite, rezultatele estimate, metoda de punere în aplicare și suma totală. Acestea conțin, de asemenea, descrierea acțiunilor care urmează să fie finanțate, indicarea sumei alocate fiecărei acțiuni și un calendar indicativ de punere în aplicare. În ceea ce privește sprijinul financiar menționat la articolul 28 alineatul (2), programele de lucru anuale descriu acțiunile prevăzute pentru țările la care se referă respectivele programe. Amendamentul 79 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 25 – alineatul 4 – paragraful 2 Cu toate acestea, nu sunt necesare programe de lucru anuale sau multianuale pentru acțiunile care intră sub incidența răspunsului la dezastre menționat în capitolul IV, care nu pot fi prevăzute în prealabil. Cu toate acestea, nu sunt necesare programe de lucru anuale pentru acțiunile care intră sub incidența răspunsului la dezastre menționat în capitolul IV, care nu pot fi prevăzute în prealabil. Amendamentul 80 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18 Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 25 – alineatul 5 5.  În plus față de dispozițiile de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul financiar, creditele de angajament și de plată care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înscrise în bugetul anual sunt reportate automat și pot fi angajate și plătite până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor. Creditele reportate se utilizează exclusiv pentru acțiuni de răspuns. Creditele reportate trebuie să fie utilizate primele în exercițiul financiar următor. 5.  În plus față de dispozițiile de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul financiar, creditele de angajament și de plată care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înscrise în bugetul anual sunt reportate automat și pot fi angajate și plătite până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor. Creditele reportate se utilizează pentru acțiuni de prevenire, pregătire și răspuns. Creditele reportate trebuie să fie utilizate primele în exercițiul financiar următor. Amendamentul 81 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 20 – litera a Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 30 – alineatul 2 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (5) și la articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027. 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (5), articolul 19 alineatele (5) și (6), articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf și la articolul 25 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027. Amendamentul 82 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 20 – litera a a (nouă) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 30 – alineatul 3 (aa)   alineatul (3) se elimină. Amendamentul 83 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 20 – litera b Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 30 – alineatul 4 4.  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (5) și la articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. 4.  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (5), la articolul 19 alineatele (5) și (6), la articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf și la articolul 25 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. Amendamentul 84 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 20 – litera c Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 30 – alineatul 7 7.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (5) sau al articolului 21 alineatul (3) al doilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. 7.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (5), al articolului 19 alineatele (5) și (6), al articolului 21 alineatul (3) al doilea paragraf sau al articolului 25 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Amendamentul 85 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Articolul 34 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou) (22a)  La articolul 34 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „Până la... [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii de modificare], Comisia evaluează funcționarea mecanismului Uniunii, precum și coordonarea și sinergiile realizate cu programul EU4HEalth și cu alte acte legislative ale Uniunii în domeniul sănătății, în vederea prezentării unei propuneri legislative care să includă crearea unui mecanism specific european de răspuns în acest domeniu.” Amendamentul 86 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 23 Decizia nr. 1313/2013/UE Anexa I (23)  Anexa I se elimină. eliminat Amendamentul 87 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 23 a (nou) Decizia nr. 1313/2013/UE Anexa I (23a)  Anexa I se modifică după cum urmează: Anexa I „Anexa I Procentaje și principii de alocare a pachetului financiar pentru punerea în aplicare a mecanismului Uniunii menționat la articolul 19 alineatele (1) și (1a) și la articolul 19a Procentaje pentru alocarea pachetului financiar pentru punerea în aplicare a mecanismului Uniunii menționat la articolul 19 alineatul (1) 1.  Procentaje pentru alocarea pachetului financiar pentru punerea în aplicare a mecanismului Uniunii menționat la articolul 19 alineatul (1) în perioada 2014-2020 Prevenire: 20 % +/- 8 puncte procentuale Prevenire: 10 % +/- 10 puncte procentuale Pregătire: 50 % +/- 8 puncte procentuale Pregătire: 65 % +/- 10 puncte procentuale Răspuns: 30 % +/- 8 puncte procentuale Răspuns: 25 % +/- 10 puncte procentuale 2.  Procentaje pentru alocarea pachetului financiar pentru punerea în aplicare a mecanismului Uniunii menționat la articolul 19 alineatul (1) și la articolul 19a în perioada 2021-2027 Prevenire: 8 % +/- 10 puncte procentuale Pregătire: 80 % +/- 10 puncte procentuale Răspuns: 12 % +/- 10 puncte procentuale Principii 3.  Principii La punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia acordă prioritate acțiunilor pentru care prezenta decizie stabilește un termen în perioada dinaintea expirării termenului respectiv, obiectivul fiind respectarea termenului în cauză. La punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia acordă prioritate acțiunilor pentru care prezenta decizie stabilește un termen în perioada dinaintea expirării termenului respectiv, obiectivul fiind respectarea termenului în cauză.”

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0148/2020).

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 septembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 pentru a ține seama în mod corespunzător de sistemul global de colectare a datelor în ceea ce privește datele referitoare la consumul de păcură al navelor (COM(2019)0038 – C8-0043/2019 – 2019/0017(COD))(1)

P9_TA(2020)0219 A9-0144/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul -1 (nou) (-1)  Amenințarea fără precedent reprezentată de schimbările climatice necesită mai multă ambiție și eforturi sporite din partea Uniunii, precum și la nivel mondial. Uniunea se angajează să își intensifice eforturile de combatere a schimbărilor climatice și să pună în aplicare Acordul de la Paris1a în conformitate cu cele mai recente date științifice disponibile. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a confirmat în raportul său special din 2018 intitulat „Încălzirea globală cu 1,5°C” că reducerea semnificativă a emisiilor în toate sectoarele este esențială pentru limitarea încălzirii globale la sub 1,5°C. Raportul special al IPCC din 2019 intitulat „Oceanele și criosfera într-un climat în schimbare” afirmă, de asemenea, că mecanismele climatice depind de sănătatea oceanelor și a ecosistemelor marine, afectate în prezent de încălzirea globală, de poluare, de exploatarea excesivă a biodiversității marine, de acidifiere, dezoxigenare și eroziune costieră. IPCC reamintește că oceanele sunt parte a soluției de atenuare și de adaptare la efectele schimbărilor climatice și subliniază că este necesar să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea ecosistemelor, precum și să se sporească absorbanții naturali de carbon. __________________ 1a Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4). Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 1 (1)  Transportul maritim are un impact asupra climatului global, ca urmare a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) generate de acesta. În 2015, acesta a generat 13 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii provenind din sectorul transportului15. Transportul maritim internațional rămâne singurul mijloc de transport care nu este inclus în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. (1)  Transportul maritim are un impact asupra schimbărilor climatice, biodiversității marine, calității aerului și sănătății publice, ca urmare a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și a altor emisii pe care le generează acesta, cum ar fi emisiile de metan, oxizi de azot, oxizi de sulf, particule în suspensie și negru-de-fum. În 2015, acesta a generat 13 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii provenind din sectorul transportului15. Se preconizează că emisiile generate de transportul maritim la nivel global vor crește cu procente cuprinse între 50 % și 250 % până în 205015a. Dacă nu se iau măsuri suplimentare, se preconizează că emisiile generate de transportul maritim aferent Spațiului Economic European (SEE) vor crește până în 2050 cu 86 % față de nivelurile din 1990, în pofida adoptării unor standarde minime de eficiență a navelor de către Organizația Maritimă Internațională (OMI). Transportul maritim internațional rămâne singurul mijloc de transport care nu este inclus în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. OMI a adoptat la 13 aprilie 2018 Strategia sa inițială de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la nave. Sunt necesare măsuri de implementare a acestei strategii atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii, pentru a asigura că sunt întreprinse acțiuni imediate de reducere a emisiilor maritime, a contribui la transpunerea în practică a Acordului de la Paris și a realiza obiectivul Uniunii vizând neutralitatea climatică, fără a submina eforturile din domeniul climei depuse de alte sectoare. __________________ __________________ 15 https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/transport-emissions-of-greenhouse-gases/transport-emissions-of-greenhouse-gases-10. 15 https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/transport-emissions-of-greenhouse-gases/transport-emissions-of-greenhouse-gases-10. 15a https://gmn.imo.org/wp-content/uploads/2017/05/GHG3-Executive-Summary-and-Report_web.pdf. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2 (2)  Toate sectoarele economiei ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu angajamentul colegiuitorilor, astfel cum este exprimat în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului16 și în Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului17. (2)  Toate sectoarele economiei ar trebui să contribuie la efortul comun de finalizare a tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră cât mai curând posibil și până cel târziu în 2050, în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris și cu concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019 privind schimbările climatice. __________________ 16 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26). 17 Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814 (JO L 76, 19.3.2018, p. 3). Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3 (3)  Rezoluția Parlamentului European din februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei a invitat Comisia și statele membre să stabilească pentru anul 2030 un obiectiv obligatoriu pentru Uniune de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % în comparație cu nivelurile înregistrate în 1990. Parlamentul European a remarcat, de asemenea, că va fi necesar ca toate sectoarele economice să își aducă aportul la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru ca Uniunea să poată contribui în mod echitabil la eforturile globale. (3)  Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climatice a susținut cu o largă majoritate obiectivul vizând atingerea neutralității climatice cât mai curând posibil și cel târziu în 2050. De asemenea, Parlamentul European a invitat în repetate rânduri Comisia și statele membre să majoreze obiectivul pentru anul 2030 obligatoriu pentru Uniune de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % în comparație cu nivelurile înregistrate în 1990. Parlamentul European a remarcat, de asemenea, că va fi necesar ca toate sectoarele economice, inclusiv aviația internațională și transportul maritim, să își aducă aportul la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru ca Uniunea să îți atingă țintele în materie de climă și să contribuie în mod echitabil la eforturile globale. Eforturile rapide de decarbonizare a sectorului transportului maritim sunt cu atât mai importante având în vedere declarația Parlamentului din 28 noiembrie 2019 privind o situație de urgență în domeniul climei și al mediului. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 3 a (nou) (3a)  Parlamentul European, în rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la Conferința ONU din 2019 privind schimbările climatice de la Madrid, Spania (COP25), a subliniat necesitatea unor acțiuni suplimentare ale Uniunii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul maritim, având în vedere progresele lente și insuficiente înregistrate de OMI. Parlamentul European a sprijinit, îndeosebi, includerea sectorului maritim în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii („EU ETS”), precum și introducerea unor standarde de eficiență aplicabile navelor la nivelul Uniunii. Doar politicile de reducere a emisiilor bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor și ar trebui să fie însoțite de cerințe obligatorii de reducere a emisiilor, care să fie aplicate în mod corespunzător. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  În concluziile sale din 24 octombrie 2014, Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu pentru Uniune de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % până în 2030 în comparație cu 1990. Consiliul European a afirmat, de asemenea, importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și riscurile legate de dependența de combustibilii fosili în sectorul transporturilor și a invitat Comisia să examineze în continuare instrumentele și măsurile pentru o abordare cuprinzătoare și neutră din punct de vedere tehnologic, inclusiv pentru promovarea reducerii emisiilor, a surselor de energie regenerabile și a eficienței energetice în transporturi. (4)  În concluziile sale din 12 decembrie 20191a, Consiliul European a aprobat obiectivul de realizare a unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Consiliul European a afirmat, de asemenea, că toate actele legislative și politicile pertinente ale UE trebuie să fie corelate cu îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică și să contribuie la acesta, cu respectarea unor condiții de concurență echitabile. __________________ 1a https://www.consilium.europa.eu/media/41768/12-euco-final-conclusions-en.pdf Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)  În prezent, transportul maritim este singurul sector care nu este vizat în mod expres de un obiectiv al Uniunii de reducere a emisiilor sau de măsuri specifice de atenuare. În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european, Comisia și-a declarat intenția de a adopta măsuri suplimentare pentru a aborda emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul maritim, în special de a extinde sistemul EU ETS la sectorul maritim, de a reglementa accesul navelor celor mai poluante în porturile Uniunii și a obliga navele care staționează la țărm să utilizeze energia electrică furnizată de rețeaua terestră. În propunerea sa din 4 martie 2020 de regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană privind clima)1a, Comisia confirmă că trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și că fiecare sector va trebui să contribuie, întrucât se preconizează că politicile actuale vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 60 % până în 2050. __________________ 1a https://ec.europa.eu/info/files/commission-proposal-regulation-european-climate-law_en Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 4 b (nou) (4b)  Eliminarea barierelor de pe piață în sectorul maritim, inclusiv utilizarea unui sistem de monitorizare, raportare și verificare (MRV) transparent și robust, are drept scop să contribuie la adoptarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și, prin urmare, la reducerea emisiilor generate de sectorul maritim cu aproximativ 2 % până în 2030. Pentru ca sectorul maritim să contribuie pe deplin la eforturile întregii economii vizând atingerea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică, precum și a obiectivelor pentru 2030 și a altor eventuale obiective posibile, sunt necesare, prin urmare, măsuri suplimentare. Ca principal instrument al Uniunii de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice generate de transportul maritim, Regulamentul UE privind MRV reprezintă o bază pentru acțiuni viitoare. Domeniul de aplicare al acestui regulament ar trebui, prin urmare, extins pentru a include cerințe obligatorii pentru întreprinderi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile de transport și este necesar, de asemenea, să se extindă sistemul UE de comercializare a certificatelor EU ETS pentru a acoperi sectorul transportului maritim. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  În aprilie 2015, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2015/757 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim20 („Regulamentul UE privind MRV”), care a fost completat în 2016 cu două regulamente delegate21 și două regulamente de punere în aplicare22. Scopul Regulamentului UE privind MRV este de a colecta date cu privire la emisiile generate de transportul maritim pentru elaborarea de politici suplimentare și stimularea reducerii emisiilor prin furnizarea de informații referitoare la eficiența navelor pe piețele relevante. Regulamentul UE privind MRV obligă companiile să monitorizeze, să raporteze și să verifice consumul de carburant, emisiile de CO2 și eficiența energetică a navelor lor în călătoriile către și dinspre porturile din Spațiul Economic European (SEE), anual, începând din 2018. Acesta se aplică, de asemenea, emisiilor de CO2 generate în porturile SEE. Primele rapoarte privind emisiile trebuie să fie prezentate până la 30 aprilie 2019. (6)  În aprilie 2015, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2015/757 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim20 („Regulamentul UE privind MRV”), care a fost completat în 2016 cu două regulamente delegate21 și două regulamente de punere în aplicare22. Scopul Regulamentului UE privind MRV este de a colecta date cu privire la emisiile generate de transportul maritim pentru elaborarea de politici suplimentare și stimularea reducerii emisiilor prin furnizarea de informații referitoare la eficiența navelor pe piețele relevante. Regulamentul UE privind MRV a fost adoptat ca un prim pas în cadrul unei abordări etapizate pentru includerea emisiilor generate de transportul maritim în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru stabilirea ulterioară a prețului acestor emisii, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”. Atunci când a fost adoptat Regulamentul UE privind MRV, Comisia s-a angajat să analizeze, în contextul viitoarelor propuneri legislative privind emisiile generate de transportul maritim, care sunt următoarele etape adecvate care să asigure contribuția echitabilă la obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor, în special posibilitatea extinderii EU ETS la sectorul maritim. Regulamentul UE privind MRV obligă companiile să monitorizeze, să raporteze și să verifice consumul de carburant, emisiile de CO2 și eficiența energetică a navelor lor în călătoriile către și dinspre porturile din Spațiul Economic European (SEE), anual, începând din 2018. Această obligație se aplică, de asemenea, emisiilor de CO2 generate în porturile SEE. Primele rapoarte privind emisiile trebuiau să fie prezentate până la 30 aprilie 2019 și au fost publicate de Comisie la 30 iunie 2019. __________________ __________________ 20 Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 55). 20 Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 55). 21 Regulamentul delegat (UE) 2016/2072 al Comisiei privind activitățile de verificare și acreditarea verificatorilor în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (JO L 320, 26.11.2016, p. 5); Regulamentul delegat (UE) 2016/2071 al Comisiei din 22 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește metodele de monitorizare a emisiilor de dioxid de carbon și normele de monitorizare a altor informații relevante (JO L 320, 26.11.2016, p. 1). 21 Regulamentul delegat (UE) 2016/2072 al Comisiei din 22 septembrie 2016 privind activitățile de verificare și acreditarea verificatorilor în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (JO L 320, 26.11.2016, p. 5); Regulamentul delegat (UE) 2016/2071 al Comisiei din 22 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește metodele de monitorizare a emisiilor de dioxid de carbon și normele de monitorizare a altor informații relevante (JO L 320, 26.11.2016, p. 1). 22 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1927 al Comisiei din 4 noiembrie 2016 de stabilire a formularelor pentru planurile de monitorizare, rapoartele privind emisiile și documentele de conformitate, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (JO L 299, 5.11.2016, p. 1-21); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1928 al Comisiei din 4 noiembrie 2016 privind determinarea încărcăturii transportate de alte categorii de nave decât navele de pasageri, navele ro-ro și navele container, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (JO L 299, 5.11.2016, p. 22-25). 22 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1927 al Comisiei din 4 noiembrie 2016 de stabilire a formularelor pentru planurile de monitorizare, rapoartele privind emisiile și documentele de conformitate, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (JO L 299, 5.11.2016, p. 1); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1928 al Comisiei din 4 noiembrie 2016 privind determinarea încărcăturii transportate de alte categorii de nave decât navele de pasageri, navele ro-ro și navele container, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (JO L 299, 5.11.2016, p. 22). Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 6 a (nou) (6a)  Reducerea emisiilor generate de transportul maritim și impactul acestora asupra încălzirii globale și a poluării aerului nu ar trebui puse în aplicare într-un mod care să afecteze biodiversitatea marină și ar trebui să fie însoțite de măsuri orientate către refacerea ecosistemelor marine și costiere afectate de industria navală, cum ar fi substanțele evacuate în mări, inclusiv apă de balast, hidrocarburi, metale grele și substanțe chimice, de containerele pierdute pe mare și de coliziunile cu cetacee. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 6 b (nou) (6b)  În sectorul maritim, armatorul nu este întotdeauna și persoana sau entitatea care exploatează nava din punct de vedere comercial. Prin urmare, toate datele solicitate în temeiul Regulamentului UE privind MRV ar trebui să fie colectate și atribuite părții responsabile de exploatarea comercială a navei, cum ar fi administratorul, navlositorul de timp sau navlositorul navei nude. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 6 c (nou) (6c)  Datele colectate în temeiul Regulamentului UE privind MRV ar trebui utilizate pentru a încuraja tranziția către navele cu emisii zero prin stabilirea unui certificat de eficiență energetică pentru nave, cu o scală de rating, în scopul de a permite o comparație transparentă a navelor, în special pentru vânzare sau închiriere, și pentru a încuraja statele membre să promoveze cele mai bune practici și să susțină cele mai eficiente nave. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 6 d (nou) (6d)  Comisia ar trebui să elaboreze o etichetă europeană pentru produse, în cooperare cu proprietarii de nave, cu alte părți interesate și cu experți independenți, pentru a informa consumatorii cu privire la impactul transportului maritim asupra mediului aferent produselor pe care le achiziționează. O astfel de etichetă ar sprijini tranziția ecologică și energetică a sectorului transportului maritim prin furnizarea unei modalități fiabile și transparente de informare a clienților cu privire la inițiativele voluntare. Aceasta ar încuraja consumatorii să achiziționeze produse transportate de armatori care și-au redus impactul asupra mediului, de exemplu în ceea ce privește gazele cu efect de seră și emisiile poluante, poluarea sonoră, gestionarea deșeurilor și a apei. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 6 e (nou) (6e)  Directiva 92/106/CEE a Consiliului1a contribuie la reducerea emisiilor provenite din transport prin promovarea trecerii de la transportul rutier de mărfuri la modurile de transport cu emisii mai scăzute, inclusiv cursuri ale unor râuri cu emisii zero. Este necesară o revizuire a acestei directive, pentru a intensifica eforturile de promovare a transportului multimodal și a îmbunătăți eficiența și alternativele asociate cu un nivel redus de emisii. Transportul pe căi navigabile cu emisii zero este esențial pentru dezvoltarea unui transfer modal sustenabil de la transportul rutier la căile navigabile și, prin urmare, este necesar să se sprijine investițiile în infrastructurile de realimentare și de reîncărcare în porturile interioare. __________________ 1a Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (JO L 368, 17.12.1992, p. 38). Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 6 f (nou) (6f)  Porturile Uniunii constituie centre strategice în tranziția energetică datorită poziției lor geografice și activităților economice. Ele reprezintă principalele puncte de intrare a produselor energetice (din import, stocare sau distribuție), se angajează din ce în ce mai mult în dezvoltarea siturilor de producție de energie din surse regenerabile și dezvoltă noi strategii de gestionare a energiei și de economie circulară. În conformitate cu obiectivele Pactului verde european, Uniunea ar trebui, prin urmare, să însoțească decarbonizarea sectorului maritim cu o abordare strategică a porturilor Uniunii, pentru a le sprijini rolul de facilitator al tranziției energetice. Statele membre ar trebui să fie încurajate să stimuleze dezvoltarea porturilor cu emisii zero și să investească în infrastructurile de realimentare și de reîncărcare. Acest lucru ar asigura beneficii imediate pentru sănătate pentru toți cetățenii care locuiesc în zonele portuare și de coastă și ar limita totodată efectele negative asupra biodiversității marine și de coastă din aceste zone, care reprezintă, de asemenea, vaste teritorii terestre, unele dintre ele făcând parte din rețeaua Natura 2000. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  Articolul 22 din Regulamentul UE privind MRV prevede că, în cazul unui acord internațional privind un sistem global de monitorizare, raportare și verificare, Comisia va revizui Regulamentul UE privind MRV și, dacă este oportun, va propune amendamente pentru a asigura alinierea cu acordul internațional respectiv. (7)  Articolul 22 din Regulamentul UE privind MRV prevede că, în cazul unui acord internațional privind un sistem global de monitorizare, raportare și verificare sau privind măsuri globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul maritim, Comisia va revizui Regulamentul UE privind MRV și, dacă este oportun, va propune amendamente pentru a asigura consecvența cu acordul internațional respectiv. Este important ca, indiferent de orice măsură adoptată la nivel global, Uniunea să rămână capabilă de ambiție și să dea dovadă de spirit de lider în domeniul climei, prin menținerea sau adoptarea unor măsuri mai stricte în cadrul Uniunii. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  În conformitate cu Acordul de la Paris adoptat în decembrie 2015 la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC)23, Uniunea și statele sale membre s-au angajat în atingerea unui obiectiv de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii. Se depun eforturi de limitare a emisiilor maritime internaționale prin intermediul Organizației Maritime Internaționale (OMI), iar acestea ar trebui încurajate. OMI a adoptat24, în octombrie 2016, un sistem de colectare a datelor privind consumul de păcură al navelor („sistemul global de colectare a datelor al OMI”). (8)  În conformitate cu Acordul de la Paris adoptat în decembrie 2015 la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC)23, Uniunea și statele sale membre s-au angajat în atingerea unui obiectiv de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii. Se depun eforturi de limitare a emisiilor maritime internaționale prin intermediul Organizației Maritime Internaționale (OMI), iar acestea ar trebui încurajate. OMI a adoptat24, în octombrie 2016, un sistem de colectare a datelor privind consumul de păcură al navelor („sistemul global de colectare a datelor al OMI”). OMI a adoptat, de asemenea, la 13 aprilie 2018, o primă strategie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la nave („Strategia inițială a IMO”), urmărind să limiteze creșterea acestor emisii cât mai curând posibil și să le reducă cu cel puțin 50 % până în 2050 comparativ cu 2008, precum și să își continue eforturile de eliminare completă a acestora. În același timp, statele membre și membrii asociați ai OMI, inclusiv toate statele membre ale Uniunii, s-au angajat să reducă emisiile de CO2 aferente activităților de transport cu cel puțin 40 % până în 2030, în medie în ansamblul transportului maritim internațional, continuând eforturile de a ajunge la reducere de 70 % până în 2050. Este, prin urmare, oportună includerea elementelor principale ale Strategiei inițiale a OMI în dreptul Uniunii, continuând în același timp colaborarea constructivă cu statele membre ale OMI, pentru a ajunge la un acord global privind măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Companiilor ar trebui să li se impună obligația de a reduce linear emisiile anuale de CO2 pe activitate de transport cu cel puțin 40 % până în 2030, ca medie pentru toate navele aflate în responsabilitatea lor, în comparație cu performanța medie pe categorie de nave de aceeași mărime și de același tip raportată în temeiul Regulamentului privind MRV. Valoarea de referință pentru măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui stabilită utilizându-se datele din registrul THETIS-MRV și din sistemul de colectare a datelor al OMI (IMO DCS), recunoscând totodată reducerile emisiilor realizate deja de companiile „pioniere în domeniul decarbonizării”. Comisia ar trebui să adopte acte delegate pentru a defini normele detaliate de stabilire a valorii de referință, factorul de reducere anuală pentru fiecare categorie de nave, normele și instrumentele pentru calcularea și colectarea penalităților aferente emisiilor excedentare și orice altă normă necesară pentru respectarea și verificarea respectării acestei obligații. __________________ __________________ 23 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4-18). 23 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4). 24 Rezoluția MEPC.278 (70) a OMI de modificare a anexei VI la MARPOL. 24 Rezoluția MEPC.278 (70) a OMI de modificare a anexei VI la MARPOL. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  Având în vedere coexistența acestor două sisteme de monitorizare, raportare și verificare, Comisia a evaluat, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul UE privind MRV, modalitatea de aliniere a celor două sisteme astfel încât să reducă sarcinile administrative pentru nave, menținând în același timp obiectivele Regulamentului UE privind MRV. (9)  Având în vedere coexistența acestor două sisteme de monitorizare, raportare și verificare, Comisia a evaluat, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul UE privind MRV, modalitatea de aliniere a celor două sisteme astfel încât să reducă sarcinile administrative pentru nave, în special cele deținute de IMM-uri, menținând în același timp obiectivele Regulamentului UE privind MRV. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 10 (10)  Evaluarea impactului a indicat că o aliniere parțială a celor două sisteme de monitorizare, raportare și verificare ar putea contribui la reducerea sarcinii administrative pentru companiile de transport maritim, păstrând în același timp obiectivele-cheie ale Regulamentului UE privind MRV. O astfel de aliniere parțială nu ar trebui, cu toate acestea, să modifice guvernanța, domeniul de aplicare sau cerințele privind verificarea, transparența și raportarea cu privire la emisiile de CO2 din cadrul Regulamentului UE privind MRV deoarece acest lucru ar aduce o gravă atingere obiectivelor regulamentului și ar afecta capacitatea sa de a susține deciziile viitoare cu privire la elaborarea politicilor și de a stimula adoptarea de măsuri și comportamente de ameliorare a eficienței energetice în domeniul transportului maritim. Orice modificare a Regulamentului UE privind MRV ar trebui, prin urmare, să limiteze alinierea cu sistemul global de colectare a datelor al OMI la definiții, parametri de monitorizare, planuri și formate-cadru de monitorizare. (10)  Evaluarea impactului a indicat că o aliniere parțială a celor două sisteme de monitorizare, raportare și verificare ar putea contribui la reducerea sarcinii administrative pentru companiile de transport maritim, păstrând în același timp obiectivele-cheie ale Regulamentului UE privind MRV. O astfel de aliniere parțială nu ar trebui, cu toate acestea, să modifice guvernanța sau cerințele privind verificarea, transparența și raportarea cu privire la emisiile de CO2 din cadrul Regulamentului UE privind MRV deoarece acest lucru ar aduce o gravă atingere obiectivelor regulamentului și ar afecta capacitatea sa de a susține deciziile viitoare cu privire la elaborarea politicilor și de a stimula adoptarea de măsuri și comportamente de ameliorare a eficienței energetice în domeniul transportului maritim. Orice modificare a Regulamentului UE privind MRV ar trebui, prin urmare, să limiteze alinierea cu sistemul global de colectare a datelor al OMI la navele vizate de Regulamentul privind MRV, definiții, parametri de monitorizare, planuri și formate-cadru de monitorizare. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Ar trebui să se țină seama de dispozițiile internaționale ale sistemului global de colectare a datelor al OMI privind datele care urmează să fie monitorizate și raportate anual, astfel încât să se asigure colectarea de date raționalizate pentru activitățile navelor care intră sub incidența ambelor sisteme. Pentru a face acest lucru, ar trebui să se raporteze parametrul „tonajul deadweight”, însă parametrul „marfa transportată” ar trebui să rămână ca parametru raportat pe bază voluntară. „Timpul pe mare” ar trebui înlocuit cu definiția sistemului global de colectare a datelor al OMI referitoare la „orele în mișcare”. În cele din urmă, calculul „distanței parcurse” ar trebui să se bazeze pe sistemul global de colectare a datelor al OMI25 pentru a reduce sarcina administrativă. (12)  Ar trebui să se țină seama de dispozițiile internaționale ale sistemului global de colectare a datelor al OMI privind datele care urmează să fie monitorizate și raportate anual, astfel încât să se asigure colectarea de date raționalizate pentru activitățile navelor care intră sub incidența ambelor sisteme. Pentru a face acest lucru, ar trebui să se raporteze și parametrul „tonajul deadweight”, pe lângă parametrul „marfa transportată”. „Timpul pe mare” ar trebui înlocuit cu definiția sistemului global de colectare a datelor al OMI referitoare la „orele în mișcare”. În cele din urmă, calculul „distanței parcurse” ar trebui să se bazeze pe sistemul global de colectare a datelor al OMI25 pentru a reduce sarcina administrativă. __________________ __________________ 25 Rezoluția MEPC 282 (70) a OMI. 25 Rezoluția MEPC 282 (70) a OMI. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Conținutul planurilor de monitorizare ar trebui raționalizat pentru a lua în considerare sistemul global de colectare a datelor al OMI, cu excepția acelor părți ale planului care sunt necesare pentru a asigura monitorizarea și raportarea numai a datelor referitoare la Uniune în temeiul Regulamentului UE privind MRV. Prin urmare, orice dispoziții „per călătorie” ar trebui să rămână în cadrul planului de monitorizare. (13)  Conținutul planurilor de monitorizare ar trebui raționalizat pentru a lua în considerare sistemul global de colectare a datelor al OMI, cu excepția acelor părți ale planului care sunt necesare pentru a asigura monitorizarea și raportarea numai a datelor referitoare la Uniune în temeiul Regulamentului UE privind MRV. Prin urmare, orice dispoziții „per călătorie” ar trebui să rămână în cadrul planului de monitorizare. Comisia ar trebui, de asemenea, să sprijine statele membre prin schimbul de cunoștințe de specialitate și de bune practici, precum și prin punerea în aplicare a noilor tehnologii, cu obiectivul de a reduce barierele administrative și a recupera datele în mod eficient și sigur. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou) (13a)  Evaluarea de impact realizată de Comisie în 2013 care a însoțit propunerea de Regulament al UE privind MRV a demonstrat eficacitatea unui sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru emisiile maritime și a identificat un sistem ETS al UE sau un fond de compensare pe bază de obiective drept opțiunile care ar putea asigura reducerile necesare ale emisiilor din acest sector. În scopul de a include transportul maritim internațional în rândul eforturilor Uniunii vizând reducerea emisiilor, Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a ar trebui extinsă pentru a viza și emisiile maritime. Comisia ar trebui să adopte acte delegate pentru a stabili cantitatea totală a cotelor alocate transportului maritim în conformitate cu alte sectoare și metoda de alocare a cotelor pentru transportul maritim prin licitare integrală. La pregătirea acestor acte delegate, Comisia ar trebui să actualizeze evaluarea impactului din 2013, în special pentru a ține cont de obiectivul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul economiei Uniunii stabilit pentru 2030 și de obiectivul privind neutralitatea climatică astfel cum a fost definit în Regulamentul (UE) .../... [Legea europeană a climei] și de impactul economic, inclusiv din perspectiva eventualelor riscuri de transferuri modale involuntare și de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să publice rezultatele evaluării respective. Este important ca Uniunea și statele sale membre să sprijine măsuri la nivel internațional de reducere a impactului transportului maritim asupra climei. Comisia ar trebui să examineze periodic orice progres înregistrat în ceea ce privește adoptarea de către OMI a unei măsuri bazate pe piață și ar trebui, în cazul în care se adoptă o măsură globală bazată pe piață, să evalueze modalitatea de a asigura consecvența între măsurile Uniunii și măsurile adoptate la nivel mondial, astfel încât să se păstreze integritatea ecologică și eficacitatea acțiunii Uniunii în domeniul climei. Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 13 b (nou) (13b)  Tranziția reușită către un transport maritim cu emisii zero necesită o abordare integrată și un mediu adecvat propice pentru stimularea inovării, atât pe nave, cât și în porturi. Acest mediu favorabil implică investiții publice și private în cercetare și inovare, măsuri tehnologice și operaționale pentru a îmbunătăți eficiența energetică a navelor și utilizarea unor combustibili alternativi durabili, cum ar fi hidrogenul și amoniacul, produși din surse regenerabile de energie, precum și a unor tehnologii de propulsie cu emisii zero, inclusiv infrastructura de realimentare și reîncărcare necesară în porturi. Ar trebui înființat un Fond pentru oceane, din veniturile generate de licitarea cotelor maritime în cadrul sistemului EU ETS, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a navelor și a sprijini investițiile menite să contribuie la decarbonizarea transportului maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi. Comisia ar trebui, de asemenea, să elaboreze măsuri pentru a reglementa accesul navelor celor mai poluante la porturile Uniunii și pentru a obliga navele pe bază de combustibil fosil ancorate să utilizeze energia electrică furnizată de rețeaua terestră sau opțiuni alternative cu emisii zero. Comisia ar trebui, de asemenea, să evalueze posibilitatea de a solicita ca porturile să adopte contrastalii bazate pe emisii. Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 13 c (nou) (13c)  Tranziția cu succes la navele ecologice cu emisii zero necesită o abordarea integrată în scopul de a promova măsuri inovatoare pentru nave mai ecologice, de pildă în ceea ce privește designul cocii, motoare noi și combustibili alternativi durabili, precum și propulsia eoliană, și măsuri operaționale, care pot fi puse în aplicare pe termen scurt pentru a reduce consumul de combustibil și, astfel, emisiile, cum ar fi reducerea vitezei sau o mai bună planificare a rutei. Reducerea vitezei, denumită și navigare cu viteză redusă, a fost testată pe scară largă între 2006 și 2012 din cauza creșterii accentuate a prețurilor la combustibil: o reducere cu 10 % a vitezei a generat o reducere a consumului de circa 19%1a și o reducere corespunzătoare a emisiilor. Măsurile bazate pe piață, cum ar fi EU ETS, vor încuraja reducerea emisiilor și investițiile în cercetare și inovare, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a navelor, și introducerea unor combustibili și tehnologii de propulsie alternative durabile, inclusiv infrastructura de realimentare și reîncărcare necesară în porturi și în porturile interioare. __________________ 1a „The impact of international shipping on European air quality and climate forcing” (Impactul transportului maritim internațional asupra calității aerului din Europa și mecanismele de forțare climatică), Agenția Europeană de Mediu, Raport tehnic nr. 4/2013. Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 14 a (nou) (14a)  Pentru a menține o înaltă calitate a datelor raportate în registrul THETIS-MRV, ar trebui să se acorde Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) competențele și resursele necesare pentru a putea verifica rapoartele privind emisiile considerate satisfăcătoare de către verificatori. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 14 b (nou) (14b)  Comisia ar trebui să reexamineze funcționarea Regulamentului (UE) 2015/757, luând în considerare experiența dobândită în punerea în aplicare a regulamentului și a sistemului de colectare a datelor al OMI, precum și alte evoluții de interes care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim. Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 14 c (nou) (14c)  Transportul maritim este, de asemenea, o sursă de emisii de poluanți atmosferici, cum ar fi oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), particulele în suspensie (PM), substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS) sau compușii organici volatili (COV)1a. Emisiile atmosferice poluante au un impact negativ atât asupra mediului, cât și asupra sănătății cetățenilor, în special asupra celor care trăiesc sau lucrează în zonele de coastă sau portuare. Comisia ar trebui să reexamineze legislația existentă până în iunie 2021 și să facă propuneri concrete pentru soluționarea problemei legate de emisiile atmosferice poluante generate de transportul maritim. Comisia ar trebui, de asemenea, să extindă zonele de control al emisiilor de SOx și zonele de control al emisiilor de NOx în toate mările europene, inclusiv în Marea Mediterană, și să continue să abordeze problema deversărilor apei de spălare de la scrubere și a altor substanțe, cum ar fi apă de balast, hidrocarburi, metale grele și substanțe chimice, în apele deschise și problema impactului acestor substanțe asupra biodiversității marine. Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  Obiectivul Regulamentului (UE) 2015/757 este de a monitoriza, raporta și verifica emisiile de CO2 generate de navele care fac escală în porturile din SEE, ca prim pas al unei abordări etapizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, datorită amplorii și efectelor sale. Ar trebui să se țină seama de sistemul global de colectare a datelor al OMI, iar prezentul regulament asigură comparabilitatea și fiabilitatea continuă a datelor colectate pe baza unui set unic de cerințe. Uniunea poate să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat. (15)  Obiectivul Regulamentului (UE) 2015/757 este de a monitoriza, raporta și verifica emisiile de gaze cu efect de seră generate de navele care fac escală în porturile din SEE, pentru a reduce intensitatea carbonului pe activitate de transport, inclusiv prin reducerea substanțială a emisiilor lor la dană, și pentru a stabili prețul emisiilor respective, astfel încât să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră provenite din sectorul maritim. Acest lucru nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, datorită amplorii și efectelor sale. Ar trebui să se țină seama de sistemul global de colectare a datelor al OMI, iar prezentul regulament asigură comparabilitatea și fiabilitatea continuă a datelor colectate pe baza unui set unic de cerințe. Uniunea poate să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat. Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou) (15a)  Tranziția către transportul maritim neutru din punct de vedere climatic nu a fost încă realizată, iar măsurile de reglementare adoptate în acest sens până în prezent au fost inadecvate. Porturile pot juca un rol semnificativ în decarbonizarea transportului maritim. Operatorii navelor care fac escală în porturile Uniunii ar trebui să fie obligați să se asigure, prin măsuri cum ar fi conectarea la surse de energie electrică aparținând rețelei terestre, că, atunci când sunt acostate, navele lor nu emit gaze cu efect de seră și nu poluează aerul. Acest lucru ar fi deosebit de important în cazul danelor situate în apropierea zonelor urbane, pentru a reduce efectele poluării atmosferice asupra sănătății umane. Date fiind efectele diferențiate ale navelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici, majoritatea navelor poluante, inclusiv navele de pasageri de mari dimensiuni, ar trebui să fie obligate să respecte mai întâi această cerință. Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 15 b (nou) (15b)  Operatorii navelor ar trebui să se asigure că operează vasele în modul cel mai eficient din punct de vedere energetic posibil, menținând emisiile la cele mai scăzute niveluri posibile. Constructorii de nave ar trebui să se asigure că fac din reducerea emisiilor o prioritate atunci când construiesc nave noi. Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 1 – titlu (nou) Modificarea Regulamentului (UE) 2015/757 Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul -1 (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 se modifică după cum urmează: Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul -1 a (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Considerentul 23 (-1a)  Considerentul (23) se modifică după cum urmează: (23)  Alte gaze cu efect se seră, alți factori cu efect nociv asupra climei sau alți poluanți atmosferici nu ar trebui să fie incluși în sistemul MRV al Uniunii în această etapă, pentru a se evita cerințele privind instalarea unui instrument de măsurare care nu este suficient de fiabil sau nu este disponibil pe piață, acestea putând împiedica punerea în aplicare a sistemului MRV al Uniunii. „(23) Sistemul MRV al Uniunii se extinde pentru a acoperi și alte gaze cu efect de seră, alți factori cu efect nociv asupra climei și poluanți atmosferici, acolo unde există un instrument de măsurare suficient de fiabil sau disponibil pe piață, pentru a proteja mai bine clima, mediul și sănătatea umană.” Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul -1 b (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 1 (-1b)  Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 1 „Articolul 1 Obiectul Obiectul Prezentul regulament stabilește reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea cu precizie a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și a altor informații relevante obținute de la navele care sosesc, se află în interiorul sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru, în scopul promovării reducerii emisiilor de CO2 generate de transportul maritim într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Prezentul regulament stabilește reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea cu precizie a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a altor informații relevante obținute de la navele care sosesc, se află în interiorul sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru. Pentru a contribui la realizarea obiectivului de neutralitate climatică în întreaga economie a Uniunii, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) .../... [Legea europeană a climei], luând în considerare, totodată, strategia inițială a OMI privind reducerea emisiilor de GES provenite de la nave adoptată la 13 aprilie 2018, acest regulament impune societăților obligații de a-și reduce emisiile medii anuale de CO2 pe activitate de transport, în conformitate cu articolul 12a.” Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul -1 c (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 2 – alineatul 1 (nou) (-1c)  La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: 1.   Prezentul regulament se aplică navelor cu un tonaj brut de peste 5 000 de tone, în ceea ce privește emisiile de CO2 generate în timpul călătoriilor lor de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru spre următorul lor port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru. „1. Prezentul regulament se aplică navelor cu un tonaj brut de cel puțin 5 000 de tone, în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul călătoriilor lor de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru spre următorul lor port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru. ” Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 – litera - a (nouă) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 3 – paragraful 1 – litera aa (nouă) (-a)  se introduce următorul punct: „(aa) «gaze cu efect de seră» înseamnă eliberarea gazelor cu efect de seră de către nave, astfel cum sunt enumerate în anexa II la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului;* _______________________ * Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).” Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 – litera -aa (nouă) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 3 – paragraful 1 – litera b (-aa)  litera (b) se înlocuiește cu următorul text: (b)  „port de escală” înseamnă portul în care o navă se oprește pentru a încărca sau a descărca marfă sau pentru a îmbarca sau debarca pasageri; prin urmare, sunt excluse opririle cu scopul unic de a realimenta nava cu combustibil, de a obține provizii, de a înlocui echipajul, de a intra în doc uscat sau de a repara nava și/sau echipamentele acesteia, opririle în port din cauză că nava necesită asistență sau este în pericol, transferurile de la o navă la alta efectuate în afara porturilor, precum și opririle cu scopul unic de a se adăposti în condiții meteorologice nefavorabile sau necesare din cauza activităților de căutare și salvare; „(b) «port de escală» înseamnă portul în care o navă se oprește pentru a încărca sau a descărca o parte importantă din marfă sau pentru a îmbarca sau debarca pasageri; prin urmare, sunt excluse opririle cu scopul unic de a realimenta nava cu combustibil, de a obține provizii, de a înlocui echipajul, de a intra în doc uscat sau de a repara nava și/sau echipamentele acesteia, opririle în port din cauză că nava necesită asistență sau este în pericol, transferurile de la o navă la alta efectuate în afara porturilor, precum și opririle cu scopul unic de a se adăposti în condiții meteorologice nefavorabile sau necesare din cauza activităților de căutare și salvare;” Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 – litera a Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 3 – paragraful 1 – litera d (d)  „societate” înseamnă proprietarul unei nave sau orice altă organizație sau persoană, cum ar fi administratorul sau navlositorul navei nude, care a preluat responsabilitatea pentru exploatarea navei de la proprietarul acesteia și care a fost de acord să preia toate sarcinile și responsabilitățile impuse de Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European și al Consiliului;”; „(d) «societate» înseamnă proprietarul unei nave sau orice altă organizație sau persoană, cum ar fi administratorul; navlositorul de timp sau navlositorul navei nude, care a preluat responsabilitatea pentru exploatarea comercială a navei de la proprietarul acesteia și este responsabil cu plata combustibilului consumat de navă;” Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 – litera aa (nouă) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 3 – paragraful 1 – litera i (aa)  litera (i) se înlocuiește cu următorul text: (i)  „alte informații relevante” înseamnă informații în ceea ce privește emisiile de CO2 generate de consumul de combustibili, transportul efectuat și eficiența energetică a navelor, care permit analizarea tendințelor înregistrate referitoare la emisii și evaluarea performanțelor navelor; „(i) «alte informații relevante» înseamnă informații în ceea ce privește emisiile de CO2 generate de consumul de combustibili, transportul efectuat, alimentarea cu energie terestră a navelor acostate și eficiența energetică a navelor, care permit analizarea tendințelor înregistrate referitoare la emisii și evaluarea performanțelor navelor;” Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 a (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 4 – alineatul 1 (1a)  La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: 1.  În conformitate cu articolele 8-12, societățile monitorizează și raportează, pentru fiecare dintre navele pe care le dețin, parametrii relevanți în cursul unei perioade de raportare. Monitorizarea și raportarea de către societăți are loc în toate porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru și pentru orice călătorie care începe sau se încheie într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru. „1. În conformitate cu articolele 8-12, societățile monitorizează și raportează, pentru fiecare dintre navele de sub controlul lor comercial operațional, parametrii relevanți în cursul unei perioade de raportare. Monitorizarea și raportarea de către societăți are loc în toate porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru și pentru orice călătorie care începe sau se încheie într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru.” Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 b (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 5 – alineatul 2 a (nou) (1b)  La articolul 5 se adaugă următorul alineat: „2a. Până la 31 decembrie 2021, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23, pentru a completa prezentul regulament prin specificarea metodelor de determinare a emisiilor de metan (CH4). Pe lângă adoptarea actelor delegate menționate la primul paragraf, până la 31 decembrie 2021, Comisia evaluează și raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la impactul asupra climatului global al emisiilor de gaze cu efect de seră, altele decât CO2 și CH4, provenite de la navele care sosesc în porturi, care se află în porturi sau care pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de o propunere legislativă care să vizeze modul de abordare a acestor emisii.” Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a – subpunctul i a (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 6 – alineatul 3 – litera c a (nouă) (ia)  se introduce următoarea literă: „(ca) factorii de emisie pentru combustibilii alternativi, inclusiv pentru gazul natural lichefiat, biocombustibili, combustibilii regenerabili de origine nebiologică care conțin carbon, se exprimă în echivalenți CO2, includ toate GES și se bazează pe o analiză a ciclului de viață. Comisia va stabili acești factori de emisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).” Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 3 – litera a Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 9 – alineatul 1 – litera f (f)  marfa transportată, pe bază voluntară;”. eliminat Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 3 a (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 9 – alineatul 2 – litera a (3a)  La articolul 9 alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text: (a)  toate călătoriile navei în cursul perioadei de raportare încep sau se încheie într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru; și „(a) cel puțin 90 % din călătoriile navei în cursul perioadei de raportare încep sau se încheie într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru; și” Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 4 – litera aa (nouă) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 10 – paragraful 1 – litera ja (nouă) (aa)  se adaugă următoarea literă: „(ja) marfa transportată.” Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 11 – alineatul 2 2.  Atunci când se schimbă societatea, societatea anterioară prezintă Comisiei și autorităților statului de pavilion în cauză, cât mai aproape posibil de ziua finalizării schimbării și nu mai târziu de trei luni după momentul respectiv, un raport care să cuprindă aceleași elemente ca raportul privind emisiile, dar care să fie limitat la perioada corespunzătoare activităților desfășurate sub responsabilitatea sa.”; 2.  Atunci când se schimbă societatea, societatea anterioară prezintă Comisiei și autorităților statului de pavilion în cauză, în ziua finalizării schimbării sau cât mai aproape posibil de ziua finalizării schimbării și nu mai târziu de o lună după momentul respectiv, un raport care să cuprindă aceleași elemente ca raportul privind emisiile, dar care să fie limitat la perioada corespunzătoare activităților desfășurate sub responsabilitatea sa. Societatea nouă se asigură că fiecare navă sub responsabilitatea sa respectă cerințele prezentului Regulament în restul perioadei de raportare rămase după schimbare. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 – litera ba (nouă) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 11 – alineatul 3 – punctul xia (nou) (ba)  la alineatul (3) litera (a), se adaugă următorul punct: „(xia) marfa transportată;” Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 – litera bb (nouă) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 11 – alineatul 3 – punctul xib (nou) (bb)  la alineatul (3) litera (a), se adaugă următorul punct: „(xib) dimensiunea navei;” Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 a (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Capitolul II a (nou) – articolul 12 a (nou) 5a.  Se introduce următorul capitol: „CAPITOLUL IIa REDUCEREA EMISIILOR Articolul 12a Reducerea emisiilor 1.  Societățile reduc linear emisiile anuale de CO2 pe activitate de transport cu cel puțin 40 % până în 2030, ca medie pentru toate navele aflate în responsabilitatea lor, în comparație cu performanța medie pe categorie de nave de aceeași mărime și de același tip raportată în temeiul prezentului regulament. 2.  În cazul în care, într-un anumit an, o societate nu respectă reducerea anuală menționată la alineatul (1), Comisia impune o sancțiune financiară, care este eficace, proporțională, disuasivă și compatibilă cu un sistem de comercializare a emisiilor bazat pe piață, cum ar fi EU ETS. Plata penalității pentru exces de emisii nu exonerează societatea de obligația prevăzută la alineatul (1) pentru perioada până în 2030. În cazul societăților care nu au respectat limitele de emisie prevăzute la prezentul articol, se aplică dispozițiile articolului 20 alineatul (3) și ale articolului 20 alineatul (4). 3.  Comisia adoptă acte delegate până la ... [6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], în conformitate cu articolul 23, pentru a completa prezentul regulament prin definirea categoriilor de nave menționate la alineatul (1), prin determinarea valorii de referință și a factorului anual linear de reducere care trebuie aplicat pentru fiecare categorie de nave, folosind datele din THETIS-MRV, inclusiv parametrul obligatoriu „mărfuri transportate”, și sistemul de colectare a datelor al OMI, recunoscând în același timp pe deplin reducerile de emisii deja realizate de societățile „pionere în domeniul decarbonizării”, astfel încât să se atingă obiectivul menționat la alineatul (1), prin precizarea normelor și a metodelor de calcul și de colectare a sancțiunii pentru emisiile în exces menționate la alineatul (2) și prin specificarea tuturor celorlalte norme necesare pentru conformitatea și verificarea conformității cu prezentul articol. 4.  În termen de 12 luni de la adoptarea de către OMI a măsurilor de punere în aplicare a strategiei inițiale privind reducerea emisiilor de GES provenite de la nave adoptate la 13 aprilie 2018 și înainte ca aceste măsuri să intre în vigoare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care examinează ambiția și integritatea ecologică generală a măsurilor adoptate de OMI, inclusiv nivelul lor general de ambiție în ceea ce privește obiectivele din cadrul Acordului de la Paris, obiectivul de reducere a emisiilor de GES la nivelul întregii economii a Uniunii până în 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) .../... [Legea europeană a climei]. 5.  După caz, Comisia poate să anexeze la raportul menționat la alineatul (4) o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului privind modificarea prezentului regulament într-un mod coerent cu scopul de a menține integritatea de mediu și eficacitatea acțiunii Uniunii în domeniul climei, în special obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii până în 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) .../... [Legea europeană a climei].” Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 b (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 12 b (nou) (5b)  Se introduce următorul articol: „Articolul 12b Emisiile navelor aflate la dană Societățile se asigură că, până în 2030, nicio navă aflată în responsabilitatea lor nu produce emisii de gaze cu efect de seră atunci când se află la dană.” Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 c (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 1 (5c)  La articolul 21, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: 1.  Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia pune la dispoziția publicului datele privind emisiile de CO2 raportate în conformitate cu articolul 11, precum și informațiile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol. „1. Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia pune la dispoziția publicului datele raportate în conformitate cu articolul 11, precum și informațiile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol.” Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 d (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera a (5d)  La articolul 21, alineatul (2) litera (a) se înlocuiește cu următorul text: (a)  identitatea navei (denumirea, numărul de identificare OMI și portul de înmatriculare sau portul de origine); „(a) identitatea navei (denumirea, societatea, numărul de identificare OMI și portul de înmatriculare sau portul de origine);” Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 a (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera d (6a)  La articolul 21 alineatul (2), litera (d) se modifică după cum urmează: (d)  consumul total anual de combustibil pentru călătorii; (d)  consumul total anual de combustibil, după tipul de combustibil, pentru călătorii; Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 b (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera k a (nouă) (6b)  La articolul 21 alineatul (2), se adaugă următoarea literă: „(ka) dimensiunea navei.” Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 c (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera k b (nouă) (6c)  La articolul 21 alineatul (2), se adaugă următoarea literă: „(kb) distanță totală;” Amendamentul 77 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 d (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera k c (nouă) (6d)  La articolul 21 alineatul (2) se adaugă următoarea literă: „(kc) tonaj deadweight;” Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 e (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera k d (nouă) (6e)  La articolul 21 alineatul (2), se adaugă următoarea literă: „(kd) transportul efectuat;” Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 f (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera k e (nouă) (6f)  La articolul 21 alineatul (2), se adaugă următoarea literă: „(ke) numele proprietarului navei;” Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 g (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 2 – litera k f (nouă) (6g)  La articolul 21 alineatul (2), se adaugă următoarea literă: „(kf) marfa transportată.” Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 h (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 – alineatul 6 a (nou) (6h)  La articolul 21, se adaugă următorul alineat: „6a. În conformitate cu programul său de lucru pentru perioada 2020-2022, EMSA efectuează o verificare statistică suplimentară a datelor transmise în temeiul articolului 11 alineatul (1), pentru a asigura coerența datelor furnizate.” Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 i (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 21 a (nou) (6i)  Se introduce următorul articol: „Articolul 21a Etichetarea privind performanța de mediu a navelor 1.  Pentru a stimula reducerea emisiilor și a spori transparența informațiilor, Comisia instituie un sistem global de etichetare al Uniunii privind performanța de mediu a navelor, care se aplică navelor care intră sub incidența prezentului regulament. 2.  Până la 1 iulie 2021, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor dispoziții detaliate privind funcționarea sistemului de etichetare al Uniunii pentru performanța de mediu a navelor, precum și a standardelor tehnice care constituie temeiul acesteia.” Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 j (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 22 – alineatul 3 (6j)  La articolul 22, alineatul (3) se elimină; Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 k (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 22 a (nou) (6k)  Se introduce următorul articol: „Articolul 22a Reexaminare 1.  Până la 31 decembrie 2022, Comisia reexaminează funcționarea prezentului regulament, luând în considerare experiența dobândită în punerea sa în aplicare, precum și alte evoluții relevante care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim și îndeplinirea angajamentelor asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris. În cadrul reexaminării, Comisia propune cerințe suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, altele decât CO2, precum și de reducere a poluanților atmosferici și a deversării apelor reziduale de pe nave, inclusiv de la scrubere, în apele deschise. Reexaminarea ia în considerare, de asemenea, extinderea domeniului de aplicare a prezentului regulament pentru a include navele cu un tonaj brut cuprins între 400 și 5000. Reexaminarea este însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament. 2.  Ca parte a viitoarei reexaminări a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului* și a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului**, Comisia face, de asemenea, o propunere de stabilire a unor obiective obligatorii pentru statele membre, pentru a se asigura că există o ofertă adecvată de energie electrică furnizată din rețeaua terestră în porturile maritime și interioare. __________________ * Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1). ** Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).” Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 l (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 23 – alineatul 2 (6l)  La articolul 23, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 iulie 2015. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. „2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 5 alineatul (2a), la articolul 12a alineatul (3), la articolul 15 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 iulie 2015. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.” Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 m (nou) Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 23 – alineatul 3 (6m)  La articolul 23, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: 3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare. „3. Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), articolul 5 alineatul (2a), articolul 12a alineatul (3), articolul 15 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.” Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 n Regulamentul (UE) 2015/757 Articolul 23 – alineatul 5 (6n)  La articolul 23, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: 5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 15 alineatul (5) și al articolului 16 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. „5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 5 alineatul (2a), al articolului 12a alineatul (3), al articolului 15 alineatul (5) și al articolului 16 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.” Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 1 a (nou) Directiva 2003/87/CE Capitolul II a (nou) Articolul 1a Modificări ale Directivei 2003/87/CE Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează: 1.  Se introduce următorul capitol: „CAPITOLUL IIa TRANSPORTUL MARITIM Articolul 3ga Domeniul de aplicare Dispozițiile prezentului capitol se aplică de la 1 ianuarie 2022 emiterii și alocării certificatelor aferente emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la navele care sosesc în porturi, care se află în porturi sau pleacă din porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului*. În caz de schimbare a societății în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/757, noua societate are doar obligația să achiziționeze certificate aferente emisiilor de gaze cu efect de seră legate de perioada în care activitățile navei au fost desfășurate sub responsabilitatea sa. Articolul 3gb Cantitatea totală și metoda de alocare a certificatelor pentru transportul maritim 1.  Până la 31 decembrie 2020, Comisia actualizează evaluarea de impact realizată în 2013 și care însoțește propunerea Comisiei de Regulament (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă, stabilind cantitatea totală de certificate pentru transportul maritim în concordanță cu alte sectoare și metoda de alocare a certificatelor pentru transportul maritim prin licitație, precum și stabilind dispozițiile speciale cu privire la statul membru de administrare. Actele delegate se bazează pe cele mai bune date disponibile și pe o evaluare a impactului diferitelor opțiuni, inclusiv impactul asupra emisiilor, precum și impactul economic. 2.  Articolele 12 și 16 se aplică certificatelor de emisii acordate pentru transportul maritim în același mod în care se aplică certificatelor de emisii legate de alte activități. 3.  Cel puțin 50 % din veniturile provenite din licitarea certificatelor menționată la alineatul (1) din prezentul articol se utilizează prin intermediul fondului înființat în temeiul articolului 3gc. 4.  Veniturile provenite din licitarea certificatelor care nu sunt utilizate prin intermediul fondului definit la articolul 3gc și care sunt alocate statelor membre sunt utilizate în conformitate cu obiectivele prezentei directive, în special pentru a combate schimbările climatice în Uniune și în statele terțe, pentru a proteja și a reface ecosistemele marine afectate de încălzirea globală și pentru a sprijini o tranziție justă în statele membre, sprijinind redistribuirea, recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, educația, inițiativele de căutare a unui loc de muncă și start-up-urile, în dialog cu partenerii sociali. Toate informațiile cu privire la utilizarea acestor venituri sunt făcute publice. 5.  Comisia monitorizează punerea în aplicare a prezentului capitol și posibilele tendințe în ceea ce privește societățile care doresc să evite respectarea cerințelor prezentei directive. Dacă este cazul, Comisia propune măsuri de prevenire a unei astfel de evitări. Articolul 3gc Fondul pentru oceane 1.  Fondul pentru oceane („Fondul”) se instituie pentru perioada 2022-2030 cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică a navelor și a sprijini investițiile în tehnologii și infrastructuri inovatoare pentru decarbonizarea sectorului transportului maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi, și introducerea unor combustibili alternativi durabili, cum ar fi hidrogenul și amoniacul produse din surse regenerabile, și a tehnologiilor de propulsie cu emisii zero, inclusiv tehnologii eoliene. 20 % din veniturile fondului sunt utilizate pentru a contribui la protejarea, refacerea și o mai bună gestionare a ecosistemelor marine afectate de încălzirea globală, cum ar fi zonele marine protejate, precum și la promovarea economiei albastre orizontale și sustenabile, cum ar fi energia din surse marine regenerabile. Toate investițiile sprijinite de fond sunt făcute publice și sunt în concordanță cu obiectivele prezentei directive. 2.  Prin derogare de la articolul 12 din prezenta directivă, întreprinderile de transport maritim pot cotiza anual la fond, în funcție de cantitatea totală de emisii raportată pentru anul calendaristic precedent, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/757, pentru a limita sarcina administrativă pentru întreprinderile din domeniul maritim, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile care nu sunt active în mod frecvent în domeniul de aplicare al prezentei directive. Fondul cedează certificatele, în mod colectiv, în numele întreprinderilor de transport maritim care sunt membre ale fondului. Cotizația membrilor pe tonă de emisii se stabilește de către fond până la data de 28 februarie a fiecărui an, dar este cel puțin egală cu cel mai mare preț înregistrat de închidere a pieței primare sau secundare al certificatelor din anul precedent. 3.  Fondul achiziționează certificate egale cu cantitatea totală colectivă a contribuțiilor menționate la alineatul (2) din prezentul articol în cursul anului calendaristic precedent și le cedează în registrul instituit în temeiul articolului 19 din prezenta directivă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru anularea ulterioară. Toate informațiile cu privire la contribuții sunt puse la dispoziția publicului. 4.  Fondul este gestionat la nivel central printr-un organism al Uniunii a cărui structură de guvernanță este similară cu guvernanța fondului prevăzută la articolul 10a alineatul (8) din prezenta directivă. Structura sa de guvernanță și procesul decizional sunt transparente și incluzive, în special în ceea ce privește stabilirea domeniilor prioritare, a criteriilor și a procedurilor de alocare a granturilor. Părțile interesate relevante au un rol consultativ corespunzător. Toate informațiile privind investițiile și toate celelalte informații relevante privind funcționarea fondului sunt puse la dispoziția publicului. 5.  Comisia colaborează cu țări terțe cu privire la modalitățile în care și acestea pot utiliza fondul. 6.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului articol. Articolul 3gd Raportarea și reexaminarea de către Comisie a punerii în aplicare a măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice în cadrul Organizației Maritime Internaționale 1.  În termen de 12 luni de la adoptarea de către OMI a măsurilor globale bazate pe piață de reducere a emisiilor de GES provenite de la transportul maritim și înainte ca aceste măsuri să intre în vigoare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care examinează ambiția și integritatea ecologică generală a acestor măsuri, inclusiv nivelul lor general de ambiție în ceea ce privește obiectivele din cadrul Acordului de la Paris și obiectivul de reducere a emisiilor de GES la nivelul întregii economii a Uniunii până în 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) .../... [Legea europeană a climei]. Acest raport ia în considerare în mod special nivelul de participare la aceste măsuri globale, forța executorie a acestora, transparența, sancțiunile pentru neconformitate, procedurile de consultare a opiniei publice, utilizarea creditelor de compensare, monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor, registrele, responsabilitatea, precum și normele privind utilizarea de biocarburanți. 2.  După caz, Comisia anexează la raportul menționat la alineatul (1) o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului privind modificarea prezentei directive într-un mod coerent cu scopul de a menține integritatea de mediu și eficacitatea acțiunii Uniunii în domeniul climei, în special obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii până în 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) .../... [Legea europeană a climei]. __________________ * Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 55). ** Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).”

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0144/2020).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene (10025/2020 – C9-0215/2020 – 2018/0135(CNS))

P9_TA(2020)0220 A9-0146/2020

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (10025/2020),

–  având în vedere articolul 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul cărora a fost consultat de Consiliu (C9-0215/2020),

–  având în vedere Rezoluțiile sale din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020(1) și reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(3),

–  având în vedere Raportul său interimar din 14 noiembrie 2018 referitor la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor(5),

–  având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa” (COM(2020)0442),

–  având în vedere raportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, publicat în decembrie 2016 și prezentat Parlamentului European și Consiliului în ianuarie 2017,

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020(7),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0146/2020),

1.  aprobă proiectul Consiliului astfel cum a fost modificat;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial proiectul;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Proiectul Consiliului   Amendamentul Amendamentul 1 Proiect de decizie Considerentul 1 a (nou) (1a)  Prezenta decizie oferă Comisiei temeiul juridic pentru a împrumuta fonduri de pe piețele de capital cu care să finanțeze cheltuielile din pachetul de redresare „Next Generation EU”. Costurile generate de rambursarea principalului și de plata dobânzii trebuie refinanțate de la bugetul Uniunii într-un interval de timp predefinit, în funcție de scadențele obligațiunilor emise și de strategia de rambursare a datoriilor. Aceste costuri nu ar trebui să ducă la o reducere nejustificată a cheltuielilor aferente programului sau a instrumentelor de investiții prevăzute în cadrul financiar multianual (CFM), și nici la creșteri bruște ale contribuțiilor naționale. Prin urmare, pentru a mări credibilitatea și sustenabilitatea planului de rambursare a împrumuturilor contractate pentru Next Generation EU, costurile respective ar trebui acoperite în întregime din venituri obținute din noi resurse cu adevărat proprii. Creditele de cheltuieli aferente ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele CFM, după cum va trebui să se specifice în noul Regulament CFM. Amendamentul 2 Proiect de decizie Considerentul 1 b (nou) (1b)   Toate sumele generate de noile resurse proprii care depășesc cuantumul necesar pentru a acoperi obligațiile de rambursare într-un exercițiu dat ar trebui să rămână la bugetul Uniunii ca venituri generale. La terminarea planului de rambursare, aceste resurse proprii ar trebui să finanțeze în continuare bugetul Uniunii sub formă de venituri generale. Introducerea unui coș de noi resurse proprii ar trebui să garanteze un nivel adecvat de finanțare a cheltuielilor Uniunii în cadrul CFM, atenuând, în același timp, preponderența contribuțiilor bazate pe VNB în finanțarea bugetului anual al Uniunii și, să diminueze măsura în care bugetul Uniunii este perceput ca „joc cu sumă zero”, marcat de aceeași logică contabilă „cât dai, atât iei înapoi” („juste retour”). La rândul său, acest lucru ar putea facilita o mai bună focalizare a cheltuielilor Uniunii pe domenii prioritare și bunuri publice comune cu mai mare eficiență decât cheltuielile naționale. Amendamentul 3 Proiect de decizie Considerentul 1 c (nou) (1c)  Noile categorii de resurse proprii ar trebui introduse începând cu 2021 pentru ca veniturile aferente să fie disponibile chiar din momentul în care apar dobânzile și obligațiile de rambursare. Noile resurse proprii ar trebui aliniate la obiectivele politicilor Uniunii și să sprijine „Pactul verde european” și funcționarea pieței unice, precum și eforturile de a mări eficacitatea impozitării societăților și de a înăspri lupta împotriva fraudei fiscale, evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale. În raportul său intermediar privind resursele proprii din CFM, din noiembrie 2018, Parlamentul European a aprobat deja un eventual coș de noi resurse proprii și alte venituri cu astfel de caracteristici. acest coș ar putea fi mărit pentru a include și alte opțiuni. Amendamentul 4 Proiect de decizie Considerentul 5 (5)  Actualul sistem de stabilire a resursei proprii bazate pe TVA a fost criticat în repetate rânduri de Curtea de Conturi, de Parlamentul European și de statele membre pentru complexitatea sa excesivă. Prin urmare, Consiliul European din 17-21 iulie 2020 a concluzionat că este oportun să se simplifice calcularea acestei resurse proprii. (5)  Resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată, care este o sursă încetățenită de venituri la bugetul Uniunii, ar trebui să reflecte în continuare legătura intrinsecă dintre consumatorii de pe piața unică și finanțele publice ale Uniunii. Cu toate acestea, actualul sistem de stabilire a resursei proprii bazate pe TVA a fost criticat în repetate rânduri de Curtea de Conturi, de Parlamentul European și de statele membre pentru complexitatea sa excesivă. Drept urmare, este oportun să se simplifice calcularea acestei resurse proprii. Amendamentul 5 Proiect de decizie Considerentul 6 (6)  Pentru o mai bună aliniere a instrumentelor de finanțare ale Uniunii la prioritățile sale de politică, pentru a reflecta mai bine rolul bugetului Uniunii în funcționarea pieței unice, pentru a sprijini mai bine obiectivele politicilor Uniunii și pentru a reduce contribuțiile statelor membre bazate pe venitul național brut (VNB) la bugetul anual al Uniunii, Consiliul European din 17-21 iulie 2020 a concluzionat că Uniunea va acționa în următorii ani în direcția reformării sistemului de resurse proprii și va introduce noi resurse proprii. (6)  Pentru a finanța cel puțin costurile cu rambursarea principalului și dobânzii aferente Instrumentului de redresare al Uniunii, pentru a alinia mai bine instrumentele de finanțare ale Uniunii la prioritățile politicilor sale, pentru a reflecta mai bine rolul bugetului Uniunii în funcționarea pieței unice, pentru a sprijini mai bine realizarea obiectivelor urmărite de politicile Uniunii, cum ar fi Pactul verde european și transformarea digitală, și pentru a reduce predominanța contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB la bugetul anual al Uniunii, este necesar să fie introduse noi categorii de resurse proprii bazate pe baza consolidată comună de impozitare a societăților, pe veniturile naționale provenite din sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii și pe o contribuție națională calculată pe baza deșeurilor nereciclate de ambalaje din plastic, încurajând astfel economia circulară. În plus, ar trebui introduse în acest scop, de îndată ce se vor crea condițiile legislative necesare, noi resurse proprii bazate pe un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, perfect compatibil cu normele OMC, pe o taxă pe serviciile digitale și o taxă pe tranzacțiile financiare, aplicată de preferință în conformitate cu un sistem agreat de toate statele membre. Comisia ar trebui să facă, cât mai curând posibil, propunerile legislative necesare pentru aceste noi resurse proprii și pentru alte posibile noi resurse proprii, care să sprijine Pactul verde european, precum și funcționarea pieței unice și eforturile de impozitare mai eficientă a societăților. Eventualele resurse proprii noi comunicate deja de Comisie, cum ar fi cotizația pentru piața unică, ar trebui evaluate mai temeinic înainte de a fi prezentate Parlamentului European și Consiliului. Amendamentul 6 Proiect de decizie Considerentul 7 (7)  Ca un prim pas, ar trebui introdusă o nouă categorie de resurse proprii bazată pe o contribuție națională calculată pe baza deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate. În concordanță cu strategia europeană pentru materialele plastice, bugetul Uniunii poate contribui la reducerea poluării cauzate de deșeurile de ambalaje din plastic. O resursă proprie bazată pe o contribuție națională proporțională cu cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate din fiecare stat membru va constitui un stimulent pentru reducerea consumului de ambalaje din plastic de unică folosință, care va încuraja reciclarea și va stimula economia circulară. În același timp, statele membre vor fi libere să ia măsurile cele mai adecvate pentru realizarea obiectivelor respective, în conformitate cu principiul subsidiarității. Pentru a evita un impact regresiv excesiv asupra contribuțiilor naționale, ar trebui să se aplice un mecanism de ajustare cu o reducere anuală forfetară asupra contribuțiilor statelor membre cu un VNB pe cap de locuitor în 2017 sub media UE. Reducerea ar trebui să corespundă unei valori de 3,8 kg înmulțite cu populația din 2017 a statelor membre în cauză. (7)  În concordanță cu Strategia Uniunii privind materialele plastice, bugetul Uniunii poate contribui la reducerea poluării cauzate de deșeurile de ambalaje din plastic și la realizarea obiectivelor privind reciclarea deșeurilor din ambalaje. O resursă proprie bazată pe o contribuție națională proporțională cu cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate din fiecare stat membru va constitui un stimulent pentru reducerea consumului de ambalaje din plastic de unică folosință, care va încuraja reciclarea și va stimula economia circulară. Comisia ar trebui să elaboreze o metodă de calcul simplificată, precum și mecanisme eficace de înregistrare și control. În același timp, statele membre vor fi libere să ia măsurile cele mai adecvate pentru realizarea obiectivelor respective, în conformitate cu principiul subsidiarității. Întrucât este menită să fie o resursă proprie bazată pe principiul „poluatorul plătește”, această contribuție nu ar trebui supusă niciunui mecanism de corecție. Amendamentul 7 Proiect de decizie Considerentul 7 a (nou) (7a)  Uniunea consideră prioritară îndeplinirea obiectivului de a reduce emisiile cu cel puțin 40 % între 1990 și 2030, potrivit angajamentului asumat prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), este unul dintre principalele instrumente care au fost introduse pentru a îndeplini acest obiectiv, el generând venituri prin licitarea certificatelor de emisii. Având în vedere caracterul armonizat al ETS, precum și finanțarea acordată de Uniune pentru a stimula eforturile depuse de statele membre pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la ele, este cazul să se introducă o nouă resursă proprie la bugetul UE în acest context. Această resursă proprie ar trebui să se bazeze pe certificatele care urmează să fie scoase la licitație de statele membre, inclusiv pe alocările tranzitorii cu titlu gratuit pentru sectorul energetic. Pentru a se ține seama de dispozițiile specifice prevăzute pentru anumite state membre în Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a, nici certificatele redistribuite din motive de solidaritate, dezvoltare și interconectare, nici certificatele destinate Fondului pentru inovare și Fondului pentru modernizare nu ar trebui luate în calcul la stabilirea contribuției la resursele proprii. Resursa proprie provenind din veniturile din ETS ar trebui și ea definită astfel încât să includă eventualele venituri suplimentare rezultate din viitoarea extindere a domeniului de aplicare a Directivei privind ETS la noi sectoare sau regiuni geografice, asigurând, totodată, competitivitatea Uniunii. __________________ 1a Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). Amendamentul 8 Proiect de decizie Considerentul 8 (8)   Consiliul European din 17-21 iulie 2020 a menționat că, drept bază pentru resurse proprii suplimentare, Comisia va prezenta în primul semestru al anului 2021 propuneri privind un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și o taxă digitală, în vederea introducerii acestora cel târziu la 1 ianuarie 2023. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o propunere revizuită privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, extinzându-l eventual la sectorul aviației și la cel maritim. Consiliul European a concluzionat că Uniunea, în cursul cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, va acționa în direcția introducerii altor resurse proprii, care pot include o taxă pe tranzacțiile financiare. (8)   Resursele proprii suplimentare necesare ar trebui introduse cel târziu înainte de 2028 în conformitate cu un calendar obligatoriu din punct de vedere juridic stabilit în prezenta decizie, care să ofere garanția că legislația necesară poate să fie adoptată la timp și să devină aplicabilă astfel încât veniturile să fie disponibile în momentul în care intervin costurile. Comisia ar trebui să prezinte propuneri legislative în acest sens. Un acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie ar trebui să stabilească dispoziții mai detaliate și alte dispoziții referitoare la acest calendar obligatoriu, cum ar fi datele intrării în vigoare sau eventuala aplicare retroactivă a anumitor resurse proprii noi. Amendamentul 9 Proiect de decizie Considerentul 8 a (nou) (8a)  Ca un prim pas, contribuția bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate va completa resursele proprii existente începând din ianuarie 2021. În plus, 30 % din veniturile obținute din vânzările la licitație ETS vor constitui venituri generale la bugetul Uniunii începând cu 2021. În al doilea pas, Comisia va face propunerile necesare pentru a transforma taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) într-o bază pentru o resursă proprie începând din 2024. De asemenea, Comisia va face propuneri legislative în primul semestru din 2021 pentru a introduce noi resurse proprii bazate pe mecanismul de ajustare la frontiera a emisiilor de CO2 (CBAM) și pe o taxă pe servicii digitale. Veniturile vor fi disponibile începând cu 2023. Dacă va lua forma unor tarife vamale suplimentare la importuri, CBAM va fi acoperită de legislația privind resursele proprii tradiționale și nu va necesita o decizie separată privind resursele proprii. Dacă se va prezenta ca o extindere a sferei de aplicare a ETS, CBAM va trebui acoperită integral de resursa proprie bazată pe ETS. Într-o a treia etapă și cu ocazia evaluării/revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual în primul semestru din 2024, Comisia va face noi propuneri sau le va reforma pe cele vechi pentru a transforma baza consolidată comună de impozitare a societăților (CCCTB) într-o bază pentru resurse proprii. Legislația ar trebui să intre în vigoare la timp pentru ca veniturile provenite din aceste noi resurse proprii să fie disponibile începând din 2026. Resursele proprii bazate pe taxe nu se aplică retroactiv. Amendamentul 10 Proiect de decizie Considerentul 9 (9)   Consiliul European din 17-21 iulie 2020 a concluzionat că regimul pentru resursele proprii ar trebui să se bazeze pe obiectivele generale de simplitate, transparență și echitate, precum și pe principiul repartizării echitabile a sarcinii. Acesta a concluzionat, de asemenea, că Danemarca, Țările de Jos, Austria și Suedia, precum și, în contextul sprijinului pentru redresare și reziliență, Germania urmează să beneficieze de corecții forfetare la contribuțiile lor anuale bazate pe VNB pentru perioada 2021-2027. (9)  Rabaturile și alte mecanisme de corecție ar trebui desființate. Amendamentul 11 Proiect de decizie Considerentul 9 a (nou) (9a)  Uniunea se va face eforturi în direcția introducerii de potențiale noi resurse proprii suplimentare în următorii ani și înainte de 2028. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul sugerează o nouă resursă proprie, Comisia o va evalua. Amendamentul 12 Proiect de decizie Considerentul 9 b (nou) (9b)  Având în vedere viitoarele deliberări în jurul modificării tratatelor, și valorificând impulsul dat de Conferința privind viitorul Europei, s-ar putea consolida și mai mult legitimitatea democratică, răspunderea, reziliența și alinierea la obiectivele politice majore ale părții de venituri a bugetului Uniunii dacă i se vor acorda Parlamentului European competențe sporite în luarea deciziilor legislative și un rol mai activ în monitorizarea introducerii sistemului de resurse proprii și în legislația sectorială aferentă. Amendamentul 13 Proiect de decizie Considerentul 10 (10)  Statele membre ar trebui să rețină 25 % din valorile resurselor proprii tradiționale colectate de ele, sub formă de costuri de colectare. (10)  Procentul de 20 % din resursele proprii tradiționale reținut de statele membre drept costuri de colectare constituie o parte însemnată a resurselor proprii care nu se pune la dispoziția bugetului Uniunii. Costurile de colectare reținute de statele membre din resursele proprii tradiționale ar trebui să fie reduse de la 20 % la nivelul lor inițial de 10 %, astfel încât sprijinul financiar pentru aparatura, personalul și informațiile din domeniul vamal să corespundă mai fidel cu costurile și nevoile reale. Această pondere ar trebui să fie aceeași pentru toate statele membre. Amendamentul 14 Proiect de decizie Considerentul 11 (11)  Conform articolului 311 al patrulea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se va elabora un regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii. Astfel de măsuri ar trebui să includă dispoziții de natură generală și tehnică, aplicabile tuturor categoriilor de resurse proprii. Măsurile respective ar trebui să includă norme detaliate pentru calcularea și înscrierea în buget a soldului, precum și dispoziții și măsuri necesare pentru controlul și supravegherea colectării resurselor proprii. (11)  Conform articolului 311 al patrulea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul are datoria de a stabili măsurile de aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii. Aceste măsuri ar trebui să cuprindă dispoziții cu caracter general și cu caracter tehnic, aplicabile tuturor tipurilor de resurse proprii; este deosebit de important ca ele să fie supuse unui control parlamentar adecvat. Măsurile respective ar trebui să includă norme detaliate de stabilire a cuantumurilor resurselor proprii menționate la articolul 2 alineatul (1) care trebuie să fie puse la dispoziție, inclusiv coeficienții de apel aplicabili resurselor proprii menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (b)-(e), aspectele tehnice legate de venitul național brut, dispozițiile și modalitățile necesare pentru a controla și supraveghea colectarea resurselor proprii, inclusiv norme privind inspecțiile și competențele funcționarilor și agenților autorizați de Comisie să facă inspecții, precum și orice obligații de raportare relevante. Aceste măsuri ar trebui să cuprindă și dispoziții practice pentru informarea periodică a statelor membre și a Parlamentului European, în calitate de reprezentant al autorității bugetare, despre situația împrumuturilor, gestionarea datoriilor și strategiile de management al riscurilor aferente, precum și despre planul de rambursare. Amendamentul 15 Proiect de decizie Considerentul 13 (13)  Ar trebui să se mențină o marjă suficientă în cadrul plafoanelor resurselor proprii, pentru ca Uniunea să își poată acoperi toate obligațiile financiare și datoriile contingente scadente în orice an dat. Cuantumul total al resurselor proprii alocate bugetului Uniunii pentru a acoperi creditele anuale de plată ar trebui să nu depășească 1,40 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. Cuantumul total al creditelor de angajament anuale ar trebui să nu depășească 1,46 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. (13)  Pentru a menține, în cadrul plafoanelor prevăzute pentru resursele proprii, o marjă suficientă pentru ca Uniunea să își poată acoperi toate obligațiile financiare și datoriile contingente scadente în orice an dat, plafonul pentru resursele proprii ar trebui majorat până la nivelul de 1,50 % din suma veniturilor naționale brute ale statelor membre la prețurile pieței în cazul creditelor de plăți. Amendamentul 16 Proiect de decizie Considerentul 16 a (nou) (16a)  Cu scopul unic de a acoperi obligațiile financiare și datoriile contingente suplimentare care decurg din împuternicirea excepțională și temporară de a împrumuta fonduri și de a asigura sustenabilitatea financiară chiar și în perioade de greutăți economice, plafonul creditelor de plăți ar trebui majorat cu 0,6 puncte procentuale. Amendamentul 17 Proiect de decizie Considerentul 19 (19)  Rambursarea fondurilor împrumutate pentru a oferi sprijin nerambursabil, sprijin rambursabil prin instrumente financiare sau provizioane pentru garanții bugetare, precum și dobânda aferentă datorată ar trebui finanțate din bugetul Uniunii. Fondurile împrumutate care sunt acordate ca împrumuturi statelor membre ar trebui să fie rambursate cu sumele primite de la statele membre beneficiare. Este necesar să se aloce și să se pună la dispoziția Uniunii resursele necesare pentru ca aceasta să fie în măsură să își acopere, în orice an dat și în orice circumstanțe, toate obligațiile financiare și datoriile contingente care decurg din împuternicirea excepțională și temporară de a împrumuta fonduri, în conformitate cu articolul 310 alineatul (4) din TFUE și cu articolul 323 din TFUE. (19)  Rambursarea fondurilor împrumutate pentru a oferi sprijin nerambursabil, sprijin rambursabil prin instrumente financiare sau provizioane pentru garanții bugetare, precum și dobânda aferentă datorată ar trebui finanțate din veniturile aduse de noile resurse proprii la bugetul Uniunii. Fondurile împrumutate care sunt acordate ca împrumuturi statelor membre ar trebui să fie rambursate cu sumele primite de la statele membre beneficiare. Este necesar să se aloce și să se pună la dispoziția Uniunii resursele necesare pentru ca aceasta să fie în măsură să își acopere, în orice an dat și în orice circumstanțe, toate obligațiile financiare și datoriile contingente care decurg din împuternicirea excepțională și temporară de a împrumuta fonduri, în conformitate cu articolul 310 alineatul (4) din TFUE și cu articolul 323 din TFUE. Amendamentul 18 Proiect de decizie Considerentul 25 (25)  Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare numai după ce a fost aprobată de toate statele membre, în conformitate cu normele constituționale ale acestora, respectându-se astfel pe deplin suveranitatea națională. Consiliul European din 17-21 iulie 2020 a luat act de intenția statelor membre de a proceda la aprobarea prezentei decizii cât mai curând posibil. Având în vedere necesitatea de a permite de urgență împrumuturi în vederea finanțării măsurilor care abordează consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în prima zi a primei luni de la primirea ultimei notificări privind finalizarea procedurilor de adoptare a prezentei decizii. (25)  Pentru ca procesul de ratificare să poată începe, prezenta decizie este adoptată de Consiliu, după ce se consultă cu Parlamentul European. Parlamentul European și-a exprimat intenția de a prezenta rapid avizul consultativ necesar din punct de vedere juridic pentru a accelera procesul prin care Comisia este autorizată să demareze operațiunile de împrumut pentru finanțarea instrumentului european de redresare. Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare numai după ce a fost aprobată de toate statele membre, în conformitate cu normele constituționale ale acestora, respectându-se astfel pe deplin suveranitatea națională, inclusiv în chestiunea noilor categorii de resurse proprii. Consiliul European din 17-21 iulie 2020 a luat act de intenția statelor membre de a proceda la aprobarea prezentei decizii cât mai curând posibil. Având în vedere necesitatea de a permite de urgență împrumuturi în vederea finanțării măsurilor care abordează consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în prima zi a primei luni de la primirea ultimei notificări privind finalizarea procedurilor de adoptare a prezentei decizii. Amendamentul 19 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c (c)  aplicarea unei cote de apel uniforme greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Cota de apel este de 0,80 EUR pe kilogram. Se aplică o reducere anuală forfetară pentru anumite state membre, conform definiției de la al patrulea paragraf; (c)  aplicarea, de la 1 ianuarie 2021, a unui coeficient uniform de apel la masa deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate; coeficientul de apel efectiv nu depășește 2,00 EUR pe kilogram; Amendamentul 20 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c a (nouă) (ca)  aplicarea, de la 1 ianuarie 2021, a unui coeficient uniform de apel la suma reprezentând veniturile generate de cotele care urmează să fie scoase la licitație, prevăzute la articolul 10 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2003/87/CE, și valoarea de piață a alocărilor tranzitorii cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic, conform articolului 10c alineatul (3) din directiva menționată; coeficientul de apel efectiv nu depășește 50 %; toate veniturile marginale generate de o eventuală înglobare de noi sectoare și regiuni în domeniul de aplicare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii după 1 ianuarie 2021; Amendamentul 21 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c b (nouă) (cb)  veniturile generate prin mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de CO2 potrivit propunerii Comisiei [.../...] până la 1 ianuarie 2023; Amendamentul 22 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c c (nouă) (cc)  veniturile colectate din impozitarea serviciilor digitale, în așteptarea adoptării și a punerii în aplicare a Directivei Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale (COM(2018)0148) până la 1 ianuarie 2023; coeficientul de apel efectiv nu depășește 100 %; Amendamentul 23 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c d (nouă) (cd)  Aplicarea, de la 1 ianuarie 2026, a unui coeficient uniform de apel părții din profiturile impozabile atribuite fiecărui stat membru în temeiul normelor Uniunii privind baza consolidată comună de impozitare a societăților; coeficientul de apel efectiv nu depășește 6 %; Amendamentul 24 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c e (nouă) (ce)  aplicarea, de la 1 ianuarie 2024, a unei taxe pe tranzacțiile financiare care urmează a fi percepută în temeiul Directivei (UE) nr. […/…] a Consiliului, la ratele de apel aplicabile, sub forma unei cote care nu depășește ratele minime stabilite în directiva respectivă; dacă Directiva privind taxa pe tranzacțiile financiare este introdusă temporar în cadrul cooperării consolidate, această resursă proprie nu vizează statele membre care nu participă la cooperarea consolidată; Amendamentul 25 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 2 2.  Pentru perioada 2021-2027, Austria beneficiază de o reducere brută a contribuției sale anuale bazate pe VNB în valoare de 565 de milioane EUR, Danemarca beneficiază de o reducere brută a contribuției sale anuale bazate pe VNB în valoare de 377 de milioane EUR, Germania beneficiază de o reducere brută a contribuției sale anuale bazate pe VNB în valoare de 3 671 de milioane EUR, Țările de Jos beneficiază de o reducere brută a contribuției lor anuale bazate pe VNB în valoare de 1 921 de milioane EUR, iar Suedia beneficiază de o reducere brută a contribuției sale anuale bazate pe VNB în valoare de 1 069 de milioane EUR. Sumele menționate se calculează în funcție de prețurile anului 2020 și se ajustează la prețuri curente prin aplicarea celui mai recent deflator al produsului intern brut pentru Uniune, exprimat în euro, astfel cum este furnizat de Comisie, care este disponibil la întocmirea proiectului de buget. Reducerile brute menționate sunt finanțate de toate statele membre. 2.  Niciun stat membru nu beneficiază de niciun rabat și nicio corecție. Amendamentul 26 Proiect de decizie Articolul 2 – alineatul 2 a (nou) 2a.  Parlamentul European și Consiliul, în strânsă cooperare cu Comisia, stabilesc modalitățile detaliate și alte dispoziții necesare pentru aplicarea unui calendar obligatoriu din punct de vedere juridic pentru introducerea de noi resurse proprii printr-un acord interinstituțional până la 1 ianuarie 2021. Veniturile din aceste noi resurse proprii sunt suficiente pentru a acoperi cel puțin rambursarea costurilor cu împrumuturile legate de capacitatea de împrumut stabilită la articolul 3b. Noile resurse proprii ar trebui să garanteze, de asemenea, nivelul adecvat de finanțare a cheltuielilor Uniunii în CFM, micșorând, în același timp, ponderea contribuțiilor bazate pe VNB. Comisia prezintă propuneri legislative adecvate în acest sens. Revizuirea intermediară a CFM 2021-2027 se utilizează, printre altele, pentru a adapta legislația și, dacă este necesar, a adopta acte legislative noi în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la prezentul alineat. Amendamentul 27 Proiectul de decizie Articolul 3 – alineatul 1 1.  Cuantumul total al resurselor proprii alocate Uniunii pentru a acoperi creditele anuale de plată nu depășește 1,40 % din suma VNB-urilor tuturor statelor membre. 1.  Valoarea totală a resurselor proprii alocate Uniunii pentru a acoperi creditele anuale de plată nu depășește 1,50 % din totalul veniturilor naționale brute ale tuturor statelor membre. Amendamentul 28 Proiect de decizie Articolul 3 – alineatul 2 2.  Valoarea anuală totală a creditelor pentru angajamente înscrisă în bugetul Uniunii nu depășește 1,46 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. eliminat Amendamentul 29 Proiect de decizie Articolul 3 – alineatul 3 3.  Se menține un raport sistematic între creditele pentru angajamente și creditele pentru plăți, pentru a garanta compatibilitatea dintre acestea și pentru a permite respectarea în anii următori a plafonului prevăzut la alineatul (1). eliminat Amendamentul 30 Proiect de decizie Articolul 3 – alineatul 4 4.  În cazul în care modificările la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 determină schimbări semnificative ale nivelului VNB-ului, Comisia recalculează, pe baza următoarei formule, plafoanele stabilite la alineatele (1) și (2) astfel cum sunt majorate temporar conform prevederilor articolului 3c: eliminat VNBt-2 + VNBt-1 + VNBt SEC curent x% (y %) *_________________ VNBt-2 + VNBt-1 + VNBt SEC modificat În această formulă, „t” este ultimul an complet pentru care sunt disponibile datele definite în Regulamentul (UE) 2019/5165, „x” se referă la plafonul resurselor proprii pentru creditele de plată, iar „y” la plafonul resurselor proprii pentru creditele de angajament. În această formulă, „SEC” înseamnă Sistemul European de conturi naționale și regionale din Uniune. ___________________ 5 Regulamentul (UE) 2019/516 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind armonizarea venitului național brut la prețurile pieței și de abrogare a Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului (Regulamentul VNB) (JO L 91, 29.3.2019, p. 19). Amendamentul 31 Proiect de decizie Articolul 3 b – alineatul 2 – paragraful 1 Rambursarea principalului fondurilor utilizate pentru cheltuieli, astfel cum sunt menționate la alineatul (1) litera (b), și a dobânzii aferente datorate este suportată de la bugetul general al Uniunii. Angajamentele bugetare pot fi repartizate în tranșe anuale de-a lungul unei perioade de mai mulți ani, în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului6. Rambursarea principalului fondurilor utilizate pentru cheltuieli, menționate la alineatul (1) litera (b), și a dobânzii aferente datorate este suportată din veniturile provenite din noile resurse proprii introduse în bugetul general al Uniunii. Angajamentele bugetare pot fi defalcate în tranșe anuale de-a lungul mai multor ani, în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. _____________________ 6 Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). Amendamentul 32 Proiect de decizie Articolul 5 Articolul 5 eliminat Reportarea excedentului Orice excedent de venit al Uniunii față de totalul cheltuielilor efective de pe parcursul unui exercițiu financiar se reportează în exercițiul financiar următor. Amendamentul 33 Proiect de decizie Articolul 6 – alineatul 2 2.  Statele membre rețin 25 % din sumele menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), sub formă de costuri de colectare. 2.  Statele membre rețin 10 % din sumele menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) drept compensare pentru costurile de colectare. Amendamentul 34 Proiect de decizie Articolul 7 – alineatul 1 – litera b a (nouă) (ba)  execuția bugetară a veniturilor provenind din amenzi pentru încălcări ale normelor de concurență și alte încălcări; Amendamentul 35 Proiect de decizie Articolul 7 – alineatul 1 – litera b b (nouă) (bb)   normele de stabilire a cuantumurilor resurselor proprii menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(ce)care trebuie puse la dispoziție, inclusiv coeficienții de apel aplicabili resurselor respective, în limitele stabilite la alineatele respective, precum și calcularea coeficientului aplicabil resursei proprii bazate pe venitul național brut; Amendamentul 36 Proiect de decizie Articolul 7 – alineatul 1 – litera b c (nouă) (bc)   venitul național brut de referință, dispozițiile privind ajustarea venitului național brut și dispozițiile privind recalcularea plafoanelor pentru plăți și angajamente în cazul unor modificări semnificative ale venitului național brut, în sensul aplicării articolului 2 alineatul (1);

(1) JO C 162, 10.5.2019, p. 51. (2) JO C 162, 10.5.2019, p. 71. (3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0226. (4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449. (5) Texte adoptate, P9_TA(2019)0032. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0124. (7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0206.

Rezoluția Parlamentului European din 16 septembrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia (2019/2200(INI))

P9_TA(2020)0221 A9-0136/2020

Parlamentul European,

—  având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—  având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

—  având în vedere Rezoluțiile sale anterioare din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia(1), din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile ocupate georgiene la zece ani de la invazia rusă(2), din 14 martie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei(3), din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina(4) și din 18 decembrie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte(5),

—  având în vedere rezultatele celei de a cincea reuniuni a Consiliului de asociere dintre UE și Georgia, care a avut loc la 5 martie 2019,

—  având în vedere declarația finală și recomandările formulate în cadrul celei de-a opta reuniuni a Comitetului parlamentar de asociere UE-Georgia, desfășurată la 27 și 28 martie 2019,

—  având în vedere declarațiile comune ale întâlnirilor la nivel înalt ale Parteneriatului Estic, în special cea din 24 noiembrie 2017 de la Bruxelles,

—  având în vedere declarația comună a celei de a șasea reuniuni a Platformei societății civile UE-Georgia din 20 februarie 2020,

—  având în vedere rezultatul celei de a treia reuniuni la nivel înalt a dialogului strategic privind securitatea UE-Georgia din 25 octombrie 2019,

—  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 6 februarie 2020 privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Georgia (SWD(2020)0030),

–  având în vedere Memorandumul de înțelegere și Declarația comună privind alegerile parlamentare din 2020 semnate de partidul aflat la putere și partidele de opoziție din Georgia la 8 martie 2020;

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 19 iunie 2017 referitor la proiectul de constituție revizuită a Georgiei,

–  având în vedere avizul final al Comisiei de la Veneția din 19 martie 2018 privind reforma constituțională a Georgiei,

–  având în vedere raportul final al misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE din 28 februarie 2019 privind alegerile prezidențiale din Georgia,

–  având în vedere avizul de urgență al Comisiei de la Veneția din 16 aprilie 2019 privind selectarea și numirea judecătorilor Curții Supreme din Georgia și al doilea raport al ODIHR din 9 ianuarie 2020 privind desemnarea și numirea judecătorilor Curții Supreme din Georgia;

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0136/2020),

A.  întrucât Georgia și UE, în calitate de parteneri asociați, se angajează să promoveze asocierea politică și integrarea economică bazate pe valori și principii comune, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertățile fundamentale, statul de drept și buna guvernare; întrucât societatea georgiană continuă să manifeste un sprijin ferm față de aspirațiile europene ale țării și de apropiere a acesteia de UE;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 49 din TUE și în concordanță cu Declarația de la Roma din 25 martie 2017, orice stat european poate solicita să devină membru al UE, cu condiția respectării criteriilor de la Copenhaga;

C.  întrucât prin intrarea în vigoare a Constituției revizuite, în decembrie 2018, s-a încheiat tranziția Georgiei către un regim parlamentar deplin; întrucât s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre UE și Georgia (AA), care presupune trecerea la un sistem electoral în întregime proporțional începând cu 2024;

D.  întrucât Georgia și-a menținut angajamentul de a pune în aplicare Acordul de asociere și Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) și se aliniază în continuare la acquis-ul UE, precum și la standardele UE, ceea ce aduce beneficii din ce în ce mai mari;

E.  întrucât continuă încercările de a destabiliza Georgia, printre altele, prin punerea în aplicare a așa-numitelor „tratate” între Federația Rusă și regiunile georgiene Abhazia și Oseția de Sud, prin închiderea, începând din august 2019, a punctelor de trecere din apropierea liniei de demarcație administrativă din regiunea Oseția de Sud, prin transformarea într-o măsură tot mai mare a liniei de demarcație administrativă într-o adevărată frontieră și prin desfășurarea unor așa-numite „alegeri prezidențiale” în Abhazia în martie 2020;

F.  întrucât dialogul recent, facilitat de UE și SUA, dintre partidul aflat la putere și partidele din opoziție a dus la redactarea unui Memorandum de înțelegere și a unei declarații comune, semnate de toate partidele importante la 8 martie 2020, ceea ce reprezintă un pas crucial în direcția reducerii polarizării mediului politic din Georgia și normalizării acestuia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din octombrie 2020;

G.  întrucât reformele din sectorul justiției rămân modeste, iar numirea pe viață, a 14 judecători ai Curții Supreme, efectuată recent, s-a făcut în mod netransparent, îndepărtându-se de criteriile obiectivității și meritului și demonstrând influența unor practici politici partizane; întrucât votul în plen privind numirile judecătorilor a avut loc în contextul unei crize politice, a boicotului din partea opoziției, a unor apeluri masive de amânare și a unor perturbări grave în comisie și în plen;

1.  salută aprofundarea continuă a relațiilor dintre UE și Georgia și sprijinul ferm de care se bucură calea integrării europene și euro-atlantice pe care a ales-o Georgia în rândul întregului spectru politic și al societății în ansamblul său; ia act de progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor cuprinzătoare, care au făcut din Georgia un partener-cheie al UE în regiune, și reiterează necesitatea de a continua implementarea și monitorizarea reformelor în cadrul acordului de asociere (AA) și al Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALSAC); reamintește că cooperarea mai robustă și asistența UE se bazează pe principiul „mai mult pentru mai mult” și sunt condiționate de continuarea reformei în ceea ce privește, în special, democrația și statul de drept, inclusiv un sistem de control și echilibru în instituții, independența sistemului judiciar și reforma electorală;

2.  își reiterează sprijinul deplin pentru suveranitatea și integralitatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și își reafirmă angajamentul de a contribui în continuare la soluționarea pașnică a conflictului dintre Rusia și Georgia, inclusiv prin intermediul RSUE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, al copreședinției dezbaterilor internaționale de la Geneva, al acțiunii misiunii de monitorizare a Uniunii Europene (EUMM) și al politicii de nerecunoaștere și de dialog; condamnă cu fermitate ocuparea ilegală a regiunilor georgiene Abhazia și Oseția de Sud de către Federația Rusă și instalarea ilegală de garduri de sârmă ghimpată și a altor obstacole artificiale („frontierizare”) de-a lungul liniei de demarcație administrativă de către actorii de securitate din Rusia și cei de facto din Osetia de Sud și subliniază că trebuie să se pună capăt acestor încălcări ale dreptului internațional; solicită ca autoritățile de facto din Abhazia și din regiunea Oseția de Sud să redeschidă fără întârziere punctele de trecere închise și să nu mai restrângă libertatea de circulație în aceste regiuni; îl invită pe Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să denunțe aceste practici; subliniază că AA vizează întreg teritoriul Georgiei, inclusiv regiunile sale ocupate, și este menit să aducă avantaje întregii sale populații; invită Federația Rusă să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE, și anume să își retragă toate forțele militare din teritoriile georgiene ocupate și să îi permită misiunii de monitorizare a UE (EUMM) accesul neîngrădit la întregul teritoriu al țării; îi solicită, în acest sens, Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să comunice în mod clar dispozițiile care nu au fost încă îndeplinite de Federația Rusă; solicită Comisiei și SEAE să își intensifice eforturile în vederea soluționării pașnice a conflictului, prin utilizarea tuturor instrumentelor diplomatice, inclusiv prin intermediul EUMM și al reprezentantului special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, să sprijine în continuare pachetul parlamentului georgian intitulat „Un pas către un viitor mai bun”, precum și să promoveze contactele interpersonale și măsurile de consolidare a încrederii; salută eforturile Georgiei de a promova relații de bună vecinătate și o cooperare constructivă între țările din Caucazul de Sud;

3.  salută reacția, apreciată la nivel internațional, a populației georgiene și a autorităților publice la izbucnirea epidemiei de COVID-19 și scoate în evidență măsurile eficace de prevenție luate de personalul medical și de autoritățile guvernamentale, ceea ce a dus la reducerea sarcinii asupra sistemului de sănătate din Georgia și la atenuarea efectelor negative asupra economiei; felicită cetățenii georgieni pentru că, atunci când s-au confruntat cu dificultăți economice și sociale, au respectat aceste măsuri; încurajează generarea de investiții pentru a îmbunătăți calitatea asistenței medicale și a asigura accesul egal la aceasta; salută faptul că UE a alocat subvenții în cuantum de 183 milioane EUR pentru Georgia, pentru a răspunde la criza provocată de COVID-19, și de 150 milioane EUR în împrumuturi pentru consolidarea stabilității sale macroeconomice și pentru a permite canalizarea resurselor către protejarea cetățenilor, atenuarea consecințelor socioeconomice extrem de grave ale pandemiei și intensificarea cooperării cu UE în ceea ce privește reziliența în materie de sănătate publică, inclusiv schimbul de bune practici și colaborarea cu societatea civilă în vederea stabilirii unor strategii pentru combaterea epidemiilor care să se concentreze asupra grupurilor celor mai vulnerabile;

4.  salută faptul că cetățenii georgieni au efectuat 900 000 de vizite fără viză în țările din spațiul Schengen și în țările asociate spațiului Schengen, începând din martie 2017; ia act de numărul tot mai mare de solicitări de azil nefondate depuse de cetățeni georgieni și invită toate statele membre să recunoască Georgia ca țară de origine sigură pentru a accelera prelucrarea acestor cereri și readmisia; subliniază importanța punerii în aplicare continue a criteriilor de liberalizare a vizelor de către Georgia și a unei cooperări sporite între autoritățile judiciare și agențiile de aplicare a legii din Georgia și statele membre în vederea reducerii criminalității transfrontaliere, în special a traficului de ființe umane și a traficului de droguri ilegale; salută întărirea cooperării internaționale în materie de aplicare a legii dintre Georgia și Europol;

5.  evidențiază rolul de partener de încredere al UE și de contribuitor important la misiunile și operațiile PSAC și NATO jucat de Georgia; invită Consiliul și SEAE să colaboreze în continuare cu Georgia în domeniul PSAC, în special având în vedere interesul Georgiei de a discuta posibilitatea de a participa la proiectele PESCO, precum și să dezvolte cooperarea cu agențiile pertinente ale UE, atunci când acest lucru este de interes reciproc, atât pentru UE, cât și pentru Georgia;

Dialogul politic și alegerile parlamentare

6.  le felicită pe toate partidele politice majore pentru semnarea Memorandumului de înțelegere mediat internațional și a Declarației comune din 8 martie 2020, prin care s-au stabilit principalele caracteristici ale sistemului electoral pe baza a 120 de locuri alese prin scrutin proporțional și a 30 de locuri alese prin scrutin majoritar, și a unei componențe echitabile a circumscripțiilor electorale, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, și care au permis utilizarea acestui sistem pentru alegerile parlamentare din octombrie 2020; salută rezultatul dialogului dintre partide ca pe un semn clar al disponibilității de a găsi o soluție comună, dar subliniază că este important să continue restabilirea încrederii între partidele politice și dialogul dintre acestea în perioada de dinaintea organizării de alegeri parlamentare în 2020, acestea fiind baza stabilității politice în țară; salută punerea în aplicare a acordului din 8 martie 2020 și decizia președintelui Zurabișvili din 15 mai 2020 de a grația doi lideri ai opoziției încarcerați - un pas important către atenuarea tensiunilor; invită toate părțile, în acest sens, să respecte atât litera, cât și spiritul acordului, să pună în aplicare pe deplin toate aspectele acestuia și anume să se asigure că toate elementele reformei electorale sunt transpuse în Constituție și în legislație și implementate, și că toate procedurile judiciare politizate încă nesoluționate sunt soluționate fără întârziere;

7.  salută faptul că Parlamentul Georgiei a început să delibereze asupra reformelor sistemului electoral de îndată ce starea de urgență a fost ridicată și a adoptat cu succes modificările la Constituție și la codul electoral; felicită Georgia pentru măsurile pe care le-a luat pentru ca parlamentul să devină mai reprezentativ și pentru reducerea polarizării spațiului politic; invită toate partidele politice și toți parlamentarii să depună în continuare eforturi pentru promovarea cu bună credință a democrației din Georgia;

8.  ia act de faptul că viitoarele alegeri parlamentare vor avea un rol hotărâtor în confirmarea credibilității democratice a Georgiei și, prin urmare, își exprimă speranța că va avea loc o campanie electorală caracterizată de o concurență loială; invită autoritățile georgiene să transpună rapid și integral în practică recomandările OSCE/ODIHR și să reanalizeze legislația aplicabilă pentru a corecta deficiențele și provocările identificate, inclusiv utilizarea abuzivă a resurselor publice pentru campania politică și alte metode necorespunzătoare de finanțare a campaniei, impunitatea violenței, diseminarea discursului bazat pe ură și a xenofobiei, cumpărarea voturilor, reprezentarea opoziției în Administrația electorală, precum și capacitatea alegătorilor, în special a funcționarilor publici, „de a vota fără presiune și teamă de represalii”(6); invită autoritățile să protejeze activitatea organizațiilor societății civile și a observatorilor electorali, astfel încât aceștia să își poată desfășura activitățile fără nicio intimidare sau imixtiune;

9.  încurajează autoritățile georgiene și Administrația electorală din Georgia să asigure un climat de siguranță pentru alegerile parlamentare din octombrie 2020, furnizând echipamente de protecție personală pentru personalul electoral, adaptând infrastructurile de votare pentru a garanta sănătatea și siguranța cetățenilor care participă și asigurând desfășurarea fără probleme a activității observatorilor electorali;

10.  își reafirmă sprijinul pentru societatea civilă dinamică a Georgiei și subliniază rolul esențial pe care îl joacă în asigurarea supravegherii democratice și în monitorizarea punerii în aplicare a acordului de asociere (AA) și a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALSAC); invită guvernul și parlamentul Georgiei să instituie mecanisme oficiale pentru participarea societății civile la procesul politic; invită Comisia și statele membre să ofere sprijin politic, tehnic și financiar pentru activitățile societății civile; invită autoritățile georgiene să instituie programe naționale de sprijin pentru societatea civilă care să se adauge celor furnizate de UE și de comunitatea internațională a donatorilor;

Statul de drept, buna guvernare și libertatea presei

11.  recunoaște progresele realizate de Georgia în ceea ce privește reformele, care întăresc democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, în special reformele constituționale realizate în 2018; încurajează guvernul georgian să întărească statul de drept și să continue reforma justiției, lupta împotriva corupției și acapararea statului, reforma administrației publice, descentralizarea, buna guvernare, punerea în aplicare a legislației împotriva discriminării și asigurarea drepturilor lucrătorilor pentru a consolida în continuare integrarea între Georgia și UE;

12.  își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele acțiuni în justiție împotriva oamenilor politici din opoziție, care au subminat încrederea dintre partidul de guvernământ și opoziție, care ar putea avea efecte negative asupra reformelor legate de AA/ALSAC și ar fi în contradicție cu litera și spiritul AA; salută grațierea prezidențială a politicienilor din opoziție condamnați, fapt care creează premisele pentru reducerea polarizării politice și a societății; invită autoritățile georgiene să se abțină de la urmărirea unor cauzele în instanțe motivate politic și solicită delegației UE să monitorizeze toate aceste procese; invită Georgia să respecte cele mai înalte standarde legate de statul de drept, îndeosebi independența judiciară și dreptul la un proces echitabil, precum și drepturile omului, conform angajamentului din cadrul AA;

13.  solicită o revizuire a procedurilor de selecție a judecătorilor, pentru a se asigura că recomandările Comisiei de la Veneția sunt transpuse integral în practică înaintea oricăror noi numiri; regretă că recenta procedură de selecție a judecătorilor Curții Supreme nu a fost pe deplin în conformitate cu toate aceste recomandări și a fost afectată de deficiențe grave; subliniază importanța unui sistem judiciar depolitizat, liber de ingerințe politice și respectarea transparenței, a meritocrației și a responsabilității în numirea judecătorilor pentru Curtea Supremă a Georgiei și pentru alte instituții judiciare; încurajează, prin urmare, guvernul georgian să continue și să întărească reformele sistemului judiciar, inclusiv ale Parchetului, promovând în același timp un dialog deschis cu toți actorii politici și cu societatea civilă și asigurând respectarea standardelor internaționale;

14.  subliniază importanța unei cooperări continue și depline cu Curtea Penală Internațională pentru a asigura o răspundere deplină în cauzele aflate pe rolul acesteia;

15.  solicită o anchetă privind toate cazurile de utilizare excesivă a forței de către autoritățile georgiene de aplicare a legii împotriva protestatarilor pașnici și a ziariștilor, inclusiv în timpul protestelor din iunie 2019; subliniază necesitatea evitării impunității și a tragerii la răspundere a făptașilor; îndeamnă guvernul georgian să respecte dreptul la întrunire pașnică și libertatea de exprimare, în concordanță cu angajamentele luate în AA, inclusiv prin atenuarea sancțiunilor în prezent disproporționate aplicate protestatarilor;

16.  recunoaște că peisajul mediatic din Georgia este dinamic și pluralist, dar și polarizat; subliniază importanța libertății mass-mediei, care ar trebui să implice accesul egal al tuturor partidelor politice la mass-media, independența editorială și o mediatizare pluralistă, independentă, imparțială și nediscriminatorie a opiniilor politice în programarea efectuată de organismele de radiodifuziune private și, în special, de către cele publice în timpul viitoarei campanii electorale; subliniază necesitatea unor dispoziții clare care să reglementeze publicitatea gratuită și plătită și să îmbunătățească transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei prin întărirea monitorizării mass-mediei; îndeamnă autoritățile să se abțină de la ingerințe în libertatea mass-mediei sau de la a urmări cauze judiciare motivate politic împotriva proprietarilor sau a reprezentanților mass-media; îndeamnă guvernul georgian să ia măsuri pentru a preveni campaniile de dezinformare duse de actori străini sau naționali împotriva țării sau a unui partid politic; îndeamnă platformele de socializare să se asigure că nu sunt utilizate în mod abuziv pentru a submina integritatea procesului electoral;

17.  condamnă categoric atacurile cibernetice împotriva instituțiilor și organelor de presă din Georgia, atribuite cu precădere unor actori ruși; subliniază necesitatea de a ancheta în mod eficace și a combate campaniile străine de dezinformare și propagandă care subminează instituțiile georgiene și incită la polarizarea societății; invită, prin urmare, Consiliul și SEAE să își intensifice cooperarea în domeniul securității cibernetice pentru a întări reziliența Georgiei în acest domeniu; invită Comisia să sprijine reformele privind educația în domeniul mass-mediei și al informației; invită guvernul georgian să coopereze cu instituțiile UE cu privire la cele mai bune practici împotriva dezinformării; îi invită, de asemenea, pe toți actorii politici din Georgia să se abțină de la utilizarea rețelelor de socializare pentru a ataca persoane, organizații și instituții și a răspândi dezinformări voite; ia act de acțiunile recente întreprinse de platformele de comunicare socială împotriva conturilor și paginilor care au dat dovadă de un comportament inautentic coordonat și au desfășurat atacuri împotriva opoziției, a mass-mediei și a societății civile;

Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

18.  deplânge încălcările constante de către Federația Rusă, care exercită controlul efectiv asupra regiunilor georgiene Abhazia și Oseția de Sud, ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor din aceste regiuni ocupate, care sunt lipsiți de libertatea de circulație și de ședere, de dreptul la proprietate și de dreptul de acces la educație în limba maternă, și își reiterează sprijinul deplin pentru dreptul de a se întoarce acasă, în siguranță și în mod demn, al persoanelor strămutate în interiorul țării; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că procesul continuu și ilegal de „frontierizareˮ are efecte extrem de negative în contextul luptei în curs împotriva pandemiei de COVID-19, deoarece limitarea libertății de circulație lipsește persoanele de accesul la serviciile medicale necesare și le pune viața în pericol; salută reluarea participării la mecanismele de prevenire și reacție la incidente (IPRM) la Ergneti, la 30 iulie 2020 și încurajează toate părțile să reia dialogul periodic în acest format, pentru a îmbunătăți siguranța și situația umanitară a populației afectate de conflicte;

19.  subliniază că egalitatea de gen este o condiție prealabilă esențială pentru o dezvoltare sustenabilă și incluzivă; salută activitatea desfășurată de Consiliul pentru egalitatea de gen al Parlamentului Georgiei și eforturile acestuia menite să încadreze hărțuirea sexuală în rândul formelor de discriminare și să crească gradul de conștientizare în legătură cu ea; îndeamnă guvernul și autoritățile georgiene să ia măsuri pentru a îmbunătăți reprezentarea femeilor și egalitatea de tratament la toate nivelurile vieții politice și sociale; îi solicită Comisiei Europene să integreze egalitatea de gen în toate politicile, programele și activitățile sale legate de Georgia; solicită punerea completă în aplicare a Convenției de la Istanbul;

20.  salută activitatea departamentului pentru drepturile omului din ministerul Afacerilor interne și insistă că legislația actuală privind drepturile omului și combaterea discriminării trebuie implementată în mod riguros și eficient; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a combate discriminarea împotriva femeilor, a persoanelor LGBT, a persoanelor de etnie romă și a minorităților religioase în domeniile social, economic, al muncii și al sănătății și să se intensifice cercetarea și urmărirea penală a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor săvârșite prin violență împotriva tuturor minorităților și grupurilor vulnerabile; invită toate comunitățile religioase, inclusiv Biserica Ortodoxă georgiană, și societatea civilă să depună eforturi pentru a crea un climat de toleranță;

21.  subliniază importanța întăririi în continuare a sistemului de protecție a copilului, inclusiv prin prevenirea violenței și a exploatării sexuale a minorilor; face apel la creșterea gradului de sensibilizare în legătură cu riscurile legate de mediul digital și cu accesul la educație pentru toți, inclusiv pentru copiii cu handicap; subliniază responsabilitatea guvernului georgian de a monitoriza situația copiilor din orfelinate;

Dispoziții instituționale

22.  subliniază că este important să se reducă antagonismul și polarizarea politicii și să se asigure cooperarea constructivă a instituțiilor democratice ale statului, îndeosebi a parlamentului georgian; subliniază, prin urmare, necesitatea de a îmbunătăți climatul politic și a întări încrederea între toți actorii politici și instituționali, precum și între aceștia și poporul georgian;

23.  invită Parlamentul Georgiei să profite pe deplin de oportunitățile de care dispune Georgia în calitate de țară prioritară pentru activitățile de sprijinire a democrației desfășurate de Parlamentul European și să se implice într-un dialog pentru a-și identifica nevoile;

24.  invită parlamentul Georgiei să își întărească capacitățile de exercitare a mecanismelor de control parlamentar, în special de control asupra sistemului de securitate; încurajează creșterea rolului opoziției în procesul de control parlamentar, simplificarea procedurilor de citare a membrilor guvernului și a altor funcționari responsabili, precum și crearea unui sistem centralizat de înregistrare care să furnizeze, în timp util, informații complete în legătură cu controlul parlamentar tuturor părților interesate;

Relațiile economice și comerciale

25.  constată cu satisfacție că UE este principalul partener comercial al Georgiei, reprezentând 27 % din totalul schimburilor comerciale ale acesteia; salută apropierea continuă a legislației georgiene din domeniile legate de comerț; subliniază necesitatea de a crește și diversifica exporturile Georgiei către UE în afară de produsele agricole de bază și de materiile prime, de a atrage investiții din UE în Georgia pentru a crea mai multe locuri de muncă și a îmbunătăți balanța comercială a Georgiei cu UE și stabilitatea sa macrofinanciară, în primul rând prin întărirea statului de drept, prin combaterea corupției, a spălării de bani și a evaziunii fiscale și prin sprijinirea apropierii de standardele UE; subliniază importanța sprijinirii unui mediu de afaceri favorabil pentru întreprinderile regionale și pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu scopul de a crește capacitatea Georgiei de a inova mai mult în diferite sectoare economice; invită Comisia să analizeze posibilitatea intensificării cooperării sectoriale în domeniile economiei digitale, educației, cercetării și inovării, să consolideze sectorul TIC, digitalizarea și tehnologiile ecologice, și să facă schimb de cunoștințe și de bune practici; subliniază importanța unor programe speciale destinate tineretului pentru crearea unor posibilități echitabile de angajare;

26.  reamintește că AA/ALSAC UE-Georgia vizează integrarea progresivă a Georgiei în piața unică; invită Comisia să dea dovadă de mai multă fermitate în stabilirea obiectivului de a asigura accesul Georgiei la piața unică și să intensifice inițiativele care vizează o integrare sectorială mai profundă, în vederea realizării unei mai mari convergențe a politicilor cu UE și sporirea vizibilității și tangibilității activităților de cooperare bilaterală pentru ambele părți;

27.  subliniază importanța transparenței și încurajează autoritățile georgiene să informeze în continuare întreprinzătorii locali și mass-media cu privire la punerea în aplicare a ALSAC;

28.  invită Comisia să sprijine punerea în aplicare deplină a ALSAC prin asistență coordonată, punând accentul pe dezvoltarea economică sustenabilă în concordanță cu Pactul verde european, pe sprijinirea IMM-urilor și pe reformele structurale, în cooperare cu întreprinderile și cu societatea civilă, inclusiv o reformă majoră a sectorului bancar și financiar, cu scopul de a combate spălarea banilor și evaziunea fiscală;

29.  subliniază importanța reformelor structurale pentru a îmbunătăți și mai mult climatul de investiții din Georgia, inclusiv pentru atragerea de investiții străine directe și pentru asigurarea transparenței acestora; încurajează autoritățile georgiene să întărească capacitățile instituțiilor responsabile și să mărească sprijinul politic și unitatea pentru proiectele de infrastructură de importanță strategică;

Cooperarea sectorială

30.  încurajează guvernul Georgiei să își continue reforma aprofundată a legislației muncii, astfel încât să asigure o mai bună reglementare a condițiilor de muncă, inclusiv continuarea îmbunătățirii inspecției muncii și a dialogului social; evidențiază îndeosebi necesitatea de a modifica Legea muncii pentru a crea un sistem de inspecție complet și un mecanism adecvat de combatere a discriminării pentru a monitoriza explicit respectarea deplină a drepturilor lucrătorilor și a verifica în mod sistematic existența oricăror pericole la locul de muncă, pentru a include un mecanism modern de combatere a corupției și a ratifica toate convențiile pertinente ale OIM; încurajează implicarea organizațiilor societății civile și a sindicatelor în aceste reforme, având în vedere importanța acestora pentru drepturile lucrătorilor și drepturile sociale în Georgia;

31.  reamintește că ALSAC trebuie să includă întotdeauna capitole solide, obligatorii și aplicabile privind dezvoltarea sustenabilă, care să respecte pe deplin angajamentele internaționale, în special Acordul de la Paris, și să fie conforme cu normele OMC; încurajează accelerarea implementării celui de Al treilea program național de acțiune pentru mediu și apropierea legislației georgiene de acquis-ul UE din domeniul mediului, în conformitate cu cerințele din AA privind protecția mediului; invită Georgia să își intensifice și mai mult angajamentul în lupta împotriva schimbărilor climatice și invită Comisia să faciliteze participarea Georgiei la Pactul verde european și să se asigure că acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător nu intră în contradicție cu obiectivele și inițiativele de mediu prevăzute de acesta;

32.  salută realizările din cadrul unic de sprijin și încurajează punerea în aplicare rapidă și eficientă a noilor programe de asistență, care se concentrează pe eficiența energetică, pe gestionarea deșeurilor solide, pe aprovizionarea cu apă și salubrizare;

33.  salută alocarea de către Comisie a 3,4 miliarde EUR pentru 18 proiecte prioritare din Georgia în cadrul planului indicativ de acțiune privind investițiile în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T); invită Georgia să își modernizeze sectorul energetic și să își îmbunătățească conectivitatea, asigurând, în același timp, sustenabilitatea ecologică, îndeosebi conservarea biodiversității și a siturilor protejate, ținând seama, pe parcursul procesului de punere în aplicare, și de nevoile comunității locale;

34.  salută noul program de educație al Georgiei, reexaminarea strategiei 2017-2021 pentru educație și știință, noua lege privind educația și formarea profesională și progresele înregistrate în alinierea la AA a mecanismului său de asigurare a calității educației; salută participarea cu succes a Georgiei la programul Erasmus +, la care au participat aproape 7 500 de studenți și cadre didactice universitare în schimburi între Georgia și UE, precum și școala europeană a Parteneriatului estic și prima școală europeană înființată de UE și de guvernul georgian;

35.  recomandă Comisiei să își continue eforturile pentru a permite participarea Georgiei la programe și agenții sprijinite de UE care sunt deschise țărilor terțe, conform unui statut adecvat din punct de vedere legal;

o
o   o

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Georgiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0457. (2) JO C 28, 27.1.2020, p. 97. (3) JO C 162, 10.5.2019, p. 138. (4) JO C 11, 12.1.2018, p. 82. (5) JO C 294, 12.8.2016, p. 111. (6) Raportul final al misiunii de observare a alegerilor a ODIHR din 28 februarie 2019 privind alegerile prezidențiale din Georgia, p. 30