Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană (COM(2020)0135 – C9-0099/2020 – 2020/0051(COD))

P9_TA(2020)0290 A9-0175/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0135),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0099/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 octombrie 2020, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0175/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 noiembrie 2020 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/2172.)

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603, și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/1111 de punere în aplicare a Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068777/01 – 2020/2836(RSP))

P9_TA(2020)0291 B9-0346/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603, și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/1111 de punere în aplicare a Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068777/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 22 mai 2019 și publicat la 8 iulie 2019(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în care se opune autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 15 februarie 2016, Monsanto Europe S.A/N.V. a înaintat, în numele întreprinderii Monsanto din Statele Unite, o cerere către autoritatea națională competentă din Țările de Jos (denumită în continuare „cererea”) pentru introducerea pe piață a unor alimente, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 (denumit în continuare „porumb modificat genetic cu acumulare de gene”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb modificat genetic cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării; întrucât, în plus, cererea se referea la introducerea pe piață a unor produse care conțin, constau în sau sunt produse din 10 subcombinații ale evenimentelor de transformare care constituie porumbul modificat genetic cu acumulare de gene;

B.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a patru evenimente de porumb modificat genetic (MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603), conferă toleranță la erbicidele care conțin glifosat și produce trei proteine insecticide (Cry1A.105, Cry2Ab2 și Vip3Aa20, cunoscute sub denumirea de proteine „Bt” sau „Cry”) care sunt toxice pentru larvele anumitor lepidoptere (fluture și molie)(5);

C.  întrucât evaluările anterioare ale celor patru evenimente individuale și ale patru subcombinații de porumb modificat genetic cu acumulare de gene, care au fost deja autorizate, au fost utilizate ca bază pentru evaluarea celor patru evenimente de porumb modificat genetic cu acumulare de gene și a celor șase subcombinații rămase(6);

D.  întrucât, la 22 mai 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 8 iulie 2019;

E.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză;

Observațiile statelor membre și puncte suplimentare

F.  întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(7); întrucât aceste observații critice includ preocupări legate de faptul că nu a fost efectuată nicio analiză cu privire la reziduurile de glifosat sau la metaboliții de glifosat din porumbul modificat genetic cu acumulare de gene, că nu a existat nicio testare a posibilelor efecte sinergice sau antagoniste ale proteinelor Cry și ale proteinei Vip și ale reziduurilor de erbicide, că întrebările referitoare la siguranța porumbului modificat genetic și a alimentelor și furajelor derivate rămân fără răspuns, că efectele potențiale asupra reproducerii sau a dezvoltării pe termen lung ale alimentelor sau ale furajelor nu au fost evaluate și că, din cauza informațiilor lipsă, siguranța porumbului modificat genetic cu acumulare de gene nu poate fi evaluată pe deplin;

G.  întrucât o analiză științifică independentă a constatat că, printre altele, nu se poate ajunge la o concluzie finală cu privire la siguranța porumbului modificat genetic cu acumulare de gene, că evaluarea toxicologică și evaluarea riscului pentru mediu sunt inacceptabile și că evaluarea riscurilor nu îndeplinește cerințele de evaluare a riscurilor pentru sistemul imunitar(8);

H.  întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale referitoare la cele șase subcombinații neautorizate în momentul de față ale porumbului modificat genetic cu acumulare de gene;

Lipsa evaluării reziduurilor de erbicide, a metaboliților și a efectelor de cocktail

I.  întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(9); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de porumb modificat genetic cu acumulare de gene să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, repetate de glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă; întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene exprimă trei proteine tolerante la glifosat, făcându-l mai rezistent la doze mai mari și la pulverizări repetate;

J.  întrucât există în continuare întrebări legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetare în domeniul cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

K.  întrucât, în avizul său științific din 22 mai 2019, Grupul EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG) prevede că „evaluarea reziduurilor de erbicide din culturile tolerante la erbicide relevante pentru prezenta cerere a fost investigată de Unitatea Pesticide a EFSA”(10); întrucât, cu toate acestea, potrivit unui aviz al Unității Pesticide a EFSA, datele cu privire la reziduurile de glifosat din porumbul modificat genetic cu modificări EPSPS(11) sunt insuficiente pentru a determina conținutul maxim de reziduuri și valorile de evaluare a riscului(12);

L.  întrucât, potrivit Unității Pesticide a EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat(13);

M.  întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale erbicidelor din plantele modificate genetic, precum și interacțiunea lor potențială cu proteinele Bt, nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliți) pot fi generate de modificarea genetică în sine(14);

Proteinele Bt

N.  întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante(15), ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

O.  întrucât o opinie minoritară adoptată de un membru al Grupului EFSA pentru OMG în procesul de evaluare a altui porumb modificat genetic și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în nicio aplicație în care sunt exprimate proteine Bt, acestea „nu pot fi observate în cadrul studiilor toxicologice [...] recomandate și efectuate în prezent pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic de către EFSA deoarece aceste studii nu includ testele corespunzătoare în acest scop”(16);

P.  întrucât nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

Q.  întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii este asociată cu plantarea mai intensă a porumbului modificat genetic Bt(17); întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori(18);

Procesul decizional nedemocratic

R.  întrucât, în urma votului din 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

S.  întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

T.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru produse alimentare și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, până în prezent, Parlamentul a adoptat opt obiecțiuni în cea de a noua legislatură; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

U.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia poate decide să nu autorizeze un organism modificat genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel(19); întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației în această privință,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(20), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  salută faptul că , în final, Comisia a recunoscut, într-o scrisoare din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare referitoare la organismele modificate genetic(21); își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă că, la 28 septembrie 2020, Comisia a autorizat un alt tip de soia modificată genetic pentru import(22), în pofida unei obiecții din partea Parlamentului și a majorității statelor membre;

5.  invită Comisia să facă progrese urgente în ceea ce privește elaborarea criteriilor de sustenabilitate, cu implicarea deplină a Parlamentului; invită Comisia să furnizeze informații cu privire la modul de desfășurare a acestui proces și la intervalul de timp în care va avea loc acesta;

6.  îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

7.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a înceta autorizarea organismelor modificate genetic, fie pentru cultivare, fie pentru alimente și furaje, în cazul în care statele membre nu emit niciun aviz în cadrul Comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;

8.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a nu autoriza culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod cuprinzător, de la caz la caz, ceea ce necesită o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării acestor culturi modificate genetic cu erbicide complementare și o evaluare a produselor de descompunere a metaboliților și a oricăror efecte combinatorii;

9.  invită din nou Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare sau furaje;

10.  invită din nou Comisia să nu autorizeze nicio subcombinație de evenimente de transformare cu acumulare de gene dacă nu a fost evaluată în detaliu de către EFSA pe baza datelor complete furnizate de solicitant;

11.  consideră, mai precis, că a aproba soiuri pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța, care nu au fost testate sau care nici măcar nu au fost încă create contravine principiilor legislației alimentare generale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

12.  invită din nou EFSA să dezvolte în continuare și să utilizeze în mod sistematic metode care să permită identificarea efectelor neintenționate ale evenimentelor de transformare cu acumulare de gene, de exemplu în contextul proprietăților adjuvante ale toxinelor Bt;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1. (2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (3) Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și a subcombinațiilor acestuia, pentru utilizări în alimente și furaje, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererile EFSA-GMO-NL-2016-131), EFSA Journal 2019;17(7):5734, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5734 (4) ———————— În cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic. În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069). (5) Avizul EFSA, p. 11. (6) Idem, p. 3. (7) Observațiile statelor membre: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2016-00148 (8) Observațiile Testbiotech cu privire la evaluarea de către EFSA a porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și a subcombinațiilor acestuia, august 2019, https://www.testbiotech.org/en/content/testbiotech-comment-efsa-assessment-genetically-engineered-maize-mon87427xmon89034xMIR162xNK603 (9) A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele - Perspectivă generală și impact), Environmental Management, ianuarie 2016, 57(1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. - the first sixteen years” (Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe 24, 24 (2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24, și Schütte, G., Eckerstorfer, M., Rastelli, V. et al., „Herbicide resistance and biodiversity: agronomic and environmental aspects of genetically modified herbicide-resistant plants” (Rezistența la erbicide și biodiversitatea: aspecte agronomice și de mediu ale plantelor modificate genetic rezistente la erbicide), Environmental Sciences Europe 29, 5 (2017), https://link.springer.com/article/10.1186/s12302-016-0100-y (10) Avizul EFSA, p. 9. (11) Porumbul modificat genetic cu acumulare de gene conține o modificare EPSPS. (12) Analiza EFSA a limitelor maxime de reziduuri existente pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 – versiune revizuită pentru a lua în considerare datele omise, EFSA Journal, 2019;17(10):5862, p. 4, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5862 (13) Concluzia EFSA privind evaluarea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active glifosat, EFSA Journal, 2015; 13(11):4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302 (14) Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în Analiza realizată de EFSA a actualelor limite maxime de reziduuri pentru glifosat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, EFSA Journal, 2018;16(5):5263, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263 (15) Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals”, (O perspectivă generală asupra siguranței și a efectelor biologice ale toxinelor Cry produse de Bacillus thuringiensis la mamifere), Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5): pp. 630-648, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full (16) Cererea EFSA-GMO-DE-2010-86 (porumbul Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 și trei subcombinații, independent de originea lor), opinie minoritară, Wal, J.M., membru al Grupului EFSA pentru OMG, EFSA Journal, 2018; 16(7):5309, p. 34, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5309 (17) Douglas, M.R., Tooker, J.F., „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops” (Folosirea pe scară largă a tratării semințelor a determinat intensificarea rapidă a utilizării insecticidelor neonicotinoide și a gestionării preventive a dăunătorilor în cazul culturilor de câmp din S.U.A.), Environmental Science and Technology, 2015, 49, 8, 5088-5097, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g (18) Neonicotinoidele, https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en (19) Comisia „poate”, nu „este obligată” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (20) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1). (21) https://tillymetz.lu/wp-content/uploads/2020/09/Co-signed-letter-MEP-Metz.pdf (22) MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, https://webgate.ec.europa.eu/dyna/gm_register/gm_register_auth.cfm?pr_id=100

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau sunt fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068779/01 – 2020/2838(RSP))

P9_TA(2020)0292 B9-0349/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau sunt fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068779/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 28 noiembrie 2019 și publicat la 20 ianuarie 2020(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic („OMG”)(4),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 8 august 2012, Syngenta Crop Protection AG a depus o cerere, prin intermediul întreprinderii sale afiliate Syngenta Crop Protection NV/SA, la autoritatea competentă de la nivel național din Germania („cererea”) în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea respectivă viza introducerea pe piață a unor produse alimentare, a unor ingrediente alimentare și a unor furaje care conțin, sunt compuse sau sunt fabricate din soia modificată genetic [Glycine max (L.) Merr.] SYHT0H2; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau sunt compuse din soia modificată genetic („MG”) SYHT0H2 și care sunt destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 28 noiembrie 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 20 ianuarie 2020;

C.  întrucât soia MG SYHT0H2 a fost creată pentru a asigura toleranța la glufosinatul de amoniu și la substanțele active erbicide mesotrion și alte erbicide de inhibare a p-hidroxil-fenil-piruvat-dioxigenazei (HPPD)(5);

Absența evaluării reziduurilor de substanțe erbicide complementare

D.  întrucât s-a demonstrat că cultivarea de plante modificate genetic cu toleranță la erbicide are ca efect utilizarea unor cantități mai mare de erbicide, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(6); întrucât, drept urmare, este de așteptat ca culturile de soia modificată genetic SYHT0H2 să fie expuse unor doze mai mari și repetate de erbicide complementare (glufosinat și erbicide inhibitoare de HPPD), ceea ce ar putea duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

E.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere (1B) și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(7); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018(8);

F.  întrucât, potrivit EFSA, substanța erbicidă inhibitoare de HPPD mesotrion „poate fi considerată ca având proprietăți de perturbator endocrin” și „nu se poate exclude” potențialul genotoxic al AMBA, o substanță ce rezultă din descompunerea mesotrionului(9);

G.  întrucât, în cadrul analizei riscurilor, numai glufosinatul și mesotrionul au fost considerați drept substanțe erbicide complementare; întrucât, în grupa erbicidelor inhibitoare de HPPD se află o serie de substanțe erbicide, inclusiv izoxaflutolul, care pot fi folosite, prin urmare, în cantități mari pentru tratarea acestui tip de soia modificată genetic; întrucât, potrivit clasificării și etichetării armonizate aprobate de Uniune, izoxaflutolul este foarte toxic pentru organismele acvatice și se presupune că poate afecta fătul înainte de naștere(10);

H.  întrucât, cu toate acestea, evaluarea reziduurilor de erbicide și a produșilor descompunerii erbicidelor din plantele modificate genetic, precum și posibilele efecte combinate („efecte de coctail”) nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliților) pot fi determinate de însăși modificarea genetică;

I.  întrucât, potrivit Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(11), reziduurile de erbicide care nu sunt autorizate spre utilizare în Uniune și care sunt prezente pe produsele agricole importate ca alimente sau furaje trebuie minuțios controlate și monitorizate;

J.  întrucât, cu toate acestea, în cadrul programului multianual al Uniunii de control coordonat pentru 2020, 2021 și 2022, statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat la importurile de soia(12); întrucât nu se poate exclude faptul că soia MG SYHT0H2 sau produsele derivate din aceasta folosite pentru alimente și furaje vor depăși nivelurile maxime de reziduuri, care au fost stabilite pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

K.  întrucât, prin urmare, nu se poate afirma că consumul de soia MG SYHT0H2 nu prezintă pericole pentru sănătatea umană și animală;

L.  întrucât, potrivit concluziilor unui proiect internațional de cercetare intitulat „Evaluarea riscurilor prezentate de organismele modificate prin inginerie genetică în UE și Elveția”, prezentat în ianuarie 2020, evaluarea de către Uniune a riscurilor prezentate de OMG-uri nu abordează în mod satisfăcător riscurile pentru sănătatea publică și pentru mediu, inclusiv riscurile pentru sănătate asociate consumului de produse derivate din plante modificate genetic tolerante la erbicide(13);

Observațiile autorităților competente din statele membre

M.  întrucât autoritățile competente ale statelor membre au trimis observații destinate agenției EFSA, în cursul perioadei de consultare de trei luni(14); întrucât printre observațiile critice se află lipsa analizei reziduurilor de erbicide de pe importurile de soia MG SYHT0H2 și a posibilelor riscuri sanitare pentru consumatori, insuficiența informațiilor toxicologice și, prin urmare, imposibilitatea evaluării posibilelor riscuri asociate consumului de alimente produse din soia MG SYHT0H2, caracterul incomplet al informațiilor necesare pentru finalizarea evaluării pericolelor pentru mediu, precum și cerința de a se pune la dispoziție un plan de monitorizare detaliat înainte de emiterea autorizării;

Procesul decizional nedemocratic

N.  întrucât în urma votului din 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

O.  întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic(15);

P.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru produse alimentare și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, până în prezent, Parlamentul a adoptat opt obiecțiuni în cea de a noua legislatură; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda absenței sprijinului din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

Q.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia poate decide să nu autorizeze un organism modificat genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel(16); întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației în această privință;

Respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

R.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD);

S.  întrucât într-un raport recent al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății(17); întrucât ODD 3.9 vizează, până în 2030, reducerea substanțială a numărului de decese și de boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului(18);

T.  întrucât EFSA a constatat că expunerea estimată a operatorului la glufosinat, clasificat drept toxic pentru reproducere, atunci când este folosit pentru combaterea buruienilor în porumbul modificat genetic a depășit nivelul acceptabil de expunere a operatorului chiar și atunci când a fost utilizat echipamentul individual de protecție(19); întrucât riscul unei expuneri mult prea ridicate a operatorilor reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare în ceea ce privește culturile modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza volumelor mai mari de erbicide utilizate;

U.  întrucât defrișările reprezintă o cauză majoră a declinului biodiversității; întrucât emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, cauzate în principal de defrișări, reprezintă a doua principală cauză a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili(20); întrucât Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Planul strategic privind biodiversitatea pentru 2011-2020, adoptat în cadrul CBD, și obiectivele de la Aichi în materie de biodiversitate promovează eforturile de gestionare, protecție și refacere sustenabilă a pădurilor(21); întrucât ODD 15 include obiectivul de a opri defrișările până în 2020(22); întrucât pădurile joacă un rol multifuncțional, care sprijină realizarea celor mai multe ODD(23);

V.  întrucât producția de soia este un factor determinant pentru defrișările din pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco din America de Sud; întrucât 97 % și, respectiv, 100 % din soia cultivată în Brazilia și Argentina este soia modificată genetic(24);

W.  întrucât marea majoritate a soiurilor de soia modificate genetic autorizate pentru cultivare în Brazilia și Argentina sunt, de asemenea, autorizate să fie importate în Uniune(25); întrucât soiul de soia modificat genetic SYHT0H2 este deja autorizat pentru cultivare în Argentina(26);

X.  întrucât o analiză efectuată de Comisie a constatat că soia a fost dintotdeauna cea mai importantă contribuție a Uniunii la defrișările la nivel mondial și la emisiile aferente, reprezentând aproape jumătate din defrișările cuprinse în toate importurile din Uniune(27);

Y.  întrucât un studiu științific recent supus evaluării inter pares a constatat că Uniunea este regiunea cu cea mai mare amprentă de carbon din lume asociată importurilor de soia din Brazilia, cu 13,8 % mai mare decât cea a Chinei, cel mai mare importator de soia, din cauza unei ponderi mai mari a emisiilor provenite din defrișările încorporate(28); întrucât un alt studiu recent a constatat că aproximativ o cincime din soia exportată către Uniune din regiunile Amazonia și Cerrado din Brazilia, în principal pentru hrana animalelor, ar putea fi „contaminată cu defrișări ilegale”(29); întrucât incendiile forestiere din Amazonia sunt determinate de nivelurile ridicate de defrișare; întrucât, într-o comunicare din 2019, Comisia și-a exprimat ambiția de a proteja și a reface pădurile la nivel mondial(30); întrucât protecția globală a biodiversității, inclusiv a pădurilor, este un obiectiv-cheie al Strategiei UE în domeniul biodiversității, publicată recent de Comisie(31);

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(32), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  invită Comisia să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  salută faptul că, în final, Comisia a recunoscut, într-o scrisoare din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare referitoare la organismele modificate genetic(33); își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă că, la 28 septembrie 2020, Comisia a autorizat o altă soia modificată genetic pentru import(34), în pofida unei obiecții din partea Parlamentului și a majorității statelor membre;

5.  invită Comisia să facă progrese urgente în ceea ce privește elaborarea criteriilor de sustenabilitate, cu implicarea deplină a Parlamentului; invită Comisia să furnizeze informații cu privire la modul de desfășurare a acestui proces și în ce interval de timp va avea loc acesta;

6.  îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

7.  invită din nou Comisia să înceteze autorizarea organismelor modificate genetic, fie pentru cultivare, fie pentru alimente și furaje, în cazul în care statele membre nu emit niciun aviz în cadrul Comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;

8.  invită din nou Comisia să nu autorizeze culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod cuprinzător, de la caz la caz, ceea ce necesită o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării acestor culturi modificate genetic cu erbicide complementare și o evaluare a produselor de descompunere a metaboliților și a oricăror efecte combinatorii;

9.  invită din nou Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare sau furaje;

10.  invită din nou Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări în produse alimentare sau furaje al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la o substanță activă cu acțiune erbicidă, neautorizată pentru utilizare în Uniune;

11.  salută faptul că Pactul ecologic european, proiectul emblematic al Comisiei, a fost prezentat ca parte integrantă a strategiei Comisiei de a pune în aplicare Agenda 2030 a ONU și ODD; reamintește că ODD pot fi îndeplinite numai dacă lanțurile de aprovizionare devin sustenabile și se creează sinergii între politici(35);

12.  își exprimă din nou consternarea cu privire la faptul că dependența ridicată a Uniunii de importurile de furaje sub formă de boabe de soia provoacă defrișări în țări terțe(36);

13.  se bucură de anunțul unei propuneri legislative din partea Comisiei privind măsuri pentru a evita sau a reduce la minimum introducerea pe piața UE a produselor asociate cu defrișarea sau cu degradarea pădurilor prevăzute pentru iunie 2021; între timp, având în vedere că este urgent să se combată defrișările în pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco și faptul că cererea Uniunii de soia modificată genetic contribuie la defrișarea pădurilor din această regiune, invită Comisia să suspende imediat importul de soia modificată genetic cultivată în Brazilia și Argentina, utilizând articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, dacă este necesar, până la instituirea unor mecanisme eficace obligatorii din punct de vedere juridic pentru a împiedica introducerea pe piața Uniunii a produselor asociate cu defrișarea și cu încălcări ale drepturilor omului legate de aceasta;

14.  solicită din nou să se implementeze o strategie(37) europeană privind producția de proteine vegetale și de aprovizionare cu acestea, care să îi permită Uniunii să devină mai puțin dependentă de importurile de soia modificată genetic și să creeze lanțuri alimentare mai scurte și piețe regionale;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1. (2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (3) Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea soiei modificate genetic SYHT0H2, destinată utilizării în alimente și furaje, precum și importului și prelucrării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-DE-2012-111), EFSA Journal, 2020; 18(1):5946, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2020.5946 (4) –––––––– În cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic. În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069). (5) Avizul EFSA, p. 1. (6) A se vedea, de exemplu, „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact”, Environmental Management, ianuarie 2016, 57(1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738, și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. - the first sixteen years”, Environmental Sciences Europe 24, 24 (2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24, și Schütte, G., Eckerstorfer, M., Rastelli, V. et al., „Herbicide resistance and biodiversity: agronomic and environmental aspects of genetically modified herbicide-resistant plants”, Environmental Sciences Europe 29, 5 (2017), https://link.springer.com/article/10.1186/s12302-016-0100-y. (7) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1). (8) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=homepage&language=RO (9) Concluziile EFSA privind evaluarea inter pares a analizei riscurilor asociate utilizării substanței active mesotrion ca pesticid, EFSA Journal, 2016; 14(3):4419, p. 3, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2016.4419 (10) https://echa.europa.eu/ro/substance-information/-/substanceinfo/100.114.433 (11) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1). (12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 al Comisiei din 28 martie 2019 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022 vizând asigurarea respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 88, 29.3.2019, p. 28). (13) https://www.testbiotech.org/en/content/research-project-rages (14) Observațiile statelor membre cu privire la soia MG SYHT0H2 pot fi consultate prin intermediul registrului de întrebări al EFSA: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2012-00753 (15) A se vedea, de exemplu, expunerea de motive a propunerii legislative a Comisiei, prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, precum și expunerea de motive a propunerii legislative a Comisiei prezentate la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (16) Comisia „poate”, nu „este obligată” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (17) https://www.ohchr.org/EN/Issues/Environment/ToxicWastes/Pages/Pesticidesrighttofood.aspx (18) https://www.un.org/sustainabledevelopment/health/ (19) „EFSA Conclusion regarding the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glufosinate” (Concluziile EFSA privind evaluarea inter pares a riscurilor legate de utilizarea ca pesticid a substanței active glufosinat), EFSA Scientific Report (2005) 27, 1-81, p. 3, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2005.27r (20) Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352), p. 1. (21) Idem, p. 2. (22) A se vedea obiectivul 15.2: https://www.un.org/sustainabledevelopment/biodiversity/ (23) Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352), p. 2. (24) Serviciul internațional pentru achiziția de aplicații agro-biotehnologice, „Situația mondială a culturilor biotehnologice / modificate genetic comercializate în 2017: adoptarea culturilor biotehnologice explodează odată cu acumularea beneficiilor economice în decurs de 22 de ani”, ISAAA nr. 53 (2017), p. 16 și 21, http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/53/download/isaaa-brief-53-2017.pdf (25) Prin verificarea încrucișată a două baze de date în octombrie 2020, registrul comunitar al produselor alimentare și furajelor modificate genetic (https://webgate.ec.europa.eu/dyna/gm_register/index_en.cfm) și baza de date cu aprobările OMG a ISAAA (http://www.isaaa.org/gmapprovaldatabase), se poate calcula câte culturi de soia modificate genetic autorizate pentru cultivare în Brazilia și Argentina sunt, de asemenea, autorizate să fie importate în Uniune. Pentru Brazilia: din 17 culturi de soia modificate genetic autorizate pentru cultivare, 12 sunt autorizate în prezent să fie importate în Uniune, în timp ce autorizația pentru trei tipuri de soia modificată genetic este în curs de aprobare. Pentru Argentina: dintr-un total de 15 culturi de soia modificate genetic autorizate pentru cultivare, 10 sunt autorizate în prezent să fie importate în Uniune, în timp ce autorizația pentru trei tipuri de soia modificată genetic este în curs de aprobare. (26) http://www.isaaa.org/gmapprovaldatabase/event/default.asp?EventID=358&Event=SYHT0H2 (27) Raport tehnic 2013-063 al Comisiei, „Impactul consumului UE asupra defrișărilor: analiză cuprinzătoare a impactului consumului UE asupra defrișărilor”, studiu finanțat de Comisia Europeană, DG ENV, și efectuat de VITO, IIASA, HIVA și IUCN NL, http://ec.europa.eu/environment/forests/pdf/1.%20Report%20analysis%20of%20impact.pdf, pp. 23-24. Între 1990 și 2008, Uniunea a importat produse vegetale și animaliere care au reprezentat defrișări cu o suprafață de 90 000 km2. Produsele vegetale au reprezentat 74 000 km2 (82 %), iar culturile de plante oleaginoase au cea mai mare pondere (52 000 km2). Soia și turtele de soia au reprezentat 82 % din această suprafață (42 600 km2), echivalentul a 47 % din importurile totale ale Uniunii de produse asociate cu defrișarea. (28) Escobar, N., Tizado, E. J., zu Ermgassen, E. K., Löfgren, P., Börner, J., Godar, J., „Spatially-explicit footprints of agricultural commodities: Mapping carbon emissions embodied in Brazil’s soy exports” (Date explicite din punct de vedere spațial ale mărfurilor agricole: cartografierea emisiilor de carbon încorporate în exporturile de soia ale Braziliei), Global Environmental Change, volumul 62, mai 2020, 102067 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959378019308623 (29) Rajão, R., Soares-Filho, B., Nunes, F., Börner, J., Machado, L., Assis, D., Oliveira, A., Pinto, L., Ribeiro, V., Rausch, L., Gibbs, H., Figueira, D., „The rotten apples of Brazil’s agribusiness” (Merele putrede ale agroindustriei braziliene), Science, 17 iulie 2020, volumul 369, nr. 6501, p. 246-248, https://science.sciencemag.org/content/369/6501/246. (30) Comunicarea UE privind intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52019DC0352&from=RO (31) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre”, mai 2020, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0380 (32) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1). (33) https://tillymetz.lu/wp-content/uploads/2020/09/Co-signed-letter-MEP-Metz.pdf (34) https://webgate.ec.europa.eu/dyna/gm_register/gm_register_auth.cfm?pr_id=100 (35) Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2018 referitoare la gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor naturale în țările în curs de dezvoltare: pădurile (JO C 433, 23.12.2019, p. 50), punctul 67. (36) Idem. (37) Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european, punctul 64 (Texte adoptate, P9_TA(2020)0005).

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068778/01 – 2020/2837(RSP))

P9_TA(2020)0293 B9-0347/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D068778/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 3 iulie 2019 și publicat la 8 august 2019(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(4);

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 28 octombrie 2016, , Monsanto Europe S.A/N.V. a înaintat, în numele întreprinderii Monsanto din Statele Unite, o cerere către autoritatea națională competentă din Țările de Jos (denumită în continuare „cererea”) pentru introducerea pe piață a unor alimente, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 (denumit în continuare „porumb modificat genetic cu acumulare de gene”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

B.  întrucât cererea se referă și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb modificat genetic cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

C.  întrucât, în plus, cererea se referă la introducerea pe piață a unor produse care conțin, constau în sau sunt produse din 25 de subcombinații ale acelor evenimente de transformare care constituie porumbul modificat genetic cu acumulare de gene;

D.  întrucât au fost deja autorizate 11 subcombinații de porumb modificat genetic cu acumulare de gene; întrucât decizia de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a porumbului cuprinde 14 subcombinații;

E.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a cinci evenimente de porumb modificat genetic (MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603), conferă triplă toleranță la erbicidele care conțin glifosat și produce trei proteine insecticide (Cry1A.105, Cry2Ab2 și Vip3Aa20, cunoscute sub denumirea de proteine „Bt” sau „Cry”) care sunt toxice pentru larvele anumitor lepidoptere (fluture)(5);

F.  întrucât, în plus, porumbul modificat genetic cu caractere cumulate exprimă o genă CspB modificată de Bacillus subtilis, care vizează reducerea pierderilor de randament datorate stresului cauzat de secetă; întrucât gena nptII, care conferă rezistență la antibioticele kanamicină și neomicină, a fost utilizată ca marker de selecție în procesul de modificare genetică(6);

G.  întrucât, la 3 iulie 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 8 august 2019;

H.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză;

Observațiile statelor membre și lipsa de date experimentale privind subcombinațiile

I.  întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(7); întrucât aceste observații critice includ faptul că nu sunt avute în vedere eventualele interacțiuni cu condițiile de mediu, care ar putea afecta conținutul de proteine transgenice al plantei, că rămân probleme nesoluționate în ceea ce privește siguranța și posibila toxicitate, că evaluarea ignoră reziduurile de erbicide și metaboliții din glifosat, precum și preocupările legate de utilizarea genei NPTII rezistente la antimicrobiene;

J.  întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale referitoare la cele 14 subcombinații neautorizate în momentul de față ale porumbului modificat genetic cu caractere cumulate(8);

Lipsa evaluării reziduurilor de erbicide și a produselor de degradare

K.  întrucât mai multe studii demonstrează că existența unor culturi modificate genetic cu toleranță la erbicide duce la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(9); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca porumbul modificat genetic cu acumulare de gene să fie expus la doze mai mari și, în același timp, repetate de glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă; întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene exprimă trei proteine tolerante la glifosat, făcându-l și mai rezistent la doze mai mari și la pulverizări repetate;

L.  întrucât există în continuare întrebări legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetare în domeniul cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

M.  întrucât, în avizul său științific din 3 iulie 2019, Grupul EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG) prevede că „evaluarea reziduurilor de erbicide relevante pentru prezenta cerere a fost investigată de Unitatea Pesticide a EFSA”(10); întrucât, cu toate acestea, potrivit unui aviz al Unității Pesticide a EFSA, datele cu privire la reziduurile de glifosat din porumbul modificat genetic cu modificări EPSPS(11) sunt insuficiente pentru a determina conținutul maxim de reziduuri și valorile de evaluare a riscului(12);

N.  întrucât, potrivit Unității Pesticide a EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori în cazul mai multor produse de degradare ale glifosatului, relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat(13);

O.  întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de degradare ale erbicidelor din plantele modificate genetic, precum și interacțiunea lor potențială cu proteinele Bt, nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a OMG; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt degradate de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de degradare pot fi determinate de însăși modificarea genetică(14);

P.  întrucât, prin urmare, nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

Proteinele Bt

Q.  întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante,(15)ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

R.  întrucât o opinie minoritară adoptată de un membru al Grupului EFSA pentru OMG în procesul de evaluare a altui porumb modificat genetic și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în nicio cerere în care sunt exprimate proteine Bt, acestea „nu pot fi observate în cadrul studiilor toxicologice [...] recomandate și efectuate în prezent pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic de către EFSA, deoarece aceste studii nu includ testele corespunzătoare în acest scop”(16);

S.  întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii coincide cu plantarea mai intensă a porumbului modificat genetic Bt(17); întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori(18);

Includerea genei marker de rezistență la antibiotice

T.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene produce proteina NMTII, care conferă rezistență la o serie de antibiotice, inclusiv neomicina și kanamicină, care sunt clasificate ca având „o importanță critică pentru uz uman și veterinar” de către OMS(19); întrucât NPTII a fost utilizat ca marker pentru a facilita procesul de selecție a celulelor transformate;

U.  întrucât articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(20) cere să se acorde o atenție specială OMG care conțin gene ce exprimă o rezistență la antibioticele utilizate pentru tratament medical sau veterinar, atunci când se efectuează o evaluare a riscurilor pentru mediu, obiectivul general fiind de a identifica și de a elimina progresiv genele marker de rezistență la antibiotice (ARMG) care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra siguranței mediului;

V.  întrucât în considerentul 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013(21) al Comisiei se afirmă că „în prezent este posibilă dezvoltarea de OMG-uri fără utilizarea genelor marker de rezistență la antibiotice [...]; prin urmare, solicitantul ar trebui să urmărească dezvoltarea OMG-urilor fără utilizarea genelor marker de rezistență la antibiotice”;

W.  întrucât Austria s-a opus în mod oficial introducerii pe piață a porumbului modificat genetic cu acumulare de gene din cauza includerii NTPII, „ care ar putea facilita răspândirea rezistenței la antimicrobiene în bacteriile din sol și din intestin” și „ având în vedere criza actuală a rezistenței la antibiotice”, Austria „nu poate susține promovarea cu bună știință în patrimoniul genetic a rezistenței la antibiotice în mediu prin acest produs”; întrucât Austria adaugă că „prin neeliminarea acestei gene de rezistență din produsul comercializat – deși este posibil din punct de vedere tehnic [...] – solicitantul încalcă Regulamentul de punere în aplicare [ (UE) nr. 503/2013] al Comisiei privind „inserarea genelor marker și a altor secvențe de acid (acizi) nucleic(i) neesențiale pentru obținerea caracteristicii dorite” și Directiva 2001/18/CE privind eliminarea treptată a genelor de rezistență la antibiotice”(22);

Trăsătura toleranței la secetă

X.  întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene exprimă o genă CspB modificată de Bacillus subtilis, care contribuie la reducerea pierderilor de randament datorate stresului provocat de secetă; întrucât, cu toate acestea, nu au fost efectuate teste pe teren în cazul porumbului modificat genetic cu acumulare de gene în condiții de secetă; întrucât, cu toate acestea, condițiile de stres, cum ar fi seceta, pot avea un impact asupra compoziției plantelor și a caracteristicilor biologice esențiale pentru evaluarea siguranței alimentelor și a furajelor;

Procesul decizional nedemocratic

Y.  întrucât în urma votului din 15 septembrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

Z.  întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

AA.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru produse alimentare și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, până în prezent, Parlamentul a adoptat opt obiecțiuni în cea de a noua legislatură; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

AB.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia poate decide să nu autorizeze un OMG atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel(23); întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației în această privință;

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(24), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  salută faptul că, în final, Comisia a recunoscut, într-o scrisoare din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare referitoare la organismele modificate genetic(25); își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă că, la 28 septembrie 2020, Comisia a autorizat un alt tip de soia modificată genetic pentru import(26) , în pofida unei obiecții din partea Parlamentului și a majorității statelor membre care au votat împotrivă;

5.  invită Comisia să facă progrese urgente în ceea ce privește elaborarea criteriilor de sustenabilitate, cu implicarea deplină a Parlamentului; invită Comisia să furnizeze informații cu privire la modul de desfășurare a acestui proces și în ce interval de timp va avea loc acesta;

6.  îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

7.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a înceta autorizarea organismelor modificate genetic, fie pentru cultivare, fie pentru alimente și furaje, în cazul în care statele membre nu emit niciun aviz în cadrul Comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;

8.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a nu autoriza culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod cuprinzător, de la caz la caz, ceea ce necesită o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării acestor culturi modificate genetic cu erbicide complementare și o evaluare a produselor de degradare a erbicidelor și a oricăror efecte combinatorii;

9.  invită din nou Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată cultivării în Uniune sau importului în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare sau furaje;

10.  invită Comisia să nu autorizeze nicio subcombinație de evenimente de transformare cu acumulare de gene dacă nu a fost evaluată în detaliu de către EFSA, pe baza datelor complete furnizate de solicitant;

11.  consideră, mai precis, că a aproba varietăți de culturi modificate genetic pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța, care nu au fost testate sau care nici măcar nu au fost create încă, contravine principiilor legislației alimentare generale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

12.  invită EFSA să dezvolte în continuare și să utilizeze în mod sistematic metode care să permită identificarea efectelor neintenționate ale evenimentelor de transformare cu acumulare de gene, de exemplu în contextul proprietăților adjuvante ale toxinelor Bt;

13.  solicită din nou Comisiei să nu autorizeze introducerea pe piață a unor plante modificate genetic conținând gene care conferă rezistență la antimicrobiene; ia act de faptul că autorizarea ar încălca articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE, care solicită eliminarea treptată a genelor marker de rezistență la antimicrobiene din OMG care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra mediului;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1. (2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (3) Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și a subcombinațiilor acestuia, pentru utilizări în alimente și furaje, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererile EFSA-GMO-NL-2016-134), EFSA Journal, 2019; 17(8):5774, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5734 (4) –––––––– În cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic; În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069). (5) Avizul EFSA, p. 12. (6) Avizul EFSA, p. 12. (7) Observațiile statelor membre: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2016-00686 (8) Avizul EFSA, p. 4. (9) A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele - Perspectivă generală și impact), Environmental Management, ianuarie 2016, 57 (1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C. M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. - the first sixteen years”, (Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe 24, 24 (2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24, și Schütte, G., Eckerstorfer , M., Rastelli, V. et al., „Herbicide resistance and biodiversity: agronomic and environmental aspects of genetically modified herbicide-resistant plants’, (Rezistența la erbicide și biodiversitatea: aspecte agronomice și de mediu ale plantelor modificate genetic rezistente la erbicide), Environmental Sciences Europe 29, 5 (2017), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0100-y (10) Avizul EFSA, p. 9. (11) Porumbul modificat genetic cu acumulare de gene conține o modificare EPSPS. (12) Analiza EFSA a limitelor maxime de reziduuri existente pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 – versiune revizuită pentru a lua în considerare datele omise. Jurnalul EFSA, 2019, 17 (10):5862, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2019.5862 (13) EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glyphosate (Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a evaluării riscurilor privind utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat), EFSA Journal, 2015; 13 (11): 4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302 (14) Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în Analiza realizată de EFSA a actualelor limite maxime de reziduuri pentru glifosat în conf ormitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, EFSA Journal, 2018;16(5):5263, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263 (15) Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., & Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals”, (O perspectivă generală asupra siguranței și a efectelor biologice ale toxinelor Cry produse de Bacillus thuringiensis la mamifere), Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5): p. 630-648, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full (16) Cererea EFSA-GMO-DE-2010-86 (porumbul Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 și trei subcombinații, independent de originea lor), opinie minoritară, Wal, J.M., membru al Grupului EFSA pentru OMG, EFSA Journal, 2018; 16(7):5309, p. 34, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5309 (17) Douglas, M.R., Tooker, J.F., „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops” (Folosirea pe scară largă a tratării semințelor a determinat intensificarea rapidă a utilizării insecticidelor neonicotinoide și a gestionării preventive a dăunătorilor în cazul culturilor de câmp din S.U.A.), Environmental Science and Technology, 2015, 49, 8, 5088-5097, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g (18) Neonicotinoide, https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en (19) http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255027/9789241512220-eng.pdf;jsessionid=11933F77EEEE4D6E7BD574889996C4E6?sequence=1, p. 21. (20) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1). (21) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei (JO L 157, 8.6.2013, p. 1). (22) Raportul de sinteză al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, Secțiunea „Produse alimentare și furaje modificate genetic”, 15 septembrie 2020, https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/sc_modif-genet_20200915_sum.pdf (23) Comisia „poate”, nu „este obligată” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, (24) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1). (25) https://tillymetz.lu/wp-content/uploads/2020/09/Co-signed-letter-MEP-Metz.pdf (26) MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, https://webgate.ec.europa.eu/dyna/gm_register/gm_register_auth.cfm?pr_id=100

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Senegal (13484/2019 – C9-0178/2019 – 2019/0226(NLE))

P9_TA(2020)0294 A9-0180/2020

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13484/2019),

–  având în vedere Protocolul privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană și Republica Senegal (13483/2019),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0178/2019),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 11 noiembrie 2020(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A9‑0180/2020),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Senegal.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0295.

Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Senegal (13484/2019 – C9-0178/2019 – 2019/0226M(NLE))

P9_TA(2020)0295 A9-0182/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13484/2019),

–  având în vedere Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Senegal, care a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2014,

–  având în vedere raportul de evaluare retrospectivă și prospectivă a Protocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Senegal,

–  având în vedere Protocolul privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană și Republica Senegal (13483/2019),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2), cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și cu articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C9-0178/2019),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 11 noiembrie 2020(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 31 alineatul (4) din actul care definește politica comună în domeniul pescuitului(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la normele comune pentru punerea în aplicare a dimensiunii externe a PCP, inclusiv a acordurilor în domeniul pescuitului(3),

–  având în vedere Planul strategic de țară al Senegalului (2019-2023),

–  având în vedere Strategia națională a Senegalului pentru promovarea locurilor de muncă ecologice (2015-2020),

–  având în vedere creșterea dimensiunii flotei asiatice care desfășoară activități în apele senegaleze;

–  având în vedere articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0182/2020),

A.  întrucât Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Senegal a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2014, întrucât actualul protocol de punere în aplicare a acordului a expirat la 19 noiembrie 2019 și întrucât, la 19 iulie 2019, a fost parafat un nou protocol;

B.  întrucât în raportul de evaluare prospectivă a ultimului protocol (2014-2019) se concluzionează că acesta a fost, în general, eficace pentru atingerea obiectivului său de a contribui la exploatarea sustenabilă a resurselor în zona de pescuit senegaleză și se recomandă reînnoirea protocolului pentru a răspunde nevoilor ambelor părți;

C.  întrucât eficacitatea ultimului protocol este satisfăcătoare în ceea ce privește pescuitul de ton și întrucât navele comunitare nu au utilizat, cu toate acestea, o parte dintre posibilitățile de pescuit pentru exploatarea speciilor demersale de adâncime; întrucât capturile de merluciu senegalez în apele senegaleze reprezintă mai puțin de 10 % din capturile comunitare din subregiune;

D.  întrucât dezvoltarea pescuitului de specii demersale de adâncime care vizează merluciul senegalez, precum și capturile suplimentare de merluciu senegalez în zona de pescuit a Senegalului și în zonele de pescuit din țările învecinate au dus la creșterea presiunii exercitate de pescuit asupra acestor stocuri;

E.  întrucât navele de pescuit ale Uniunii se limitează la zonele de pescuit din larg, ceea ce reduce la minimum interacțiunile cu sectorul pescuitului artizanal din Senegal și nu-i pune în pericol subzistența;

F.  întrucât noul protocol acoperă o perioadă de cinci ani și prevede posibilități de pescuit pentru navele Uniunii (28 de nave de pescuit ton frigorifice cu plasă-pungă, 10 nave de pescuit cu momeală, cinci nave de pescuit cu paragate și două traulere) pentru un tonaj de referință de 10 000 de tone pe an pentru ton și un volum autorizat de 1 750 de tone de capturi de merluciu senegalez pe an;

G.  întrucât valoarea financiară este de 3 050 750 EUR pe an, defalcată după cum urmează: 800 000 EUR pe an pentru accesul la resurse, 900 000 EUR pe an pentru punerea în aplicare a politicii sectoriale și 1 350 750 EUR pe an pentru valoarea estimată a taxelor care le revin armatorilor;

H.  întrucât noul protocol oferă posibilități de pescuit navelor Uniunii în apele Senegalului, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile și respectând recomandările Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT);

I.  întrucât reforma politicii comune în domeniul pescuitului conține un capitol privind dimensiunea externă cu scopul de a promova principiile pescuitului durabil; întrucât în cadrul acordurilor bilaterale se instituie un cadru juridic, economic și de mediu stabil pentru accesul flotei UE la apele țărilor terțe și se prevede un „sprijin sectorial” pentru a consolida capacitățile administrative locale și a îmbunătăți standardele de gestionare sustenabilă a pescuitului în țara parteneră;

J.  întrucât, în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, flota europeană va captura numai surplusul de capturi permise, în conformitate cu articolul 62 din Convenția ONU asupra dreptului mării din 1982;

K.  întrucât Senegalul a ratificat majoritatea instrumentelor internaționale privind guvernanța în domeniul pescuitului la nivel internațional și este parte cooperantă a organismelor regionale relevante de gestionare a pescuitului pentru pescăriile exploatate de navele senegaleze;

L.  întrucât noul protocol la acordul de parteneriat în domeniul pescuitului încheiat cu Senegalul face parte din acțiunea externă a UE față de țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și ține seama, în special, de obiectivele Uniunii în ceea ce privește respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului;

M.  întrucât angajamentele UE față de acordurile internaționale, în special față de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, mai ales ODD 14, ar trebui să fie, de asemenea, sprijinite în temeiul acestui acord, iar toate acțiunile UE, cum ar fi prezentul acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil, trebuie să contribuie la realizarea acestor obiective;

N.  întrucât Uniunea Europeană și Senegalul își mențin cooperarea în cadrul general al Acordului de la Cotonou și întrucât intervențiile de sprijinire economică a pescuitului se desfășoară prin intermediul programului PESCAO, care vizează îmbunătățirea guvernanței sectorului pescuitului și combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), în acest scop fiind disponibil un buget de 15 milioane EUR pentru perioada 2018-2024;

O.  întrucât pescuitul INN nu numai că epuizează baza de resurse naturale și reduce productivitatea naturală, ci afectează, de asemenea, mijloacele de subzistență ale pescarilor și veniturile naționale;

P.  întrucât Parlamentul European trebuie să fie informat imediat și pe deplin, în toate etapele, cu privire la procedurile legate de protocol sau de reînnoirea sa;

Q.  întrucât stocurile de pești pelagici mici sunt partajate de o serie de țări învecinate din regiunea Africii de Nord-Vest cu care UE a încheiat acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului care oferă acces la aceste stocuri; întrucât Comisia ar trebui să încurajeze autoritățile senegaleze să inițieze consultări cu țările învecinate asupra unor norme de gestionare comune obligatorii, bazate pe consultanță științifică, pentru a asigura un pescuit durabil, în special pentru stocurile de pești pelagici mici, chiar dacă acordul dintre UE și Senegal nu oferă acces la acestea;

R.  întrucât obiectivele strategice ale Planului strategic de țară al Senegalului (2019-2023) includ gestionarea sustenabilă și creșterea productivității activităților de pescuit, precum și o creștere globală a accesului la piață și a competitivității pentru industria pescuitului;

S.  întrucât sectorul pescuitului oferă locuri de muncă pentru mai mult de 600 000 de senegalezi, adică aproximativ 17 % din populația activă,

1.  afirmă că protocolul va permite continuarea cooperării strânse între Uniunea Europeană și Senegal pentru a asigura exploatarea responsabilă a resurselor halieutice în apele senegaleze și pentru a sprijini eforturile Senegalului de a dezvolta gestionarea durabilă a resurselor și protecția biodiversității marine;

2.  sprijină strategia Uniunii de a menține o rețea de acorduri în regiune, pentru a completa măsurile de asigurare a sustenabilității stocurilor în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP);

3.  ia act de faptul că, în conformitate cu concluziile raportului de evaluare, noul protocol conține o reducere a tonajului de merluciu senegalez (de la 2 000 la 1 750 de tone pe an) și o creștere a contribuției financiare pentru sprijinul sectorial (150 000 EUR) și a cuantumului estimat al taxelor datorate de armatori;

4.  constată reducerea posibilităților de pescuit ale traulerelor de adâncime pentru merluciu senegalez, în conformitate cu avizul științific al Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF), în vederea reducerii mortalității;

5.  salută faptul că protocolul ia în considerare speciile sensibile care sunt capturate accidental; subliniază necesitatea de a consolida și mai mult măsurile de protecție a ecosistemului marin; subliniază rolul esențial al observatorilor științifici specializați în monitorizarea capturilor accidentale;

6.  subliniază că acordul conține un capitol privind cooperarea științifică cu scopul de a asigura o mai bună monitorizare a stării resurselor biologice marine în apele senegaleze; ia act de dificultățile existente în ceea ce privește monitorizarea științifică a exploatării resurselor demersale de adâncime și solicită ca evaluarea să țină seama, de asemenea, de presiunea exercitată de flota de pescuit a țărilor terțe în apele altor țări costiere (Mauritania, Maroc, Guineea-Bissau și Gambia), având în vedere că posibilitățile de pescuit disponibile în apele senegaleze pentru navele UE sunt relativ limitate;

7.  consideră că, pentru a garanta accesul la excedentele existente în apele senegaleze, este necesar să se cunoască efortul global de pescuit (care să includă flota senegaleză și cele ale țărilor terțe) și invită Comisia să se asigure că articolul privind transparența este aplicat în cadrul protocolului actual, precum și în deliberările din cadrul ORGP-urilor competente;

8.  ia act de posibilitatea de a revizui posibilitățile de pescuit și de a conveni asupra campaniilor de pescuit experimental în zonele de pescuit ale Republicii Senegal; salută condițiile stabilite în protocol în ceea ce privește sustenabilitatea și respectarea recomandărilor științifice și solicită Comisiei să informeze Parlamentul în cazul în care comitetul mixt aprobă aceste modificări; salută includerea monitorizării capturilor prin intermediul sistemului electronic de înregistrare și raportare (ERS, electronic reporting system); invită Comisia să se asigure că sistemul este operațional cât mai curând posibil;

9.  salută adoptarea de noi măsuri tehnice de reducere a capturilor accidentale de specii protejate (păsări marine, broaște țestoase, rechini și mamifere marine) și îndeamnă Comisia să monitorizeze adoptarea măsurilor necesare pentru a îmbunătăți selectivitatea uneltelor de pescuit, în conformitate cu recomandările științifice și cu legislația secundară elaborată de ORGP;

10.  subliniază că acordul stabilește un cadru juridic pentru cooperarea în domeniul supravegherii și al combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și salută faptul că Senegalul a ratificat în 2017 Acordul FAO privind măsurile de competența statului portului, ceea ce constituie un aspect pozitiv, având în vedere importanța portului Dakar pentru debarcarea produselor pescărești capturate în diferite zone din subregiune de către nave care arborează diverse pavilioane ale unor țări terțe;

11.  salută îmbarcarea marinarilor din Senegal la bordul navelor Uniunii Europene și subliniază bunele rezultate obținute în punerea în aplicare a protocolului precedent; salută ratificarea de către Senegal a Convenției nr. C188 a OIM privind munca în domeniul pescuitului și solicită autorităților senegaleze să pună în aplicare dispozițiile sale; invită Comisia să evalueze în mod regulat punerea sa efectivă în aplicare în cadrul reuniunilor comitetului mixt, în special în ceea ce privește condițiile de muncă și remunerarea, menționate de asemenea în protocol;

12.  consideră că statele membre pot juca un rol relevant și pot fi o parte activă în eforturile de consolidare a capacităților și de formare, în vederea realizării acestui obiectiv;

13.  recomandă, pentru a se asigura respectarea obiectivelor de sprijin sectorial prevăzute la articolul 5 și fără a aduce atingere altor activități, următoarele acțiuni prioritare și strategice:

14.  invită Comisia să realizeze un studiu global privind impactul acordurilor bilaterale ale UE în domeniul pescuitului și, în special, privind beneficiile aduse de sprijinul sectorial și de activitatea flotei europene în apele țărilor terțe pentru economiile locale (dezvoltarea pescuitului durabil, ocuparea forței de muncă la nivel local, infrastructură, îmbunătățiri sociale etc.), adoptând o abordare coerentă și unitară în relația cu toate țările din Africa de Vest;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de fabrici de făină și ulei de pește pe coasta Africii de Vest care se aprovizionează cu stocuri de pești pelagici mici din apele senegaleze, dar și din țările învecinate, unde capturile provin de la flote străine (altele decât cele ale UE); critică, în acest sens, contradicția cu principiul sustenabilității, în contextul aprovizionării populației locale cu resurse proteice valoroase;

16.  consideră că, în cazul unei eventuale încetări a activităților de pescuit sau al stabilirii unor restricții pentru acestea, din motive de sustenabilitate a resurselor, pe baza unor avize științifice solide, ar trebui asigurată în primul rând satisfacerea necesităților în materie de pescuit local;

17.  apreciază eforturile depuse la nivelul UE în ceea ce privește transparența în textele protocoalelor și ale comitetelor științifice comune disponibile în prezent; subliniază necesitatea de a spori transparența și participarea asociațiilor comunităților costiere la gestionarea sprijinului sectorial; invită Comisia să prezinte rapoarte publice periodice privind utilizarea sprijinului sectorial și să transmită Parlamentului concluziile reuniunilor Comitetului mixt și rezultatele evaluărilor sale anuale; invită Comisia să faciliteze participarea reprezentanților Parlamentului ca observatori la reuniunile Comitetului mixt și să îmbunătățească participarea asociațiilor și comunităților senegaleze din domeniul pescuitului; subliniază necesitatea transparenței din partea guvernului senegalez în ceea ce privește parteneriatele în domeniul pescuitului cu alte țări;

18.  recomandă părților interesate să participe la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor operaționale prin implicarea comunităților locale de pescari și prin consultarea acestora în conformitate cu legislația senegaleză;

19.  solicită mai multă claritate și armonizarea în mai mare măsură a raportării în zonele marine protejate, precum și un plan de gestionare cuprinzător, stabilit de comun acord, care să atribuie roluri și să indice organismul responsabil de coordonarea generală a activităților de gestionare;

20.  ia act de faptul că țările fără ieșire la mare, cum ar fi Mali, depind de exporturile de pește din Senegal care reprezintă mai mult de 40 % din importurile de produse pescărești din aceste țări; ia act de faptul că exporturile senegaleze contribuie la alimentația țărilor fără ieșire la mare;

21.  ia act de faptul că mai mult de o cincime din exporturile senegaleze ajung în țări fără ieșire la mare, în special Mali, Burkina Faso și Niger, și contribuie la integrarea economică a continentului african;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Republicii Senegal.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0294. (2) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22). (3) JO C 58, 15.2.2018, p. 93.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Seychelles și a protocolului de punere în aplicare a acestuia (2020-2026) (05243/2020 – C9-0073/2020 – 2020/0002(NLE))

P9_TA(2020)0296 A9-0185/2020

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (05243/2020),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și Republica Seychelles și protocolul de punere în aplicare a acestuia (2020-2026) (05246/2020),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0073/2020),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 12 noiembrie 2020(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A9-0185/2020),

1.  aprobă încheierea acordului și a protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Seychelles.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0303.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice și protejarea lor (08359/2020 – C9-0298/2020 – 2020/0089(NLE))

P9_TA(2020)0297 A9-0199/2020

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08359/2020),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice și protejarea lor (08361/2020),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0298/2020),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 11 noiembrie 2020(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0199/2020),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Populare Chineze.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0298.

Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice și protejarea lor (08359/2020 – C9-0298/2020 – 2020/0089M(NLE))

P9_TA(2020)0298 A9-0202/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08359/2020),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice și protejarea lor (08361/2020),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (3), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2014 intitulată „Comerț, creștere economică și proprietate intelectuală - Strategie pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe” (COM(2014)0389),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raport privind protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe” (SWD(2019)0452),

–  având în vedere declarațiile comune ale celei de a 20-a reuniuni la nivel înalt UE-China din 16 iulie 2018 și ale celei de a 21-a reuniuni la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019,

–  având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 intitulată „UE-China - O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China(2),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 11 noiembrie 2020(3) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special titlul V privind acțiunea externă a Uniunii,

–  având în vedere TFUE, în special articolul 91, articolul 100, articolul 168 și articolul 207, coroborate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v) și cu articolul 218 alineatul (7),

–  având în vedere articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0202/2020),

A.  întrucât protecția indicațiilor geografice la nivel internațional este un element cheie al politicii comerciale a UE;

B.  întrucât UE este cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume, înregistrând un excedent comercial de 39 de miliarde EUR în comerțul cu produse agroalimentare în 2019;

C.  întrucât valoarea medie a produselor care au o indicație geografică este de două ori mai mare decât cea produselor fără o astfel de etichetă de calitate;

D.  întrucât exporturile de produse agroalimentare din UE către China au crescut considerabil în ultimul deceniu, cu o rată anuală de creștere de peste 20 % în perioada 2009-2019; întrucât acest lucru a transformat deficitul comercial de produse agroalimentare în cuantum de 1 miliard EUR în 2009 într-un excedent comercial de peste 9 miliarde EUR în 2019, făcând din China a treia destinație pentru exporturile agroalimentare din UE, după Regatul Unit și SUA; întrucât se preconizează că importurile Chinei de produse agroalimentare vor crește și mai mult în următorul deceniu;

E.  întrucât valoarea vânzărilor la nivel mondial de produse protejate de indicații geografice ale UE, care acoperă vinuri, produse agroalimentare și băuturi spirtoase, reprezintă 74,76 miliarde EUR(4), ceea ce înseamnă o cotă de 6,8 % din vânzările sectorului agroalimentar al UE și o pondere de 15,4 % din exporturile de produse agroalimentare ale UE;

F.  întrucât UE este recunoscută pe plan mondial pentru know-how-ul său și pentru producția de produse agroalimentare de înaltă calitate și valoare;

G.  întrucât toate produsele agroalimentare importate trebuie să fie controlate și trebuie să îndeplinească cerințele în materie de sănătate, siguranță și bunăstare a animalelor care se aplică producătorilor UE de-a lungul întregului lanț de aprovizionare agroalimentar, contribuind astfel la valoarea și calitatea acestora;

H.  întrucât multe indicații geografice din UE se confruntă cu provocări semnificative în China, provocând pierderi economice semnificative pentru producătorii din UE,

I.  întrucât acordul se bazează pe experiența dobândită prin intermediul proiectului-pilot UE-China privind cooperarea în ceea ce privește indicațiile geografice, care s-a desfășurat în perioada 2007-2012;

J.  întrucât se preconizează că o proporție semnificativă din creșterea economică globală ce va avea loc în viitor va fi generată în afara Europei;

K.  întrucât producătorii și exportatorii de produse agroalimentare trebuie să funcționeze într-un mediu comercial internațional dificil;

L.  întrucât acest acord este important în perspectiva recunoașterii globale pe care o oferă pentru indicațiile geografice;

M.  întrucât acest acord reprezintă un prim pas important și ar trebui să fie extins cât mai curând posibil pentru a proteja multe indicații geografice ale UE care încă sunt excluse;

N.  întrucât încheierea acestui acord demonstrează că UE și China sunt în măsură să ajungă la acorduri bilaterale atât timp cât interesele comune sunt bine luate în considerare,

1.  salută încheierea acestui acord dintre UE și Republica Populară Chineză privind cooperarea legată de indicațiile geografice (IG) și protejarea acestora; salută protecția indicațiilor geografice europene pe piața chineză; consideră că punerea în aplicare efectivă a acordului este un exercițiu important de consolidare a încrederii între cele două părți și un semnal important că China este dispusă să coopereze cu UE; se așteaptă să se înregistreze progrese și în alte domenii de cooperare în ceea ce privește comerțul echitabil;

2.  subliniază importanța relației strategice a UE cu China și invită statele membre și instituțiile UE să adopte o poziție unitară și coordonată față de China; subliniază că investițiile și comerțul ar trebui să se bazeze pe reguli și pe valori, iar în centru ar trebui să se afle un sistem comercial multilateral; invită China să joace un rol mai activ în cadrul OMC și al altor inițiative multilaterale și să își respecte pe deplin obligațiile care îi revin în cadrul OMC, adaptându-și puterea economică dobândită la nivelul său de dezvoltare; subliniază că respectarea drepturilor omului este o condiție prealabilă pentru a iniția relații comerciale și de investiții cu UE și îndeamnă China să își respecte obligațiile internaționale și să se angajeze să respecte drepturile omului, mai ales în perspectiva negocierilor în curs privind acordul bilateral de investiții; este profund îngrijorat de relatările privind exploatarea și detenția uigurilor în fabricile din China;

3.  solicită introducerea unor sancțiuni financiare pentru întreprinderile care nu respectă indicațiile geografice și care sunt implicate în contrafacerea de produse acoperite de o indicație geografică;

4.  subliniază că acest acord transmite un semnal pozitiv comunității internaționale, inclusiv instituțiilor multilaterale; salută nivelul ridicat de protecție pentru lista de 100 de indicații geografice europene și 100 de indicații geografice chineze în temeiul acordului, care depășește nivelul actual de protecție acordat în temeiul Acordului TRIPS al OMC, în special pentru produsele alimentare, dar și pentru vinuri și băuturi spirtoase; ia act de faptul că protecția altor 175 de indicații geografice din UE și, respectiv, China este prevăzută în termen de patru ani de la intrarea în vigoare a acordului; remarcă faptul că UE protejează peste 3 300 de indicații geografice; invită Comisia să procedeze rapid la extinderea acestui acord pentru a proteja în următorii ani cât mai multe indicații geografice care îndeplinesc criteriile, inclusiv IG din domeniul pescuitului și acvaculturii; invită Comisia, de asemenea, să informeze Parlamentul în mod corespunzător cu privire la progresul negocierilor în vederea prelungirii acordului; reamintește că acordul a fost finalizat înainte ca tratatele UE să înceteze să se aplice în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și că în listele convenite figurează opt produse din Regatul Unit; îndeamnă Comisia să consulte statele membre și să înlocuiască aceste produse cu produse din statele membre ale UE cât mai curând posibil după încheierea perioadei de tranziție;

5.  salută dispoziția conform căreia producătorii de produse IG protejate pot apela direct la Comitetul mixt prevăzut de prezentul acord, în cazul în care produsul lor nu este inclus pe listele convenite inițial și, de asemenea, dacă produsul lor dobândește ulterior protecție după intrarea în vigoare a acordului; invită părțile interesate actuale și potențiale, inclusiv din sectoarele pescuitului și ale acvaculturii din UE, să exploreze această dispoziție;

6.  remarcă faptul că UE are un important deficit comercial în raport cu China, dar reamintește că, în domeniul produselor agroalimentare, UE are un excedent comercial;

7.  reamintește importanța promovării modelului de protecție a indicațiilor geografice ale UE ca instrument crucial pentru garantarea autenticității și caracteristicilor unice ale produselor UE înregistrate, ca instrument de marketing util pentru oportunitățile de afaceri și ca simbol al patrimoniului cultural; recunoaște că UE și China au patrimonii bogate în domeniul produselor alimentare tradiționale de calitate și că protecția IG este importantă în această privință; invită Comisia, statele membre și guvernul chinez să se angajeze să protejeze acest patrimoniu și să se asigure că este recunoscut în ambele societăți, cu scopul de a facilita identificarea și protejarea originii produselor în cauză, precum și de a promova schimburile culturale și deschiderea;

8.  regretă că, în pofida protecției oferite în temeiul acordului, unele dintre indicațiile geografice din UE nu pot fi exportate în China din cauza standardelor chineze privind importul de alimente; solicită Comisiei să continue dialogul cu China pentru a recunoaște standardele UE în materie de siguranță alimentară, care sunt printre cele mai ridicate din lume; invită China să elimine barierele nejustificate în calea exporturilor de produse agroalimentare din UE, să asigure reciprocitatea în cadrul relației comerciale generale și să respecte, să îmbunătățească și să implementeze strict standardele sanitare și fitosanitare, precum și să asigure respectarea acestora, cu scopul de a evita concurența neloială;

9.  invită China, de asemenea, să sprijine cadrul multilateral existent de protejare a indicațiilor geografice, devenind membră a Acordului OMPI de la Lisabona și a Actului de la Geneva, în vigoare de la 26 februarie 2020;

10.  subliniază importanța indicațiilor geografice în cadrul mai extins al drepturilor de proprietate intelectuală și al eforturilor de combatere a produselor contrafăcute; evidențiază că acordul trebuie să asigure protecția deplină a drepturilor de proprietate intelectuală asupra produselor, cu scopul de a proteja valoarea și calitatea mediului local, inclusiv infrastructura, ocuparea forței de muncă și biodiversitatea, de a îmbunătăți dezvoltarea regională și de a spori trasabilitatea, transparența și informarea consumatorilor;

11.  salută, în acest sens, aprobarea noii legislații chineze privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală (DPI); invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acordului și solicită o ratificare rapidă; invită Comisia, în plus, să continue cooperarea cu China pentru a realiza progrese în vederea implementării unui acord mai ambițios în domeniul DPI, cu scopul de a extinde lista de indicații geografice ale UE protejate; îndeamnă Comisia să monitorizeze procesul de înregistrare a indicațiilor geografice în China; solicită Comisiei să ofere în continuare sprijin întreprinderilor din UE prin intermediul serviciului de asistență în materie de DPI; evidențiază valoarea adăugată a cooperării cu organisme precum Oficiul UE pentru Proprietate Intelectuală în vederea unei monitorizări corecte și a asigurării respectării legislației;

12.  observă că, potrivit celui mai recent raport privind protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, peste 80 % dintre produsele contrafăcute și piratate confiscate în UE în 2018 și 2019 provin din China, reprezentând o pierdere de aproximativ 60 de miliarde EUR pentru statele membre ale UE; subliniază importanța pe care continuă să o aibă controalele și testele stricte cărora le sunt supuse toate produsele importate cu scopul de a depista produsele alimentare contrafăcute și frauduloase; reamintește, prin urmare, necesitatea unei cooperări vamale profunde și eficace între UE și China cu scopul de a asigura o concurență loială în lumina fluxurilor comerciale sporite și ca instrument de combatere a produselor contrafăcute;

13.  subliniază importanța punerii în aplicare efective și a unei aplicări corespunzătoare pe piață a dispozițiilor acordului; reiterează că este hotărât să monitorizeze și să controleze aplicarea corectă a acordului; invită Comisia, în acest sens, să informeze în fiecare an Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a acordului începând de la 1 an de la intrarea sa în vigoare; salută numirea unui nou responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială și evidențiază rolul esențial pe care îl va avea acesta în monitorizarea și îmbunătățirea respectării acordului; invită acest responsabil să reacționeze fără întârziere în cazul în care acordul nu este pus în aplicare corect;

14.  este îngrijorat de impactul pe care Acordul economic și comercial dintre Statele Unite și China (așa-numitul Acord SUA-China Faza 1), care a intrat în vigoare la 14 februarie 2020, l-ar putea avea asupra acordului dintre UE și China privind indicațiile geografice și subliniază că trebuie pus în aplicare în mod nediscriminatoriu și în deplină conformitate cu normele OMC, precum și fără consecințe care să afecteze implementarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului UE-China privind indicațiile geografice; subliniază că UE trebuie, de asemenea, să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a celei de a doua liste de 175 de indicații geografice ale UE pentru a identifica eventuale suprapuneri cu Acordul SUA-China Faza 1; se așteaptă ca exportatorii din UE să aibă beneficii imediate de pe urma măsurilor de facilitare a comerțului în sectorul agroalimentar;

15.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numeroasele obstacole pe care le întâmpină întreprinderile și fermierii din UE care doresc să pătrundă pe piața chineză și să participe la aceasta, din cauza sistemului controlat de stat existent în China; consideră că o concurență loială între întreprinderile din UE și cele din China ar crea mai multe oportunități și ar spori inovarea și îndeamnă Comisia să continue să colaboreze cu autoritățile chineze pentru a elimina respectivele obstacole;

16.  subliniază că de mult este nevoie să se creeze condiții de concurență echitabile între UE și China în ceea ce privește comerțul și investițiile, acordând atenție mai ales reciprocității în ceea ce privește accesul pe piață, achizițiile publice și serviciile financiare; îndeamnă ambele părți să aibă o cooperare constructivă în acest sens, pentru a urmări reforme bazate pe piață și pentru a realiza progrese semnificative, în special în ceea ce privește negocierile în curs privind acordul bilateral de investiții, dar și responsabilitatea socială a întreprinderilor, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și lupta împotriva schimbărilor climatice în conformitate cu Acordul de la Paris; reiterează apelul său adresat Chinei de a face progrese în privința unei reforme ambițioase a OMC, care include norme cuprinzătoare privind subvențiile industriale; reiterează preocupările sale legate de practicile de denaturare a pieței ale întreprinderilor de stat chineze, de transferurile forțate de tehnologie și de localizarea forțată a datelor, de supracapacitatea industrială și de exporturile aferente de dumping, precum și de alte practici comerciale neloiale; reiterează necesitatea de a îmbunătăți cooperarea bilaterală și multilaterală pentru dezvoltare sustenabilă și un sistem de comerț echitabil, promovând totodată standardele sociale și de mediu pe baza respectării și punerii în aplicare a convențiilor și acordurilor internaționale; este îngrijorat din cauza slabei performanțe a Chinei în legătură cu pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN); scoate în evidență lipsa de transparență în legătură cu înregistrarea navelor și a flotelor de pescuit la nivel mondial și subliniază că subvențiile acordate de China în acest domeniu creează o concurență neloială pentru sectorul UE al pescuitului; invită China să depună toate eforturile pentru a-și consolida cadrul juridic privind pescuitul INN și să îl aplice mai strict;

17.  reamintește că sunt necesare progrese semnificative și ambițioase la negocierile privind Acordul cuprinzător între UE și China privind investițiile, care să abordeze asimetriile actuale ale pieței; subliniază că este important să se includă un capitol ambițios privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă, cu scopul de a proteja drepturile omului, inclusiv standardele fundamentale de muncă, de a promova dezvoltarea sustenabilă și de a combate schimbările climatice în conformitate cu Acordul de la Paris; subliniază că asigurarea unor condiții de concurență echitabile, a reciprocității și a unui tratament nediscriminatoriu între părțile respective și comunitățile lor de afaceri, cetățenii și societatea lor civilă sunt esențiale; îndeamnă părțile să îmbunătățească transparența și să stabilească o dimensiune parlamentară în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului; evidențiază că piața UE a achizițiilor publice este deschisă întreprinderilor chineze, inclusiv celor deținute de stat, în timp ce întreprinderile europene întâmpină adesea dificultăți în a dobândi acces la oportunități de achiziții pe piețele din China; invită Comisia și China să impulsioneze cooperarea UE-China în vederea atingerii obiectivelor de mediu;

18.  subliniază că relațiile comerciale ale UE necesită relații regionale armonioase între China și țările sale învecinate, precum și o coexistență cordială a acesteia cu toate teritoriile care au avut o relație specială cu Europa; subliniază că respectarea deplină de către China a angajamentelor internaționale anterioare din regiune va face posibilă punerea în aplicare corespunzătoare a acestui acord;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Guvernului Republicii Populare Chineze și Congresului Național al Poporului din China.

(1) JO C 407, 4.11.2016, p. 18. (2) JO C 433, 23.12.2019, p. 103. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0297. (4) Studiul Comisiei, publicat în aprilie 2020 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_683

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește identificarea persoanelor impozabile în Irlanda de Nord (COM(2020)0360 – C9-0279/2020 – 2020/0165(CNS))

P9_TA(2020)0299 A9-0200/2020

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2020)0360),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9-0279/2020),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0200/2020),

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 în ceea ce privește introducerea unor limite de capacitate pentru codul din estul Mării Baltice, colectarea de date și măsurile de control în Marea Baltică și a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește încetarea definitivă a activităților flotelor care pescuiesc cod din estul Mării Baltice (COM(2019)0564 – C9-0161/2019 – 2019/0246(COD))

P9_TA(2020)0300 A9-0093/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0564),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0161/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 ianuarie 2020(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 30 septembrie 2020, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0093/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 noiembrie 2020 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 în ceea ce privește reducerea capacității de pescuit în Marea Baltică și a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește încetarea definitivă a activităților de pescuit ale flotelor care pescuiesc cod din estul Mării Baltice, cod din vestul Mării Baltice și hering din vestul Mării Baltice

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/1781.)

(1) JO C 106, 31.3.2020, p. 10.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 573/2014/UE privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (COM(2019)0620 – C9-0117/2019 – 2019/0188(COD))

P9_TA(2020)0301 A9-0128/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0620),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0117/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 octombrie 2019(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 octombrie 2020, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0128/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 noiembrie 2020 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2020/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 573/2014/UE privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2020/1782.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.