Decizia Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 prin care se propune numirea Juliei Laffranque în cadrul comitetului instituit în conformitate cu articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2020/2238(INS))

P9_TA(2020)0310 B9-0368/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 255 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 128 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea Comisiei pentru afaceri juridice (B9-0368/2020),

A.  întrucât Julia Laffranque întrunește condițiile prevăzute la articolul 255 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

1.  propune ca Julia Laffranque să fie numită în cadrul comitetului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Președintelui Curții de Justiție.

Decizia Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 privind recomandarea Consiliului privind numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (N9-0055/2020 – C9-0331/2020 – 2020/0805(NLE))

P9_TA(2020)0311 A9-0218/2020

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere recomandarea Consiliului din 9 octombrie 2020 (N9-0055/2020)(1),

–  având în vedere articolul 283 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliul European (C9-0331/2020),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE(2),

–  având în vedere decizia sa din 17 septembrie 2019 privind recomandarea Consiliului privind numirea președintei Băncii Centrale Europene(3),

–  având în vedere deciziile sale din 17 decembrie 2019, referitoare la recomandările Consiliului privind numirile a doi membri ai Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene(4),

–  având în vedere articolul 130 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0218/2020),

A.  întrucât, prin scrisoarea din 14 octombrie 2020, Consiliul European s-a consultat cu Parlamentul European cu privire la numirea lui Frank Elderson ca membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene pentru un mandat de opt ani începând de la 15 decembrie 2020;

B.  întrucât Comisia sa pentru afaceri economice și monetare a evaluat calificările candidatului propus, în special în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolul 283 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, astfel cum decurge din articolul 130 din tratat, imperativul independenței totale a BCE; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea candidatului un curriculum vitae, precum și răspunsurile sale la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C.  întrucât comisia a organizat apoi, la 9 noiembrie 2020, o audiere a candidatului, în timpul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei;

D.  întrucât Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene este constituit din membrii Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și din cei 19 guvernatori ai băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro; întrucât, în prezent, toți guvernatorii sunt bărbați;

E.  întrucât Parlamentul și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de procedura de numire a membrilor Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și a cerut ca procedurile să fie îmbunătățite în această privință; întrucât Parlamentul a cerut să i se transmită, cu promptitudine, o listă scurtă de cel puțin două nume care să cuprindă și femei;

F.  întrucât, la 17 septembrie 2019, Parlamentul a emis un aviz favorabil față de recomandarea Consiliului de a o numi pe Christine Lagarde în funcția de președintă a Băncii Centrale Europene, prima femeie care ocupă această funcție;

G.  întrucât, la 17 decembrie 2019, Parlamentul a emis avize favorabile privind recomandările Consiliului de a-i numi pe Fabio Panetta și pe Isabel Schnabel ca membri ai Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene;

H.  întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene; întrucât Parlamentul regretă că statele membre nu au luat în serios această solicitare și întrucât solicită instituțiilor naționale și ale UE să se străduiască mai mult să asigure echilibrul de gen la următoarele numiri;

I.  întrucât toate instituțiile și organismele naționale și ale UE ar trebui să pună în aplicare măsuri concrete pentru a asigura echilibrul de gen,

1.  emite un aviz favorabil privind recomandarea Consiliului de a-l numi pe Frank Elderson ca membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului European, Consiliului, precum și guvernelor statelor membre.

(1) JO C 338, 12.10.2020, p. 2. (2) Texte adoptate, P8_TA(2019)0211. (3) Texte adoptate, P9_TA(2019)0008. (4) Texte adoptate, P9_TA(2019)0093 și texte adoptate, P9_TA(2019)0094.

Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu o catastrofă naturală și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică (COM(2020)0960 – C9-0318/2020 – 2020/0299(BUD))

P9_TA(2020)0312 A9-0221/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0960 – C9-0318/2020),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 10,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3), în special punctul 11,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0221/2020),

1.  salută decizia ca simbol de solidaritate a Uniunii cu cetățenii și regiunile Uniunii afectate de catastrofe naturale și de urgența majoră de sănătate publică provocată de pandemia de COVID-19 la începutul anului 2020;

2.  subliniază nevoia urgentă de alocare a asistenței financiare prin intermediul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene către regiunile afectate;

3.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu o catastrofă naturală și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2021/75.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3. (2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 care însoțește propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu unele dezastre naturale și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică (12522/2020 – C9-0341/2020 – 2020/0297(BUD))

P9_TA(2020)0313 A9-0223/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1), în special articolul 44,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, adoptat definitiv la 27 noiembrie 2019(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 adoptat de Comisie la 9 octombrie 2020 (COM(2020)0961),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 adoptată de Consiliu la 30 octombrie 2020 și transmisă Parlamentului European la 3 noiembrie 2020 (12522/2020 – C9-0341/2020),

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu o catastrofă naturală și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică (COM(2020)0960),

–  având în vedere articolele 94 și 96 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0223/2020),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 cuprinde propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în urma catastrofelor naturale care au avut loc în statele membre respective în cursul anului 2020, precum și a efectuării unor plăți în avans către șapte state membre, și anume Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia, Spania, ca răspuns la situația de urgență de sănătate publică de importanță majoră cauzată de epidemia de COVID-19 la începutul anului 2020;

B.  întrucât, în consecință, Comisia propune modificarea bugetului pe 2020 și majorarea alocării pentru linia bugetară 13 06 01 „Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei” cu 823 548 633 EUR, atât în credite de angajament, cât și în credite de plată;

C.  întrucât Croația a solicitat plata unui avans, astfel cum se prevede la articolul 4a din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002(6), iar la 10 august 2020 Comisia a acordat un avans echivalent cu 88 951 877 EUR din contribuția financiară anticipată a Uniunii; întrucât, cum creditele pentru plățile în avans disponibile inițial în bugetul pe 2020 sunt deja consumate integral, Comisia propune mobilizarea resurselor suplimentare necesare în limita plafonului anual stabilit pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene;

D.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 propune înscrierea sumei de 734 596 756 EUR în bugetul pe 2020, atât sub formă de angajamente, cât și sub formă de plăți, după deducerea avansului de 88 951 877 EUR deja plătit Croației;

E.  întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este un instrument special, astfel cum sunt definite aceste instrumente în Regulamentul privind CFM, iar creditele de angajament și de plată corespunzătoare trebuie înscrise în buget în afara plafoanelor corespunzătoare prevăzute în CFM,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 prezentat de Comisie;

2.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 8/2020 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (2) JO L 57, 27.2.2020. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105. (6) Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).

Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 referitoare la combaterea numărului de persoane fără locuință în UE (2020/2802(RSP))

P9_TA(2020)0314 B9-0363/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 4, 9 și 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite adoptate de liderii mondiali în septembrie 2015 și aprobate de Consiliu, în special ODD 1, 3, 8 și 11,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 21 privind nediscriminarea, articolul 26 privind integrarea persoanelor cu dizabilități și articolul 34 alineatul (3), și recunoașterea și respectarea de către Uniune a dreptului la asistență socială și la asistență pentru locuință,

–  având în vedere Carta socială europeană semnată la Torino pe 18 octombrie 1961,

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiul 19 privind locuințele și asistența pentru persoanele fără locuință,

–  având în vedere Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 1989,

–  având în vedere recomandările specifice de țară din 25 mai 2018 pentru toate cele 28 de state membre privind locuințele,

–  având în vedere Carta ONU privind locuințele sustenabile și obiectivul său de a „asigura accesul la locuințe decente, adecvate, la prețuri accesibile și salubre pentru toți”,

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 10 iulie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro(3),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)(4),

–  având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Comisia pentru petiții a primit petiția nr. 0546/2020 și alte câteva petiții care exprimă îngrijorarea față de situația a peste 4 milioane de cetățeni europeni fără locuință, și întrucât se pare că numărul persoanelor fără locuință din UE a crescut cu peste 70 % în ultimii 10 ani;

B.  întrucât lipsa locuinței atrage direct greutăți în exercitarea altor drepturi fundamentale, cum ar fi accesul la îngrijirile de sănătate, și întrucât persoanele fără locuință sunt deseori ținta unor infracțiuni generate de ură și violență, inclusiv stigmatizarea socială;

C.  întrucât aceste petiții fac un apel la Uniunea Europeană să nu lase pe nimeni în urmă și să adopte de urgență o acțiune concertată, luând măsuri preventive care să reducă durabil riscul și amploarea fenomenului oamenilor fără locuință;

D.  întrucât, în ierarhia nevoilor umane, locuințele oferă un spațiu pentru a trăi, permițând astfel satisfacerea altor nevoi de bază și superioare;

E.  întrucât Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului;

F.  întrucât în definirea și punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea trebuie să ia în considerare cerințe legate de un nivel ridicat al ratei de angajare, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, politicile pentru locuințe sociale și un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane;

G.  întrucât faptul că în UE nu există o singură definiție larg adoptată a lipsei de locuință și a excluziunii de la obținerea unei locuințe îngreunează evaluarea amplorii lipsei de adăpost în statele membre ale UE;

H.  întrucât numărul persoanelor fără adăpost a crescut în ultimul deceniu în mai multe țări din UE; întrucât cauzele acestei creșteri sunt o combinație între creșterea costurilor imobiliare, impactul crizei economice, reducerea protecției sociale și politicile improprii pentru face față fenomenului persoanelor fără locuință în multe state membre; întrucât prețurile locuințelor au crescut cu 5 % în zona euro (ZE-19) și cu 5,2 % în UE-27 în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu același trimestru al anului precedent;

I.  întrucât UE nu are prerogative directe în politica locativă, dar poate afecta indirect condițiile de locuit din statele membre prin reglementări, cum ar fi legislația privind ajutoarele de stat, legislația fiscală și legislația concurenței, precum și prin măsuri cum ar fi recomandările și orientările;

J.  întrucât Fondul social european este constituit pentru a mări șansele de angajare ale lucrătorilor pe piața internă și a contribui astfel la creșterea nivelului de trai, ajutând persoanele fără adăpost să aibă acces la locuințe sociale;

K.  întrucât s-a recurs și la alte fonduri structurale și de investiții europene, cum ar fi FEDR, pentru proiecte imobiliare și pentru a răspunde nevoilor comunităților defavorizate;

L.  întrucât Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane sprijină măsurile întreprinse de statele membre pentru a le oferi alimente și/sau ajutor material celor mai sărace persoane;

M.  întrucât problema persoanelor fără adăpost a fost menționată tot mai des în ultimele rapoarte ale semestrului european;

N.  întrucât nerezolvarea problemei lipsei de adăpost generează costuri sociale foarte ridicate în domeniile justiției și sănătății;

O.  întrucât politicile de protecție socială, bazate pe dispoziții generale universale, însoțite de măsuri bine focalizate, joacă un rol foarte important în prevenirea lipsei de adăpost;

P.  întrucât dovezile adunate cu privire la impactul crizei Covid-19 asupra accesibilității locuințelor în UE arată că pe termen mediu recesiunea economică și pierderea locului de muncă și a venitului ar putea mări și mai mult costurile excesive legate de locuințe și procentul de oameni fără de adăpost în Europa;

Q.  întrucât profilul populației fără adăpost s-a modificat, iar în rândul său găsim acum mai mulți tineri și copii, bătrâni, imigranți, romi și alte minorități defavorizate, în timp ce femeile și familiile reprezintă categorii tot mai amenințate să rămână fără locuință;

R.  întrucât a avea acces la o locuință decentă și a face parte din societate sunt aspecte esențiale care le permit oamenilor să își împlinească potențialul și să contribuie la societate;

S.  întrucât, în general, problema lipsei de adăpost este cauzată de întrepătrunderea complexă a unor factori structurali, instituționali și personali;

T.  întrucât lipsa de adăpost și excluziunea locativă constituie o problemă socială pentru care ar trebui găsită o soluție permanentă;

U.  întrucât anumite state membre îi incriminează pe oamenii străzii și comportamentele asociate cu acest fenomen;

V.  întrucât, în anumite state membre, persoanele fără adăpost au acces permanent la adăpost doar în timpul iernii și nu pe tot parcursul anului;

W.  întrucât, în anumite state membre, serviciile de protecție socială locale au doar un rol pasiv în ajutarea persoanelor fără adăpost să se reintegreze în societate;

1.  se arată extrem de îngrijorat de situația a peste 4 milioane de cetățeni europeni fără adăpost, deoarece criza economică și sanitară actuală a făcut ca un număr mai mare de oameni să își piardă locul de muncă și să fie dependenți de protecția socială;

2.  reamintește că accesul la locuințe este un drept fundamental pentru toți oamenii și cere UE și statelor membre să elimine fenomenul lipsei de adăpost în Uniune până în 2030, ca un obiectiv stabilit la nivelul UE; invită Comisia să ia măsuri mai ferme pentru a sprijini statele membre în reducerea și eradicarea lipsei de adăpost, ca prioritate în contextul planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite;

3.  subliniază că lipsa de adăpost este una dintre cele mai grave forme de sărăcie și privațiune, care trebuie eliminată prin politici focalizate și integrate aplicate în mod sustenabil prin abordarea factorilor de risc personali (cum ar fi lipsa de adăpost și șomajul);

4.  invită Comisia și statele membre să adopte o definiție-cadru comună și indicatori coerenți privind lipsa de adăpost în UE, care să permită o înțelegere comună, o comparație sistematică și o evaluare a amplorii fenomenului lipsei de adăpost în diferite state membre ale UE;

5.  reamintește că în timpul crizei provocate de COVID-19, Parlamentul European a oferit adăpost la 100 de femei fără adăpost în clădirile sale;

6.  subliniază că este important să se suplimenteze mecanismele de colectare a datelor, întrucât proporția persoanelor fără adăpost ar putea fi atunci monitorizată sistematic la nivelul UE prin intermediul unor organisme precum Eurostat;

7.  apreciază că acțiunile Platformei europene de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pentru a remedia această situație este una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

8.  invită Comisia să propună un cadru UE pentru strategiile naționale privind persoanele fără adăpost și invită, de asemenea, statele membre să adopte principiul „locuință înainte de toate”, pe baza bunelor practici din unele state membre, care contribuie la reducerea substanțială a ratei lipsei de adăpost prin introducerea unor planuri de acțiune ferme și a unor abordări inovatoare; afirmă că astfel de abordări inovatoare se bazează pe conceptul că a avea o locuință este un drept fundamental al omului și dezvoltă apoi trasee de integrare socială și profesională mai ample;

9.  felicită Comisia pentru angajamentul de a reduce și mai mult numărul persoanelor fără adăpost prin integrarea sa în politicile sectoriale relevante ale UE, mai ales, dar nu numai, în dezvoltarea regională, sănătate, drepturile omului, tineret, aspectele de gen, migrație și integrare;

10.  invită statele membre, ca principale responsabile, să își onoreze obligația de a rezolva problema persoanelor fără adăpost, să insiste pe prevenire și intervenție rapidă, care sunt, din multe motive, politicile cel mai puțin costisitoare și cel mai puțin invazive de a combate fenomenul persoanelor fără adăpost și să dea un rol mai proactiv serviciilor regionale și locale de protecție socială pentru a ajuta persoanele fără adăpost să se reintegreze în societate;

11.  subliniază necesitatea colaborării interministeriale și interguvernamentale în elaborarea și punerea în aplicare a unor astfel de strategii, precum și participarea principalelor părți interesate și încurajează schimbul de bune practici între statele membre;

12.  invită statele membre și Comisia să îmbunătățească colectarea de date relevante și comparabile, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale acreditate și a autorităților locale care operează în domeniile sărăciei și excluziunii sociale, precum și de furnizarea de servicii pentru persoanele fără adăpost sau care riscă să ajungă în această situație;

13.  susține sarcinile Comitetului pentru protecție socială (CPS) în cadrul căruia statele membre, împreună cu Comisia Europeană, se ocupă de aspecte legate de lipsa de adăpost prin intermediul metodei deschise de coordonare;

14.  solicită Comisiei să îmbunătățească monitorizarea și guvernanța și să mobilizeze în continuare fonduri și politici UE în sprijinul persoanelor fără adăpost; invită Comisia să verifice dacă regiunile și autoritățile locale utilizează resursele FEDR pentru locuințe sociale;

15.  invită statele membre să asigure accesul egal la servicii publice, precum asistența medicală educația și serviciile sociale;

16.  face un apel la statele membre să susțină integrarea persoanelor fără adăpost pe piața forței de muncă, prin sprijin specializat și individualizat și măsuri de reconciliere, programe integrate de ocupare a forței de muncă și instruire profesională, precum și alte programe specializate și focalizate pentru a le ajuta să se reintegreze pe piața muncii; invită Comisia și statele membre să se asigure că Garanția pentru tineret revizuită contribuie la combaterea lipsei de adăpost în rândul tinerilor;

17.  invită Comisia și statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător pilonul european al drepturilor sociale, astfel încât să reflecte contribuțiile primite de-a lungul perioadei de consultare privind principiul 19, integrând „Locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost” în planul său de acțiune din 2021, și insistă să se valorifice mai bine semestrul european pentru a asigura progrese în rezolvarea problemei lipsei de adăpost și a excluziunii de la obținerea de locuințe;

18.  subliniază că oamenii străzii și alți oameni care locuiesc în condiții precare sunt expuși unui risc deosebit din cauza crizei provocate de COVID-19; îndeamnă insistent UE și statele membre să introducă măsuri specifice de protejare a persoanelor fără adăpost, să ajute financiar ONG-urile acreditate și parteneriatele public-privat și să sprijine autoritățile locale să asigure spații sigure și să prevină evacuările;

19.  invită Comisia și statele membre să folosească instrumentele existente, dar și instrumentele din CFM 2021-2027 și Facilitatea pentru redresare și reziliență, pentru a îmbunătăți oportunitățile de angajare și integrarea socială a familiilor în care nimeni nu are un loc de muncă;

20.  invită statele membre să se ocupe de urgență de problema persoanelor fără adăpost, prin adoptarea unor strategii naționale integrate privind persoanele fără adăpost, pe termen lung, bazate pe comunitate, centrate pe asigurarea de locuințe, așa cum încurajează pachetul de investiții sociale al UE;

21.  invită Consiliul să raporteze cu regularitate progresele din acest domeniu;

22.  invită statele membre să stimuleze participarea socială a tuturor părților interesate la strategiile integrate privind persoanele fără adăpost și să promoveze antreprenoriatul social și activitățile de auto-inovare pentru a îmbunătăți incluziunea activă a persoanelor fără adăpost;

23.  face un apel la statele membre să îi dezincrimineze pe oamenii străzii:

24.  invită statele membre să asigure un acces constant și continuu la adăposturi de urgență; subliniază, cu toate acestea, că acest lucru ar trebui să fie doar temporar și nu reprezintă o alternativă la soluțiile structurale, cum ar fi prevenirea și furnizarea de locuințe adecvate și de sprijin social ca răspuns la lipsa de adăpost;

25.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0194. (2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (3) Texte adoptate, P9_TA(2019)0033. (4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0350.

Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 referitoare la sistemul Schengen și la măsurile luate în timpul crizei COVID-19 (2020/2801(RSP))

P9_TA(2020)0315 B9-0362/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere petiția nr. 0653/2020,

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) și articolul 67 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul la Tratatul de la Amsterdam de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 martie 2020 intitulată „Orientări privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19” (C(2020)2051),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 16 iulie 2020 intitulată „Orientări privind lucrătorii sezonieri din UE în contextul pandemiei de COVID-19” (C(2020)4813),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 intitulată „Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne – COVID-19” (C(2020)3250),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(3), precum și Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 intitulată „COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică(6),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19(7),

–  având în vedere deliberările referitoare la petiția nr. 0653/2020 din cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții din 2 iulie 2020,

–  având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Comisia pentru petiții a primit petiția nr. 0653/2020 din partea reprezentanților regiunilor de frontieră belgiene/germane/olandeze/luxemburgheze, prin care aceștia își exprimă îngrijorarea cu privire la închiderea bruscă a frontierelor interne ale UE ca răspuns la pandemia de COVID-19 și la consecințele diferitelor măsuri introduse de diferitele state membre asupra cetățenilor din UE, în special asupra celor care locuiesc în regiunile de frontieră;

B.  întrucât regiunile de frontieră reprezintă 40 % din teritoriul Uniunii Europene, iar în aceste regiuni locuiește 30 % din populația UE;

C.  întrucât acquis-ul Schengen a fost esențial în transformarea regiunilor frontaliere în locuri de schimb economic și social, precum și în regiuni model de cooperare teritorială și inovare instituțională;

D.  întrucât pandemia de COVID-19 constituie o amenințare gravă la adresa sănătății publice, având impact asupra sănătății și vieții tuturor persoanelor care trăiesc în UE și asupra sistemelor de sănătate și de îngrijire ale statelor membre;

E.  întrucât, ca răspuns la pandemia de COVID-19, majoritatea statelor membre au reintrodus controale la frontierele interne sau și-au închis frontierele; întrucât au fost introduse și continuă să se aplice restricții temporare de călătorie din țări terțe, dar și din state membre ale UE în spațiul Schengen; întrucât aceste măsuri nu au fost coordonate între statele membre sau cu instituțiile UE;

F.  întrucât peste 17 milioane de cetățeni ai UE locuiesc și muncesc într-o altă țară din UE decât țara ai cărei cetățeni sunt (3,9 % din totalul forței de muncă în 2018);

G.  întrucât, potrivit Codului frontierelor Schengen, controalele la frontierele interne pot fi introduse de statele membre ca o măsură excepțională și ca ultimă soluție în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne și trebuie să respecte principiul proporționalității; întrucât, în acest caz, este necesar să fie transmisă o notificare celorlalte state membre și Comisiei,

1.  subliniază că spațiul fără controale la frontiere este un element important pentru piața unică europeană; reiterează faptul că pandemia de COVID-19 este o criză diferită de orice altă criză cu care s-a confruntat Europa de la crearea spațiului Schengen;

2.  subliniază că libera circulație a persoanelor este una dintre pietrele de temelie ale unei Uniuni Europene funcționale și una dintre cele mai mari realizări ale sale; reamintește că pe teritoriul UE există o mobilitate din ce în ce mai mare în scopuri legate de rezidență, muncă, studiu sau administrarea afacerilor;

3.  subliniază că libertatea de circulație a fost grav afectată de închiderea totală sau parțială a frontierelor de către statele membre în timpul pandemiei de COVID-19; regretă că închiderea bruscă, precipitată și necoordonată a frontierelor și introducerea măsurilor aferente au cauzat blocarea unor persoane aflate în tranzit și au afectat grav persoanele care trăiesc în regiunile frontaliere, limitându-le posibilitatea de a trece frontiera pentru a lucra, pentru a furniza și a primi servicii sau pentru a-și vizita prietenii și familia; subliniază efectul negativ al închiderii frontierelor interne și externe asupra comerțului internațional, științei și sectorului turistic; subliniază faptul că, în loc să introducă controale la frontiere, statele membre ar trebui să depună eforturi și să măsurile necesare pentru a le permite cetățenilor să treacă frontierele, garantând totodată siguranță maximă și protejarea sănătății;

4.  subliniază că este necesar să se respecte normele acquis-ului Schengen printr-o mai bună coordonare a măsurilor din spațiul Schengen, în special în regiunile transfrontaliere, și pentru a evita o abordare fragmentată în statele membre; subliniază că măsurile de restricționare a liberei circulații ar trebui să rămână o excepție; subliniază că restricțiile privind libera circulație ar trebui înlocuite cu măsuri specifice, în conformitate cu principiile proporționalității și nediscriminării; încurajează statele membre să modereze restricțiile aplicate; reamintește importanța restaurării unui spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne;

5.  ia act de faptul că zonele cele mai afectate de pandemie nu coincid întotdeauna cu frontierele naționale, motiv pentru care limitarea deplasărilor ar trebui să se bazeze pe situația sănătății publice din diferitele regiuni și ar trebui să aibă caracter flexibil și local;

6.  salută eforturile depuse de Comisie și de statele membre pentru a sprijini acțiunea coordonată pe care o întreprinde UE în prezent de a asigura protecția sănătății publice, respectând totodată libertatea de circulație; solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să continue să îmbunătățească și să implementeze integral măsurile de coordonare generală, pe baza celor mai bune informații științifice disponibile, în special în ceea ce privește reglementările privind carantina, depistarea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare, evaluarea comună a metodelor de testare, recunoașterea reciprocă a testelor și restricționarea temporară a călătoriilor neesențiale către UE; consideră că ar trebui utilizate măsuri cuprinzătoare, adecvate și clare de protecție a sănătății publice pentru persoanele care trec frontierele interne, pentru a evita reintroducerea frontierelor interne;

7.  salută orientările oferite în permanență de Comisie în cadrul acțiunii actuale de coordonare a reacției comune a UE la pandemia de COVID-19, în special în ceea ce privește aplicarea principiilor egalității de tratament și nediscriminării, precum și exercitarea liberei circulații a lucrătorilor și serviciilor, în condiții echitabile;

8.  invită Comisia să își continue eforturile de îmbunătățire și susținere a cooperării și a coordonării la nivelul UE între și cu statele membre în perioada pandemiei;

9.  consideră că instrumente precum aplicațiile de depistare a contacților pentru COVID-19 ar trebui să fie compatibile la nivel transfrontalier, pentru a se garanta că ele sunt eficiente și pentru a putea să se urmărească cazurile de infectare pe durata călătoriilor; subliniază că rezidenții UE ar trebui să aibă acces facil la informații fiabile, complete și oferite în timp real cu privire la restricțiile de călătorie și la măsurile de sănătate și de siguranță legate de pandemie, în întreaga Europă; reiterează importanța comunicării multilingve cu privire la pandemie, acordând o atenție deosebită limbilor utilizate în regiunile transfrontaliere; invită Comisia să actualizeze site-ul de internet „Re-open EU” în consecință, pentru a crea un adevărat ghișeu unic, care să faciliteze libera circulație în timpul pandemiei și care să îi ajute în mod semnificativ pe cetățeni să revină la modul de viață obișnuit;

10.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numeroasele obstacole cu care se confruntă mulți lucrători transfrontalieri, studenți și cupluri binaționale aflate în relații stabile, din cauza închiderii frontierelor sau a restricțiilor de călătorie; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere în care naveta transfrontalieră este răspândită; sugerează, în acest sens, ca cetățenii care locuiesc în regiunile de frontieră și lucrătorii transfrontalieri să fie scutiți de măsurile și restricțiile impuse din cauza pandemiei, impunându-li-se totodată să respecte sfaturile și măsurile luate de autoritățile sanitare din statele membre respective pentru a preveni răspândirea virusului;

11.  consideră că o revenire rapidă la o zonă Schengen pe deplin funcțională este de cea mai mare importanță și depinde atât de voința politică a statelor membre, cât și de angajamentul lor de a-și coordona măsurile în temeiul acquis-ului Schengen; reamintește că orice acțiune bilaterală necoordonată care ar putea duce la restricții inutile în ceea ce privește mobilitatea și libera circulație ar trebui evitată; constată că o strategie privind viitorul spațiului Schengen este una dintre inițiativele-cheie ale Comisiei pentru 2021; reamintește că finalizarea spațiului Schengen este mai mult decât de dorit, deoarece va garanta că toți cetățenii UE pot beneficia în mod egal de acquis-ul UE; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a pregăti, cât mai curând posibil, planuri de urgență în cazul unor noi vârfuri de răspândire a COVID-19, pentru a evita ca controalele temporare la frontieră să devină semipermanente pe termen mediu;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 340, 10.11.1997, p. 93. (2) JO L 77, 23.3.2016, p. 1. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (4) Texte adoptate, P9_TA(2020)0175. (5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0176. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0240. (7) JO L 337, 14.10.2020, p. 3.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 24 noiembrie 2020 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (09573/1/2020 – C9-0355/2020 – 2018/0089(COD))

P9_TA(2020)0316 A9-0224/2020

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (09573/1/2020 – C9-0355/2020),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 septembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0184),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0224/2020),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 66. (2) JO C 461, 21.12.2018, p. 232. (3) Texte adoptate, P8_TA(2019)0222.