Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anul 2021, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013 și (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2021 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele aferente și aplicarea regulamentelor respective în anul 2021 (COM(2019)0581 – C9-0162/2019 – 2019/0254(COD))

P9_TA(2020)0354 A9-0101/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0581),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0162/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 26 februarie 2020(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 7 mai 2020(2),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură, și informația provenită de la Consiliu privind aprobarea poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A9-0101/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarațiile Parlamentului anexate la prezenta rezoluție;

3.  aprobă declarațiile comune ale Parlamentului și ale Consiliului anexate la prezenta rezoluție;

4.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

5.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 decembrie 2020 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin ‏pentru anii 2021 și 2022

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/2220.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European referitoare la dispozițiile tranzitorii privind PAC și cadrul financiar multianual

Fondul de rezervă pentru situații de criză

De la înființarea sa în 2014, rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol nu a fost niciodată mobilizată din cauza mecanismului de disciplină financiară prevăzut la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, conform căruia finanțarea pentru rezerva respectivă este dedusă la începutul fiecărui exercițiu financiar din cuantumul total al plăților directe. Sumele neutilizate revin la plățile directe la sfârșitul exercițiului. Prin urmare, rezerva nu a fost utilizată niciodată, pentru a nu reține resurse de la fermieri.

Faptul că rezerva, creată pentru a sprijini fermierii atunci când prețurile sau piața sunt instabile, nu a fost niciodată mobilizată dovedește că structura sa financiară și funcționarea sa sunt limitate. Situațiile economice, climatice și financiare nefavorabile tot mai frecvente ce determină perturbări semnificative ale pieței demonstrează că este urgent nevoie de un fond de rezervă pe deplin funcțional pentru situații de criză, care să poată fi mobilizat și pus la dispoziție într-un mod receptiv și eficient.

Parlamentul European evidențiază că, pe lângă bugetele FEGA și FEADR, un fond de rezervă pentru situații de criză finanțat integral, stabilit inițial la 400 milioane EUR, care să fie cumulat cu fondurile neutilizate reportate și să fie adăugat anului următor al perioadei de programare, ar funcționa mai eficace și ar avea un impact mai mare în ceea ce privește furnizarea de asistență în timp util în situații de criză și finanțarea unor măsuri specifice pentru sectoarele afectate.

POSEI și insulele din Marea Egee

Din cauza poziției lor geografice, în special a izolării, a insularității, a suprafeței mici, a reliefului greu accesibil și a climei dificile, regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se confruntă cu probleme socioeconomice specifice de aprovizionare cu produse alimentare și agricole esențiale pentru consum sau pentru producția agricolă. Pentru a atenua dificultățile provocate de această situație specifică, așa cum se prevede la articolul respectiv, în sectorul agricol s-au stabilit măsuri specifice prin Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, programul de măsuri specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului încearcă să soluționeze aceleași probleme, dar în altă regiune geografică.

Importanța măsurilor și a oportunităților specifice în aceste regiuni și insule justifică nivelul sprijinului deosebit, care este esențial pentru punerea în practică cu succes a măsurilor respective. Prin urmare, având în vedere angajamentele publice asumate anterior de Comisie în favoarea acestor regiuni și insule, Parlamentul European solicită ca programele de mare succes desfășurate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 și (UE) nr. 229/2013 să continue fără întreruperi și să se acorde în continuare sprijin cel puțin la nivelul actual regiunilor și insulelor respective. Astfel, Uniunea și-ar demonstra solidaritatea și angajamentul față de regiunile și insulele care se confruntă cu dezavantaje specifice.

Declarația Parlamentului European privind organizațiile interprofesionale din regiunile ultraperiferice

Având în vedere dimensiunile lor foarte mici și insularitatea lor, piețele locale din regiunile ultraperiferice sunt deosebit de vulnerabile la fluctuațiile prețurilor determinate de fluxurile de importuri din restul Uniunii sau din țări terțe. Articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște nevoile speciale ale regiunilor ultraperiferice și pune bazele unui cadru legislativ care să le ajute să facă față situațiilor specifice în care se află. Această chestiune este abordată mai amănunțit în Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Mai ales deoarece recurgerea la organizațiile interprofesionale a demonstrat că poate răspunde nevoilor specifice ale sectoarelor producției agricole din regiunile ultraperiferice, ar trebui să se admită deja o flexibilitate în punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în regiunile respective, pentru a valorifica pe deplin resursele alocate prin prezentul regulament de tranziție regiunilor respective.

Organizațiile interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și considerate reprezentative ar trebui să poată deci lua măsurile colective necesare menite să asigure faptul că producția locală rămâne competitivă pe piețele locale respective și sustenabilă.

În acest scop, în pofida articolelor 28, 29 și 110 din TFUE și a articolului 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, fără a aduce atingere articolului 164 din regulamentul respectiv și în temeiul articolului 349 din TFUE, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa în cauzele conexate C-132/14 - C-136/14, Parlamentul European subliniază că este important să se analizeze toate instrumentele adecvate pentru a permite statelor membre în cauză, în contextul acordurilor interprofesionale extinse și după consultarea părților interesate relevante, să determine operatorii individuali sau grupurile de operatori economici care nu sunt membri ai organizației interprofesionale în cauză, dar care își desfășoară activitatea pe piața locală în cauză, indiferent de originea lor, să plătească organizației respective integral sau parțial contribuțiile plătite de membrii lor, inclusiv în cazul în care veniturile din contribuțiile respective finanțează măsuri menite să mențină numai producția locală sau contribuțiile respective sunt prelevate în altă etapă a comercializării.

Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului privind regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee

Parlamentul European și Consiliul reamintesc:

—  importanța pe care o au, în conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, măsurile specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice, pentru a se ține seama de caracteristicile specifice ale acestor regiuni;

—  importanța măsurilor specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului; și

—  faptul că aspectele de mai sus justifică un sprijin special pentru aceste regiuni și insule, în vederea punerii în aplicare a măsurilor adecvate.

Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului privind mecanismele de finanțare ale UE pentru POSEI și insulele mici din Marea Egee

Parlamentul European și Consiliul subliniază că mecanismele de finanțare ale UE pentru POSEI și pentru insulele mici din Marea Egee incluse în prezentul regulament de tranziție, care vor fi utilizate în exercițiile 2021 și 2022, au un caracter excepțional, în concordanță cu circumstanțele specifice, și nu constituie un precedent pentru finanțările viitoare din cadrul PAC, nici în ceea ce privește beneficiarii, respectiv regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee, nici în ceea ce privește plățile directe.

Declarația Comisiei referitoare la normele de comercializare a uleiului de măsline

Comisia ia notă de acordul politic dintre Parlament și Consiliu cu privire la amendamentul 106 al Parlamentului, prin care se introduce un nou articol, și anume articolul 167a, în Regulamentul privind OCP, referitor la sectorul uleiului de măsline. Comisia ia notă de faptul că acest amendament convenit de Parlament și de Consiliu nu este în conformitate cu principiul continuității normelor actuale care guvernează Regulamentul de tranziție, este un amendament de fond și a fost inclus de colegiuitori fără efectuarea unei evaluări a impactului conform dispozițiilor de la punctul 15 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Comisia reamintește angajamentul său de a menține o concurență efectivă în sectorul agricol și de a îndeplini integral obiectivele PAC prevăzute la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Declarația Comisiei referitoare la plățile ANC

Comisia ia notă de acordul dintre colegiuitori cu privire la faptul că fondurile EURI, atunci când sunt integrate în FEADR, pot fi utilizate pentru a finanța plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (plăți ANC).

Comisia și-a exprimat deja motivele de îngrijorare cu privire la contribuția limitată a plăților ANC la obiectivele climatice și de mediu, având în vedere că fermierii nu trebuie să efectueze nicio practică specifică pentru a primi plata. Din acest motiv, includerea plăților ANC în cadrul părții fondurilor EURI care este dedicată contribuției la obiectivele climatice și de mediu nu ar trebui luată în considerare ca un precedent în cadrul negocierilor privind viitoarea PAC.

(1) JO C 109, 1.4.2020, p. 1. (2) JO C 232, 14.7.2020, p. 29.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare excepționale în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, cu scopul de a oferi asistență pentru promovarea reparării daunelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (REACT-EU) (COM(2020)0451 – C9-0149/2020 – 2020/0101(COD))

P9_TA(2020)0355 A9-0150/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0451),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 177 și articolul 322 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0149/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 13 iulie 2020(1),

–  după consultarea Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 14 octombrie 2020(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și informația provenită de la Consiliu privind aprobarea poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cel al Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0150/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 decembrie 2020 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2020/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistență pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (REACT-EU)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2020/2221.)

(1) JO C 272, 17.8.2020, p. 1. (2) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (09980/1/2020 – C9-0407/2020 – 2018/0136(COD))	P9_TA(2020)0356 A9-0262/2020
RECTIFICĂRI COR01

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (09980/1/2020 – C9-0407/2020),

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 17 august 2018(1),

–  având în vedere avizul Comisiei (COM(2020)0843),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0324),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisiile competente în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru bugete și a Comisiei pentru control bugetar (A9-0262/2020),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

4.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

6.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei

Fără a aduce atingere dreptului de inițiativă al Comisiei, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să aibă în vedere includerea conținutului prezentului regulament în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 (Regulamentul financiar), cu ocazia următoarei revizuiri.

Declarația Comisiei

Comisia este de acord să aibă în vedere însoțirea raportului său către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea prezentului regulament de propuneri adecvate, acolo unde este cazul.

(1) JO C 291, 17.8.2018, p. 1. (2) Texte adoptate la 4.4.2019, P8_TA(2019)0349.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (09970/2020 – C9-0409/2020 – 2018/0166(APP))

P9_TA(2020)0357 A9-0260/2020

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (09970/2020),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C9-0409/2020),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020(3),

–  având în vedere articolul 92 și articolul 105 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisorile din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și a Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru bugete (A9-0260/2020),

1.  aprobă proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 astfel cum este prevăzut în anexa la prezenta rezoluție;

2.  aprobă declarațiile comune ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție;

4.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna, împreună cu Președintele Consiliului și cu Președintele Comisiei, declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXA 1: PROIECT DE REGULAMENT AL CONSILIULUI DE STABILIRE A CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2021-2027

REGULAMENTUL (UE, Euratom) 2020/… AL CONSILIULUI

din …

de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 312,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European(4),

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

după consultarea Comitetului Economic și Social European,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)  Având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu, durata cadrului financiar multianual (CFM) ar trebui să fie de șapte ani, începând de la 1 ianuarie 2021.

(2)  Consecințele economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 impun ca Uniunea să asigure un cadru financiar pe termen lung care să pregătească terenul pentru o tranziție echitabilă și favorabilă incluziunii către un viitor verde și digital, sprijinind autonomia strategică a Uniunii pe termen mai lung și asigurând reziliența acesteia la șocuri în viitor.

(3)  Plafoanele anuale ale creditelor de angajament pe categorii de cheltuieli și plafoanele anuale ale creditelor de plată stabilite prin prezentul regulament respectă plafoanele aplicabile pentru angajamente și resursele proprii, care sunt stabilite în conformitate cu Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene în vigoare, adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumită în continuare „Decizia privind resursele proprii”).

(4)  În cazul în care este necesar să se mobilizeze garanțiile prevăzute în bugetul general al Uniunii pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), cuantumul necesar ar trebui să fie mobilizat peste plafoanele pentru creditele de angajament și pentru creditele de plată stabilite în CFM, cu respectarea plafonului resurselor proprii.

(5)  CFM nu ar trebui să țină seama de posturile bugetare finanțate prin venituri alocate în înțelesul Regulamentului financiar.

(6)  CFM ar trebui să fie stabilit pe baza prețurilor din anul 2018. De asemenea, ar trebui stabilite normele privind ajustările tehnice anuale ale CFM în vederea recalculării plafoanelor și a marjelor disponibile.

(7)  Ar trebui stabilite norme și pentru alte situații care ar putea impune ajustarea CFM. Astfel de ajustări ar putea fi determinate de adoptarea cu întârziere a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate, de măsuri legate de buna guvernanță economică ori de măsuri adoptate în temeiul regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii. De asemenea, ar trebui să se prevadă norme privind un mecanism pentru ajustarea specifică fiecărui program.

(8)  Ar trebui asigurat nivelul maxim posibil de flexibilitate specifică, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu articolul 323 din TFUE.

(9)  Pentru a permite Uniunii să reacționeze în cazul unor împrejurări sau consecințe neprevăzute specifice și a permite astfel o bună desfășurare a procedurii bugetare, sunt necesare următoarele instrumente speciale tematice: Fondul european de ajustare la globalizare, rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență și rezerva de ajustare la Brexit. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu are drept scop abordarea consecințelor crizelor legate de piață care afectează producția sau distribuția agricolă.

(10)  Pentru a genera și mai multă flexibilitate, sunt necesare următoarele instrumente speciale netematice: instrumentul de marjă unic și Instrumentul de flexibilitate. Instrumentul de marjă unic ar trebui să permită transferul marjelor disponibile sub plafoanele pentru creditele de angajament și, respectiv, creditele de plată, între exercițiile financiare și, pentru creditele de angajament, între rubricile CFM, fără a depăși valorile totale ale plafoanelor CFM pentru creditele de angajament și creditele de plată pentru întreaga perioadă a CFM. Instrumentul de flexibilitate ar trebui să permită finanțarea unor cheltuieli neprevăzute specifice pentru un exercițiu financiar dat.

(11)  Ar trebui să se prevadă în mod specific posibilitatea de a înscrie în buget creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare peste plafoanele stabilite în CFM în cazul în care este necesară utilizarea instrumentelor speciale.

(12)  Este necesar să se prevadă revizuirea CFM în cazul unei revizuiri a tratatelor cu implicații bugetare, al reunificării Ciprului sau al extinderii Uniunii, precum și în funcție de execuția bugetară.

(13)  Revizuirea prezentului regulament ar putea fi necesară și în cazul unor împrejurări neprevăzute cărora nu li se poate face față în limitele stabilite în CFM. Prin urmare, este necesar să se prevadă revizuirea CFM în asemenea cazuri.

(14)  De asemenea, sunt necesare norme specifice privind abordarea proiectelor de mare anvergură a căror durată de viață depășește cu mult perioada CFM. Este necesar să se stabilească cuantumuri maxime pentru contribuțiile din bugetul general al Uniunii la proiectele respective, asigurându-se astfel faptul că aceste contribuții nu au niciun impact asupra altor proiecte finanțate de la bugetul respectiv.

(15)  Este necesar să se prevadă norme generale privind cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare, cu respectarea competențelor bugetare ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (denumite în continuare „instituțiile”), astfel cum sunt prevăzute în tratate, precum și a cerințelor în materie de transparență.

(16)  Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind un nou cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2025, pentru a permite instituțiilor să îl adopte cu suficient timp înainte de începerea următorului cadru financiar multianual. În conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, plafoanele corespunzătoare ultimului an al CFM prevăzute în prezentul regulament urmează să se aplice în continuare în cazul în care noul cadru financiar multianual nu este adoptat înainte de încheierea CFM prevăzut în prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul 1

Dispoziții generale

Articolul 1

Cadrul financiar multianual

Prezentul regulament stabilește cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (CFM).

Articolul 2

Respectarea plafoanelor din CFM

(1)  Pe durata fiecărei proceduri bugetare și pe parcursul execuției bugetului pentru exercițiul în cauză, Parlamentul European, Consiliul și Comisia (denumite în continuare „instituțiile”) respectă plafoanele anuale de cheltuieli stabilite în anexa I (denumite în continuare „plafoanele din CFM”).

Subplafonul pentru rubrica 3, astfel cum este prevăzut în anexa I, este stabilit fără a aduce atingere flexibilității dintre cei doi piloni ai politicii agricole comune (PAC). Plafonul ajustat care urmează să fie aplicat pilonului I al PAC în urma transferurilor dintre Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și plățile directe este prevăzut în actul juridic relevant, iar CFM este ajustat în consecință prin ajustările tehnice prevăzute la articolul 4 din prezentul regulament.

(2)  În cazul în care este necesară folosirea resurselor din instrumentele speciale prevăzute la articolele 8, 9, 10 și 12, creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare se înscriu în buget peste plafoanele relevante din CFM.

În cazul în care este necesară folosirea resurselor din instrumentul de marjă unic prevăzut la articolul 11, creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare se înscriu în buget peste plafoanele relevante din CFM pentru un anumit exercițiu.

(3)  În cazul în care este necesar să se mobilizeze o garanție pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul financiar, cuantumul necesar se mobilizează peste plafoanele din CFM.

Articolul 3

Respectarea plafonului resurselor proprii

(1)  Pentru fiecare dintre exercițiile acoperite de CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice alte ajustări și revizuiri, precum și de aplicarea articolului 2 alineatele (2) și (3), nu permit realizarea unei cote de apel a resurselor proprii care să depășească plafonul resurselor proprii stabilit în Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene în vigoare, adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumită în continuare „Decizia privind resursele proprii”).

(2)  Dacă este necesar, plafoanele din CFM sunt reduse pentru a se asigura respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în Decizia privind resursele proprii.

Capitolul 2

Ajustările CFM

Articolul 4

Ajustări tehnice

(1)  În fiecare an, acționând înainte de procedura bugetară pentru exercițiul n+1, Comisia efectuează următoarele ajustări tehnice ale CFM:

(a)  reevaluarea, la prețurile din exercițiul n+1, a plafoanelor și a cuantumurilor totale ale creditelor de angajament și ale creditelor de plată;

(b)  calcularea marjei disponibile în cadrul plafonului resurselor proprii stabilit în Decizia privind resursele proprii;

(c)  calcularea cuantumului creditelor de angajament disponibil în temeiul instrumentului de marjă unic, astfel cum este menționat la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (a), precum și a cuantumului maxim total menționat la articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (a);

(d)  calcularea ajustării plafonului pentru creditele de plată în temeiul instrumentului de marjă unic, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (b), precum și a cuantumului maxim menționat la articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (b);

(e)  calcularea alocărilor suplimentare pentru programe specifice menționate la articolul 5 alineatul (1) și a rezultatului ajustării anuale menționate la articolul 5 alineatul (2).

(2)  Comisia efectuează ajustările tehnice menționate la alineatul (1) pe baza unui deflator fix de 2 % pe an.

(3)  Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice menționate la alineatul (1) și previziunile economice care au stat la baza acestora.

(4)  Fără a aduce atingere articolelor 6 și 7, nu se efectuează nicio altă ajustare tehnică cu privire la exercițiul în cauză, nici în cursul exercițiului, nici în exercițiile ulterioare sub formă de corecții ex post.

Articolul 5

Ajustare specifică fiecărui program

(1)  Un cuantum echivalent cu veniturile din amenzile aplicate în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1/2003(6) și (CE) nr. 139/2004 ale Consiliului(7) de către instituțiile Uniunii, care este înscris în bugetul exercițiului n-1 în conformitate cu articolul 107 din Regulamentul Financiar, după deducerea cuantumului pentru exercițiul n-1 menționat la articolul 141 alineatul (1) din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice(8), este disponibil pentru alocarea suplimentară a:

(a)  unor credite de angajament pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027, pentru programele enumerate în anexa II, în conformitate cu procentajele stabilite pentru programele respective în coloana „Cheia de repartizare” a tabelului din anexa II; și

(b)  unor credite de plată pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027.

Cuantumul total al alocărilor suplimentare pentru perioada 2022-2027 pentru credite de angajament și, respectiv, pentru credite de plată este de 11 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018). Pentru fiecare dintre exercițiile din perioada 2022-2026, cuantumul anual al alocărilor suplimentare pentru credite de angajament și, respectiv, pentru credite de plată este de cel puțin 1 500 de milioane EUR (la prețurile din 2018) și nu depășește 2 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Cuantumul total al alocărilor suplimentare de credite de angajament pentru programe pentru perioada 2022-2027 este indicat în coloana „Totalul alocării suplimentare de credite de angajament în temeiul articolului 5” a tabelului din anexa II.

(2)  Plafoanele pentru creditele de angajament aferente rubricilor relevante pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027, se ajustează în sens ascendent cu cuantumurile corespunzătoare alocărilor suplimentare prevăzute la alineatul (1), în conformitate cu procentajele stabilite pentru rubricile respective în coloana „Cheia de repartizare” a tabelului din anexa II. Plafonul pentru creditele de plată pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027, se ajustează în mod automat în sens ascendent cu cuantumurile corespunzătoare alocărilor suplimentare prevăzute la alineatul (1).

Articolul 6

Ajustări privind măsuri legate de buna guvernanță economică sau de un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii

(1)  În cazul ridicării unei suspendări a angajamentelor bugetare referitoare la fondurile Uniunii, în conformitate cu actele de bază relevante, în contextul unor măsuri legate de buna guvernanță economică sau de măsuri adoptate în temeiul regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, cuantumurile corespunzătoare angajamentelor suspendate se transferă către exercițiile următoare, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință.

(2)  Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele oricăror ajustări efectuate în temeiul alineatului (1).

(3)  Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reînscrise în bugetul general al Uniunii mai târziu de exercițiul n+2.

Articolul 7

Ajustare ca urmare a instituirii unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate

(1)  În cazul adoptării, după 1 ianuarie 2021, a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate pentru fondurile structurale, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize din cadrul Fondului de gestionare integrată a frontierelor, cuantumurile corespunzătoare alocărilor care nu au fost utilizate în 2021 se transferă în proporții egale către fiecare dintre exercițiile din perioada 2022‑2025, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință.

(2)  Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele eventualelor ajustări efectuate în temeiul alineatului (1).

Capitolul 3

Instrumente speciale

Secțiunea 1

Instrumente speciale tematice

Articolul 8

Fondul european de ajustare la globalizare

(1)  Fondul european de ajustare la globalizare, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt stabilite în regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare, nu depășește un cuantum anual maxim de 186 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

(2)  Creditele pentru Fondul european de ajustare la globalizare se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

Articolul 9

Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență

(1)  Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență poate fi utilizată pentru a finanța:

(a)  asistența acordată pentru a răspunde situațiilor de urgență apărute ca urmare a unor dezastre majore care intră sub incidența Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului(9), și

(b)  răspunsuri rapide la nevoi specifice de urgență din cadrul Uniunii sau din țări terțe, ca urmare a unor evenimente care nu puteau fi prevăzute în momentul întocmirii bugetului, în special pentru răspunsuri la situații de urgență și operațiuni de sprijin ca urmare a unor dezastre naturale care nu intră sub incidența literei (a), dezastre provocate de om, crize umanitare în cazul amenințărilor de mare amploare la adresa sănătății publice, veterinare sau fitosanitare, precum și în situații de presiune deosebită la frontierele externe ale Uniunii provocată de fluxurile de migrație, atunci când circumstanțele impun acest lucru.

(2)  Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu depășește un cuantum anual maxim de 1 200 de milioane EUR (la prețurile din 2018). Orice parte din cuantumul anual neutilizată în exercițiul n poate fi utilizată până la exercițiul n+1. Mai întâi se utilizează partea din cuantumul anual provenită din exercițiul precedent. Orice parte din cuantumul anual provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.

(3)  Creditele pentru rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

(4)  La data de 1 octombrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din cuantumul anual menționat la alineatul (2) rămâne disponibil pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului respectiv.

Fără a aduce atingere primului paragraf, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, din cuantumul total disponibil pot fi mobilizate următoarele procente maxime:

–  50 % pentru asistența acordată în temeiul alineatului (1) litera (a); cuantumul rezultat din calculul respectiv se reduce cu eventualele cuantumuri mobilizate în anul precedent, în aplicarea alineatului (5);

–  35 % pentru asistența acordată țărilor terțe în temeiul alineatului (1) litera (b);

–  15 % pentru asistența acordată în cadrul Uniunii în temeiul alineatului (1) litera (b).

Fără a aduce atingere primului paragraf, începând cu data de 1 septembrie a fiecărui an, partea rămasă din cuantumul disponibil poate fi utilizată pentru orice tip de asistență menționată la al doilea paragraf pentru a acoperi nevoi care apar până la sfârșitul anului respectiv.

(5)  În cazuri excepționale și în cazul în care resursele financiare rămase disponibile în rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu sunt suficiente pentru a acoperi cuantumurile considerate necesare pentru asistență în temeiul alineatului (1) litera (a) în anul în care s-a produs un dezastru, astfel cum se menționează la litera respectivă, Comisia poate propune ca diferența să fie finanțată din cuantumurile anuale disponibile pentru rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență în exercițiul următor, până la un cuantum maxim de 400 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Articolul 10

Rezerva de ajustare la Brexit

(1)  Rezerva de ajustare la Brexit oferă asistență pentru a contracara consecințele neprevăzute și negative în statele membre și în sectoarele cel mai grav afectate de retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, sub rezerva condițiilor stabilite în instrumentul relevant și în conformitate cu acestea.

(2)  Rezerva de ajustare la Brexit nu depășește cuantumul de 5 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

(3)  Creditele pentru rezerva de ajustare la Brexit se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

Secțiunea 2

Instrumente speciale netematice

Articolul 11

Instrumentul de marjă unic

(1)  Instrumentul de marjă unic cuprinde:

(a)  începând cu 2022, cuantumurile corespunzătoare marjelor rămase disponibile sub plafoanele din CFM pentru creditele de angajament din exercițiul n-1 care urmează să fie puse la dispoziție peste plafoanele din CFM pentru credite de angajament pentru exercițiile din perioada 2022-2027;

(b)  începând cu 2022, cuantumuri echivalente cu diferența dintre plățile efectuate și plafonul de plăți din CFM pentru exercițiul n-1, în vederea majorării plafonului de plăți pentru exercițiile din perioada 2022-2027 și

(c)  cuantumurile suplimentare care pot fi puse la dispoziție peste plafoanele din CFM într-un anumit exercițiu pentru creditele de angajament ori creditele de plată sau pentru ambele, după caz, cu condiția ca acestea să fie compensate în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare în ceea ce privește creditele de angajament și să fie compensate în întregime prin marjele prevăzute în cadrul plafonului de plăți pentru exercițiile financiare viitoare în ceea ce privește creditele de plată.

Pot fi mobilizate cuantumuri în temeiul primului paragraf litera (c) numai în cazul în care cuantumurile disponibile în temeiul literelor (a) și (b) din paragraful respectiv, după caz, sunt insuficiente și, în orice caz, ca soluție de ultimă instanță de reacție la situații neprevăzute.

Recurgerea la primul paragraf litera (c) nu are ca rezultat depășirea cuantumurilor totale ale plafoanelor din CFM pentru creditele de angajament și de plată pentru exercițiul financiar curent și pentru exercițiile financiare viitoare. Orice cuantumuri compensate în conformitate cu litera respectivă nu sunt, prin urmare, mobilizate ulterior în contextul CFM.

(2)  Recurgerea la instrumentul de marjă unic în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a) și (c) nu poate depăși, în niciun exercițiu dat, un total de:

(a)  0,04 % din venitul național brut al Uniunii în credite de angajament, astfel cum este calculat în ajustarea tehnică anuală a CFM menționată la articolul 4;

(b)  0,03 % din venitul național brut al Uniunii în credite de plată, astfel cum este calculat în ajustarea tehnică anuală a CFM menționată la articolul 4.

Recurgerea la instrumentul de marjă unic este în concordanță, în orice exercițiu dat, cu plafoanele resurselor proprii prevăzute în Decizia privind resursele proprii.

(3)  Ajustările anuale menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (b) nu depășesc următoarele cuantumuri maxime (la prețurile din 2018) pentru exercițiile din perioada 2025-2027, prin comparație cu plafonul inițial pentru plăți din exercițiile respective:

–  2025 – 8 000 de milioane EUR;

–  2026 – 13 000 de milioane EUR;

–  2027 – 15 000 de milioane EUR.

Cuantumurile menționate la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf sunt în plus față de cuantumurile maxime menționate la primul paragraf din prezentul alineat.

Orice majorare se compensează integral printr-o reducere corespunzătoare a plafonului de plăți pentru exercițiul n-1.

(4)  Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza cuantumurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (c) din prezentul articol în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE pentru a permite finanțarea unor cheltuieli care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor relevante din CFM disponibile într-un exercițiu dat.

Majorarea menționată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) din prezentul articol se efectuează de către Comisie, începând cu 2022, ca parte a ajustării tehnice menționate la articolul 4.

Articolul 12

Instrumentul de flexibilitate

(1)  Instrumentul de flexibilitate poate fi utilizat pentru finanțarea, într-un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli neprevăzute specifice în credite de angajament și credite de plată corespunzătoare care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici. Plafonul cuantumului anual disponibil pentru Instrumentul de flexibilitate este de 915 milioane EUR (la prețurile din 2018).

(2)  Partea neutilizată din cuantumul anual al Instrumentului de flexibilitate poate fi utilizată până la exercițiul n+2. Mai întâi se utilizează orice parte din cuantumul anual provenită din exercițiile precedente, în ordinea vechimii. Orice parte din cuantumul anual provenită din exercițiul n care nu este utilizată până la exercițiul n+2 se anulează.

Capitolul 4

Revizuirea CFM

Articolul 13

Revizuirea CFM

(1)  Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2) și articolelor 14-1, în cazul unor situații neprevăzute, CFM poate fi revizuit cu respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în Decizia privind resursele proprii.

(2)  Ca regulă generală, orice propunere de revizuire a CFM conform alineatului (1) se prezintă și se adoptă înainte de începerea procedurii bugetare pentru exercițiul în cauză sau pentru primul dintre exercițiile în cauză.

(3)  Orice propunere de revizuire a CFM conform alineatului (1) analizează posibilitatea unei realocări a cheltuielilor între programele incluse în rubrica vizată de revizuire, ținându-se seama în mod special de orice subutilizare preconizată a creditelor.

(4)  Orice revizuire a CFM conform alineatului (1) ia în considerare posibilitatea de a compensa orice majorare a plafonului unei rubrici prin reducerea plafonului unei alte rubrici.

(5)  Orice revizuire a CFM conform alineatului (1) menține o relație corespunzătoare între creditele de angajament și creditele de plată.

Articolul 14

Revizuire legată de execuție

Atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM, Comisia prezintă, dacă este cazul, eventualele propuneri de revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale de plată și, în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament.

Articolul 15

Revizuirea în cazul revizuirii tratatelor

În cazul unei revizuiri cu implicații bugetare a tratatelor, CFM se revizuiește în consecință.

Articolul 16

Revizuirea în situația unei extinderi a Uniunii

În cazul uneia sau mai multor aderări la Uniune, CFM se revizuiește pentru a ține seama de cheltuielile necesare care decurg din acestea.

Articolul 17

Revizuirea în situația reunificării Ciprului

În situația reunificării Ciprului, CFM se revizuiește pentru a ține seama de soluționarea globală a problemei Ciprului și de necesitățile financiare suplimentare apărute în urma reunificării.

Capitolul 5

Contribuția la finanțarea proiectelor de mare anvergură

Articolul 18

Contribuția la finanțarea proiectelor de mare anvergură

(1)  În perioada 2021-2027, pentru proiectele de mare anvergură prevăzute în regulamentul Parlamentului European și al Consiliului care stabilește Programul spațial și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii un cuantum maxim de 13 202 milioane EUR (la prețurile din 2018).

(2)  În perioada 2021-2027, pentru proiectul referitor la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii un cuantum maxim de 5 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Capitolul 6

Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

Articolul 19

Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

(1)  Instituțiile iau toate măsurile necesare pentru facilitarea procedurii bugetare anuale.

(2)  Instituțiile cooperează cu bună-credință pe întreaga durată a procedurii, pentru a-și apropia pozițiile. Instituțiile cooperează pe parcursul tuturor etapelor procedurii, prin intermediul contactelor interinstituționale corespunzătoare, pentru a monitoriza progresul lucrărilor și pentru a analiza gradul de convergență.

(3)  Instituțiile se asigură că există, în măsura posibilului, o coordonare a calendarelor lor de lucru care să permită derularea procedurilor într-un mod coerent și convergent, conducând la adoptarea finală a bugetului general al Uniunii.

(4)  Pot fi organizate triloguri în toate etapele procedurii și la diferite niveluri de reprezentare, în funcție de natura discuțiilor prevăzute. Fiecare instituție, în conformitate cu propriul său regulament de procedură, își desemnează participanții la fiecare reuniune, își stabilește mandatul de negociere și informează în timp util celelalte instituții cu privire la aspectele practice ale reuniunilor.

Articolul 20

Unitatea bugetului

Toate cheltuielile și veniturile Uniunii și ale Comunității Europene a Energiei Atomice se includ în bugetul general al Uniunii în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul financiar, inclusiv cheltuielile care rezultă din orice decizie relevantă adoptată în unanimitate de Consiliu după consultarea Parlamentului European în temeiul articolului 332 din TFUE.

Capitolul 7

Dispoziții finale

Articolul 21

Tranziția către cadrul financiar multianual următor

Până la 1 iulie 2025, Comisia prezintă o propunere privind un nou cadru financiar multianual.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXĂ

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL (UE-27)

(milioane EUR - prețuri din 2018)

ANEXA II

AJUSTAREA SPECIFICĂ FIECĂRUI PROGRAM – LISTA PROGRAMELOR,

CHEIA DE REPARTIZARE ȘI TOTALUL ALOCĂRII SUPLIMENTARE DE CREDITE DE ANGAJAMENT

ANEXA 2: DECLARAȚII

1.  Pachetele financiare pentru programele prioritare, costurile Next Generation EU și flexibilitatea

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază

Fără a aduce atingere competențelor autorității legislative și bugetare, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să majoreze cu 2,5 miliarde de euro la prețurile din 2018 pachetele financiare prevăzute în actele de bază sau în programarea financiară, după caz, a anumitor programe identificate de Parlamentul European. Acest lucru va fi realizat printr-o reducere corespunzătoare a marjelor disponibile în limitele plafoanelor CFM, fără a aduce atingere eventualei utilizări a Instrumentului de flexibilitate în 2021.

Fără a aduce atingere competențelor legislative ale instituțiilor, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să introducă în actele de bază ale programelor enumerate în anexa II la Regulamentul privind CFM o dispoziție privind majorarea pachetelor financiare cu cuantumurile specificate în acestea. Pentru programele care stabilesc garanții bugetare, cuantumul suplimentar se va reflecta în nivelul suplimentar al garanțiilor furnizate.

Declarația Parlamentului European privind consolidarea unor programe specifice din marjele nealocate

Cuantumul de 2,5 miliarde de euro la prețurile din 2018, menționat în declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază, se va aloca după cum urmează:

—  Orizont Europa: +0,5 miliarde de euro

—  Erasmus+: +0,5 miliarde de euro, din care 165 de milioane de euro în 2021

—  UE pentru sănătate: +0,5 miliarde de euro, din care 70 de milioane de euro în 2021

—  Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă: +0,5 miliarde de euro

—  Ajutor umanitar: +0,5 miliarde de euro

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind utilizarea restituirilor de la Facilitatea de investiții ACP în beneficiul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională

Consiliul este de acord ca un cuantum de până la 1 miliard EUR (la prețurile din 2018) care rezultă din restituirile provenite de la Facilitatea de investiții ACP pentru operațiunile din cadrul celui de al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea Fond european de dezvoltare să fie utilizat în beneficiul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în perioada 2021-2027. Cele trei instituții sunt de acord ca Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională să permită primirea acestor fonduri.

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare

Fără a aduce atingere prerogativelor lor instituționale, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să pună din nou la dispoziție, în beneficiul programului de cercetare, în perioada 2021-2027, credite de angajament corespunzătoare unui cuantum de până la 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) provenit din dezangajări, care rezultă din neimplementarea totală sau parțială a unor proiecte aparținând programului respectiv sau predecesorului acestuia, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind tratamentul aplicat în CFM 2021-2027 cheltuielilor cu dobânzile și rambursărilor aferente Next Generation EU

Cele trei instituții sunt de acord ca cheltuielile care acoperă costurile de finanțare ale Next Generation EU să fie efectuate în așa fel încât să nu reducă programele și fondurile UE.

Cele trei instituții sunt de acord ca tratamentul aplicat în CFM 2021-2027 cheltuielilor cu dobânzile și rambursărilor aferente Next Generation EU, preconizate în prezent la 12,9 miliarde EUR pentru cei șapte ani, să nu aducă atingere modului în care această chestiune va fi abordată în viitoarele CFM-uri începând din 2028.

Cele trei instituții sunt de acord să acționeze în vederea introducerii unor resurse proprii noi suficiente pentru a acoperi cuantumul corespunzător cheltuielilor preconizate legate de rambursări și de dobânzi.

2.  Resurse proprii

Declarația Comisiei privind instituirea unei resurse proprii bazate pe o taxă digitală

Ținând seama de evoluțiile la nivel internațional, Comisia își va accelera lucrările cu privire la prezentarea propunerilor necesare pentru instituirea unei taxe digitale în Uniune și va prezenta o propunere de act de bază cât mai curând posibil și cel târziu până în iunie 2021. Pe această bază, Comisia va propune ca veniturile provenite din taxa digitală să devină o resursă proprie până în ianuarie 2023.

Declarația Comisiei privind instituirea unei resurse proprii bazate pe taxa pe tranzacțiile financiare

Discuțiile privind taxa pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate sunt în curs de desfășurare, avându-se în vedere finalizarea lor până la sfârșitul anului 2022. Dacă se va ajunge la un acord cu privire la această taxă pe tranzacțiile financiare, Comisia va prezenta o propunere privind transferul la bugetul UE, sub formă de resursă proprie, a veniturilor provenite din taxa respectivă.

În cazul în care nu se ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2022, Comisia va propune, pe bază de evaluări ale impactului, o nouă resursă proprie bazată pe o nouă taxă pe tranzacțiile financiare. Comisia depune toate eforturile pentru a prezenta aceste propuneri până în iunie 2024, în vederea introducerii resursei proprii până la 1 ianuarie 2026.

3.  Rolul autorității bugetare

Declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii

întrucât:

(1)  Parlamentul European, Consiliul și Comisia („cele trei instituții”) recunosc că articolul 122 din TFUE constituie un temei juridic pentru adoptarea de măsuri menite să soluționeze situațiile de criză specifice cu posibile implicații bugetare, măsuri care pot avea un impact asupra evoluției cheltuielilor Uniunii în limitele resurselor proprii.

(2)  Având în vedere competențele lor bugetare în temeiul tratatelor, este oportun ca cele două componente ale autorității bugetare să delibereze cu privire la implicațiile bugetare ale unor astfel de acte preconizate, atunci când există probabilitatea ca aceste implicații să fie apreciabile. În acest scop, Comisia ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante necesare pentru a asista Parlamentul European și Consiliul în deliberările lor,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

1.  Prezenta declarație stabilește modalitățile de instituire a unei proceduri de control bugetar (denumită în continuare „procedura”) între Parlamentul European și Consiliu, cu asistență activă din partea Comisiei.

2.  Această procedură poate fi urmată în cazul unei propuneri a Comisiei de act al Consiliului, întemeiată pe articolul 122 din TFUE, care poate avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii.

3.  Comisia va anexa la orice astfel de propunere o evaluare a implicațiilor bugetare ale actului juridic propus și va indica dacă actul în cauză poate avea, în opinia sa, implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii. Pe această bază, Parlamentul European și Consiliul pot solicita inițierea procedurii.

4.  Procedura se va desfășura în cadrul unui comitet mixt format din reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului la nivelul corespunzător. Comisia va lua parte la lucrările comitetului mixt.

5.  Fără a aduce atingere competențelor Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul se vor angaja într-un dialog constructiv pentru a ajunge la o înțelegere comună a implicațiilor bugetare ale actului legislativ avut în vedere, ținând seama în mod corespunzător de eventuala urgență a situației.

6.  Procedura ar trebui să aibă loc pe o perioadă care să nu depășească două luni, cu excepția cazului în care actul în cauză trebuie adoptat înainte de o anumită dată sau, dacă urgența situației impune acest lucru, într-un termen mai scurt stabilit de Consiliu.

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reevaluarea veniturilor alocate externe și a dispozițiilor privind împrumutul și creditarea din Regulamentul financiar

În contextul Next Generation EU, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord ca, în cadrul următoarei revizuiri a Regulamentului financiar, următoarele chestiuni să fie evaluate și, după caz, revizuite:

—  dispozițiile privind veniturile alocate externe, în special cele menționate la articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

—  dispozițiile privind raportarea cu privire la operațiunile de împrumut și de credit.

Cele trei instituții admit faptul că normele existente privind auditurile și procedura de descărcare de gestiune se aplică veniturilor alocate.

4.  Aspecte orizontale – clima, biodiversitatea, egalitatea între bărbați și femei și obiectivele de dezvoltare durabilă

Declarația Comisiei privind metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climă și implicarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia se va asigura că metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climă este pusă la dispoziția publicului și este accesibilă și transparentă. Comisia va face schimb de opinii privind această metodologie cu Parlamentul European și cu Consiliul. Transparența și schimbul de informații cu Parlamentul și Consiliul privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor climatice vor constitui un principiu-cheie al urmăririi cheltuielilor legate de climă.

Declarația Comisiei privind contribuțiile per program la acțiunile în domeniul climei

Fără a aduce atingere competențelor legislative ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește actele de bază sectoriale relevante, contribuțiile la acțiunile în domeniul climei pentru perioada 2021-2027 în vederea atingerii obiectivului general de cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor de la bugetul Uniunii și al cheltuielilor Next Generation EU sunt indicate, pentru programele și fondurile relevante, după cum urmează:

Comisia va utiliza aceste contribuții la acțiunile în domeniul climei ca punct de referință pentru a evalua eventualele abateri și pentru a propune măsuri în cazul unor progrese insuficiente.

Declarația Comisiei privind metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate și implicarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia se va asigura că metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate este pusă la dispoziția publicului și este accesibilă și transparentă. După finalizarea unui studiu recent lansat de Comisie cu privire la metodologia respectivă, Comisia va face schimb de opinii pe marginea acesteia cu Parlamentul European și cu Consiliul. Transparența și schimbul de informații cu Parlamentul și Consiliul privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor legate de biodiversitate vor fi esențiale pentru urmărirea cheltuielilor.

5.  Alte declarații

Declarația Comisiei privind evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei

Până la 1 ianuarie 2024, Comisia va prezenta o evaluare a funcționării CFM.

Evaluarea poate fi însoțită, dacă este cazul, de propuneri relevante de revizuire a Regulamentului privind CFM, în conformitate cu procedurile prevăzute în TFUE.

(1) JO C 363, 28.10.2020, p. 179. (2) Texte adoptate, P9_TA(2019)0032. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0206. (4) Aprobarea din … (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). (5) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). (6) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1). (7) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice, JO L 24, 29.1.2004, p. 1). (8) JO L 29, 31.1.2020, p. 7. (9) Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).

Decizia Parlamentului European din 16 decembrie 2020 privind încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (2018/2070(ACI))

P9_TA(2020)0358 A9-0261/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2018)0323) și propunerea modificată (COM(2020)0444),

–  având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii,

–  având în vedere articolele 295, 310, 311, 312, 323 și 324 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul de la Paris adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, organizată la Paris, în decembrie 2015,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului European adoptate la 21 iulie 2020,

–  având în vedere rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020(5),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene(6),

–  având în vedere articolul 148 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0261/2020),

A.  întrucât este oportun să se adopte, în contextul cadrului financiar multianual (CFM), un acord interinstituțional care să stabilească dispoziții privind punerea sa în aplicare;

B.  întrucât la 10 noiembrie 2020 a fost atins un acord politic global între reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la CFM 2021-2027, resursele proprii și Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (Next Generation EU – NGEU);

C.  întrucât acest acord politic include un nou acord interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs vizând introducerea noilor resurse proprii (denumit în continuare „AII”);

D.  întrucât, de asemenea, la 5 noiembrie 2020 s-a ajuns la un acord politic referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre;

E.  întrucât noul acord va înlocui Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(7);

F.  întrucât aplicarea disciplinei bugetare și a cooperării dintre instituții în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară impune Consiliului să comunice Parlamentului informațiile necesare în cadrul procedurii de descărcare de gestiune privind Consiliul European și Consiliul, pentru a se asigura că Parlamentul dispune de informațiile necesare cu privire la modul în care Consiliul își execută bugetul, fie direct, fie prin intermediul Comisiei;

G.  întrucât noul acord conține elemente noi importante, în special o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în următorii șapte ani, dispoziții privind consolidarea controlului bugetar al cheltuielilor pentru finanțarea instrumentului NGEU și mecanisme de monitorizare a cheltuielilor pentru obiectivele climatice și privind biodiversitatea și pentru egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen;

H.  întrucât AII conține pentru prima dată dispoziții privind resursele proprii ale Uniunii Europene, și anume o nouă anexă care stabilește o foaie de parcurs vizând introducerea de noi resurse proprii pentru perioada CFM 2021-2027, care vor fi suficiente pentru a acoperi dobânzile și costurile de rambursare ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (NGEU); întrucât foaia de parcurs conferă credibilitate și sustenabilitate modificării deciziei privind resursele proprii, garantând că plafoanele resurselor proprii sunt suficient de ridicate pentru a putea acoperi răspunderea Uniunii, în conformitate cu principiul disciplinei bugetare în sensul articolului 310 alineatul (4) din TFUE; întrucât veniturile din resurse proprii care depășesc nevoile de rambursare vor finanța în continuare bugetul Uniunii ca venituri generale, în conformitate cu principiul universalității; întrucât foaia de parcurs nu exclude alte propuneri de noi resurse proprii în perioada financiară 2021-2027;

I.  întrucât AII conține o nouă secțiune privind cooperarea pentru Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (NGEU), al cărei scop este asigurarea unei participări corespunzătoare a autorității bugetare la administrarea veniturilor alocate externe din cadrul NGEU; întrucât în secțiunea menționată se face trimitere la o nouă declarație comună privind controlul bugetar al noilor propuneri formulate în temeiul articolului 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile pentru bugetul Uniunii;

J.  întrucât acordul prevede monitorizarea cheltuielilor aferente tuturor programelor Uniunii axate pe obiectivele climatice și privind biodiversitatea, egalitatea de gen și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite; întrucât AII prezintă îmbunătățiri semnificative privind elaborarea și punerea în practică a metodologiilor de monitorizare a obiectivului privind cheltuielile climatice de 30 % din bugetul general al Uniunii și din fondurile Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, de elaborare a unui nou obiectiv anual privind cheltuielile pentru biodiversitate inclus în CFM de 7,5 % începând cu 2024, și de 10 % în 2026 și 2027, precum și de evaluare a cheltuielilor destinate aspectelor de gen, inclusiv promovării integrării perspectivei de gen;

K.  întrucât AII conține o nouă secțiune privind calitatea și comparabilitatea datelor referitoare la beneficiari, al cărei scop este introducerea unor măsuri standardizate pentru colectarea, compararea și agregarea informațiilor și cifrelor privind beneficiarii finali ai finanțării acordate de Uniune;

L.  întrucât AII este perceput ca având o aplicare transversală și nu exclude posibilitatea ca colegiuitorii să cadă de acord, în sfera de acțiune a unei reglementări, asupra unor măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea calității și comparabilității datelor, îndeosebi în ceea ce privește programele de gestiune directă, sau pentru îmbunătățirea participării autorității bugetare la guvernanța veniturilor alocate externe;

M.  întrucât AII include pentru prima dată dispoziții privind cooperarea și dialogul din partea instituțiilor în timpul negocierilor privind CFM, menite să operaționalizeze cerințele tratatului conform cărora instituțiile trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea unui CFM și pentru a promova consultarea și reconcilierea pozițiilor lor privind chestiunile bugetare;

N.  întrucât AII menține dispozițiile existente și include noi mecanisme referitoare la mobilizarea unor instrumente speciale, cum ar fi Fondul european de ajustare la globalizare, rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență, rezerva de ajustare la Brexit, instrumentul de marjă unic și Instrumentul de flexibilitate;

O.  întrucât AII prevede ajustări specifice suplimentare cu privire la transparența programării și a previziunilor;

P.  întrucât Instrumentul de redresare al Uniunii Europene include un nou Mecanism de redresare și reziliență; întrucât în contextul acordului politic încheiat cu privire la Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și la implicarea autorității bugetare în guvernanța veniturilor alocate externe în cadrul acestui instrument, este oportun să se reamintească necesitatea unui cadru juridic obiectiv, echitabil și transparent pentru selectarea proiectelor care vor fi finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și să se sublinieze rolul autorităților locale și regionale în sprijinirea unei redresări simetrice nu numai între statele membre, ci și între regiuni,

1.  aprobă încheierea acordului aflat în anexă;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a semna acordul împreună cu Președintele Consiliului și cu Președinta Comisiei și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei spre informare.

ANEXĂ

ACORD INTERINSTITUȚIONAL ÎNTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND DISCIPLINA BUGETARĂ, COOPERAREA ÎN CHESTIUNI BUGETARE ȘI BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ, PRECUM ȘI PRIVIND NOILE RESURSE PROPRII, INCLUSIV O FOAIE DE PARCURS ÎN VEDEREA INTRODUCERII DE NOI RESURSE PROPRII

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,

denumite în continuare „instituțiile”,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

1.  Obiectivul prezentului acord este punerea în aplicare a disciplinei bugetare, îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării între instituții privind chestiunile bugetare, asigurarea bunei gestiuni financiare, precum și stabilirea unei cooperări și a unei foi de parcurs în vederea introducerii, în cursul perioadei cadrului financiar multianual 2021-2027 (denumit în continuare „CFM 2021‑2027”), a unor resurse proprii noi care să fie suficiente pentru a asigura rambursarea Instrumentului de redresare al Uniunii Europene instituit prin Regulamentul (UE) 2020/…al Consiliului(8)(9) (denumit în continuare „Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene”).

2.  Disciplina bugetară prevăzută de prezentul acord se referă la totalitatea cheltuielilor. Prezentul acord este obligatoriu pentru instituții pentru întreaga perioadă în care este în vigoare. Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

3.  Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare și legislative respective ale instituțiilor, astfel cum au fost stabilite în tratate, în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/... al Consiliului(10)(11) (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”), în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(12) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și în Decizia (UE, Euratom) 2020/… a Consiliului(13)(14) (denumită în continuare „Decizia privind resursele proprii”), și nu aduce atingere competențelor parlamentelor naționale în ceea ce privește resursele proprii.

4.  Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită acordul instituțiilor.

5.  Prezentul acord cuprinde patru părți:

–  partea I cuprinde dispoziții privind cadrul financiar multianual (CFM) și instrumentele speciale tematice și netematice;

–  partea a II-a se referă la cooperarea interinstituțională în chestiuni bugetare;

–  partea a III-a cuprinde dispoziții referitoare la buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii;

–  partea a IV-a cuprinde dispoziții referitoare la calitatea și comparabilitatea datelor privind beneficiarii în contextul protecției bugetului Uniunii.

6.  Prezentul acord intră în vigoare la …(15) și înlocuiește Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(16).

PARTEA I

CFM ȘI INSTRUMENTELE SPECIALE

A.  DISPOZIȚII REFERITOARE LA CFM

7.  În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile asigură, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului general al Uniunii, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM, cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”.

Actualizarea previziunilor privind creditele de plată

8.  În fiecare an, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada cel puțin până în 2027. Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut (VNB) al Uniunii.

B.  DISPOZIȚII REFERITOARE LA INSTRUMENTELE SPECIALE TEMATICE ȘI NETEMATICE

Fondul european de ajustare la globalizare

9.  În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia, iar decizia de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare este adoptată în comun de Parlamentul European și de Consiliu.

Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la Fondul european de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență

10.  În cazul în care consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru mobilizarea rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer din această rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Decizia de a mobiliza cuantumuri în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM este adoptată în comun de Parlamentul European și de Consiliu la propunerea Comisiei, în conformitate cu actul de bază relevant.

Înainte de a face orice propunere de transfer din rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență pentru asistență în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind CFM, Comisia analizează posibilitățile de realocare a creditelor.

Rezerva de ajustare la Brexit

11.  În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a rezervei de ajustare la Brexit, prevăzute în instrumentul relevant, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la rezerva de ajustare la Brexit se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Instrumentul de marjă unic

12.  Comisia poate propune mobilizarea cuantumurilor corespunzătoare tuturor sau unei părți a marjelor menționate la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (c) din Regulamentul privind CFM, în legătură cu un proiect de buget sau cu un proiect de buget rectificativ. Mobilizarea oricăror cuantumuri menționate la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul menționat este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare.

Cuantumurile respective pot fi mobilizate de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Instrumentul de flexibilitate

13.  Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea respectivă identifică nevoile care urmează a fi acoperite și cuantumul aferent. O astfel de propunere poate fi formulată în legătură cu un proiect de buget sau cu un proiect de buget rectificativ.

Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

PARTEA II

ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CHESTIUNI BUGETARE

A.  PROCEDURA DE COOPERARE INTERINSTITUȚIONALĂ

14.  Detaliile cooperării interinstituționale pe parcursul procedurii bugetare sunt prevăzute în anexa I.

15.  În conformitate cu articolul 312 alineatul (5) din TFUE, instituțiile iau toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea unui nou CFM sau a unei revizuiri a acestuia, în conformitate cu procedura legislativă specială menționată la articolul 312 alineatul (2) din TFUE. Printre aceste măsuri se vor număra reuniunile periodice și schimbul de informații între Parlamentul European și Consiliu, la inițiativa Comisiei, întâlnirile președinților instituțiilor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 324 din TFUE, pentru a promova concertarea și apropierea pozițiilor instituțiilor. Atunci când este prezentată o propunere pentru un nou CFM sau pentru o revizuire substanțială a acestuia, instituțiile vor urmări să stabilească modalități specifice de cooperare și dialog între acestea, pe parcursul întregii proceduri care conduce la adoptarea sa.

Transparența bugetară

16.  Comisia întocmește un raport anual care să însoțească bugetul general al Uniunii, reunind informațiile neconfidențiale disponibile referitoare la:

(a)  activele și pasivele Uniunii, inclusiv cele rezultate în urma operațiunilor de împrumut și de credit efectuate de Uniune conform competențelor sale în temeiul tratatelor;

(b)  veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare(17), ale Fondului european de stabilitate financiară, ale Mecanismului european de stabilitate și ale altor mecanisme viitoare posibile;

(c)  cheltuielile suportate de statele membre în cadrul cooperării consolidate, în măsura în care acestea nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii;

(d)  cheltuielile în domeniul climei, pe baza unei metodologii eficace stabilite de Comisie și, după caz, în conformitate cu legislația sectorială, în vederea monitorizării acestor cheltuieli și a performanței lor, cu scopul de a atinge o țintă globală de cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor din bugetul Uniunii și din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene care sprijină obiectivele în domeniul climei, luând în considerare efectele eliminării treptate a finanțării din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și operând o diferențiere între atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, acolo unde este posibil.

În cazul în care, în unul sau mai multe dintre programele relevante, se înregistrează progrese insuficiente către îndeplinirea obiectivului privind cheltuielile în domeniul climei, instituțiile, în conformitate cu responsabilitățile lor și cu legislația relevantă, se vor consulta reciproc cu privire la măsurile adecvate care trebuie luate pentru a se asigura că cheltuielile Uniunii legate de obiectivele în domeniul climei pe parcursul întregii perioade a CFM 2021‑2027 reprezintă cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor din bugetul Uniunii și din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene;

(e)  cheltuielile care contribuie la combaterea și inversarea declinului biodiversității, pe baza unei metodologii eficace, transparente și cuprinzătoare stabilite de Comisie, în cooperare cu Parlamentul European și cu Consiliul și, după caz, în conformitate cu legislația sectorială, pentru a contribui la planul ambițios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate un procent de 7,5 % pentru anul 2024 și 10 % pentru 2026 și pentru 2027 din cheltuielile anuale din cadrul CFM, ținând seama totodată de suprapunerile existente între obiectivele în domeniul climei și cele în materie de biodiversitate;

(f)  promovarea egalității între femei și bărbați, precum și a drepturilor și a egalității de șanse pentru toți, pe tot parcursul punerii în aplicare și al monitorizării programelor relevante, precum și integrarea atât a acestor obiective, cât și a perspectivei de gen, inclusiv prin consolidarea analizelor impactului de gen în evaluările de impact și analizele efectuate în virtutea cadrului pentru o mai bună legiferare. Comisia va examina modalitățile prin care poate fi elaborată o metodologie de măsurare a cheltuielilor relevante la nivel de program în CFM 2021‑2027. Comisia va utiliza respectiva metodologie de îndată ce va deveni disponibilă. Cel târziu la 1 ianuarie 2023, Comisia va pune în aplicare respectiva metodologie pentru anumite programe gestionate la nivel central, pentru a-i testa fezabilitatea. La jumătatea perioadei se va examina dacă metodologia poate fi extinsă la alte programe pentru restul duratei CFM 2021‑2027;

(g)   punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în toate programele relevante ale Uniunii din CFM 2021-2027.

Metodologiile eficace menționate la literele (d) și (e) de la primul paragraf vor include, pe cât posibil, o trimitere la contribuția bugetului Uniunii la Pactul verde european, care include principiul de a nu face rău.

Metodologia eficace menționată la litera (d) de la primul paragraf va fi transparentă, cuprinzătoare, orientată către rezultate și bazată pe performanță, va include consultarea anuală de către Comisie a Parlamentului European și a Consiliului și va identifica măsurile relevante care trebuie luate în cazul unor progrese insuficiente către îndeplinirea obiectivelor aplicabile.

Niciuna dintre metodologiile menționate în prezentul punct nu ar trebui să conducă la o sarcină administrativă excesivă asupra titularilor de proiecte sau beneficiarilor.

17.  Comisia întocmește un raport anual privind punerea în aplicare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. Acest raport anual reunește informațiile neconfidențiale disponibile referitoare la:

—   activele și pasivele rezultate în urma operațiunilor de împrumut și de credit efectuate în temeiul articolului 5 din Decizia privind resursele proprii;

—   cuantumul cumulat al fondurilor alocate programelor Uniunii în vederea punerii în aplicare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în cursul exercițiului precedent, defalcat pe programe și pe linii bugetare;

—   contribuția fondurilor împrumutate la îndeplinirea obiectivelor Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și ale programelor specifice ale Uniunii.

B.  ÎNCORPORAREA DISPOZIȚIILOR FINANCIARE ÎN ACTELE LEGISLATIVE

18.  Fiecare act legislativ adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară referitor la un program multianual conține o dispoziție prin care legiuitorul stabilește pachetul financiar aferent programului.

Cuantumul respectiv constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Pentru programele menționate la anexa II la Regulamentul privind CFM, principala valoare de referință este majorată automat cu alocările suplimentare menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM.

Parlamentul European și Consiliul, precum și Comisia atunci când întocmește proiectul de buget, se angajează să nu se abată cu mai mult de 15 % de la cuantumul respectiv pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe obiective noi pe termen lung, justificate în mod explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații rămâne sub plafonul existent pentru rubrica respectivă, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate în Regulamentul privind CFM și în prezentul acord.

Paragraful al patrulea nu se aplică în cazul alocărilor suplimentare menționate în paragraful al treilea.

Prezentul punct nu se aplică nici creditelor pentru coeziune adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară și prealocate pentru fiecare stat membru, care cuprind un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, și nici proiectelor de mare anvergură menționate la articolul 18 din Regulamentul privind CFM.

19.  Actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii referitoare la programe multianuale care nu sunt adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară nu conțin un „cuantum considerat necesar”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o valoare de referință financiară, această valoare este considerată ca o expresie a voinței legiuitorului și nu aduce atingere competențelor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în TFUE. Se include o dispoziție în acest sens în toate actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii care conțin o astfel de valoare de referință financiară.

C.  CHELTUIELI PRIVIND ACORDURI ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

20.  Cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului sunt supuse următoarelor norme specifice.

Comisia se angajează să informeze periodic Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor acordurilor în domeniul pescuitului, inclusiv cu privire la implicațiile bugetare ale acestor acorduri.

În cursul procedurii legislative privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura desfășurarea tuturor procedurilor în cel mai scurt timp posibil.

Cuantumurile prevăzute în buget pentru noile acorduri în domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor în domeniul pescuitului care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului financiar în cauză sunt înscrise în rezervă.

În cazul în care creditele aferente acordurilor în domeniul pescuitului, inclusiv rezerva, se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar, Comisia propune măsuri adecvate.

În fiecare trimestru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare în domeniul pescuitului și previziunile financiare pentru restul anului.

21.  Fără a aduce atingere procedurii relevante care reglementează negocierea acordurilor în domeniul pescuitului, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea corespunzătoare a acordurilor în domeniul pescuitului.

D.  FINANȚAREA POLITICII EXTERNE ȘI DE SECURITATE COMUNE (PESC)

22.  Cuantumul total al cheltuielilor operaționale aferente PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar, denumit PESC. Cuantumul respectiv acoperă nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul întocmirii proiectului de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”). Este permisă o marjă rezonabilă pentru acoperirea acțiunilor neprevăzute. Nu pot fi înscrise fonduri într-o rezervă.

23.  În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul Uniunii, în conformitate cu articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile depun eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul comitetului de conciliere menționat la articolul 314 alineatul (5) din TFUE și pe baza proiectului de buget întocmit de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale și privind distribuirea acestui cuantum între articolele din capitolul bugetar PESC. În lipsa unui acord, Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget cuantumul prevăzut în bugetul anterior sau, dacă este mai mic, cuantumul propus în proiectul de buget.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este distribuit între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se indică în al treilea paragraf. Fiecare articol vizează acțiunile deja adoptate, acțiunile prevăzute dar încă neadoptate, precum și cuantumurile pentru acțiuni viitoare, dar încă neprevăzute, care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care se înscriu acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

–  misiunile unice majore, astfel cum sunt menționate la articolul 52 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul financiar;

–  alte misiuni (pentru operațiuni de gestionare a crizelor, pentru prevenirea, soluționarea și stabilizarea conflictelor, precum și pentru monitorizarea și punerea în aplicare a proceselor de pace și securitate);

–  neproliferarea și dezarmarea;

–  măsuri de urgență;

–  acțiuni pregătitoare și acțiuni ulterioare;

–  reprezentanți speciali ai Uniunii Europene.

Întrucât Comisia are, în temeiul Regulamentului financiar, autoritatea de a transfera în mod autonom credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, prin urmare, asigurată. În cazul în care cuantumul înscris în capitolul bugetar PESC este insuficient în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

24.  În fiecare an, Înaltul Reprezentant consultă Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului Uniunii, o evaluare a măsurilor lansate în exercițiul n-1 și o evaluare a coordonării și a complementarității PESC cu celelalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii. În plus, Înaltul Reprezentant informează periodic Parlamentul European prin organizarea de cel puțin cinci ori pe an a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic periodic privind PESC, asupra cărora trebuie să se convină până cel târziu la 30 noiembrie în fiecare an. Participarea la reuniunile respective este stabilită de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu, ținându-se seama de obiectivul acestor reuniuni și de natura informațiilor comunicate în cadrul lor.

Comisia este invitată să ia parte la aceste reuniuni.

Atunci când Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, o estimare a costurilor avute în vedere (denumită în continuare „fișa financiară”), în special costurile privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilitățile de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.

Trimestrial, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor PESC și la previziunile financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului financiar.

E.  IMPLICAREA INSTITUȚIILOR

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ASPECTELE POLITICII DE DEZVOLTARE

25.  Comisia instituie un dialog informal cu Parlamentul European privind aspectele politicii de dezvoltare.

PARTEA III

BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ A FONDURILOR UNIUNII

A.  PROGRAMAREA FINANCIARĂ

26.  Comisia prezintă de două ori pe an, prima dată împreună cu documentele care însoțesc proiectul de buget și a doua oară după adoptarea bugetului general al Uniunii, programarea financiară completă pentru rubricile 1, 2 (cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”), 3 (pentru „Mediu și politici climatice” și „Politică maritimă și pescuit”), 4, 5 și 6 din CFM. Programarea respectivă, structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, ar trebui să identifice:

(a)  legislația în vigoare, făcând distincție între programele multianuale și acțiunile anuale:

(i)  pentru programele multianuale, Comisia ar trebui să menționeze procedura prin care au fost adoptate (procedura legislativă ordinară sau cea specială), durata acestora, pachetul financiar total și partea alocată pentru cheltuieli administrative;

(ii)  pentru programele multianuale menționate la anexa II la Regulamentul privind CFM, Comisia ar trebui să indice în mod transparent alocările suplimentare în temeiul articolului 5 din Regulamentul privind CFM;

(iii)  pentru acțiunile anuale (referitoare la proiecte-pilot, acțiuni pregătitoare și agenții) și pentru acțiunile finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei, Comisia ar trebui să includă estimări multianuale;

(b)  propunerile legislative în curs de adoptare: propunerile în curs ale Comisiei, în versiunea lor actualizată.

Comisia ar trebui să analizeze modalități de corelare a programării financiare cu programarea sa legislativă, pentru a emite previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia ar trebui să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea comunicată în momentul prezentării proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul în special cu privire la:

(a)  toate noile acte legislative adoptate și toate propunerile în curs de adoptare prezentate, dar neincluse în programarea comunicată în momentul întocmirii proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului (cu cuantumurile corespunzătoare);

(b)  legislația prevăzută în programul de lucru legislativ anual al Comisiei, indicându-se dacă acțiunile sunt susceptibile de a avea un impact financiar.

Comisia ar trebui să menționeze, ori de câte ori este cazul, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

B.  AGENȚIILE ȘI ȘCOLILE EUROPENE

27.  Înaintea prezentării unei propuneri de creare a unei noi agenții, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare solidă, completă și obiectivă a impactului, ținând seama, printre altele, de masa critică a personalului și a competențelor, de aspectele legate de raportul costuri‑beneficii, de subsidiaritate și proporționalitate, de impactul asupra activităților naționale și la nivelul Uniunii, precum și de implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției propuse.

Se aplică următoarele etape procedurale:

–  în primul rând, Comisia prezintă în mod sistematic orice propunere de înființare a unei noi agenții în cadrul primului trilog care urmează adoptării propunerii sale, prezintă fișa financiară care însoțește propunerea legislativă prin care se propune crearea agenției și descrie consecințele acesteia pentru restul perioadei din programarea financiară;

–  în al doilea rând, în cursul procesului legislativ, Comisia asistă legiuitorul la evaluarea consecințelor financiare ale modificărilor propuse. Consecințele financiare respective ar trebui să fie luate în considerare în cadrul trilogurilor legislative relevante;

–  în al treilea rând, înainte de încheierea procesului legislativ, Comisia prezintă o fișă financiară actualizată care ține seama de posibilele modificări efectuate de legiuitor; această fișă financiară finală este inclusă pe ordinea de zi a trilogului legislativ final și este aprobată în mod formal de legiuitor. Aceasta este, de asemenea, inclusă pe ordinea de zi a unui trilog bugetar ulterior (în cazuri urgente, în formă simplificată), în vederea obținerii unui acord cu privire la finanțare;

–  în al patrulea rând, acordul la care s-a ajuns în cadrul trilogului, ținând seama de evaluarea bugetară a Comisiei cu privire la conținutul procesului legislativ, se confirmă printr-o declarație comună. Acordul respectiv este supus aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, în conformitate cu propriile regulamente de procedură.

Aceeași procedură s-ar aplica oricărei modificări a unui act juridic referitor la o agenție care ar avea un impact asupra resurselor agenției în cauză.

În cazul modificării substanțiale a sarcinilor unei agenții fără modificarea actului juridic de înființare a agenției în cauză, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul prin intermediul unei fișe financiare revizuite, astfel încât să permită Parlamentului European și Consiliului să ajungă la un acord în timp util cu privire la finanțarea agenției.

28.  Dispozițiile relevante din abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate semnată la 19 iulie 2012 ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare.

29.  Atunci când Consiliul guvernatorilor are în vedere crearea unei noi școli europene, se aplică mutatis mutandis o procedură similară în ceea ce privește implicațiile bugetare ale acesteia asupra bugetului Uniunii.

PARTEA A IV-A

PROTECȚIA BUGETULUI UNIUNII: CALITATEA ȘI COMPARABILITATEA DATELOR PRIVIND BENEFICIARII

30.  În conformitate cu solicitările Parlamentului European și ca răspuns la punctul 24 din concluziile Consiliului European din 17‑21 iulie 2020, în scopul de a spori protecția bugetului Uniunii și a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene împotriva fraudei și neregulilor, instituțiile convin asupra introducerii unor măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a informațiilor și a cifrelor privind destinatarii finali și beneficiarii finali ai finanțării din partea Uniunii, în scopul controlului și al auditului.

31.  Pentru a asigura controale și audituri eficace, este necesară colectarea datelor referitoare la cei care beneficiază în cele din urmă, direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii în cadrul gestiunii partajate din proiecte și reforme sprijinite prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv a datelor referitoare la beneficiarii reali ai destinatarilor finanțării. Normele referitoare la colectarea și prelucrarea unor astfel de date vor trebui să fie compatibile cu normele aplicabile privind protecția datelor.

32.  Pentru a asigura o mai bună protecție a bugetului Uniunii, Comisia va pune la dispoziție un sistem de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a evalua și analiza datele menționate la punctul 31 în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre. Sistemul respectiv ar urma să asigure verificări eficace împotriva conflictelor de interese, a neregulilor, a chestiunilor legate de dubla finanțare și a oricărei utilizări abuzive a fondurilor. Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și alte organe de investigație și control ale Uniunii ar trebui să aibă accesul necesar la respectivele date pentru a-și exercita funcțiile de supraveghere în ceea ce privește controalele și auditurile care sunt efectuate de statele membre în primul rând pentru a detecta neregulile și a efectua investigații administrative privind utilizarea abuzivă a finanțării în cauză din partea Uniunii, precum și pentru a avea o imagine precisă a distribuției acesteia.

33.  Fără a aduce atingere prerogativelor care revin instituțiilor în temeiul tratatelor, în cursul procedurii legislative referitoare la actele de bază relevante, instituțiile se angajează să coopereze în mod loial pentru a asigura reflectarea în practică a concluziilor Consiliului European din 17‑21 iulie 2020, în conformitate cu abordarea descrisă în prezenta parte.

Întocmit la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu Pentru Comisie

Președintele Președintele Președintele

ANEXA I

COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN CURSUL PROCEDURII BUGETARE

Partea A. Calendarul procedurii bugetare

1.  Instituțiile convin în fiecare an asupra unui calendar pragmatic, în timp util înainte de începerea procedurii bugetare, pe baza practicii curente.

2.  Pentru a se asigura că Parlamentul European și Consiliul își pot exercita prerogativele bugetare într-o manieră eficientă, pozițiile bugetare, transferurile sau alte notificări care implică activarea termenelor se depun ținând seama în mod corespunzător de orice perioade de vacanță, despre ale căror date aceste instituții s-au informat reciproc în timp util prin serviciile lor respective.

Partea B. Prioritățile procedurii bugetare

3.  În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor și orice întrebări care apar din execuția bugetului exercițiului financiar în curs, pe baza informațiilor furnizate de Comisie în conformitate cu punctul 37.

Partea C. Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor

4.  Instituțiile, cu excepția Comisiei, sunt invitate să își adopte situația estimărilor de venituri și cheltuieli înainte de sfârșitul lunii martie.

5.  Comisia prezintă în fiecare an un proiect de buget în care evidențiază necesitățile reale de finanțare ale Uniunii.

Comisia ține seama de:

(a)  previziunile furnizate de statele membre referitoare la fondurile structurale;

(b)  capacitatea de utilizare a creditelor, încercând să se asigure menținerea unei relații stricte între creditele pentru angajamente și creditele pentru plăți;

(c)  posibilitățile de a demara noi politici prin proiecte-pilot, noi acțiuni pregătitoare sau ambele, sau de a continua acțiuni multianuale care se apropie de finalizare, după evaluarea posibilității de a obține un act de bază, în înțelesul Regulamentului financiar (definiția actului de bază, necesitatea unui act de bază în vederea execuției și excepții);

(d)  necesitatea de a se asigura că orice modificare a cheltuielilor în raport cu exercițiul anterior este conformă cu imperativele disciplinei bugetare.

6.  Instituțiile evită, pe cât posibil, înscrierea în buget a unor elemente care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor privind operațiunile.

7.  Parlamentul European și Consiliul se angajează, de asemenea, să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție bugetară, efectuată de Comisie în proiectele sale, precum și în legătură cu execuția bugetului pentru exercițiul financiar în curs.

8.  În scopul unei bune gestiuni financiare și dat fiind efectul pe care modificările majore ale titlurilor și ale capitolelor din nomenclatorul bugetar îl au asupra responsabilităților serviciilor Comisiei în materie de raportare privind gestiunea, Parlamentul European și Consiliul se angajează să discute cu Comisia orice modificare majoră, în cadrul procedurii de conciliere.

9.  În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, pe parcursul întregii perioade de conciliere, în vederea ajungerii la un acord. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul egal și prompt la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.

10.  Până la convocarea comitetului de conciliere, Comisia poate transmite scrisori rectificative la proiectul de buget, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 314 alineatul (2) din TFUE, inclusiv o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii. Comisia transmite spre examinare Parlamentului European și Consiliului informații privind actualizările, de îndată ce acestea sunt disponibile. Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului toate justificările pe care acestea le-ar putea solicita.

Partea D. Procedura bugetară înainte de procedura de conciliere

11.  Pentru a permite instituțiilor să realizeze un schimb de opinii cu privire la proiectul de buget, se convoacă un trilog în timp util înainte de lectura de către Consiliu.

12.  Pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util caracterul executabil al modificărilor avute în vedere de Parlamentul European și de Consiliu, prin care se creează noi acțiuni pregătitoare sau proiecte-pilot sau se prelungesc cele existente, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o primă discuție să poată avea loc deja în cadrul trilogului respectiv.

13.  Se poate convoca un trilog înainte de votul în plen al Parlamentului European.

Partea E. Procedura de conciliere

14.  În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente la poziția Consiliului, președintele Consiliului ia act, în cursul aceleiași ședințe plenare, de diferențele dintre pozițiile celor două instituții și își dă acordul ca președintele Parlamentului European să convoace de îndată comitetul de conciliere. Scrisoarea prin care este convocat comitetul de conciliere este trimisă cel târziu în prima zi lucrătoare a săptămânii ce urmează după încheierea perioadei de sesiune parlamentară în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua imediat următoare. Perioada de 21 de zile se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului(18).

15.  În cazul în care nu poate accepta toate amendamentele adoptate de Parlamentul European, Consiliul ar trebui să își confirme poziția printr-o scrisoare, trimisă înaintea primei reuniuni prevăzute în perioada de conciliere. În acest caz, comitetul de conciliere procedează conform condițiilor stabilite la punctele următoare.

16.  Președinția comitetului de conciliere este exercitată în comun de reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului. Reuniunile comitetului de conciliere sunt prezidate de copreședintele instituției care găzduiește reuniunea. Fiecare instituție își desemnează, în conformitate cu propriile regulamente de procedură, participanții pentru fiecare reuniune și își stabilește mandatul pentru negocieri. Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.

17.  În conformitate cu articolul 314 alineatul (5) al doilea paragraf din TFUE, Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și adoptă toate inițiativele necesare în vederea apropierii pozițiilor Parlamentului European și ale Consiliului.

18.  Pe parcursul procedurii de conciliere au loc triloguri, la diferite niveluri de reprezentare, în vederea soluționării problemelor restante și a pregătirii terenului pentru obținerea unui acord în cadrul comitetului de conciliere.

19.  Reuniunile comitetului de conciliere și trilogurile se organizează alternativ în clădirile Parlamentului European și ale Consiliului, în vederea împărțirii în mod egal a resurselor, inclusiv a serviciilor de interpretare.

20.  Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de către instituții.

21.  Un set comun de documente (denumit în continuare „documente de lucru”) care compară diferitele etape ale procedurii bugetare este pus la dispoziția comitetului de conciliere(19). Documentele respective includ cifrele „linie cu linie”, totalurile pentru fiecare rubrică a CFM și un document consolidat cu cifre și comentarii pentru toate liniile bugetare considerate ca fiind „deschise” din punct de vedere tehnic. Fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere, toate liniile bugetare considerate ca fiind închise din punct de vedere tehnic sunt cuprinse într-un document specific(20). Aceste documente sunt clasificate în funcție de nomenclatorul bugetar.

Se anexează și alte documente la documentele de lucru destinate comitetului de conciliere, inclusiv o scrisoare privind caracterul executabil, elaborată de Comisie, referitoare la poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European și orice scrisori din partea altor instituții privind poziția Consiliului sau amendamentele Parlamentului European.

22.  În vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul perioadei de conciliere, trilogurile:

(a)  definesc sfera negocierilor privind aspectele bugetare care urmează să fie abordate;

(b)  aprobă lista liniilor bugetare considerate închise din punct de vedere tehnic, sub rezerva acordului final privind întregul buget aferent exercițiului financiar;

(c)  examinează aspectele identificate în temeiul literei (a) în vederea ajungerii la eventuale acorduri care urmează să fie supuse aprobării de către comitetul de conciliere;

(d)  abordează chestiuni tematice, inclusiv pe rubrici ale CFM.

Pe parcursul fiecărui trilog sau imediat după acesta, se stabilesc în comun concluzii provizorii și, concomitent, se convine asupra ordinii de zi a viitoarei reuniuni. Concluziile respective sunt înregistrate de instituția ce găzduiește trilogul și sunt considerate aprobate cu titlu provizoriu după 24 de ore, fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere.

23.  Concluziile trilogurilor și un document pentru o eventuală aprobare sunt disponibile în cadrul reuniunilor comitetului de conciliere, împreună cu liniile bugetare asupra cărora s-a ajuns la un acord provizoriu în cursul trilogurilor.

24.  Proiectul comun prevăzut la articolul 314 alineatul (5) din TFUE este întocmit de secretariatele Parlamentului European și Consiliului, cu sprijinul Comisiei. Proiectul comun cuprinde o scrisoare de transmitere adresată de președinții celor două delegații președinților Parlamentului European și Consiliului, menționând data la care s-a obținut acordul în comitetul de conciliere, precum și anexe care includ:

(a)  cifrele aferente fiecărei linii pentru toate posturile bugetare și cifrele sintetice pe rubrici ale CFM;

(b)  un document consolidat cuprinzând cifrele și textul final pentru toate liniile care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;

(c)  lista liniilor care nu au fost modificate în raport cu proiectul de buget sau cu poziția aferentă a Consiliului.

Comitetul de conciliere poate aproba și concluziile și eventualele declarații comune referitoare la buget.

25.  Proiectul comun este tradus în limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii (de către serviciile Parlamentului European) și este înaintat Parlamentului European și Consiliului spre aprobare într-un termen de 14 zile calculat de la data acordului privind proiectul comun menționat la punctul 24.

Bugetul face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști după adoptarea proiectului comun prin integrarea anexelor la proiectul comun cu liniile bugetare care nu au fost modificate pe parcursul procedurii de conciliere.

26.  Instituția care găzduiește reuniunea (trilog sau conciliere) furnizează servicii de interpretare cu un regim lingvistic integral aplicabil reuniunilor comitetului de conciliere și un regim lingvistic ad-hoc pentru triloguri.

Instituția care găzduiește reuniunea asigură serviciile de copiere și de distribuire a documentelor de ședință.

Serviciile instituțiilor cooperează pentru a codifica rezultatele negocierilor în vederea finalizării proiectului comun.

Partea F. Bugetele rectificative

Principii generale

27.  Ținând seama de faptul că bugetele rectificative sunt adesea consacrate chestiunilor specifice și uneori urgente, instituțiile convin asupra următoarelor principii pentru a asigura cooperarea interinstituțională adecvată în vederea derulării rapide și în bune condiții a procesului decizional privind bugetele rectificative, evitând în același timp, pe cât posibil, necesitatea convocării unei reuniuni de conciliere cu privire la bugetele rectificative.

28.  În măsura posibilităților, instituțiile depun eforturi pentru a limita numărul bugetelor rectificative.

Calendar

29.  Comisia informează în prealabil Parlamentul European și Consiliul cu privire la datele la care pot fi adoptate proiectele de bugete rectificative, fără a aduce atingere datei finale de adoptare.

30.  În conformitate cu propriile regulamente de procedură, Parlamentul European și Consiliul depun eforturi pentru examinarea proiectului de buget rectificativ propus de Comisie la scurt timp după adoptarea acestuia de către Comisie.

31.  Pentru a accelera procedura, Parlamentul European și Consiliul asigură, în măsura posibilităților, coordonarea calendarelor lor de lucru respective în vederea facilitării unei desfășurări coerente și convergente a procedurilor. Prin urmare, acestea încearcă să stabilească, în cel mai scurt timp, un calendar orientativ al diverselor etape care conduc la adoptarea finală a bugetului rectificativ.

Parlamentul European și Consiliul țin seama de caracterul relativ urgent al bugetului rectificativ și de necesitatea de a-l aproba în timp util pentru a putea produce efecte în cursul exercițiului financiar în cauză.

Cooperarea pe parcursul lecturilor

32.  Instituțiile cooperează cu bună-credință pe parcursul procedurii pentru a permite, în măsura posibilităților, adoptarea bugetelor rectificative într-un stadiu incipient al procedurii.

Dacă este cazul și atunci când există posibile divergențe, Parlamentul European sau Consiliul, înainte de a-și adopta poziția finală privind bugetul rectificativ, sau Comisia în orice moment, poate propune convocarea unui trilog specific pentru a se discuta divergențele și pentru a se încerca să se ajungă la un compromis.

33.  Toate proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie care nu au fost încă aprobate definitiv sunt introduse sistematic pe ordinea de zi a trilogurilor planificate în cadrul procedurii bugetare anuale. Comisia prezintă proiectele de bugete rectificative, iar Parlamentul European și Consiliul fac cunoscute, în măsura posibilităților, pozițiile lor respective înainte de trilog.

34.  În cazul în care se ajunge la un compromis în timpul trilogului, Parlamentul European și Consiliul se angajează să țină cont de rezultatele trilogului atunci când deliberează cu privire la bugetul rectificativ în conformitate cu TFUE și cu regulamentele lor de procedură.

Cooperarea după lecturi

35.  În cazul în care Parlamentul European aprobă fără amendamente poziția Consiliului, bugetul rectificativ este adoptat în conformitate cu TFUE.

36.  În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente cu majoritatea membrilor care îl compun, se aplică articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE. Cu toate acestea, înainte de reuniunea comitetului de conciliere, se convoacă un trilog:

(a)  în cazul în care se ajunge la un acord în cadrul respectivului trilog și cu condiția ca Parlamentul European și Consiliul să fie de acord cu rezultatele trilogului, concilierea se încheie printr-un schimb de scrisori, fără o reuniune a comitetului de conciliere;

(b)  în cazul în care nu se ajunge la un acord în cadrul respectivului trilog, comitetul de conciliere se reunește și își organizează lucrările în funcție de circumstanțe, în scopul de a finaliza, în măsura posibilului, procesul decizional înainte de expirarea termenului de 21 de zile stabilit la articolul 314 alineatul (5) din TFUE. Comitetul de conciliere își poate încheia lucrările printr-un schimb de scrisori.

Partea G. Execuția bugetară, plăți și angajamente restante (reste à liquider – RAL)

37.  Având în vedere necesitatea asigurării unei evoluții ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, instituțiile convin să monitorizeze îndeaproape previziunile privind plățile și nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.

Pentru a asigura un nivel și un profil gestionabile ale plăților în cadrul tuturor rubricilor, normele privind dezangajarea se aplică cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate.

În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în exercițiul curent și în exercițiile financiare viitoare. Respectiva evaluare îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la transferuri, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite, inclusiv previziunile pe termen lung dacă este cazul. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

Partea H. Cooperarea în ceea ce privește Instrumentul de redresare al Uniunii Europene(21)(22)

38.  Cu scopul unic de a aborda consecințele crizei provocate de COVID‑19, Comisia va fi împuternicită să împrumute fonduri de pe piețele de capital în numele Uniunii până la 750 000 de milioane EUR la prețurile din 2018, din care cel mult 390 000 de milioane EUR la prețurile din 2018 pot fi utilizate pentru cheltuieli, iar cel mult 360 000 de milioane EUR la prețurile din 2018 pot fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Decizia privind resursele proprii. Astfel cum se prevede în Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, cuantumul care urmează să fie utilizat pentru cheltuieli constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

39.  Instituțiile sunt de acord cu faptul că rolul Parlamentului European și al Consiliului, acționând în calitatea lor de autoritate bugetară, trebuie consolidat în legătură cu veniturile alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în vederea asigurării unei supravegheri adecvate și a implicării în utilizarea acestor venituri, în limitele stabilite în Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și, după caz, în legislația sectorială relevantă. Instituțiile sunt de acord, de asemenea, cu necesitatea de a asigura transparența și vizibilitatea depline ale tuturor fondurilor din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene.

Veniturile alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene

40.  Având în vedere necesitatea de a asigura o implicare adecvată a Parlamentului European și a Consiliului în guvernanța veniturilor alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituțiile convin asupra procedurii prevăzute la punctele 41‑46.

41.  Comisia va furniza informații detaliate în proiectele sale de estimări în contextul procedurii bugetare. Aceste informații includ estimări detaliate ale creditelor de angajament și ale creditelor de plată, precum și ale angajamentelor juridice, defalcate pe rubrici și pe programe care primesc venituri alocate în temeiul Regulamentului privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. Comisia va furniza orice informații suplimentare relevante solicitate de Parlamentul European sau de Consiliu. Comisia va anexa la proiectul de buget un document care să reunească toate informațiile relevante privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, inclusiv tabele recapitulative care să compileze creditele bugetare și veniturile alocate din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. Respectivul document va face parte din anexa la bugetul general al Uniunii privind veniturile alocate externe prevăzută la punctul 44.

42.  Comisia va prezenta actualizări periodice ale informațiilor menționate la punctul 41 pe parcursul exercițiului financiar și cel puțin înaintea fiecărei reuniuni dedicate menționate la punctul 45. Comisia va pune informațiile relevante la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului în timp util pentru a permite discuții și deliberări relevante cu privire la documentele de planificare corespunzătoare, inclusiv înainte de adoptarea de către Comisie a deciziilor relevante.

43.  Instituțiile se vor reuni periodic în contextul procedurii bugetare pentru a evalua în comun execuția veniturilor alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în special stadiul în curs și perspectivele, și pentru a discuta despre estimările anuale furnizate împreună cu proiectele de buget respective și despre repartizarea lor, ținând seama în mod corespunzător de limitările și de condițiile stabilite în Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și, după caz, în legislația sectorială relevantă.

44.  Parlamentul European și Consiliul vor anexa la bugetul general al Uniunii, sub forma unei anexe, un document care să conțină toate liniile bugetare care primesc venituri alocate din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. În plus, acestea vor utiliza structura bugetară destinată înregistrării veniturilor alocate din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în special comentariile bugetare, în scopul exercitării unui control corespunzător asupra utilizării veniturilor respective. În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul financiar, Parlamentul European și Consiliul vor include în situația cheltuielilor, comentarii, inclusiv comentarii generale, în care vor preciza care linii bugetare pot primi creditele corespunzătoare veniturilor alocate, pe baza Regulamentului privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, și vor indica cuantumurile relevante. Comisia, în exercitarea responsabilității sale de execuție a veniturilor alocate, se angajează să țină seama în mod corespunzător de aceste comentarii.

45.  Instituțiile sunt de acord să organizeze reuniuni interinstituționale dedicate, la nivelul adecvat, pentru a evalua stadiul în curs și perspectivele execuției veniturilor alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. Respectivele reuniuni vor avea loc de cel puțin trei ori într-un exercițiu financiar, imediat înaintea trilogurilor bugetare sau după acestea. În plus, instituțiile se reunesc ad hoc dacă o instituție prezintă o solicitare motivată în acest sens. Parlamentul European și Consiliul pot prezenta în orice moment observații scrise cu privire la execuția veniturilor alocate externe. Comisia se angajează să țină seama în mod corespunzător de toate comentariile și sugestiile formulate de Parlamentul European și de Consiliu. În reuniunile respective pot fi dezbătute abateri semnificative legate de cheltuielile din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în conformitate cu punctul 46.

46.  Comisia furnizează informații detaliate cu privire la orice abatere de la previziunile sale inițiale, înaintea unei reuniuni interinstituționale dedicate menționate la punctul 45 și ad hoc în cazul unei abateri semnificative. O abatere de la cheltuielile prevăzute în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene este semnificativă în cazul în care cheltuiala se abate cu mai mult de 10 % de la previziunea pentru un exercițiu financiar dat și pentru un anumit program. În cazul unor abateri semnificative de la previziunile inițiale, instituțiile vor discuta această chestiune, dacă Parlamentul European sau Consiliul solicită aceasta în termen de două săptămâni de la notificarea unei astfel de abateri semnificative. Instituțiile vor analiza împreună chestiunea în vederea ajungerii la un numitor comun în termen de trei săptămâni de la solicitarea reuniunii. Comisia va ține seama în cea mai mare măsură de toate observațiile primite. Comisia se angajează să nu ia nicio decizie până la încheierea deliberărilor sau până la expirarea perioadei de trei săptămâni. În acest din urmă caz, Comisia își justifică decizia în mod corespunzător. În caz de urgență, instituțiile pot conveni să scurteze termenul cu o săptămână.

Împrumuturile acordate în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene

47.  Pentru a asigura atât informarea deplină, cât și transparența și vizibilitatea în ceea ce privește componenta pentru împrumuturi a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, Comisia va prezenta informații detaliate cu privire la împrumuturile acordate statelor membre în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în același moment în care își prezintă proiectele de estimări, acordând totodată o atenție deosebită informațiilor sensibile, care sunt protejate.

48.  Informațiile privind împrumuturile în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene vor fi indicate în buget în conformitate cu cerințele de la articolul 52 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul financiar și vor include, de asemenea, anexa menționată la punctul (iii) din litera respectivă.

ANEXA II

COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ PRIVIND O FOAIE DE PARCURS ÎN VEDEREA INTRODUCERII DE NOI RESURSE PROPRII

Preambul

A.  Instituțiile se angajează să coopereze în mod loial și transparent și să depună eforturi în vederea punerii în aplicare a unei foi de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii pe durata CFM 2021-2027.

B.  Instituțiile recunosc importanța contextului Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în care ar trebui introduse noile resurse proprii.

C.  Cu scopul unic de a aborda consecințele crizei provocate de COVID‑19, Comisia va fi împuternicită, în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia privind resursele proprii, să împrumute fonduri de pe piețele de capital în numele Uniunii până la 750 000 de milioane EUR la prețurile din 2018, din care cel mult 390 000 de milioane EUR la prețurile din 2018 pot fi utilizate pentru cheltuieli în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din decizia respectivă.

D.  Rambursarea principalului acestor fonduri care urmează să fie utilizate pentru cheltuieli în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și a dobânzilor aferente va trebui să fie finanțată de la bugetul general al Uniunii, inclusiv prin încasări suficiente din noile resurse proprii introduse după 2021. Toate datoriile aferente vor fi rambursate integral cel târziu până la 31 decembrie 2058, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf din Decizia privind resursele proprii. Cuantumurile anuale de plată vor depinde de scadențele obligațiunilor emise și de strategia de rambursare a datoriilor, cu respectarea limitei pentru rambursarea principalului fondurilor, menționată la treilea paragraf din respectivul alineat, stabilită la 7,5 % din cuantumul maxim care urmează a fi utilizat pentru cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din decizia respectivă.

E.  Cheltuielile din bugetul Uniunii legate de rambursarea Instrumentului de redresare al Uniunii Europene nu ar trebui să conducă la o reducere nejustificată a cheltuielilor programelor sau a instrumentelor de investiții prevăzute în CFM. De asemenea, este de dorit să se atenueze creșterile resursei proprii bazate pe VNB pentru statele membre.

F.  Prin urmare, precum și pentru a spori credibilitatea și sustenabilitatea planului de rambursare aferent Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituțiile vor acționa în vederea introducerii unor resurse proprii noi suficiente pentru a acoperi cuantumul corespunzător cheltuielilor preconizate legate de rambursare. În conformitate cu principiul universalității, acest lucru nu ar implica alocarea sau repartizarea unei anumite resurse proprii pentru a acoperi un anumit tip de cheltuieli.

G.  Instituțiile recunosc că introducerea unui pachet de noi resurse proprii ar trebui să sprijine finanțarea adecvată a cheltuielilor Uniunii în CFM, reducând în același timp ponderea contribuțiilor naționale bazate pe VNB la finanțarea bugetului anual al Uniunii. Diversificarea surselor de venituri ar putea, la rândul său, să faciliteze realizarea unei mai bune direcționări a cheltuielilor la nivelul Uniunii către domenii prioritare și bunuri publice comune și o creștere importantă a eficienței în comparație cu cheltuielile de la nivel național.

H.  Prin urmare, noile resurse proprii ar trebui să fie aliniate la obiectivele de politică ale Uniunii, ar trebui să sprijine prioritățile Uniunii, cum ar fi Pactul verde european și o Europă pregătită pentru era digitală, și ar trebui să contribuie la o impozitare echitabilă și la consolidarea combaterii fraudei fiscale și a evaziunii fiscale.

I.  Instituțiile sunt de acord că noile resurse proprii ar trebui create, de preferință, într-un mod care să permită generarea de „fonduri proaspete”. În paralel, instituțiile vizează reducerea birocrației și a sarcinii pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru cetățeni.

J.  Noile resurse proprii ar trebui să îndeplinească criteriile de simplitate, transparență, previzibilitate și echitate. Calcularea, transferul și controlul noilor resurse proprii nu ar trebui să conducă la o sarcină administrativă excesivă pentru instituțiile Uniunii și administrațiile naționale.

K.  Având în vedere cerințele procedurale împovărătoare pentru introducerea de noi resurse proprii, instituțiile sunt de acord că reforma necesară a sistemului de resurse proprii ar trebui realizată printr-un număr limitat de revizuiri ale Deciziei privind resursele proprii.

L.  Prin urmare, instituțiile sunt de acord să coopereze în perioada 2021-2027 pe baza principiilor stabilite în prezenta anexă pentru a acționa în direcția introducerii de noi resurse proprii în conformitate cu foaia de parcurs prevăzută în partea B și cu termenele stabilite în aceasta.

M.  Instituțiile recunosc, de asemenea, importanța instrumentelor pentru o mai bună legiferare, astfel cum sunt prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(23), în special a evaluării impactului.

Partea A. Principiile execuției

1.  Comisia va prezenta propunerile legislative necesare pentru noile resurse proprii și pentru alte potențiale noi resurse proprii, astfel cum se menționează la punctul 10, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări. În acest context, Comisia va ține seama în mod corespunzător de sugestiile făcute de Parlamentul European și de Consiliu. Respectivele propuneri legislative vor fi însoțite de acte legislative de punere în aplicare relevante privind resursele proprii.

2.  Instituțiile sunt de acord cu următoarele principii directoare pentru introducerea unui pachet de noi resurse proprii:

(a)  obținerea cu ajutorul noilor resurse proprii a unui cuantum care este suficient pentru a acoperi nivelul cheltuielilor totale preconizate pentru rambursarea principalului și a dobânzilor aferente fondurilor împrumutate pentru a fi folosite pentru cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Decizia privind resursele proprii, cu respectarea în același timp a principiului universalității. Veniturile din resurse proprii care depășesc nevoile de rambursare finanțează în continuare bugetul Uniunii ca venituri generale, în conformitate cu principiul universalității;

(b)  realizarea cheltuielilor care acoperă costurile de finanțare ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în așa fel încât să nu reducă cheltuielile pentru programele și fondurile Uniunii;

(c)  alinierea resurselor proprii la prioritățile Uniunii, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, economia circulară, Europa pregătită pentru era digitală și contribuția la o impozitare echitabilă, precum și la consolidarea combaterii fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

(d)  respectarea criteriilor de simplitate, transparență și echitate;

(e)  asigurarea stabilității și a previzibilității fluxului de venituri;

(f)  prevenirea generării unei sarcini administrative excesive pentru instituțiile Uniunii și administrațiile naționale;

(g)  generarea, de preferință, de venituri „proaspete” suplimentare;

(h)  în paralel, reducerea birocrației și a sarcinii pentru întreprinderi, în special pentru IMM‑uri, precum și pentru cetățeni.

3.  Parlamentul European și Consiliul vor analiza, vor discuta și vor acționa fără întârzieri nejustificate cu privire la propunerile legislative menționate la punctul 1, în conformitate cu procedurile lor interne, pentru a facilita luarea rapidă a unei decizii. După prezentarea de către Comisie a propunerilor sale, membrii Parlamentului European și reprezentanții Consiliului se vor reuni în prezența reprezentanților Comisiei în cursul deliberărilor lor, pentru a se informa reciproc cu privire la stadiul lucrărilor. În plus, instituțiile vor purta un dialog periodic pentru a trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește foaia de parcurs.

Partea B. Foaia de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii

Etapa întâi: 2021

4.  Într-o primă etapă, se va introduce și se va aplica de la 1 ianuarie 2021 o nouă resursă proprie care cuprinde o parte din veniturile obținute din contribuții naționale calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, astfel cum se prevede în Decizia privind resursele proprii. Această decizie este prevăzută să intre în vigoare în ianuarie 2021, sub rezerva aprobării de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.

5.  Comisia își va accelera activitatea și, în urma evaluărilor impactului lansate în 2020, va prezenta, până în iunie 2021, propuneri privind un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și privind o taxă digitală, precum și o propunere conexă de introducere a unor noi resurse proprii pe această bază, în vederea introducerii lor cel târziu până la 1 ianuarie 2023.

6.  În primăvara anului 2021, Comisia va revizui sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, inclusiv o posibilă extindere a acestuia la sectorul aviației și la cel maritim. Comisia va propune, până în iunie 2021, o resursă proprie bazată pe sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii.

7.  Instituțiile sunt de acord cu faptul că mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii sunt interconectate din punct de vedere tematic și că, prin urmare, ar fi justificat să fie discutate în același spirit.

Etapa a doua: 2022 și 2023

8.  În conformitate cu procedurile aplicabile în temeiul tratatelor și sub rezerva aprobării de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale, se preconizează că aceste noi resurse proprii vor fi introduse până la 1 ianuarie 2023.

9.  Consiliul va delibera cu privire la aceste noi resurse proprii cel târziu până la 1 iulie 2022, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2023.

Etapa a treia: 2024-2026

10.  Pe baza evaluărilor impactului, Comisia va propune resurse proprii noi suplimentare, care ar putea include o taxă pe tranzacțiile financiare și o contribuție financiară legată de sectorul corporativ sau o nouă bază fiscală comună a societăților. Comisia depune toate eforturile pentru a prezenta o propunere până în iunie 2024.

11.  În conformitate cu procedurile aplicabile în temeiul tratatelor și sub rezerva aprobării de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale, se preconizează că aceste resurse proprii noi suplimentare vor fi introduse până la 1 ianuarie 2026.

12.  Consiliul va delibera cu privire la aceste noi resurse proprii cel târziu până la 1 iulie 2025, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2026.

(1) JO C 363, 28.10.2020, p. 179. (2) Texte adoptate, P9_TA(2019)0032. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (4) Texte adoptate, P9_TA(2020)0124. (5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0206. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0220. (7) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (8) Regulamentul (UE) 2020/…al Consiliului din … de instituire a unui Instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L …, … p. …). (9) + JO: a se introduce în text numărul și în nota de subsol corespunzătoare numărul și data regulamentului conținut în documentul ST 9971/20 2020/0111(NLE) și a se completa referința JO. (10) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/… al Consiliului din … de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L …, … p. …). (11) + JO: a se introduce în text numărul și în nota de subsol corespunzătoare numărul și data regulamentului conținut în documentul ST 9970/20 (2018/0166(APP)) și a se completa referința JO. (12) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). (13) Decizia (UE, Euratom) 2020/… a Consiliului din … privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L …, …, p. …). (14) ++ JO: a se introduce în text numărul și în nota de subsol corespunzătoare numărul și data regulamentului conținut în documentul ST 10046/20 2018/0135(CNS) și a se completa referința JO. (15) + JO: a se introduce data ultimei semnături a prezentului acord. (16) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (17) Astfel cum se prevede în Acordul intern între reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 210, 6.8.2013, p. 1), precum și în acordurile interne precedente. (18) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1). (19) Diversele etape includ: bugetul aferent exercițiului financiar în curs (inclusiv bugetele rectificative adoptate); proiectul inițial de buget; poziția Consiliului privind proiectul de buget; amendamentele Parlamentului European la poziția Consiliului și scrisorile rectificative prezentate de Comisie (dacă nu au fost încă aprobate integral de instituții). (20) O linie bugetară care este considerată închisă din punct de vedere tehnic este o linie în cazul căreia nu se înregistrează dezacorduri între Parlamentul European și Consiliu și pentru care nu a fost prezentată nicio scrisoare rectificativă. (21) Atunci când Comisia prezintă o propunere de act al Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE care poate avea implicații bugetare apreciabile, se aplică procedura descrisă în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din ... privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii (JO …, p. …). (22) + JO: a se introduce în nota de subsol data declarației comune din documentul SN 3633/3/20 REV 3 ADD 1 și a se completa referința JO. (23) Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la o nouă strategie pentru IMM-urile europene (2020/2131(INI))

P9_TA(2020)0359 A9-0237/2020

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la piața internă, la dezvoltarea durabilă și la economia socială de piață,

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii(1),

–  având în vedere Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale(2) (Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la întreprinderile familiale din Europa(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020(8),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 februarie 2011 intitulată „Revizuirea «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2011)0078) și Rezoluția Parlamentului European pe această temă din 12 mai 2011(9),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2011 intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2013, intitulată „Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii” (COM(2013)0122),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora” (COM(2016)0733),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară: pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Adaptarea programului de lucru al Comisiei pentru 2020” (COM(2020)0440),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

–  având în vedere Raportul anual pe 2018-2019 privind IMM-urile europene din noiembrie 2019,

–  având în vedere previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2020,

–  având în vedere raportul special nr. 02/2020 din 22 ianuarie 2020 al Curții de Conturi Europene intitulat „Instrumentul pentru IMM-uri în acțiune: un program eficace și inovator, dar care se confruntă cu unele provocări”,

–  având în vedere concluziile privind indicele economiei și societății digitale 2020, publicat la 11 iunie 2020,

–  având în vedere Raportul Băncii Mondiale din iunie 2020 privind perspectivele economice la nivel global,

–  având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 10 decembrie 2019 intitulat „The Missing Entrepreneurs 2019” (Penuria de antreprenori - 2019),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri juridice,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0237/2020),

A.  întrucât Comunicarea Comisiei „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” a fost publicată la 10 martie 2020, iar la 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis avertizarea privind pandemia de COVID-19(10), care a avut un impact considerabil asupra mediului economic, social și politic în care își desfășoară activitatea IMM-urile și a făcut necesară o revizuire a strategiei, dat fiind că numeroase condiții economice, sociale și politice au suferit modificări; întrucât strategia prezentată de Comisie în luna martie 2020 propune soluții pentru a aborda provocările structurale de natură economică, socială și ecologică cu care se confruntau IMM-urile înainte de criza COVID-19, precum și provocările viitoare, legate de tranziția verde și de cea digitală; întrucât Comisia ar trebui să prezinte o versiune actualizată a comunicării sale privind o strategie pentru IMM-uri, care să reflecte chestiunile ridicate în prezenta rezoluție; întrucât competitivitatea europeană a rămas în urma competitivității celorlalte economii dezvoltate, amenințând potențialul Europei de a genera bogăție și prosperitate;

B.  întrucât cele 24 de milioane de IMM-uri din UE-27 reprezintă coloana vertebrală a economiei și, înainte de pandemie, au generat mai mult de jumătate din PIB-ul UE, având totodată aproximativ 100 de milioane de angajați; întrucât 98,9 % dintre întreprinderile din sectorul nefinanciar din UE sunt întreprinderi mici cu mai puțin de 49 de lucrători(11); întrucât microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM), atât la nivel național, cât și la nivelul UE, sunt foarte complexe și eterogene, având în vedere dimensiunea lor și marea diversitate a sectoarelor de activitate pe care le acoperă; întrucât IMM-urile sunt vitale pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor valorice industriale europene și contribuie în mod semnificativ la funcționarea economiilor locale, regionale și naționale;

C.  întrucât IMM-urile ar trebui să se afle în centrul Pactului verde european și al strategiei digitale și să fie sprijinite în mod corespunzător de instrumente financiare adaptate și de un mediu legislativ favorabil IMM-urilor, pentru a li se permite să joace un rol important în creșterea economiei europene, precum și în obiectivele strategice mai ample ale Uniunii, inclusiv în obiectivele de mediu până în 2050; întrucât, în Rezoluția sa referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia, Parlamentul a subliniat că Pactul verde european și transformarea digitală ar trebui să faciliteze strategiile de redresare și de reconstrucție post-COVID; întrucât IMM-urile trebuie să fie implicate activ și sprijinite în strategia digitală a UE și în Pactul verde european pentru a-și îmbunătăți competitivitatea și a debloca potențialul lor de digitalizare, de implementare a unor soluții inovatoare și de abordare a preocupărilor de mediu și societale presante; întrucât contribuția IMM-urilor va fi esențială pentru succesul acestor strategii;

D.  întrucât criza economică și perspectivele economice sumbre generate de pandemie au adus un număr considerabil și nedeterminat de IMM-uri și de întreprinderi nou-înființate în pragul falimentului; întrucât, în 2018, doar 40 % dintre întreprinderi au primit plățile la timp; întrucât criza de lichidități cu care se confruntă numeroase IMM-uri nu va avea consecințe negative doar asupra operațiunilor lor zilnice, ci și asupra perspectivelor lor de creștere, împiedicându-le să își planifice în mod corespunzător investițiile pe termen lung;

E.  întrucât achiziționările de active efectuate de urgență de Banca Centrală Europeană (BCE) ca răspuns la criza economică generată de pandemie ajută în general întreprinderile mai mari, deoarece acestea se bazează mai mult pe piața datoriilor comerciale, dar nu îmbunătățesc condițiile financiare pentru IMM-uri; întrucât UE și statele membre ar trebui să acționeze curajos și rapid pentru a reduce la minimum riscurile economice, sociale și strategice asociate dispariției acestor întreprinderi; recunoaște că împrumuturile bancare sunt, în mod tradițional, principala sursă de finanțare externă pentru IMM-urile din Uniune, reprezentând peste trei sferturi din finanțarea IMM-urilor, ceea ce face ca IMM-urile sa fie deosebit de vulnerabile la reducerile creditării bancare; întrucât IMM-urile nu dispun de instrumentele necesare pentru a face față unei crize prelungite, iar măsurile naționale nu ar trebui să afecteze în mod negativ piața internă a UE;

F.  întrucât impactul deficitului de capital ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 va fi neuniform între sectoare, tipuri de întreprinderi și state membre, generând divergențe pe piața unică; întrucât este important să se mențină condiții de concurență echitabile pentru a reduce la minimum denaturările concurenței în cadrul pieței interne, în timp ce diferența de performanță de creștere între statele membre este una dintre cauzele dezvoltării economice inegale în cadrul UE; întrucât IMM-urile suferă și mai mult din cauza concurenței globale copleșitoare și adesea dereglementate;

G.  întrucât perspectivele economice ale OCDE nu exclud posibilitatea ca, în cazul unui alt val grav de COVID-19, pierderea de venituri până la sfârșitul anului 2021 să depășească orice recesiune din cele înregistrate în ultimii 100 de ani(12); întrucât, în urma pandemiei de COVID-19, ajutoarele de stat nu ar trebui să conducă la denaturarea concurenței pe piața internă între IMM-urile din diferite țări; întrucât pandemia a demonstrat că tranziția digitală este extrem de importantă și a subliniat necesitatea digitalizării economiei pentru a asigura o mai bună reziliență în viitor, în timp ce provocările de mediu persistă și trebuie abordate; întrucât UE se confruntă cu o concurență dură din partea actorilor globali; întrucât inovarea reprezintă o modalitate eficace pentru ca IMM-urile să consolideze o creștere sustenabilă și pe termen lung;

H.  întrucât se preconizează că adoptarea unor practici, inovații și tehnologii sustenabile din punct de vedere ecologic va crea noi locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru IMM-uri, îmbunătățindu-le în același timp competitivitatea și reducându-le costurile, cu condiția instituirii unor condiții administrative, de reglementare și tehnice adecvate; întrucât numeroase IMM-uri doresc să își îmbunătățească performanța de mediu, eficiența energetică și a resurselor, utilizarea tehnologiilor digitale și implementarea soluțiilor inovatoare, toate acestea fiind esențiale pentru sprijinirea creșterii și competitivității lor durabile și pe termen lung, precum și pentru a le permite să joace un rol-cheie în furnizarea directă de ecoinovații; întrucât, în acest scop, ar trebui să se asigure un acces mai bun la finanțare și la asistență tehnică;

I.  întrucât, potrivit Indicelui economiei și societății digitale pe 2020(13) publicat de Comisie, numeroase IMM-uri nu au încă acces deplin la digitalizare și au rămas în urma marilor întreprinderi atât în ceea ce privește competențele digitale, cât și digitalizarea operațiunilor lor, situație cauzată, parțial, de concurența neloială din partea întreprinderilor multinaționale; întrucât aceleași norme ar trebui să se aplice atât pe piețele unice digitale, cât și pe cele nedigitale, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, evitându-se în același timp impacturile negative asupra drepturilor sociale și ale lucrătorilor; întrucât utilizarea datelor poate conduce la un avantaj competitiv și poate permite IMM-urilor să beneficieze de avantajele tranziției digitale, în timp ce accentul pus pe alfabetizarea digitală și competențele digitale ar trebui să meargă mână în mână cu consolidarea investițiilor UE în infrastructura digitală, precum și cu îmbunătățirea accesului IMM-urilor la date și cu cadre comerciale și de reglementare echitabile în toate tipurile de contexte de piață, și anume între întreprinderi, între întreprinderi și consumatori și între întreprinderi și guverne;

J.  întrucât una dintre principalele provocări pentru deblocarea potențialului digitalizării constă în a găsi angajați calificați; întrucât Comisia, statele membre și administrațiile locale ar trebui să acționeze pentru a îmbunătăți mediul de afaceri în scopul de a asigura competitivitatea IMM-urilor, precum și creșterea economică sustenabilă și pe termen lung a Uniunii; întrucât strategia pentru IMM-uri Uniunii reprezintă o ocazie de a încuraja cultura antreprenorială în rândul grupurilor subreprezentate și de a le permite să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de tranziția verde și de tranziția digitală;

K.  întrucât consolidarea unei culturi antreprenoriale poate permite IMM-urilor să contribuie pe deplin și să beneficieze de dubla tranziție verde și digitală și să mărească numărul locurilor de muncă create și, astfel, impactul IMM-urilor pe piața muncii; întrucât femeile reprezintă 52 % din totalul populației UE, dar numai 34,4 % dintre lucrătorii independenți din UE și 30 % dintre noii întreprinzători(14); întrucât creativitatea și potențialul antreprenorial al femeilor nu sunt exploatate pe deplin și ar trebui dezvoltate în continuare;

L.  întrucât ar trebui reduse sarcinile de reglementare, cum ar fi costurile financiare și costurile „tracasante” ale conformității generate de reglementarea excesivă și de procedurile administrative excesiv de complexe, inclusiv provocările legate de litigiile în materie de brevete, de exemplu în domeniul protecției proprietății intelectuale, dar și în ceea ce privește oportunitățile de finanțare; întrucât inovarea nu este asociată cu reglementarea, ci este sprijinită de eforturile de colaborare prin care întreprinderile interacționează pentru a face schimb de cunoștințe și de informații și a combina ideile și finanțările cu partenerii lor, în cadrul unor sisteme mai ample de inovare; întrucât este mai probabil ca IMM-urile sau activitățile în care IMM-urile pot fi implicate să beneficieze de granturi decât de credite fiscale;

M.  întrucât definiția dată IMM-urilor de UE este menționată în peste 100 de acte juridice care vizează o gamă largă de politici; întrucât Comisia va examina definiția actuală și va raporta în continuare problemele specifice ridicate în cadrul celei mai recente consultări publice, cum ar fi structurile complexe de proprietate sau posibilele „efecte de blocare”; întrucât Comisia trebuie totuși să respecte hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 septembrie 2016 care impune clarificarea criteriilor legate de „independență/autonomie”;

N.  întrucât microîntreprinderile reprezintă o proporție semnificativă din IMM-urile europene și, foarte adesea, întâmpină dificultăți în accesarea finanțării, precum și în obținerea de informații cu privire la oportunitățile disponibile la nivel european și național; întrucât această categorie de întreprinderi a fost, de asemenea, foarte grav afectată de criza COVID-19 și, fără a aduce atingere definiției actuale a IMM-urilor, merită să primească mai multă asistență și să fie mai bine promovată;

O.  întrucât întreprinderile cu capitalizare medie contribuie în mod semnificativ la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică, în special în unele state membre; întrucât Comisia ar trebui, ca parte a inițiativei REFIT, să evalueze necesitatea elaborării unei definiții separate a întreprinderilor cu capitalizare medie, pentru a permite adoptarea unor măsuri specifice, asigurându-se, în același timp, că acest lucru nu extinde definiția existentă a IMM-urilor și nu compromite în niciun fel sprijinul acordat IMM-urilor;

Provocări structurale anterioare crizei COVID-19

1.  salută strategia pentru IMM-uri a Comisiei și împărtășește opinia sa că acestea sunt esențiale pentru economia europeană; subliniază necesitatea de a actualiza strategia pentru IMM-uri în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, menținând, în același timp, accentul pe progresul tranziției către o societate rezistentă din punct de vedere social, economic și ecologic și către o economie competitivă și solicită, prin urmare, ca strategia pentru IMM-uri să fie aliniată la strategia industrială, la strategia europeană privind datele(15) și la Pactul ecologic european, pentru a implica și a sprijini în mod activ toate IMM-urile în dubla tranziție, cu scopul de a atinge o mai bună competitivitate, creștere pe termen lung și o mai bună reziliență;

2.  solicită, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a mediului pentru crearea de întreprinderi și de consolidare a spiritului antreprenorial, inclusiv prin reducerea sarcinilor administrative pentru IMM-uri; solicită, în acest sens, adoptarea unui plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective, repere și calendare clare, însoțit de procese periodice de monitorizare, de raportare și de evaluare; subliniază, în acest context, necesitatea de a consolida spiritul antreprenorial în Uniune și de a oferi condiții care să permită noilor întreprinderi și IMM-urilor existente să prospere și să inoveze, contribuind astfel la sustenabilitatea economică, socială și de mediu și la competitivitatea economică a Uniunii;

3.  recunoaște că excesul de sarcini administrative și reglementări afectează capacitatea IMM-urilor de a prospera, deoarece acestea nu dispun de resursele necesare pentru a face față cerințelor birocratice complexe;

4.  salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a introduce un principiu de tipul „numărului constant”, dar reamintește că acesta nu face decât să mențină statu-quoul în legislație, ceea ce nu este un obiectiv suficient de ambițios, și subliniază că este necesar ca statele membre să evite suprareglementarea, ca un prim pas în direcția stopării fluxului de noi reglementări; reamintește că administrația publică, atât de la nivel european, cât și de la nivel național, are un rol esențial în a garanta că activitățile economice se pot desfășura cu ușurință, de exemplu promovând investițiile menite să stimuleze competitivitatea economică, garantând totodată cele mai înalte standarde de transparență, sănătate, drepturi și siguranță a lucrătorilor și de protecție a mediului;

5.  invită, prin urmare, statele membre și Comisia să recunoască că este necesar să se îmbunătățească și să se simplifice reglementările și să adopte o foaie de parcurs cu obiective și indicatori concreți și obligatorii, ca o condiție prealabilă importantă pentru capacitatea economiei noastre de a se redresa și a inova și pentru a proteja competitivitatea întreprinderilor din UE; constată că mai multe state membre au stabilit obiective cantitative de reducere a sarcinii administrative de până la 30 %(16) și invită Comisia să stabilească obiective cantitative și calitative ambițioase și obligatorii la nivelul UE pentru reducerea sarcinilor administrative, cât mai curând posibil după efectuarea unei evaluări a impactului și, în orice caz, nu mai târziu de iunie 2021 și înainte de comunicarea Comisiei;

6.  constată că această foaie de parcurs ar trebui să identifice domeniile în care sarcinile administrative și reglementările pentru IMM-uri ar trebui reduse substanțial pentru a diminua costurile de asigurare a conformității, inclusiv birocrația, și să sprijine statele membre pentru a-și reduce rapid numărul de norme, garantând totodată drepturile lucrătorilor, standardele sociale și de sănătate și protecția mediului; subliniază că, pentru a monitoriza eficiența reducerii birocrației, este important ca aceste măsuri să fie evaluate și ex post, luând în considerare perspectiva IMM-urilor și fără a aduce atingere drepturilor lucrătorilor;

7.  solicită ca mai buna aliniere a reglementărilor să fie însoțită de o digitalizare inteligentă, de o mai mare ușurință în utilizare, de proceduri mai simplificate și de proceduri mai sigure de prelucrare a datelor personale; solicită, în acest sens, asistență tehnică și administrativă sporită și mai bine direcționată la nivel național și la nivelul UE, schimburi de bune practici și oportunități de formare pentru IMM-uri; invită Comisia să gestioneze un veritabil punct unic de contact pentru toate întrebările privind oportunitățile de finanțare pentru IMM-uri oferite de UE și să se asigure că schemele de sprijin ale UE, inclusiv cele care vizează consecințele pandemiei de COVID-19, conțin o componentă solidă pentru IMM-uri;

8.  salută realizările obținute până în prezent ca urmare a aplicării principiilor referitoare la o mai bună reglementare; constată că trebuie să se continue progresele, în special în materie de simplificare și de standardizare a formularelor și a procedurilor, prin punerea în aplicare coerentă a principiilor „doar o singură dată” și „digital în mod implicit”, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, precum și progresele privind reducerea sarcinilor administrative în general;

9.  invită Comisia să analizeze cu atenție impactul economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra IMM-urilor și să ia în considerare preocupările IMM-urilor rezultate în urma crizei când efectuează evaluări ale impactului înainte de a propune acte legislative;

10.  solicită, prin urmare, să se realizeze un test obligatoriu care să poată evalua, în ceea ce privește IMM-urile, costurile și beneficiile propunerilor legislative, inclusiv impactul lor economic și impactul lor asupra angajaților IMM-urilor; se așteaptă ca rezultatele testului IMM să fie luate pe deplin în considerare în toate propunerile legislative și să se demonstreze clar modul în care s-ar obține simplificarea și, acolo unde este posibil, să se formuleze recomandări suplimentare pentru a evita sarcinile administrative sau de reglementare inutile pentru IMM-uri; reamintește că, în cursul procesului legislativ al UE, accentul principal ar trebui pus pe calitatea evaluărilor de impact, mai degrabă decât pe rapiditatea cu care sunt finalizate inițiativele; îndeamnă statele membre să colecteze și să promoveze cele mai bune practici și să elaboreze orientări pentru implementarea sistematică a testelor pentru IMM-uri la nivel național;

11.  invită Comisia să asigure eficacitatea și buna funcționare a Comitetului de control normativ (CCN), asigurându-se că acesta dispune de o majoritate de experți externi și de sprijin din partea Centrului Comun de Cercetare; reiterează că trebuie garantate independența, transparența și obiectivitatea CCN și a activităților sale, precum și că membrii comitetului nu ar trebui să fie supuși niciunui fel de control politic sau să fie afectați de conflicte de interese sau atitudini părtinitoare; invită Comisia să garanteze reprezentarea echilibrată a întreprinderilor mari și mici în toate organismele și comitetele relevante implicate în elaborarea politicilor UE, inclusiv în CCN; consideră că cerința actuală de a avea un singur reprezentant al IMM-urilor în cadrul CCN, reprezentând toate IMM-urile din toate sectoarele, este insuficientă, având în vedere marea varietate de IMM-uri din Europa;

12.  solicită punerea în aplicare revigorată a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”- SBA); subliniază necesitatea aplicării consecvente a principiului „think small first” (să gândim mai întâi la scară mică) și a consolidării principiului „big on big things, small on small things” (să realizăm acțiuni de amploare acolo unde sunt lucruri importante și să nu exagerăm când este vorba de lucruri mărunte), pentru a garanta că legislația UE și cea națională se concentrează în mod adecvat pe IMM-uri și ca bază pentru un nou angajament interinstituțional de reducere a sarcinilor administrative;

13.  ia act de planul Comisiei de a numi un reprezentant special al UE pentru IMM-uri, care să confere mai multă vizibilitate problemelor cu care se confruntă IMM-urile și, în plus, invită Comisia să plaseze reprezentantul pentru IMM-uri într-o unitate centrală sub conducerea președintelui Comisiei, pentru ca în toate direcțiile generale să existe o vedere de ansamblu asupra problemelor legate de IMM-uri; solicită Comisiei să se bazeze pe procesul existent de evaluare a performanțelor IMM-urilor și să se angajeze într-o dezbatere anuală privind „stadiul actual al IMM-urilor din UE”, care să aibă loc în cadrul ședinței plenare a Parlamentului; subliniază că este oportun să se consolideze cooperarea dintre rețeaua de reprezentanți pentru IMM-uri și organizațiile naționale și locale care reprezintă IMM-urile;

14.  consideră că obiectivele UE în domeniul sustenabilității și al digitalizării ar trebui să fie dublate pe deplin de resurse financiare și de altă natură, pentru a permite statelor membre să promoveze tranziția IMM-urilor în ambele domenii, aspect deosebit de important în regiunile cel mai puțin dezvoltate; subliniază că aceste obiective nu pot fi contradictorii ci, dimpotrivă, trebuie să se consolideze reciproc și să fie însoțite de măsuri de protecție a locurilor de muncă, cu drepturi și condiții de muncă îmbunătățite;

15.  regretă că IMM-urile s-au confruntat cu mai multe dificultăți decât întreprinderile mai mari în ceea ce privește accesul la finanțare, printre altele din cauza diferitelor măsuri monetare și a cadrului de reglementare; sugerează, în acest sens, să se ia măsuri pentru a crește accesul IMM-urilor la credite, inclusiv al microîntreprinderilor și al start-up-urilor; reamintește că, de obicei, IMM-urile nu dispun de suficiente resurse financiare și umane pentru a participa în condiții de egalitate cu alte părți interesate, în special cu corporațiile multinaționale, la procesul de accesare a instrumentelor financiare;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile de acces la liniile de finanțare ale BEI cu care se confruntă majoritatea IMM-urilor, în special cele cu capitalizare mai redusă, și solicită ca condițiile de acces să țină seama de necesitatea unei implicări mai puternice a IMM-urilor; regretă că multe IMM-uri, inclusiv microîntreprinderile și start-up-urile, nu pot să acceseze fondurile UE din cauza lipsei de informare cu privire la ceea ce este disponibil, dar și din cauza lentorii și a complexității excesive a procedurilor și criteriilor de eligibilitate aplicabile; invită Comisia să elimine aceste bariere prin simplificarea procedurilor, asigurând accesul online la informații și sprijinind și mai mult stimulentele adaptate pentru IMM-uri și microîntreprinderi;

17.  reamintește statelor membre și Comisiei, în acest sens, că există o nevoie imediată de a restabili lichiditatea IMM-urilor, pentru a asigura funcționarea lor de bază și avertizează că supraviețuirea IMM-urilor după pandemia de COVID-19, în special a microîntreprinderilor, având în vedere deficiențele structurale ale acestora în comparație cu întreprinderile mai mari, va depinde de un proces decizional rapid, de o finanțare adecvată și de disponibilitatea rapidă a lichidităților;

18.  încurajează Comisia și statele membre să utilizeze în mod optim viitoarele instrumente ale UE din următorul cadru financiar multianual (CFM), în funcție de nevoile specifice ale comunităților locale și luând în considerare, ori de câte ori este posibil, particularitățile sectoriale și naționale existente; reamintește că se așteaptă ca acestea, printre altele, să canalizeze investițiile către IMM-uri;

19.  regretă că planul de redresare s-a concentrat în mică măsură asupra IMM-urilor și solicită măsuri de facilitare a accesului IMM-urilor;

20.  îndeamnă Comisia să personalizeze mai bine finanțarea din partea UE pentru a atrage o participare mai mare din partea IMM-urilor care nu sunt digitale, cu înaltă tehnologie sau inovatoare și solicită, de asemenea, ca în elaborarea de noi instrumente ale UE să se analizeze dacă finanțarea poate fi utilizată în mod rezonabil de IMM-uri și dacă este adecvată nevoilor acestora, precum și să se asigure că IMM-urile pot beneficia la fel de mult ca toți ceilalți parteneri implicați în lanțul valoric, în beneficiul competitivității globale a Europei; reamintește că, pentru a ajuta start-up-urile să prospere, este esențial să se asigure o ofertă de capital pe termen lung, care să vizeze obținerea de beneficii specifice investițiilor pe termen lung și ai cărui furnizori să fie în măsură să își mențină investițiile chiar și în condiții adverse pe termen scurt;

21.  subliniază că este necesar ca organismele UE să abordeze în mod proactiv rețelele și organizațiilor de IMM-uri la nivel local, regional și național, pentru a oferi în timp util informații și orientări, cu scopul de a utiliza posibilitățile de finanțare disponibile și planificate ale UE; reamintește Comisiei să folosească toate mijloacele de comunicare disponibile, precum și competiții pentru studenți și tineri antreprenori;

22.  îndeamnă statele membre să garanteze accesul nediscriminatoriu al IMM-urilor la împrumuturi bancare, inclusiv al IMM-urilor al căror model de afaceri este centrat pe active necorporale; reamintește că accesul la finanțare este un factor-cheie de stimulare a creșterii economice, a transformării durabile și a inovării și solicită sprijinirea în continuare a modelelor de afaceri inovatoare; regretă diferențele mari în ceea ce privește condițiile de creditare pentru IMM-urile situate în diferite țări ale UE și invită statele membre să colaboreze cu sectorul financiar și bancar în ceea ce privește obligația acestora de a asigura IMM-urilor un acces deplin și echitabil la împrumuturile bancare;

23.  subliniază că finanțarea doar prin intermediul piețelor de capital nu va fi suficientă pentru a oferi soluții adecvate pentru IMM-uri și consideră că sectorul serviciilor financiare trebuie să fie stabil și să ofere IMM-urilor, microîntreprinderilor și antreprenorilor independenți o gamă largă de opțiuni de finanțare adaptate, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; subliniază, în acest sens, importanța modelelor bancare tradiționale, inclusiv a băncilor regionale mici și a cooperativelor de economii; invită BEI să colaboreze mai strâns cu intermediarii săi financiari din statele membre pentru a difuza informații relevante către IMM-uri, în vederea îmbunătățirii accesului acestora la finanțare;

Noi provocări generate de pandemia de COVID-19

24.  reamintește că IMM-urilor trebuie să li se pună la dispoziție rapid lichidități, iar măsurile de recapitalizare a IMM-urilor ar trebui și ele consolidate; îndeamnă statele membre și Comisia să abordeze problema plăților efectuate cu întârziere, care continuă să creeze probleme semnificative de lichidități pentru IMM-uri, și îndeamnă statele membre care nu au făcut încă acest lucru să pună în aplicare Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților, în special în ceea ce privește administrațiile publice și relațiile dintre firme;

25.  îndeamnă Comisia să consolideze monitorizarea și punerea în aplicare a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților și să evalueze necesitatea revizuirii acesteia, astfel încât să se asigure că plățile prompte reprezintă norma pe piața internă, atât pentru tranzacțiile între firme, în special de la firmele mai mari la cele mai mici, cât și pentru tranzacțiile dintre administrațiile publice și firme; invită autoritățile de la nivel european, național, regional și local să dea exemplul corect, plătind întotdeauna IMM-urile la timp și, în acest context, încurajează utilizarea activă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazurile în care directiva nu este pusă în aplicare în mod corespunzător;

26.  acceptă că este necesar ca normele privind ajutoarele de stat să fie relaxate temporar și să se recunoască faptul că acestea au condus la punerea în aplicare inegală a măsurilor în Uniune; invită Comisia și Consiliul să ia măsuri rapide pentru a garanta condiții de concurență echitabile între statele membre;

27.  constată că orice viitoare evaluare și revizuire a normelor privind ajutoarele de stat ar trebui să țină seama în mod corespunzător de particularitățile și dezavantajele geografice care afectează IMM-urile situate în teritoriile cele mai periferice, inclusiv pe insule, în regiunile ultraperiferice și în zonele montane, precum și în alte zone, inclusiv în zonele neperiferice care sunt afectate de calamități naturale fără precedent;

28.  este profund îngrijorat de faptul că sectoare precum turismul, ospitalitatea, cultura, industriile creative, transporturile, târgurile și evenimentele comerciale, care sunt alcătuite în mare parte din IMM-uri, au fost cel mai grav afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19; subliniază că este important să se adopte măsuri rapide și continue prin care să se restabilească și să se păstreze încrederea călătorilor și a operatorilor; subliniază că este necesar ca aceste sectoare să fie scutite de sarcini administrative și de reglementări costisitoare, să se identifice calea de urmat pentru redresarea acestor sectoare și să se asigure protecția drepturilor lucrătorilor din sectoarele afectate; reamintește importanța îmbunătățirii accesului la tehnologiile digitale și a sprijinirii programelor pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative, întrucât criza COVID-19 a demonstrat rolul esențial al acestor sectoare în economia și în viața noastră socială;

29.  îndeamnă statele membre să recunoască drept priorități politice de vârf protecția locurilor de muncă și supraviețuirea IMM-urilor și a start-up-urilor, propunând măsuri concrete de sprijinire a IMM-urilor viabile din punct de vedere economic și a start-up-urilor aflate în pericol de insolvență, în special având în vedere anularea Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate propus de Consiliul European; ia act de inițiativa „Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență” (SURE), care vizează acoperirea costurilor programelor naționale de șomaj tehnic; invită Comisia să sprijine în mod activ statele membre în transpunerea Directivei privind restructurarea și insolvența(17), pentru a da o a doua șansă reală IMM-urilor aflate în dificultate;

30.  constată că criza COVID-19 a impulsionat IMM-urile să se orienteze către tehnologii inovatoare, noi forme de organizare a muncii și modele de afaceri digitale, cum ar fi comerțul electronic, economia colaborativă și telemunca; subliniază că multe IMM-uri au întâmpinat dificultăți în a se adapta la noile circumstanțe și invită Comisia, în acest sens, să se asigure că investițiile în cercetare și inovare (C&I) sunt orientate către participarea IMM-urilor, asigurând, în același timp, un echilibru între asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și stimularea inovării; solicită, de asemenea, respectarea drepturilor lucrătorilor pe tot parcursul acestui proces;

31.  reamintește că inovarea în cadrul IMM-urilor reprezintă un factor-cheie pentru productivitate și creștere sustenabilă, deoarece poate contribui la rezolvarea provocărilor globale și societale și poate genera condiții de muncă mai bune; reamintește că dezvoltarea tehnologică și digitalizarea sporesc oportunitățile IMM-urilor de a inova și prospera, accelerând răspândirea cunoștințelor și apariția de noi modele de afaceri și sporind capacitatea acestora de a se extinde mai rapid;

32.  subliniază că investițiile în inovare ar trebui să acorde prioritate ecosistemelor care includ IMM-urile și care consolidează co-crearea, maturizarea și transferul de tehnologii excelente către industrie, precum și adoptarea de noi tehnologii; subliniază, prin urmare, importanța unor politici publice specifice pentru a sprijini nevoile orizontale legate de procesele de transformare digitală în microîntreprinderi și IMM-uri, cum ar fi simplificarea obligațiilor de raportare, și invită statele membre să dezvolte inițiative-pilot prin care să se accelereze adoptarea de către IMM-uri a soluțiilor de comerț electronic, de exemplu prin activități de formare și consiliere, asistență tehnică, bune practici sau integrarea triunghiului cunoașterii (educație, cercetare și inovare), cu implicarea tuturor părților interesate și a autorităților locale relevante;

33.  salută includerea IMM-urilor în programele spațiale europene, inclusiv în dezvoltarea multor servicii și aplicații din aval; recunoaște rolul-cheie pe care îl joacă IMM-urile în lanțurile de aprovizionare din domeniul apărării din Europa;

34.  salută promisiunea Comisiei de a deschide programe rapide de formare intensivă în domeniul digital pentru a ajuta angajații din microîntreprinderi și din IMM-uri să devină competenți în domenii precum IA, securitatea cibernetică și tehnologiile registrelor distribuite; subliniază faptul că cursurile intensive în domeniul digital pentru IMM-uri din cadrul programului Europa digitală ar trebui să fie precedate de programe subvenționate care să le permită proprietarilor și administratorilor de IMM-uri să identifice nevoile și oportunitățile lor în domeniul digital; subliniază că o forță de muncă calificată este esențială pentru ca IMM-urile să prospere și pentru a le permite să facă față cu succes nu numai tranziției verzi și celei digitale, ci și provocărilor tradiționale cu care se confruntă aceste întreprinderi;

35.  regretă că doar 17 % dintre IMM-uri au reușit până în prezent să integreze cu succes tehnologia digitală în afacerea lor; solicită consolidarea acțiunilor menite să combată penuria de competențe și inadecvarea lor și înzestrarea IMM-urilor cu competențe și calități digitale, precum și îmbunătățirea competențelor în achiziții publice și educație financiară, pe lângă competențe în materie de gestionare a creditelor și a lanțului de aprovizionare pe piețele muncii aflate în schimbare rapidă, având în vedere și accelerarea provocată de criza COVID-19;

36.  subliniază necesitatea de a promova investițiile în programe suplimentare de formare profesională și de ucenicie în IMM-uri; solicită, în acest sens, elaborarea unei strategii specifice privind competențele digitale ale microîntreprinderilor; subliniază rolul pe care îl poate juca în acest scop agenda pentru competențe a Comisiei și subliniază că, pentru a elimina decalajul din domeniul digital și din cel al inovării, este nevoie de mai mulți absolvenții de discipline STIM și trebuie să se elimine decalajul cu care se confruntă femeile în ambele domenii; salută, în acest sens, agenda europeană pentru competențe;

37.  ia act de Cartea albă a Comisiei privind inteligența artificială (COM(2020)0065) și de opinia sa potrivit căreia fiecare stat membru ar trebui să aibă cel puțin un centru de inovare digitală cu un grad ridicat de specializare în IA;

38.  încurajează Comisia să sprijine IMM-urile în eforturile lor de a moderniza, printre altele, echipamentele vetuste, de a intensifica transferul de cunoștințe și de a găsi cele mai inspirate utilizări ale tehnologiilor, precum IA pentru industrie, și de a asigura perfecționarea profesională a angajaților prin dobândirea competențelor imediat necesare pentru controlul activelor, monitorizarea producției și colaborarea angajaților de la distanță, precum și modele de afaceri sustenabile din punctul de vedere al mediului, abordări în spiritul economiei circulare și eficiența energetică și din punctul de vedere al utilizării resurselor, domenii în care know-how-ul digital este adesea esențial și le permite IMM-urilor să rămână competitive; invită Comisia să ia în considerare și crearea unui program pe bază de vouchere pentru IMM-uri pentru a sprijini inițiativele de mai sus;

39.  îndeamnă să se ia măsuri pentru a remedia lacunele în materie de cunoștințe și competențe ale IMM-urilor în ceea ce privește tehnologiile, practicile și modelele de afaceri durabile din punctul de vedere al mediului, în special în sectoarele în care obiectivele UE în materie de energie durabilă și de mediu necesită schimbări fundamentale;

40.  reamintește importanța unor instrumente precum Rețeaua întreprinderilor europene și centrele europene de inovare digitală, care pot stimula internaționalizarea, digitalizarea și realizarea inovării la nivel local pentru IMM-uri, inclusiv în domeniul mediului, și contribui la garantarea adecvării lor scopului avut în vedere; invită Comisia să realizeze o evaluare la jumătatea perioadei și ex post amănunțită a acestor instrumente, consultând reprezentanții IMM-urilor pe parcursul întregului proces de evaluare, pentru a se asigura că aceste rețele ajung efectiv la IMM-uri;

41.  evidențiază rolul esențial al datelor fără caracter personal și al transferului de tehnologii de la universități către IMM-uri și subliniază că este important să se creeze spații europene ale datelor pentru a realiza un schimb nediscriminatoriu, fiabil și sigur de date fără caracter personal și pentru a intensifica fluxurile de date între întreprinderi și cu guvernele, folosind un model de date deschise;

42.  solicită adoptarea unei politici paralele mai ferme pentru a îmbunătăți infrastructura internetului și condițiile de conectivitate pentru IMM-urile din zonele rurale, ca o condiție de bază pentru îmbunătățirea digitalizării și realizarea unei transformări eficace; invită Comisia să ia în considerare obiective obligatorii în materie de conectivitate;

Strategia de redresare

43.  insistă asupra faptului că programul Orizont Europa reprezintă o prioritate și necesită o finanțare globală solidă; solicită ca o parte substanțială din aceasta să fie pusă la dispoziția IMM-urilor, inclusiv pentru componentele Consiliului european pentru inovare dedicate IMM-urilor, și invită Comisia și statele membre să se asigure că, ori de câte ori este posibil, instrumentele în materie de cercetare și inovare, cum ar fi instrumentul accelerator al CEI, oferă oportunități rapide IMM-urilor și start-up-urile care dezvoltă tehnologii inovatoare;

44.  solicită ca politicile și instrumentele generale ale UE în materie de cercetare și inovare să fie menținute cât mai neutre posibil din punct de vedere sectorial și să ofere mai mult sprijin nu numai IMM-urilor și microîntreprinderilor care depun deja eforturi în materie de inovare, ci și, în funcție de nevoile lor, celor care au rămas în urmă, în special în sectorul de producție tradiționale; solicită să se aloce mai multe fonduri pentru cercetare și dezvoltare la nivel european IMM-urilor nedigitale și IMM-urilor care doresc să își îmbunătățească performanța de mediu și să utilizeze mai eficient resursele;

45.  subliniază că colaborarea și cooperarea sunt dimensiuni vitale pentru a îmbunătăți performanța IMM-urilor; ia act, în acest sens, de faptul că clusterele și parteneriatele cu toți actorii din triunghiul cunoașterii (educație, cercetare și inovare) vor fi mai bine promovate și încurajate prin reducerea sarcinilor administrative, simplificarea procedurilor și crearea unor infrastructuri de servicii comune pentru participarea clusterelor de IMM-uri; solicită, de asemenea, Comisiei să se asigure că parteneriatele și misiunile din cadrul programului Orizont Europa sunt transparente și favorabile incluziunii pe toată durata implementării lor, în special în ceea ce privește participarea IMM-urilor și stabilirea agendei lor strategice de cercetare și a programelor de lucru anuale; subliniază, de asemenea, necesitatea de a garanta acorduri echitabile privind partajarea constatărilor și a rezultatelor finale, în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”;

46.  subliniază, de asemenea, potențialul Institutului European de Inovare și Tehnologie și al comunităților sale de cunoaștere și inovare, având în vedere că acestea reprezintă o modalitate eficace de a consolida colaborarea dintre IMM-uri, centrele de cercetare și universități, cu scopul de a promova antreprenoriatul local și de a face față celor mai urgente provocări societale ale epocii noastre;

47.  invită Comisia și statele membre să investească, printre altele, în economia bazată pe date, în inteligența artificială, în producția inteligentă, în internetul obiectelor și în informatica cuantică și să garanteze o pondere mare de IMM-uri în aceste domenii; regretă că majoritatea IMM-urilor nu au acces la datele pe care le creează; salută, în acest sens, strategia europeană privind datele, orientată către crearea unei piețe autentice pentru date, în care IMM-urile să aibă acces ușor la date și la utilizarea acestora în toate tipurile de contexte de piață, și anume de la întreprinderi la consumatori, de la întreprinderi la întreprinderi și de la întreprinderi la administrațiile publice;

48.  invită statele membre să se asigure că IMM-urile beneficiază de sprijinul de care au nevoie pentru a profita de oportunitățile în materie de inovare și să maximizeze sinergiile cu programe similare ale UE în strategiile lor naționale în materie de inovare; subliniază, în acest sens, rolul IMM-urilor inovatoare specializate în tehnologiile de avangardă;

49.  subliniază necesitatea de a sensibiliza în mai mare măsură proprietarii și administratorii IMM-urilor, asociațiile de IMM-uri și organizațiile de sprijin cu privire la posibilitățile de finanțare pentru tehnologiile cu o mai bună performanță de mediu, contractarea de servicii (de exemplu, consultanță, consiliere și formare) legate de proiectarea ecologică și utilizarea și gestionarea eficientă a resurselor, precum și cu privire la antreprenoriatul ecologic și tehnologiile, produsele și serviciile ecologice;

50.  subliniază că investițiile în tehnologiile noi și în tehnologiile ecologice pot transforma Pactul ecologic european într-o nouă strategie de creștere de care IMM-urile pot beneficia, acestea putând atunci să își crească potențialul de inovare;

51.  recunoaște că, deși multe IMM-uri doresc să investească în procese, produse și servicii eficiente din punct de vedere energetic, circulare și ecologice, există bariere semnificative, în special de natură financiară, care le împiedică să facă acest lucru; invită Comisia și statele membre să elimine aceste bariere, reducând în același timp sarcina de reglementare, prin instituirea unui cadru de reglementare favorabil și a unor scheme de sprijin tehnic și financiar, inclusiv prin investiții private, pentru a permite IMM-urilor să adopte cu succes și rapid practici, produse, procese și servicii ecologice; este de părere că o asistență tehnică și financiară sporită și specifică va fi esențială pentru promovarea oportunităților ecologice în rândul acestor IMM-uri, inclusiv al microîntreprinderilor; subliniază că această asistență ar trebui să permită IMM-urilor și microîntreprinderilor să profite pe deplin de oportunitățile care decurg din Pactul verde, ținând seama de structura lor, de modelul lor de afaceri și, în general, de nevoile lor, deoarece nu există o abordare universală; subliniază, în acest sens, necesitatea de a implica activ reprezentanții organizațiilor de IMM-uri;

52.  salută inițiativele care oferă IMM-urilor cele mai mari oportunități de ocupare a forței de muncă și de competitivitate, cum ar fi punerea în aplicare a planului de acțiune privind economia circulară, crearea de locuri de muncă la nivel local și crearea de oportunități majore de afaceri și de inovare pentru IMM-uri; ia act de oportunitățile oferite de inițiativele așa-numitului „val de renovări ale clădirilor”, inclusiv de proiectele de regenerare urbană; subliniază că dreptul la reparare, deși benefic pentru consumatori, poate, de asemenea, forța IMM-urile să intre pe segmentul pieței de reparații și că politicile care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor nu ajută numai IMM-urile din sectorul construcțiilor, ci toate IMM-urile în promovarea eficienței energetice, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale; solicită dezvoltarea unei piețe mai competitive pentru societățile de servicii energetice (SSE);

53.  subliniază că achizițiile publice sunt un instrument strategic care poate stimula modelele de producție și de consum sustenabile; consideră că acest instrument poate oferi, dacă beneficiază de sprijinul și asistența corespunzătoare, oportunități importante pentru IMM-urile locale inovatoare; ia act de rolul similar al achizițiilor publice ecologice și circulare și reamintește, în acest sens, că punerea lor în aplicare la nivel național ar trebui să fie însoțită de o formare și un sprijin pentru organismele publice și pentru IMM-uri;

54.  constată că un cadru echilibrat privind drepturile de proprietate intelectuală (PI) a fost cunoscut de mult timp ca un pas important în îmbunătățirea funcționării pieței interne; invită, prin urmare, Comisia să acorde prioritate planului de acțiune anunțat privind proprietatea intelectuală pentru a asigura protecția la nivelul UE a bunurilor protejate de drepturile de autor și a invențiilor brevetate și pentru a consolida capacitatea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, de a inova pe baza unor regimuri solide și echilibrate privind proprietatea intelectuală, ceea ce va fi benefic pentru competitivitatea globală a IMM-urilor inovatoare, reducând la minimum costurile și complexitatea procedurilor administrative, făcând față, în același timp, provocărilor legate de litigiile în materie de brevete și oferind modele cu surse deschise și cu date deschise pentru inovarea viitoare;

55.  reamintește rolul formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, care sunt esențiale pentru a remedia necorelarea dintre cererea și oferta de forță de muncă calificată, încurajează integrarea competențelor antreprenoriale în primele etape ale educației și promovarea recalificării și perfecționării lucrătorilor șomeri pentru a permite integrarea acestora pe piața muncii și pentru a garanta că IMM-urile pot conta pe un personal format în mod corespunzător;

56.  invită Comisia și statele membre să accelereze și să extindă inițiativele de identificare a nevoilor în materie de competențe și să elimine lacunele de pe piața muncii prin educație, strategii de formare profesională și programe de dezvoltare a competențelor orientate către IMM-uri și regretă că există în continuare disparități în ceea ce privește antreprenoriatul feminin și accesul microîntreprinderilor și al IMM-urilor conduse de femei la finanțare; invită statele membre să evalueze obstacolele care împiedică în continuare femeile să fondeze și să conducă întreprinderi; subliniază că utilizarea datelor defalcate pe gen va permite ca această evaluare să fie mai detaliată și va îmbunătăți calitatea generală a procesului decizional; solicită să se lanseze inițiative educaționale și de perfecționare pentru femei, pentru a le ajuta să își îmbunătățească competențele antreprenoriale și să câștige încrederea în ele; consideră, de asemenea, că instrumentele de e-guvernare și competențele digitale ar trebui promovate în cadrul sectorului public pentru ca administrația publică să devină mai accesibilă pentru întreprinderi și cetățeni și invită statele membre să garanteze schimbul de bune practici naționale și regionale în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește cooperarea dintre administrația publică și sectorul privat, pentru a stimula competitivitatea economică;

57.  reamintește că strategia pentru IMM-uri trebuie să vizeze IMM-urile de diferite dimensiuni și tipuri, indiferent dacă ele își desfășoară activitatea în sectoarele tradițional, social sau de înaltă tehnologie; consideră că IMM-urile implicate în artizanatul tradițional, în sectoarele turistic, cultural și creativ și în economia socială sunt segmente deosebit de vulnerabile ale rețelei de IMM-uri; recunoaște valoarea lor istorică, culturală, economică și socială și invită statele membre să garanteze competitivitatea sectoarelor, inclusiv prin promovarea tranziției generaționale și a autoantreprenoriatului, prin promovarea accesului la informații cu privire la oportunitățile de inovare și prin sprijinirea protecției și a consolidării acestor sectoare;

58.  invită Comisia să acorde, de asemenea, în contextul programelor UE de sprijinire a IMM-urilor, în special al programului privind piața unică, o atenție deosebită întreprinderilor din economia socială, întrucât ele își au rădăcinile la nivel local, furnizează o gamă largă de produse și servicii în cadrul pieței unice a UE, generează locuri de muncă de înaltă calitate și promovează inovarea socială;

59.  invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs pentru reducerea sarcinilor administrative, inclusiv un calendar pentru acțiuni și puncte de control intermediare, privind punerea în aplicare a strategiei pentru IMM-uri, care să fie prezentate în cadrul dezbaterii anuale din plen cu privire la „starea uniunii IMM-urilor”, și să se angajeze să respecte această foaie de parcurs; ia act de faptul că, în urma alertei pandemice a OMS și a punerii în aplicare a măsurilor menite să limiteze răspândirea virusului COVID-19, multe întreprinderi europene au fost obligate să oprească sau să încetinească producția din cauza restricțiilor comerciale, a perturbărilor lanțului de aprovizionare și a penuriei de materii prime și componente din țări terțe, demonstrând încă o dată că industria europeană trebuie să dobândească o autonomie strategică, să își reducă dependența de țările din afara UE și să se asigure că părțile esențiale ale lanțurilor valorice strategice, inclusiv în industria prelucrătoare, sunt mai bine localizate pe teritoriul său; invită, de asemenea, Comisia să se asigure că întreprinderile care furnizează materiale medicale nu se vor confrunta din nou cu aceleași dificultăți care au apărut pe piața internă și să tragă învățăminte din problemele care au apărut în primele stadii ale crizei COVID-19;

60.  solicită să se consolideze normele în materie de concurență pentru a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor și pentru a le proteja împotriva practicilor neloiale care ar putea duce la dumping social și la dereglementarea forței de muncă; invită Comisia să garanteze aplicarea efectivă a legislației Uniunii în domeniul concurenței, fără a aduce atingere drepturilor lucrătorilor; reamintește, în acest sens, importanța de a promova dialogul social în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind IMM-urile și de a garanta condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri, pentru a se asigura că acestea beneficiază de piața internă în mod echitabil și că sunt în măsură să valorifice oportunitățile de extindere;

61.  invită Comisia să se asigure că IMM-urile prosperă în cadrul unor ecosisteme care garantează o abordare incluzivă și care reunesc toți actorilor care operează în cadrul unui lanț valoric, pentru a promova rolul de lider al Europei în sectoarele strategice și competitivitatea pe scena mondială;

62.  consideră că strategia UE pentru IMM-uri ar trebui să aibă permanent și pe deplin în vedere particularitățile naționale ale IMM-urilor și că este, prin urmare, necesar să se garanteze o mare autonomie națională statelor membre în cadrul comunitar general;

63.  regretă că doar 600 000 de IMM-uri exportă în prezent în afara UE; reamintește că IMM-urile care doresc să aibă acces la piața mondială își vor îmbunătăți competitivitatea numai dacă vor fi sprijinite atât la nivel local, cât și internațional, printr-un cadru de reglementare și de facilitare structurat și previzibil, rețele structurate, resurse informaționale solide și acces la oportunități de investiții și o forță de muncă calificată; subliniază importanța de a sensibiliza în mai mare măsură IMM-urile atât cu privire la piața internă, cât și cu privire la piețele internaționale și la normele și instrumentele acestora, inclusiv prin simplificarea cadrului de referință, precum și prin îmbunătățirea comunicării cu privire la oportunitățile specifice; reamintește, în acest sens, rolul organizațiilor și rețelelor de reprezentare a IMM-urilor și al camerelor de comerț din statele membre și de la nivel internațional, precum și al delegațiilor UE;

64.  invită, prin urmare, Comisia să introducă instrumente precum un punct de intrare digital unic pentru a identifica cu ușurință oportunitățile pentru IMM-uri care decurg din acordurile comerciale internaționale; salută, în acest sens, lansarea noului portal al Comisiei intitulat „Access2Markets” privind procedurile și formalitățile vamale și îndeamnă Comisia să asigure accesul multilingv la acest instrument;

65.  reamintește că este necesar ca IMM-urile să fie implicate în mod activ în acordurile comerciale internaționale și să se promoveze reciprocitatea pentru a asigura accesul lor la achiziții publice în țările terțe; solicită, prin urmare, includerea în acordurile comerciale a unui capitol separat privind IMM-urile, care să indice dispozițiile favorabile microîntreprinderilor și IMM-urilor din alte capitole și să ofere un mijloc rapid pentru proprietarii microîntreprinderilor și IMM-urilor de a identifica aspectele relevante și benefice ale acordului;

66.  îndeamnă Comisia să creeze condiții de concurență echitabile și un mediu de reglementare în care IMM-urile să poată prospera și concura la nivel mondial și să ia în considerare utilizarea instrumentelor de apărare comercială (IAC) pentru a reduce concurența neloială care rezultă din practicile comerciale ilegale sau neloiale ale țărilor terțe, inclusiv măsuri de apărare comercială care împiedică în mod nedrept întreprinderile din UE să beneficieze de acces liber pe piețele lor;

67.  consideră că administrațiile publice naționale și europene ar trebui să servească drept exemplu și să faciliteze și să sporească participarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor la achizițiile publice, prin simplificarea accesului la informațiile privind licitațiile și procedurile, evitând totodată cerințele disproporționate și practicile discriminatorii, cum ar fi care depășesc elementele fundamentale ale serviciului sau ale bunurilor achiziționate, contribuind astfel la scurtarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare;

68.  solicită ca autoritățile publice și IMM-urile să fie mai bine consiliate cu privire la opțiunile existente și la adaptarea normelor de achiziții publice în acest scop;

69.  constată că împărțirea contractelor mai mari în loturi mai mici ar putea contribui la scurtarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, oferind stimulente mai bune pentru IMM-urile locale, inclusiv prin facilitarea participării IMM-urilor la achizițiile publice pentru soluții inovatoare și la achizițiile înainte de comercializare, care sunt, în general, accesibile doar grupurilor mai mari;

70.  solicită valorizarea „contractelor km 0” prin prevederea unor criterii avantajoase pentru întreprinderile locale, în spiritul legislației europene în domeniul agriculturii și al lanțurilor scurte de aprovizionare; solicită ca factorii de decizie publici să aibă posibilitatea de a favoriza, într-o anumită măsură, contractele cu IMM-urile locale;

71.  subliniază importanța de a lucra în parteneriat cu administratorii naționali pentru a crea o piață europeană a achizițiilor publice care să se bazeze pe oferte moderate ca dimensiune, care să le permită IMM-urilor să participe la procesul de achiziții publice, inclusiv prin divizarea contractelor mai mari în loturi mai mici, și în cadrul căreia să se poată manifesta o concurență reală și loială între actorii de pe piață, și evidențiază necesitatea de a face ca documentul european de achiziție unic (DEAU) să fie mai accesibil IMM-urilor;

o
o   o

72.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 124, 20.5.2003, p. 36. (2) JO L 48, 23.2.2011, p. 1. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 33. (4) JO C 68 E, 7.3.2014, p. 40. (5) JO C 316, 22.9.2017, p. 57. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0124. (8) Texte adoptate, P9_TA(2020)0206. (9) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 102. (10) Observațiile introductive ale directorului general al OMS din cadrul informării mass-media privind COVID-19, 11 martie 2020. (11) https://ec.europa.eu/growth/smes_ro (12) Perspectivele economice ale OCDE, volumul 2020, ediția I (13) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/digital-economy-and-society-index-desi-2020 (14) Raport elaborat pentru Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții de Innovation Finance Advisory, „Funding women entrepreneurs - How to empower growth” (Finanțarea femeilor antreprenoare — Modalități de capacitare a creșterii economice), iunie 2020. (15) Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 referitoare la „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066). (16) Raport pentru Ministerul german al afacerilor economice și energiei, prezentat de Centrul de Studii Politice Europene, „Feasibility Study: Introducing ‘one-in-one-out’ in the European Commission”, 5 decembrie 2019. (17) Directiva (UE) 2019/1023 din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (JO L 172, 26.6.2019, p. 18).