Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității primită la 13 ianuarie 2020, trimisă de președintele Tribunal Supremo (Curtea Supremă) din Spania și formulată, la 10 ianuarie 2020, de președintele Secției 2 a Tribunal Supremo din Spania în legătură cu procedura specială nr. 3/20907/2017; având în vedere anunțarea acestei cereri de ridicare a imunității în ședința plenară din 16 ianuarie 2020,

–  în urma audierii lui Carles Puigdemont i Casamajó în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019(1),

–  având în vedere decizia din 13 iunie 2019 a Junta Electoral Central (Biroul Electoral Central) din Spania(2),

–  având în vedere anunțul făcut în ședința plenară din 13 ianuarie 2020 potrivit căruia, în urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 decembrie 2019, Parlamentul a luat act de alegerea lui Carles Puigdemont i Casamajó, în calitate de deputat în Parlamentul European, cu efect de la 2 iulie 2019,

–  având în vedere articolul 71 alineatele (1) și (2) din Constituția Spaniei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0020/2021),

A.  întrucât președintele Secției 2 a Tribunal Supremo din Spania a solicitat ridicarea imunității lui Carles Puigdemont i Casamajó, deputat în Parlamentul European, în temeiul articolului 9 primul paragraf litera (b) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, în legătură cu procedura specială penală nr. 3/20907/2017 pentru o presupusă infracțiune de sedițiune, așa cum este prevăzută la articolele 544 și 545 din Codul penal spaniol, precum și o infracțiune de deturnare de fonduri publice, așa cum este prevăzută la articolul 432 din Codul penal spaniol, coroborat cu articolul 252;

B.  întrucât faptele care fac obiectul urmăririi penale ar fi fost comise în 2017; întrucât ordonanța de urmărire penală în acest caz a fost emisă la 21 martie 2018 și confirmată prin ordonanțe ulterioare de respingere a recursurilor; întrucât ancheta a fost închisă prin ordonanța din 9 iulie 2018 și a fost confirmată ca fiind definitivă la 25 octombrie 2018; întrucât, prin ordonanța din 9 iulie 2018, Carles Puigdemont i Casamajó, printre alții, a fost declarat în contumacie și s-a hotărât suspendarea și clasarea prezentei cauze cu privire la el și la alte persoane până când vor fi găsite;

C.  întrucât, în urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 decembrie 2019, Parlamentul a luat act de alegerea lui Carles Puigdemont i Casamajó, în calitate de deputat în Parlamentul European, cu efect de la 2 iulie 2019,

D.  întrucât statutul de deputat în Parlamentul European a fost dobândit cu efect de la 13 iunie 2019; întrucât cererea de ridicare a imunității se referă, prin urmare, la fapte și urmăriri penale anterioare dobândirii statutului și așadar a imunității în calitate de deputat în Parlamentul European;

E.  întrucât Comisia pentru afaceri juridice a luat act de documentele prezentate membrilor comisiei de Carles Puigdemont i Casamajó, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură, pe care domnia sa le-a considerat relevante pentru procedură;

F.  întrucât autoritățile statelor membre decid cu privire la oportunitatea procedurilor judiciare;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să pună sub semnul întrebării temeinicia sistemelor juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât Parlamentul European nu are competența de a evalua sau de a pune sub semnul întrebării jurisdicția autorităților judiciare naționale responsabile de procedurile penale în cauză;

I.  întrucât, în conformitate cu legislația spaniolă, așa cum a fost interpretată de instanțele naționale și așa cum a fost comunicată Parlamentului de către respectivul stat membru, Secția 2 penală a Tribunal Supremo din Spania este autoritatea competentă să solicite ridicarea imunității unui deputat în Parlamentul European;

J.  întrucât procedura de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât articolul 9 primul paragraf litera (a) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților Parlamentului propriei țări;

L.  întrucât în articolul 71 alineatele (1) și (2) din Constituția spaniolă se prevăd următoarele:

„(1) Deputații și senatorii beneficiază de inviolabilitate în ceea ce privește opiniile exprimate în exercitarea funcțiilor.

(2) Pe durata mandatelor lor, deputații și senatorii beneficiază, de asemenea, de imunitate și pot fi arestați numai în cazul unei infracțiuni flagrante. Aceștia nu pot fi inculpați sau puși sub urmărire penală fără autorizarea prealabilă a camerei aferente.”

M.  întrucât cererea de ridicare a imunității semnalează, în ceea ce privește aplicarea articolului 71 din Constituția spaniolă și, în special, în ceea ce privește stadiul procedurilor în care nu este necesar să se solicite autorizația parlamentară de a desfășura proceduri penale împotriva unei persoane acuzate care dobândește calitatea de membru al Parlamentului, că o cerere de ridicare a imunității nu este necesară în cazurile în care statutul de membru al Parlamentului este dobândit în timpul unui proces inițiat anterior sau în cazurile în care un membru al Parlamentului își preia mandatul după ce a fost trimis în judecată în mod oficial; întrucât, prin urmare, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității în temeiul articolului 9 primul paragraf litera (a) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene pentru ca măsurile să fie adoptate pe teritoriul Spaniei;

N.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să interpreteze normele interne privind privilegiile și imunitățile membrilor Parlamentului;

O.  întrucât articolul 9 primul paragraf litera (b) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală;

P.  întrucât, la 14 octombrie 2019, Secția 2 a Tribunal Supremo din Spania a dispus „în vederea desfășurării procedurilor penale, emiterea, după caz, a: unui mandat de arestare național, unui mandat european de arestare sau a unui mandat internațional de arestare în vederea extrădării” lui Carles Puigdemont i Casamajó, despre care s-a confirmat că este în contumacie; întrucât, așa cum s-a explicat în cererea de ridicare a imunității, la 10 ianuarie 2020, recursul împotriva acestei decizii a fost respins în ceea ce privește revocarea „mandatelor naționale de percheziție, arestare și detenție relevante, precum și a mandatelor de arestare internaționale și europene” și a fost acceptat recursul „împotriva ordonanței din 14 octombrie 2019 și a hotărârii din 18 octombrie 2018, [...] în temeiul interpretării date de CJUE în hotărârea sa din 19 decembrie 2019 care recunoaște privilegiile și imunitățile recurentului/recurenților în temeiul articolului 9 din Protocolul nr. 7 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în calitatea lor de deputați în Parlamentul European”; s-a decis și să se solicite Parlamentului European ridicarea imunității lui Carles Puigdemont i Casamajó „pentru a pune în executare mandatul/mandatele european/europene de arestare emis/emise” și să fie informată autoritatea de executare din Belgia în acest sens;

Q.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, comisia a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

R.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție pentru independența Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi;

S.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

T.  întrucât acuzațiile nu au, în mod clar, nicio legătură cu poziția lui Carles Puigdemont i Casamajó de deputat în Parlamentul European, ci cu fosta sa poziție de președinte al Generalitat (Guvernul) a Cataloniei;

U.  întrucât Carles Puigdemont i Casamajó este una dintre persoanele dintr-un grup de persoane care se află într-o situație similară de a fi urmărite penal și acuzate de infracțiunile în cauză, singura diferență fiind că domnia sa beneficiază în prezent de imunitate în calitate de deputat în Parlamentul European; întrucât, prin urmare, ar trebui să se țină seama de faptul că dl Carles Puigdemont i Casamajó nu este singura persoană urmărită penal în cauza respectivă;

V.  întrucât faptele incriminate au fost comise în 2017, iar procedura penală în cauză a fost inițiată împotriva lui Carles Puigdemont i Casamajó în 2018; întrucât, în acest temei, nu se poate susține că procedurile judiciare au fost inițiate cu intenția de a împiedica activitatea politică viitoare a lui Carles Puigdemont i Casamajó în calitate de deputat în Parlamentul European, având în vedere că, la momentul respectiv, statutul său de deputat în Parlamentul European era încă ipotetic și posibil numai în viitor;

W.  întrucât, în acest caz, Parlamentul nu a găsit așadar nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume elemente de fapt care să indice că intenția care stă la baza procedurii juridice ar putea fi subminarea activității politice a unui deputat și, prin urmare, a Parlamentului European,

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Carles Puigdemont i Casamajó în temeiul articolului 9 primul paragraf litera (b) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților spaniole și lui Carles Puigdemont i Casamajó.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI:EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23, hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115. (2) Boletín Oficial del Estado, nr. 142, 14 iunie 2019, p. 62477-62478.