Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × T304-40 × GHB119, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D070621/02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei(2),

–  având în vedere votul din 11 ianuarie 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(3),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 21 iunie 2018 și publicat la 25 iulie 2018(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(5),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât, la 30 septembrie 2014, Bayer CropScience AG („solicitantul”) a depus o cerere pentru introducerea pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × T304-40 × GHB119 („bumbacul modificat genetic”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în bumbac modificat genetic destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 21 iunie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 25 iulie 2018;

C.  întrucât bumbacul modificat genetic provine din încrucișarea a trei evenimente din bumbac modificat genetic („MG”) și conferă toleranță la erbicidele care conțin glufosinat și glifosat („erbicidele complementare”) și produce două proteine insecticide (toxinele„Bt” sau „Cry”): Cry1Ab și Cry2Ae, care sunt toxice pentru anumite larve lepidoptere care se hrănesc cu bumbac(6);

D.  întrucât, în timp ce consumul uman de ulei din semințe de bumbac este relativ limitat în Europa, acest ulei poate fi găsit într-o gamă largă de produse alimentare, inclusiv în sosuri, maioneză, produse de panificație fină, produse tartinabile și pepite din ciocolată; întrucât bumbacul este utilizat în hrana animalelor în principal sub formă de brichete/făină de semințe de bumbac sau sub formă de semințe de bumbac întregi(7); întrucât bumbacul este, de asemenea, consumat de oameni sub formă de făină de bumbac;

E.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă („ODD”) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției ONU privind diversitatea biologică („CBD a ONU”);

F.  întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 prevede o evaluare a măsurii în care practicile agricole preconizate influențează rezultatele criteriilor studiate; întrucât, în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat, acest lucru este deosebit de pertinent pentru plantele rezistente la erbicide; întrucât, în plus, diferitele situri selectate pentru studiile efectuate pe teren trebuie să reflecte diferitele condiții meteorologice și agronomice de cultură;

Lipsa datelor privind expresia genică și compoziția plantelor

G.  întrucât în Statele Unite au fost efectuate testări pe teren pentru evaluarea compozițională și agronomică a bumbacului modificat genetic însă numai în opt locuri, dar nu și în alte zone pertinente de producție a bumbacului; întrucât doar datele dintr-un an, 2012, au fost utilizate pentru a produce date privind condițiile meteorologice pertinente în care plantele pot fi cultivate;

H.  întrucât glufosinatul și glifosatul nu au fost utilizate în dozele mari care pot fi preconizate în contextul rezistenței crescânde a buruienilor;

I.  întrucât EFSA nu a solicitat studii suplimentare, de exemplu studii de teren care durează mai mult de un sezon și provenind din locuri situate în alte regiuni producătoare de bumbac; întrucât, în plus, nu au fost generate date care să reprezinte condiții de mediu extreme, cum ar fi cele cauzate de schimbările climatice, chiar dacă s-a demonstrat că factorii de mediu pot avea un impact asupra expresiei toxinelor Bt(8);

Absența evaluării erbicidelor complementare

J.  întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(9); întrucât, în consecință, este de așteptat ca culturile de porumb MG să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, doze repetate de glufosinat și glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

K.  întrucât există în continuare incertitudini legate de potențialul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetare în domeniul cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

L.  întrucât, potrivit EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului pertinente pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat(10);

M.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(11); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018(12); întrucât bumbacul modificat genetic a fost făcut dublu tolerant la glufosinat, permițând utilizarea unor doze și mai mari pe plante;

N.  întrucât studiile arată că glifosatul și glufosinatul pot avea un impact sever asupra microbiomului(13) și, prin urmare, toxicitatea pe termen lung (toxicitate mixtă) a produselor alimentare integrale și a furajelor care conțin toxine Bt asupra tractului intestinal prin pulverizarea cu glifosat și glufosinat ar trebui evaluată înainte de a se putea ajunge la o concluzie cu privire la efectele asupra sănătății și siguranței alimentare;

O.  întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora din plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA GMO) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de planta modificată genetic în cauză, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliților) pot fi afectate de însăși modificarea genetică(14);

Chestiuni nesoluționate privind toxinele Bt

P.  întrucât proteinele Cry1Ab și Cry2Ae produse în Escherichia coli (E. coli) și respectiv B. thuringiensis au fost utilizate pentru realizarea studiilor de siguranță, mai degrabă decât proteinele produse de planta modificată genetic(15), ceea ce înseamnă că evaluarea efectelor toxice se bazează pe echivalența presupusă a toxinelor Bt produse artificial în bacterii cu toxinele Bt produse de plante; întrucât, cu toate acestea, pentru a lua în considerare în mod adecvat efectele sinergice, evaluările nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe teste cu toxine Bt transgenice produse în sistemele microbiene;

Q.  întrucât, în plus, testele toxicologice efectuate cu proteine izolate nu pot fi considerate semnificative, deoarece toxinele Bt din culturile modificate genetic, cum ar fi porumbul, bumbacul și boabele de soia, sunt inerent mai toxice decât toxinele Bt izolate; întrucât acest lucru se datorează faptului că inhibitorii de protează (PI), prezenți în țesutul vegetal, pot crește toxicitatea toxinelor Bt prin întârzierea degradării lor; întrucât acest fenomen a fost demonstrat într-o serie de studii științifice, inclusiv unul realizat pentru Monsanto în urmă cu 30 de ani, care a arătat că chiar și prezența unor niveluri extrem de scăzute de PI a sporit toxicitatea toxinelor Bt de până la 20 de ori(16);

R.  întrucât aceste efecte nu au fost niciodată luate în considerare în evaluările riscurilor efectuate de EFSA, chiar dacă sunt pertinente pentru toate plantele Bt aprobate pentru import sau cultivate în Uniune; întrucât riscurile care decurg din această toxicitate crescută ca urmare a interacțiunii dintre toxinele PI și Bt, pentru oameni și animale care consumă alimente și furaje care conțin toxine Bt, nu pot fi excluse;

S.  întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la toxinele Bt și că anumite toxine Bt pot avea proprietăți adjuvante(17), ceea ce înseamnă că pot amplifica caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

T.  întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților acestora cu toxinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA GMO și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor; întrucât acest lucru este problematic, deoarece se știe că reziduurile de la pulverizarea cu glifosat și glufosinat perturbă microbiomul, ceea ce, de exemplu, poate intensifica reacțiile imunitare în combinație cu toxinele Bt(18);

Culturile Bt: efectele asupra organismelor nevizate și rezistența crescută

U.  întrucât, spre deosebire de utilizarea insecticidelor, unde expunerea are loc în momentul pulverizării și, ulterior, pentru o perioadă limitată, utilizarea culturilor MG Bt conduce la expunerea continuă a organismelor vizate și a celor nevizate la toxinele Bt;

V.  întrucât presupunerea că toxinele Bt prezintă un singur model de acțiune specific țintei nu mai poate fi considerată corectă, iar efectele asupra organismelor nevizate nu pot fi excluse(19); întrucât se semnalează faptul că din ce în ce mai multe organisme nevizate sunt afectate în numeroase moduri; întrucât 39 de publicații evaluate inter pares în care se raportează efecte adverse semnificative ale toxinelor Bt asupra multor specii „din afara gamei” sunt menționate într-un articol de sinteză recent(20);

W.  întrucât o serie de organisme nevizate din Uniune ar putea fi expuse la toxine Bt prin scurgeri, deșeuri și gunoi de grajd rezultate din importul de culturi Bt; întrucât nu au fost evaluate efectele asupra organismelor nevizate în cadrul evaluării riscurilor;

X.  întrucât evaluarea riscurilor nu a luat în considerare dezvoltarea rezistenței dăunătorilor vizați la toxinele Bt, ceea ce ar putea duce la utilizarea unor pesticide mai puțin sigure pentru mediu sau la creșterea dozelor și a numărului de cereri de culturi MG în țara de cultivare; întrucât Agenția pentru Protecția Mediului din SUA plănuiește eliminarea treptată a numeroși hibrizi de porumb Bt, precum și a unor soiuri de bumbac Bt, în următorii trei-cinci ani, din cauza creșterii rezistenței insectelor la astfel de culturi(21);

Y.  întrucât, deși s-a susținut că utilizarea culturilor Bt duce la o scădere a utilizării insecticidelor, un studiu recent publicat în Statele Unite ale Americii(22) constată că „mai multe analize privind influența culturilor Bt asupra modelelor de utilizare a pesticidelor nu par să fi luat în considerare tratamentele semințelor și, prin urmare, este posibil să fi supraestimat reducerile utilizării insecticidelor (în special ale «suprafaței tratate») asociate cu culturile Bt”;

Z.  întrucât Uniunea este parte la „CBD ONU”, care clarifică faptul că atât țările exportatoare, cât și cele importatoare au responsabilități internaționale în ceea ce privește diversitatea biologică;

Observațiile autorităților competente din statele membre

AA.  întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(23); întrucât aceste observații critice includ faptul că datele și analizele datelor furnizate cu privire la evaluarea fenotipică, compoziția și toxicitatea sunt insuficiente, că analiza compoziției nu a luat în considerare reziduurile și nici metaboliții erbicidelor complementare, că propunerea solicitantului pentru un plan de monitorizare a mediului nu îndeplinește obiectivele definite în anexa VII la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(24) și că activitățile de monitorizare nu sunt corelate cu obiectivele de protecție pertinente; întrucât o autoritate competentă dintr-un stat membru a respins propunerea de introducere pe piață a bumbacului modificat genetic pe motiv că evaluările anterioare pentru cele trei evenimente unice nu erau suficiente pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

Respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

AB.  întrucât într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății(25); întrucât ODD ONU 3.9 vizează, până în 2030, reducerea substanțială a numărului de decese și de boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului(26); întrucât autorizarea importului de bumbac modificat genetic ar crește cererea pentru această cultură tratată cu un erbicid care este toxic pentru reproducere și care nu mai este autorizat pentru utilizare în Uniune, sporind astfel expunerea lucrătorilor din țările terțe; întrucât riscul unei expuneri mult prea ridicate a lucrătorilor constituie un motiv de deosebită îngrijorare în ceea ce privește culturile modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza volumelor mai mari de erbicide utilizate;

Procesul decizional nedemocratic

AC.  întrucât, în urma votului din 11 ianuarie 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât 13 state membre (reprezentând 35,52 % din populația Uniunii) au votat împotriva autorizării, în timp ce numai 10 state membre (reprezentând 27,49 %) au votat pentru; întrucât patru state membre (reprezentând 37 %) s-au abținut;

AD.  întrucât Comisia recunoaște că faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic (OMG) continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii este problematic, ceea ce constituie de fapt o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit regula în procesul decizional privind autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic;

AE.  întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic (OMG) în Uniune (trei rezoluții); întrucât, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul European a adoptat deja 16 obiecții cu privire la introducerea pe piață a OMG-urilor; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste OMG; întrucât motivele pentru care statele membre nu susțin autorizațiile includ nerespectarea principiului precauției în procesul de autorizare și preocupările științifice legate de evaluarea riscurilor;

AF.  întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda absenței sprijinului din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

AG.  întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze OMG-uri atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel(27),

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(28), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  invită Comisia să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  salută faptul că, în sfârșit, Comisia a recunoscut, într-o scrisoare din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare referitoare la OMG-uri(29); își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă că, de atunci, Comisia a continuat să autorizeze importul de OMG-uri în Uniune, în pofida obiecțiilor actuale formulate de Parlament și de o majoritate a statelor membre care au votat împotrivă;

5.  invită Comisia să facă progrese urgente în elaborarea criteriilor de sustenabilitate, cu implicarea deplină a Parlamentului; invită Comisia să transmită informații cu privire la modul de desfășurare a acestui proces și la intervalul de timp prevăzut;

6.  invită din nou Comisia să nu autorizeze culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod aprofundat, de la caz la caz, ceea ce impune o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării acestor culturi modificate genetic cu erbicide complementare, o evaluare a produselor de degradare a erbicidelor și a eventualelor efecte combinatorii, inclusiv cu însăși planta modificată genetic;

7.  invită din nou Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări în produse alimentare sau furaje al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la o substanță activă cu acțiune erbicidă, neautorizată pentru utilizare în Uniune;

8.  invită EFSA să accepte în cele din urmă diferențele substanțiale dintre toxinele Bt naturale și cele produse de transgenele sintetice în plantele modificate genetic și să-și extindă sfera de evaluare a riscurilor pentru a ține seama de toate interacțiunile și efectele combinatorii dintre toxinele Bt, plantele modificate genetic și componentele acestora, reziduurile rămase în urma pulverizării erbicidelor complementare, mediul înconjurător, precum și impactul asupra siguranței alimentare și a sănătății;

9.  invită EFSA să nu mai accepte studiile de toxicitate bazate pe proteine izolate, care ar putea fi diferite din punctul de vedere al structurii și al efectelor biologice, în comparație cu cele produse de planta însăși, și să solicite ca toate testele să fie efectuate pe țesuturi provenite de la planta modificată genetic;

10.  invită EFSA să se asigure că datele obținute în urma testelor de teren sau din sere cuprind o gamă suficient de largă de condiții agronomice și de mediu pentru a evalua impactul tuturor factorilor de stres care trebuie preconizați în cursul cultivării asupra expresiei genetice și a compoziției plantelor;

11.  invită EFSA să se asigure că datele obținute în urma testelor de teren sau din sere cuprind o gamă suficient de largă de varietăți pentru a evalua impactul diferitelor medii genetice asupra expresiei genetice și a compoziției plantelor;

12.  invită EFSA să solicite date privind impactul consumului de alimente și furaje derivate din plante MG asupra microbiomului intestinal;

13.  îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

14.  evidențiază că amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 decembrie 2020 cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011(30), care au fost adoptate în Parlament ca bază pentru negocierile cu Consiliul, prevăd că Comisia nu autorizează OMG-uri în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestora; insistă ca Comisia să respecte această poziție și invită Consiliul să își continue activitatea și să adopte de urgență o abordare generală cu privire la acest dosar;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1. (2) JO L 157, 8.6.2013, p. 1. (3) JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (4) Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea bumbacului modificat genetic GHB614× T304-40 × GHB119, destinat utilizării în alimente și furaje, precum și importului și prelucrării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-NL-2014-122), EFSA Journal, 2018; 16(7):5349. https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2018.5349 (5) ———————————————— În cea de a opta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării OMG. În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinațiile MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069).Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603, și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/1111 de punere în aplicare a Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0291).Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0292).Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0293).Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87751 × MON 87701 × MON 87708 × MON 89788, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0365).Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × MON 87411 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și MON 87411 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0366).Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MIR604 (SYN-IR6Ø4-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0367).Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0368).Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89034 (MON-89Ø34-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0369). (6) Avizul EFSA, p. 10. (7) Avizul EFSA, p. 22. (8) A se vedea, de exemplu, Adamczyk, J.J. Jr., Meredith, W. R. Jr., „Genetic base for variability of Cry1Ac expression of CryAc expression among commercial transgenic Bacillus thuringiensis (Bt) cotton cultivars in the United States”, Journal of Cotton Science, 2004, 8 (1), pp. 433-440, https://pubag.nal.usda.gov/catalog/10670 și Trtikova, M., Wikmark, O.G., Zemp, N., Widmer, A., Hilbeck, A., „Transgene expresation and Bt protein content in transgenic Bt maize (MON810) under optimal and stressful environmental conditions”, Plos ONE, 2015:10(4), e0123011, https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0123011 (9) A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact”, Environmental Management, ianuarie 2016, 57(1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C. M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. - the first sixteen years”, Environmental Sciences Europe, 28 septembrie 2012, Vol. 24(1), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24 (10) Concluzia EFSA privind evaluarea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active glifosat, EFSA Journal, 2015; 13(11):4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302 (11) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1). (12) https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/active-substances/?event=as.details&as_id=79 (13) A se vedea, de exemplu, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0304389420301400?via%3Dihub (14) Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în Avizul motivat al EFSA intitulat „Review of the existing maximum residue levels for glyphosate according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005”, EFSA Journal, 2018; 16(5):5263, p. 12 https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263 (15) Avizele științifice ale Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic intitulate „Scientific Opinion of the EFSA Panel on Genetically Modified Organisms on application EFSA-GMO-NL-2011-97 for the placing on the market of insect-resistant and herbicide-tolerant genetically modified cotton T304-40 for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 from Bayer CropScience AG”, EFSA Journal, 2013; 11 (6): 3251, (https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/3251), și „Scientific opinion of the EFSA Panel on Genetically Modified Organisms on application (EFSA-GMO-NL-2011-96) for the placing on the market of genetically modified insect-resistant and herbicide-tolerant cotton GHB119, for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 from Bayer CropScience AG”, EFSA Journal, 2016;14(10):4586,https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4586, p. 14 (16) MacIntosh, S.C., Kishore, G.M., Perlak, F.J., Marrone, P.G., Stone, T.B., Sims, S.R., Fuchs, R.L., „Potentiation of Bacillus thuringiensis insecticidal activity by serine protease inhibitors”, Journal of Agricultural and Food Chemistry, 38, pp. 1145-1152, https://pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/jf00094a051 (17) Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals”, Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5), pp. 630-648, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full (18) Parenti, M.D., Santoro, A., Del Rio, A., Franceschi, C., „Literature review in support of adjuvanticity/immuno-genicity assessment of proteins”, EFSA Supporting Publications, ianuarie 2019, 16(1): 1551, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.2903/sp.efsa.2019.EN-1551 (19) A se vedea, de exemplu, Hilbeck, A., Otto, M., „Specificity and combinatorial effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in the context of GMO risk assessment”, Frontiers in Environmental Science, 2015, 3:71, https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fenvs.2015.00071/full (20) Hilbeck, A., Defarge, N., Lebrecht, T., Bøhn, T., „Insecticidal Bt crops. EFSA’s risk assessment approach for GM Bt plants fails by design”, RAGES, 2020, p. 4, https://www.testbiotech.org/sites/default/files/RAGES_report-Insecticidal%20Bt%20plants.pdf (21) https://www.dtnpf.com/agriculture/web/ag/crops/article/2020/09/29/epa-proposes-phasing-dozens-bt-corn (22) Douglas, M.R., Tooker, J.F., „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops”, Environmental Science and Technology, 2015, 49, 8, pp. 5088-5097, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g (23) Observațiile statelor membre, accesibile prin intermediul Registrului de întrebări al EFSA (Referință: EFSA-Q-2014-00721): https://www.efsa.europa.eu/en/register-of-questions (24) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1). (25) https://www.ohchr.org/EN/Issues/Food/Pages/Pesticides.aspx (26) https://www.un.org/sustainabledevelopment/health/ (27) Comisia „poate”, nu „trebuie” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 [articolul 6 alineatul (3)]. (28) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1). (29) https://tillymetz.lu/wp-content/uploads/2020/09/Co-signed-letter-MEP-Metz.pdf (30) Texte adoptate, P9_TA(2020)0364.