Parlamentul European,

–  având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European din 2019,

–  având în vedere articolul 15, articolul 24 alineatul (3), articolul 228 și articolul 298 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului(1),

–  având în vedere articolele 11, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 54, articolul 142 alineatul (2) și articolul 232 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE(2),

–  având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlament la 6 septembrie 2001,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0013/2021),

A.  întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2019 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului la 5 mai 2020 și întrucât Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 3 septembrie 2020 la Bruxelles;

B.  întrucât Emily O’Reilly a fost realeasă de Parlament în funcția de Ombudsman European în ședința plenară de la Strasbourg, la 18 decembrie 2019;

C.  întrucât articolul 41 alineatul (1) din cartă prevede că „[o]rice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

D.  întrucât articolul 43 din cartă prevede că „[o]rice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

E.  întrucât este esențial ca cetățenii europeni să dispună de informații suficiente pentru a putea urmări procesele UE de elaborare de politici și de legiferare, precum și să participe în mod semnificativ la procesele democratice europene; întrucât încrederea cetățenilor în administrațiile publice este consolidată atunci când aceștia observă că instituțiile lucrează pentru interesul public și mențin standarde etice înalte;

F.  întrucât sarcina prioritară a Ombudsmanului European este de a se asigura că drepturile cetățenilor sunt pe deplin respectate, în conformitate cu tratatele și cu carta, și că dreptul la o bună administrare reflectă cele mai înalte standarde ale instituțiilor, organelor și organismelor Uniunii, cu excepția activităților desfășurate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale; întrucât Ombudsmanul European joacă un rol esențial în a ajuta instituțiile europene să devină mai deschise, mai eficiente și mai apropiate de cetățeni pentru a consolida încrederea cetățenilor în Uniune;

G.  întrucât Ombudsmanul European a lansat o Inițiativă strategică privind drepturile de concediu ale anumitor membri ai personalului UE și interesul superior al copilului (SI/1/2019/AMF)(3), care a condus la armonizarea normelor Comisiei Europene și ale Consiliului în ceea ce privește drepturile la concediu ale membrilor personalului care devin părinți prin intermediul unei mame purtătoare; întrucât nu s-au obținut rezultate comparabile în cazul Parlamentului European din cauza refuzului său de a își adapta normele privind concediul;

H.  întrucât anul 2020 marchează cea de a 25-a aniversare a instituției Ombudsmanului European; întrucât, de la crearea sa, oficiul a gestionat 57 000 de plângeri care au condus la peste 7 300 de anchete; întrucât eforturile continue ale oficiului și ale personalului acestuia cu privire la respectarea și susținerea transparenței, a eticii și a răspunderii în administrația UE ar trebui să fie recunoscute și apreciate în mod corespunzător;

I.  întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru din iunie 2019, 44 % dintre cetățeni au încredere în Uniunea Europeană, iar 46 % nu au încredere; întrucât este esențial ca instituțiile să poată fi trase la răspundere pentru a crește nivelul de satisfacție a cetățenilor UE;

J.  întrucât articolul 10 alineatul (3) din TUE prevede că „[o]rice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;

K.  întrucât articolul 24 din TFUE prevede că „orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 228”;

L.  întrucât articolul 228 din TFUE împuternicește Ombudsmanul European să efectueze investigații care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor sale jurisdicționale;

M.  întrucât, în 2019, 19 619 cetățeni au solicitat ajutorul serviciilor Ombudsmanului, dintre care 16 045 au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul Ombudsmanului; întrucât, în 2019, Ombudsmanul a înregistrat 2 201 plângeri și a primit 1 373 de cereri de informații;

N.  întrucât din numărul total de 2 201 plângeri analizate de Ombudsman, 879 s-au înscris în aria de acțiune a competențelor sale, iar 1 330 s-au aflat în afara acestora;

O.  întrucât din cele 2 201 plângeri primite, în 862 de cazuri, Ombudsmanul a oferit reclamantului consiliere sau a transferat cazul, în 883 de cazuri, reclamantului i s-a răspuns că nu i se mai putea oferi consiliere suplimentară, iar 456 de plângeri au condus la deschiderea unei anchete;

P.  întrucât, dintre anchetele închise de Ombudsman, 26,9 % au vizat cereri de informații și de acces la documente, 22 % cultura serviciului, cum ar fi, de exemplu, amabilitatea față de cetățeni, aspecte lingvistice și respectarea termenelor, 19,8 % utilizarea corectă a puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, 13,2 % respectarea drepturilor procedurale, în special dreptul de a fi ascultat, 13 % buna gestionare a aspectelor legate de administrație și de personal, 12,3 % recrutarea și 8,4 % respectarea drepturilor fundamentale;

Q.  întrucât durata majorității anchetelor închise de Ombudsman în 2019 a variat de la trei luni (43,4 %) la 18 luni (10,2 %); întrucât durata medie de închidere a unei anchete a fost mai mică de șapte luni;

R.  întrucât, în cadrul anchetelor sale, Ombudsmanul European este împuternicit să prezinte propuneri instituțiilor și organelor Uniunii cu privire la modul în care acestea ar trebui să trateze o problemă sau să își îmbunătățească practicile administrative; întrucât aceste propuneri iau forma unor soluții, a unor recomandări și a unor sugestii;

S.  întrucât, potrivit raportului anual intitulat „Se îndreaptă lucrurile?”, publicat în decembrie 2019, care analizează răspunsurile instituțiilor la propunerile Ombudsmanului din cadrul anchetelor închise în 2018, rata de punere în aplicare a propunerilor Ombudsmanului European de către instituțiile UE este de 77 %; întrucât 11 instituții au atins o rată de punere în aplicare de 100 %, în timp ce pentru Comisia Europeană a fost înregistrată o rată de 70,9 %, aceasta fiind vizată de majoritatea plângerilor;

T.  întrucât, în cadrul lucrărilor sale strategice din 2019, Ombudsmanul a deschis patru noi anchete strategice privind: transparența în cadrul organismelor de pregătire ale Eurogrupului, practica „ușilor turnante” din cadrul Comisiei Europene, tratamentul persoanelor cu dizabilități în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate al UE și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și activitățile prealabile prezentării medicamentelor în vederea autorizării lor;

U.  întrucât, în 2019, Ombudsmanul a lansat nouă inițiative strategice, în special cu privire la eficacitatea mecanismelor instituite de statele membre pentru tratarea plângerilor legate de fondurile structurale, la transparența negocierilor privind Brexitul, la transparența activității de lobby și la Registrul de transparență al UE, la procedura UE de evaluare a riscurilor alimentare, la transparența reuniunilor dintre președintele Consiliului European și reprezentanții grupurilor de interese, la îmbunătățiri ale inițiativei cetățenești europene, la integrarea copiilor cu dizabilități în școlile europene, la dreptul la concediu al membrilor personalului UE care devin părinți cu ajutorul mamelor surogat;

V.  întrucât rolul Ombudsmanului în calitate de membru al cadrului UE al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) este de a proteja, a promova și a monitoriza punerea în aplicare a acesteia la nivelul instituțiilor UE; întrucât Ombudsmanul a prezidat acest cadru în 2019;

W.  întrucât articolul 19 din UNCRPD prevede că „părțile recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu handicap de a trăi în comunitate, având o libertate de alegere egală cu a celorlalte persoane, și iau măsuri eficiente și adecvate pentru a facilita accesul lor deplin la acest drept, precum și integrarea și participarea lor în cadrul comunității”;

X.  întrucât, la 12 februarie 2019, Parlamentul a adoptat proiectul său de regulament de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European)(4); întrucât acest nou regulament așteaptă aprobarea Consiliului;

Y.  întrucât, în 2019, Ombudsmanul European a deschis 458 de anchete, dintre care două din proprie inițiativă, și a închis 560 de anchete (dintre care 552 bazate pe plângeri și opt din proprie inițiativă); întrucât cele mai multe dintre anchete au vizat din nou Comisia (274 de anchete sau 59,7 %), urmată de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (44 de anchete sau 9,6 %) și de agențiile UE (33 de anchete sau 7,2 %), restul anchetelor fiind distribuite după cum urmează: Parlamentul (21 de anchete sau 4,6 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (17 anchete sau 3,7 %), Banca Europeană de Investiții (7 anchete sau 1,5 %) și alte instituții (54 de anchete sau 11,8 %);

Z.  întrucât aplicarea adecvată a legislației UE și îndeplinirea obligațiilor care derivă din aceasta sunt responsabilități ale instituțiilor și organismelor UE, în conformitate cu obligațiile care decurg din tratate și din cartă;

AA.  întrucât Ombudsmanul a lansat o anchetă privind decizia Autorității Bancare Europene (ABE), anunțată public la 17 septembrie 2019, prin care se permitea directorului său executiv să devină director general al Asociației pentru piețe financiare în Europa (AFME), o organizație de lobby pentru sectorul financiar; întrucât Ombudsmanul a constatat cazuri de administrare defectuoasă deoarece ABE nu a reușit să atenueze riscurile de conflicte de interese atunci când a aprobat un astfel de transfer profesional, continuând să acorde acces la informații confidențiale directorului său executiv aflat la sfârșitul mandatului;

AB.  întrucât Ombudsmanul a lansat o anchetă în urma unei plângeri privind o sponsorizare corporativă a președinției Consiliului UE; întrucât Ombudsmanul a luat notă de faptul că utilizarea sponsorizării de către președinție implică riscuri pentru reputația UE în ansamblu și a recomandat Consiliului să emită orientări pentru statele membre cu privire la aspectul sponsorizării președinției, cu scopul de a atenua aceste riscuri legate de reputație;

AC.  întrucât, la 30 iulie 2019, Comisia a lansat o invitație de participare la licitație pentru un studiu în vederea dezvoltării de instrumente și mecanisme de integrare a obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în normele bancare ale UE; întrucât Comisia a decis să atribuie contractul societății BlackRock Investment Management, o societate care gestionează investiții în societăți mari producătoare de combustibili fosili și bănci de importanță sistemică, care sunt sectoare afectate de noile norme privind aspectele legate de ESG la nivelul UE; întrucât Ombudsmanul a constatat, în ancheta sa legată de acest caz, că Comisia ar fi trebuit să fie mai vigilentă și că decizia sa de a atribui contractul societății BlackRock nu a oferit garanții suficiente pentru a exclude riscul unor conflicte de interese cu consecințe negative grave asupra executării contractului, deoarece societatea avea în mod evident un interes în elaborarea viitoarelor reglementări ale UE care vor avea un impact asupra sa și asupra clienților săi;

1.  consideră binevenit raportul anual pentru anul 2019 prezentat de Ombudsmanul European;

2.  o felicită pe Emily O’Reilly pentru realegerea sa ca Ombudsman European și pentru activitatea sa excelentă; sprijină angajamentul său de a continua să se asigure de faptul că „UE menține cele mai înalte standarde de administrare, transparență și etică” și de a asigura accesibilitatea și calitatea serviciilor pe care UE le oferă cetățenilor UE; reiterează că transparența este un principiu complementar statului de drept și democrației și punerea sa în aplicare ar trebui să aibă ca obiectiv să permită cetățenilor participarea la procesul decizional;

Transparență și etică

3.  salută relația sa fructuoasă cu Ombudsmanul, un partener-cheie și indispensabil al Parlamentului European, care a reales Ombudsmanul aflat la sfârșit de mandat, Emily O’Reilly, pentru un al doilea mandat, și și-a exprimat sprijinul față de propunerea sa privind un raport special privind transparența în cadrul Consiliului, prin adoptarea unei rezoluții aprobate cu majoritate de voturi în sesiunea plenară din ianuarie 2019;

4.  salută strânsa cooperare a Ombudsmanului și a echipei sale cu Comisia pentru petiții, care permite îmbunătățirea calității administrației europene, precum și a accesibilității și a calității serviciilor sale pe care le oferă cetățenilor UE;

5.  subliniază necesitatea ca instituțiile UE să mențină nivelul maxim de transparență și obiectivitate, astfel încât cetățenii să poată urmări și participa activ la procesul decizional, pentru a-și consolida încrederea față de instituții și a se simți mai aproape de ele, garantând în același timp accesul la toate informațiile relevante, astfel încât aceștia să își poată exercita pe deplin drepturile democratice, având la dispoziție mijloace reale de a trage la răspundere instituțiile; subliniază că Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la refuzul Comisiei de a acorda acces public la documentele privind achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19; solicită publicarea integrală a contractelor și a altor acorduri semnate cu companiile farmaceutice, inclusiv a documentelor legate de negocierile purtate cu acestea din urmă, pentru dezvoltarea, fabricarea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri împotriva COVID-19, precum și transparența deplină a tuturor rezultatelor privind trialurile clinice legate de aceste vaccinuri;

6.  subliniază că lipsa de transparență a procesului legislativ al UE sporește neîncrederea cetățenilor și slăbește legitimitatea procesului decizional în ansamblu;

7.  salută ambiția Ombudsmanului European de a menține, în toate circumstanțele, un nivel de vigilență cu privire la menținerea celor mai înalte standarde posibile de transparență și etică, inclusiv într-o situație de criză sanitară;

8.  îndeamnă Ombudsmanul să promoveze în continuare o mai mare transparență a dezbaterilor legislative în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului Uniunii Europene, atât în ceea ce privește accesul public la documentele sale legislative, cât și procesul decizional, pentru a face deliberările mai ușor de înțeles;

9.  îndeamnă Consiliul să pună în aplicare recomandările Ombudsmanului European și să își revizuiască politica de confidențialitate pentru a asigura cel mai înalt nivel de transparență în activitatea sa, astfel încât accesul public în timp util la documentele legislative să fie ușor accesibil; solicită identificarea transparentă și sistematică a guvernelor statelor membre atunci când își stabilesc pozițiile deoarece, în calitate de colegiuitor, Consiliul trebuie să fie răspunzător în fața publicului pentru acțiunile sale; reamintește sugestiile prezentate în rezoluția sa referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor pregătitoare ale Consiliului UE;

10.  regretă practica statelor membre care dețin președinția Consiliului de a accepta sponsorizare corporativă; consideră că o astfel de practică trebuie prevenită, pentru a păstra reputația și integritatea Consiliului și a UE în ansamblu;

11.  îndeamnă statele membre să dea dovadă de o mai mare diligență în obligația pe care o au de a colabora cu Ombudsmanul;

12.  ia act de faptul că, în urma recomandărilor Ombudsmanului, Comisia și Consiliul au menținut un nivel ridicat de transparență a procesului legislativ în cadrul negocierilor privind relațiile dintre UE și Regatul Unit, publicând peste 100 de documente de negociere sau punând la dispoziția cetățenilor calendarul negociatorului-șef, și le solicită să mențină același nivel de transparență atunci când definesc noul acord de liber schimb; solicită în general Comisiei să își îndeplinească obligațiile cu privire la evaluările impactului asupra dezvoltării durabile ale tuturor acordurilor comerciale ale UE;

13.  reamintește că, timp de mai mulți ani, transparența a rămas principalul subiect al plângerilor, inclusiv accesul la documente, și salută faptul că, în diverse anchete, Ombudsmanul a solicitat accesul public; regretă, cu toate acestea, că nu întotdeauna s-a dat curs recomandărilor Ombudsmanului și că raportul OLAF privind utilizarea unui împrumut acordat producătorului german de autovehicule Volkswagen nu a fost încă publicat; solicită o actualizare a legislației UE privind accesul la documente (Regulamentul (CE) nr. 1049/2001(5)) pentru a facilita activitatea Ombudsmanului; solicită Consiliului să redeschidă discuțiile ținând seama de rezoluția Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001(6);

14.  salută abordarea mai ambițioasă în ceea ce privește nivelul de transparență a organelor care pregătesc reuniunile Eurogrupului, care au acceptat, în urma unei solicitări a Ombudsmanului, să publice mai devreme decât înainte datele și proiectele de ordine de zi ale reuniunilor Eurogrupului, să furnizeze mai multe detalii în scrisorile rezumative ale reuniunilor și ca site-ul Eurogrupului să conțină mai multe informații despre activitățile sale;

15.  consideră binevenite eforturile repetate ale Ombudsmanului de combatere a conflictelor de interese; subliniază că este necesară o mai mare transparență în cadrul Consiliului; sprijină cu fermitate recomandările Ombudsmanului pentru Secretariatul general al Consiliului în ceea ce privește cazul 1946/2018/KR; salută publicarea, în urma acestei anchete, a proceselor-verbale ale reuniunilor care au avut loc între reprezentanții grupurilor de interese, președintele Consiliului European și membrii cabinetului său și subliniază necesitatea adoptării unui act juridic echitabil și ambițios privind registrul de transparență, pentru a-l face pe deplin obligatoriu și cu caracter juridic obligatoriu pentru toate instituțiile și agențiile UE și pentru a crea obligații pentru părțile terțe și reprezentanții grupurilor de interese, asigurând astfel transparența deplină a activităților de lobby; ia act de decizia Comisiei de a nu urma recomandările Ombudsmanului în cazul 1302/2017/MH și decizia sa de a nu acorda acces la documentele legate de avizele Serviciului său juridic, referitoare la Registrul de transparență;

16.  sprijină activitatea Ombudsmanului desfășurată în ancheta sa 853/2020/KR privind cazul BlackRock și este ferm convinsă că Comisia trebuie să urmeze recomandările Ombudsmanului în această privință; invită, prin urmare, Comisia să actualizeze și să consolideze toate normele aplicabile privind procedurile de achiziții publice, inclusiv orientările sale, pentru a preveni apariția oricăror conflicte de interese; invită Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a menține integritatea și credibilitatea elaborării politicilor legate de adoptarea de noi norme privind aspectele legate de ESG la nivelul UE;

17.  salută faptul că, în urma unei plângeri introduse în 2019 cu privire la utilizarea sponsorizării în timpul Președinției române, Ombudsmanul European a adoptat o poziție clară cu privire la acest aspect(7), întrucât percepția unei influențe externe poate submina integritatea Uniunii Europene în ansamblu; ia act de măsurile luate de Consiliu pentru a răspunde recomandării Ombudsmanului potrivit căreia statelor membre ar trebui să li se dea indicații cu privire la sponsorizarea președinției; încurajează Consiliul să monitorizeze aspectul fără întârziere; salută decizia Președinției germane de a se abține de la orice sponsorizare și încurajează alte state membre să urmeze acest exemplu;

18.  ia act de faptul că, în urma unei anchete efectuate de Ombudsman, Comisia s-a angajat să publice ordinea de zi și procesele-verbale ale reuniunilor „organelor consultative” care influențează elaborarea politicii UE, precum și observațiile formulate de participanții la grupurile anterioare, precum și să aplice, pentru orice viitor grup de acest tip, aceleași standarde de transparență ca cele adoptate de grupurile de experți;

19.  subliniază importanța accesului public la documente care conțin pozițiile luate de statele membre în procesele decizionale; sprijină constatările Ombudsmanului în ceea ce privește cazul 2142/2018/EWM și deplânge refuzul continuu al Comisiei de a acorda acces la documentele solicitate care vizează evaluarea riscurilor pe care le prezintă pesticidele pentru albine;

20.  ia act de faptul că Comisia s-a angajat să pună în aplicare multe dintre propunerile Ombudsmanului, în special pe cea de a solicita persoanelor care se transferă în sectorul privat să ofere informații suplimentare cu privire la organizația căreia i se alătură și la tipul de activitate profesională pe care o vor exercita; subliniază că astfel de transferuri nu pot fi tratate cu superficialitate întrucât ar putea conduce la conflicte de interese atunci când foști funcționari publici preiau o poziție în cadrul unei întreprinderi pentru a face lobby cu privire la politicile pe care, anterior, le-au legiferat sau le-au elaborat; constată că, potrivit unui raport recent(8), 99 % din cererile de transfer în sectorul privat au fost aprobate de Comisie, cu o rată de respingere de numai 0,62 %, ceea ce indică necesitatea de a consolida supravegherea; reamintește că normele etice nu sunt o simplă formalitate și ar trebui să fie respectate de toate instituțiile; îndeamnă Comisia să pună în aplicare toate recomandările făcute de Ombudsman, să adopte o abordare mai fermă a problemei „ușilor turnante” și să urmeze măsurile propuse, inclusiv interzicerea unor noi activități atunci când există dovezi că această activitate ar conduce la un conflict cu interesul public și publicarea, direct pe site-ul său de etică și în timp util, a tuturor informațiilor referitoare la fiecare caz de foști membri ai personalului de conducere evaluați în vederea punerii în aplicare a interdicției de lobby și de promovare pe o perioadă de un an;

21.  reamintește că administrația publică a UE trebuie să își îmbunătățească normele și standardele sale concepute pentru a preveni conflictele de interese și a garanta respectarea îndatoririi de a da dovadă de discreție și de onestitate; invită Ombudsmanul European să promoveze cele mai înalte norme și standarde etice în cadrul instituțiilor, agențiilor și organismelor UE, asigurând că acestea sunt puse în aplicare integral și consecvent; solicită ca evaluarea declarațiilor de interese ale comisarilor candidați să fie efectuată în mod independent și cu mijloace adecvate; subliniază nevoia de a revizui normele și practicile actuale pentru a consolida cerințele privind integritatea pentru comisari în timpul mandatelor lor, dar și ulterior, precum și că perioadele de notificare pentru comisari după încheierea mandatelor lor trebuie să fie extinse;

22.  subliniază că este necesar să se actualizeze și să se modernizeze de urgență Codul bunei conduite administrative, prin adoptarea unui regulament obligatoriu privind această chestiune;

23.  apreciază activitățile Ombudsmanului privind cazurile de „uși turnante” care, printre altele, au determinat ABE să își revizuiască politica în vederea evaluării restricțiilor și interdicțiilor aplicabile personalului, după încetarea relațiilor de muncă, precum și să își îmbunătățească procedurile de suspendare imediată a accesului la informații confidențiale pentru personalul despre care se știe că urmează să ocupe un alt loc de muncă; solicită Ombudsmanului să își continue eforturile de a asigura că toate instituțiile și agențiile UE introduc norme eficace destinate prevenirii cazurilor de „uși turnante” și a oricăror posibile conflicte de interese;

24.  sprijină pe deplin faptul că Ombudsmanul și-a confirmat concluzia conform căreia patru cazuri de administrare defectuoasă au afectat procesul de numire a celui mai înalt funcționar al Comisiei și salută noua comisie pentru crearea în 2019 a unei proceduri specifice de numire a Secretarului General, care include publicarea unui anunț de post vacant și înscrierea procedurii de numire pe ordinea de zi a reuniunii săptămânale a comisarilor, într-un termen suficient pentru ca aceasta să fie analizată în mod corespunzător;

25.  ia act de faptul că, în urma anchetei din proprie inițiativă întreprinse de Ombudsman, EMA a introdus măsuri menite să îmbunătățească independența și obiectivitatea procesului de solicitare a autorizației de introducere pe piață a medicamentelor și să crească nivelul de transparență în domenii precum cel al trialurilor clinice; invită EMA să pună în aplicare noile recomandări ale Ombudsmanului pentru a-și garanta independența și imparțialitatea și pentru a evita, astfel, orice conflict de interese;

26.  salută importanța sporită și necesară pe care Ombudsmanul o acordă dosarelor privind aspectele legate de procedurile de achiziții;

27.  salută încetățenirea Premiului pentru bună administrare care are scopul de a recompensa inițiativele și proiectele administrației Uniunii cu efect pozitiv asupra vieții cetățenilor europeni; felicită Comisia Europeană, care a fost recompensată pentru strategia sa de reducere a poluării cu materiale plastice; consideră că o mediatizare mai puternică a acestui premiu ar arăta cetățenilor UE că instituțiile UE iau măsuri pentru a oferi soluții concrete;

28.  salută faptul că Ombudsmanul acordă o mai mare atenție cazurilor legate de modul în care Comisia a gestionat proiectele finanțate de UE; îndeamnă Comisia să garanteze o distribuție și o gestiune transparente ale fondurilor; insistă ca Comisia să îmbunătățească transparența procesului său de pregătire a programelor anuale de lucru pentru fondurile pe care le gestionează; solicită, în special, Comisiei să se asigure că fondurile structurale și de investiții europene sunt cheltuite de statele membre în conformitate cu obligațiile UNCRPD privind viața independentă a persoanelor cu dizabilități;

29.  invită Comisia pentru petiții să examineze cazurile, atunci când nu au existat reacții la propunerile Ombudsmanului adresate instituțiilor;

Persoanele cu dizabilități

30.  salută rolul Ombudsmanului în protejarea, promovarea și monitorizarea punerii în aplicare a CRPD de către administrația UE și în consolidarea agendei UE pentru drepturile persoanelor cu dizabilități; solicită Ombudsmanului să monitorizeze cu atenție propunerile Comisiei privind noua Strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități după 2020; consideră că este urgent să se abordeze lipsa unui temei juridic adecvat pentru a asigura conformitatea totală a cheltuielilor din fondurile UE cu CRPD;

31.  felicită Ombudsmanul pentru ancheta sa strategică privind accesibilitatea site-urilor web ale Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și salută eforturile depuse de Comisie pentru a respecta recomandările Ombudsmanului, punând la dispoziție mai multe informații în formate ușor de citit; constată totuși că o abordare complexă este necesară pentru a asigura accesibilitatea paginilor web ale instituțiilor UE pentru persoanele cu toate tipurile de dizabilități, inclusiv în limbaje prin semne utilizate la nivel național; sugerează că organizațiile persoanelor cu dizabilități ar trebui să fie implicate în acest proces;

32.  felicită Ombudsmanul pentru deschiderea anchetei necesare privind accesibilitatea instrumentelor online utilizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în urma unei plângeri depuse de o persoană cu deficiențe de vedere;

33.  invită Comisia să propună o strategie europeană globală, ambițioasă și pe termen lung pentru persoanele cu dizabilități pentru perioada de după 2020, pentru a permite, printre altele, punerea deplină și consecventă în aplicare a CRPD;

34.  ia act de creșterea numărului de persoane ajutate de Oficiul Ombudsmanului European în 2019 comparativ cu 2018 (19 619, în creștere de la 17 996), precum și eforturile sale de a găsi soluții practice la problemele cetățenilor, fie prin consiliere acordată prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul internet și prin răspunsuri la solicitările de informații, fie prin tratarea noilor plângeri (2 201 astfel de plângeri în 2019); subliniază nevoia de a se asigura că oficiul dispune de resursele bugetare și de personal necesare pentru a continua să ajute în mod adecvat și eficient cetățenii UE;

Plângeri

35.  ia act de faptul că, în 2019, Ombudsmanul a primit numeroase plângeri din partea cetățenilor UE cu reședința într-un alt stat membru decât cel de origine, care s-au confruntat cu dificultăți în încercarea de a înregistra și/sau de a vota la alegerile pentru Parlamentul European din 2019; reamintește că dreptul de a vota în cadrul alegerilor este un drept fundamental recunoscut în tratatele UE;

36.  felicită Ombudsmanul pentru anchetele inițiate în 2019, care au acoperit următoarele aspecte principale: transparența în cadrul instituțiilor Uniunii, transparența activităților de lobby, cultura serviciului, drepturile fundamentale, aspecte legate de etică, participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii, buna gestionare a problemelor referitoare la personal și recrutarea și buna gestiune financiară;

37.  observă că, în 2019, Ombudsmanul a tratat 1 300 de plângeri care nu se înscriau în aria de acțiune a competențelor sale, în principal pentru că nu priveau activitățile unor instituții sau ale unor organe ale Uniunii; aprobă demersul Ombudsmanului de a răspunde tuturor persoanelor care i se adresează, explicându-le care sunt competențele sale, oferindu-le consiliere și redirecționându-le pe cât posibil către alte organe care le pot ajuta, și o încurajează să facă în continuare acest lucru;

38.  recomandă ca Ombudsmanul să rămână vigilentă și hotărâtă în gestionarea plângerilor privind drepturile fundamentale, inclusiv egalitatea, nediscriminarea și dreptul de a fi ascultat; salută ancheta sa privind Biroul European de Sprijin pentru Azil și interviurile sale cu solicitanții de azil, precum și examinarea de către Comisie a unei plângeri privind discriminarea romilor în Italia;

39.  ia act de faptul că numărul de anchete efectuate cu privire la EPSO a crescut de la 23 în 2018 la 44 în 2019; încurajează Ombudsmanul să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare corespunzătoare a măsurilor generale de combatere a discriminării în procesele de recrutare; sugerează o anchetă strategică a metodelor utilizate de EPSO și alte agenții pentru a evalua dacă principiile echității și deschiderii sunt pe deplin aplicate în toate procedurile de recrutare;

40.  constată că numărul de plângeri care nu intră în sfera de competență a Ombudsmanului s-a menținut relativ stabil (1 330 de cazuri în 2019, comparativ cu 1 300 de cazuri în 2018); este de părere că o comunicare mai bună și mai coordonată la nivelul tuturor instituțiilor UE cu privire la competențele Ombudsmanului European ar putea să contribuie la reducerea numărului de plângeri care nu intră în sfera sa de competență și să simplifice procesul de răspuns la problemele cetățenilor;

41.  salută angajamentul Ombudsmanului față de dreptul cetățenilor de a se implica în procesul democratic al UE, astfel cum a demonstrat-o prin organizarea conferinței anuale a Rețelei europene a ombudsmanilor din aprilie 2019 privind necesitatea consolidării participării cetățenilor la procesul democratic; aprobă abordarea Ombudsmanului de a răspunde tuturor celor care solicită ajutor în limba în care au depus plângerea și invită administrația publică a UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că cetățenii sunt în măsură să comunice în mod eficient cu Ombudsmanul în cele 24 de limbi oficiale ale UE și în limbajele prin semne utilizate la nivel național; salută proiectul de orientări ale Ombudsmanului privind utilizarea limbilor pe site-urile instituțiilor UE; subliniază că astfel de orientări sunt extrem de importante pentru protejarea bogatei diversități lingvistice a Europei; subliniază că site-urile internet ale instituțiilor UE ar trebui să exemplifice egalitatea tuturor celor 24 de limbi oficiale din Uniune; regretă că multe secțiuni de pe site-urile instituțiilor UE și publicațiile încărcate pe aceste site-uri continuă să fie disponibile numai în anumite limbi foarte difuzate, fără să beneficieze niciodată de acoperire în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, astfel cum cer principiile Uniunii;

42.  salută eforturile instituțiilor UE care se străduiesc să urmeze recomandările Ombudsmanului (77 %) și le încurajează să continue în această direcție; este în continuare preocupat de faptul că 23 % dintre recomandări încă nu au fost puse în aplicare; este conștient că sugestiile Ombudsmanului nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic; solicită instituțiilor, organelor și agențiilor să reacționeze prompt, eficient și responsabil la recomandările și la observațiile critice ale Ombudsmanului;

43.  salută faptul că, în medie, durata anchetării cazurilor închise de către Ombudsmanul European în 2019 a fost de maximum șapte luni; constată însă că, pentru unele cazuri, această durată se poate prelungi până la 18 luni; solicită tuturor instituțiilor UE să își îmbunătățească cooperarea cu Oficiul Ombudsmanului în interesul cetățenilor UE care așteaptă răspunsuri rapide la problemele lor;

44.  salută restructurarea site-ului Ombudsmanului, care a devenit un instrument mai lizibil și mai funcțional pentru cetățenii europeni; încurajează Ombudsmanul să depună în continuare eforturi pentru traducerea publicațiilor sale în diferitele limbi ale Uniunii;

45.  recunoaște contribuția importantă a Rețelei europene a ombudsmanilor naționali și regionali la schimbul de bune practici și de informații privind misiunea și competențele membrilor, precum și la punerea în aplicare corespunzătoare a legislației europene; sugerează că această rețea ar putea fi mai implicată pentru a asigura o folosire corectă a fondurilor UE; sugerează că aceasta ar putea, de asemenea, să ofere sprijin ombudsmanilor naționali sau regionali care se confruntă cu presiuni puternice din partea guvernelor lor, în special în ceea ce privește încălcarea drepturilor fundamentale garantate de cartă; invită această rețea să reflecteze asupra rolului pe care trebuie să îl joace ombudsmanii naționali și regionali pentru a implica într-o mai mare măsură cetățenii europeni în procesul decizional al Uniunii; subliniază că rețeaua ar putea, de asemenea, să contribuie la promovarea unei culturi a bunei administrări la nivelul statelor membre prin consolidarea cooperării și creșterea nivelului de sensibilizare a ombudsmanilor naționali cu privire la importanța apărării drepturilor cetățenilor; indică faptul că resursele alocate rețelei ar trebui consolidate; invită Ombudsmanul European să organizeze la sediul său o reuniune regulată a Rețelei europene a ombudsmanilor, a cărei misiune principală este tocmai asigurarea respectării drepturilor fundamentale;

46.  salută cu fermitate inițiativa strategică a Ombudsmanului European privind drepturile de concediu ale anumitor membri ai personalului UE și interesul superior al copilului; consideră că inconsecvența dintre normele Parlamentului European și cele ale celorlalte instituții(9) privind drepturile la concediu ale membrilor personalului care devin părinți prin intermediul maternității de substituție în cazuri de infertilitate, în cazul părinților de același sex și al părinților singuri, ignoră supremația interesului superior al copilului și expune acești membri la un risc semnificativ de discriminare; reamintește concluziile Ombudsmanului cu privire la importanța protejării interesului superior al copilului; solicită Parlamentului să se implice în dialogul interinstituțional și să adopte o decizie de armonizare a acestor norme cu cele ale Consiliului și ale Comisiei;

Statut și competențe

47.  invită Consiliul să angajeze un dialog cu Parlamentul European privind revizuirea statutului Ombudsmanului European pentru a oferi oficiului acestuia o mai bună capacitate de promovare a celor mai înalte standarde de comportament etic în cadrul instituțiilor și un mandat adecvat pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace;

48.  invită Parlamentul European să consolideze procesul de numire pentru alegerea Ombudsmanului European, astfel încât alegerea la începutul mandatului parlamentar să se desfășoare într-o manieră mai informată, mai uniformă, mai transparentă și mai ordonată; solicită în mod specific o descriere mai detaliată a termenelor pentru colectarea semnăturilor și pentru desfășurarea de campanii pentru candidați;

49.  felicită Ombudsmanul pentru strategia sa anterioară de cinci ani „Către 2019”, care introduce o abordare mai strategică pentru promovarea bunei administrări; salută publicarea la 7 decembrie 2020 a noii strategii pentru viitor, „Către 2024”, care va trebui să țină seama de situația fără precedent cu care se confruntă Europa în contextul pandemiei de COVID-19;

50.  reamintește că sediul Ombudsmanului este sediul Parlamentului European; încurajează, prin urmare, Ombudsmanul să utilizeze în mod prioritar spațiile disponibile la Strasbourg;

51.  invită Ombudsmanul, pentru a asigura transparența, să publice în continuare evenimentele pe care intenționează să le organizeze, precizând unde va avea loc fiecare eveniment;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.

(1) JO L 113, 4.5.1994, p. 15. (2) JO C 411, 27.11.2020, p. 149. (3) https://www.ombudsman.europa.eu/en/opening-summary/ro/113554 (4) JO C 449, 23.12.2020, p. 182. (5) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). (6) JO C 65, 19.2.2016, p. 102. (7) https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/ro/129649 (8) Corporate Europe Observatory, „From Facebook friends to lobby consultants – EU revolving door rules not fit for purpose”, 22 octombrie 2020 (https://corporateeurope.org/en/2020/10/facebook-friends-lobby-consultants) (9) Comisia acordă membrilor personalului care devin părinți prin intermediul maternității de substituție 20 de săptămâni de concediu special pe lângă cele 10 zile pentru nașterea fiecărui nou-născut, astfel cum se codifică în decizia sa din martie 2020 (https://egalite-online.eu/wp-content/uploads/2020/03/C_2020_1559_F1_COMMISSION_DECISION_EN_V3_P1_1043892.pdf). Consiliul aplică aceeași regulă pe o bază ad-hoc. Parlamentul a precizat că va acorda numai cele 10 zile pentru fiecare nou-născut unui membru al personalului aflat într-o situație similară, deoarece concediul de maternitate impune eliberarea unui certificat medical care să confirme sarcina. Parlamentul nu prevede utilizarea concediului special în acest scop.