Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 121, 126 și 136 și Protocolul nr. 12 la tratat,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 martie 2020 privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (COM(2020)0123),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa” (COM(2020)0442),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 28 mai 2020 de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0441),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă” (COM(2020)0575) și cea din 18 noiembrie 2020 intitulată „Raport privind mecanismul de alertă 2021” (COM(2020)0745),

–  având în vedere raportul anual al Consiliului bugetar european din 29 octombrie 2019, declarația Consiliului bugetar european din 24 martie 2020 privind COVID-19 și evaluarea Consiliului bugetar european din 1 iulie 2020 privind orientarea bugetară adecvată pentru zona euro în 2021,

–  având în vedere acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(9),

–  având în vedere Previziunile economice europene elaborate de Comisie: Iarna anului 2021 (Documentul instituțional 144)(10),

–  având în vedere recomandările Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 privind CFM și Next Generation EU, COVID-19, schimbările climatice, securitatea și relațiile externe (EUCO 22/20),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete și cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0036/2021),

A.  întrucât semestrul european joacă un rol esențial în coordonarea politicilor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă din statele membre, care servește la asigurarea unor finanțe publice solide, la prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive, la sprijinirea reformelor structurale și la stimularea investițiilor și reprezintă în prezent cadrul utilizat pentru a orienta Uniunea și statele membre cu privire la provocările redresării bazate pe prioritățile politice ale UE; întrucât, de la criza datoriilor suverane din 2008, Uniunea este mult mai puternică pentru a face față crizelor, însă apar noi provocări la adresa stabilității macroeconomice;

B.  întrucât Uniunea și statele sale membre s-au angajat să respecte valorile fundamentale consacrate în tratate și să pună în aplicare Agenda ONU pentru 2030, Pilonul european al drepturilor sociale și Acordul de la Paris privind schimbările climatice;

C.  întrucât aspectele legate de viitorul posibil al cadrului fiscal al UE vor fi abordate în revizuirea cadrului legislativ macroeconomic în raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European dedicat acestei chestiuni; ia act de faptul că acest cadru va fi revizuit și ar trebui adaptat în funcție de rezultatele sale;

D.  întrucât aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei anuale privind creșterea durabilă sunt abordate în raportul dublu intitulat „Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă”;

E.  întrucât nivelurile ridicate ale datoriei publice pot reprezenta o povară grea pentru generațiile viitoare și pot afecta redresarea;

F.  întrucât pandemia a afectat toate statele membre, provocând un șoc simetric, dar amploarea impactului, expunerile economice specifice și condițiile inițiale, precum și ritmul și soliditatea redresării vor varia în mod semnificativ;

G.  întrucât perioadele favorabile trebuie folosite pentru a pune în aplicare reforme structurale, în special măsuri menite să reducă deficitele bugetare, datoria publică și creditele neperformante și pentru pregătirea pentru o altă posibilă criză economică sau pentru o eventuală recesiune;

H.  întrucât femeile au fost afectate în mod disproporționat ca urmare a crizei, iar răspunsul propus privind redresarea abordează provocările asociate crizei provocate de pandemia de COVID-19 în sectorul îngrijirii și provocările specifice cu care se confruntă femeile;

I.  întrucât statele membre au luat măsuri bugetare considerabile ca răspuns la pandemie (4,2 % din PIB în 2020 și 2,4 % din PIB în 2021); întrucât producția economiei europene se va întoarce la nivelurile anterioare pandemiei abia în 2022;

J.  întrucât planurile de redresare și reziliență adoptate de statele membre vor include agenda lor națională de reforme și investiții concepute în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, axate, printre altele, pe tranziția verde și pe cea digitală,

I.Criza provocată de COVID-19, Mecanismul de redresare și reziliență, ajustarea temporară a semestrului european

1.  constată că semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență sunt strâns interconectate; ia act de faptul că evaluarea planurilor de redresare și reziliență se va face pe baza a 11 criterii grupate în funcție de relevanță, eficacitate, eficiență și coerență; invită Comisia să examineze în detaliu planurile pentru a se asigura că redresarea generează valoare adăugată europeană, îmbunătățește competitivitatea pe termen lung și perspectivele de creștere durabilă ale statelor membre și ghidează economiile europene să abordeze provocările și să profite de beneficiile tranziției verzi și digitale, ale Pilonului european al drepturilor sociale și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD);

2.  salută, în plus, răspunsul rapid și intens la criză în domeniul politicii monetare și fiscale atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, precum și adoptarea viitorului CFM și a instrumentului Next Generation EU (NGEU); invită Comisia și Consiliul să accelereze punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență pentru ca finanțarea să fie plătită rapid; subliniază că, pentru a avea succes, tranziția climatică și cea digitală trebuie să aibă în centrul lor dimensiunea socială și pe cea privind piața unică; insistă ca fondurile și resursele să fie direcționate către proiecte și beneficiari care cheltuiesc resursele în mod responsabil, eficace și pe proiecte viabile și durabile care generează cel mai mare impact posibil; reamintește rolul pe care îl va juca Parlamentul European în dialogul privind redresarea și reziliența instituit prin Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul căruia comisiile sale competente vor examina de asemenea, legătura dintre semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență;

3.  salută faptul că obiectivul Mecanismului de redresare și reziliență este de a crește reziliența economiilor și societăților statelor membre, încercând totodată să asigure o durabilitate competitivă, convergența și coeziunea în UE; subliniază că asumarea responsabilității la nivel național și transparența vor fi elemente esențiale pentru punerea în aplicare rapidă și cu succes a Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor de redresare; consideră, prin urmare, că este esențial ca dezbaterile să aibă loc în parlamentele naționale, ca Comisia să coopereze în mod proactiv cu autoritățile naționale și cu părțile interesate relevante pentru a discuta proiectele de planuri naționale într-un stadiu incipient, făcând posibile soluții adaptate și reforme specifice;

4.  salută faptul că, pentru a face față crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, statele membre și instituțiile UE au înființat NGEU pentru a contribui la redresare; constată, prin urmare, că Mecanismul de redresare și reziliență creează o oportunitate unică pentru realizarea reformelor și a investițiilor necesare pentru ca UE să fie pregătită să facă față provocărilor actuale;

5.  consideră că efectele simetrice ale pandemiei de COVID-19 au amplificat, de fapt, decalajul socioeconomic dintre statele membre ale UE și regiunile acestora;

6.  observă, de asemenea, că termenele din cadrul semestrului european și cele din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se vor suprapune, astfel că este necesară adaptarea temporară a procesului semestrului european pentru a lansa în mod adecvat Mecanismul de redresare și reziliență; subliniază că redresarea UE oferă o ocazie unică de a oferi orientări statelor membre cu privire la domeniile în care reformele și investițiile sunt imperios necesare pentru a accelera tranziția către o UE mai durabilă, mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii;

7.  sprijină orientările Comisiei adresate statelor membre de a include în planurile lor de redresare și reziliență investiții și reforme în domenii emblematice care sunt în concordanță cu obiectivul UE privind tranziția climatică și digitală justă;

8.  consideră că cele patru dimensiuni – durabilitatea socială și a mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică – identificate în Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă ar trebui luate în considerare la pregătirea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre, care urmează să se axeze pe cei șase piloni definiți în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență; reiterează că, pentru a asigura transparența, Comisia va transmite simultan atât Consiliului, cât și Parlamentului European planurile naționale de redresare și reziliență elaborate de statele membre;

9.  subliniază că regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență recunoaște faptul că femeile au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19, întrucât reprezintă majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății din întreaga Uniune și trebuie să găsească un echilibru între activitățile de îngrijire neremunerate și responsabilitățile lor profesionale;

10.  consideră că adaptarea temporară a ciclului din acest an nu poate prevala asupra scopului și funcției inițiale ale semestrului european și nu trebuie să obstrucționeze evoluția ulterioară a acestuia; reamintește că ciclul semestrului european este un cadru bine stabilit pentru ca statele membre ale UE să își coordoneze politicile bugetare, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și că, după criza provocată de pandemia de COVID-19, va fi nevoie mai mult ca oricând de un semestru european funcțional pentru a coordona aceste politici în întreaga Uniune Europeană, dar observă, de asemenea, că semestrul european, încă de la început, a fost extins pentru a include, printre altele, aspecte legate de sectorul financiar și fiscalitate, precum și obiective ale ODD-urilor ONU, acordând atenția cuvenită populației planetei noastre în politica noastră economică; observă că, pentru a consolida și mai mult reziliența economică și socială, UE trebuie să aplice principiile Pilonului european al drepturilor sociale; reamintește faptul că promovarea creșterii sporite și durabile într-o manieră durabilă înseamnă promovarea unor politici fiscale și reforme structurale responsabile, a investițiilor eficace, a transformării digitale și a tranziției verzi și juste; invită statele membre și Comisia să găsească un echilibru adecvat între stimularea investițiilor publice și private durabile, favorabile creșterii economice și reformele structurale în planurile de redresare;

11.  consideră că exercițiul semestrului european 2021 oferă o mare oportunitate de a îmbunătăți asumarea responsabilității la nivel național, având în vedere că statele membre elaborează planuri de redresare și reziliență adaptate pentru a răspunde diferitelor lor nevoi; în acest sens, este convins că legitimitatea democratică trebuie garantată și, în cele din urmă, sporită, inclusiv rolul adecvat al Parlamentului European în punerea în aplicare a Mecanismului, astfel cum este consacrat în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență; invită statele membre să creeze capacitatea administrativă și de monitorizare necesară, utilizând, dacă este necesar, Instrumentul de sprijin tehnic, pentru a oferi garanții ferme privind utilizarea corectă și eficientă a fondurilor, precum și un nivel ridicat al capacității de absorbție; reamintește că planurile de redresare și reziliență fac obiectul cerințelor orizontale de bună guvernanță economică și al regimului general de norme pentru protecția bugetului Uniunii;

II.Perspective economice pentru UE

12.  ia act cu mare îngrijorare de situația extrem de dificilă în care se află economiile UE și de faptul că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul a scăzut cu o rată fără precedent atât în zona euro, cât și în UE în ansamblu; ia act de faptul că PIB-ul UE s-a contractat cu 6,3 % (6,8 % în zona euro) în 2020, în timp ce, în 2021, se preconizează o redresare economică de 3,7 % (3,8 % în zona euro);

13.  subliniază că recesiunea economică fără precedent din 2020 și măsurile luate ca răspuns la pandemie urmează să crească ponderea datoriei UE din PIB până la un nou vârf de aproximativ 93,9 % (101,7 % în zona euro) în 2020, creșterea urmând să ajungă, conform previziunilor, până la aproximativ 94,6 % (102,3 % în zona euro) în 2021; subliniază că persistă un nivel ridicat de incertitudine și că perspectivele economice depind foarte mult de rapiditatea cu care pandemia poate fi depășită; înțelege, de asemenea, că aceste niveluri ale datoriei pot fi susținute de o creștere economică suficientă; reiterează importanța durabilității pe termen lung a datoriei suverane; observă că multe state membre au intrat în criza actuală pe o poziție fiscală precară, care este înrăutățită și mai mult de pandemie;

14.  este preocupat de impactul deosebit de negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei UE, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), asupra pieței unice și asupra competitivității acesteia și subliniază importanța punerii în aplicare a Pactului verde european, a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU; consideră, prin urmare, că coordonarea acțiunilor statelor membre este, printre altele, un instrument esențial pentru reducerea impactului negativ menționat; este de părere că, dacă UE nu poate oferi un răspuns adecvat la criza actuală, atât zona euro, cât și UE în ansamblu riscă să rămână în urmă și mai mult în ceea ce privește realizarea obiectivelor de durabilitate a mediului, competitivitate, productivitate, echitate și stabilitate macroeconomică;

15.  reiterează importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața unică, ținând seama totodată de caracteristicile fizice cu care se confruntă regiunile insulare, periferice și slab populate ale UE, precum și de situația regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale UE, care este o condiție prealabilă necesară pentru promovarea, printre altele, a transformării digitale și a tranziției verzi și juste, a inovării și a accelerării redresării și a competitivității;

16.  solicită o mai bună punere în aplicare a unor finanțe publice responsabile, reforme structurale echilibrate din punct de vedere social care să îmbunătățească perspectivele pe termen lung și investiții publice și private de înaltă calitate și eficiente, printre altele, pentru a realiza tranziția verde și cea digitală;

17.  este preocupat de impactul măsurilor de limitare a răspândirii pandemiei asupra creșterii scăzute a productivității în UE și de scăderea pronunțată a creșterii productivității în zona euro înainte de pandemie; este de părere că ar trebui urmărită o strategie echilibrată de promovare a creșterii durabile și a unui mediu favorabil investițiilor, îmbunătățind în același timp durabilitatea fiscală; subliniază că ar trebui să se pună un accent deosebit pe investițiile și politicile orientate către viitor, în special de către statele membre care dispun de marja de manevră bugetară pentru a investi pentru a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii;

18.  salută Pactul verde european, ca nouă strategie de creștere durabilă a UE, care reunește patru dimensiuni: mediul, productivitatea, stabilitatea și echitatea, facilitate de tehnologiile digitale și ecologice, o bază industrială inovatoare și autonomia strategică;

III.Politici fiscale responsabile și durabile

19.  remarcă faptul că, deși există noi provocări în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică, uniunea economică și monetară se află într-o poziție mult mai bună pentru a face față crizelor decât în timpul crizei financiare și economice din 2008; este convins că promovarea unei redresări economice reziliente și durabile în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, concentrate în jurul tranzițiilor verzi, juste și digitale, este una dintre cele mai importante priorități imediate; constată că mijloacele de depășire a crizei actuale sunt de așa natură încât necesită – atât timp cât este necesar – o politică fiscală expansionistă;

20.  subliniază faptul că statele membre care au avut rezerve bugetare au fost capabile să mobilizeze pachete de stimulente fiscale într-un ritm mult mai rapid și fără costurile aferente îndatorării, ceea ce a contribuit la atenuarea efectelor socioeconomice negative ale pandemiei; reiterează faptul că completarea rezervelor bugetare în timp, într-un mod responsabil din punct de vedere social, va avea un rol important în pregătirea pentru crizele viitoare; îndeamnă totuși statele membre, Comisia și Consiliul să nu repete greșelile din trecut în răspunsul la criza economică; împărtășește opinia Consiliului bugetar european potrivit căreia inversarea rapidă a orientării bugetare nu este recomandată pentru redresare;

21.  ia act de faptul că Comisia intenționează să formuleze, în 2021, recomandări privind situația bugetară a statelor membre, astfel cum se prevede în Pactul de stabilitate și de creștere; subliniază că cadrul de guvernanță economică ar trebui să analizeze și realitățile economice actuale și să fie coerent cu prioritățile politice ale UE, îmbunătățind în același timp respectarea normelor fiscale care ar trebui să fie simplificate, clare și practice și care urmează să fie revizuite și, în funcție de rezultate, adaptate; solicită o abordare mai pragmatică și subliniază că este necesar să se asigure faptul că acest cadru este mai strict în perioadele economice favorabile și mai flexibil în perioadele economice dificile;

22.  fără a aduce atingere rezultatului discuțiilor privind reforma Pactului de stabilitate și de creștere, subliniază că normele fiscale și bugetare actuale ale UE oferă flexibilitatea necesară în perioade de criză, prin activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și permit tuturor statelor membre să adopte orientarea bugetară necesară pentru a proteja economiile UE, demonstrând astfel un caracter anticiclic extraordinar;

23.  se așteaptă ca clauza derogatorie generală să rămână activată atât timp cât există justificarea care stă la baza activării, pentru a sprijini eforturile statelor membre de a se redresa în urma crizei provocate de pandemie și de a-și consolida competitivitatea, precum și reziliența economică și socială; ia act de opinia Comisiei potrivit căreia, în conformitate cu indicațiile preliminare actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să continue să se aplice în 2022 și să fie dezactivată în 2023; invită Comisia să evalueze dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ca parte a pachetului său privind semestrul european, pe baza previziunilor sale economice din primăvara anului 2021; ia act de faptul că Comisia va continua să ia în considerare situațiile specifice fiecărei țări după dezactivarea clauzei derogatorii generale;

24.  ia act de comunicarea Comisiei privind răspunsul în materie de politică bugetară la pandemia de COVID-19(11), care prezintă considerațiile sale cu privire la modul de coordonare la nivelul Uniunii a aplicării politicii bugetare, ducând în următoarea etapă abordarea concertată de combatere a pandemiei, de sprijinire a economiei și a unei redresări durabile și de menținere a durabilității bugetare pe termen mediu; recunoaște că clauza derogatorie generală permite statelor membre o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol durabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și să nu conducă la suspendarea procedurilor Pactului; ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia riscurile legate de durabilitate au crescut din cauza impactului grav al crizei și că acest lucru este probabil să conducă la o creștere și la traiectorii fiscale mai puțin favorabile pe termen mediu; subliniază apelul Comisiei de a utiliza în mod optim clauza derogatorie generală și instrumentul Next Generation EU;

25.  invită Comisia să acționeze în mod decisiv pentru a combate frauda fiscală, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, precum și problemele legate de spălarea banilor, care epuizează resursele potențiale ale bugetelor naționale și afectează capacitatea guvernelor de a lua măsuri, printre altele, pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19;

26.  ia act de faptul că, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Comisia intenționează să efectueze bilanțuri aprofundate în care va evalua situația actuală a dezechilibrelor în anumite state membre; ia act și de faptul că o serie de dezechilibre macroeconomice existente sunt agravate de criza provocată de pandemia de COVID-19;

27.  reamintește necesitatea urgentă de a finaliza și a consolida arhitectura uniunii economice și monetare prin finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, cu scopul de a proteja cetățenii și de a reduce presiunea asupra finanțelor publice în timpul șocurilor externe, astfel încât să se depășească dezechilibrele sociale și economice;

IV.Reforme structurale de stimulare a creșterii, echilibrate și durabile

28.  este conștient că criza provocată de pandemia de COVID-19 nu va fi soluționată doar prin politica fiscală actuală; subliniază, prin urmare, importanța punerii în aplicare a unor reforme structurale profunde, favorabile creșterii economice, echilibrate, durabile și echitabile din punct de vedere social, adaptate pentru a oferi, printre altele, creștere și locuri de muncă durabile și favorabile incluziunii sociale, care pot sprijini redresarea în mod eficient, precum și transformarea digitală și tranziția verde, locurile de muncă de calitate, reducerea sărăciei și ODD ale ONU și pot stimula competitivitatea și piața unică, sporind convergența și o creștere mai puternică și durabilă în Uniune și statele membre; subliniază că, în special, potențialul de creștere pe termen lung al economiilor statelor membre nu poate fi consolidat decât prin îmbunătățiri structurale; constată, cu toate acestea, că eficacitatea și succesul alinierii măsurilor de politică ale statelor membre vor depinde de revizuirea Pactului de stabilitate și de creștere și, în funcție de rezultatul acesteia, de adaptarea sa, precum și de asumarea într-o mai mare măsură de către statele membre a implementării recomandărilor specifice fiecărei țări;

29.  invită Comisia să înceapă activitatea de elaborare a unui nou indicator climatic, pentru a evalua discrepanța dintre structura bugetului statelor membre și scenariul aliniat la Acordul de la Paris pentru fiecare dintre bugetele lor naționale; subliniază că este necesar ca acest indicator să furnizeze statelor membre informații cu privire la parcursul lor în cadrul Acordului de la Paris, pentru a garanta că Europa poate deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050; se așteaptă ca indicatorul climatic să fie o referință pentru diferitele politici ale UE și, prin urmare, să fie utilizat ca ghid pentru semestrul european, fără a-i diminua scopul inițial;

30.  este de părere că dezvoltarea competențelor digitale este o condiție prealabilă pentru a asigura faptul că toți europenii sunt în măsură să participe la viața socială și să valorifice avantajele oferite de tranziția digitală; subliniază că pentru acest lucru sunt necesare reforme în domeniul învățământului și al competențelor, precum și al învățării pe tot parcursul vieții, pentru a orienta o piață a forței de muncă aflată în tranziție și pentru a dezvolta tehnologiile digitale esențiale și a permite adoptarea acestora, precum și pentru a clădi viitorul digital al Europei; evidențiază, în plus, că, pentru a se evita decalajul digital, ar trebui să se sprijine egalitatea în ceea ce privește accesul transversal la infrastructura, echipamentele și competențele digitale;

31.  invită statele membre și Comisia să creeze, respectând durabilitatea fiscală și normele bugetare viabile, un cadru de reglementare și guvernanță care să includă norme privind investițiile sau alte mecanisme adecvate, care să fie previzibile și să susțină investițiile publice și private, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale UE, asigurând totodată capacitatea statelor membre de a reacționa la crizele viitoare;

32.  ia act de faptul că statele membre sunt încurajate de Comisie, în contextul Mecanismului de redresare și reziliență, să își prezinte programele naționale de reformă și planurile de redresare și reziliență într-un singur document integrat;

33.   subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență, care oferă sprijin financiar, poate fi o oportunitate unică de a ajuta statele membre să-și abordeze provocările identificate în cadrul semestrului european;

34.   reamintește că reformele structurale echilibrate din punct de vedere social și favorabile creșterii economice nu necesită întotdeauna o marjă de manevră fiscală, ci mai degrabă eforturi politice, legislative și administrative;

35.  subliniază faptul că va fi nevoie de monitorizare și vigilență permanente, iar statele membre ar trebui să abordeze dezechilibrele emergente prin intermediul unor reforme care să consolideze reziliența economică și socială și să promoveze transformarea digitală și tranziția verde și justă; salută faptul că Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare de către statele membre a reformelor propuse în recomandările specifice fiecărei țări din anii anteriori; consideră că în acest proces ar trebui să se ia în considerare perspectivele economice și sociale ale statelor membre;

V.Investiții

36.  subliniază că UE se confruntă cu provocarea fără precedent de a atenua consecințele economice ale pandemiei, ținând seama de strategiile UE cu scopul de a avea un impact de durată asupra rezilienței statelor membre, și consideră că redresarea economică ar trebui să se realizeze prin consolidarea pieței unice, a cercetării și a inovării și în conformitate cu Pactul verde european, cu ODD ale ONU, cu punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și cu competitivitatea, ameliorând totodată situația IMM-urilor și îmbunătățind accesul acestora la capitalul privat; este convins că acest lucru necesită atât un nivel sporit de investiții viabile din punct de vedere economic, social, ecologic și digital pe termen lung, cât și convergență și coeziune sporite în UE și în statele membre;

37.  subliniază lipsa investițiilor, întrucât previziunile arată că trebuie mărite investițiile; subliniază că investițiile publice sunt limitate, deoarece reprezintă resurse limitate, finanțate în cea mai mare parte de contribuabili; subliniază că amploarea decalajului în materie de investiții necesită și investiții private considerabile, care să creeze un nivel adecvat de infrastructură, precum și un mediu de afaceri predictibil și favorabil unor astfel de investiții;

38.  subliniază că statele membre ar trebui să se concentreze pe investiții publice și private specifice și durabile în infrastructuri adaptate exigențelor viitorului și în alte domenii care consolidează și mai mult piața unică, tranziția către o societate mai curată, favorabilă incluziunii sociale, durabilă și digitală și sporesc competitivitatea și autonomia strategică a UE; consideră, prin urmare, că trebuie să se acorde prioritate proiectelor transfrontaliere și multinaționale;

39.  subliniază necesitatea de a adopta politici favorabile investițiilor, de a reduce sarcina administrativă și de a garanta condiții de concurență echitabile, în special pentru IMM-uri, care sunt baza economiei UE și a creării de locuri de muncă; consideră că acestea ar facilita redresarea economică și ar crea condiții favorabile creșterii pe termen lung;

VI.Un semestru european mai democratic

40.  subliniază importanța dezbaterii depline și a implicării corespunzătoare a parlamentelor naționale și a Parlamentului European în procesul semestrului european; își reiterează apelul pentru consolidarea rolului democratic al Parlamentului European în cadrul de guvernanță economică și invită Consiliul și Comisia să țină seama în mod corespunzător de rezoluțiile adoptate de parlamente; invită Comisia să informeze la fel de bine atât Parlamentul European, cât și Consiliul, în calitate de colegiuitori, cu privire la toate aspectele legate de aplicarea cadrului de guvernanță economică al UE, inclusiv cu privire la etapele pregătitoare;

41.  solicită o coordonare angajată cu partenerii sociali și alte părți interesate relevante, atât la nivel național, cât și la nivel european, în vederea consolidării responsabilității democratice și a transparenței;

42.  subliniază rolul important al Comisiei pentru afaceri economice și monetare în adoptarea măsurilor pentru a crește gradul de responsabilitate față de Parlament, deoarece experiența acumulată până în prezent în ceea ce privește punerea în aplicare a semestrului european a arătat că actualul cadru de asigurare a responsabilității ar putea fi îmbunătățit, astfel încât să fie mai legitim și mai eficace;

43.  reamintește că semestrul european este un exercițiu mixt care constă în așa-numitele semestre naționale și europene de-a lungul anului; reamintește importanța principiilor subsidiarității și proporționalității;

o
o   o

44.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41. (3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8. (4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33. (5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1. (7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11. (8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1. (9) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (10) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip144_en_1.pdf (11) Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară” (COM(2021)0105).