Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bahrain, în special cea din 14 iunie 2018 referitoare la situația drepturilor omului în Bahrain, în special cazul lui Nabeel Rajab(1) și cea din 16 februarie 2017 referitoare la execuțiile din Kuweit și Bahrain(2),

–  având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 13 iulie 2020 referitoare la menținerea condamnărilor la moarte în Bahrain, din 10 iunie 2020 referitoare la eliberarea apărătorului drepturilor omului Nabeel Rajab, din 9 ianuarie 2020 referitoare la confirmarea pedepsei cu moartea pentru doi cetățeni din Bahrain și din 27 iulie 2019 referitoare la execuțiile lui Ali al-Arab și ale lui Ahmed al-Malali,

–  având în vedere declarația din 12 februarie 2020 a lui Agnes Callamard, raportoarea specială a ONU pentru execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare, a Fionnualei Ni Aolain, raportoarea specială a ONU privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului și a lui Nils Melzer, raportorul special al ONU privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, care îndeamnă Bahrainul să anuleze sentințele de condamnare la moarte ale lui Mohammed Ramadan și Husain Moosa,

–  având în vedere declarația comună din 10 octombrie 2019 a VP/ÎR, Federica Mogherini, în numele UE, și a Secretarei Generale a Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, referitoare la Ziua europeană și mondială împotriva pedepsei cu moartea,

–  având în vedere Orientările Uniunii Europene privind apărătorii drepturilor omului, pedeapsa cu moartea, tortura, dialogurile în domeniul drepturilor omului cu țările terțe și libertatea de exprimare,

–  având în vedere Cadrul strategic al UE și Planul de acțiune privind drepturile omului, care urmăresc să pună promovarea, respectarea și satisfacerea drepturilor omului în centrul tuturor politicilor UE,

–  având în vedere concluziile celei de-a 25-a reuniuni a Consiliului mixt și a reuniunii ministeriale UE-Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) din 18 iulie 2016,

–  având în vedere Acordul de cooperare UE-Bahrain,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, la care Bahrainul este parte,

–  având în vedere raportul din noiembrie 2011 al Comisiei independente de anchetă din Bahrain (CIAB),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 3,

–  având în vedere Carta arabă a drepturilor omului,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în urma revoltei populare din 2011 autoritățile din Bahrain continuă să încalce și să restrângă drepturile și libertățile populației, în special dreptul persoanelor de a protesta pașnic, libertatea de exprimare și libertatea digitală, atât online, cât și offline; întrucât avocații din domeniul drepturilor omului, jurnaliștii și activiștii politici se confruntă în permanență cu urmărirea sistematică, hărțuirea, detenția, tortura, intimidarea, interdicțiile de călătorie și retragerea cetățeniei; întrucât din 2011 autoritățile au respins toate cererile opoziției democratice și ale apărătorilor drepturilor omului de respectare a libertății de exprimare și de întrunire; întrucât în Bahrain nu este tolerată nicio opoziție politică; întrucât autoritățile au arestat mai mulți copii pentru că s-au alăturat protestelor în februarie 2021 și i-ar fi amenințat cu violul și electrocutarea; întrucât cel puțin trei dintre aceștia rămân în detenție la 4 martie 2021, inclusiv o persoană în vârstă de 16 ani care suferă de o afecțiune medicală gravă;

B.  întrucât apărătorul drepturilor omului Abdulhadi Al-Khawaja, cetățean al Bahrainului și având cetățenie daneză, cofondator al Centrului pentru drepturile omului din Bahrain și al Centrului pentru drepturile omului din Golf, se află în prezent la capătul celui de-al zecelea an de închisoare, executând o pedeapsă cu închisoarea pe viață sub acuzația de „finanțare și participare la acte de terorism având ca scop răsturnarea guvernului și spionaj în favoarea unei țări străine”; întrucât după arestare Abdulhadi Al-Khawaja a fost bătut, torturat și condamnat într-un proces inechitabil care nu a respectat dreptul penal din Bahrain sau standardele internaționale privind un proces echitabil; întrucât în iulie 2012 Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a concluzionat că arestarea lui Al-Khawaja a fost arbitrară, deoarece a fost rezultatul exercitării de către acesta a drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere și a solicitat eliberarea sa;

C.  întrucât Nabeel Rajab, unul dintre cei mai proeminenți apărători ai drepturilor omului din Bahrain, a fost eliberat din închisoare la 9 iunie 2020 pentru a-și executa restul pedepsei de cinci ani în temeiul legii privind sancțiunile alternative;

D.  întrucât între 2011 și 2020 Bahrainul a condamnat la moarte aproximativ 50 de persoane, ceea ce contrastează cu cele șapte condamnări la moarte pronunțate între 2001 și 2010; întrucât în Bahrain sunt în prezent condamnate la moarte 27 de persoane, dintre care 26 se află în pericol iminent de execuție; întrucât la 15 ianuarie 2017 Bahrainul a pus capăt unui moratoriu de facto de șapte ani privind pedeapsa cu moartea, executând trei civili; întrucât de atunci au fost executate șase persoane; întrucât aceste execuții au fost declarate execuții extrajudiciare de către Raportorul special al ONU pentru execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare; întrucât pedeapsa cu moartea este pedeapsa cea mai crudă, mai inumană și mai degradantă și încalcă dreptul la viață, consacrat în Declarația universală a drepturilor omului; întrucât condițiile în așteptarea executării pedepsei cu moartea provoacă suferințe psihice extreme;

E.  întrucât observatorii independenți semnalează că în cazul majorității execuțiilor recente autoritățile din Bahrain au obținut mărturisiri prin tortură, iar acuzaților nu li s-au garantat procese echitabile; întrucât de la protestele din 2011 și în urma concluziilor raportului CIAB privind abuzurile guvernamentale au fost înființate o serie de organisme interne, cum ar fi Biroul Ombudsmanului în Ministerul de Interne, o unitate specială de anchete în cadrul Biroului Procurorului General și Comisia pentru drepturile deținuților și persoanelor reținute, dar nu sunt suficient de eficace și de independente; întrucât s-a semnalat că lipsa independenței acestor organe a avut ca efect inexistența responsabilității în cadrul guvernului Bahrainului și în rândul forțelor de securitate; întrucât acest fapt a stimulat o cultură a impunității care subminează eforturile de reformă democratică și continuă să destabilizeze țara;

F.  întrucât Ali Al-Arab și Ahmed Al-Malili, ambii cetățeni ai Bahrainului condamnați pentru infracțiuni de terorism într-un proces colectiv afectat de acuzații de tortură și încălcări grave ale garanțiilor procedurale, au fost executați prin împușcare la 27 iulie 2019; întrucât la 18 februarie 2014 Mohamed Ramadan a fost arestat de autoritățile din Bahrain pentru bănuiala de a fi participat – împreună cu Hussein Ali Moosa – la un atac cu bombă care a avut loc în Al Dair la 14 februarie 2014; întrucât la apel, la 13 iulie 2020, Curtea de Casație și-a reafirmat hotărârea finală și a confirmat sentințele de condamnare la moarte ale lui Mohamed Ramadan și Hussein Ali Moosa, în pofida procesului inechitabil, al cărui verdict este bazat pe mărturisiri despre care se bănuiește că au fost obținute forțat de la acuzați prin tortură, precum și în pofida rezultatelor anchetei Unității speciale de anchetă în legătură cu acuzațiile de tortură asupra lui Moosa și Ramadan; întrucât Agnes Callamard, raportoarea specială a ONU pentru execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare, a avertizat că condamnarea la moarte a lui Moosa și Ramadan ar fi arbitrare și ar reprezenta o încălcare clară a dreptului lor la viață și ar echivala cu uciderea arbitrară; întrucât experții ONU în domeniul drepturilor omului au solicitat Bahrainului să împiedice execuția ambilor; întrucât Mohamed Ramadan și Hussein Ali Moosa sunt expuși riscului iminent de execuție și au epuizat toate căile de atac;

G.  întrucât autoritățile din Bahrain au dizolvat al-Wefaq, cel mai mare partid politic de opoziție pașnic din țară, i-au confiscat bunurile și i-au arestat liderii; întrucât liderul partidului, Shaikh Ali Salman, execută în prezent o condamnare la închisoare pe viață pentru presupuse acuzații de spionaj;

H.  întrucât mai multe personalități publice au fost urmărite penal doar pentru activitatea lor pe platformele de comunicare socială, inclusiv avocații proeminenți Abdullah Al Shamlawi și Abdullah Hashim; întrucât nicio instituție mass-media independentă nu funcționează în Bahrain de la suspendarea de către Ministerul Afacerilor Informaționale a singurului ziar independent din țară, Al Wasat, în 2017;

I.  întrucât condițiile de sănătate și igienă din închisorile supraaglomerate din Bahrain rămân extrem de rele; întrucât Bahrainul a eliberat 1 486 de deținuți în martie 2020 din cauza pericolului la adresa sănătății reprezentat de pandemia de COVID-19; întrucât cea mai mare parte a liderilor opoziției, activiștilor, jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului au fost exceptați de la aceste eliberări; întrucât autoritățile din Bahrain le refuză deținuților asistență medicală urgentă, punându-le în pericol sănătatea și calitatea vieții, cu încălcarea normelor minime ale ONU privind tratamentul deținuților; întrucât numeroși deținuți politici au intrat în grevă pentru a protesta împotriva prostului tratament în detenție;

J.  întrucât instanțele din Bahrain continuă să emită și să susțină decizii de retragere a cetățeniei împotriva cetățenilor acestui stat; întrucât unui număr de peste 300 de persoane în 2018 și de peste 100 de persoane în 2019, inclusiv apărători ai drepturilor omului, politicieni, jurnaliști și autorități religioase de rang înalt, printre alții, li s-a retras cetățenia de către instanțele din Bahrain, acestea rămânând, în majoritatea cazurilor, apatride; întrucât retragerea cetățeniei este utilizată cu încălcarea articolului 15 din Declarația universală a drepturilor omului;

K.  întrucât în decembrie 2018 Bahrainul și-a modificat legislația muncii pentru a interzice angajatorilor să discrimineze lucrătorii pe criterii de sex, origine, limbă sau credință religioasă; întrucât a adoptat sancțiuni împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă; întrucât Bahrainul rămâne un loc în care lucrătorii migranți, în special femeile angajate ca lucrătoare casnice, sunt exploatați datorită sistemului Kafala, care permite exploatarea;

L.  întrucât legislația din Bahrain continuă să discrimineze femeile în dreptul familiei, de exemplu în ceea ce privește dreptul la divorț și transmiterea cetățeniei Bahrainului copiilor lor în condiții de egalitate cu bărbații; întrucât Bahrainul a aderat la Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) în 2002, dar își menține rezervele cu privire la mai multe articole care conțin dispoziții esențiale pentru scopul convenției; întrucât articolul 353 din Codul penal îi scutește pe autorii de violuri de urmărire penală și pedeapsă dacă aceștia se căsătoresc cu victimele lor; întrucât parlamentul Bahrainului a propus abrogarea integrală a articolului respectiv în 2016, dar cabinetul a respins propunerea; întrucât articolul 334 din Codul penal reduce pedepsele pentru autorii așa-numitelor crime de onoare și adulter și întrucât relațiile sexuale în afara căsătoriei sunt încă incriminate;

M.  întrucât Bahrainul este un partener important al UE în Golful Persic, inclusiv în relațiile politice și economice, în domeniul energiei și securității; întrucât Regatul Bahrainului are o istorie îndelungată de deschidere față de alte culturi din întreaga lume și este un factor activ în impulsionarea consolidării încrederii și în promovarea dialogului și a stabilității în Golf și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu;

N.  întrucât schimbarea conducerii din noiembrie 2020 și numirea noului prim-ministru, Prințul Salman bin Hamad Al Khalifa, oferă Bahrainului ocazia de a avansa în direcția reformei politice și a reconcilierii naționale favorabile incluziunii, inclusiv a reconcilierii dintre șiiți sunniți; întrucât Dialogul privind drepturile omului dintre UE și Bahrain a avut loc în februarie 2021; întrucât Bahrainul este a doua țară din regiunea Golfului cu care UE a inițiat un dialog privind drepturile omului,

1.  este profund îngrijorat că, la zece ani de la revolta „Primăverii arabe” din Bahrain, situația drepturilor omului din țară continuă să se înrăutățească odată cu aplicarea pedepsei cu moartea, arestările arbitrare, urmărirea penală și hărțuirea apărătorilor drepturilor omului, precum și refuzul exercitării drepturilor și libertăților civile și politice de asociere, întrunire și exprimare, atât online, cât și offline;

2.  condamnă ferm condamnarea la moarte a lui Mohammed Ramadan și a lui Husain Ali Moosa; îndeamnă autoritățile din Bahrain, în special pe Maiestatea Sa Sheikh Hamad bin Isa Al Khalifa, să oprească imediat executarea acestora, să comute sentințele, să dispună rejudecarea cu respectarea deplină a standardelor internaționale privind un proces echitabil și să excludă probele obținute sub tortură și să permită anchetarea independentă a acuzațiilor de tortură; invită Bahrainul să reanalizeze independența și eficacitatea organismelor interne de monitorizare a abuzurilor guvernamentale, cum ar fi Ombudsmanul, Unitatea specială de anchete și Comisia pentru drepturile deținuților și persoanelor reținute, care desfășoară anchete inadecvate și mușamalizează recurgerea de către instanțele din Bahrain la mărturisiri forțate pentru a obține condamnări, inclusiv în anchetarea acuzațiilor la adresa dlor Ramadan și Moosa;

3.  regretă profund anularea moratoriului de facto privind aplicarea pedepsei cu moartea; invită autoritățile din Bahrain să introducă un moratoriu cu efect imediat asupra aplicării pedepsei cu moartea ca un pas către abolirea acesteia; invită la o revizuire cuprinzătoare a tuturor sentințelor de condamnare la moarte pentru a se garanta că aceste procese respectă standardele internaționale și că victimele încălcărilor drepturilor omului condamnate ilegal la moarte obțin câștig de cauză; reamintește că UE se opune pedepsei capitale și consideră că este o pedeapsă crudă și inumană, care nu descurajează comportamentele infracționale și care, în caz de eroare, este ireversibilă;

4.  subliniază că schimbarea conducerii din noiembrie 2020 reprezintă pentru UE o ocazie de a-și reorienta politica externă față de Bahrain, inclusiv în contextul noului Plan național de acțiune pentru drepturile omului; îl invită pe noul prim-ministru, Prințul Salman bin Hamad Al Khalifa, să își folosească autoritatea pentru a orienta Bahrainul către reforme politice și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

5.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor apărătorilor drepturilor omului și a deținuților pe motive de conștiință, inclusiv Abdulhadi al-Khawaja, Dr Abduljalil al-Singace, Naji Fateel, Abdulwahab Hussain, Ali Hajee, Sheikh Ali Salman și Hassan Mshaima, care au fost reținuți și condamnați pentru simplul fapt că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare, și renunțarea la toate acuzațiile împotriva lor; îl invită pe VP/ÎR și statele membre să susțină și să desfășoare o campanie viguroasă pentru a asigura eliberarea imediată a apărătorilor drepturilor omului aflați în detenție, ca element-cheie pentru consolidarea cooperării dintre UE și Bahrain; invită autoritățile din Bahrain să garanteze un spațiu sigur pentru organizațiile societății civile și pentru mass-media independentă; îndeamnă guvernul din Bahrain să permită accesul jurnaliștilor străini și al organizațiilor pentru drepturile omului în Bahrain; salută călduros activitatea tuturor apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a avocaților a căror activitate este esențială pentru apărarea drepturilor omului; îndeamnă guvernul din Bahrain să repună în drepturi unica instituție de presă independentă din țară, Al Wasat, și să permită societăților politice independente, inclusiv celor dizolvate, să își desfășoare activitatea în Bahrain;

6.  salută eliberarea lui Nabeel Rajab în temeiul legii privind sancțiunile alternative, însă îndeamnă autoritățile din Bahrain să-i ridice acestuia interdicția de călătorie;

7.  invită guvernul din Bahrain să pună capăt hărțuirii apărătorilor drepturilor omului și să ridice imediat interdicția de călătorie a acestora și insistă ca autoritățile să vegheze ca apărătorii drepturilor omului din Bahrain să își poată desfășura activitățile legitime în domeniul drepturilor omului atât în interiorul, cât și în afara țării;

8.  își exprimă îngrijorarea mai ales în legătură cu utilizarea abuzivă a legilor antiteroriste în Bahrain și subliniază importanța sprijinului acordat Bahrainului, în special în ceea ce privește sistemul său judiciar, în vederea asigurării respectării standardelor internaționale în materie de drepturi ale omului; solicită autorităților din Bahrain să modifice prompt Legea nr. 58 (2006) privind protejarea societății împotriva actelor de terorism și toate celelalte legi care limitează libertatea de exprimare și libertățile politice și care nu respectă deplin obligațiile și standardele internaționale;

9.  condamnă continuarea folosirii torturii, inclusiv refuzul acordării de îngrijiri medicale, precum și alte tratamente sau pedepse crude și degradante aplicate deținuților, inclusiv protestatarilor pașnici și civililor; solicită anchetarea temeinică și credibilă a tuturor acuzațiilor de tortură pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili; deplânge condițiile dezastruoase din închisorile din această țară; îndeamnă autoritățile din Bahrain să protejeze toți deținuții de pericolul COVID-19;

10.  îndeamnă guvernul Bahrainului să își respecte obligațiile și angajamentele asumate în temeiul Convenției ONU împotriva torturii, inclusiv al articolului 15 din aceasta, care interzice utilizarea ca probă a oricărei declarații făcute ca urmare a torturii în orice procedură; invită la ratificarea Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și al celui de-al doilea Protocol facultativ la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care vizează abolirea pedepsei cu moartea;

11.  invită guvernul Bahrainului să coopereze deplin cu organismele ONU, să emită o invitație permanentă de a vizita Bahrainul către toate structurile din cadrul procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și să coopereze activ; invită guvernul Bahrainului să permită oficialităților UE, observatorilor independenți și grupurilor pentru drepturile omului să viziteze închisorile din Bahrain și îndeamnă autoritățile din Bahrain să vegheze mai ales ca raportorilor speciali ai ONU privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, apărătorii drepturilor omului, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire să li se permită intrarea în țară;

12.  condamnă actuala practică de deposedare arbitrară de cetățenie a cetățenilor, care, în multe cazuri, a lăsat persoanele apatride, încălcând Convenția ONU privind reducerea cazurilor de apatridie; invită autoritățile din Bahrain să modifice legea privind cetățenia și să redea cetățenia Bahrainului persoanelor care au fost private nedrept de aceasta;

13.  ia act de eforturile continue depuse de guvernul din Bahrain pentru a reforma codul penal și procedurile judiciare și încurajează continuarea acestui proces; invită la punerea în aplicare integrală a recomandărilor CIAB și ale evaluării periodice universale (EPU); continuă să sprijine programul de reformă al guvernului Bahrainului și încurajează Regatul Bahrain să urmărească stabilitatea prin reforme suplimentare și reconcilierea favorabilă incluziunii într-un mediu în care revendicările politice pașnice pot fi exprimate liber, în conformitate cu obligațiile sale internaționale;

14.  invită delegația UE să pună în aplicare pe deplin Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului, să ofere tot sprijinul adecvat apărătorilor drepturilor omului deținuți, inclusiv prin organizarea de vizite în închisori, monitorizarea proceselor și declarații publice, și să ofere sprijin societății civile și acces la protecție pentru persoanele expuse riscului de persecuție;

15.  invită VP/ÎR, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Consiliul și statele membre să își exprime sistematic îngrijorarea în legătură cu încălcările drepturilor omului în Bahrain, precum și în legătură cu absența spațiului politic pentru exprimarea dezacordului legitim și pașnic și să aibă în vedere măsuri cu destinație precisă împotriva celor responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului;

16.  ia act de dialogul în domeniul drepturilor omului dintre UE și Bahrain; invită la întărirea dialogului în conformitate cu Orientările UE privind dialogurile în domeniul drepturilor omului; ia act de faptul că un dialog UE-Bahrain în domeniul drepturilor omului nu înlocuiește dialogul real între guvern, opoziție și societatea civilă din Bahrain; îndeamnă SEAE să vegheze ca dialogul informal privind drepturile omului cu Bahrainul să fie orientat către rezultate și angajamente concrete, inclusiv ca societatea civilă să fie consultată înainte și după dialog; subliniază că autoritățile din Bahrain ar trebui să se implice semnificativ și real în acest proces; sprijină continuarea dialogului, a implicării și a schimbului de bune practici privind drepturile omului și procedurile judiciare între UE, statele sale membre și Regatul Bahrain;

17.  îndeamnă UE să vegheze ca drepturile omului să fie integrate în toate domeniile de cooperare cu Bahrainul, inclusiv în Acordul de cooperare UE-Bahrain, care a fost recent încheiat și nu a conținut referiri la drepturile omului;

18.  este preocupat de semnalarea utilizării tehnologiei de supraveghere împotriva apărătorilor drepturilor omului din Bahrain; reamintește că tehnologiile de supraveghere exportate de firmele europene în Bahrain ar putea facilita reprimarea apărătorilor drepturilor omului; subliniază necesitatea ca autoritățile de control al exporturilor din UE să țină seama de criteriile privind drepturile omului înainte de a acorda licențe de export către o țară terță; solicită tuturor statelor membre să respecte cu strictețe Codul de conduită al UE privind exporturile de arme și mai ales să pună capăt tuturor transferurilor de arme și echipamente și materiale de supraveghere și obținere de informații care pot fi utilizate de Bahrain pentru reprimarea drepturilor omului în curs;

19.  subliniază că Premiul Chaillot al Delegației UE pentru promovarea drepturilor omului în regiunea Consiliului de Cooperare al Golfului nu ar trebui acordat celor care justifică încălcări ale drepturilor omului;

20.  își exprimă îngrijorarea că sistemul Kafala permite încălcări ale drepturilor lucrătorilor și restricții împotriva mișcărilor sociale și sindicale din țară; îndeamnă guvernul Bahrainului să modifice legislația muncii pentru a se asigura că lucrătorii casnici pot beneficia de aceleași drepturi ca și ceilalți lucrători, inclusiv de limitarea timpului lor de lucru, de zile de repaus săptămânal și de un salariu minim;

21.  invită guvernul Bahrainului să modifice legislația unde este necesar pentru a elimina discriminarea femeilor la încheierea căsătoriei, în timpul acesteia, la desfacerea căsătoriei și în privința copiilor și moștenirii, precum și pentru a permite femeilor să transmită cetățenia copiilor lor la fel ca bărbații; îndeamnă guvernul Bahrainului să retragă toate rezervele la CEDAW, să abroge articolele 353 și 334 din Codul penal care tolerează violența împotriva femeilor și să abroge dispozițiile care incriminează relațiile sexuale consensuale dintre adulți;

22.  îndeamnă SEAE, Comisia și statele membre să rămână vigilente în ceea ce privește evoluțiile din această țară și din regiunea Golfului în general și să utilizeze toate mijloacele de influență de care dispun; deplânge ingerințele externe în politica internă a Bahrainului care urmăresc destabilizarea țării;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și parlamentului Regatului Bahrain, precum și membrilor Consiliul de Cooperare al Golfului.

(1) JO C 28, 27.1.2020, p. 76. (2) JO C 252, 18.7.2018, p. 192.