Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/2576(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0177/2021

Dezbateri :

PV 09/03/2021 - 22
PV 09/03/2021 - 23
CRE 09/03/2021 - 22
CRE 09/03/2021 - 23

Voturi :

PV 11/03/2021 - 11
PV 11/03/2021 - 18

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0088

Texte adoptate
PDF 176kWORD 60k
Joi, 11 martie 2021 - Bruxelles
Conflictul din Siria - 10 ani de la revoltă
P9_TA(2021)0088RC-B9-0177/2021

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la conflictul sirian – 10 ani după revoltă (2021/2576(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria, în special cea din 15 martie 2018 referitoare la situația din Siria(1), cea din 18 mai 2017 referitoare la Strategia UE privind Siria(2), cea din 4 iulie 2017 referitoare la abordarea încălcărilor drepturilor omului în contextul crimelor de război și al crimelor împotriva umanității, inclusiv genocidul(3), cea din 24 octombrie 2019 referitoare la operațiunea militară turcă din nord-estul Siriei și consecințele ei(4), cea din 26 noiembrie 2019 referitoare la drepturile copilului cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului(5) și cea din 17 noiembrie 2011 referitoare la sprijinul acordat Curții Penale Internaționale de către UE(6),

–  având în vedere declarația Consiliului Afaceri Externe al UE din 6 martie 2020 și ultimele concluzii ale Consiliului UE privind Siria din 14 octombrie 2019, 16 aprilie 2018 și 3 aprilie 2017,

–  având în vedere declarațiile anterioare privind Siria ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, inclusiv cea din februarie 2020 privind accesul umanitar în Idlib, cea din 13 ianuarie 2020 și cea din 26 septembrie 2019 privind Siria și cea din 9 octombrie 2019 privind evoluțiile din nord-estul Siriei,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare (PESC) 2021/30 a Consiliului din 15 ianuarie 2021 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei(7), prin care noul ministru sirian al afacerilor externe a fost adăugat pe lista UE de sancțiuni impuse persoanelor răspunzătoare de represiunea violentă din Siria,

–  având în vedere Strategia UE privind Siria adoptată la 3 aprilie 2017 și concluziile Consiliului privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh, adoptate la 16 martie 2015,

–  având în vedere declarația comună a ONU și a Uniunii Europene, în calitate de copreședinți ai celei de a patra Conferințe de la Bruxelles intitulate „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”, care a avut loc la 30 iunie 2020,

–  având în vedere declarațiile anterioare ale Secretarului General al ONU referitoare la Siria, inclusiv cele ale purtătorului său de cuvânt din 1 și 18 februarie 2020,

–  având în vedere cea mai recentă declarație a trimisului special al ONU pentru Siria, Geir O. Pedersen, adresată Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) la 22 ianuarie 2021,

–  având în vedere rezoluțiile CSONU referitoare la Siria adoptate începând cu 2011, în special Rezoluția CSONU 2254(2015) prin care se susține foaia de parcurs a procesului de pace din Siria, Rezoluția CSONU 2249 (2015) privind Statul Islamic în Irak și Siria și Rezoluția CSONU 2533 (2020) de reînnoire a punctului de trecere a frontierei Bab al-Hawa pentru ajutor umanitar până la 10 iulie 2021,

–  având în vedere ultimele rapoarte ale Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Siria, prezentate Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite la 1 martie 2021,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 71/248 din 21 decembrie 2016 referitoare la instituirea unui mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la anchetarea și urmărirea penală, în temeiul dreptului internațional, a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave comise în Siria începând cu martie 2011,

–  având în vedere declarația UNICEF din 28 februarie 2021 privind reintegrarea și repatrierea în condiții de siguranță a tuturor copiilor din tabăra al-Hol și din nord-estul Siriei și raportul UNICEF privind situația umanitară 2020, din 2 februarie 2021, întocmit în cadrul abordării „Pentru întreaga Sirie”,

–  având în vedere înființarea, în 2011, a Secretariatului rețelei UE privind genocidul pentru anchetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război, găzduit de Eurojust,

–  având în vedere Poziția comună a Consiliului 2003/444/PESC din 16 iunie 2003 privind Curtea Penală Internațională(8), planul său de acțiune din 2004 privind Curtea Penală Internațională (CPI) în vederea ratificării și punerii în aplicare universale, precum și planul de acțiune revizuit al UE din 2011,

–  având în vedere Statutul de la Roma al CPI,

–  având în vedere Carta Națiunilor Unite și convențiile ONU la care Siria este stat-parte, inclusiv Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

–  având în vedere Comunicatele de la Geneva din 2012 și 2014, sprijinite de ONU,

–  având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

–  având în vedere Convenția ONU privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora,

–  având în vedere Convenția ONU din 9 decembrie 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la sfârșitul lunii februarie 2011, regimul sirian a arestat, reținut și torturat copii sirieni la Deraa pentru că au inscripționat pe zidurile orașului graffitti critice la adresa președintelui Bashar Al-Assad; întrucât, la 15 martie 2011, mii de sirieni din Deraa și Damasc au ieșit în stradă în număr record pentru a solicita reforme democratice, eliberarea deținuților politici, încetarea torturii, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, organizarea de alegeri libere și corecte și încetarea corupției; întrucât aceste proteste populare s-au răspândit în întreaga țară timp de mai mulți ani, din orașe mari precum Homs, Hama, Idlib și cartierele populare din Alep și Damasc, în orașe mai mici, cum ar fi Al-Hasakah în nord-est și Kafr Nabl în nord-vest;

B.  întrucât revolta siriană din 2011 a fost o demonstrație a diversității etnice și religioase a Siriei, incluzând lideri din toate grupurile etnice și religioase și din toate provinciile țării;

C.  întrucât regimul sirian a răspuns aspirațiilor democratice legitime ale poporului său cu brutalitate totală din partea forțelor de securitate siriene și a milițiilor aliate aflate sub comanda sa; întrucât peste 500 000 de oameni și-au pierdut viața și peste un milion au fost rănite; întrucât, potrivit Rețelei siriene pentru drepturile omului (SNHR), din martie 2011 au fost uciși peste 230 000 de civili, dintre care 88 % de către regimul sirian, 3 % de către forțele ruse, 2 % de către Daesh și 2 % de către grupările armate din opoziție; întrucât peste 15 000 de civili au fost torturați până la moarte, dintre care 99 % în închisorile regimului; întrucât, de atunci, peste 150 000 de civili au fost victime ale dispariției forțate și sunt în continuare deținuți, dintre care 88 % de către regimul sirian, 6 % de către ISIL/Daesh și 3 % de către grupările armate din opoziție; întrucât, de atunci, peste 3 400 de membri ai personalului medical au fost victime ale dispariției forțate sau au fost deținuți, dintre care 98 % de către regimul sirian;

D.  întrucât părțile la conflict, inclusiv forțele guvernamentale și aliații acestora, grupările armate antiguvernamentale și organizațiile teroriste incluse pe lista ONU, cum ar fi ISIL/Daesh, au comis încălcări grave ale drepturilor omului în diferite grade, inclusiv crime de război și crime împotriva umanității; întrucât tacticile folosite atât de regimul brutal, cât și de jihadiști au vizat anihilarea forțelor moderate și pro-democratice; întrucât cei răspunzători de aceste crime trebuie trași la răspundere;

E.  întrucât regimul sirian a utilizat arme chimice, rachete Scud, artilerie convențională și bombe de aviație, precum și butoaie cu exploziv, bombe cu submuniție și bombe incendiare în cartiere civile dens populate, cum ar fi Homs, Hama și zona de est a Alepului; întrucât protestatarilor pașnici, răniți de forțele de securitate siriene, care au tras cu muniție adevărată, li s-a refuzat tratamentul și au fost torturați până la moarte în spitale militare și centre de detenție din întreaga țară, astfel cum reiese din raportul Caesar prezentat de Franța CSONU în mai 2014; întrucât familiile au fost împiedicate în mod sistematic să își îngroape morții în cimitire; întrucât orașe întregi au fost asediate și înfometate în mod deliberat; întrucât, în orașele rurale, sute de bărbați, femei și copii au fost supuși pedepselor colective, execuțiilor extrajudiciare și masacrelor multiple, precum în mai 2012 la Hula; întrucât Comisia de anchetă a ONU privind Siria a raportat utilizarea sistematică a violului și a altor forme de violență sexuală ca armă de război de către forțele regimului sirian și milițiile acestora;

F.  întrucât ONU a instituit o serie de inițiative prin mandatul trimișilor săi speciali pentru a ajunge la un acord de încetare a focului între toate părțile, a elibera deținuții, a garanta accesul umanitar în toate regiunile țării, a proteja jurnaliștii și ONG-urile și a se angaja într-un dialog incluziv pentru a ajunge la o soluționare politică a conflictului care a izbucnit după 2011; întrucât acest proces și Comitetul constituțional sirian, mandatat de ONU, se află în impas;

G.  întrucât Comitetul constituțional sirian a fost înființat în octombrie 2019, cu mandatul de a găsi o soluție politică la conflictul sirian, sub auspiciile trimisului special al ONU pentru Siria și în conformitate cu Rezoluția 2254 (2015) a CSONU; întrucât, în ciuda deficiențelor sale structurale și a opunerii continue a lui Assad la o cooperare constructivă în cadrul Comitetului constituțional sirian, acesta din urmă rămâne un instrument esențial pentru a ajunge la o soluționare politică pașnică a conflictului;

H.  întrucât Rusia, sprijinită de China, s-a opus prin veto la 16 rezoluții ale CSONU începând din 2011, inclusiv cu privire la o sesizare a Curții Penale Internaționale (CPI) referitoare la Siria, precum și cu privire la creșterea accesului umanitar; întrucât Iranul și Hezbollahul au fost direct implicate în sprijinirea represiunii civililor de către regimul sirian; întrucât Rusia dedică, din 2015, resurse logistice, diplomatice și financiare unei intervenții militare la scară largă a forțelor aeriene ruse în sprijinul regimului sirian;

I.  întrucât Turcia a intervenit direct în Siria din 2016 în vederea ocupării părților nordice ale țării, care constau în principal în enclave kurde siriene, încălcând dreptul internațional, inclusiv invadând, în octombrie 2019, teritorii controlate de Forțele Democrate Siriene; întrucât, ca răspuns la aceste acțiuni ale Turciei, o serie de state membre ale UE au suspendat în mod oficial vânzările de arme către Turcia;

J.  întrucât, potrivit țărilor care dețin copreședinția Grupului de la Minsk al OSCE, Turcia a transferat mercenari sirieni în Nagorno-Karabah;

K.  întrucât Coaliția internațională își continuă eforturile în Irak, Siria și la nivel mondial pentru a contracara ambițiile ISIL/Daesh și activitățile filialelor și rețelelor sale;

L.  întrucât UE și statele sale membre au suspendat relațiile diplomatice cu regimul sirian în 2012; întrucât UE și-a închis delegația UE la Damasc în decembrie 2012, în urma închiderii ambasadelor statelor membre la începutul anului 2012;

M.  întrucât Consiliul a adoptat în 2011 sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în reprimarea civililor, sancțiuni care au fost extinse între timp, pentru a ajunge la un acord politic negociat; întrucât aceste sancțiuni prevăd derogări umanitare;

N.  întrucât reacția regimului sirian la revoltă a dus la distrugerea structurii economice și sociale a Siriei; întrucât prăbușirea lirei siriene a fost amplificată de prăbușirea economiei libaneze începând din 2019, precum și de repercusiunile economice mondiale ale pandemiei de COVID-19, începând din martie 2020; întrucât costul produselor de bază a crescut cu peste 100 % din 2019;

O.  întrucât Siria a semnat și a ratificat Convenția privind armele chimice sub o presiune internațională intensă, în octombrie 2013, după ce a comis cele mai mari atacuri chimice de până acum asupra unui cartier civil de la est de Damasc, în Ghouta de Est; întrucât echipa de anchetă și identificare a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a constatat că regimul sirian s-a făcut responsabil de utilizarea armelor chimice împotriva civililor de mai multe ori de atunci; întrucât, în iulie 2020, Consiliul executiv al OIAC a solicitat din nou în mod oficial regimului sirian să își declare instalațiile de arme chimice;

P.  întrucât conflictul are ca rezultat aproape 7 milioane de refugiați și peste 13 milioane de persoane dependente de ajutor umanitar în Siria, printre care 6 milioane de femei și copii, 6,8 milioane de persoane strămutate intern și 3 milioane de persoane care trăiesc în zone asediate greu accesibile; întrucât că nevoile umanitare au crescut cu o cincime numai în ultimul an, alți 4,5 milioane de sirieni suferă de insecuritate alimentară, în timp ce 90 % din sirieni trăiesc sub pragul sărăciei; întrucât accesul umanitar la toate populațiile care au nevoie de ajutor rămâne vital și 40 % din populația siriană locuiește în zone care nu sunt controlate de guvern; întrucât, pe lângă asistența medicală generală pentru populație, pandemia de COVID-19 a demonstrat că accesul transfrontalier în nord-vestul și nord-estul Siriei rămâne esențial; întrucât iarna și inundațiile ulterioare, care au afectat circa 121 000 de persoane din 304 de tabere de persoane strămutate intern din nord-vestul Siriei, au provocat și mai multă suferință unei populații deja extrem de vulnerabile; întrucât guvernul sirian a continuat să impună restricții severe la furnizarea de ajutor umanitar în zonele controlate de guvern din Siria și în alte zone ale țării;

Q.  întrucât aproximativ 12 000 de cetățeni străini, în mare parte suspectați că au legături directe sau indirecte cu ISIL/Daesh, sunt încarcerați în șapte închisori administrate de Forțele Democratice Siriene (FDS), în nord-estul Siriei; întrucât 9 000 dintre aceste persoane sunt ținute în tabăra Al-Hol, cea mai mare din Siria, care găzduiește în total 64 000 de persoane, majoritatea fiind familii cu legături cu ISIL/Daesh, dintre care 94 % sunt femei și copii, printre care se numără și cetățeni ai UE; întrucât condițiile actuale sunt extrem de alarmante, în special după cele mai recente asasinate, înregistrate de la începutul acestui an;

R.  întrucât conflictul a avut un impact deosebit de grav asupra vieții și drepturilor omului pentru copiii din Siria; întrucât peste 29 500 de copii au fost uciși, dintre care 78 % de către regimul sirian și milițiile iraniene, 7 % de către forțele ruse și 3 % de către ISIL/Daesh, potrivit Rețelei siriene pentru drepturile omului (SNHR); întrucât peste 2,6 milioane de fete și băieți au fost strămutați intern din casele lor și întrucât sănătatea mintală a multor copii sirieni a fost și va continua să fie profund afectată de brutalitatea absolută a conflictului; întrucât imposibilitatea copiilor din Siria de a obține certificate de naștere și documente de identitate îi expune riscului de apatridie; întrucât milioane de copii au pierdut ani de școală, 2,8 milioane de copii din Siria nefiind în prezent școlarizați;

S.  întrucât atacurile continue asupra unităților medicale au decimat sistemul de sănătate din Siria și i-au lăsat pe sirieni să facă față cu mare greutate provocărilor generate de criza COVID-19; întrucât mai puțin de 64 % dintre spitale și 52 % dintre centrele de asistență medicală primară din Siria funcționează; întrucât, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 70 % din personalul medical a părăsit țara;

T.  întrucât atacurile periodice asupra unităților medicale au reprezentat o trăsătură distinctivă a conflictului sirian încă de la începutul acestuia, încălcând flagrant dreptul umanitar internațional și persistând și în timpul pandemiei din 2020; întrucât, în ultimul deceniu, comunitatea internațională a recunoscut din ce în ce mai mult caracterul sistematic al atacurilor asupra centrelor de asistență medicală din Siria, însă nu s-a putut stabili clar cine este responsabil pentru acestea, în ciuda Rezoluțiilor CSONU 2139 (2014) și 2286 (2016); întrucât Secretarul General al ONU a înființat o comisie de anchetă internă a ONU, care a examinat un număr limitat de incidente din nord-vestul Siriei în perioada septembrie 2019-aprilie 2020;

U.  întrucât militanții și oamenii de pe teren din domeniul umanitar se arată în continuare îngrijorați de securitatea și protecția persoanelor returnate și a persoanelor strămutate, având în vedere condițiile din multe zone ale țării și modul în care tratează guvernul sirian reconcilierea politică;

V.  întrucât, din 2011 încoace, UE și statele sale membre au mobilizat 20 de miliarde EUR pentru asistență umanitară, stabilizare și reziliență destinată sirienilor din interiorul țării și din țările învecinate; întrucât UE a fost forța motrice din spatele conferințelor donatorilor pentru Siria, care au avut loc la Bruxelles timp de patru ani consecutivi (2017-2020), susținând și a cincea conferință de la Bruxelles, care va avea loc la 29 și 30 martie 2021;

W.  întrucât Rezoluția CSONU 2533 (2020) din 11 iulie 2020 privind ajutorul transfrontalier a reînnoit numai autorizația pentru punctul de trecere a frontierei Bab al-Hawa pentru o perioadă de un an, până la 10 iulie 2021, închizând astfel punctele de trecere Bab al-Salam, Al Yarubiyah și Al-Ramtha;

X.  întrucât, din 2011, milioane de sirieni au fost privați de drepturile lor de proprietate în baza noilor legi siriene privind proprietatea aplicate împotriva celor care se sustrag serviciului militar sau care fug din țară fără autorizație prealabilă;

Y.  întrucât Înălțimile Golan sunt teritoriu sirian și sunt ocupate de statul Israel începând din 1967;

Z.  întrucât, pe tot parcursul conflictului, diversele părți au comis o serie de atacuri asupra patrimoniului cultural, printre care se numără distrugerea și jefuirea siturilor arheologice aflate sub stăpânirea ISIL/Daesh, distrugerea cu buldozerul, jefuirea și distrugerea siturilor arheologice, a lăcașelor de cult și a mormintelor comunității Yazidi de către Armata Națională Siriană în Afrin;

AA.  întrucât Statutul de la Roma al Curții Penale (CPI) Internaționale, semnat și ratificat de toate statele membre ale UE, afirmă că cele mai grave crime care preocupă întreaga comunitate internațională, în special genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, nu trebuie să rămână nepedepsite;

AB.  întrucât toate statele membre au ratificat Statutul de la Roma al CPI începând din 2009; întrucât, în 2011, Consiliul a înființat Secretariatul rețelei UE privind genocidul pentru anchetarea și urmărirea penală a genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război, găzduit de Eurojust; întrucât în Strategia UE privind Siria se solicită UE să promoveze asumarea răspunderii pentru crimele de război comise în Siria, în vederea facilitării unui proces de reconciliere națională și a justiției de tranziție;

AC.  întrucât în 2018 a fost lansată pentru prima dată o echipă comună de anchetă (JIT), condusă de autorități judiciare și de aplicare a legii din Franța și Germania, pentru a facilita arestarea și urmărirea penală a criminalilor de război din Siria, în urma publicării raportului Caesar privind înfometarea și torturarea sistematică a zeci de mii de femei și bărbați în centrele de detenție din Siria începând din 2011,

1.  își exprimă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale poporului sirian care, în urmă cu 10 ani, la 15 martie 2011, a demonstrat pașnic în favoarea reformelor democratice la Deraa, Damasc și în restul țării; aduce un omagiu celor 500 000 de victime ale represiunii și conflictului din Siria care și-au pierdut viața de la începutul revoltei populare; consideră că viitorul Siriei ar trebui să rămână în mâinile sirienilor; își exprimă sprijinul pentru unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statului sirian și a poporului sirian;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impasul politic care persistă și salută eforturile trimisului special al ONU, Geir O. Pedersen, de a găsi o soluție politică la conflict; împărtășește preocupările trimisului special cu privire la lipsa de progrese; reafirmă că o soluție durabilă la conflictul sirian nu poate fi găsită pe cale militară; este, de asemenea, preocupat de colapsul economic și de criza umanitară dezastruoasă care afectează Siria;

3.  își exprimă sprijinul pentru rezoluția 2254 a CSONU din 2015 de instituire a unui proces de reformă constituțională coordonat de sirieni; regretă profund lipsa de implicare a regimului sirian, în pofida angajamentului repetat și a disponibilității reprezentanților opoziției siriene de a negocia cu regimul sirian elaborarea unei noi constituții siriene; subliniază, în acest sens, necesitatea înființării unui mecanism de monitorizare, verificare și raportare privind armistițiul, sub conducerea ONU;

4.  se opune oricărei normalizări a relațiilor diplomatice cu regimul sirian, atât timp cât nu se înregistrează progrese fundamentale pe teren în Siria, cu un angajament clar, susținut și credibil într-un proces politic favorabil incluziunii; consideră că viitoarele alegeri prezidențiale siriene din 2021 nu au niciun fel de credibilitate în ochii comunității internaționale în contextul actual; condamnă cu fermitate vizitele făcute de deputați în Parlamentul European regimului sirian și subliniază că acești deputați nu reprezintă Parlamentul European;

5.  regretă că unii actori au divizat și mai mult opoziția siriană deja fragmentată, obstrucționând procesul de la Geneva;

6.  condamnă în termeni duri toate atrocitățile și încălcările drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional, în special pe cele săvârșite de regimul Assad, dar și de actorii ruși, iranieni și turci, și face un apel la Rusia, Iran și Hezbollah să își retragă toate forțele proprii și forțele locale aflate sub comanda lor, cu excepția celor care participă la forța internațională de menținere sau stabilizare a păcii sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU; regretă rolul Rusiei și al Iranului în sprijinirea represiunii pe care regimul sirian a comis-o pe scară largă împotriva populației sale civile, precum și faptul că aceste țări au preluat controlul asupra procesului politic și resurselor economice ale Siriei;

7.  solicită Turciei să își retragă trupele din nordul Siriei, pe care îl ocupă ilegal în afara oricărui mandat al ONU; condamnă transferurile ilegale ale Turciei de sirieni kurzi, din nordul ocupat al Siriei în Turcia, pentru detenție și urmărire penală, încălcând obligațiile internaționale ale Turciei în temeiul Convențiilor de la Geneva; îndeamnă ca toți deținuții sirieni care au fost transferați în Turcia să fie repatriați imediat în teritoriile ocupate din Siria; este îngrijorat de faptul că strămutările în curs ale Turciei ar putea constitui o purificare etnică împotriva populației siriene kurde; subliniază că invazia și ocuparea ilegale din partea Turciei au pus în pericol pacea în Siria, Orientul Mijlociu și estul Mării Mediterane; condamnă cu fermitate utilizarea de către Turcia a mercenarilor sirieni în conflictele din Libia și Nagorno-Karabah, încălcând dreptul internațional;

8.  crede cu tărie în diversitatea etnică și religioasă a Siriei; deplânge discriminarea de lungă durată ale regimului sirian împotriva sirienilor kurzi; condamnă atacurile direcționate ale regimului sirian împotriva vocilor critice, cum ar fi laureatul premiului Saharov al Parlamentului European, Ali Ferzat, pentru criticile aduse președintelui Assad, precum și atacurile regimului sirian împotriva a 124 de biserici creștine, care au fost documentate de Rețeaua siriană pentru drepturile omului (SNHR); condamnă cu fermitate asasinarea minorităților religioase de către ISIL/Daesh și, în special, crimele sale de genocid împotriva yazidiților și a persoanelor de religie musulmană șiită și creștină în perioada 2014-2018; regretă profund persecutarea minorităților de către grupările armate din opoziție;

9.  reamintește comunității internaționale gravitatea și amploarea încălcărilor drepturilor omului comise în Siria de către diferitele părți implicate în conflict; atrage atenția asupra responsabilității copleșitoare a regimului sirian pentru decizia sa de a răspunde protestelor pașnice cu o represiune generalizată, prin mijloace de nedescris; reamintește importanța raportului Caesar și a confirmării, prezentate CSONU de Franța în 2014, a credibilității fotografiilor celor 11 000 de prizonieri identificați care au fost înfometați și torturați până la moarte în centrele de detenție și în spitalele militare din jurul Damascului între 2011 și 2013; îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine recomandarea comisiei de anchetă a ONU din martie 2021 de a facilita crearea unui mecanism independent, dotat cu un mandat internațional și care să aibă o abordare orientată către victime, pentru a localiza persoanele dispărute sau rămășițele lor, inclusiv cele găsite în gropile comune;

10.  condamnă cu fermitate uciderea a 550 de jurnaliști internaționali și sirieni de către regimul sirian și a zeci de persoane de către ISIL/Daesh și alte grupări armate; solicită regimului sirian să elibereze imediat din închisoare cei 400 jurnaliști care sunt deținuți, potrivit SNHR;

11.  condamnă în termenii cei mai fermi utilizarea violului ca armă de război împotriva femeilor, fie de către regimul sirian și milițiile acestuia, astfel cum a fost documentat de Comitetul internațional independent al ONU, fie de către ISIL/Daesh împotriva femeilor yazidite și șiite; reamintește rolul jucat de femei în revolta din 2011 și importanța fundamentală a includerii femeilor la toate nivelurile structurilor politice, economice și judiciare ale Siriei, inclusiv în justiția de tranziție; reiterează că este important să se includă femeile și tinerii în procesul de soluționare a conflictului;

12.  reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a atacurilor aeriene rusești, care au ucis în total peste 6 900 de civili, inclusiv 2 000 de copii, folosind muniție cu dispersie, bombe termobarice și rachete cu rază lungă de acțiune, țintind centre media independente, spitale, infrastructuri umanitare, inclusiv peste 207 de unități medicale, potrivit SNHR, precum și unități de apărare civilă siriene, cum ar fi membri ai organizației umanitare „Căștile albe”; denunță încercările Rusiei de a submina imaginea „Căștilor albe” în mass-media occidentală prin intermediul unei campanii de dezinformare agresive și susținute pe platformele de comunicare socială; condamnă în termenii cei mai fermi implicarea avioanelor de război ruse în atacurile chimice ale regimului sirian, cum ar fi masacrul chimic de la Khan Sheikhoun din aprilie 2017, după care avioanele de război ruse au bombardat imediat singurul spital în care erau tratate victimele;

13.  îndeamnă regimul sirian să elibereze imediat cei 130 000 de prizonieri politici deținuți pe nedrept, inclusiv femeile, bărbații și copiii care fost victimele dispariției forțate efectuate forțele de securitate siriene; condamnă cu fermitate utilizarea sistematică a torturii, a tratamentelor inumane și a violenței sexuale în condițiile teribile în care sunt ținuți aceștia, fără a avea acces la o instanță civilă, la un avocat, la asistență medicală sau la familiile lor; subliniază că li se refuză drepturile fundamentale la un proces echitabil, inclusiv prin nefurnizarea de informații cu privire la arestarea lor și tortură pentru a obține mărturii false; îndeamnă autoritățile siriene să asigure, fără excepție, accesul imediat și neîngrădit la centrele de detenție al ONG-urilor umanitare internaționale recunoscute și al organizațiilor de monitorizare, fără notificare prealabilă;

14.  subliniază că ISIL/Daesh este încă activ în regiune și nu a fost învins; își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate în păstrarea și obținerea accesului la probe privind crimele comise de ISIL/Daesh și în aflarea adevărului despre persoanele răpite; invită UE și statele sale membre să sprijine eforturile depuse pe teren pentru a documenta și a păstra probele privind aceste crime; salută urmărirea penală a cetățenilor UE și a celor din afara UE care s-au alăturat ISIL/Daesh;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la reapariția ISIL/Daesh în nord-estul Siriei; salută eforturile coaliției internaționale împotriva ISIL/Daesh; subliniază importanța implicării continue și pe termen lung a SUA în coaliție; își reafirmă sprijinul pentru eforturile depuse de Coaliția internațională împotriva ISIL/Daesh și subliniază contribuția semnificativă a Forțelor Democratice Siriene (SDF) ca aliat în lupta împotriva ISIL/Daesh;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile în creștere din Kurdistanul irakian, care s-a bucurat de mai multă stabilitate decât Siria în ultimii ani și care a reprezentat o zonă sigură pentru refugiații sirieni;

17.  reafirmă că persoanele responsabile de principalele infracțiuni internaționale trebuie să fie urmărite penal în mod corespunzător, inclusiv de către statele membre ale UE, în absența altor procese internaționale sau naționale ale justiției de tranziție; subliniază importanța majoră a soluționării problemei persoanelor deținute și dispărute de către toate părțile implicate în conflict, ca parte fundamentală a oricărui proces de tranziție în scopul obținerii păcii;

18.  reamintește că Curtea Penală Internațională (CPI) ar trebui să rămână principala jurisdicție pentru justiția internațională în ceea ce privește crimele de genocid, crimele împotriva umanității, crimele de război și crimele de agresiune; este de părere că absența tragerii la răspundere creează un teren propice pentru alte atrocități și agravează suferința victimelor; insistă, prin urmare, asupra necesității de a-i trage la răspundere pe toți autorii acestor crime, mai ales prin aplicarea principiului jurisdicției universale, și de a despăgubi victimele; subliniază că introducerea unor măsuri de justiție reparatorie nu poate aștepta până la sfârșitul conflictului și îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice sprijinul pentru procesele conduse de grupuri reprezentative de sirieni; condamnă cu fermitate cele 16 vetouri ale Rusiei, cu sprijinul Chinei, privind aducerea Siriei în fața CPI;

19.  salută prima condamnare a unui ofițer de securitate al regimului sirian pentru complicitate la crime împotriva umanității, la 24 februarie 2021, la Tribunalul din Koblenz din Germania;

20.  salută eforturile statelor membre ale UE, începând din 2019, de a asigura un larg sprijin internațional pentru a garanta finanțarea pe termen lung, în cadrul bugetului general al ONU, pentru Mecanismul internațional, imparțial și independent al ONU care contribuie la anchetarea și urmărirea penală, în temeiul dreptului internațional, a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave comise în Siria începând cu martie 2011 (MIII);

21.  salută echipa comună de anchetă franco-germană (JIT) pentru a sprijini urmărirea penală a crimelor împotriva umanității, documentată în raportul Caesar; salută mandatele internaționale de arestare emise de ambele țări în 2018 pentru arestarea a trei funcționari de rang înalt din domeniul securității; salută rolul jucat de ONG-urile siriene locale în verificarea, documentarea, colectarea și protejarea probelor privind crimele împotriva umanității și crimele de război, precum și rolul complementar jucat de ONG-uri cum ar fi Comisia pentru responsabilitate și justiție internațională în sprijinirea autorităților europene judiciare și de aplicare a legii în urmărirea penală eficace a criminalilor de război prezenți pe teritoriul statelor membre ale UE; invită UE să ofere mai multă formare juridică sirienilor pentru a le permite să joace un rol în lupta împotriva impunității;

22.  invită Comisia să prezinte un plan de acțiune al UE privind impunitatea, cu un capitol specific privind Siria; subliniază că acest plan de acțiune ar trebui să urmărească o mai bună coordonare și armonizare a resurselor și eforturilor statelor membre pentru urmărirea penală a criminalilor de război din UE; consideră că justiția de tranziție joacă un rol fundamental în asigurarea păcii pe termen lung; invită UE să lanseze un fond european special pentru victimele crimelor împotriva umanității din Siria;

23.  sprijină eforturile statelor membre de a îmbunătăți coordonarea resurselor judiciare, polițienești și de imigrație prin dezvoltarea unor jurisdicții comune pentru a-și mutualiza competențele judiciare și a facilita urmărirea penală; subliniază că statele membre mai bine echipate ar trebui să își pună la dispoziție experții și interpreții pentru a facilita anchetele eficiente și eficace, în timp ce fiecare stat membru ar trebui să depună eforturi pentru a numi un procuror desemnat pentru aceste infracțiuni, pentru a accelera eforturile de coordonare judiciară;

24.  invită statele membre să facă schimb automat, la nivelul UE, de informații privind persoanele suspectate de crime de război în temeiul articolului 1F din Convenția de la Geneva; consideră că este necesară, de asemenea, o cooperare mai strânsă între autoritățile din domeniul imigrației și procurori cu privire la persoanele suspectate de crime de război la nivel național;

25.  îndeamnă toate statele membre ale UE, fără excepție, să coopereze pe deplin în lupta împotriva impunității; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că anumite state membre nu au cooperat în urmărirea penală a criminalilor de război sirieni;

26.  sprijină pe deplin eforturile europene conduse de Țările de Jos din septembrie 2020 de a lansa acțiuni în justiție împotriva Siriei la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru încălcarea de către aceasta a Convenției ONU împotriva torturii;

27.  invită statele membre să solicite suspendarea statutului Siriei de membră a OIAC pentru falsificarea dovezilor privind utilizarea armelor chimice la viitoarea conferință a OIAC, din primăvara anului 2021; își exprimă din nou șocul și condamnă cele 336 de atacuri chimice documentate ale regimului sirian, care a folosit clor gazos, sarin și iperită (gaz muștar) împotriva civililor;

28.  condamnă cu fermitate atacurile asupra lucrătorilor umanitari comise de către toate părțile, în special de regimul sirian și ISIL/Daesh; subliniază că regimul sirian poartă o responsabilitate deosebită pentru asasinarea cu țintă precisă a unor lucrători umanitari începând din 2011; subliniază responsabilitatea copleșitoare a Rusiei pentru atacurile împotriva lucrătorilor umanitari, în special pentru bombardarea a 21 de spitale de campanie Médecins Sans Frontières (MSF) în octombrie 2015;

29.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la suferințele continue ale poporului sirian, la 10 ani de la începerea conflictului; este deosebit de preocupat de faptul că nevoile umanitare din Siria au crescut cu o cincime numai în ultimul an și că încă 4,5 milioane de sirieni suferă în prezent de insecuritate alimentară, în timp ce 90 % trăiesc sub pragul sărăciei; consideră că accesul umanitar trebuie să rămână o prioritate centrală pentru UE în Siria și că nevoile sporite necesită un răspuns financiar și politic mai substanțial din partea UE; ia act de faptul că rezoluția 2533 a CSONU privind punctul de trecere a frontierei de la Bab al-Hawa urmează să fie reînnoită în iulie 2021; regretă că Rusia și China s-au abținut de la ultimul vot în loc să voteze în favoarea rezoluției; este de părere că furnizarea transfrontalieră de asistență umanitară nu este fiabilă pentru a oferi asistență persoanelor care se bazează în prezent pe furnizarea transfrontalieră; reamintește că 2,4 milioane de sirieni depind de acest punct de trecere a frontierei pentru a supraviețui și că neprelungirea acestui punct de trecere pentru o perioadă de cel puțin 12 luni ar avea consecințe grave și care le-ar pune viața în pericol; condamnă acțiunile membrilor CSONU care au încercat să limiteze accesul umanitar în scopuri politice; îndeamnă toți membrii CSONU să sprijine reînnoirea rezoluției privind punctul de trecere a frontierei pentru a evita agravarea crizei umanitare și pentru a asigura extinderea și sprijinul pentru intervențiile transfrontaliere desfășurate în conformitate cu principiile umanitare; subliniază că este important să se asigure reautorizarea imediată a punctelor de trecere a frontierei Bab al-Salam și Yarubiyah, în conformitate cu rezoluția 74/169 a Adunării Generale a ONU, pentru a garanta că ajutorul ajunge la populațiile care au nevoie de el, atât în nord-vest cât și în nord-est, pe rutele cele mai directe; subliniază că este important să se garanteze că ajutorul umanitar este direcționat exclusiv către persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor;

30.  invită comunitatea internațională să răspundă de urgență nevoilor umanitare fără precedent ale poporului sirian în interiorul și în afara Siriei; încurajează UE, în calitate de organizator al celei de a cincea Conferințe a donatorilor de la Bruxelles privind Siria, să mobilizeze alți donatori internaționali în vederea sporirii sprijinului acordat sectorului sănătății în cadrul Planului de răspuns umanitar în Siria (HRP) printr-o finanțare sporită, flexibilă și multianuală, care să acopere nevoile populației pe termen lung; invită donatorii internaționali să investească în mod specific în programe care repară, refac și consolidează structurile de sănătate deteriorate sau distruse, pe lângă alte infrastructuri civile care au suferit daune;

31.  îndeamnă CSONU să includă în viitoarele rezoluții ale ONU și în discuțiile oficiale apeluri explicite privind protecția lucrătorilor din domeniul sănătății; invită, în acest sens, statele membre ale UE să ofere susținere politică și sprijin operațional inițiativelor de responsabilizare conduse de ONU și anchetelor pentru respectarea dreptului umanitar internațional;

32.  subliniază, înainte de a cincea Conferință a donatorilor de la Bruxelles din 29-30 martie 2021, importanța menținerii angajamentelor de asistență umanitară, dar și a măririi acestora pentru sirieni, PSI și refugiați, precum și pentru comunitățile afectate de criza din regiune; subliniază că UE și statele sale membre au fost cei mai mari donatori umanitari care au răspuns la criza umanitară din Siria, donațiile ajungând la 20 de miliarde EUR, începând din 2011; este profund îngrijorat de presupusele planuri ale guvernului britanic de a-și reduce în mod semnificativ contribuțiile la ajutor, inclusiv prin reduceri de 67 % pentru Siria și de 88 % pentru Liban;

33.  salută rolul jucat de statele învecinate care dau dovadă de solidaritate și oferă asistență refugiaților sirieni în Liban, Iordania, Turcia și Irak; îndeamnă statele membre ale UE să finanțeze în continuare programe de asistență umanitară în țările care găzduiesc refugiați, precum și pentru PSI în Siria; îndeamnă statele membre ale UE să furnizeze toate fondurile și sprijinul necesare pentru a se asigura că toți copiii refugiați sirieni din țările-gazdă au acces nu numai la învățământul primar, ci și la învățământul secundar; îndeamnă toate țările-gazdă să adopte toate măsurile necesare pentru a realiza acest lucru și să elimine orice obstacol administrativ sau legislativ; încurajează țările-gazdă să se concentreze pe accesul la locuri de muncă, la servicii de sănătate și la educație, precum și pe documentația civică, ceea ce va promova capacitatea refugiaților de a lucra pentru a deveni autonomi;

34.  ia act de faptul că Fondul fiduciar Madad al UE ca răspuns la criza siriană va expira la sfârșitul anului 2021; invită Comisia să asigure mijloacele financiare pentru răspunsul umanitar al UE la criza siriană în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și să garanteze derularea neîngrădită a proiectelor sale;

35.  invită toate statele membre să sprijine asistența umanitară bazată pe principii, fără a normaliza relațiile cu regimul sirian; avertizează cu privire la investirea activelor financiare ale UE, fie direct, fie indirect, în reconstrucția generală a Siriei, în cazul în care regimul sirian nu pune în aplicare un proces politic credibil; invită VP/ÎR să elaboreze, în cadrul planificării pe termen lung a răspunsului la criza Siriană, o politică solidă privind obligația de diligență în materie de drepturi ale omului pentru viitoarele intervenții de reconstrucție, în strânsă cooperare cu societatea civilă siriană, inclusiv un cadru de monitorizare cu indicatori specifici pentru standardele în materie de drepturile omului; deplânge planurile de afaceri ale Rusiei, Iranului, Chinei și Turciei de a profita de distrugerea Siriei;

36.  invită statele membre să mențină sancțiunile împotriva persoanelor și entităților implicate în represiunea din Siria; subliniază că este important să se evite orice consecințe negative nedorite ale sancțiunilor prin derogări umanitare pentru acțiuni umanitare bazate pe principii, precum și că este important să se abordeze împreună cu SUA provocările legate de conformitatea excesivă în domeniul bancar;

37.  îndeamnă UE și statele sale membre să reînnoiască și să extindă lista celor care fac obiectul unor sancțiuni specifice în temeiul noului regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, inclusiv comandanții civili și militari sirieni, ruși și iranieni care sunt implicați, potrivit surselor, în crime de război;

38.  se angajează să adopte o legislație eficace a UE privind obligația de diligență a întreprinderilor, care să impună obligații de diligență în materie de drepturi ale omului întreprinderilor din UE și întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică;

39.  reamintește tuturor statelor membre că Siria nu este o țară de returnare sigură; consideră că orice returnare ar trebui să fie sigură, voluntară, demnă și informată, în conformitate cu poziția declarată a UE; invită toate statele membre ale UE să se abțină de la orientarea politicilor naționale către privarea anumitor categorii de sirieni de statutul lor protejat și să inverseze această tendință dacă au aplicat deja astfel de politici; îndeamnă Libanul, Turcia și toate țările din regiune să suspende deportările sirienilor înapoi în Siria împotriva voinței lor;

40.  condamnă daunele ireparabile pe care tacticile lui Assad de pârjolire a terenurilor le-au provocat asupra siturilor culturale, precum și jefuirea și contrabanda cu artefacte de către jihadiști, care le utilizează pentru a-și finanța rolul în conflict;

41.  este extrem de preocupat de deteriorarea situației umanitare, sanitare și de securitate din taberele din nord-estul Siriei, în special din taberele Al-Hol și Roj, care rămân soluri fertile pentru radicalizare; consideră că resortisanții UE suspectați de apartenență la organizații teroriste și reținuți în aceste tabere ar trebui judecați în instanță; își exprimă șocul cu privire la uciderea, la 24 februarie 2021, a unui angajat al MSF care lucra în tabăra Al-Hol, acest lucru demonstrând și mai mult impactul pe care violența și condițiile de viață nesigure din tabără îl au asupra oamenilor;

42.  invită statele membre să protejeze copiii care pot fi reținuți pentru infracțiuni legate de securitate sau pentru asocierea cu grupări armate;

43.  invită statele membre să repatrieze toți copiii europeni, ținând seama în primul rând de situația lor familială specifică și de interesul superior al copilului, și să ofere sprijinul necesar pentru reabilitarea și reintegrarea lor, cu respectarea deplină a dreptului internațional;

44.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, guvernului regional al Kurdistanului, precum și guvernului și parlamentului Federației Ruse.

(1) JO C 162, 10.5.2019, p. 119.
(2) JO C 307, 30.8.2018, p. 117.
(3) JO C 334, 19.9.2018, p. 69.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2019)0049.
(5) Texte adoptate, P9_TA(2019)0066.
(6) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 115.
(7) JO L 12 I, 15.1.2021, p. 3.
(8) JO L 150, 18.6.2003, p. 67.

Ultima actualizare: 3 iunie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate