Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2)și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia în acest context(3), precum și declarațiile unilaterale aferente(4),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii(5),

–  având în vedere Decizia (UE, Euratom) nr. 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(8),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021(9) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

–  având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 8 octombrie 2018 privind încălzirea globală cu 1,5 °C,

–  având în vedere Raportul de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 8 iunie 2020 intitulate „Provocările demografice – calea de urmat”,

–  având în vedere Rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016,

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și rezoluția sa pe această temă din 19 ianuarie 2017(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul verde european(11),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 februarie 2021 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2022,

–  având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene(12),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 martie 2020 intitulată „Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19” (C(2020)1863),

–  având în vedere articolul 93 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru transport și turism, avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisorile primite de la Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru dezvoltare, Comisia pentru control bugetar, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisia pentru afaceri constituționale și Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0046/2021),

Revenirea la normalitate: bugetul pe 2022 pentru redresarea după criza provocată de pandemia de COVID-19

1.  consideră că, date fiind perspectivele economice deosebit de nesigure, care, potrivit estimărilor, nu vor reveni în 2022 la nivelul anterior pandemiei, precum și nevoia imperioasă de redresare rapidă, echitabilă și incluzivă în urma daunelor economice, sociale și în materie de locuri de muncă provocate de pandemia de COVID-19, bugetul Uniunii pentru 2022 ar trebui să joace un rol și mai important pentru a asigura un impact pozitiv și palpabil asupra vieții cetățenilor și a contribui la impulsionarea economiei europene, utilizând ca instrument investiții sustenabile și sprijinind crearea de locuri de muncă de calitate în întreaga Uniune, precum și pentru a face față problemelor ridicate de schimbările climatice și tranziția digitală și pentru a atinge obiectivul mai ambițios al Uniunii în domeniul climei stabilit pentru 2030 cu scopul de a realiza neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a facilita reducerea disparităților economice, sociale, teritoriale, educaționale, generaționale și de gen;

2.  intenționează, așadar, să stabilească un buget orientat spre viitor, care va fi esențial în procesul de redresare și va permite Uniunii să stimuleze investițiile și să combată șomajul, să promoveze tranziția digitală și tranziția verde, să se concentreze asupra unei solide Uniuni Europene a sănătății, să promoveze o redresare incluzivă cu accent pe tânăra generație și să asigure cetățenilor europeni un mediu sigur și prosper; consideră că aceste priorități sunt fundamentale pentru a susține redresarea și a pune bazele unei Uniuni mai reziliente, în concordanță cu Acordul de la Paris;

O economie dinamică pentru stimularea investițiilor și combaterea șomajului

3.  reamintește că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile ) constituie coloana vertebrală a economiei europene, reprezentând aproape 99 % din totalul întreprinderilor din statele membre și asigurând aproximativ trei sferturi din totalul locurilor de muncă; subliniază contribuția semnificativă a IMM-urilor la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la stabilitate; este îngrijorat de consecințele grave și de lungă durată ale crizei asupra IMM-urilor și intenționează să le asigure o finanțare suficientă prin diferitele programe ale UE;

4.  subliniază, în acest context, că este important ca Programul privind piața unică să fie finanțat corespunzător, pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor mici, a promova spiritul antreprenorial, a îmbunătăți accesul la piețe și a sprijini efectiv întreprinderile mici, inclusiv prin dezvoltarea de competențe digitale și antreprenoriale; evidențiază, de asemenea, potențialul programului InvestEU de a mobiliza investiții sustenabile, inovatoare și sociale, dar și de a oferi sprijin sub formă de capital IMM-urilor afectate de criză; recunoaște nevoia urgentă de a crea un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor și de a sprijini clusterele și rețelele de IMM-uri, precum și de a reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi; subliniază mai ales necesitatea de a sprijini inițiativele la nivelul UE de facilitare a creării de start-up-uri și de îmbunătățire a accesului acestora la finanțare ca mijloc de promovare a inovării, a creării de locuri de muncă și a antreprenoriatului în rândul tinerilor;

5.  accentuează că este în continuare necesar să se sporească masiv investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare pentru a permite UE să fie o forță motrice în realizarea obiectivelor Pactului verde și în tranziția digitală; subliniază, în acest sens, meritele deosebite ale programului Orizont Europa, inclusiv activitatea Consiliului European pentru Cercetare; consideră că este esențial să se ofere IMM-urilor, start-up-urilor și universităților un sprijin adecvat și adaptat în domeniul cercetării și inovării, astfel încât ele să poată participa activ la soluționarea acestor probleme imense; subliniază importanța promovării colaborării dintre mediul academic și industrie; subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat clar importanța cercetării europene în domeniul produselor farmaceutice și al vaccinurilor ca mijloace de consolidare a rezilienței UE în cazul unei crize sanitare;

6.  subliniază că răspunsul Uniunii la problemele generate de pandemia de COVID-19 trebuie să fie facilitat de decizii bugetare rapide și cu destinație precisă; solicită, în acest context, ca suma neașteptat de mare a dezangajărilor în domeniul cercetării să fie pusă integral la dispoziția programului Orizont Europa, în deplină conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, ca unul dintre mijloacele-cheie de neutralizare a noilor variante ale virusului, anticipând în același timp alte amenințări, în interesul sănătății publice și al salvării de vieți; subliniază că acest nivel al dezangajărilor nu a fost anticipat și, prin urmare, nu a fost inclus în acordul privind cadrul financiar multianual (CFM);

7.  subliniază rolul central al politicii de coeziune a UE ca politică principală de investiții a Uniunii și una dintre pietrele de temelie ale unei redresări sustenabile și favorabile incluziunii și subliniază valoarea sa adăugată europeană unică și contribuția sa la dezvoltarea globală armonioasă a UE și a statelor sale membre și a regiunilor sale; subliniază în special potențialul său de a stimula creșterea economică și de a crea mai multe locuri de muncă de calitate, care sunt esențiale pentru procesul de redresare; evidențiază rolul său esențial în atingerea obiectivelor strategice ale UE cum ar fi coeziunea economică, socială și teritorială și convergența între statele membre și în interiorul acestora, tranziția justă, locurile de muncă de calitate, economia competitivă, socială, verde și circulară și inovarea, precum și în calitate de forță motrice a unei Uniuni echitabile, favorabile incluziunii și sustenabile;

8.  subliniază efectele pe termen lung ale prelungirii derogării de la normele privind ajutoarele de stat pe perioada crizei actuale asupra pieței unice pentru statele membre care au fonduri publice și capacitate fiscală limitate; subliniază că bugetul UE joacă un rol esențial în asigurarea colaborării strânse între statele membre și UE pentru atenuarea efectelor socioeconomice ale pandemiei, găsind în același timp soluții concrete pentru a păstra condiții de concurență echitabile pe piața unică și pentru a consolida coeziunea economică și socială între regiunile UE;

9.  subliniază că politica agricolă comună (PAC) și politica comună în domeniul pescuitului (PCP) sunt pietre unghiulare ale integrării europene, care vizează asigurarea aprovizionării cu alimente accesibile, sigure și de calitate superioară și a suveranității alimentare a cetățenilor europeni, buna funcționare a piețelor agricole, dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale și reînnoirea generațiilor de fermieri; reamintește rolul esențial al acestor politici în ceea ce privește contribuția la garantarea unor câștiguri stabile și acceptabile pentru agricultori și pescari, femei și bărbați, în special în dificilul context actual; solicită să se acorde o atenție deosebită agriculturii la scară mică, tinerilor fermieri și micilor întreprinderi de pescuit și menținerii unui lanț alimentar stabil și sigur pentru cetățenii europeni; remarcă faptul că o serie de sectoare agricole au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19 și de alte crize și sprijină, unde este cazul, consolidări punctuale ale liniilor bugetare relevante pentru măsurile de sprijinire a pieței; reamintește că aceste probleme trebuie tratate simultan cu pregătirea pentru o reformă a PAC, care se preconizează că va juca un rol mai important în îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european;

10.  subliniază necesitatea de a da un impuls special sectorului turismului, în special industriei hoteliere, care s-a confruntat cu o contracție deosebit de gravă ca urmare a pandemiei de COVID-19, care a avut un impact devastator îndeosebi asupra regiunilor care depind în mare măsură de turism; subliniază că sectorul turismului reprezintă un pilon important al economiei Uniunii și angajează o parte semnificativă a forței de muncă a Uniunii, în special în IMM-uri și în întreprinderile familiale; se așteaptă ca programele relevante ale UE, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), politica regională, Europa digitală și InvestEU, să contribuie decisiv la competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului și ca resursele necesare să fie disponibile, în 2022, prin bugetul UE; își reiterează dezamăgirea în legătură cu faptul că solicitării Parlamentului privind un program special al UE în domeniul turismului nu i s-a dat curs;

11.  subliniază necesitatea unei strategii spațiale europene cuprinzătoare și recunoaște valoarea adăugată a programului spațial al UE; subliniază mai ales necesitatea ca Uniunea să promoveze dezvoltarea unor sectoare inovatoare și competitive în amonte (industria spațială grea) și în aval (aplicații bazate pe date spațiale); remarcă rolul important al Agenției UE pentru Programul spațial (EUSPA) și necesitatea de a asigura nivelul necesar de finanțare și de personal;

Răspunsul la provocarea reprezentată de tranziția digitală și tranziția verde

12.  subliniază nevoia urgentă, accentuată de criza provocată de pandemia de COVID-19, de a elimina decalajul digital, în special prin finalizarea Spațiului european al educației și prin aplicarea Planului de acțiune privind educația digitală pentru a îndeplini obiectivele în materie de competențe digitale și pentru a promova învățarea favorabilă incluziunii, și de a intensifica transformarea digitală a Europei; subliniază importanța asigurării unei finanțări suficiente și a sinergiilor între programele UE pentru a crea condiții care să conducă la accelerarea pătrunderii pe piață a tehnologiilor și inovațiilor revoluționare și pentru a permite economiei și sectorului public din Europa să se afle în avangarda tranziției digitale; consideră că programul Europa digitală este esențial pentru a crește competitivitatea Europei în economia digitală globală și pentru a realizarea suveranității tehnologice; se așteaptă ca acest program să stimuleze investițiile în calculul de înaltă performanță, în inteligența artificială etică, în tehnologia 5G și în securitatea cibernetică din UE, precum și promovarea competențelor digitale avansate în întreaga economie și societate; invită statele membre și Comisia să respecte criteriile conform cărora o parte de cel puțin 20 % din finanțarea Mecanismului de redresare și reziliență ar trebui alocată tranziției digitale;

13.  reliefează că bugetul UE are un rol central pentru succesul Pactului verde european, inclusiv al Strategiei privind biodiversitatea, și pentru aplicarea principiului „de a nu face rău”, promovând redresarea economică și socială a statelor membre după criza provocată de pandemia de COVID-19, prin transformarea provocărilor verzi în oportunități de investiții și de reforme structurale, precum și prin facilitarea tranziției echitabile către o economie mai sustenabilă, mai incluzivă și mai rezilientă; reamintește că această tranziție necesită o schimbare structurală semnificativă și că nu toate statele membre, regiunile și orașele încep tranziția de la același nivel sau au aceeași capacitate de a găsi soluții; subliniază îndeosebi că trebuie să se asigure faptul că la baza noii strategii de creștere stau resurse adecvate, inclusiv fonduri de redresare și Mecanismul pentru o tranziție justă, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească angajamentele, asigurându-se totodată că nimeni nu este lăsat în urmă, și intenționează să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestei strategii în bugetul pe 2022; evidențiază, în acest context, că investițiile în eficiența energetică, în economia circulară, în mobilitatea inteligentă sustenabilă și la prețuri accesibile și în infrastructura modernă și rezilientă a UE sunt factori-cheie pentru restabilirea competitivității, sprijinirea realizării obiectivelor UE în materie de climă și consolidarea autonomiei strategice a UE, precum și pentru promovarea industriilor sustenabile; recunoaște, în plus, rolul esențial pe care îl joacă Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) în interconectarea Uniunii și a tuturor regiunilor sale, inclusiv a celor ultraperiferice, insulare și slab populate, în sectorul transportului, în sectorul digital și în cel energetic;

14.  subliniază importanța de a sprijini politicile climatice și protecția mediului prin furnizarea de resurse suplimentare pentru programele și instrumentele relevante din bugetul UE, în special pentru programul LIFE; reliefează, totodată, că, în spiritul integrării aspectelor legate de climă, ar trebui intensificate eforturile în toate domeniile de politică în vederea atingerii obiectivului global privind cheltuielile asociate schimbărilor climatice pe parcursul întregului CFM 2021-2027 de cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor din bugetul Uniunii și din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene; subliniază, de asemenea, necesitatea de a depune eforturi continue pentru a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale aferente CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % începând din 2026; cere ca Parlamentul să fie implicat pe deplin în elaborarea unor metodologii mai solide, mai transparente și mai cuprinzătoare pentru execuția și urmărirea acestor cheltuieli și așteaptă cu interes consultările anuale cu Comisia și Consiliul prevăzute în Acordul interinstituțional;

15.  invită Comisia și statele membre să asigure fonduri suficiente pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, inclusiv prin promovarea cercetării și inovării pentru tranziția către substanțe chimice, materiale și produse sigure și sustenabile de la stadiul conceperii și prin asigurarea unor resurse adecvate și sustenabile pentru ECHA, a Planului de acțiune al UE pentru economia circulară, pe baza unor cicluri de materiale netoxice, și a viitorului Plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului;

O Uniune Europeană a sănătății puternică

16.  reafirmă importanța și potențialul programului „UE pentru sănătate”, care a devenit, în CFM, cel mai amplu program în domeniul sănătății finanțat vreodată din bugetul UE; se așteaptă să fie consolidate sinergiile dintre toate programele UE implicate în consolidarea capacității sistemelor de sănătate din UE, precum și a capacității de pregătire și de prevenire a acestora în caz de criză, și cele care oferă investiții suplimentare în sectorul sănătății, cum ar fi FSE+, FEDR, Orizont Europa și Europa digitală; consideră că constituirea de rezerve ar trebui să rămână o prioritate în bugetul UE prin programele RescEU și „UE pentru sănătate”; subliniază că mecanismul de protecție civilă al UE este important pentru a garanta că UE va fi mai bine pregătită și va putea răspunde la toate tipurile de dezastre naturale, de pandemii și de urgențe;

17.  reamintește că criza provocată de pandemia de COVID-19 a pus sistemele de sănătate ale statelor membre sub o presiune fără precedent și a evidențiat deficiențe în ceea ce privește capacitățile de producție a vaccinurilor și a altor produse medicale esențiale în Uniune; subliniază, prin urmare, că Uniunea are nevoie de solidaritate și de responsabilitate colectivă, ceea ce implică mai multe competențe ale UE în domeniul sănătății și măsuri mai concrete în direcția unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice; subliniază necesitatea unor investiții consolidate în infrastructurile și competențele de asistență medicală, care a fost evidențiată de criza actuală, precum și necesitatea redresării în urma investițiilor insuficiente anterioare; salută, în acest context, Comunicarea Comisiei privind incubatorul HERA (COM(2021)0078) ca instrument de intensificare a eforturilor de detectare a variantelor COVID-19, de adaptare a vaccinurilor, de îmbunătățire a eficienței studiilor clinice, de accelerare a aprobării de către autoritățile de reglementare și de intensificare a producției de vaccinuri; atrage atenția că o mare parte a capacității de producție se află în afara Uniunii, ceea ce complică furnizarea medicamentelor atunci când este necesar și constituie un obstacol care trebuie depășit în edificarea Uniunii Europene a sănătății; subliniază importanța asigurării unor fonduri suficiente pentru a contribui la creșterea capacităților de producție a vaccinurilor, antidoturilor și a altor medicamente esențiale în statele membre și pentru a permite bugetului UE pe 2022 să reacționeze rapid în caz de urgență;

18.  regretă că, în 2020, 2,7 milioane de persoane din UE au fost diagnosticate cu cancer și că aproximativ 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza acestei boli; salută planul european de combatere a cancerului, care constituie un pilon important pentru o Uniune Europeană a sănătății mai puternică; recunoaște, în conformitate cu planul, necesitatea unei abordări consolidate a Uniunii în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentul și îngrijirea pacienților cu cancer; solicită alocarea în 2022 de resurse bugetare adecvate pentru programele relevante ale UE, cum ar fi programul „UE pentru sănătate”, clusterul „Sănătate” din cadrul Pilonului II al programului Orizont Europa și Europa digitală, pentru a finanța noi tehnologii, cercetarea și inovarea ca parte a luptei Uniunii împotriva cancerului;

19.  reliefează, în special, rolul esențial jucat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în actuala pandemie de COVID-19; solicită o finanțare adecvată în bugetul 2022 pentru a permite acestor agenții-cheie să își continue activitatea; așteaptă cu interes propunerea de instituire a Autorității europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) pentru a asigura o capacitate de pregătire și de reacție eficace și coordonată la nivelul Uniunii în cazul unor viitoare crize sanitare; reamintește necesitatea de a furniza resurse noi pentru HERA pentru a se asigura că aceasta nu are un impact negativ asupra programelor, politicilor și agențiilor existente și pentru a asigura sinergii efective cu EMA și ECDC;

Redresare incluzivă, cu accent pe tânăra generație

20.  accentuează că, așa cum s-a întâmplat după criza financiară din 2008, tinerii sunt din nou foarte afectați de consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, înregistrându-se o creștere a șomajului în rândul tinerilor și efecte negative asupra educației și a sănătății psihice, în special în cazul celor care intră pe piața muncii; subliniază, prin urmare, că trebuie examinate pe deplin toate posibilitățile de finanțare pentru a îmbunătăți cu succes incluziunea pe piața muncii, în special prin intermediul formării profesionale, al măsurilor de îmbunătățire a incluziunii sociale, a condițiilor de muncă și a protecției sociale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, precum și a perspectivelor de trai și de familie pentru tineri, ținând seama de Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

21.  insistă asupra ideii că, fără o strategie structurată pentru generația tânără, Uniunea nu va putea găsi o cale sustenabilă spre redresare; reliefează, în acest sens, că este extrem de important să se majoreze resursele financiare destinate programelor Uniunii care au un succes indiscutabil în înmulțirea oportunităților educaționale, de formare și de angajare în întreaga Uniune, cum ar fi Erasmus+; subliniază că Erasmus+ este un program emblematic al Uniunii, foarte cunoscut în rândul cetățenilor acesteia, care a produs rezultate concrete; subliniază potențialul acestui program de promovare a excelenței și de asigurare a accesului tinerilor la inovare și antreprenoriat prin furnizarea de orientări și educație într-un mod favorabil incluziunii, precum și necesitatea unor acțiuni de formare și mobilitate în educația adulților; regretă impactul negativ al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra programului Erasmus+, care a condus la o reducere semnificativă a numărului de participanți în măsură să beneficieze de această experiență; evidențiază, în acest context, importanța bugetului 2022 pentru a compensa oportunitățile ratate; invită Comisia să promoveze în continuare educația civică europeană și angajamentul civic; își reiterează apelul adresat statelor membre de a dedica cel puțin 10 % din finanțarea aferentă planurilor lor de redresare și reziliență educației de calitate și incluzive;

22.  evidențiază că trebuie găsite soluții sustenabile și pe termen lung pentru a combate cu succes provocările demografice structurale, precum și pentru a frâna migrația creierelor din zonele și regiunile rurale, insulare, îndepărtate și mai puțin dezvoltate ale UE; subliniază că este nevoie de resurse financiare pentru a revitaliza regiunile afectate de declinul populației prin investiții în politici sociale și demografice care sprijină familiile și pentru a ajuta în mod corespunzător populația vârstnică din Europa să aibă acces la asistență medicală, la mobilitate și la serviciile publice; reliefează necesitatea de a crea structuri adecvate pentru a studia tendințele și a propune măsuri cu scopul de a aborda în mod adecvat schimbările demografice, adăugând, de exemplu, criterii speciale la metodologia de alocare a fondurilor structurale în viitor;

23.  subliniază că femeile au fost afectate în mod disproporționat de consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19; subliniază importanța întocmirii unui buget care să țină seama de dimensiunea de gen pentru a se asigura că femeile și bărbații beneficiază în mod egal de cheltuielile publice; invită, în acest context, Comisia să accelereze introducerea unei metodologii eficiente, transparente și cuprinzătoare, în strânsă cooperare cu Parlamentul, pentru a măsura cheltuielile relevante de gen, astfel cum se prevede în Acordul interinstituțional, cu scopul de a putea obține rezultate tangibile pentru bugetul 2022 și de a extinde metodologia la toate programele CFM; solicită, în plus, punerea rapidă în aplicare a strategiei UE privind egalitatea de gen; evidențiază că se înregistrează reacții ostile îngrijorătoare și tot mai pronunțate față de egalitatea de gen și drepturile femeilor și subliniază că este important ca toate instrumentele UE să fie mobilizate pentru combaterea acestei situații; solicită resurse suplimentare pentru a susține protejarea, promovarea și accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente și pentru a sprijini apărătoarele drepturilor omului;

24.  subliniază că procesul de redresare nu trebuie să lase pe nimeni în urmă și că Uniunea și statele membre trebuie, așadar, să abordeze riscul de sărăcie și de excluziune socială; evidențiază că bugetul Uniunii pentru 2022 și Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții, consolidarea dialogului social și garantarea accesului tuturor la servicii vitale, cum ar fi asistența medicală, mobilitatea, alimentația adecvată și locuințele decente; subliniază, în acest sens, valoarea adăugată a Fondului social european Plus (FSE+) și consideră că ar trebui alocată o finanțare adecvată în cadrul gestiunii partajate pentru punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și a viitoarei Garanții pentru copii; salută accentul pus pe dimensiunea socială a Europei la următorul summit social de la Porto;

25.  subliniază că sectoarele culturale și creative, precum și turismul cultural sunt și vor continua să fie printre principalele sectoare care suportă povara crizei cu care se confruntă UE; solicită introducerea unor măsuri suplimentare pentru aceste sectoare și o finanțare suplimentară pentru programele UE conexe, în special pentru programul „Europa creativă”; salută inițiativa creativă și interdisciplinară „Un nou Bauhaus european”;

Asigurarea unui mediu sigur și prosper pentru cetățenii UE

26.  consideră că prosperitatea și creșterea economică, securitatea internă, protecția frontierelor externe ale UE, drepturile fundamentale, buna funcționare a spațiului Schengen și libera circulație pe teritoriul UE sunt elemente legate indisolubil și reciproc avantajoase; reliefează că, potrivit evaluărilor experților, continuarea integrării spațiului Schengen ar oferi statelor membre de la frontierele externe ale Uniunii posibilități financiare mai mari de a-și gestiona frontierele; reamintește că spațiul Schengen aduce beneficii economice statelor sale participante; subliniază că economia UE ar putea fi stimulată de aderarea la spațiul Schengen a statelor candidate care îndeplinesc deja toate cerințele tehnice; subliniază că aderarea acestor state membre la spațiul Schengen ar amplifica impactul bugetului UE și al fondurilor de redresare și ar avea un impact direct, ducând la o redresare economică mai rapidă; își reiterează apelul pentru integrarea rapidă a României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen; subliniază importanța unor investiții solide ale UE în domeniul securității interne, cu scopul de a îmbunătăți asigurarea respectării legii și răspunsul judiciar al UE la amenințările reprezentate de infracțiunile transfrontaliere, și de a promova schimbul de informații;

27.  constată că, în cadrul financiar multianual 2021-2027, sunt prevăzute sume mai mari decât în anii precedenți pentru punerea în aplicare a politicilor în materie de migrație, azil și integrare; estimează că azilul și migrația vor continua să figureze în mod proeminent pe agenda UE; subliniază că măsurile de solidaritate, precum programele de transfer, relocarea sau admiterea din motive umanitare, rămân măsuri de importanță primordială în așteptarea unei reforme semnificative a sistemului european comun de azil; evidențiază, în acest sens, că statele membre vor continua să solicite sprijin financiar pentru primirea, înregistrarea și examinarea cererilor de azil, precum și pentru returnări și transferuri; solicită să fie direcționate mai multe fonduri către coordonarea cu țările de tranzit și cu țările de origine ale migrației neregulamentare, cu scopul de a controla și a stopa traficul de ființe umane și introducerea ilegală de persoane; este profund îngrijorat de pierderea continuă de vieți omenești în Marea Mediterană și consideră că operațiunile de căutare și salvare reprezintă o responsabilitate care nu poate fi lăsată exclusiv în seama actorilor nestatali; adaugă că țările din afara UE situate la frontierele externe ale Uniunii care se confruntă cu fluxurile de migrație către UE vor avea nevoie, de asemenea, în continuare, de sprijin financiar; subliniază rolul important al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european (Frontex) în această privință și mandatul său extins recent și solicită o finanțare adecvată pentru Frontex, care să îi permită să obțină rezultate în toate domeniile de responsabilitate ce intră sub incidența noului său mandat; insistă că gestionarea eficientă a frontierelor externe trebuie să fie conformă cu dreptul Uniunii și dreptul internațional, respectând, în special, dreptul la azil și principiul nereturnării, îndeosebi în contextul acuzațiilor recente cu privire la o posibilă implicare în returnări forțate; reamintește, prin urmare, necesitatea recrutării de ofițeri pentru drepturile fundamentale, în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul (UE) 2019/1896(13), pentru a contribui la promovarea drepturilor fundamentale ca parte a gestionării europene integrate a frontierelor; subliniază că majorările alocărilor bugetare pentru Frontex trebuie să fie însoțite de o creștere corespunzătoare a responsabilității și a transparenței și sunt condiționate de angajamentul Agenției față de dreptul Uniunii;

28.  evidențiază că este nevoie de finanțări adecvate, de personal și de formarea personalului în toate agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul securității, al justiției, al aplicării legii, al drepturilor fundamentale, al azilului, al migrației și al gestionării frontierelor, astfel încât să își poată îndeplini responsabilitățile sporite, și atrage atenția că este important ca agențiile să coopereze, că au nevoie de inovație tehnologică și de adaptare și că rolul lor este esențial pentru întărirea cooperării și a coordonării dintre statele membre; subliniază importanța implementării corespunzătoare și a gestionării operaționale a sistemelor informatice ale UE la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție;

29.  sprijină cu tărie intensificarea eforturilor UE de a face față amenințărilor în creștere la adresa securității, precum terorismul, radicalizarea și extremismul violent, introducerea ilegală de migranți, traficul de ființe umane, traficul de droguri, criminalitatea informatică și amenințările hibride în interiorul Europei și în țările învecinate, și campaniile de dezinformare conduse din țări terțe și îndreptate împotriva democrațiilor europene, precum și de a îmbunătăți coordonarea unor astfel de programe la nivelul Uniunii; reamintește că atacurile teroriste recente demonstrează că sunt necesare progrese în materie de interoperabilitate a sistemelor informaționale în domeniul justiției și al afacerilor interne, pentru a întări securitatea internă a Uniunii; ia act de faptul că pandemia a dus la noi provocări în materie penală; salută, așadar, Strategia pentru uniunea securității, prezentată de Comisie la 24 iulie 2020, și solicită o finanțare adecvată a planurilor de acțiune cuprinse în ea;

30.  reamintește că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru respectarea principiului bunei gestiuni financiare, consacrat la articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); salută intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2021 a Regulamentului privind statul de drept, care instituie un regim general de condiționalitate pentru protejarea bugetului Uniunii, și se angajează cu fermitate să garanteze punerea sa în aplicare deplină, imediată și corectă; solicită o consolidare considerabilă a finanțării dedicate protecției acestor principii fundamentale; subliniază, prin urmare, importanța unui Parchet European (EPPO) dotat cu personal, echipamente și resurse financiare adecvate pentru a combate infracțiunile ce prejudiciază bugetul Uniunii, și insistă că acesta trebuie să aibă capacitatea de a examina cauzele deschise și încă nesoluționate și de a analiza și investiga toate cauzele noi;

31.  reamintește că promovarea valorilor și a culturilor europene contribuie activ la sprijinirea democrației, la combaterea discriminării și la promovarea egalității de gen, precum și la combaterea dezinformării și a știrilor false; își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale în unele state membre și subliniază că sunt necesare resurse financiare pentru a sprijini libertatea presei, a mass-mediei și a artiștilor în Uniune; subliniază că noul program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” are o importanță strategică pentru consolidarea cetățeniei europene, a democrației, a egalității și a statului de drept în UE, precum și pentru a susține victimele violenței de gen; reamintește că programul „Justiție” include un obiectiv specific care vizează sprijinirea și promovarea formării judiciare, în vederea încurajării unei culturi comune juridice, judiciare și a statului de drept; solicită ca sumele alocate acestor programe să fie cheltuite în mod egal pe parcursul perioadei CFM și solicită cheltuirea integrală a fondurilor anuale pentru obiectivele specifice evidențiate; salută, de asemenea, activitatea globală și continuă desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale cât privește legislația și practicile statelor membre în domeniile respective; consideră că Conferința privind viitorul Europei este unul dintre instrumentele prin care se pot aborda chestiuni problematice legate de democrație și drepturile fundamentale; crede că este extrem de important ca fiecare instituție a UE implicată în organizarea și gestionarea viitoarei conferințe să dispună de bugete administrative pe măsură;

32.  reamintește că Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) are o contribuție esențială la abordarea cauzelor profunde ale migrației și strămutării forțate și la promovarea dezvoltării durabile, a democrației, a reformelor politice și economice, a statului de drept și a drepturilor omului și la sprijinirea proceselor electorale; subliniază, în continuare, importanța strategică a politicii de extindere în țările din Balcanii de Vest; solicită, în acest sens, finanțare suplimentară pentru Balcanii de Vest și țările din vecinătatea estică și sudică, precum și pentru Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și ajutor umanitar; subliniază că UE are responsabilitatea de a garanta că dispune de resurse adecvate pentru a face față consecințelor geopolitice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, pentru a asigura un mediu global sigur și stabil și a fi solidară cu țările terțe puternic afectate, mobilizând instrumentele de finanțare externă ale UE astfel încât aceste țări să își consolideze capacitățile sistemelor de sănătate, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la vaccinuri, și să atenueze impactul socioeconomic al crizei; subliniază că este important să se respecte sistemul de distribuție a vaccinurilor împotriva COVID-19, COVAX, cu scopul de a asigura accesul echitabil la vaccinuri în țările cele mai vulnerabile; salută totodată faptul că se va acorda sprijin direct țărilor vecine UE, în special celor din vecinătatea imediată;

33.  reamintește că este important ca bugetul UE să dispună de o nomenclatură suficient de detaliată care să permită autorității bugetare să își îndeplinească în mod eficient rolul decizional și, în special, Parlamentului să își îndeplinească rolul de supraveghere și control democratic asupra tuturor rubricilor; insistă, prin urmare, că este necesar ca nomenclatorul bugetar să reflecte pe deplin și cât mai curând acordul referitor la Regulamentul privind IVCDCI; invită Comisia, în acest sens, să prezinte un proiect de buget rectificativ la bugetul UE pentru 2021, care să pună în aplicare acordul la care s-a ajuns în negocierile pe tema Regulamentului privind IVCDCI în legătură cu cinci pachete financiare separate pentru programele geografice din Asia, în special Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Asia Centrală, Asia de Nord și de Sud-Est și Pacific, prin crearea unor linii bugetare separate corespunzătoare; consideră că o astfel de armonizare ar putea și ar trebui să fie realizată înainte de procedura bugetară 2022;

34.  subliniază că este important să se garanteze un sprijin financiar adecvat, atât din partea statelor membre, cât și prin Fondul european de apărare, pentru a implementa o încadrare progresivă a politicii europene de apărare comune și pentru a crește securitatea și autonomia strategică a UE; mai evidențiază că trebuie îmbunătățite competitivitatea și inovarea în industria europeană a apărării, fapt ce susține creșterea economică și crearea de locuri de muncă, și că este necesară sporirea capacității de desfășurare și a eficacității operaționale prin eforturi mai mari de dezvoltare a capacităților militare și civile comune;

Aspecte specifice și transversale ale bugetului 2022

35.  se așteaptă ca, în perioada premergătoare adoptării bugetului 2022, să fie exploatat întregul potențial al pachetului CFM și intenționează să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a tuturor elementelor acordului încheiat; reamintește că 2022 va fi primul an în care se vor aplica ajustările specifice fiecărui program, în temeiul articolului 5 din Regulamentul privind CFM în ceea ce privește, printre altele, pachetele financiare ale programelor emblematice ale UE care urmează să fie finanțate din noul mecanism bazat pe amenzi;

36.  atrage atenția asupra întârzierilor grave în implementarea programelor și fondurilor UE, în special a celor din cadrul gestiunii partajate, pentru perioada 2014-2020; îndeamnă statele membre să accelereze implementarea acestor programe pentru a nu periclita demararea la timp a noilor programe ale UE în cadrul CFM 2021-2027, precum și a celor finanțate prin EURI; este preocupat de riscul unor întârzieri suplimentare în implementarea noilor programe CFM din cauza obligației statelor membre de a respecta mai întâi calendarul foarte strict impus la implementarea Mecanismului de redresare și reziliență;

37.  regretă totodată adoptarea tardivă a CFM 2021-2027 și consideră că consecințele acestei întârzieri vor fi resimțite pe tot parcursul actualei perioade a CFM; subliniază că, prin urmare, lansarea tuturor programelor emblematice ale UE, precum și finanțarea Pactului verde european și a strategiei de digitalizare au suferit o amânare semnificativă; se așteaptă, așadar, să se depună toate eforturile necesare pentru a se asigura că toate programele noi ale UE vor fi pe deplin funcționale în 2022; reamintește, în acest sens, declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei referitoare la abordarea impactului crizei provocate de COVID-19, publicată în concluziile comune privind bugetul pe 2021, în care se specifică că trebuie să se acorde o atenție deosebită sectoarelor economice lovite puternic de criză, cum ar fi turismul și IMM-urile, precum și persoanelor celor mai afectate de criză;

38.  se așteaptă, de asemenea, ca în bugetul pe 2022 să fie înscrise credite de plată cu un nivel suficient de ridicat pentru a acoperi atât noile programe, cât și finalizarea celor anterioare, în special în contextul în care se preconizează că nevoile de credite de plată în domeniul coeziunii și al dezvoltării rurale vor fi mai mari, și să se asigure că bugetul Uniunii oferă stimulentele economice necesare; este hotărât să prevină orice viitoare criză a plăților, precum cea înregistrată la începutul CFM anterior, și în acest scop, intenționează să monitorizeze foarte atent nivelul angajamentelor restante (RAL); invită Comisia să prezinte fără întârziere orice proiect de buget rectificativ considerat necesar pentru majorarea plăților legate de o nouă accelerare a programelor UE;

39.  reliefează că, în 2022, bugetul UE va fi majorat semnificativ prin EURI, datorită angajării unui procent de cel puțin 60 % din alocarea sa totală în cadrul diferitelor programe până la sfârșitul anului respectiv; subliniază că implementarea în ansamblu a EURI va fi monitorizată îndeaproape de către Parlament, și o atenție deosebită se va acorda controlului Mecanismului de redresare și reziliență; este îngrijorat însă de demararea cu întârziere a operațiunilor de împrumut și de creditare din cadrul acestui instrument, fiindcă noua Decizie privind resursele proprii (DRP), care prevede autorizarea acestor operațiuni, nu este încă în vigoare; subliniază, prin urmare, că este necesar ca statele membre să ratifice urgent noua DRP, pentru a nu pune în pericol redresarea în timp util, în detrimentul generațiilor viitoare;

40.  subliniază caracterul obligatoriu din punct de vedere juridic al foii de parcurs care introduce noi resurse proprii în actualul CFM, consacrat în acordul interinstituțional, și își reafirmă angajamentul ferm față de acest proces; subliniază că bugetul Uniunii pentru 2022 va reprezenta o punte între prima și a doua etapă a foii de parcurs respective; invită, în special, Consiliul să înceapă deliberarea fără întârziere, de îndată ce Comisia prezintă propunerile legislative privind noile resurse proprii bazate pe un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, o taxă digitală și sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), în vederea luării unei decizii până la 1 iulie 2022; se așteaptă, în plus, ca discuțiile privind taxa pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate să se încheie în termeni pozitivi până la sfârșitul anului 2022, ceea ce va permite Comisiei să prezinte o propunere privind o nouă resursă proprie; evidențiază, în acest sens, că este necesară implementarea fără probleme, astfel încât noile resurse proprii să acopere cel puțin cheltuielile aferente rambursării capitalului și dobânzilor EURI;

41.  subliniază, de asemenea, că bugetul UE și bugetele naționale sunt afectate în mod negativ de frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale; solicită o coordonare sporită în domeniul impozitării pentru a proteja sursele de venituri europene și naționale;

42.  subliniază că agențiile descentralizate ale Uniunii joacă un rol central în furnizarea de sprijin operațional și de expertiză pentru a garanta punerea în aplicare eficace a obiectivelor de politică ale UE; reamintește că agențiile trebuie să dispună de personal și de resurse adecvate, astfel încât să își poată îndeplini pe deplin responsabilitățile și să obțină cele mai bune rezultate posibile; subliniază că sarcinile agențiilor evoluează în funcție de prioritățile politice și accentuează faptul că noile responsabilități trebuie să fie însoțite de resurse noi;

43.  scoate în evidență valoarea proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) în testarea noilor inițiative de politică și în punerea bazelor pentru viitoarele acțiuni ale Uniunii; intenționează, prin urmare, să propună un pachet de PP-AP în conformitate cu prioritățile sale politice; invită Comisia să se asigure că PP-AP adoptate în buget sunt implementate integral, în timp util și în cooperare cu Parlamentul, și că li se acordă o vizibilitate mai mare pentru a avea un impact cât mai amplu;

44.  invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de prioritățile politice și bugetare ale Parlamentului, stabilite în prezenta rezoluție, atunci când pregătește proiectul de buget pentru 2022; este dispus totuși să utilizeze în mod optim flexibilitatea existentă și alte dispoziții prevăzute în Regulamentul privind CFM și în Regulamentul financiar, pentru a consolida programele-cheie ale UE în bugetul 2022 și pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor urgente corelate cu criza sanitară provocată de COVID-19 și cu procesul de redresare, printre altele; insistă, în acest context, să se activeze cât mai rapid Instrumentul dedicat sprijinului de urgență și să se mobilizeze instrumentele speciale ale CFM, cum ar fi Fondul european de ajustare la globalizare, pentru a oferi sprijin financiar ori de câte ori este necesar;

o
o   o

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (3) JO C 444 I, 22.12.2020. (4) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, anexa 2: Declarații. Texte adoptate, P9_TA(2020)0357. (5) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (6) JO L 424, 15.12.2020, p. 1. (7) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23. (8) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (9) JO L 93, 17.3.2021, p. 1. (10) JO C 242, 10.7.2018, p. 24. (11) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005. (12) JO C 388, 13.11.2020, p. 18. (13) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).