Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 195,

–   având în vedere articolul 349 din TFUE, care instituie un regim specific pentru regiunile ultraperiferice,

–   având în vedere articolul 174 din TFUE,

–  având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la transport și turism în 2020 și ulterior(1),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 privind turismul și transportul în 2020 și ulterior (COM(2020)0550) și adoptarea pachetului privind turismul și transportul,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: Să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei intitulat „Identificarea nevoilor de redresare ale Europei” (SWD(2020)0098),

–  având în vedere raportul Comisiei Europene din 11 iunie 2020 privind economia albastră în Uniune,

–  având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2019 referitoare la impactul negativ al falimentului companiei Thomas Cook asupra turismului în UE(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2019 privind competitivitatea sectorului turismului ca motor al creșterii economice durabile, al creării de locuri de muncă și al coeziunii sociale în UE în următorul deceniu,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 - poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(3),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „O nouă agendă europeană pentru cultură” (COM(2018)0267),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 privind un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE (COM(2017)0623),

–  având în vedere Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018)(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 martie 2017 privind turismul nautic (SWD(2017)0126),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356) și rezoluția Parlamentului din 15 iunie 2017 referitoare la acest subiect(5),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale(6),

–  având în vedere Declarația de la Cork 2.0 din 5 și 6 septembrie 2016,

–  având în vedere rezoluția sa din 29 octombrie 2015 referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”(8),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial - un nou cadru politic pentru turismul european(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap și Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(10) și cea din 18 iunie 2020 referitoare la Strategia europeană post-2020 pentru persoanele cu handicap(11),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 18 septembrie 2020, intitulat „Către un turism mai durabil pentru orașele și regiunile UE”,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2020 privind turismul și transportul în 2020 și ulterior,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru cultură și educație și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A9-0033/2021),

A.  întrucât turismul este o activitate economică transversală care are un impact major asupra mediului și climei și asupra economiei UE în ansamblul ei, îndeosebi asupra creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a dezvoltării sociale și durabile a regiunilor;

B.  întrucât 27 de milioane de persoane sunt angajate direct sau indirect în sectorul turismului, ceea ce reprezintă 11,2 % din totalul locurilor de muncă din UE, și întrucât acest sector a contribuit la produsul intern brut (PIB-ul) UE cu 10,3 % în 2019; întrucât turismul contribuie la promovarea unei structuri regionale echilibrate, are un impact pozitiv asupra dezvoltării regionale și ar trebui să contribuie la conservarea biodiversității, a bunăstării sociale și a securității economice a comunităților locale;

C.  întrucât lanțul valoric al turismului este unul dintre principalele ecosisteme industriale ale Europei identificate de Comisie și întrucât este complex și alcătuit din cei patru vectori esențiali de transport, cazare, experiență și intermediere strâns legați; întrucât succesul industriei constă în gradul de influență dintre acești patru vectori; întrucât turismul are un impact asupra schimbărilor climatice, contribuind la 8 % din emisiile globale de CO2(12); întrucât sectorul turismului acoperă o mare diversitate de servicii și profesii; întrucât sectorul este dominat în principal de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), ale căror activități generează locuri de muncă și prosperitate în regiuni care depind în mare măsură de turism;

D.  întrucât, în 2018, 51,7 % dintre unitățile de cazare turistică din UE se aflau în zone costiere și maritime, care sunt deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, în timp ce 32,9 % dintre acestea se aflau în zone rurale; întrucât regiunile ultraperiferice se caracterizează prin depărtare, insularitate și dependență economică și socială puternică de sectoarele turismului și transporturilor, ceea ce le face și mai vulnerabile la efectele pandemiei de COVID-19;

E.  întrucât sectorul turismului și al transporturilor a fost printre cele mai afectate de COVID-19; întrucât cel puțin 6 milioane de locuri de muncă, precum cele ale lucrătorilor sezonieri și ale persoanelor în situații vulnerabile, sunt în pericol în UE; întrucât restricțiile de călătorie introduse ca răspuns la pandemie continuă să afecteze puternic turismul mondial și european, cele mai recente date din partea Organizației Mondiale a Turismului a ONU (UNWTO) indicând o scădere cu 70 % a numărului de sosiri turistice internaționale în 2020; întrucât, în cadrul instrumentului Next Generation EU, Comisia a identificat o nevoie de investiții de bază pentru ecosistemul turistic în valoare de 161 de miliarde EUR – 22 % din deficitul total de investiții din UE; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat grav toate modurile de transport, în special conectivitatea aeriană și o scădere a serviciilor aeriene, care, în unele cazuri, au dus la pierderea rutelor; întrucât acest lucru a avut un impact deosebit asupra regiunilor ultraperiferice și insulare ale UE, în care accesibilitatea și legăturile de transport sunt esențiale; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a făcut ca milioane de pasageri și consumatori să se confrunte cu incertitudini în legătură cu drepturile lor, inclusiv cereri de rambursare complexe și adesea nesoluționate; întrucât restabilirea încrederii consumatorilor este esențială pentru viitorul sectorului;

F.  întrucât articolul 195 din TFUE prevede că Uniunea coordonează și completează acțiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivității întreprinderilor Uniunii în acest sector; întrucât statele membre se confruntă cu provocări și oportunități comune în sectorul turismului, cum ar fi prevenirea și gestionarea crizelor, progresele în direcția tranziției digitale și verzi, sustenabilitatea socioeconomică și de mediu, crearea de locuri de muncă de calitate, calificarea profesională și formarea lucrătorilor, precum și sprijinul pentru IMM-uri;

G.  întrucât măsurile de care beneficiază sectorul turismului și al călătoriilor sunt cel mai eficace atunci când sunt luate ca parte a unei strategii coordonate a UE, ținând seama, în același timp, de nevoile și particularitățile naționale și regionale;

H.  întrucât sectorul se angajează să accelereze și să implementeze măsuri și acțiuni care să-i asigure o mai mare sustenabilitate și reziliență și să-l asiste în îndeplinirea obiectivelor de reducere a amprentei ecologice și în atingerea țintelor Pactului verde european, îndeosebi neutralitatea climatică până în 2050 cel mai târziu;

I.  întrucât se înregistrează progrese în domeniul mobilității ușoare și al rutelor conexe, care reprezintă un răspuns la dorința consumatorilor europeni de oportunități turistice mai ecologice și mai apropiate de natură;

J.  întrucât un sistem de transport colectiv eficient, sigur, multimodal și sustenabil ar avea o contribuție pozitivă la economie în domeniul turismului, al călătoriilor de agrement și al ospitalității, deoarece permite soluții durabile și flexibile pentru mobilitate în întreaga UE, contribuind la conservarea ecosistemelor naturale și a mediului urban și natural local;

K.  întrucât Anul european al căilor ferate ar trebui să reprezinte un cadru ideal pentru inițiativele de consolidare a turismului durabil în vederea creșterii atractivității destinațiilor turistice;

L.  întrucât dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și conexiunile acesteia cu zonele urbane, locale și de coastă vor juca un rol esențial în furnizarea de soluții de transport durabile, alternative și flexibile pentru călătorii și turism;

M.  întrucât au apărut noi tendințe în turism, în principal ca urmare a digitalizării, inclusiv forme alternative de turism, cum ar fi ecoturismul, agroturismul și turismul rural și turismul medical,

Redresarea: planuri de răspuns la efectele COVID-19

1.  subliniază că epidemia de COVID-19 a paralizat sectorul turismului din UE, exercitând o presiune fără precedent asupra ecosistemului; subliniază că sprijinul financiar continuu pe termen scurt este esențial pentru supraviețuirea sectorului, în special luând în calcul al doilea și al treilea val al pandemiei; consideră, cu toate acestea, că actuala criză ar trebui să determine Comisia și statele membre să recunoască pe deplin importanța industriei turismului, să o integreze pe deplin în planurile de dezvoltare europene și naționale, să îmbunătățească calitatea ofertei sale, să o facă mai sustenabilă și mai accesibilă pentru toți și să lanseze investiții publice și private îndelung așteptate în digitalizarea și modernizarea generală a sectorului;

2.  solicită statelor membre să pună integral în aplicare, fără întârziere, criteriile comune și coordonate pentru călătoriile în condiții de siguranță, astfel cum au fost adoptate de Consiliu în recomandarea sa privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații(13), facilitând totodată implementarea formularului UE de localizare a pasagerilor, în format digital, atunci când este posibil, cu respectarea deplină a normelor privind protecția datelor; subliniază importanța aplicațiilor voluntare, interoperabile și anonimizate de urmărire, depistare și avertizare, care utilizează portalul de interoperabilitate al Comisiei, fără ca datele să fie folosite în alte scopuri, cum ar fi în scopuri comerciale sau de aplicare a legii, și de stabilire a unor criterii comune de igienă în principalele noduri de transport;

3.  solicită Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) să monitorizeze și să continue să publice, în timp util, harta cu coduri color a țărilor și regiunilor Uniunii, inclusiv a insulelor, acolo unde sunt disponibile suficiente informații, pentru a le oferi călătorilor și întreprinderilor un răspuns coordonat și eficient; invită statele membre să promoveze difuzarea hărții prin intermediul radiodifuzorilor naționali, pentru a se asigura că aceasta ajunge și la cetățenii cu acces limitat sau fără acces la internet;

4.  invită statele membre, în conformitate cu recomandarea Comisiei privind strategiile de testare pentru COVID-19(14) și cu orientările ECDC și ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației, să instituie un protocol comun și nediscriminatoriu al UE privind siguranța sanitară pentru testarea înainte de plecare, care ar trebui să fie fiabil și accesibil, inclusiv tehnologii de testare rapidă, teste PCR și altele; în privința carantinei, consideră că aceasta ar trebui să rămână un instrument de ultim resort, dar, după caz, durata ei ar trebui redusă la un număr minim de zile, care ar trebui armonizat în întreaga Uniune; subliniază că orice restricționare a libertății de circulație trebuie să fie proporțională, temporară și legată în mod clar de pandemia de COVID-19; subliniază că, pentru a pune în aplicare în mod corect protocolul, toate statele membre ar trebui sprijinite cu finanțare din partea UE; invită statele membre să coordoneze gestionarea testării în diferitele etape ale perioadei de călătorie;

5.  invită Comisia și statele membre să elaboreze în mod prioritar un certificat comun de vaccinare și un sistem de recunoaștere reciprocă a procedurilor de vaccinare în scopuri medicale, care ar trebui să fie introdus în paralel cu distribuirea vaccinurilor, menținând, în același timp, drepturile persoanelor la viață privată și la protecția datelor; consideră că, odată ce vaccinurile au fost puse la dispoziția publicului larg și există suficiente dovezi științifice că persoanele vaccinate nu transmit virusul, certificatul ar putea fi luat în considerare în scopuri de călătorie ca alternativă la testele PCR și la cerințele de carantină, menținând totodată necesitatea de a respecta măsurile sanitare actuale, cum ar fi purtarea măștilor de protecție în public și respectarea distanțării fizice; subliniază că este necesar și important să se restabilească libertatea de circulație în UE și să se asigure o revenire treptată la normalitate pentru sectoarele transporturilor și turismului;

6.  apreciază portalul Re-open EU și îndeamnă statele membre să furnizeze Comisiei informații ușor de înțeles cu privire la aplicarea sau eliminarea viitoarelor restricții privind libera circulație de îndată ce au fost decise astfel de modificări, pentru a se asigura că portalul este fiabil pentru călători; invită Comisia să prezinte o aplicație mobilă pentru o mai bună diseminare a informațiilor și să continue să furnizeze informații în timp real despre situația frontierelor și serviciile de transport și turism disponibile în țările UE, inclusiv informații despre măsurile de sănătate și siguranță publică și alte informații de interes; consideră că statele membre ar trebui să completeze acest portal al UE cu informații privind punctele de contact din destinațiile respective, de exemplu sub forma unui site public și a unui centru de informare;

7.  invită Comisia să lanseze o campanie de comunicare specifică a UE privind călătoriile și turismul prin intermediul unei „mărci de turism a UE”, care să vizeze promovarea călătoriilor în UE și restabilirea încrederii cetățenilor în călătorii și turism în timpul pandemiei de COVID-19;

8.  invită Comisia și statele membre să aplice statelor terțe un sistem de codificare în diferite culori și criterii comune în ceea ce privește călătoriile către țări terțe, prin recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție comparabile împotriva COVID-19 în toate modurile de transport, dar mai ales în sectorul aviației și al croazierelor; invită Comisia și statele membre să instituie un sistem de alertă timpurie care să avertizeze călătorii prin intermediul noilor tehnologii într-un mod ușor de utilizat cu privire la eventualele amenințări la adresa sănătății dintr-o destinație dintr-o țară terță; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine operatorii de turism în organizarea experiențelor de călătorie în anumite zone din țări terțe, respectând pe deplin protocoalele sanitare solide care reduc la minimum riscul de contagiune;

9.  îndeamnă Comisia să introducă o marcă UE de certificare a igienei, care ar trebui să fie elaborată în comun de ECDC și de statele membre și ar trebui să certifice activitățile turistice, asigurând conformitatea cu standardele minime de igienă pentru prevenirea și controlul virusului COVID-19 și al altor posibile infecții; consideră că această marcă ar trebui să vizeze stabilirea unor standarde de sănătate la nivel european care să contribuie la restabilirea încrederii consumatorilor în sectorul turismului și, astfel, la revitalizarea acestuia, evitând, în același timp, sarcinile administrative pentru microîntreprinderi și IMM-uri;

10.  regretă că Next Generation EU nu prevede finanțarea directă pentru sectorul turismului și invită statele membre și autoritățile regionale și locale să includă sectoarele turismului și ale călătoriilor în planurile lor de redresare și în inițiativa REACT-EU, respectând totodată standardele sociale și de mediu; subliniază că, deși este important ca acțiunile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență să fie eligibile retroactiv pentru sprijinirea sectorului și prevenirea falimentelor, acestea nu sunt suficiente în sine; invită Comisia să ia măsuri specifice în ceea ce privește regiunile europene unde turismul reprezintă o parte mai importantă din PIB lor, precum și insulele și regiunile ultraperiferice; subliniază, în acest context, că sprijinul financiar din fondurile UE distribuite în statele membre în legătură cu pandemia de COVID-19 nu ajunge întotdeauna la operatorii de turism care au nevoie urgentă de finanțare directă pentru a-și continua și a-și menține activitățile economice;

11.  invită Comisia să încurajeze statele membre să stabilească temporar cote reduse de TVA pentru serviciile de călătorie și turism, însoțite de un pachet special de stimulente pentru toate microîntreprinderile și IMM-urile pentru perioada 2020-2024, în scopul de a reduce la minimum numărul falimentelor și a menține locurile de muncă și drepturile lucrătorilor din industria europeană a turismului, utilizând totodată investiții pentru a promova tranziția către un ecosistem turistic mai digital și mai durabil;

12.  invită statele membre și autoritățile regionale să includă turismul ca prioritate orizontală în programele lor operaționale, în strategiile de specializare inteligentă și în acordurile de parteneriat pentru perioada 2021-2027, în vederea finanțării proiectelor din domeniul turismului;

13.  solicită Comisiei să pună în aplicare acțiunea pregătitoare adoptată „Un mecanism european de gestionare a crizelor pentru turism”, împreună cu Parlamentul, pentru a fi pregătită să facă față crizelor viitoare în scopul de a ajuta destinațiile turistice să stabilească planuri de prevenire a crizelor, măsuri de urgență și planuri și acțiuni de pregătire;

14.  invită Comisia să informeze periodic și să coopereze cu Parlamentul în ceea ce privește activitatea pregătitoare și progresele înregistrate în elaborarea proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare și să mențină comisia parlamentară competentă și deputații în Parlamentul European care au inițiat proiectele implicați în proces;

Recentrarea: politica de guvernanță în cadrul Uniunii

15.  invită Comisia să stabilească un nou model de guvernanță între instituțiile UE, consolidând structura organizatorică, financiară și de resurse umane prin înființarea unei direcții dedicate care să se ocupe în mod specific de turism, susținută de o finanțare adecvată, cu scopul de a adopta o abordare integrată și eficientă a turismului, de a sprijini relansarea turismului în regiunile europene și de a ajuta întreprinderile să pună în aplicare măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor-cheie în domeniile sustenabilității și inovării, precum și pentru creșterea competitivității și atractivității acestora;

16.  invită, de asemenea, Comisia să țină seama de posibilele sinergii dintre diferitele direcții generale, având în vedere caracterul transversal al turismului, în domenii precum agricultura, transporturile, cultura, afacerile maritime, dezvoltarea regională, ocuparea forței de muncă și clima;

17.  solicită inițierea unei dezbateri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei cu privire la sprijinirea turismului pentru ca acesta să devină o competență partajată a UE, mai degrabă decât o competență complementară, așa cum se întâmplă în prezent; subliniază că tratatele oferă în prezent o flexibilitate semnificativă pentru politicile UE în domeniul turismului, care nu este utilizată pe deplin de către Comisie; invită, prin urmare, Comisia să înceapă să utilizeze pe deplin tratatele pentru a dezvolta o politică europeană cuprinzătoare în domeniul turismului, în vederea creării uniunii europene a turismului;

18.  regretă că cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 nu include o rubrică specifică pentru turismul sustenabil, care ar reprezenta un angajament de a pune în aplicare politica europeană în domeniul turismului aprobată de Parlament în rezoluția sa referitoare la transport și turism în 2020 și ulterior; observă că această linie nu s-ar suprapune și nu ar înlocui sprijinul financiar disponibil pentru sectorul călătoriilor și turismului prin intermediul fondurilor UE existente; regretă că turismul nu a fost încă inclus ca obiectiv independent în regulamentele privind fondurile structurale și de investiții europene sau în Programul privind piața unică;

19.  invită Comisia să creeze un mecanism al UE pentru a monitoriza acordarea de sprijin microîntreprinderilor și IMM-urilor, punând accentul pe lichidități și oferind valoare adăugată și transparență la nivelul UE, pentru a spori capacitatea acestor întreprinderi de a accesa și utiliza fondurile și instrumentele financiare ale UE în scopul de a facilita modernizarea și punerea în aplicare a unor proiecte inovatoare și sustenabile, asigurând răspunderea și simplificarea administrativă;

20.  felicită Comisia pentru organizarea Convenției europene privind turismul în 2020 și o invită să prezinte un plan de acțiune în 2021 și să elaboreze, în timp util, o strategie a UE pentru un turism durabil și strategic aliniată la Agenda digitală, la Pactul verde și la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, înlocuind strategia din 2010, pentru a menține poziția Europei ca destinație principală de turism; reamintește că la elaborarea acestei strategii trebuie să fie consultați profesioniștii din sectorul turismului; subliniază, în acest sens, importanța unor acțiuni concrete pentru depășirea crizei actuale și promovarea unor forme alternative de turism, cum ar fi turismul cultural și durabil, agroturismul, turismul pentru fauna sălbatică, ecoturismul și alte experiențe, care ar trebui să respecte mediul și patrimoniul cultural al populației locale pentru a evita turismul excesiv;

21.  consideră că, întrucât turismul este o industrie globală, este extrem de important să se promoveze dialogul și cooperarea cu UNWTO pe baza memorandumului de înțelegere semnat între Parlament și UNWTO în 2018;

22.  invită Comisia să actualizeze ghidul privind sprijinul financiar din partea UE și să includă în acesta un link către un punct național de contact care să faciliteze accesul la informații pentru microîntreprinderi și IMM-uri, prin intermediul unui ghișeu unic sau al unui instrument online cu asistența și îndrumarea statelor membre, ori de câte ori este necesar; invită Comisia să sensibilizeze întreprinderile și IMM-urile din sectorul turismului cu privire la acest ghid;

23.  invită Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru Turism în următorul CFM și să elaboreze o soluție pe termen scurt prin crearea unui departament pentru turism în cadrul uneia dintre agențiile executive existente, în special Agenția Executivă pentru IMM-uri (EASME) sau viitoarea Agenție Executivă pentru Domeniile Sănătății și Digital;

Consolidarea: tranziția către un turism sustenabil, responsabil și inteligent

24.  constată că turismul sustenabil ar trebui să țină seama de efectele economice, sociale și de mediu actuale și viitoare, ca răspuns la nevoile vizitatorilor, ale sectorului industrial, ale mediului și ale comunităților locale(15); reamintește că industria turismului și a călătoriilor creează o amprentă ecologică la nivel mondial; subliniază că este necesar să se găsească soluții sustenabile și flexibile pentru transportul multimodal și să se elaboreze politici pentru conservarea patrimoniului natural și a biodiversității, respectând autenticitatea socioculturală a comunităților-gazdă, asigurând sustenabilitatea și oferind beneficii socioeconomice tuturor părților interesate;

25.  invită Comisia să elaboreze rapid o foaie de parcurs pentru turismul durabil, care să includă măsuri inovatoare de reducere a amprentei climatice și de mediu a sectorului prin dezvoltarea unor forme mai durabile de turism, diversificarea ofertei, stimularea unor noi inițiative de cooperare și dezvoltarea de noi servicii digitale;

26.  invită statele membre să elaboreze planuri de acțiune pentru turismul durabil la nivel național și regional, în consultare cu părțile interesate și cu societatea civilă și în conformitate cu viitoarea foaie de parcurs europeană pentru turismul durabil, și să utilizeze pe deplin fondurile „Next Generation EU” pentru a finanța planurile de acțiune pentru tranziția turismului;

27.  subliniază că pandemia de COVID-19 a determinat o schimbare a naturii cerințelor turiștilor, care își doresc un turism sigur, curat și mai sustenabil; subliniază că activitățile artizanale locale, agroturismul, turismul rural și ecoturismul fac parte integrantă din turismul durabil, punând accentul pe descoperirea naturii și a spațiului rural din Europa prin intermediul unor trasee adecvate pentru mersul pe jos, ciclism sau călărie cu acces partajat;

28.  îndeamnă Comisia să facă funcțional Sistemul european de indicatori turistici (ETIS), să îl doteze cu o structură de guvernanță permanentă și să îl introducă în destinațiile turistice, cu indicatori statici și date în timp real pentru gestionarea și evaluarea performanței acestora, în parteneriat cu regiunile; subliniază că scopul tabloului de bord al ETIS este să monitorizeze impactul economic, social și de mediu al turismului;

29.  îndeamnă Comisia să analizeze obstacolele care stau în calea obținerii etichetei ecologice, să îi extindă domeniul de aplicare la alte servicii turistice, ca o completare a sistemului de management de mediu și audit (EMAS) al UE pentru turism, să instituie mecanisme de sprijinire a acestor scheme de certificare și să îi promoveze pe operatorii turistici care le-au obținut;

30.  invită statele membre, organismele naționale din domeniul turismului și industria turismului să consolideze coordonarea criteriilor și aplicarea etichetelor de calitate existente în Uniune și să încurajeze Comisia să își continue rolul de coordonare și să sprijine inițiativele locale;

31.  felicită Comisia pentru înființarea Grupului pentru un turism sustenabil și solicită reluarea activității acestuia și revizuirea Cartei europene din 2012 pentru un turism sustenabil și responsabil, ca mijloc de a încuraja participarea și adoptarea unor bune practici la nivel național, regional și local; consideră că grupul poate servi drept referință pentru o rețea europeană de părți interesate în domeniul turismului durabil, poate prezenta noi instrumente și inițiative de evaluare a impactului economic, social și ecologic al activităților legate de turism, poate implica turiștii și le poate permite atât turiștilor, cât și companiilor de turism să înțeleagă amprenta de mediu pe care o generează;

32.  subliniază importanța cadrului statistic al UNWTO pentru măsurarea sustenabilității turismului, care vizează integrarea statisticilor privind dimensiunile economice, de mediu și sociale ale turismului durabil;

33.  reamintește că lipsa unor date cantitative și calitative precise privind efectele turismului asupra sustenabilității împiedică luarea deciziilor de către actorii publici și privați; solicită Eurostat să stabilească un cadru de referință pentru colectarea datelor privind sustenabilitatea, supraexploatarea și subexploatarea turistică și criteriile privind condițiile de muncă și solicită actualizarea Regulamentului (UE) nr. 692/2011(16); subliniază potențialul enorm al volumelor mari de date și al datelor actualizate, îndeosebi în ceea ce privește originea și tipul rezervărilor, durata șederii, cheltuielile medii defalcate pe categorii și rata de ocupare, pentru înțelegerea evoluției fluxurilor turistice și a evoluției cererii, precum și pentru adaptarea ofertei și aplicarea unor politici adecvate;

34.  salută strategia europeană privind datele și propunerea Comisiei referitoare la un Act privind guvernanța datelor; invită Comisia să includă turismul în cadrul de guvernanță pentru spațiile comune de date și să reglementeze mai bine activitatea platformelor de rezervare online și a intermediarilor de călătorii online, permițând întreprinderilor din turism să se angajeze pe deplin în inovare și digitalizare, întrucât acestea din urmă sunt esențiale pentru modernizarea întregului sector și pentru dezvoltarea de noi servicii și a unei oferte mai ample și de înaltă calitate; invită, de asemenea, Comisia să promoveze punerea în comun a datelor pentru turism și incubatoarele și acceleratoarele regionale pentru întreprinderile din domeniul turismului, valorificând cercetarea și inovarea pentru a ajuta numeroasele IMM-uri din sector să colecteze, să prelucreze și să utilizeze datele pe care le produc și să le permită să beneficieze pe deplin de economia datelor și să pună în aplicare soluții durabile;

35.  constată că un număr tot mai mare de achiziții de produse și servicii turistice are loc online; recunoaște rolul sporit al platformelor economiei colaborative ca intermediari și meritele lor în materie de inovare și durabilitate; salută propunerile Comisiei referitoare la un act legislativ privind serviciile digitale și la un act legislativ privind piețele digitale și subliniază că este necesar să se asigure condiții de concurență echitabile între întreprinderile online și cele offline, pentru a evita denaturarea pieței și pentru a menține o concurență sănătoasă, în special în ceea ce privește distincția dintre omologi și furnizorii profesionali de servicii; subliniază, în acest context în schimbare, impactul recenziilor și al ratingurilor online asupra experiențelor turistice;

36.  consideră că este la fel de important să se asigure cooperarea dintre comunitățile de cunoaștere și inovare din sectoarele alimentar și cultural; consideră că promovarea cunoașterii pieței, a îmbunătățirii calificărilor, a unei mai bune eficiențe administrative, a unor parteneriate ce se desfășoară în viața reală și a unor oportunități specifice de networking, precum și elaborarea unor măsuri inovatoare pentru viitor sunt elementele determinante care vor asigura succesul agroturismului; consideră, de asemenea, că, pentru a îmbunătăți performanța socială, economică și de mediu a agroturismului, sunt necesare o mai bună cooperare și coordonare între părțile interesate, o implicare mai profundă a autorităților locale în turism, precum și cercetarea pieței și strategii profesioniste de comunicare și de marketing;

37.  invită Comisia să respecte dreptul autorităților locale de a emite reglementări împotriva efectelor negative ale supraexploatării turistice;

38.  constată că turismul este strâns legat de mobilitate și că statele membre trebuie, cu sprijin financiar din partea UE, să investească mai mult în tranziția către combustibili mai ecologici, în vehicule cu emisii scăzute și cu emisii zero, ori de câte ori este posibil, în moduri de transport mai accesibile – inclusiv pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă și în cazul tuturor modurilor de transport –, precum și în sprijinirea mobilității ca serviciu și în platforme care să garanteze că sistemele de emitere a biletelor sunt interoperabile și intermodale, astfel încât să poată oferi bilete internaționale și intermodale valabile pentru întreaga rută („de la ușă la ușă”);

39.  consideră că, atunci când este vorba de mobilitate turistică, ar trebui să se recurgă cu precădere la mijloacele de transport cele mai sustenabile, care au o amprentă de carbon mai mică; reamintește că toate statele membre trebuie să dispună de o infrastructură de transport modernă, sigură și sustenabilă, pentru a facilita călătoriile în întreaga UE, pentru a face regiunile ultraperiferice, zonele periferice și îndepărtate și insulele mai accesibile pentru turismul intraeuropean și internațional și pentru a întări coeziunea teritorială; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită lipsei conexiunilor transfrontaliere, finalizării acestora și respectării termenelor-limită 2030 și 2050 stabilite pentru TEN-T;

40.  subliniază că Anul European al Căilor Ferate ar putea reprezenta un prilej de a sensibiliza opinia publică la turismul sustenabil și la noile rute transfrontaliere pe care le pot descoperi cetățenii europeni datorită legăturilor feroviare; invită deci Comisia să îmbunătățească rețeaua feroviară europeană; elogiază inițiativa DiscoverEU a Uniunii, care oferă mai ales tinerilor posibilitatea de a descoperi Europa prin experiențe de învățare și culturale și prin promovarea patrimoniului cultural local;

41.  evidențiază importanța pe care o au cultura și patrimoniul cultural pentru turismul european; invită, așadar, statele membre să aloce finanțare suficientă culturii și siturilor de patrimoniu cultural, fără a uita valoarea intrinsecă pe care o au în cadrul patrimoniului nostru cultural, care trebuie protejat, mai ales de schimbările climatice și de supraexploatarea turistică;

42.  subliniază că trebuie să se studieze reziliența patrimoniului cultural și observă legătura dintre turismul sustenabil și patrimoniul cultural; consideră că turismul cultural poate juca rolul de catalizator al înțelegerii reciproce între cetățenii Uniunii, oferindu-le posibilitatea de a descoperi patrimoniul cultural european în întreaga sa diversitate; evidențiază că trebuie să se țină seama de experiența dobândită ca urmare a Anului European al Patrimoniului Cultural; reamintește că au fost adoptate multe inițiative la nivelul UE, la nivel național și local pentru a îmbunătăți turismul sustenabil prin integrarea patrimoniului cultural în politicile în domeniul mediului, al arhitecturii și al planificării; consideră că trebuie protejat patrimoniul industrial al regiunilor aflate în tranziție, astfel încât să poată apărea noi oportunități economice și profesionale în regiunile respective; reiterează că toți actorii trebuie sensibilizați în mai mare măsură la protecția patrimoniului, inclusiv în ceea ce privește riscul de trafic ilicit de bunuri culturale; subliniază că orice reflecție asupra turismului sustenabil trebuie să ia în considerare și operele și bunurile culturale care au fost jefuite, furate sau obținute în mod ilegal în timpul războaielor; încurajează promovarea excelenței în turismul cultural sustenabil; invită statele membre să ia măsuri pentru a încuraja colaborarea dintre experții în turismul cultural și să promoveze cooperarea și schimbul de bune practici în acest sector;

43.  consideră că programul privind itinerariile culturale lansat de Consiliul Europei va ajuta să se pună în evidență diversitatea istoriei europene și va promova patrimoniul cultural; subliniază că este important ca obiectivele turistice să fie conectate; consideră că programul are un potențial ridicat pentru întreprinderile mici, pentru dialogul intercultural și pentru cooperarea transnațională și trebuie să evolueze pledând din ce în ce mai mult pentru sustenabilitate în turism, inclusiv pentru protecția patrimoniului cultural;

44.  invită Comisia să analizeze posibilele sinergii cu EuroVelo și cu cele 17 coridoare ale sale, în special prin majorarea sprijinului financiar, pentru a promova turismul pe bicicletă în Europa; invită Comisia să încurajeze reconversia liniilor de cale ferată dezafectate, inclusiv prin sprijinirea proiectelor „bicicletă-tren”, și să sprijine activ intermodalitatea bicicletă-tren; propune să se promoveze pachete de excursii cu bicicleta destinate turiștilor, care să fie îmbinate cu alte oferte sustenabile; consideră că rutele transfrontaliere pentru activitățile în aer liber, inclusiv pentru turismul rural, montan sau nautic, promovate prin rețele specifice finanțate de UE pot juca un rol important în conectarea diferitelor regiuni din statele membre și în redirecționarea într-un mod eficace a fluxurilor turistice, oferind, totodată, ocazii de a stimula turismul în regiunile mai puțin dezvoltate;

45.  îndeamnă Comisia să propună un nou sistem european de turism incluziv, pe modelul inițiativei Calypso, care să permită grupurilor sociale vulnerabile să folosească bonuri turistice naționale în instituțiile asociate din alte state membre care oferă, și ele, cetățenilor lor un program de turism social; ia act de faptul că numeroase state membre implementează astfel de programe cu rezultate foarte bune și consideră că ar fi oportun ca aceste sisteme să fie interoperabile la nivelul UE;

46.  invită Comisia să prezinte rezultatele proiectului-pilot „Destinații turistice inteligente” și modul în care intenționează să-l pună în practică, asociind inovarea cu protecția siturilor UNESCO și a siturilor naturale, cu specialități locale tradiționale și cu centre ale culturii;

47.  invită statele membre și Comisia să transforme Capitala europeană a turismului inteligent într-un proiect permanent cu criterii mai complete și mai echitabile, aducând astfel beneficii economiei locale și lanțurilor de aprovizionare locale; cere să se dea dovadă de un angajament mai mare în direcția creșterii treptate a oportunităților de mobilitate durabilă în întreaga Europă;

48.  felicită Comisia pentru premiul „Access City Award” și cere să se pună în practică inițiative similare la nivel național și regional;

49.  felicită Comisia pentru cele 14 acțiuni ale strategiei pentru turismul maritim și costier și o invită să prezinte concluzii care să permită direcționarea finanțării către infrastructură (porturi și porturi de agrement), sprijinul logistic și operațional pentru aceasta, prevenirea generării de deșeuri și utilizarea energiei din surse regenerabile; evidențiază că trebuie să se respecte ecosistemul maritim, să se promoveze dialogul între statele membre, autoritățile regionale și locale, părțile interesate și societatea civilă și să se încurajeze dezvoltarea sustenabilă a turismului costier și maritim; invită Comisia ca, de comun acord cu statele membre, să ia măsuri pentru a sprijini turismul de croazieră, care continuă să fie grav afectat de pandemia de COVID-19, și să îi înlesnească relansarea operațională, respectând totodată standardele sociale și de mediu;

50.  invită Comisia să conceapă inițiative destinate turismului nautic și costier privind recunoașterea calificărilor căpitanilor, normele în materie de TVA pentru ambarcațiuni, porturile de agrement și locurile de ancoraj, să încerce să rezolve problema caracterului sezonier și să promoveze rutele transfrontaliere, cum ar fi o rețea de rute pentru turismul nautic, precum și să facă publică situația actuală a proiectului-pilot „Carta bunelor practici pentru un turism de croazieră sustenabil”;

51.  încurajează Comisia să îi includă pe actorii locali care lucrează în zonele rurale și de coastă în inițiativele de diversificare a veniturilor prin crearea de produse, servicii sau experiențe turistice, în conceperea de noi inițiative și în căutarea de sinergii între cele existente; încurajează eforturile depuse pentru a-i implica pe producătorii din sectorul primar (agricultură, creșterea animalelor și pescuit) în aceste inițiative și pentru a analiza dacă aceste inițiative ar putea fi folosite ca mijloc de comercializare a produselor lor și de difuzare a tradițiilor lor culturale sau gastronomice;

52.  evidențiază potențialul de a crea locuri de muncă în zonele rurale pentru resortisanții țărilor terțe cu reședință legală, promovând astfel incluziunea socială și economică a acestora;

53.  evidențiază contribuția turismului rural la menținerea exploatațiilor agricole mici și la diversificarea agriculturii, eliminarea inegalităților sociale și crearea de posibilități de angajare pentru femei, acestea reprezentând aproximativ 50 % din sectorul turismului rural în UE, contribuind astfel la reînnoirea generațiilor și la inversarea tendinței de depopulare;

54.  evidențiază că turismul în domeniul sănătății, mai ales turismul balnear și cel de wellness, trebuie considerat ca fiind un sector separat în viitoarele măsuri de dezvoltare a turismului în Europa, sector care poate fi foarte competitiv și inovator, având în vedere schimbările demografice și creșterea gradului de sensibilizare la sănătatea publică;

Regândirea: proiectarea sectorului turismului în viitor

55.  evidențiază că industria turismului trebuie sprijinită pentru a pune în aplicare principiile economiei circulare, de exemplu, încurajând aprovizionarea cu produse neutre din punct de vedere climatic, utilizând energie curată, reducând utilizarea substanțelor chimice dăunătoare și a materialelor plastice de unică folosință, îmbunătățind eficiența energetică a clădirilor prin stimularea renovării parcului imobiliar turistic, punând în practică procese de reciclare a apelor pluviale și a apelor reziduale menajere, facilitând reciclarea și prevenind generarea de deșeuri;

56.  îndeamnă Comisia să prezinte, în prima jumătate a anului 2021, o analiză a cererilor primite din partea fiecărui stat membru privind schemele de ajutor de sat pentru sectorul turismului și a finanțării din partea UE utilizate pentru a combate efectele COVID-19, inclusiv a aplicabilității programului SURE; invită Comisia să consolideze și să extindă SURE până la sfârșitul anului 2022, având în vedere dificultățile socioeconomice cu care se confruntă statele membre;

57.  invită Comisia și statele membre să găsească soluții pentru situația lucrătorilor din sectorul turismului, afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19, și să ia în considerare posibilitatea de a institui un cadru european în întregul lanț valoric al sectorului, în contextul planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu întreprinderile, printr-un dialog constructiv privind condițiile de muncă din sector, caracterizate de natura sezonieră, de munca cu fracțiune de normă și de formele atipice de încadrare în muncă; reliefează că trebuie garantat accesul la mecanismele de protecție socială;

58.  invită Comisia ca, împreună cu Banca Europeană de Investiții, să creeze suficient sprijin specific pentru decarbonizarea sectorului turismului, pentru digitalizare și pentru proiecte inovatoare, precum și condiții de acces la InvestEU pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii, pentru a permite dobândirea de noi competențe și crearea mai multor locuri de muncă de calitate; evidențiază că este nevoie de o mai bună coordonare între UE și nivelul local pentru a rezolva problema accesului la finanțare; accentuează că noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, robotica și realitatea virtuală și cea augmentată, pot avea un impact semnificativ asupra sectorului turismului; observă că este nevoie de o finanțare adecvată și stimulente pentru unitățile turistice, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri;

59.  invită Comisia să propună noi programe de sprijinire a inovării în sectorul turismului cu ajutorul gândirii proiective;

60.  invită Comisia, împreună cu statele membre, să sprijine cele mai bune practici folosite în prezent de autoritățile naționale, regionale și locale, tranziția către o intermodalitate fără întreruperi („seamless”) în domeniul transporturilor și dezvoltarea sistemelor de emitere de bilete directe pentru călătoria cu trenul; reamintește importanța pe care o au rețelele TEN-T moderne și neîntrerupte și serviciile transfrontaliere de mare viteză accesibile în întreaga Europă pentru a debloca potențialul transportului în comun internațional sustenabil, astfel încât turismul să devină mai sustenabil în fiecare anotimp; reamintește, în acest sens, că trebuie consolidate nodurile urbane și transportul public, care reprezintă o parte importantă a experienței trăite de turiști și a vieții de zi cu zi a cetățenilor în destinațiile turistice;

61.  invită Comisia să implementeze vizele electronice, precum și vizele de circuit și alte măsuri care să permită intrarea în Uniune a vizitatorilor legitimi;

62.  consideră că promovarea mărcii turistice europene în țările terțe trebuie să se axeze pe diversificarea produsului turistic, pentru a atrage o gamă mai largă de turiști și a crește cota de piață, promovând, în același timp, destinații-cheie care oferă alternative la zonele în care se practică turismul de masă; evidențiază atractivitatea produselor și serviciilor turistice paneuropene, cum ar fi itinerariile transnaționale;

63.  subliniază contribuția majoră adusă de sport la turismul european și scoate în evidență ocaziile create de evenimentele și activitățile sportive, fără a neglija faptul că este important ca evenimentele majore să devină mai sustenabile; reliefează importanța pe care o au gastronomia, itinerariile gastronomice și domeniul hotelier și al alimentației publice (HORECA) europene pentru sectorul turismului; subliniază cât sunt de importante turismul în domeniul sănătății și turismul balnear și invită Comisia să promoveze inițiative turistice care pot ajuta la reducerea cheltuielilor cu sănătatea prin măsuri de prevenire și pot reduce consumul de medicamente; consideră că promovarea mărcii turistice europene în țările terțe ar trebui să se concentreze pe diversificarea ofertei în materie de patrimoniu cultural și natural, gastronomie și sănătate a Uniunii în cooperare cu destinațiile și agențiile de turism operatoare;

64.  îndeamnă Comisia să prezinte o propunere privind indicațiile geografice pentru produsele neagricole, având în vedere mai ales rezultatul consultării publice din 2014, care a arătat că această recunoaștere, care identifică imediat un produs cu un teritoriu, va stimula industria turismului;

65.  invită Comisia să promoveze profesiile artistice și cele meșteșugărești tradiționale, care reprezintă un exemplu al excelenței produselor fabricate în Europa, ca o expresie a identității și tradițiilor regiunilor europene, inclusiv în contextul turismului, recunoscând oficial că acestea fac parte din patrimoniul cultural european;

66.  invită Comisia să evalueze și, dacă este necesar, să revizuiască Directiva privind pachetele de servicii de călătorie(17), precum și să deblocheze negocierile din Consiliu asupra revizuirii Regulamentului (CE) nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor din transportul aerian(18) pentru a face față efectelor crizei recente, a preveni situațiile viitoare de incertitudine juridică și a asigura protecția drepturilor consumatorilor; cere Comisiei să analizeze posibilitatea de a consolida dispozițiile privind protecția în caz de insolvență prin adăugarea unei abordări preventive menite să sprijine întreprinderile și IMM-urile într-un stadiu mai timpuriu și să protejeze lucrătorii în caz de șocuri sistemice și/sau insolvență;

67.  invită Comisia să creeze, pe baza experienței dobândite în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a sistemelor similare ale statelor membre, un sistem european de garantare a călătoriilor, astfel încât companiile să dispună de lichiditatea financiară necesară pentru a garanta atât rambursarea costurilor achitate de călători, cât și a costurilor de repatriere și despăgubiri corecte pentru posibilele daune suferite în caz de faliment;

68.  invită Comisia să creeze o platformă unică care să elaboreze programe de alfabetizare în domeniul inovării digitale destinate personalului de conducere din microîntreprinderi și IMM-uri, oferindu-le competențele de care au nevoie pentru a-și optimiza potențialul de a genera bogăție; consideră, în consecință, că formarea și recalificarea regulată a forței de muncă existente în acest sector este extrem de importantă, cu un accent special pe competențele digitale și pe tehnologiile inovatoare; invită Comisia să elaboreze o foaie de parcurs a UE pentru actualizarea competențelor lucrătorilor din acest sector, inclusiv un program de finanțare al UE în acest scop;

69.  constată că competențele și calificările nu sunt întotdeauna armonizate între țări și că nu există recunoaștere reciprocă; invită, așadar, Comisia să evalueze opțiunile de armonizare a normelor și a legislației pe această temă;

70.  îndeamnă Comisia să colaboreze cu asociațiile din sector și, cu ajutorul bunelor practici, să emită recomandări și să ofere sprijin financiar pentru organizarea de evenimente ce promovează turismul comercial, de târguri, de congrese, de evenimente ce promovează turismul artistic și de spectacole, cum ar fi concertele și festivalurile;

71.  cere Comisiei să publice și să facă schimb de bune practici pentru profesia de ghid turistic profesionist cu părțile interesate și cu statele membre, pentru a găsi soluții la problemele care afectează acest sector; consideră că ghizii turistici profesioniști joacă un rol esențial în promovarea patrimoniului cultural, în sinergie cu teritoriul, cu tradițiile și cu particularitățile sale; consideră, prin urmare, că această profesie ar trebui fie protejată corespunzător pe piața muncii, pentru a asigura servicii de înaltă calitate, menținând în același timp o concurență deschisă și loială; invită Comisia să analizeze faptul că nu există recunoaștere reciprocă în acest sector pentru a stabili unde poate aduce Uniunea îmbunătățirile necesare;

72.  subliniază că este important ca serviciile turistice și de călătorie să fie accesibile tuturor, inclusiv copiilor, persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități, indiferent de situația lor economică sau de eventualele lor vulnerabilități; invită Comisia să depună eforturi pentru a facilita eventuala aplicare și recunoaștere mai extinsă a cardului UE pentru persoanele cu dizabilități; subliniază că turismul accesibil pentru toți poate fi realizat numai prin îmbinarea adecvată dintre standardele juridice aplicate de statele membre, inovare și evoluțiile tehnologice, formarea personalului, sensibilizarea populației, promovarea și comunicarea corespunzătoare în întregului lanț de ofertă turistică; pune în evidență, în acest sens, importanța rețelelor europene în care părțile interesate din sectorul public și din cel privat pot coopera și face schimb de bune practici; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să impulsioneze în mod activ elaborarea în curs a standardului privind serviciile turistice accesibile al Organizației Internaționale de Standardizare și să asigure punerea în aplicare rapidă și corectă a acestuia, după ce va fi adoptat, asigurându-se totodată că furnizorii de servicii respectă standardele de accesibilitate relevante deja aplicabile sau în curs de punere în aplicare și că oferă informații despre accesibilitatea serviciilor lor;

73.  invită Comisia să propună o metodă standardizată prin care întreprinderile și turiștii să poată compara și analiza feedbackul interactiv privind accesibilitatea destinațiilor și să promoveze utilizarea acestei metode în întregul sector al turismului;

74.  invită Comisia ca, atunci când elaborează și evaluează impactul legislației în domeniul turismului, să ia în considerare caracteristicile deosebite și constrângerile suplimentare ale regiunilor ultraperiferice, în conformitate cu articolul 349 din TFUE, deoarece dezvoltarea economică, socială și culturală a acestor regiuni depinde în mare măsură de turism; avertizează, în acest context, că trebuie să se asigure o finanțare adecvată pentru a garanta accesibilitatea regiunilor ultraperiferice; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare tranziția climatică și cea digitală în regiunile ultraperiferice;

75.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită regiunilor montane, insulelor și regiunilor insulare și celor rurale și subliniază că este important să existe o cooperare instituțională bine structurată cu toți actorii regionali interesați, precum și cu Comitetul Regiunilor;

76.  încurajează Comisia și statele membre să asigure mobilitatea în teritoriile afectate de o insularitate dublă și triplă, având în vedere scăderea bruscă a ofertei; evidențiază că se pot crea coridoare de călătorie sigure spre și dinspre regiunile ultraperiferice și insule, pentru a contribui la reducerea constrângerilor permanente cu care se confruntă acestea;

77.  subliniază că măsurile adoptate de UE pentru dezvoltarea rurală contribuie la consolidarea sectorului agroalimentar al UE, a sustenabilității de mediu și a bunăstării zonelor rurale;

o
o   o

78.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0169. (2) Texte adoptate, P9_TA(2019)0047. (3) JO C 363, 28.10.2020, p. 179. (4) JO L 131, 20.5.2017, p. 1. (5) JO C 331, 18.9.2018, p. 125. (6) JO C 428, 13.12.2017, p. 10. (7) JO C 355, 20.10.2017, p. 71. (8) JO C 316, 22.9.2017, p. 88. (9) JO C 56 E, 26.2.2013, p. 41. (10) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9. (11) Texte adoptate, P9_TA(2020)0156. (12) „The carbon tour of global tourism” (Amprenta de carbon a turismului mondial), Nature Climate Change, mai 2018. (13) Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (JO L 337, 14.10.2020, p. 3). (14) Recomandarea (UE) 2020/1595 a Comisiei din 28 octombrie 2020 privind strategiile de testare pentru COVID-19, inclusiv utilizarea testelor antigenice rapide (JO L 360, 30.10.2020, p. 43). (15) UNWTO și Programul ONU pentru mediu, „Making Tourism more Sustainable – A Guide for Policy-Makers” (Asigurarea unui turism mai durabil – Ghid pentru factorii de decizie), 2005. (16) Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind statisticile europene referitoare la turism și de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului (JO L 192, 22.7.2011, p. 17). (17) JO L 326, 11.12.2015, p. 1. (18) JO L 46, 17.2.2004, p. 1.