Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Serbia la 19 decembrie 2009,

–  având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (COM(2011)0668), decizia Consiliului European din 1 martie 2012 de a acorda Serbiei statutul de țară candidată și decizia Consiliului European din 27-28 iunie 2013 de a începe negocierile de aderare la UE cu Serbia,

–  având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003,

–  având în vedere Declarația de la Sofia în urma reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia, anexată,

–  având în vedere Rezoluția 1244 din 10 iunie 1999 a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere primul acord privind principiile care reglementează normalizarea relațiilor dintre guvernele Serbiei și Kosovo din 19 aprilie 2013 și acordurile din 25 august 2015, precum și dialogul în curs facilitat de UE pentru normalizarea relațiilor,

–  având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere rezoluția sa din 29 noiembrie 2018 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Serbia(1),

–  având în vedere declarația și recomandările adoptate cu ocazia celei de a unsprezecea reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia (CPSA) din 30-31 octombrie 2019,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind consolidarea cooperării cu partenerii din Balcanii de Vest în domeniul migrației și securității,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 intitulată „Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a UE” (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2019 privind Serbia” (SWD(2019)0219),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Comunicarea din 2020 privind politica de extindere a UE” (COM(2020)0660), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2020 privind Serbia” (SWD(2020)0352),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Orientări pentru implementarea Agendei verzi pentru Balcanii de Vest” (SWD(2020)0223),

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 8 aprilie 2020 intitulată „Comunicarea privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19” (JOIN(2020)0011),

–  având în vedere evaluarea Comisiei din 21 aprilie 2020 privind programul de reforme economice din Serbia pentru perioada 2020-2022 (SWD(2020)0064) și concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia adoptate de către Consiliu la 19 mai 2020,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea postpandemică” (COM(2020)0315),

–  având în vedere cea de a unsprezecea reuniune a Conferinței de aderare la nivel ministerial cu Serbia, care a avut loc la 10 decembrie 2019 și în cadrul căreia au fost deschise negocierile privind capitolul 4, „Libera circulație a capitalurilor”,

–  având în vedere concluziile primei etape a Dialogului între partide privind îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a alegerilor parlamentare, facilitat de Parlamentul European,

–  având în vedere raportul final al misiunii speciale de evaluare a alegerilor a OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 21 iunie 2020 din Serbia, publicat la 7 octombrie 2020,

–  având în vedere declarația de presă, publicată la 11 noiembrie 2020, a experților Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului privind preocupările legate de utilizarea abuzivă a Legii privind prevenirea spălării banilor și finanțarea terorismului pentru a lua la țintă și a îngrădi activitatea ONG-urilor,

–  având în vedere cel de-al doilea raport de conformitate privind Serbia întocmit de Grupul de state europene împotriva corupției (GRECO) referitor la prevenirea corupției în rândul deputaților, judecătorilor și procurorilor, publicat la 26 noiembrie 2020 în cadrul celei de a patra runde de evaluare,

–  având în vedere Raportul din 22 ianuarie 2020 referitor la evaluarea situației de referință privind Serbia redactat de Grupul de experți în intervenția contra violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (GREVIO),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară,

–  având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020(2),

–  având în vedere declarația comună din 28 ianuarie 2020 a Parlamentului European adoptată în urma summitului președinților parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest, convocat de Președintele Parlamentului European și de președinții parlamentelor din Balcanii de Vest,

–  având în vedere Declarația de la Zagreb convenită în cadrul summitului UE-Balcanii de Vest, care a avut loc prin videoconferință la 6 mai 2020,

–  având în vedere summitul UE-Balcanii de Vest din cadrul Procesului de la Berlin din 10 noiembrie 2020,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0032/2021),

A.  întrucât Serbia trebuie evaluată, ca orice țară care aspiră să devină stat membru al UE, în funcție de propriile merite în îndeplinirea, punerea în aplicare și respectarea setului de criterii și valori comune necesare pentru aderare și întrucât calendarul și ritmul procesului de aderare sunt determinate de calitatea reformelor necesare și de seriozitatea în aplicarea lor;

B.  întrucât democrația, drepturile omului și statul de drept reprezintă valori fundamentale pe care se întemeiază UE și factori determinanți în procesul de extindere, stabilizare și asociere; întrucât sunt necesare reforme trainice pentru a rezolva problemele care persistă în aceste domenii;

C.  întrucât Serbia trebuie să dovedească prin fapte că a pornit pe un drum ireversibil în ceea ce privește prețuirea, susținerea și apărarea unor valori precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectul pentru drepturile omului, inclusiv pentru drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale și altor minorități, pe plan intern și în relațiile sale internaționale;

D.  întrucât de la deschiderea negocierilor cu Serbia au fost deschise optsprezece capitole dintre care două au fost închise provizoriu; întrucât Serbia a decis să accepte noua metodologie de extindere a UE;

E.  întrucât nu prea se văd progrese trainice în domeniul judiciar și al drepturilor fundamentale (capitolul 23), nici în domeniul justiției, libertății și securității (capitolul 24); întrucât Consiliul a decis să nu deschidă deocamdată mai multe capitole cu Serbia;

F.  întrucât GRECO consideră că situația din Serbia este „în general nesatisfăcătoare”, constatând că Serbia nu respectă recomandările GRECO pentru prevenirea corupției în cazul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor;

G.  întrucât angajamentul UE de a încuraja statul de drept se aplică și în cazul Serbiei, drept pentru care UE ar trebui să-și continue cooperarea cu Consiliul Europei, sprijinind Serbia să facă reforme esențiale și programe de instruire în justiție, combaterea corupției, promovarea drepturilor omului și rolul mass-mediei și societății civile libere și independente și monitorizând progresele obținute în aceste domenii, potrivit metodologiei revizuite pentru extindere;

H.  întrucât Serbia are tot interesul să își normalizeze relațiile cu Kosovo;

I.  întrucât Serbia și-a menținut angajamentul față de cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate;

J.  întrucât Serbia și-a menținut angajamentul față de crearea unei economii de piață funcționale și a continuat să pună în aplicare obligațiile prevăzute în Acordul de stabilizare și de asociere, deși persistă o serie de probleme de conformitate; întrucât corupția pune în continuare bețe-n roate dezvoltării economice;

K.  întrucât Serbia a ratificat toate convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM);

L.  întrucât libertatea de exprimare și independența mass-mediei stârnesc în continuare motive serioase de îngrijorare, care trebuie abordate cu prioritate;

M.  întrucât Dialogul interpartinic (DIP) privind îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a alegerilor parlamentare, facilitat de Parlamentul European, oferă o platformă unică pentru a ajunge la un consens cu privire la angajamentele de îmbunătățire a condițiilor de derulare a alegerilor;

N.  întrucât UE a fost de acord să realoce 374 de milioane EUR din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) pentru a ajuta la atenuarea impactului socioeconomic al COVID-19 în regiune,

O.  întrucât UE a demonstrat că își respectă angajamentul față de viitorul european al țărilor din Balcanii de Vest și a mobilizat 3,3 miliarde EUR ca reacție la criza sanitară urgentă și pentru a atenua consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19;

P.  întrucât UE oferă cea mai multă asistență și cele mai multe ajutoare Serbiei pentru a atenua consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19; întrucât Serbia a primit sprijin imediat în valoare de 15 milioane EUR pentru sectorul sănătății, 78,4 milioane EUR pentru redresarea economică și socială și fonduri de asistență în valoare de 93,4 milioane EUR;

Q.  întrucât UE oferă asistență Serbiei în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), pentru perioada 2014-2020 fiind alocat un buget total orientativ de 1 539,1 miliarde EUR;

R.  întrucât UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Serbia; întrucât UE a acordat Serbiei granturi de peste 3,6 miliarde EUR în ultimii 18 ani în toate domeniile, inclusiv statul de drept, reforma administrației publice, dezvoltarea socială, mediu și agricultură; întrucât din 2007 până în prezent UE a acordat Serbiei asistență prin IPA în valoare totală de 2,79 miliarde EUR;

S.  întrucât Serbia a beneficiat substanțial de pe urma integrării comerciale și economice cu UE; întrucât UE este cel mai mare partener comercial al Serbiei, în 2018 67 % din exporturile totale și peste 60 % din importurile totale de mărfuri ale Serbiei având loc către/din UE; întrucât investițiile UE în Serbia au atins o valoare totală de peste 13 miliarde EUR între 2010 și 2018;

1.  apreciază că aderarea la UE continuă să fie obiectivul strategic al Serbiei și că se numără printre prioritățile guvernului nou-constituit; constată că toate partidele parlamentare susțin procesul de integrare a Serbiei în UE; încurajează autoritățile sârbe să își declare mai activ și mai clar angajamentul față de valorile europene în dezbaterea publică și așteaptă din partea Serbiei un angajament clar și lipsit de ambiguitate, atât în vorbe, cât și în fapte, de a-și îndeplini obligațiile aferente aderării la UE de o manieră vizibilă și verificabilă;

2.  relevă că este important să se insufle mai mult dinamism negocierilor de aderare cu Serbia și să aplice rapid metodologia revizuită pentru extindere, bazată pe grupuri de capitole tematice de negociere și pe integrarea treptată, pe rând, în politicile și programele UE, subliniind, totodată, avantajele clare și palpabile, de interes direct pentru cetățenii Serbiei;

3.  subliniază că impulsul creat de noul mandat în urma alegerilor din 21 iunie 2020 din Serbia reprezintă o oportunitate de a realiza progrese importante în direcția perspectivei europene a Serbiei; susține că nu ar trebui deschise alte capitole de negociere decât dacă Serbia face angajamentele necesare și realizează reforme în domeniile de referință impuse; constată că deschiderea capitolelor este un instrument esențial pentru a realiza o schimbare de durată în direcția proeuropeană în Serbia;

4.  invită Comisia și Consiliul cu implicarea, după caz, a partenerilor sârbi, să ia măsurile necesare pentru a implementa dispozițiile metodologiei revizuite de extindere, în special cele referitoare la grupurile tematice de negociere, și să aplice această nouă metodologie în ideea de a accelera procesul de extindere a Balcanilor de Vest și de a defini, împreună cu Serbia, noi etape ale procesului său de negociere;

5.  salută cooperarea dintre guvernul sârb și Adunarea Națională în legătură cu Convenția națională privind Uniunea Europeană (CNUE); roagă guvernul sârb să numească cât mai curând posibil un nou coordonator al echipei de negociere pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană; roagă Serbia, de asemenea, să doteze Ministerul Integrării Europene cu capacități administrative mai însemnate, pentru a putea conduce mai bine negocierile de aderare și să facă tot posibilul pentru ca procesul de integrare europeană să devină cât mai incluziv și mai deschis cu putință;

6.  constată că Serbia a continuat să își alinieze tot mai mult legislația și aplicarea sa la acquis-ul european și că trebuie să meargă în continuare pe această cale; regretă că ritmul alinierii a fost cu mult mai lent decât cel prevăzut inițial de guvern; subliniază că la capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate) progresele au fost limitate; subliniază că normalizarea relațiilor cu Kosovo și respectarea efectivă a drepturilor fundamentale rămân esențiale și vor determina ritmul negocierilor de aderare;

7.  regretă că nu s-au înregistrat progrese în multe domenii ale agendei de reformă a Serbiei și că s-a produs chiar un regres în unele aspecte fundamentale pentru aderarea la UE; invită Comisia să își modifice metodologia de raportare pentru a ține seama de regresele semnificative și pentru a transmite un mesaj clar țărilor în curs de aderare, inclusiv Serbiei;

8.  subliniază importanța comunicării strategice privind avantajele aderării la UE realizată de către părțile interesate din Serbia; subliniază că discuțiile publice despre aderarea la UE trebuie axate pe date concrete și să promoveze respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a valorilor democratice;

9.  încurajează autoritățile sârbe să își declare mai activ, în dezbaterile publice, atașamentul față de valorile europene și să mărească transparența comunicărilor, inclusiv prin punerea informațiilor la dispoziția publicului larg, dar și printr-o cooperare mai intensă între autoritățile publice și societatea civilă; este îngrijorat că unele canale media finanțate din fonduri publice, citând de multe ori demnitari publici, contribuie la difuzarea retoricii anti-UE în Serbia;

10.  invită Serbia și statele membre ale UE să ducă o politică de comunicare mai activă și mai incisivă despre perspectiva europeană, destinată atât cetățenilor sârbi, cât și celor din UE, inclusiv membrilor minorităților naționale; subliniază legăturile istorice de prietenie și de fraternitate care există între popoarele Uniunii Europene și poporul sârb;

11.  remarcă vizibilitatea disproporționată pe care Serbia o acordă unor țări terțe; invită Serbia, Comisia și delegația UE în Serbia să își intensifice eforturile pentru a promova rolul, eforturile și beneficiile parteneriatului strâns între UE și Serbia, inclusiv prin promovarea proiectelor și reformelor finanțate de UE; remarcă nevoia urgentă de a comunica cu cetățenii sârbi din afara marilor orașe, și invită UE să susțină mai mult societatea civilă de la nivel local;

12.  cere să se creeze noi ocazii de dialog politic și strategic la nivel înalt cu țările din Balcanii de Vest pentru a asigura o mai bună coordonare și implicarea la nivel înalt, după cum se recomandă și în metodologia de extindere revizuită; crede că Conferința privind viitorul Europei ar trebui să îi îndemne activ să participe și să îi implice corespunzător pe reprezentanții sârbi și ai celorlalte țări din Balcanii de Vest, atât la nivel de guvern, cât și la nivelul organizațiilor societății civile și de tineret;

13.  ia act de concluziile raportului final al misiunii speciale de evaluare a alegerilor al OSCE/ODIHR, potrivit cărora alegerile parlamentare din 21 iunie 2020 au fost bine organizate, dar că poziția dominantă a partidului de guvernământ, inclusiv în mass-media, a dat de gândit; regretă tendințele manifestate de o bună bucată de vreme: presiune pe alegători, atitudine părtinitoare a canalelor mediatice și estomparea liniilor de demarcație dintre activitățile administrației de stat și campaniile partizane; semnalează, în acest sens, rolul campaniilor de dezinformare sponsorizate de stat care urmăresc să schimbe opiniile alegătorilor;

14.  consideră de bun augur înființarea grupului de lucru pentru punerea în aplicare a recomandărilor ODIHR; invită autoritățile sârbe să abordeze integral toate recomandările ODIHR cu mult timp înainte de următoarele alegeri; subliniază că organizațiile societății civile cu expertiză în condițiile de derulare a alegerilor ar trebui să rămână implicate în acest proces;

15.  observă cu îngrijorare că modificările aduse unor elemente importante ale sistemului electoral, inclusiv scăderea pragului electoral, au fost adoptate în parlament cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile programate, fără o dezbatere publică demnă de acest nume; relevă că, potrivit Comisiei de la Veneția, nu ar trebui aduse modificări de fond unor elemente fundamentale ale legii electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri;

16.  regretă decizia unor părți ale opoziției de a boicota alegerile și arată că, date fiind concluziile misiunii speciale de evaluare a alegerilor a OSCE/ODIHR, care a scos în relief lipsa unui pluralism real și fragmentarea scenei politice din Serbia, toate forțele politice, și mai ales autoritățile de guvernare, au răspunderea de a îmbunătăți condițiile electorale; subliniază că pentru aceste părți ale opoziției singura modalitate de a garanta reprezentarea politică a propriilor alegători și de a influența procesul decizional este să se implice în procese politice și electorale; roagă opoziția să revină la masa negocierilor și să își reia participarea la activitățile politice și parlamentare; observă că, în urma boicotării alegerilor de către unele partide de opoziție, parlamentul sârb nou constituit se distinge printr-o majoritate covârșitoare a coaliției de guvernare și prin absența unei opoziții viabile – situație care nu este favorabilă cultivării pluralismului politic în țară;

17.  reamintește principiile electorale definite de Comisia de la Veneția și constată cu îngrijorare că președintele Aleksandar Vučić a anunțat alegeri anticipate fără temei constituțional sau necesitate politică, anunțând totodată, ca președinte al Serbiei și al celui mai mare partid politic din țară, că alegerile prezidențiale, parlamentare și pentru primăria Belgradului urmează să aibă loc în aceeași zi, în primăvara anului 2022;

18.  apreciază lansarea DIP cu Adunarea Națională din Serbia, facilitată de Parlamentul European și măsurile inițiale luate de autoritățile sârbe și de majoritatea parlamentară pentru a îmbunătăți condițiile electorale; cere să se onoreze angajamentele neîndeplinite asumate în cadrul DIP;

19.  consideră îmbucurătoare lansarea celei de a doua faze a DIP cu Adunarea Națională din Serbia, facilitată de Parlamentul European, cu implicarea tuturor părților interesate relevante și a forțelor politice proeuropene din Serbia, pentru a îmbunătăți climatul politic și încrederea față de tot spectrul politic și a ajunge la un consens în legătură cu aspectele rămase nerezolvate ale procesului electoral, în acord cu recomandările făcute de misiunile internaționale de observare a alegerilor; cere să se organizeze cât mai grabnic noi runde ale DIP, mai incluzive, și îndeamnă toate părțile să își desemneze clar obiective, criterii, valori de referință și interlocutori; subliniază că DIP ar trebui încheiat cu mult timp înainte de viitoarele alegeri, pentru a lăsa suficient timp pentru a introduce și a pune în practică modificările necesare de natură juridică și de altă natură ale condițiilor electorale, în vederea creării unor condiții de concurență egale înainte de alegeri; reamintește că guvernul și organismele independente trebuie să asigure implementarea integrală și adecvată a cadrelor juridice asociate cu angajamentele asumate în cadrul DIP;

20.  condamnă atacurile verbale inacceptabile și discursurile de incitare la ură față de unii eurodeputați, în special față de cei care reprezintă Parlamentul în relațiile sale cu Serbia, inclusiv președintele și membrii delegației CPSA și facilitatorii DIP, considerându-le incompatibile cu spiritul obligațiilor Serbiei în temeiul ASA; îi roagă pe președintele Adunării Naționale și pe liderii grupurilor politice reprezentate în acest for să apere standardele discursului democratic;

21.  invită noul guvern să pună umărul la reforme fundamentale veritabile și verificabile și să se ocupe de reformele și deficiențele structurale în domeniul statului de drept, al drepturilor fundamentale, al libertății mass-mediei și al funcționării instituțiilor democratice și administrației publice;

22.  constată cu îngrijorare că, în general, corupția rămâne o problemă căreia nu prea i s-a găsit leac; salută măsurile adoptate pentru a asigura independența Agenției Anticorupție și rezultatele obținute până în prezent în soluționarea cazurilor de corupție; încurajează factorii responsabili să facă și mai multe progrese, și în special să își îmbunătățească bilanțul investigațiilor, rechizitoriilor și condamnărilor finale în cazurile de corupție la nivel înalt, și să aplice legislația privind prevenirea corupției în conformitate cu acquis-ul UE și GRECO; salută publicarea raportului recent al GRECO și încurajează Ministerul Justiției să lucreze la punerea în aplicare a recomandărilor sale;

23.  subliniază că în ultimul său raport GRECO afirmă că Serbia a implementat doar parțial recomandările acestuia din 2015, adăugând că situația din țară este „în general nesatisfăcătoare”; subliniază că este important să se combată cu adevărat corupția și invită autoritățile sârbe să se conformeze acestor recomandări cât mai repede posibil; se arată îngrijorat de modificările recente ale legii privind prevenirea corupției cu privire la definiția noțiunii de „funcționari publici”, modificare care s-a realizat într-un mod netransparent și pripit, limitând în mod semnificativ numărul de persoane cărora li se aplică legea, șubrezind astfel și mai mult mecanismele anticorupție și creând posibilități de folosire abuzivă a resurselor statului într-un mod care anterior era considerat ilegal;

24.  îndeamnă Serbia să prezinte rezultate convingătoare, inclusiv un bilanț palpabil cu anchete finalizate cu succes în domenii care stârnesc motive de preocupare, precum sistemul judiciar, libertatea de exprimare și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate în special, în cazurile urmărite cu mult interes de populație, inclusiv cazurile Krušik, Jovanjica și Telekom Srbija, și să își îmbunătățească bilanțul în materie de investigații, punere sub acuzare și condamnări în cazuri de corupție de nivel înalt, inclusiv punerea sub sechestru și confiscarea bunurilor obținute ilegal; își reiterează apelul la justiție din 2018 în cazul demolării ilegale a proprietăților private din cartierul Savamala din Belgrad; constată că noua Lege privind prevenirea corupției este în vigoare de la 1 septembrie 2020;

25.  reamintește Serbiei să își intensifice eforturile de combatere temeinică a corupției, concentrându-se pe prevenirea și reprimarea corupției, inclusiv prin adoptarea unei noi strategii anticorupție, susținută de un plan de acțiune credibil și realist, însoțit de un mecanism de coordonare eficace;

26.  îndeamnă Serbia să își intensifice lupta împotriva criminalității organizate și să treacă de la o abordare de la caz la caz la o strategie axată pe organizații, pentru a dezmembra organizațiile mari, cu tentacule la nivel internațional; observă că o asemenea strategie ar trebui să cuprindă investigații, urmăriri penale și condamnări finale reușite în cazuri de infracțiuni grave și criminalitate organizată, de exemplu investigații financiare, urmărirea sistematică a fluxurilor de bani, crearea unui mecanism de supervizare robust, pentru a evita abuzurile, și alocarea mai multor resurse financiare și umane pentru parchetul pentru criminalitate organizată, care ar trebui ferit de orice influență politică necuvenită;

27.  se arată preocupat de proliferarea violențelor comise de grupuri extremiste și aparținând criminalității organizate și le cere autorităților să investigheze corespunzător orice caz descoperit de jurnaliștii de investigație sau de avertizorii de nereguli și să îi tragă la răspundere pe toți funcționarii publici implicați;

28.  constată cu îngrijorare că puterea politică exercită în continuare influență asupra sistemului judiciar și semnalează necesitatea de a întări elementele de protecție care garantează responsabilitatea, profesionalismul, independența și eficiența generală a sistemului judiciar, inclusiv, dacă este cazul, prin revizuirea actualului sistem de recrutare și de gestionare a resurselor umane; reține că guvernul a elaborat o propunere de reforme constituționale, evaluată pozitiv de Comisia de la Veneția, și a trimis-o comisiei competente a Adunării naționale;

29.  subliniază importanța unui proces de consultare amplu înainte de reforma constituțională; regretă că parlamentul sârb anterior nu a reușit să adopte reforme constituționale care să consolideze independența sistemului judiciar; recomandă să se adopte reforme constituționale cât mai curând posibil, în consultare cu asociațiile de judecători și procurori și cu alți actori politici relevanți, inclusiv cu opoziția neparlamentară;

30.  reamintește că este important să se adopte cât mai curând Legea privind finanțarea provinciei autonome Voivodina;

31.  se arată îngrijorat de faptul că noul parlament nu poate funcționa normal întrucât nu există opoziție parlamentară, legitimitatea sa este contestată de partidele de opoziție, mandatul său urmează să fie scurtat, după cum a anunțat deja președintele sârb, și adoptă modificări constituționale de anvergură fără o dezbatere publică deschisă, incluzivă și democratică, în special în domeniul justiției;

32.  apreciază modificările aduse funcționării Adunării Naționale care urmăresc reinstaurarea practicilor și procedurilor și respectarea Regulamentului de procedură; regretă că în general supravegherea exercitată de parlament asupra se face mai mult de formă; subliniază că este nevoie de mai multe reforme de fond ale procedurii și practicilor pentru a îmbunătăți calitatea procesului legislativ, a asigura un control parlamentar riguros și a pune capăt defectelor sistemice ale Adunării Naționale, inclusiv reducerea discursurilor de umplutură, a numărului de proceduri urgente și a practicii de a grupa subiecte fără legătură între ele la același punct de pe ordinea de zi;

33.  subliniază că se simte în continuare nevoia de a îmbunătăți calitatea procesului legislativ prin mai multă transparență și intensificarea dialogului social și politic lăsând organismele de reglementare independente să își îndeplinească efectiv rolul de supraveghere; reține că într-o sesiune plenară a Adunării Naționale au fost discutate rapoartele anuale ale organismelor independente și au fost adoptate concluzii;

34.  solicită parlamentului nou ales să își intensifice eforturile pentru a asigura transparența, caracterul incluziv și calitatea procesului legislativ, precum și un control parlamentar eficace; mai solicită măsuri suplimentare pentru a impulsiona dialogul interpartinic și un rol mai însemnat pentru societatea civilă, care rămâne un element esențial al unei democrații care funcționează ca unsă; constată cu îngrijorare lipsa de transparență în procesul de renumire în funcție a comisarului pentru protecția egalității;

35.  pledează pentru o cooperare reală cu organisme independente și de reglementare și îi cere Adunării Naționale să se implice mai mult în supravegherea și controlul guvernului și administrației; cere Adunării Naționale să se implice consistent în negocierile de aderare a Serbiei la UE, în acord cu rezoluția sa din 16 decembrie 2013 privind rolul Adunării Naționale și principiile negocierilor pentru aderarea Serbiei la UE;

36.  subliniază că rolul organismelor de reglementare independente, inclusiv al ombudsmanului național, al Agenției anticorupție, al Autorității naționale de audit, al comisarului pentru informații de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal, trebuie recunoscut și sprijinit în totalitate; solicită Adunării Naționale sârbe să purceadă la implementarea observațiilor și recomandărilor făcute de organismele de reglementare independente, îndeosebi de Ombudsman;

37.  reamintește că dialogul social este unul dintre stâlpii modelului social european și că o consultare periodică între guvern și partenerii sociali este esențială pentru a preveni tensiunile și conflictele sociale; subliniază că este esențial ca dialogul social să mi se rezume la schimbul de informații și că ar trebui consultate părțile interesate înainte ca legile importante să intre în procedura parlamentară;

38.  constată cu îngrijorare că Adunarea Națională s-a întrunit abia după 44 de zile de la declararea stării de urgență în martie 2020, fapt ce i-a subminat poziția, consfințită în Constituția Serbiei, de instituție esențială a democrației parlamentare; constată cu îngrijorare că Adunarea Națională a așteptat mult timp până să își înceapă munca la capacitate maximă după declararea rezultatelor finale ale alegerilor la 5 iulie 2020, deși exista o majoritate parlamentară clară; roagă Adunarea Națională să evite limbajul incendiar abuziv și să combată discursul care incită la ură în dezbaterile parlamentare; subliniază că într-o democrație misiunea opoziției este foarte importantă;

39.  subliniază că limbajul abuziv, intimidarea și campaniile de calomniere împotriva oponenților politici și reprezentanților media lansate de deputați în plenul Adunării Naționale reprezintă o încălcare a practicii democratice și a valorilor democratice fundamentale care ar trebui condamnată vehement și sancționată în conformitate cu regulamentul de procedură; este consternat de recentele atacuri orchestrate, lansate de mai mulți deputați și tabloide pro-guvernamentale împotriva unor jurnaliști de investigație și membri ai societății civile, inclusiv contra celor de la rețeaua mass-media independentă KRIK și de la ONG-uri precum CRTA și Parlament deschis, înfățișându-i drept asociați ai unor grupuri infracționale organizate și drept conspiratori în vederea unei lovituri de stat, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a propriului Cod de conduită pentru deputați, adoptat recent;

40.  consideră o veste bună adoptarea noului plan de acțiune pentru strategia în domeniul mass-mediei și faptul că a fost înființat un grup de lucru care să monitorizeze implementarea strategiei și a planului de acțiune;

41.  este îngrijorat de acuzațiile lansate de jurnaliștii de investigație că guvernul a manipulat statisticile despre COVID-19 în scopuri politice și electorale; regretă campania de dezinformare dusă de funcționari guvernamentali privind asistența acordată de UE în timpul pandemiei; subliniază că încrederea și transparența sunt deosebit de importante pentru eforturile guvernului de combatere a COVID-19 și, prin urmare, îndeamnă guvernul sârb să pună la dispoziția cetățenilor toate informațiile relevante despre pandemie, inclusiv despre vaccinuri;

42.  consideră că faptul că în decembrie 2018 o persoană care are legături cu partidul de guvernământ a cumpărat două canale de televiziune cu acoperire națională a reprezentat un pas către monopolizarea peisajului mass-media din țară de către partidul de guvernământ; îndeamnă autoritățile să asigure și să mențină condițiile necesare pentru o concurență loială și transparență în toate viitoarele tranzacții soldate cu schimbarea proprietarilor în domeniul mass-mediei; invită echipele editoriale ale tuturor canalelor de televiziune cu acoperire națională din Serbia să respecte cele mai înalte standarde profesionale și să permită prezentarea regulată a unor puncte de vedere diferite;

43.  regretă degenerarea libertății presei și întețirea exceselor de limbaj, intimidărilor și chiar a discursurilor de incitare la ură care au ca țintă opoziția parlamentară, intelectualii independenți, ONG-urile, jurnaliștii și somitățile, lansate inclusiv de membri ai partidelor de guvernământ, care au responsabilitatea crucială de a-i trata cu respect pe toți reprezentanții mass-media; îndeamnă autoritățile sârbe să ia măsuri imediate pentru a garanta libertatea de exprimare și independența mass-mediei și să dispună anchetarea temeinică a acestor cazuri;

44.  regretă că autoritățile sârbe nu și-au îndeplinit deloc sau au îndeplinit parțial angajamentele luate în cadrul DIP referitoare la Consiliul de reglementare a mass-mediei electronice (CRM) și la canalul public de radiodifuziune (RTS); reamintește că o mass-media liberă și independentă joacă un rol major în democrație; regretă că, de la încheierea primei faze a DIP, CRM și RTS nu au reușit să își recâștige credibilitatea în fața populației și a partidelor de opoziție; constată că, deși guvernul a înființat un grup de lucru pentru siguranța jurnaliștilor, toate asociațiile de jurnaliști și mass-media independente din Serbia s-au retras deja din grupul respectiv întrucât acesta nu a reacționat la atacurile tabloidelor proguvernamentale la adresa jurnaliștilor care fac parte din portalul web de investigație „Rețeaua pentru investigarea criminalității și corupției” (KRIK);

45.  constată cu îngrijorare că activitatea organizațiilor societății civile (OSC) are loc într-un mediu care nu este deschis la critici; îndeamnă administrația sârbă pentru prevenirea spălării banilor din cadrul Ministerului de Finanțe din Serbia să lămurească complet situația anchetelor care vizează OSC-uri și jurnaliști acuzații de spălare de bani și îndeamnă autoritățile să nu persecute în mod arbitrar aceste organizații și persoane; solicită autorităților sârbe să nu permită restrângerea spațiului dedicat societății civile și mass-mediei independente, inclusiv intimidarea sau incriminarea acestor organizații, așa încât să își poată face munca fără restricții; îndeamnă autoritățile să creeze cât mai repede un mediu propice activității tuturor organizațiilor societății civile;

46.  invită Comisia și SEAE să își intensifice cooperarea și sprijinul pentru societatea civilă, ONG-uri și mass-media independentă de la fața locului; își reafirmă sprijinul pentru munca fundațiilor politice europene democratice care doresc să întărească procesele democratice din Serbia și să promoveze o nouă generație de lideri politici;

47.  deși condamnă cu fermitate toate actele de violență, constată că incidentele în care poliția a făcut uz disproporționat de forță în timpul protestelor din iulie 2020 merită o atenție deosebită din partea autorităților, inclusiv faptul că ulterior agenții de poliție nu au cooperat cu sistemul judiciar și cu procurorul; îndeamnă autoritățile sârbe să ancheteze așa cum trebuie toate cazurile în care forțele de poliție și-au depășit prerogativele pentru a preveni impunitatea, a întări încrederea populației în poliție și a le ușura persoanelor care susțin că sunt victime ale abuzurilor poliției demersurile de a depune plângeri și a obține despăgubiri, arătând toleranță zero față de agenții forțelor de ordine care încalcă etica profesională sau dreptul penal;

48.  observă că, în linii mari, cadrul juridic și instituțional pentru apărarea drepturilor omului este oficial în vigoare, dar nu dispune de mecanisme eficiente pentru a asigura respectarea acestor drepturi fundamentale; solicită ca pe viitor toate modificările legilor existente privind apărarea drepturilor omului, inclusiv a legii privind accesul liber la informațiile de importanță publică, să se facă transparent, cu implicarea tuturor părților interesate relevante; cere să se pună în practică mai bine în educație, gândindu-ne în special la grupurile cel mai vulnerabile din societate, inclusiv minoritățile naționale; solicită Serbiei să asigure și să apere folosirea nediscriminatorie a limbilor minoritare în educație, să acorde spațiu de emisie dedicat pe canalele mass-media de stat și locale și să asigure egalitatea de șanse, reprezentarea adecvată în viața politică, administrația publică și sistemul judiciar;

49.  felicită Serbia pentru intensificarea eforturilor depuse, în cooperare cu UE, pentru integrarea comunității rome, în special pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit; solicită autorităților sârbe să atace problema discriminării structurale de care se lovesc romii în ce privește statutul lor de cetățeni, dar și asistența medicală, educația și angajarea; îndeamnă Serbia să amelioreze și să simplifice structura instituțională care se ocupă de integrarea romilor, inclusiv printr-o repartizare clară a sarcinilor, coordonarea între autoritățile naționale și locale și stabilirea unui buget care să țină seama de nevoile populației rome;

50.  consideră un fapt îmbucurător finalizarea îndelung amânată a traducerilor în limba bulgară a manualelor pentru învățământul primar, care va permite minorității naționale bulgare să aibă parte de educație în limba sa maternă; observă cu îngrijorare că încă nu au fost traduse toate manualele pentru învățământul secundar; încurajează autoritățile sârbe să asigure sustenabilitatea procesului punând la dispoziție un număr suficient de profesori, manuale și materiale suplimentare (jurnale școlare, caiete de studii etc.) pentru a răspunde nevoilor elevilor care provin din rândul minorităților;

51.  este preocupat de faptul că în practică autoritățile sârbe nu promovează folosirea limbilor regionale sau minoritare;

52.  solicită Serbiei să consolideze instituțiile pentru drepturile omului, să le garanteze independența, să le aloce resursele financiare și umane necesare și să dea curs în timp util recomandărilor lor, și să adopte și să pună în aplicare o nouă strategie de combatere a discriminării;

53.  solicită Serbiei să își îmbunătățească institutele de statistică și să facă recensământul cât mai curând posibil, respectând cele mai înalte standarde internaționale, și făcând apel la observatori independenți; pentru implementarea și revizuirea periodică a planului de acțiune pentru garantarea drepturilor minorităților naționale cere încă o dată să se asigure o mai bună coordonare și participarea părților interesate;

54.  este profund îngrijorat de acuzațiile că autoritățile sârbe abuzează de legea privind reședința cetățenilor și de „pasivizarea” adreselor de reședință ale cetățenilor de etnie albaneză care locuiesc în sudul Serbiei, în mod sistematic și discriminatoriu; solicită efectuarea de anchete independente și amănunțite cu privire la aceste acuzații și încetarea de către autoritățile sârbe a tuturor practicilor discriminatorii și persecuțiile;

55.  remarcă cu îngrijorare numărul mare de femei și copii care cad victimă violenței, inclusiv violenței domestice; remarcă eforturile Serbiei de a combate violența împotriva femeilor și copiilor și violența domestică; atrage totuși atenția că legile trebuie aplicate mai strict și că trebuie luate măsuri concrete, mai ales în această perioadă de pandemie, pentru a îmbunătăți situația și accesul la servicii de calitate în acest domeniu;

56.  consideră binevenit în acest context raportul GREVIO privind Serbia, care subliniază că nu există o abordare politică coerentă pentru aplicarea Convenției de la Istanbul, că trebuie luate măsuri preventive, că serviciile pentru victime lasă de dorit, că nivelul de conștientizare, informare și consolidare a capacităților este scăzut și că multe femei întâmpină obstacole specifice din cauza unor factori multipli, care se întrepătrund, precum etnia, sărăcia, originea socială și dizabilitatea;

57.  se arată îngrijorat că noua lege privind egalitatea de gen se lasă de mult amânată, că în acest domeniu se simte lipsa de coordonare și a unor structuri instituționale eficiente, cu resurse adecvate, că statutul socioeconomic al femeilor este încă mult inferior față de cel al bărbaților, că în societate și în discursul public predomină atitudinile patriarhale și stereotipurile de gen și că judecătorii, procurorii și avocații nu dispun de cunoștințe suficiente în această privință;

58.  roagă Serbia să depună mai multe eforturi pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor, dând o atenție deosebită integrării perspectivei de gen și intensificând cooperarea cu societatea civilă, mai ales cu organizațiile de femei; subliniază importanța includerii unei perspective de gen în programele economice;

59.  salută prezența consistentă a femeilor în noul parlament și în noul guvern, cu speranța că acest fapt va contribui la promovarea semnificativă și substanțială a drepturilor omului și a libertăților politice ale femeilor; consideră un fapt îmbucurător reprezentarea semnificativă a minorităților naționale în parlament;

60.  subliniază necesitatea protejării în continuare a drepturilor persoanelor LGBTI; solicită răspunsuri mai adecvate și mai eficace din partea autorităților la discursurile de incitare la ură și la infracțiunile motivate de ură; apreciază desfășurarea pașnică a două evenimente Pride în 2019; subliniază că este important ca toate instituțiile să sprijine pregătirea evenimentului EuroPride 2022 și să garanteze siguranța tuturor participanților;

61.  apreciază inițiativa guvernului de a merge înainte cu legea privind uniunile între persoanele de același sex și modificarea numelor și genului persoanelor transsexuale, în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, și solicită guvernului să creeze un mediu sigur pentru persoanele LGBTI și să promoveze o cultură a toleranței față de acestea;

62.  îndeamnă Serbia să faciliteze accesul la serviciile de asistență medicală pentru persoanele cu dizabilități, persoanele care trăiesc cu HIV, copiii și adulții care consumă droguri, deținuții, persoanele care practică prostituția, persoanele LGBTI, persoanele strămutate în interiorul țării și romii, în special în contextul pandemiei și problemelor actuale din sectorul sănătății;

63.  salută implicarea Serbiei în inițiativele de cooperare regională; încurajează Serbia să își continue eforturile la toate nivelurile care vizează reconcilierea și consolidarea relațiilor de bună vecinătate; invită Serbia să implementeze integral acordurile bilaterale și să se angajeze în soluționarea tuturor litigiilor frontaliere rămase deschise cu țările învecinate într-un mod constructiv și cu promptitudine, inclusiv în chestiuni legate de reconcilierea cu trecutul Iugoslaviei; remarcă că sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea socioeconomică a regiunilor de frontieră; apreciază inițiativa integrării regionale prin dezvoltare economică;

64.  apreciază rolul constructiv al Consiliului de Cooperare Regională (CCR) și participarea activă a Serbiei la acest for; subliniază importanța cooperării regionale în contextul pandemiei de COVID-19 și subliniază că cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt legate de obiectivul Serbiei de a avea o perspectivă europeană de succes;

65.  subliniază că normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo este o prioritate și o condiție prealabilă pentru aderarea la UE a ambelor țări, element fundamental pentru a garanta stabilitatea și prosperitatea întregii regiunii; recunoaște că ambele părți s-au implicat mai activ în dialogul facilitat de UE și le invită să participe activ și constructiv la acest dialog mediat de reprezentantul special al UE, care urmărește încheierea unui acord cuprinzător, sustenabil și obligatoriu din punct de vedere juridic, conform cu dreptul internațional;

66.  face un nou apel să meargă înainte și să implementeze, cu bună-credință și cât mai rapid, toate acordurile deja încheiate, inclusiv înființarea fără întârziere a Asociației/Comunității municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo; invită SEAE să creeze un mecanism de monitorizare și verificare a implementării tuturor acordurilor încheiate până acum și să raporteze periodic Parlamentului European despre situația de fapt; își reiterează, în acest sens, sprijinul total pentru reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina, Miroslav Lajčák;

67.  îndeamnă guvernele sârb și kosovar să evite orice acțiune care ar putea să submineze încrederea dintre părți și să pună în pericol continuarea constructivă a dialogului; reiterează că este importantă să se păstreze natura multietnică atât a Kosovo, cât și a Serbiei și că obiectivul în regiune nu ar trebui să fie obținerea unor state omogene din punct de vedere etnic;

68.  invită autoritățile din Serbia și Kosovo să promoveze contactele interumane între comunitățile locale din cele două țări, pentru a impulsiona dialogul și la nivel neguvernamental; roagă încă o dată autoritățile să nu folosească un limbaj incendiar cu referire la alte grupuri etnice; regretă că podul de la Mitrovica nu a fost încă deschis complet traficului, deși lucrările de renovare sunt finalizate;

69.  salută participarea activă și constructivă a Serbiei la dialogul cu Priștina și îndeplinirea obligațiilor convenite în temeiul Acordului de la Bruxelles;

70.  salută buna cooperare regională dintre Serbia și Kosovo în lupta împotriva răspândirii pandemiei de COVID-19, inclusiv cooperarea dintre primarii din Mitrovica și comunicarea dintre miniștrii sănătății;

71.  subliniază că este importantă cooperarea regională în legătură cu crimele de război și investigarea cazurilor de persoane dispărute, inclusiv accelerarea demersurilor pentru recunoașterea și executarea sentințelor judecătorești privind crimele de război, respingerea discursurilor de incitare la ură și a glorificării criminalilor de război și sprijinirea eforturilor procurorilor naționali de a-i aduce pe făptași în fața justiției; invită autoritățile sârbe să își continue eforturile de a combate aceste probleme și să condamne toate formele de discurs de incitare la ură, campaniile de intimidare și aprobarea publică și negarea genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război; regretă că unele autorități sârbe și unii politicieni sârbi continuă să nege genocidul de la Srebrenica; salută activitatea organizațiilor societății civile în domeniul reconcilierii, al justiției de tranziție și al reparațiilor cuvenite;

72.  felicită Serbia pentru cooperarea constantă în cadrul Procesului inițiat prin Declarația de la Sarajevo și îi reamintește obligația care decurge din ASA de a coopera întru totul cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), care și-a terminat munca, și cu Mecanismul Internațional al ONU Însărcinat cu Exercitarea Funcțiilor Restante ale Tribunalelor Penale și îndeamnă Serbia să combată toate eforturile de subminare a rezultatelor obținute până în prezent și de falsificare a faptelor stabilite de TPII;

73.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa de instituire a Comisiei regionale pentru stabilirea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM); subliniază importanța Biroului de Cooperare Regională pentru Tineret (RYCO) și a muncii acestuia; constată că, din cauza pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a sugerat să se amâne anul în care Novi Sad va fi Capitala Europeană a Culturii (2022 în loc de 2021);

74.  este încântat de faptul că Serbiei i s-a acordat statutul de țară participantă la programul Erasmus+ în 2019;

75.  salută progresele făcute de Serbia în dezvoltarea unei economii de piață funcționale; invită Serbia să își continue eforturile de a stimula competitivitatea și creșterea economică pe termen lung, sustenabilă și în beneficiul tuturor prin reforme structurale, în special în sectorul energetic și pe piața muncii, dar și prin-o mai mare transparență și predictibilitate a mediului de reglementare; subliniază importanța dezvoltării competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor și invită guvernul sârb să atace frontal problema corupției, care frânează dezvoltarea unei economii de piață funcționale, și să se ocupe de aspectele problematice semnalate de GRECO în 2020;

76.  constată că sistemul de sănătate din Serbia suferă de o lipsă de resurse la toate nivelurile și de un exod al forței de muncă calificate, ceea ce duce la o penurie de echipamente medicale, expertiză medicală și capacități de testare în laborator în timpul pandemiei de COVID-19; încurajează Serbia să aplice reforme care să întărească sectorul de sănătate publică și sistemul de protecție socială și să ajute sectorul privat pentru a atenua consecințele economice ale pandemiei de COVID-19;

77.  felicită Serbia pentru progresele notabile înregistrate în domenii economice și financiare ca dreptul societăților comerciale, dreptul proprietății intelectuale, concurența și serviciile financiare, precum și responsabilitatea managerială și auditul; constată, cu toate acestea, că mai trebuie făcute progrese în domeniul achizițiilor publice;

78.  își exprimă îngrijorarea față de influența tot mai mare a Chinei în Serbia și în Balcanii de Vest și față de lipsa de transparență și neevaluarea impactului social și de mediu al investițiilor și împrumuturilor chineze; invită Serbia să impună standarde de conformitate legală mai stricte pentru activitățile comerciale chineze;

79.  invită Serbia să mărească sustenabilitatea sectorului său energetic prin diversificarea surselor sale de energie, lansând o tranziție energetică către emisii reduse de carbon și adoptând surse regenerabile de energie și combustibili mai puțin poluanți și eliminând totodată toate subvențiile neconforme pentru cărbune; încurajează Serbia să adopte măsurile necesare pentru conservarea și protejarea zonelor sensibile ecologic și să monitorizeze mai viguros implementarea Planului național de reducere a emisiilor;

80.  apreciază lansarea celui mai mare parc eolian, Čibuk 1, precum și progresele înregistrate la interconectorul de gaze naturale dintre Serbia și Bulgaria; constată cu îngrijorare situația de neconformitate constantă cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei și de încălcare ulterioară a acestuia; își reiterează apelul de a pune țările din Balcanii de Vest la loc de seamă în strategia UE de conectivitate;

81.  salută participarea activă a Serbiei la Comunitatea Transporturilor și la proiecte de rețele transeuropene, inclusiv la construcția autostrăzii Niš-Merdare-Priștina;

82.  salută intrarea în vigoare a noului acord regional de roaming, semnat în aprilie 2019;

83.  îndeamnă autoritățile să asigure alinierea la standardele și obiectivele de politică ale UE de protecție a climei, mediu și eficiență energetică – în special în contextul Declarației de la Sofia privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest – inclusiv, dar fără a se limita la acestea, prin stabilirea de prețuri pentru emisiile de carbon, actualizarea legislației privind eficiența energetică și dezvoltarea și adoptarea unui plan național integrat pentru energie și climă, pentru a facilita tranziția către o economie circulară și adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea și protejarea zonelor sensibile din punct de vedere ecologic;

84.  încurajează Serbia să finalizeze reformele în sectoarele sale naționale de electricitate și gaze, asigurând în special separarea operatorilor de sistem, și să lucreze la conectivitatea regională și finalizarea pieței regionale a energiei în conformitate cu Acordul de la Paris și obligațiile internaționale care decurg din Tratatul de instituire a Comunității Energiei;

85.  este preocupat de nivelurile ridicate de poluare atmosferică din Serbia și îndeamnă autoritățile să ia rapid măsuri pentru a îmbunătăți calitatea aerului, în special în orașele mari și în zonele industriale precum Smederevo, Bor și Kolubara; subliniază importanța găsirii unor soluții sustenabile și a limitării utilizării lignitului și a altor cărbuni cu densitate energetică redusă în producția de energie, precum și pentru încălzire;

86.  regretă că nu s-a făcut nimic pentru a opri poluarea râului Dragoviștița de minele care operează în regiune;

87.  apreciază atitudinea Serbiei, care a sprijinit constant Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE;

88.  reiterează importanța alinierii la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, care trebuie să devină treptat parte integrantă a politicii externe a Serbiei, aceasta fiind o condiție pentru procesul de aderare; este preocupat de faptul că Serbia are cea mai scăzută rată de aliniere din regiune; observă că unii oficiali guvernamentali și unii politicieni fac ocazional declarații care contestă orientarea politicii externe a Serbiei; este preocupat de sprijinul repetat al Serbiei față de Rusia la Adunarea Generală a ONU în chestiunea anexării Crimeii;

89.  felicită Serbia pentru că s-a aliniat poziției UE privind alegerile prezidențiale din Belarus; rămâne totuși îngrijorat de faptul că Serbia nu s-a raliat la poziția UE de a-i sancționa pe oficialii din Belarus, nici la poziția UE față de noua lege a securității din China; invită Serbia să își alinieze mai mult pozițiile cu declarațiile Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în numele UE și cu deciziile Consiliului, inclusiv cu cele legate de sancțiuni;

90.  ia act de semnarea de Serbia și Kosovo a acordurilor de normalizare a relațiilor economice, la 4 septembrie 2020, la Washington; regretă totuși dispozițiile din text care cer ca Kosovo să nu mai încerce să adere la organizații internaționale; apreciază Statele Unite pentru angajamentul de care au dat dovadă încă o dată și subliniază că UE și Statele Unite să își consolideze parteneriatul și coordonarea în Balcanii de Vest; subliniază că cooperarea transatlantică este un factor important pentru stabilitatea în regiune și subliniază rolul proeminent al UE de mediator în procesul de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo;

91.  reamintește că mutarea Ambasadei Serbiei în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim contravine poziției Uniunii Europene privind soluționarea disputei dintre Israel și Palestina prin coexistența a două state;

92.  cere să se intensifice cooperarea europeană cu Serbia în combaterea dezinformării manipulatoare și a amenințărilor cibernetice și hibride care încearcă să dezbine societățile, să discrediteze UE și să submineze perspectiva europeană a regiunii; îndeamnă la măsuri concrete de întărire a rezilienței și a securității cibernetice și invită Serbia, Comisia și SEAE să sprijine măsurile care vizează consolidarea pluralismului mass-mediei și a jurnalismului de calitate; subliniază că țările europene trebuie să își coordoneze mai bine eforturile de a combate campaniile regionale de dezinformare care provin adesea din Serbia, de exemplu, prin crearea unui centru de excelență în dezinformare focalizat pe Balcani;

93.  este deosebit de preocupat de știrile care propagă dezinformarea venite de la Kremlin și distribuite prin Sputnik Serbia și alți actori interni; invită autoritățile sârbe să revizuiască măsurile care permit aceste operațiuni pentru a reduce dezinformarea atât în interiorul, cât și în afara țării, și să își intensifice eforturile de combatere a campaniilor de dezinformare, care au proliferat de la începutul pandemiei de COVID-19;

94.  atestă încheierea acordului de cooperare pentru gestionarea frontierelor dintre Serbia și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), care va permite Frontex să ajute Serbia la gestionarea frontierelor și să deruleze operațiuni comune; recunoaște că Serbia a jucat un rol activ, constructiv și cooperant în gestionarea frontierelor externe ale UE;

95.  reiterează faptul că UE este principalul partener comercial, investitor și donator de ajutoare al Serbiei; ia act de decizia Serbiei de a semna un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică în octombrie 2019; se așteaptă totuși ca Serbia să se alinieze la politica comercială a UE; reamintește angajamentul Uniunii de a-și apăra interesele prin atenuarea efectului negativ al acordurilor de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică semnate de țările care au solicitat aderarea la Uniunea Europeană și au semnat un ASA, precum Serbia; regretă că Serbia nu este încă membră a Organizației Mondiale a Comerțului;

96.  cere Serbiei să se alinieze mai bine la legislația UE în domeniul muncii, să adopte o nouă lege privind dreptul la grevă, să combată munca nedeclarată și să modifice legea privind inspectoratele muncii, conformându-se, astfel, convențiilor OIM care au fost ratificate de Serbia;

97.  încurajează Serbia să asigure resurse financiare și instituționale suficiente pentru politicile sociale și de ocupare a forței de muncă;

98.  salută participarea continuă a Serbiei la misiunile și operațiunile de gestionare a crizelor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC); încurajează Serbia să își mențină angajamentele actuale de a mobiliza personal pentru patru misiuni și operațiuni PSAC, precum și să asigure continuarea participării în viitor; salută acordurile de combatere a terorismului semnate între UE și Serbia; salută, în acest sens, îmbunătățirea cooperării regionale și internaționale în scopul combaterii terorismului și a extremismului violent;

99.  se arată îngrijorat de dependența tot mai mare a Serbiei de echipamentele și tehnologiile de apărare din Republica Populară Chineză, inclusiv de un sistem de supraveghere în masă instalat în Belgrad și de colectarea masivă de date personale fără garanții adecvate, și de transparența insuficientă a practicilor de achiziții publice din sectorul securității; rămâne preocupat de strânsa cooperare politică și militară a Serbiei cu Rusia, inclusiv de dispozitivele aeriene rusești care se află în continuare în Niš; invită Serbia să se alinieze la PSAC și la instrumentele acesteia;

100.  roagă încă o dată autoritățile sârbe să-și continue eforturile de eliminare a moștenirii fostelor servicii secrete comuniste, punând dosarele acestora la dispoziția publicului, un pas în direcția democratizării Serbiei; solicită Serbiei să intensifice procesul de succesiune și punerea în aplicare a obligațiilor privind divizarea arhivei comune a Fostei Iugoslavii; reiterează, în acest sens, faptul că accesul deplin la toate materialele de arhivă, în special la cele ale fostelor Servicii Secrete Iugoslave (UDBA) și ale Serviciului Secret al Armatei Poporului Iugoslav (KOS) are o semnificație esențială; își reiterează apelul către autorități de a facilita accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și de a le returna guvernelor respective dacă le solicită;

101.  reamintește că UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Serbia; felicită Comisia pentru eforturile de a investi mai strategic în Balcanii de Vest printr-un plan economic și de investiții (PEI) special pentru Balcanii de Vest; recunoaște importanța PEI pentru a sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman, competitivitatea și creșterea economică în beneficiul tuturor, dar și pentru întărirea cooperării regionale și transfrontaliere pentru ca administrațiile de la nivel local și regional să aibă mai multe oportunități de a culege roadele acestor investiții; subliniază că orice investiție trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și cu Pactul verde european;

102.  subliniază că PEI ar trebui să impulsioneze reformele structurale necesare în infrastructură, energie, mediu și educație și să fie pus în aplicare cât mai repede și mai eficient cu putință, pentru a îmbunătăți vizibilitatea proiectelor finanțate de UE și pentru a mări încrederea cetățenilor sârbi în Uniunea Europeană și în instituțiile sale;

103.  invită colegiuitorii să găsească dozajul perfect între stimulente și condiționalitate în viitorul Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) și să aplice mecanismele de suspendare în cazul unui regres grav; consideră că este esențial ca IPA III să sprijine cimentarea și mai puternică a valorilor fundamentale și a bunei guvernanțe; consideră că principiul reversibilității procesului de aderare „faci mai mult, primești mai mult” și „faci mai puțin, primești mai puțin” aplicat după noua metodologie ar trebui să se reflecte clar și în finanțarea pentru preaderare; reiterează ideea că volumul asistenței financiare ar trebui să corespundă cu ritmul real de implementare a reformelor;

104.  le cere autorităților sârbe să valorifice cât mai eficient fondurile IPA realocate de UE pentru a ajuta la atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19; subliniază că este important să se acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile;

105.  reamintește că UE a mobilizat rapid un sprijin imediat pentru Balcanii de Vest pentru a face față situației de urgență sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și a ajuta la redresarea socioeconomică a regiunii;

106.  invită Comisia și statele membre să aloce un număr suficient de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru cetățenii tuturor țărilor din Balcanii de Vest;

107.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Serbiei.

(1) JO C 363, 28.10.2020, p. 119. (2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0168.