Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 9 decembrie 2020 de aprobare a proiectului de acord interinstituțional de instituire a unui registru de transparență obligatoriu,

–  având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu („acordul”),

–  având în vedere articolul 11 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere proiectul de declarație politică a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cu ocazia adoptării acordului interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu („declarația politică”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 aprilie 2014 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE („Acordul din 2014”)(1),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 28 septembrie 2016 de Acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu (COM(2016)0627),

–  având în vedere mandatul Parlamentului European de negociere a propunerii Comisiei din 28 septembrie 2016 de acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, adoptat de Conferința președinților la 15 iunie 2017,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE(2),

–  având în vedere noul pachet de instrumente de transparență pentru deputați, aprobat de Conferința președinților la 27 iulie 2018,

–  având în vedere decizia sa din 31 ianuarie 2019 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European în ceea ce privește titlul I capitolele 1 și 4, titlul V capitolul 3, titlul VII capitolele 4 și 5, titlul VIII capitolul 1, titlul XII, titlul XIV și anexa II(3), în special articolele 11 și 35,

–  având în vedere articolul 148 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0123/2021),

A.  întrucât articolul 11 alineatul (2) din TUE prevede: „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă”;

B.  întrucât urgența sanitară cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la apariția unor noi forme de interacțiune între reprezentanții intereselor și factorii de decizie;

C.  întrucât Uniunea va acorda statelor membre, sub diverse forme, sume fără precedent de sprijin financiar pentru a combate consecințele pandemiei, iar fiecare decizie legată de acest sprijin trebuie luată în deplină transparență, asigurând responsabilitatea deplină a decidenților Uniunii;

D.  întrucât cetățenii ar trebui să aibă o încredere cât mai mare în instituțiile Uniunii: întrucât, pentru a exista, această încredere are nevoie să se bazeze pe înțelegerea că reprezentarea intereselor face obiectul unor standarde etice înalte și că reprezentanții cetățenilor aleși la nivelul Uniunii, comisarii și funcționarii Uniunii sunt independenți, transparenți și responsabili; întrucât un organism independent comun instituțiilor Uniunii ar putea contribui în viitor la crearea unui cadru etic comun pentru funcționarii Uniunii care să reglementeze interacțiunea lor cu reprezentanții grupurilor de interese; întrucât respectarea de către solicitanți și entitățile înregistrate a valorilor Uniunii și a standardelor etice generale ar trebui să fie luată în considerare, după caz, în contextul funcționării registrului de transparență;

E.  întrucât măsurile instituționale individuale de punere în aplicare a acordului sunt adoptate în Parlamentul European la diferite niveluri și variază de la normele de punere în aplicare adoptate de Birou până la modificarea Regulamentului de procedură;

F.  întrucât, potrivit acordului, fiecare dintre cele trei instituții semnatare convine să adopte decizii individuale care autorizează Consiliul de administrație al registrului („consiliul de administrație”) și Secretariatul registrului („secretariatul”) să ia decizii în numele său, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 15 alineatul (2) din acord,

Scop și domeniu de aplicare

1.  salută acordul ca un pas suplimentar de consolidare a standardelor în materie de reprezentare etică a intereselor; reamintește, cu toate acestea, că, în temeiul articolului 295 din TFUE, instituțiile pot doar să-și organizeze condițiile cooperării lor și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe competențele lor de autoorganizare pentru a stabili obligații de facto astfel încât părțile terțe să se înscrie în registru; își reiterează preferința de lungă durată pentru înființarea registrului de transparență printr-un act legislativ, dat fiind că aceasta este singura modalitate care obligă părțile terțe din punct de vedere juridic;

2.  insistă asupra faptului că, în conformitate cu declarația politică, instituțiile se angajează să adopte o abordare coordonată privind consolidarea culturii comune a transparenței cu scopul de a îmbunătăți și consolida mai mult reprezentarea etică a intereselor; subliniază obligația care le revine, în temeiul acordului precum și în temeiul articolului 13 alineatul (2) din TUE, de a avea o cooperare reciprocă sinceră atunci când elaborează cadrul comun și că, prin urmare, instituțiile ar trebui să vizeze cel mai înalt nivel de angajament; subliniază că măsurile menționate în acord constituie măsuri minime care ar putea fi extinse mai mult, sub rezerva sprijinului politic și ținând seama de limitările constituționale și juridice în vigoare pentru acordurile interinstituționale;

3.  reafirmă că este necesar să se continue dialogul interinstituțional cu scopul de a stabili registrul de transparență pe baza unui act obligatoriu din punct de vedere juridic al legislației secundare a Uniunii;

4.  propune ca Conferința privind viitorul Europei să discute posibilitatea de a stabili un temei juridic autonom care să permită colegiuitorilor să adopte acte legislative ale Uniunii în conformitate cu procedura legislativă ordinară, cu scopul de a impune norme etice obligatorii pentru reprezentanții de interese în interacțiunile lor cu instituțiile Uniunii;

5.  salută faptul că statutul Consiliului Uniunii Europene s-a schimbat de la statutul de observator la cel de parte oficială la acord; consideră totuși că participarea sa este limitată la reuniunile cu cei mai înalți funcționari și, numai în cadrul regimurilor voluntare, la reuniunile reprezentanților permanenți și ale reprezentanților permanenți adjuncți în timpul președinției lor și cu șase luni înainte; insistă că, pentru credibilitatea cadrului comun, toate reprezentanțele permanente ar trebui să participe activ la el prin regimurile lor voluntare, să continue să le aplice după ce nu mai dețin președinția și să le extindă, în măsura posibilului, la alți funcționari;

6.  subliniază că, în procesul de negociere, Comisia nu și-a asumat angajamente suplimentare substanțiale față de cadrul comun; regretă, în special, faptul că, în ceea ce privește domeniul de aplicare personal, acesta acoperă doar înalții funcționari ai instituțiilor; insistă asupra faptului că orice revizuire a acordurilor de condiționalitate cu privire la toate cele trei instituții ar trebui să includă reuniunile cu ceilalți funcționari ai instituțiilor, de la nivel de șef de unitate în sus;

7.  salută angajamentele asumate de Parlament în cadrul procesului de negociere privind condiționalitatea și măsurile complementare de transparență; consideră că modificarea articolelor 11 și 35 din Regulamentul său de procedură a asigurat un angajament puternic în acest sens; se bucură că acordul menține dreptul constituțional al deputaților de a-și exercita mandatul în mod liber;

8.  salută posibilitatea ca instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii să participe în mod voluntar; consideră că această participare ar trebui încurajată de instituțiile semnatare, în conformitate cu obligația lor de a promova utilizarea registrului și de a-l folosi în cea mai mare măsură; insistă că această participare va impune instituțiilor semnatare să doteze registrul cu resurse suplimentare;

Activități care fac obiectul registrului

9.  subliniază că acordul vizează o abordare bazată pe activități care include activitățile de lobby indirecte; insistă că este important să se includă astfel de activități, în special în contextul apariției, pe fondul pandemiei, a unor noi forme de interacțiune între reprezentanții de interese și factorii de decizie ai UE;

10.  salută precizările privind activitățile care sunt vizate și a celor care nu sunt vizate, inclusiv excluderea întâlnirilor spontane și acoperirea intermediarilor din țări terțe care nu beneficiază de statut diplomatic;

11.  consideră că este important să se precizeze care sunt reuniunile cu reprezentanții grupurilor de interese care ar trebui să fie publicate ca reuniuni programate în prealabil; salută practica Comisiei de a publica și reuniunile care au loc într-un alt format decât reuniunile în persoană, cum ar fi cele prin videoconferință; insistă asupra faptului că un apel telefonic programat ar trebui să fie considerat, de asemenea, o reuniune;

Condiționalitatea, raportul anual și reexaminarea

12.  consideră că punerea în aplicare a măsurilor de condiționalitate și a altor măsuri complementare de transparență prin decizii individuale este o modalitate de a respecta competențele organizatorice interne ale celor trei instituții semnatare; salută, în acest sens, faptul că raportul anual a fost extins pentru a acoperi punerea în aplicare a unor astfel de măsuri adoptate de instituțiile semnatare;

13.  propune ca raportul anual să includă informații privind entitățile înregistrate care au fost investigate și, în cele din urmă, eliminate din registru din cauza nerespectării Codului de conduită;

14.  salută reexaminarea periodică și la timp a măsurilor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 5 din acord, în vederea formulării de recomandări pentru îmbunătățirea și consolidarea măsurilor respective;

15.  solicită instituțiilor semnatare să efectueze, înainte de următoarea revizuire a registrului, o analiză a efectelor pe care noile norme de transparență le au asupra procedurilor decizionale, inclusiv asupra măsurilor de condiționalitate și a măsurilor complementare de transparență adoptate de instituții în contextul cadrului comun, și o analiză a impactului pe care aceste norme îl au asupra percepției cetățenilor despre instituțiile Uniunii;

16.  subliniază că publicarea clară și la timp a condiționalității și a măsurilor complementare de transparență este esențială pentru a asigura transparența pentru reprezentanții de interese și cetățeni, care stă la baza încrederii acestora în buna funcționare a sistemului;

Rolul Parlamentului European

17.  salută angajamentele asumate de Parlament în cursul negocierilor, în special în legătură cu propunerea „Eliminarea lacunelor — propunerile Parlamentului privind condiționalitatea”, și insistă asupra necesității de a le pune în aplicare pe deplin și de a le publica, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acord, fără întârzieri nejustificate;

18.  insistă că trebuie să se asigure existența, în cadrul Parlamentului, a unui nivel ridicat de aderență politică la procesul de punere în aplicare și de reexaminare; propune ca procesul de reexaminare prevăzut la articolul 14 din acord să fie orientat și conceput în strânsă cooperare cu vicepreședintele Parlamentului responsabil cu registrul de transparență;

19.  solicită, în special, ca următoarele măsuri să fie puse în aplicare rapid de către Birou și alte organisme competente:

20.  solicită în mod specific Conferinței președinților de comisie

21.  invită Comisia pentru afaceri constituționale să ia în considerare, în procesul de revizuire a Regulamentului de procedură al Parlamentului, noi măsuri de transparență care ar trebui introduse pentru a întări angajamentul Parlamentului față de cadrul comun; subliniază importanța cerințelor formale care se aplică oricărei revizuiri a Regulamentului de procedură;

Eligibilitate, codul de conduită, informații care trebuie furnizate de către entitățile înregistrate

22.  constată că respectarea codului de conduită, prevăzut în anexa I la acord, face parte din criteriile de eligibilitate și că entitățile înregistrate trebuie să țină seama de cerințele de confidențialitate și de normele aplicabile foștilor deputați și membri ai personalului instituțiilor după încetarea mandatului;

23.  salută clarificarea faptului că, atunci când externalizează o parte din activitățile lor către alte persoane, entitățile înregistrate nu sunt scutite de obligația de a asigura respectarea acelorași standarde etice;

24.  salută faptul că entitățile înregistrate sunt obligate să publice informații financiare ale clienților și intermediarilor și că informațiile financiare sunt, de asemenea, solicitate entităților înregistrate care nu reprezintă interese comerciale; salută faptul că entitățile înregistrate au obligația nu numai de a publica informații financiare o dată pe an, ci și de a actualiza aceste informații, în special în cazul în care intervine o schimbare semnificativă în ceea ce privește detaliile care fac obiectul deciziilor de punere în aplicare;

25.  subliniază că entitățile înregistrate au acum obligația de a furniza informații cu privire la propunerile legislative, politicile sau inițiativele vizate de acestea; consideră că acest lucru va contribui la o mai mare transparență a intereselor pe care le reprezintă;

Secretariatul și Consiliul de administrație

26.  salută angajamentul de a spori resursele pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea registrului, precum și contribuția oficială a Consiliului la secretariat; consideră că astfel de angajamente față de cadrul comun ar trebui să consolideze capacitatea secretariatului de a oferi orientări în timp util entităților înregistrate și de a le sprijini în înregistrarea și actualizarea datelor solicitate; insistă, în special, asupra faptului că resursele umane sunt foarte limitate față de numărul de entități înregistrate în comparație cu sistemele naționale similare și că acest lucru afectează eficiența funcționării registrului; invită instituțiile să asigure resursele și personalul necesar pentru a garanta buna funcționare a secretariatului și a consiliului de administrație;

27.  consideră că egalitatea între cele trei instituții în ceea ce privește funcționarea secretariatului și a consiliului de administrație ar trebui să asigure consensul, să dezvolte sentimentul de aderare în comun la acest cadru și să promoveze o cultură comună a transparenței;

28.  salută crearea consiliului de administrație și sarcina acestuia de a supraveghea punerea în aplicare administrativă globală a acordului și de a acționa ca organism de control pentru măsurile luate de secretariat; salută faptul că acordul include o procedură administrativă solidă care asigură drepturile procedurale ale entităților înregistrate;

Dispoziții procedurale

29.  aprobă încheierea acordului care figurează în anexa A la prezenta decizie;

30.  aprobă declarația politică a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cuprinsă în anexa B la prezenta decizie, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu acordul;

31.  decide că, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 15 alineatul (2) din acord, de la intrarea în vigoare a acordului, consiliul de administrație și secretariatul sunt împuternicite să adopte, în numele Parlamentului European, decizii individuale privind solicitanții și entitățile înregistrate, în conformitate cu Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu(4);

32.  încredințează Președintelui sarcina de a semna acordul împreună cu Președintele Consiliului și cu Președinta Comisiei și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu anexele sale, spre informare, Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 277, 19.9.2014, p. 11. (2) JO C 337, 20.9.2018, p. 120. (3) Texte adoptate, P8_TA(2019)0046. (4) JO L 207, 11.6.2021, p. 1.

ACORD INTERINSTITUȚIONAL ÎNTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND UN REGISTRU DE TRANSPARENȚĂ OBLIGATORIU

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu acordul interinstituţional, astfel cum a fost publicat în JO L 207, 11.6.2021, p. 1.)

ANEXA B: DECLARAȚIA POLITICĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN, A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE ȘI A COMISIEI EUROPENE CU OCAZIA ADOPTĂRII ACORDULUI INTERINSTITUȚIONAL PRIVIND UN REGISTRU DE TRANSPARENȚĂ OBLIGATORIU

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană recunosc importanța principiului condiționalității ca element fundamental al abordării coordonate pe care cele trei instituții au adoptat-o cu scopul de a consolida o cultură comună a transparenței, stabilind în același timp standarde ridicate de reprezentare transparentă și etică a intereselor la nivelul Uniunii.

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană recunosc faptul că măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență în vigoare cu privire la următoarele aspecte sunt în concordanță cu Acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, consolidează obiectivul acestora de a asigura o abordare coordonată și constituie o bază solidă pentru a continua dezvoltarea și îmbunătățirea acestei abordări și pentru a consolida și mai mult o reprezentare etică a intereselor la nivelul Uniunii:

—  reuniunile factorilor de decizie cu reprezentanți de interese înregistrați, dacă este cazul(1);

—  publicarea reuniunilor cu reprezentanți de interese, dacă este cazul(2);

—  reuniunile personalului, în special la nivel ierarhic înalt, cu reprezentanți de interese înregistrați(3);

—  luările de cuvânt în cadrul audierilor publice din Parlamentul European(4);

—  apartenența la grupurile de experți ale Comisiei și participarea la anumite evenimente, forumuri sau sesiuni de informare(5);

—  accesul în clădirile instituțiilor(6);

—  patronajul unor evenimente pentru reprezentanții de interese înregistrați, dacă este cazul;

—  declarația politică a statelor membre de a aplica în mod voluntar, în conformitate cu dreptul intern și competențele naționale, principiul condiționalității în cazul reuniunilor reprezentantului lor permanent și ale reprezentantului lor permanent adjunct cu reprezentanți ai grupurilor de interese în timpul președinției Consiliului și în cursul celor șase luni precedente, precum și orice măsură voluntară suplimentară luată în mod individual de statele membre, în conformitate cu dreptul intern și competențele naționale, ambele fiind luate în considerare în egală măsură.

(1) Articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; articolul 7 din Decizia Comisiei din 31 ianuarie 2018 privind un cod de conduită al membrilor Comisiei Europene (C(2018)0700) (JO C 65, 21.2.2018, p. 7); punctul V din Metodele de lucru ale Comisiei Europene. (2) Articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; Decizia Comisiei 2014/838/UE, Euratom din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre directorii generali din cadrul Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente (JO L 343, 28.11.2014, p. 19); Decizia Comisiei 2014/839/UE, Euratom din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre membrii Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente (JO L 343, 28.11.2014, p. 22). (3) Articolul 3 din Decizia Consiliului privind reglementarea contactelor dintre Secretariatul General al Consiliului și reprezentanții de interese; punctul V din Metodele de lucru ale Comisiei Europene. (4) Articolul 7 din Decizia Biroului Parlamentului European din 18 iunie 2003 privind normele aferente audierilor publice. (5) Articolul 35 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; articolul 8 din Decizia Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a normelor orizontale privind crearea și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei (C(2016)3301); articolele 4 și 5 din Decizia Consiliului privind reglementarea contactelor dintre Secretariatul General al Consiliului și reprezentanții de interese. (6) Articolul 123 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, coroborat cu Decizia Secretarului General din 13 decembrie 2013 referitoare la normele privind permisele și legitimațiile de acces în clădirile Parlamentului; articolul 6 din Decizia Consiliului privind reglementarea contactelor dintre Secretariatul General al Consiliului și reprezentanții de interese.