Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/0272(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0149/2020

Texte depuse :

A9-0149/2020

Dezbateri :

PV 26/04/2021 - 27
CRE 26/04/2021 - 27

Voturi :

PV 28/04/2021 - 2
PV 28/04/2021 - 13
CRE 28/04/2021 - 13

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0142

Texte adoptate
PDF 590kWORD 245k
Miercuri, 28 aprilie 2021 - Bruxelles
Planul multianual de gestionare pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ***I
P9_TA(2021)0142A9-0149/2020
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan multianual de gestionare pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1936/2001, (UE) 2017/2107 și (UE) 2019/833 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2016/1627 (COM(2019)0619 – C9-0188/2019 – 2019/0272(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0619),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0188/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0149/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 28 aprilie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan multianual de gestionare pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1936/2001, (UE) 2017/2107 și (UE) 2019/833 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2016/1627
P9_TC1-COD(2019)0272

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2),

întrucât:

(1)  Obiectivul politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(3) este de a garanta o exploatare a resurselor biologice marine care oferă condiții economice, de mediu și sociale sustenabile.

(2)  Prin Decizia 98/392/CE a Consiliului(4), Uniunea a aprobat Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și Acordul pentru aplicarea prevederilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migrat, care conțin principii și norme de conservare și gestionare a resurselor marine vii. În cadrul obligațiilor sale internaționale mai ample, Uniunea participă la eforturile depuse în apele internaționale pentru conservarea stocurilor de pește.

(3)  Uniunea este parte la Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic(5) („convenția”).

(4)  În cadrul celei de a 21-a reuniuni speciale din 2018, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic („ICCAT”), instituită prin convenție, a adoptat Recomandarea 18-02 privind instituirea unui plan multianual de gestionare pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană („planul de gestionare”).Planul de gestionare respectă avizul Comitetului permanent pentru cercetare și statistică („SCRS”) al ICCAT, care prevede că ICCAT ar trebui să instituie un plan multianual de gestionare a stocului în 2018, dat fiind că starea actuală a stocului nu mai pare să necesite măsurile de urgență introduse prin planul de refacere a stocului de ton roșu (instituit prin Recomandarea 17-07 de modificare a Recomandării 14-04), fără însă a slăbi măsurile de monitorizare și control existente.

(5)  Recomandarea 18-02 abrogă Recomandarea 17-07 de modificare a Recomandării 14-04 de instituire a unui plan de redresare pentru tonul roșu, care a fost transpusă în dreptul Uniunii prin Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului(6).

(6)   În cadrul celei de a 26-a reuniuni ordinare din 2019, ICCAT a adoptat Recomandarea 19-04 de modificare a planului multianual de gestionare stabilit prin Recomandarea 18-02. Recomandarea 19-04 a ICCAT abrogă și înlocuiește Recomandarea 18-02. Prezentul regulament ar trebui să transpună Recomandarea 19-04 în dreptul Uniunii.

(7)  Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să transpună, integral sau parțial, după caz, următoarele recomandări ale ICCAT: 06-07(7), 18-10(8), 96-14(9), 13-13(10) și 16-15(11).

(8)  Poziția Uniunii în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului trebuie să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile, pentru a garanta că gestionarea resurselor piscicole se face în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, în special cu obiectivul de refacere progresivă și de menținere a populațiilor de stocuri de pește peste nivelurile de biomasă care pot asigura producția maximă durabilă (MSY), cu obiectivul de a oferi condiții pentru un pescuit viabil și competitiv din perspectivă economică și pentru industria de prelucrare și activitățile desfășurate pe uscat legate de pescuit. Potrivit Raportului pe 2018(12) publicat de SCRS, capturile de ton roșu cu o rată de mortalitate prin pescuit de F0,1 sunt în conformitate cu o mortalitate prin pescuit consecventă cu obținerea producției maxime durabile (Fmsy). Biomasa stocului este considerată a fi la un nivel care asigură producția maximă durabilă. B0,1 fluctuând de la valori peste acest nivel pentru nivelurile de recrutare medii și mici, în timp ce pentru nivelul de recrutare înalt se situează sub acest nivel.

(9)  Planul de gestionare ia în considerare caracteristicile specifice ale diverselor tipuri de unelte și tehnici de pescuit. În contextul punerii în aplicare a planului de gestionare, Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze activitățile de pescuit costier și utilizarea unor unelte și tehnici de pescuit selective și cu impact redus asupra mediului, în special unelte și tehnici utilizate în cadrul pescuitului tradițional și artizanal, contribuind astfel la asigurarea unui nivel echitabil de trai pentru economiile locale.

(10)   Ar trebui să se țină seama de caracteristicile și nevoile specifice ale pescuitului artizanal și la scară mică. În plus față de dispozițiile relevante din Recomandarea 19-04 a ICCAT care elimină obstacolele din calea participării navelor costiere la scară mică la pescuitul de ton roșu, statele membre ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a asigura o distribuție echitabilă și transparentă a posibilităților de pescuit între flotele la scară mică, cele artizanale și cele mai mari, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(11)  Pentru a asigura conformitatea cu politica comună în domeniul pescuitului, au fost adoptate acte legislative la nivelul UE în vederea stabilirii unui sistem de control, inspecție și asigurare a respectării normelor, care include combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN). În special, Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului(13) instituie un sistem al Uniunii de control, inspecție și asigurare a respectării normelor, bazat pe o abordare globală și integrată, astfel încât să se garanteze respectarea tuturor normelor politicii comune în domeniul pescuitului. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei(14) stabilește norme detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009. Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului(15) instituie un sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN. Aceste regulamente includ deja dispoziții referitoare la licențe și autorizații de pescuit, anumite norme privind sistemele de monitorizare a navelor care acoperă o parte dintre măsurile prevăzute în Recomandarea 19-04 a ICCAT. Prin urmare, nu este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse în prezentul regulament.

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 introduce noțiunea de dimensiune minimă de referință pentru conservare. Pentru a asigura consecvența, ar trebui ca noțiunea de dimensiune minimă definită de ICCAT să fie implementată în dreptul Uniunii ca dimensiune minimă de referință pentru conservare.

(13)  Conform Recomandării 19-04 a ICCAT, trebuie aruncat înapoi în mare tonul roșu care a fost capturat și care este sub dimensiunea minimă de referință a conservării, același lucru fiind valabil și pentru capturile de ton roșu care depășesc limitele capturilor accidentale stabilite în planurile anuale de pescuit. În scopul respectării de către Uniune a obligațiilor internaționale care îi revin în temeiul ICCAT, articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2015/98 al Comisiei(16) prevede derogări de la obligația de debarcare a tonului roșu în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Regulamentul delegat (UE) 2015/98 pune în aplicare anumite dispoziții ale Recomandării 19-04 a ICCAT, care stabilește obligația de a arunca înapoi în mare tonul roșu pentru navele care își depășesc cota alocată sau nivelul maxim autorizat de capturi accidentale. Domeniul de aplicare al respectivului regulament delegat include navele implicate în pescuitul de agrement. În consecință, nu este necesar ca prezentul regulament să reglementeze aceste obligații de aruncare și de eliberare înapoi în mare și nu va aduce atingere dispozițiilor corespunzătoare din Regulamentul delegat (UE) 2015/98.

(14)  Cu ocazia reuniunii anuale din 2018, părțile contractante la convenție au recunoscut nevoia de consolidare a controalelor pentru anumite operațiuni care vizează tonul roșu. În acest sens, cu ocazia reuniunii anuale din 2018, s-a convenit că părțile contractante la convenție responsabile de creștere ar trebui să asigure trasabilitatea integrală a operațiunilor de plasare în cuști și să efectueze controale aleatorii pe baza analizei riscurilor.

(15)  Regulamentul (UE) nr. 640/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(17) prevede un document electronic de captură pentru tonul roșu („eBCD”), transpunând Recomandarea 09-11 a ICCAT de modificare a Recomandării 08-12. Recomandările 17-09 și 11-20 privind aplicarea eBCD au fost abrogate recent prin Recomandările 18-12 și 18-13. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 640/2010 a devenit caduc, iar Comisia a propus un nou regulament pentru transpunerea celor mai recente norme ICCAT privind eBCD. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să facă trimitere la Regulamentul (UE) nr. 640/2010 ci, în termeni mai generali, la programul de documentare a capturilor recomandat de ICCAT.

(16)  Având în vedere că anumite recomandări ale ICCAT sunt modificate frecvent de către părțile contractante ale ICCAT și vor fi probabil modificate în continuare în viitor, pentru a transpune rapid în dreptul Uniunii viitoarele recomandări ale ICCAT de modificare sau de completare a planului de gestionare al ICCAT, competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să fie delegată Comisiei, în privința următoarelor aspecte: ▌termenele de raportare a informațiilor, perioadele de timp ale sezoanelor de pescuit; derogările de la interdicția de reportare a cotelor neutilizate; dimensiunile minime de referință pentru conservare; procentele și parametrii, informațiile care trebuie comunicate Comisiei; sarcinile observatorilor naționali și regionali, motivele de refuzare a autorizației de a transfera pește; motivele pentru confiscarea capturilor și pentru ordonarea eliberării peștelui. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(18). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(17)  Comisia, care reprezintă Uniunea în cadrul reuniunilor ICCAT, își exprimă anual acordul cu privire la o serie de recomandări cu caracter pur tehnic ale ICCAT, în special în ceea ce privește limitările capacității, cerințele referitoare la jurnalele de bord, formularele de raport de capturi, transbordarea și declarațiile de transfer, informațiile minime pentru autorizațiile de pescuit, numărul minim de nave de pescuit în raport cu Programul ICCAT de inspecție comună internațională, specificațiile programului de inspecție și de observare, standardele pentru înregistrarea video, protocoalele de eliberare a peștilor, standardele privind tratarea peștilor morți, declarațiile de plasare în cuști sau standardele sistemelor de monitorizare a navelor, care sunt transpuse în anexele I-XV la prezentul regulament. Comisia ar trebui să dețină competențe de a adopta acte delegate de modificare sau completare a anexelor I-XV, în concordanță cu recomandările modificate sau completate ale ICCAT. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(18)  Recomandările ICCAT care reglementează pescuitul de ton roșu (operațiunile legate de capturare, transfer, transport, plasare în cuști, creștere, recoltare și transport) sunt extrem de dinamice. Noi tehnologii pentru controlarea și gestionarea pescuitului, care trebuie să fie utilizate în mod uniform de către statele membre, sunt dezvoltate în permanență (de exemplu, camere stereoscopice și metode alternative). În mod similar, trebuie să se elaboreze și proceduri operaționale acolo unde este necesar, pentru a ajuta statele membre să se conformeze cu normele ICCAT consacrate în prezentul regulament. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește normele detaliate privind reportarea tonului roșu viu, operațiunile de transfer și de plasare în cuști. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(19).

(19)  Actele delegate și actele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament nu trebuie să aducă atingere punerii în aplicare a viitoarelor recomandări ale ICCAT în dreptul Uniunii prin intermediul procedurii legislative ordinare.

(20)  Întrucât prezentul regulament va prevedea un plan nou și cuprinzător de gestionare pentru tonul roșu, dispozițiile privind tonul roșu stabilite în Regulamentele (UE) 2017/2107(20) și (UE) 2019/833(21) ale Parlamentului European și ale Consiliului ar trebui să fie eliminate. În ceea ce privește articolul 43 din Regulamentul (UE) 2017/2107, partea corespunzătoare peștelui-spadă mediteraneean a fost inclusă în Regulamentul (UE) 2019/1154 al Parlamentului European și al Consiliului(22). Anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1936/2001 al Consiliului(23) trebuie, de asemenea, eliminate. Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 1936/2001, (UE) nr. 2017/2107 și (UE) nr. 2019/833 ar trebui modificate în consecință.

(21)  Recomandarea 18-02 a ICCAT a abrogat Recomandarea 17-07, întrucât starea stocului nu mai necesita măsurile de urgență prevăzute în planul de refacere a stocului de ton roșu instituit prin recomandarea respectivă. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1627, care a instituit planul de refacere, ar trebui să fie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește normele generale pentru punerea în aplicare uniformă și eficientă de către Uniune a planului multianual de gestionare pentru tonul roșu (Thunnus thynnus) din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, astfel cum a fost adoptat de Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic („ICCAT”).

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică:

(a)  navelor de pescuit ale Uniunii și navelor Uniunii implicate în activități de pescuit recreativ și care:

–  capturează ton roșu în zona reglementată de convenție; și

–  transbordează sau transportă la bord, inclusiv în afara zonei reglementate de convenție, ton roșu capturat în zona reglementată de convenție;

(b)  fermelor piscicole din Uniune;

(c)  navelor de pescuit ale țărilor terțe și navelor țărilor terțe care practică pescuitul recreativ, care operează în apele Uniunii și capturează ton roșu în zona reglementată de convenție;

(d)  navelor din țări terțe care sunt inspectate în porturi din statele membre și care au la bord ton roșu capturat în zona reglementată de convenție sau produse din pește provenite de la tonul roșu capturat în apele Uniunii care nu au fost debarcate sau transbordate anterior în porturi.

Articolul 3

Obiectiv

Obiectivul prezentului regulament este punerea în aplicare a planului multianual de gestionare pentru tonul roșu, astfel cum a fost adoptat de ICCAT, care are drept scop menținerea unei biomase a tonului roșu peste nivelurile care pot asigura producția maximă durabilă.

Articolul 4

Relația cu alte acte legislative ale Uniunii

Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, dispozițiile prezentului regulament se aplică fără a aduce atingere altor acte ale Uniunii care reglementează sectorul pescuitului, în special:

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului;

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

(3)  Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului(24) privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe;

(4)  Regulamentul (UE) 2017/2107 de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT);

(5)   Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului(25) privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice.

Articolul 5

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „ICCAT” înseamnă Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic;

2.  „convenția” înseamnă Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic;

3.  „navă de pescuit” înseamnă orice navă cu motor utilizată în scopul exploatării comerciale a resurselor de ton roșu, inclusiv navele de capturare, navele de prelucrare a peștelui, navele de sprijin, remorcherele, navele implicate în operațiuni de transbordare și navele de transport echipate pentru transportul produselor din ton, precum și navele auxiliare, cu excepția portcontainerelor;

4.  „ton roșu viu” înseamnă tonul roșu care este păstrat viu o anumită perioadă de timp într-o capcană pentru ton sau care este transferat viu într-o fermă piscicolă ▌;

5.  „SCRS” înseamnă Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT;

6.  „pescuit recreativ” înseamnă activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele biologice marine ▌;

7.   „pescuit sportiv” înseamnă pescuitul necomercial practicat de persoane care sunt membre ale unei organizații sportive naționale sau care dețin un permis național de pescuit sportiv;

8.  „remorcher” înseamnă orice navă utilizată pentru tractarea cuștilor;

9.  „navă de prelucrare” înseamnă o navă la bordul căreia produsele pescărești sunt supuse, înainte de ambalare, unuia sau mai multora dintre următoarele procese: filetare sau tranșare, congelare și/sau prelucrare;

10.  „navă auxiliară” înseamnă orice navă utilizată pentru transportul tonului roșu mort (neprelucrat) dintr-o cușcă de transport/creștere, dintr-o navă de pescuit cu plasă-pungă sau dintr-o capcană către un port desemnat și/sau către o navă de prelucrare;

11.  „capcană” înseamnă o unealtă staționară fixată de substrat, care conține, de obicei, o plasă de ghidaj care dirijează tonul roșu într-un spațiu delimitat sau într-o serie de spații delimitate unde este păstrat înainte de recoltare sau de creștere;

12.  „plase pungă” înseamnă orice setcă înconjurătoare ale cărei capete inferioare sunt reunite cu ajutorul unui cablu de strângere petrecut printr-o serie de inele dispuse de-a lungul cablului de ancorare, care permite strângerea plasei sub forma unei pungi și închiderea acesteia;

13.  „plasare în cuști” înseamnă transferul tonului roșu viu din cușca de transport sau din capcană în cuștile de creștere sau de îngrășare;

14.  „navă de capturare” înseamnă o navă utilizată în scopul capturării comerciale a resurselor de ton roșu;

15.  „fermă piscicolă” înseamnă o zonă marină delimitată clar prin coordonate geografice, utilizată pentru îngrășarea sau creșterea tonului roșu capturat cu ajutorul capcanelor și/sau al navelor de pescuit cu plasă-pungă. Fermele piscicole ar putea avea mai multe spații de creștere, toate fiind delimitate prin coordonate geografice, cu o definire clară a longitudinii și latitudinii pentru fiecare punct al poligonului;

16.  „creștere” sau „îngrășare” înseamnă plasarea tonului roșu în cuști în cadrul unor ferme piscicole și hrănirea acestuia în scopul îngrășării și al măririi biomasei totale;

17.  „recoltare” înseamnă uciderea tonului roșu în ferme piscicole sau capcane;

18.  „cameră stereoscopică” înseamnă o cameră cu două sau mai multe obiective, fiecare obiectiv având un senzor de imagine separat sau un cadru de peliculă separat, care permite înregistrarea de imagini tridimensionale în scopul măsurării lungimii peștelui și a precizării numărului și a greutății exemplarelor de ton roșu;

19.  „navă de pescuit costier la scară mică” este o navă de capturare cu cel puțin trei din cele cinci caracteristici de mai jos:

(a)  lungime totală < 12 m;

(b)  nava pescuiește exclusiv în apele aflate sub jurisdicția statului membru de pavilion;

(c)  campaniile de pescuit au o durată mai mică de 24 de ore;

(d)  numărul maxim al membrilor echipajului este stabilit la patru persoane; sau

(e)  nava pescuiește utilizând tehnici selective și cu un impact redus asupra mediului;

20.  „operațiune comună de pescuit” înseamnă orice operațiune desfășurată între două sau mai multe nave cu plasă-pungă, în cadrul căreia captura unei nave cu plasă-pungă se atribuie uneia sau mai multor alte nave cu plasă-pungă conform unei chei de repartizare convenite în prealabil;

21.  „pescuit activ” înseamnă, în cazul oricărei nave de capturare, faptul că aceasta vizează tonul roșu în cursul unui anumit sezon de pescuit;

22.  „BCD” înseamnă un document privind capturile de ton roșu;

23.  „eBCD” înseamnă un document electronic privind capturile de ton roșu;

24.  „zona reglementată de convenție” înseamnă zona geografică definită la articolul 1 din convenție;

25.  „transbordare” înseamnă descărcarea cantității totale sau a unei cantități oarecare de produse pescărești aflate la bordul unei nave de pescuit pe o altă navă de pescuit. Totuși, descărcarea de ton roșu mort din plasa-pungă, din capcană sau de pe remorcher pe o navă auxiliară nu se consideră transbordare;

26.  „transfer de control” înseamnă orice transfer suplimentar care este efectuat la cererea operatorilor navelor de pescuit/fermelor sau a autorităților de control în scopul de a se verifica numărul de pești transferați;

27.  „cameră de control” înseamnă o cameră stereoscopică și/sau o cameră obișnuită de luat vederi care este utilizată la efectuarea controalelor prevăzute în prezentul regulament;

28.  „PCC” înseamnă o parte contractantă la convenție și o parte, entitate sau entitate de pescuit necontractantă colaboratoare;

29.  „navă de pescuit pelagic de mari dimensiuni cu paragate” înseamnă o navă de pescuit pelagic cu paragate cu o lungime totală de peste 24 de metri;

30.  „transfer” înseamnă orice transfer:

(a)  de ton roșu viu din plasa navei de capturare în cușca de transport;

(b)  de ton roșu viu din cușca de transport într-o altă cușcă de transport;

(c)  al cuștii cu ton roșu viu de pe un remorcher pe un alt remorcher;

(d)  al cuștii cu ton roșu viu dintr-o fermă piscicolă în alta sau de ton roșu viu între diferite cuști din cadrul aceleiași ferme;

(e)  de ton roșu viu din capcană în cușca de transport independent de prezența unui remorcher;

31.  „operator” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau deține o întreprindere care desfășoară oricare dintre activitățile legate de oricare dintre etapele lanțurilor de producție, prelucrare, comercializare, distribuție și vânzare cu amănuntul a produselor pescărești și de acvacultură;

32.  „grupă de unelte” înseamnă un grup de nave de pescuit care utilizează aceleași unelte, pentru care a fost alocată o cotă de grup;

33.  „efort de pescuit” înseamnă produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave de pescuit, înseamnă suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;

34.  „statul membru responsabil” înseamnă statul membru de pavilion sau statul membru sub jurisdicția căruia se află ferma piscicolă sau capcana în cauză.

CAPITOLUL II

Măsuri de gestionare

Articolul 6

Condiții aferente măsurilor de gestionare a pescuitului

(1)  Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că efortul de pescuit al navelor sale de capturare și al capcanelor sale este proporțional cu posibilitățile de pescuit de ton roșu de care dispune statul membru respectiv în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană. Măsurile adoptate de statele membre includ stabilirea cotelor individuale pentru navele lor de capturare cu o lungime de peste 24 de metri incluse în lista navelor autorizate menționată la articolul 26.

(2)  Statele membre obligă navele de capturare să se îndrepte imediat către un port indicat de acestea în cazul în care cota individuală este considerată a fi epuizată, în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(3)  Operațiunile de navlosire nu sunt permise pentru pescuitul tonului roșu.

Articolul 7

Reportarea tonului roșu viu nerecoltat

(1)  ▌Recoltarea tonului roșu viu nerecoltat provenind dintr-o captură făcută într-un an precedent în cadrul unei ferme poate fi permisă numai în cazul în care statul membru instituie un sistem consolidat de control și îl raportează Comisiei. Sistemul respectiv face parte din planul de inspecție al statului membru menționat la articolul 13 și include cel puțin măsurile stabilite la articolele 53 și 61.

(2)  Înainte de începerea unui sezon de pescuit, statele membre responsabile de fermele piscicole efectuează o evaluare aprofundată a tuturor cantităților de ton roșu viu reportate după recoltarea generală din fermele aflate sub jurisdicția lor. În acest scop, toate cantitățile de ton roșu viu reportate în anul de capturare care nu au făcut obiectul recoltării generale în fermele piscicole sunt transferate în alte cuști prin utilizarea unor sisteme cu camere stereoscopice sau a unor metode alternative, cu condiția să garanteze același nivel de precizie și acuratețe, în conformitate cu articolul 51. Trasabilitatea documentată integral va fi asigurată în orice moment. Reportarea tonului roșu din anii care nu au făcut obiectul recoltei generale trebuie să fie controlată anual aplicând aceeași procedură unor eșantioane adecvate pe baza evaluării riscurilor.

(3)  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să se stabilească norme detaliate de instituire a unui sistem consolidat de control pentru reportarea cantităților de ton roșu viu. Respectivele acte de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 68.

Articolul 8

Reportarea cotelor neutilizate

Nu este permisă reportarea cotelor neutilizate.

Articolul 9

Transferuri de cote

(1)  Transferurile de cote dintre Uniune și alte PCC se realizează doar cu autorizația prealabilă a statelor membre și/sau a PCC în cauză. Comisia înștiințează Secretariatul ICCAT cu 48 de ore înainte de transferarea cotelor.

(2)  Transferul de cote în cadrul grupelor de unelte, al cotelor pentru capturile accidentale și al cotelor individuale de pescuit pentru fiecare stat membru este permis, cu condiția ca statul (statele) membru (membre) vizat (vizate) să informeze în prealabil Comisia cu privire la aceste transferuri, astfel încât Comisia să poată informa Secretariatul ICCAT înainte de intrarea în vigoare a transferului.

Articolul 10

Deducerea cotelor în cazul cantităților pescuite în exces

Dacă statele membre depășesc cotele care le-au fost alocate, iar această situație nu poate fi remediată prin schimbul de cote în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică articolele 37 și 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 11

Planurile anuale de pescuit

(1)  Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de pescuit pentru tonul roșu stabilește un plan anual de pescuit. Planul conține, cel puțin, următoarele informații pentru navele de capturare și capcane:

(a)  cotele alocate fiecărei grupe de unelte, inclusiv cotele pentru capturile accidentale;

(b)  după caz, metoda utilizată pentru alocarea și gestionarea cotelor;

(c)  măsurile pentru asigurarea respectării cotelor individuale;

(d)  sezoanele de pescuit deschise pentru fiecare categorie de unelte;

(e)  informații privind porturile desemnate;

(f)  normele privind capturile accidentale; și

(g)  numărul de nave de capturare, altele decât traulerele de fund, cu o lungime de peste 24 de metri, și navele de pescuit cu plasă-pungă care sunt autorizate să efectueze operațiuni pentru tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

(2)  Statele membre care dispun de nave de pescuit costier la scară mică autorizate să pescuiască ton roșu se străduiesc să aloce acestor nave o cotă sectorială specifică și includ această alocare în planurile lor de pescuit. Ele includ, de asemenea, în planurile lor de monitorizare, control și inspecție măsurile suplimentare pentru a monitoriza îndeaproape utilizarea cotelor de către flota respectivă. Statele membre pot autoriza un număr diferit de nave să utilizeze pe deplin posibilitățile lor de pescuit, utilizând parametrii menționați la alineatul (1).

(3)  Portugalia și Spania pot aloca cote sectoriale pentru navele de pescuit cu momeală care operează în apele Uniunii din arhipelagurile insulelor Azore, Madeira și Canare. Cota sectorială este inclusă în planurile lor anuale de pescuit, iar măsurile suplimentare de monitorizare a utilizării acesteia sunt definite clar în planurile lor anuale de monitorizare, control și inspecție.

(4)  Atunci când statele membre alocă cote sectoriale în conformitate cu alineatele (2) sau (3), nu se aplică cerința privind cota minimă de 5 tone prevăzută în actul Uniunii aflat în vigoare pentru alocările posibilităților de pescuit.

(5)  Orice modificare a planului anual de pescuit este transmisă de către statul membru vizat Comisiei, cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de începerea activității de pescuit vizate de modificare. Comisia informează secretariatul ICCAT cu privire la modificare cu cel puțin o zi lucrătoare înainte de începerea activității de pescuit vizate de modificare.

Articolul 12

Alocarea posibilităților de pescuit

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în momentul alocării posibilităților de pescuit de care dispun, statele membre utilizează criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice și, de asemenea, asigură o distribuție echitabilă a cotelor naționale între diferitele segmente de flotă, ținând seama în special de pescuitul tradițional și artizanal și oferă stimulente pentru navele de pescuit din Uniune care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact redus asupra mediului.

Articolul 13

Planurile anuale de gestionare a capacității de pescuit

Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu stabilește un plan anual de gestionare a capacității de pescuit. În acel plan, statele membre își adaptează numărul de nave de capturare și de capcane astfel încât să se asigure că capacitatea de pescuit corespunde posibilităților de pescuit alocate navelor de capturare și capcanelor în perioada de timp relevantă. Statele membre își adaptează capacitatea de pescuit utilizând parametrii definiți în actul Uniunii în vigoare pentru alocările posibilităților de pescuit. Adaptarea capacității de pescuit a Uniunii pentru navele de pescuit cu plasă-pungă este limitată la o variație maximă de 20 % față de valoarea de referință a capacității de pescuit din 2018.

Articolul 14

Planurile anuale de inspecție

Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu stabilește un plan anual de inspecție în vederea asigurării conformității cu prezentul regulament. Statele membre înaintează Comisiei planurile lor. Planurile respective se întocmesc în conformitate cu:

(a)  obiectivele, prioritățile și procedurile, precum și criteriile pentru activitățile de inspecție, care sunt stabilite în programul specific de control și inspecție având ca obiect tonul roșu, instituit în temeiul articolului 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(b)  programul național de acțiuni de control pentru tonul roșu, instituit în temeiul articolului 46 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 15

Planurile anuale de gestionare a activității de creștere

(1)  Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu instituie un plan anual de gestionare a activității de creștere.

(2)  În planul anual de gestionare a activității de creștere, fiecare stat membru se asigură că capacitatea totală de intrare și capacitatea totală de creștere corespund cu cantitatea estimată de ton roșu disponibilă pentru creștere.

(3)  Statele membre își limitează capacitatea de creștere pentru ton în funcție de capacitatea totală de creștere înregistrată în „registrul instalațiilor de creștere a tonului roșu” al ICCAT sau de capacitatea care a fost autorizată și declarată la ICCAT în 2018.

(4)  În ceea ce privește tonul roșu capturat în sălbăticie, volumul maxim al intrărilor în fermele piscicole ale unui stat membru este limitat la nivelul cantităților de intrare înregistrate la ICCAT în „registrul instalațiilor de creștere a tonului roșu” de fermele piscicole ale respectivului stat membru în anii 2005, 2006, 2007 sau 2008.

(5)  În cazul în care un stat membru trebuie să majoreze volumul maxim al intrărilor de ton sălbatic capturat în una sau mai multe dintre fermele sale piscicole de ton, majorarea este proporțională cu posibilitățile de pescuit alocate statului membru respectiv și eventualele importuri de ton roșu viu dintr-un alt stat membru sau de la o altă parte contractantă.

(6)  Statele membre responsabile de fermele piscicole se asigură că oamenilor de știință însărcinați de către SCRS pentru testele de identificare a ratelor de creștere în timpul perioadei de îngrășare li se asigură accesul în fermele piscicole și asistență pentru efectuarea sarcinilor lor.

(7)   După caz, statele membre transmit Comisiei, până la data de 15 mai a fiecărui an, planuri de gestionare a activității de creștere revizuite.

Articolul 16

Transmiterea planurilor anuale

(1)  Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu transmite Comisiei următoarele planuri:

(a)  planul anual de pescuit pentru navele de capturare și capcanele care pescuiesc ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană, stabilit în conformitate cu articolul 11;

(b)  planul anual de gestionare a capacității de pescuit, stabilit în conformitate cu articolul 13;

(c)  planul anual de inspecție, stabilit în conformitate cu articolul 14; și

(d)  planul anual de gestionare a activității de creștere, stabilit în conformitate cu articolul 15.

(2)  Comisia compilează planurile menționate la alineatul (1) și le utilizează pentru stabilirea planului anual al Uniunii. Comisia transmite planul Uniunii Secretariatului ICCAT până la data de 15 februarie a fiecărui an, pentru a fi discutat și aprobat de ICCAT.

(3)  În cazul în care un stat membru nu transmite Comisiei oricare dintre planurile menționate la alineatul (1) în termenul prevăzut la alineatul respectiv, Comisia poate decide să transmită planul Uniunii Secretariatului ICCAT fără să includă planurile statului membru vizat. La cererea statului membru vizat, Comisia se străduiește să ia în considerare unul dintre planurile menționate la alineatul (1) și prezentat după termenul-limită prevăzut la alineatul respectiv, dar înainte de termenul prevăzut la alineatul (2). În cazul în care un plan prezentat de un stat membru nu respectă dispozițiile prezentului regulament referitoare la planurile anuale de pescuit, de gestionare a capacității, de inspecție și de gestionare a activității de creștere și conține o greșeală gravă care poate determina Comisia ICCAT să nu aprobe planul anual al Uniunii, Comisia poate decide să transmită Secretariatului ICCAT planul anual al Uniunii fără să includă planurile statului membru vizat. Comisia informează statul membru vizat cât mai curând posibil și se străduiește să includă orice planuri revizuite prezentate de statul membru respectiv în planul Uniunii sau în modificările aduse planului Uniunii, cu condiția ca acestea să respecte dispozițiile prezentului regulament referitoare la planurile anuale de pescuit, de gestionare a capacității, de inspecție și de gestionare a creșterii.

CAPITOLUL III

Măsuri tehnice

Articolul 17

Sezoanele de pescuit

(1)  În perioada cuprinsă între 26 mai și 1 iulie, se permite pescuitul de ton roșu cu plasă-pungă în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), Cipru și Grecia pot solicita în planurile lor anuale de pescuit, astfel cum se menționează la articolul 11, ca navelor de pescuit cu plasă-pungă care arborează pavilionul lor să li se permită să pescuiască, de la 15 mai până la 1 iulie, ton roșu în estul Mării Mediterane (zonele de pescuit 37.3.1 și 37.3.2 ale FAO).

(3)  Prin derogare de la alineatul (1), Croația poate solicita în planurile sale anuale de pescuit, astfel cum se menționează la articolul 11, ca navelor de pescuit cu plasă-pungă aflate sub pavilionul său să li se permită să pescuiască, până la 15 iulie, ton roșu în Marea Adriatică în scopul creșterii (zona de pescuit 37.2.1 a FAO).

(4)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care un stat membru demonstrează că, din cauza condițiilor meteorologice, unele dintre navele sale de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană nu au fost în măsură să își utilizeze zilele de pescuit normale, în cursul unui an, statul membru respectiv poate decide ca, pentru fiecare navă de pescuit cu plasă-pungă afectată de situația respectivă, sezonul de pescuit menționat la alineatul (1) să se prelungească cu un număr echivalent de zile pierdute de până la 10 zile ▌. Lipsa de activitate a navelor vizate și, în cazul unei operațiuni comune de pescuit, a tuturor navelor implicate, este justificată în mod corespunzător prin rapoarte meteorologice și prin pozițiile înregistrate în VMS.

(5)  Pescuitul tonului roșu este permis în Oceanul Atlantic de Est și Marea Mediterană pentru navele cu paragate flotante de mari dimensiuni în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 mai.

(6)  Statele membre instituie sezoane de pescuit pentru flotele lor, altele decât navele cu plase-pungă și navele cu paragate flotante de mari dimensiuni, în cadrul planurilor lor anuale de pescuit.

Articolul 18

Obligația de debarcare

Dispozițiile prezentului capitol nu aduc atingere articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și niciunei derogări aplicabile acestuia.

Articolul 19

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare

(1)  Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea, transferul, terenul, transportul, depozitarea, vânzarea, afișarea sau oferirea spre vânzare, inclusiv atunci când este prins ca și captură accidentală sau în cadrul pescuitului recreativ, a tonului roșu cu o greutate mai mică de 30 kg sau cu lungimea la furcă (lungimea de la mandibulă la punctul de bifurcare a înotătoarei caudale) mai mică de 115 cm

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazul următoarelor activități de pescuit se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare a tonului roșu de 8 kg sau de 75 cm lungime la furcă:

(a)  tonul roșu capturat în Oceanul Atlantic de Est cu ajutorul navelor de pescuit cu momeală și al navelor pentru pescuitul la trenă;

(b)  tonul roșu capturat în Marea Mediterană de către flota de nave costiere artizanale care pescuiesc pește proaspăt cu ajutorul navelor de pescuit cu momeală, al navelor cu paragate și al navelor cu undițe de mână; și

(c)  tonul roșu capturat în Marea Adriatică de către nave aflate sub pavilionul Croației în scopul creșterii.

(3)  Condițiile specifice care se aplică derogării menționate la alineatul (2) sunt prevăzute în anexa I.

(4)  Statele membre emit o autorizație de pescuit pentru navele care pescuiesc în temeiul derogărilor menționate la alineatele (2) și (3) din anexa I. Navele respective sunt înscrise în lista navelor de capturare menționată la articolul 26.

(5)  Peștii sub dimensiunile minime de referință stabilite în prezentul articol care sunt aruncați înapoi în mare morți sunt incluși în cota statului membru.

Articolul 20

Capturile accidentale sub dimensiunea minimă de referință

(1)  Prin derogare de la articolul 19 alineatul (1), toate navele de capturare și capcanele care pescuiesc activ ton roșu au dreptul la maximum 5 % din numărul capturilor accidentale de ton roșu cu o greutate cuprinsă între 8 și 30 kg sau, alternativ, cu o lungime la furcă cuprinsă între 75 și 115 cm.

(2)  Procentajul de 5 % menționat la alineatul (1) se calculează pe baza capturilor totale de ton roșu păstrate la bordul unei nave sau în capcană, în orice moment după fiecare operațiune de pescuit.

(3)  Capturile accidentale se deduc din cota statului membru de care aparține nava de capturare sau capcana.

(4)  Capturile accidentale de ton roșu sub dimensiunea minimă de referință se supun articolelor 31, 33, 34 și 35.

Articolul 21

Capturile accidentale

(1)  Fiecare stat membru adoptă dispoziții privind includerea capturilor accidentale de ton roșu în cadrul cotei sale și informează Comisia în legătură cu acestea în momentul transmiterii planului de pescuit.

(2)  Nivelul capturilor accidentale, care nu depășește 20 % din capturile totale aflate la bord la sfârșitul fiecărei campanii de pescuit, precum și metodologia utilizată pentru calcularea respectivelor capturi accidentale în raport cu capturile totale de la bord sunt definite clar în planul anual de pescuit, astfel cum se menționează la articolul 11. Procentajul de capturi accidentale poate fi calculat în greutate sau în număr de exemplare. Calcularea în număr de exemplare se aplică numai în cazul tonului și al speciilor înrudite cu tonul gestionate de ICCAT. Rata de capturi accidentale autorizate pentru flota de nave costiere artizanale poate fi calculată anual.

(3)  Toate capturile accidentale de ton roșu mort, reținute la bord sau aruncate înapoi în mare, se scad din cota alocată statului membru de pavilion și se înregistrează și raportează Comisiei, în conformitate cu articolele 31 și 32.

(4)  În cazul statelor membre cărora nu le-a fost alocată o cotă de ton roșu, capturile accidentale în cauză se deduc din cota specifică de capturi accidentale de ton roșu de la nivelul Uniunii, stabilită în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(5)  În cazul în care cota totală alocată unui stat membru a fost epuizată, nu se mai permit capturi de ton roșu efectuate de nave care arborează pavilionul acestuia, iar statul membru respectiv ia măsurile necesare pentru a asigura eliberarea tonului roșu capturat sub formă de capturi accidentale. În cazul în care cota specifică de capturi accidentale de ton roșu a Uniunii stabilită în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a fost epuizată, nu se permite efectuarea niciunei capturi de ton roșu navelor care arborează pavilionul unui stat membru care nu are o cotă de ton roșu, iar statele membre respective iau măsurile necesare pentru a asigura eliberarea tonului roșu capturat sub formă de capturi accidentale. În cazurile respective, prelucrarea și comercializarea tonului roșu mort sunt interzise și toate capturile sunt înregistrate. Statele membre transmit anual Comisiei informații privind aceste cantități de capturi accidentale de ton roșu mort, iar Comisia transmite respectivele informații Secretariatului ICCAT.

(6)  Navele care nu pescuiesc activ ton roșu separă în mod clar orice eventuală cantitate de ton roșu păstrat la bord de alte specii, pentru a permite autorităților de control să monitorizeze respectarea prezentului articol. Aceste capturi accidentale pot fi comercializate în măsura în care acestea sunt însoțite de eBCD.

Articolul 22

Utilizarea de mijloace aeriene

Se interzice utilizarea oricărui mijloc aerian, cum ar fi aeronavele, elicopterele sau orice tip de vehicul aerian fără pilot, pentru căutarea de ton roșu.

CAPITOLUL IV

Pescuitul recreativ

Articolul 23

Cota specifică pentru activitățile de pescuit recreativ

(1)  Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu reglementează pescuitul recreativ prin alocarea unei cote specifice pentru activitatea de pescuit respectivă. Eventualele exemplare de ton roșu mort sunt luate în considerare în această alocare, inclusiv în cadrul capturării urmate de eliberare. Statele membre informează Comisia cu privire la cota alocată pescuitului recreativ atunci când își transmit planurile de pescuit.

(2)  Capturile de ton roșu mort se raportează și se includ în cota statului membru.

Articolul 24

Condițiile specifice pentru pescuitul recreativ

(1)  Fiecare stat membru care a alocat o cotă de ton roșu pescuitului recreativ reglementează pescuitul recreativ eliberând navelor autorizații de pescuit recreativ. La cererea ICCAT, statele membre pun la dispoziția Comisiei lista navelor de agrement cărora li s-a acordat o autorizație de pescuit pentru capturi de ton roșu. Lista, care urmează să fie transmisă ICCAT de către Comisie pe cale electronică, include următoarele informații pentru fiecare navă:

(a)  numele navei;

(b)  numărul din registru;

(c)  numărul din registrul ICCAT (dacă este cazul);

(d)  orice nume anterior; și

(e)  numele și adresa armatorului (armatorilor) și operatorului (operatorilor).

(2)  În cadrul pescuitului recreativ se interzice capturarea, păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea a mai mult de un ton roșu pe navă și pe zi.

(3)  Se interzice comercializarea tonului roșu capturat în cursul pescuitului recreativ.

(4)  Fiecare stat membru înregistrează datele privind capturile, inclusiv greutatea și, dacă este posibil, lungimea fiecărui ton roșu capturat în activități de pescuit recreativ, și transmite Comisiei datele pentru anul precedent până la data de 30 iunie a fiecărui an. Comisia transmite apoi aceste informații Secretariatului ICCAT.

(5)  Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a asigura, în cea mai mare măsură posibilă, eliberarea tonului roșu, în special a puietului, capturat viu în cadrul pescuitului recreativ. Tonul roșu debarcat este întreg, fără branhii și/sau eviscerat.

Articolul 25

Capturarea, marcarea și eliberarea

(1)  Prin derogare de la articolul 23 alineatul (1), statele membre care autorizează pescuitului de tipul „capturare urmată de eliberare” în Oceanul Atlantic de Nord-Est, efectuat exclusiv de către nave de pescuit recreativ, pot permite numai unui număr limitat de nave de pescuit recreativ să vizeze pescuitul de ton roșu cu scopul „capturării, marcării și eliberării”, fără a fi necesar să le aloce o cotă specifică. Aceste nave operează în contextul unui proiect științific al unui institut de cercetare integrat într-un program de cercetare științifică. Rezultatele proiectului sunt comunicate autorităților competente din statul membru de pavilion.

(2)  Nu se consideră că navele care efectuează activități de cercetare științifică în cadrul programului de cercetare al ICCAT privind tonul roșu efectuează activități de „capturare, marcare și eliberare”, astfel cum sunt menționate la alineatul (1).

(3)  Statele membre care autorizează activități de „capturare, marcare și eliberare”:

(a)  transmit descrierea acestor activități și măsurile aplicabile acestora ca parte integrantă din planurile lor de pescuit și inspecție menționate la articolele 12 și 15;

(b)  monitorizează îndeaproape navele în cauză pentru a se asigura că respectă dispozițiile prezentului regulament;

(c)  se asigură că operațiunile de marcare și eliberare sunt efectuate de personal instruit pentru a asigura o rată ridicată de supraviețuire a exemplarelor; și

(d)  transmit anual un raport Comisiei cu privire la activitățile științifice efectuate, cu cel puțin 50 de zile înainte de reuniunea SCRS din anul următor. Comisia transmite raportul ICCAT cu 60 de zile înainte de reuniunea SCRS din anul următor.

(4)  Orice ton roșu care moare în timpul activităților de „capturare, marcare și eliberare” se raportează și este dedus din cota statului membru de pavilion.

CAPITOLUL V

Măsuri de control

SECȚIUNEA 1

Listele și registrele navelor și capcanelor

Articolul 26

Listele și registrele navelor

(1)  Statele membre transmit în fiecare an Comisiei, pe cale electronică, cu o lună înainte de începutul perioadei de autorizare, următoarele liste cu nave în formatul stabilit în cea mai recentă versiune a Orientărilor ICCAT(26) pentru prezentarea datelor și a informațiilor:

(a)  o listă cu toate navele de pescuit autorizate să pescuiască în mod activ ton roșu; și

(b)  o listă cu toate celelalte nave de pescuit utilizate în scopul exploatării comerciale a resurselor de ton roșu.

Comisia trimite aceste informații Secretariatului ICCAT cu 15 zile înainte de începutul activității de pescuit, astfel încât navele respective să poată fi înscrise în registrul ICCAT al navelor autorizate și, dacă este cazul, în registrul ICCAT al navelor cu o lungime totală de minimum 20 de metri autorizate să opereze în zona reglementată de convenție.

(2)  În cursul unui an calendaristic, o navă de pescuit poate fi înscrisă pe ambele liste menționate la alineatul (1), condiția fiind să nu fie înscrisă pe ambele liste în același timp.

(3)  Informațiile cu privire la navele de pescuit menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) conțin numele navei și numărul din Registrul flotei UE (CFR), astfel cum este definit în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei(27).

(4)  Comisia nu acceptă nicio transmitere retroactivă.

(5)  Nu se acceptă modificarea ulterioară a listelor menționate la alineatele (1) și (3) în cursul unui an calendaristic decât în cazul în care nava de pescuit notificată este împiedicată să participe la activitățile de pescuit din motive operaționale legitime sau din motive de forță majoră. În astfel de circumstanțe, statul membru în cauză informează de îndată Comisia, furnizând:

(a)  detaliile complete ale navei (navelor) de pescuit care urmează să înlocuiască nava de pescuit respectivă; și

(b)  o expunere completă a motivului care justifică înlocuirea și toate documentele sau referințele justificative relevante.

(6)  Comisia modifică, dacă este necesar, pe tot parcursul anului, informațiile cu privire la navele menționate la alineatul (1), prin furnizarea unor informații actualizate Secretariatului ICCAT, în conformitate cu articolul 7 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/2403.

Articolul 27

Autorizațiile de pescuit pentru nave

(1)  Statele membre emit autorizații de pescuit navelor incluse pe una dintre listele descrise la articolul 26 alineatele (1) și (5). Autorizațiile de pescuit conțin cel puțin informațiile prevăzute în anexa VII și sunt emise în formatul stabilit în anexa respectivă. Statele membre se asigură că informațiile din autorizația de pescuit sunt corecte și respectă normele stabilite de prezentul regulament.

(2)  Fără a aduce atingere articolului 21 alineatul (6), se consideră că navele de pescuit ale Uniunii care nu sunt înscrise în registrele ICCAT menționate la articolul 26 alineatul (1) nu sunt autorizate să pescuiască, să păstreze la bord, să transbordeze, să transporte, să transfere, să prelucreze sau să debarce ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

(3)  Statul membru de pavilion retrage autorizația de pescuit pentru ton roșu eliberată unei nave și poate impune navei să se îndrepte imediat către un port indicat de acesta în cazul în care cota individuală atribuită navei este considerată a fi epuizată.

Articolul 28

Listele și registrele capcanelor autorizate să pescuiască ton roșu

(1)  Fiecare stat membru transmite Comisiei, pe cale electronică, ca parte a planurilor lor de pescuit, o listă cu capcanele autorizate să pescuiască ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană. Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT pentru ca respectivele capcane să poată fi înscrise în registrul ICCAT al capcanelor autorizate să pescuiască ton roșu.

(2)  Statele membre emit autorizații de pescuit pentru capcanele incluse în lista menționată la alineatul (1). Autorizațiile de pescuit conțin cel puțin informațiile prevăzute în anexa VII în formatul prevăzut în aceeași anexă. Statele membre se asigură că informațiile cuprinse în autorizația de pescuit sunt corecte și respectă normele stabilite în prezentul regulament.

(3)  Capcanele din Uniune care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al capcanelor autorizate să pescuiască ton roșu sunt considerate ca fiind neautorizate să pescuiască ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană. Sunt interzise păstrarea la bord, transferul, plasarea în cuști sau debarcarea tonului roșu capturat de acele capcane.

(4)  Statul membru de pavilion retrage autorizația de pescuit pentru tonul roșu emisă capcanelor atunci când cota care le-a fost atribuită este considerată a fi epuizată.

Articolul 29

Informații referitoare la activitățile de pescuit

(1)  Până la data de 15 iulie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei informații detaliate cu privire la capturile de ton roșu efectuate în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană în anul precedent. Comisia transmite aceste informații ICCAT până la data de 31 iulie a fiecărui an. Aceste informații cuprind:

(a)  numele și numărul ICCAT al fiecărei nave de capturare;

(b)  perioada de valabilitate a autorizației (autorizațiilor) fiecărei nave de capturare;

(c)  capturile totale ale fiecărei nave de capturare, inclusiv capturile egale cu zero, în toată perioada de valabilitate a autorizației (autorizațiilor);

(d)  numărul total de zile în care fiecare navă de capturare a pescuit în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană în toată perioada de valabilitate a autorizației (autorizațiilor); și

(e)  capturile totale în afara perioadei de valabilitate a autorizației (capturi accidentale).

(2)  În cazul navelor de pescuit aflate sub pavilionul lor, care nu au fost autorizate să pescuiască activ ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană, dar care au capturat ton roșu sub formă de capturi accidentale, statele membre trimit următoarele informații Comisiei:

(a)  numele și numărul ICCAT sau, dacă nu sunt înregistrate la ICCAT, numărul național de înregistrare al navelor; și

(b)  capturile totale de ton roșu.

(3)  Statele membre transmit Comisiei orice informație cu privire la toate navele care nu sunt prevăzute la alineatele (1) și (2), dar despre care se știe sau se presupune că au pescuit ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și Marea Mediterană. Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT imediat ce devin disponibile.

Articolul 30

Operațiunile comune de pescuit

(1)  Orice operațiune comună de pescuit care vizează tonul roșu este permisă numai dacă navele participante sunt autorizate de statul (statele) membru (membre) de pavilion. Pentru a fi autorizată, fiecare navă de pescuit cu plasă-pungă trebuie să fie echipată pentru pescuitul de ton roșu, să dețină o cotă individuală și să respecte obligațiile de raportare stabilite la articolul 32.

(2)  Cota alocată unei operațiuni comune de pescuit este egală cu totalul cotelor alocate navelor de pescuit cu plasă-pungă participante.

(3)  Navele de pescuit cu plasă-pungă din Uniune nu participă la operațiuni comune de pescuit cu nave de pescuit cu plasă-pungă din alte PCC.

(4)  Formularul de solicitare a autorizației de a participa la o operațiune comună de pescuit este prevăzut în anexa IV. Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a obține următoarele informații din parte navei (navelor) sale de pescuit cu plasă-pungă care participă la operațiunea comună de pescuit:

(a)  perioada de autorizare solicitată pentru operațiunea comună de pescuit;

(b)  identitatea operatorilor implicați;

(c)  cotele individuale ale navelor;

(d)  cheia de repartizare a capturilor între nave; și

(e)  informații privind fermele piscicole de destinație.

(5)  Cu cel puțin 10 zile înainte de începutul operațiunii comune de pescuit, fiecare stat membru transmite Comisiei informațiile menționate la alineatul (4) în formatul prevăzut în anexa IV. Cu cel puțin 5 zile înainte de începutul operațiunii de pescuit, Comisia transmite informațiile respective Secretariatului ICCAT și statului de pavilion al celorlalte nave de pescuit care participă la operațiunea comună de pescuit.

(6)  În cazuri de forță majoră, termenele prevăzute la alineatul (5) nu se aplică informațiilor privind fermele piscicole de destinație. În astfel de cazuri, statele membre transmit Comisiei o versiune actualizată a informațiilor respective de îndată ce acest lucru este posibil, alături de o descriere a evenimentelor care au constituit forța majoră. Comisia transmite apoi aceste informații Secretariatului ICCAT.

SECȚIUNEA 2

Înregistrarea capturilor

Articolul 31

Cerințele de înregistrare

(1)  Comandanții navelor de capturare din Uniune păstrează un jurnal de pescuit pentru operațiunile lor, în conformitate cu articolele 14, 15, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și cu partea A din anexa II la prezentul regulament.

(2)  Comandanții remorcherelor, ai navelor auxiliare și ai navelor de prelucrare din Uniune își înregistrează activitățile în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa II părțile B, C și D.

Articolul 32

Rapoartele de captură transmise de comandanți și de operatorii capcanelor

(1)  Comandanții navelor de capturare din Uniune care pescuiesc activ transmit statului membru de pavilion, prin mijloace electronice, rapoarte zilnice privind capturile pe parcursul întregii perioade pentru care sunt autorizați să pescuiască ton roșu. Aceste rapoarte nu sunt obligatorii pentru navele din port, cu excepția cazului în care participă la o operațiune comună de pescuit. Datele din rapoarte trebuie luate din jurnale de bord și includ data, ora, poziția (latitudine și longitudine) și greutatea, precum și numărul de exemplare de ton roșu capturat în zona reglementată de convenție, inclusiv exemplarele eliberate și peștii morți aruncați înapoi în mare. Comandanții trimit rapoartele în formatul stabilit în anexa III sau într-un format cerut de statul membru.

(2)  Comandanții navelor de pescuit cu plasă-pungă întocmesc rapoartele zilnice menționate la alineatul (1) pentru fiecare operațiune de pescuit, inclusiv pentru operațiunile în cazul cărora capturile au fost egale cu zero. Rapoartele sunt transmise de către comandantul navei sau de către reprezentanții săi autorizați statului membru de pavilion până la ora 9.00 GMT pentru ziua precedentă.

(3)  Operatorii capcanelor sau reprezentanții lor autorizați care pescuiesc activ ton roșu întocmesc rapoarte zilnice care trebuie să fie transmise statelor lor membre de pavilion la fiecare 48 de ore, prin mijloace electronice, pe parcursul întregii perioade pentru care sunt autorizați să pescuiască ton roșu. Rapoartele respective trebuie să includă numărul din registrul ICCAT al capcanei, data și ora capturii, greutatea și numărul exemplarelor de ton roșu capturat, inclusiv capturile egale cu zero, exemplarele eliberate și peștii morți aruncați înapoi în mare. Operatorii capcanelor sau reprezentanții lor autorizați transmit aceste informații în formatul prevăzut în anexa III.

(4)  Comandanții navelor de pescuit, altele decât navele de pescuit cu plasă-pungă, transmit statelor lor membre de pavilion rapoartele menționate la alineatul (1) până, cel târziu, marți, la ora 12.00 UTC, pentru săptămâna precedentă care se încheie duminică.

SECȚIUNEA 3

Debarcări și transbordări

Articolul 33

Porturile desemnate

(1)  Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu desemnează porturi unde sunt autorizate operațiunile de debarcare sau de transbordare a tonului roșu. Informațiile privind porturile desemnate sunt incluse în planul anual de pescuit menționat la articolul 11. Statele membre informează Comisia, fără întârziere, cu privire la orice modificare a informațiilor privind porturile desemnate. Comisia comunică aceste informații Secretariatului ICCAT, fără întârziere.

(2)  Pentru ca un port să fie port desemnat, statul membru al portului se asigură că sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a)  s-au stabilit orare de debarcare și de transbordare sta;

(b)  s-au stabilit locuri de debarcare și de transbordare; și

(c)  s-au stabilit proceduri de inspecție și de supraveghere, care să asigure prezența inspectorilor la toate orele de debarcare și transbordare și în toate locurile de debarcare și transbordare, în conformitate cu articolul 35.

(3)  Se interzice debarcarea sau transbordarea de pe navele de capturare, precum și de pe navele de prelucrare și navele auxiliare, a oricărei cantități de ton roșu pescuit în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană, în orice alt loc diferit de porturile desemnate de PCC și de statele membre. În mod excepțional, tonul roșu mort, recoltat dintr-o capcană/cușcă, poate fi transportat către o navă de prelucrare prin intermediul unei nave auxiliare, în măsura în care transportul are loc în prezența autorității de control.

Articolul 34

Notificarea prealabilă a debarcărilor

(1)  Articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se aplică comandanților navelor de pescuit ale Uniunii cu o lungime de cel puțin 12 metri și care sunt înscrise pe lista navelor menționată la articolul 26. Notificarea prealabilă prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se trimite autorității competente a statului membru (inclusiv a statului membru de pavilion) sau a PCC ale cărei porturi sau instalații de debarcare doresc să le utilizeze.

(2)  Înainte de intrarea în port, comandanții sau reprezentanții comandanților navelor de pescuit ale Uniunii care au o lungime mai mică de 12 metri, precum și ai navelor de prelucrare și ai navelor auxiliare înscrise pe lista navelor menționată la articolul 26 transmit cel puțin informațiile de mai jos, cu cel puțin patru ore înainte de ora estimată de sosire în port, autorității competente a statului membru (inclusiv a statului membru de pavilion) sau a PCC ale cărei porturi sau instalații de debarcare doresc să le utilizeze:

(a)  ora de sosire estimată;

(b)  cantitatea estimată de ton roșu păstrată la bord;

(c)  informații despre zona geografică în care au fost efectuate capturile;

(d)  numărul de identificare extern și numele navelor de pescuit.

(3)  În cazul în care statele membre sunt autorizate, în temeiul legislației aplicabile a Uniunii, să aplice o perioadă de preaviz mai scurtă decât perioada de patru ore înainte de ora estimată a sosirii, cantitățile estimate de ton roșu păstrate la bord pot fi notificate în momentul devenit aplicabil pentru notificarea prealabilă sosirii. Dacă zonele de pescuit se află la mai puțin de patru ore distanță de port, cantitățile estimate de ton roșu păstrate la bord pot fi modificate oricând înainte de sosire.

(4)  Autoritățile statului membru al portului țin un registru cu toate notificările prealabile din anul curent.

(5)  Toate debarcările din Uniune sunt controlate de către autoritățile de control relevante din statul membru al portului și un procentaj este inspectat pe baza unui sistem de evaluare a riscurilor, ținându-se seama de cote, de dimensiunea flotei și de efortul de pescuit. Informațiile complete cu privire la un astfel de sistem de control adoptat de fiecare stat membru sunt stabilite în planul anual de inspecție menționat la articolul 14.

(6)  Comandanții unei nave de capturare din Uniune, indiferent de lungimea totală a navei, transmit, în termen de 48 de ore de la finalizarea operațiunii de debarcare, o declarație de debarcare autorităților competente din statul membru sau din PCC în care are loc debarcarea, precum și statului lor membru de pavilion. Comandanții navelor de capturare sunt responsabili să se asigure că declarația include informații complete și exacte și confirmă acest lucru. Ca cerință minimă, declarația de debarcare precizează cantitățile de ton roșu debarcate și zona în care au fost capturate. Toate capturile debarcate se cântăresc. Statul membru al portului transmite un raport de debarcare autorităților statului membru de pavilion sau ale PCC în termen de 48 de ore de la finalizarea operațiunii de debarcare.

Articolul 35

Transbordări

(1)  Transbordarea pe mare de către navele de capturare ale Uniunii care au la bord ton roșu sau de către navele țărilor terțe în apele Uniunii este interzisă în toate circumstanțele.

(2)  Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute la articolul 52 alineatele (2) și (3) și la articolele 54 și 57 din Regulamentul (UE) 2017/2107, navele de pescuit transbordează capturile de ton roșu doar în porturile desemnate, astfel cum sunt menționate la articolul 33 din prezentul regulament.

(3)  Comandantul navei de pescuit receptoare sau reprezentantul său furnizează autorităților competente din statul portului, cu cel puțin 72 de ore înainte de ora de sosire în port estimată, informațiile enumerate în modelul de declarație de transbordare prevăzut în anexa V. Orice transbordare necesită autorizația prealabilă din partea statului membru de pavilion sau din partea PCC de pavilion a navei de pescuit care efectuează transbordarea în cauză. În plus, în momentul transbordării, comandantul navei care efectuează transbordarea își informează statul membru de pavilion sau PCC cu privire la datele solicitate în anexa V.

(4)  Statul membru al portului inspectează nava receptoare la sosire și verifică documentația și cantitățile aferente operațiunii de transbordare.

(5)  Comandanții navelor de pescuit din Uniune completează și transmit statelor membre de pavilion declarația de transbordare ICCAT în termen de 15 zile de la finalizarea operațiunii de transbordare. Comandanții navelor de pescuit care efectuează transbordarea completează declarația de transbordare ICCAT în conformitate cu anexa V. Declarația de transbordare include numărul de referință al eBCD pentru a facilita verificarea încrucișată a datelor incluse în aceasta.

(6)  Statul portului transmite un raport de transbordare autorității statului de pavilion sau a PCC de care aparține nava de pescuit care efectuează transbordarea, în termen de 5 zile de la finalizarea operațiunii de transbordare.

(7)  Toate transbordările sunt inspectate de către autoritățile competente din porturile desemnate ale statelor membre.

SECȚIUNEA 4

Obligațiile de raportare

Articolul 36

Rapoartele săptămânale cu privire la cantități

Fiecare stat membru transmite Comisiei rapoarte săptămânale de captură. Aceste rapoarte includ datele cerute în temeiul articolului 32 privind capcanele, navele cu plasă-pungă și alte nave de capturare. Informațiile ▌ sunt structurate pe tipuri de unelte de pescuit ▌. Comisia transmite de îndată respectivele informații Secretariatului ICCAT.

Articolul 37

Informațiile cu privire la epuizarea cotelor

(1)  Pe lângă respectarea articolului 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, fiecare stat membru informează Comisia atunci când consideră că una dintre grupele de unelte de pescuit a atins 80 % din cota alocată.

(2)  Pe lângă respectarea articolului 35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, fiecare stat membru informează Comisia atunci când consideră că una dintre grupele de unelte de pescuit sau una dintre operațiunile comune de pescuit ori una dintre navele de pescuit cu plasă-pungă și-a epuizat cota alocată. Aceste informații sunt însoțite de documente oficiale emise de statul membru, prin care acesta atestă faptul că a dispus întreruperea activității de pescuit sau chemarea în port a flotei, a grupei de unelte de pescuit, a operațiunii comune de pescuit sau a navelor care dispun de o cotă individuală, indicând în mod clar data și ora încetării activității.

(3)  Comisia notifică Secretariatului ICCAT datele la care a fost epuizată cota de ton roșu a Uniunii.

SECȚIUNEA 5

Programele de observare

Articolul 38

Programul național de observare

(1)  Fiecare stat membru se asigură că trimiterea de observatori naționali, care au asupra lor un document oficial de identificare, pe navele și capcanele active în pescuitul de ton roșu acoperă cel puțin:

(a)  20 % din traulerele sale pelagice active (cu o lungime mai mare de 15 metri);

(b)  20 % din navele sale de pescuit cu paragate active (cu o lungime mai mare de 15 metri);

(c)  20 % din navele sale de pescuit cu momeală active (cu o lungime mai mare de 15 metri);

(d)  100 % din remorchere;

(e)  100 % din operațiunile de recoltare din capcane.

Statele membre cu mai puțin de cinci nave de capturare aparținând categoriilor enumerate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) și autorizate să pescuiască ton roșu în mod activ se asigură că desfășurarea observatorilor naționali acoperă cel puțin 20 % din timpul în care navele sunt active în pescuitul de ton roșu.

(2)  Sarcinile observatorului național sunt, în special, următoarele:

(a)  monitorizarea conformării cu prezentul regulament de către navele de pescuit și capcane;

(b)  înregistrarea și raportarea activității de pescuit, inclusiv următoarele elemente:

(a)  cantitatea capturii (inclusiv capturile accidentale) și repartizarea capturilor (păstrate la bord sau aruncate înapoi în mare, moarte sau vii);

(b)  zona în care s-a efectuat captura, cu precizarea latitudinii și longitudinii;

(c)  măsurarea efortului (de exemplu, numărul de lansări, numărul de cârlige), conform definiției din Manualul ICCAT al operațiunilor pentru diferite unelte;

(d)  data efectuării capturii;

(c)  verificarea datelor consemnate în jurnalul de bord;

(d)  reperarea și consemnarea navelor care ar putea practica un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare ale ICCAT.

(3)  Pe lângă sarcinile menționate la alineatul (2), observatorii naționali desfășoară activități științifice, inclusiv colectarea datelor necesare, pe baza orientărilor primite de la SCRS.

(4)  Datele și informațiile colectate în cadrul programului de observare al fiecărui stat membru sunt furnizate Comisiei, care le va transmite către SCRS sau către Secretariatul ICCAT, după cum este necesar.

(5)  În sensul alineatelor (1)-(3), fiecare stat membru asigură următoarele:

(a)  acoperirea reprezentativă, în timp și spațiu, pentru a garanta obținerea de către Comisie a unor date și informații adecvate și corespunzătoare cu privire la capturi, la efort și la alte aspecte științifice și de gestionare, luând în considerare caracteristicile flotelor și ale activităților de pescuit;

(b)  protocoale solide de culegere a datelor;

(c)  instruirea și abilitarea corespunzătoare a observatorilor înainte ca aceștia să fie trimiși pe teren;

(d)  perturbarea minimă, în măsura posibilului, a operațiunilor desfășurate de navele și capcanele care pescuiesc în zona reglementată de convenție.

Articolul 39

Programul regional de observare al ICCAT

(1)  Statele membre asigură punerea în aplicare eficace a programului regional de observare al ICCAT, astfel cum este prevăzut în prezentul articol și în anexa VIII.

(2)  Statele membre asigură prezența unui observator regional al ICCAT:

(a)  pe toate navele de pescuit cu plasă-pungă autorizate să pescuiască ton roșu;

(b)  în cursul tuturor operațiunilor de transfer al tonului roșu de pe nave de pescuit cu plasă-pungă;

(c)  în cursul tuturor operațiunilor de transfer al tonului roșu din capcane în cuști de transport;

(d)  în cursul tuturor transferurilor de la o fermă piscicolă la alta;

(e)  în cursul tuturor operațiunilor de plasare a tonului roșu în cuști din ferme piscicole;

(f)  în cursul tuturor operațiunilor de recoltare a tonului roșu din ferme piscicole; și

(g)  în cursul operațiunilor de eliberare a tonului din cuștile de creștere în mare.

(3)  Navele cu plasă-pungă pe care nu este prezent un observator regional al ICCAT nu sunt autorizate să pescuiască ton roșu.

(4)  Statele membre se asigură că un observator regional al ICCAT este repartizat fiecărei ferme piscicole în cursul întregii perioade în care se desfășoară operațiunile de plasare în cuști. În cazurile de forță majoră și în urma confirmării circumstanțelor care constituie forță majoră de către statul membru în care se află ferma piscicolă, un observator regional al ICCAT poate fi repartizat mai multor ferme piscicole concomitent pentru a asigura continuitatea operațiunilor de creștere, dacă se garantează că observatorul își îndeplinește corespunzător sarcinile care îi revin. Totuși, statul membru responsabil de fermele piscicole solicită imediat trimiterea unui observator regional suplimentar.

(5)  Observatorii regionali ai ICCAT au, în special, următoarele sarcini:

(a)  observarea și monitorizarea operațiunilor de pescuit și de creștere în conformitate cu măsurile relevante de conservare și gestionare ale ICCAT, inclusiv prin accesul la înregistrările camerelor stereoscopice din momentul plasării în cuști, care permit măsurarea lungimii și estimarea greutății corespunzătoare;

(b)  semnarea declarațiilor ICCAT de transfer și a BCD-urilor atunci când informațiile incluse în aceste documente corespund observațiilor lor. În caz contrar, observatorul regional al ICCAT își menționează prezența pe declarațiile de transfer și pe BCD-uri, precum și motivele dezacordului, citând în special norma (normele) sau procedura (procedurile) care nu a(u) fost respectată (respectate);

(c)  desfășurarea de activități științifice, inclusiv prelevarea de probe, conform orientărilor primite de la SCRS.

(6)  Comandanții, echipajul și operatorii fermei, capcanei și navei nu obstrucționează, intimidează, deranjează sau influențează, prin niciun mijloc, observatorii regionali pe parcursul exercitării atribuțiilor acestora.

SECȚIUNEA 6

Operațiunile de transfer

Articolul 40

Autorizația de transfer

(1)  Înainte de orice operațiune de transfer, comandantul navei de capturare sau al remorcherului ori reprezentanții acestuia sau operatorul fermei piscicole ori al capcanei de unde se efectuează transferul transmit statului membru de pavilion sau statului membru responsabil de ferma piscicolă sau de capcană o notificare prealabilă de transfer, care indică:

(a)  numele navei de capturare sau al fermei piscicole ori al capcanei și numărul din registrul ICCAT;

(b)  ora estimată a transferului;

(c)  cantitatea estimată de ton roșu care urmează să fie transferată;

(d)  informații despre poziția geografică (latitudine/longitudine) în care se va efectua transferul, precum și numerele de identificare ale cuștilor;

(e)  numele remorcherului, numărul de cuști remorcate și numărul din registrul ICCAT, după caz; și

(f)  portul, ferma piscicolă sau cușca de destinație a tonului roșu.

(2)  În sensul alineatului (1), statele membre atribuie un număr unic fiecărei cuști de transport. Dacă este necesar să se utilizeze mai multe cuști de transport pentru transferul unei capturi care corespunde unei operațiuni de pescuit, o singură declarație de transfer este necesară, dar se înregistrează toate numerele cuștilor de transport în declarația de transfer, precizându-se clar cantitatea de ton roșu transportată în fiecare cușcă.

(3)  Numerele cuștilor se emit pe baza unui sistem unic de numerotare care cuprinde cel puțin codul alfa-3 corespunzător statului membru în care se află ferma piscicolă, urmat de trei numere. Numerele unice ale cuștilor sunt permanente și nu sunt transferabile de la o cușcă la alta.

(4)  Statul membru menționat la alineatul (1) atribuie și comunică comandantului navei de pescuit sau operatorului capcanei sau al fermei, după caz, un număr de autorizație pentru fiecare operațiune de transfer. Numărul autorizației trebuie să includă codul de trei litere al statului membru, patru numere care indică anul și trei litere care indică fie o autorizare pozitivă (AUT), fie una negativă (NEG) urmată de numere consecutive.

(5)  Statul membru menționat la alineatul (1) autorizează sau refuză să autorizeze transferul în 48 de ore de la depunerea notificării prealabile de transfer. Operațiunea de transfer nu poate începe înainte de eliberarea unei autorizații pozitive prealabile.

(6)  Autorizația de transfer nu aduce atingere confirmării operațiunii de plasare în cuști.

Articolul 41

Refuzul autorizației de transfer și eliberarea tonului roșu

(1)  Statul membru responsabil pentru nava de capturare, remorcher, fermă sau capcană trebuie să refuze să autorizeze transferul dacă, la primirea notificării prealabile a transferului, consideră că:

(a)  nava de capturare sau capcana care, conform declarațiilor, a capturat peștele nu a dispus de o cotă suficientă;

(b)  cantitatea de pește nu a fost raportată în mod corespunzător de către nava de capturare sau de către capcană ori nu a fost autorizată pentru a fi plasată în cuști;

(c)  nava de capturare care a declarat că a capturat peștele nu avea o autorizație valabilă pentru pescuitul de ton roșu eliberată în conformitate cu articolul 27 sau

(d)  remorcherul care, conform declarațiilor, este receptorul transferului de pește nu este înscris în registrul ICCAT al celorlalte nave de pescuit, menționat la articolul 26, sau nu este echipat cu un VMS sau cu un dispozitiv de monitorizare echivalent pe deplin funcțional.

(2)  Dacă transferul nu este autorizat, statul membru menționat la alineatul (1), după caz, emite imediat un ordin de eliberare comandantului navei de capturare sau de remorcare sau operatorului capcanei sau al fermei, după caz, pentru a-i informa că transferul nu este autorizat și pentru le solicita eliberarea peștilor înapoi în mare în conformitate cu anexa XII.

(3)  În eventualitatea apariției unei defecțiuni tehnice la sistemul VMS propriu în timpul transportului către fermă, remorcherul este înlocuit cu un alt remorcher cu un VMS pe deplin funcțional sau un nou VMS operațional este instalat sau utilizat, imediat ce acest lucru este posibil, dar nu mai târziu de 72 de ore. Această perioadă de 72 de ore poate fi prelungită, în mod excepțional, în caz de forță majoră sau în cazul unor constrângeri operaționale legitime. Defecțiunea tehnică este comunicată imediat Comisiei, care informează Secretariatul ICCAT. Din momentul în care a fost depistată defecțiunea tehnică până la remedierea acesteia, comandantul sau reprezentantul acestuia comunică la fiecare patru ore autorităților de control din statul membru de pavilion coordonatele geografice actualizate ale navei de pescuit prin mijloace de telecomunicații adecvate.

Articolul 42

Declarația de transfer

(1)  La finalul operațiunii de transfer, comandanții navelor de capturare sau ai remorcherelor sau operatorul fermei piscicole sau al capcanei completează și transmit statului membru responsabil declarația ICCAT de transfer, în formatul prevăzut în anexa VI.

(2)  Formularele de declarație de transfer sunt numerotate de către autoritățile statului membru de care aparțin navele de pescuit, ferma piscicolă sau capcanele de unde se efectuează transferurile. Numărul formularului de declarație cuprinde codul din trei litere al statului membru, urmat de cele patru cifre pentru an, de numărul secvențial din trei cifre și de cele trei litere „ITD” (SM-20**/xxx/ITD).

(3)  Declarația de transfer, în original, însoțește transferul peștelui. Un exemplar al declarației este păstrat de nava de capturare sau de capcane și de remorchere.

(4)  Comandanții navelor care desfășoară operațiuni de transfer își raportează activitățile în conformitate cu anexa II.

(5)  Informațiile privind peștii morți sunt înregistrate în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa XIII.

Articolul 43

Monitorizarea video

(1)  Comandantul navei de capturare sau al remorcherului sau operatorul fermei sau al capcanei se asigură că operațiunile de transfer sunt monitorizate sub apă cu ajutorul unei camere video, în vederea verificării numărului de pești transferați. Înregistrarea video are loc în conformitate cu standardele minime și cu procedurile stabilite în anexa X.

(2)  Dacă SCRS solicită Comisiei să furnizeze copii ale înregistrărilor video, statele membre furnizează aceste copii ▌Comisiei, care le transmite mai departe SCRS ▌.

Articolul 44

Verificarea de către observatorii regionali ai ICCAT și desfășurarea anchetelor

(1)  Observatorii regionali ai ICCAT aflați la bordul navei de capturare și al capcanei, astfel cum se menționează la articolul 39 și în anexa VIII:

(a)  înregistrează și raportează activitățile de transfer desfășurate;

(b)  observă și estimează capturile transferate; și

(c)  verifică înregistrările făcute în autorizația prealabilă de transfer, așa cum se menționează la articolul 40 și în declarația de transfer ICCAT, astfel cum se menționează la articolul 42.

(2)  În cazurile în care există o diferență numerică de peste 10 % între estimările făcute de observatorul regional sau de autoritățile de control relevante, sau de comandantul navei de capturare ori de remorcare, sau de operatorul capcanei sau al fermei, statul membru responsabil demarează o anchetă. Această anchetă se finalizează înainte de momentul plasării în cuști la fermă sau, în orice caz, în termen de 96 de ore de la deschiderea anchetei, cu excepția cazurilor de forță majoră. Până la obținerea rezultatelor anchetei respective, nu au loc operațiuni de plasare în cuști și nu se validează secțiunea pertinentă din BCD.

(3)  Cu toate acestea, atunci când înregistrarea video nu are o calitate sau o claritate suficientă pentru estimarea cantităților transferate, căpitanul navei sau operatorul fermei sau al capcanei poate solicita autorităților statului membru responsabil autorizația de a efectua o nouă operațiune de transfer și de a furniza observatorului regional înregistrarea video aferentă. Dacă acest transfer voluntar al controlului nu se încheie cu rezultate satisfăcătoare, statul membru responsabil deschide o anchetă. Dacă, în urma anchetei, se confirmă faptul că calitatea înregistrării video nu permite estimarea cantităților implicate în transfer, autoritățile de control ale statului membru responsabil dispun efectuarea unei alte operațiuni de transfer de control și furnizează înregistrarea video aferentă observatorului regional al ICCAT. Noile transferuri se efectuează sub forma unor transferuri de control până în momentul în care calitatea înregistrării video va permite estimarea cantităților transferate.

(4)  Fără a aduce atingere verificărilor efectuate de inspectori, observatorul regional ICCAT semnează declarația de transfer numai atunci când observațiile sale sunt în conformitate cu măsurile de conservare și gestionare ale ICCAT, iar informațiile conținute în declarația de transfer sunt în concordanță cu observațiile sale și includ o înregistrare video conformă în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3). Observatorul ICCAT verifică, de asemenea, dacă declarația ICCAT de transfer este transmisă comandantului remorcherului sau operatorului fermei piscicole ori reprezentantului capcanei, după caz. Dacă observatorul ICCAT nu este de acord cu declarația de transfer, el trebuie să indice în declarațiile de transfer și în BCD prezența sa și motivele dezacordului, menționând în special regula (regulile) sau procedura (procedurile) care nu au fost respectate

(5)  La finalul operațiunii de transfer, comandantul navei de capturare sau al remorcherului sau operatorii fermei piscicole sau ai capcanei completează și transmit declarația statului membru responsabil declarația ICCAT de transfer, în formatul prevăzut în anexa VI. Statele membre transmit declarația de transfer Comisiei .

Articolul 45

Actele de punere în aplicare

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească proceduri operaționale pentru aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta secțiune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 68.

SECȚIUNEA 7

Operațiunile de plasare în cuști

Articolul 46

Autorizația de plasare în cuști și posibilul refuz de acordare a autorizației

(1)  Înainte de începerea operațiunilor de plasare în cuști, se interzice ancorarea cuștilor de transport la mai puțin de 0,5 mile marine de instalațiile de creștere. În acest sens, coordonatele geografice care corespund poligonului în care este situată ferma piscicolă trebuie să fie disponibile în planurile de gestionare a activității de creștere menționate la articolul 15.

(2)  Înainte de orice operațiune de plasare în cuști, statul membru responsabil pentru fermă solicită aprobarea plasării în cuști de către statul membru sau PCC responsabilă pentru nava de capturare sau capcana care a prins tonul roșu care urmează să fie plasat în cuști.

(3)  Autoritatea competentă din statul membru de care aparține nava de capturare sau capcana refuză să aprobe plasarea în cuști în cazul în care consideră că:

(a)  nava de capturare sau capcana care a capturat peștele nu deținea o cotă suficientă pentru tonul roșu;

(b)  cantitatea de pește nu a fost raportată în mod corespunzător de către nava de capturare sau capcană; sau

(c)  nava de capturare sau capcana care a declarat că a capturat peștele nu are o autorizație valabilă pentru pescuitul de ton roșu eliberată în conformitate cu articolul 27.

(4)  În cazul în care statul membru de care aparține nava de capturare sau capcana refuză să aprobe operațiunea de plasare în cuști, acesta:

(a)  informează autoritatea competentă din statul membru sau PCC de care aparține ferma piscicolă; și

(b)  solicită autorității competente să facă demersurile necesare pentru confiscarea capturilor și eliberarea în mare a peștelui.

(5)  Plasarea în cuști nu poate începe fără aprobarea emisă în termen de o zi lucrătoare de la solicitare de către statul membru sau PCC responsabilă pentru navele de capturare sau pentru capcană, sau de către statul membru responsabil pentru fermă, dacă acest lucru a fost convenit cu autoritățile statului membru sau cu PCC responsabilă pentru navele de capturare sau pentru capcană. Dacă în termen de o zi lucrătoare nu se primește niciun răspuns de la autoritățile statului membru sau ale PCC responsabilă pentru nava de capturare sau pentru capcană, operațiunea de plasare în cuști poate fi autorizată de către PCC sau de către statul membru responsabil pentru fermă.

(6)  Peștele va fi plasat în cuști înainte de data de 22 august a fiecărui an, cu excepția cazului în care autoritățile competente ale statului membru sau ale PCC de care aparține ferma piscicolă furnizează motive valide, inclusiv forța majoră, care însoțesc raportul de plasare în cuști atunci când acesta este transmis. În orice caz, peștele nu va fi plasat în cuști după data de 7 septembrie a fiecărui an.

Articolul 47

Documentele privind capturile de ton roșu

Statele membre de care aparțin fermele piscicole interzic operațiunile de plasare a tonului roșu în cuști dacă acestea nu sunt însoțite de documentele solicitate de ICCAT în cadrul programului de documentare a capturilor prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 640/2010. Documentele trebuie să fie exacte și complete și trebuie să fie confirmate și validate de către autoritățile din statul membru sau ale PCC responsabilă pentru navele de capturare sau pentru capcane.

Articolul 48

Inspecțiile

Statele membre de care aparțin fermele piscicole iau măsurile necesare pentru inspectarea fiecărei operațiuni de plasare în cuști care are loc în fermele piscicole.

Articolul 49

Monitorizarea video

Statele membre de care aparțin fermele piscicole se asigură că operațiunile de plasare în cuști sunt monitorizate sub apă, de către autoritățile lor de control, cu ajutorul unei camere video. Se efectuează câte o înregistrare video pentru fiecare operațiune de plasare în cuști, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa X.

Articolul 50

Deschiderea și desfășurarea anchetelor

Atunci când există o diferență de număr mai mare de 10 % între estimările efectuate de observatorul regional al ICCAT, de autoritățile de control relevante din statele membre în cauză și/sau de operatorul fermei piscicole, statul membru de care aparține ferma piscicolă deschide o anchetă în cooperare cu statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare și/sau capcana. Statul membru care efectuează anchetele poate utiliza alte informații de care dispune, inclusiv rezultatele programelor de plasare în cuști menționate la articolul 51.

Articolul 51

Măsurile și programele pentru estimarea cantității de ton roșu care urmează a fi plasat în cuști, în număr și în greutate

(1)  Statele membre se asigură că un program care utilizează sisteme cu camere stereoscopice sau metode alternative care asigură același nivel de precizie și acuratețe acoperă 100 % dintre operațiunile de plasare în cuști, pentru a estima cantitatea și greutatea peștelui.

(2)  Programul se desfășoară în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa XI. Metodele alternative pot fi folosite doar dacă au fost aprobate de ICCAT în cadrul reuniunii anuale.

(3)  Statele membre de care aparține ferma piscicolă comunică rezultatele programului statului membru sau PCC de care aparțin navele de capturare, precum și entității care desfășoară programul regional de observare în numele ICCAT.

(4)  Atunci când rezultatele programului indică o diferență între cantitățile de ton roșu plasat cuști și cantitățile de ton roșu care, conform rapoartelor, a fost capturat și/sau transferat, statul membru de care aparține nava de capturare sau capcana deschide o anchetă în cooperare cu statul membru sau PCC de care aparține ferma piscicolă. Dacă nava de capturare sau capcana arborează pavilionul unei alte PCC, statul membru de care aparține ferma piscicolă deschide o anchetă în cooperare cu PCC de pavilion respectivă.

(5)  Pentru cantitățile plasate în cuști care depășesc cantitățile declarate capturate și transferate, statul membru de care aparține nava de capturare sau capcana transmite un ordin de eliberare, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa XII, dacă:

(a)  ancheta menționată la alineatul (4) nu este finalizată în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor programului, pentru o singură operațiune de plasare în cuști sau pentru toate operațiunile de plasare în cuști din cadrul unei operațiuni comune de pescuit; sau

(b)  ancheta indică faptul că numărul de exemplare și/sau greutatea medie de ton roșu depășesc cantitatea de ton roșu care, conform declarațiilor, a fost capturată și transferată.

Eliberarea cantității excedentare se efectuează în prezența autorităților de control.

(6)  Rezultatele programului se utilizează pentru a decide dacă sunt necesare eliberări, iar declarațiile de plasare în cuști și secțiunile relevante din BCD se completează în mod corespunzător. În cazul în care a fost emis un ordin de eliberare, operatorul fermei piscicole solicită prezența unei autorități naționale de control și a unui observator regional al ICCAT pentru monitorizarea eliberării.

(7)  Statele membre transmit Comisiei rezultatele programului până la data de 1 septembrie a fiecărui an. În caz de forță majoră la plasarea în cuști, statele membre transmit aceste rezultate înainte de 12 septembrie. Comisia transmite aceste informații SCRS până la data de 15 septembrie a fiecărui an, pentru evaluare.

(8)  Transferul tonului roșu viu dintr-o cușcă de creștere în altă cușcă de creștere nu se efectuează fără aprobarea și prezența autorităților de control din statul membru sau PCC de care aparține ferma piscicolă. Fiecare transfer este înregistrat pentru a controla numărul exemplarelor. Autoritățile naționale de control monitorizează aceste transferuri și se asigură că fiecare transfer în cadrul aceleiași ferme piscicole este înregistrat în sistemul eBCD.

(9)  O diferență mai mare sau egală cu 10 % între cantitățile de ton roșu care, conform rapoartelor, a fost capturat de navă sau capcană, și cantitățile stabilite de camera de control la momentul plasării în cuști constituie o posibilă nerespectare a normelor de către nava sau capcana în cauză. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare.

Articolul 52

Declarația de plasare în cuști și raportul privind plasarea în cuști

(1)  În termen de 72 de ore de la încheierea fiecărei operațiuni de plasare în cuști, un operator al fermei piscicole transmite autorității sale competente o declarație de plasare în cuști, astfel cum se prevede în anexa XIV.

(2)   Pe lângă declarația de plasare în cuști menționată la alineatul (1), în termen de o săptămână de la finalizarea operațiunii de plasare în cuști, statul membru de care aparține ferma piscicolă transmite un raport privind plasarea în cuști, care conține elementele prevăzute în secțiunea B din anexa XI, statului membru sau PCC ale cărui/cărei nave sau capcane au capturat tonul roșu, precum și Comisiei. Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT.

(3)  În sensul alineatului (2), operațiunea de plasare în cuști nu se consideră finalizată înainte de încheierea unei eventuale anchete care a fost deschisă și înainte de încheierea oricărei eventuale operațiuni de eliberare pentru care a fost emis un ordin.

Articolul 53

Transferurile în cadrul aceleiași ferme piscicole și controale aleatorii

(1)  Statele membre de care aparțin fermele piscicole implementează un sistem de trasabilitate, care include înregistrarea video a transferurilor interne.

(2)  Pe baza unei analize a riscurilor, autoritățile de control ale statelor membre de care aparțin fermele piscicole efectuează controale aleatorii privind tonul roșu ținut în cuști între momentul finalizării operațiunilor de plasare în cuști dintr-un an și prima operațiune de plasare în cuști din anul următor.

(3)  În sensul alineatului (2), fiecare stat membru de care aparțin ferme piscicole stabilește un procent minim pentru peștele care trebuie controlat. Procentul respectiv este prevăzut în planul anual de inspecție menționat la articolul 14. Fiecare stat membru transmite Comisiei rezultatele controalelor aleatorii efectuate în fiecare an. Comisia transmite aceste rezultate Secretariatului ICCAT în luna aprilie a anului următor perioadei căreia îi corespunde cota.

Articolul 54

Accesul la înregistrările video și cerințele privind înregistrările video

(1)  Fiecare stat membru responsabil pentru fermă se asigură că înregistrările video menționate la articolele 49 și 51 sunt puse la dispoziția inspectorilor naționali, precum și a inspectorilor regionali și ai ICCAT și a observatorilor naționali ai ICCAT.

(2)  Fiecare stat membru de care aparțin fermele piscicole ia măsurile necesare pentru a evita înlocuirea, editarea sau manipularea înregistrării video originale.

Articolul 55

Raportul anual privind plasarea în cuști

Statele membre care fac obiectul obligației de a transmite declarațiile și rapoartele privind plasarea în cuști în temeiul articolului 52 trimit Comisiei, în fiecare an, până la 31 iulie pentru anul precedent, un raport de sinteză privind plasarea în cuști. Comisia trimite aceste informații Secretariatului ICCAT înainte de data de 31 august a fiecărui an. Raportul conține următoarele informații:

(a)  cantitatea totală de ton roșu plasat în cuști de fiecare fermă piscicolă, inclusiv pierderile, exprimate ca număr și greutate, din timpul transportului către cuști ale fiecărei ferme piscicole, efectuat de nave de pescuit sau de capcane;

(b)  lista navelor care pescuiesc, furnizează sau transportă ton roșu în scopuri de creștere (numele navei, pavilionul, numărul licenței, tipul uneltelor de pescuit) și a capcanelor;

(c)  rezultatele programului de eșantionare pentru estimarea numărului în funcție de dimensiune pentru tonul roșu capturat, precum și data, ora și zona în care a avut loc captura și metoda de pescuit utilizată, în vederea îmbunătățirii statisticilor în scopul evaluării stocului.

Programul de eșantionare necesită ca eșantionarea în funcție de dimensiune (lungime și greutate) din cuști să se efectueze pe baza unui singur eșantion (= 100 de exemplare) la fiecare 100 de tone de pește viu sau pe baza unui eșantion de 10 % din numărul total de pești plasați în cuști. Eșantionul în funcție de mărime se colectează cu ocazia recoltării la ferma piscicolă, iar de la peștii morți în timpul transportului, în conformitate cu Orientările ICCAT pentru prezentarea datelor și a informațiilor. Pentru peștele crescut mai mult de un an, sunt stabilite alte metodologii suplimentare de eșantionare. Eșantionarea se desfășoară în cursul oricărei recoltări și acoperă toate cuștile;

(d)  cantitățile de ton roșu plasat în cuști și estimarea ratei de creștere și a mortalității în captivitate, precum și cantitățile vândute exprimate în tone. Aceste informații sunt furnizate pentru fiecare fermă piscicolă;

(e)  cantitățile de ton roșu închise în cuști în anul anterior; și

(f)  cantitățile, defalcate în funcție de originea lor, comercializate în cursul anului precedent.

Articolul 56

Actele de punere în aplicare

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească proceduri pentru aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta secțiune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 68.

SECȚIUNEA 8

Monitorizare și supraveghere

Articolul 57

Sistemul de monitorizare a navelor

(1)  Prin derogare de la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre de pavilion pun în aplicare un sistem de monitorizare a navelor (VMS) pentru navele lor de pescuit cu o lungime totală egală cu cel puțin 12 metri, în conformitate cu anexa XV.

(2)  Navele de pescuit cu o lungime totală mai mare de 15 metri care sunt înscrise pe lista navelor menționată la articolul 26 alineatul (1) litera (a) sau pe lista navelor menționată la articolul 26 alineatul (1) litera (b) încep să transmită date VMS către ICCAT cu cel puțin 5 zile înainte de perioada de autorizare și continuă să transmită datele respective timp de cel puțin 5 zile după perioada de autorizare, cu excepția cazului în care Comisiei i se transmite în prealabil o cerere de eliminare a navei din registrul ICCAT al navelor.

(3)  Din rațiuni de control, căpitanul sau reprezentantul său trebuie să se asigure că transmiterea datelor VMS de la navele de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu nu se întrerupe atunci când navele se află în port, cu excepția cazului în care există un sistem de declarare a intrărilor și a ieșirilor navelor din port.

(4)  Statele membre se asigură că centrele lor de monitorizare a pescuitului înaintează Comisiei și unui organism desemnat de aceasta, în timp real și în formatul „https data feed”, mesajele VMS primite de la navele de pescuit aflate sub pavilionul lor. Comisia transmite mesajele respective Secretariatului ICCAT pe cale electronică.

(5)  Statele membre se asigură că:

(a)  mesajele VMS de la navele de pescuit aflate sub pavilionul lor sunt înaintate Comisiei cel puțin o dată la două ore;

(b)  în cazul unor defecțiuni tehnice ale VMS, mesajele alternative de la navele de pescuit aflate sub pavilionul lor, care sunt primite în temeiul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011, sunt transmise Comisiei în termen de 24 de ore de la primirea acestora de către centrele lor de monitorizare a pescuitului;

(c)  mesajele transmise Comisiei sunt numerotate în mod secvențial (cu un identificator unic) pentru a se evita duplicarea;

(d)  mesajele transmise Comisiei sunt în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

(6)  Fiecare stat membru se asigură că toate mesajele puse la dispoziția navelor sale de inspecție sunt tratate în mod confidențial și se limitează la operațiunile de inspecție pe mare.

SECȚIUNEA 9

Inspecțiile și asigurarea respectării normelor

Articolul 58

Programul ICCAT de inspecție comună internațională

(1)  Activitățile de inspecție comună internațională se realizează în conformitate cu Programul ICCAT de inspecție comună internațională („programul” ICCAT), pentru controlul internațional în afara apelor aflate sub jurisdicție națională, astfel cum se prevede în anexa IX la prezentul regulament.

(2)  Statele membre ale căror nave de pescuit sunt autorizate să desfășoare operațiuni care vizează tonul roșu repartizează inspectori și efectuează inspecții pe mare în cadrul programului ICCAT.

(3)  Dacă, în orice moment, există peste 15 nave de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru care desfășoară activități de pescuit de ton roșu în zona reglementată de convenție, statul membru vizat trimite la fața locului, pe baza unei evaluări a riscurilor, o navă de inspecție în scopul inspecției și al controlului pe mare în zona reglementată de convenție pe toată durata prezenței acelor nave în zona respectivă. Se consideră că această obligație a fost îndeplinită atunci când statele membre cooperează pentru trimiterea la fața locului a unei nave de inspecție sau când o navă de inspecție a Uniunii este trimisă în zona reglementată de convenție.

(4)  Comisia sau un organism desemnat de aceasta poate repartiza programului ICCAT inspectori ai Uniunii.

(5)  În sensul alineatului (3), Comisia sau un organism desemnat de aceasta coordonează activitățile de supraveghere și de inspecție pentru Uniune. Comisia poate elabora, în coordonare cu statele membre implicate, programe comune de inspecție care să permită Uniunii să își îndeplinească obligația în cadrul programului ICCAT. Statele membre ale căror nave de pescuit desfășoară activități de pescuit al tonului roșu adoptă măsurile necesare pentru a facilita realizarea acestor programe, în special în ceea ce privește resursele umane și materiale necesare, precum și perioadele și zonele geografice în care vor fi utilizate resursele respective.

(6)  Statele membre aduc la cunoștința Comisiei, până la data de 1 aprilie a fiecărui an, numele inspectorilor și ale navelor de inspecție pe care intenționează să le repartizeze programului ICCAT în cursul anului. Pe baza acestor informații, Comisia, în colaborare cu statele membre, elaborează în fiecare an un plan privind participarea Uniunii la programul ICCAT, pe care îl trimite Secretariatului ICCAT și statelor membre.

Articolul 59

Inspecțiile efectuate în cazul încălcărilor

Statul membru de pavilion se asigură că o inspecție fizică a navei de pescuit care se află sub pavilionul său are loc sub autoritatea sa în porturile sale sau este efectuată de către un inspector desemnat de acesta atunci când nava de pescuit nu se află în unul dintre porturile sale, în cazul în care nava de pescuit:

(a)  nu a respectat cerințele de înregistrare și raportare stabilite la articolele 31 și 32; sau

(b)  a încălcat dispozițiile prezentului regulament sau a săvârșit o încălcare gravă menționată la articolul 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau la articolul 90 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 60

Verificările încrucișate

(1)  Fiecare stat membru verifică informațiile din rapoartele de inspecție și din rapoartele observatorilor, datele VMS și, după caz, datele e-BCD-urilor, jurnalele navelor de pescuit, documentele de transfer/transbordare și documentele de captură și transmiterea la timp a acestora, în conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(2)  Fiecare stat membru efectuează verificări încrucișate ale tuturor operațiunilor de debarcare, transbordare sau de plasare în cuști, efectuând comparații între cantitățile pe specie consemnate în jurnalul de bord al navei de pescuit sau cantitățile pe specie consemnate în declarația de transbordare și cantitățile consemnate în declarația de debarcare sau în declarația de plasare în cuști și orice alt document relevant, precum factura și/sau notele de vânzare.

SECȚIUNEA 10

Asigurarea respectării normelor

Articolul 61

Asigurarea respectării normelor

Fără a aduce atingere articolelor 89 - 91 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în special, obligației statelor membre de a lua măsuri adecvate de asigurare a respectării normelor în ceea ce privește o anumită navă de pescuit, statul membru responsabil de ferma (fermele) piscicolă (piscicole) pentru tonul roșu ia măsurile adecvate de asigurare a respectării normelor în ceea ce privește o anumită fermă, în cazul în care s-a stabilit, în conformitate cu dreptul său, că ferma piscicolă respectivă nu respectă dispozițiile articolelor 46 - 56 din prezentul regulament. În funcție de gravitatea încălcării și în conformitate cu dispozițiile relevante din dreptul național, aceste măsuri pot include, în special, suspendarea sau retragerea autorizației și/sau amenzi. Statele membre comunică orice suspendare sau retragere a unei autorizații Comisiei, care o notifică Secretariatului ICCAT cu scopul de a modifica „registrul instalațiilor de creștere a tonului roșu” în consecință.

CAPITOLUL 6

Comercializarea

Articolul 62

Măsurile de comercializare

(1)  Fără a aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1224/2009 și (CE) nr. 1005/2008 și Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(28), sunt interzise, în Uniune, operațiunile de comerț, de debarcare, de import, de export, de plasare în cuști în scopul îngrășării sau al creșterii, de reexport și de transbordare a tonului roșu, dacă aceste operațiuni nu sunt însoțite de documente exacte, complete și validate prevăzute în prezentul regulament și în legislația Uniunii de transpunere a normelor ICCAT privind programul de documentare a capturilor de ton roșu.

(2)  Sunt interzise, în Uniune, operațiunile de comerț, de import, de debarcare, de plasare în cuști în scopul îngrășării sau al creșterii, de prelucrare, de export, de reexport și de transbordare a tonului roșu, dacă:

(a)  tonul roșu a fost capturat cu ajutorul unor nave de pescuit sau al unor capcane al căror stat de pavilion nu dispune de o cotă sau de o limită de captură pentru tonul roșu, în temeiul măsurilor de conservare și gestionare ale ICCAT; sau

(b)  tonul roșu a fost capturat cu ajutorul unei nave de capturare sau al unei capcane în cazul căreia, în momentul capturării, cota individuală sau posibilitățile de pescuit ale statului fuseseră epuizate.

(3)  Fără a aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1224/2009, (CE) nr. 1005/2008 și (UE) nr. 1379/2013, sunt interzise, în Uniune, operațiunile de comerț, de import, de debarcare, de prelucrare și de export a tonului roșu din fermele piscicole de îngrășare sau de creștere care nu sunt conforme cu regulamentele menționate la alineatul (1).

CAPITOLUL 7

Dispoziții finale

Articolul 63

Evaluarea

La cererea Comisiei, statele membre îi transmit acesteia, fără întârziere, un raport detaliat privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Pe baza informațiilor primite de la statele membre, Comisia transmite Secretariatului ICCAT, până la data hotărâtă de ICCAT, un raport detaliat privind punerea în aplicare a Recomandării 19-04 a ICCAT.

Articolul 64

Finanțarea

În sensul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(29), prezentul regulament este considerat plan multianual în sensul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 65

Confidențialitate

Datele colectate care fac obiectul schimburilor de date în cadrul prezentului regulament sunt tratate în conformitate cu normele aplicabile privind confidențialitatea în temeiul articolelor 112 și 113 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 66

Procedura de modificare

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 67 referitoare la modificarea prezentului regulament pentru a-l adapta la măsurile adoptate de ICCAT care au efect obligatoriu asupra uniunii și a statelor membre în ceea ce privește:

(a)   Derogările de la interdicția de reportare a cotelor neutilizate, în conformitate cu articolul 8;

(b)  termenele pentru raportarea informațiilor prevăzute la articolul 24 alineatul (4), articolul 26 alineatul (1), articolul 29 alineatul (1), articolul 32 alineatele (2) și (3), articolul 35 alineatele (5) și (6), articolul 36, articolul 41 alineatul (3), articolul 44 alineatul (2), articolul 51 alineatul (7), articolul 52 alineatul (2), articolul 55, articolul 57 alineatul (5) litera (b) și la articolul 58 alineatul (6);

(c)  perioadele sezoanelor de pescuit prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (4);

(d)  dimensiunea minimă de referință pentru conservare stabilită la articolul 19 alineatele (1) și (2) și la articolul 20 alineatul (1);

(e)  procentele și parametrii de referință stabiliți la articolul 13, articolul 15 alineatele (3) și (4), articolul 20 alineatul (1), articolul 21 alineatul (2), articolul 38 alineatul (1), articolul 44 alineatul (2), articolul 50 și la articolul 51 alineatul (9);

(f)  informațiile care trebuie transmise Comisiei menționate la articolul 11 alineatul (1), articolul 24 alineatul (1), articolul 25 alineatul (3), articolul 29 alineatul (1), articolul 30 alineatul (4), articolul 34 alineatul (2), articolul 40 alineatul (1) și la articolul 55;

(g)  sarcinile observatorilor naționali și ale observatorilor regionali ai ICCAT, astfel cum sunt prevăzute la articolul 38 alineatul (2) și, respectiv, la articolul 39 alineatul (5);

(h)  motivele de refuzare a autorizației de transfer prevăzute la articolul 41 alineatul (1);

(i)  motivele de confiscare a capturilor și transmiterea ordinului de eliberare a peștelui de la articolul 46 alineatul (4);

(j)  numărul navelor de la articolul 58 alineatul (3);

(k)  anexele de la I la XV.

(2)  Orice modificare adoptată în conformitate cu alineatul (1) se limitează strict la punerea în aplicare în dreptul Uniunii a modificărilor și/sau completărilor la recomandările ICCAT respective care sunt obligatorii pentru Uniune.

Articolul 67

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 66 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 66 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 66 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului menționat, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 68

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit prin articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 69

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1936/2001

Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 se modifică după cum urmează:

(a)  articolul 3 literele (g)-(j), articolele 4a, 4b și 4c și anexa Ia se elimină.

(b)  În anexele I și II, cuvintele „Ton roșu: Thunnus thynnus” se elimină.

Articolul 70

Modificări ale Regulamentului (UE) 2017/2107

În Regulamentul (UE) 2017/2107, se elimină articolul 43.

Articolul 71

Modificări ale Regulamentului (UE) 2019/833

În Regulamentul (UE) 2019/833, se elimină articolul 53.

Articolul 72

Abrogare

(1)  Regulamentul (CE) 2016/1627 se abrogă.

(2)  Trimiterile la regulamentele abrogate se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se interpretează în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa XVI.

Articolul 73

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în [a douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …, …

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Condiții specifice aplicabile navelor de capturare care pescuiesc în conformitate cu articolul 19

1.  Fiecare stat membru asigură respectarea următoarelor limitări ale capacității:

—  Numărul maxim de nave de pescuit cu momeală și de nave pentru pescuitul la trenă, autorizate să pescuiască activ ton roșu, este limitat la numărul de nave care participă la pescuitul dirijat de ton roșu în 2006.

—  Numărul maxim de flote de pescuit artizanal, autorizate să pescuiască activ ton roșu în Marea Mediterană, este limitat la numărul de nave care participă la pescuitul de ton roșu în 2008.

—  Numărul maxim de nave de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu în Marea Adriatică este limitat la numărul de nave care participă la pescuitul de ton roșu în 2008. Fiecare stat membru alocă navelor în cauză cote individuale.

2.  Fiecare stat membru poate aloca:

—  cel mult 7 % din cota sa de ton roșu navelor sale de pescuit cu momeală și navelor pentru pescuitul la trenă. În cazul Franței, navele sub pavilion francez cu o lungime totală mai mică de 17 m și care operează în Golful Biscaya pot captura maxim 100 de tone de ton roșu cu o greutate de minim 6,4 kg sau o lungime la furcă (până la bifurcarea înotătoarei caudale) de minim 70 cm.

—  cel mult 2 % din cota sa de ton roșu pentru pescuitul artizanal de coastă de pește proaspăt din Marea Mediterană.

—  cel mult 90 % din cota sa de ton roșu navelor sale de capturare din Marea Adriatică, pentru acvacultură.

3.  Pentru maxim 7 % din cantitatea totală de exemplare de ton roșu capturate în Marea Adriatică pentru acvacultură de către navele sub pavilionul său, Croația poate să prevadă o greutate minimă de 6,4 kg sau o lungime la furcă (până la bifurcarea înotătoarei caudale) de minim 66 cm .

4.  Statele membre ale căror nave de pescuit cu momeală, nave de pescuit cu paragate, nave de pescuit cu undițe de mână și nave pentru pescuitul la trenă sunt autorizate să pescuiască ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană instituie cerințe de marcaj astfel:

—  marcajul se aplică pe fiecare exemplar de ton roșu imediat la descărcare;

—  fiecare marcaj aplicat are un număr unic de identificare care trebuie înscris în documentele de captură privind tonul roșu și inscripționat lizibil și indelebil pe exteriorul oricărui ambalaj care conține ton.

ANEXA II

Cerințe referitoare la jurnalele de bord

A.  NAVE DE CAPTURARE

Specificații minime pentru jurnalele de pescuit:

1.  Filele jurnalului de bord se numerotează.

2.  Jurnalul de bord se completează zilnic (la miezul nopții) sau înainte de sosirea în port.

3.  Jurnalul de bord se completează în cazul inspecțiilor pe mare.

4.  O copie a paginilor rămâne atașată la jurnalul de bord.

5.  Jurnalele de bord se păstrează pe navă pentru o perioadă de operare de un an.

Informații standard minime pentru jurnalele de pescuit:

1.  Numele și adresa comandantului.

2.  Datele și porturile de plecare, datele și porturile de sosire.

3.  Numele navei, numărul de înmatriculare, numărul ICCAT, indicativul internațional de apel radio și numărul OMI (dacă există).

4.  Uneltele de pescuit:

(a)  codul de tip FAO;

(b)  dimensiunile (de exemplu lungimea, dimensiunea ochiurilor de plasă, numărul de cârlige).

5.  Operațiunile pe mare cu (minimum) un rând pe zi de ieșire, indicând:

(a)  activitatea (de exemplu pescuit, navigare);

(b)  poziția: pozițiile zilnice exacte (în grade și minute), înregistrate pentru fiecare operațiune de pescuit sau la prânz atunci când nu s-au efectuat operațiuni de pescuit în timpul zilei respective;

(c)  înregistrarea capturilor, indicând:

–  codul FAO;

–  greutatea rotunjită (RWT) în kg pe zi;

–  numărul de exemplare pe zi.

În cazul navelor de pescuit cu plasă-pungă, aceste date trebuie înregistrate pentru fiecare operațiune de pescuit, inclusiv în cazul capturilor infructuoase (egale cu zero).

6.  Semnătura comandantului.

7.  Mijloace de măsurare a greutății: estimare, cântărire la bord.

8.  În jurnal se înregistrează greutatea în echivalent de greutate în viu a peștilor și se menționează factorii de conversie folosiți pentru evaluare.

Informații minime pentru jurnalele de pescuit în cazul operațiunilor de debarcare sau de transbordare:

1.  Datele și portul de debarcare/transbordare.

2.  Produsele:

(a)  speciile și prezentarea după codul FAO;

(b)  numărul de pești sau de lăzi și cantitatea în kg.

3.  Semnătura comandantului sau a agentului navei.

4.  În cazul operațiunilor de transbordare: numele navei receptoare, pavilionul acesteia și numărul ICCAT.

Informații minime pentru jurnalele de pescuit în cazul operațiunilor de transfer în cuști:

1.  Data, ora și poziția (latitudinea/longitudinea) transferului.

2.  Produsele:

(a)  identificarea speciilor după codul FAO;

(b)  numărul de pești transferați în cuști și cantitatea în kg a acestora.

3.  Numele remorcherului, pavilionul acestuia și numărul ICCAT.

4.  Numele fermei piscicole de destinație și numărul ICCAT al acesteia.

5.  În cazul unei OPC, în plus față de informațiile prevăzute la punctele 1-4, comandanții consemnează în jurnal următoarele:

(a)  în ceea ce privește nava de capturare care efectuează transferul peștelui în cuști:

–  cantitatea capturilor îmbarcate;

–  cantitatea capturilor scăzută din cota individuală a navei respective;

–  numele celorlalte nave care participă la OPC;

(b)  în ceea ce privește celelalte nave de capturare din cadrul aceleiași OPC care nu sunt implicate în transferul peștelui:

–  numele navelor respective, indicativele internaționale de apel radio ale acestora și numerele ICCAT;

–  faptul că nicio captură nu a fost îmbarcată sau transferată în cuști;

–  cantitatea capturilor scăzută din cotele individuale ale navelor respective;

–  numele și numărul ICCAT al navei de capturare la care se face referire la litera (a).

B.  REMORCHERE

1.  Comandantul unui remorcher consemnează în jurnalul de bord zilnic data, ora și poziția transferului, cantitățile transferate (numărul de pești și cantitatea în kg), numărul cuștii, precum și numele navei de capturare, pavilionul acesteia și numărul ICCAT, numele celeilalte (celorlalte) nave implicate și numărul ICCAT al acesteia (ale acestora), ferma piscicolă de destinație și numărul ICCAT al acesteia și numărul declarației ICCAT de transfer.

2.  Transferurile ulterioare către nave auxiliare sau către alte remorchere fac obiectul unui raport în care se precizează aceleași informații ca cele menționate la punctul 1, precum și numele navei auxiliare sau al remorcherului, pavilionul, numărul ICCAT și numărul declarației ICCAT de transfer.

3.  Jurnalul de bord zilnic conține informații detaliate cu privire la toate transferurile efectuate în cursul sezonului de pescuit. Jurnalul de bord zilnic este păstrat la bord și este accesibil în orice moment în vederea controlului.

C.  NAVE AUXILIARE

1.  Comandantul unei nave auxiliare înregistrează zilnic activitățile în jurnalul de bord, inclusiv data, ora și pozițiile, cantitățile de ton roșu îmbarcat, precum și numele navei de pescuit, al fermei piscicole sau al capcanei în asociere cu care operează.

2.  Jurnalul de bord zilnic conține informații detaliate cu privire la toate activitățile desfășurate în cursul sezonului de pescuit. Jurnalul de bord zilnic este păstrat la bord și este accesibil în orice moment în vederea controlului.

D.  NAVE DE PRELUCRARE

1.  Comandantul unei nave de prelucrare consemnează în jurnalul de bord zilnic data, ora și poziția activităților, precum și cantitățile transbordate și, dacă este cazul, cantitatea, în număr de exemplare și greutate, de ton roșu preluat de la ferme piscicole, de la capcane sau de la navele de capturare. Comandantul trebuie să indice, de asemenea, numele și numerele ICCAT ale fermelor piscicole, capcanelor sau navelor de capturare respective.

2.  Comandantul unei nave de prelucrare ține un jurnal zilnic de prelucrare, în care precizează greutatea rotunjită și numărul de pești transferați sau transbordați, factorul de conversie utilizat, greutățile și cantitățile pe tip de prezentare a produsului.

3.  Comandantul unei nave de prelucrare ține la zi un plan de arimare care indică amplasarea și cantitățile pentru fiecare specie și tip de prezentare a produsului.

4.  Jurnalul de bord zilnic conține informații detaliate cu privire la toate transbordările efectuate în cursul sezonului de pescuit. Jurnalul de bord zilnic, jurnalul de prelucrare, planul de arimare și originalele declarațiilor ICCAT de transbordare sunt păstrate la bord și sunt accesibile în orice moment în vederea controlului.

ANEXA III

Formular de raport de capturi

Formular de raport de capturi

Pavilionul

Numărul ICCAT

Numele navei

Începutul perioadei de raportare

Sfârșitul perioadei de raportare

Durata perioadei de raportare (în zile)

Data capturii

Locul capturii

Capturi

Greutatea atribuită în cazul unei operațiuni comune de pescuit (kg)

Lat.

Long.

Greutate (kg)

Număr de exemplare

Greutate medie (kg)

ANEXA IV

Formular de cerere de autorizație pentru participarea la operațiuni comune de pescuit

Operațiuni comune de pescuit

Statul de pavilion

Numele navei

Numărul ICCAT

Durata operațiunii

Identitatea operatorilor

Cota individuală a navei

Cheia de repartizare per navă

Ferma piscicolă de îngrășare sau de creștere de destinație

PCC

Numărul ICCAT

Data …

Validarea de către statul de pavilion …

ANEXA V

Declarație ICCAT de transbordare

20210428-P9_TA(2021)0142_RO-p0000002.png

20210428-P9_TA(2021)0142_RO-p0000003.png

ANEXA VI

Declarație ICCAT de transfer

20210428-P9_TA(2021)0142_RO-p0000004.png

ANEXA VII

Informații minime pentru autorizațiile de pescuit(30)

A.  IDENTIFICARE

1.  Număr de înregistrare ICCAT

2.  Denumirea navei de pescuit

3.  Numărul de înregistrare extern (litere și cifre)

B.  CONDIȚII DE PESCUIT

1.  Data eliberării

2.  Perioada de valabilitate

3.  Condițiile autorizației de pescuit, inclusiv, atunci când este cazul, speciile, zona, uneltele de pescuit și orice alte condiții aplicabile derivate din prezentul regulament și/sau din legislația națională.

 

De la ../../..

la ../../..

De la ../../..

la ../../..

De la ../../..

la ../../..

De la ../../..

la ../../..

De la ../../..

la ../../..

De la ../../..

la ../../..

Zone

 

Specia

 

Unealtă de pescuit

 

Alte condiții

 

ANEXA VIII

Programul regional de observare al ICCAT

DESEMNAREA OBSERVATORILOR REGIONALI AI ICCAT

1.  Fiecare observator regional al ICCAT deține următoarele calificări pentru a își îndeplini sarcinile:

(a)  experiență suficientă pentru identificarea speciilor și a uneltelor de pescuit;

(b)  un nivel suficient de cunoștințe referitoare la măsurile ICCAT de conservare și gestionare, atestate printr-un certificat furnizat de statele membre pe baza orientărilor ICCAT privind formarea profesională;

(c)  capacitatea de a observa și înregistra corect;

(d)  cunoașterea satisfăcătoare a limbii statului de pavilion al navei sau al fermei piscicole aflate sub observație.

OBLIGAȚIILE OBSERVATORULUI REGIONAL AL ICCAT

2.  Observatorii regionali ai ICCAT trebuie:

(a)  să fi absolvit formarea tehnică prevăzută în orientările stabilite de ICCAT;

(b)  să fie resortisanți ai unuia dintre statele membre și, în măsura posibilului, nu ai statului de care aparține ferma piscicolă sau capcana, nici ai statului de pavilion al navei de pescuit cu plasă-pungă. Dacă tonul roșu este recoltat din cușcă și comercializat ca produs proaspăt, observatorul regional ICCAT care este martor la recoltare poate fi resortisant al statului membru de care aparține ferma piscicolă;

(c)  să fie în măsură să exercite sarcinile prevăzute la punctul 3;

(d)  să fie înscriși pe lista observatorilor regionali ai ICCAT care este ținută de ICCAT;

(e)  să nu aibă, la momentul respectiv, interese financiare sau de alt gen în sectorul pescuitului de ton roșu.

SARCINILE OBSERVATORULUI REGIONAL AL ICCAT

3.  Observatorii regionali al ICCAT au în special următoarele sarcini:

(a)  în cazul observatorilor de pe navele cu plasă-pungă, monitorizarea conformității navelor cu plasă-pungă cu măsurile relevante de conservare și gestionare adoptate de ICCAT. În special, observatorul regional:

1.  în cazul în care observă ceea ce ar putea constitui o nerespectare a recomandării ICCAT, transmite fără întârziere informațiile respective societății însărcinate cu punerea în aplicare a programului de observare regională al ICCAT, care le transmite, la rândul său, fără întârziere, autorităților statului de pavilion al navei de capturare;

2.  înregistrează activitățile de pescuit desfășurate și raportează în legătură cu acestea;

3.  observă și estimează capturile și verifică datele consemnate în jurnalul de bord;

4.  întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale navelor de pescuit cu plasă-pungă;

5.  reperează și înregistrează navele care este posibil să practice un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare și gestionare ale ICCAT;

6.  înregistrează și raportează în legătură cu activitățile de transfer desfășurate;

7.  verifică poziția navei atunci când aceasta este implicată în activitatea de transfer;

8.  observă și estimează produsele transferate, inclusiv prin examinarea înregistrărilor video;

9.  verifică și înregistrează numele navei de pescuit în cauză și numărul ICCAT al acesteia;

10.  desfășoară activități științifice, precum culegerea de date pentru sarcina II, atunci când i se solicită acest lucru de către ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

(b)  în cazul observatorilor regionali ai ICCAT de la fermele piscicole și capcane, monitorizarea conformității fermelor piscicole și a capcanelor cu măsurile relevante de conservare și gestionare adoptate de ICCAT. În special, observatorul regional al ICCAT:

1.  verifică datele conținute în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD, inclusiv prin examinarea unor înregistrări video;

2.  certifică datele cuprinse în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD-uri;

3.  întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale fermelor piscicole și ale capcanelor;

4.  contrasemnează declarația de transfer, declarația de plasare în cuști și BCD-urile doar atunci când consideră că informațiile conținute în acestea corespund propriilor observații, inclusiv unei înregistrări video conforme, astfel cum se prevede la articolul 42 alineatul (1) și la articolul 43 alineatul (1);

5.  desfășoară activități științifice, precum prelevarea de probe, conform cerințelor Comisiei, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

6.  înregistrează și verifică prezența oricărui tip de marcaj, inclusiv a semnelor naturale, și notifică orice indiciu de eliminare recentă a unui marcaj;

(c)  întocmește rapoarte generale compilând informațiile culese în conformitate cu prezentul punct și le oferă comandantului și operatorului fermei piscicole posibilitatea de a include în acestea orice informație relevantă;

(d)  depune la Secretariat raportul general menționat la litera (c) în termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de observație;

(e)  exercită orice altă funcție definită de ICCAT.

4.  Observatorul regional al ICCAT tratează drept confidențiale toate informațiile referitoare la operațiunile de pescuit și de transfer ale navelor de pescuit cu plasă-pungă și ale fermelor piscicole și acceptă respectiva cerință în scris, ca o condiție a numirii sale ca observator regional al ICCAT.

5.  Observatorul regional al ICCAT respectă cerințele stabilite în legile și reglementările statului de pavilion sau ale statului fermei piscicole sub a cărui jurisdicție se află nava sau ferma piscicolă la care este repartizat observatorul regional al ICCAT.

6.  Observatorul regional al ICCAT respectă ierarhia și normele generale de conduită care se aplică întregului personal al navei și al fermei piscicole, cu condiția ca aceste norme să nu afecteze atribuțiile observatorului regional al ICCAT din cadrul acestui program și obligațiile personalului navei și al fermei piscicole, astfel cum sunt prevăzute la punctul 7 din prezenta anexă și la articolul 39.

OBLIGAȚIILE STATELOR DE PAVILION, MEMBRE ALE UE, FAȚĂ DE OBSERVATORII REGIONALI AI ICCAT

7.  Statele membre de care aparține nava de pescuit cu plasă-pungă, ferma piscicolă sau capcana se asigură că observatorilor regionali ai ICCAT:

(a)  li se permite contactul cu personalul navei, al fermei piscicole și al capcanei, precum și accesul la uneltele de pescuit, cuști și echipamente;

(b)  li se permite, la cerere, accesul la echipamentele enumerate în continuare, în cazul în care acestea sunt prezente pe navele pe care au fost repartizați, pentru a le facilita îndeplinirea sarcinilor prevăzute la punctul 3 din prezenta anexă:

1.  echipamente de navigație prin satelit;

2.  ecrane de afișare radar, atunci când sunt în funcțiune;

3.  mijloace electronice de comunicare;

(c)  li se oferă cazare și masă, precum și accesul la instalații sanitare adecvate, în condiții egale cu cele de care beneficiază ofițerii;

(d)  li se pune la dispoziție un spațiu adecvat pe pasarelă sau în timonerie pentru a își desfășura activitatea administrativă, precum și un spațiu pe punte, adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor de observare.

COSTURILE GENERATE DE PROGRAMUL REGIONAL DE OBSERVARE AL ICCAT

8.  Toate costurile generate de activitățile observatorilor regionali ai ICCAT sunt suportate de fiecare operator de fermă piscicolă sau proprietar de nave de pescuit cu plasă-pungă.

ANEXA IX

Programul ICCAT de inspecție comună internațională

Cu ocazia celei de a patra reuniuni ordinare (Madrid, noiembrie 1975) și a reuniunii sale anuale din 2008, de la Marrakech, ICCAT a convenit astfel:

În temeiul articolului IX alineatul (3) din convenție, ICCAT recomandă stabilirea următoarelor dispoziții pentru controlul internațional în afara apelor aflate sub jurisdicție națională, pentru a se asigura aplicarea convenției și a măsurilor în vigoare care decurg din aceasta:

I.  ÎNCĂLCĂRI GRAVE

1.  În sensul prezentelor proceduri, următoarele încălcări ale măsurilor ICCAT de conservare și gestionare adoptate de ICCAT constituie o încălcare gravă:

(a)  pescuitul fără licență, permis sau autorizație eliberată de PCC de pavilion;

(b)  nerespectarea obligației de a păstra registre corespunzătoare privind capturile și date suficiente legate de capturi, în conformitate cu cerințele de raportare ale ICCAT sau raportarea abuzivă a capturilor și/sau a datelor legate de capturi;

(c)  pescuitul într-o zonă interzisă;

(d)  pescuitul în afara sezonului;

(e)  capturarea sau reținerea deliberată a unor specii, cu încălcarea măsurilor aplicabile de conservare și gestionare adoptate de ICCAT;

(f)  încălcarea semnificativă a limitelor de captură sau a cotelor în vigoare în temeiul normelor ICCAT;

(g)  utilizarea unor unelte de pescuit interzise;

(h)  falsificarea sau ascunderea intenționată a marcajelor, a identității sau a înmatriculării unei nave de pescuit;

(i)  ascunderea, alterarea sau distrugerea probelor legate de investigarea unei încălcări;

(j)  încălcările multiple care, coroborate, constituie o nerespectare gravă a măsurilor în vigoare în temeiul ICCAT;

(k)  agresarea, opunerea de rezistență, intimidarea, hărțuirea sexuală, stânjenirea unui inspector sau a unui observator autorizat sau obstrucționarea ori întârzierea nejustificată a activităților acestuia;

(l)  modificarea sau scoaterea din funcțiune, în mod deliberat, a VMS;

(m)  alte încălcări definite de ICCAT, din momentul în care au fost incluse și publicate într-o versiune revizuită a respectivelor proceduri;

(n)  pescuitul cu ajutorul unor avioane de detectare;

(o)  perturbarea sistemului de monitorizare prin satelit și/sau operarea unei nave fără VMS;

(p)  efectuarea activității de transfer fără declarație de transfer;

(q)  transbordarea în largul mării.

2.  În cazul operațiunilor de urcare la bord și inspectare a unei nave de pescuit pe parcursul cărora inspectorul autorizat observă o activitate sau o stare de lucruri care ar constitui o încălcare gravă, astfel cum este definită la punctul 1, autoritățile statului de pavilion al navelor de inspecție notifică imediat statul de pavilion al navei de pescuit, în mod direct, precum și prin intermediul Secretariatului ICCAT. În aceste situații, inspectorul informează, de asemenea, orice navă de inspecție a statului de pavilion al navei de pescuit, despre care se știe că se află în apropiere.

3.  Inspectorul ICCAT consemnează inspecțiile efectuate și toate încălcările constatate în jurnalul de bord al navei de pescuit.

4.  Statul membru de pavilion se asigură că, în urma inspecției menționate la punctul 2, nava de pescuit în cauză încetează toate activitățile de pescuit. Statul membru de pavilion solicită navei de pescuit să se îndrepte în termen de 72 de ore către un port desemnat de acesta, unde se va începe o anchetă.

5.  În cazul în care nava nu este invitată să se îndrepte către un port, statul membru de pavilion oferă Comisiei Europene, cu promptitudine, o justificare adecvată; Comisia Europeană transmite informațiile către Secretariatul ICCAT care le pune, la cerere, la dispoziția celorlalte părți contractante.

II.  EFECTUAREA INSPECȚIILOR

6.  Inspecțiile sunt efectuate de inspectori desemnați de către părțile contractante. Denumirile agențiilor guvernamentale abilitate și numele inspectorilor desemnați în acest sens de către guvernele lor respective sunt comunicate către ICCAT.

7.  Navele care efectuează operațiuni internaționale de urcare la bordul navelor și de inspecție în conformitate cu prezenta anexă arborează un pavilion special sau o flamură specială aprobate de ICCAT și furnizate de Secretariatul ICCAT. Numele navelor folosite în acest scop sunt comunicate Secretariatului ICCAT, cât mai curând posibil înainte de începerea activităților de inspecție. Secretariatul ICCAT pune la dispoziția tuturor PCC informații cu privire la navele de inspecție desemnate, inclusiv prin publicarea acestor informații pe site-ul său internet protejat cu parolă.

8.  Fiecare inspector are asupra sa un document de identitate corespunzător, eliberat de autoritățile statului de pavilion și conform formatului indicat la punctul 21 din prezenta anexă.

9.  Sub rezerva dispozițiilor convenite în conformitate cu punctul 16, o navă aflată sub pavilionul unei părți contractante și care pescuiește ton sau pești asemănători în zona reglementată de convenție din afara apelor aflate sub jurisdicția națională a părții respective se oprește atunci când primește semnalul corespunzător din Codul internațional de semnale de la o navă care arborează flamura ICCAT descrisă la punctul 7 și la bordul căreia se află un inspector, cu excepția cazului în care este angajată efectiv în operațiuni de pescuit, caz în care se oprește imediat după ce a încheiat operațiunile respective. Comandantul navei permite echipei de inspecție, astfel cum se specifică la punctul 10, să urce la bord și pune la dispoziția acesteia o scară de urcare la bord. Comandantul înlesnește realizarea, de către echipa de inspecție, a examinării echipamentelor, a capturilor sau a uneltelor și a tuturor documentelor relevante pe care un inspector le consideră necesare pentru a verifica dacă sunt respectate recomandările în vigoare ale ICCAT aplicabile statului de pavilion al navei inspectate. În plus, un inspector poate solicita orice explicație pe care o consideră necesară.

10.  Dimensiunea echipei de inspecție este stabilită de către comandantul navei de inspecție, în funcție de circumstanțe. Echipa de inspecție este compusă din numărul minim de membri necesari pentru a îndeplini în condiții de siguranță și securitate sarcinile stabilite în prezenta anexă.

11.  La urcarea la bordul navei, inspectorul prezintă documentul de identitate descris la punctul 8. Inspectorul respectă reglementările, procedurile și practicile internaționale general acceptate în ceea ce privește siguranța navei inspectate și a echipajului acesteia, intervine cât mai puțin în operațiunile de pescuit sau de depozitare a produselor și, în măsura posibilului, evită orice măsură care ar putea avea efecte negative asupra calității capturii aflate la bord.

Fiecare inspector își limitează cercetările la evaluarea conformității cu recomandările în vigoare ale ICCAT aplicabile statului de pavilion al navei în cauză. În cadrul inspecției pe care o efectuează, inspectorul îi poate solicita comandantului navei de pescuit asistența necesară. Inspectorul întocmește un raport al inspecției efectuate, în formatul aprobat de ICCAT. Inspectorul semnează raportul în prezența comandantului navei, care are dreptul de a adăuga sau de a solicita să se adauge în raport orice observație pe care o consideră relevantă și pe care o confirmă printr-o semnătură.

12.  Copii ale raportului sunt predate comandantului navei și guvernului echipei de inspecție; acesta din urmă transmite copii autorităților competente ale statului de pavilion al navei inspectate și ICCAT. În cazul în care se descoperă o încălcare a recomandărilor ICCAT, inspectorul informează, în măsura posibilului, și navele de inspecție ale statului de pavilion al navei de pescuit despre care se știe că se află în apropiere.

13.  Opunerea de rezistență față de un inspector sau nerespectarea indicațiilor sale este tratată de către statul de pavilion al navei inspectate în același mod în care este tratată opunerea de rezistență față de orice inspector național.

14.  Inspectorul își îndeplinește sarcinile care îi revin în temeiul prezentelor dispoziții în conformitate cu normele stabilite în prezentul regulament, dar rămâne sub controlul operațional al autorităților sale naționale și răspunde în fața acestora.

15.  Părțile contractante țin cont de rapoartele de inspecție ale inspectorilor străini, de fișele de informații de reperare conforme cu Recomandarea 94-09 și de declarațiile rezultate din inspectarea documentelor și acționează pe baza acestora în temeiul prezentelor dispoziții, în conformitate cu legislația lor națională, în același mod ca în cazul rapoartelor întocmite de inspectorii naționali. Dispozițiile prezentului punct nu impun nicio obligație unei părți contractante de a conferi raportului întocmit de un inspector străin o valoare probatorie superioară celei pe care raportul ar avea-o în țara inspectorului. Părțile contractante colaborează pentru a facilita procedurile judiciare sau de altă natură care decurg din raportul întocmit de un inspector în temeiul acestor dispoziții.

16.  (a) Părțile contractante informează ICCAT până la data de 15 februarie a fiecărui an în legătură cu planurile lor previzionale privind efectuarea, în anul calendaristic respectiv, a activităților de inspecție în temeiul recomandării implementate prin prezentul regulament, iar ICCAT poate adresa sugestii părților contractante în vederea coordonării operațiunilor naționale în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește numărul de inspectori și de nave la bordul cărora se află inspectori.

(b)  Dispozițiile stabilite în Recomandarea 19-04 a ICCAT și planurile de participare se aplică între părțile contractante, cu excepția cazului în care există alte acorduri între acestea, caz în care acordurile respective sunt notificate către ICCAT. Se suspendă însă punerea în aplicare a programului între oricare două părți contractante, în cazul în care una dintre acestea a notificat ICCAT în acest sens, în așteptarea încheierii unui astfel de acord.

17.  (a) Uneltele de pescuit sunt inspectate în conformitate cu reglementările în vigoare pentru subzona în care se desfășoară inspecția. Inspectorul precizează în raportul de inspecție subzona în care a avut loc inspecția și include în acest raport o descriere a tuturor încălcărilor constatate.

(b)  Inspectorul are dreptul de a inspecta toate uneltele de pescuit utilizate sau care se găsesc la bord.

18.  Inspectorul aplică o marcă de identificare aprobată de ICCAT pe orice unealtă de pescuit inspectată care pare a încălca recomandările în vigoare ale ICCAT aplicabile statului de pavilion al navei în cauză și consemnează acest fapt în raportul de inspecție.

19.  Inspectorul poate fotografia uneltele, echipamentele, documentația și orice alt element pe care îl consideră necesar, astfel încât să evidențieze acele caracteristici care, în opinia sa, nu sunt în conformitate cu reglementările în vigoare, caz în care elementele fotografiate sunt enumerate în raportul său, iar copii ale fotografiilor sunt anexate la copia raportului care este destinată statului de pavilion.

20.  Inspectorul controlează, dacă este necesar, toate capturile de la bord pentru a determina dacă recomandările ICCAT sunt respectate.

21.  Modelul de carte de identitate pentru inspectori este următorul:

20210428-P9_TA(2021)0142_RO-p0000005.png

ANEXA X

Standarde minime pentru procedurile de înregistrare video

Operațiunile de transfer

1.  Dispozitivul electronic de stocare conținând înregistrarea video originală este pus la dispoziția observatorului regional al ICCAT cât mai curând posibil după finalizarea operațiunii de transfer; acesta îl marchează imediat cu inițialele sale, pentru a se evita orice manipulare ulterioară.

2.  Înregistrarea originală se păstrează, după caz, la bordul navei de capturare sau de către operatorul fermei piscicole ori al capcanei, pe întreaga perioadă de autorizare.

3.  Se realizează două copii identice ale înregistrării video. O copie este transmisă observatorului regional al ICCAT aflat la bordul navei de pescuit cu plasă-pungă, iar cealaltă observatorului național aflat la bordul remorcherului, iar această din urmă copie însoțește declarația de transfer și capturile asociate la care se referă. Respectiva procedură se aplică numai observatorilor naționali în cazul transferurilor între remorchere.

4.  Numărul ICCAT al autorizației de transfer este afișat la începutul și/sau la sfârșitul fiecărei înregistrări video.

5.  Ora și data înregistrării sunt afișate în permanență, pe tot parcursul fiecărei înregistrări video.

6.  Înregistrarea video cuprinde deschiderea și închiderea plasei/ușii înainte de începerea transferului și secvențe care să arate dacă cuștile receptoare și cuștile donatoare conțin deja ton roșu.

7.  Înregistrarea video este continuă, fără întreruperi și fără montaje, și acoperă întreaga operațiune de transfer.

8.  Înregistrarea video este de o calitate suficientă pentru a se putea estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate.

9.  În cazul în care înregistrarea video nu este de o calitate suficientă pentru a se estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate, se efectuează un transfer de control. Operatorul poate solicita autorităților de pavilion ale navei sau capcanei să efectueze un transfer de control. În cazul în care operatorul nu solicită un astfel de transfer de control sau rezultatul transferului voluntar nu este satisfăcător, autoritățile de control solicită efectuarea mai multor transferuri de control până când este disponibilă o înregistrare video de o calitate suficientă. Aceste transferuri de control vizează transferul tuturor exemplarelor de ton roșu din cușca receptoare într-o altă cușcă, care trebuie să fie goală. În cazul în care peștele provine dintr-o capcană, tonul roșu transferat deja din capcană în cușca receptoare poate fi plasat din nou în capcană, caz în care transferul de control se anulează sub supravegherea observatorului regional al ICCAT.

Operațiunile de plasare în cuști

1.  Dispozitivul electronic de stocare conținând înregistrarea video originală este pus la dispoziția observatorului regional al ICCAT cât mai curând posibil după finalizarea operațiunii de plasare în cuști; acesta îl marchează imediat cu inițialele sale, pentru a se evita orice manipulare ulterioară.

2.  Înregistrarea originală se păstrează de către ferma piscicolă, după caz, pe întreaga perioadă de autorizare.

3.  Se realizează două copii identice ale înregistrării video. O copie este transmisă observatorului regional al ICCAT repartizat la ferma piscicolă.

4.  Numărul ICCAT al autorizației de plasare în cuști este afișat la începutul și/sau la sfârșitul fiecărei înregistrări video.

5.  Ora și data înregistrării sunt afișate în permanență, pe tot parcursul fiecărei înregistrări video.

6.  Înregistrarea video cuprinde deschiderea și închiderea plasei/ușii înainte de începerea plasării în cuști și arată dacă cuștile receptoare și cuștile donatoare conțin deja ton roșu.

7.  Înregistrarea video este continuă, fără întreruperi și fără montaje, și acoperă întreaga operațiune de plasare în cuști.

8.  Înregistrarea video este de o calitate suficientă pentru a se putea estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate.

9.  În cazul în care înregistrarea video nu este de o calitate suficientă pentru a se estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate, autoritățile de control solicită o nouă operațiune de plasare în cuști. Noua operațiune de plasare în cuști include deplasarea tuturor exemplarelor de ton roșu din cușca receptoare a fermei piscicole într-o altă cușcă a fermei, care este goală.

ANEXA XI

Standarde și proceduri pentru sistemele de camere stereoscopice în contextul operațiunilor de plasare în cuști

A.  Utilizarea sistemelor de camere stereoscopice

Utilizarea sistemelor de camere stereoscopice în cadrul operațiunilor de plasare în cuști, astfel cum este prevăzută la articolul 51, se efectuează cu următoarele condiții:

1.  Intensitatea eșantionării peștelui viu nu coboară sub 20 % din cantitatea de pește plasat în cuști. Atunci când este tehnic posibil, se efectuează eșantionarea secvențială a peștelui viu, măsurându-se unul din cinci exemplare; un astfel de eșantion este format din exemplare măsurate la o distanță cuprinsă între 2 și 8 metri față de cameră.

2.  Dimensiunile porții de transfer care face legătura între cușca donatoare și cușca receptoare se stabilesc la maximum 10 metri lățime și maximum 10 metri înălțime.

3.  Atunci când măsurătorile lungimii peștilor prezintă o distribuție multimodală (două sau mai multe grupuri de dimensiuni diferite), este posibilă folosirea a mai mult de un algoritm de conversie pentru aceeași operațiune de plasare în cuști; se utilizează cei mai actuali algoritmi stabiliți de SCRS pentru a transforma lungimile la furcă (până la bifurcarea înotătoarei caudale) în greutăți totale, conform categoriei de mărime a peștelui măsurat în timpul operațiunii de plasare în cuști.

4.  Validarea măsurătorilor stereoscopice ale lungimii este realizată înainte de fiecare operațiune de plasare în cuști folosind o scară grafică la o distanță cuprinsă între 2 și 8 metri.

5.  Atunci când sunt comunicate rezultatele programului stereoscopic, informațiile indică marja de eroare inerentă specificațiilor tehnice ale sistemului de camere stereoscopice, care nu depășește +/– 5 %.

6.  Raportul privind rezultatele programului stereoscopic include detalii cu privire la toate specificațiile tehnice de mai sus, printre care se numără intensitatea eșantionării, metodologia de eșantionare, distanța față de cameră, dimensiunile porții de transfer și algoritmii (raportul dintre lungime și greutate). SCRS verifică specificațiile respective și, dacă este necesar, formulează recomandări de modificare a acestora.

7.  În cazurile în care calitatea materialului filmat cu sistemul de camere stereoscopice este insuficientă pentru a se putea estima cantitatea de ton roșu plasat în cuști, autoritățile statului membru de care aparține nava de capturare, capcana sau ferma piscicolă dispun efectuarea unei noi operațiuni de plasare în cuști.

B.  Prezentarea și utilizarea rezultatelor programelor

1.  Deciziile referitoare la diferențele dintre raportul de capturi și rezultatele programului care utilizează sistemul de camere stereoscopice sunt luate la nivelul capturilor totale ale OPC sau al capturilor totale din capcane în cazul OPC și al capturilor din capcane care sunt destinate unei ferme piscicole în care este implicată o singură PCC și/sau un singur stat membru. Decizia referitoare la diferențele dintre raportul de capturi și rezultatele programului care utilizează sistemul de camere stereoscopice este luată la nivelul operațiunilor de plasare în cuști în cazul OPC în care sunt implicate cel puțin două PCC și/sau state membre, cu excepția cazului în care există alte acorduri între toate autoritățile PCC și/sau ale statului membru de pavilion al navelor de capturare implicate în OPC.

2.  În termen de 15 zile de la data plasării în cuști, statul membru de care aparține ferma piscicolă prezintă un raport atât statului membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana, cât și Comisiei, incluzând următoarele documente:

(a)  raportul tehnic referitor la sistemul de camere stereoscopice, care include:

–  informații generale: specii, sit, cușcă, dată, algoritm;

–  informații statistice referitoare la dimensiuni: greutatea și lungimea medie, greutatea și lungimea minimă, greutatea și lungimea maximă, numărul de pești incluși în eșantion, distribuția în funcție de greutate, distribuția în funcție de dimensiune;

(b)  rezultatele detaliate ale programului, cu precizarea dimensiunii și a greutății fiecărui pește care a fost inclus în eșantion;

(c)  raportul privind plasarea în cuști, care include:

–  informații cu caracter general privind operațiunea: numărul operațiunii de plasare în cuști, numele fermei piscicole, numărul cuștii, numărul BCD, numărul ITD, numele și pavilionul navei de capturare sau al capcanei, numele și pavilionul remorcherului, data utilizării sistemului de camere stereoscopice și numele fișierului video;

–  algoritmul utilizat pentru a transforma lungimea în greutate;

–  comparația dintre valorile declarate în BCD și cele constatate prin intermediul sistemului de camere stereoscopice în ceea ce privește numărul de pești, greutatea medie și greutatea totală [formula folosită pentru a calcula diferența este următoarea: (sistemul de camere stereoscopice-BCD) / sistemul de camere stereoscopice * 100];

–  marja de eroare a sistemului;

–  în cazul rapoartelor privind plasarea în cuști referitoare la OPC/capcane, ultimul raport privind plasarea în cuști include, de asemenea, o sinteză a tuturor informațiilor din rapoartele anterioare privind plasarea în cuști.

3.  La primirea raportului privind plasarea în cuști, autoritățile statului membru al navei de capturare sau al capcanei iau toate măsurile necesare în funcție de următoarele situații:

(a)  greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD se încadrează în intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

–  nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

–  BCD se modifică, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control sau al tehnicilor alternative), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

(b)  greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD este mai mică decât valoarea cea mai mică din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

–  se dispune efectuarea unei operațiuni de eliberare utilizându-se cea mai mică valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice;

–  operațiunile de eliberare a peștelui se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41 alineatul (2) și în anexa XII;

–  după desfășurarea operațiunilor de eliberare, se modifică BCD, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control din care se scade numărul de pești eliberați), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

(c)  greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD este mai mare decât valoarea cea mai mare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

–  nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

–  BCD se modifică, în mod corespunzător, la nivelul greutății totale (utilizându-se cea mai mare valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice), la nivelul numărului de pești (utilizându-se rezultatele obținute cu ajutorul camerelor de control) și la nivelul greutății medii.

4.  Pentru orice modificare relevantă a BCD, valorile (număr și greutate) înscrise în secțiunea 2 corespund celor din secțiunea 6, iar valorile din secțiunile 3, 4 și 6 nu sunt mai mari decât cele din secțiunea 2.

5.  În cazul compensării diferențelor constatate în rapoartele individuale privind plasarea în cuști întocmite pentru toate operațiunile de plasare în cuști din cadrul unei OPC/capcane, indiferent dacă se impune sau nu o operațiune de eliberare a peștelui, se modifică toate BCD-urile relevante pe baza celui mai mic interval al rezultatelor sistemului de camere stereoscopice. Se modifică, de asemenea, BCD-urile referitoare la cantitățile de ton roșu eliberat, pentru a reflecta greutatea/numărul de pești eliberați. De asemenea, BCD-urile referitoare la tonul roșu care nu a fost eliberat, dar pentru care rezultatele obținute cu ajutorul sistemelor de camere stereoscopice sau al tehnicilor alternative diferă de cantitățile care, conform rapoartelor, au fost capturate și transferate, se modifică astfel încât să reflecte respectivele diferențe.

Se modifică, de asemenea, BCD-urile referitoare la capturile pentru care a avut loc o operațiune de eliberare a peștelui, pentru a reflecta greutatea/numărul de pești eliberați.

ANEXA XII

Protocol de eliberare a peștelui

1.  Eliberarea în mare a tonului roșu din cuștile de creștere este înregistrată cu o cameră video și este urmărită de un observator regional al ICCAT care întocmește un raport și îl prezintă, împreună cu înregistrările video, Secretariatului ICCT.

2.  În cazul în care a fost emis un ordin de eliberare, operatorul fermei piscicole solicită trimiterea pe teren a unui observator regional al ICCAT.

3.  Eliberarea în mare a tonului roșu din cuștile de transport sau din capcane este urmărită de un observator național al statului membru de care aparține remorcherul sau capcana, care întocmește un raport și îl prezintă autorităților de control ale statului membru responsabil.

4.  Înaintea desfășurării unei operațiuni de eliberare, autoritățile de control ale statului membru pot dispune efectuarea unui transfer de control, în cadrul căruia să se utilizeze camere standard și/sau stereoscopice pentru a se estima cantitatea de pește, în număr și în greutate, care trebuie să fie eliberat.

5.  Autoritățile statelor membre pot pune în aplicare orice măsură suplimentară pe care o consideră necesară pentru a garanta că operațiunile de eliberare a peștelui au loc la momentul și în locul cel mai potrivit pentru a mări probabilitatea ca peștii să se întoarcă în stoc. Operatorul este responsabil pentru supraviețuirea peștilor până la desfășurarea operațiunii de eliberare. Respectivele operațiuni de eliberare se desfășoară în termen de trei săptămâni de la finalizarea operațiunilor de plasare în cuști.

6.  După finalizarea operațiunilor de recoltare, peștele care a rămas într-o fermă piscicolă și care nu face obiectul unui BCD este eliberat în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 41 alineatul (2) și în prezenta anexă.

ANEXA XIII

Tratarea peștelui mort

În timpul operațiunilor de pescuit cu nave de pescuit cu plasă-pungă, cantitățile de pește găsit mort în plasa-pungă sunt înregistrate în jurnalul de bord al navei de pescuit și sunt deduse în consecință din cota statului membru respectiv.

Înregistrarea/tratarea peștelui mort în timpul primului transfer:

1.  BCD este pus la dispoziția operatorului remorcherului, cu secțiunile 2 (Capturile totale), 3 (Comercializarea peștelui viu) și 4 (Transferul – inclusiv al peștelui mort) completate.

Cantitățile totale raportate în secțiunile 3 și 4 sunt egale cu cantitățile raportate în secțiunea 2. BCD este însoțit de originalul declarației ICCAT de transfer (ITD), în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Cantitățile raportate în ITD (pește transferat viu) sunt egale cu cantitățile raportate în secțiunea 3 din BCD asociat.

2.  O parte din BCD, care conține secțiunea 8 (Informații privind comercializarea), este completată și înmânată operatorului navei auxiliare care transportă la țărm tonul roșu mort (sau este păstrată pe nava de capturare în cazul în care peștele mort este debarcat direct la țărm). Peștele mort și partea din BCD sunt însoțite de un exemplar al ITD.

3.  Cantitățile de pește mort sunt înregistrate în BCD al navei de capturare care a efectuat captura sau, în cazul OPC, în BCD al navelor de capturare sau în BCD al unei nave aflate sub alt pavilion care participă la OPC.

ANEXA XIV

Declarația ICCAT de plasare în cuști(31)

20210428-P9_TA(2021)0142_RO-p0000006.png

ANEXA XV

Standarde minime pentru stabilirea unui sistem de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit în zona Convenției ICCAT(32)

1.  În pofida cerințelor mai stricte care se pot aplica anumitor activități de pescuit ale ICCAT, fiecare stat membru de pavilion trebuie să pună în aplicare un sistem de monitorizare prin satelit a navelor (denumit în continuare „VMS”) pentru navele sale de pescuit de peste 15 metri lungime maximă, autorizate să pescuiască în apele aflate în afara jurisdicției statului membru de pavilion și:

(a)  solicită ca navele de pescuit sub pavilionul său să fie echipate cu un sistem autonom prevăzut cu o siguranță, care să asigure în mod continuu, în mod automat și independent de orice intervenție a navei, transmisia de mesaje către centrul de monitorizare a activităților de pescuit (denumit în continuare „CMP”) din statul membru de pavilion, pentru a urmări poziția, cursul și viteza unei nave de pescuit de către statul membru de pavilion al navei respective.

(b)  se asigură că dispozitivul de urmărire prin satelit instalat la bordul navei de pescuit colectează și transmite în mod continuu către CMP-ul statului membru de pavilion următoarele date:

–  identificarea navei;

–  poziția geografică a navei (longitudine, latitudine) cu o marjă de eroare mai mică de 500 metri, cu un interval de încredere de 99 %; și

–  data și ora.

(c)  se asigură că CMP-ul din statul membru de pavilion primește o notificare automată în cazul în care este întreruptă comunicarea dintre CMP și dispozitivul de urmărire prin satelit.

(d)  se asigură, în cooperare cu statul de coastă, că mesajele de poziție transmise de navele sale care operează în ape aflate sub jurisdicția statului de coastă respectiv sunt, de asemenea, transmise în mod automat și în timp real către CMP-ul statului de coastă care a autorizat activitatea. La punerea în aplicare a acestei dispoziții, trebuie să se acorde atenția cuvenită minimizării costurilor operaționale, dificultăților tehnice și sarcinii administrative asociate transmiterii acestor mesaje.

(e)  pentru a facilita transmiterea și primirea mesajelor de poziție, astfel cum se prevede la litera (d), CMP-ul statului membru de pavilion sau PCC-ului și CMP-ul statului de coastă își comunică reciproc informațiile de contact și își notifică fără întârziere orice modificare a acestor informații. CMP-ul statului de coastă notifică CMP-ului din statul membru de pavilion sau PCC orice întrerupere în primirea mesajelor de poziție consecutive. Transmiterea mesajelor de poziție între CMP-ul statului membru de pavilion sau PCC-ului și cel al statului de coastă se face pe cale electronică printr-un sistem securizat de comunicare.

2.  Fiecare stat membru ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că mesajele VMS sunt transmise și primite, astfel cum se prevede la alineatul (1), și utilizează aceste informații pentru a urmări în permanență poziția navelor sale.

3.  Fiecare stat membru se asigură că comandanții navelor de pescuit sub pavilionul său se asigură că dispozitivele de urmărire prin satelit sunt operaționale în permanență și continuu și că informațiile identificate la punctul 1 litera (b) sunt colectate și transmise cel puțin o dată pe oră pentru navele cu plasă-pungă și cel puțin o dată la două ore pentru toate celelalte nave. În plus, statele membre solicită ca operatorii navelor lor să se asigure că:

(a)  dispozitivul de urmărire prin satelit nu este alterat în niciun fel;

(b)  datele VMS nu sunt modificate în niciun fel;

(c)  antenele conectate la dispozitivul de urmărire prin satelit nu sunt obstrucționate în niciun fel;

(d)  dispozitivul de urmărire prin satelit este dur armat în vasul de pescuit, iar alimentarea cu energie electrică nu este întreruptă în mod deliberat; și

(e)  dispozitivul de urmărire prin satelit nu este îndepărtat de pe navă decât în scopul reparării sau înlocuirii.

4.  În cazul unei defecțiuni tehnice sau al nefuncționării dispozitivului de urmărire prin satelit instalat la bordul unei nave de pescuit, dispozitivul este reparat sau înlocuit în termen de o lună de la data la care a avut loc evenimentul, cu excepția cazului în care nava a fost scoasă din lista de LSFV autorizată, dacă este cazul, sau pentru navele care nu au obligația de a fi incluse pe lista de nave autorizată de ICCAT, nu se mai aplică autorizația de pescuit în zone din afara jurisdicției PCC de pavilion. Nava nu este autorizată să înceapă o campanie de pescuit cu un dispozitiv defectuos de urmărire prin satelit. În plus, atunci când un dispozitiv încetează să funcționeze sau are o defecțiune tehnică în timpul unei campanii de pescuit, reparația sau înlocuirea are loc de îndată ce nava intră într-un port; nava de pescuit nu este autorizată să înceapă o campanie de pescuit fără ca dispozitivul de urmărire prin satelit să fi fost reparat sau înlocuit.

5.  Fiecare stat membru sau PCC se asigură că o navă de pescuit cu un dispozitiv defectuos de urmărire prin satelit comunică CMP-ului, cel puțin o dată pe zi, rapoarte cuprinzând informațiile prevăzute la punctul 1 litera (b), prin alte mijloace de comunicare (radio, raportare online, poștă electronică, fax sau telex).

6.  Statele membre sau PCC pot permite unei nave să își oprească dispozitivul de urmărire prin satelit numai în cazul în care nava nu pescuiește o perioadă lungă de timp (de exemplu, în caz de andocare pe doc uscat pentru reparații) și notifică acest lucru în prealabil autorităților competente din statul său membru de pavilion sau PCC. Dispozitivul de urmărire prin satelit trebuie reactivat și trebuie să colecteze și să transmită cel puțin un raport înainte de părăsirea portului.

ANEXA XVI

Tabel de corespondență între Regulamentul (UE) 2016/1627 și prezentul regulament

Regulamentul (UE) 2016/1627

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 1

Articolul 3

Articolul 5

Articolul 4

 

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 11

Articolul 7

Articolul 12

Articolul 8

Articolul 13

Articolul 9

Articolul 14

Articolul 10

Articolul 16

Articolul 11

Articolul 17 + anexa I

Articolul 12

Articolul 17 + anexa I

Articolul 13

Articolul 18

Articolul 14

Articolul 19

Articolul 15

Articolul 20

Articolul 16

Articolul 21

Articolul 17

Articolul 25

Articolul 18

Articolul 22

Articolul 19

Articolul 23

Articolul 20

Articolul 26

Articolul 21

Articolul 4

Articolul 22

Articolul 27

Articolul 23

Articolul 28

Articolul 24

Articolul 30

Articolul 25

Articolul 31

Articolul 26

Articolul 32

Articolul 27

Articolul 36

Articolul 28

Articolul 37

Articolul 29

Articolul 29

Articolul 30

Articolul 33

Articolul 31

Articolul 34

Articolul 32

Articolul 35

Articolul 33

Articolul 40

Articolul 34

Articolul 41

Articolul 35

Articolul 43

Articolul 36

Articolul 44

Articolul 37

Articolul 51

Articolul 38

Articolul 42

Articolul 39

Articolul 45

Articolul 40

Articolul 46

Articolul 41

Articolul 46

Articolul 42

Articolul 47

Articolul 43

Articolul 48

Articolul 44

Articolul 49

Articolul 45

Articolul 50

Articolul 46

Articolul 51

Articolul 47

Articolul 55

Articolul 48

Articolul 56

Articolul 49

Articolul 57

Articolul 50

Articolul 38

Articolul 51

Articolul 39

Articolul 52

Articolul 58

Articolul 53

Articolul 15

Articolul 54

Articolul 59

Articolul 55

Articolul 60

Articolul 56

Articolul 62

Articolul 57

Articolul 63

Articolul 58

Articolul 64

Articolul 59

Articolul 68

Articolul 60

Articolul 70

Articolul 61

Articolul 71

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II

ANEXA III

Anexa V

ANEXA IV

ANEXA VI

Anexa V

ANEXA III

ANEXA VI

ANEXA IV

ANEXA VII

ANEXA VIII

ANEXA VIII

ANEXA IX

ANEXA IX

Anexa X

Anexa X

ANEXA XI

ANEXA XI

ANEXA XII

ANEXA XII

ANEXA XIII

(1)JO C ...
(2)Poziția Parlamentului European din 28 aprilie 2021.
(3)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(4)Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a Părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1).
(5)Convenția internațională pentru conservarea tonului de Atlantic (JO L 162, 18.6.1986, p. 34).
(6)Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind un plan multianual de refacere a stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 302/2009 al Consiliului (JO L 252, 16.9.2016, p. 1).
(7)Recomandarea ICCAT privind creșterea tonului roșu.
(8)Recomandarea ICCAT privind standardele minime pentru sistemul de monitorizare a navelor în zona Convenției ICCAT.
(9)Recomandarea ICCAT privind conformitatea activităților de pescuit de ton roșu și pește-spadă din Atlanticul de Nord.
(10)Recomandarea ICCAT privind instituirea unui registru ICCAT al navelor cu o lungime totală de 20 de metri sau mai mare autorizate să desfășoare operațiuni în zona convenției.
(11)Recomandarea ICCAT privind transbordarea.
(12)Raportul Comitetului permanent pentru cercetare și statistică (SCRS), Madrid 1-5 octombrie 2018.
(13)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
(14)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1).
(15)Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).
(16)Regulamentul delegat (UE) 2015/98 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind punerea în aplicare a obligațiilor internaționale ale Uniunii, astfel cum sunt menționate la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în cadrul Convenției internaționale pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic și al Convenției privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (JO L 16, 23.1.2015, p. 23).
(17) Regulamentul (UE) nr. 640/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2010 de stabilire a unui program de documentare a capturilor de ton roșu (Thunnus thynnus) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1984/2003 al Consiliului (JO L 194, 24.7.2010, p. 1).
(18)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(19) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(20)Regulamentul (UE) 2017/2107 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2017 de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1936/2001, (CE) nr. 1984/2003 și (CE) nr. 520/2007 ale Consiliului (JO L 315, 30.11.2017, p. 1).
(21)Regulamentul (UE) 2019/833 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de instituire a unor măsuri de conservare și executare care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1627 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2115/2005 și (CE) nr. 1386/2007 ale Consiliului (JO L 141, 28.5.2009, p. 1).
(22)Regulamentul (UE) 2019/1154 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un plan multianual de refacere a stocurilor de pește-spadă din Marea Mediterană și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului și a Regulamentului (UE) 2017/2107 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 1).
(23)Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 al Consiliului din 27 septembrie 2001 de stabilire a unor măsuri de control aplicabile pescuitului pentru anumite stocuri de pești mari migratori (JO L 263, 3.10.2001, p. 1).
(24)Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului (JO L 347, 28.12.2017, p. 81).
(25) Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).
(26)https://www.iccat.int/en/SubmitCOMP.html
(27)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii (JO L 34, 9.2.2017, p. 9).
(28)Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
(29)Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
(30) Figurează în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.
(31) Este declarația de plasare în cuști prevăzută în Recomandarea 06-07 a ICCAT.
(32)Figurează în recomandarea 18-10 a ICCAT privind standardele minime pentru sistemele de monitorizare prin satelit a navelor în zona Convenției ICCAT.

Ultima actualizare: 26 iulie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate