Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/2693(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0277/2021

Dezbateri :

PV 20/05/2021 - 10.1
CRE 20/05/2021 - 10.1

Voturi :

PV 20/05/2021 - 20

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0251

Texte adoptate
PDF 138kWORD 50k
Joi, 20 mai 2021 - Bruxelles
Prizonierii de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan
P9_TA(2021)0251RC-B9-0277/2021

Rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2021 referitoare la situația prizonierilor de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan (2021/2693(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Armenia și Azerbaidjan,

–  având în vedere reuniunea Consiliului de parteneriat UE-Armenia din 17 decembrie 2020 și reuniunea Consiliului de cooperare UE-Azerbaidjan din 18 decembrie 2020, precum și concluziile acestora,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite (ONU), Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Convenția europeană a drepturilor omului și Convenția de la Geneva (III) privind tratamentul prizonierilor de război,

–  având în vedere declarația Armeniei, Azerbaidjanului și Rusiei de încetare a focului din 9 noiembrie 2020, care a intrat în vigoare la 10 noiembrie 2020,

–  având în vedere raportul Human Rights Watch din 19 martie 2021 intitulat „Azerbaidjan: prizonieri de război armeni tratați abuziv în detenție”,

–  având în vedere declarația UE din 28 aprilie 2021 privind persoanele deținute în timpul recentului conflict dintre Armenia și Azerbaidjan,

–  având în vedere declarațiile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE din 25 octombrie 2020, 30 octombrie 2020, 14 decembrie 2020, 13 aprilie 2021 și 5 mai 2021,

–  având în vedere notificarea Curții Europene a Drepturilor Omului adresată Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei la 9 martie 2021, în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul Curții, cu privire la măsurile provizorii legate de recentul conflict armat dintre Armenia și Azerbaidjan,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, de la primul război pentru Nagorno-Karabah care a avut loc între 1988 și 1994, comunitatea internațională a încercat să negocieze, prin intermediul copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, o soluționare a conflictului din Nagorno-Karabah pentru o pace durabilă și globală;

B.  întrucât cel mai recent conflict armat dintre Armenia și Azerbaidjan, care a avut loc în perioada 27 septembrie-10 noiembrie 2020, a cauzat moartea a peste 5 000 de soldați, rănirea și uciderea unor sute de civili și strămutarea a mii de civili; întrucât acesta continuă să afecteze populația deoarece familiile nu dețin informații despre locul în care se află rudele lor, deoarece s-au întors numai o parte din prizonierii de război și din alte persoane captive, deoarece există probleme cu repatrierea rămășițelor persoanelor decedate, deoarece este blocat accesul la asistență umanitară și infrastructura de bază a fost distrusă;

C.  întrucât persoanele afectate în timpul acestui conflict de lungă durată s-au confruntat deja cu o suferință excesivă; întrucât, în general, conflictul a cauzat un număr important și inacceptabil de victime civile;

D.  întrucât ostilitățile s-au încheiat după 44 de zile, în urma unui acord de încetare totală a focului în Nagorno-Karabah și în împrejurimile sale între Armenia, Azerbaidjan și Rusia, semnat la 9 noiembrie 2020 și intrat în vigoare la 10 noiembrie 2020;

E.  întrucât punctul 8 din declarația trilaterală de încetare a focului prevede că trebuie să se efectueze un schimb de prizonieri de război, de ostatici și de alte persoane reținute, precum și de rămășițe ale victimelor; întrucât aceste schimburi ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiul „toți pentru toți”;

F.  întrucât Armenia și Azerbaidjanul sunt părți la Convenția de la Geneva (III) privind tratamentul prizonierilor de război, care prevede la articolul 118 că prizonierii de război trebuie să fie eliberați și repatriați fără întârziere după încetarea ostilităților active; întrucât articolul 13 din Convenția de la Geneva (III) prevede că prizonierii de război trebuie să fie tratați tot timpul în mod uman și că se interzice și se va considera drept o încălcare gravă a Convenției orice act sau omisiune ilegală din partea puterii de detenție, care provoacă moartea sau periclitează grav sănătatea unui prizonier de război aflat în custodia sa; întrucât Convenția protejează prizonierii de război si împotriva actelor de violență sau intimidare, împotriva insultelor și a curiozității publice;

G.  întrucât militarii și civilii deținuți înainte și după încetarea focului beneficiază de statute diferite în temeiul dreptului internațional; întrucât, pe de o parte, militarii ținuți în captivitate înainte și după încetarea focului ar trebui să fie recunoscuți ca prizonieri de război și să beneficieze de protecție în temeiul Convențiilor de la Geneva; întrucât, pe de altă parte, civilii deținuți în timpul conflictului trebuie să fie recunoscuți ca persoane protejate și să beneficieze, de asemenea, de protecție în temeiul Convențiilor de la Geneva; întrucât civilii deținuți după încetarea focului sunt, în schimb, protejați în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului;

H.  întrucât, de la suspendarea ostilităților, s-au făcut mai multe schimburi de prizonieri, atât militari, cât și civili, cel mai recent având loc la 4 mai 2021;

I.  întrucât, potrivit unor relatări îngrijorătoare, aproximativ 200 de armeni sunt ținuți în captivitate în Azerbaidjan; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat că a primit plângeri privind 249 de armeni capturați de Azerbaidjan; întrucât CEDO a aplicat măsuri provizorii în ceea ce privește cei 229 de armeni, din care 183 sunt încă în vigoare; întrucât, la 9 martie 2021, CEDO a concluzionat că Azerbaidjanul nu a respectat măsurile, considerând că informațiile furnizate au fost prea generale și prea limitate; întrucât autoritățile azere au recunoscut că 72 de armeni se află în captivitate; întrucât Azerbaidjanul nu a transmis CEDO nicio informație în legătură cu alte 112 persoane; întrucât soarta celorlalți prizonieri de război este necunoscută; întrucât, de la încetarea ostilităților, 73 de prizonieri de război și civili armeni au fost repatriați în Armenia;

J.  întrucât CEDO a primit plângeri și în legătură cu 16 azeri care ar fi capturați de Armenia, dintre care 12 au fost repatriați în decembrie 2020; întrucât CEDO a suspendat examinarea sa în temeiul articolului 39 în cazul celorlalte patru persoane, ținând cont de natura informațiilor primite de la guvernul Armeniei;

K.  întrucât au existat relatări credibile potrivit cărora militari și civili armeni au fost luați prizonieri și după încetarea ostilităților la 10 noiembrie 2020; întrucât autoritățile azere susțin că acești ostatici și prizonieri sunt teroriști și nu merită statutul de prizonieri de război în temeiul Convenției de la Geneva;

L.  întrucât, la 19 martie 2021, Human Rights Watch a raportat că forțele de securitate și forțele armate azere au tratat abuziv prizonierii de război armeni, supunându-i unor tratamente crude și degradante și torturii, fie în momentul în care au fost capturați sau în timpul transferului lor, fie în timpul detenției în diferite centre de detenție; întrucât forțele azere au recurs la violență pentru a deține civili și i-au supus torturii și unor condiții inumane și degradante de detenție, ceea ce a dus la moartea a cel puțin doi deținuți în Azerbaidjan; întrucât forțele azere au deținut acești civili, deși nu a existat nicio dovadă că ei reprezentau o amenințare la adresa securității, care ar putea justifica detenția lor în temeiul dreptului umanitar internațional; întrucât Azerbaidjanul neagă acuzațiile potrivit cărora prizonierii de război armeni au fost supuși unui tratament care încalcă Convențiile de la Geneva;

M.  întrucât au circulat pe internet și pe platformele de comunicare socială materiale video care se pare că au evidențiat cazuri de abuz și de rele tratamente aplicate persoanelor deținute de către membri ai forțelor armate ale ambelor părți; întrucât nu există niciun indiciu că autoritățile azere sau armene au efectuat anchete rapide, publice și eficace cu privire la aceste incidente sau că anchetele, dacă au fost efectuate, au dus la urmăriri penale; întrucât există acuzații potrivit cărora prizonierii de război și alte persoane protejate au fost supuse execuțiilor extrajudiciare, disparițiilor forțate și profanării persoanelor decedate;

N.  întrucât, la 17 mai 2021, Comisia a anunțat că se va aloca o sumă suplimentară de 10 milioane EUR sub formă de ajutor umanitar pentru a ajuta civilii afectați de conflictul recent din Nagorno-Karabah și din împrejurimile sale, ceea ce face ca asistența acordată de UE persoanelor aflate în dificultate, de la începutul ostilităților în septembrie 2020, să ajungă la peste 17 milioane EUR;

O.  întrucât toate părțile ar trebui să furnizeze hărți actualizate ale terenurilor minate pentru a le permite civililor să se întoarcă în fostele regiuni de conflict;

P.  întrucât se pare că „Parcul de trofee militare” inaugurat la Baku la 12 aprilie 2021 prezintă echipamente militare armene, manechine din ceară care înfățișează soldați armeni morți și muribunzi și prizonieri de război armeni legați cu lanțuri într-o celulă, ceea ce poate fi perceput ca o glorificare a violenței și riscă să instige la mai multă ostilitate, la discursuri de incitare la ură sau chiar la un tratament inuman față de restul de prizonieri de război și de alți civili armeni aflați în captivitate, perpetuând astfel atmosfera de ură și contrazicând declarațiile oficiale de reconciliere;

Q.  întrucât, la 12 mai 2021, trupele din Azerbaidjan au intrat temporar pe teritoriul Armeniei, ceea ce constituie o încălcare a integrității teritoriale a Armeniei și a dreptului internațional; întrucât această încălcare a teritoriului suveran armean a avut loc în urma unor declarații îngrijorătoare ale reprezentanților azeri, inclusiv ale președintelui, care au părut să incite la revendicări teritoriale și să amenințe cu utilizarea forței, subminând astfel eforturile depuse în direcția securității și stabilității în regiune;

R.  întrucât, în ultimele luni, au fost repatriate unele rămășițe umane și s-a furnizat asistență umanitară populațiilor grav afectate de conflict;

S.  întrucât sunt necesare noi eforturi pentru a consolida încrederea între cele două țări și pentru a obține progrese în direcția unei păci durabile;

1.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor armeni, militari și civili, reținuți în timpul conflictului și după acesta; solicită Azerbaidjanului să se abțină de la săvârșirea detențiilor arbitrare în viitor; îndeamnă părțile să pună pe deplin în aplicare Declarația tripartită de încetare a focului din 9 noiembrie 2020, care prevede un schimb de prizonieri de război, ostatici și alți deținuți, precum și de rămășițe pământești ale celor uciși în timpul ostilităților;

2.  deplânge violențele comise în timpul celui mai recent război dintre Armenia și Azerbaidjan ca urmare a diferendului din Nagorno-Karabah; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora; regretă încălcarea acordului de încetare a focului, care a dus la noi suferințe umane, pierderi de vieți omenești și distrugeri; condamnă toate atacurile împotriva civililor și reamintește obligațiile statelor de a proteja viețile civililor în temeiul dreptului umanitar internațional;

3.  îndeamnă guvernul Azerbaidjanului să furnizeze liste exhaustive cu toate persoanele deținute în legătură cu conflictul armat și să furnizeze informații cu privire la locul în care se află acestea și la starea lor de sănătate, inclusiv al celor care au decedat în detenție;

4.  reamintește că nedivulgarea informațiilor privind soarta și locul în care se află persoanele dispărute poate fi echivalentă cu disparițiile forțate, pe care atât Azerbaidjanul, cât și Armenia s-au angajat să le prevină; invită toate părțile să clarifice ce s-a întâmplat cu cei dispăruți și unde au dispărut și să trateze trupurile neînsuflețite cu demnitate;

5.  solicită guvernului Azerbaidjanului să respecte garanțiile juridice, să permită accesul avocaților, medicilor și apărătorilor drepturilor omului la prizonierii armeni și să faciliteze comunicarea acestora cu rudele;

6.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările credibile potrivit cărora prizonierii de război armeni și alți deținuți au fost și sunt reținuți în condiții degradante și au fost supuși unor tratamente inumane și torturii atunci când au fost capturați sau în timpul detenției lor; condamnă toate formele de tortură și disparițiile forțate, inclusiv cele comise în timpul conflictelor armate, precum și relele tratamente și profanarea trupurilor neînsuflețite;

7.  invită autoritățile azere să se asigure că cei aflați încă în detenție beneficiază de toate măsurile de protecție necesare în temeiul dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului, inclusiv de dreptul de a nu fi torturați și supuși tratamentelor inumane; invită autoritățile armene și azere să desfășoare anchete independente, prompte, publice și eficace și să urmărească penal toate acuzațiile credibile de încălcări grave ale convențiilor de la Geneva și alte încălcări ale dreptului internațional și crimele de război, pentru a asigura tragerea la răspundere a celor responsabili și măsuri reparatorii pentru victime, eventual cu ajutorul unei misiuni internaționale specifice; invită guvernul Azerbaidjanului să coopereze pe deplin cu CEDO pentru a investiga veridicitatea rapoartelor privind tratamentul dezumanizant aplicat prizonierilor armeni și a-i trage la răspundere pe cei responsabili;

8.  reamintește că, în prezent, nu există informații credibile disponibile publicului cu privire la prizonierii de război azeri și deținuții din Armenia;

9.  reamintește tuturor părților implicate în conflict obligația lor de a respecta dreptul internațional umanitar, care interzice tortura și alte tratamente degradante sau inumane și reiterează faptul că tortura și relele tratamente aplicate prizonierilor de război sunt crime de război;

10.  condamnă cu fermitate incidentul care a avut loc la 9 aprilie 2021, când autoritățile azere au trimis un avion gol care trebuia să repatrieze deținuții armeni; consideră că acesta este un act extrem de insensibil și, în plus, un act care ilustrează o atitudine în general degradantă a Azerbaidjanului față de deținuții armeni și familiile acestora;

11.  insistă asupra necesității urgente de abținere de la orice retorică ostilă sau de la orice acțiune care ar putea fi percepută ca instigând la ură sau violență directă sau ca susținând impunitatea sau care riscă să submineze eforturile de instituire și promovare a unui climat favorabil încrederii și reconcilierii, cooperării și păcii durabile;

12.  invită guvernul Azerbaidjanului să coopereze pe deplin cu CEDO în ceea ce privește problema prizonierilor armeni și să respecte măsurile provizorii ale Curții, care a dispus ca Azerbaidjanul să furnizeze informații detaliate cu privire la condițiile de detenție a prizonierilor, starea lor de sănătate și măsurile luate pentru returnarea acestora;

13.  își exprimă convingerea că un schimb complet de prizonieri și de rămășițe pământești ale celor decedați, precum și soluționarea definitivă a acestei probleme reprezintă o urgență umanitară, în special pentru familiile celor afectați, și că ar fi o primă măsură imperios necesară de consolidare a încrederii, pentru a aduce o oarecare stabilitate în regiune;

14.  invită guvernul Azerbaidjanului să garanteze accesul liber și neîngrădit la prizonieri al organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante;

15.  subliniază nevoia urgentă de a se asigura că asistența umanitară poate ajunge la cei care au nevoie, că securitatea populației armene și a patrimoniului său cultural din Nagorno-Karabah este asigurată și că persoanele strămutate intern și refugiații se pot întoarce la fostele lor locuri de reședință;

16.  insistă cu fermitate ca ambele părți să se abțină de la orice acțiune care distruge patrimoniul armean din Azerbaidjan și patrimoniul azer din Armenia; solicită refacerea completă a siturilor demolate și o mai mare implicare a comunității internaționale în protejarea patrimoniului mondial din regiune;

17.  reamintește eforturile comunității internaționale conduse de copreședinții Grupului de la Minsk al OSCE de a găsi o soluție pașnică, durabilă, globală și sustenabilă pe baza Principiilor de bază ale OSCE din 2009 (neutilizarea forței, integritatea teritorială și egalitatea în drepturi și autodeterminarea popoarelor), cu obiectivul de a stabili viitorul statut al regiunii Nagorno-Karabah; reamintește că acest lucru poate fi realizat numai printr-o soluție politică negociată, cu un angajament real din partea tuturor părților implicate; invită părțile să reia dialogul politic la nivel înalt cât mai curând posibil, sub auspiciile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE; invită guvernele armean și azer, precum și mediatorii internaționali, să includă în mod sistematic femeile în procesul de pace și să se consulte cu apărătoarele drepturilor omului;

18.  regretă faptul că statele membre ale UE care participă la Grupul de la Minsk al OSCE nu au fost prezente în momentul negocierii acordului de încetare a focului și că UE nu și-a demonstrat rolul de lider prin aducerea la masa negocierilor a doi dintre partenerii săi estici foarte apreciați;

19.  deplânge deschiderea așa-numitului Parc al Trofeelor din Baku, deschis publicului de la 14 aprilie 2021, deoarece acesta intensifică și mai mult sentimentele ostile de lungă durată și subminează încrederea reciprocă dintre Armenia și Azerbaidjan; îndeamnă, prin urmare, ca acesta să fie închis fără întârziere;

20.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și Comisia să ofere toată asistența necesară atât Armeniei, cât și Azerbaidjanului, pentru a consolida încetarea focului și a sprijini orice eforturi care conduc la stabilitate, reconstrucție, creșterea încrederii și reabilitare postbelică, precum și să urmărească îndeaproape punerea în aplicare a dispozițiilor acordului de încetare a focului, în special în ceea ce privește mecanismul său de monitorizare; invită Serviciul European de Acțiune Externă, Comisia și statele membre să își intensifice sprijinul și cooperarea cu societatea civilă și cu apărătorii drepturilor omului, în special în ceea ce privește restricțiile impuse activității lor; consideră că reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud are un rol important de jucat în această privință;

21.  invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare furnizarea de asistență umanitară de urgență și activitatea organizațiilor internaționale în acest domeniu, precum și protecția patrimoniului cultural și religios, precum și să sprijine organizațiile societății civile din Armenia și Azerbaidjan care contribuie în mod real la reconciliere;

22.  invită VP/ÎR ca, împreună cu statele membre, să abordeze și securitatea, stabilitatea și cooperarea regională în Caucazul de Sud în cadrul viitorului summit al Parteneriatului estic din toamna anului 2021;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, secretarului general al OSCE, copreședinților Grupului de la Minsk, președintelui, guvernului și parlamentului Armeniei, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Azerbaidjanului.

Ultima actualizare: 9 septembrie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate