Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente despre Sri Lanka,

–  având în vedere raportul Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 9 februarie 2021 intitulat „Promovarea reconcilierii, a responsabilității și a drepturilor omului în Sri Lanka”;

–  având în vedere rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 23 martie 2021 intitulată „Promovarea reconcilierii, a responsabilității și a drepturilor omului în Sri Lanka”;

–  având în vedere Regulamentul nr. 01 din 2021 publicat la 12 martie 2021 în temeiul Legii privind prevenirea terorismului din Sri Lanka,

–  având în vedere Raportul prezentat de Raportorul special al ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul luptei împotriva terorismului din 14 decembrie 2018 intitulat „Vizită în Sri Lanka”,

–  având în vedere declarația din 24 februarie 2021 a lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, referitoare la Sri Lanka,

–  având în vedere raportul final din ianuarie 2020 al misiunii Uniunii Europene de observare a alegerilor prezidențiale din Sri Lanka din 16 noiembrie 2019,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere sistemul generalizat de preferințe al UE Plus (SGP +), programul special de stimulare de care beneficiază Sri Lanka,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Sri Lanka a fost marcată de un război civil de decenii, care s-a încheiat în 2009, în timpul căruia ambele părți au comis încălcări grave ale drepturilor omului;

B.  întrucât situația drepturilor omului din Sri Lanka s-a deteriorat în mod constant, iar noul guvern a revenit rapid asupra progreselor limitate realizate sub administrațiile anterioare; întrucât spațiul în care societatea civilă și o mass-media independentă pot funcționa în această țară se reduce rapid;

C.  întrucât controversata Lege privind prevenirea terorismului (LPT) este în vigoare în Sri Lanka din 1979 și acordă poliției puteri extinse de percheziție, arestare și reținere a suspecților civili; întrucât puterile extinse prevăzute în LPT au condus la acuzații consecvente și bine întemeiate de tortură și abuz sexual, mărturisiri forțate și negarea sistematică a unui proces echitabil;

D.  întrucât, în cel mai recent raport al său privind Sri Lanka, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a reiterat apelurile la un moratoriu privind utilizarea LPT pentru noi arestări până când aceasta va fi înlocuită de o legislație care să respecte cele mai bune practici internaționale;

E.  întrucât guvernul din Sri Lanka a emis Regulamentul nr. 01 din 2021 la 9 martie 2021, extinzând LPT și permițând, printre altele, doi ani de detenție fără proces pentru „dispute religioase, rasiale sau comunale”;

F.  întrucât LPT a fost utilizată în mod sistematic pentru arestări arbitrare și pentru detenția musulmanilor și a grupurilor minoritare din Sri Lanka, inclusiv a lui Ahnaf Jazeem, un profesor și poet musulman în vârstă de 26 de ani, și a lui Hejaaz Hizbullah, un avocat pentru drepturile minorităților și statul de drept foarte cunoscut;

G.  întrucât, la 19 mai 2017, Sri Lanka a redobândit accesul la preferințe tarifare generoase în cadrul SGP +, cu condiția să înlocuiască LPT și să pună efectiv în aplicare 27 de convenții internaționale, inclusiv convenții privind drepturile omului; întrucât Uniunea Europeană și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la LPT și a constatat că Sri Lanka nu a abrogat actul, în ciuda angajamentului său de a face acest lucru;

H.  întrucât, la 20 octombrie 2020, parlamentul din Sri Lanka a adoptat cel de al 20-lea amendament la Constituție, consolidând președinția executivă;

I.  întrucât, la aproape 12 ani de la sfârșitul războiului, inițiativele interne de responsabilizare și reconciliere în mai multe rânduri nu au reușit să producă rezultate, înrădăcinând și mai mult impunitatea și exacerbând neîncrederea victimelor în sistem;

J.  întrucât există semne clare de accelerare a militarizării funcțiilor guvernamentale civile în Sri Lanka; întrucât, începând din 2020, cel puțin 28 de membri sau foști membri ai personalului militar și de informații au fost numiți în posturi administrative cheie; întrucât printre aceste numiri se numără cel puțin doi înalți funcționari militari care, potrivit rapoartelor ONU, ar fi implicați în presupuse crime de război și crime împotriva umanității în ultimii ani ai conflictului; întrucât numeroși suspecți aflați în custodia poliției, precum și deținuți din complexele penitenciare din Sri Lanka au fost uciși; întrucât printre cele mai recente cazuri se numără decesele survenite în custodia poliției în mai 2021; întrucât, în noiembrie 2020, 11 deținuți din închisoarea Mahara au fost uciși, iar alți 117 au fost răniți atunci când garda a deschis focul pentru a controla o revoltă legată de condițiile create de pandemia de COVID-19;

K.  întrucât autoritățile din Sri Lanka au pronunțat pedepse cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri în 2019, în pofida existenței unui moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea în această țară începând din 1976,

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la evoluția alarmantă din Sri Lanka către o repetare a încălcărilor grave ale drepturilor omului, așa cum este descrisă în cel mai recent raport al ONU privind această țară, care enumeră printre primele semne de alarmă militarizarea accelerată a funcțiilor guvernamentale civile, anularea unor garanții constituționale importante, obstrucționarea politică a responsabilității, retorica de excludere, intimidarea societății civile și utilizarea legilor antiteroriste;

2.  își reafirmă opoziția fermă față de aplicarea în continuare a actualei LPT; invită autoritățile din Sri Lanka să își îndeplinească angajamentul de a revizui și abroga legea și de a o înlocui cu o legislație antiterorism care să respecte cele mai bune practici internaționale; solicită, de asemenea, suspendarea imediată a regulamentelor privind deradicalizarea;

3.  subliniază că Regulamentul nr. 01 din 2021 nu prevede garanții procedurale pentru nicio persoană privată de libertate, astfel cum se prevede la articolul 9 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, și că acesta încalcă propriile garanții constituționale prevăzute la articolul 13 din Constituția statului Sri Lanka; reamintește că centrele de deradicalizare, reabilitare și reintegrare, care sunt reglementate de o legislație similară, s-au confruntat în trecut cu încălcări grave ale drepturilor omului, cum ar fi tortura și alte rele tratamente, inclusiv violența sexuală și violența bazată pe gen;

4.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la arestările și detențiile arbitrare în temeiul LPT, fără un proces echitabil și fără acces la justiție, inclusiv în cazul activiștilor societății civile, avocaților, scriitorilor și poeților, cum ar fi Hejaaz Hizbullah și Ahnaf Jazeem; ia act cu îngrijorare de detenția lui Shani Abeysekara, fostul director al Departamentului de Investigații Penale; îndeamnă guvernul din Sri Lanka să le ofere imediat celor reținuți un proces echitabil pe baza unor acuzații valide și, dacă nu există acuzații, să îi elibereze necondiționat;

5.  regretă continuarea discriminării și a violenței împotriva minorităților și comunităților religioase și etnice din Sri Lanka, inclusiv a musulmanilor, hindușilor, tamililor și creștinilor; invită guvernul din Sri Lanka să condamne fără echivoc discursurile de incitare la ură, incitarea la violență și discriminarea împotriva grupurilor religioase și etnice din țară și să îi tragă la răspundere pe cei care promovează astfel de diviziuni, inclusiv din cadrul guvernului și al armatei;

6.  ia act de adoptarea celui de al 20-lea amendament la Constituție și își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la declinul care decurge din aceasta în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reducerea controlului parlamentar și acumularea excesivă de putere de către președinție;

7.  ia act cu îngrijorare de recenta propunere a guvernului din Sri Lanka de a adopta o nouă lege privind dezinformarea, în ciuda îngrijorărilor exprimate de organizațiile societății civile cu privire la amenințările pe care o astfel de lege le-ar putea reprezenta pentru libertatea de exprimare; îndeamnă platformele online să ia măsuri proactive pentru a modera circulația discursurilor de incitare la ură și a dezinformării online în limbile singhaleză și tamilă;

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dispozițiile Codului penal din Sri Lanka, în special secțiunile 365, 365A și 399, au fost interpretate în așa fel încât să incrimineze persoanele cu orientări sexuale și identități de gen diferite;

9.  invită Comisia să evalueze de urgență finanțarea acordată Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate și proiectului INTERPOL „Sprijin pentru Sri Lanka în materie de combatere a terorismului”, în condițiile în care, în anumite cazuri, combaterea terorismului în Sri Lanka este folosită ca pretext pentru a persecuta membri ai grupurilor etnice și religioase și ai societății civile, inclusiv apărători ai drepturilor omului; solicită delegației UE în Sri Lanka și reprezentanțelor statelor membre să își sporească sprijinul acordat societății civile, în special apărătorilor drepturilor omului, apărătorilor mediului și jurnaliștilor;

10.  subliniază importanța crucială de a se asigura că procesul de reconciliere națională beneficiază de atenția necesară și că acesta se traduce în acțiuni concrete, inclusiv în ceea ce privește tragerea la răspundere pentru disparițiile forțate și crimele din trecut; regretă faptul că Sri Lanka s-a retras din angajamentele asumate față de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în contextul sponsorizării rezoluției din 14 octombrie 2015 intitulată „Promovarea reconcilierii, a responsabilității și a drepturilor omului în Sri Lanka” și o încurajează să relanseze dialogul cu Consiliul, care are un rol esențial în restabilirea relațiilor cu comunitatea internațională și în crearea unui proces de reconciliere națională între diversele comunități singaleză, tamilă, musulmană, hindusă și creștină;

11.  solicită guvernului din Sri Lanka să nu permită niciun obstacol în calea anchetei și a eventualei urmăriri penale a membrilor forțelor de securitate acuzați de încălcări grave ale drepturilor omului; insistă să se efectueze o anchetă cu privire la acuzațiile de încălcări grave ale drepturilor omului și de crime de război comise în timpul războiului civil de către personalități de rang înalt aparținând tuturor părților; solicită guvernului din Sri Lanka să pună capăt practicii numirii în funcții guvernamentale de rang înalt a actualilor și foștilor comandanți militari implicați în abuzuri grave;

12.  solicită o anchetă riguroasă, imparțială și completă a atentatelor cu bombă din Duminica Paștelui 2019, în conformitate cu standardele juridice internaționale; solicită, de asemenea, ca persoanele împotriva cărora există dovezi de vinovăție să fie aduse rapid în fața justiției, iar persoanele pentru care nu există suficiente dovezi să fie eliberate;

13.  reamintește că sistemul SPG+ oferă stimulentul unui acces mai bun la piața UE pentru exportatorii din această țară, în schimbul unor progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare deplină a acestor convenții; reamintește că unul dintre principalele angajamente luate de Sri Lanka a fost alinierea deplină a legislației sale de combatere a terorismului la convențiile internaționale privind drepturile omului, pentru a asigura o relație comercială favorabilă în cadrul SGP +; reamintește consecințele prevăzute în Regulamentul SGP(1) în cazul unui eșec persistent de a adopta și de a promulga reformele necesare în domeniul drepturilor omului, de a abroga legislația abuzivă și de a inversa traiectoria actuală de înmulțire a încălcărilor;

14.  subliniază că sistemul SPG+ oferit statului Sri Lanka a avut o contribuție semnificativă la economia țării, care a mărit cifra exporturilor către UE la 2,3 miliarde EUR, UE devenind astfel a doua cea mai mare piață de export a acestei țări; subliniază monitorizarea continuă a eligibilității acestei țări pentru statutul SGP + și subliniază că menținerea preferințelor comerciale SGP + nu este automată; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să țină seama în mod corespunzător de evenimentele actuale atunci când evaluează eligibilitatea statului Sri Lanka pentru statutul SGP +; invită, de asemenea, Comisia și SEAE să utilizeze SPG+ ca o pârghie pentru a face presiuni în vederea realizării de progrese în ceea ce privește obligațiile acestei țări în materie de drepturile omului și să solicite abrogarea sau înlocuirea LPT, să evalueze cu atenție dacă există motive suficiente, în ultimă instanță, pentru a iniția o procedură de retragere temporară a statutului SPG+ de care beneficiază Sri Lanka și a avantajelor care decurg din acesta și să raporteze Parlamentului cu privire la această chestiune cât mai curând posibil;

15.  ia act cu îngrijorare de impactul pandemiei de COVID-19 în ceea ce privește deteriorarea situației drepturilor lucrătorilor din această țară; îndeamnă Sri Lanka să coopereze pe deplin cu Organizația Internațională a Muncii (OIM) pentru a consolida drepturile lucrătorilor din fabrici, inclusiv condițiile de sănătate și siguranță pentru lucrătorii din industria confecțiilor din zonele comerciale speciale; invită guvernul din Sri Lanka să pună în aplicare în mod eficient și să consolideze politica națională de eliminare a muncii copiilor; invită autoritățile din Sri Lanka să adapteze manualul privind standardele de muncă și raporturile de muncă al Consiliului de investiții din Sri Lanka, pentru a-l alinia la standardele internaționale, în special la Convențiile OIM nr. 87 și 98;

16.  reiterează opoziția fermă a Uniunii Europene față de pedeapsa cu moartea, în toate cazurile și fără excepție; salută menținerea de către Sri Lanka a moratoriului privind aplicarea pedepsei cu moartea; îndeamnă guvernul să elimine utilizarea pedepsei cu moartea în această țară;

17.  salută sprijinul acordat în trecut de UE pentru eforturile de reconciliere și subliniază disponibilitatea UE de a sprijini Sri Lanka în acest domeniu;

18.  își exprimă îngrijorarea cu privire la rolul din ce în ce mai mare și interferența crescândă a Chinei în Sri Lanka;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru drepturile omului, precum și guvernului și parlamentului din Sri Lanka.

(1) Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).