Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/2749(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0347/2021

Dezbateri :

PV 10/06/2021 - 7.3
CRE 10/06/2021 - 7.3

Voturi :

PV 10/06/2021 - 9
PV 10/06/2021 - 15

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0291

Texte adoptate
PDF 152kWORD 52k
Joi, 10 iunie 2021 - Strasbourg
Includerea ONG-urilor germane pe lista „organizațiilor indezirabile” de către Rusia și detenția lui Andrei Pivovarov
P9_TA(2021)0291RC-B9-0347/2021

Rezoluția Parlamentului European din 10 iunie 2021 referitoare la includerea ONG-urilor germane pe lista „organizațiilor indezirabile” de către Rusia și detenția lui Andrei Pivovarov (2021/2749(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, printre care rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la Rusia, cazul lui Alexei Navalnîi, concentrarea de forțe militare la frontiera cu Ucraina și atacurile rusești din Republica Cehă(1), precum și rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la tătarii din Crimeea(2),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele la aceasta, în special articolul 10 privind dreptul la libertatea de exprimare și articolul 11 privind libertatea de întrunire și de asociere,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Constituția Federației Ruse și obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului pe care Rusia și le-a asumat ca membră a Organizației Națiunilor Unite, a Consiliului Europei, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și a Organizației Națiunilor Unite (ONU),

–  având în vedere Avizul nr. 814/2015 al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei din 13 iunie 2016 privind Legea federală nr. 129-FZ privind modificarea anumitor acte legislative (Legea federală privind activitățile indezirabile ale organizațiilor neguvernamentale străine și internaționale),

–  având în vedere declarația făcută în numele UE, la 1 mai 2021, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la impunerea de măsuri restrictive împotriva a opt cetățeni ai UE,

–  având în vedere declarația făcută în numele UE, la 15 mai 2021, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la publicarea unei liste a așa-numitelor „state neprietenoase”,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 27 mai 2021 referitoare la includerea ONG-urilor germane pe lista „organizațiilor indezirabile”,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 1 iunie 2021 referitoare la detenția lui Andrei Pivovarov,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 4 iunie 2021 referitoare la legea privind așa-numitele „organizații extremiste”,

–  având în vedere declarația din 3 iunie 2021 a președintelui Delegației la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia referitoare la arestarea dlui Andrei Pivovarov, directorul ONG-ului dizolvat „Open Russia”, la bordul unui avion comercial al UE care urma să decoleze de pe aeroportul din Sankt Petersburg,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât exercitarea libertății de opinie, de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică este un drept fundamental consacrat în Constituția Federației Ruse, precum și în numeroase instrumente juridice internaționale pe care Rusia s-a angajat să le respecte, printre care Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția europeană a drepturilor omului; întrucât preeminența dreptului internațional constituie o obligație pentru Rusia, de la care nu se poate sustrage și pe care nu o poate schimba prin recentele modificări constituționale;

B.  întrucât Federația Rusă a adoptat recent legi represive care au extins considerabil criteriile în baza cărora persoane și grupuri pot fi calificate drept „agenți străini” și au înăsprit restricțiile și cerințele impuse, precum și sancțiunile în cazul încălcării lor;

C.  întrucât organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) au un rol esențial în societățile democratice moderne, deoarece le permit cetățenilor să coopereze pentru a promova diverse obiective legitime, ca formă de implicare publică necesară care completează, pregătește și monitorizează procesul decizional politic oficial; întrucât ONG-urile au un rol politic important și, respectând cadrul legal, trebuie să își păstreze independența față de orice ingerință nejustificată din partea autorităților publice;

D.  întrucât Legea federală privind activitățile indezirabile ale organizațiilor neguvernamentale străine și internaționale permite ca activitățile organizațiilor neguvernamentale străine și internaționale să fie considerate indezirabile pe teritoriul Federației Ruse; întrucât organizațiile declarate indezirabile de către autoritățile ruse suportă restricționări ale libertății de asociere prin interzicerea activităților și prin introducerea de sancțiuni administrative și penale legate de aceste activități; întrucât această lege a fost folosită de autoritățile ruse pentru a reprima mai ușor organizațiile independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în Rusia;

E.  întrucât, prin adoptarea acestor legi, Federația Rusă a acordat autorităților un control aproape total asupra organizațiilor independente ale societății civile și a dat autorității federale ruse de supraveghere a mass-mediei (Roskomnadzor) prerogative pentru a bloca resursele online; întrucât autoritățile ruse au interzis mitingurile în locuri publice, au limitat dreptul la proteste individuale și au impus restricții suplimentare jurnaliștilor care relatează despre aceste manifestații;

F.  întrucât, la 12 ianuarie 2021, autoritatea rusă de supraveghere a telecomunicațiilor Roskomnadzor a elaborat primele opt protocoale administrative -toate împotriva Radio Europa Liberă/Radio Libertatea - pentru încălcarea legii privind „agenții străini”; întrucât legislația a fost extinsă pentru a cuprinde jurnaliștii individuali; întrucât, până în prezent, Roskomnadzor a înștiințat Radio Europa Liberă/Radio Libertatea că a comis 520 de încălcări ale restricțiilor sale în materie de etichetare, ceea ce ar însemna amenzi în valoare de 2,4 milioane USD, după ce instanțele din Rusia se vor pronunța; întrucât, în luna mai 2021, autoritățile ruse au început confiscarea bunurilor din biroul din Moscova al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea;

G.  întrucât cel mai recent proiect de lege adoptat în mai 2021 de Duma de Stat și de Consiliul Federației a restricționat drastic drepturile și libertățile din Rusia, impunând restricții severe persoanelor care critică guvernul, interzicându-le să participe la viața publică și să candideze la alegeri la orice nivel, inclusiv la alegerile parlamentare din 2021, dacă au fondat, condus, lucrat pentru sau au participat în alt mod la activitățile unei organizații catalogată de-acum înainte de prezentul proiect de lege drept „extremistă” sau „teroristă”;

H.  întrucât această lege prevede totodată aplicarea retroactivă și vizează Fundația Anticorupție a lui Alexei Navalnîi, care a fost deja declarată „agent străin” și este în curs de a fi desemnată „organizație extremistă”;

I.  întrucât Federația Rusă a lărgit și domeniul de aplicare al legii privind „organizațiile indezirabile”, introducând interdicția de participare la activitățile lor în străinătate și acordând statutul de „indezirabile” organizațiilor considerate a intermedia tranzacțiile financiare cu cele deja interzise;

J.  întrucât Federația Rusă a calificat drept „indezirabile” numeroase ONG-uri internaționale și străine, printre care Institutul Republican Internațional, Institutul Democratic Național, Fundația națională pentru democrație și Consiliul Atlantic, cu sediul în SUA, precum și Fondul European pentru Democrație finanțat de UE, Asociația Școlilor de Studii Politice din cadrul Consiliului Europei, Congresul mondial al ucrainenilor, canalele media conduse de Radio Europa Liberă/Radio Libertatea și, de asemenea, prin decizia procurorului general rus din 26 mai 2021 de a include trei ONG-uri germane pe lista „organizațiilor indezirabile”, și anume Forum Russischsprachiger Europäer e.V., Zentrum für die Liberale Moderne GmbH și Deutsch-Russischer Austausch e.V.;

K.  întrucât o societate civilă activă este o componentă fundamentală a unei societăți democratice și deschise și are un rol esențial în apărarea drepturilor omului și a statului de drept;

L.  întrucât Duma de Stat, prin adoptarea acestor legi care prevăd aplicarea imediată a răspunderii penale, a vizat mișcarea civică „Open Russia”, rețea de apărare a democrației și a drepturilor omului, care a fost astfel obligată să se dizolve pentru a-și proteja activiștii și simpatizanții de urmăriri penale suplimentare;

M.  întrucât, la 27 mai 2021, „Open Russia” a anunțat că își va înceta activitățile pentru a-și proteja personalul și membrii de urmărirea penală prevăzută de legislația rusă privind „organizațiile indezirabile”;

N.  întrucât, la 31 mai 2021, fostul lider al mișcării „Open Russia”, Andrei Pivovarov, a fost dat jos dintr-un avion al companiei poloneze LOT în momentul decolării din Sankt Petersburg, a fost plasat în detenție în mod arbitrar și, două zile mai târziu, în arest preventiv timp de două luni, fiind acuzat de „desfășurarea de activități ale unei organizații indezirabile”, pentru care riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la șase ani; întrucât activistul din Nijni Novgorod, Mihail Iosilevici, se numără și el printre cei care sunt în prezent urmăriți penal și deținuți sub aceleași acuzații;

O.  întrucât aceste acțiuni se adaugă la numeroasele urmăriri penale motivate politic lansate de Federația Rusă împotriva unor persoane care exprimă opinii divergente sau care și-au anunțat intenția de a candida la alegerile parlamentare programate pentru septembrie 2021 în Rusia, cum ar fi arestarea lui Alexei Navalnîi, militant anti-corupție și politician al opoziției sau pedeapsa de cinci ani cu suspendare dată lui Nikolai Platoșkin, blogger al opoziției de stânga și om politic; atrage, de asemenea, atenția asupra recentelor anchete împotriva politicianului opoziției, Dmitri Gudkov, împotriva canalelor media Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, Meduza și VTimes, precum și a mai multor jurnaliști, acuzați că sunt „agenți străini”; întrucât se iau măsuri represive chiar și împotriva revistelor studențești; întrucât, potrivit Centrului pentru drepturile omului „Memorial”, autoritățile ruse au în prezent aproape 400 de deținuți politici, încălcând obligațiile Federației Ruse;

P.  întrucât autoritățile ruse au reprimat dur protestatarii pașnici care au ieșit pe străzi în toată țara pentru a-l sprijini pe Alexei Navalnîi și pentru a protesta împotriva corupției și a nedreptății; întrucât, potrivit organizației ruse de monitorizare OVD-Info, peste 11 000 de protestatari au fost arestați în timpul celor trei zile de proteste în ianuarie și februarie, inclusiv zeci de jurnaliști independenți și apărători ai drepturilor omului care transmiteau informații despre proteste sau le monitorizau; întrucât mii de procese administrative și peste 100 de cauze penale au fost inițiate în întreaga țară, și sunt în curs arestări și detenții pe baza unor acuzații false,

Q.  întrucât, potrivit mai multor relatări, protestatarii pașnici condamnați la „detenție administrativă” au fost supuși unor rele tratamente: printre altele, au fost plasați în centre de detenție supraaglomerate, au fost privați de hrană și apă timp de câteva ore și au fost obligați să petreacă perioade lungi (câteva ore, adesea noaptea) în dube ale poliției în timpul transferului; întrucât persoanele care au participat la proteste au mai declarat că au fost amenințate cu excluderea sau chiar au fost excluse din universități sau colegii ori și-au pierdut locul de muncă; întrucât forțele speciale anti-revolte au făcut uz excesiv de forță împotriva protestatarilor pașnici, printre care se aflau persoane în vârstă și copii;

R.  întrucât este esențial ca, în cadrul unei strategii cuprinzătoare a UE față de Rusia, să se garanteze că cooperarea cu Rusia nu compromite valorile democrației și protecția drepturilor omului;

S.  întrucât regimul de la Kremlin face tot ce îi stă în putință pentru a izola poporul rus de comunitatea internațională și a-i înăbuși speranța într-un viitor democratic, inclusiv prin diferite modalități de a interzice candidaților opoziției să participe la alegerile parlamentare din 2021 din Rusia;

T.  întrucât cercetările efectuate de Centrul Levada arată că partidul „Rusia Unită” aflat la putere a obținut în sondaje cele mai slabe rezultate din istoric, după ce a sprijinit o reformă nepopulară a pensiilor și a făcut presiuni să se adopte un proiect de modificări ale Constituției, inclusiv o modificare ce i-ar permite președintelui Vladimir Putin să rămână în funcție până în 2036; întrucât reprimarea tot mai amplă a societății civile și a opoziției politice de către autoritățile ruse arată că acestea se tem de nemulțumirea populară față de performanțele socioeconomice slabe ale țării și de corupția clasei conducătoare;

1.  invită autoritățile din Rusia să ia următoarele măsuri:

   (a) să îl elibereze pe Andrei Pivovarov imediat și necondiționat și să renunțe la toate acuzațiile aduse împotriva lui și a tuturor celorlalte persoane urmărite penal în temeiul legii privind „organizațiile indezirabile” sau care au fost reținute în mod arbitrar din alte motive;
   (b) să pună capăt tuturor represaliilor împotriva oponenților politici și a altor voci critice din țară; să garanteze tuturor partidelor politice accesul egal și șanse egale în timpul alegerilor;
   (c) să pună capăt urmăririlor penale împotriva apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor din acest domeniu în temeiul legii privind „agenții străini” și al legii privind „organizațiile indezirabile”, să revoce această legislație discriminatorie și să anuleze decizia procurorului general rus de a include trei ONG-uri germane pe lista „organizațiilor indezirabile”, precum și alte ONG-uri străine, 34 în total;
   (d) să abroge legislația adoptată recent și să nu mai elaboreze o nouă legislație specială sau să nu mai abuzeze de alte legi penale sau administrative convenționale care introduc noi restricții radicale asupra societății civile independente, a dreptului la libertatea de întrunire pașnică și de asociere și a accesului la informații online, precum și să revizuiască și să își alinieze legislația la obligațiile sale internaționale, la dreptul internațional al drepturilor omului și la propria constituție;
   (e) să se abțină de la a adopta legislația suplimentară aflată în curs de pregătire, care ar interzice personalului sau susținătorilor organizațiilor incluse în mod arbitrar pe lista organizațiilor „indezirabile” să candideze la alegeri;
   (f) să recunoască contribuția pozitivă a unei societăți civile dinamice și active la starea democrației și a societății și să garanteze un mediu propice în care organizațiile societății civile și activiștii pot contribui în mod liber la promovarea și protejarea drepturilor omului, ale libertăților fundamentale și ale bunăstării societății;
   (g) să revizuiască și să alinieze la dreptul internațional al drepturilor omului alte acte legislative care sunt utilizate pentru a restricționa libertatea de exprimare, inclusiv legislația Rusiei privind campaniile de dezinformare, combaterea extremismului și combaterea terorismului;
   (h) să elibereze imediat și necondiționat toți protestatarii pașnici și alți activiști și politicieni ai societății civile, inclusiv pe Alexei Navalnîi și pe cei care au fost arestați și reținuți pentru „infracțiuni” administrative false sau au fost urmăriți penal pe baza unor acuzații penale false numai pentru că și-au exercitat în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică, printre care se numără ziariști, avocați, activiști din opoziție, apărători ai drepturilor omului și alți actori ai societății civile, inclusiv membri ai personalului și asociați ai lui Alexei Navalnîi și ai Fundației sale anticorupție;
   (i) să contribuie la promovarea contactelor interpersonale atât în beneficiul Federației Ruse, cât și al Uniunii Europene;

2.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliul, delegațiile UE, statele membre și Comisia ca, în cadrul elaborării unei strategii cuprinzătoare a UE față de Rusia și ca răspuns la erodarea statului de drept, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului în Rusia, să se axeze pe:

   (a) introducerea unei noi condiționalități în relațiile dintre UE și Rusia cu scopul de a pune capăt represiunii interne din Rusia împotriva activiștilor politici și ai societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a avocaților din acest domeniu, a politicienilor din opoziție, a ziariștilor, a mass-mediei independente, a sindicatelor și a ONG-urilor și, în cazul în care nu se remediază această situație, introducerea unor noi sancțiuni ale UE, precum blocarea accesului oligarhilor ruși și al funcționarilor responsabili de încălcări ale drepturilor omului la achiziții imobiliare, vize, produse financiare etc. din UE;
   (b) luarea unor măsuri, în relațiile dintre UE și Rusia și în orice dialog cu Rusia, pentru a aborda problema drepturilor omului cu scopul de a reflecta cu acuratețe gravitatea subminării drepturilor omului în Rusia, în special în perioada începând din ianuarie 2021; continuarea gesturilor de solidaritate și de unitate de acțiune, în vederea coordonării pozițiilor lor față de Rusia, pentru a limita impactul negativ al legilor restrictive adoptate recent în Rusia și contemplarea ideii de a împărți sarcina sancțiunilor economice împotriva regimului rus între statele membre, într-un spirit de echitate, întrerupând proiecte strategice precum Nord Stream 2, precum și completând actualul regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului cu un regim similar de combatere a corupției;
   (c) luarea unor măsuri coordonate pentru a combate și a limita impactul negativ al legilor restrictive adoptate recent în Rusia și pentru a acorda prioritate angajamentului strategic față de activiștii pentru democrație și drepturile omului din Rusia, în special prin integrarea drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen, și a consultării societății civile în toate dialogurile și domeniile de cooperare dintre UE și Rusia, inclusiv prin cooperarea în domeniul digitalizării și al schimbărilor climatice, precum și prin orice programe de cooperare educațională și culturală, efectuând în același timp evaluări periodice ale impactului asupra drepturilor omului pentru a revizui această cooperare;
   (d) identificarea instituțiilor, organizațiilor și mijloacelor de informare în masă aflate în relații apropiate cu guvernul rus ale căror activități din UE ar trebui monitorizate;
   (e) creșterea sprijinului acordat apărătorilor drepturilor omului, ONG-urilor și mass-mediei independente, societății civile și persoanelor care apără libertățile politice și civile în Rusia, de exemplu, printr-o implicare mai susținută și la nivel înalt în anumite cazuri-cheie îngrijorătoare, inclusiv otrăvirea lui Vladimir Kara-Murza, profitând pe deplin de vizitele ambasadorilor și ale altor funcționari în regiune pentru a aduce în discuție preocupările legate de drepturile omului și pentru a se întâlni cu apărătorii drepturilor omului și cu societatea civilă, precum și prin utilizarea strategică a platformelor de comunicare socială, a articolelor de opinie și a intervențiilor presei pentru a exprima susținerea apărătorilor drepturilor omului, inclusiv în Rusia, și prin canale rusești independente, precum și prin susținerea ziariștilor independenți din Rusia prin acțiuni diplomatice/consulare atunci când aceștia se află în pericol, inclusiv printr-o politică flexibilă în materie de vize; în timp ce Parlamentul subliniază că această cooperare cu societatea civilă trebuie să fie un pilon al viitoarei abordări strategice a UE față de Rusia, îndeamnă statele membre să ia în considerare posibilitatea de a primi ONG-urile amenințate sau interzise din Rusia și de a le permite să opereze de pe teritoriul UE, dacă este necesar, și de a sprijini în mai mare măsură activitatea apărătorilor drepturilor omului și, după caz, de a facilita eliberarea unor vize de urgență și de a pune la dispoziție un adăpost temporar în statele membre ale UE;
   (f) necesitatea de a continua cooperarea cu societatea civilă din Rusia și, prin urmare, de a aborda obstacolele din ce în ce mai multe pe care autoritățile ruse le pun în calea contactelor interpersonale, a cooperării cu societatea civilă și a sprijinului acordat organizațiilor societății civile ruse;
   (g) condamnarea noilor forme de represiune ascunsă care urmăresc să sancționeze, atât în capitală, cât și în alte părți, participarea angajaților, a medicilor din spitale, a cadrelor didactice și a lucrătorilor din serviciile sociale la demonstrații sau acțiunile acestora de susținere a oponenților regimului actual;
   (h) necesitatea abordării de urgență de către UE și statele sale membre, în cadrul Consiliului Europei, a aspectelor legate de adoptarea recentelor acte legislative autoritare de către Federația Rusă, în lumina îndeplinirii obligațiilor sale internaționale stabilite în Consiliul Europei;
   (i) luarea unor măsuri coordonate cu partenerii internaționali care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu țările G7, prin care autoritățile ruse să fie îndemnate să pună capăt represiunii exercitate la nivel intern împotriva democrației, activiștilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului, și care ar trebui să includă, de asemenea, intervenții publice și la nivel înalt, inițiative coordonate și un control susținut în cadrul forumurilor internaționale și regionale privind drepturile omului, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE și Consiliul ONU pentru Drepturile Omului;
   (j) efectuarea unor evaluări periodice ale impactului asupra drepturilor omului pentru a se asigura că relațiile cu autoritățile ruse nu subminează obiectivele în materie de drepturi ale omului și nu contribuie la încălcări ale drepturilor omului, nici direct, nici indirect;
   (k) încurajarea orașelor din UE care au proiecte active de înfrățire cu orașe partenere din Rusia să reexamineze și să actualizeze aceste acorduri pentru a ține seama de dimensiunea drepturilor omului și pentru a pune în centrul cooperării mai ales societatea civilă și contactele interpersonale;
   (l) respectarea solicitării Parlamentului adresată delegației UE și reprezentanțelor diplomatice naționale din Rusia de a monitoriza îndeaproape, de pe teren, situația și procesele deținuților politici, de a le oferi tot sprijinul de care ar putea avea nevoie și de a colabora pentru a obține eliberarea lor rapidă;
   (m) evitarea acordării legitimității funcționarilor responsabili de încălcări ale drepturilor omului și de acte de represiune, asigurându-se, de exemplu, că ambasadorii și vizitatorii de rang înalt evită să participe la reuniuni discreționare cu funcționari implicați în represiune, de exemplu, cu membri ai Dumei de Stat, care, precum Andrei Klimov, au participat la elaborarea legii privind „agenții străini”; monitorizarea în acest sens a forumurilor bilaterale, precum Dialogul de la Trianon și Dialogul de la Soci; evaluarea suspendării acestora după exemplul Dialogului de la Sankt Petersburg, care a decis să nu se mai întrunească atât timp cât unii dintre membrii săi sunt discriminați ca „organizații străine indezirabile”;

3.  își exprimă sprijinul față de toate persoanele și organizațiile care au fost ținta represiunii și îndeamnă autoritățile ruse să înceteze actele de hărțuire și intimidare și atacurile care vizează societatea civilă, mijloacele de informare în masă, organizațiile de apărare a drepturilor omului și activiștii din acest domeniu; condamnă faptul că autoritățile ruse nu au reușit să îi protejeze pe acești actori împotriva atacurilor și actelor de hărțuire și intimidare de către terți și să investigheze imparțial astfel de atacuri împotriva lor;

4.  reamintește tuturor firmelor UE care își desfășoară activitatea în Rusia să dea dovadă de o diligență deosebită și să își asume responsabilitatea de a respecta drepturile omului, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; este îngrijorat că politicienii europeni de rang înalt acceptă contracte lucrative cu societăți deținute de Kremlin sau care au legături cu Kremlinul, precum Gazprom sau Rosnieft;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, guvernului și Dumei de Stat a Federației Ruse.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2021)0159.
(2) JO C 76, 28.2.2018, p. 27.

Ultima actualizare: 8 octombrie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate